Auxiliar M2

MODUL 2: INDUSTRIA TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC
MODULUL 2: MATERII PRIME ÎN INDUSTRIA

TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE
AUTORI
Ing.prof. Carmen-Elisabeta CÎMPAN,

profesor grad didactic II, Liceul Tehnologic ,,Vasile Gherasim” Marginea
Ing.prof. Mihaela PETRESCU,

profesor Liceul Tehnologic ,,Ion Nistor” Vicovu de Sus
1
Introducere
Auxiliarul curricular pentru modulul „Materii prime în industria textilă și pielărie” este
destinat elevilor clasei a IX-a, liceu tehnologic, domeniul Industrie textilă şi pielărie. Modulul se
studiază pe parcursul anului şcolar, într-un număr de 144 ore/an din care 36 ore/an laborator
tehnologic. Acest material a fost elaborat pe baza unităţii de rezultate ale învățarii tehnice
generale (URÎ):
URÎ2. Identificarea și selectarea materiilor prime din textile-pielărie

Materialul constituie un îndrumar util atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi în
vederea desfăşurării unei activităţi didactice de calitate. Informaţiile din acest material fac
referire la:
➢ competenţele şi obiectivele ce trebuie atinse;
➢ documente elaborate de către profesor care urmăresc derularea activităţilor;
➢ cuvinte cheie;
➢ glosar de termeni;
➢ materiale de referinţă în procesul de predare și evaluare (fişe de lucru, fişe de evaluare şi
autoevaluare, fișe de documentare, teste de evaluare, activități de laborator);
➢ exemple de activităţi de învăţare pentru elevi;
➢ îndrumări privind modalităţi de evaluare.
Competenţe cheie și unități de rezultate ale învățării-tehnice generale

URÎ2. Identificarea și selectarea materiilor prime din textile-pielărie
- Competențe de comunicare în limba româna și în limba maternă
- Competențe sociale și civice
- Competența de a învăța să înveți
Obiective
după parcurgerea acestui modul, elevii vor fi capabili să:
➢ să participe la discuţii pe un document simplu;
➢ să asculte activ şi să încurajeze un dialog constructiv;
➢ să aplice modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale;
➢ să utilizeze limbajul tehnic in cadrul lecţiilor;
2
➢ să descrie materiile prime din domeniul textile;

➢ să analizeze materiile prime din domeniul textile;
➢ să definească fibrele, firele, țesăturile și tricoturile;
➢ să clasifice fibrele, firele, țesăturile și tricoturile;
➢ să enumere proprietăţile fibrelor, firelor, țesăturilor și tricoturilor;
➢ să recunoască fibrele textile după diferite proprietăţi;
➢ să explice utilizările materiilor prime textile;
➢ să efectueze determinări de laborator;
➢ să interpreteze valorile obţinute;
➢ să caracterizeze materialele auxiliare;
➢ să stabilească rolul materialelor auxiliare;
➢ să selecteze materialele auxiliare pentru obţinerea unui produs vestimentar după anumite
criterii;
➢ să marcheze defectele neadmise pe produsul vestimentar;
➢ să înregistreze în documente specifice defectele apărute;
➢ să stabilească soluţii pentru eliminarea defectelor.
Glosar de termeni
Nr.
Termen Semnificaţie
crt.
Furnizarea unui serviciu profesional în concordanţă cu

1. Calitate standarde şi specificaţii definite dinainte, care satisface
dorinţele şi nevoile clienţilor şi este rentabil.
Procesul prin care se asigură satisfacerea standardelor de

2. Asigurarea calităţii
calitate stabilite.
Exemple de metode de lucru ce au fost acceptate şi sunt

3. Bună practică promovate, ca fiind bune de utilizat în special în anumite
situaţii.
Standarde O descriere a competenţelor pe care va trebui să le

4.
educaţionale demonstreze un elev pentru a i se acorda o calificare.
3
Specificări ale competenţelor şi nivelului calitativ de

Standarde
5. performanţă asociat lor, necesare pentru o performanţă
ocupaţionale
eficace într-o ocupaţie anume.
Specificări ale competenţelor şi nivelului calitativ de

Standarde de
performanţă asociat acestora, incluse în învăţământul
6. pregătire
profesional pentru a pregăti elevii în vederea performanţei
profesională
eficace în anumite ocupaţii.
Acestea reprezintă un set transferabil şi multifuncţional de

cunoştinţe, abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi
indivizii în vederea împlinirii şi dezvoltării personale, a
7. Abilități cheie integrării şi găsirii unui loc de muncă, care ar trebui să fie
dobândite până la terminarea anilor de studiu sau formare
obligatorii şi ar trebui să constituie baza pentru educaţia
ulterioară ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi.
Capacitatea dovedită a unui individ de a combina şi aplica

cunoştinţe, abilităţi practice şi atitudini specifice pentru a
8. Competenţă
răspunde cerinţelor unor situaţii ocupaţionale de rutină sau
complexe.
Un set coerent de rezultate, performanţe măsurabile, pe

9. Competenţe baza căruia vor fi judecate progresul şi performanţa unui
elev la sfârşitul unui proces de învăţare.
Abilităţile (cunoştinţe, înţelegere şi performanţă practică) ce

Competenţe tehnice
10. sunt necesare de obicei pentru a teangaja într-o serie de
generale
ocupaţii înrudite.
Abilităţile (cunoştinţe, înţelegere şi performanţă practică)

Competenţe tehnice
11. necesare pentru a avea succes la locul de muncă într-o
specializate
ocupaţie specifică.
Unitate de
12. Un set coerent şi explicit de competenţe din cadrul
competenţă calificărilor româneşti.
O consemnare oficială a performanţei recunoscând

finalizarea cu succes a învăţământului sau formării sau
13. Calificare rezultate satisfăcătoare la un test sau examinare. Poate
însemna de asemenea cerinţele impuse unui individ pentru a
accede sau avansa în cadrul unei ocupaţii.
4
Un document ce descrie modulele ce vor fi predate pentru o

14. Curriculum calificare, incluzând modul de furnizare a acestora.
Un sistem de furnizare a învăţării pentru o calificare, în

15. Curriculum modular care materialul este divizat în porţiuni sau module separate.
Facilitează actualizarea eficace a calificărilor, permiţând ca
o calificare să fie revizuită numai parţial şi nu în întregime.
O unitate descriind furnizarea unei părţi a standardelor de

16. Modul
pregătire profesională naţionale.
Tot ceea ce face ori prestează un elev pentru a-şi demonstra

17. Dovezi
competenţa, urmând nişte standarde.
O colecţie sistematică de dovezi alcătuită de elev urmărind

Portofoliu de nişte competenţe anume, ca o modalitate de a-şi demonstra
18.
evaluare progresul/performanţa. Este alcătuită în urma negocierii cu
profesorul şi este monitorizată cu atenţie.
O lucrare pe care trebuie să o realizeze elevul sau un grup

19. Sarcină de lucru
de elevi, făcând parte din procesul de evaluare a acestora.
O abordare educaţională potrivit căreia elevii lucrează în

20. Învăţare activă grupuri sau individual pentru a explora probleme şi a
dobândi cunoştinţe, mai degrabă decât să primească
cunoştinţele în mod pasiv de la un profesor.
Învăţarea centrată pe elev este o abordare ce oferă elevilor

Învăţare centrată pe mai multă autonomie, control şi responsabilitate în privinţa
21.
elev alegerii subiectului, metodelor de învăţare şi ritmului de
studiu.
Materiale didactice
Resurse ce permit unui elev să studieze separat de alţi elevi.
22. pentru invăţare
individuală
Materiale didactice elaborate pentru a sprijini predarea

23. Material auxiliar
unor părţi ale anumitor calificări.
5
Glosar de termeni de specialitate
Fibră textilă Substanţă macromoleculară, filiformă, cu proprietaţi specifice ce permit

prelucrarea lor; reprezintă materia primă pentru industria textilă.
Celuloză Substanţă macromoleculară, filiformă cu grad mediu de polimerizare,

larg răspândită in regnul vegetal.
Lanţ Este format din unităţi structurale identice, numite molecule simple sau
macromolecular meri.
Grad de Numărul de molecule simple care se unesc pentru a forma un lanţ

polimerizare macromolecular.
Spongios Poros, ca buretele.
Filiforme Au secţiunea foarte mică în raport cu lungimea.
Cheratină Componenta de bază a lânii, substanţă macromoleculară din grupa

proteinelor fibroase insolubile, formată din mai mulţi aminoacizi.
Fibroină Componenta de bază a mătăsii; cel mai important însoţitor al ei este

sericina.
Operaţia de tratare a materialelor din fibre celulozice cu soluţii alcaline

Mercerizare concentrate, în scopul obţinerii unui luciu pronunţat, tuşeu plin şi moale,
îmbunătăţirea capacităţii de vopsire, creşterea rezistenţei la rupere.
Operaţia de tratare a materialelor din fibre de lână cu acid sulfuric, în

Carbonizare scopul transformării aderenţelor vegetale în hodroceluloze sfărâmicioase,
care se îndepărtează prin scuturare.
Avivare Operaţia de tratare a ţesăturilor din fibre de mătase naturală cu acizi

organici diluaţi în scopul obţinerii unui foşnet caracteristic.
Operaţie de tratare a materialelor din fibre liberiene cu substanţe

Cotonizare alcaline, urmată de tratarea cu substanţe oxidante, în scopul obţinerii
materialelor cu luciu şi tuşeu plăcut şi grad de alb corespunzător.
Lintersare Operaţie de separare a fibrelor scurte de bumbac, numite linters, de cele

lungi.
6
Egrenare Operaţie de separare a fibrelor de bumbac de seminţe.
Operaţie de tratare a materialelor din mătase naturală, cu soluţii slab

Degomare alcaline, la temperatura de fierbere, în scopul îndepărtării sericinei,
pentru a obţine materiale cu luciu puternic şi tuşeu plăcut.
Decapsulare Operaţie de extragere a capsulelor de pe tulpini.
Permeabilitate Proprietatea materialelor din fibre textile de a permite circulaţia aerului

între corp şi mediul ambiant.
Higroscopicitate Proprietate a fibrelor textile de a absorbi vapori de apă din mediul

ambiant.
Fetru Pâslă din fire de lână întrebuinţată la confecţionarea pălăriilor.
Luciu Proprietatea unui corp de a reflecta razele luminoase în funcţie de natura

suprafeţei.
Piuare Împâslire
Fir textil Produs textil obţinut din fibre, printr-o succesiune de operaţii
tehnologice specifice.
Fir filamentar Fir fabricat din fibre continue.
Fire filate Fir fabricat din fibre discontinue.
Fire cablate Fire formate din mai multe fire multiple alăturate, prin două răsucituri
succesive.
Fire de efect Rezultă din răsucirea uniformă a mai multor fire simple, care diferă între
ele prin structură, grosime, materie primă, culoare.
Număr metric- Nm Reprezintă raportul dintre lungimea firului L, exprimată în metri, și masa
M a acestuia exprimată în grame.
Titlul în tex- Ttex Reprezintă raportul dintre masa M a firului, exprimată în grame, și
lungimea constantă L, de 1000 m.
Titlu în denier - Reprezintă raportul dintre masa M a firului, exprimată în grame, și

Tden lungimea constantă L, de 9000 m.
7
Operaţie de modificare a structurii firelor chimice filamentare, prin care

Texturare acestea capătă o serie de încreţituri în scopul creşterii volumului şi a
elasticităţii.
Torsiune Proprietate a firelor ce reprezintă numărul de răsucituri pe unitatea de

lungime.
Neuniformitatea Este dată de numărul de defecte, scame, impurități aderente, îngroșări și

firelor subțieri pe care acestea le prezintă pe toată lungimea.
Flexibilitatea Este capacitatea firului de a se încovoia cu ușurință, depinde atât de

flexibilitatea fibrelor componente, cât și de structura firelor.
Țesătura Produs textil obţinut prin încrucişarea în unghi drept a două sisteme de
fire: urzeala, dispusă longitudinal şi bătătura, dispusă transversal
Tricot Produs textil alcătuit dintr-o înlănțuire de ochiuri obținute prin buclarea
succesivă sau simultană a unui fir sau a unui sistem de fire.
Grad de elasticitate Raportul dintre alungirea elastică a fibrei/firului şi alungirea totală,

exprimat în procente.
Fenomen ce constă în formarea pe suprafaţa ţesăturii sau tricotului, după

un anumit timp de folosire, a unor aglomerări mici de fibre (sub forma
Fenomenul pilling unor bile), care dau produsului un aspect neplăcut.
Proprietate a tricotului determinată de ruperea unui element de structură,

atunci când forţa de întindere depăşeşte rezistenţa firului sau din cauza
Deșirabilitate degradării prin uzură.
Extensibilitate Proprietatea tricoturilor de a-şi modifica dimensiunile sub acţiunea unei

forţe de întindere.
Permeabilitatea la
Proprietatea ţesăturii/triotului de a permite circulaţia aerului între corp
aer şi mediu.
Atlaz Țesătură cu faţa lucioasă folosită pentru căptuşirea îmbrăcămintei
8
Furnituri Materiale auxiliare care completează, întregesc şi ornamentează

produsul confecţionat.
Meșină Piele de ovine, caprine, canine, bovine, porcine, cabaline folosită pentru
căptuşeli la încălţăminte.
Nebuc Piele de bovine sau cabaline de calitate foarte bună, recomandată pentru
încălţăminte fină
Toval Piele de bovine, porcine şi cabaline, cu faţa netedă şi lucioasă, utilizată

pentru feţe de încălţăminte, articole tehnice, marochinărie, harnaşamente.
Harnașamente Articole din piele folosite penrtu tractarea/purtarea sarcinilor şi pentru

orientarea animalului (hamuri, şei, frâu, căpăstru).
Hipodermă Strat de legătură între piele şi restul corpului animalului; este îndepărtată
în procesul de prelucrare.
Subcutanat Sub piele.
Tușeu Senzaţie produsă de pipăitul unui material textil.
9
Informaţii pentru profesori
Corelarea conținuturilor învățării şi obiectivelor modulului cu activităţile de învăţare

propuse în acest auxiliar.
Activitatea
Conținuturile învățării Obiectivul
2.1.1. Materii prime specifice

proceselor tehnologice din Activitatea 1-16
filatură. ➢ să definească fibrele textile; Fișa de documentare
-Proprietățile fibrelor textile. ➢ să clasifice fibrele textile; nr. 1-7
- Domenii de întrebuințare ale ➢ să enumere proprietăţile Fisa de lucru nr. 1-3

fibrelor textile –selectarea fibrelor textile;
Fișă de autoevaluare
materiilor prime specifice din ➢ să recunoască fibrele textile 1-2
filatură. după diferite proprietăţi;
Lucrare de laborator
- Defecte ale fibrelor textile ➢ să identifice utilizările fibrelor
nr.1-2
identificate organoleptic – textile;
instrumente utilizate pentru ➢ să identifice defectele fibrelor Test de evaluare nr.
identificarea /observarea textile. 1-2
organoleptică.
Activitatea 17-26
2.1.2. Materii prime specifice Fișa de documentare
proceselor tehnologice din ➢ să definească firele textile; nr. 8-10
țesătorii și tricotaje.
➢ să clasifice firele textile;
Fisa de lucru nr. 4-
- Proprietățile firelor textile. ➢ să enumere proprietăţile firelor
textile; Fișă de autoevaluare
- Domenii de întrebuințare ale NR.3
firelor textile –selectarea ➢ să recunoască firele textile după
materiilor prime specifice din diferite proprietăţi; Lucrare de laborator
tricotaje și țesătorii. nr.3
➢ să identifice utilizările firelor
- Defecte ale firelor textile textile în tricotaje și țesătorii; Fișă de conspect nr.1-
identificate organoleptic – ➢ să identifice defectele fielor 2
instrumente utilizate pentru textile organoleptic sau cu
Test de evaluare nr.
identificarea /observarea ajutorul instrumentelor.
organoleptică. 3-4
10
2.1.3. Materii prime specifice Activitatea 27-46

proceselor tehnologice din
industria de confecții textile. Fișa de documentare
➢ să definească țesătura;
- Proprietățile țesăturilor și ➢ să definească tricotul; Nr.11-18
tricoturilor . Fișa de lucru
➢ să clasifice țesăturile și
- Domenii de întrebuințare ale tricoturile;
Nr.5-10
țesăturilor și tricoturilor – ➢ să enumere proprietăţile
selectarea materiilor prime țesăturilor și tricoturilor; Activitate de
specifice din industria de laborator
➢ să identifice domenii de
confecții textile.
utilizare ale țesăturilor și Nr.4-5
- Defecte ale țesăturilor și tricoturilor;
tricoturilor identificate Fișa de evaluare
➢ să identifice defectele
organoleptic –instrumente țesăturilor și tricoturilor. Nr 4-5
utilizate pentru identificarea
/observarea organoleptică. Test de evaluare
Nr.5-7
2.1.4. Materii prime specifice Activitatea47-58

proceselor tehnologice din
Fișa de documentare
industria pielăriei și ale
înlocuitorilor de piele. Nr.19-23
- Proprietățile pieilor naturale și ➢ să definească pieile și Fișa de lucru
ale înlocuitorilor de piele. înlocuitorii de piele;
➢ să clasifice pieile și înlocuitorii Nr.11-12
- Domenii de întrebuințare ale
de piele; Activitate de
pieilor naturale și ale
înlocuitorilor de piele – ➢ să enumere proprietăţile pieilor laborator
selectarea materiilor prime și înlocuitorii de piele;
Nr.6
specifice din industria ➢ să explice utilizările ale pieilor
pielăriei. și înlocuitorii de piele; Fișa conspect
- Defecte ale pieilor naturale și ➢ să identifice defectele pieilor și Nr 2
ale înlocuitorilor de piele înlocuitorii de piele.
identificate organoleptic – Fișa de evaluare
instrumente utilizate pentru
Nr 5-6
identificarea /observarea
organoleptică. Test de evaluare
Nr.8
11
➢ să defineasca materialele
auxiliare; Activitatea 59-62
2.1.5. Materiale auxiliare pentru ➢ să clasifice materialele
Fișa de documentare
confecții textile și din piele. auxiliare;
➢ să precizeze rolul materialelor Nr.24-25
- Clasificare , rolul în cadrul
auxiliare în cadrul produsului;
produsului confecționat. Fișa de lucru
➢ să selecteze materialele
- Identificarea și selectarea Nr.13
auxiliare specifice confecțiilor
materialelor auxiliare specifice textile; Test de evaluare
confecțiilor textile și din piele.
➢ să selecteze materialele
Nr.9
auxiliare specifice confecțiilor
din pielărie.
12
CLASIFICAREA FIBRELOR TEXTILE
de pe seminţe: bumbac
din tulpini: in, cânepă, iută

vegetale
din frunze: manila, sisal
de pe fruct: cocos
NATURALE păr: lână, păr de capră, cămilă, cal

animale
filamente (produse ale glandelor): mătase
naturală
minerale azbest naturală
(anorganice)
FIBRE
hidratcelulozice: celofibră,
TEXTILE
viscoză, cuproamoniacale,
celulozice polinozice
estercelulozice: acetat
din polimeri
NATURALI
proteice
poliacrilonitril
polietilena
obţinute prin reacţie de polipropilena
CHIMICE
polimerizare polialcoolvinil
policlorura de vinil
obţinute prin reacţie de poliester

din polimeri policondensare
poliamidă
SINTETICI
obţinute prin reacţie de

poliuretanice
poliadiţie
(elastomere)
13
CLASIFICAREA FIRELOR TEXTILE
I. În funcție de materia primă

-fire de bumbac și tip bumbac;
-fire de lână și tip lână;
-fire in și tip in și cânepă;
-fire de mătase și tip mătase;
-fire speciale.
II. În funcție de omogenitatea materiei

prime
-fire omogene;
-fire eterogene.
III. În funcție de structură

-fire simple - fire filamentare; fire filate;
- fire mixte;
-fire multiple-fire multiple obișnuite
-fire cablate;
-fire de efect.
IV. În funcție de lungimea fibrelor

-fire filate;
-fire polifilamentare;
-fire monofilamentare.
V. În funcție de finețe
-fire fine;
-fire mijlocii;
-fire groase.
VI. În funcție de destinație

-fire pentru țesături;
-fire pentru tricotaje;
-fire pentru ață de cusut;
-fire pentru articole tehnice și medicale.
VII. În funcție de tratamentul de finisare

-fire netratate (crude);
-fire tratate chimic.
VIII. În funcție de mărimea unor

caracteristici
-fire de calitatea I (A);
-fire de calitatea a II-a (B);
-fire defecte.
14
FIŞA REZUMAT PENTRU ACTIVITATEA NR……..
Conținuturi Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat
Detalii despre Denumirea activităţii de Obiectivele activităţii de Data la

conținutul învăţare:…………………………… învăţare:……………………….. care s-a
învățării ……………………………………… realizat
………………………………….. obiectivul
………………………………………
……………………………………… …………………………………… …………..
……………………………………..
Comentariile elevului:
▪
Comentariile profesorului:
▪
15
Informaţii pentru elevi

Acest material este adresat elevilor Ciclului inferior al liceului tehnologic, care au optat să
se pregătească în domeniul Industrie textilă şi pielărie. Se propun spre rezolvare activităţi şi
exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise
in Standardele de Pregătire Profesională. Activităţile prezentate în acest auxiliar curricular
pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de
evaluare prevăzute în standarde.
Aceste sarcini constau în:
- activităţi individuale, în perechi, în grup
- activități de laborator
- activităţi interactive
- activităţi de tip proiect
- activităţi tip fișă de lucru, fişă de documentare, test de evaluare.
Căutarea de informaţii, foloseşte diferite surse – manuale, reviste de specialitate (Industria
textilă, Dialog textil), site-uri de specialitate.
În continuare sunt prezentate câteva activităţi sub forma de fişe de lucru, fişe conspect,
teste de evaluare la competenţele şi capitolele corespunzătoare modulului Materii prime pentru
industria textilă.
Atenţie!!!
Citiţi cu atenţie sarcina de lucru înainte de a trece la rezovarea ei!

Înainte de a începe lucrul, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele necesare!
Dacă întâmpinaţi greutăţi în înţelegerea sau rezolvarea sarcinii de lucru, consultaţi-vă
cu profesorul vostru!
Profesorul va analiza exerciţiile pe care le-aţi rezolvat şi activităţile pe care le-aţi
desfăşurat şi va evalua progresul realizat de fiecare în parte!
Păstraţi fişele de lucru, fişele de documentare, testele, pentru a le ataşa la portofoliul
vostru!
16
Activitatea nr. 1 - Fişa de documentare nr.1
Conținutul învățării: 2.1.1. Materii prime specifice proceselor tehnologice din

filatură.
Tema: Structura fibrelor textile
Clasa a-IX a, liceu tehnologic
Structura fibrelor textile

Fibrele textile sunt corpuri solide naturale (de origine vegetală, animală și minerală) sau
obținute pe cale chimică din polimeri naturali sau sintetici, care pot fi transformate cu ușurință în
produse textile.
Fibrele textile sunt substanțe macromoleculare, filiforme, cu proprietăți specifice, care
permit prelucrarea lor. Structura fibrei se prezintă astfel:
A. Structură chimică:
1. polimer de celuloză: bumbac, in, cânepă, sisal, viscoză, acetat, celofibră.
2. substanțe proteice:
- cheratină: varietăți de păr;
- fibroină: mătase.
3. hidrocarbură: cauciuc.
4. polimer obținut prin policondensare: poliamidă, polyester.
5. polimer obținut prin polimerizare: poliacrilice, polietilenice, polipropilenice.
B. Structura macromoleculară:
Meri/Atomi/
Lanțuri Microfibrile
Molecule simple macromoleculare
Fibrile
Fibră textilă
17
Orientarea dezordonată a macromoleculelor din zonele amorfe conferă fibrei textile

elasticitate mare, capacitate mare de absorție a apei și a coloranților, conductibilitate termică
mică și rezistență mică la tracțiune.
Orientarea paralelă a macromoleculelor din zone cristaline conferă fibrei textile rezistență
mare la tracțiune, conductibilitate termică mare, elasticitate mică și capacitate mică de absorție a
apei și coloranților.
OOActivitatea nr. 2 - Fişa de lucru nr. 1

Conținutul învățării: 2.1.1. Materii prime specifice proceselor tehnologice din filatură.
Tema: Clasificarea și structura fibrei
Numele şi prenumele elevului………………………..
Data:……..
1. Stabileşte tipul fibrelor prezentate în prima coloană a tabelului de mai jos.
DENUMIREA TIPUL FIBREI
FIBREI
NATURALĂ CHIMICĂ
vegetală animală minerală din polimeri din polimeri

naturali naturali
1. poliamidă
2. viscoză
3. bumbac
4. azbest
5. celofibră
6. manila
7. lâna
8. poliacrilonitril
9. acetat
10.mătase naturală
18
2. Selectează din tabelul de mai sus fibrele care au în compoziţie polimerul celuloză şi
scrie-le pe norii din imaginea alăturată.
Fibre celulozice

Tema: Proprietățile fibrelor textile
Proprietăți fizice ale fibrelor textile
1. Masa specifică a unei fibre textile este o proprietate fIzică care depinde de :
- natura polimerului din care a fost compusă fibra;
- structura fizico-chimică;
- conținutul de umiditate.
2. Culoarea – este o proprietate fizică care depinde de gradul de pigmentare naturală a fibrelor
textile, dar și de substanțele secundare care există în macromolecule.
Culoarea reprezintă totalitatea radiațiilor de lumină reflectate de corpuri, care creează o impresie
specifică asupra ochiului.
3. Luciu – reprezintă gradul de netezime sau de asprime al suprafeței fibrelor textile.

4. Lungimea-este o proprietate fizică a fibrelor textile de care se ține seama în stabilirea
procesului tehnologic de filare și a reglajelor efectuate la mașini.
5. Finețea – reprezintă gradul de subțirime al fibrelor textile. Finețea este apreciată prin indici de
finețe. Aceștea pot fi direcți și indirecți.
19
Indici de finețe direcți:

a. TEXUL - reprezintă masa exprimată în grame a unei lungimi de fibră de 1.000m.
M( g )
T = [tex]
tex L (1.000 m)
b. DENIERUL-reprezintă masa exprimată în grame a unei lungimi de fibră de 9.000m.
M(g)
Tden = [den]
L (9.000 m)
Indici de finețe indirecți:
a. NUMĂRUL METRIC- reprezintă raportul dintre lungimea și masa unei fibre textile.
L (m)
Nm =
M (g)
6. Higroscopicitatea-este proprietatea fibrelor de a absorbi vaporii de apă din mediul

înconjurător.
7. Comportarea la temperatură- este o proprietate fizică a fibrelor textile care diferă în funcție
de natura materiei prime a fibrelor textile.
8. Termofixarea- este operația de obținere a materialelor cu o bună stabilitate dimensională și

rezistență la șifonare.
9. Texturarea- este operația de modificare a structurii firului prin care acesta capătă o anumită
ondulare, voluminozite, elasticitate, aspect și tușeu îmbunătățit.
10. Presarea- este operația de obținere a materialelor textile cu suprafață netedă, dungi și cute
permanente.
11. Rezistența la microorganism –microorganismele (ciuperci, bacteria, molii), acționează

asupra fibrelor textile, conducând la degradarea acestora.
12. Încărcarea electrostatic – este o proprietate fizică care apare la fibrele textile în special la
cele chimice. Astfel, prin frecarea fibrelor între ele sau de suprafața altor corpuri apar sarcini
electrostatice care creează dificultăți în timpul prelucrării.
13. Comportarea la agenți atmosferici – fibrele textile pot suferi modificări negative sub
influența luminii solare, a oxigenului sau a condițiilor atmosferice.Degradarea fibrelor din cauza
luminii solare conduce la micșorarea duratei normale de folosire a unui produs textil.
14. Ondulațiile – exprimă numărul de încrețituri pe centimetre.
15. Neșifonabilitatea – reprezintă proprietatea fibrelor textile de a reveni la forma inițială după
ce au fost supuse procesului de îndoire repetată.
20

Proprietăți mecanice ale fibrelor textile
1. REZISTENȚA LA RUPERE – este proprietatea mecanică a fibrelor textile de a se opune
ruperii atunci când asupra lor se exercită diferite forțe. Rezistența la rupere se exprimă prin:
- Forța la rupere (Fr) – este forța de tracțiune axială maximă la care rezistă fibrele înainte de
rupere.
- Lungimea la rupere (Lr) – este lungimea ipotetică de fibră sub a cărei greutate proprie fibra
se rupe.
Fr
Lr = [km]
Ttex
Fr – forța de rupere, exprimată în cN;

Tt – densitatea de lungime, exprimată în tex.
- Tenacitatea (Te)- este raportul dintre forța de rupere și densitatea de lungime exprimată în
denier.
Fr
Te = [cN/den]
Tden
2. COMPORTAREA LA FRECARE - este o proprietate care se analizează în timpul folosirii

fibrelor textile, când acestea sunt supuse frecării.
3. ALUNGIREA LA RUPERE- în timpul solicitării de întindere, fibrele își măresc lungimea

până în momentul ruperii.Sub acțiunea unor forțe reduse,fibrele suferă deformări (se alungesc).
Deformările pe direcția lungimii se exprimă prin alungirea absolută și alungirea relativă.

- Alungirea absolută:
l = Lf − L i [mm]
Lf - lungimea fibrei în momentul ruperii, exprimată în mm;
Li - lungimea inițială a fibrei,exprimată în mm.
- Alungirea relativă
Δl
ε= • 100 [%]
Li
21
∆l - alungirea absolută, exprimată în mm;

Li - lungimea inițială a fibrei,exprimată în mm.
- Gradul de elasticitate (E):
le
E=  100 [%]
l
∆Ie - alungirea elastică, exprimată în mm;
∆l - alungirea absolută,exprimată în mm.
4. PLASTICITATEA – este proprietatea fibrelor textile de a-și menține forma imprimată în

anumite condiții de către forțe exterioare, chiar după ce acestea nu mai acționează asupra
fibrelor.
5. FENOMENUL PILLING – este un fenomen nedorit, care apare după un anumit timp de
utilizare a unui material textil și care se prezintă sub forma unor aglomerări de fibre la suprafață.
22

Proprietăți chimice ale fibrelor textile
Proprietățile chimice exprimă comportarea fibrelor textile la acțiunea agenților chimici

folosiți în operații de finisare textilă și la întreținerea produselor textile.
1. CURĂȚAREA ALCALINĂ –este operația de tratare a materialelor din fibre celulozice cu

substanțe alcaline , la temperatură ridicată, în scopul îndepărtării însoțitorilor celulozei pentru a
obține material cu o bună hidrofilie.
2. MERCERIZAREA –este operația de tratare a materialelor din fibre celulozice naturale, cu
soluții concentrate de hidroxid de sodiu, la temperaturi de 20˚C, timp de 1-2 min, urmată de
spălarea cu apă caldă,pentru a le conferi un luciu pronunțat, un tușeu plin și moale, pentru a le
îmbunătăți capacitatea de vopsire și a le crește rezistența la rupere, lumină și intemperii.
3. COTONIZAREA - este operația de tratare a materialelor din fibre liberiene cu substanțe
alcaline, urmată de tratarea cu substanțe oxidante, în scopul obținerii materialelor cu luciu și
tușeu plăcut și grad de alb corespunzător.
4. SPĂLAREA LÂNII - este operația de tratare a materialelor din lână, cu soluții slab
alcaline, la temperature de maxim 50˚C, cu scopul îndepărtării impurităților ce însoțesc fibra.
5. DEGOMAREA - este operația de tratare a materialelor din mătase naturală, cu soluții slab
alcaline (săpun, carbonat de sodiu), la temperature de fierbere, în scopul îndepărtării sericinei,
pentru a obține material cu luciu puternic și tușeu plăcut.
6. CARBONIZAREA - este operația de tratare a materialelor din fibră de lână cu acid sulfuric la
o concentrație de 50g/l, în scopul transformării aderențelor vegetale în hidroceluloze
sfărâmicioase care se îndepărtează prin scuturare.
7. AVIVAREA - este operația de tratare a țesăturilor din mătarse naturală cu oxizi organici
diluați în scopul obținerii unui foșnet caracteristic și a unei străluciri mai mari a culorilor.
8. ALBIREA - este operația de tratare a materialelor textile cu substanțe oxidante, în scopul
îndepărtării pigmenților prin transformarea acestora în produși incolori solubili în apă.
9. ANTIÎMPÂSLIREA - este operația de finisare chimică a materialelor de lână.

Formule de calcul ale proprietăţilor fibrelor textile
23
1. FINEŢEA FIBRELOR/ FIRELOR RELAŢII ÎNTRE INDICII DE

L (m) FINEŢE
a. Număr metric: Nm =
M (g) Nm  Ttex = 1.000
M( g ) Nm  Tden = 9.000
b. Titlul în tex: Ttex = [tex]
L (1.000 m)
Tden = 9  Ttex
M( g )
c. Titlul în denier: Tden = [den]
L (9.000 m)
2. UMIDITATEA FIBRELOR/ FIRELOR
mp − mu
a.Umiditatea reală: Ur =  100 [%]
mu
mc − mu
b.Umiditatea normală: Un =  100 [%]
mu
p1  U1 + p 2  U 2 + ... + p n  Un
c. Umiditatea amestecului: U a = [%]
100
3.d.REZISTENŢA LA RUPERE
Masa comercială: 4. ALUNGIREA LA RUPERE
a. Alungirea absolută:
l = L f − L i [mm]
a. Lungimea de rupere:
b. Alungirea relativă:
F
Lr = r [km] ε=
Δl
• 100 [%]
Ttex Li
b. Tenacitatea:
Fr
Te = [cN/den] 5. GRADUL DE ELASTICITATE:
Tden
le
E=  100 [%]
l
24
Activitatea nr. 7 - Fişa de autoevaluare nr. 1

Capitolul: Proprietăţile fibrelor textile
Data:……..
Fişă de autoevaluare
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: (5 x 4 = 20p)

1. Celuloza este componenta de bază a fibrelor:
de bumbac;
de poliester;
poliuretanice.
2. Fenomenul pilling este întâlnit la produse obținute din :
a) fire filate;
b) fire cu torsiune mare;
c) fire filamentare.
3. Finețea se exprimă în:
a) număr metric;
b) în procente;
c) în funcție de densitatea de lungime.
4. Culoarea fibrei de bumbac este:
a) galben auriu;
b) alb-gălbui;
c) galben- verzui.
II. Completaţi definiţiile urmatoare: (5 x 4 = 20p)

Proprietatea fibrelor textile de a absorbi……………de apă din mediul ambiant se
numeşte…………….
Umiditatea legală sau ..............,reprezintă cantitatea de apă ....................în tranzacțiile
comerciale.
25
III. Definiţi proprietăţile din tabelul de mai jos; specificaţi tipul fiecărei proprietăţi
şi scrieţi relaţiile de calcul: (3 x 3 x 3 = 27p)
Proprietatea Tipul Definiţie Relaţie de calcul

proprietăţii
Titlul tex
Tenacitatea
Alungirea relativă
IV. Faceţi corespondenţa între elementele coloanei A şi elementele coloanei B:

(1 x 8 = 8p)
Coloana A Coloana B
1. 11% a. fibre textile scurte
2. luciu plin b. fibre cu fineţe mică
3. L= 5-56 mm c. luciul fibrelor de mătase naturală
4. culore alb-gălbui d. repriza fibrei de matase naturală
5. ondulaţiile e. încreţituri/centimetru
6. operaţie prin care se obţin cute permanente f. culoarea fibrelor de lână

(pliseuri)
7. valori mari pentru tex si denier g. presare
8.culoarea h.proprietate fizică
V. Ordonați crescător fibrele a căror finețe este :
➢ Nm=5.000; Td=5den; Ttex=10 tex
Notă: Se vor acorda câte 2,5 p pentru fiecare relaţie scrisă corect şi câte 2,5 p pentru înlocuire
şi calculul fiecărui indice (15 p). Se acordă 10 puncte-oficiu.
Timp de lucru: 40 min.
26
Activitatea nr. 8 - Test de evaluare nr.1

Tema: Proprietăţile fibrelor textile
Data:……..
Test de evaluare
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: ( 2x4=8 p )

1. Materiile prime textile de bază sunt:
a. firele textile;
b. fibrele textile;
c. ţesăturile;
d. tricoturile.
2. Fibra textilă obţinută din polimeri sintetici este:

a. bumbacul;
b. azbestul;
c. poliesterul;
d. acetatul.
3. Materia primă din imagine este:

a. pielea;
b. ţesătura;
c. fibra;
d. firul.
27
4. Repriza fibrei de bbc este:

a.8,5%;
b.17%;
c.14%
d.12 %.
II. Stabiliţi valoarea de adevăr pentru următoarele enunţuri, încercuind litera A,
dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat şi litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals :
(3 x 4 = 12 p)
A F 1. Fibrele de bumbac au culoarea alb - gălbuie.

A F 2. Texul este unitatea internaţională pentru rezistenţa fibrei sau firului.
A F 3. Degomarea este operatia de tratare a materialelor din mătase naturală.
A F 4. Antiîmpâslirea este operația de finisare a materilelor de lână.
III. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte: (3x4=12p)
1. Operația de tratere a materialelor textile cu substanțe ................., în scopul îndepărtării

pigmenților prin transformarea acestora în produși incolori solubili în apă se
numește..............
2. Luciul fibrei textile reprezintă gradul de...................sau de .....................al suprafeței
fibrelor textile.
IV. Enumeraţi două din proprietăţile tehnologice ale fibrelor textile.

(5x2= 10p )
-
-
V. 1. O fibră textilă are lungimea L= 10.000 m şi masa M= 2 g. Calculaţi fineţea fibrei
exprimată în: Nm, Ttex şi Tden
Se vor acorda câte 2,5 p pentru fiecare relaţie scrisă corect şi câte 2,5 p pentru inlocuire şi
calculul fiecărui indice. ( 16 p) și 3p pentru fiecare relație de verificare a calculelor (12p) –
(total 28 p)
28
2. Ştiind că forţa de rupere a fibrei este Fr = 6cN, calculaţi lungimea de rupere şi

tenacitatea fibrei.
Notă: Se vor acorda câte 5 p pentru fiecare relaţie scrisă corect şi câte 5 p pentru inlocuire şi
calculul fiecărui indice.( 20 p). Se acordă 10 puncte-oficiu. Timp de lucru: 50 min
Activitatea nr. 9 - Lucrare de laborator nr.1

Tema: Metode de identificare a fibrelor textile
Metode de identificare a fibrelor textile - metoda organoleptică
NOȚIUNI TEORETICE
Metodele de identificare a fibrelor textile sunt metode de analiză a acestora.Identificarea
fibrelor textile se poate realiza prin:metoda organoleptică, proba arderii, metoda microscopic,
comportarea la agenți chimici.
Analiza organoleptică constă în determinarea unor caracteristici ale materiilor prime/
produselor cu ajutorul simţurilor (văz, miros etc) şi al senzaţiilor (tuşeu moale, aspru).
Dintre caracteristicile fibrelor textile care pot fi analizate cu ajutorul văzului şi al pipăitului
amintim:
 culoarea;
 luciul (mat, slab, plin, puternic, foarte puternic);
 lungimea ( fibre scurte, medii, lungi, filamente);
 fineţea (mică, medie, mare);
 ondulaţiile (fără ondulaţii, slab ondulate, normal ondulate, cu ondulaţii dese);
 conţinutul de impurităţi (conţin/nu conţin impurităţi);
 tuşeul ( moale, aspru) etc.
Cunoscând proprietăţile fibrelor textile, se poate identifica natura/tipul acestora prin analiza
organoleptică a unor probe de fibre.
CERINŢE:
 analizaţi organoleptic caracteristicile probelor de fibre puse la dispoziţia voastră de către
profesor;
 notaţi aspectele constatate în fişa de lucru ”Analiza organoleptică a fibrelor textile” ;
 interpretaţi rezultatele obţinute (aspectele constatate), numind fibra textilă analizată;
 scrieţi răspunsul în ultima coloană a fişei de lucru.
29
 se va lucra pe grupe a câte doi elevi, fiecare elev va completa individual fișa de lucru, iar
la final va compara rezultatele obținute cu colegul de grupă.
Fişă de lucru: Analiza organoleptică a fibrelor textile

Numele elevului: Clasa: Data:
Nr. probă Aspectele constatate Fibra analizată

este:
30
Păstraţi fişa de lucru în portofoliul personal!
31

Tema: Comportarea fibrelor textile la ardere
Nr. Fibre Modul de ardere Mirosul

crt. degajat Reziduul obţinut
FIBRE NATURALE
1. Celulozice ( naturale  ard repede, cu flacără  de hârtie  cenuşă uşoară, de

vegetale): bumbac, strălucitoare; se arsă culoare deschisă
in, cânepă, iută etc. descompun
2. Proteice lână,  ard încet cu flacără  de corn ars  cenuşă spongioasă, sub
păruri, luminoasă, numai în (de unghie forma unei gămălii
acea parte care se află în arsă), mai (măciulii) de culoare
flacără, se umflă; pronunţat la neagră
mătase  ard încet cu flacără lână decât la  cenuşă sfărâmicioasă de
naturală luminoasă, nu se topesc, mătase culoare maro
nu se umflă
3. Naturale minerale:  nu se topesc, nu ard  lipsă  lipsă
azbest  se încing până la roşu şi
după îndepărtarea
flăcării revin la starea
iniţială
FIBRE CHIMICE
 ard repede, cu flacără  de hârtie  cenuşă puţină, de

4.
Viscoză/celofibră verzuie şi strălucitoare; arsă culoare gri
 ard încet, întrerupt, cu  de oţet  reziduu spongios cu

5. flacără luminoasă, se gămălie, de culoare
Acetat topesc (acid acetic) bordo-închis
 ard greu, numai ţinute în  aromatic  perlă de topire; o masă

flacără ( la scoaterea din brună, sticloasă.
6. Poliamidice (de ţelină sau
flacără se sting); se
topesc piridină)
 ard greu, numai ţinute în  aromatic  perlă de topire; o masă

Poliesterice flacără ( la scoaterea din brună, sticloasă.
7.
flacără se sting); se
topesc repede
8. Poliacrilonitrilice  se topesc, apoi iau foc,  dulceag, de  tare, casabil, de culoare

(melana) degajă fum negru chimicale închisă (neagră)
Păstraţi fişa de documentare în portofoliul personal!
32
Activitatea nr. 11 - Lucrare de laborator nr. 2

Tema: Metode de identificare a fibrelor textile
Metode de identificare a fibrelor textile –proba arderii

Proba de ardere este o metodă simplă şi rapidă de analiză, care permite o informare
orientativă asupra naturii fibrei. Metoda nu se aplică în cazul amestecului de fibre de natură
diferită.
Când este necesară o determinare precisă, se recomandă folosirea metodei microscopice
sau a metodei de analiză cu reactivi.
Ustensile şi materiale necesare:
 creuzet în care se face arderea fibrelor;
 cleşte sau pensetă de prins fibrele;
 bec de gaz de laborator, chibrit sau brichetă;
 mostre de fibre sau de materiale textile.
Mod de lucru:
➔ se ia un mănunchi de fibre şi se paralelizează cât mai bine (fig. 1);
➔ se prinde unul din capetele mănunchiului cu un cleşte (sau o pensetă), iar celălalt capăt se
introduce în flacăra produsă de un chibrit/ bec de gaz /brichetă (fig. 2);
➔ dacă trebuie analizată ţesătura,se scot câteva fire de urzeală şi bătătură şi se supun separat
arderii; fig.1 fig.2
33
CERINŢE:
 - realizaţi practic lucrarea, respectând normele de protecţie a muncii;
 - pentru fiecare tip de fibră, completaţi răspunsul în Fişa de lucru “Identificarea
fibrelor textile prin proba de ardere”;
 - interpretaţi rezultatele obţinute prin compararea acestora cu informaţiile prezentate
în Fişa de documentare nr. 6 - “Comportarea la ardere a fibrelor textile”;
 - se lucrează pe grupe a câte trei elevi:
 - elevul 1 - pregătește mănunchiul de fibre, îl paralelizează;
 - elevul 2 - prinde mănunchiul cu cleștele și îl introduce în flacără;
 - elevul 3 - notează in fișa de lucru rezultatele obținute;
 - elevii își vor schimba rolurile în cadrul grupei .
Fişă de lucru: “Identificarea fibrelor textile prin proba de ardere”

Nr. probă Comportarea Mirosul Reziduul Tipul/
la ardere degajat obţinut denumirea fibrei
34
Activitatea nr. 12- Fişa de lucru nr. 2

Data:……..
IDENTIFICAREA MATERIILOR PRIME UTILIZÂND METODE SPECIFICE
1. Studiaţi mostrele de fibre primite şi apreciaţi următoarele caracteristici : culoarea,
lungimea , luciu şi tuşeu.
2. Utilizând flacăra unui bec de gaz , studiaţi comportarea la ardere a fibrelor primite.
3. Notaţi rezultatele obţinute într-un tabel de forma :
Fibra Aspectul fibrei Comportare la ardere Denumirea

fibrelor
Culoare Lungime Luciu Tușeu Felul Miros Reziduul
arderii degajat obţinut
F1
F2
F3
F4
F5
3. Analizaţi datele obţinute şi completaţi în tabel denumirea fibrei
35

Aspectul fibrelor la microscop
DENUMIREA ASPECT MICROSCOPIC

FIBREI
longitudinal în secţiune transversală
panglică răsucită
alungit, îndoit, curbat în forma
nativ
literei S, lumenul urmează

formea conturului
drept, cu îndoituri
caracteristice într-
mort
un unghi de 900 perimetru rotund, cu un cerc în

interior
Bumbac
cilindric, uşor
mercerizat
ondulat
perimetru rotund, cu un punct în
interior
fusiformă:
dreaptă, ascuţită la
formă de poligon, cu un
capete; celula are
punct în interior
Fibra elementară (celula)
pereţii groşi,
In
lumenul fin;
pe suprafaţa fibrei
se văd striaţii în
formă de X
celulele apar în colonie
(structură pluricelulară)
36

FIBREI
Fibra elementară
Cânepa formă poligonală, dar mai

aplatizată; canalul este vizibil sub
Celule au capetele rotunjite, uneori
forma unei linii- uneori bifurcată
bifurcate; pereţii sunt mult mai
subţiri şi lumenul mult mai
dezvoltat
Fibra tehnică
celulele apar în
colonie
aspect solzos, cu solzii

Lâna mari, inelari, sub formă
formă rotundă (circulară),
de olane, ce îmbracă
aproape uniformă, lipsită de canal
fibra pe toată medular
circumferinţa secţiunii
fină
transversale; măduva
lipseşte
37
aspect solzos, cu solzii

dispuşi sub formă de
ţigle pe acoperiş pe formă ovală, iar la mijloc canalul
medular
circumferinţa
semifină
transversală; măduva
este întreruptă şi subţire
aspect solzos, cu
solzii dispuşi sub formă
de ţigle pe acoperiş pe
formă rotundă, cu canalul medular
circumferinţa foarte dezvoltat
transversală; măduva
groasă
este continuă şi foarte

dezvoltată
Lână
38

FIBREI
două filamente de
fibroină, cimentate
între ele cu sericină;
nedegomată
(brută) din loc în loc apar sub forma unor triunghiuri

fibrişoare lipite cu un (filamentele de fibroină) grupate
capăt în sericină. două câte două; cele două
filamente triunghiulare sunt
Mătasea
reunite de sericină (contur negru)
naturală
tubulară, netedă,
uniformă,
transparentă, iar
degomată
filamentele sunt sub formă triunghiulară

independente
formă cilindrică, cu
striaţii longitudinale
Viscoza foarte dese
formă neregulată, cu un contur

puternic ondulat (formă de
rozetă)
striaţii longitudinale
rare
Acetat formă neregulată, cu un contur
puternic ondulat (fasemănător cu
un trifoi cu 4 foi)
39

FIBREI
suprafaţa netedă,
fără striaţii; poate
prezenta pigmenţi
Poliamidă
majoritatea fibrelor sintetice au

secţiune de formă circulară;
se fabrică şi fibre cu secţiuni
profilate, de diverse forme, în
funcţie de forma orificiilor
filierelor
suprafaţa netedă,
fără striaţii; poate
prezenta pigmenţi
Poliester
Poliacrilonitril formă cilindrică, cu

suprafaţa netedă, cu
pigmenţi
forma aplatizată, deoarece se

filează din soluţie
40
Activitatea nr. 14- Fişa de lucru nr.3

Tema: Aspectul fibrelor la microscop
În tabelul de mai jos determinaţi calitatea fibrelor de lână, modul de dispunere a
solzilor şi numărul de ondulaţii pe centimetru.
C Aspectul fibrei de lână Dispunerea Calitatea fibrei Nr. de

la microscop solzilor
ondulaţii/cm
1.
2.
3.
10 puncte-oficiu
Timp de lucru: 20 min
41
Activitatea nr. 15 - Fişa de autoevaluare nr.2

Tema: Aspectul fibrelor la microscop
Data:……..
În tabelul de mai jos identificați fibra după aspectul microscopic transversal sau
longitudinal al acesteia.
Nr. Aspectul fibrei la microscop Denumirea fibrei
crt.
1.
2.
42
3.
4.
5.
6.
7.
43
8.
9.
1 punct-oficiu
44
Activitatea nr. 16 - Test de evaluare nr. 2

Data:……..
COMPARAREA MATERIILOR PRIME
1. Comparaţi fibra de bumbac cu fibra de in precizând : culoarea, luciu, fineţea,
lungimea, repriza. (20 puncte)
2. Ordonaţi crescător fibrele după lungime : bumbac, cânepă , in .(3 puncte)
3. Notaţi în dreptul literelor corespunzătoare enunţurilor de mai jos litera A dacă apreciaţi
că enunţul este adevărat şi litera F dacă apreciaţi că enunţul este fals : (15 puncte)
a. Mirosul de degajat de poliamidă este aromatic.
b. Mătasea naturală este fibra cea mai sensibilă la lumină.
c. Fibrele sintetice nu sunt rezistente la acizi.
d. Azbestul este fibra cu rezistență medie la atacul biologic.
e. Higroscopicitatea fibrei de bumbac este mai mare decăt higroscopicitatea fibrei de
cânepă.
4. Diferenţiaţi fibra de lână fină de fibra de lână aspră în funcţie de următoarele criterii:
(18 puncte)
Criteriul Lână fină Lână groasă
Culoare
Luciu
Lungime
45
5. Realizaţi un studiu comparativ între fibra de bumbac şi fibra de vâscoză, urmărind

criteriile: (34 puncte)
Criteriul Bumbac Vâscoza
Natura fibrelor
Masa specifică
Culoare
Luciu
Finețe
Higroscopicitatea
Comportare la
temperatură
Comportare la ardere
Timp de lucru: 40 min ; 10 puncte din oficiu.
46
MODULUL 2: INDUSTRIA TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE
Conținutul învățării: 2.1.2. Materii prime specifice proceselor tehnologice din țesătorii și
tricotaje.
Tema: Proprietățile firelor textile

PROPRIETĂȚILE FIRELOR TEXTILE
1. Finețea – reprezintă gradul de subțirime al firelor textile.

Finețea este apreciată prin indici de finețe. Aceștea pot fi direcți și indirecți.
Indici de finețe direcți:
a. TEXUL - reprezintă masa exprimată în grame a unei lungimi de fibră de 1.000m.
M(g)
T = [tex]
tex L (1.000 m)
b. DENIERUL - reprezintă masa exprimată în grame a unei lungimi de fibră de 9.000m.
M(g)
Tden = [den]
L (9.000 m)
Indici de finețe indirecți:
c. NUMĂRUL METRIC - reprezintă raportul dintre lungimea și masa unei fibre textile.
L (m)
Nm =
M (g)
2. Torsiunea firelor - exprimă numărul de răsucituri existente pe un metru de fir.În funcție de

direcția torsiunii , firele se impart în :
- fire răsucite spre dreapta sau în Z;
- fire răsucite spre stânga sau în S;
3. Sarcina la rupere Rmax [N sau cN] - reprezintă forța maximă de tracțiune, aplicată axial, care
produce ruperea firului.
47
4. Lungimea la rupere LR [km] - este lungimea de fir calculată la care firul suspendat la unul
din capete , se rupe sub propria greutate.
5. Alungirea la rupere este:
- absolută ∆l;
- relativă ɛ.
Δl
ε= • 100 [%]
L
i
6. Tenacitatea Te cN/tex sau cN/den] - reprezintă raportul dintre rezistența la rupere și
densitatea liniară a înșiruirii de fibre Tt sau Td.
Rmax
Te =
Tt
7. Rezistența la șoc - este solicitarea la tracțiune a firului, în timpul căreia sarcina crește într-un
interval scurt de timp.
8. Rezistența la frecare – este forța rezultată din frecarea firului de alte corpuri, care, aplicată
succesiv firului,îl uzează.
9. Rezistența la oboseală – reprezintă forța la care rezistă un fir solicitat la eforturi repetate de
întindere; cu cât numărul de solicitări este mai mare, cu atât rezistența firului scade.
10. Neuniformitatea firelor – este dată de numărul de defecte, scame, impurități aderente,
îngroșări și subțieri pe care acestea le prezintă pe toată lungimea.
11. Flexibilitatea – este capacitatea firului de a se încovoia cu ușurință.
48
Activitatea nr. 18-Lucrare de laborator nr. 3
Conținutul învățării: 2.1.2. Materii prime specifice proceselor tehnologice din țesătorii și tricotaje.
Capitolul: Proprietăţile firelor textile
Data:……..
DETERMINAREA FINEŢII FIRELOR
Lucrarea pune în evidenţă importanţa cunoaşterii fineţii firelor, de care depinde aspectul
produselor textile şi destinaţia lor.
Pentru efectuarea lucrării clasa a fost împărţită în grupe de câte 4 elevi. Jumătate din
grupele formate au aplicat metoda pe porţiuni lungi, iar cealaltă jumătate metoda pe porţiuni
scurte, pentru un fir cu aceleaşi caracteristici. Modul de lucru a este următorul:
I. Pentru determinarea fineţii firelor se foloseşte metoda jurubiţei, care presupune formarea
unei jurubiţe cu lungimea de 100 m pe vârtelniţa pentru fir şi apoi cântărirea acesteia pe
balanţade fineţe, citindu-se direct fineţea în Nm sau tex.
a. metoda pe porţiuni lungi:
elev 1: formarea cu ajutorul vârtelniţei pentru fire (fig.1) a unui număr de 5 jurubiţe (sculuri),
fiecare cu lungimea de 100 m.
elev 2: cântărirea jurubiţei la balanţa de fineţe pentru fire (fig. 2), citind direct fineţea în Nm
(sau tex).
elev 3: cântărirea jurubiţelor pe balanţa electronică (fig. 3) şi calcularea fineţii cu formulele de
calcul cunoscute.
49
elev 4: centralizarea rezultatelor într-un tabel de forma:
Nr. Nm (Ttex) determinat cu Nm (Ttex), determinat prin cântărire cu Nm (Ttex)

probă balanţa pentru fineţe balanţa electronică
STAS
L (m) Masa (g) Nm (Ttex)
1.
2....
II. O altă metodă de determinare a fineţii firelor este metoda pe porţiuni scurte ; se determină
lungimea firului analizat prin măsurare cu rigla , se realizează segmente de 0,5 m fiecare; se
determină masa segmentelor de fire folosind balanţa analitică ; se aplică relaţiile de calcul a
fineţii firelor :
M( g ) M(g) L (m)
T = [tex] Tden = [den] Nm =
tex L (1.000 m) L (9.000 m) M (g)
Metoda pe porţiuni scurte:

elev 1: determinarea lungimii firului prin măsurarea cu rigla gradată a unor segmente de 0,5 m
fiecare;
elev 2: determinarea masei segmentelor de fire folosind balanţa electronică sau balanţa analitică;
elev 3: calcularea fineţii, aplicând relaţiile studiate.
elev 4: consemnarea rezultatelor într-un tabel de forma:
Nr. probă L (m) Masa (g) Nm (Tetx) Nm (Ttex)
STAS
1.
2....
50
Activitatea nr. 19- Test de evaluare nr. 3

Conținutul învățării: 2.1.2. Materii prime specifice proceselor tehnologice din țesătorii și tricotaje
Capitolul: Proprietățile firelor
Data:……..
TEST DE EVALUARE
Subiectul I 30 puncte
I. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos încercuiți litera corespunzătoare răspunsului
corect:
1. Neuniformitatea firelor este dată de:
a. numărul de defecte existente pe toată lungimea firului;
b. numărul de răsucituri existente pe toată lungimea firului;
c. rezistența la frecare a firului;
d. rezistența la oboseală a firului;
2. Firele textile sunt obținute din fibre astfel:

a. printr-un proces de tricotare;
b. printr-un proces de filare;
c. prin torsionare;
d. printr-o înșiruire de fibre.
3. O însușire fundamentală a firelor este:
a. culoarea variabilă;
b. aspectul neted;
c. flexibilitate foarte mare;
d. sensul de torsiune.
4. Rezistenţa firelor depinde de:

a. torsiunea înşiruirii fibroase;
b. elasticitatea fibrelor componente;
c. gradul de luciu al fibrelor componente;
d. capacitatea de izolare termică a materialului fibros.
51
5. Firele filamentare se obțin din:
a. fibre continue;
b. fibre de bumbac;
c. fibre de lână;
d. fibre de cînepă.
6 . Firul cel mai subţire este:
a. Nm=50;
b. Nm=34;
c. Nm=20;
d. Nm=15.
7 . Relaţia de transformare dintr-un sistem de fineţe în altul este:
a. Nm x 1000 = Ttex;
b. Tden x 9 = Ttex;
c. Ttex x 9 = Tden;
d. Nm x Ttex = 1000.
8. Firele cablate fac parte din categoria:
a. firelor de efect;
b. firelor simple;
c. firelor multiple;
d. firelor mixte.
9. Firele de urzeală pentru ţesături fac parte din grupa firelor clasificate după:
a. natura materiei prime;
b. structură;
c. destinaţie;
d. proces tehnologic de filare.
10. Numărul metric indică :
a. rezistenta firului
b. lungimea unui fir ce cantareste un gram
c. capacitatea de absorbtie a colorantilor
d. torsiunea firului
Subiectul II 15 puncte
II.1. In coloana A sunt trecute tipuri de fire iar in coloana B sunt criterii de clasificare ale
firelor. Asociați corespunzător cifrele din coloana A cu literele din coloana B .
(5puncte )
A. Fire B. Criterii de clasificare
1. fire filate a. materia prima folosită
2. fire groase b. lungimea firelor
3. fire pentru tricoturi c. tratamentul de finisare
4. fire mercerizate d. structura firelor
5. fire de bumbac e. finețea firelor
f. destinație
52
II.2. Scrieţi informaţia corectă care completează spaţiile libere: (10 puncte)
1. Fineţea firelor se determină cu ajutorul..................................... şi a
.......................................
2. Firele pot prezenta o serie de ................., printre care:
........................,.......................,..................... etc. care afectează nu numai aspetul acestora,
dar şi o serie de caracteristici .................................
3. Firele sunt ........................ simple sau complexe obţinute prin .......................mai multor
fibre scurte sau prin răsucirea ....................................................., în vederea realizării
rezistenţei necesare.
4. Numărul metric este raportul dintre ...................și ................... .
Subiectul III 45 puncte

III.1
1. Să se calculeze fineţea unui fir, în tex, ştiind că firul are fineţea exprimată în Nm=100.
2. De ce se preferă firele de bumbac pentru confecţionarea lenjeriei de corp ?
(20 puncte)
III.2
Un fir are următoarele caracteristici: forţa de rupere Fr = 630 cN, lungimea de rupere LR =
31,5 km, lungimea iniţială Li = 700 mm şi alungirea absolută la rupere l = 91 mm. Se cere
să se calculeze:
a. fineţea firului în Tt;
b. fineţea firului în Td;
c. tenacitatea firului (Te); (25 puncte)
10 punte-oficiu
Timp de lucru=50min.
53
Activitatea nr. 20- Fişa de conspect nr. 1
Data:……..
ÎNTREBUINȚĂRI ALE FIRELOR

Tipul firelor Materia primă utilizată Întrebuinţări ale firelor
Fire de bumbac
şi tip bumbac
Fire de vigonie
Fire de lână şi
tip lână
chimice → articole tehnice
→ păruri animale
Fire din in ,
cânepă şi tip in ,
cânepă
Fire de mătase
54
Activitatea nr. 21- Fişa de documentare nr.9
Tema: Domenii de întrebuințare a firelor textile
Utilizări ale firelor textile

Domeniul de utilizare Exemple
Articole de îmbrăcăminte
a.țesături - rochii, fuste, bluze,pantaloni, cravate,

costume, căptușeli, taioare etc.
b.tricoturi
- pulovere, jachete, ciorapi pentru femei,

șosete, costum de baie, costume sport etc.
55
c. imitații de blană
- paltoane, căptușeli pentru îmbrăcăminte și

încălțăminte.
Articole decorative - carpete, covoare, draperii, perdele, fețe de

masă etc.
Articole de pasmanterie - ață de brodat, panglici decorative.
Articole tehnice - haine de protecție, sfori, furtunuri, saci de

dormit, prelate, corturi, ață chirurgicală, perii,
site, curele de transmisie, etc.
56
Activitatea nr. 22 - Fişa de lucru nr.4
Tema: Domenii de întrebuințare a firelor textile
UTILIZĂRI ALE FIRELOR TEXTILE
Identificați domeniul de utilizare a produselor textile din imaginile următoare:
Domeniul de Exemple
utilizare
57
58
Timp de lucru=15min
59
Activitatea nr. 23- Fişa de documentare nr. 10
Capitolul: Defecte ale firelor
DEFECTELE FIRELOR
Calitatea produselor este un indicator al eficienței economice într-o firnă deoarece un
nivel calitativ redus micșorează veniturile firmei. Calitatea este determinată de nivelul tehnic al
utilajelor dar este creată în procesul de producție ca rezultat al activității personalului de
deservire și de conducere.
La verificarea senzorială a firelor se pot constata şi anumite defecte ce influenţează
negativ insuşirile acestora. În funcţie de provenienţa defectelor, acestea pot fi grupate astfel:
-defecte provenite de la materia primă: fire de bumbac cu impurități vegetale, fire de
bumbac nematurizat, fire liberiene subtopite sau supratopite, fire de lână atacate de ciuperci,
bacteria, fire chimice cu finețe variață.Aceste defecte duc la inegalități la vopsire, luciu și
rezistență necorespunzătoare;
-defecte provenite de la filare: fire neuniforme, cu nopeuri, cu porțiuni prea răsucite sau
ineficient răsucite, fire dublate incidental, noduri și scame;
-defecte provenite de la finisare: pete de vopsea, pete de la albire, mercerizare
necorespunzătoare, vopsire cu rezistență slabă.
Principalele defecte ale firelor sunt prezentate în tabelul următor :
NR. TIPUL DEFECTULUI CAUZE ȘI REMEDIERI
CRT.
1. Fire cu densitate de lungime diferită Laminaj necorespunzător la mașina de filat.
2. Fire cu densitate de lungime neuniformă Semitort amestecat, neuniform.
3. Fire cu rezistență la tracțiune neuniformă Semitort neuniform.
4. Îngroșări de fir pe porțiuni lungi Semitort cu îngroșări.
5. Fire cu rezistență la tracțiune scăzută Torsiunea firelor necorespunzătoare
6. Fire cu porțiuni mai groase sau mai subțiri Semitort neuniform. Reunirea la filare a două
semitorturi vecine.
7. Fire cu porțiuni îngroșate pe porțiuni scurte Legarea incorectă a semitortului.
8. Fire murdare Ungerea incorectă a mașinii.
9. Țevi cu înfășurare necorespunzătoare Nelegarea la timp a firelor rupte.

Reglaj necorespunzător al mecanismului de
înfășurare
60
Activitatea nr. 24 - Fişa de conspect nr.2
Tema: Defecte ale firelor
CLASIFICAREA DEFECTELOR FIRELOR
NR. ASPECTUL DEFECTELOR FIRELOR TIPUL DEFECTELOR
CRT.
1. Fire cu nopeuri
2. Fire cu impurități aderente
3. Fire cu porțiuni îngroșate
4. Fire cu subțieri
5. Fire cu porțiuni ondulate
6. Fire cu scame aderente
7. Fire cu flameuri
8. Fire cu porțiuni suprarăsucite
9. Fire dublate
10. Fire cu cârcei
11. Fire cu bucle
12. Fire cu noduri

necorezpunzătoare
61
Activitatea nr. 25- Fişa de autoevaluare nr. 3
Data:……..
1.Identificați tipul si cauza defectului firelor din tabel. (5 x 18) = 90puncte
NR. ASPECTUL DEFECTELOR TIPUL CAUZE

CRT. FIRELOR DEFECTELOR
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Notă: se acordă 10 puncte – oficiu. Timp de lucru=30min.
62
Data:……..
I.1. Enumerați defectele firelor provenite de la:
a. materia primă; b. filare; c. finisare .
I.2. Enumerați cauzele defectelor firelor cu torsiune și finețe neuniformă . 11 puncte
Completați în tabelul de mai jos aspectul și tipul defectelor firelor:
CRT.
1. Fire cu nopeuri
3.
6.
7. Fire cu flameuri
8. Fire cu porțiuni
suprarăsucite
9.
10.
11.
12. Fire cu noduri

necorezpunzătoare
63
II.1. Se dau două fire textile cu următoarele caracteristici:
F1: L= 200 m F2: Td = 210 den
M=5g Fr = 420 cN
Fr = 450 cN
a) Calculaţi tenacitatea celor două fire şi precizaţi care fir este mai rezistent;
b) Precizaţi care fir este mai subţire;
c) Calculaţi, pentru ambele fire, fineţea în T tex
10 puncte - oficiu
Timp de lucru=50min

Conținutul învățării: 2.1.3. Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confecții
textile.
Capitolul: Țesăturii, definiții
Data:……..
1.Definiţie:
Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea în unghi drept a două sisteme
de fire: unul longitudinal, numit urzeala, iar celălalt transversal, numit bătătura.
Fire de urzeală
Fire de bătătură
64
Firele de urzeală sunt firele care sunt dispuse în direcţia lungimii ţesăturii (sunt paralele
cu marginile ţesăturii), iar firele de bătătură sunt cele care, după anumite modele,
numite armuri sau legături, leagă transversal, prin diferite încrucişări, firele de urzeală.
Condiţia obligatorie pentru obţinerea unei ţesături este trecerea alternativă a firelor de bătătură
peste şi sub firele de urzeală şi invers.
În ţesătorie se obţin ţesături crude. În funcţie de destinaţie şi de natura materialului, ţesăturile
crude sunt supuse unor operaţii de finisare care au ca scop:
- obţinerea unor noi proprietăţi;
- îmbunătăţirea aspectului exterior al ţesăturilor;
Ţesăturile se realizează cu ajutorul maşinilor de ţesut; domeniul lor de utilizare este determinat
de natura firelor din care sunt obţinute, de lăţime, de masa specifică, de structură şi de modul de
finisare.
Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere
Procesul tehnologic de ţesere reprezintă succesiunea operaţiilor de transformare a firelor în
ţesături. Procesul tehnologic de ţesere cuprinde:
a) Operaţii de pregătire pentru ţesere (preparaţia firelor) – prin care se îmbunătăţeşte
calitatea firelor şi se realizează trecerea lor pe formate specifice procesului de ţesere: bobine,
urzeli, canete. Astfel:
- firele de urzeală sunt bobinate, reunite (dublate) şi răsucite, urzite, încleiate, năvădite ;
- firele de bătătură sunt bobinate şi canetate.
b) Operaţia de ţesere propriu-zisă – prin care se obţine ţesătura.
Procesele de prelucrare a firelor de urzeală şi bătătură cuprind atât operaţii comune, cât şi
operaţii diferite, specifice destinaţiei - în funcţie de tipul ţesăturii.
Numărul de operaţii din cadrul procesului tehnologic de ţesere este determinat de
asemenea de felul ţesăturii.
Pentru ţesăturile albite sau vopsite în bucată, procesul tehnologic de obţinere a firelor este
mai scurt. Firele de urzeală sunt mai solicitate în procesul de ţesere, din care sunt supuse la mai
multe operaţii de pregătire.
Ordinea şi numărul operaţiilor de pregătire a firelor pentru ţesere depind de:
• natura firelor prelucrate (tip bumbac, tip in, tip lână sau chimice);
• structura firului (simplu sau răsucit);
• formatul sub care se prezintă firele în ţesătorie (ţevi, sculuri, bobine);
• contextura şi destinaţia ţesăturii.
Schema generală a unui proces de ţesere include:
- succesiunea operaţiilor de pregătire a firelor de urzeală;
- succesiunea operaţiilor de pregătire pentru firele de bătătură;
- procesul de ţesere propriu-zis.
65
Procese de prelucrare a firelor pentru ţesere
RECEPŢIA FIRELOR
FIRE DE FIRE DE
URZEALĂ BĂTĂTURĂ
BOBINARE BOBINARE
BOBINARE
MOALE
BOBINARE
DUBLARE MOALE
VOPSIRE
RĂSUCIRE VOPSIRE
REBOBINARE
REBOBINARE
CANETARE
URZIRE
ÎNCLEIERE
NĂVĂDIRE
ŢESERE
CONTROL ŢESĂTURII
FINISAREA ŢESĂTURII
66
Procesul tehnologic de ţesere pentru obţinerea
ţesăturilor din fire simple
67
5
9
4 7
3 6
2 10
8
1
11
Fig. 2.1 Schema tehnologică a maşinii de ţesut
1. sul de urzeală 7. spata
2. urzeala 8. vătala
3. traversa de spate 9. traversa de faţă
4. fuscei 10. cilindrul de tragere
5. iţe 11. sul de ţesătură
6. suveica

Continutul învătării: 2.1.3 .Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confectii textile
Capitolul: Tesaturii, definitii
Data:……..
68
1.Completaţi casetele libere din schema procesului tehnologic de obţinere a ţesăturilor din
fire simple cu operaţiile corespunzătoare, respectând ordinea logică a acestora în fluxul
tehnologic. Precizaţi pentru fiecare operaţie semifabricatul/formatul alimentat, respectiv
debitat
69
Conținutul învățării: 2.1.3 . Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confecții
textile.
Capitolul: Clasificarea țesăturilor
Data:……..
Clasificarea țesăturilor:
 După natura materiei prime
TIPUL DE
CARACTERISTICI UTILIZĂRI
ŢESĂTURI
- se obțin din fire de bumbac 100% * Articole de îmbrăcăminte: rochii,
sau bumbac în amestec bluze, fuste, pantaloni, lenjerie de
Ţesături din
corp
bumbac - sunt usoare, subțiri
* Articole pentru decoratiuni
- au rezistenţă bună la purtare interioare: lenjerie de pat, feţe de
- sunt igienice masă, prosoape, stofe de mobilă
- au un grad ridicat de * Articole sanitare: pansamente,

higroscopicitate tifon
- se realizează în culori pastel,
imprimate,cu dungi, carouri sau
numai albite
- se obțin din fire de lâna 100% sau * Articole de îmbrăcăminte: bluze,

lâna în amestec rochii, costume, pantaloni,
Ţesături din lână
- se realizează în culori uni, cu dungi, sacouri, pardesie, paltoane, jachete,
cu carouri, cu desene
pălării
- pot fi : subțiri, groase și semigroase
* Articole pentru decorațiuni
- au o higroscopicitate bună interioare : pături, covoare, stofe de
mobila, cuverturi, draperii
- au capacitate de izolație termica
*Articole tehnice: pâsla, curele de
- se pot modela prin călcare transmisie
- au rezistenţă mare, elasticitate si
capacitate de împâslire, comoditate la
70
purtare
-au moliciune si flexibilitate
- au stabilitate dimensională redusă
- se obtin din fire de in 100% sau tip * Articole de imbracaminte :

in si fire de cânepă 100% sau tip
Ţesături din in şi cânepă Rochii,bluze,pantaloni,cămăşi,
cânepă
- au luciu slab huse,tapiterii,saci,prelate
* Articole decorative:fete de
- sunt rigide
masa,prosoape,draperii,huse,cuverturi
- au rezistenţă bună la purtare
*Articole tehnice : saci, prelate,
- se realizează în culori diferite, cu pânze de vele, curele de transmisie
dungi, carouri, imprimeuri
- Tesaturile din canepa se folosesc la
- ţesăturile din cânepă sunt aspre articole care nu necesita călcare
Ţesături din - se obțin din fire de mătase 100% sau * Articole de imbrăcăminte
mătase in amestec
Rochii, bluze, pantaloni,cămăși,
- sunt subtiri, fine, ușoare, alunecă
fuste, cravate, eșarfe, lenjerie,
ușor, au drapaj bun
panglici
- au capacitate de izolare termică
redusă * Articole decorative:cuverturi,
draperii
- prin frecare se încarcă cu
electricitate statică *Articole tehnice: parașute, benzi
- se realizează în culori uni, cu dungi, pentru mașini de scris
carouri, cu diverse imprimeuri - se pot folosi și cu rol de căptuşeli
71
Ţesături din fire - se obțin din fire sintetice * Articole de imbrăcăminte :
sintetice
- au rezistență mecanică ridicată - rochii, bluze, cămăşi, jachete,
- sunt impermeabile, ușoare, au luciu costume pentru sport, lenjerie,

plăcut panglici
- au elasticitate mare și rezistență la * Articole decorative: cuverturi,

șifonare
draperii, huse
- sunt ușor de intreținut – se spală
ușor,se usucă repede, *Articole tehnice: filtre, prelate,
suport pentru mase plastice, parașute
călcatul este facultativ
- se pot folosi și cu rol de căptușeli
- au rezistență bună la intemperii
- nu sunt igienice (au higroscopicitate

redusă)
- se incarcă cu electricitate statică
- sunt impermeabile la aer
(datorită densității porilor în țesătură)-

produc fenomenul de transpirație și
sufocare care îngreunează purtarea
-în procesul de prelucrare a

îmbrăcămintei, nu se pot modela prin
călcare, iar temperatura de călcare
trebuie sa fie redusă și riguros
respectată
- la coasere, acele mașinilor se

încălzesc ușor și pot perfora țesătura
- au aspect frumos și se pot realiza in

modele variate
72
 După destinație
➢ ţesături pentru îmbrăcăminte;

➢ ţesături pentru prosoape, halate de baie ;
➢ ţesături decorative şi pentru tapiţerie;
➢ ţesături pentru acoperiri de pardoseală;
➢ ţesături pentru furnituri/ tehnice;
➢ ţesături pentru ambalaje/ articole de camping.
 După aspect
Ţesături crude nu sunt finisate
Ţesături albite au fost supuse operaţiei de albire

Ţesături uni se prezintă într-o singură culoare
au desene complicate, cu un contur delimitat precis şi cu un colorit
Ţesături imprimate variat
sunt obţinute din fire colorate în urzeală şi bătătură, cu dungi,
Ţesături cu efecte de culori carouri sau diferite figuri
Ţesaturi cu bucle firele formează bucle pe o parte sau pe ambele părţi a ţesăturii
prezintă un strat de fibre omogen, pe o parte sau pe ambele părţi

Ţesături scămoşate
nu există diferenţă de aspect între faţă şi dos, putând fi folosite pe
Ţesături cu două feţe ambele feţe
Ţesături Jacard ţesături cu desene foarte complicate, realizate prin modul de

legare a firelor, combinat cu efecte de culori
73
Activitatea nr. 30 - Fişa de lucru nr. 6
Continutul învătării: 2.1.3. Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confecții
textile.
Capitolul: Clasificarea țesăturilor
Data:……..
1.Determinati modul de întrebuinţăre al ţesăturilor
Tipul de ţesătură Modul de întrebuinţare
Ţesături din fire de bumbac
Ţesături din fire de in şi cânepă
Ţesături din fire de lână
Ţesături din mătase
Ţesături sintetice
74
textile.
Capitolul: Țesăturile, definiție, clasificare
Data:……..
Test de evaluare
Încercuiţi varianta corectă de răspuns:

1. Ţesăturile din fire groase fac parte din categoria ţesăturilor clasificate după:
a. destinaţie;
b. natura materiei prime;
c. fineţea firelor utilizate.
2. Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin:
a. încrucişarea perpendiculară a două sisteme de fire;
b. dispunerea paralelă a două sisteme de fire;
c. înlănţuirea a două sisteme de fire.
3. În funcţie de natura materiei prime, ţesăturile pot fi clasificate astfel:
a. ţesături pentru adulţi, femei şi bărbaţi;
b. ţesături de protecţie;
c. ţesături din fire de bumbac şi tip bumbac.
II. Notaţi în căsuţa din dreptul fiecărui enunţ litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau
litera F, dacă consideraţi că enunţul este fals:
a. Materia primă folosită pentru obţinerea ţesăturilor este firul.
b. Firele aşezate pe orizontală, respectiv pe lăţimea ţesăturii, constituie urzeala, iar firele
aşezate pe verticală, respectiv pe lungimea ţesăturii, formează bătătura.
c. Ţesăturile din mătase se produc pe lăţimea de 100 cm în culori uni, cu imprimeuri florale
sau cu dungi şi carouri.
d. Ţesăturile se realizează pe maşini de tricotat; domeniul lor de utilizare este determinat de

natura firelor din care sunt obţinute, de lăţime, de masă, de structură şi de modul de finisare.
75
Conținutul învățării: 2.1.3. Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confectii
textile.
Capitolul: Proprietățile țesăturilor
Data:……..
Proprietăţile ţesăturilor
Rezistenţa şi
alungirea la rupere,
Lăţimea și lungimea , Rezistenţa la uzură
grosimea,masa prin frecare
specifică, desimea
Proprietăți fizice Proprietăţi

mecanice
PROPRIETĂȚILE
ȚESĂTURILOR
Proprietăţi de aspect
Proprietăţi igienico –
funcţionale
stabilitatea dimensională,
Capacitatea de izolare termică,
capacitatea de revenire din
Permeabilitatea la aer, Hidrofilia
sifonare, drapajul,
Permeabilitatea la apa,
flexibilitatea, transparenţa
Higroscopicitatea
76
1. Proprietăţi fizice
➢ Lăţimea si lungimea ţesăturii
Lăţimea este distanţa între primul şi ultimul fir de urzeală/ochi de tricot, măsurată pe direcţia
transversală a bucăţii de material.
Aceste caracteristici se stabilesc în funcţie de dimensiunile şablonului la confecţionare. Se
determină prin măsurarea cu rigla de oţel flexibilă (ruleta).
➢ Grosimea
Grosimea este distanţa, în mm, dintre cele două feţe ale ţesăturii, măsurată sub o anumită
presiune. Cunoaşterea grosimii materialului textile este necesară pentru calcularea densităţii
aparente, caracteristică fiziologică principală a materialului Pentru determinarea grosimii se
foloseşte aparatul numit micrometru.
➢ Masa specifică - se defineşte ca fiind masa în grame a unei unităţi de suprafaţă (în m 2)
din ţesătura analizată.
De asemenea, se poate determina, masa urzelii şi a bătăturii. Pentru aceasta trebuie să se
cunoască fineţea firelor, desimea în urzeală şi în bătătură, contracţia şi lăţimea ţesăturii. Masa
ţesăturii M, în g/m, se determină însumând cantitatea de urzeală M u cu cantitatea de bătătură
Mb consumată la realizarea ei: M=MU+Mb
➢ Desimea
Ţesătura este caracterizată printr-o anumită desime a firelor de urzeală(U) şi bătătură (B).
Există două feluri de desimi:
• desimea tehnologică ce reprezintă numărul de fire de urzeală (U) sau bătătură (B) pe 1
cm sau 10 cm da ţesătură;
• desimea geometrică dată de distanţa între centrele a două fire învecinate de urzeală (U)
sau bătătură (B) (are aceeaşi valoare cu lungimea semiundei sistemului opus de fire).
Elementul de ţesătură exprimă lungimea de ţesătură obţinută pentru un fir de bătătură. Pentru a
obţine un element de ţesătură este necesară o lungime de urzeală egală cu lungimea
elementului de ţesătură plus o cantitate egală cu contracţia urzelii de ţesere. Contracţia la
ţesături este influenţată de următorii factori:
✓ natura firelor;
✓ structura şi proprietăţile fizico-mecanice ale firelor componente;
✓ legătura ţesăturii;
✓ fineţea firelor;
✓ gradul de ondulare;
✓ desimea firelor.
77
2.Proprietăţi mecanice
Proprietăţile mecanice caracterizează durabilitatea produselor textile .
➢ Rezistenţa şi alungirea la rupere - reprezintă capacitatea de preluare a eforturilor de
întindere, ce se dezvoltă în procesul de utilizare a ţesăturilor.
Această proprietate este importantă atât pentru ţesăturile cu destinaţie tehnică (benzi
transportoare, curele de transmisie, centuri de siguranţă), cât şi pentru ţesăturile destinate
confecţiilor de îmbrăcăminte
Rezistenţa la rupere (sarcina de rupere) - reprezintă forţa maximă obţinută în timpul încercării
la tracţiune,atunci când epruveta cu dimensiuni stabilite este întinsă până la rupere,exprimată
în [ N ] Alungirea absolută - este diferenţa între lungimea epruvetei în timpul încercării la
tracţiune şi lungimea iniţială, exprimată în [mm].
Alungirea relativă - reprezintă creşterea lungimii epruvetei,în timpul încercării la tracțiune faţă
de lungimea iniţială, exprimată în [%].
➢ Rezistenţa la uzură prin frecare - este una dintre proprietăţile semnificative, pentru
aprecierea durabilităţii la exploatare.
Comportarea la frecare evidenţiază modificările de suprafaţă sau de structură, în urma frecării
cu un corp abraziv. în urma frecării apare efectul pilling, determinat prin migrarea spre
exteriorul ţesăturii a unor fibre, urmată de răsucirea lor în jurul altora; astfel apar pe suprafaţa
produsului aglomerări de fibre ce influenţează negativ aspectul acestuia.
4. Proprietăţi igienico – funcţionale
➢ Capacitatea de izolare termică - arată măsura în care este reţinută căldura în spaţiul
dintre ţesătură şi corpul omenesc. Această proprietate importantă, atât pentru produse
textile destinate confecţiilor pentru îmbrăcăminte exterioară de sezon rece, cât şi pentru
pleduri, cuverturi, pături etc. Densitatea aparentă sau masa volumică constituie factorul
semnificativ ce caracterizează capacitatea de izolare termică a materialelor textile, cu
care este în dependenţă inversă (aerul este rău conducător de căldură).
Determinarea densităţii aparente este importantă pentru o serie de ţesături scămoşate.
Densitatea aparentă reprezintă masa în grame a unui cm 3 din epruveta analizată, inclusiv aerul
şi porii aparţinând structurii ţesăturii.
➢ Permeabilitatea la aer - este proprietatea ţesăturii de a permite circulaţia aerului între
corp şi mediu. Această proprietate foarte importantă pentru produsele de îmbrăcăminte
se adaptează în functie de anotimp, fiind mai mare la îmbrăcăminte de vară şi mai mică
la cea de iarnă. Permeabilitatea la aer reprezintă volumul de aer (în litri)ce trece printr-o
unitate de suprafaţă în unitatea de timp.
➢ Permeabilitatea la apă - este proprietatea ţesăturii de a permite trecerea apei.
Materialele textile destinate pentru corturi, prelate, mantale de ploaie, umbrele, nu trebuie să
lase să pătrundă apa prin ele, adică să fie impermeabile. Impermeabilizarea este proprietatea
materialului textil de a fi rezistent la trecerea apei şi aerului.
Hidrofilia - reprezintă capacitatea ţesăturii de a absorbi apa. Comportarea materialelor
textile faţă de umiditatea depinde de:
78
• natura materiei prime;
• structura şi porozitatea produsului textil;
• temperatura mediului.
Din punct de vedere igienic, sunt preferate produse textile hidrofile, mai ales în cazul
produselor de lenjerie, care trebuie să creeze senzaţia de confort.
➢ Higroscopicitatea - reprezintă capacitatea ţesăturii de a reţine vaporii de apă din
atmosferă.Higroscopicitatea prezintă importanţă pentru materialele textile utilizate
pentru lenjerie de corp.
5. Proprietăţi de aspect
➢ Stabilitatea dimensională-reprezintă proprietatea ţesăturii de a-şi păstra forma şi
dimensiunile în urma tratamentelor de întreţinere (spălare, curăţire, călcare).
Stabilitatea dimensională depinde de: natura materiei prime; tipul produsului textil; operaţiile
de finisare la care au fost supuse materialelor textile (termofixarea, tratamente chimice şi
mecanice). Modificarea dimensiunilor se determină supunerea materialelor textil la
tratamentele menţionate în condiţii prevăzute în standarde.
➢ Capacitatea de revenire din sifonare (neşifonabilizarea) - este proprietatea ţesăturii
presate şi îndoite de a reveni la forma iniţială. Este o caracteristică esenţială pentru
ţesături destinate articolelor de îmbrăcăminte.Gradul de sifonare se exprimă prin
unghiul de revenire pe care-1 fac ţesăturile atunci când sunt îndoite, un timp
determinat, la o presiune dată, după care cele două margini se lasă libere.
➢ Drapajul - este proprietatea ţesăturii de a forma falduri mobile sub acţiunea propriei
greutăţi. Această proprietate este determinată de masa specifică a materialului şi de
flexibilitate.
➢ Flexibilitatea - este proprietatea ţesăturii de a se îndoi,fără a se deforma permanent.
Gradul de flexibilitate este determinat de unghiul pe care îl face materialul atunci când
este prins la mijloc, iar capetele sunt lăsate în jos. Depinde de gradul de moliciune
(tuşeul) al materialului.
➢ Transparenţa - este proprietatea ţesăturii de a permite trecerea unui fascicul de lumină
fără a modifica caracterul fasciculului respectiv.Inversul transparenţei este opacitatea .
79
Continutul învătării: 2.1.3.Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confectii textile.
Capitolul: Proprietatile tesaturilor
Data:……..
1. Completati schema:
Lăţimea si lungimea,
grosimea, masa
specifică, desimea
Proprietăţi
mecanice
PROPRIETĂȚILE
ȚESĂTURILOR
Capacitatea de izolare termică,

Permeabilitatea la aer, Hidrofilia
Permeabilitatea la apa,
Higroscopicitatea
80

textile.
Capitolul: Defectele tesaturilor
Data:……..
Defectele țesăturilor
Nr.crt. Denumirea defectului Caracterizare si cauzele aparitiei
1. Nopeuri Se prezintă ca mici aglomerări de fibre

scurte şi se datorează conţinutului mare de
bumbac mort şi impurităţi, precum şi a
curăţirii incomplete la cardare
2. Blende de fire Benzi de culoare, nuanţă sau calitate

diferită în ţesătură.
3. Cuiburi Ruperea firelor de urzeală şi agăţarea lor de

cele vecine.
4. Defecte de culoare în Nerespectarea ordinii de aşezare a firelor de

urzeală din raportul de culoare al desenului
urzeală în operaţiile de urzire.
5. Fire lipsă în urzeală Ruperea firului în timpul ţeserii şi

reînnodarea lui. Afectează mult rezistenţa
sau în bătătură ţesăturii.
6. Margini defecte Se prezintă ca urmare a năvădirii

necorespunzătoare a marginii ţesăturii.
7. Liziera defectă Este specific ţesăturilor obţinute pe maşina

de ţesut STB şi constă în neasigurarea
dimensiunii lizierii de 17 mm, ca urmare a
capetelor firelor tăiate ce apar deasupra
ţesăturii.
81
8. Pete nelavabile din finisaj Pete de rugină, de vopsea şi de manipulare.
9. Pete de calandru Datorită impurităţilor prinse pe valţuri.
10. Dungi de albire Ţesătura intră cutată în instalaţia de albit,

este prea tensionată şi se contractă în timpul
uscării.
11. Dungi de la vopsire Aspect determinat de nerespectarea

procesului de vopsire (afinitate şi viteză
mare de epuizare a coloranţilor de cadă,
cutarea ţesăturilor vopsite la uscare pe
cilindru, ţesături cu fire de torsiuni
diferite).
12. Vopsire neuniforma Aspect neuniform al culorii, determinat de

folosirea apei dure, tensionări diferite,
acidulare necorespunzătoare, stoarcerii şi
uscării neuniforme, precum şi a
termofixării neuniforme.
13. Imprimare neuniforma Aspect neuniform al imprimării, cauzat de

diferenţa de presiune la capetele cilindrului
de imprimat, urme de scame şi fire în
sistemul de imprimare, montarea greşită a
culorilor, valţuri de imprimare şlefuiţi
necorespunzător şi de lipsa de atenţie la
strecurarea pastei de imprimare.
14. Margini oxidate Defect datorat nerespectării parametrilor

de lucru ca: temperatură, raport de flotă şi
concentraţii.
15. Biezarea Neperpendicularitatea firelor de bătătură

cu cele de urzeală, determinată de
prinderea incorectă în rama de egalizat,
coaserea greşită a capetelor ţesăturii şi
nerespectarea proceselor tehnologice de
finisare.
16. Raport de imprimare deplasat Pasta de imprimare nu umple complet locul

rezervat şi se remarcă suprapunere de
culori, aceasta din cauza dereglării
raportului între valţurile de imprimat.
82
16. Raport de imprimare deplasat Pasta de imprimare nu umple complet locul
rezervat şi se remarcă suprapunere de
culori, aceasta din cauza dereglării
raportului între valţurile de imprimat.
17. Margini neimprimate Margini slab imprimate ca urmare a

nerespectării procesului tehnologic de
imprimare
18. Sangerari de colorat Cedarea colorantului, ca urmare a folosirii

unor coloranţi care nu rezistă la tratamente
ulterioare.
19. Lipsa fluor Porţiuni unde nu se observă fluorul, ca

urmare a nelegării firului în canal.
20. Scamosare neuniforma Stratul pufos este neuniform, ca urmare a

tensionării
neuniforme a ţesăturii la scămoşare.
21. Flotari de fire Firele de urzeală leagă peste un număr

mare de fire de bătătură ca urmare a
funcţionării incorecte a iţelor.
22. Fie uleiate Fire impure datorită însemnării cu cretă

uleioasă sau a murdăririi în timpul
prelucrării şi depozitării. Influenţează mult
calitatea ţesăturilor albite şi a celor de
mătase şi tip mătase.
83
Conținutul învățării: 2.1.3. Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confectii
textile.
Capitolul: Defectele țesăturilor
Data:……..
Completați spațiile goale,cu tipul de defect descris:
Defect datorat
nerespectării parametrilor
de lucru ca:temperatură,
raport de flotă şi
concentraţii
Benzi de culoare, nuanţă

sau calitate diferită în
ţesătură
Se prezintă ca urmare a
năvădirii
necorespunzătoare a
marginii ţesăturii.
Datorită impurităţilor
prinse pe valţuri.
Ţesătura intră cutată în

DEFECTE ALE
instalaţia de albit, este
ȚESĂTURILOR
prea tensionată şi se
contractă în timpul
uscării.
Stratul pufos este

neuniform, ca urmare a
tensionării
neuniforme a ţesăturii la
scămoşare
Firele de urzeală leagă
peste un număr mare de
fire de bătătură ca urmare
a funcţionării incorecte a
iţelor.
Margini84
slab imprimate ca
urmare a nerespectării
procesului tehnologic de
imprimare
Conținutul învățării: 2.1.3 . Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confectii
textile.
Capitolul: Tesaturile
Data:……..
Test de evaluare
I.Alegeţi prin încercuire răspunsurile corecte:

1. Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin
a. încrucişarea perpendiculară a două sisteme de fire ;
c. înlănţuirea a două sisteme de fire;
2. În funcţie de destinaţie, ţesăturile pot fi clasificate astfel:
a. Ţesături pentru adulţi, femei şi bărbaţi;
b. Ţesături de protecţie;
c. Ţesături din fire de bbc şi tip bbc;
3. Desimea în urzeală şi bătătură reprezintă:
a. numărul de fire de urzeală şi bătătură din ţesătură;
b. numărul de fire de urzeală şi bătătură pe 10 cm;
c. numărul de fire de urzeală şi bătătură dintr-un metru de ţesătură;
4. Grosimea ţesăturilor şi tricoturilor este influienţată de:
a. natura materiei prime;
b. rezistenţa firului;
c. fineţea firelor;
5. Permeabilitatea la aer a ţesăturilor reprezintă:
a. cantitatea de apă ce trece prin țesătură ;
b. cantitatea de aer care trece prin țesătură ;
c. cantitatea de aer care trece printr-o suprafaţă de țesătură într-un anumit timp
85
II.Apreciaţi cu adevărat (A) sau fals (F) următoarele enunţuri

1. Firele sunt caracterizate prin dimensiunea secţiunii transversale foarte mare în raport cu
lungimea.
2. Torsiunea firelor reprezintă numărul de răsucituri existente pe un metru de fir
3. Ţesăturile se obţin dintr-un sistem de fire.
4. Sarcina de rupere a ţesăturilor reprezintă efortul maxim la care rezistă aceasta până în
momentul ruperii
5. Ţesăturile sunt mai elastice decât tricoturile.
III. În coloana A sunt enumerate caracteristici ale produselor textile iar în coloana B definiţia
acestora. Faceţi asocierea acestora în coloana C.
A. Caracteristici B. Definirea caracteristicilor C.

Asocierea
1. desimea unei ţesături a. capacitatea materialelor de a absorbi apa
2. masa specifică b. gradul de subţirime
3. grosimea ţesăturilor c. efortul maxim la care rezistă epruveta de ţesătură
4. hidrofilia d. masa în grame a unităţii de suprafaţă
5. fineţea firelor e. numărul de fire de urzeală şi de bătătură existent pe 10cm
f. distanţa în mm, dintre planele tangente la cele două feţe ale

materialului textil
IV.Completaţi enunţurile de mai jos cu termenii corespunzători

1. Firele aşezate pe orizontală, respectiv pe lăţimea ţesăturii constituie.................................
iar firele aşezate pe verticală respectiv pe lungimea ţesăturii formează.............................
3.Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin ......................... în unghi drept a două sisteme
de fire: unul longitudinal, ..........................., iar celălalt transversal, .......................................
86
Activitatea nr. 37 - Fişa de documentare. nr.15
textile.
Capitolul: Tricoturi, definiții
Data:……..
TRICOTURI - DEFINIȚII
Tricoturile sunt produse textile, elastice, formate din ochiuri înlănţuite între ele. Se obţin prin
buclarea unui fir sau a unor sisteme de fire. Buclarea firelor se poate face succesiv sau simultan.
Elementul de bază al tricotului este ,, OCHIUL’’.
Tricotul obţinut pe cale mecanică sau manuală, prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor
fire alimentate în paralel, se numeşte tricot din bătătură (simplu).
87
Tricotul obţinut pe cale mecanică, prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire
de urzeală se numeşte tricot din urzeală.
Elementele unui ochi

Elementele ochiului unui tricot simplu:
-Flancurile ochiurilor 1-2, 3-4;
-Bucla de platină 4-5;
-Bucla de ac 2-3.
88
Elementele ochiului unui tricot urzit:
-Segmente de legătură 0-1, 4-5;
-Bucla de ac 2-3.
Aspectul de faţă sau spate al unui ochi este determinat de poziţia flancurilor ochiului în raport
cu cele două bucle. Faţa ochiului este acea parte în care flancurile se plasează în prim plan.
Spatele ochiului este partea în care buclele de platină apar în prim plan .
Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de
şiruri şi rânduri. Rândul reprezintă înşiruirea de ochiuri pe direcţie transversală (orizontală) şi
se numerotează în ordinea formării acestora de jos în sus cu cifre romane sau R1, R2,…..
89
Şirul de ochiuri reprezintă succesiunea de ochiuri înlănţuite pe direcţie longitudinală

(verticală) şi se numerotează cu cifre arabe, de la stânga la dreapta.
Atât tricoturile din bătătură (simple) cât şi cele din urzeală se clasifică după cum urmează:
-tricoturi cu legături de bază;
-tricoturi cu legături derivate;
-tricoturi cu legături cu desene ( de culoare, de legătură şi combinate) .
Legăturile de bază ale tricoturilor simple sunt:
Tricot cu legătura glat este alcătuit din ochiuri al căror aspect este diferit pe faţa şi
spatele tricotului.
Tricot cu legătura patent se caracterizează prin aceea că pe suprafaţa lui se întâlnesc şiruri
de ochiuri cu aspect faţă în alternanţă cu şiruri de ochiuri de spate.
90
Tricot lincs se caracterizează prin aceea că pe suprafaţa lui se întâlnesc rânduri de

ochiuri cu aspect faţă în alternanţă cu rânduri de ochiuri cu aspect de spate.

textile.
Capitolul: Tricoturi, definiții
Data:……..
Identificați aspectul și tipul legăturii din următoarele imagini:

Nr.
Produs textil Aspect Tipul legăturii
Crt.
1.  
2.  
91
3.  
4.  
5.  
6.  
7.  
92
8.  
9.  
10.  

textile.
Capitolul: Clasificarea tricoturilor
Data:……..
CLASIFICAREA TRICOTURILOR
A. După destinaţie:
1.Tricoturi pentru articole de îmbrăcăminte:
a) Îmbrăcăminte exterioară
93
b) Lenjerie intimă
d) Ciorapi şi şosete
e) Mănuşi
f) Băşti, fesuri şi fulare
94
1. Tricoturi pentru uz casnic şi decorative
a) Perdele şi draperii
b) Lenjerii de pat, prosoape
c)Stofe de mobilă
95
Covoare
Dantele
2. Tricoturi pentru articole tehnice şi medicale

3. a) Filtre pentru industrie
96
b) Tricoturi pentru agricultură
c) Articole medicale
d) Tricoturi pentru activităţi sportive:
97
B. După formă (plane şi tubulare)
1. Tricoturi plane
-Tricot metraj
-Tricot în panouri
-Tricoturi semiconturate(semifasonate)
-Tricoturi conturate(fasonate)
- Produs tricotat integral
98
2. Tricoturi tubulare
3. După materia primă utilizată tricoturile sunt grupate în:

-Tricoturi din fire de bumbac sau tip bumbac;
-Tricoturi din fire de lână sau tip lână;
-Tricoturi din fire de mătase sau tip mătase;
-Tricoturi din fire amestec.
4. După structură tricoturile se împart în două mari categorii:

-Tricoturi din bătătură (simple)
-Tricoturi din urzeală
99
textile.
Completați schema
Tricoturi pentru articole de îmbrăcăminte:.....................
După destinaţie ......................................

Perdele, dantele, covoare şi produse pentru decoraţii interioare
Tricoturi pentru articole tehnice și medicale: ....................
……………….- se obţin pe maşinile rectilinii şi circulare
Tricoturi plane ...................
Tricoturi semiconturate - au o anumită formă, obţinută prin,

îngustări în trepte şi lărgiri succesive
.......................
....... Tricoturi conturate - …………………..
caracterizează prin lungime, lăţime şi grosime

................... Tricot metraj
Tricot în panouri
Bucăţi ( ciorapi, băşti)
Din fire din bumbac şi tip bumbac
După materia ........................

primă
......................................
....................... la care un rând de ochiuri se

......................... obţine prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire;
...
tricoturi din urzeală ..........................
100
Activitatea nr. 41 - Activitate de laborator nr.4
Conținutul învățării: 2.1.3.Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confecții
textile.
EXERCIŢIUL nr. 1
În imaginea alăturată sunt prezentate diferite produse vestimentare.
Sarcină de lucru pe grupe de elevi:
a. identificaţi produsele din tricot;
b. clasificaţi-le după destinaţie;
c. identificaţi din ţinuta voastră vestimentară, produsele tricotate;
d. grupaţi-le după natura materiei prime.
Timp de lucru: 30 min.
101
EXERCIŢIUL nr. 2
Realizaţi un microproiect cu tema: Ţinută vestimentară tricotată pentru adolescenți
Pentru realizarea lui veţi avea în vedere următoarele:
1. consultarea de pliante, cataloage, reviste de specialitate, internet ;
2. descrierea ţinutei după criteriile de clasificare;
3. precizarea bibliografiei folosite.

Sarcină facultativă: prezentarea ţinutei preferate, desenată din imaginaţie sau
imagini preluate de pe internet, din reviste.

textile.
Capitolul: Proprietățile tricoturilor
Data:……..
PROPRIETĂȚILE TRICOTURILOR
Tricoturile posedă o serie de proprietăţi proprii acestora. Ele pot fi caracterizate prin
proprietăţi:
Fizice Lungimea
Lăţimea
Grosimea
Elasticitatea
Extensibilitatea
Fizico-mecanice
Deşirabilitatea
Rularea la margini
Contracţia
Fenomenul pilling
Permeabilitatea la aer
Igienico-funcţionale Permeabilitatea la vapori sau apă
Capacitatea de izolare termică
Proprietăţile fizice.
1. Lungimea şi lăţimea tricotului este determinată de utilaj, materia primă folosită, structura şi
destinaţia tricoturilor.
102
2. Grosimea tricotului este dependentă de structură, de desimea tricotului şi de fineţea firelor
utilizate la tricotare.
Proprietăţile fizico-mecanice
1. Elasticitatea – este proprietatea tricoturilor de a-şi modifica forma sub acţiunea unei
forţe exterioare şi de a reveni la forma iniţială când acţiunea forţei încetează.
Gradul de elasticitate depinde de structura sa. În general tricoturile din bătătură ( simple ) sunt
mai elastice decât tricoturile din urzeală. Datorită elasticităţii, tricoturile sunt folosite în
domeniul producerii echipamentelor sportive asigurând astfel purtătorilor lejeritate şi uşurinţăla
mişcare.
2. Extensibilitatea - este proprietatea tricotului de a-şi mări dimensiunile când este supus
forţelor de întindere în lungime sau în lăţime. La întinderea pe direcţia şirului, dimensiunile în
lungime cresc, iar cele în lăţime se micşorează;
În cazul întinderii în lăţime, pe direcţia rândului, dimensiunile în lăţime cresc, iar cele în lungime
se micşorează.
3. Deşirabilitatea – este determinată de ruperea unui element de structură a tricotului datorită

unor forţe ce depăşesc rezistenţa firului. Aceasta este una din proprietăţile negative ale
tricoturilor.
a) deşirarea rândului de ochiuri b) deşirarea şirului de ochiuri

103
În procesul tehnologic, deseori tricotul cu defecte se deşiră, fie pentru a fi recuperat firul,
fie pentru eliminarea anumitor defecte.
4. Rularea la margini este o proprietate negativă care creează dificultăţi în timpul unor faze
tehnologice (finisarea şi croirea materialelor). Această proprietate apare cel mai frecvent la
tricotul,,GLAT’’.
Rulare se produce dinspre spate spre faţa tricotului (în raport cu rândul de ochiuri) şi dinspre
faţă spre spate (în raport cu şirul de ochiuri).
4. Contracţia este proprietatea tricoturilor de a-şi micşora dimensiunile după tricotare.
Tricotul încetează să se contracte după ce forţele de deformaţie elastică sunt echilibrate.
5. Contracţia tricotului este eliminată prin ,,relaxarea’’ acestora, astfel încât tricotul poate fi
prelucrat ulterior. Pentru a preîntâmpina efectele negative ale contracţiei, tricoturile,
înaintea confecţionării,se lasă pentru relaxare 24ore-48 ore.
6. Fenomenul „pilling”este o proprietate a produselor textile, dăunătoare acestora şi care, în
cele mai multe cazuri, determină scoaterea din uz a produselor. Fenomenul ,,pilling” se
manifestă prin migrarea spre exteriorul tricotului a unor fibre, urmată de răsucirea lor în jurul
unor fibre de rezistenţă, ca urmare a purtării.
104
Proprietăţi igienico-funcţionale
1. Permeabilitatea la aer este proprietatea tricoturilor de a permite circulaţia aerului între corp
şi mediul înconjurător.
2. Permeabilitatea la vapori sau apă reprezintă capacitatea tricoturilor de a absorbi, reţine şi
antrena umiditatea.
3. Capacitatea de izolare termică – este proprietatea tricoturilor de a împiedica degajările de
căldură ale corpului omenesc către mediul înconjurător şi de a proteja corpul împotriva
radiaţiilor calorice exterioare.
Aceste proprietăţi sunt influenţate de natura firelor prelucrate şi structura tricotului.
Activitatea nr. 43 - Fișă de evaluare nr.4

textile.
Capitolul: Proprietățile tricoturilor
Data:……..
FIŞĂ DE EVALUARE
Completaţi spaţiile libere din frazele de mai jos:
1. Tricotul este un material textil elastic, format din ……….legate între ele,
realizate prin buclarea unui ………….sau sistem de fire.
2. Tricoturile simple , se obţin prin buclarea ………….a unui fir sau sistem de fire.
3………………………………………….. este proprietatea tricoturilor de a împiedica degajările
de căldură ale corpului omenesc către mediul înconjurător şi de a proteja corpul împotriva
4. Fenomenul ,,pilling’’ este o proprietate .........................a produselor textile.
5......................... este determinată de ruperea unui................ de structură a tricotului datorită
unor forţe ce depăşesc rezistenţa firului.
6. Proprietatea tricoturilor de a-şi modifica forma sub acţiunea unei forţe exterioare şi de a reveni
la forma iniţială când acţiunea forţei încetează se numește................
7. ......................și................... tricotului este determinată de utilaj, materia primă folosită,
structura şi destinaţia tricoturilor.
Notă: Timp de lucru 30minute. Se acordă din oficiu 2 puncte. Total 10puncte.
105
Activitatea nr. 44 - Fișă de documentare nr.18
Conținutul învățării: 2.1.3.Materii prime specifice proceselor tehnologice din industria de confecții
textile.
Capitolul: Defecte de calitate ale tricoturilor
Data:……..
DEFECTE DE CALITATE LA TRICOT
Nr.
Tipul defectului Numele defectului Cauze
crt.
• reglarea incorectă a
camelor de buclare
Desime
1. • reglarea incorectă a
necorespunzătoare
mecanismului de
tragere
2. Panouri murdare • manipulare incorectă
• ace rupte, strâmbe

• fire de proastă calitate
Găuri şi ochiuri • viteză prea mare a
3.
scăpate saniei
• limitatoare montate
incorect
4.
Tricot cu ochiuri • fir cu îngroşări
neregulate • fir cu cârcei
• fir cu îngroşări
• torsiune prea mare
• reglarea incorectă sau
Ac rupt în timpul defectarea periilor
5. • uzarea marginilor
tricotării
camelor
• reglarea
conducătoarelor de fir
106
Activitatea nr. 45 - Lucrare de laborator nr.5
textile.
Capitolul: Defecte de calitate ale tricoturilor
Data:……..
Defecte de calitate ale tricoturilor
Pentru această activitate colectivul clasei se împarte în grupuri de cîte 4 elevi (cu stiluri
diferite de învăţare).
Maistrul instructor pune la dispoziţia grupelor de lucru mostre de tricot cu diferite tipuri
de defecte: desime necorespunzătoare a tricotului, pete de murdărie, găuri şi ochiuri scăpate,
tricoturi cu desen greşit, dungi longitudinale în tricot, dimensiuni necoresp unzătoare ale
tricotului.
Sarcinile de lucru sunt următoarele:
1 – identifică tipul de defect din tricot;
2 – stabileşte cauzele producerii defectului respectiv;
Sarcina 2 se realizează în mod facultativ de către elevii care rezolvă prima sarcină într -
un timp mai mic decât timpul stabilit de către maistrul instructor. Aceşti elevi vor fi
evidenţiaţi în faţa clasei.
În final, observaţiile făcute de elevii din grupă se reunesc într-o fişă după modelul de
mai jos, şi se analizează în faţa clasei.
Pentru buna desfăşurare a activităţii efectuate în cadrul grupului aveţi în vedere
următoarele:
• clarificarea sarcinilor ce revin fiecăruia;
• propunerea modului de împărţire a sarcinilor;
• asumarea rolului în echipă;
• colaborarea cu ceilalţi membri din echipă;
• realizarea sarcinilor ce vă revin.
Nr.
Tipul defectului Numele defectului Cauze
crt.
 
1.
 
2.
107
 
3.
 
4.
 
5.
Timp de lucru: 100 minute
Activitatea nr. 46 -Test de evaluare nr.7

textile.
Capitolul: Tricoturi-definiție, clasificare, proprietăți,defecte.
Data:……..
TEST DE EVALUARE
Subiectul. I. 20puncte
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare
răspunsului corect:
1. Legăturile de bază ale tricoturilor simple sunt:
a. lincs, glat, patent;
b. glat, patent, ajur;
c. lănţişor, tricot, atlas.
2. Elementele unui ochi normal de tricot simplu sunt:

a. bucla de ac şi bucla de platină;
b. bucla de ac, bucla de platină şi segmentul de legătură;
c. bucla de ac, bucla de platină şi flancurile.
3. Tricotul din bătătură se obţine prin:

a. buclarea simultană a două sau mai multe sisteme de fire;
b. buclarea succesivă a unui fir şi transformarea lui în ochiuri pe direcţia şirului;
c. buclarea succesivă a unui fir şi transformarea lui în ochiuri pe direcţia rândului.
4. Tricoturile simple se deosebesc de tricoturile din urzeală, deoarece:

a. sunt greu deșirabile;
b .au un grad de elasticitate mai mare și sunt mai ușor deșirabile;
c. nu se deosebesc.
108
5. Rezistența la uzură prin frecare este unul dintre parametrii cei mai semnificativi pentru
aprecierea:
a.durabilității în expluatare a tricoturilor;
b.efectului de pilling;
c.extensibilității tricoturilor.
Subiectul.II. 36puncte
II.1. Completaţi termenii lipsă din enunţurile de mai jos: 20 puncte
1. Operaţia de înlăturare a unor defecte din tricot de numeşte ……(1)………...

2. Tricoturile cu legătură patent fac parte din grupa tricoturilor cu legături de .......(2)......
3. Aspectele negative ale contracţiei tricoturilor se înlătura prin ……(3)……….
4. Capacitatea tricoturilor de a se îndoi se numește............(4)............
5. Ciorapii și mănușile fac parte din grupa tricoturilor ....(5).........
II.2. Scrieţi asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
16 puncte
A. Proprietate B. Definirea proprietății

1.Capacitatea de izolare termică a. Capacitatea tricotului de a acumula sarcini
electrice.
2.Extensibilitate b. Proprietatea tricoturilor de a împiedica degajările
de căldură ale corpului omenesc către mediul
înconjurător şi de a proteja corpul împotriva
3.Rularea la margini c. O proprietate negativă care creează dificultăţi în
timpul unor faze tehnologice .
4.Încărcarea electrostatică d. Proprietatea tricotului de a-şi mări dimensiunile
când este supus forţelor de întindere în lungime sau
în lăţime.
5. Croirea
SubiectuI III 34 puncte
Realizați un eseu cu tema ,,Defecte ale tricotului”după următorul plan:

- definiția tricotului, reprezentarea și evidențierea elementelor unui ochi de tricot simplu;
15 puncte
- tipuri de defecte și cauzele care le determină. 19 puncte
10 puncte - oficiu
Timp de lucru=50min
109
Activitatea nr.47 - Fişa de documentare nr.19
Conținutul învățării: 2.1.4. Materii prime pentru industria textilă şi de pielărie
Tema: Definiții și clasificarea pieilor și inlocuitorilor de piele
Data:……..
Pielea este un material obţinut prin

prelucrarea pielii jupuite de pe animale (bovine,
ovine, caprine, porcine, reptile).
➢ Până să ajungă la forma finită, produsul trece

prin mai multe etape de fabricare.
➢ Pielea se întrebuinţează la confecţionarea
articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte, dar
şi în tapiserie şi marochinărie.
➢ Pieile folosite pentru confecţionarea
bunurilor de consum sunt materiale de natură
proteică provenite din piei brute, cu
proprietăţi modificate prin prelucrare, în
funcţie de necesităţile impuse de fiecare
destinaţie.
➢ Pielea finită este un produs obținut din piei
crude și blănuri, printr-un proces tehnologic
complex, păstrându-i caracterul natural al
fibrei și proprietățile structurale.
110
CLASIFICAREA PIEILOR ŞI A ÎNLOCUITORILOR
Pieile finite se pot obține în mai multe sortimente
Clasificarea pieilor
După provenienţă piei de bovine, bivoline, porcine,

cabaline, ovine, caprine etc.
După modul de piei intregi, hechturi, canate,

secționare crupoane, poale, gâturi, spaluri;
Clasificarea pieilor finite
piei cu faţa naturală, cu faţa
După modul de corectată, cu faţa lăcuită, cu faţa
finisare şlefuită, cu faţa presată etc.
piei pentru articole tehnice,

articole de încălţăminte, articole
După utilizare de îmbrăcăminte, articole de
marochinărie, articole sport,
curele de transmisie, echipamente
de protecție.
111
Clasificarea înlocuitorilor din piele
Înlocuitorii din piele sunt materiale sintetice care imită

caracteristicile pielii şi o pot înlocui la confecţionarea unor produse.
Înlocuitorii din piele
Înlocuitori rigizi Înlocuitori flexibili
Înlocuitori Înlocuitori Înlocuitori Înlocuitori flexibili Înlocuitori flexibili

de cauciuc pentru tocuri pentru detalii pe suport fără suport
interiaore
Activitatea nr.48 - Fişa de lucru nr.11

Tema: Clasificarea pieilor si inlocuitorilor de piele
Data:……..
Această sarcină de lucru o veţi efectua individual. Ea poate constitui o probă de evaluare pe
care să o ataşaţi portofoliului vostru. Timp de lucru 10 minute.
Aşezaţi în ordinea logică, a desfăşurării lor, clasificarea pieilor și înlocuitorilor de piele cu

exemplele cuvenite.
Criterii de clasificare Exemple ale criteriilor de clasificare
După proveniență
Bovine, bubaline, caprine etc.
După utilizare Piei întregi, canate, crupoane
Tanati minerali, tanati vegetali

După modul de secționare
Cu fața corectată, cu fața șlefuită, cu
fața naturală etc.
După modul de finisare
112
După modul de tăbacire Articole de marochinarie, articole

de încălțăminte, articole tehnice,etc
Înlocuitori rigizi
Înlocuitori pentru tocuri
Înlocuitori flexibili
Înlocuitori flexibili pe suport
Înlocuitori pentru detalii interioare
Înlocuitori flexibili fără suport

Tema: Structura și topografia piei crude
Structura și topografia pielii

Pielea reprezintă învelișul exterior al animalelor. După sacrificare și jupuirea animalului,
pielea obișnuită, numită și piele crudă, are caracteristici mecanice reduse și tendința de putrezire
(degradare biochimică). Pentru a putea fi utilizată la confecționarea unor produse, pielea
animalelor trebuie studiată și apoi prelucrată pentru a obține proprietățile necesare confecționării.
Structura pielii crude
epiderma
derma
Strat
subcutanat
113
Privită la microscop, în secțiune perpendiculară pe suprafața pielii, se

constată existența a trei straturi distincte:
• epiderma;
• derma;
• stratul subcutan (hipoderma)
Epiderma este stratul de inveliș protector in exterior, reprezentând 1-
2% din grosimea pielii. Epiderma este formata din mai multe straturi in
care celulele sunt asezate aproximativ paralel. In epiderma se gasesc
parul si unghiile. Parul patrunde adanc in derma. Datorită prezenței
părului și a tecii in derma , suprafața acesteia prezintă neregularități,
prin partea superioara a dermei si epidermei trec canale ale glandelor
sudoripare.
Derma formează cea mai mare parte din grosimea pielii 70-80%,
fiind alcatuită din fibre de natura proteică care prezinta o așezare mai
compactă in exterior, formând stratul papilar si o alcatuire mai putin
compacta catre inferior, formând stratul reticular. Fibrele din stratul
papilar sunt mai subtiri,o buna parte din acestea fiind dispuse
aproximativ paralel cu fata dermei, cele din stratul interior (reticular)
sunt mai groase și au o așezare dezordonată.
În dermă, pe lângă teaca firului de păr se găsesc glandele sudoripare,

glande sebacee(de grăsime), depuneri de grăsime, terminații nervoase
și vasele de sânge. Prezența acestora, în special în stratul papilar,
reduce flexibilitatea.
Stratul subcutan (hipoderma) este stratul prin care se face legătura cu

corpul animalului. Este format din proteina așezate rar si orientate
aproximativ paralel cu corpul animalului, depuneri de grăsime și vase
de sânge.
114
Topografia pielii.
Topografia este forma unei piese tăbăcite provenită de la bovină.
Diferențele dintre stratul papilar și stratul reticular se măresc sau se reduc pe diferitele
porțiuni ale pielii. Datorită acestor diferențe, comportarea la solicitari mecanice este diferită pe
diferite porțiuni. Alungirea este caracteristica cu cele mai mari variații.
Partea centrală din porțiunea de pe spatele animalului numită crupon are cea mai mică
alungire, cea mai mare rigiditate și cea mai mare rezistență la utilizare in timp în raport cu
porțiunile marginale. O porțiune din zona cruponului supusă ruperii prin solicitare la tracțiune
prezintă la rupere o secțiune aproximativ netedă cu fibre scurte. Privind la microscop o secțiune
din aceasta porțiune se constată o așezare compactă a fibrelor în toate direcțiile.
Pe zona cruponului se identifică porțiuni mai compacte și mai rigide, corespunzătoare șirei
spinarii.
Cruponul (1,2): împărțit in două de șira spinării are direcția minima de intindere atat in lungime
cat si in latime minime si egale. Este zona topografică cea mai bună din piele, descrește in
grosime de la sira spinarii spre poale.
Gatul (3) se afla in prelungirea cupronului, are un țesut mai rar decat cruponul, acesta are un
tesut mai rar decât cruponul, aceasta are direcția minima sub forma de evantai. Din gât se
croiesc: carambi, staifuri, burdufuri, limbi.
Carambul este solicitat la confecționare și la purtare în lungime. Se admit defecte in rezervele
tehnologice, pe carambul interior și în zona staifului. Staiful este solicitat în timpul confectionarii
și purtării în lungime. Se admit defecte in rezervele tehnologice.
Burduful si limba nu sunt detalii de rezistenta se croiesc din piele mai slabă, au rolul de a a
incheia rama de inșiretare pentru a nu intra praful și apa și ca staiful să nu deranjeze piciorul.
115
Poalele (4) se afla în părțile laterale ale pieii inclusiv picioarele, au un tesut mai mare. Are
direcția minima de intindere in lungime. Din poale se croiesc: carambi, staifuri, burdufuri si
limbi.
Ii (7) au un țesut foarte rar, se află la închiderea picioarelor din ii se croiesc: limbi și întăritura
de capse. Întăritura de capse are rolul de a întări zona de de înșiretare a carambilor pentru a mări
rezistența la purtare.
Capatana (9) se afla in prelungirea gâtului, țesutul cu multe riduri se croiesc: limbi și întăritura
de capse.
Coada (8) se afla in partea opusă fălcilor, se indepărtează în procesul
tăbăcirii.
116
Activitatea nr.50 - Fişa de conspect nr.2
Tema: Topografia pieii crude
Data:……..
Denumirea Caracterizarea zonei topografice

zonei
topografice poziţionare ţesut aspect alungire utilizare
1. crupon - partea centrală, din - fibre lungi - frumos - mică -detalii

porţiunea de pe principale
spatele animalului; - ţesut dens
şi rezistent - piei pentru talpă
- este situată de o
parte şi de alta a şirei - curele de
spinării; transmisie
- articole tehnice
2. gât - acoperă gâtul - fibre mai - aspect - mică -detalii mai

animalului în scurte şi mai puţin puţin vizibile şi
continuarea cruponului mai rare, frumos mai puţin
mai puţin (riduri) solicitate ale
împâslite articolelor din
piele
3. poale - pielea care acoperă - ţesutul este - aspect - mai - detalii mai
burta animalului; mai rar, mai puţin mare puţin solicitate
părţile laterale ale fibrele sunt frumos decât ale articoleleor
pelii, situate de o parte lungi, mai (riduri) cruponul din piele
şi de alta a cruponului puţin
împâslite
4. picioare, - porţiunile de piele de - ţesut dens, - aspect - redusă întrebuinţări

zona frunţii pe picioarele compact şi mai puţin reduse datorită
şi a căpăţânii animalului şi de pe cap rigid frumos calităţii slabe
(riduri)
5. ii -porţiunile din zona - ţesut - faţa pielii - mare - detalii

poalelor, de la subţire, rar, prezintă nesolicitate şi
subsiorile animalului cu moliciune creţuri nevizibile ale
ridicată articolelor
117
Activitatea nr.51 - Fişa de evaluare nr.5
Continutul învătării: 2.1.4. Materii prime pentru industria textilă şi de pielărie
Tema: Structura și topografia pieii crude
Data:……..
Timp de lucru 20 minute
1. Indicaţi prin A (adevărat) sau F (fals) corectitudinea următoarelor afirmaţii:

a. Hipoderma este stratul care face legatură cu corpul animalului.
b. Pielea crudă are un singur strat, dermă.
c. Pielea tăbăcită nu mai putrezeşte niciodată.
d. Firul de păr pleacă din epidermă.
e. În dermă nu se găsesc vase de sânge.
f. Epiderma are 2 straturi(papilar și reticular).
2. Care este cel mai important strat al pielii şi de ce?

……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
….................................................................................................................................................
3. Definiţi pielea crudă.

…………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………
….................................................................................................................................................
4. Pentru a putea fi utilizată la confecționarea unor produse, pielea animalelor trebuie

………………..și apoi ……………….. pentru a obține proprietățile necesare confecționării.
5. Indicați zonele topografice ale pieii .
118
Tema: Proprietatile pieilor finite
Clasa a-IXa, liceu tehnologic
Data:……..
Proprietățile pieilor finite
Proprietățile pielii finite sunt cele care determina gradul de utilitate în ce privește producția
de articole de încălțăminte, îmbrăcaminte sau marochinărie. Suprafața,grosimea,
masa, conductibilitatea
termică,
conductibilitatea
Proprietăți fizice electrică, absorția apei,
permiabilitatea la apă
Deformatia, alungirea,
Proprietăți mecanice rezistenta, rigiditatea,
flexibilitatea, duritatea
Conținutul de apa,
Proprietăți chimice cenușa, grosimea
substanței dermice
Proprietățile
pieilor finite
Comportarea față de agenți Temperatura,

fizico-chimici umiditatea, radiațiile
Culoarea, nuanța,
Caracteristici determinate tușeul, spicul,
organoleptic moliciunea, mirosul,
aspectul
Între compoziția chimica și proprietățile pieilor finite exista o stransă legatură, întrucât
oglindesc natura și calitatea tabăcirii, o importanță deosebită revenind și metodei folosite la
finisare.
119
Proprietățile fizice
• Suprafața pieilor finite este influențată de natura și starea pieii brute, de
modul de prelucrare. Se măsoară cu aparate speciale.
• Grosimea constituie un criteriu de bază la alegerea materialului necesar
confecţionării produsului. Grosimea are valoare aproximativ constantă în
cazul înlocuitorilor de piele şi neuniformă în cazul pielii (între 0,6 şi 10 mm).
• Masa pieii finite variază in funcție de umiditatea relative a mediului
înconjurator.
• Permeabilitatea la apă este proprietatea pielii sau înlocuitorilor de piele de a
permite trecerea apei cu care vin în contact. Permeabilitatea la apă depinde de
porozitatea materialului, iar în cazul pielii depinde de felul tăbăcirii , de
caracterul finisării şi de ungere.
• Permeabilitatea la vapori de apă este însuşirea materialului (piele sau
înlocuitori de piele) de a lăsa să treacă prin el vapori de apă, dintr-un mediu
cu umiditate ridicată într-un mediu cu umiditate mai scăzută a aerului.
Această proprietate este una din însuşirile preţioase ale pielii, caracterizând
proprietăţile igienice ce se impun produselor de încălţăminte şi îmbrăcăminte.
• Capacitatea de absorbţie a apei se determină în cazul pieilor tăbăcite vegetal
folosite pentru talpă de uzură. Prin absorbţia apei se înţelege cantitatea de apă,
exprimată în procente, pe care o absoarbe pielea cufundată în apă un anumit
timp. Absorbţia apei se datorează în mare măsură porozităţii pielii.
Proprietățile chimice
• Conținutul de apă al pieilor finite ajunge la maxim 18 %.
• Cenușa provine de la fazele preliminarii tăbăcirii și din tăbăcire.
• Substanța dermică variază între valorile 60-80%.
Proprietatile chimice ale pieilor tabacite mineral difera de cele ale pieilor tabacite
vegetal datorita agentului de tabacire.
Proprietăţi mecanice
In timpul confecţionării şi utilizării produselor , materialul (piele sau înlocuitor ) este
supus la o serie de solicitări mecanice de întindere , comprimare , frecare , îndoire
etc. Proprietăţile mecanice se referă la capacitatea materialului de a se deforma sub
acţiunea acestor solicitări , de a reveni sau nu din deformare la anularea solicitării , de
a se rupe sau nu sub acţiunea unei solicitări de o anumită valoare. Proprietăţile
mecanice ale pielii finite şi înlocuitorilor de piele sunt:
❖ rezistenţa la tracţiune,
❖ rezistenţa la crăparea feţei,
❖ alungirea,
❖ elasticitatea şi plasticitatea,
❖ rezistenţa la uzură,
Cunoaşterea acestor proprietăţi este necesară la alegerea materialelor din care se
confecţionează diferite piese componente ale produselor din piele şi înlocuitori.
120
Activitatea nr.53 - Fişa de autoevaluare nr.6
Tema: Proprietatile pieilor finite
Numele şi prenumele elevului
I. În coloana A sunt enumerate proprietăţi ale pieilor sau înlocuitorilor, iar în coloana B unităţi
de măsură ale acestora. Stabiliţi asocierile dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare
din coloana B.
A B
1 Grosimea a. %
.
2 Suprafața b. g/ cm3
.
3 Masa c. mm
.
4 Alungirea la rupere d. dm2

.
5 Rezistența la crăparea feței e. kgf/mm2

.
f. kg
II. Apreciații cu adevarat (A) sau fals (F) urmatoarele enunțuri:

➢ Proprietățile mecanice ale pieii variata în funcție de grosimea și desimea celor două
straturi,care variaza pe suprafața pielii.
➢ Cenușa este o proprietate chimică care provine de la tăbăcire.
➢ Absorția apei se datorează în mare parte porozității pielii.
➢ Alungirea este o proprietate fizică a pielii.
121
Tema: Utilizarea pieii finite
Sortimente de piei finite
Caracteristicile pieilor difera de la un animal la altul funcție de specie, rasa, vârsta și sexul
animalului, condiții climatice, locul în care traiește, condițiile de hrana, modul
de sacrificare și de jupuire, condițiile de conservare.
Pielea naturală
Durabilitatea. Principalul avantaj al pielii naturale este legat, așa cum e și firesc, de durabilitate.
Grație noilor tehnologii de prelucrare a pielii și a substanțelor biologice aplicate, aceasta devine
și mai rezistentă, ceea ce înseamnă că timpul nu-și va lăsa amprenta atât de ușor asupra ei, având
același aspect cu efect wow.
Deși pielea este considerată un etalon în ceea ce privește eleganța, versatilitatea ei o face să se
plieze perfect și acelor accesorii sau articole vestimentare și de încălțăminte casual ori sport.
Așadar, indiferent că porți o geacă, o pereche de teniși sau ai un portofel din piele, datorită lor
vei transmite celorlalți putere, naturalețe, rafinament și preferința pentru calitate.
Flexibilitate. Poate pare un paradox, însă pielea e pe cât de rezistentă, pe atât de flexibilă. Odată
cu trecerea timpului, aceasta devine din ce în ce mai flexibilă, dar își păstrează forma. Prin
urmare, nu ai niciun motiv de îngrijorare.
122
talpa-crupon, talpa gât si talpa

moale; talpa pentru branț,talpa
Pieile pentru talpa
pentru rame; talpa cabaline;
talpa porcine
Pieile pentru curele Sunt de cea mai buna calitate,

de transmisie de la bovine mature.
Piei rigide
Blancul;Pieile pentru mingi(de
Pieile pentru la bovine);Pieile pentru articole
curelarie,mingi si de protective (de la bovine si
articole de protecție porcine).
Boxul;iuftul,piele
Pieile cu fata neteda impermiabila,
Pieile flexibile Lacul waterproof
mesina
din piei de
bovine Pieile cu fața Box preset;
Piei finite presata bison;bizon uns
Piei cu fața Nabucul,velurul

velurata huntingul,
mocasinul,
Pieile flexibile tovalul
din piei de
Lac de cabaline, velur de cabaline,
cabaline
meșina de cabaline
Bizon de porcine,velur de porcine,toval

Pieile flexibile din de porcine,piei pentru articole de
Piei flexibile piei de porcine protective, piei pentru marochinarie,piei
pentru mănusi,mesina de porcine
Pieile flexibile Sevroul, sevreta, lacul de caprine, lacul

sifonat, velurul din caprine, mesina de
din piei de caprine si ovine, pieile pentru mănuși
caprine si ovine
123
Înlocuitori de piele
Costuri de achiziție mai reduse. Comparativ cu încălțămintea și articolele vestimentare din piele
naturală, cele din piele sintetică au un preț mai mic. Acest lucru se datorează faptului că implică
un proces de realizare mai scurt și mai puțin anevoios, iar materia primă nu este limitată, așa cum
se întâmplă în cazul celor confecționate din piele naturală.
Aspectul. Un alt motiv pentru care oamenii preferă să achiziționeze produse din piele sintetică îl
constituie aspectul. Deși acest tip de piele este realizat din anumite substanțe chimice, aspectul
este identic cu cel al pielii naturale.
Este ușor de întreținut. Dacă pielea naturală are nevoie o atenție și o îngrijire speciale, pielea
sintetică este foarte ușor de întreținut. Poate fi curătață cu apă călduță, iar urmele de lichid sau de
praf pot fi îndepărtate cu ajutorul unui simplu șervețel.
Rezistență scăzută. Cu toate că și pielea sintetică este durabilă, aceasta se zgârie și se dezlipește
mai ușor. În plus, nu capată aceeași strălucire și flexibilitate în timp, așa cum se întâmplă în
cazul pielii naturale.
Confort termic mai mic. În timp ce pielea naturală este perfectă pentru sezonul rece, oferindu-ți
un confort termic extraordinar, pielea sintetică este mai subțire și, prin urmare, nu îți oferă
aceeași protecție în zilele friguroase. Tocmai de aceea, este indicat să optezi pentru acest tip de
piele în sezoanele cu temperaturi prietenoase.
➢ înlocuitori de cauciuc
Înlocuitori rigizi ➢ înlocuitori pentru tocuri
➢ înlocuitori pentru
detalii interioare
Înlocuitori de piele
➢ Înlocuitorii flexibili pe
suport
➢ Înlocuitorii flexibili
fara suport
124
Sortimente de pieii finite

Nr.crt Tip de piele finita Articole din piele finita Caracteristici
1. Box Una din cele mai întilnite și

folosite este boxul, este o
piele fină și neteda la care se
poate recunoaște desenul
natural al pieilor de bovine.
Cele mai fine boxuri sunt cele
de vițel.
2. Iuft Iuftul,piele groasă de bovine

tăbăcită vegetal cu coajă de
stejar și de mesteacăn și
impermeabilizată cu ulei de
mesteacăn, întrebuințată
pentru fețe de încălțăminte
3. Lacul Lacul,este o piele provenita

de la animalele tinere,tabacită
mineral sau combinat,vopsită
cu colorant direct,cu luciu
intens obținut prin acoperirea
acesteia cu o peliculă
transparentă,obținută din
rășini poliuretanice.
4. Bizonul Bizonul, este o piele mai

groasă de la manzat, vite și
bubaline (specie de vite
cornute avand părul negru,
corpul mare si coarnele în
formă de semilună). Aceste
piei in procesul de finisare
sunt presate cu placi reliefate
pentru a se forma pe suprafața
pieii un desen carcateristic
prin care se acopera și
anumite imperfecțiuni.
125
Suprafața acestor piei este mai
lucioasă și are un alt aspect
boxul.
5. Meșina Meșina,este o piele obținută

prin prelucrarea pieilor de
bovine cu defecte,tabacită
vegetal,cu săruri bazice, crom,
sau combinat, netedă,cu fața
naturala, șlefuita sau
corectata,de culoare naturală
sau vopsită.Se folosește la
căptușeli.
6. Velurul (pielea întoarsă sau

antilopa, cum mai erau
denumite în trecut) este un
sortiment de piele cu aspect
de catifea obținut prin
șlefuirea pieilor pe partea
cărnoasă. Finețea,
uniformitatea si marimea
Velurul spicului definesc calitatea
velurului. Cele mai prețioase
piese din velur sunt obținute
din bovine tinere.
7. Huntingul, este un tip de

piele velurata, tot pe partea
carnoasa, însă prezintă un spic
mai pronunțat și mai grosier
ca al velurului. Acest tip de
piele se prelucrează din piei
brute și prin operația de
scoatere în exterior a unor
Huntingul fibre de colagen necolorate.
Acestea ajung să dea un
aspect coloristic diferit și
contrastant cu culoarea pieilor
8. Nabucul Nabucul, este obținut din piei

șlefuite fin pe fața acestora
pentru obținerea unui aspect
mat și cu spic foarte scurt. Din
126
acest considerent absorbția si
impermeabilitatea la apă este
mai redus decat la box.
9. Sevroul Sevroul, din cuvântul capra în

franceză „chèvre”, este în
principal obținut din piei finite
de caprine, foarte subțiri (0,4-
1,2 mm) și rezistență la
îndoire, alungire și tracțiune.
Este utilizat in special pentru
articole de marochinarie fină
(manuși). Sevroul de calitate
are suprafețe netede, lucioase,
cu culori uniforme.
10. Toval Tovalul, este o piele puternic

unsă,fapt care asigura
produsului o flexibilitate
ridicata și o buna
impermeabilitate,are un
coieficient de conductibilitate
termică redus.Este utilizat la
fabricarea încalțămintei de
strada,pentru sandale și pentru
marochinărie,iar cele unse
puternic pentru încalțămintea
de iarnă.
127
Activitatea nr.55 - Fişa de lucru nr.12
Tema: Utilizarea pieii finite
Analizaţi mostrele de piele din imagini:

a) Identificaţi imaginile de piele prezentate;
b)Completatii caracteristicile pieilor.
Piele ............................
Caracteristici:
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Piele ............................
Caracteristici:
_________________________________
__________________________________
_________________________________
Piele .............................
Caracteristici:
________________________________
_________________________________
________________________________
_________________________________
Timp de lucru 20 minute
128
Activitatea nr.56 - Activitate de laborator nr.6
Tema: definitii,clasificare,proprietatii a pieii finite
1. Identificați părțile componente ale topografiei pielii finite denumindu-le mai jos:
1. ……………………………………… 4. ………………………………………………..
2. ……………………………………… 5. …………………………………………………
3. ……………………………………… 6. ………………………………………………..
2. Pe o foaie de hartie desenati zonele topografice, apoi decupatile si identificațile pe rând,

așezațile corespunzator în tabelul urmator:
129
Nr.crt. Zona topografica Desenul corespunzator
1. Cruopon
2. Căpățâna
3. Poale
4. Membre
5. Iile
6. Codiță

Tema: Defectele pieilor finite
Defecte ale pieilor
Pieile crude prezintă o serie de defecte care pot scădea în mai mică sau în mai mare masură
valoarea lor de întrebuințare.
Defect - orice vatamare care se poate constata la examenul organoloeptic și care duce la
scăderea calității pieii,fie direct ,prin reducerea ariei utilizabile, fie indirect, prin limitarea
folosirii acesteia.
Dupa caracter:
-defecte
generale
-defecte locale
DEFECTE
Dupa gravitate:
Dupa timpul în care s-au
produs: - defecte
grave(clasaA)
- de la pieile crude
- defecte mai puțin
- provenite din conservare și grave(clasa B)
depozitare
- defecte tehnologice
130
Categorii de defecte ale pieilor crude:
► produse în timpul vieții animalului:
■ mecanice: marcate cu fierul roșu, zgârieturi, împunsături, rosături
■ agenți parazitari: găuri și leziuni provocate de Hipoderma bovis, Hipoderma
lincata, pișcături de căpușe, leziuni provocate de scabie, de agenti microbiologici (eczeme,
abcese etc.)
► produse în timpul sacrificării și jupuirii

■ mecanice: rupturi sau tăieturi superficiale, găuri;
■ de prelucrare inițială (murdare de sânge, gelatinizate pe suprafață prin contact
cu suprafețe încalzite)
► produse în timpul conservării și depozitării determinate de condițiile necorespunzatoare:

temperatura, calitatea și cantitatea substanțelor de conservare, ventilația, umiditate.
■ pete de diferite culori provocate de microorganisme
■ putreziri cauzate de microorganisme (hamusire)
■ pete de rugina (impuritati de fier prezente in sare)
■ încingerea pieilor
■ distrugeri provocate de larvele gandacului Dermestes sau gândaci din genul
Attaganus lellio
131
Activitatea nr.58 - Test de evaluare nr.8
Tema: Definitii,clasificarii,proprietatii,defecte ale pieiilor
TEST DE EVALUARE
1. Completaţi spaţiile libere din afirmaţiile de mai jos:
Pieile finite se obțin în mai multe ......................, care se pot clasifica astfel: dupa
provienență,................................................................................., dupa modul de
secționare,....................................................,................................. 3p
2.Cel mai întâlnit procedeu de conservare a pieilor este: 3p

a) conservarea prin îngheţare;
b) conservarea cu sare solidǎ;
c) conservarea prin uscare.
3. Indicaţi prin A (adevǎrat) sau F (fals) corectitudinea urmǎtoarei afirmaţii: 3p

a) Pielea tǎbǎcitǎ nu mai putrezeşte niciodatǎ. ……
b) Pielea finite nu se deosebeste de înlocuitorii de piele.........
c) Boxul este pielea care se produce în cea mai mare cantitate........
Se acordǎ 1 punct din pficiu
132
Activitatea nr.59 - Fisa de documentare nr.24
Conținutul învătării: 2.1.5. Materiale auxiliare pentru confecții textile și din piele.
Tema: Definiții, clasificare, rol, selectarea materialelor
Materiale auxiliare pentru confecții textile
Materialele de bază utilizate în confecţii sunt: ţesături , tricoturi , blănuri naturale sau
artificiale, piei naturale sau înlocuitori de piele.
Materialele auxiliare se aleg în funcţie de materialele de bază ce reprezintă faţa produsului.
Materialele auxiliare prezintă o deosebită importanţă, deoarece completează din punct de vedere
calitativ şi estetic însuşirile generale ale îmbrăcămintei.
MATERIALE AUXILIARE PENTRU CONFECŢII TEXTILE
1. CĂPTUŞELI • Atlaz: ţesătură lucioasă, plină, pentru

-dublează detaliile, mărindu-le rezistenţa la paltoane, pardesie
purtare şi la şifonare; • Serj: ţesătură din mătase artificială, pentru
sacouri, pardesie
- ajută la păstrarea în timp a formei
• Satin: ţesătură din mătase artificială pentru
detaliilor.
jachete, taioare- femei
CÃPTUŞELILE • Golf: ţesătură uşoară din fire sintetice, pentru
pelerine de ploaie, bluze de vânt
• Alte ţesături; tafta, crep de china
• Ţesute (pânza vatir, canafasul pânza tare,

2. ÎNTĂRITURI rosharul)
- măresc rezistenţa la purtare, la şifonare; • Textile neţesute
- contribuie la menţinerea formei produsului. • Folii sintetice
• Termofuzibile
3. AŢA DE CUSUT • Pentru cusături de asamblare
• Coaserea nasturilor şi a butonierelor
-material auxiliar, folosit la asamblarea şi
• Pentru cusături de însăilare
prelucrarea îmbrăcămintei
• Pentru scopuri tehnice şi medicale
• Pentru încălţăminte şi marochinărie
133
• Alegerea aței de cusut se realizează în funcție de natura materialului, culoarea acestuia și
operația tehnologică executată.
• Banda de protecţie
4. FURNITURI • Banda de retenţie
-completează, întregesc şi ornamentează produsul
• Elasticul
confecţionat
• Rejansa
• Perniţe pentru umăr, vata
• Furnituri pentru încheiere, fixare, decorare:
nasturi, fermoare, capse etc
5.GARNITURI • Benzile ripsate

• Suitașul
-sunt materiale auxiliare folosite în scop
• Colțișorii
funcțional sau ornamental
• Dantela
• Nasturii
• Cataramele
134
Activitatea nr.60 - Fisa de documentare nr.25
Continutul învătării: 2.1.5. Materiale auxiliare pentru confecții textile și din piele.
Tema: Definiții ,clasificare, rol, selectarea materialelor
Materiale auxiliare pentru confecții din piele și înlocuitori

1. Aţa de cusut pentru coaserea feţelor de încălţăminte, a articolelor de marochinărie din materiale
flexibile poate fi: aţa de bumbac, aţa de mătase, aţa din fibre chimice, aţa de in şi cânepă. Aţa este
obţinută prin răsucirea a două sau trei fire sau prin cablarea a două sau trei fire răsucite. Produsele
respective se numesc aţe răsucite sau aţe cablate.
2. Şireturile se folosesc pentru încheierea încălţămintei în timpul purtării.
3. Ţesăturile se folosesc ca detalii interioare pentru încălţăminte şi marochinărie, pentru feţe de
încălţăminte şi pentru marochinărie, pentru căptuşeli de încălţăminte.
MATERIALE AUXILIARE PENTRU CONFECŢII DIN PIELE SI INLOCUITORI
1. MATERIALE AUXILIARE • Ața de cusut (ața de bumbac, ața de mătase, ața

TEXTILE din fibre chimice, ața de in și cânepă)
• Sforile de cânepă
• Benzile
• Șireturile
• Țesăturile (folosite ca detalii interioare pentru
articolele de încalțăminte și marochinărie)
• Tricoturile (au o capacitate de alungire mai mare,
datorită în principal prezenței ochiurilor)
2. MATERIALE AUXILIARE • Texurile (cuie mici)

METALICE • Cuiele cu cap cilindric
• Șuruburile
• Sârmele
135
• Capsele
• Niturile
• Cuiele de alamă
• Catarame
• Încuietori
• Paftele
• Inele
• Coltțare
3. MATERIALE AUXILIARE DIN • Cuiele de lemn

LEMN • Glencurile
• Tocurile
• Ramele și întăriturile din lemn
4. MATERIALE AUXILIARE • Adezivii(solutii,emulsii si termoadezivii)

CHIMICE • Agenții de spalare:
− Agenți apoși (săpunurile si detergenții)
− Solvenții
− organici(alcool,acetona,dicloretan,clorben
zen,etc)
136
5..MATERIALE PENTRU • materiale pentru finisare (vopsele,apreturi,creme
FINISARE SI IMPREGNARE și paste)
• materiale pentru impregnare (unsorile pentru
piele și ceara de ață)
Activitatea nr.61 – Fișa de lucru nr.13

Completaţi în tabelul de mai jos tipul de materiale auxiliare,corespunzatoare imaginilor:
Nr. Material auxiliar
crt.
1.
137
2.
3.
4.
138
5.
Activitatea nr.62 - Test de evaluare nr.9

Test de evaluare
I. Încercuiţi varianta corectă de răspuns: (35 puncte)

1.Căptuşeala are rolul de:
a) material de bază;
b) dubleaza detaliile produselor de îmbracăminte;
c) rol estetic;
d) de îmbinare a detaliilor .
2.Materialul utilizat pentru întarituri este:
a) atlasul;
b) mătasea;
c) satinul;
d) canafasul.
3.Furnitura folosită la confecționarea pungii de buzunar este:
a) vatelina;
b) moleschinul;
c) fermoarul;
d) burete.
139
4.Ţesătura folosită ca întăritură are următoarea denumire comercială:
a) crep;
b) moleschin;
c) serj;
d) volvatir.
5.Materiale de bază folosite la confecţionarea produselor de îmbrăcăminte sunt:
a) ţesăturile;
b) aţa de cusut;
c) căptuşelile;
d) garniturile.
II.Notaţi cu A (adevărat) sau cu F (fals) afirmaţiile următoare:

(20 puncte)
1. Aţa de cusut din in se foloseşte pentru cusături mai rezistente.
2. Furniturile produselor de îmbracaminte au functiuni multiple.
3. Căptuşelile favorizează îmbrăcarea şi dezbrăcarea produsului.
4. Ţesăturile sunt mai elastice decât tricoturile.
III. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători:
(35 puncte)
a) Întăriturile sunt materiale textile care……………(1)……………….care ………(2)……………..ale
produselor de îmbrăcăminte.
b) Serjul este o ……(3)…..din mătase artificială, pentru ……..(4)……… și pardesie.
c) Dantelele se obțin prin ………………(5)……………….și sunt folosite la produsele de
………………(6)…………………….a produselor de îmbrăcăminte.....(7)..........
Se acordă 1 pct din oficiu.
140
SOLUȚII SI SUGESTII
A 2/Fişa de lucru nr. 1
DENUMIREA TIPUL FIBREI

FIBREI NATURALĂ CHIMICĂ
vegetală animală minerală din polimeri din polimeri
naturali naturali
1. poliamidă
2. viscoză
3. bumbac
4. azbest
5. celofibră
6. manila
7. lâna
8. poliacrilonitril
9. acetat
10.mătase
naturală
cânepă viscoză
in
bumbac
Fibre celulozice
acetat celofibră
manila
141
Timp de lucru=15min
A7/ Fișă de autoevaluare nr. 1
Subiectul I TOTAL: 20 puncte
1-a, 2-a,3-a,4-b.
Subiectul II TOTAL: 20 puncte
1.vaporii, higroscopicitate.
2. repriza, admisă.
Subiectul III TOTAL: 27 puncte
Proprietatea Tipul Definiţie Relaţie de calcul

proprietăţii
Titlul tex fizică -reprezintă masa exprimată M( g )

în grame a unei lungimi de T = [tex]
fibră de 1.000m.
tex L (1.000 m)
Tenacitatea mecanică -este raportul dintre forța Fr

de rupere și densitatea de Te = [cN/den]
lungime exprimată în Tden
denier.
Alungirea mecanică -reprezintă raportul între Δl

relativă alungirea absolută ε= • 100 [%]
exprimată în mm și L
i
lungimea inițială a fibrei,
exprimată în mm.
Subiectul IV TOTAL: 8 puncte

142
1-d, 2-c, 3-a, 4-f, 5-e, 6-g, 7-b, 8-h.
Subiectul V TOTAL: 15 puncte
L (m)
Nm =
M (g)
I. Nm=5000; 5000m= cântăresc 1g.

II. Tden=5den; 9000m cântăresc 5g.
III. Ttex=10tex;1000m cântăresc 10g.
Ttex=10tex ,Tden=5den, Nm=5000.
10 puncte din oficiu
Timp de lucru=40min
A8/Test de evaluare nr.1

1-b, 2-c,3-c,4-a.
Subiectul II: 12 puncte
A, F, A, A.
1.oxidante, albire.
2. netezire, asprime.
Subiectul IV TOTAL: 10 puncte
-capacitatea de filare;
-capacitatea de împîslire.
Subiectul V TOTAL: 48 puncte
143
V.1.
L (m)
a. Nm =
M (g)
10.000
Nm = = 5.000
2
M (g)
b. Ttex = [tex] ;
L (1.000 m)
2
Ttex = = 0,2 tex
10.000
1.000
M (g)
c. Tden = [den] ;
L (9.000 m)
2
Tden = = 1,8 den
10.000
9.000
d. Verificarea calculelor
Nm • Ttex = 1.000 5.000 • 0,2 = 1.000
Nm• Tden = 9.000 5.000 • 1,8 = 9.000
Tden = 9 • Ttex 1,8 = 9 • 0,2
Se vor acorda câte 2,5 p pentru fiecare relaţie scrisă corect şi câte 2,5 p pentru inlocuire şi calculul
fiecărui indice. ( 16 p) și 3p pentru fiecare relație de verificare a calculelor (12p) –
28 puncte
V.2.
Fr 6
Lr = [km] Lr = = 30 km
Tt 0,2
144
Fr 6
Te = [cN/den] Te = = 3,33 cN/den
Td 1,8
Se vor acorda câte 5 p pentru fiecare relaţie scrisă corect şi câte 5 p pentru inlocuire şi calculul fiecărui
indice. 20 puncte
10 punct-oficiu
A9-/ Lucrare de laborator nr.1
Fişă de lucru: Analiza organoleptică a fibrelor textile

Aspectele constatate
Fibra analizată
Nr. probă este:
-culoare:alb-gălbui; bumbac
-luciu:de la mat la puternic;

-finețe:medie;
-ondulații:fără ondulații;
-conținut de
impurități:conțin impurități;
-tușeu:moale.
145
lână
-culoare: alb-gălbui;
-luciu:mătăsos;
 -finețe:medie;
-ondulații:cu ondulații dese;
-conținut de impurități:
conțin impurități;
-tușeu:moale.
146
in

-culoare:galben- verzuie;
-luciu:slab;
-finețe:mică;
-ondulații:slab ondulate;
-conținut de impurități
-tușeu:aspru.
-culoare:galben-aurie; cânepă
-luciu:slab;
-finețe:mică;
-ondulații:slab ondulate;
-conținut de impurități:
-tușeu:aspru.
147
A 11/ Lucrare de laborator nr. 2
Fişă de lucru: “Identificarea fibrelor textile prin proba de ardere”
Nr. probă Comportarea Mirosul Reziduul

la ardere degajat obţinut Tipul/
denumirea
fibrei
 ard ținute în aromatic perlă de topire

flacără, se poliester
topesc
 ard încet cu con ars cenușă lână

flacără spongioasă de
luminoasă, se culoare neagră
umflă
148
 ard cu flacără, dulceag tare, casabil, de
spumegă, se culoare neagră poliacrilonitril
topesc
A 14/ Fişa de lucru nr.3
C Aspectul fibrei de lână Dispunerea Calitatea fibrei Nr. de

la microscop solzilor
ondulaţii/cm
1. aspect solzos, lană superioară 12-13

cu solzii ondulații/cm
mari, inelari,
sub formă
de olane, ce
îmbracă
fibra pe toată
circumferinţa
secţiunii
transversale;
2. aspect solzos, lână 7-8

cu solzii intermediară ondulații/cm
dispuşi sub
formă de
ţigle pe
acoperiş pe
circumferinţa
transversală;
149
3. aspect solzos, lână inferioară 1-4
cu ondulații/cm
solzii dispuşi
sub formă
de ţigle pe
acoperiş pe
circumferinţa
transversală;
10 puncte-oficiu
Activitatea nr. 15- Fişa de autoevalure nr.2
Nr. Aspectul fibrei la microscop Denumirea fibrei
crt.
1. poliacrilonitril
2. viscoză
150
3. poliester
4. mătase degomată
5. cânepă
6. mătase nedegomată
7. lână groasă
151
8. bumbac mercerizat
9. in
1 punct-oficiu
152
1. 20 puncte (2puncte pentru fiecare răspuns corect)
Proprietăți Fibra de bumbac Fibra de in

culoare alb-gălbui galben-verzuie
luciu de la mat până la puternic slab
lungime 5-56 (mm) 20-30 (mm)
finețe Nm=5000-6000 Nm=3.500-8000
repriza% 8,5 12
2. Bumbac , in, cânapă. 3 puncte(1 punct pentru fiecare răspuns corect)
3. 1-A, 2-A,3- F, 4-A,5- F. 15 puncte (3 puncte pentru fiecare răspuns corect)
4. 18 puncte (3 puncte pentru fiecare răspuns corect)
Criteriul Lână fină Lână groasă
Culoare Alb-gălbuie Alb-gălbuie, brună,

neagră,cafenie, roșcată
Luciu Mătăsos slab
Lungime 50-80(mm) 160-300(mm)
5. 34 puncte
Criteriul Bumbac Vâscoza

Natura fibrelor Fibră vegetală Fibră chimică
1.560 kg/m³ 1.510-1.520 kg/m³
Masa specifică
Culoare Alb-gălbuie gălbuie
De la mat până la puternic Puternic argintiu
Luciu
Finețe Nm=5000-6000 Nm=450-6000
Higroscopicitatea 8,5% 11%
Comportare la Rezistă până la 130˚C Se folosesc temperaturi sub
temperatură 100˚C
Comportare la ardere Ard repede cu flacără Ard repede cu flacără
strălucitoare, cu miros de strălucitoare, cu miros de
hârtie arsă și rezultă o cenușă hârtie arsă și rezultă o cenușă
de culoare deschisă de culoare deschisă
10 punct-oficiu
153
A19/ Test de evaluare nr. 3
BAREM DE CORECTARE
I.
1-a, 2-b,3-c,4-a,5-a,6-a,7-d,8-c,9-c,10-b
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 punct (10x3p=30 puncte).
Subiectul II TOTAL: 15 puncte

II..1, 5 puncte
1b; 2e; 3f; 4c; 5a Pentru fiecare raspuns corect se adauga un punct .
II.2. 10 puncte
1.vârtelniţei, balanţei.
2. defecte, nopeuri, îngroşări, scămoşări.,
3. produse textile, torsionarea, a două sau a mai multor fire
4.lungime , masă
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct (10x1p=10 puncte).

III.1
1.Ttex=1000/Nm 20 puncte
Ttex=1000/100=10 tex
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte (2x5p=10 puncte)
2. Firele de bbc sunt fire igienice Ele au higroscopicitate mare .Astfel, în contact cu
pielea vor absorbi transpiraţia.
Pentru identificarea corectă a se acordă 10puncte
154
III.2. 25 puncte
𝑭𝒓
a.𝑳𝑹 = 𝑻𝒕 ,km
𝑭𝒓[𝒄𝑵] 𝟔𝟑𝟎
𝑻𝒕 =𝑳𝒓[𝒌𝒎]=𝟑𝟏,𝟓=20 tex
b.Td=9;Tt=9‧20=180 den
𝑭𝒓 𝟔𝟑𝟎
c.Te=𝑻𝒅=𝟑𝟏,𝟓=3,5 Cn/den
A 20/ Fişa de conspect nr. 1

ÎNTREBUINȚĂRI ALE FIRELOR
Materia primă utilizată Intrebuinţăriale firelor
Tipul firelor
Fire de bumbac → bumbac ţesături fine şi tricoturi pentru
şi tip bumbac → celofibra lenjerie de corp
→fibre poliesterice →ţesături pentru
→ bumbac în amestec cu fibre îmbrăcăminte exterioară
chimice → ciorapi , şosete
→ amestecuri de fibre chimice →aţe de cusut , de brodat,
pasmanterie
→ articole casnice şi
decorative (feţe de masă ,
stofe de mobilă, cuverturi)
Fire de vigonie → materiale recuperabile din → ţesături groase pentru
filaturile de bumbac îmbrăcămintea exterioară ,
→ celofibră pături ,
cuverturi , stofe de mobilă
Fire de lână şi → fibre de lână fină sau → stofe
tip lână semifină → tricotaje pentru
→ celofibra tip L îmbrăcăminte exterioară
→ fibre poliacrilonitrilice → covoare, pături
→ lână în amestec cu fibre → stofe de mobilă
chimice → articole tehnice

→ păruri animale
Fire din in , → fuior de in sau cânepă fină → ţesături pentru
cânepă şi tip in , → câlţi de in sau cânepă îmbrăcăminte exterioară
cânepă → amestecuri de fibre de in → lenjerie de pat
sau câne- pă cu fibre chimice → ţesături casnice şi
155
(celofibră , PES , PAN , PA ) decorative
→ iută → articole tehnice
→ amestecuri diverse cu fibre → aţă cizmărească
chimice → pânză pentru ambalaje
→ sfori , frânghii
Fire de mătase → fibre de mătase naturală → ţesături şi tricoturi fine
pentru îmbră- căminte
exterioară şi lenjerie de corp
A 25/Fişa de autoevaluare nr. 3
NR. ASPECTUL DEFECTELOR TIPUL CAUZE

CRT. FIRELOR DEFECTELOR
1. Fire cu nopeuri Semitort neuniform.
2. Fire cu impurități Paralelizarea și

aderente pieptănare incorectă .
Ungerea incorectă a
mașinii.
3. Fire cu porțiuni Semitort cu îngroșări
îngroșate
4. Fire cu subțieri Semitort amestecat ,

neuniform.
5. Fire cu porțiuni Torsiunea firelor
ondulate necorespunzătoare
6. Fire cu scame Ungerea incorectă a
aderente mașinii.
Paralelizarea și
pieptănare incorectă
7. Fire cu flameuri Legarea incorectă a
semitortului.
8. Fire cu cârcei Torsiunea firelor
necorespunzătoare
9. Fire cu noduri Realizatea incorectă a

necorezpunzătoare nodului țesătorului
156
BAREM DE CORECTARE
I.1.1-defecte provenite de la materia primă: fire de bumbac cu impurități vegetale,fire de
bumbac nematurizat, fire liberiene subtopite sau supratopite, fire de lână atacate de ciuperci,
bacteria, fire chimice cu finețe variață.Aceste defecte duc la inegalități la vopsire, luciu,și
rezistență necorespunzătoare;
-defecte provenite de la filare :fire neuniforme, cu nopeuri, cu porțiuni prea răsucite sau
ineficient răsucite, fire dublate incidental, noduri și scame;
-defecte provenite de la finisare :pete de vopsea, pete de la albire, mercerizare
necorespunzătoare, vopsire cu rezistență slabă. (15puncte)
I.1.2-semitort cu îngroșări;
-semitort neuniform;
-reunirea la filare a două semitorturi vecine;
-reglaj necorespunzător al mecanismului de înfășurare.
( 11puncte)

CRT.
1. Fire cu nopeuri
3. Fire cu porțiuni îngroșate
157
6. Fire cu scame aderente
7. Fire cu flameuri
8. Fire cu porțiuni
suprarăsucite
9. Fire dublate
10. Fire cu cârcei
11. Fire cu bucle
12. Fire cu noduri

necorezpunzătoare

a) Se calculează tenacitatea firelor:
Te =𝐹𝑟⁄𝑇𝑑 [ cN/den ]
F1 – firul 1
Nm1 – număr metric fir 1
𝐿(𝑚)
Nm1= ⁄𝑀(𝑔)Nm1 = 200⁄5= 40
Td = 9000⁄𝑁𝑚1Td = 9000⁄40=225 den
Te1 – tenacitatea firului 1

158
Te1 = 𝐹𝑟⁄𝑇𝑑 [ cN/den ]
Te1 = 450⁄225 = 2 [ cN/den ]
Te2 – tenacitatea firului 2
Te2= 𝐹𝑟⁄𝑇𝑑 [ cN/den ]
Te2= 420⁄210 = 2 [ cN/den ]
Cele două fire au aceeaşi rezistenţă de rupere.

Se va puncta astfel:
• două formule; trei înlocuiri; trei rezultate corecte; două unitați de măsură; o comparație.
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 1 p. (12 x 2 p.= 24 p.)
b) Se compară fineţea celor două fire
F1 : Td = 225 den
F2 : Td = 210 den
Cel mai subţire fir este F2 .
Pentru răspuns corect şi complet se acordă 2 p.
c) Se utilizează următoarele relaţii:
Td = 9 x T t
Nm x Tt = 1000
Nm xTd = 9000
Pentru F1 : Tt = 25 tex
F2 : Tt = 23,3 tex
Se va puncta astfel:
• o formulă; două înlocuiri; două rezultate corecte; două unitați de măsură.

Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă câte 1 p (7 x 2 p= 14 puncte)
10 puncte - oficiu
Timp de lucru=50min
A28/Fisa de lucru nr.5

159
160
Tipul de ţesătură Modul de întrebuinţare
Ţesături din fire de bumbac → lenjerie de corp şi de pat

→ îmbrăcăminte pentru copii
→ îmbrăcăminte subţire : rochii , fuste,
pantaloni
→ ţesături semigroase pentru costume ,
pardesie , bluze de vânt
→ ţesături groase pentru jachete , pardesie ,
paltoane
Ţesături din fire de in şi cânepă → îmbrăcăminte pentru femei şi bărbaţi :

rochii, fuste , bluze , jachete , costume
→ tapiţerii pentru mobilă , draperii , huse
pentru mobilă
Ţesături din fire de lână → ţesături subţiri pentru rochii , fuste ,

pantaloni, costume
→ ţesături semigroase pentru fuste ,
pantaloni, costume, jachete , pardesiuri
→ ţesături groase pentru pardesiuri , paltoane
, scurte
Ţesături din mătase → lenjerie de corp

→ rochii , bluze , fuste , cămăşi pentru bărbaţi
, cravate
→ ţesături tip mătase pentru căptuşeli
Ţesături sintetice → lenjerie

→ rochii , bluze , fuste , pantaloni
→ jachete , pardesiuri , costume , paltoane
→ costume sport
Test de evaluare
161
Încercuiţi varianta corectă de răspuns:
1. Ţesăturile din fire groase fac parte din categoria ţesăturilor clasificate după:
a. destinaţie;
b. natura materiei prime;
c. fineţea firelor utilizate.
2. Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin:
a. încrucişarea perpendiculară a două sisteme de fire;
c. înlănţuirea a două sisteme de fire.
3. În funcţie de natura materiei prime, ţesăturile pot fi clasificate astfel:
a. ţesături pentru adulţi, femei şi bărbaţi;
b. ţesături de protecţie;
c. ţesături din fire de bumbac şi tip bumbac.
II. Notaţi în căsuţa din dreptul fiecărui enunţ litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau
litera F, dacă consideraţi că enunţul este fals:
A a. Materia primă folosită pentru obţinerea ţesăturilor este firul.
F b. Firele aşezate pe orizontală, respectiv pe lăţimea ţesăturii, constituie urzeala, iar firele
aşezate pe verticală, respectiv pe lungimea ţesăturii, formează bătătura.
F c. Ţesăturile din mătase se produc pe lăţimea de 100 cm în culori uni, cu imprimeuri

florale sau cu dungi şi carouri.
F d. Ţesăturile se realizează pe maşini de tricotat; domeniul lor de utilizare este determinat

de natura firelor din care sunt obţinute, de lăţime, de masă, de structură şi de modul de
finisare.
162
Rezistenţa şi alungirea
la rupere, Rezistenţa
Lăţimea si lungimea la uzură prin frecare
grosimea, masa
specifică, desimea
Proprietati fizice Proprietăţi mecanice
PROPRIETĂȚILE
ȚESĂTURILOR
Proprietăţi igienico –
funcţionale
Stabilitatea dimensională,
Capacitatea de izolare termică, Capacitatea de revenire din
Permeabilitatea la aer, Hidrofilia sifonare, drapajul,
Permeabilitatea la apa, Flexibilitatea, transparenţa
Higroscopicitatea
163
Defect datorat
nerespectării parametrilor
de lucru ca: temperatură, Margini
raport de flotă şi oxidate
concentraţii
Benzi de culoare, nuanţă

sau calitate diferită în Blende de fire
ţesătură
Se prezintă ca urmare a
năvădirii Margini defecte
marginii ţesăturii.
Datorită impurităţilor
prinse pe valţuri. Pete de
DEFECTE ALE calandru
ȚESĂTURILOR
Ţesătura intră cutată în
instalaţia de albit, este
prea tensionată şi se Dungi de
contractă în timpul albire
uscării.
Stratul pufos este

neuniform, ca urmare a
tensionării
Scamosarea
neuniforme a ţesăturii la
scămoşare
Firele de urzeală leagă

peste un număr mare de
fire de bătătură ca urmare Flotari de fire
a funcţionării incorecte a
iţelor.
Margini slab imprimate ca Margini

urmare a nerespectării
procesului tehnologic de neimprimate
imprimare
164
Se acordă 10 puncte din oficiu
Pentru fiecare răspuns corect şi complet se acordă punctajul maxim. Se admite numai o
variantă de răspuns.
Subiectul I-30 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare item:
1-a; 2-b; 3-b; 4-c; 5-c;.
Subiectul II-20 puncte, câte 3 puncte pentru fiecare item:

1 – F; 2 –A; 3 –F; 4 – A; 5 – F;
Subiectul III- 30 puncte , câte 3 puncte pentru fiecare asociere:

1 – e; 2 – d; 3 – f; 4 – a; 5 – b.
Subiectul IV – 10puncte, câte 2 puncte pentru fiecare stațiu completat:
1. bătătură, urzeală.
2. Încrucişarea, numit urzeală, numit bătătură
165
A 38/Fişa de lucru nr.9
Nr. Produs textil Aspect Tipul legăturii
Crt.
1. față glat
2. spate glat
3. același aspect pe lincs

ambele părți.
4.
166
ambele părți.
6. același aspect pe patent

ambele părți.
7. același aspect pe patent

ambele părți.
8.
167
9. față glat

ambele părți.
168
A40/ Fişa de lucru nr.10
CLASIFICAREA TRICOTURILOR
Tricoturi pentru articole de îmbrăcăminte:
Îmbrăcăminte exterioară: lenjerie, ciorapi, şosete, mănuși
După destinaţie Tricoturi pentru uz casnic şi decorative:

Perdele, dantele, covoare şi produse pentru decoraţii interioare
Tricoturi pentru articole tehnice și medicale: filtre, centuri,articole

medicale, plase;
Tricoturi metraj - se obţin pe maşinile rectilinii şi circulare
Tricoturi plane Tricoturi în panouri - sunt formate din mai multe bucăţi, separate prin
rânduri de separare
Tricoturi semiconturate - au o anumită formă, obţinută prin, îngustări

în trepte şi lărgiri succesive
După formă
Tricoturi conturate - primesc prin tricotare forma definitivă liniilor de
contu arlecaracterizează
detaliilor produselor de îmbracăminte,
prin lungime, prin
lăţime şi îngustări şi lărgiri
grosime
succesive
Tricot metraj
Tricoturi
tubulare
Tricot în panouri
Bucăţi ( ciorapi, băşti)
Din fire din bumbac şi tip bumbac
După materia Din fire din mătase sau tip mătase

primă
Din fire chimice sau în amestec
tricoturi simple la care un rând de ochiuri se obţine prin buclarea

succesivă a unuia sau mai multor fire;
După modul
de formare a
ochiurilor tricoturi din urzeală la care un rând de ochiuri se obţine prin buclarea
simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală.
169
A 43/ Fișă de evaluare nr.4
1. ochiuri, fir;
2. succesivă;
3. capacitatea de izolare termică;
4. negativă;
5. deșirabilitate, element;
6. elasticitate;
7. lungimea, lățimea.

1-a, 2-c, 3-c, 4-b, 5-a.
I.1. 20 puncte
1-repasare; 2-bază; 3-relaxarea tricotului; 4-flexibilitate; 5-conturate spațial
I.2. 16 puncte
1-b; 2-d; 3-c; 4-a;
III1. 15 puncte
Tricoturile sunt produse textile, elastice, formate din ochiuri înlănţuite între ele. Se obţin prin
buclarea unui fir sau a unor sisteme de fire. Buclarea firelor se poate face succesiv sau simultan
Elementul de bază al tricotului este ,, OCHIUL’’.
Elementele ochiului unui tricot simplu
-Bucla de platină 4-5;
-Bucla de ac 2-3.
170
Criterii de clasificare Exemple ale criteriilor de clasificare
Dupa proveniență
Bovine,bubaline,caprine,etc
Articole de
Dupa utilizare
marochinărie,articole de
încalțăminte,articole
tehnice,etc
Dupa modul de Piei întregi,canate,crupoane

secționare
Dupa modul de finisare Cu fața corectată,cu fața

șlefuită,cu fața naturală,etc
Dupa modul de Tanati minerali,tanati vegetali

tăbăcire
Înlocuitori rigizi Înlocuitori pentru tocuri
171
Înlocuitori pentru detalii
interioare
Înlocuitori flexibili pe suport
Înlocuitori flexibili fara suport
172
A51/Fisa de evaluare nr. 5
1. a-A,b-F,c-A,d-F,e-F,f-A
2. Derma,deoarece dupa tăbăcire se obține pielea finite care se folosește în industria confecțiilor
din piele.
3. Pielea reprezinta învelișul exterior al animalelor, care dupa sacrificare si jupuirea animalului,
se obține pielea obișnuită, numită și piele crudă.
4 . S tudiată, prelucrată
5. Indicați zonele topografice ale pieii .
1,2-crupon, 3-gât, 4-poale, 5, 6-membre, 7-iile, 8-codiță, 9-căpățâna
A51/Fisa de evaluare
I.1-a,2-d,3-f,4-c,5-e
II..F,A,A,F

Piele ......VELUR......................
Caracteristici:
Velurul (pielea întoarsă sau antilopa, cum mai erau
denumite în trecut) este un sortiment de piele cu
aspect de catifea obținut prin șlefuirea pieilor pe
partea cărnoasă. Finețea, uniformitatea și mărimea
spicului definesc calitatea velurului. Cele mai
prețioase piese din velur sunt obținute din bovine
tinere.
Piele .............BIZON...............
Caracteristici:
Bizonul, este o piele mai groasa de la manzat, vite și
bubaline (specie de vite cornute avand părul negru, corpul
mare și coarnele în forma de semiluna). Aceste piei în
procesul de finisare sunt presate cu placi reliefate pentru a
se forma pe suprafața pieii un desen carcateristic prin care
se acoperă si anumite imperfecțiuni. Suprafața acestor piei
este mai lucioasă și are un alt aspect boxul.
173
Piele..................BOX.........................
Caracteristici:
Una din cele mai întilnite și folosite este boxul, este
o piele fina și netedă la care se poate recunoaște
desenul natural al pieilor de bovine. Cele mai fine
boxuri sunt cele de vitel.

TEST DE EVALUARE
1. sortimente,dupa modul de tăbăcire,dupa modul de finisare,dupa utilizare.

2. b) conservarea cu sare solidǎ .
3. 1-A,2-F,3-A

Nr. Material auxiliar
crt.
1. MATERIALE AUXILIARE METALICE
• Texurile(cuie mici)
• Cuiele cu cap cilindric
• Șuruburile
• Sârmele
• Capsele
• Niturile
• Cuiele de alamă
• Catarame
• Încuietori
2. MATERIALE AUXILIARE CHIMICE

• Adezivii(solutii,emulsii si termoadezivii)
• Agenții de spălare:
− agenti apoși(săpunurile și detergenții)
− solvenții
organici(alcool,acetona,dicloretan,clorbenze
n,etc)
174
3. GARNITURI
• Benzile ripsate
• Suitașul
• Colțișorii
• Dantela
• Nasturii
• Cataramele
4. AȚA DE CUSUT
• Pentru cusături de asamblare;
• Coaserea nasturilor şi a butonierelor;
• Pentru cusături de însăilare;
• Pentru scopuri tehnice şi medicale;
• Pentru încălţăminte şi marochinărie.
5. MATERIALE PENTRU FINISARE SI IMPREGNARE

• materiale pentru finisare (vopsele, apreturi, creme și
paste)
• materiale pentru impregnare (unsorile pentru piele și
ceara de ață)

I. 1-b,2-d,3-b,4-b.5-a
II. 1-A,2-A,3-A,4-F
III. 1-dubleaz; 2-detalii; 3-țesătura; 4-sacouri; 5-țesere sau tricotare; 6-lenjerie; 7-exterioară
175
Bibliografie
• Ciontea Gh., Utilajul şi tehnologia meseriei, vol I, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,1992 ;
• Potoran I, Predoiu C., Procese şi maşini în confecţii, Editura tehnică, 1985
• Curelaru, M., Brătoi, E., „Dicţionar de termeni de specialitate din industria textilă-pielărie
• Neagu, G., Utilaje şi tehnologii de profil, Editura Preuniversitaria, Bucureşti, 2000;
• Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară - instruire teoretică, Editura Oscar
Print Bucureşti, 2000;
• Ţiglea Lupaşcu, R.., Pregătire de bază în industria uşoară – instruire practica Editura Oscar
Print Bucureşti, 2000;
• Standarde de Pregătire Profesională, domeniul Textile-pielărie, calificarea „Tehnician în
industria textilă”
• Curriculum clasa a IX-a , calificarea „Tehnician în industria textilă”
• Auxiliare curriculare de specialitate
• Ioan Iacob,Inginerie generală în textile-pielărie, Editura Performantica, Iași 2005;
• Ioan Iacob,Procese și mașini de preparație a firelor, Editura Performantica, Iași 2009;
• Reviste de specialitate;
• Pliante cu diferite utillaje din domeniul textile;
• Suciu, N., Capră, V., Barbu, I. Utilajul şi tehnologia meseriei tricoter, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993
• Hagiu E.,Comandar C., A ndruță M., Proiectarea produselor, Structura şi proiectarea
tricoturilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
• Budulan, R. ,Bazele tehnologiei tricoturilor, Editura BIT, 1996
• Dan, D., Procese şi maşini de tricotat, Editura Editura Performantica, Iaşi, 2005
• G. Mălureanu, A. Mihai, Bazele proiectării încălţămintei, 2003, Ed. Performantica Iasi, ISBN
973-8075-88-2
• A. Mihai, A. Curteza, Designul produselor din piele, 2005, Ed Performantica Iasi, ISBN 973-
730-061-0
• Structura şi designul ţesăturilor. Elemente de proiectare,Lucica Cioara
176

Auxiliar M2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auxiliar M2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODUL 2: INDUSTRIA TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC

MODULUL 2: MATERII PRIME ÎN INDUSTRIA

Ing.prof. Carmen-Elisabeta CÎMPAN,

Ing.prof. Mihaela PETRESCU,

URÎ2. Identificarea și selectarea materiilor prime din textile-pielărie

Competenţe cheie și unități de rezultate ale învățării-tehnice generale

➢ să descrie materiile prime din domeniul textile;

Furnizarea unui serviciu profesional în concordanţă cu

Procesul prin care se asigură satisfacerea standardelor de

Exemple de metode de lucru ce au fost acceptate şi sunt

Standarde O descriere a competenţelor pe care va trebui să le

Specificări ale competenţelor şi nivelului calitativ de

Specificări ale competenţelor şi nivelului calitativ de

Acestea reprezintă un set transferabil şi multifuncţional de

Capacitatea dovedită a unui individ de a combina şi aplica

Un set coerent de rezultate, performanţe măsurabile, pe

Abilităţile (cunoştinţe, înţelegere şi performanţă practică) ce

Abilităţile (cunoştinţe, înţelegere şi performanţă practică)

O consemnare oficială a performanţei recunoscând

Un document ce descrie modulele ce vor fi predate pentru o

Un sistem de furnizare a învăţării pentru o calificare, în

O unitate descriind furnizarea unei părţi a standardelor de

Tot ceea ce face ori prestează un elev pentru a-şi demonstra

O colecţie sistematică de dovezi alcătuită de elev urmărind

O lucrare pe care trebuie să o realizeze elevul sau un grup

O abordare educaţională potrivit căreia elevii lucrează în

Învăţarea centrată pe elev este o abordare ce oferă elevilor

Materiale didactice elaborate pentru a sprijini predarea

Glosar de termeni de specialitate

Fibră textilă Substanţă macromoleculară, filiformă, cu proprietaţi specifice ce permit

Celuloză Substanţă macromoleculară, filiformă cu grad mediu de polimerizare,

Grad de Numărul de molecule simple care se unesc pentru a forma un lanţ

Spongios Poros, ca buretele.

Filiforme Au secţiunea foarte mică în raport cu lungimea.

Cheratină Componenta de bază a lânii, substanţă macromoleculară din grupa

Fibroină Componenta de bază a mătăsii; cel mai important însoţitor al ei este

Operaţia de tratare a materialelor din fibre celulozice cu soluţii alcaline

Operaţia de tratare a materialelor din fibre de lână cu acid sulfuric, în

Avivare Operaţia de tratare a ţesăturilor din fibre de mătase naturală cu acizi

Operaţie de tratare a materialelor din fibre liberiene cu substanţe

Lintersare Operaţie de separare a fibrelor scurte de bumbac, numite linters, de cele

Egrenare Operaţie de separare a fibrelor de bumbac de seminţe.

Operaţie de tratare a materialelor din mătase naturală, cu soluţii slab

Decapsulare Operaţie de extragere a capsulelor de pe tulpini.

Permeabilitate Proprietatea materialelor din fibre textile de a permite circulaţia aerului

Higroscopicitate Proprietate a fibrelor textile de a absorbi vapori de apă din mediul

Fetru Pâslă din fire de lână întrebuinţată la confecţionarea pălăriilor.

Luciu Proprietatea unui corp de a reflecta razele luminoase în funcţie de natura

Fir filamentar Fir fabricat din fibre continue.

Fire filate Fir fabricat din fibre discontinue.

Titlu în denier - Reprezintă raportul dintre masa M a firului, exprimată în grame, și

Operaţie de modificare a structurii firelor chimice filamentare, prin care

Torsiune Proprietate a firelor ce reprezintă numărul de răsucituri pe unitatea de

Neuniformitatea Este dată de numărul de defecte, scame, impurități aderente, îngroșări și

Flexibilitatea Este capacitatea firului de a se încovoia cu ușurință, depinde atât de

Grad de elasticitate Raportul dintre alungirea elastică a fibrei/firului şi alungirea totală,

Fenomen ce constă în formarea pe suprafaţa ţesăturii sau tricotului, după

Proprietate a tricotului determinată de ruperea unui element de structură,

Extensibilitate Proprietatea tricoturilor de a-şi modifica dimensiunile sub acţiunea unei

Atlaz Țesătură cu faţa lucioasă folosită pentru căptuşirea îmbrăcămintei

Furnituri Materiale auxiliare care completează, întregesc şi ornamentează

Toval Piele de bovine, porcine şi cabaline, cu faţa netedă şi lucioasă, utilizată