Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Obiectivele geostatisticii
2. Etapele prelucrarii geostatistice pentru caracteristici geologice alfanumerice
3. Etapele prelucrarii geostatistice pentru caracteristici geologice numerice
4. Testyarea concordantei unei repartitii experimentale cu repartitia normala
5. Harta pctuala
6. Harta simbolica si harta indicatoare
7. Diagrama de continuitate
8. Diagrama de variabilitate
9. Functia de variograma
10. Eliminarea nestationaritatii de tip tendinta polinominala de ordinul 1
11. Calculul variogramei experimentale
12. Interpretarea formei var exp
13. Modelarea var exp
14. Declustering polygonal 116
15. Declustering cellular 117
16. Kriging punctual ordinar
17. Kriging zonal
18. Calculul erorilor de estimare
19. Proiectarea retelelor de investigare
20. Optimizarea retelelor de investigare

Termeni:

Abatere standard = este o măsură a cât de mult sunt dispersate valorile față de valoarea medie.

Amplitudine de variatie = se determina prin diferenta dintre limita superioara a ultimului interval si
limita inferioara a primului interval.

Coeficient de asimetrie = evaluează gradul de asimetrie a unei repartiţii.

Declustering = se refera la analiza dispersiei valorilor variabilei pentru determinarea tipului de retea
(uniforma sau neuniforma).

Diagrama de variabilitate = exprima corelatia dintre valoarea medie (m) a unei caracteristici intr-o
anumita zona si eroare cu care ea poate fi estimata.

Directie de anizotropie spatiala = directie in care nu se manifesta proprietatea de omogenitate a setului


de valori.

Distributie normala = se refera la situatia in care histograma unor valori numerice este simetrica si
diagrama de probabilitate a acesteora prezinta coliniaritate a punctelor.
Dispersie = intr-un system de axe de referinte, indica o slaba continuitate a variabilei pentru directia si
distant aleasa.

Efect de pepita al variogramei = indica absenta oricarei corelatii spatiale. Este cazul in care pt h>0,
variograma nu mai are continuitate.

Eroare de estimare = diferenta dintre valorile reale si valorile estimate.

Estimare spatiala nedeviata =

Estimare spatiala punctuala = cea mai flexibila si performanta tehnica de realizare a hartilor cu izolinii.

Estimare spatiala zonala = se utilizeaza pentru calculul rezervelor in etapa de expertiza detaliata si
permite vizualizarea distributiei continuturilor de substante minerale utile pe suprafete/volume
delimitate de contururi cu geometrie cunoscuta.

Estimare spatiala regionala = prin aceasta se obtine valoarea medie reprezentativa a variabilei pentru
toata suprafata hartii.

Fereastra de selectie = o elipsa centrata pe un anumit punct, scopul acesteia fiind de a utiliza toate
valorile plasate in aceasta pentru a face estimari de tip kriging.

Frecventa absoluta = numarul elementelor care au aceeasi valoare sau apartin aceluiasi interval.

Frecventa relativa = raportul dintre frecventa absoluta si numarul total al unitatilor statistice.

Harta conturala = harta care delimiteaza cu ajutorul izoliniilor probabilitati diferite de aparitie a unor
variabile.

Harta punctuala = harta ce evidentiaza dispunerea intr-un system de coordinate a punctelor de


observatie langa care se inscriu sau nu, in functie de densitatea punctelor de observatie, valorile
variabilei studiate.

Harta indicatoare = un tip de harta simbolica in care se folosesc numai 2 simboluri si care se realizeaza
in cazul unui numar mare de puncte (fapt ce face inexpresiva harta punctuala).

Histograma nominala = utilizata pentru a estima tipul de distributie a frecventei valorii.

Histograma polimodala = histograma care se foloseste pentru selectii de valori neomogene.

Histograma unimodala = histograma care se foloseste pentru selectii de valori omogene

Interval valoric de grupare (pentru histograma) = intervalul de discreditare a variabilei pe axa


absciselor.

Kriging = metoda topo-probabilista care consta in gasirea celei mai bune estimari lineare posibile a
valorii medii intr-un punct pe baza valorilor disponibile din vecinatatea acestuia.
Mediana unei selectii de valori = elementul dintr-un şir de date statistice care ar împărţi intervalul
în două grupe egale ca număr, după ce acestea au fost ordonate după mărimea lor.

Modulul unei histograme = valoarea cu frecventa cea mai mare a unei histograme.

Nestationaritatea structurilor spatiale = acest caracter al structurilor este semnalat de


cresterea continua a valorilor functiei de variograma proportional cu distanta pe o anumita
directie.

Palierul variogramei = valoarea maxima pe axa ordonatelor a variogramei.

Raport de anizotropie spatiala = raportul dintre numarul de directii pe care se manifesta


proprietatea de anizotropie si numarul total de directii ale variogramei.

Raza de influenta a variogramei = acea valoare de pa axa absciselor dupa care se manifesta o
trapta orizontala ce tinde catre infinit a variogramei.

Retea de discretizare = presupune un sistem de referinta rectangular in care punctele sunt


discretizate, adica, spre exemplu, transformarea succesiunilor litologice continui din foraje intr-
un sir finit de valori calitative.

Retea de interpolare = planul de discretizare al axelor OX si OY care permite determinarea


functiei care reprezinta variatia grafica a variabilei studiate.

Risc asumat (eroare de genul 1) = derivata partiala de ordinul 1 a functiei. (decizia de


respingere a ipotezei nule cand ea este adevarat)

Selectie neomogena = repartitia valorilor nu este normala. situatie in care selectia de date
trebuie separata in grupuri omogene, pt fiecare dintre acestea identificandu-se modele
distincte de variabilitate spatiala.

Selectie omogena = repartitia valorilor este normala. Este varianta de eterogenitate in care
estimarile geostatistice se realizeaza asupra intregului set de date, utilizandu-se un singur
model de variabilitate spatiala.

Stationaritatea structurilor spatiale = invarianta legii spatiale la translatie.

Structura anizotropa = structura care prezinta modificari pe diferite directii. Diagrame de


continuitate diferite pe directii diferite.

Structura izotropa = structura care nu prezinta modificari pe nici o directie. Identitatea


diagramelor calculate pe orice directie.
Structura spatiala compusa = dispunerea valorilor in cadrul variogramei cu proprietatea de a nu
fi omogene (anizotropie).

Structura spatiala simpla = dispunerea valorilor in cadrul variogramei cu proprietatea de a fi


omogene (izotropie).

Toleranta de directie (pt calculul variogramei experimentale) = se refera la unghiul care


permite orientarii vectorului separator sa influenteze sau nu valoarea variogramei.

Toleranta de distanta (pt calculul variogramei experimentale) = este introdusa in calcul pt a


creste numarul de perechi de valori corespunzatoare unei anumite clase de distanta intr-o retea
neregulata de probare.

Valoare medie = valoarea mediei aritmetice a unei selectii de valori.

Valori redundante in estimarea spatiala = valorile utilizate in estimarile punctuale sunt


redundante daca ele nu apartin aceleiasi populatii statistice in care este incadrat si punctul
estimat.

Valori relevante in estimarea spatiala = valorile utilizate in estimarile punctuale sunt relevante
daca ele apartin aceleiasi populatii statistice in care este incadrat si punctul estimat.

Variabila alfanumerica = variabila calitativa

Variabila numerica = variabila cantitativa

Variograma directionala = tipul de variograma cu directia pre-stabilita.

Variograma omnidirectionala = considerata ca o medie a diverselor variograme directionale.

S-ar putea să vă placă și