Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Resursele de Apă Din Bazinul Râului Câlniştea
Resursele de Apă Din Bazinul Râului Câlniştea
ro/studies/Doctorate2008/Cocos
%20Alina-Cristina%20-%20Resursele%20de%20apa%20din%20bazinul%20raului%20Calnistea
%20-%20Studiu%20de%20hidrologie%20si%20calitatea%20apelor/Rezumat%20doctorat
%20Alina%20Cocos.doc.
G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web.
Facultatea de Geografie
BUCUREŞTI
2007
CUVÂNT ÎNAINTE
Aşezarea geografică
Geologia
Relieful
Treapta hipsometrică cea mai extinsă este cea de 50 – 100 m, care deţine
65% din totalul suprafeţei. Ea cuprinde întreg teritoriul Câmpiei Burnasului şi
cea mai mare parte din Câmpia Neajlovului. Pe locul 2 ca importanţă se
situează treapta de 100 – 150 m, cu 28,7% din suprafaţa bazinului, urmată în
ordine de intervalele de 150 – 200 m, 0 – 50 m şi peste 200 m, care deţin
împreună doar 6,3% din total.
Fiind o zonă tipică de câmpie se constată că ponderea cea mai mare revine
suprafeţelor cu fragmentare cuprinsă între 0 – 1 km/km2, care deţin 65% din
întreg teritoriul. Acest fapt este explicabil dacă avem în vedere că pantele sunt
în general extrem de reduse, iar precipitaţiile cad sporadic şi sunt reduse
cantitativ.
Condiţiile climatice
Temperatura aerului
În cea mai mare parte a anului precipitaţiile atmosferice cad sub formă
lichidă, dominante fiind ploile de primăvară şi vară, care au şi un puternic
caracter torenţial. Sub formă de zăpadă precipitaţiile încep să cadă din luna
noiembrie sau chiar de la sfârşitul lui octombrie, până în luna martie, uneori
chiar până la începutul lunii aprilie, în funcţie de caracteristicile circulaţiei
atmosferice generale.
Grosimea stratului de zăpadă variază între 5 şi 8 cm, dar poate depăşi uneori
şi 10 cm. Cele mai mari grosimi medii multianuale ale stratului de zăpadă au
fost înregistrate în perioada 1970 – 1985, în luna ianuarie (190 cm), iar cele mai
mici în luna martie (3 cm). Există şi excepţii, când zona a fost acoperită cu un
strat de zăpadă de peste 70 cm. Anii cu zăpezi bogate duc la o puternică
umezire a solului şi la o alimentare bogată a straturilor de apă freatică.
Apele curgătoare
Pe baza debitelor medii anuale pentru intervalul 1950 – 2003, au fost
calculate debitele medii multianuale (debitele module) pentru cele trei
posturi hidrometrice din bazin (Videle şi Crovu pe Glavacioc şi Stoeneşti pe
Câlniştea). Din analiza valorilor rezultă că la Videle debitul modul al
Glavaciocului este foarte mic, de numai 0,69 m3/s, fapt explicabil dacă avem în
vedere că postul hidrometric este amplasat în cursul mijlociu al râului,
suprafaţa drenată fiind de doar 220 km2.
Scurgerea maximă
Debitele maxime prezintă variaţii semnificative de la un an la altul. Astfel,
cele mai mari valori înregistrate până în prezent (debitele maxim maximorum)
au fost de 94,7 m3/s pe Glavacioc şi de 195 m3/s pe râul Câlniştea (ambele
valori consemnate la data de 24 martie 1973), în timp ce valorile maxime cele
mai scăzute
Scurgerea minimă
Pe fondul unor ani mai secetoşi scurgerea încetează complet, iar albiile
minore se transformă într-o salbă de ochiuri de apă. O astfel de situaţie s-a
produs pe râul Glavacioc în intervalul iulie – septembrie 2000. Totuşi, secarea
completă a celor două râuri principale este un fenomen destul de rar, ceea ce
înseamnă că alimentarea subterană este suficient de bogată pentru a menţine un
firicel de apă chiar şi în condiţiile climatice de semiariditate specifice părţii de
sud a României.
Apele stătătoare
Lacurile de crov
Lacurile de luncă
Iazurile
Apele subterane
1. Bila I; 2. Bila II; 3. Tunari; 4. Câlniştea II; 5. Câlniştea I; 6. Prunaru; 7. Naipu; 8. Răsuceni; 9. Pepiniera
Bila; 10. Ghimpaţi; 11. Botoroaga; 12. Valea Albă; 13. Ludăneasa; 14. Suhat; 15. Comoara I; 16. Comoara
II; 17. Văceni; 18. Răsuceni I; 19. Răsuceni II; 20. Răsuceni III; 21. Răsuceni IV; 22. Săpături III; 23.
Săpături II; 24. Săpături I; 25. Tomuleşti I; 26. Tomuleşti II; 27. Tomuleşti III; 28. Toporu I; 29. Toporu II;
30. Toporu III; 31. Toporu IV; 32. Chiriaceanca; 33. Izvoarele I; 34. Izvoarele II; 35. Chiriacu I; 36.
Chiriacu II; 37. Dimitrie Cantemir; 38. Petru Rareş; 39. Radu Vodă I; 40. Radu Vodă II; 41. Valea
Bujorului; 42. Vlaşin; 43. Moşteni I; 44. Moşteni II; 45. Cenuşarul I; 46. Cenuşarul II; 47. Bujoreni I; 48.
Bujoreni II; 49. Ileana; 50. Poeni; 51. Baciu; 52. Ciuperceni I; 53. Furculeşti; 54. Cosmeşti; 55. Ciuperceni
II; 56. Blejeşti I; 57. Blejeşti II; 58. Mereni; 59. Purani; 60. Buteşti; 61. Valea Lungă.
Figura 5 Harta principalelor acumulări de apă din bazinul hidrografic al
râului Câlniştea
În lunca râului Câlniştea acviferul este format din nisipuri fine, medii şi
grosiere cu grosimi destul de mari (în medie 10 m), în care pânza freatică cu
nivel liber se situează la adâncimi cuprinse între 0,30 şi 6,20 m.
Calitatea apelor
Calitatea apei râurilor
Râul Sericu are ape degradate din punct de vedere chimic atât pe secţiunea
Ciuperceni cât şi în amonte de confluenţa cu Glavaciocul. Cu excepţia ionului
fosfat, care în apropiere de gura de vărsare se menţine în limite normale de
potabilitate, iar în cursul mijlociu se încadrează în categoria a IV – a de calitate,
ceilalţi indicatori rămân aproximativ în aceeaşi cantitate sau chiar depăşesc
valorile înregistrate în amonte. Astfel, în amonte de confluenţa cu Glavaciocul
apele Sericului sunt de calitatea a II – a la consumul chimic de oxigen (CCO –
Mn), azotiţi şi azotaţi, de calitatea a III – a la consumul biochimic de oxigen,
amoniu, reziduu fix, sodiu şi cloruri şi de calitatea a IV – a la magneziu şi fier.
În concluzie, se poate spune că din punct de vedere calitativ apele cantonate
în calcarele cretacice ale Platformei Moesice prezintă o serie de depăşiri la mai
mulţi indicatori, după cum urmează:
Alimentarea cu apă
Preocupările actuale pentru asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune
po-pulaţiei din aşezările rurale de pe teritoriul bazinului hidrografic al râului
Câlniştea s-au concretizat în realizarea unor studii de fezabilitate privind
posibilitatea introducerii alimentării cu apă în sistem centralizat şi pentru satele
Ghimpaţi, Copaciu şi Naipu, care alcătuiesc împreună comuna Ghimpaţi.
Asigurarea apei pentru populaţie se va face prin executarea a 2 fronturi de
captare.
Un ultim aspect care mai trebuie subliniat în legătură cu apele din regiunea
studiată este acela că ele constituie şi locuri de agrement de importanţă locală,
fiind căutate, mai ales la sfârşit de săptămână, atât pentru pescuitul sportiv cât
şi pentru petrecerea unor clipe plăcute la iarbă verde în mijlocul naturii.
bibliografie selectivă
1. Andreiaşi N., Mihalache M. (1999) – Solurile României, Editura Ex
Ponto, Constanţa.
2. Antonescu – Remuşi P.S. (1890) – Dicţionarul geografic al judeţului
Vlaşca, Bucureşti.
3. Barbu N. (1987) – Geografia solurilor României, Centrul de
multiplicare al Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.
4. Băloiu V. (1967) – Combaterea eroziunii solului şi regularizarea
cursurilor de apă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
5. Blidaru V., Georgescu I. (1962) – Hidroamelioraţiile în R.P.R., Editura
Ştiinţifică, Bucureşti.
6. Boisnard I., Pârvulescu C. (1967) – Resursele de apă ale R.S.R., Studiu
litografiat CSA-ISCH, Bucureşti.
7. Bretotean M. (1981) – Apele subterane, o importantă bogăţie naturală,
Editura Ceres, Bucureşti.
8. Bretotean M., Zamfirescu F., Danchiv A. (1997) – Modelul matematic
pentru evaluarea resurselor de apă ale sistemului acvifer Romanian –
Pleistocen inferior din zona bazinului dacic de la est de râul Olt,
Culegere de lucrări, Bucureşti.
9. Buza M., Ghiţulescu Nadia, Ghinea P. (1972) – Relaţia dintre relief,
apa freatică şi soluri în lunca Câlniştei, S.C.G.G.G.- Geografie, XIX,
nr.2, Bucureşti.
10.Cădere R. şi colab. (1964) – Studiul hidrogeologic de sinteză pentru
teritoriul R.P.R., Studii de hidrogeologie, nr.3, Bucureşti.
11.Cădere R., Podani M. (1969) – Studiul resurselor de apă din R.S.R.,
Hidrotehnica, gospodărirea apelor şi meteorologie, nr.8, Bucureşti.
12.Călinescu R. şi colab. (1972) – Biogeografia României, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
13.Chiriac V., Filotti A., Savu I. (1978) – Influenţa modului de
gospodărire a apelor asupra eutrofizării lacurilor, Hidrotehnica nr.5,
Bucureşti.
14.Cineti A. (1980) – Resursele de ape subterane ale României, Editura
Tehnică, Bucureşti.
15.Ciocârdel R. (1952) – Hidrogeologie, Editura Tehnică, Bucureşti.
16.Ciulache S. (1999) – Temperaturile minime absolute de pe teritoriul
României, Comunicări de geografie, Bucureşti.
17.Ciulache S. (2000) – Temperaturile maxime absolute de pe teritoriul
României, Comunicări de geografie, Bucureşti.
18.Cocoş Alina, Cocoş O. (2004) – Elemente de geologie şi relief în
bazinul Teleormanului, Editura Ars Docendi, Bucureşti.
19.Cocoş O., Vişan Gh., Cocoş Alina (2003) – Harta. Cunoaştere şi
utilizare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
20.Coteţ, P. (1946) – Câlniştea, o vale tectonică de tip balcanic, Rev.
Geogr., Bucureşti.
21.Coteţ, P. (1976) – Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată,
Editura Ceres, Bucureşti.
22.Cuşa E. (1994) – Monitoringul calităţii apelor curgătoare de suprafaţă
(rezumatul tezei de doctorat), Bucureşti.
23.Diaconu C. (1971) – Probleme ale scurgerii de aluviuni a râurilor
României, St. hidrol., XXX, I.M.H., Bucureşti.
24.Diaconu C. (1988) – Râurile de la inundaţie la secetă, Editura Tehnică,
Bucureşti.
25.Florea N. şi colab. (1968) – Geografia solurilor României, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti.
26.Gâştescu P. (1960) – Caracteristicile hidrochimice ale lacurilor R.P.R.,
Meteorlogie, Hidrologie, gospodărirea apelor, nr. 2, Hidrotehnica,
Bucureşti.
27.Gâştescu P. (1971) – Lacurile din România – limnologie regională,
Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.
28.Haraga Şt., Niţulescu Marcela (1973) – Consideraţii privind viitura din
octombrie 1972 pe râurile din sudul ţării, Studii de hidrologie, XLI,
I.M.H., Bucureşti.
29.Iancu S., Frugină E. (1993) – Modificări regionale ale regimului
natural al nivelurilor apelor freatice în Câmpia Română, Hidrotehnica
vol.38, nr.7, Bucureşti.
30.Ionesi L. (1994) – Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord
Dobrogean, Editura Tehnică, Bucureşti.
31.Lăzărescu D., Panait I. (1957) – Bilanţul hidrologic în R.P.R.,
Meteorologie şi Hidrologie, nr. 4, Bucureşti.
32.Liteanu E., Brandabur T. (1960) – Cercetări hidrogeologice asupra
apelor freatice din bazinului inferior al Argeşului, Studii şi cercetări de
Geologie, Tom V, vol. 3, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti.
33.Macarovici N. (1968) – Geologia Cuaternarului, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti.
34.Matei D. (1986) – Hidrologia Câmpiei Române dintre Olt şi Argeş cu
privire specială asupra apelor subterane-teză de doctorat.
35.Mihăilescu V. (1966) – Dealurile şi câmpiile României - studiu de
geografie a reliefului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
36.Miţă P. (1977) – Regimul termic şi de îngheţ al cursurilor de apă din
România-teză de doctorat.
37.Miţă P. (1986) – Temperatura apei şi fenomenele de îngheţ pe cursurile
de apă din România. Studii şi cercetări hidrologice, I.N.M.H. Bucureşti.
38.Mutihac V. (1990) – Structura geologică a teritoriului României,
Editura Tehnică, Bucureşti.
39.Mutihac V., Ionesi L. (1974) – Geologia României, Editura Tehnică,
Bucureşti.
40.Paraschiv D. (1979) – Platforma Moesică şi zăcămintele ei de
hidrocarburi, Editura Academiei R.S.R,Bucureşti.
41.Pascu M. (1983) – Apele subterane din România, Editura Tehnică,
Bucureşti.
42.Paşcovschi S., Doniţă N. (1967) – Vegetaţia lemnoasă din silvostepa
României, Editura Academiei, Bucureşti.
43.Pătroescu Maria (1987) – Succesiunea zonelor de vegetaţie din
România, Sinteze geografice, Bucureşti.
44.Pişota I. (1986) – Câteva observaţii hidrologice asupra evoluţiei
debitelor medii lunare pe râurile din România, Analele Universităţii
Bucureşti – Geografie, XXXV.
45.Pişota I. (2000) – Câteva observaţii hidrologice asupra râurilor din
Câmpia Română. Comunicări de Geografie, Univ. Bucureşti.
46.Pişota I. (2000) – Regimul termic şi de îngheţ al râurilor din Câmpia
Română, Analele Universităţii Bucureşti – Geografie, Anul XLIX.
47.Pişota I., Trufaş V. (1971) – Hidrologia R. S. România, vol.II, Lacurile
României, Fascicola I, Centru de multiplicare al Universităţii din
Bucureşti
48.Pişota I., Moisiu C. (1975) – Câteva observaţii asupra fenomenului
secării apelor pe unele râuri din Câmpia Română, Realizări în Geografia
României, Bucureşti.
49.Pişota I., Cocoş O. (2003) - Unele observaţii hidrologice referitoare la
bazinul râului Neajlov, Comunicări de geografie, vol. VII., Bucureşti.
50.Posea Gr. (1987) – Tipuri ale reliefului major în Câmpia Română, Rev.
Terra nr.3, Bucureşti.
51.Rădulescu I. (1956) – Probleme de geomorfologie în raionul Mihăileşti,
regiunea Bucureşti, Probleme de geografie, vol. 3, Bucureşti.
52.Rădulescu I. (1956) – G.A.S. Uzunu, Raionul Drăgăneşti. Studiu fizico-
geografic, Natura S.S.N.G., vol VIII, nr.2, Bucureşti.
53.Rădulescu I. (1959) – Observaţii morfohidrografice în luncile râurilor
din zona de confluenţe Argeş – Câlniştea, Analele Universităţii C.I.
Parhon, Seria Ştiinţele Naturii, nr.21, Bucureşti.
54.Roşescu E. (1957) – Studiul metodelor de separare a surselor de
alimentare a râurilor din R.P.R., Hidrotehnica – Meteorologie şi
Hidrologie, nr.3, Bucureşti.
55.Tăbăcaru Roşescu Eleonora (1986) –Metodica de prelucrare şi
interpretare a datelor provenite din reţeaua de observaţii şi măsurători a
apelor freatice, Studii de hidrogeologie, nr. XIII, I.M.H., Bucureşti.
56.Trufaş Constanţa (2003) – Calitatea apei, Editura Agora, Călăraşi.
57.Trufaş V. (1981) – Poluarea şi protecţia apelor subterane, Terra XIII,
nr.2.
58.Trufaş V., Trufaş Constanţa (1975) – Hidrochimie, Tipografia Univ.
Bucureşti.
59.Trufaş V., Pătroescu Maria, Iana Sofia, Badea Klebleev (1975) –
Eutrofizarea accelerată a lacurilor şi căile lor de prevenire, Analele
Universităţii Bucureşti, anul XXX, Bucureşti.
60.Ujvari I. (1957) – Alimentarea râurilor din R.P.R., Meteorologie şi
hidrologie, an II, nr.1, Bucureşti.
61.Ujvari, I. (1972) – Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti.
62.Vâlsan G. (1915) – Asupra evoluţiunii Câmpiei Române dintre râurile
Olt şi Argeş, B.S.R.R.G, XXXV(1914)
63.Vâlsan G. (1971) – Câmpia Română, în Opere alese, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti.
64.Velcea Valeria (1967) – Râurile României, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti.
65.Zăvoianu I. (1977) – Morfometria bazinelor hidrografice, Editura
Academiei R.S.R., Bucureşti.
66.x x x – Anuarele hidrogeologice seria 1965 – 1992, I.M.H. Bucureşti.
67.x x x – Anuarele hidrologice seria 1970 – 1987, I.M.H. Bucureşti.
68.x x x (1943) – Monografia judeţului Vlaşca, Bucureşti.
69.x x x (1957 – 1960) – Harta hidrogeologică a României, scara
1:100.000, Institutul Geologic Bucureşti.
70.x x x (1960) – Monografia geografică a R.P.R. şi Anexă, Editura
Academiei, Bucureşti.
71.x x x (1967) – Harta geologică a României, scara 1:200.000. Institutul
Geologic Bucureşti.
72.x x x (1972) – Râurile României. I.M.H. Bucureşti.
73.x x x (1977) – Monografia hidrologică a bazinului Argeşului, I.M.H.,
Bucureşti.
74.x x x (1979) – Monografia apelor subterane din România, I.M.H.,
Bucureşti.
75.x x x (1980) – Atlasul R.S.R., Editura Academiei, Bucureşti.
76.x x x (1982) – Enciclopedia geografică a României, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti.
77.x x x (1992) – Atlasul cadastrului apelor din România, AQUAPROIECT
S.A., Bucureşti.
78.x x x –Anuarele meteorologice ale R.S.R. seria 1965 – 1992, I.N.M.H.
Bucureşti.
79.x x x – Clima R.P.R., vol I şi II, 1960 – 1962.
80.x x x (1996) – Instrucţiuni privind organizarea şi programul activităţilor
hidrometrice pe râuri, INMH, Bucureşti.