Memoriul General PUG Clinceni

S.C. GEOID S.R.L.
BUCURESTI, Str. Liviu Rebreanu, Nr.15, bl. N3, ap. 118, sector 3, Mobil 0723 39 45 04,
e-mail client@geoidsrl.com, C.U.I. RO6709940 J40/24583/16.12.1994
M.G. – VOLUMUL I
PLAN URBANISTIC
GENERAL
COMUNA CLINCENI, JUDETUL
ILFOV
MEMORIUL
GENERAL
1
2016
MEMORIUL GENERAL
FOAIE DE GARDA
PLANULUI URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENTUL

LOCAL DE URBANISM
AL COMUNEI CLINCENI, JUDEȚUL ILFOV
P.U.G.
ELABORAT DE S.C. GEOID S.R.L.
ASOCIAT UNIC
CRISTIANA UNGUREANU
2
COLECTIVUL DE ELABORARE
MANAGER
Ing. Alexandru Daniel Ungureanu……………………………………………………………………..
COORDONATOR
Arh. Martian Berbenita………………………………………………………………………………………
INTOCMIT
Arh. Mihaela Gheorghe……………………………………………………………………………………..
3
BORDEROUL VOLUMULUI
VOLUMUL I
MEMORIUL GENERAL
4
CUPRINS
Capitol Denumire Pagina
PARTEA 1 INTRODUCERE 9
1.1 Date de recunoaștere a P.U.G. 9
1.2 Obiectul P.U.G. 9
I.3 Surse de documentare 12
PARTEA 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE A COMUNEI 16
2.1 Evoluție 16
2.1.1 Scurt istoric al comunei Clinceni 16
2.2 Elemente ale cadrului natural 19
2.2.1 Asezare 19
2.2.2 Vecinatati 19
2.2.3 Relieful 20
2.2.4 Rețeaua hidrografica 21
2.2.5 Clima 22
2.2.6 Caracteristici geotehnice 22
2.2.7 Riscuri naturale 27
2.3 Relații în teritoriu 28
2.3.1 Căi de comunicație 29
2.3.2 Apa (hidrologia) 33
2.3.3 Zone protejate 34
2.3.4 Rețeaua de localități 36
2.3.5 Zone de riscuri naturale 37
2.3.6 Gospodărirea apelor 38
2.4 Activități economice 39
2.4.1 Potențialul natural 39
2.4.2 Funcțiuni economice 39
2.4.2.1 Lucrări de îmbunătățiri funciare 40
2.4.2.2 Silvicultură 40
2.4.2.3 Piscicultură 40
2.4.2.4 Industrie 41
2.4.2.5 Sectorul terțiar al serviciilor, potențial turistic și sportiv 41
2.4.2.5.a Comerț și servicii 41
2.4.2.5.b Turism, agrement 42
2.5 Statistică 42
2.5.1 Populația și structura demografică, elemente demografice și sociale 42
2.5.1.1 Numărul populației 42
2.5.1.2 Densitatea populației 42
2.5.1.3 Evoluția populației 43
2.5.1.4 Structura demografică 44
5
2.5.1.5. Structura pe vârste și sexe 45
2.5.1.6 Mișcarea naturală și migratorie 49
2.5.2 Protecție socială 53
2.5.3 Educație 54
2.5.4 Nivel de trai 54
2.5.5 Sănătate 55
2.5.6 Cultura 56
2.5.7 Sport 56
2.5.8 Statistică economică – locuințe 56
2.5.9 Investiții 58
2.5.10 Poștă și telecomunicații 58
2.5.11 Turism 59
2.5.12 Mediu 59
2.6 Circulații și transporturi 59
2.6.1 Legături rutiere 59
2.6.2 Rețeaua de străzi din intravilan 60
2.6.3 Parcarea 61
2.6.4 Transportul în comun 61
2.6.5 Intersecții 62
2.6.6 Cererea de transport 63
2.6.7 Date de trafic 63
2.7 Intravilan existent - bilanț teritorial 65
2.8 Zone cu riscuri naturale 65
2.9 Echipare edilitară 65
2.9.2 Alimentare cu apă 66
2.9.3 Canalizare 79
2.9.4 Alimentarea cu energie electrică 79
2.9.5 Telefonie 80
2.9.6 Alimentare cu energie termica (căldură) 81
2.9.7 Alimentare cu gaze naturale 81
2.9.8 Alimentare cu fluide energetice 83
2.9.9 Gospodărie comunală 83
2.9.10 Infrastructură socială 84
2.10 Probleme de mediu 85
2.11 Disfuncționalități 92
2.12 Necesități și opțiuni ale populației 96
PARTEA 3. PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A COMUNEI 97
3.1 Studii de fundamentare 97
3.2 Evoluție posibilă. Priorități 99
6
3.2.1 Dezvoltarea comunei Clinceni în contextul programatic specific 99
Cadrului Financiar Multianual 2014-2020
3.3 Optimizarea relațiilor în teritoriu 102

3.4 Dezvoltarea activităților 102
3.5 Evoluția populației 104
3.6 Organizarea circulației 105
3.6.1 Încadrare în teritoriu 107
3.6.2 Propuneri pentru dezvoltarea circulației locale 107
3.6.3 Transport în comun 110
3.6.4 Transport feroviar 110
3.6.5 Transport aerian 110
3.7 Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial 117
3.8 Măsuri în zonele cu riscuri naturale 118
3.9 Dezvoltarea echipării edilitare 120
3.9.2 Alimentarea cu apă 120
3.9.3 Canalizarea menajeră 120
3.9.4 Canalizarea pluvială 125
3.9.5 Alimentarea cu energie electrică 122
3.9.6 Telefonie 126
3.9.7 Alimentare cu gaze (căldură) 126
3.9.8 Gospodărie comunală 126
3.9.9 Infrastructură socială 126
3.9.10 Infrastructură pentru situații de urgență 127
3.10 Protecția mediului 127
3.11 Reglementări urbanistice 130
3.12 Obiective socio-economice 131
PARTEA 4 CONCLUZII 134
S.C. GEOID S.R.L.

Director General,
Cristiana Ungureanu
7
PLAN URBANISTIC GENERAL
P. U. G.
COMUNA CLINCENI
JUDEȚUL ILFOV
8
VOLUMUL 1 - MEMORIU GENERAL
SITUATIA EXISTENTA
PARTEA I – INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A P.U.G .
Prezenta documentatie se intituleaza: PLANUL URBANISTIC GENERAL ȘI

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM PENTRU COMUNA CLINCENI, JUDEȚUL
ILFOV.
Beneficiarul documentatiei: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CLINCENI CONSILIUL
JUDETEAN ILFOV
Elaboratorul documentatiei: S.C. GEOID S.R.L. BUCURESTI
Elaboratori studii de fundamentare:
1) Raportul de Mediu intocmit de S.C. Vireo Enviroconsult S.R.L.

2) Documentatia pentru Apele Romane intocmita de S.C. Vireo Enviroconsult S.R.L.
3) Studiul istoric intocmit de S.C. Stone Arch Studio S.R.L.
4) Studiul geotehnic intocmit de S.C. Geocon Global Consulting S.R.L.
5) Studiu de inundabilitate intocmit de Eco Aqua Design S.R.L.
6) Studiu de fundamentare privind circulațiile: Organizarea circulației și transporturilor; Relații
periurbane; Mobilitate și transport întocmit de Interactive Transport Planning S.R.L.
Data elaborarii: 2015 - 2016
1.2. OBIECTUL P.U.G.

Tema program a Planului Urbanistic General al comunei Clinceni solicita:
- stabilirea priorităţilor de intervenţie, reglementărilor şi servituţilor urbanistice ce vor

fi aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din comuna Clinceni, judeţul Ilfov.
Planul Urbanistic General urmareste sa sublinieze particularitatile acestei localitati din
punctul de vedere al trecutului sau istoric, al populatiei, al potentialului economic, social si
cultural precum si din punct de vedere al conditiilor de mediu in care populatia isi desfasoara viata
si activitarea.
Planul Urbanistic General are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de
reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza
legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.
9
Avand in vedere legislatia actuala, prezenta documentatie a fost intocmita in concordanta cu
principalele obiective ale activitatii de urbanism si cu intentiile si optiunile consiliului local si ale
populatiei .
Prioritatile populatiei , ale consiliului local si ale primariei constau in :
• redefinirea suprafetei de intravilan a comunei, in concordanta cu solicitarile

avizatorilor si ale Consiliului Local.
• evolutia conditiilor de viata spre standardele europene, aceasta implicand atat
conditii de viata intr-un mediu curat cat si desfasurarea activitatii in conditii de siguranta;
• asigurarea de locuri de munca, prin atragerea de investitii, atat private cat si de stat,
precum si prin dezvoltarea celor existente;
• stimularea activitatilor economice aducatoare de venituri la bugetul local;
• asigurarea posibilitatii de recreere si refacere a fortei de munca;
• cresterea populatiei atat prin spor migrator, dar mai ales prin spor natural;
• diminuarea migrarii tinerilor si a fortei de munca;
• introducerea utilitatilor (apa, canalizare, gaze) pentru populatie, in sistem
centralizat;
• reabilitarea si eventual dezvoltarea infrastructurii de transport auto care sa asigure
transportul marfurilor si persoanelor in siguranta si in minim de timp.
• consilierea tinerilor in scopul micsorarii ratei somajului in randul acestora;
• consilierea si sprijinul persoanelor predispuse la excludere sociala;
Cele de mai sus se pot realiza pe masura ce vor fi rezolvate problemele de infrastructura,
socio-economice si de mediu. Avand in vedere ca o asezare rurala nu este un sistem inchis , iar
realizarea acestor obiective generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa
conduca la dezvoltare si/sau regenerare rurala, politicile, planificarea strategica rurala, precum si
realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:
• fixarea regulilor de utilizare eficientă a terenurilor, în acord cu functiunile

urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor construite (stoparea urbanizarii
necontrolate); ridicarea standardului calitativ al aspectului arhitectural al comunei, al
constructiilor, serviciilor si al imaginii in general;
• oferirea de oportunitati pentru interventia sectorului privat in operatiunile comunei,
fie sub forma investitiilor directe in proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau
consultarilor intre parteneri;
• realizarea de programe si proiecte prin parteneriat public – privat;
• reabilitarea, conservarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural
construit si natural si folosirea lui în scopuri culturale, recreative, de agrement si sport;
• asigurarea calitătii cadrului construit, amenajat si plantat din teritoriul administrativ
al comunei;
• protejarea localitătilor împotriva dezastrelor naturale (inundatii, cutremure,
alunecari de teren, etc).
De asemenea eforturile administratiei locale trebuie concentrate si în urmatoarele directii :
• asigurarea dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a teritoriului administrativ, in

corelare cu strategia de dezvoltare a teritoriului judetean, autorităţile administraţiei publice locale
armonizandu-si deciziile de utilizare a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării,
autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice (conf. OUG 7/2011).
10
• dezvoltarea si diversificarea infrastructurii: drumuri, retele edilitare,
telecomunicatii;
• implementarea unui climat social civilizat, in care populatia sa isi desfasoare
activitatea si in care sa-si petreaca timpul.
Se va avea in vedere ca (Art. 1, alin (5) din OUG 7/2011) ”Gestionarea spaţială a
teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi
responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiţii de locuire adecvate, condiţii
de muncă, de servicii şi de transport ce răspund diversităţii nevoilor şi resurselor populaţiei,
reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi construite,
conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice, securitatea şi salubritatea
publică, raţionalizarea cererii de deplasări, calitate estetică şi arhitecturală, protejarea identităţii
arhitecturale şi culturale a localităţilor urbane şi rurale".
Pe baza Planului Urbanistic General si a Regulamentului Local de Urbanism,

administratia publica locala, va elibera Certificatele de Urbanism si Autorizatiile de
Construire.
Durata de valabilitate a Planului Urbanistic General al comunei Clinceni, din judetul Ilfov,
va fi de minim 5 ani, dar nu mai mult de 10 ani - in functie de dinamica dezvoltarii comunei - de la
data aprobarii lui în Consiliul Local. Numai în cazul în care intervin evenimente deosebite (in
dezvoltarea comunei) se va putea justifica actualizarea acestei documentatii într-un interval mai
scurt de 5 ani.
In conformitate cu Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului si

urbanismul-sectiunea 3, art. 46, principalele aspecte - pe termen scurt - cu elementele lor
favorizante sau defavorizante, pentru dezvoltarea viitoare a comunei, tratate pe parcursul acestei
documentatii sunt:
• stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al

comunei.
• stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan.
• zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie.
• delimitarea zonelor afectate de servituti publice.
• modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare.
• stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice
reperate.
• zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare.
• formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor.
• precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si
plantate.
• zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si masurile
specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor
in aceste zone.
11
Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la :
• evolutia in perspectiva a localitatii.

• directiile de dezvoltare functionala in teritoriu.
• traseele coridoarelor de circulatie si de echipare propuse si alte reglementari prevazute in
planurile de amenajare a teritoriului national, zonal regional sau judetean.
• zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si masurile
specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor
in aceste zone.
• lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare.
• stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire.
• delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana.
De asemenea P.U.G.-ul cuprinde in partea scrisa si urmatoarele aspecte:
a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evolutiei istorice, precum si a
previziunilor economice si demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare
economica, sociala si culturala, de amenajare a spatiului, de mediu, locuire, transport, spatii si
echipamente publice si servicii;
b) strategia de dezvoltare spatiala a localitatii;
c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia
Documentatiile pentru P.U.G. sau Actualizare P.U.G. stau in atentia Consiliului Judetean
Ilfov, care prin „STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A
JUDEŢULUI ILFOV 2014-2020”elaborata de S.C. Agora Est Consulting S.R.L., la capitolul
DEZVOLTARE ECONOMICĂ, in cadrul ACTIUNILOR INDICATIVE prevede:
• modernizarea cadastrului ;
• actualizarea P.U.G.-urilor, astfel incat reglementările de urbanism sa asigure:
• din punct de vedere economic, stabilitate și credibilitate pentru locuitori și potențiali
investitori;
• identificarea terenurilor utile pentru dezvoltare socio-economică și teritorială. Din punct
de vedere social se susține o calitate a vieții compatibilă cu valorile recomandate la
nivel european;
• promovarea calității mediului și a zonelor cu potential.
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE
STUDII DE FUNDAMENTARE intocmite anterior P.U.G. :

• studiu geotehnic intocmit de S.C. GEOCON GLOBAL CONSULTING S.R.L.
STUDII DE FUNDAMENTARE intocmite concomitent cu P.U.G.:

• istoric si evaluare arheologica intocmit de S.C STONE ARCH STUDIO S.R.L.
• raport de mediu intocmit de S.C. VIREOENVIROCONSULT S.R.L.
• documentatia pentru Apele Romane intocmit de S.C. VIREOENVIROCONSULT S.R.L.
• studiu de inundabilitate intocmit de Eco Aqua Design S.R.L.
• Studiu de fundamentare privind circulațiile: Organizarea circulației și transporturilor;
Relații periurbane; Mobilitate și transport întocmit de Interactive Transport Planning
S.R.L.
12
DATE STATISTICE :
• date ale recensamantului din 2011
• date din recensamantul din 2002.
• date din recensamantul din 1992.
PROIECTE DE INVESTITII
In „ Strategia de dezvoltare locala 2015-2020” a comunei Clinceni s-a prevazut urmatorul

portofoliu de proiecte prioritare finantate din bugetul local si din fonduri europene :
• conectarea tuturor cartierelor comunei Clinceni, la rețeaua de transport în comun regională;
• extinderea sistemului de canalizare in comuna Clinceni cu scopul de a racorda toți
locuitorii, oferindu-le soluții ecologice și nepericuloase pentru sănătatea populației;
• extinderea sistemului de alimentare cu apă în comuna Clinceni, prin forarea unor puțuri de
mare adâncime pentru a obține o apă de o înaltă calitate microbiologică;
• modernizarea și extinderea rețelelor de internet și telecomunicații;
• construirea de puncte de colactare selectivă a deșeurilor;
• amenajarea unor noi parcuri publice, precum și întreținerea și modernizarea celor
existente;
• crearea unor incubatoare de afaceri pentru a stimula activitatea antreprenorială;
• înființarea unui parc industrial în zona industrială a localității;
• înființarea unui centru de testare și control al produselor agricole;
• întreținerea centrului de zi pentru copii;
• înființarea unor case de tip familial cu maximum 12 locuri fiecare și a unui centru de
recuperare, reabilitare și reinserție socială;
• înființarea, organizarea și funcționarea unor centre rezidențiale pentru persoane vârstnice;
• înființarea unei secții de salvare;
• construirea unei săli de sport polivalente;
• continuarea lucrărilor de restaurare la bisericile monument;
SUPORTUL TOPOGRAFIC
• planuri topografice I.G.F.C.O.T.-BUCURESTI, pentru teritoriul administrativ al

comunei - scara 1: 5.000
• orto-foto-planul comunei
BIBLIOGRAFIE – LEGISLATIE
CODURI
• Codul civil.
LEGI
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

• Legea nr. 190/2013 privind aprobarea OUG nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 350/2001.
• Legea nr. 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării
construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;
• Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata, cu modificările şi completările
ulterioare,;
13
• Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;
• Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
• Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicata, actualizata;
• Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, republicata;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor;
• Legea nr. 107/1996 a apelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
• Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunii;
• Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national
Sectiunea I Retele de transport;
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea
a III-a zone protejate;
• Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea
V – Zone de risc natural;
• Legea nr. 422/2001 republicata, privind protejarea monumentelor istorice.
DECRETE
• Decretul Lege 38/1990 este cadrul legal de organizare admistrativ - teritoriala a Romaniei
si abroga prevederile Legii 2/ 1989.
HOTARARI DE GUVERN
• Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată in 2002 pentru aprobarea Regulamentului

General de Urbanism;
• HG 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de
conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri
naturale;
• HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului;
• HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri
si programe;
• HG 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.
ORDONANTE
• Ordonanta de Urgenta 195/2005 aprobata prin Legea 265/2006, privind protecţia mediului,
cu modificările şi completările ulterioare;
• O. U. G. Nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului si urbanismul;
• O.G. nr. 60/2000 privind achiziţiile publice.
• O.G.nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor(Legea drumurilor).
• Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul Aerian Civil republicata cu modificarile
si completarile ulterioare
• RACR – ZSAC editia 1/2015, modificata si completata
14
• RACR – AVZ editia 1/2015.
ORDINE
• Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/1999 de aprobare Ghid privind metodologia de elaborare şi

conţinutul cadru al Planului Urbanistic General;
• Ordinul nr. 2.701 din 30/12/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi
consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului
şi de urbanism.
• Ordinul M.L.P.A.T nr. 21N/2000 de aprobare Ghid privind elaborarea si aprobarea
regulamentelor locale de urbanism;
• Ordinul 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta
HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe
• Ordinul 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri si programe;
• Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
• Ordinul comun Nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei
de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
• Ordinul nr 6/2003 privind unele masuri pentru respectarea disciplinei in domeniul
urbanismului si amenajarii teritoriului in scopul asigurarii fluidizarii traficului si a sigurantei
circulatiei pe drumurile publice de interes national si judetean;
• Ordinul nr. 227/2006 privind amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente
infrastructurii de imbunatatiri funciare.
ALTE DOCUMENTE
• CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALA ROMANIA 2030;

• PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014- 2020;
• DOCUMENTUL CADRU DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL
REGIONAL 2014 – 2020;
• PATJ ILFOV;
• PATN;
• STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI ILFOV;
• STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CLINCENI, JUDETUL ILFOV;
15
PARTEA II – STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE A
COMUNEI CLINCENI
2.1. EVOLUȚIE
2.1.1.SCURT ISTORIC AL COMUNEI CLINCENI

Din „Studiul istoric” intocmit de S.C. Stone Arch Studio S.R.L. - cu participarea conf. univ. dr.
arh. Eugen Valeriu Dragan, prof. univ. dr. ist. Antal Lukacs, lect. dr. arh. Andreea Pop, lect. dr.
arh. Ioana-Maria Petrescu si lect. dr. arh. Constantin Bogdan Stanciu - ca parte integranta a P.U.G.
al comunei Clinceni, mentionam:
Prima atestare documentara a comunei datează din 1694 fiind marcată cu semnul de sat, « villagi »
în versiunea italiană a hărţii Ţării Româneşti.
Siturile arheologice si monumentele istorice din comuna:
În comuna Clinceni din judeţul Ilfov, au fost identificate un monument de arhitectură de categorie
B – Monumentul Eroilor căzuţi în Primul Război Mondial – şi două situri arheologice de categorie
B, care figurează în Lista Monumentelor Istorice:
Nr. crt.
din Cod LMI Denumire Localitate Adresã Datare
studiul
istoric
Situl
arheologic de sat CLINCENI; pe malul
la Clinceni,
drept al
S1 IF-I-s-B-15176 punct "Poteca comuna ---
pârâului
Ciurari- CLINCENI Ciorogârla
Slobozia"
Asezare, sat sat CLINCENI; pe malul

Clinceni, drept al
S1 IF-I-m-B- comuna sec. XV-XVI
punct "Poteca pârâului
15176.01
Slobozia"
Asezare, sat sat CLINCENI; pe malul sec. III-IV

Clinceni, drept al p. Chr
S1 IF-I-m-B- comuna
15176.02
Slobozia"
Situl
S2 IF-I-s-B-15177 arheologic de sat CLINCENI; pe malul sec. III-IV
la Clinceni, stâng al p. Chr și
punct
16
”Biserica lui comuna pârâului IX-XI
Ramadan Sabar
CLINCENI
Paleologul”
Așezare,
sat/com. sat CLINCENI; pe malul
Clinceni, sec.
stâng al
S2 IF-I-m-B- punct comuna XVI-XVIII
pârâului
15177.01 ”Biserica lui CLINCENI Sabar
Ramadan
Paleologul
Așezare,
Clinceni, stâng al
S2 IF-I-m-B- punct comuna sec. IX-XI
pârâului
Ramadan
Paleologul”
Așezare,
sat/com.
sat CLINCENI; pe malul sec. III-IV
Clinceni, stâng al p. Chr
S2 IF-I-m-B- punct comuna
pârâului
Ramadan
Paleologul”
Sit arheologic
de la Clinceni sat CLINCENI; pe ambele Asezare
maluri ale neolitic
S3 Cod RAN comuna
pârâului epoca
102044.02
CLINCENI Sabar bronzului
Monumentul Strada
Eroilor căzuţi Principală
M2 IF-III-m-B-15326 sat CLINCENI; Sec. XX
în Primul f.n. în faţa
Război comuna bisericii
Mondial CLINCENI
Definirea zonelor de protecţie ale monumentelor istorice şi siturilor arheologice din

comuna Clinceni, judeţul Ilfov
Pentru fiecare sit arheologic în parte a fost definită zona de protecţie în funcţie de
importanţă, dimensiuni şi elementele naturale şi antropice din vecinătate. În cazul siturilor din
intravilanul localităţii s-au urmărit limitele de proprietate, la o distanţă considerată acoperitoare
dacă ne raportăm la cercetările şi descoperirile studiate. Malul natural stâng ale râului Sabar a fost
considerat limită firească a sitului cu care se învecina. De asemenea, conturul limitei zonelor de
protecţie a urmărit şi alte elemente cum sunt drumurile sau curbele de nivel, racordându-se la ele.
Limitele zonelor de protecţie ale monumentelor de arhitectură şi de artă urmăresc limitele
de proprietate și au fost trasate pe o suprafață minimă (vecinătatea imediată) necesară conservării
fizice a construcției şi a perceperii sale corespunzătoare. Plecând de la distanța de 200 m de
protecție în jurul monumentului, reglementată pentru așezările rurale, prin studiul
17
amplasamentului, al vizibilității și interacțiunii vecinătăților cu edificiile monumente, s-au trasat
pentru fiecare obiectiv în parte limitele corespunzătoare. În toate cazurile studiate, datorită
factorilor din teren, raza de protecție a fost restrânsă sub 200 m, influența și percepția asupra
monumentului la scara locului nemanifestându-se la acea distanță.
Monumentele clasate şi cele propuse spre clasare, însoţite de zonele de protecţie propuse
aferente sunt prezentate în tabelele următoare pentru fiecare obiectiv în parte şi marcate în
planurile atașate din anexa 4 fiind definite prin coordonate Stereo 70, după cum urmează:
S1 Situl arheologic de la Clinceni
Coordonate Stereo 70 ale S1:
Nr. x y
1 575439,52 320713,04
2 575470,18 320714,12
3 575527,63 320664,07
4 575483,63 320597,00
5 575478,32 320540,73
6 575422,47 320542,37
7 575423,01 320651,38
8 575405,50 320681,79
Coordonate Stereo 70 ale zonei de protecție aferente S1:
Nr. x y
1 575311,06 320753,27
2 575465,20 320815,62
3 575623,07 320665,83
4 575440,41 320443,47
5 575333,20 320531,36
6 575335,88 320694,85

Nr. x y
1 575590,62 319679,64
2 575645,65 319522,93
3 575765,16 319531,00

Nr. x y
1 575502,22 319775,90
2 575592,43 319810,32
3 575801,91 319524,35
4 575609,15 319451,61

18
Nr. x y
1 575012.02 320213.68
2 575110.03 320151.73
3 575135.67 320140.41
4 575187.15 320087.27
5 575163.42 320054.78
6 575102.68 320024.32
7 575040.24 320029.33
8 575040.24 320029.33
9 575021.50 320020.13
10 575021.68 320110.90
11 574976.59 320176.54
Nr. x y
1 575036.94 320304.71
2 575223.28 320226.90
3 575255.33 320148.06
4 575116.37 319958.42
5 574931.94 320027.01
6 574845.66 320091.06
7 574831.91 320213.09
8 574876.56 320280.98
9 574950.52 320243.89
M1 Monumentul Eroilor - Clinceni
Coordonate Stereo 70 ale M1:
Nr. x y
1 575800,78 319525,69
Coordonate Stereo 70 ale zonei de protecție aferente M1:
Nr. x y
1 575818,72 319586,99
2 575862,51 319497,77
3 575801,34 319463,01
4 575778,24 319308,25
5 575755,34 319497,91
6 575743,60 319530,80
Propuneri de clasare:
Conform Studiului istoric mai sus amintit, se propun spre clasare urmatoarele obiective, pentru
introducerea in LMI:
19
• Biserica Sf. Nicolae – Slobozia (PM1)
• Rezervorul de presiune – alimentarea cu apă a oraşului Bucureşti (PM2)
Comuna Clinceni, în formula actuală, este o unitate administrativ-teritorială de dată recentă si este
compusa din 3 sate:
- Clinceni - sat resedinta de comuna

- Olteni
- Ordoreanu Nou
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1.AȘEZARE
Comuna Clinceni este situata in V-SV regiunii București - Ilfov, la 15 km de Bucuresti.
Comuna aparține administrativ județului Ilfov, teritoriul său avand forma de poligon neregulat cu
axa mare SV-NE de cca. 9-10 km si cu latime de 2-3,5 km.
Comuna Clinceni are o suprafață administrativă totala de 2326,3 ha, din care 2174,78 ha
suprafața aflata in intravilan prin Planul Urbanistic General din august 2006.
Comuna Clinceni este formata – potrivit Decretului Lege 38/1990 care este cadru legal de
organizare admistrativ - teritoriala a Romaniei si abroga prevederile Legii 2/1989- din satele:
-Clinceni – resedinta de comuna;
-Ordoreanu Nou si Olteni, sate apartinatoare.
2.2.2.VECINĂTĂȚI
Comuna se invecineaza:
• în partea de nord cu comuna Domnești
• in partea de est cu municipiul Bucuresti
• in partea de sud cu comuna Cornetu si comuna Bragadiru
• in partea de vest cu comuna Mihailesti din judetul Giurgiu
2.2.3.RELIEFUL
În lucrarea ” Studiul de inundabilitate pentru "Actualizarea Planului Urbanistic General al

comunei Clinceni, jud. Ilfov ” – realizat de S.C. ECO AQUA DESIGN S.R.L. sunt menționate
următoarele date geografice:
Din punct de vedere fizico - geografic, zona aflată în studiu (comuna Clinceni respectiv
localităţile Ordoreanu, Clinceni şi Olteni) se află poziţionată în cadrul Câmpiei Bucureştiului.
Partea vestică a comunei este mărginită de Lunca Argeş - Sabar.
Relieful predominant al comunei Clinceni este de câmpie cu altitudini cuprinse între 90 şi
100 m faţă de nivelul mării.
Câmpia Bucureştiului se extinde între văile Sabar şi Pasărea (pe direcţia vest - est) iar de la
nord la sud, între Câmpia Titu (de subsidenţă) şi o linie convenţională ce trece peste sudul
Bucureştiului, ce o desparte de Câmpul Câlnăului, aproximativ pe la sud de Clinceni şi Piţigaia.
Altitudinile coboară lent de la 115-110 m la 65-75 m (pe câmp).
Această unitate a fost clădită de Argeş şi Dâmboviţa iar în zona supusă analizei se
caracterizează prin pante mici dar şi prin apariţia teraselor.
20
Câmpia Ciorogârlei sau Câmpul Berceni - Ciorogârla este o subdiviziune a Câmpiei
Bucureştiului şi este situată între Dâmboviţa şi malul Sabarului şi încadrează foarte bine comuna
Clinceni.
Lunca Arges-Sabar se desfăşoară la altitudine de 60 - 80 m şi pe o lăţime generală de 5 -
8 km şi 1.5 - 2 km în perimetrul cercetat.
Zona de luncă ocupă suprafaţa situată pe malul stâng al râului Argeş, pe care este partea
vestică a comunei fiind o suprafaţă aproximativ plană. In cea mai mare parte, lunca este destinată
agriculturii.
Din punct de vedere geologic întreaga Câmpie a Bucureştiului cunoaşte mai multe faze de
dezvoltare:
- depunerea Formaţiunii de Cândeşti reprezentată prin nisipiri cu pietriş şi intercalaţii
argiloase,
- dezvoltarea unui nou început de subsidenţă şi depunerea Stratelor de Frăţeşti, fluvio -
lacustre
- dezvoltarea unei faze lacustre de reactivare puternică a subsidenţei când s-a depus
complexul marnos,
- dezvoltarea fazei fluviatile, uneori mlăştinoase, care a început pe alocuri cu erodarea
marnelor şi a continuat cu depunerea Nisipurilor de Mostiştea cu intercalaţii subţiri
argiloase.
Câmpia Ciorogărlei, din cadrul căreia face parte şi o parte din teritoriul comunei
Clinceni, din punct de vedere geologic, a fost împărţită în două subzone: subzona interfluviului
Ciorogârla -Sabar şi subzona terasei a treia a râului Argeş, de la pârâul Ciorogârla la centura
Bucureşti.
Astfel, în zona aparţinătoare de Câmpul Berceni - Ciorogârla la alcătuirea structurii
terenului natural iau parte depozite de vârsta cuaternară (Pleistocenul superior), de natură
argiloasă-prăfoasă, cu concreţiuni calcaroase, având grosimi de 8 -10 m de la centura Bucureşti
până la valea Ciorogârla şi de 2 - 4 m în zona de interfluviu Ciorogârla - Sabar.
Aceste depozite stau peste depozite aluvionare alcătuite din nisipuri şi pietrişuri din
alcătuirea formaţiunii cunoscute sub denumirea de Complexul Pietrişurilor de Colentina.
Zona ce aparţine de Lunca Argeş-Sabar, prezintă în alcătuirea structurii terenului natural
depozite de vârstă cuaternară (Holocen superior), de natură argiloasă-prăfoasă, cu concreţiuni
calcaroase, având grosimi de 8 -MO m, ce stau peste depozite alcătuite din nisipuri şi pietrişuri.
Aceste depozite stau peste depozite aluvionare alcătuite din nisipuri şi pietrişuri din
alcătuirea şesurilor aluviale de vârstă Holocen.
In conformitate cu prevederile STAS 11100/1-1993, judeşul Ilfov se încadrează ariilor
macroseismice. Conform STAS PI00-92, zonarea teritoriului din punct de vedere al coeficienţilot
Ks încadrează arealul judeţului zonelor seismice de calcul C (Ks = 0,2 ), la vest de acelaşi
aliniament amintit mai sus şi D (Ks = 0,16), la sud-est de respectivul aliniament.
Conform normativului P100-1/2004, privind zonarea teritoriului în termeni de valori de
vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure având intervalul mediu pentru
recurenţă IMR = 100 ani, valoarea acestui parametru ag este de 0,24 g în partea nord - vestică a
judeţului şi ag = 0,20 g în zona sud-estică.
în ceea ce priveşte zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadei de colt a spectrului
de răspuns, majoritatea teritroiului judeţuli Ilfov se încadrează la valoarea de Tc = 1,6 sec.
21
2.2.4.REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
Harta hipsometrică a zonei cu amplasamentul celor 3 secțiuni de studiu de pe râurile Argeș, Sabar și
Ciorogârla
Reteaua hidrografica a comunei este alcatuita-de la NV la SE - din râurile:

• ARGEȘ – la vest de localitatea Ordoreanu Nou și curge de la nord-vest la sud-est
• SABAR - la vest de localitatea Clinceni și curge de la nord-vest la sud-est
• CIOROGÂRLA - la vest de localitatea Olteni și curge de la nord-vest la sud-est
Pe văile acestor ape se găsesc răspândite diferite zone de agrement, spații publice amenajate si
perdele verzi de protecție.
In capitolul 2.9 se pot urmari detalii despre aceste cursuri de ape.
2.2.5.CLIMA
Clima este temperat continentală, cu uşoare nuanţe excesive, cu veri călduroase şi

secetoase şi ierni friguroase, cu zăpezi abundente, dominate de prezenţa frecventă a maselor de aer
rece continental de est (crivăț), sau arctic din nord şi de vânturi puternice care viscolesc zăpada.
Temperatura medie anuala este de 10,3°, temperaturile medii cele mai scazute din ianuarie
coboara pana la -3,2°, iar cele mai ridicate din iulie urca pana la 22°. Temperatura maxima
absoluta inregistrata in judetul Ilfov, la stația meteorologica Baneasa, a atins 41,1°, iar minima
absoluta a coborat sub -32°.
22
Precipitațiile medii anuale sunt de 568 mm, cu cele mai mari cantitați cazute in iunie (92
mm) si cele mai reduse in februarie (27,5 mm). Prima ninsoare cade de obicei în ultima decadă a
lunii noiembrie, iar ultima, către sfârşitul lunii martie. Stratul de zăpadă durează 54 zile şi cu o
valoare medie a grosimii de 7,80 cm.
Datele statistice climatice specifice comunei Clinceni se incadreaza in limitele aferente
judetului Ilfov.
Regimul eolian dominant este cel dinspre direcţia nord-est (23,20%), urmat de cel din
direcţia sud-vest (8,10%). Direcţiei nord-est îi revin cele mai mari viteze medii anuale (3,50
m/sec), urmată de direcţia est (3,20 m/sec). Frecvenţa vântului de nord-est pentru perioada de
iarnă este de 23,00%.
Perioada de calm mediu reprezintă 18, 9% din cursul anului.
Date de mai sus sunt conform cu ” Studiul de inundabilitate pentru "Actualizarea Planului
Urbanistic General al comunei Clinceni, jud. Ilfov ” – realizat de S.C. ECO AQUA DESIGN
S.R.L.
2.2.6.CARACTERISTICI GEOTEHNICE
Caracteristicile geotehnice au fost extrase din „ Aviz geotehnic primar privind
fundamentarea Planului Urbanistic General al comunei Clinceni”, întocmit de S.C. Geocon
Global Consulting S.R.L.
1. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI
Amplasamentul considerat este in prezent un teren agricol de forma paralelipipedica (anexa 2).
Incadrarea terenului in contextul regional – zonal, prezinta urmatoarele caracteristici:
- situare pe un teren stabil;
- din punct de vedere morfologic, amplasamentul apartine de unitatea Lunca Arges - Sabar, in
lunca Argesului, pe malul stang al acestui râu;
- din punct de vedere geologic, depozitele sunt recente, tinere ca varsta stratigrafica, apartinand
Holocenului superior;
- sistematizarea litologica evidentiaza faptul ca in amplasament cantoneaza complexul prafos –
argilos apartinator luncii si terasei joase;
- hidrogeologic, acviferul freatic cantoneaza in Pietrisurile holocene din alcatuirea sesurilor
aluvionare, fiind intalnite incepand cu adancimea de 3m, unde a fost interceptat si nivelul apei;
- tipul climatic al zonei este I, cu indice de umiditate, Im= <-20 (anexa 3);
- adancimea maxima de inghet este de z = 70 - 80 cm., conform STAS 6054-84 (anexa 4);
- gradul de intensitate macroseismica al zonei este de 81 MSK, conform prevederilor SR
11100/1-93 (anexa 5);
- reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare conform normativ P100/1-2004 prin hazardul
seismic descris de valoarea de varf a accelaratiei orizontale a terenului ag, determinata pentru
intervalul mediu de recurenta, de referinta (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoare
numita – acceleratia terenului pentru proiectare este ag=0.24 g conform 3.1, iar perioada de
colt a spectrului de raspuns este Tc=1.65 sec.
- se inscrie in categoria geotehnica 1, respectiv risc geotehnic redus, stabilit conform
prevederilor „Normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a
terenului de fundare”, indicativ NP 074/2002, astfel:
Nr. Crt. RISCUL GEOTEHNIC CATEGORIA
23
Tip Limite de punctaj GEOTEHNICA
1 Redus 6…9 1
La stabilirea categoriei geotehnice s-a tinut cont de:
Factori avuti in vedere Descriere Punctaj
Conditii de teren Terenuri medii 3
Apa subterana Fara epuismente 1

Clasificarea constructiei dupa
Normala 3
categoria de importanta
Vecinatati Fara riscuri 1
Zona seismica C 1
Risc geotehnic Redus 9
CAP 3. LUCRARILE GEOTEHNICE IN TEREN SI CARACTERIZAREA

GEOTEHNICA A AMPLASAMENTULUI
Lucrarile de prospectiune, care au constat dintr-o cartare de suprafata a terenului si a
vecinatatilor, din cercetarea subsolului prin executarea a patru foraje manuale (F1, F2) de 2 pana
la adancimea de 6,00 m (anexa 8), au evidentiat o stratificatie cvasiorizontala si uniforma din
punct de vedere litologic, astfel:
- 0,00 – 0,35 sol vegetal;

- 0,35 – 0,90 Argila cafenie-negricioasa, plastic vartoasa;
- 0,90 – 2,10 Argila cafenie-roscata, cu oxizi de Fe si Mn, plastic consistenta;
- 2,10 – 3,00 Nisip argilos galbui cu intercalatii cenusii si negricioase, cu oxizi de Fe si Mn,
plastic consistent;
- 3.00 – 6,00 Nnisip galbui cu pietris, cu indesare medie, saturat.
Pe timpul investigatiilor geotehnice apa a fost interceptata in foraje la adancimea de 3,0m,

nivelul acesteia urcand si stabilizandu-se la -2,40m.
Materialul existent in structura terenului natural in cadrul adancimii de 6,00 m, este
reprezentat de argile cu potential de umflare-contractie (de tip PUCM) la partea superioara pana la
adancimea de 2,00m, urmate de nisipuri argiloase galbui, cu intercalatii canusii si negricioase, cu
oxizi de Fe si Mn, iar pana la adancimea de 6,00m nisipuri galbui cu pietris, cu indesare medie in
care s-a semnalat si prezenta apei.
Pentru argilele interceptate in foraje, valorile parametrilor geotehnici asimilati conform
STAS 3300/1-85, sunt redati in cele ce urmeaza.
- umiditatea naturala, w (%)= 8,6  27;
24
- plasticitatea, indicele de plasticitate, IP (%)= 13,5  51;
- consistenta, indicele de consistenta, Ic= 0,53  0,80;
- porozitatea, n(%)= 36  43,3;
- indicele porilor, e= 0,56  0,76;
- densitatea in stare naturala, n(g/cm3)= 1,83  2,05;
- densitatea in stare uscata, d(g/cm3)= 1,52  1,7;
- presiunea conventionala de baza pconv (kPa)=200.
Conform normativului TS pentru sapaturi, terenurile din subsolul amplasamentului pot fi
incadrate in categoria teren foarte tare pentru saparea manuala, avand coeficientul de afanare de
14 ÷ 28 %.
4. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Terenul din perimetrul construibil este plan, degrevat de constructii avand destinatia
agricol.
Succesiunea litologica pana la adancimea de 6m, cuprinde sub solul vegetal de grosime 0,35
m, un strat de argile cu potential de umflare-contractie (de tip PUCM) la partea superioara pana la
oxizi de Fe si Mn, iar pana la adancimea de 6,00m nisipuri galbui cu pietris, cu indesare medie.
Prin natura lor, aceste depozite, desi prezinta o stratificatie evidenta si o granuloclasare pe verticala,
sunt depozite noi de varsta holocena considerate ca neconsolidate.
In situatia acestor materiale coezive, realizarea fundatiilor directe (talpi continui sau izolate)
la o cota sub adancimea de inghet necesita o imbunatatire a starii lor, deoarece fiind neomogene si
variabile ca grosime permit aparitia unor fenomene fizico-geologice ce pot afecta viitoarele
structuri.
Tipurile de terenuri intalnite in subsolul amplasamentului pana la adancimea de 3,00 m
fata de nivelul existent al terenului, conform NP 074/2002, tabelul B2, se incadreaza in categoria
terenurilor medii pentru fundarea directa. Dupa adancimea de 3 m conform NP 074/2002, tabelul
B1, se incadreaza in categoria terenurilor bune pentru fundarea directa
Avand in vedere ca prezentul aviz geotehnic preliminar nu se poate substitui
studiului geotehnic, acesta va fi dimensionat corespunzator, conform „Normativului privind
principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare”, indicativ
NP074/2002 aprobat de MLPTL cu ordinul nr. 1216/29.08.2002, cu privire la terenul de
fundare, prin suplimentarea investigatiilor de teren si laborator in conformitate cu
caracteristicile constructive ale viitoarelor constructii.
În proiectul ”Alimentarea cu apa si canalizare ape menajere, comuna Clinceni- județul
Ilfov” executat de S.C. ECOTERRA S.R.L., sunt menționate din punct de vedere geotehnic,
urmatoarele date:
regiunea studiata face parte din marea unitate structurala a platformei Moesice, peste care se
suprapune unitatea morfologica a Câmpiei Romane.
Formaţiunile care iau parte la alcătuirea geologica a acestei unităţi aparţin Paleozoicului,
Mezozoicului si Neozoicului depuse peste un fundament cutat constituit, probabil din şisturi verzi.
Din punct de vedere genetic, Câmpia Romana a rezultat in urma procesului de acumulare intr-
o zona cu caracter subsident de pe un fundament Cretacic, aparţinând platformei Moesice
(Prebalcanica). Cretacicul prezintă o înclinare de la sud spre nord, fiind la zi in podişul
25
prebalcanic, inclinandu-se imediat sub aluviunile Dunării, in albia fluviului la Giurgiu, afundandu-
se la 900-1000 m , la paralela Bucureştilor si ajungând la cea 300-400 m adâncime in fata
geosinclinalului Carpatic.
De la acest reper tectonic - stratigrafie, coloana de deasupra este alcătuita din formaţiuni
neogene si cuternare, cu unele discontinuităţi, ceea ce indica faze când teritoriul a fost exondat si
deci au lipsit condiţiile de sedimentare. Acest lucru se poate constata la sud de Bucureşti, unde
teritoriul a fost exondat de la sfârşitul Cretacicului pana la începutul Sarmatianului. Formaţiunea
caracteristica care umple spaţiul dintre Cretacic si suprafaţa scortei terestre este de vârsta Pliocena,
alcătuita din călcarea marnoase, marne, argile si nisipuri. Sacul Pliocen cu ultima faza levantina,
este cel in care s-au depus formaţiunile fluvio-lacustre care caracterizează coloana litologica
imediat sub depozitul leossoid. Formaţiunile cuaternare care acoperă pe cele pliocene, sunt
alcătuite din pietrişuri, nisipuri, argile si depozite leossoide.
Stratificatia terenului este următoarea:
• 0.00- 0.50 m - umplutura
• 0.50 - 1.20 m - argila prăfoasa negricioasa plastic vârtoasa
• 1.20 - 2.50 m - argila prăfoasa cafenie roşcata plastic vârtoasa
• 2.50 - 4.30 m - praf nisipos argilos galben cafeniu plastic consistent
• 4.30- 4.60 m - nisip grosier cu nisip
Caracteristici hidrogeologice:
Conform Studiului de Fezabilitate aprobat de către Consiliul Local al Comunei Clinceni,
aceasta zona prezintă următoarele caracteristici:
Câmpia Romana a constituit obiectul a numeroase cercetări hidrogeologice, constând in cercetări
de suprafaţa si foraje.
In cadrul perimetrului, date de cunoaştere furnizate de foraje de cercetare, precum si de
forajele de alimentare cu apa a unor obiective industriale au arătat ca stratele acvifere de
adâncime, care corespund cerinţelor de alimentare cu apa sunt localizate in orizonturile poros -
permeabile ale depozitelor cuaternare si pliocen superioare.
In funcţie de modul de funcţionare si alimentare stratele care cantonează acvifere pot fi
grupate in:
- strate acvifere de mica adâncime
- strate acvifere de mare adâncime
Stratul acvifer de mica si medie adâncime este cantonat in nisipurile si pietrişurile de Colentina.
Stratul acvifer de Colentina reprezintă un acvifer bine individualizat prin coeficienţi de
transmisivitate (T) cu valori cuprinse intre 600 - 800 m /zi, iar debitele specifice au valori cuprinse
intre 2.2 - 2.6 l/sec/m.
Valorile debitelor pompate, debite specifice medii, valorile coeficienţilor de filtrare si
transmisivitate bune indica un acvifer cu o capacitate de debitare in general buna. Este important
ca acviferul are in general o granulometrie cuprinsa in intervalul de nisipuri medii si bolovanisuri,
fapt ce a dus la exploarea sa prin foarte multe foraje de mica sau medie adâncime (acvifer
Colentina + Mostistea).
In zona studiata exista peste 40 de foraje cu adâncimi cuprinse intre 25-40 m care exploatează
acviferul Colentina + Mostistea.
26
Dezavantajul acestei exploatări accentuate este faptul ca duce in mod indirect la o drenare a
râului Ciorogarla dând posibilitatea creşterii vulnerabilităţii la diferiţi agenţi poluanţi.
Din punct de vedere al potabilitatii apa cantonata in acviferul freatic (Colentina) prezintă
depăşiri la mulţi dintre indicatorii prevăzuţi de STAS 1342/1991.
Deoarece in zona Clinceni - Bragadiru - Domneşti acviferele Colentina + Mostistea au fost
captate in mod cumulat in marea majoritate a forajelor din zona, consideram ca cele doua acvifere
sunt puse in mod direct in comunicaţie hidraulica.
Strate acvifere de mare adâncime (Frăţeşti)
Stratele acvifere de mare adâncime sunt reprezentate de nisipurile si pietrişurile de vârsta
pleistocen inferior purtând denumirea de Complexul acvifer Frăţeşti.
Complexul acvifer Frăţeşti este cel mai important acvifer din zona studiata, (tabel nr.1)
In componenta Complexului acvifer Frăţeşti intra 3 orizonturi acvifere de Frăţeşti (A, B si C).
Forajele de exploatare din zona captează in general apa din acviferele A si B de Frăţeşti (tabel nr.
1) constituit din pietrişuri intr-o masa de nisip grosier (harta geologica +harta hidrogeologica).
Acviferul A de Frăţeşti in zona studiata (harta geologica + harta hidrogeologica) se situează la
adâncimi cuprinse intre 90-93 m (partea superioara) si 110 -1 16 m (partea inferioara).
Acviferul B de Frăţeşti se situează la adâncimi cuprinse intre 126 - 138 m (partea superioara) si
145 - 149 m (partea inferioara). In interiorul acestui acvifer exista o lentila argiloasa ce poate
atinge grosimi cuprinse intre 8 -12 m.
Acviferele A si B de Frăţeşti au coeficienţi de filtrare (K) cu valori de 15-20 m/zi iar
transmisivitatea (T) prezintă valori cuprinse intre 350 - 400 m /zi.
Debitul specific mediu (qmediu) prezintă o valoare de 3.0 l/sec.
Nivelurile piezometrice ale celor doua acvifere au valori aproximativ egale cuprinse intre 39-41
m.
In general apa cantonata in cele doua acvifere se încadrează in limitele prevăzute de STAS
1342/1991 excepţie facand la substanţe organice si in mod accidental la Fe si azotiti (NO2). Daca
depăşirile la Fe si NO2 au fost înregistrate numai in 2 foraje (F1 si F7) limita de potabilitate la
substanţe organice a fost depăşita la forajele F4, F5, F7.
Printr-o tratare adecvata apa acestor doua acvifere poate fi adusa in limitele prevăzute de
STAS 1342/1991 (substanţe organice).
Depăşirile la Fe si NO2 constituie cazuri izolate.
2.2.7. RISCURI NATURALE
Conform cu documentația de urbanism ” Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV –
Reactualizare” – elaborat de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti, facem următoarele mențiuni:
Din punct de vedere seismic, teritoriul comunei Clinceni, se află în zona cu intensitate
seismică VIII pe scara MSK, cu perioadă medie de revenire cca. 50 ani.
În ceea ce privește alunecările de teren, comuna nu se află în zonă cu risc de alunecări, dar
se vor lua măsuri asiguratorii pentru zonele cu pante abrupte.
Din punct de vedere al inundațiilor la precipitații, comuna se află în zona în care cantitatea
maximă de precipitații căzute în 24 de ore poate ajunge la valori de 100-150 mm( conform
observațiilor pe perioada 1901-1997), iar din punct de vedere al riscului la inundații în urma
revărsării de râuri, menționăm conform cu ”Studiul de inundabilitate” realizat de S.C. Eco
27
Aqua Design S.R.L. aferent obiectivului – ”Actualizarea Planului Urbanistic General al
comunei Clinceni”– următoarele:
Pe baza profilelor transversale ridicate în zona de interes pe râurile Argeș, Sabar și
Ciorogârla s-au realizat calcule hidraulice ce au permis trasarea unor chei limnimetrice pe baza
cărora au fost determinate nivelurile cu probabilitățile de depășire de 0.5%, 1%, 2%, 5% și 10%
corespunzătoare debitelor maxime cu aceleași probabilități în vederea determinării gradului de
inundabilitate al viitorului obiectiv.
Analizând rezultatele calculelor hidraulice se constată că:
- Perimetrul localității Ordoreanu situat la o altitudine medie a terenului de 85 m nu se
inundă în cazul în care pe râul Argeș s-ar produce un debit maxim cu probabilitățile de depășire
prezentate în tabelul 5. Deși din cheia limnimetrică reiese cu totul o altă situație explicația constă
în faptul că localitatea este protejată de un dig situat la circa 90 m altitudine. Acest lucru poate fi
observat și din figurile 10 și 11 extrase din Directiva inundații 2007/60/CE – Hărți de hazard și de
risc la inundații (http://gis2.rowater.ro:8989/flood/ ).
- Perimetrul localității Clinceni situat la o altitudine medie a terenului de circa 86,5 m nu
este inundabil la debitul maxim cu probabilitatea de depășire de p = 1%. În cazul în care pe râul
Sabar s-ar produce un debit maxim cu probabilățile de depășire de 0.5% respectiv 1% doar terenul
de pe malul drept al râului va fi inundat.
- Spațiul interfluvial dintre Sabar și Ciorogârla preum și părțile joase, sub 86 m altitudine,
situate de-a lungul malurilor râului Sabar din cadrul perimetrului localității Olteni, sunt
inundabile dacă pe acest râu s-ar produce un debit maxim cu probabilitățile de 0,5% și 1%.
Zonele mai înalte, de peste 86 m altitudine nu vor fi afectate de acest fenomen.
28
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
Comuna Clinceni, prin asezarea ei fata de Bucuresti, poate beneficia de influenta acestuia,
ca cel mai important centru economic si cultural al țării.
Comuna Clinceni se află în sud-vestul judeţului Ilfov la cca 15 km de centrul
Bucureştiului. Principala cale de comunicaţie este DJ 401A ce face legătura cu municipiul
Bucureşti.
Comuna este formată din 3 localitaţi: CLINCENI reşedinţa de comună, OLTENI situata la
o distanţă de 1,6 km de satul de reşedinţă pe DC 122 şi satul ORDOREANU NOU situat la o
distanţă de 4 km de satul de reşedinţă pe DC 125.
Legătura cu localităţile învecinate se realizează prin drumurile: DJ 401A , DJ 602 si DC
125.
In continuare se va face o analiza a situatiei existente in comuna Clinceni, structurata pe cele 5
sectiuni ale PATN:
- cai de comunicatii;
- apa (hidrologia);
- zone protejate;
- reteaua de localitati;
- zone cu riscuri naturale.
29
2.3.1.CĂI DE COMUNICAȚIE
Situatia existenta - circulatii rutiere
Conform cu ”Studiu de fundamentare privind circulațiile: Organizarea circulației și
transporturilor; Relații periurbane; Mobilitate și transport” întocmit de Interactive
Transport Planning S.R.L. putem afirma următoarele:
Comuna Clinceni este încadrată de:

o Autostrada A1 București-Pitești, la nord
o Drumul național 6 (DN6) la sud
o Drumul național DNCB (Centură București), la est.
Axele rutiere principale care conectează comuna de teritoriul învecinat și care asigură
accesibilitatea pasagerilor și mărfurilor sunt reprezentate de drumurile județene DJ401A și DJ602,
care tranzitează teritoriul comunei pe axele sud-est – nord-vest.
Aflată în imediata vecinătate a
Municipiului București, principalul pol de
creștere la nivel național (la 15,6 km de
centrul municipiului București, prin Calea
Rahovei – Șos. Alexandriei sau 17,3 km prin
intermediul Calea 13 Septembrie – Bd.
Ghencea – Prel. Ghencea și DJ602),
despărțită de acesta de Orașul Bragadiru /
Comuna Domnești, comuna Clinceni se
bucură de o accesibilitate ridicată, datorită
bunelor legături rutiere (conexiune rapida la
A1 și DN6) și a prezenței Aerodromului
Clinceni.
De asemenea, această proximitate pune comuna foarte aproape de intersecția a 4 Coridoare de

Conectivitate Nationala (OR1, OR2, OR3, OR4)
Descrierea Coridoarelor de Conectivitate Nationala (conform MPGT)
o OR1 – Conectează Bucuresti cu Regiunea Centru

(conexiune intre polii urbani Bucuresti, Ploiesti,
Brasov)
o OR2 – Conectează Bucuresti cu Regiunea Centru si
Vest și Europa de Vest (conexiune intre polii urbani
Bucuresti, Sibiu, Deva, Timisoara, Arad)
o OR3 – Conecteaza Bucuresti cu Regiunea NE respectiv
cu Ucraina și Rep. Moldova (conexiune intre polii
urbani Bucuresti, Bacau, Suceava)
o OR4 – Conecteaza Bucuresti cu Regiunea SV respectiv
cu Vestul Bulgarie si Serbia (conexiune intre polii
urbani Bucuresti și Craiova)
o OR5 – Conecteaza Regiunea NE cu Regiunea Vest respectiv cu Europa de Vest (conexiune
intre polii urbani Iași, Tg. Mureș, Arad, Cluj Napoca, Oradea).
30
Teritoriul urban poate fi definit ca un sistem de zone teritoriale în continua interacţiune,
asupra cărora reţeaua de transport crează relațiile necesare și contribuie la asigurarea coerenţei şi
permanenţei. Funcţia de bază a acestui teritoriu este de a favoriza schimburile interne şi externe
între persoane, bunuri şi informaţii.
Clasificarea rețelei stradale
Conform OG 43-1997 și OG 49/1998 privind regimul drumurilor, străzile din localitățile
urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel:
• străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe
direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest
drum; Acestea au minim 6 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai;
• străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulația majoră între zonele funcționale și
de locuit; Acestea au 4 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai;
• străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le
dirijează spre străzile de legătură sau magistrale; Acestea au 2 benzi de circulație;
• străzi de categoria a IV-a - de folosință locală, care asigură accesul la locuințe și pentru servicii
curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.
Încadrarea funcțională a rețelei stradale din comuna Clinceni este inclusă în planșa
următoare.
Figură 0-1. Clasificarea funcțională a rețelei stradale din comuna Clinceni

Sursa: Studiul de circulații
31
Comuna Clinceni aparține administrativ județului Ilfov.
Cuprinde in prezent in teritoriul sau administrativ localitatea Clinceni - resedinta de
comună si satele apartinatoare, Olteni și Ordoreanu Nou.
Principalele căi de comunicație sunt DN 6D in partea de nord, DJ 602 și DJ 401A ce
traversează pe direcţia est – vest și nord – sud, satul Olteni și respective Clinceni.
Legătura dintre satul Olteni și satul Clinceni se face prin DC 122, iar între satele Clinceni și
Ordoreanu Nou se realizează prin DC 125.
De la intersectia b-dul Ghencea cu DNCB, la km 1+500, pe o distanta de 1km si 790m, DJ
602 devine DN 6D pana la km 3+290. De aici drumul devine judetean, DJ 602 si face legatura cu
comuna Domnești.
Profilul transversal existent al DN 6D este de 19,5m, cu un carosabil de 6,5m, acostament
de 1,0m, sant din pamant de 1,5m si un spatiu verde ce variaza intre 3,5m si 4,0m, pana la limita
de proprietate. Zona de sigutanta a DN 6D este de 1,5m de la sant, pe spatiul verde.
DJ 602 şi DJ 401A au profile transversale între 15m și 18m si necesită intervenţii pentru
largirea zonelor de protectie si a spatiilor verzi.
DC 125 și DC 122 sunt parțial asfaltate, însă există o porțiune în zona satului Ordoreanu
Nou, la ieșire spre Țegheș (comuna Domnești), unde DC 125 este de pământ şi este greu
practicabil pe timp nefavorabil. Drumurile comunale au profile variabile între 11m și 18m. Astfel
aceste drumuri necesită lucrări de modernizare : asfaltare si largirea profilului transversal.
Reţeaua stradală a comunei are aproape 92 km lungime, din care aproximativ 30 km
(32,83%) sunt modernizaţi (asfaltaţi), 3 km (3,47%) sunt cu beton, circa 13,3 km (14,58%) sunt
pietruiţi, iar restul de 44,9 km (49,12%) sunt din pământ.
PĂMÂNT
PIETRUIT
BETON
ASFALT
Tipuri de înveliș stradal

Disfunctionalitati:
- procentul mare reprezentat de drumurile de pământ ;
- amenajarea necorespunzatoare a unor intersecţii importante ;
- lipsa trotuarelor la multe dintre străzi precum şi absenţa sau colmatarea şanţurilor de
scurgere a apelor pluviale;
-unele staţii de transport în comun nu sunt evidenţiate şi amenajate;
Transportul in comun se realizează astfel:
32
- două linii de transport în comun ale RATB: 456 și 439;
• 456 circulă de luni până vineri, între ora 5:00 și 23:15, dus-întors pe traseul București
(Ghencea) – Olteni – Clinceni
• 439 circulă de luni până vineri, între ora 4:30 și 22:35, dus – întors pe traseul București
(depou Alexandria) – Clinceni
Conform cu www.ratb.ro/v_bus_preorasenesc
- curse private, zilnice de maxi-taxi cu numerele: 456, 439 și 438;
• 456 – dus - întors pe traseul București (Ghencea) – Olteni (Puțul Olteni)
• 439 - dus – întors pe traseul București – Bragadiru - Clinceni
33
• 438 - dus – întors pe traseul București – Clinceni – Domnești
Transportul realizat de operatorii particulari se realizează cu microbuze, intervalul de
succedare este circa 10 minute și au ca punct de legătură în municipiul București:
o Șos. Antiaeriană (intersecție cu prel. Ghencea) via șos. Alexandriei și
o Prel. Ghencea / Calea 13 Septembrie
În urma perfectării contractului de transport public între Regia Autonomă de Transport
Bucureşti (RATB) şi Primăria Comunei Clinceni, precum şi a emiterii licenţelor de transport,
începând cu data de 09.05.2016, s-au înființat liniile preorăşeneşti 439 şi 456, anunţă RATB.
Linia 439 funcţionează între "Depoul Alexandria" şi "Clinceni", pe Şos. Alexandria, Şos.
Clinceni (DJ 401A) şi DC125 (Str. Ordoreanu). Această linie nu este operată în timpul weekend-
ului, în timpul săptămânii mijloacele de transport circulă la o frecvență de circa 70-80 de minute.
Linia 456 funcţionează între "Ghencea" şi "Clinceni", pe Bd. Ghencea, Prelungirea Ghencea,
DJ602 (Şos. Tudor Vladimirescu), DC122 (Sat Olteni- Str. Puţul Olteni, Str. Ciorogârlei), DJ401A
(Şos. Clinceni), DC125 (Str. Ordoreanu). Această linie nu este operată în timpul weekend-ului, în
timpul săptămânii mijloacele de transport circulă la o frecvență de circa 90 de minute.
Prin urmare, se poate afirma că transportul de mare capacitate oferit prin intermediul RATB,
nu oferă aceeași flexibilitate în privința plecărilor și sosirilor din/către stația Cliceni, operatorii
privați oferind în acest sens o frecvență de circulație mai ridicată. Pe de altă parte, transportul
efectuat prin intermediul RATB oferă capacitate mai ridicată de transport și condiții superioare de
confort și securitate.
Situatia existenta – infrastructură aeronautică
Trebuie menționat faptul că aerodromul nu dispune de facilități și servicii pentru preluarea
pasagerilor sau manipularea mărfurilor. Aerodromul operează zboruri de agremenent și de tip
școală.
Situatia existenta – cai ferate
Pe raza comunei nu exista cai feroviare.
2.3.2. APĂ (HIDROLOGIA)
Situatia existenta- Apele subterane şi de suprafaţă
În proiectul ” Studiul de inundabilitate pentru "Actualizarea Planului Urbanistic General al

din punct de vedere hidrologic, urmatoarele date:
Din punct de vedere hidrogeologic, structura subteranului zonal prezintă interes până la
cea. 250 m adâncime prin cantonarea unor resurse importante de apă, diferenţiate pe criterii de
adâncime şi anume:
Apa freatică este cantonată în aluviunile de tip grosier (nisipuri cu pietriş) din constituţia
depozitelor de terasă ale interfluviului Argeş-Dâmboviţa, interceptabile până la cca. 20 m
adâncime, cunoscute sub denumirea de „acvifer de tip Colentina" şi lipsite de interes captabil din
cauza vulnerabilităţii acestei surse de mică adâncime la riscul poluării sub impactul factorilor de
mediu din intravilan sau extravilan (ferme agricole, zootehnice, tratamente chimice, îngrăşăminte,
etc);
34
Complexul acvifer de medie adâncime este cantonat în structura permeabilă de tip
încrucişat a depozitelor pleistocene, constituite din nisipuri de "tip Mostiştea", interceptabile pe
intervalul 20 -100 m adâncime, alcătuit din 4-7 strate lenticulare;
Complexul acvifer de mare adâncime este cantonat în cele 3 orizonturi permeabile (A, B,
C) ale depozitelor pleistocene constituite din nisipuri cu pietriş de „tip Frăţeşti", interceptabile pe
intervalul 150-250 m adâncime, cu dezvoltare spaţială uniformă grosimi de 10-20 m/orizont şi de
interes captabil sporit pentru calitatea deosebită a apei potabile şi pentru debitele optim
exploatabile ( 3 - 7 l/s*puţ/orizont).
Conform hărţii hidrogeologice, nivelul hidrostatic până la pârâul Ciorogârla se situează sub
adâncimea de 8m şi nu a fost interceptat până la adâncimea investigată, iar în zona de interfluviu
Ciorogârla - Sabar şi a Luncii Argeş - Sabar nivelul hidrostatic a fost interceptat în foraje la
adâncimi de 3 - 5m.
In concluzie nivelul apei subterane în diferite puncte de pe teritoriul comunei Clinceni
(conform datelor din arhivele de specialitate) este situat la adâncimi cuprinse între 5,20 m şi 10,0
m.
Reţeaua hidrografică a comunei este alcătuită din râurile Argeş, Sabar şi Ciorogârla.
Răul Argeş este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350
km lungime iar suprafaţa totală a bazinului hidrografic este de 12 550 km2. Izvorăşte din partea
central - vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra.
Regimul natural al scurgerii în bazinul râului Argeş, râu ce face parte din categoria
bazinelor amenajate complex pentru scopuri energetice, alimentări cu apă, hidroamelioraţii şi
atenuarea viiturilor, este influenţat de cele 8 lacuri de acumulare, care funcţionează în amonte de
secţiunea din nordul localităţii Ordoreanu. Aceste acumulări sunt: Vidraru - de capacitate mare cu
caracter complex, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov de capacitate redusă, Piteşti, Goleşti şi
Zăvoiul Orbului, acumulare ce are rol de tranzitare a undei de viitură. De ademenea, regimul
râului Argeş mai este infleunţat şi de debitul furnizat prin derivaţiile Cobia - Potop - Răstoaca
(Derivaţia Găeşti) şi Brezoaiele.
Râul Sabar are un bazin hidrografic de 1346 km2, iar afluentul său Ciorogârla de 149 km2.
In bazinul râului Sabar funcţionează derivaţiile Găeşti, Brezoaiele şi Cocioc - Sabar -
Argeş care preiau debitele la ape mari şi viituri şi le transferă în râul Argeş.
Derivaţia Găeşti derivează debitele maxime atât dîn râul Potop cât şi din râul Sabar spre
râul Argeş pe când derivaţia Brezoaiele transferă debitele maxime din râurile Sabar şi Dâmboviţa
către râul Argeş. Derivaţia Cocioc - Sabar - Argeş derivează debitele maxime din râurile Cocioc şi
Sabar tot spre râul Argeş.
Regimul scurgerii lichide pe râul Ciorogârla este şi el influenţat de existenţa mai multor lucrări
hidrotehnice din care cea mai importantă este nodul hidrotehnic de la Brezoaiele care îl leagă cu
râul Dâmboviţa. Prin această derivaţie o parte din debitele Dâmboviţei, la ape mari şi viituri, sunt
descărcate în Ciorogârla pentru protejarea capitalei.
Alte descărcări de debite în râul Ciorogârla se mai produc din canalul casetat Argeş -
Dâmboviţa precum şi evacuările (spălări) de la staţia de tratare Arcuda (pod Joiţa).
2.3.3. ZONE PROTEJATE
Conform cu „Studiul istoric” intocmit de S.C. Stone Arch Studio S.R.L. - cu participarea conf.
univ. dr. arh. Eugen Valeriu Dragan, prof. univ. dr. ist. Antal Lukacs, lect. dr. arh. Andreea Pop,
lect. dr. arh. Ioana-Maria Petrescu si lect. dr. arh. Constantin Bogdan Stanciu - ca parte integranta
a P.U.G. al comunei Clinceni, mentionam:
35
pe teritoriul comunei Clinceni nu exista zone protejate, in sensul de zone ce cuprind
monumente istorice si/sau situri arheologice de importanta deosebita (nationala sau universala) si
nici zone naturale protejate prin lege (Natura 2000, rezervatii naturale, ape minerale sau ape
termale, etc).
Există un monument de arhitectură de categorie B – Monumentul Eroilor căzuţi în Primul
Război Mondial – şi doua situri arheologice de categorie B, care figurează în Lista Monumentelor
Istorice si un sit arheologic care figureaza in Repertoriul Arheologic National.
Nr. crt.
din Cod LMI Denumire Localitate Adresã Datare
studiul
istoric
Situl
arheologic de sat CLINCENI; pe malul
la Clinceni, drept al
S1 IF-I-s-B-15176 punct "Poteca comuna ---
pârâului
Slobozia"
Asezare, sat sat CLINCENI; pe malul

Clinceni, drept al
S1 IF-I-m-B- comuna sec. XV-XVI
15176.01
Slobozia"
Asezare, sat sat CLINCENI; pe malul sec. III-IV

Clinceni, drept al p. Chr
S1 IF-I-m-B- comuna
15176.02
Slobozia"
Situl
arheologic de
S2 IF-I-s-B-15177 sat CLINCENI; pe malul sec. III-IV
la Clinceni, stâng al p. Chr și
punct comuna
pârâului IX-XI
”Biserica lui CLINCENI Sabar
Ramadan
Paleologul”
Așezare,
Clinceni, sec.
stâng al
S2 IF-I-m-B- punct comuna XVI-XVIII
pârâului
Ramadan
Paleologul
36
Așezare,
Clinceni,
stâng al
S2 IF-I-m-B- punct comuna sec. IX-XI
pârâului
Ramadan
Paleologul”
Așezare,
sat/com. sat CLINCENI; pe malul sec. III-IV
Clinceni, stâng al p. Chr
S2 IF-I-m-B- punct comuna
pârâului
Ramadan
Paleologul”
Sit arheologic
de la Clinceni
sat CLINCENI; pe ambele Asezare
maluri ale neolitic
S3 Cod RAN comuna
pârâului epoca
102044.02 CLINCENI Sabar bronzului
Monumentul Strada
Eroilor căzuţi Principală
M2 IF-III-m-B-15326 sat CLINCENI; Sec. XX
în Primul f.n. în faţa
Război comuna bisericii
Mondial CLINCENI
Pentru detalii se va consulta Studiul istoric de fundamentare, care face parte integranta din PUG al
comunei Clinceni.
2.3.4. REȚEAUA DE LOCALITĂȚI

Comuna Clinceni este situata in V-SV regiunii București - Ilfov, la 15 km de Bucuresti.
Comuna aparține administrativ județului Ilfov, teritoriul său avand forma de poligon neregulat cu
axa mare SV-NE de cca. 9-10 km si cu latime de 2-3,5 km.
37
Rețeaua de localități – PATJ Ilfov – pag. 43
Comuna se invecineaza:
• în partea de nord cu comuna Domnești
• in partea de est cu municipiul Bucuresti
• in partea de sud cu comuna Cornetu si orasul Bragadiru
• in partea de vest cu comuna Mihailesti din judetul Giurgiu
In conformitate cu plansa de mai sus ca rang, în funcție de importanța în rețeaua de localități a
județului Ilfov, comuna Clinceni este de rangul IV.
Conform OCPI suprafața comunei Clinceni este de 2326,30 ha.
Comuna Clinceni este formată - potrivit Decretului Lege nr.38/1990 care este cadru legal
de organizare admistrativ - teritorială a Romaniei și care abrogă prevederile Legii 2/ 1989- din trei
sate:
- Clinceni – resedinta de comuna;
- Olteni
- Ordoreanu Nou
2.3.5. ZONE DE RISCURI NATURALE

seismică VIII pe scara MSK,cu perioadă medie de revenire CCA 50 ani.
Din punct de vedere al inundațiilor la precipitații, comuna se află în zona în care cantitatea
maximă de precipitații căzute în 24 de ore poate ajunge la valori de 100-150 mm( conform
observațiilo pe perioada 1901-1997), iar din punct de vedere al riscului la inundații în urma
revărsării de râuri, menționăm conform cu ”Studiul de inundabilitate” realizat de S.C. Eco
Aqua Design S.R.L. :
38
2.3.6. GOSPODĂRIREA APELOR
In capitolul 2.2.4 a fost prezentata rețeaua hidrografică a comunei. În continuare vom

prezenta datele ce au fost furnizate de SGA Giurgiu cu privire la râurile ce străbat teritoriul
administrativ al Comunei Clinceni:
Nr.crt Denumire curs de apă Cod cadastral Suprafață (ha) Lungime (km)
1 Argeș X-1 15,95 3,5
2 Sabar X-1.24 2,16 7,0
3 Ciorogîrla X-1.24.8 14,52 6,0
În lucrarea ” Studiul de inundabilitate pentru "Actualizarea Planului Urbanistic General al

următoarele date despre apele de suprafață:
Răul Argeş este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350
km lungime iar suprafaţa totală a bazinului hidrografic este de 12 550 km2. Izvorăşte din partea
central - vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra.
Regimul natural al scurgerii în bazinul râului Argeş, râu ce face parte din categoria
bazinelor amenajate complex pentru scopuri energetice, alimentări cu apă, hidroamelioraţii şi
atenuarea viiturilor, este influenţat de cele 8 lacuri de acumulare, care funcţionează în amonte de
secţiunea din nordul localităţii Ordoreanu. Aceste acumulări sunt: Vidraru - de capacitate mare cu
caracter complex, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov de capacitate redusă, Piteşti, Goleşti şi
Zăvoiul Orbului, acumulare ce are rol de tranzitare a undei de viitură. De ademenea, regimul
râului Argeş mai este infleunţat şi de debitul furnizat prin derivaţiile Cobia - Potop - Răstoaca
(Derivaţia Găeşti) şi Brezoaiele.
Râul Sabar are un bazin hidrografic de 1346 km2 iar afluentul său Ciorogârla de 149 km2.
In bazinul râului Sabar funcţionează derivaţiile Găeşti, Brezoaiele şi Cocioc - Sabar -

Argeş care preiau debitele la ape mari şi viituri şi le transferă în râul Argeş.
Derivaţia Găeşti derivează debitele maxime atât dîn râul Potop cât şi din râul Sabar spre
râul Argeş pe când derivaţia Brezoaiele transferă debitele maxime din râurile Sabar şi Dâmboviţa
către râul Argeş. Derivaţia Cocioc - Sabar - Argeş derivează debitele maxime din râurile Cocioc şi
Sabar tot spre râul Argeş.
Regimul scurgerii lichide pe râul Ciorogârla este şi el influenţat de existenţa mai multor lucrări
hidrotehnice din care cea mai importantă este nodul hidrotehnic de la Brezoaiele care îl leagă cu
râul Dâmboviţa. Prin această derivaţie o parte din debitele Dâmboviţei, la ape mari şi viituri, sunt
descărcate în Ciorogârla pentru protejarea capitalei.
Alte descărcări de debite în râul Ciorogârla se mai produc din canalul casetat Argeş -
Dâmboviţa precum şi evacuările (spălări) de la staţia de tratare Arcuda (pod Joiţa).
Pe teritoriul comunei Clinceni s-au format mici suprafețe de luciu de apa, în foste zone de
exploatare balastieră, pe care primăria dorește să realizeze amenajări piscicole.
39
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
2.4.1. POTENȚIALUL NATURAL

Potentialul natural al comunei este reprezentat in principal de fondul funciar, respectiv
solurile, cursurile de apă și pădurile.
Conform cu ”STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI CLINCENI
PENTRU PERIOADA 2015-2020”:
Vegetația comunei cuprinde păduri de câmpie cu stejar, salcie, plop și arbuști; vegetație
ierboasă dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate și vegetație hidrofilă
(nuferi, brădiș, etc.) ce formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100cm pe râurile Sabar,
Ciorogârla și Argeș.
Fauna cuprinde o varietate de specii de animale și păsări specifice zonei de câmpie: cerb,
mistreț, căprior, iepure, vulpe, fazan, ciocârlia de pădure, ciocănitoare etc.
Datorita conditiilor fizico-geografice, predomina solurile brun-roscate de pădure, la care se
asociază solurile aluvionare din zonele de lunca. Aceste soluri sunt în genere propice culturilor
cerealiere și legumiculturii.
2.4.2. FUNCȚIUNI ECONOMICE
Principalele activități economice sunt:
• producția
• comerț
• servicii
Conform cu ”STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI CLINCENI

PENTRU PERIOADA 2015-2020” menționăm:
Din 1990 C.A.P. este desfiinţat şi se formează o asociaţie agricolă care deţine utilaje agricole,
dar apar şi întreprinderi mici din 1995 .
În anul 2000 sunt 5 întreprinderi mici, iar în 2006 sunt 6 întreprinderi mici. în 1990 funcţionau
16 societăţi comerciale, 30 în 1995 , iar în anul 2006 sunt 40 de societăţi comerciale.
În comună sunt 3 ferme agricole în 1990, iar în 2006 numărul lor creşte la 6.
Datorită creşterii numărului întreprinderilor, al societăţilor comerciale şi al fermelor, creşte şi
numărul locurilor de muncă.
Odată cu deschiderea lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii şi construirea primului cartier
rezidenţial, apar locuri de muncă noi.
Populaţia comunei a fost influenţată permanent de apropierea metropolei Bucureşti. Astfel, în
trecut, populaţia se ocupa cu agricultura şi numai un mic număr de oameni lucrau în Bucureşti.
1986-1989 1990 1995 2000 2005 2006 2014
Întreprinderi 0 0 2 5 6 12 35
Societăți comerciale 11 16 30 32 35 40 315
Forme agricole 3 3 4 4 6 6 6
Dupa cum se poate observa, comuna Clinceni a fost o comună preponderent agricolă, însă,
odată cu trecerea vremii, majoritatea locuitorilor din comună s-au angajat sau lucrează pe cont
40
propriu (mici afacerişti), foarte puţini dintre ei ocupându-se în prezent cu munca terenului agricol.
Acest fenomen s-a produs datorită faptului că localitatea Clinceni se află în aria de influență a
Bucureştiului.
2.4.2.1. LUCRĂRI DE ÎMBUNATĂȚIRI FUNCIARE
Lucrarile de imbunatatiri funciare (irigatii, desecari), reprezinta principalele amenajari
pentru cresterea potentialului productiv al pamantului. Avand in vedere verile foarte secetoase,
este necesar asigurarea unor suprafete cat mai mari de terenuri agricole irigate. Din pacate insa,
conform avizului ANIF nr. 475/09.05.2016, pe suprafata administrativa a comunei, nu exista
lucrari de imbunatatiri funciare. Mentionam ca se impune ca pe baza studiilor de specialitate sa se
execute lucrari de desecare pentru suprafetele expuse excesului de umiditate si inundabile.
In ceea ce priveste combaterea eroziunii solului, zonele puternic inclinate, identificate
conform studiu privind conditiile geotehnice si hidrogeologice in satele comunei sunt expuse
eroziunii si alunecarilor de teren.
Avand in vedere particularitatile terenului din aceste zone se fac urmatoarele recomandari:
• realizarea de plantatii care sa contribuie la fixarea versantilor,
• colectarea si conducerea in zonele fara pericol a apelor din precipitatii si apelor de
infiltratie;
• taluzuri artificiale, terasari, eventual ziduri de sprijin.
Pentru zonele de la baza versantilor, cu morfologie favorabila colectarii apelor de siroire si
din izvoare, se fac urmatoarele recomandari suplimentare:
• dirijarea scurgerii apelor de siroire pe terase bine determinate, prin amenajarea unor canale
speciale, intretinute in permanenta;
• executarea de lucrari de suprafata, secarea baltilor, astuparea crapaturilor.
2.4.2.2. SILVICULTURĂ
Alt tip de activitate cu potenţial de dezvoltare este cel al silviculturii - agrement. Pe
teritoriul administrativ al comunei conform datelor furnizate de Direcția Silvică Ilfov prin adresa
nr. 11473/10.10.2016, suprafața fondului forestiei aflat în administrarea RNP Romsilva prin
Direcția Silvică Ilfov, Ocolul silvic București, este de 7,89 ha – trup de pădure Olteni. Regimul
juridic al terenului – fond forestier proprietate publică a statului.
De asemenea conform cu „Strategiei de dezvoltare locală a comunei Clinceni pentru perioada
2015-2020”, zona de agrement Clinceni, cu 25 ha de pădure amenajate în cadrul unui P.U.Z.. Zona
este dotată cu restaurant, piscină și terasă.
De asemenea odată cu reabilitarea drumului Clinceni-Ordoreanu se vor creea condiții
pentru activități de turism în zona satului Ordoreanu, unde se află o pădure de foioase cu suprafață
de 25 ha. Toate acestea favorizează crearea unei zone turistice care asigură condiții optime de
agrement atât pentru locuitorii comunei cât și pentru cei din București.
2.4.2.3. PISCICULTURĂ
Zona este favorabila pentru dezvoltarea pisciculturii , element ce ajuta si la dezvoltarea
serviciului turistic. Conform cu „Strategiei de dezvoltare locală a comunei Clinceni pentru
41
perioada 2015-2020”, zona de agrement Clinceni, are în componența sa 11 ha luciu de apă,
amenajată pentru pescuit sportiv și natație. Zona are o plajă îngrijită și este dotată cu restaurant,
piscină și terasă.
De asemenea, în satul Olteni s-a amenajat un lac pentru agrement cu suprafața de 7 ha,
care în momentul de față este declarat bazin piscicol,
2.4.2.4. INDUSTRIE
La nivelul comunei Clinceni, activitatea industrială este în dezvoltare. În anul 2016 a fost
încheiată construcția unei fabrici de drone, în apropierea satului Clinceni. Acest lucru indică
dorința administrației publice de a susține cercetarea și inovarea, dar și capacitatea acestora de a se
adapta la cerințele moderne.
Pe teritoriul comunei se disting următoarele zone cu profil industrial:
• fabrică produse sanitare
• fabrică -distribuție articole pentru construcții (beton,ciment, ipsos,etc.)
• fabrică - import și distribuție de produse chimice pentru construcții
• fabrică de drone
• fabrică de mobilier
• fabrică - producție sisteme de conducte, servicii de proiectare și consultanță
• fabrică - produse de patiserie, cofetărie, pâine
• atelier - amenajări, materiale de construcții
Potențialul economic industrial al comunei este semnificativ pentru bugetul local și există
perspective de creștere a activităților din unitățile existente de adaptare şi transformare a lor pentru
a răspunde mai bine cerinţelor economiei de piaţă.
Noi activităţi vor fi constituite preponderent cu funcţiune de mică industrie (industrie
prelucrătoare) şi depozitare, care vor absorbi forţa de muncă locală disponibilă.
2.4.2.5. SECTORUL TERȚIAR AL SERVICIILOR, POTENȚIAL TURISTIC ȘI SPORTIV
2.4.2.5.a COMERȚ ȘI SERVICII
În comuna Clinceni își desfășoară activitatea 4 unități industriale ( depozitare, producție, servicii)
conform tabelului următor:
Nr.crt. Denumirea societății Obiectul activității
1 S C Megaterm S R L Industrie
2 S.C. Phoenix Real Estate S.R.L. Industrie
3 S.C. EURO M.G.A. S.R.L. Industrie
4 S C CIPITA S R L Industrie
5 S.C. SELENA România S.R.L. Comerț
6 S.C. AVA DESIGN GROUP SRL Comerț
7 HOBAS PIPE SYSTEMS SRL Industrie
8 V.I.A.M. CONSTRUCT SRL Comerț
Autoritățile locale, în vederea atragerii investitorilor, oferă diverse facilități printre care
concesionări de clădiri și terenuri.
42
2.4.2.5.b TURISM ȘI AGREMENT
Potențialul turistic și de agrement al comunei Clinceni constă din:
• monumente istorice de interes local:
- Monumentul Eroilor căzuţi în Primul Război Mondial
• Situri arheologice
- Situl arheologic de la Clinceni, punct "Poteca Ciurari-Slobozia"
- Situl arheologic de la Clinceni, punct ”Biserica lui Ramadan Paleologul”
• Existența fondului forestier alcătuit din păduri de foioase din zona satelor Olteni și
Ordoreanu
• Aerodromul sportiv ”Aurel Vlaicu”, o zonă aflată la 16 km de București, consacrată pentru
zborul sportiv cu planoare, avioane, aeronave ușoare și aerostate.
2.5. STATISTICĂ
2.5.1. POPULAȚIA ȘI STRUCTURA DEMOGRAFICĂ, ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI

SOCIALE
2.5.1.1. NUMĂRUL POPULAȚIEI
NOTĂ: s-au ales pentru capitolul „Demografie” raportarile INS din anii de recensamant
(1992-2002-2011), iar 2016 ca fiind anul in care s-a actualizat Planul urbanistic al comunei.
Populatia comunei in anul 2011 era de 5433 locuitori (conform datelor de la recensamantul din
2011, baza de date TEMPO a INS).
Suprafata Romaniei la recensamantul din 2011 este de 238.391 km2, iar populatia este de
19.043.767 persoane.
Populatia comunei reprezinta 0,28‰ din populatia tarii.
Populatia comunei raportata la populatia judetului Ilfov ( 329.932 locuitori) reprezinta 1,6%
din aceasta.
2.5.1.2. DENSITATEA POPULAȚIEI
Suprafata comunei
Din punct de vedere al densitatii populatiei, comuna se prezinta astfel:
• suprafata teritoriului administrativ al comunei este de 2326,29 ha (conform datelor
furnizate de OCPI Ilfov). Suprafata teritoriu intravilan (situatia existenta) – 2326,29 ha.
Populatia stabila la recensamantul din 2011 conform datelor INS:
- total comuna: 5433 persoane;
- suprafata comunai:23,26 kmp
- densitatea populatiei in comuna la 2011 era de: 233,57 loc/km2.
Densitatea populatiei Romaniei:
- 1992 – 95,7 loc/km2;
- 2002 – 91,0 loc/km2;
- 2011 - 79,9 loc/ km2
Populatia stabila a judetului Ilfov la 2011( conform datelor recensamantului din 2011) este
de 329.932 locuitori, iar suprafata judetului Ilfov este de 1.583 km² km2.
Densitatea populatiei in judetul Ilfov in 2011: 208,42 loc/km2.
Densitatea populatiei in comuna in 2011: 233,57 loc/km2.
43
NUME SUPRAFATA DENSITATE loc/
POPULATIE
LOCALITATE (kmp) kmp)
Romania 19043767 238391 79.9
Judetul Ilfov 329932 1583 208.42
Comuna Clinceni 5433 23,26 233.57
Se observa ca densitatea populatiei in comuna este superioară atât celei pe țară, cât și celei pe
județ, graficul acestei situatii fiind redat mai jos:
250
200
150
100
50
0
Romania Judetul Ilfov Comuna Clinceni
Romania Judetul Ilfov Comuna Clinceni
2.5.1.3. EVOLUȚIA POPULAȚIEI

Evolutia populatiei comunei - in intervalul 1992-2016 se poate urmari in tabelul si graficul de
mai jos:
Date din baza TEMPO a INS, la 1 ianuarie 2016:
Anul 2004 este evidențiat în tabelul de mai jos, deoarece este anul în care populația comunei
atinge cel mai scazut nivel.
Nr. curent Nr. populatie Anul

1 4804 1992
2 4603 1997
3 4597 2002
4 4536 2004
5 4665 2007
6 5433 2011
7 6036 2014
8 6411 2016
44
7000
6000
5000
Numar populatie
4000
3000
2000
1000
0
1 2 3 4 5 6 7 8
Se observă că există o scădere constantă a populației în intervalul 1992-2004, urmând sa

crească în intervalul 2004-2016.
2.5.1.4. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ
Populatia comunei pe sexe, la 1 iulie 2011 era urmatoarea:
Localitatea Nr. Populatie Nr. Populatie Nr. Populatie

Total Masculin Feminin
CLINCENI 5433 2583 2850
Procent % 100 47,54 52,46
Structura demografica 2011
Masculin
52% 48% Feminin
45
Pe intreaga perioada 1992-2016, raportul dintre sexe a ramas foarte aproape de 50%
populatie masculina si 50% cea feminina. Diferenta maxima de +4,92% in favoarea populației
feminine înregistrandu-se in 2011(47,54% barbati si 52,46% femei).
2.5.1.5. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ PE VÂRSTE ȘI SEXE

In tabelul următor se regaseste populatia pe segmente de varsta pentru intocmirea „Piramidelor
varstelor” pentru anii de recensamant 1992 2002 si 2011 și 2016 anul în care se actualizează
Planul urbanistic general. Facem aceasta, pentru a observa in timp tendintele demografice ale
comunei.
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă și sex
Din tabelul de mai sus se poate observa ca pana la varsta de 40 de ani , barbatii sunt mai
numerosi, exceptie facand categoria de varsta 0-4 ani. Dupa 40 de ani, femeile sunt mai
numeroase, ceea ce ne conduce la concluzia ca speranta de viata este mai lunga la femei decat la
barbati, fenomenul inscriindu-se in tendinta nationala.
46
Avand in vedere tabelul de mai sus, rezulta :
Piramida vârstelor pentru anul 1992

85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
0 50 100 150 200 250
Feminin Masculin
Se observa din graficul de mai sus ca populatia cuprinsa intre 25 si 50 ani este putin
numeroasa. Acest interval de varsta fiind putin numeros, duce la concluzia ca in desfasurarea
activitatilor in comuna, sunt angrenate in special persoane trecute de 50 de ani si o parte a celor
cuprinse intre 19 si 24 de ani. Este o situatie care prevede deja o scadere precum si o imbatranire a
populatiei comunei.

85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
47
Feminin Masculin
Graficul de mai sus confirma faptul ca barbatii sunt mai numerosi pana in jurul varstei de 40
de ani, dupa care raportul se inverseaza in favoarea femeilor. Fata de 1992 segmentul 0-14 ani si-a
păstrat aproximativ aceeași valoare, fapt ce face să rămână deficitar segmentul 35-50 ani, putin
numeros fata de restul populatiei, ceea ce nu este o situatie benefică pentru sectorul economic.

85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
0 50 100 150 200 250 300
Feminin Masculin
Se observa din graficul pentru anul 2011 ca populatia cuprinsa intre 25 si 50 ani este mai
numeroasa. Acest interval de varsta arată faptul ca un număr mare de populație activă a rămas în
comună. De asemenea se poata observa faptul că a scăzut numărul populației cu vârste cuprinse
între 5-19 ani. Este o situatie care prevede deja o scadere precum si o imbatranire a populatiei
comunei.
48
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
0 50 100 150 200 250 300 350
Feminin Masculin
Observam că în anul 2016 situatia populatiei din punct de vedere a varstei, sufera unele
modificari si anume:
• segmentul critic din 1992 - 2011 si anume 0-14 ani este mai numeros ceea ce duce la o
ameliorare a situației cu privire la înbătrânirea populației ;
• apare consolidat segmentul 0-14 de ani, ceea ce inseamna că populația tânără consideră
localitatea Clinceni un mediu propice pentru a-și întemeia o familie.
• segmentul 25-50 din 2011 se regaseste la fel și în 2016 , având tendințe de creștere. Astfel
putem afirma că un număr mare din populația activă a ales să rămână in localitate. Putem
concluziona ca datorita eforturilor depuse de administratia locala, comuna a inceput sa
redevina atractiva ca loc de desfasurare a vieții și activității.
Avand in vedere cele de mai sus - pentru consolidarea stabilitatii populatiei in comuna- ar fi
salutar daca administratia publica locala s-ar implica in segmentul planificare familiala ca,
componenta sociala. Ca masura pentru incurajarea constituirii de noi familii Consiliul Local si
Primaria comunei Clinceni pot optat pentru constituirea unei zone de loturi de teren pentru
tinerii casatoriti. Aceasta masura ar trebui dublata de noi locuri de munca (spre exemplu prin
amenajarea unor parcuri de distracții și a unor complexe sportive – piscine, parcuri tematice,
construirea unor amenajări turistice în apropierea obiectivelor naturale- pădurea Ordoreanu - cu
minime dotari pentru functionare, astfel incat sa se creeze locuri de munca), de efortul atragerii de
investitii in domenii in care productia locala sa fie prelucrata si de eventuale facilitati in acordarea
de credite pentru locuinte.
Nu in ultimul rand este necesar accesul la educatie si sanatate cunoscandu-se faptul ca o
instruire superioara ofera sanse in plus pentru gasirea si mentinerea unui loc de munca, iar
49
asistenta medicala in randul tinerelor mame si copiilor nou nascuti duce la formarea unei populatii
sanatoase, care la randul ei poate ocupa un loc de munca stabil.
2.5.1.6. MIȘCAREA NATURALĂ ȘI MIGRATOARE

2.5.1.6.a. MISCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI (SPOR NATURAL)
RATA RATA GENERALA SPOR

TOTAL
AN NASCUTI NATALITATII DECEDATI A MORTALITATII NATURAL
POPULATIE
VII ‰ ‰ ‰
1992 4804 51 10.61 60 12.48 -1.87
2002 4597 31 6.74 56 12.18 -5.71
2011 5433 58 10.67 74 13.62 -2.95
2014 6036 64 10.6 71 11.76 -1.16
Miscarea naturala a populatiei

80
70
60
50
40
30
20
10
0
1992 2002 2011 2014
NASCUTI VII DECEDATI
16
14
12
RATA NATALITATII ‰
Procent ‰
10
8
RATA GENERALA A
6 MORTALITATII ‰
4
2
0
1992 2002 2011 2014
Din graficele de mai sus, reiese clar ca numarul deceselor a fost cu 20% mai mare in
perioada 1992-2011 urmând ca acesta să se diminueze și sâ tindă către egalitate cu numărul
celor născuți in perioada 2011-2014. Acest lucru face ca sporul natural să rămână negativ, asa
cum se poate observa in graficul de mai jos. Încurajotor este faptul ca sporul natural se afla pe o
50
panta crescătoare. Coreland cu piramida varstelor, este posibil sa urmeze o perioada în care
sporul natural ar putea fi pozitiv.
0
SPOR NATURAL ‰
1992 2002 2011 2014
-1
-2
-3
SPOR NATURAL ‰
-4
-5
-6
Rata sporului natural

SN= Spor natural
RN= Rata natalitatii
RGM= Rata generala a mortalitatii
𝐧𝐚𝐬𝐜𝐮𝐭𝐢 𝐯𝐢𝐢
RN= 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭𝐢𝐞
SN= RN – RGM
D D
iar RGM = 1000 rezulta: SN = RN − 1000
P P
D = numarul total al deceselor inregistrate in anul t
P = populatia medie in anul t
Natalitate- numarul de nascuti la 1000 locuitori
Mortalitate- numarul de decedati la 1000 locuitori.
2.5.1.6.b. SPOR MIGRATOR
Plecari cu Plecari cu
Stabiliri cu Stabiliri cu
Total domiciliul resedinta Spor
Anul domiciliul in resedinta in Evolutie
populatie din din migrator
localitate localitate
localitate localitate
1992 4804 78 154 -- 29 -105 -21.85
2002 4597 28 39 11 26 -26 -5.65
2011 5433 278 54 38 10 +252 +46.38
2014 6036 336 97 47 20 +266 +44.06
Conform date TEMPO-INSS
60 Spor migrator
40
20
0
-20
-40
1992 2002 2011 2014
Spor migrator -21.85 -5.65 46.38 44.06
51
Din tabelul și graficul pentru sporul migrator se constata ca acesta a fost drastic negativ in
1992, a inregistrat un varf in plaja pozitiva in 2011, iar in 2014 a scazut, dar a ramas pozitiv. In
1992 a fost drastic negativ, ca urmare a faptului ca populația înca din 1990 putea migra mai usor
dintr-un loc în altul. La ora actuală sporul migrator este pozitiv, ceea ce confirmă afirmația de mai
sus cum că Clinceni prezintă interes pentru stabiliri de domiciliu sau de resedințe. Este posibil ca
populația comunei să crească în continuare într-un ritm lent datorită sporului migrator. Trebuie
avut în vedere că o creștere a populației prin spor migrator, poate duce la o îmbatranire a
populației, deoarece preferă un mediu mai liniștit persoanele în vârstă -pensionarii- și mai putin
populația activă, angrenată în activități în special în orașe, ceea ce i-ar obliga la navetă zilnică.
Avand in vedere aceasta situatie, autoritatile locale vor trebui sa gaseasca factorii ce
pot duce la stoparea imbatranirii populatiei si ulterior la cresterea numarului acesteia. Pe
langa factorii ce vor fi identificati de catre autoritatile locale, sugeram in “Evolutia
demografica” un program privind ameliorarea fenomenului de imbatranire prin cresterea
natalitatii, program ce ar contine urmatoarele masuri:
• crearea de oportunitati pentru femeile tinere de a se dezvolta profesional,
concomitent cu procesele de intemeiere a unei familii si de nastere si crestere a copiilor. Aceasta
masura vizeaza in special, acele unitati administrativ-teritoriale cu populatie imbatranita.
• creerea de facilitati de planificare familiala;
• suport economic pentru familiile cu copii numerosi;
• atragerea si reducerea emigratiei tinerilor.
Totusi in esenta ramane ca foarte importanta crearea de locuri de munca stabile si
diversificate ca specialitati (domenii).
2.5.1.6.c. RATA ȘOMAJULUI
Nr. persoane fără loc de muncă

ANUL
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 (mai)
Masculin 42 36 27 29 24 18 14
Feminin 39 18 28 22 20 8 8
TOTAL 81 54 55 51 44 26 22
Nr. total
5180 5433 5645 5878 6036 6226 6411
populație
Procent % 1.56 0.99 0.97 0.87 0.73 0.42 0.34
52
Evoluția șomajului 2010 - 2016
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 (mai)
Dacă în 2010 rata șomajului era de peste 1,5%, aceasta fiind o cauză a crizei economice, începând
cu 2011 rata șomajului a scăzut constant, ajungând la 0,34% în 2016.
2.5.1.6.d. NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAȚI
NUMĂR NUMĂR
AN MEDIU DE POPULAȚIE CU
SALARIAȚI VĂRSTĂ 20-64 ANI
1992 206 2712

1993 185 2631
1994 129 2601
1995 119 2606
1996 1107 2613
1997 982 2651
1998 790 2652
1999 808 2650
2000 808 2638
2001 591 2649
2002 726 2633
2003 558 2620
2004 521 2647
2005 1802 2697
2006 2070 2741
2007 2253 2816
2008 2645 2968
2009 1978 3148
2010 1581 3351
2011 1670 3550
2012 1889 3712
2013 1775 3892
2014 2302 3979
2015 2186 4083
53
NUMĂR MEDIU DE SALARIAȚI
3000
2500
2000
1500
1000
500
2006
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Se observă că numărul minim de salariați a fost înregistrat în intevalul 1994-1995, iar numărul
maxim în anul 2008. Începând cu 2009 numărul salariaților a început să scadă, cel mai probabil
din cauza crizei economice.
2.5.2. PROTECȚIE SOCIALĂ
Categorii sociale pe grupe de vârstă
POPULAȚIE CU POPULAȚIE CU POPULAȚIE CU

VÂRSTĂ 0 -14 VÂRSTĂ 15 -19 VÂRSTĂ 65 -85 NR. TOTAL
AN ANI ANI ANI (ȘI PESTE) POPULAȚIE
PROCENT PROCENT PROCENT
NUMĂR NUMĂR NUMĂR
% % %
1992 971 20.21 418 8.70 703 14.63 4804
2002 810 17.62 334 7.27 820 17.84 4597
2011 727 13.38 302 5.56 854 15.72 5433
2014 894 14.81 301 4.99 862 14.28 6036
2016 998 15.57 317 4.94 917 14.30 6411
Conform date INSS
Se poate observa că procentul segmentului de populație cu vârste cuprinse între 0-14 ani este de
15-20% iar cei cu vârste între 65-85 ani tinde către 15%. Aceste segmente de populație trebuie
susținute pe viitor de către autoritățile locale, pe componentă socială. În partea a II-a a prezentei
documentații vor fi prezentate direcțiile de acțiune și proiectele propuse pentru îmbunătățirea
serviciilor sociale.
54
2.5.3. EDUCAȚIE
Unități școlare - 2016
Număr
Nr.crt. Unități Nivel de instruire An
1992 2002 2011 2014 2015
Unități de Preșcolar total din care: 2 3 3 3 3
învățământ Creșe 0 0 0 0 0
1 pe niveluri Grădinițe 2 3 3 3 3
de Primar și gimnazial -total din care: 4 4 4 4 4
educație
Liceal 0 0 1 1 1
Nivel de instruire -total din care: 622 510 757 849 883
Copii înscriși în grădinițe 115 100 258 200 180
Elevi înscriși în învățământul
507 410 499 649 703
preuniversitar - total
Populația
școlară pe Elevi înscriși în învățământul primar
niveluri de și gimnazial - total ( inclusiv
2 507 410 437 550 601
educație învățământul special) din care:
Elevi înscriși în învățământul primar 0 191 208 342 387
Elevi înscriși în învățământul
0 219 229 208 214
gimnazial
Elevi înscriși în învățământul liceal 0 0 62 99 102
Nivel de instruire -total din care:
Învățământ preșcolar 4 5 12 13 10
Învățământ primar și gimnazial -
Personalul total (inclusiv învățământul special) 35 26 27 15 15
didactic, din care:
3 pe niveluri
de Învățământ primar ( inclusiv
0 10 9 15 15
educație învățământul special)
Învățământ gimnazial ( inclusiv
0 16 18 0 0
învățământul special)
Învățământ liceal 0 0 0 22 23
Date conform cu INSS
2.5.4. NIVEL DE TRAI

Situația gospodăriilor și a locuințelor
An
Denumire indicator
2011 2016
Numărul gospodăriilor populaţiei 2011 2650
Numărul persoanelor care alcătuiesc
gospodăriile populaţiei 6447 6900
Numărul camerelor de locuit (inclusiv din
ULN) 8359 10675
55
Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul
anului, pe forme de proprietate – total[mp]
140420 125000
Numărul locuinţelor - total (inclusiv ULN)
2377 3050
Numărul locuinţelor permanente 2377 3050
Numărul locuinţelor sezoniere - -
Date furnizate de primăria Clinceni
Numărul locuințelor permanente și sezoniere după forma de proprietate
Numărul de
locuințe
Forma de proprietate
permanente și
sezoniere
privată 3050
de stat -
privată de grup -
a cultelor religioase -
Suprafața locuibilă la sfârșitul anului, pe forme de proprietate (31.12.3016)
Suprafața locuibilă existentă la

Nr. Forma de
sfârșitul anului, pe forme de
crt. proprietate
proprietate (mp -arie desfășurată)
1 privată 185 000
2 de stat -
3 privată de grup -
4 a cultelor religioase -
TOTAL 185 000
2.5.5. SĂNĂTATE
Numărul de unități sanitare – conform datelor furnizate de primărie (februarie 2017)
Număr de unități / An
Unități sanitare
1992 2002 2011 2014 2015 2016
Dispensare medicale 1 1 1 1 1 1
Cabinete medicale de medicina
- - - - - -
generala
Cabinete medicale de familie 1 2 2 3 3 3
Cabinete stomatologice 1 1 1 1 1 1
Cabinete medicale de specialitate - - - - 1 1
Farmacii - 1 1 3 3 4
Laboratoare medicale - - 1 1 1 1
Dispensar medical veterinar 1 1 1 1 1 -
56
În ”Strategia de dezvoltare locala a comunei Clinceni pentru perioada 2015-2020” este menționat
faptul că în anul 2014 au fost finalizate lucrările de construcție a Dispensarului uman Clinceni și
în scurt timp va fi inaugurat cabinetul medical din satul Olteni.
Numărul de cadre medicale – conform datelor furnizate de primărie (februarie 2017)
Categorii de cadre medico- Număr de persoane / An
sanitare 1992 2002 2011 2014 2015 2016
Medici 3 3 2 3 3 3
Medici de familie 3 3 2 3 3 3
Medici stomatologi 1 1 1 1 1 1
Farmaciști - - 2 2 2 2
Asistenți 3 3 3 4 4 4
Medici veterinari 1 1 1 1 1 -
2.5.6. CULTURĂ
Biblioteci – pe categorii de biblioteci conform INSS (31.12.2016)
Număr de unități / An
2011 2014 2015
Biblioteci 3 5 4
Volume existente în
23141 33352 35551
biblioteci
Cititori activi la biblioteci 356 439 433
Volume eliberate 1400 2379 2370
Personal angajat 2 1 1
Observam ca numărul volumelor din biblioteci este mare, dar este extrem de mic numărul
cititorilor. În aceste condiții nu putem spune că populația beneficiază de un grad ridicat de
cultură, cu atât mai mult cu cât celelalte forme de exprimare culturală (teatru, cinematograf, etc.)
nu există în comuna.
La nivel de populatie totală în anul 2015, rezultă ca numai 6,95% din populație trece și pe
la bibliotecă, pentru a împrumuta cărti.
2.5.7. SPORT
În comună există terenuri de sport ale școlilor și o baza sportivă modernă, amenajată de
Primărie pentru echipa de fotbal a comunei în apropierea satului Clinceni.
De asemenea există o baza de agrement pentru pescuit sportiv și aerodromul sportiv ”Aurel
Vlaicu”, pentru zborul sportiv cu planoare, avioane, etc.
2.5.8. STATISTICĂ ECONOMICĂ – LOCUINȚE
Numărul de locuințe conform datelor de pe INSS (31.12.2016)
57
Numă de Număr de
An
locuințe autorizații
2002 1696 45
2003 1731 56
2004 1815 80
2005 1894 102
2006 1980 137
2007 2160 189
2008 2384 234
2009 2513 135
2010 2662 118
2011 2411 108
2012 2495 96
2013 2572 73
2014 2649 84
2015 2715 85
Numă de locuințe
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Număr de autorizații
250
200
150
100
50
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
58
Se poate observa ca anul începerii crizei economice în România, coincide cu cele mai
multe autorizații de construire eliberate. Numărul autorizațiilor este direct proporțional cu numărul
construcțiilor executate (investiții finalizate). Ca medie pe 14 ani, rezulta 110 construcții
autorizate pe an.
Sunt de remarcat anii 2004, 2008 si 2014, ani cu o dinamică surprinzătoare, având în
vedere că numărul locuințelor permanente și sezoniere în 2011 a fost de 2011 scăzând cu 251
(numarul total de locuinte ridicate in perioada 2002-2011) rezultă cu aproximație (din cauza anului
2011) 1696 de locuinte la nivelul anului 2002 și făcând raportul între locuințele construite în
perioada 2002-2011 și numarul locuintelor la nivelul lui 2002, rezultă o creștere a fondului
construit (locuințe) de 57% în perioada amintită. Este surprinzător faptul că numărul de locuințe
noi a crescut, cu toate ca populația a avut perioade în care a migrat destul de mult. Putem
indentifica două aspecte ale fenomenului.
1. Fie o parte a populației stabile și-a construit case noi (estimăm acest procent ca fiind mic)
2. Concluzia firească este aceea ca și-a construit locuințe populația nou stabilită în comună sau
nestabilită în comună, dar care și-a dorit o a doua locuință într-un mediu mai curat și mai
liniștit.
2.5.9. INVESTIȚII
Cele mai multe investiții realizate de către primărie au fost în domeniul:
• Infrastructurii rutiere – pietruiri și asfaltări de drumuri ce fac legătura între satul de
referință și satele componente dar și extinderi de drumuri în zonele noi construite.
• Infrastructurii tehnico-edilitare – proiecte de alimentare cu apă și canalizare începute
din 2014.
• Sănătate – realizarea cabinetului medical din satul Olteni și modernizarea dispensarului
uman din Clinceni.
• Învățământ – modernizarea , igienizarea și dotarea cu mobilier și material didactic a
unităților de învățământ.
• Sport și mediu – realizarea unei baze sportive pentru fotbal, amenajarea zonei de
agrement în Clinceni pentru pescuit sportiv și petrecerea timpului liber.
2.5.10. POȘTA ȘI TELECOMUNICAȚII
2.5.10..a. Poșta
În comună există oficiu poștal la adresa Str. Principala, nr. 118, sat Clinceni, judetul Ilfov.
Acesta oferă toate tipurile de servicii specific oficiilor poștale și funcționează conform
programului: luni – vineri de la 9:00 la 18:00.
2.5.10.b. Telecomunicații
La ora actuală toată populația comunei este racordată la telefonie fixă sau mobilă și
la alte posibilități de telecomunicatii (Internet).
Din punct de vedere al dotarii cu serviciul telefonic, mentionam urmatoarele:
VODAFONE nu deține trasee de FO, obiective sau instalații în zona administrativă a comunei
Clinceni.
ORANGE menționează existența cablului de FO pe teritoriul comunei Clinceni. Zona de siguranta
este materializata printr-un culoar de 2 metri (1m de fiecare parte a traseului FO Orange). Orice
lucrare in aceasta zona necesita avizarea de la detinatorul infrastructurii de fibra optica Orange
Romania.
59
RCS&RDS menționează existența unei rețele de furnizare servicii de cablu, internet și telefonie pe
raza comunei.
TELEKOM menționează existența instalațiilor de telecomunicații dupa cum urmează:
• Canalizații telefonice;
• Cabluri cu fibră optică;
• Cabluri tc. interurbane în suprafață;
• Cabluri tc. aeriene montate pe stâlpi;
2.5.11 TURISM
În ceea ce privește capacitatea de cazare turistică, în comună nu există dotări de genul han,
motel, hostel, hotel sau pensiuni înregistrate în circuitul turistic.
2.5.12 MEDIU
Menționăm faptul că pe teritoriul comunei nu există gropi de gunoi sau platforme de
transfer, resturile menajere fiind colectate periodic de serviciul de salubritate concesionar.
În proporție de peste 98% din gospodării beneficiază de alimentare cu energie electrica.
În ceea ce privește disfuncționalitățile menționăm:
1) există rețea de alimentare cu apa a populației, în sistem centralizat, dar nu este
funcțională
2) există rețea de canalizare, în sistem centralizat, dar nu este funcțională
3) nu există rețea pentru colectarea apelor pluviale;
4) există rețea de alimentare cu gaze naturale a populatiei;
Pentru a afla detalii și situația din punct de vedere al mediului, vezi Avizul și Raportul de mediu
ce fac parte integrantă din prezenta documentație.
2.6. CIRCULAȚII ȘI TRANSPORTURI
2.6.1. LEGĂTURI RUTIERE – SITUAȚIE EXISTENTĂ
Situatia existenta - circulatii rutiere

Comuna Clinceni cuprinde in prezent in teritoriul sau administrativ localitatea
Clinceni- resedinta de comuna, satul Ordoreanu Nou si satul Olteni - sate apartinatoare. Legatura
comunei la reteaua de localitati se asigura prin intermediul urmatoarelor drumuri clasificate
mentionate mai jos.
Localitatea este traversata de drumul judetean DJ 602 care face legatura cu Bucurestiul
prin b-dul Prelungirea Ghencea si cu comuna Domnești. DJ 602 se intersecteaza cu DJ 401A, care
face legatura cu comuna Domnești spre nord si orasul Bragadiru spre sud. In Bragadiru se
intersecteaza cu DN 6, Bucuresti-Alexandria. Spre vest DJ 602 face legatura cu comuna
Domnesti- Ciorogârla, dupa care iese in autostrada A1, Bucuresti-Pitesti. In viitorul mai mult sau
mai putin apropiat comuna Clinceni va fi strabatuta de inelul II de centura al capitalei, inel ce va
avea regim de autostrada. In afara drumurilor judetene, comuna mai este deservita de o retea de
drumuri comunale: DC 125( Clinceni-Ordoreanu Nou) si DC 122 ( Clinceni – Olteni facând
legatura cu DJ 401A la vest si cu DJ 602 în nord-est).
60
Drumurile comunale au un trafic mediu sau redus, incadrandu-se in clasele tehnice a IV-a
si a V-a, avand latimi ale partii carosabile intre 15,00-18,00 m. Ele au imbracaminti asfaltice in
stare buna si medie.
2.6.1.a. DRUMURI JUDEȚENE

Comuna este străbătută de DJ 602 care face legatura cu Bucurestiul prin b-dul Prelungirea
Ghencea si cu comuna Domnești. DJ 602 se intersecteaza cu DJ 401A, care face legatura cu
comuna Domnești spre nord si orasul Bragadiru spre sud.
DJ 602 străbate comuna pe o distanță de 2,16 km.
DJ 401A străbate comuna pe o distanță de 4,13 km.
Profilul transversal existent al DJ 401 și DJ 602 variază între 15 m și 18 m după cum urmează:
parte carosabila 7,0 m, acostament 1,0 m, sant 1,0 m, spatiu verde de protecție 1,0 m-1,5 m,
trotuarul 1,0 m - 1,5 m, spațiu verde de aliniament de 0,5 m.
2.6.1.b. DRUMURI COMUNALE

DC 122 pleacă din DJ 602 și iese în DJ 401A
Face legătura între satul Olteni și satul Clinceni.
DC 125 pleacă din DJ 401A (Clinceni) și iese în DJ 401A ( Domnești).
Face legătura între satul Clinceni și satul Ordoreanu Nou. De asemenea leagă comuna Clinceni cu
comuna Domnești, treecând prin Țegheș.
2.6.2. REȚEAUA DE STRĂZI DIN INTRAVILAN

Comuna Clinceni este încadrată de:

o Autostrada A1 București-Pitești, la nord
o Drumul național 6 (DN6) la sud
o Drumul național DNCB (Centură București), la est.
Axele rutiere principale care conectează comuna de teritoriul învecinat și care asigură
accesibilitatea pasagerilor și mărfurilor sunt reprezentate de drumurile județene DJ401A și DJ602,
care tranzitează teritoriul comunei pe axele sud-est – nord-vest.
Drumurile care asigura legatura comunei cu teritoriul de influenta si pe care le-am
prezentat mai sus reprezinta reteaua majora de strazi din comuna Clinceni. Dezvoltarea retelei de
strazi din localitate s-a facut - in general sprijinindu-se pe reteaua majora - in timp si reprezinta
tipul de retea ce se dezvolta spontan, in functie de adaugarea in continuare a locuintelor. Din
aceasta cauza strazile uneori nu au acelasi profil transversal de la un capat la altul. Ideea de trasee
prestabilite lipseste cu desavarsire.
Reteaua de strazi se sprijina pe DJ 602 și DC 122 în satul Olteni, pe drumul judetean DJ
401 A si DC 125 in satul clinceni si Ordoreanu Nou. Strazile sunt dispuse in configuratii diferite,
lucru impus si de dispunerea loturilor pe care le delimiteaza. In cea mai mare parte strazile se
61
intersecteaza in unghi drept (intersectii in T sau in cruce si mai rar in X sau Y). Latimea lor
variaza de la 4 la 18m. Majoritatea drumurilor comunale si locale sunt neasfaltate, iar sistemele de
scurgere a apei pluviale (santuri si podete) sunt nesatisfacatoare (neintretinute in mare parte).
2.6.3. PARCAREA
Cresterea nivelului de trai, coroborat cu reconversia fortei de munca sunt elemente care au
facut ca parcul auto sa creasca destul de mult. De asemenea avand in vedere ca, comuna Clinceni
asigura forta de munca pentru capitala, a facut ca mobilitatea populatiei sa creasca.
In comuna sunt putine locuri de parcare amenajate, conform normelor tehnice in vigoare si
aici mentionam zona din jurul Primariei.
In rest parcarea se face pe carosabil, lucru care duce la reducerea capacitatii de circulatie a
drumului respectiv, a fluentei si sigurantei traficului auto, dar si al pietonilor.
2.6.4.TRANSPORTUL ÎN COMUN
Transportul in comun se realizează astfel:
- două linii de transport în comun ale RATB: 456 și 439;

• 456 circulă de luni până vineri, între ora 5:00 și 23:15, dus-întors pe traseul București
(Ghencea) – Olteni – Clinceni
62
• 439 circulă de luni până vineri, între ora 4:30 și 22:35, dus – întors pe traseul București
(depou Alexandria) – Clinceni
Conform cu www.ratb.ro/v_bus_preorasenesc
- curse private, zilnice de maxi-taxi cu numerele: 456, 439 și 438;
• 456 – dus - întors pe traseul București (Ghencea) – Olteni (Puțul Olteni)
• 439 - dus – întors pe traseul București – Bragadiru - Clinceni
• 438 - dus – întors pe traseul București (Depoul Alexandriei) - Bragadiru - Clinceni -
Domnești
2.6.5. INTERSECȚII
În prezent intersecțiile cu drumurile județene DJ 602 și DJ 401A nu sunt marcate sau
semaforizate, iar virajele la stânga se fac cu dificultate.
Traficul pe teritoriul comunei Clinceni se desfășoară în general fluent și fără probleme

deosebite. Singurele impedimente sunte generate de trama stradală îngustă a drumului județean,
lipsa trotuarelor pentru pietoni și amplasarea/staționarea în zona carosabilului de materiale sau
autovehicule care obstrucționează circulația rutieră.
Pe traseul drumului județean DJ401A se formează două intersecții cu valori de trafic mai
important și anume:
o Intersecția cu drumul comunal (DC125) ce duce spre satul Ordoreanu și
o Intersecția cu drumul comunal (DC121) ce duce spre satul Olteni și DNCB (prin intermediul
DJ602)
63
2.6.6. CEREREA DE TRANSPORT
In comuna Clinceni se suprapun trei categorii ale cererii:

o traficul intern, trafic care se desfasoara numai in interiorul comunei, acesta este generat de
activitatea economica, sociala, comerciala, industriala ale comunei.
o traficul atras si generat, acest tip de trafic este generat de legaturile comerciale, economice,
sociale sau de forta de munca pe care le are comuna cu localitatile din jur (în speță, Municipiul
București) și
o un procentaj ridicat de trafic de tranzit, de lungă distanță, care se desfășoară în special pe
rețeaua adiacentă de drumuri județene. Datorită circulației foarte îngreunate pe sectorul
adiacent de centură, o parte din autovehiculele de pe autostrada A1 și DN6, folosesc drumurile
județene situate pe teritoriul comunelor Cliceni, Domnești pentru a scurta timpii de traversare.
Figură 0-1. Cererea de transport, anul de bază 2016

Sursa: Modelul Național de Transport
Planșa anterioară prezintă fluxurile de trafic la nivelul anului 2016, având ca sursă Modelul
Național de Transport de care Consultantul dispune.
2.6.7. DATE DE TRAFIC

Pentru a dispune de o imagine de ansamblu asupra traficului din zona de influenta analizata,
se vor analiza datele de trafic rezultate cu ocazia numaratorilor de circulatie efectuate de
proiectant, in luna aprilie, 2017. Recensamintele au fost efectuate in intervalul orar 08:00 – 18:00
si au vizat fluxurile de trafic care folosesc traseul drumului județean 401A.
64
De asemenea, se vor analiza si rezultatele recensamintelor generale de circulatie efectuate
din 5 in 5 ani de catre Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica (CESTRIN) din cadrul
Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Tabel 0-1 Evoluția traficului pe DJ401A (2000-2017)
Microbuze Autocamionete Autocamioane Autocamioane Autovehicule Autobuze Tractoare Autocamioane Vehicule Total
Pozitie km
Anul Biciclete, cu max. si autospeciale si derivate si derivate articulate(tip TIR), şi autocare cu/fara cu 2,3 sau 4 cu tractiune vehicule
motociclete Autoturisme 8+1 locuri cu MTMA cu doua axe cu trei sau remorchere cu remorca, axe, cu remorci animala
<= 3,5 tone patru axe trailer, vehicule vehicule (tren rutier)
cu peste 4 axe speciale
2005 22+000 248 1630 - - 115 101 19 14 13 3 53 2196
2010 22+000 195 1887 105 195 140 62 31 35 8 4 17 2679
2017* 22+000 174 3054 170 316 369 130 112 49 12 6 24 4416
Sursa: CESTRIN (2005, 2010), Recensământ proiectant (2017)
Se poate observa în ultimii ani o creștere semnificativă a traficului și a tuturor categoriilor de

vehicule, între 2010 și 2017 traficul a crescut cu o rată de circa 8% pe an.
Ultimul recensamant de circulatie oficial a fost efectuat in anul 2015, insa aceste date nu
sunt inca disponibile public.
Ca disfunctionalitati mentionam:
-
valoare traficului in crestere
-
slaba intretinere a trotuarelor, care in multe locuri sunt impracticabile mai ales din
cauza vegetatiei crescuta din curti sau a copacilor din plantatiile de aliniament
- insuficienta suprafata destinata parcajelor amenajate, astfel incat sa nu fie afectat
traficul rutier pe drumurile publice
- existenta unor drumuri vicinale cu fundaturi
- drumuri prin vatra satelor cu sinuozitati
- intersectii neamenajate ale strazilor laterale cu drumurile judetene.
Alte disfunctionalitati:
• comuna, se incadreaza ca tipologie in categoria satelor care s-au dezvoltat in timp
de-a lungul unor drumuri, ceea ce a condus la aparitia unor trasee care au fost
conditionate de obstacole naturale si la intersectii cu configuratie defectuoasa.
• În mare parte, intersectiile nu dispun de amenajari corespunzatoare, cu raze de
racordare care sa permita inscrierea tuturor vehiculelor, iar vizibilitatea este redusa.
• Faptul ca localitatile sunt traversate de drumuri judetene, drumuri pe care se
inregistreaza valori de trafic relativ in crestere (din care procentul vehiculelor grele
este in crestere) a condus la cresterea poluarii fonice, dar si la transmiterea
vibratiilor produse de traficul greu spre cladirile situate de-a lungul acestora.
• In reteaua de strazi sunt cuprinse si strazi infundate care in multe situatii daca s-ar
realiza strapungeri, cu corectare de trasee, ar face reteaua de strazi mult mai
coerenta si implicit functionala.
• Intersectiile nu au amenajari corespunzatoare normelor tehnice in vigoare, chiar si
cele rezultate la intalnirea cu drumul judetean.
• Statiile de transport public de calatori nu au amenajari minime (alveole).
65
• Lipsa locurilor de parcare in apropierea centrelor de interes.
• Nu exista intersectii semaforizate.
In urma analizarii profilului strazilor din zona studiata reiese faptul ca nicio strada nu are rezervat
spatiul necesar functionarii sau realizarii pistelor de biciclisti. Pe arterele existente nu a fost
reglementata, marcata, zona alocata biciclistilor. Lipsa zonelor amenajate pentru parcarea
bicicletelor precum si lipsa pistelor descurajeaza utilizarea bicicletelor ca alternativa la transportul
motorizat.
2.7. INTRAVILANUL EXISTENT – BILANȚ TERITORIAL
Intravilanul existent al comunei Clinceni este de 2174,78 ha, funcțiunile și bilanțul
teritorial pe intravilan putând fi urmărite în tabelul de mai jos:
Bilanț intravilan - EXISTENT CLINCENI
Nr.crt Zone funcționale Ha %
1 Zonă de locuințe și funcțiuni complementare locuințelor 1233,96 56,74
2 Zonă mixtă: zone locuințe + zonă complexă de interes public 238,65 10,97
3 Zonă mixtă: zonă de unități cu funcțiuni complexe de interes 191,44 8,80
public + zonă industrială cu impact redus asupra mediului
4 Zonă centrală și alte zone sau unități cu funcțiuni complexe de 147,05 6,76
interes public
5 Zonă de comunicații feroviare și construcții aferente 2,74 0,13
6 Căi de comunicație și transport 99,92 4,60
7 Spații verzi, de agrement, sport și de protecție 26,56 1,22
8 Zonă de gospodărie comunală + construcții aferente rețelelor 8,02 0,37
tehnico-edilitare
9 Zonă de agrement, spatii verzi, parcuri 125,53 5,77
10 Terenuri cu destinație specială 60,75 2,79
11 Ape 31,94 1,47
12 Teren neproductiv 8,22 0,38
TOTAL 2174,78 100
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
În capitolul 2.3.5 a fost expusă situația zonelor cu riscuri naturale.
2.9. ECHIPARE EDILITARĂ
2.9.1. GOSPODĂRIREA APELOR – SITUAȚIE EXISTENTĂ

Pe teritoriul comunei Clinceni, R.N. Apele Romane-S.G.A Giurgiu, are în administrare, conform
adresei nr. 8185/FT din 16.08.2016, trasee de transport apă, aducțiuni, puțuri, drenuri, canale de
scurgere, baraje, stăvilare, taluze, poduri, podețe și orice fel de construcții hidrotehnice, etc. cu
zone de siguranță și/sau protecție aferente după cum urmează:
• Acumularea Mihăilești cu S= 96,8333 ha
• Dig mal stâng acumularea Mihăilești cu S=11,5071 ha
66
• Contracanal mal stâng acumulare Mihăilești cu S=0,4320 ha
În conformitate cu prevederila Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificări și completările ulterioare,
lățimea zonei de protecție a contracanalului mal stâng acumulare Mihăilești este de 4m, zonă pe
care nu se admit executarea de clădiri ( locuință, bazin betonat vidanjabil, wc tip uscat, garaj,
anexe gospodărești, etc.) și nici amplasarea plantațiilor de pomi.
Cursurile de apa ce strabat comuna sunt prezentate in tabelul de mai jos.

A. Suprafete ocupate de apa
Nr.crt Denumire curs de apă Cod cadastral Suprafață (ha) Lungime (km)
1 Argeș X-1 15,95 3,5
2 Sabar X-1.24 2,16 7,0
3 Ciorogîrla X-1.24.8 14,52 6,0
Total suprafață ocupată de ape 32,63ha.
În conformitate cu prevederile Anexei 2 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificări și

completări ulterioare, lățimea zonei de protective a cursurilor de apă este cuprinsă între 5m și 20m,
în funcțioe de lățimea cursului de apă astfel:
• Lățime sub 10m – Sabar, Ciorogârla – zona de protective este de 5m de-o parte și de alta a
cursului de apă
B. Lucrari hidrotehnice
Administrația Națională ”Apele Române” – A.B.A. Argeș – Vedea nu are în curs de derulare
obiective de investiții, pe teritoriul administrative al Comunei Clinceni.
C. Acumulări (iazuri piscicole)
În intravilanul comunei se află 25,51 ha suprafață luciu de apă sub formă de iazuri în locul de
exploatare a unor foste zone balastiere. Conform cu „Strategiei de dezvoltare locală a comunei
Clinceni pentru perioada 2015-2020”, zona de agrement Clinceni, are în componența sa 11 ha
luciu de apă, amenajată pentru pescuit sportiv și natație. Zona are o plajă îngrijită și este dotată cu
restaurant, piscină și terasă.
De asemenea, în satul Olteni s-a amenajat un lac pentru agrement cu suprafața de 7 ha, care în
momentul de față este declarat bazin piscicol,
2.9.2. ALIMENTAREA CU APĂ – SITUAȚIE EXISTENTĂ

Conform cu adresa S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. - nr. 16093168/17.05.2016,
terenurile, imobilele şi instalaţiile tehnologice deţinute în administrare de Societatea Apa Nova
Bucureşti S.A. pe raza Comunei Clinceni, sunt proprietate publică sau privată a Municipiului
Bucureşti, fiind date în administrarea Societăţii Apa Nova Bucureşti S.A. urmare încheierii
Contractului de Concesiune nr. 1239/29.03.2000, având ca obiect concesiunea serviciilor publice
de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Bucureşti, între Municipiul Bucureşti -în
calitate de Concedent şi S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. - în calitate de Concesionar al serviciului
public de apă şi canalizare în Municipiul Bucureşti.
67
Pe teritoriul cadastral al comunei Clinceni, Societatea Apa Nova Bucureşti S.A. deţine în
administrare construcţii şi terenuri ce se încadreză la punctul "alte terenuri', acestea nefiind nici
terenuri arabile şi nici terenuri forestiere.
Suprafaţa de teren deţinută în administrare de societatea noastră pe raza comunei
Clinceni este de 285.664 m.p., din care: 255.328 mp. reprezintă zonă de protecţie sanitară cu
regim sever -astfel cum impun prevederile art. 13 pct. b) art. 30 din Normei speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, aprobată prin H.G. nr.
930/2005 şi 30.336 m.p. reprezintă suprafaţă impozabilă.
Pe raza comunei Clinceni deţinem în administrare următoarele instalaţii tehnologice
ce intră în componenţa sistemului de alimentare cu apă al Municipiului Bucureşti:
Colectorul II Bragadiru;
Colectorul III Bragadiru;
Frontul de puţuri Bragadiru Colector II şi Frontul de puţuri Bragadiru Colector III - 167
puţuri;
- Staţie pompare Colector 2 Bragadiru;
- Staţie pompare Colector 3 Bragadiru;
Toate instalaţiile tehnologice menţionate mai sus, se află în prezent în stare de
conservare.
Menţionăm că prin Actul Adiţional nr. 10 la Contractul de concesiune nr.
1239/29.03.2000 mai sus menţionat, s-a propus scoaterea din concesiune a construcţiilor şi
instalaţiilor fronturilor de captare colectoare II şi III Bragadiru cu terenurile aferente situate pe
teritoriul Comunei Clinceni.
Predarea acestora se poate realiza numai după adoptarea de către Consiliul General al
Municipiului Bucureşti a unor hotărâri în acest sens, iar în prezent procesul transferului este oprit
până la finalizarea unui Master Plan al Serviciilor de Alimentare cu apă şi de Canalizare pentru
Mun. Bucureşti şi comunele limitrofe (Zona Metropolitană Bucureşti).
Informaţii privind destinaţia viitoare a instalaţiilor existente şi perspectivele de
dezvoltare a unor noi obiective pe teritoriul comunei Clinceni, vă putem furniza după finalizarea şi
aprobarea Master Planului.
Din punct de vedere al serviciilor de alimentare cu apă în sistem centralizat, comuna, la ora
actuala (decembrie 2016) dispune parțial de rețea de distribuție apă potabilă și/sau menajeră
proprie în sistem centralizat, prin proiectul de ”Alimentare cu apă și canalizare ape menajere,
Comuna Clinceni- Județul Ilfov” realizat de S.C. ECOTERRA S.R.L. Această rețea este în
lucru și nu va fi funcțională până la terminarea lucrărilor.
Lucrările prevăzute a se executa pentru sursa de apă și gospodăria de apă constau din:
- 4 puţuri forate, H=180 m;
- aducțiune, realizată din conducte PEID, PN 10, De 90 - 200 mm;
- Gospodăria de apa cu 2 rezervoare de 600 mc, o staţie de pompare și o staţie de clorare,
cămin injecţie clor și bazin vidanjabil.
Debite de calcul
Determinarea necesarului de apă potabilă şi a debitelor de dimensionare pentru sistemul de
alimentare cu apă s-a făcut respectând prevederile SR 1343-1/06 şi STAS 1478-90.
Ţinând seama de datele primite de la autorităţile locale şi de perspectiva dezvoltării localităţilor
în 20 de ani, se consideră următoarele:
• numărul de locuitori este 6000 de persoane;
68
• debitul specific pentru consumatorii casnici (qs = 150 l/om,zi);
• numărul de consumatori publici (inclusiv zona de dezvoltare industriala) este de 6400
persoane;
• debitul specific pentru consumatorii publici (qs = 20 l/om,zi);
Debitele de dimensionare ale sistemului de alimentare cu apă:
3
Q zi med = 1/1000 x Ʃ
N x qs [m /zi]
unde: - Q zi med - debitul zilnic mediu;
- N - nr. consumatori;
- qs - debit specific [l/om,zi].
Qzimed = 1/1000 x 1(6000 x 150) + (6400 x 20)]
[m3/zi] X Qzimed= 1028[m3/zi]
unde: - Qzi max - debitul zilnic maxim;
- kzi = 1,3 - coeficient de variaţie
zilnică. Qzimax = 1,3 x 1028 [m3/zi]
■ Qzi max = 1336.4 [m3/zi]
unde: - Qor max - debitul orar maxim;
- kor = 2 - coeficient de variaţie orară.
Qormax = 1/24 x 2 x 7336.4
[m3/h] A Qormax = 111.36 [m3/h]
Qic = k p x k s x (Qzi max + Qn) [m3/zi]
unde: - Q,c - debitul de calcul pentru dimensionarea obiectelor aflate în amonte de rezervor; Qn
debitul pentru refacerea rezervei de incendiu; kp = 1,15 - pierderi de apă tehnic admisibile;
ks = 1,07 - coeficient pentru întreţinerea sistemului de alimentare cu apă.
Q „ = ^ * 2 4 [m3/zi]
ri
unde: - Vri - Volumul rezervei intangibile de incendiu;
Tri - timpul de refacere al rezervei de incendiu. Vri = V + V^ [m3]
V = 3 , 6 x n x Q iexTie[m3]
Vcons — 3 X Qor max X Tje [m ]
unde: - n - numărul de incendii simultane;
a-i = 0,7 coeficient de calcul pentru reţelele de joasă presiune;
Tie - timpul teoretic de funcţionare al hidranţilor exteriori;
V - Volumul de incendiu necesar hidranţilor;
Vcons - Volumul de consum asigurat pe perioada incendiului.
V = 3,6x2 x 1 0 x 3 [m3]
V=216[m3]
Vcons = 0,7 x111.36 x 3 [m3]
Vcons = 233.87 [m3] Vn = 216+ 233.87 [m3]
Vn = 449.87 [m3]
Qn = 449.87 / 72 x 24 [m3/zi]
Qn= 149.95 [m3/zi]
Q,c= 1,15 x 1,07 x (1336.4 + 149.95) [m3/zi]
Q,c= 1828.96 [m3/zi]
Qiic=kpxQorrnax [m3/h]
69
unde: - QnC - debitul de calcul pentru dimensionarea obiectelor aflate în aval de
rezervor. Q„c= 1,15 x 111.36 [m3/h] Q„c= 128.07 [m3/h]
QIKV) = a x kp x Qormax + 3,6 x n x kp x Qie [m3/h]
unde: - Qn(V) - debitul de calcul pentru dimensionarea obiectelor aflate în aval de rezervor cu
verificarea funcţionării în timpul incendiului.
QII(V)= 0,7 x 1,15 x 111.36+ 3,6x2 x 1,15 x 10 [m3/h]
QII(V)= 172.45 [m3/h]
Determinarea volumului rezervorului:
Volumului rezervorului se consideră a fi maximum dintre:
V r e z =(Vc+Vri) [m3] sau V r e z =(Vc+Vav) [m3]
unde: - Vc - volum de compensare a consumului; Vav - volum de avarie. V c = a 2 x k p x k s x Q z i m m
[m3]
unde: - a 2 - coeficient funcţie de mărimea centrului populat.
Nr. n < 5 5 < n < 10 10 ≤ n < 20 20 < n < 50 50 ≤ n < 100 100 < n < 300
Locuitori(mii)
a2 0,50 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20
DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE

Dimensionările s-au făcut in conformitate cu reglementările in vigoare in domeniu STAS 1343/1-
2006 "Alimentari cu apa. Determinarea cantităţilor de apa de alimentare pentru centre pupulate",
STAS 4163/1-95 "Alimentari cu apa. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare",
4163/2-95 "Alimentari cu apa. Reţele de ditributie.
Sistemul de alimentare cu apă al comunei Clinceni cuprinde următoarele obiecte:
Obiectul 1 - SURSA DE APA
Ob.1.1. Captare
Sursa formată din patru puţuri forate de 180 m adâncime. Fiecare puţ va fi echipat cu o pompă
submersibilă cu următoarele caracteristici:
■ F1:Q = 5.3l/s.; H = 75m;

■ F2: Q = 5.3 l/s.; H = 75m;
■ F3: Q = 5.3 l/s.; H = 75m;
■ F4: Q = 5.3 l/s.; H = 75
m;
Ob.1.2. Aductiunea
Conducta de aducţiune asigură transportul apei de la sursă la gospodăria de apă.
Conducta de aducţiune de la F1 la punctul 1 (punctul de intersecţie cu conducta de aducţiune de la
puţurile F2, F3, F4):
>a fost dimensionata la debitul de Q = 5,3 l/s, pentru o viteză de curgere de 0,77 m/s şi o pantă
hidraulică de 5.1 m/km.
A rezultat o conductă De 110 x 8.1 mm din PEID, PN 10.
putui F3):
>a fost dimensionata la debitul de Q = 5,3 l/s, pentru o viteză de curgere de 0,77 m/s şi o pantă
70
putui F4):
> a fost dimensionata la debitul de Q = 5,3 l/s, pentru o viteză de curgere de 0,77 m/s şi o pantă
Conducta de aductiune de la punctul 3 la punctul 2 (punctul de intersecţie cu conducta de
aductiune de la putui F2):
Conducta de aductiune de la F2 la punctul 2 (punctul de intersecţie cu conducta de aductiune de la
puţurile F3, F4):
Conducta de aductiune de la punctul 2 la punctul 1 (punctul de intersecţie cu conducta de
aductiune de la puţurile F1):
> a fost dimensionata la debitul de Q = 15.9 l/s, pentru o viteză de curgere de 1.08m/s şi o pantă
A rezultat o conductă De 160 x 11.8 mm din PEID,PN 10. Conducta de aductiune de la punctul 1
la rezervor.
> a fost dimensionata la debitul de Q = 21.20 l/s, pentru o viteză de curgere de 0,92 m/s şi o
pantă hidraulică de 5.2 m/km.
Obiectul 2 - GOSPODĂRIA DE APA
Ob.2.1. Cămin injecţie clor
Ob.2.2. Rezervoarele de înmagazinare R1 şi R2, fiecare cu un volum nominal de 600 m3; Ob.2.3.
Staţia de clorare echipată cu 1+1 aparate de dozare cu vacuum ; Ob.2.4. Cămin de neutralizare
Ob.2.5. Staţia de pompare pentru reţeaua de distribuţie echipată cu un grup de pompare cu 3
agregate (2 pompă activă + 1 rezervă) turaţie variabil şi un agregat pentru incendiu cu turaţie
constantă, precum si o camera disponibila pentru dispeceratul aferent acestei investiţii
Ob.2.6. Bazin vidanjabil
Ob.2.7. împrejmuirea pentru zona de protecţie sanitara si poarta de acces in gospodăria de apa.
Alte utilităţi necesare în exploatare drumuri şi alei, reţele în incintă.
Obiectul 3 - REŢEA DE DISTRIBUŢIE

Obiectul 1 - SURSA DE APA
Ob.1.1. Captare
In conformitate cu referatul hidrogeologic realizat de către autoritatea contractanta si pus la
dispoziţie prin studiul de Fezabilitate, sursa de apa va fi asigurata din strate de adâncime.
Sursa este constituită din patru fronturi de captare:
Fiecare dintre cele patru puţuri este prevăzut cu cabină din beton armat prefabricat, montată
îngropat, cu secţiune dreptunghiulară de 2,20 x 1,60 x 2,30 m, asigurând etanşeitatea sondei în
condiţii igienice de exploatare.
71
Zona de protecţie sanitară în regim sever pentru fiecare puţ, aşa cum este menţionat în referatul
hidrogeologic, are raza de 10 m în amonte şi 10 m pe celelalte trei direcţii. împrejmuirea zonei se
face cu gard.
Caracteristici puţuri:
• Adâncimea fiecărui puţ este de 180 m,
• Denivelare estimata S = 8 -11 m.
• Nivelul hidrodinamic estimat este NHD = 40-50 m. de la suprafaţa terenului
• Adâncimea informativă de pozare a pompei este de 177.5 m, fata de suprafaţa
terenului, adâncime ce poate fi reconsiderată după execuţia forajului şi pompărilor
de probă.
Instalaţiile hidraulice ale puţurilor:
• Conducta refulare pompa pana la cabina puţului Dn 90
• Cabina put - robinet, robinet cu sferă, apometru toate Dn 80;
Toate celelalte caracteristici precum şi detaliile necesare execuţiei sunt prezentate în Volumul VI -
Proict Foraj.
Ob.1.2. Conducta de aductiune
Conducta de aductiune reprezintă, conform definiţiei date prin temă, conducta de legătură dintre
foraje şi rezervoare.
Tronsoanele vor fi executate îngropat la adâncimea de 0,9 m faţă de generatoarea superioară a
conductei, din tuburi polietilenă de înaltă densitate PN10.
Conducta de aductiune a apei a fost dimensionată la debitul de 21,201/s.
Caracteristicile aducţiunii se prezintă astfel:
• F1 - 1
Material-PEID-PE100 Diametru exterior - De 110 mm Lungime - 61.2 m
•F4-3
Material -PEID-PE100 Diametru exterior - De 110 mm Lungime - 206.2 m
•F3-3
Material-PEID-PE100 Diametru exterior - De 110 mm
Lungime - 6.2 m
• 3-2
Material-PEID-PE100 Diametru exterior - De 125 mm Lungime - 200 m
• F2- 2
Material-PEID-PE100 Diametru exterior - De 110 mm Lungime - 6.2 m
• 2- 1
Material-PEID-PE100 Diametru exterior - De 160 mm Lungime - 145,0 m
• 1 - Rezervoare Material-PEID-PE100 Diametru exterior - De 200 mm Lungime - 22,0 m
Obiectul 2 - GOSPODĂRIA DE APA
Dimensiunile în plan ale incintei gospodăriei de apă sunt de 60.00 x 40,00 m. Aceste dimensiuni
sunt determinate de distanţele minime de protecţie sanitară impuse de "Normele speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară" aprobată prin Hotărârea Guvernului României
nr. 101/1997.
Gospodăria de apă este compusă din rezervoarele de înmagazinare a apei R1, R2, staţia de
pompare si dispecerat, staţia de clorare şi bazin vidanjabil, obiecte care necesită, din punct de
vedere tehnologic, legături între ele prin intermediul unor reţele subterane exterioare.
72
Fluxul tehnologic al gospodăriei de apă se compune din următoarele conducte din PEID PE100
SDR 17.
a) conducta de alimentare cu apă a rezervoarelor de înmagazinare a apei;
b) conducta de aspiraţie a apei din rezervoarele de înmagazinare a apei;
c) conducta de refulare a apei;
d) conducta de alimentare cu apă pentru clorare;
e) conducta de alimentare cu apă clorată;
f) conducta de evacuare preaplin şi golire;
g)colectorul de evacuare a apelor uzate menajere.
Caracteristicile tehnice ale acestor conducte sunt:
a) conducta de alimentare cu apă a rezervoarelor de înmagazinare a apei este prevăzută a fi
executată din conductă PEID PN10 200 x 14.7 mm şi face legătura între frontul de captare şi
gospodăria de apă. Pe această conducta, la o distanţă de 5,07 m de împrejmuire este prevăzut
un cămin de injecţie a clorului. Conducta de alimentare cu apă a rezervoarelor este pozată la o
adâncime de minim 0,9 m de la suprafaţa terenului, deasupra generatoarei superioare, şi are o
lungime de 10 m cuprinsă între punctul intrării în gospodăria de apă a ramurii de aducţiune
care vine de la cele 4 puţuri şi punctul unde se bifurcă spre cele 2 rezervoare. Din acest punct
pleacă, spre fiecare din cele două rezervoare, câte o conductă de lungime 11m, din PEID PN10
160 x 11.8 mm iar înainte de legarea la flanşa conductei de alimentare cu apă a rezervoarelor a
fost prevăzută câte o vană de secţionare Dn 100 mm.
b) conducta de aspiraţie a apei din rezervoare face legătura între ştuţul de evacuare a apei din
rezervor şi aspiraţia pompelor din staţia de pompare. Această conductă este prevăzută a fi
executată din ţeava PEID PN6 200 x 11.4 mm fiind pozată la o adâncime de 0,9 m de la
suprafaţa terenului deasupra generatoarei superioare şi are o lungime de 48.8m. Ea cuprinde ca
piese speciale: o vană de secţionare de 150 mm, un robinet de 25mm pentru evacuarea
periodică a eventualelor pungi de aer ce s-ar putea crea şi o reducţie 160/200.
c) conducta de refulare a apei face legătura între refularea pompelor amplasate în staţia de
pompare şi reţeaua de distribuţie a apei. Conducta este prevăzut a fi executată din PEID PN6
250 x 14.2 mm fiind pozată la o adâncime de 0,90 m de la suprafaţa terenului deasupra
generatoarei superioare. Conducta are o lungime de 15.0 m, cuprinsă intre staţia de pompare şi
punctul ieşirii din gospodăria de apă. După ieşirea conductei din incinta gospodăriei de apă,
aceasta se va racorda cu reţeaua de distribuţia apei
d) conducta de alimentare cu apă pentru clorare face legătura între conducta de alimentare cu apă
a rezervoarelor de înmagazinare a apei care vine de la frontul de captare, PEID 200 x 14.7 şi
staţia de clorare. Această conductă este prevăzut a fi executată din conductă PVC PN6 25 x 1,5
mm fiind pozată la o adâncime de 0,9 m de la suprafaţa terenului şi are o lungime de 35 m.
Legătura acestei conducte la conducta de alimentare cu apă a rezervoarelor este realizată în
interiorul unui cămin având prevăzut pe ea o vană de secţionare de 25 mm.
e) conducta de alimentare cu apă clorată face legătura între staţia de clorare şi conducta de
alimentare cu apă a rezervoarelor de înmagazinare a apei care vine de la frontul de captare,
PEID 200 x 14.7, şi are o lungime de 35m. Conducta este prevăzut a fi executată de asemenea
din conductă PVC PN6 25 x 1,5 mm fiind pozată la o adâncime de 0,9 m de suprafaţa
terenului. Legarea conductei la conducta de alimentare cu apă a rezervoarelor va fi făcută în
interiorul aceluiaşi cămin cu conducta de alimentare cu apă pentru clorare având prevăzut pe
ea o vană de secţionare de 25 mm.
73
f) conducta de evacuare a preaplinului rezervoarelor face legătura între rezervoarele de
înmagazinarea apei şi şanţul pentru colectarea apelor de la golire si preaplin. în această
conductă, înainte de îngroparea ei în pământ (la o adâncime de 10 cm), sunt legate ştuţurile de
golire a rezervoarelor. Conducta este prevăzut a fi executată din PEID PN 4 200 x 7,7 mm, cu
o lungime de 30,00 m, având la capătul ei (la descărcarea în şanţ) o plasă metalică împotriva
pătrunderii vieţuitoarelor
g) colectorul de evacuare a apelor uzate menajere face legătura între conducta de evacuare a
apelor uzate din interiorul staţiei de pompare şi bazinul vidanjabil preluând si apele colectate
din sântul pentru colectarea apelor de la golire si preaplin, fiind prevăzuta a fi executată din
conducte din PVC 110 x 3,0 mm L = 10,00 m şi 160 x 4,7 mm L= 20,00 m. Pe această
conductă, la schimbarea de direcţie, în conformitate cu "Normativul de proiectare a
instalaţiilor sanitare " I.9 / 99 a fost prevăzut un cămin de vizitare şi curăţire, acoperit cu capac
şi ramă din fontă. Această conductă va fi pozată cu o pantă i = 0,02 până la căminul de
vizitare, iar de la acesta până la bazinul vidanjabil cu o pantă de i = 0,03.
Ob.2.1. Cămin injecţie clor
Căminul pentru injecţia clorului in conducta de alimentare cu apa adăposteşte legăturile dintre
conducta cu apa bruta care ce vine de la captare si merge către staţia de clorare De25mm si
conducta cu apa clorata De 25 ce se injectează in conducta de alimentare cu apa a rezervorului.
Aceste legaturi se vor realiza din piese speciale din PEID precum piesa de branşament intarita De
110/3/4" racorduri de compresiune 25/3/4" si doua vane de secţionare Dn25mm.
Ob.2.2. Rezervoarele de inmagazinare
Pentru înmagazinarea apei aferentă gospodăriei de apă a comunei Clinceni au fost prevăzute două
rezervoare metalice Vn = 600 mc cu diametrul de 9,93 m.
Rezervoarele metalice sunt realizate sub forma unui cilindru executat din tole de oţel galvanizat de
2,50 m lungime şi 1,25 m înălţime, cu grosimi între 2,5 şi 5,0 mm.
Cilindrul este prevăzut cu o gură de vizitare laterală cu 0 600 mm poziţionată la circa 60 cm de
bază, închisă cu un capac etanş ce permite accesul în interior pe parcursul montajului sau a
operaţiilor de întreţinere. Fiind în contact direct cu apa capacul va fi realizat din oţel inoxidabil şi
oţel galvanizat acoperit cu vopsea epoxi.
în interiorul cilindrului şi pe radier este prevăzută o izolaţie termică realizată dintr-un strat de 50
mm de polistiren protejată la interior cu o folie de cauciuc butilic de 1,5 mm grosime.
Extremităţile cilindrului sunt ramforsate cu câte un cornier de aluminiu pe toată circumferinţa.
Cornierul de la partea inferioară are şi rolul de a asigura prinderea rezervorului de fundaţia din
beton, cu bolţuri echidistante distribuite perimetral cilindrului.
Cornierul de la partea superioară asigură prinderea cupolei de partea cilindrică.
Acoperirea este realizată cu o cupolă din aluminiu.
în cupolă este prevăzut un capac de acces în interior la care se poate ajunge pe o scară verticală din
aluminiu, montată pe exteriorul cilindrului. în interiorul rezervorului se află o altă scară de acces
din oţel inox.
Pentru evitarea fenomenului de îngheţ în perioadele friguroase rezervorul este prevăzut cu izolaţie
termică la interior, aşa cum s-a specificat anterior, asigurând pereţilor o rezistenţă termică de 1
m2.K / W iar cupolei o rezistenţă termică de 1,4 m2.K / W.
Totodată rezervoarele vor fi dotate cu rezistenţe termice cu termostat care au rolul de a împiedica
scăderea temperaturii apei, în special în zonele perimetrale. încălzitoarele sunt prevăzute pentru
74
încălzirea apei în perioada de întreţinere (şi nu există circulaţie prin rezervor) sau pentru zilele cu
temperaturi extrem de scăzute.
Numărul rezistenţelor pentru fiecare rezervor este de 2 bucăţi x 3 KW fiecare.
Furnizorul livrează rezervoarele împreună cu toate racordurile necesare în cadrul schemei
tehnologice.
Toate racordurile sunt realizate din oţel inoxidabil şi prevăzute cu un sistem etanş de trecere prin
pereţii rezervorului.
Poziţionarea în plan a racordurilor se realizează standard unde este posibil în conformitate cu
poziţia celorlalte obiecte şi cu configuraţia terenului. Aceasta se defineşte în proiectul pentru
schema respectivă de alimentare cu apă, montajul racordurilor la rezervor realizându-se în şantier.
Admisia apei se realizează la partea superioară a rezervorului, peste nivelul maxim al apei. în
capătul conductei de admisie este prevăzut un robinet de colţ, cu bilă (tip Peter Smith) acţionat de
un plutitor.
Plutitorul culisează în interiorul unui cilindru cu fund etanş care depăşeşte la partea superioară
nivelul maxim al apei cu 10 cm. Cilindrul comunică cu zona de acumulare a apei în rezervor
printr-un ştuţ Dn25 mm la nivelul maxim al apei în rezervor şi un robinet cu flotor Dn25 mm la
partea inferioară.
Acest dispozitiv asigură o închidere sau o deschidere lentă a robinetului Dn100 mm reducând
efectele loviturii de berbec pe conducta de refulare de la captare şi reduce numărul de porniri -
opriri al pompelor de la captare la variaţii mici de nivel în cazul rezervorului plin.
Conducta de plecare a apei străbate peretele rezervorului la circa 360 mm de radier având în
interiorul rezervorului un cot la 900 în jos până la 150 mm de fund. Pe capătul cotului este montat
un dispozitiv antivortex.
Preaplinul are la nivelul maxim al apei în rezervor o reducţie Dn 300/200 mm, continuată cu un
cot la 90° Dn 200 mm care asigură trecerea prin peretele rezervorului a conductei, la circa 700 mm
de partea superioară a cilindrului.
Golirea Dn 50 mm se montează la 165 mm de radier şi este prevăzută cu o vană montată în
exteriorul rezervorului.
Racordurile rezervorului se prelungesc în exterior cu reţelele în incintă, proiectate pentru fiecare
amplasament în parte, pentru legătura cu celelalte obiecte ale sistemului.
Se precizează că zonele aeriene ale conductelor de admisie a apei şi de plecare a apei din rezervor
vor fi prevăzute cu izolaţie termică, cu excepţia preaplinului.
Proiectarea instalaţiilor hidraulice constau în adaptarea la teren a rezervoarelor în speţă prin
repoziţionarea tuturor legăturilor funcţionale ale acestora având în vedere încadrarea lor în
ansamblul gospodăriei de apă, astfel încât racordarea lor la reţelele tehnologice exterioare să fie
cât mai lesnicioasă. Poziţionarea acestora în plan este următoarea :
• alimentarea cu apă a rezervorului având Dn 100 mm este prevăzută în axul rezervorului
lângă scara de acces în rezervor;
• aspiraţia apei din rezervor având Dn 150 mm este prevăzută la 450 faţă de alimentarea cu
apă a rezervorului, astfel încât conducta de aspiraţie cuprinsă între rezervor şi staţia de
pompare să aibă un traseu cât mai scurt;
• preaplinul rezervorului având Dn 200 mm este poziţionat la 1800 de aspiraţia apei din
rezervor, în conducta de evacuare a preaplinului, înainte de îngroparea ei în pământ este
prevăzută şi racordarea golirii rezervorului cu Dn 50 mm ;
75
• priza pentru hidrantul de incendiu având Dn 100 mm a fost amplasată în axul rezervorului
la 1800 de alimentarea cu apă a acestuia, în aşa fel în cât, accesul autospecialei de stins
incendiu pentru racordarea acesteia la priză să se facă cât mai uşor;
• uşa de vizitare a rezervorului este prevăzută a fi montată la 900 de aspiraţia apei din
rezervor în aşa fel în cât accesul la aceasta să se facă uşor.
Ob.2.3. Staţia de clorare
Luând în considerare datele preliminare referitoare la chimismului apei şi prevederile STAS
1342/91 s-a considerat necesară clorarea apei.
S-a adoptat soluţia tehnică de injectare a clorului in conducta de aductiune, astfel ca la intrarea in
rezervor apa sa fie clorata.
Staţia de clorare are dimensiunile de 6.20 x 2.75 m.
Staţia de clorare este echipată cu următorul echipament:
- panou de clorare buc. 1
- electropompă centrifugală buc. 1
- recipient vertical tip butelie buc. 2
în acest caz debitul de clor funcţie de debitul captării va fi 152.413 gCI2/h.
QCI = 76206.74 l/h x 2,0 mg/l = 152413.4 mg/h = 152.413 gCI2/h (valoare de dimensionare a
aparatului de clorare).
Clorul injectat este consumat în rezervorul de apă şi reţea, funcţie de conţinutul real de bacterii,
substanţe organice şi anorganice aflate în apă.
De aceea, doza de clor se stabileşte în exploatare pe baza analizelor de laborator din probe
prelevate din rezervor şi punctele cele mai îndepărtate de consum.
Ob.2.4. Cămin de neutralizare
Recipientul de neutralizare este necesar în cazul unei avarii la buteliile de clor. Dacă acest lucru se
întâmplă, atunci se scufundă butelia de clor în recipientul de neutralizare unde soluţia de tiosulfat
de sodiu şi sodă caustică neutralizează emanaţiile de clor. Recipientul de neutralizare este o cuvă
din oţel nevopsit la interior şi negalvanizat, cu dimensiunile de 1,60 x 0,40 x 0,60 m, în
concordanţă cu cele ale buteliei de clor.
Recipientul de neutralizare este prevăzut cu un capac cu trei balamale şi cu două urechi care
permit manevrarea acestuia. Acesta este poziţionat în interiorul staţiei de clorare.
Ob.2.5. Staţia de pompare si dispecerat

Pentru asigurarea presiunii necesare, de minim 3,0 m.CA in capetele reţelei de distribuţie s-a
prevăzut o staţie de pompare in incinta gospodăriei de apa
Staţia de pompare si dispeceratul va avea dimensiunile de 5,90 x 8,30 m in plan si cuprinde -
camera pentru staţia de pompare, un birou, depozit de materiale si toaleta
Staţia de pompare este echipata cu un grup de pompare cu 4 pompe verticale Inox (2 active + 1
rezerva + 1 pilot) cu următoarea capacitate:
• Q pompe baze = 3 x 18 l/s, H = 6bar, P = 3x15Kw;
• Q pilot = 3 mc/h, H = 7 bar, P = 1.1 kw;
• Rezervor cu membrana 500I vertical;
• Plutitor lipsa apa;
• Recipient cu volumul V = 500 I, va menţine presiunea constantă în reţea şi totodată reduce
numărul de porniri / opriri ale grupului de pompare.
76
• Echipamentul va fi livrat „pachet" cu toate accesoriile necesare pentru buna funcţionare şi
exploatare a sa.
• Ob.2.6. Bazinul vidanjabil
• Apele uzate de la staţia de pompare, staţia de clorare şi de camera dispecerului sunt colectate şi
descărcate într-un bazin vidanjabil. Volumul acestui bazin este de 2,00 mc. In cazul realizării
reţelei de canalizare in Comuna Clinceni, acesta va putea fi racordat la reţeaua de canalizare.
• Ob.2.7. împrejmuire zona de protecţie sanitara si poarta de acces
• Gospodăriei de apa va fi împrejmuita cu gard si pentru accesul in incinta se va realiza o poarta
de acces.
• Pornind de la drumurile existente, s-au proiectat accese la obiectele sistemului: captare,
gospodăria de apa, staţia de clorinare, rezervoare.
• S-a urmărit realizarea unor pante ale profilului longitudinal care să permită accesul carosabil al
autovehiculelor ce deservesc pe timpul construcţiei cât şi după aceea obiectivele menţionate mai
sus.
• In plan, s-au prevăzut curbe cu raze minime care asigură o bună înscriere pe traseu a
autovehiculelor ce vor circula pe aceste drumuri.
• Pentru scurgerea apelor pluviale din incinta gospodăriei de apa s-au amenajat rigole care vor
dirija apele şi le vor îndepărta de incinta acesteia.
Obiectul 3 - REŢEA DE DISTRIBUŢIE
• Configuraţia adoptată este de tip ramificat, urmărind cea mai mare parte a tramei stradale a
localităţii, astfel încât să asigure alimentarea cu apă a tuturor consumatorilor.
• S-au prevăzut 7 hidranţi de incendiu amplasaţi astfel încât să acopere instituţiile social-
culturale din zonă.
• Reţeaua mai cuprinde vane de separaţie, care se vor amplasa îngropat, pe porţiuni de 600 m a
ramurilor cu diametrul mai mare de 100 mm şi la capătul amonte a fiecărei ramificaţii.
• La intersecţiile de conducte pe diametre mai mari de 180mm s-au prevăzut montarea
robinetilor in cămine de vane. Pentru toata reţeaua de alimentare cu apa s-au prevăzut 14 cămine
de vane, echipate cu cate trei vane de separaţie corespunzătoare diametrelor din ramificaţii.
• Conductele componente sunt prevăzute din polietilenă de înaltă densitate (PEID) PN 6 bari cu
diametre cuprinse intre De63mm si 250mm, dupa cum urmează:
De(mm) L(ml)
63x2.3 8.356
75x2.8 7.889
90x3.3 7.122
110x4.0 6.783
125x4.6 1.727
180x6.6 1.580
200x7.3 466
225 x 8.2 2.662
250x9.1 639
• Configuraţia reţelei, diametrele conductelor, amplasarea hidranţilor, vanelor de separaţie, a

sunt arătate atat pe planurile de amplasare a conductei. Traseul conductelor urmăreşte trama
stradală a localităţii, pe una din laturile străzii, adâncimea de pozare fiind corespunzătoare cu o
acoperire de pământ de 90 cm peste generatoarea superioară.
77
• Patul de pozare va fi realizat din material selectat cu grosimea stratului de minim 100 mm,
pentru care se recomandă compactare manuală. Materialul de umplutură din jurul şi deasupra
ţevilor va fi material selectat compactat manual. Grosimea stratului de umplutură situat deasupra
conductelor va fi de minim 300 mm şi se va compacta manual. Deasupra acestei zone se pot
utiliza compactoare mecanice.
• Umpluturile peste conducte se vor realiza conform cerinţelor specifice ale furnizorului de
conducte.
• Conductele cu diametre sub 100 mm se livrează în colaci cu lungimi de 100 - 300 m, iar cele
cu diametre mai mari, în tronsoane de circa 12 m lungime. îmbinarea tronsoanelor şi a pieselor
speciale se realizează prin sudură cap la cap.
Hidranti de incendiu
Pe reţeaua de alimentare cu apa au fost prevăzuţi 7 hidranţi. Amplasamentul lor, a fost ales din
următoarele considerente:
- să acopere instituţiile social-culturale din zonă (primăria, şcoala, etc);
- să permită accesul maşinii de pompieri de la distanţe relativ egale din oricare punct al comunei.
Hidranţii se amplasează lateral faţă de conducta reţelei, în afara spaţiului carosabil, între conductă
şi limita proprietăţilor sau clădirile din zonă. Racordarea hidranţilor la conducta reţelei se face prin
intermediul unui tronson de ţeava PEID PN 6 cu De = 110 mm, pozată cu generatoarea superioară
la limita adâncimii de îngheţ.
Cutia de protecţie a hidrantului va fi înglobată într-un masiv de beton simplu clasa C 12 / 15 (Bc
15), care va depăşi cu 20 cm dimensiunile cutiei.
Cutia va fi pozată cu faţa superioară la 10 cm peste cota terenului natural, atunci când se
amplasează pe spaţiul verde, fiind astfel vizibilă şi fără a prezenta risc de acoperire cu pământ.
Totodată, poziţia hidrantului va fi semnalizată vizibil în una din următoarele variante:
- plantarea unei borne din beton armat 20 x 20 x 100 cm, cu faţa superioară la 50 cm peste cota
terenului natural în zonă, în imediata vecinătate a hidrantului, în loc vizibil. Borna va fi vopsită în
alb deasupra terenului, având marcat un „H" cu vopsea roşie pe faţa superioară. Pe latura bornei
dinspre hidrant se va marca cu vopsea roşie distanţa până la acesta.
- inscripţionarea cu vopsea roşie a unui „H" încercuit, pe peretele celei mai apropiate clădiri din
zonă. Lângă acest semn se va marca, cu vopsea roşie, direcţia şi distanţa până la hidrant.
Operaţia cade în sarcina administratorului reţelei.
Primăria sau unitatea de exploatare a sistemului va urmări în permanenţă integritatea acestor
semnalizări şi va lua măsurile necesare pentru eventualele remedieri.
Vane de separaţie
În conformitate cu cerinţele de proiectare, pe traseul reţelei de distribuţie: au fost prevăzute
vane de separaţie. Vanele vor fi de tip cu sertar pentru presiunea nominală PN 10 bari.
Amplasamentul acestor vane este arătat atat pe planurile de amplasare a conductei.
Amplasamentul a fost fixat astfel încât vanele respective să se găsească, pe cât posibil, în afara
zonelor carosabile ale străzilor.
Pentru conductele cu diametru mai mic de 150 mm vanele vor fi montate îngropate direct în
pământ, având tija de manevră prelungită, într-un tub de protecţie, până la suprafaţa terenului.
Capetele tijelor de manevră vor fi protejate în cutii similare cu cele de la hidranţi, înglobate şi
montate în aceleaşi condiţii cu acestea. Astfel, s-au prevăzut 22 de vane cu Dn50mm, 18 vane cu
Dn 80mm, 31 de vane cu Dn 100mm, 1 vana cu Dn 150mm.
78
Pentru conductele cu diametrul mai mare de 150 mm aflate intr-o intersecţie cu alte conducte
vanele de separaţie se vor monta in cămine. S-au prevăzut 5 vane Dn80 mm, 9 vane Dn 100mm, 3
vane Dn 150mm, 6 vane Dn 200mm, 2 vane Dn 250mm.
Montajul vanelor pe conductele de polietilenă se va face cu flanşe, şuruburile, şaibele şi
piuliţele fiind zincate la cald. în acest scop, capetele conductelor de polietilenă vor fi prevăzute cu
adaptoare cu flanşe, corespunzătoare diametrelor şi presiunilor nominale ale vanelor.
Pentru traversarea râului Ciorogarla s-a prevăzut subtraversarea acestuia prin foraj
direcţional cu conducta cu De225 mm, montata intr-un tub de protecţie cu diametru Dn 600mm..
Tehnologia forajului consta in:
Foraj pilot - dintr-o groapa de pornire se forează cu un cap de forare prin sol. Capul de
forare, dirijabil, forează cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de inalta presiune, un tunel.
Suspensia de forare (amestec de apa, bentonita si aditivi) disloca pământul, transporta materialul
dislocat in gropi, susţine microtunelul si reduce frecarea dintre aceasta si produs.
Foraj de lărgire - Dupa ce capul de forare ajunge precis in groapa ţinta, se montează capul de
lărgire corespunzător diametrului conductei. Prin rotirea si tragerea capului de lărgire inapoi prin
tunelul pilot, acesta se lărgeşte la dimensiunea dorita.
Pozarea conductei - imediat dupa capul de lărgire se prinde conducta sau cablul care
trebuiesc trase. Aceasta operaţie se face foarte blând intru-cat suspensia de forare, ce conţine
bentonita, acţionează ca un mijloc de ungere a tunelului forat.
Tehnica de locaţie - localizarea trimidensionala a capului de forare se bazează pe emiterea de
date (modulate pe semnalul de emisie) de către un emiţător montat in capul de forare. Un receptor
de date (cu ecran de vizualizare), recepţionează semnalele emise de emiţător. Astfel se poate
localiza exact adâncimea, poziţia in axa longitudinala si inclinatia capului de forare.
Avantajele forajului:
Economicitate - traseul de pozare al conductelor este scurt si direct, costurile fiind mai mici
decât in cazul folosirii metodelor clasice.
Rapiditate - se pot monta 30ml intr-o zi
Exactitate - prin urmărirea electronica, in permanenta, a capului de forare, precizia de pozare
este foarte mare
Siguranţa - in urma forajului suspensia de forare impreuna cu pământul se intaresc in scurt
timp, rezultând construcţii rezistente si sigure. Pericolul de perforare a altor conducte si cabluri
existente, este redus la minim datorita preciziei forajului.
Protecţia mediului - nu exista gălăgie, nu exista mizerie, nu rezulta deşeuri toxice de nici un
fel, produsele folosite sunt ecologice, nu se împiedica desfăşurarea normala si fluenta a traficului.
Alimentarea cu energie electrica
Atat pentru gospodăria de apa cat si pentru captarea de apa, alimentarea cu energie electrică
se face din reţeaua electrica comunala prin grija furnizorului S.C. ELECTRICA S.A. prin cate un
racord trifazat.
Rezervoarele de apă vor avea racorduri de joasă tensiune de la reţeaua publică din zona tot
prin grija furnizorului S.C. ELECTRICA SA.
Probele tehnologice ale echipamentelor hidromecanice
După terminarea execuţiei tuturor obiectivelor din întreg sistemul de alimentare cu apă al
comunei Clinceni, în cadrul documentaţiei s-au prevăzut efectuarea probelor tehnologice şi
anume:
79
- proba de etanşeitate pentru instalaţiile hidraulice la rezervoare şi a reţelelor de
distribuţie;
- probe de presiune
- probe de dozaj la staţiile de clorinare;
- probe tehnologice si hidraulice ale echipamentelor hidromecanice la
captare. Dotări
în cadrul proiectului au fost prevăzute dotări pentru stingerea incendiilor, mobilier de birou,
birotică, reţele informatice, protecţia muncii, inventar gospodăresc, necesare desfăşurării activităţii
in cadrul gospodăriei de apa.
Proiectul a fost implementat pe o lungime de 39 km conform cu ”Strategia de dezvoltare
locală a comunei Clinceni pentru perioada 2015-2020”- urmând ca în perioada următoare să fie
realizați și restul de 21,6 km prevăzuți în cadrul proiectului.
De aceea ca priorități de dezvoltare – înscrise și în ”Strategia de dezvoltare locală a
comunei Clinceni pentru perioada 2015-2020”- si ca plan investițional, administrația locală are
în vedere extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare.
2.9.3. CANALIZAREA – SITUAȚIE EXISTENTĂ
Conform cu proiectul ” Înfiintare retea de canalizare, eficientizare solutie functionala sisteme
de canalizare (statii de pompare, statie de epurare existenta), lucrari conexe, comuna
Clinceni, judetul ilfov” – realizat de S.C. INFRA & CIVIL DESIGN S.R.L., situația existentă
este următoarea:
Comuna Clinceni beneficiaza de sisteme de canalizare menajere dupa cum urmeaza :
Un sistem centralizat de canalizare menajera functional executat cu finantare obtinuta prin
Ordonanţa nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze
sportive din spatiul rural. Sistemul centralizat este compus dintr-o statie de epurare cu capacitatea
Q=240 mc/zi amplasata in vecinatatea drumului comunal DC 125 (Sos. Odoreanu) o retea de
colectare si transport (conducte cu curgere libera, statii de pompare si conducte de refulare)
amplasata pe urmatoarele strazi : Principala, Sabarului, Rasaritului, Monumentul Eroilor (partial),
Solariilor (partial), Salcamillor, Carierei, DJ401A, Hotarului, Morii
O retea de canalizare menajera realizata cu finantare prin OG 40 pe urmatoarele strazi
: Putul Olteni, Ciocarliei, Drumul Cimitirului, Prelungirea Primaverii, Primaverii, Principala,
Ciorogarla, Str. Dumbravei, Hotarului, Carierei, Sos. Clinceni, Salcamilor, Monumentul Eroilor,
Arcului , Ortansei ,Ciurari ,Viilor, Intrarea viilor, Dispensarului, Prelungirea Solariilor, Solariilor,
Morii, Rasaritului, Domnesti, Sabarului, Ciresica, Toamnei
De asemenea, in comuna Clinceni se va executa o statie de epurare care va deservi
intreaga populatie a localitatii Clinceni, de catre Operatorul Regional Apa-Canal Ilfov S.A, in
cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014 - 2020.
Conform cu informațiile primite de la primăria Clinceni au fost realizați 36,5 km de rețea,
căminele de intersecție și căminele de vizitare, dintre care 5 km sunt functionali (Str. Arcului, Str.
Răsăritului, DC 125 -1km, Str. Morii, Hotarului, Carierei, Mon. Eroilor și Solariilor) urmând ca
în perioada următoare să fie realizate și restul de 18 km prevăzuți în proiect.
2.9.4. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ – SITUAȚIE EXISTENTĂ

Comuna Clinceni este electrificata în proportie de peste 98 %, ramanand fara energie
electrica numai acele constructii care sunt amplasate foarte departe de sursele si traseele de
energie electrica. In afara de reteaua electrica de joasa tensiune prin care se face alimentarea cu
80
energie electrica a consumatorilor casnici, a retelei de iluminat public si a consumatorilor
economici, teritoriul comunei Clinceni este străbătut de o linie electrică aeriană (LEA) cu
tensiune nominală de 400 kv, aflată în patrimoniul public al statului și în concesiunea C.N.
TRANSELECTRICA – ST București conform adresei nr. 8533/26.07.2016. In conformitate cu
această adresă terenurile din zona de siguranță și protecție, rămân în extravilan, ca terenuri
arabile, neconstruibile.
În prezent comuna este alimentată cu energie electrică din sistemul energetic naţional prin
intermediul liniilor electrice de medie tensiune.
Teritoriul comunei este străbătut de linia electrică aeriană de înaltă tensiune de 400 KV,
Domnești – București Sud , de la N la S in partea de E a teritoriului comunei. Aceasta traverseaza
diferite zone de teren arabil.
Reţelele de distribuţie de medie tensiune străbat teritoriul administrativ al comunei în
trasee aeriene, uşor accesibile pentru lucrări de intervenţii de defecţiuni sau corelări cu celelalte
reţele din zonă ( linii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii etc.).
Linia electrică aeriană de medie tensiune, LEA 20 KV, este montată pe stâlpi de beton şi
este în stare bună de funcţionare.
Reţelele electrice de joasă tensiune parcurg toate căile de circulaţie ale localităţii, în trasee
aeriene, pentru racordarea tuturor consumatorilor şi pentru a asigura iluminatul public . Ele sunt
amplasate pe stâlpi de beton comuni, în multe cazuri cu reţelele de telefonie, (acolo unde au trasee
comune).
Consumatorii casnici şi social- edilitari precum si unităţile economice sunt alimentate cu
energie electrică prin intermediul posturilor de transformare 20/0,4 KV , situate în teritoriul
localităţilor şi prin reţelele electrice de joasă tensiune care parcurg trama stradală, spre fiecare
consumator.
Posturile de transformare sunt amplasate în general în centrele de consum ale localităţilor.
Starea tehnică a acestora este bună. Ele au mici rezerve de putere pentru a putea prelua un număr
restrâns de noi consumatori.
Aceste trasee impun o serie de restrictii pentru regimul constructiilor, ceea ce face
ca proprietarii de terenuri limitrofe cu LEA (linie electrica aeriana) de 400 kv, sa nu-si poata
exercita dreptul de folosinta asupra intregului teren in vederea construirii de cladiri. Proprietarii de
terenuri afectate de zonele de siguranta si protectie ale LEA, vor putea construi numai cu avizul
S.C. TRANSELECTRICA pentru liniile de inalta tensiune de 400 kv si S.C. ENEL S.A. pentru
liniile de medie si joasa tensiune(110 kv, 20 kv si/sau 0,4 kv).
Traseele de medie tensiune de 20kv sunt patrimoniu public al statului, serviciul de
transport si distributie fiind asigurat de S.C. ENEL S.A
2.9.5.TELEFONIE – SITUAȚIE EXISTENTĂ
Din punct de vedere al dotarii cu serviciul telefonic, mentionam urmatoarele:
VODAFONE nu deține trasee de FO, obiective sau instalații în zona administrativă a comunei
Clinceni.
ORANGE menționează existența cablului de FO pe teritoriul comunei Clinceni. Zona de siguranta
este materializata printr-un culoar de 2 metri (1m de fiecare parte a traseului FO Orange). Orice
lucrare in aceasta zona necesita avizarea de la detinatorul infrastructurii de fibra optica Orange
Romania.
RCS&RDS menționează existența unei rețele de furnizare servicii de cablu, internet și telefonie pe
raza comunei.
81
TELEKOM menționează existența instalațiilor de telecomunicații dupa cum urmează:
• Canalizații telefonice;
• Cabluri cu fibră optică;
• Cabluri tc. interurbane în suprafață;
• Cabluri tc. aeriene montate pe stâlpi;
Reglementarile de dezvoltare prevazute in PUG au ca scop amenajarea si modernizarea
drumurilor, asigurarea unei retele de apa si canalizare, energie electrica, telecomunicatii, gaze
naturale, construirea de noi obiective de utilitate publica.
Proiectarea noilor obiective si a retelelor edilitare vor respecta normativele in vigoare, care
stabilesc distantele minime pe verticala si orizontala, fata de instalatiile de telecomunicatii.
Pentru orice lucrare edilitară se impune solicitarea avizului Telekom și prezența delegatului
acestuia pentru sondaje de identificare.
La ora actuală toată populația comunei este racordată la telefonie fixă sau mobilă și
la alte posibilități de telecomunicatii (Internet).
2.9.6.ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ (CĂLDURĂ) – SITUAȚIE EXISTENTĂ

În comuna Clinceni nu exista un sistem centralizat de alimentare cu energie termica a
populatiei.
2.9.7. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE – SITUAȚIE EXISTENTĂ

Conform Avizului nr. 310.534.400/16.05.2016/07.09.2016, Distrigaz Sud Rețele deține
un traseu de distribuție gaze naturale pe teritoriul comunei Clinceni. Traseul exact al conductelor
si branşamentelor, va fi identificat în teren dupa capacele tip GN montate pe axul acestora (în
cazul conductelor de otel), sau dupa marcajele amplasate pe repere fixe (pentru conductele din
polietilena).
Lucrările viitoare propuse prin PUG pot afecta structura sistemului de distribuţie gaze
naturale alcătuit din conducte, branşamente, statii/posturi de reglare, rasuflatori, casete GN si
cămine vana precum și din elemente subterane/ supraterane ce compun instalaţiile de protecţie
catodica aferente conductelor de otel (in funcţie de situaţia din teren).
În vederea asigurării funcţionării normale a sistemului de distribuţie gaze naturale şi evitarea
punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de protecţie se impun terţilor
restricţii şi interdicţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Zonele de protecţie si siguranţa respecta prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea si
execuţia sistemelor de alimentare cu gaze naturale NTPEE - 2008, Legii energiei electrice si a
gazelor naturale nr. 123/2012 si Ordinului 47/2003 emis de Ministerul Economiei si Comerţului.
în zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului Sistemului de
Distribuţie.
Pentru detalii referitoare la traseele Distrigaz se va consulta planșa 07.2
”Reglementări –Echipare edilitară – Rețele electrice, gaze” împreuna cu avizul nr.
310.534.400/16.05.2016/07.09.2016 emis de Distrigat Sud, anexate acestei documentații.
Conform Aviz nr. 23450/720/02.06.2016, Transgaz S.A. menționează existența unei unei
conducte de transport gaze naturale de înaltă presiune pe teritoriul comunei Clinceni.
82
Conform "Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaze naturale",
aprobate prin Ordinul preşedintelui A N . R E . nr. 118/2013, publicate în Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 171 bis/10.03.2014, vor fi respectate următoarele distanţe minime, pe orizontală, între axa
conductelor de gaze naturale: Dn 700 Jilava -Buciumeni (Inel Bucureşti), Dn 500 Albeni -
Bucureşti (Ţicleni-fir II), Dn 400 Gura Şuţii - Bucureşti (casată), Dn 250 Racord alimentare gaz
S.R.M. Clinceni, Dn 150 Racord alimentare gaz S.R.M. Olteni, Dn 80 Racord alimentare gaz
S.R.M. Chipita şi următoarele obiective:
• 20m - locuinţe individuale/colective, construcţii industriale, sociale şi administrative cu până
la
3 etaje inclusiv;
• 20m - clădire sau spaţiu exterior cu o suprafaţă bine definită (teren de joacă, zonă de recreere
sau alt loc public, etc.) care este ocupat de 20 sau mai multe persoane, cel puţin 5 zile pe
săptămână, timp de 10 săptămâni, în orice perioadă de 12 luni (zilele şi săptămânile nu trebuie să
fie consecutive);
200m - clădiri cu patru sau mai multe etaje.
6m - construcţii uşoare, fără fundaţii, altele decât clădirile destinate a fi ocupate de oameni; 6m -
păduri sau zone împădurite; 20m - staţii electrice şi posturi de transformare a energiei electrice;
50m - depozite de gunoaie, depozite de dejecţii animaliere; 30m - depozite de GPL, carburanţi,
benzinării; 20m - staţii de epurare, gospodărie apă; 6m - diguri de protecţie de-a lungul apelor; 6m
- parcări auto;
250m - poligoane de tragere, depozite de material exploziv, cariere care implică utilizarea de
materiale explozive;
1000/2000m (amonte/aval) - balastiere în albia râurilor; 200m -
lucrări miniere (la suprafaţă sau în subteran); paralelism cu
drumuri:
- expres, autostrăzi - 50m;
- naţionale (europene,principale,secundare) - 22m;
- de interes judeţean - 20m;
- de interes local (comunale,vicinale,străzi) - 18m;
- de utilitate privată - 6m;
• paralelism cu căi ferate:
- cu ecartament normal - 50m;
- înguste, industriale, de garaj - 30m.
• paralelism cu reţele de utilităţi (apă,canalizare,cabluri electrice sau de telecomunicaţii etc.) -
5m, cămine de vizitare - 6m;
• distanţa minimă dintre împrejmuirea: S.R.M.CIinceni, S.R.M.Chipita, S.R.M.Olteni şi
construcţii
este următoarea:
- 20 m - clădiri cu până la trei etaje inclusiv;
- 200m - clădiri cu patru sau mai multe etaje, fără posibilitatea de reducere a
acestei distanţe.
• cimitire, eleştee, amenajări sportive şi de agrement(ştrand, teren tenis etc.) - condiţionate de
măsuri suplimentare.
83
În ceea ce privește alimetarea cu gaze a populației, aceasta se realizează prin intermediul
societății Premier Energy și Distrigaz S.A. Rețelele societății Premier Energy, se află pe raza
satelor Clinceni și Olteni.
Pentru detalii referitoare la traseele Distrigaz și Premier Energy se va consulta
planșa 07.2 ”Reglementări –Echipare edilitară – Rețele electrice, gaze” împreuna cu avizul
nr. 23450/720/02.06.2016 emis de Transgaz S.A., anexate acestei documentații.
2.9.8. ALIMENTARE CU FLUIDE ENERGETICE – SITUAȚIE EXISTENTĂ

Pe teritoriul comunei Clinceni nu tranzitează conducte de alimentare cu fluide energetice.
2.9.9. GOSPODĂRIE COMUNALĂ – SITUAȚIE EXISTENTĂ

Consform adresei nr. 16093168/17.05.2016, pe teritoriul comunei Clinceni, Societatea Apa
Nova București S.A. deține în administrare construcții și terenuri ce se încadrează la punctul ”alte
terenuri”, acestea nefiind nici terenuri arabile nici forestiere. Acestea sunt proprietatea publică sau
privată a Municipiului București, fiind date în administrarea Societății Apa Nova București S.A.
urmare încheierii Contractului de Concesiune nr. 1239/29.03.2000, având ca obiect concesiunea
seviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare în Municipiul București.
Suprafața deținută în administrare de Societatea Apa Nova este de 285.664 mp din care
255.328 mp reprezintă zonă de protecție sanitară cu regim sever – astfel cum impun prevederile
art. 13 pct. b) art. 30 din Normei spaciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție
sanitară și hidrogeologică, aprobată prin H.G. nr. 930/2005 și 30.336 mp reprezintă suprafață
impozabilă.
Apa Nova S.A. deține în administrare următoarele instalații tehnologice ce intră în
componența sistemului de alimentare cu apă al Municipiului București:
• Colectorul II Bragadiru
• Colectorul III Bragadiru
• Frontul de puțuri Bragadiru Colector II și Frontul de puțuri Bragadiru Colector III -
167 puțuri
• Stație pompare Colector 2 Bragadiru
• Stație pompare Colector 3 Bragadiru
Toate instalațiile tehnologice menționate mai sus, se află în prezent în stare de conservare.
Prin actul adițional mai sus menționat s-a propus scoaterea din concesiune a construcțiilor și
instalațiilor fronturilor de captare II și III Bragadiru cu terenurile aferente situate pe teritoriul
comunei Clinceni.
Predarea acestora se poate realiza numai după adopatrea de către Consiliul General al
Municipiului București a unor hotărări în acest sens, iar în prezent procesul transferului este oprit
până la finalizarea unui Maste Plan al Serviciilor de Alimentare cu apă și canalizare pentru Mun.
București și comunele limitrofe ( Zoma Metropolitană București).
In ceea ce priveste stocarea, colectarea si depozitarea deseurilor menajere si animale,
conform „Strategiei de dezvoltare locală a comunei Clinceni pentru perioada 2015-2020”, în
comună reziduurile sunt colectate de firma URBAN S.A. și sunt depozitate local.
Este necesară o dezvoltare a serviciului de salubritate prin promovarea colectării selective
și reciclarea deșeurilor în vederea reducerii cantității de deșeuri depozitate.
84
In cadrul acestui capitol menționăm urmatoarele obiective de gospodărie comunală:
1) dezvoltarea serviciului de salubritate prin promovarea colectării selective și reciclarea

deșeurilor, inhibarea tendințelor de creare a depozitelor spontane;
2) parcurile din comuna au fost amenajate de primarie conform P.U.Z., pe terenurile
primariei (domeniu public) și sunt întreținute de primărie;
3) terenurile de sport aferente scolilor au fost construite si amenajate de primarie;
4) rețeaua de drumuri a fost reabilitată și modernizata în ultimii 8-10 ani, iar o buna
parte din trama stradală a fost asfaltată sau pietruita. În zonele în care încă nu s-au
făcut investiții, evident că străzile (multe foste drumuri de exploatare) nu au fost încă
asfaltate;
5) stă în atenția primăriei să asigure alimentarea cu apa în sistem centralizat a populației.
O dată cu încheierea proiectului de alimentare cu apă și canalizare comuna va elimina
una din difunctionalitățile majore la ora actuală, adaugandu-se la gospodaria comunala
gospodăria de apa și întreaga infrastructura tehnică de alimentare cu apa.
2.9.10. INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ – SITUAȚIE EXISTENTĂ
In concordanta cu Axa Prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale din

“DOCUMENTUL CADRU DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL
REGIONAL 2014 – 2020, elaborat de MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI
TURISMULUI - AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL
OPERAŢIONAL REGIONAL, administraria publică locală, în speță Consiliul Local și Primăria
comunei Clinceni, va acorda atenție următoarelor probleme:
1) îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de asistenţă medicala;

2) îmbunătăţirea calităţii şi a capacităţii infrastructurii serviciilor sociale.
În ceea ce privește infrastructura serviciilor de asistenţă medicala s-au facut urmatorii pasi:
• în anul 2014 au fost finalizate lucrările de modernizare a Dispensarului uman Clinceni;
• s-a amenajat un cabinet medical în satul Olteni, dar nu s-a depasit stadiul de ajutor social
pentru persoanele defavorizate.
Ca definitie legală a serviciilor sociale menționăm ”ansamblul complex de măsuri și
acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea
prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență, pentru
prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii
sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții".
Astfel se pot realiza diverse investiții care să răspundă următoarelor obiective specifice
menționate în Axa Prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale din
“DOCUMENTUL CADRU DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL
REGIONAL 2014 – 2020, elaborat de MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI
TURISMULUI - AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL
OPERAŢIONAL REGIONAL:
• OS 8.1 - Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, , comunitare și a celor de
nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate
85
• OS 8.2 - Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență
• OS 8.3 - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale
Pentru realizarea acestor programe este nevoie de crearea unei baze materiale (clădiri, dotări,
ateliere pentru dezvoltarea abilităților personale în vederea reintegrării pe piața muncii) și a unei
infrastructuri de personal calificat în activitatea cu persoane cu dizabilități sau excluse de la viața
socială.
În general serviciile sociale se adresează persoanelor vârstnice, copiilor și familiilor cu probleme
fizice, psihice si/sau materiale, persoanelor cu dizabilități, consumatorilor de droguri, tinerilor
delincventi, refugiaților.
In conformitate cu HG nr. 1826/22.12.2005 cu privire la Strategia națională de dezvoltare

a serviciilor sociale se menționează:
• serviciile sociale pot fi acordate la domiciliul persoanei, în diverse tipuri de centre de zi,
în centre rezidentiale. Exista o tendinta generala privind reducerea serviciilor de îngrijire
rezidentiala, bazata atât pe reducerea costurilor dar, mai ales, pe respectarea dreptului la
propria alegere si dorinta de crestere a calitatii vietii potentialilor beneficiari.
• in sistemul de servicii sociale, activeaza lucratorii sociali, cu denumiri si pozitii diverse:

asistent social, lucrator social, animator, educator social, pedagog, îngrijitor, etc.
Totodată, diverși alți profesioniști îsi desfașoară activitatea în sistem: psihologi, sociologi, medici,
asistente medicale, terapeuti ocupationali, fizioterapeuți etc.
Voluntarii reprezinta o categorie de lucrători cu mare raspândire în statele care dispun de sisteme
dezvoltate de servicii sociale.
Pentru început, primaria se poate orienta în finanțarea și administrarea unei cantine sociale,
prevazută în cadrul unui viitor centru rezidential-social.
O alta directie în care primaria trebuie sa se implice este aceea de a-si creia serviciul de
asistenta sociala (fie propriu, fie in asociere cu vecinii). Recomandam asocierea, deoarece la nivel
de populatie de comună numarul persoanelor care au nevoie de sprijin social poate fi scăzut.
2.10. PROBLEME DE MEDIU
In ceea ce priveste relieful, hidrologia, clima si conditii geotehnice, acestea pot fi urmărite
în subcapitolele 2.2.3, 2.2.4, 2.2.5 respectiv 2.2.6, iar despre cursuri si oglinzi de apa se poate
consulta subcapitolul 2.3.2. Despre riscuri naturale si zone de riscuri naturale se poate reveni la
subcapitolele 2.2.7 si 2.3.5, monumentele istorice si siturile arheologice sunt mentionate la
subcapitolul 2.3.3, iar rețeaua principala de cai de comunicatie, la subcapitolul 2.3.1.
Din punct de vedere al zonelor de recreere menționăm conform cu „Strategiei de dezvoltare locală
a comunei Clinceni pentru perioada 2015-2020”, zona de agrement Clinceni, cu 25 ha de spațiu
verde și 11 ha luciu de apă, amenajată pentru pescuit sportiv și natație. Zona are o plajă îngrijită și
este dotată cu restaurant, piscină și terasă.
De asemenea, în satul Olteni s-a amenajat un lac pentru agrement cu suprafața de 7 ha, care în
momentul de față este declarat bazin piscicol, iar odată cu reabilitarea drumului Clinceni-
Ordoreanu se vor creea condiții pentru activități de turism în zona satului Ordoreanu, unde se află
un lac realizat cu ocazia amenajării râului Argeș, precum și o pădure de foioase. Toate acestea
86
favorizează crearea unei zone turistice care asigură condiții optime de agrement atât pentru
locuitorii comunei cât și pentru cei din București.
O altă zonă de atracție a localității o reprezintă Aerodromul sportiv ”Aurel Vlaicu”, o zonă aflată
la 16 km de București, consacrată pentru zborul sportiv cu planoare, avioane, aeronave ușoare și
aerostate.
2.10.1. CARASTERISTICI GEOTEHNICE
Date hidrologice
Conform Studiului de Fezabilitate aprobat de către Consiliul Local al Comunei Clinceni,
aceasta zona prezintă următoarele caracteristici:
Câmpia Romana a constituit obiectul a numeroase cercetări hidrogeologice, constând in cercetări
de suprafaţa si foraje.
In cadrul perimetrului, date de cunoaştere furnizate de foraje de cercetare, precum si de
forajele de alimentare cu apa a unor obiective industriale au arătat ca stratele acvifere de
adâncime, care corespund cerinţelor de alimentare cu apa sunt localizate in orizonturile poros -
permeabile ale depozitelor cuaternare si pliocen superioare.
In funcţie de modul de funcţionare si alimentare stratele care cantonează acvifere pot fi
grupate in:
- strate acvifere de mica adâncime
- strate acvifere de mare adâncime
Stratul acvifer de mica si medie adâncime este cantonat in nisipurile si pietrişurile de Colentina.
Stratul acvifer de Colentina reprezintă un acvifer bine individualizat prin coeficienţi de
transmisivitate (T) cu valori cuprinse intre 600 - 800 m3 /zi, iar debitele specifice au valori
cuprinse intre 2.2 - 2.6 l/sec/m.
Conditii geologo-tehnice de fundare
Terenul din perimetrul construibil este plan, degrevat de constructii avand destinatia agricol.
oxizi de Fe si Mn, iar pana la adancimea de 6,00 m nisipuri galbui cu pietris, cu indesare medie.
structuri.
Tipurile de terenuri intalnite in subsolul amplasamentului pana la adancimea de 3,00 m fata
de nivelul existent al terenului, conform NP 074/2002, tabelul B2, se incadreaza in categoria
B1, se incadreaza in categoria terenurilor bune pentru fundarea directa.
Avand in vedere ca prezentul aviz geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului
geotehnic, acesta va fi dimensionat corespunzator, conform „Normativului privind
87
Nota Pentru zonele cu teren puternic inclinat, se recomanda evitarea construirii, versantii
urmand a fi acoperiti cu plantatii forestiere, pomicole, viticole, etc. pentru evitarea alunecarilor de
teren.
2.10.2 Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate
La ora actuala locuitorii comunei Clinceni se alimenteaza cu apa din puturile satesti
individuale. Există în derulare un proiect în vederea executării unui sistem centralizat de
alimentare cu apă și canalizare a comunei.
Evacuarea apelor uzate provenite de la agentii economici și de la unele gospodării
individuale (prevazute cu instalatii sanitare) se face în bazine betonate vidanjabile
În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 racordarea folosintelor de apă
individuale la rețeaua stradală de alimentare cu apă se poate face doar în cazul realizării unui
sistem centralizat de colectare și epurare a apelor uzate.
2.10.3 Spatii verzi, sport, agrement
Principalul potențial pentru agrement al comunei Clinceni este reprezentat de suprafața de
păduri ce se afla atăt în zona satului Clinceni căt și în satul Ordoreanu. O formă de agrement îl
constituie și pescuitul în zonele piscicole amenajate enumerate în această documentație în
capitolul 2.9, subcapitolul 2.9.1. și în capitolul 2.5, subcapitolul 2.5.11.
2.10.4 Resurse naturale ale solului si subsolului
Principalele resurse naturale ale comunei Clinceni sunt:
➢ terenuri forestiere;
➢ cursurile de apă și iazurile piscicole.
Zona împădurită a comunei Clinceni acopera o suprafată de 42,59 ha și este importanta
pentru construcții și combustibil.
Atat exploatarea materiei de baza a pădurilor cât și potențialul de agrement sunt slab
valorificate, chiar daca valorificarea se face în regim silvic.
2.10.5 Riscuri naturale
Factorii de risc natural specific zonei sunt:
➢ riscuri de natura hidrologica (inundatii)
➢ riscuri de natura geofizica (seisme)
Aceste riscuri sunt prezentate mai detaliat la pct 2.3.5 ale prezentului Memoriu general si in
Studiul- de specialitate- privind conditiile hidrotehnice, geotehnice si hidrogeologice.
2.10.6 Situri arheologice si Monumente istorice
Pe teritoriul comunei Clinceni nu exista zone protejate, in sensul de zone ce cuprind
monumente istorice si/sau situri arheologice de importanta deosebita (nationala sau universala) si
nici zone naturale protejate prin lege (Natura 2000, rezervatii naturale, ape minerale sau ape
termale, etc).
Există un monument de arhitectură de categorie B – Monumentul Eroilor căzuţi în Primul
Război Mondial – şi două situri arheologice de categorie B, care figurează în Lista
Monumentelor Istorice.
2.10.7 Zone de recreere, odihna, agrement, turism
Cadrul natural al comunei Clinceni dispune de potential pentru odihna si recreere a cărui
exploatare poate constitui o parghie de dezvoltare a comunei.
88
Terenurile forestiere (paduri si vegetatie forestiera) reprezinta obiectivele cu potential de
odihna si recreere care prezinta atractivitate zonala cu influenta pana la nivelul capitalei.
Conform cu adresa nr. 11473 din data 10.10.2016 a Direcției Silvice Ilfov, Ocolul Silvic
București are în administrare o suprafață de pădure de 7.89 ha pe raza comunei Clinceni, trup de
pădure Olteni ( parcela component 83-84). Regimul juridic al terenului - fond forestier proprietate
publică a statului administrat de RNP Romsilva prin Direcția Silvică, Ocolul Silvic București.
De asemenea este menționat faptul că în anul 2016 Ocolul Silvic București nu va executa
nici o lucrare de îngrijire a arboretelor în cadrul parcelelor menționate mai sus.
Obiectivele mai sus enumerate sunt legate la reteaua rutiera DJ 401 A și DJ 602 (în stare
buna si foarte buna) si drumurile comunale, dar care necesita reabilitari pentru a fi parcurse in
siguranta si cu placere, altfel starea necorespunzatoare a acestora scade mult atractivitatea catre
2.10.8 Rețeaua principală de căi de comunicație
Rețeaua de căi de comunicație cuprinde rețeaua rutieră formată din: DJ 602 si DJ 401 A,
DC 125( Clinceni-Ordoreanu Nou) si DC 122 ( Clinceni – Olteni facând legatura cu DJ 401A la
vest si cu DJ 602 în nord-est).
În cadrul localitțăilor deplasarea se face prin rețeaua de străzii (ulițe).
Numarul autovehiculelor ce tranziteaza principalele artere de circulatie din si intre localitatile
judetului este in continua crestere, fapt ce conduce la marirea nivelului concentratiei de noxe in
aer, prin poluarea atmosferei cu monoxid de carbon, hidrocarburi, plumb si pulberi.
Poluarea aerului determinata de traficul auto este cauzata de un amestec de cateva sute de
compusi diferiti. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei in motoarele autovehiculelor este
generatoare de emisia a peste 100 compusi chimici. Nivelurile de poluare a aerului datorate
traficului auto sunt variabile in timp si spatiu. În cadrul comuneui Clinceni dispersia poluanților
este favorizată de înâlțimile joase ale clădirilor.
La capitolul 2.6. este facută prezentarea mai detaliată a căilor de comunicație.
89
2.10.9 Depozite de deseuri menajere si industriale
Activitatea de gestiune a deseurilor generate pe teritoriul comunei Clinceni are impact asupra
tuturor factorilor de mediu, avand in vedere legaturile de interdependenta dintre sol-apa-aer.
Deșeurile generate în urma activității social-economice a locuitorilor se clasifică astfel;
- deseuri industriale (specifice domeniilor de activitate industriala ce se desfasoara pe
teritoriul comunei);
- deseuri agricole (resturi vegetale din agricultura si industria agroalimentara, dejectii
animaliere si alte reziduri din activitatea zootehnica);
- deseuri toxice si periculoase;
- deseuri casnice;
In prezent primaria are contract pentru evacuarea deseurilor menajere cu firma URBAN
S.A..
2.10.10 Calitatea factorilor de mediu
Succint vom expune în continuare situația factorilor de mediu – aer, apă, sol - la ora actuală
(situația existentă).
2.10.10.1 Aerul
Surse fixe de poluare

• zone de locuit intens populate (vetrele satelor).
• circulatia auto
Sursa importanta de poluare a aerului o constituie santierele (constructii, demolari), prin
emisii de pulberi in suspensie (PM 10 si PM 2,5); desi ponderea activitatilor de constructii a
scazut fata de anii precedenti raman o sursa potentiala de poluare a aerului (este adevaret ca in
mica masura).
Din aceste motive se impun prioritati:
• extinderea plantatiilor forestiere, dezvoltarea unor perdele de protectie in jurul obiectivelor
poluante (statie de epurare, groapa de gunoi,etc.);
• introducerea gazelor naturale pentru incalzirea si prepararea hranei populatiei.
Surse mobile de poluare - transportul
Numarul autovehiculelor ce tranziteaza principalele artere de circulatie din si intre
localitatile comunei si ale judetului este in continua crestere, fapt ce conduce la marirea nivelului
concentratiei de noxe in aer, prin poluarea atmosferei cu monoxid de carbon, hidrocarburi, plumb
si pulberi. Poluarea aerului determinata de traficul auto este cauzata de un amestec de cateva sute
de compusi diferiti. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei in motoarele autovehiculelor
este generatoare de emisia a peste 100 compusi chimici. Nivelurile de poluare a aerului datorate
traficului auto sunt variabile in timp si spatiu, un impact semnificativ fiind inregistrat in zonele
construite, cu un trafic cvasiaglomerat, in care dispersia poluantilor este impiedicata.
In cadrul comunei Clinceni dispersia poluantilor este favorizata de inaltimile joase ale
cladirilor.
Surse de suprafata – incalzirea rezidentiala
Poluarea casnica reprezinta o sursa uneori importanta de impurificare a atmosferei.
Incalzirea locuintelor cu sobe si centrale termice cu combustibil solid sau lichid, determina
degajari mici de poluanti (la nivel de gospodarie), dar uneori importante la nivel de comunitate.
90
De asemenea, combustia neautorizata, in aer liber, a unor deseuri de tip menajer,
cauciucuri uzate, mase plastice, deseuri stradale si depozitarea inadecvata a deseurilor menajere
constituie o sursa globala de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine,
mirosuri dezagreabile, toate aceste aspecte fiind sesizabile in special in conditii meteorologice
nefavorabile (ceata, calm atmosferic, inversiune termica, schimbarea directiei curentilor de aer).
Poluarea aerului, determinata in general de activitatile antropice (trafic rutier, arderea
necontrolata a deseurilor, etc), are ca efecte nedorite depasirea concentratiilor maxime admise la
emisii, reducerea stratului de ozon, degradarea ecosistemelor si a habitatelor si un impact puternic
asupra schimbarilor climatice, sanatatii si calitatii vietii umane, ecosistemelor si habitatelor si
chiar asupra mediului construit.
2.10.10.2 Apa
Reteaua hidrografica a comunei Clinceni este alcatuită din raurile Argeș , Sabar și
Ciorogârla, cursuri de apa de suprafata.
La nivelul judetului Ilfov, conform Raportului de Mediu Regional, principalele surse de
poluare a retelei hidrografice sunt reprezentate de:
 surse difuze de poluare - multiple, provenite de la populatie si operatorii economici
(deversarea apelor uzate in fose vidanjabile proprii); materialele de constructie; depunerile
atmosferice; agricultura (prin utilizarea ierbicidelor si a pesticidelor); depozitarea neconforma a
deseurilor in cadrul gospodariilor;
 surse regionale si transfrontaliere, in aceasta categorie sunt incluse poluarile difuze
transmise la distanta fata de locul de geneza, prin aer, respectiv depunerile atmosferice lichide si
solide, emise in cazul de fata de zona relativ apropiata a Municipiul Bucuresti, posibile infiltrari a
apei contaminate de la nivelul platformei, in panza freatica. Importanta acordata calitatii
factorului de mediu apa, deriva din ponderea mare pe care o au folosintele de apa din spatiul
hidrografic Bucuresti(Ilfov) - Giurgiui.
Factorii care influenteaza calitatea apelor subterane sunt in mare parte identici cu cei care
influenteaza calitatea apelor de suprafata.
Apele meteorice aduc aport de gaze atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen
sulfurat etc.) si minerale dizolvate (bicarbonati si sulfati de calciu si magneziu; azotati si cloruri de
sodiu, potasiu, calciu si magnezi, saruri de fier si mangan).
Pentru calitatea apelor evacuate in emisari, cat si pentru calitatea apelor de suprafata si a
celor subterane exista cerinte legale standardizate.
In vederea evitarii poluarii apelor de suprafata si a celor din panza freatica, se recomanda
evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa si proiectarea unor
sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor menajere si a celor meteorice.
2.10.10.3 Solul
Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale
a acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau in a celor create
de om.
Solul este un mediu complex care influenteaza si este influentat de procesele si conditiile din
mediul inconjurator. Astfel, solul este afectat de calitatea aerului din zona, de deversarile
accidentale, de modul de gestionare si depozitare a deseurilor, de calitatea panzei freatice, de
91
emisiile rezultate din circulatia auto si din activitatea de incalzire si preparare a hranei de catre
populatie cu conbustibili solizi (lemne si/sau carbuni).
Practic, toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin incorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Incarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele
grele, sulful s.a.) degradeaza insusirile fizice, chimice si biologice contribuind astfel la reducerea
capacitatii productive a solurilor.
Solurile modificate antropic au cateva caracteristici principale, derivate din modificarile
suferite de morfologia si de insusirile lor fizice si chimice. Acestea sunt: variabilitate verticala si
spatiala, modificari structurale pana la o puternica compactare, prezenta unei cruste semnificative
la suprafata solului, micsorarea aeratiei si a drenajului, modificari ale regimului de temperatura,
modificari ale reactiei solului, de regula prin alcalinizare, sporirea abundentei unor elemente
chimice, intrerupera circuitului elementelor nutritive, modificari ale activitatii organismelor
solului.
In perimentrul analizat, in cazul aparitiei unor conditii nefavorabile, in cadrul solurilor se

poate produce o schimbare semnificativa a structurii, se reduce porozitatea, apare fenomenul de
compactare, etc. Un continut redus de materie organica defavorizeaza agregarea. Agregarea
reduce activitatea organismelor. Numeroase forte compresive care actioneaza la nivelul solurilor,
in conditiile unei umiditati contrastante, contribuie la accelerarea compactarii. Modificarile
structurale si aparitia compactarii conduc la modificari negative ale celorlalte insusiri fizice ale
solurilor, cum ar fi permeabilitatea, capacitatea pentru apa, aeratia si implicit penetrabilitatea
radacinilor.
Solurile de pe teritoriul comunei sunt: solneturi (grup de soluri caracterizate printr-un bogat
conținut de sodiu și o fertilitate naturală foarte scăzută), soluri de lunca si soluri brun roscate de
padure.
Solneturile au insusiri defavorabile pentru dezvoltarea majoritatii plantelor si sunt folosite de
obicei ca pasuni de calitate mijlocie sau slaba.
Celelalte doua categorii de soluri au rezerve suficiente de substante nutritive si prezinta
fertilitate ridicata atat la cultura forestiera cat si la cea agricola.
Folosirea gunoiului de grajd, a ingrasamintelor verzi si a celor minerale in special a celor
azotoase la solurile brun roscate de padure dau rezultate foarte bune.
Deasemeni utilizarea excesiva a chimizarii in agricultura poate degrada calitatea solurilor.
Obiectivul principal al autoritatilor - din punct de vedere al protectiei mediului- il

constituie reabilitarea solului, acolo unde a fost degradat in urma activitatilor antropice. Directiile
de actiune si tintele propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:
• eliminarea practicilor de deversare pe sol a oricaror substante solide sau lichide poluante;
• folosirea rationala a ingrasamintelor chimice in vederea obtinerii de recolte agricole;
• inchiderea depozitelor de deseuri neamenajate si reconstructia ecologica a terenurilor
ocupate de acestea.
Conform Raportului de Mediu in realizarea proiectului (P.U.G.-ului), nu s-au identificat

probleme majore de mediu.
92
2.11. DISFUNCȚIONALITĂȚI
Principalele disfunctionalitati ce au influenta directa si genereaza probleme de mediu - dar nu
la un nivel de alerta - la nivelul comunei sunt reprezentate de urmatoarele aspecte:
• lipsa alimentari cu apa in sistem centralizat;
• lipsa unui sistem divizor centralizat de canalizare al apelor menajere si pluviale;
• lipsa unei statii functionale de epurare a apelor menajere;
• lipsa unei statii de preepurare a apelor pluviale;
• exploatarea necontrolata a panzei freatice;
• utilizarea combustibilului solid (lemn, carbune);
Deoarece functiunile de locuire si activitati cu caracter industrial, depozitare si servicii

aferente sunt bine structurate si nu se intrepatrund nu putem vorbi de dezechilibre functionale.
In noul context economico-social structura „ economiei „ s-a schimbat in sensul ca nu mai este
urmarita o anume structura a economiei nationale pe ramuri si subramuri ci este urmarit profitul.
Acest aspect a dus la unele dezechilibre in ocuparea fortei de munca, deoarece profesii si meserii
cautate sau ocupate in economia socialista, nu si-au mai gasit cerinta pe piata de munca, disparand
unele activitati din economie si in special din industrie. Trebuie facuta o precizare in sensul ca
profesiile si meseriile au ramas, dar s-a diminuat foarte mult volumul de productie in acele
domenii, astfel ca a fost si este in continuare nevoie de reconversia fortei de munca. Reconversia
fortei de munca este o problema delicata deoarece se loveste de educatia si inertia fostilor angajati,
care avand o calificare intr-un domeniu, refuzau sa activeze in alt domeniu. Cu timpul insa aceasta
mentalitate a pierdut teren si multi someri au facut cursuri pentru recalificare in alte domenii.
O serie intreaga de disfunctionalitati a fost mentionata in capitolele si sub capitolele
anterioare.
Ca disfunctionalitati ale mediului mentionam:

• din punct de vedere funciar
un important dezechilibru s-a creat ca urmare a trecerii de la proprietatea cooperatista si de stat la
proprietatea privata, revenirea la aceasta fiind considerata un proces necesar pentru relansarea
economica a comunei, dar care a creat importante probleme in plan economic si social.
• din punct de vedere economic
disfunctionalitatiie din plan economic vizeaza insuficienta valorificare a potentialului agricol,
hidrografic, piscicol, silvic, de agrement, etc.
• din punct de vedere social
exista necorelare intre resursele si nevoile comunei, ale localitatilor acesteia si structura locuriIor
de munca.
• din punct de vedere al factorilor hidrogeologici
pe teritoriul comunei exista zone restranse unde sunt posibile inundatii. Acestea au fost mentionate
in capitolele de mai sus.
Deasemenea din punct de vedere al problematicii de mediu se va consulta si Raportul de

mediu aferent acestei documentatii si care face parte integrant din P.U.G. al comunei Clinceni.
93
ANALIZA S.W.O.T.
INFRASTRUCTURĂ
Puncte tari Puncte slabe

♦ Situarea geografică în apropierea municipiului ♦ Insuficienţa infrastructurii de bază
Bucureşti precum şi în proximitatea a două ♦ Existenţa decalajului informaţional comparativ cu
coridoare pan-europene municipiul Bucureşti
♦ Localitatea este beneficiară a unor programe ♦ Precaritatea resurselor financiare alocate
investiţionale imobiliare de mare anvergură dezvoltării urbanistice generale
♦ Creşterea numărului de locuitori datorat
expansiunii municipiului Bucureşti
♦ Dotare edilitară peste media naţională
Oportunități Amenințări
♦ Iniţierea unor contacte directe cu instituţii si ♦ Extinderea urbanistică a municipiului Bucureşti

organizaţii regionale şi internaţionale sau alţi ♦ Creşterea nivelului de poluare a aerului şi a apei
parteneri interni şi externi ♦ Transformarea localităţii într-un spaţiu exclusiv
♦ Integrarea în Uniunea Europeană şi accesul la rezidenţial
Fondurile Structurale pot facilita implementarea ♦ Intârzierea procesului de descentralizare a
unor programe de dezvoltare locală administraţiei publice şi a reformei administraţiei
♦ Dezvoltarea zonei metropolitane poate oferi publice
cadrul extinderii economice şi urbanistice locale ♦ Extinderea masivă a spaţiului locuit în
♦ Dezvoltarea sistemului rutier naţional va detrimentul mediului înconjurător
conecta comuna Clinceni de marile artere
naţionale şi europene
♦ Integrarea localităţii în programul turistic
regional
♦ Integrarea autorităţilor locale în programul de
informatizare a administraţiei publice la nivel
judeţean
♦ Proximitatea unor mari proiecte investiţionale
la nivel judeţean (infrastructură de afaceri,
turism, infrastructură de utiltăţi) sau în
municipiul Bucureşti (infrastructură rutieră,
investiţii private în mediul de afaceri) va
influenţa dezvoltarea socio -economică şi
urbanistică a comunei Clinceni
94
MEDIUL SOCIAL

♦ Forţa de muncă bine instruită şi calificată, ♦ Exodul forţei de muncă spre Bucureşti
disponibilă la costuri minime ♦ Nivel de trai relativ scăzut în comparaţie cu
♦ Existenţa unor unităţi şcolare performante nivelul de trai din marile oraşe
♦ Grad ridicat de şcolarizare şi rata redusă a ♦ Nivelul mic al salariilor în comparaţie cu costul
abandonului şcolar vieţii
♦ Existenţa unor instituţii culturale locale ♦ Absenţa unor interconexiuni sociale puternice
♦ Populaţie relativ tânără şi activă, angajată în

activităţi în cadrul comunei sau în localităţile
limitrofe
♦ Creşterea importanţei sectorului ONG, atât
prin extinderea activităţii unor instituţii din
Bucureşti, cât şi prin crearea unora locale
Disponibilitatea forţei de muncă pentru ♦ Migrarea populaţiei tinere către zonele urbane
recalificare şi dezvoltarea abilităţilor ♦ Creşterea decalajului educaţional între mediul
♦ Integrarea în programele de răspândire a urban şi cel rural
instrumentelor IT ♦ Creşterea preţurilor la serviciile de
♦ Contactul între locuitorii comunei Clinceni şi telecomunicaţii, energie electrică, combustibili şi
cetăţenii altor state ale Uniunii Europene transport
♦ Imbunătăţirea cooperării între societatea civilă ♦ Migrarea forţei de muncă înalt calificată
şi administraţia publică ♦ Ineficienta în combaterea corupţiei
♦ Creşterea gradului de şcolarizare şi
diversificarea planului educaţional şi curriculei
educaţionale
♦ Descentralizarea sistemului sanitar şi al
protecţiei sociale
♦ Creşterea implicării tinerilor în activităţi
sociale
♦ Proximitatea faţă de surse de informare socială
şi economică de primă importanţă
♦ Utilizarea mecanismelor sociale propuse de
Uniunea Europeană
♦ Creşterea gradului de conştientizare a
apartenenţei la comunitate
♦ Creşterea nivelului de încredere în justiţie şi în
instituţiile publice
95
MEDIUL DE AFACERI
Conexiuni strânse din punct de vedere economic ♦ Slabă educaţie antreprenorială
cu zonele agricole limitrofe ♦ Lipsa unor centre de afaceri bine dezvoltate
♦ Resurse naturale si materii prime variate ♦ Existenţa decalajului informaţional comparativ cu
♦ Venit mediu pe cap de locuitor ridicat municipiul Bucureşti
♦ Ponderea importantă a capitalului privat, în ♦Lipsa unor investiţii economice de tip Parteneriat
special în cadrul firmelor mici şi mijlocii, Public - Privat
considerate motorul dezvoltării economice în ♦ Eficienţa scăzută a utilizării resurselor existente
cadrul UE ♦ Insuficienţa terenurilor pentru construirea de noi
♦ Poziţionarea geografică în apropierea mai unităţi economice mari
multor târguri comerciale şi expoziţionale ♦ Lipsa unei strategii de marketing a administraţiei
internaţionale publice locale
♦ Rata şomajului scăzută ♦ Insuficienta promovare a produselor şi
♦ Deschiderea administraţiei faţă de investitori serviciilor locale pe plan naţional şi internaţional
♦ Potenţial pentru dezvoltarea turismului şi ♦ Potenţialul turistic al comunei nu este suficient
agroturismului valorificat
♦ Implicarea crescută a autorităţilor locale în ♦ Utilizarea pe o scară relativ mică a tehnologiilor
elaborarea unor proiecte de dezvoltare locală avansate
♦ Existenţa în imediata apropiere a unor păduri, ♦ Productivitatea industrială este încă scăzută,
lacuri, spaţii de recreere raportat la cea din Uniunea Europeană
♦ Gradul redus de competitivitate a companiilor
locale pe plan extern
♦ Nivelul redus al investiţiilor în resursele umane
din cadrul IMM-urilor
♦ Accesul la credite al IMM-urilor este încă dificil
♦ Competitivitate slabă comparativ cu producătorii
din Bucureşti sau din Uniunea Europeană
♦ Poziţia în apropierea capitalei ţării ♦ Lipsa de facilităţi oferite investitorilor străini
♦ Potenţial mare de dezvoltare a sectorului poate reduce volumul investiţiilor
serviciilor ♦ Dezvoltarea limitată a sectorului industrial
♦ Posibilitatea practicării agriculturii ecologice ♦ Exodul forţei de muncă
♦ Asocierea între fermieri pentru creşterea ♦ Instabilitate legislativă în domeniul IMM-urilor
profitabilităţii în agricultură ♦ Lipsa comunicării între instituţiile publice,
♦ Perspective bune pentru dezvoltarea precum şi între instituţiile publice si mediul de
agroturismului şi a turismului de week-end afaceri
♦ Dezvoltarea unor relaţii parteneriale cu
municipiul Bucureşti
♦ Extinderea Uniunii Europene oferă o piaţă de
desfacere mai mare producătorilor locali
♦ Posibilitatea construirii unor parcuri
industriale, centre de afaceri, complexe
expoziţionale în apropierea localităţii
♦ Dezvoltarea de parteneriate între
întreprinzătorii locali şi cei străini
♦ Constituirea de parteneriate public - private
♦ Dezvoltarea de parteneriate între mediul
academic, instituţiile publice şi mediul de afaceri
96
2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
Necesitățile și opțiunile populației au fost menționate în capitolul 1.2.

Armonizarea infrastructurii rutiere la cerințele de trafic actuale și viitoare, ramane în sarcina
administrației locale, care prin Certificatele de urbanism și Autorizațiile de construire să impună
realizarea unei trame stradale civilizată și eficientă. Se va urmări realizarea profilelor transversale
recomandate prin P.U.G.
Pentru dezvoltarea viitoare, se va avea în vedere aceeași grijă pentru separarea funcțiunilor
incompatibile, iar acolo unde este cazul funcțiunile incompatibile vor fi separate de fâșii de
plantație (de 15-18 m lațime) care să asigure o minimă protecție funcțiunii defavorizate.
Solicitările de extindere a intravilanului intră ca propuneri în prezentul P.U.G.,
concomitent cu respectarea legislației actuale, necesitând și solutionarea tramei stradale, pentru a
asigura accesul facil și racordarea la utilități ale terenurilor.
Soluționarea mai detaliată a parcelelor, drumurilor și utilităților vor fi abordate în cadrul
unor studii de urbanism (PUD-uri, PUZ-uri) viitoare.
Una din importantele oportunități ale populației este aceea de a veni în întâmpinarea
agroturismului zonei prin activitățile economice pe care le desfășoara în agricultură,
legumicultură, silvicultură, piscicultură. În ceea ce privește agroturismul, pentru a avea șanse de
reușită, este necesar a se crea o viziune zonală în care să fie asigurate, prin investiții mari și printr-
o tramă stradală modernizată, accesul la utilități prin alimentări (apă, canal, gaze) în sistem
centralizat și accesul la cazare într-o pensiune curată, liniștită, în care să se practice arta culinară
diversificată. Aceste condiții ar trebui promovate de către administrația locală, pentru a pune în
temă populația de obligațiile pe care le are, dacă dorește să aibe succes în această ramură a
turismului.
Menționăm câteva din investițiile realizate de administrația locală, investiții ce au dus la
creșterea gradului de urbanizare și a nivelului de trai și de educație a populației:
• asfaltarea străzilor;
• construirea unei baze sportive moderne în Clinceni
• realizarea zonei de agrement Clinceni, unde populația se poate bucura de pescuit
sportiv și natație
• modernizarea unităților de învățământ
• realizarea cabinetului medical din satul Olteni și modernizarea dispensarului uman
Clinceni
• punerea in aplicare a proiectului tehnic „ Sistem de alimentare cu apă și canalizare
Pentru dezvoltarea comunei este necesar ca administrația locală să acționeze pentru accesarea
de fonduri europene, pentru atragerea de potențiali investitori și sponsori, dar este nevoie si de
repartiția unor fonduri –substanțiale de altfel – de la bugetul de stat. Integrarea într-un GAL
devine la ora actuală nu o obligație ci o oportunitate, având în vedere accesarea fondurilor
europene.
Din punct de vedere urbanistic, comuna poate evolua și printr-o sensibilizare accentuată a
populației pentru păstrarea factorilor de mediu în limitele admisibile, pentru identificarea și
promovarea valorilor locale, pentru implementarea unor direcții de dezvoltare atât arhitecturală cât
și estetică, ceea ce ar ridica standardul de viață al unei comune aflată în proximitatea
Bucureștiului.
97
VOLUMUL 1 - MEMORIU GENERAL
REGLEMENTĂRI
PARTEA III – PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A
COMUNEI CLINCENI
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
Studiile de fundamentare aferente P.U.G. al comunei Clinceni sunt următoarele:
1) Raportul de Mediu întocmit de S.C. Vireo Enviroconsult S.R.L.

2) Documentația pentru Apele Române întocmită de S.C. Vireo Enviroconsult S.R.L.
3) Studiul istoric întocmit de S.C. Stone Arch Studio S.R.L.
4) Studiul geotehnic executat de S.C. Geocon Global Consulting S.R.L.
5) Studiul de inundabilitate realizat de S.C. Eco Aqua Design S.R.L.
6) Studiu de perceptie a peisajului realizat de S.C. Proiect Green Plan S.R.L.
CONCLUZII, PROPUNERI SI RECOMANDARI ALE STUDIILOR DE SPECIALITATE
Concluzii si recomandari ale studiului geotehnic
Terenul din perimetrul construibil este plan, degrevat de constructii avand destinatia
agricol.
oxizi de Fe si Mn, iar pana la adancimea de 6,00m nisipuri galbui cu pietris, cu indesare medie.
structuri.
Tipurile de terenuri intalnite in subsolul amplasamentului pana la adancimea de 3,00 m
fata de nivelul existent al terenului, conform NP 074/2002, tabelul B2, se incadreaza in categoria
B1, se incadreaza in categoria terenurilor bune pentru fundarea directa
Avand in vedere ca prezentul aviz geotehnic preliminar nu se poate substitui
studiului geotehnic, acesta va fi dimensionat corespunzator, conform „Normativului privind
Studiul geotehnic, intocmit de S.C. Geocon Globan Consulting S.R.L. recomanda in mod
deosebit ca orice investitie ce comporta realizarea de noi constructii, sa fie insotita de studiu
geotehnic pentru amplasamentul respectiv si care in urma analizelor de laborator ale probelor
prelevate sa recomande solutia de fundare.
98
Concluzii si recomandari ale studiului istoric
Pentru fiecare sit arheologic în parte a fost definită zona de protecţie în funcţie de
importanţă, dimensiuni şi elementele naturale şi antropice din vecinătate. În cazul siturilor din
intravilanul localităţii s-au urmărit limitele de proprietate, la o distanţă considerată acoperitoare
dacă ne raportăm la cercetările şi descoperirile studiate. Malul natural stâng ale râului Sabar a fost
considerat limită firească a sitului cu care se învecina. De asemenea, conturul limitei zonelor de
protecţie a urmărit şi alte elemente cum sunt drumurile sau curbele de nivel, racordându-se la ele.
Limitele zonelor de protecţie ale monumentelor de arhitectură şi de artă urmăresc limitele
de proprietate și au fost trasate pe o suprafață minimă (vecinătatea imediată) necesară conservării
fizice a construcției şi a perceperii sale corespunzătoare. Plecând de la distanța de 200 m de
protecție în jurul monumentului, reglementată pentru așezările rurale, prin studiul
amplasamentului, al vizibilității și interacțiunii vecinătăților cu edificiile monumente, s-au trasat
pentru fiecare obiectiv în parte limitele corespunzătoare. În toate cazurile studiate, datorită
factorilor din teren, raza de protecție a fost restrânsă sub 200 m, influența și percepția asupra
monumentului la scara locului nemanifestându-se la acea distanță.
Monumentele clasate şi cele propuse spre clasare, însoţite de zonele de protecţie propuse
aferente sunt prezentate în cadrul capitolului 2.1, subcapitolul 2.1.1 pentru fiecare obiectiv în parte
şi marcate în planurile atașate documentației, fiind definite prin coordonate Stereo 70.
Din Studiul istoric de fundamenatre pentru identificarea obiectivelor istorice se
desprind următoarele propuneri de clasare:
Conform Studiului istoric mai sus amintit, se propun spre clasare urmatoarele obiective, pentru
introducerea in LMI:
• Biserica Sf. Nicolae – Slobozia (PM1)
• Rezervorul de presiune – alimentarea cu apă a oraşului Bucureşti (PM2)
Funcţiunile permise în zona de protecţie sunt: locuire şi activităţi complementare,
administraţie publică, servicii – prestări servicii, învăţământ, cultură şi culte, comerţ en-detail,
alimentaţia publică, agrement şi petrecerea timpului liber, spaţii publice amenajate.
Funcţiuni interzise în zona de protecţie sunt: activităţi industriale şi complementare acestora
care sunt generatoare de noxe, activităţi depozitare şi comerciale en-gros, antrepozite.
Volumetrie: construcţiile nou edificate nu vor obtura vizibilitatea şi accesul la monumentele
istorice şi vor fi identificate şi conservate punctele de perspectivă avantajoase fiecărui monument
menţionat. Se recomandă păstrarea gabaritelor specifice zonei pentru a evita ieşirea din scara în
raport cu fondul construit.
Aspectul construcţiilor şi materialele folosite: se vor utiliza materiale specifice şi se
recomandă utilizarea culorilor pastelate în tonuri calde, atât la construcţii cât şi la împrejmuiri.
Autorizarea lucrărilor de construire şi/sau desfiinţare se va face pe baza şi în
conformitate cu avizul M.C.C.
De asemenea pana la clasarea monumentului istoric nu este nevoie sa se obtina aviz de la Directia
de Cultura in vederea obtinerii avizului de constructie.
Concluzii si recomandari ale studiului de inundabilitate
Studiul de inundabilitate aferent obiectivului – ”Actualizarea Planului Urbanistic General al
comunei Clinceni”– este necesar pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor afferent
viitorului obiectiv de investiții.
99
Concluzii si recomandari ale studiului de perceptie a peisajului
Conform Studiului de perceptie a peisajului realizat de S.C. Proiect Green Plan S.R.L., pe
teritoriul comunei Clinceni se regasesc urmatoarele zone cu vegetatie valoroasa din punct de
vedere peisagistic: Arborii foiosi din jurul Monumentului Eroilor căzuţi în Primul Război
Mondial, Plopul cel mare din dreptul podului ce traverseaza raul Ciorogirla, Arborii rasinosi din
jurul Rezervorului de presiune, Padurea Ordoreanu, vegetatia din zona raurilor si a lacurilor din
comuna.
In scopul protejarii fondului vegetal existent, autoritatile locale vor urmari excluderea:
• Noi plantatii de arbori decorativi fara un proiect peisagistic prealabil.
• Taierea definitiva ori toaletari neconforme a arborilor valorosi din punct de vedere
peisagistic.
• Plantarea aleatorie a materialului dentrologic fara consultarea unui specialist peisagist.
• Schimbarea functiunilor spatiilor verzi.
3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ. PRIORITĂȚI

3.2.1. Dezvoltarea comunei Clinceni în contextul programatic specific Cadrului Financiar
Multianual 2014-2020
Considerente pe baza Strategiei de dezvoltare a județului Ilfov – Orizont 2020
Pentru a oferi o perspectivă asupra direcțiilor posibile de dezvoltare ale comunei vom prezenta
obiectivele strategice și specifice, recomandate în ”Strategia de dezvoltare a județului Ilfov –
Orizont 2020” elaborat de Consiliul Județean Ilfov - Gea strategy & consulting:
OBIECTIV STRATEGIC I. Consolidarea competitivităţii ilfovene în contextul vecinătăţii cu
Municipiul București
• Atragerea de investitori și de capital în vederea dezvoltării mediului de afaceri
• Sprijinirea mediului antreprenorial
• Susținerea unui cadru atractiv pe plan internațional în cercetare, dezvoltare și inovare
localizat în județul Ilfov
• Dezvoltarea ofertei de agrement a județului, în acord cu mediul înconjurător
100
OBIECTIV STRATEGIC II. Creșterea calităţii vieţii pentru rezidenţii judeţului Ilfov
• Îmbunătățirea accesului la servicii sociale publice și private, specifice nevoilor locale
• Creșterea calității mediului natural
• Susținerea inițiativelor de dezvoltare comunitară locală în comunitățile vulnerabile
OBIECTIV STRATEGIC III. Asigurarea unui grad de mobilitate și accesibilitate ridicat
pentru rezidenţii și mediul de afaceri din judeţul Ilfov
• Îmbunătățirea sistemului de transport la nivel intra și interjudețean
• Extinderea capacității de gestionare și valorificare a infrastructurii de transport pentru a
stimula economia la nivel local
OBIECTIV STRATEGIC IV. Creșterea capacităţii instituţionale în vederea îmbunătăţirii
calităţii și promptitudinii procesului administrativ.
• Oferirea de servicii publice de calitate
• Îmbunătățirea capacității de planificare și implementare la nivelul autorităților
administrației publice locale
Considerente pe baza Strategiei de Dezvoltare Regională 2014-2020
La nivel regional, în ”Strategiei de Dezvoltare Regională 2014-2020” elaborată de Agenția de
Dezvoltare Regională București-Ilfov sunt prezentate următoarele obiective strategice:
• Consolidarea competivității regionale
• Reducerea disparităților intra-regionale
• Dezvoltarea (urbană și rurală) durabilă
Considerente pe baza Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională
La nivel regional, în ”Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională” elaborată de Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sunt prezentate șapte priorități de dezvoltare:
• Dezvoltare urbană integrată
• Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul public și rezidențial
• Dezvoltarea infrastructurii de importanță regională și locală
• Promovarea incluziunii sociale și reducerea gradului de sărăcie
• Îmbunătățirea mediului economic de importanță regională și locală
• Dezvoltarea durabilă a turismului
• Îmbunătățirea condițiilor de mediu la nivel regional și local
Considerente pe baza Strategiei de Dezvoltare a Comisiei Europene ”Europa 2020”
Strategia de Dezvoltare a Comisiei Europene ”Europa 2020” stabilește cinci obiective majore:
• Ocuparea forței de muncă
• Cerecetare și dezvoltare
• Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei
• Educație
• Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale
Considerente pe baza Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei
Vom prezenta schematic modul în care Strategia de dezvoltare locală a comunei Clinceni se
corelează cu documentele strategice elaborate la nivel județean, regional, național și european.
Se poate observa, confrom cu tabelul de mai jos, faptul ca Strategie de dezvoltare locală a
comunei Clinceni este bine corelată cu obiectivele strategiilor atât la nivel județean cât și la nivel
național și european.
Atragem atenția asupra câtorva aspecte referitoare la obiectivele strategiei locale și anume:
• Obiectivele sunt generale
101
S.D.L. Clinceni La nivel județean
I. Dezvoltarea structurală a localității • Consolidarea competitivităţii
• Creșterea accesibilității și mobilității locuitorilor ilfovene în contextul vecinătăţii cu
comunei Municipiul București
• Îmbunătățirea calității și protecția mediului • Creșterea calităţii vieţii pentru
înconjurător rezidenţii judeţului Ilfov
I.1.Dezvoltarea infrastructurii • Asigurarea unui grad de mobilitate
• Creșterea gradului de acces la infrastructura și accesibilitate ridicat pentru
publică rezidenţii și mediul de afaceri din
I.2.Protecția mediului înconjurător judeţul Ilfov
• Îmbunătățirea calității mediului înconjurător • Creșterea capacităţii instituţionale
• Protecția mediului înconjurător în vederea îmbunătăţirii calităţii și
II Dezvoltarea economică a localității promptitudinii procesului
• Creșterea nivelului competitivității agenților administrativ.
economici din comuna Clinceni La nivel regional
II.1. Mediul de afaceri • Consolidarea competivității
• Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regionale
II.2. Agricultura • Reducerea disparităților intra-
• Sprijinirea producătorilor mici și mijlocii din regionale
domeniul agriculturii • Dezvoltarea (urbană și rurală)
• Modernizarea tehnologiilor și echipamentelor durabilă
folosite
II.3. Turismul La nivel național
• Sprijinirea agenșilor economici din domeniul • Dezvoltare urbană integrată
turistic • Îmbunătățirea eficienței energetice
III Dezvoltarea mediului social al localității în sectorul public și rezidențial
• Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor comunei • Dezvoltarea infrastructurii de
Clinceni prin dezvoltarea unor servicii publice importanță regională și locală
moderne • Promovarea incluziunii sociale și
III.1. Societatea civilă reducerea gradului de sărăcie
• Creșterea gradului de implicare a cetățenilor în • Îmbunătățirea mediului economic
viața publică de importanță regională și locală
III.2. Protecție socială • Dezvoltarea durabilă a turismului
• Îmbunătățirea serviciilor sociale oferite cetățenilor • Îmbunătățirea condițiilor de mediu
III.3. Sănătate și sport la nivel regional și local
• Îmbunătățirea serviciilor medicale oferite
populației La nivel european
• Sprijinirea activităților sportive, premise pentru • Ocuparea forței de muncă
asigurarea unei vieți active și sănătoase • Cerecetare și dezvoltare
III.4. Educație • Schimbările climatice și utilizarea
• Îmbunătățirea infrastructurii și a actului durabilă a energiei
educațional • Educație
III.5. Cultură și culte • Lupta împotriva sărăciei și
• Crearea unui cadru instituțional favorabil excluziunii sociale
dezvoltării activităților culturale
• Promovarea dialogului interconfesional
III.6. Administrația publică
• Eficientizarea administrației publice pentru
beneficiul socio-economic al comunei
102
3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU
Propunerile de dezvoltare generală a rețelei principale de căi de comunicație a comunei au

fost corelate cu apropierea față de București, cu sistemul de autostrăzi din jurul Capitalei și a
rețelei locale și naționale majore.
Având în vedere apropierea față de capitală, se poate afirma că dezvoltarea comunei, va fi
influențată de București. Influența va fi de bun augur deoarece migrarea unei părți a populației
capitalei către Clince (prin construirea unei locuințe într-un mediu mai curat) va atrage și crearea
condițiilor de viață mai apropiate de cele orășenești pe teritoriul comunei. Căile de acces relativ
rapide, dublate de realizarea unei rețele comunale de apă și canal precum și o stație de epurare, vor
duce la un cu totul alt trafic în comună, trafic care va impune reabilitarea tramei stradale a
comunei Clinceni. În cadrul reabilitării se vor impune noi profile transversale ale străzilor.
Locurile de parcare vor fi amenajate pe proprietăți particulare sau pe domeniul public al Primăriei,
urmărindu-se fluența și siguranța traficului auto și pietonal.
Se va acorda atenție, asigurării accesului la eventualele zone existente și potențiale de
agrement.
Echiparea edilitară (apă, canal) este posibil a se realiza fie cu finanțare din bugetul local,
fie prin accesarea de fonduri europene, posibilitate mult mai realistă cu condiția ca atât Consiliul
local cât și Primăria sa se implice cu toată capacitatea.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR
Comuna Clinceni, datorita faptului că se află strâns legată de București, nu a avut unități
industriale mari, ci a fost un furnizor de materii prime pentru capitală. A reușit să mențină și după
1990 aceleași activități economice. Alături de cele existente, au apărut, în timp și cele din sectorul
terțiar – comerțul, iar un domeniu ce a apărut cu precădere dupa anul 2000, este cel al
construcțiilor de locuințe.
AGRICULTURA
Având în vedere faptul că peste 90% din suprafața comunei a fost introdusă în intravilan,
zona destinata activităților agricole s-a diminuat. Astfel putem spune că producția agricolă va
scădea semnificativ.
În documentul de urbanism ” Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV –
Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti, se face referire la cauzele scării
producției agricole la nivelul județului:
În perioada analizată sectorul agricol nu a beneficiat decât într-o foarte mică măsură de
serviciile adecvate: amenajări de îmbunătăţiri funciare, mecanizări, îngrăşăminte.
Comparativ cu datele din perioada 1995- 2001 se înregistrează creşterea numărului de
mijloace mecanice din dotarea parcului de tractoare şi maşini agricole principale din sectorul
proprietăţii private, suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic scăzând semnificativ.
Agricultura judeţului întâmpină greutăţi în creşterea gradului de mecanizare a proceselor
tehnologice din cauza structurii ofertei interne de maşini agricole neadaptate la dimensiunile
exploataţiilor agricole şi a dificultăţilor financiare legate de costul maşinilor.
De asemenea sunt menționate direcțiile în care se poate acționa pentru ameliorarea situației:
103
Programul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală conţine principii strategice generale şi
sectoriale, în cadrul cărora sunt puse în evidenţă politicile şi acţiunile specifice derivate din
documentele care guvernează procesul de aderare.
Obiectivele generale derulate la nivelul judeţului Ilfov sunt:
• trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la principiile
economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de
trai în zona rurală, conform cu standardele acquis –ului comunitar.
• realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole, prin:
- Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de cooperare şi
asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;
- Organizarea de centre (servicii) agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvarea operativă a
tuturor problemelor agricole:
• sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, evidenţa
terenurilor agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale;
• mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate;
• servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte chimice,
pesticide, acordarea asistenţei;
• îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitarveterinare, baze
furajere etc.);
• servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi animale;
- Intensificarea activităţilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şi dezvoltarea
micii industrii de prelucrare în mediul rural; dezvoltarea spaţiilor de depozitare locală.
Obiectivele specifice ale strategiei dezvoltării agriculturii au în vedere următoarele:
• Integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare, transport;
• Realizarea securităţii alimentare prin asigurarea produselor necesare consumului
populaţiei;
• Obţinerea în condiţii de eficienţă a unei producţii agricole optime şi stabile;
• Distribuţiea şi comercializarea, corespunzător cerinţelor de consum;
• Asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să se
ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil;
• Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului;
• Refacerea efectivelor de animale atât în sectorul privat cât şi în cadrul agenţilor economici;
• Creşterea producţiei de animale pentru satisfacerea în parte a cerinţelor populaţiei;
• Menţinerea şi dezvoltarea unităţilor de producţie agricole existente în teritoriu;
• Dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură.
Zonarea producţiei agricole
La ora actuală, pe teritoriul comunei se mai practică agricultura pe mici suprafețe de teren,
acolo unde nu s-au făcut investiții imobiliare.
INDUSTRIA
Așa cum s-a întâmplat cu majoritatea zonelor din România și în comuna Clinceni a început
reconversia profesională, populația migrănd spre alte profesii decât cele practicate până în 2000.
Funcțiunea de industrie este în plină desfășurare pe teritoriul comunei fiind amplasate o
fabrică de mobilier și două de materiale de construcții. În anul 2016 a fost inaugurată fabrica de
drone ceea ce face trecerea către o nouă axă de dezvoltare a comunei.
104
Este necesară stimularea înființării de unități de producție cu impact redus asupra mediului.
Ramuri industriale a căror dezvoltare este recomandată: prelucrarea produselor agricole
vegetale și animale, producție pentru construcții (balastiere, ateliere de tâmplărie, stații de sortare
agregate, fabricare elemente de construcții, baze de producție, hale de depozitare, etc), producție
artizanală și depozitare.
COMERȚ
În satul Clinceni există un centru comercial, care deservește populația comunei. Deși nu are
o suprafață foarte mare, oferă o varietate de produse: produse alimentare, de panificație, confecții,
etc.
SERVICII
Functiunea de servicii - destinate in principal agentilor economici (transporturi, depozitare,
comert en gros, servicii financiar-bancare si de asigurari, servicii de paza etc.) si a serviciilor de
proximitate destinate servirii populatiei (invatamant, sanatate, cultura, administratie si ordine
publica, comert cu amanuntul si alimentatie publica, servicii de turism si agrement, gospodarie
comunala, prestari servicii) - se estimeaza a fi in crestere. Sfera serviciilor, poate capata o pondere
mai mare, mergand de la alimentatia publica pana la intretinere si reparatii de masini si utilaje.
INVESTIȚII
Un aport deosebit al dezvoltării comunei îl au investițiile imobiliare, care pe lângă faptul că
absorb forța de muncă în construcții, au un rol major în atragerea de populație spre comună, sporul
migrator devenind în anumite perioade pozitiv.
În afară de investițiile private și administrația locală a făcut și face o serie de investiții în
domenii ce au fost menționate mai sus ( infrastructura drumuri și edilitară, recreere, etc).
Terenurile cu funcțiune comerț și depozitare vor cuprinde obligatoriu spații suficiente de
parcare, necesare atât furnizorilor de mărfuri, cât și cumpărătorilor.
3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI
Pentru evaluarea dezvoltarii (evolutiei demografice) viitoare a populatiei comunei Clinceni

se vor lua în calcul mai multe elemente:
-cresterea naturala si migratoare a populatiei în functie de evolutia probabila a indicilor de
natalitate si de mortalitate, etc;
-posibilitatile de ocupare a resurselor de munca în raport cu locurile de munca existente si
previzibile;
-gradul de atractivitate al localitatii, ca urmare a realizarii unor dotari publice atractive
(conditii naturale, conditii de locuire, echipare tehnico-edilitara).
Avand in vedere analiza facuta in partea a doua a prezentului Memoriu general, populatia
comunei este în creștere.
Creșterea populatiei are mai multe cauze, printre care:
1) cresterea natalitatii (spor natural pozitiv)
2) mutarea domiciliului în comună în cautarea unui loc de munca sau a unei zone de locuit cu aer
curat (spor migratoriu pozitiv)
Pentru perioada următoare de 5-10 ani, populația va crește în continuare, probabil mai
rapid ca în perioada 2002-2016, tot prin combinarea celor doua directii (sporuri naturale si
migratorii pozitiva), dar și datorită influenței capitalei.
105
Fiind aprope de București, comuna Clinceni poate suferi un fenomen de urbanizare
accelerată și poate deveni o zonă predominant de locuire pentru persoanele care lucrează în
București și doresc o locuință într-un mediu liniștit.
Având în vedere faptul că întreaga suprafață a comunei este în intravilan și existența unor
P.U.Z-uri pentru lotizarea terenului în vederea construirii de locuințe, tendința de dezvoltare este
clară. Rămâne ca autoritatile locale prin dezvoltarea unor zone cu specific functional-productie,
servicii, depozitare, dotari socio-culturale, de turism sau recreere- precum si cresterea calitatii
locuirii în comuna datorita infiintarii retelelor edilitare, sa creeze conditiile propice dezvoltarii
comunei. Toate cele de mai sus constituie elemente favorizante pentru dezvoltarea urbanistica si
demografica a localitatii.
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI
În proiectele propuse prin ”Strategia de dezvoltare locală a comunei Clinceni

pentru perioada 2015-2020”, pusă la dispozitie de administrația locală se
regăsesc următoarele propuneri pentru investiții:
- menţinerea în stare de viabilitate a reţelei de drumuri prin reparare, întreţinere curentă şi
periodică, reparaţii capitale şi modernizări;
- conectarea tuturor cartierelor comunei Clinceni, la reţeaua regională de transport în comun;
- sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic;
- îmbunătăţirea serviciilor oferite de administratorul reţelei de drumuri;
- dezvoltarea şi introducerea unei strategii de gestionare şi întreţinere a reţelei de muri publice;
- dezvoltarea unor servicii specifice mentenanţei drumurilor
- dezvoltarea de servicii de îngrijire auto ţinând cont de creşterea rapidă a numărului
posesorilor de autoturisme;
Propunerile de reglementări privind structura și organizarea traficului în perspectiva 2020
pe reteaua principală de circulație a comunei Clinceni sunt prezentate în plansa nr. 6. Soluțiile
propuse au urmărit eliminarea disfuncționalităților existente în planșa nr. 3, în raport cu premisele
urbanistice de dezvoltare socio-economică a localității.
S-au propus măsuri de îmbunatatire a parametrilor tehnici pentru rețeaua principala de
circulatie în intravilan, conform standardelor si prescriptiilor tehnice in vigoare - valorile in cazul
localitatilor rurale - urmarindu-se adaptarea solutiilor la conditiile existente si utilizarea
infrastructurii existente.
In conformitate cu STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ILFOV -
Orizont 2020 elaborata de Geastrategy & Consulting, se propune următorul obiectiv strategic:
ASIGURAREA UNUI GRAD DE MOBILITATE ȘI ACCESIBILITATE RIDICAT
PENTRU REZIDENȚII ȘI MEDIUL DE AFACERI DIN JUDEȚUL ILFOV
Având urmatoarele obiectivele specifice de dezvoltare a rețelei de circulație:
1. “Îmbunătățirea sistemului de transport la nivel intra și interjudețean”
Măsuri:
a) Creșterea mobilității cetățenilor județului Ilfov folosind transportul public
• Înființarea unui serviciu de transport public pentru județul Ilfov, administrat de
Asociația de Dezvoltare Intracomunitară (A.D.I.) sau Autoritatea Executivă de
Transport Metropolitan București (AETMB)
• Înființarea unui centru de control și coordonare pentru transportul public în județul
Ilfov
106
• Amenajarea stațiilor de transport în comun din județul Ilfov
• Realizarea unei rețele de noduri intermodale corelate cu dezvoltarea traseelor de
transport public ale județului Ilfov
b) Îmbunătățirea modalităților de transport alternativ și sporirea siguranței circulației
• Amenajarea de căi de circulație pentru bicicliști, pe trasee de cicloturism
• Facilitați şi căi de circulație pentru bicicliști dedicate traficului de tranzit local
• Creșterea siguranței circulației pe drumurile județene şi locale din județul Ilfov
c) Îmbunătățirea infrastructurii de transport rutier
• Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ilfov – DJ 401 A,
km 0+000 (Vidra) – km 28+209 (Domnești)
• Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ilfov – DJ 401, km
6+520 (Centura Bucureşti) – km 19+000 (limita judeţului Giurgiu)
• Realizarea pasajului rutier între Bd. Prelungirea Ghencea şi DJ 602 (Domnești)
• Legătura Dj 602- Centura București - Prelungirea Bd. Timișoara
2. “Extinderea capacității de gestionare și valorificare a infrastructurii de transport
pentru a stimula economia la nivel local ”
Măsuri:
a) Îmbunătățirea managementului administrativ
• Realizarea planului de mobilitate al județului Ilfov
• Implementarea unui sistem integrat de management rutier
• Realizarea auditului privind siguranța circulației pe rețeaua de drumuri județene
şi comunale
Planșa 4. – Rețeaua de transport – Dezvoltare – Plan de amenajare a Teritoriului Județean ILFOV – Reactualizare -
elaborat de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti
107
De asemenea este necesar a se avea in vedere:
• dimensionarea profilurilor transversale ale străzilor modernizate sau care vor fi
modernizate sau pietruite , în conformitate cu STAS 10144 / l-‘80
• realizarea pantelor profilurilor transversale astfel încât să se asigure scurgerea optimă a
apelor meteorice şi aducerea in stare de utilizare a şanţurilor sau executarea lor acolo
unde nu există, dar sunt necesare
• marcarea amplasamentelor staţiilor liniilor de transport în comun şi echiparea
corespunzătoare a acestora.
Trebuie avut in vedere insa si faptul ca transportul este generator de disfunctionalitati, cu
precadere la nivelul mediului si al sigurantei constructiilor.
Prin ”Studiu de fundamentare privind circulațiile: Organizarea circulației și

Transport Planning S.R.L. se recomandă următoarele:
Premizelor de dezvoltare la nivel teritorial, a condus la identificarea unor intervenții
prioritare pentru îmbunătățirea circulației rutiere, dar și a mobilității pietonale și velo, după cum
urmează:
o Implementarea investițiilor propuse prin documentele strategice relevante (Autostrada A0
Centură București)
o Construcția unei artere perimetrale cu rol de drum de ocolire, pentru devierea traficului de
vehicule grele
o Realizarea unei rețele velo pentru deplasările cotidiene dar și de agrement, pe traseul
București-Bragadiru – Clinceni - Domnești
o Amenajarea de treceri de pietoni “inteligente” (lămpi cu lumină intermitentă, semnalizarea
luminoasă de atenţionare cu flash etc.) de-a lungul drumului județean DJ401A, în special în
zona curbelor.
o Modernizarea și/sau amenajarea trotuarelor la nivelul întregii rețele stradale
o Reabilitarea îmbrăcăminții asfaltice a străzilor degradare, localizate în satele Olteni și
Ordoreanu
o Montarea de dispozitive de calmare a traficului pe drumurile județene DJ401A (în special în
zona trecerilor de pietoni)
3.6.1.ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU
Propunerile de dezvoltare generala a rețelei principale și secundare de căi de comunicație a
comunei Clinceni au fost corelate cu prevederile PATN Sectiunea I – Cai de comunicatii si cu
prevederi privind dezvoltarea rețelei majore cuprinsă în PATJ Ilfov.Astfel, pentru DJ 602, DJ 401
A, DC 122 și DC 125 se propune modernizarea acestora. Pentru o cât mai bună funcţionare a
traficului rutier, reţeaua locală, dar si drumurile județene necesită lucrări de modernizare şi
reabilitare
3.6.2.PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA CIRCULAȚIEI LOCALE

Ca masura de prima urgenta se prevede modernizarea si repararea tuturor strazilor din
reteaua principala si secundara din intravilanul actual, dens construit, conform profilurilor
transversale si amenajarea zonelor cu probleme de circulatie si a principalelor intersectii
figurate pe plansa – Reglementari cai de comunicatii.
108
Se impune corelarea proiectelor de modernizare a strazilor cu proiectele de echipare
edilitara: apa, canal, gaze, electricitate, telecomunicatii, etc.
Pentru zonele de dezvoltare este esential sa se asigure trasee si profile corespunzatoare

normelor. In acest sens se vor lua masuri de trecere in domeniul public a terenurilor necesare
modernizarii.
Astfel se propune:
▪ 1. adaptarea unor profile transversale stradale in concordanta cu importanta traficului.
Astfel, in conformitate cu ORDINUL nr. 50/1998 al ministrului transporturilor, pentru
aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale,
se stabilesc pentru strazile din comune, doua tipuri de profile trnsversale si anume:
• pentru strazile principale, profil transversal de minim 11 m.
• pentru strazile secundare, profil transversal de minim 9 m.
▪ 2. completarea arterelor de circulatie atat in intravilanul existent cat si in cel propus,
pentru asigurarea fluentei traficului intre sate precum si intre diversele zone functionale din
sate.
▪ 3.completarea retelei rutiere a avut in vedere si asigurarea accesibilitatii la obiectivele
tehnico-edilitare (gospodarie de apa), de gospodarie comunala (platforme de transfer - in
eventualitatea creerii lor, accesibilitate civilizata la cimitire) sau la baze sportive(teren
sport).
Pentru modernizarea traseelor de drumuri vor fi prevazute prin P.U.G. profile transversale
conform normelor de proiectare. Propunerile din P.U.G. vor fi detaliate-eventual completate sau
modificate- atat in proiectele de specialitate cat si in P.U.Z.-uri.
În ceea ce privește modernizarea C.N.C.B. conform cu puntul de vedere exprimat de S.C
LUCA WAY S.R.L. – în calitate de proiectant putem afirma următoarele:
”Există proiect pentru lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti Sud între A2 km
23+600 şi A1 km 55+520 şi amenajare punct de întoarcere în soluţie giratorie pe CB în zona Autostrăzii A1”
tronsonul cuprins intre km 50+300 – km 51+625. In calitate de Proiectant General S.C. LUCA WAY S.R.L. a
studiat numai tronsonul pana la km 51+625.”
Teritoriul comunei este traversat de drumul național DN 6D, începând de la intersectia b-
dul Prelungirea Ghencea cu CNCB, la km 1+500, pe o distanta de 1km si 790m pana la km 3+290,
in continuare drumul devenind judetean, DJ 602 si face legatura cu comuna Domnești, profilul
transversal propus al DN 6D este de 26,0m conform Ordonantei Guvernului nr.43./1997
privind regimul drumurilor si conform articolului nr. 19, aliniatul 4: ”Pentru dezvoltarea
capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilor rurale, distanta dintre axa
drumului si gardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de minimum
13m pentru drumurile nationale, de minimum 12m pentru drumurile judetene si de minimum 10m
pentru drumurile comunale.”
De asemenea, în ceea ce privește traficul și amplasarea construcțiilor în afara localităților
se va ține seama de articolul nr. 47, aliniatul 1 din Ordonanța Guvernului nr.43./1997
privind regimul drumurilor: ”Pentru evitarea congestionării traficului în afara localitățior se
interzice amplasarea oricăror construcții care generează trafic suplimentar, la o distanță mai mică
de 50,0m de la marginea părții carosabile în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres și al
drumurilor internaționale ”E”, respectiv 30,0m pentru celelalte drumuri de interes național și
județean. Prin construcții care generează trafic suplimentar se au în vedere unități productive,
complexe comerciale, depozite angro, unități tip showroom, obiective turistice, cartiere
109
rezidențiale, parcuri industriale, precum și orice alte obiective și/sau construcții asemănătoare în
care se desfășoară activități economice.
Și de articolului 47, aliniatul 5 din Ordonanța Guvernului nr.43./1997 privind regimul
drumurilor:” Construcțiile prevăzute în afara localităților și care nu se încadrează în categoria
celor care genererază trafic suplimentar, așa cum acestea sunt definite în aliniatul (1) se vor
amplasa în afara zonei de protecție a drumului.
Se propune amenajarea intersecției dintre DN6D și str. Puțul Olteni printr-un marcaj
simplu.
În ceea ce privește Autostrada de Centură București, menționăm următorul punct de
vedere al IPTANA S.A.:
”Legea nr. 198/2015 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 7/2010 pentru
modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, face
urmatoarele precizari:
1. Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie ;
2. Ampriza drumului este suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale
drumului: parte carosabila, trotuare, acostamente, santuri, taluzuri, ziduri de sprijin si alte
lucrari de arta;
3. Zonele de siguranta sunt suprafete de teren situate de o parte si de cealalta a amprizei
drumului, destinate exclusiv intretinerii si exploatarii drumului, pentru siguranta circulatiei ori
pentru protectia proprietatilor situate in vecinatatea drumului. Realizarea de culturi agricole sau
forestiere pe zonele de siguranta este interzisa.
4. Zonele de protectie sunt suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de
siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii ulterioare a drumului. Zonele de protectie raman in
gospodarirea persoanelor juridice sau fizice care le au in administrare sau proprietate, cu
obligatia ca acestea, prin activitatea lor, sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in
siguranta a traficului prin neasigurarea scurgerii apelor in mod corespunzator, executarea de
constructii, imprejmuiri sau plantatii care sa provoace inzapezirea drumului sau sa impiedice
vizibilitatea, executarea unor lucrari care sa pericliteze stabilitatea drumului sau modifica
regimul apelor subterane sau de suprafata.
Limita zonei de protectie este masurata de la marginea exterioara a zonei de siguranta a
drumului si este de 50m in cazul autostrazilor, 22m in cazul drumurilor nationale, 20m in cazul
drumurilor judetene si 18m in cazul drumurilor comunale.
Avand in vedere modificarile legislative recente rezulta, pe baza datelor topografice puse
la dispozitie rezulta ca viitoarea Autostrada de Centura Bucuresti traverseaza comuna
dumneavoastra astfel suprafata ocupata este delimitate de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-
13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-32-33-34-35-36-37-38-39-40-41-
42-43-44-45-46-47-48-49-50-51-52-53-54-55-56-57-58-59 si este So=214619mp.
Zona de protectie este delimitata de punctele a-b-c-d-e-f-g-h-i-j-k-l-m-n-op-r-s-s’-t-t’-v-w-
x-z-z’ pe partea stanga a autostrazii in sensul de crestere al kilometrajului si este Sp1= 116143
mp, pe partea dreapta a autostrazii in sensul de crestere al kilometrajului zona de protectie este
delimitata de punctele a1-b1-c1-d1-e1-f1-g1-h1-i1-j1-k1-l1-m1-n1-o1-p1-r1-s1-s1’-t1-t1’-v1-w1-
x1-z1- z1’ si este Sp2=120750mp.
Situatia prezentata se regaseste in plansele anexate.
Acest raspuns reprezinta un punct de vedere, emis pe baza Studiului de Fezabilitate
intocmit in anul 2007, iar avizul pentru constructie revine in exclusivitate beneficiarului lucrarii,
CNAIR-SA.”
110
Profilul transversal REGLEMENTAT al DJ 401A și DJ 602 este urmatorul: parte
carosabila 7,0 m, acostament 1,0 m, sant 1,5 m, spatiu verde de protecție 1,0 m, pistă pentru
bicicliști 1,5 m, spațiu verde 1,0 m, trotuarul 2,0 m și spațiu verde de aliniament 0,5 m. Profilul
tipic este de 24,00 m, iar distanta dintre axul drumului pana la aliniament (imprejmuiri sau
constructii) va fi de minim 12 m. conform O.G. nr.43/28.08.1997 privind regimul juridic al
drumurilor.
Se va analiza posibilitatea amenajarii unor intersectii privind virajele la stanga pentru
accesul pe strazile principale cu trafic ridicat, in acest fel imbunatatindu-se fluenta circulatiei prin
evacuarea mai rapida a curentilor ce solicita spatiul comun al intersectiei(sensuri giratorii).
Una dintre problemele stringente, a perioadei actuale, o constituie amenajarea unor
parcaje, astfel incat vehiculele sa nu mai fie stationate pe banda unu de circulatie si sa
obstructioneze in acest fel fluxurile de circulație.
In prezent, in comuna, nu exista amenajate benzi pentru biciclisti, una din solutiile de
descongestionare a traficului, incurajarea deplasarilor cu bicicleta cu efecte benefice atat asupra
sanatatii populatiei, mediului cat si asupra infrastructurii rutiere. Exista mai multe posibilitati
pentru amenajarea acestor piste in functie de configuratia si elementele geometrice ale
infrastructurii rutiere, cum ar fi:
- amenajarea pe carosabil: pe ambele sensuri, cu marcajele si echiparile corespunzatoare
ce vor fi amenajate in fostele sanțuri după dispariția acestora ca urmare a introducerii
unei rețele de canalizare în sistem centralizat, fara a fi afectata capacitatea de circulatie
auto.
- amenajarea pe trotuare: pe un sens si pe celalalt, cu marcajele si echiparile
corespunzatoare si cu achizitionarea de teren necesar - de catre primarie - din
proprietatile limitrofe.
- atragerea de fonduri private si acordarea de facilitati fiscale pentru societatile implicate
in acest proces.
- derularea unor campanii care sa incurajeze mersul pe bicicleta.
Amenajari si modernizari ale retelei de strazi din comuna:
Reteaua de strazi a localitatii necesita lucrari de modernizare si extindere.

Principalele propuneri privind trama stradala locala:
• completarea retelei stradale cu drumuri modernizate în noile zone construite;
• pentru majoritatea strazilor se va adopta profilul transversal cu bordura îngropata, scurgerea
apelor facându-se în santuri sau rigole. In zona centrala si în noile zone construite, unde se va
extinde reteaua de canalizare pluviala sau mixta, se va adopta profilul transversal cu borduri
denivelate si cu scurgerea apelor meteorice la sistemul de canalizare subterana;
• reabilitarea retelei existente prin lucrari de imbunatatire si amenajare a infrastructurii, cum sunt
asigurarea profilelor transversale caracteristice categoriei strazii, corectarea elementelor
geometrice ale traseelor, introducerea unor sisteme rutiere superioare (imbracaminti usoare,
impietruiri), echiparea intersectiilor, strapungerile fundaturilor pana la cel mai apropiat drum si in
corelare cu parcelarul zonei, etc.;
• amplasarea de trotuare cu latimea de minim 1,5 m, de fiecare parte a carosabilului (pentru
facilitarea circulatiei pietonale in conditii de siguranta si confort);
• executarea de fasii plantate si inierbate, de fiecare parte a carosabilului de mimim 0.50m
• amenajarea unei canalizari pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice(canalizare pluviala);
111
• amenajarea intersectiilor; dintre drumul judetean si drumurile locale, principale sau secundare
ale comunei;
• asigurarea cu inscriptionarea denumirii strazilor, marcaje rutiere si echiparea cu indicatoare de
circulatie pe toate strazile si intersectiile
• realizarea legaturilor rutiere necesare extinderilor de retea pentru zonele noi de dezvoltare a
localitatii;
• amenajarea spatiilor pentru stationari si parcaje la dotarile principale din comuna(institutii-
primarie, biserica, scoala, etc-spatii comerciale si altele, corespunzatoare gradului de solicitare);
• realizarea marcajelor rutiere in dreptul zonelor solicitate de pietoni;
• amenajarea de piste pentru biciclete.
Prin corelarea dezvoltarii urbanistice si comunicatie si transport cu perspectivele
urbanistice si socio-economice ale comunei, reglementate prin P.U.G., s-a urmarit asigurarea
conditiilor functionale si de transport.
3.6.3.TRANSPORTUL ÎN COMUN
Pentru realizarea unui transport eficient, economic si in conditii de siguranta si confort

se propun studii de specialitate pentru realizarea unui transport de calatori intre comuna si
capitala, precum si intre comuna si localitatile din jur pe o raza de 40- 60 km.
Actualul sistem de linii si frecventa curselor se vor mentine in principiu, adaptandu-se la
cerere, la momentul respectiv.
Se propune amenajarea corespunzatoare a statiilor de autobuz prin realizarea de alveole
pentru mijloacele auto si adaposturi pentru calatori, acestea facand parte integranta din peisajul
public urban.
3.6.4.TRANSPORTUL FEROVIAR
Pe teritoriul administrativ al comunei nu exista căi de comunicație feroviara.

3.6.5.TRANSPORTUL AERIAN
Zona propusa pentru actualizare PUG CLINCENI intersecteaza zonele de servituti

aeronautice civile I, II si III ale Aerodromului Aurel Vlaicu (LRCN). Zona PUG CLINCENI este
inclusa in TMA Bucuresti.
1.2.Aplicabilitate
1.2.1. - (1) Prevederile prezentei reglementări se aplică tuturor persoanelor juridice sau fizice care
desfăşoară activităţi aeronautice civile şi/sau conexe ori care deţin şi/sau administrează terenuri în
zonele cu servituţi aeronautice civile pe teritoriul României şi/sau obiective care pot constitui
obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau care pot afecta siguranţa zborului.
(2) Totodată, prevederile reglementării de faţă se aplică administraţiilor publice ale căror unităţi
administrativ-teritoriale includ zone cu servituţi aeronautice civile şi/sau alte zone în care unele
obiective pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului. ...
1.2.2. Prevederile prezentei reglementări se referă la zonele cu servituţi aeronautice civile din
perimetrul sau din vecinătatea:
a) aerodromurilor terestre autorizate/înregistrate, heliporturilor de suprafaţă şi heliporturilor în
terasă autorizate/ înregistrate, precum şi aerodromurilor/heliporturilor certificate după regulile
112
europene [corespunzător specificaţiilor de certificare (CS) aplicabile, incluse în baza de certificare
(CB) stabilită şi notificată de AACR]; ...
b) amplasamentelor unităţilor de control al traficului aerian şi centrelor de informare a
zborurilor; ...
c) amplasamentelor mijloacelor CNS şi meteorologice aferente aviaţiei civile. ...
1.2.3. Reglementarea de faţă evidenţiază, fără a se limita la acestea, obiectivele uzuale pentru
realizarea cărora este necesară obţinerea în prealabil a avizelor AACR la documentaţiile tehnice
aferente.
2.2. Servituţi aeronautice de degajare

2.2.1. Servituţile aeronautice de degajare se referă la obiectele/obstacolele care pot să constituie
un pericol pentru navigaţia aeriană sau să influenţeze funcţionarea echipamentelor destinate
navigaţiei aeriene, astfel:
1. pe aerodromuri sau în vecinătatea acestora - pentru asigurarea zonelor libere ori eliberate de
obstacole necesare evoluţiei în siguranţă a aeronavelor către şi dinspre aeroport;
2. în vecinătatea mijloacelor vizuale pentru navigaţia aeriană (lămpile dispozitivului luminos de
apropiere, indicatorul vizual al traiectoriei de apropiere PAPI/HAPI) - pentru asigurarea spaţiului
liber/eliberat de obstacole necesar vizibilităţii continue şi nestânjenite a mijloacelor respective de
către piloţi;
3. în vecinătatea mijloacelor CNS şi meteorologice - pentru asigurarea spaţiului liber ori eliberat
de obstacole necesar propagării, fără perturbaţii, a undelor electromagnetice emise/recepţionate,
respectiv pentru asigurarea vizibilităţii necesare efectuării observărilor şi determinărilor
meteorologice.
2.2.2. Menţinerea sau îmbunătăţirea degajărilor existente se asigură, după caz, prin schimbarea
amplasamentului, limitarea, desfiinţarea ori interzicerea realizării atât a obstacolelor pasive
(obiecte, vegetaţie), cât şi a obstacolelor active (activităţi/acţiuni, emisii perturbatoare de unde
electromagnetice).
2.2.3. Pe terenurile de aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora (inclusiv în perimetrul
infrastructurilor aeroportuare şi în împrejurimi), siguranţa zborului se realizează prin:
1. stabilirea unor suprafeţe de limitare a înălţimii obstacolelor, în conformitate cu prevederile
prezentei reglementări, ca modalitate de identificare şi control asupra obstacolelor (clădiri, coşuri
de fum, stâlpi/piloni, arbori, pasaje rutiere supraterane) - pentru crearea unui volum de spaţiu
aerian liber de obstacole, care să permită zborul aeronavelor în deplină siguranţă;
2. limitarea densităţii obstacolelor aflate sub suprafeţele mai sus menţionate - pentru menţinerea
riscului de coliziune sub nivelul impus de siguranţa zborului;
3. identificarea şi semnalarea, prin marcare pentru zi (balize, vopsire) şi balizare pentru noapte
(lumini), a obstacolelor care depăşesc suprafeţele de limitare stabilite, inclusiv a clădirilor şi
instalaţiilor aeroportuare - pentru reducerea riscului de coliziune;
4. aplicarea de soluţii constructive şi de montaj care să asigure frangibilitatea mijloacelor vizuale
şi/sau de radionavigaţie de aerodrom, precum şi altor mijloace/structuri care constituie obstacole şi
nu pot fi înlăturate din motive operaţionale - pentru reducerea riscului potenţial pe care îl prezintă
pentru aeronave (în caz de impact). Unde este necesar, aceste obiecte trebuie să fie marcate pentru
zi (prin vopsire) şi balizate pentru noapte (cu lămpi);
5. interzicerea/eliminarea surselor de fum (arderea cărbunilor în centrale termice, arderea
deşeurilor etc.) - pentru asigurarea vizibilităţii;
6. interzicerea/eliminarea surselor de ceaţă artificială (instalaţii/procese tehnologice producătoare
113
de noxe de orice tip - gaze, lichide, solide - care au caracter de concentratori de vapori) - pentru
asigurarea vizibilităţii;
7. interzicerea/eliminarea oricăror amenajări care pot crea turbulenţe induse de obstacole - pentru
prevenirea pericolelor asupra operaţiunilor cu aeronave;
8. controlul asupra structurii culturilor agricole şi asupra modalităţilor de exploatare a acestora -
pentru reducerea/ eliminarea surselor de atragere a păsărilor şi animalelor sălbatice, respectiv a
riscului de coliziune;
9. interzicerea/eliminarea surselor de atragere/concentrare a păsărilor (terenuri arate, resturi
vegetale, gropi de gunoi, silozuri, activităţi de morărit, iazuri piscicole/luciuri de apă rezultate în
urma excavărilor controlate) - pentru reducerea pericolului reprezentat de păsări, respectiv a
riscului de coliziune;
10. interzicerea/eliminarea dispozitivelor cu fascicul laser, cu excepţia celor utilizate în domeniul
aeronautic; interzicerea/ eliminarea luminilor periculoase, derutante, înşelătoare (sisteme de
iluminat, firme/reclame luminoase) - pentru prevenirea riscului de confuzie şi/sau de orbire;
11. interzicerea/eliminarea suprafeţelor foarte reflectorizante - pentru prevenirea riscului de
orbire;
12. interzicerea lansării de focuri de artificii, lampioane şi înălţării de baloane sau aeromodele -
pentru prevenirea riscurilor de incendiu şi de coliziune;
13. interzicerea/eliminarea surselor potenţiale de incendiu, explozie (staţii şi/sau depozite de
combustibili ori de materiale explozibile, aplicaţii pirotehnice) - pentru reducerea pericolelor pe
care le prezintă;
14. semnalarea liniilor electrice aeriene, prin marcare pentru zi (vopsire, balize) şi balizare pentru
noapte (lumini), a firelor, respectiv a stâlpilor de traversare a drumurilor naţionale, autostrăzilor şi
cursurilor principale de apă - pentru reducerea riscului de coliziune;
15. identificarea şi interzicerea/eliminarea obstacolelor care obturează mijloacele vizuale pentru
navigaţia aeriană (inclusiv lămpile dispozitivelor luminoase de apropiere) - pentru asigurarea
vizibilităţii corespunzătoare a mijloacelor respective;
16. respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi ale reglementărilor aeronautice aplicabile
referitoare la activitatea şi mijloacele meteorologice (cerinţe tehnice de amplasare, instalare,
protecţie) - pentru determinarea şi evaluarea corectă a condiţiilor meteorologice;
17. identificarea şi interzicerea/eliminarea altor obiective care, prin prezenţă sau funcţionare,
afectează ori pot afecta siguranţa zborului.
2.2.4. În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile se consideră obstacole cel puţin acele
obiecte care au o înălţime egală sau mai mare de 100,0 m faţă de cota terenului.
2.3.Servituţi aeronautice de balizare

2.3.1. Servituţile aeronautice de balizare se referă la semnalarea prezenţei obstacolelor care
constituie un risc potenţial de coliziune pentru aeronave şi a zonelor de aerodrom cu restricţii de
utilizare.
2.3.2. Semnalizarea obstacolelor se realizează prin:
a) marcaje (vopsire specifică) sau balize (steguleţe, corpuri specifice) - pe timp de zi cu vizibilitate
bună; ...
b) lumini specifice (balizare luminoasă) - pe timp de noapte sau de zi cu vizibilitate redusă. ...
2.3.3. În zonele cu servituţi aeronautice civile trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte
obstacolele care:
114
a) depăşesc/penetrează suprafeţele de limitare a înălţimii obstacolelor; ...
b) prezintă pericol pentru zborul aeronavelor (coşuri de fum industriale, piloni şi/sau stâlpi
instalaţi pe proeminenţe de teren ori pe terasele unor clădiri înalte, construcţii şi/sau instalaţii de
mare gabarit, inclusiv clădirile aeroportuare şi mijloacele CNS şi meteorologice.
2.3.4. În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile trebuie marcate pentru zi şi balizate
pentru noapte obstacolele care:
a) au înălţimi de 45 m şi mai mari; ...
b) au fost identificate, pe baza unei analize de specialitate, că prezintă pericol pentru zborul
aeronavelor.
2.3.5. - (1) Liniile electrice aeriene cu înălţimea stâlpilor de peste 25 m şi care traversează drumuri
naţionale, autostrăzi, căi ferate sau cursuri principale de apă trebuie semnalizate după cum
urmează:
a) conductorii din deschiderea de traversare, prin marcare pentru zi (cu balize);
b) stâlpii de traversare, prin marcare pentru zi (vopsire).
(2) Stâlpii de traversare cu înălţimi de 45 m şi mai mari trebuie să fie balizaţi pentru zi (vopsire) şi
pentru noapte (lumini).
(3) În cazurile stabilite pe baza unei analize de specialitate, conductorii din deschiderea de
traversare trebuie să fie marcaţi pentru zi (cu balize) şi pentru noapte (cu lumini specifice).
2.3.6. Pentru siguranţa operării aeronavelor, zonele de aerodrom cu restricţii de utilizare: piste şi
căi de rulare închise (sau părţi ale acestora), zone inutilizabile, suprafaţa pistei până la prag etc.,
trebuie semnalizate corespunzător pe timp de zi şi pe timp de noapte, prin marcaje, panouri, balize
şi lumini specifice.
2.3.7. Mijloacele vizuale utilizate (marcaje, panouri, balize, lumini) trebuie să fie conforme cu
prevederile reglementărilor aeronautice de profil.
4.3.1.1. - (1) Zona I:

- suprafaţă trapezoidală înclinată (la fiecare capăt al pistei, în prelungirea axului);
- baza mică a trapezului coincide cu marginea benzii pistei;
- simetrică faţă de prelungirea axului pistei;
- evazare spre exterior: 15°;
- extindere/distanţă orizontală de la capătul benzii pistei, pe direcţia axului pistei: 8.500 m ;
- înălţimea bazei mari a trapezului la 8.500 m: +30,0 m faţă de cota aerodromului 0,0 m (panta
1:285 de la marginea benzii pistei, spre exterior).
(2) Sunt necesare solicitarea şi obţinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din Zona I
cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.
4.3.1.2. - (1) Zona II:

- suprafaţă conică, din care se exclude Zona I;
- extindere/distanţă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice direcţie: 4.500 m, exclusiv
Zona I (lăţimea benzii pistei: 150 m stânga/dreapta faţă de axul pistei);
- înălţimea marginii exterioare: +30,0 m faţă de cota aerodromului 0,0 m (pantă 1:150 de la
marginea benzii pistei, spre exterior).
(2) Este necesară solicitarea şi obţinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din Zona II
cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.
4.3.1.3. - (1) Zona III este definita astfel:

- suprafaţă orizontală care începe de la extremitatea Zonei II şi din care se exclude Zona I;
- extindere/distanţă orizontală de la marginile benzii pistei, în orice direcţie: 8.500 m (exclusiv
115
Zona I şi Zona II);
- înălţimea suprafeţei: +30,0 m faţă de cota aerodromului.
(2) Este necesară solicitarea şi obţinerea avizului AACR pentru toate obstacolele din Zona
III cu înălţimi egale sau mai mari decât cele menţionate.
Cota aerodromului - Aerodromul Aurel Vlaicu (LRCN)= 80.50 m (sistem de cote Marea Neagra
1975).
ARP Aerodromul Aurel Vlaicu (LRCN) - 44º21’30’’N 25º55’50’’E
În interesul siguranţei zborului, în zonele cu servituţi aeronautice civile asociate aerodromurilor

pentru avioane, realizarea de obiective noi este permisă numai cu avizul AACR, după cum
urmează:
4.4.1. - (1) În Zona I, în interiorul perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport:

a) amenajări diverse (denivelări de teren, împrejmuiri);
b) instalaţii aeroportuare diverse (dispozitivul luminos de apropiere);
c) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice de aeroport;
d) orice fel de obiective cu destinaţie aeronautică din suprafeţele şi zonele critice şi sensibile ILS,
din suprafeţele şi zonele de protecţie ale mijloacelor de radionavigaţie;
e) modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;
f) alte obiective cu destinaţie aeronautică sau conexă.
(2) În zonele limitrofe aerodromului/aeroportului (terenuri exterioare şi adiacente perimetrului
infrastructurii de aerodrom/aeroport):
a) clădiri (locuinţe, depozite, hoteluri), structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine
eoliene) care depăşesc înălţimea admisibilă;
b) construcţii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereţi şi/sau învelitori metalice,
împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice);
c) construcţii, structuri diverse care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole
locale semnificative pentru navigaţia aeriană;
d) pasaje rutiere supraînălţate;
e) obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de
morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare, iazuri piscicole/luciuri de apă
rezultate în urma excavărilor controlate);
f) staţii radio (radiodifuziune, TV);
g) staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori);
h) activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS şi/sau
meteorologice (acţionări electrice de forţă, sudură electrică);
i) activităţi/surse potenţiale de incendiu, explozie (staţii de alimentare şi/sau depozite de
combustibili, aplicaţii pirotehnice);
j) utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de
iluminat, firme/reclame luminoase);
k) lansare de focuri de artificii, înălţare de lampioane, baloane sau rachetomodele;
l) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;
m) modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;
n) deschidere, dezvoltare şi/sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de
lucru aerian permanente;
116
o) trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene
magistrale, reţele de radiorelee;
p) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
4.4.2. - (1) În Zona II, în interiorul perimetrului infrastructurii de aerodrom/aeroport:

a) sisteme rutiere (pistă de decolare-aterizare, căi de rulare, platforme);
b) clădiri (aerogară, hangar, ateliere, depozite) şi amenajări diverse (inclusiv împrejmuiri, parapete
antizgomot);
c) instalaţii aeroportuare diverse, inclusiv stâlpii pentru iluminatul platformei;
d) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;
e) modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;
f) alte obiective cu destinaţie aeronautică sau conexă.
(2) În zonele limitrofe aerodromului/aeroportului (terenuri exterioare şi adiacente perimetrului
infrastructurii de aerodrom/aeroport):
eoliene) care depăşesc înălţimea admisibilă;
b) construcţii sau structuri metalice de mari dimensiuni (pereţi şi/sau învelitori metalice,
împrejmuiri metalice, panouri publicitare metalice);
c) construcţii, structuri diverse care nu depăşesc înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole
locale semnificative pentru navigaţia aeriană;
d) pasaje rutiere supraînălţate;
e) obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de
morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare, iazuri piscicole/luciuri de apă
rezultate în urma excavărilor controlate);
f) staţii radio (radiodifuziune, TV);
g) staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori;
h) activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS sau meteorologice
(acţionări electrice de forţă, sudură electrică);
i) activităţi/surse potenţiale de incendiu, explozie (staţii de alimentare şi/sau depozite de
combustibili, aplicaţii pirotehnice);
j) utilizarea de dispozitive cu fascicul laser sau de surse de lumină orientate în sus (sisteme de
iluminat, firme/reclame luminoase);
k) lansare de focuri de artificii, înălţare de lampioane, baloane sau rachetomodele;
l) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;
m) modernizare şi/sau dezvoltare de aerodrom/aeroport;
n) deschidere, dezvoltare şi/sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de
lucru aerian permanente;
o) trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene
p) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
4.4.3. În Zona III:
eoliene), care depăşesc înălţimea admisibilă; ...
117
b) construcţii, structuri diverse (piloni, coşuri de fum, sonde, turbine eoliene) care nu depăşesc
înălţimea admisibilă, dar constituie obstacole locale semnificative pentru navigaţia aeriană;
c) obiective care atrag şi favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de
morărit, silozuri, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare);
d) staţii radio (radiodifuziune, TV);
e) staţii de comunicaţii (telefonie celulară, radiorelee, translatori);
f) activităţi/surse producătoare de perturbaţii în funcţionarea mijloacelor CNS (acţionări electrice
de forţă, sudură electrică);
g) deschidere, dezvoltare sau modernizare de heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru
aerian permanente;
h) instalare sau modernizare de mijloace CNS şi meteorologice;
i) trasee pentru autostrăzi/şosele naţionale, căi ferate, conducte magistrale, linii electrice aeriene
j) alte obiective care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.
5.7. - (1) Pentru declararea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi instituirea regimului de
protecţie corespunzător, autorităţile administraţiei publice locale vor include aceste zone în
planurile de urbanism generale şi zonale şi vor integra datele specifice referitoare la caracteristici,
restricţii, obligaţii, condiţii/posibilităţi de utilizare (inclusiv culturile şi lucrările agricole permise
pe terenurile limitrofe aerodromurilor, pentru prevenirea pericolului concentrării păsărilor şi
animalelor sălbatice).
(2) Planurile de urbanism generale şi zonale, incluzând zonele cu servituţi aeronautice civile,
trebuie avizate de către AACR.
(3) Dacă zonele cu servituţi aeronautice civile se extind peste mai multe unităţi administrativ-
teritoriale, procedura indicată la alin. (1) şi (2) trebuie să fie derulată de fiecare dintre autorităţile
administraţiei publice locale implicate, potrivit părţii care îi revine, astfel încât să se asigure
continuitatea zonelor integrale şi unitatea regimului de protecţie instituit.
NOTA! Pentru UTR-urile, zonele si subzonele functionale aflate in zonele cu servituti

aeronautice civile, regimul de inaltime maxim admis va respecta prevederile RACR – ZSAC.
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ

TERITORIAL
Intravilanul existent al comunei Clinceni este de 2174,78 ha, funcțiunile și bilanțul
teritorial pe intravilan putând fi urmărite în tabelul de mai jos:
BILANȚ TERITORIAL EXISTENT - COMUNA CLINCENI

INTRAVILAN
Nr.crt Zone funcționale Ha %
1 Zonă de locuințe și funcțiuni complementare locuințelor 1233,96 56,74
118
2 Zonă mixtă: zone locuințe + zonă complexă de interes public 238,65 10,97
3 Zonă mixtă: zonă de unități cu funcțiuni complexe de interes public 191,44 8,80
+ zonă industrială cu impact redus asupra mediului
4 Zonă centrală și alte zone sau unități cu funcțiuni complexe de 147,05 6,76
interes public
5 Zonă de comunicații feroviare și construcții aferente 2,74 0,13
6 Căi de comunicație și transport 99,92 4,60
7 Spații verzi, de agrement, sport și de protecție 26,56 1,22
8 Zonă de gospodărie comunală + Construcții aferente rețelelor 8,02 0,37
tehnico-edilitare
9 Zonă de agrement 125,53 5,77
10 Terenuri cu destinație specială 60,75 2,79
11 Ape 31,94 1,47
12 Teren neproductiv 8,22 0,38
TOTAL SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN 2174,78 100
NOTĂ! Intravilanul se va restrânge cu 58,14 ha, deoarece au fost scoase din

suprafața de intravilan existentă, suprafețele următoare: zona de protecție LEA 400 kv,
râurile Sabar și Ciorogârla și suprafața de pădure ce se află în administrarea Direcției
Silvice Ilfov.
ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ – INTRAVILAN PROPUS ȘI BILANȚ TERITORIAL REGLEMENTĂRI
BILANȚ TERITORIAL PROPUS - COMUNA CLINCENI
Nr. INTRAVILAN
crt. Functiunea Ha %
1 Locuire si functiuni complementare 1560.82 73.74
2 Zona de servicii si activitati de tip industrial, depozitare 111.4 5.26
3 Institutii si servicii de interes socio-economic 143.3 6.77
4 Cai de comunicatie si transport 116.57 5.51
5 Spatii verzi, agrement, sport, protectie 97.25 4.59
6 Constructii tehnico-edilitare 0.24 0.01
7 Gospodarie comunala, cimitire 3.74 0.18
8 Terenuri cu destinatie speciala 54.8 2.59
9 Ape 28.52 1.35
TOTAL SUPRAFAȚĂ INTRAVILAN 2116.64 100.00
Nr. EXTRAVILAN
crt. Functiunea Ha %
1 Cai de comunicatie si transport 27.34 13.04
2 Terenuri agricole (arabil, pășuni, vii) 20.32 9.69
3 Păduri 42.59 20.31
4 Ape 119.42 56.96
TOTAL SUPRAFAȚĂ EXTRAVILAN 209.67 100.00
TOTAL SUPRAFAȚĂ ADMINISTRATIVĂ 2326.31
119
Modul de utilizare al teritoriului pe categorii de folosință:
3.8. MĂSURI ÎN ZONE CU RISCURI NATURALE
3.8.1.Riscuri de natură hidrogeologică (inundații ape de suprafață)
Din punct de vedere al riscului la inundații în urma revărsării de râuri, menționăm conform
cu ”Studiul de inundabilitate” realizat de S.C. Eco Aqua Design S.R.L. aferent obiectivului –
”Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Clinceni”– este necesar si pentru
obținerea avizului de gospodărire a apelor aferent viitoarelor obiective de investiții.
Atragem atenția asupra necesității de regularizare a acestor rauri, cel putin in zonel cu risc
de inundabilitate pentru intravilane.
Conform adresei nr. 8185/FF din 16.08.2016 emisa de S.G.A. Giurgiu „Administratia
Nationala Apele Romane-A.B.A. Arges-Vedea nu are in curs de derulare obiective de investitii, pe
teritoriul administrativ al comunei Clinceni.
120
Ramane in atentia Consiliului local sa faca demersurile necesare pentru a fi începute
lucrările menționate mai sus.
În ceea ce privește alunecările de teren, până acum (iulie 2016) nu au avut loc.
Fundarea construcțiilor se va face pe teren natural sau consolidat, soluțiile de îmbunătățire
urmând a fi alese în functie de caracteristicile constructive ale obiectivului și natura terenului.
3.8.2.Riscuri de natura geofizica (seisme)

Incadrarea din punct de vedere seismic a fost facuta in cap. 2.3.5.
Masurile de protectie antiseismica ce se propun incepand cu faza de proiectare si executie a
ansamblurilor de locuit si a edificiilor social-culturale, pe pamanturi sensibile la umezire, sunt
urmatoarele(la nivel de recomandari):
a.amplasamentul constructiilor trebuie sa fie ales in asa fel incat sa permita realizarea
simpla si economica a masurilor pentru limitarea infiltratiilor apei;
b.evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata se va realiza prin adoptarea
urmatoarelor masuri obligatorii:
• sistematizarea verticala si in plan a terenului - pentru asigurarea colectarii si evacuarii
rapide de pe intreg teritoriul construit a apelor din precipitatii si din eventualele pierderi
masive de la retele si instalatii in aer liber, catre emisarul in functiune - prin prevederea de
pante de minim 2%;
• prin masuri adecvate(trotuare, compactarea terenului in jurul constructiilor, rigole, etc.) se
va evita stagnarea apei in jurul constructiilor, atat in perioada de executie, cat si pe durata
de exploatare;
• distanta minima de amplasare a retelelor hidroedilitare fata de fundatiile cladirilor este de 3
m. in cazul retelelor montate direct in pamant si de 1,5 m. in cazul retelelor montate in
canale de protectie.
c.in cazul constructiilor de caramida sau alte materiale care nu suporta bine eforturile ce
iau nastere din solicitari seismice sau tasari diferentiate trebuie luate masuri constructive pentru a
da zidurilor rigiditatea necesara(centuri, noduri, cadre locale din beton armat, etc.).
d. pentru toate investitiile se vor realiza studii geotehnice in conformitate cu legislatia
in vigoare.
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
3.9.1.GOSPODĂRIREA APELOR
Din punct de vedere al amenajarii albiei minore a râurilor ce tranzitează comuna (Argeș,
Sabar și Ciorogârla), conform adresei nr. 8185/FF din 16.08.2016 emisa de S.G.A. Giurgiu
„Administratia Nationala Apele Romane-A.B.A. Arges-Vedea nu are in curs de derulare obiective
de investitii, pe teritoriul administrativ al comunei Clinceni.
Se recomanda o atentie deosebita viitoarelor lucrari de amenajare si intretinere a acestora,
precum si respectaeai zonei de protectie de-a lungul malurilor, impusa de Legea Apelor nr. 107,
Anexa nr.2 si de prezenta documentatie.
Se vor face demersuri de catre autoritatea publica locala pentru extinderea
lucrarilor de amenajare a albiei minore pentru cele trei râuri, astfel încât, în timp sa fie total
îndepartat riscul de inundații la revărsări de râuri.
121
3.9.2. ALIMENTAREA CU APĂ
Niciuna din localitățile comunei nu are sistem centralizat de alimentare cu apă funcțional.
Alimentarea cu apă se rezolva cu ajutorul puțurilor individuale care captează primul și al doilea
strat de apă subterană, evident cu riscurile asupra sănătății datorită posibilelor infiltrații ce pot
duce la poluarea apei subterane.
Aceste straturi situate de regulă până la 20 m și dispun în general de apă cantitativ
suficientă.
Pentru alimentarea cu apă a comunei Clinceni, administrația locală a demarat un proiect,
realizat de S.C. ECOTERRA S.R.L. Această rețea este în lucru și nu va fi funcțională până la
terminarea lucrărilor.
Lucrările prevăzute a se executa pentru sursa de apă și gospodăria de apă constau din:
- 4 puţuri forate, H=180 m;
- aducțiune, realizată din conducte PEID, PN 10, De 90 - 200 mm;
- gospodăria de apa cu 2 rezervoare de 600 mc, o staţie de pompare și o staţie de clorare,
cămin injecţie clor și bazin vidanjabil.
3.9.3.CANALIZARE MENAJERĂ
În comună nu există rețea unitară de canalizare menajeră. Resturile menajere și dejecțiile
sunt evacuate în closete sau în fose septice vidanjabile și din păcate direct în apele de suprafață de
către riverani.
Pentru rețeau de canalizare a comunei Clinceni, administrația locală a demarat un proiect-
” Înfiintare retea de canalizare, eficientizare solutie functionala sisteme de canalizare (statii
de pompare, statie de epurare existenta), lucrari conexe, comuna clinceni, judetul ilfov” –
realizat de S.C. INFRA & CIVIL DESIGN S.R.L., situația propusă fiind următoarea:
Principalele modificari propuse sunt:
Renuntarea la executia statiei de epurare amplasata in vecinatatea raului Ciorogarla si
a strazii Ciurari cu capacitatea Q= 600 mc/zi;
Renuntarea la conducta de evacuare si gura de varsare;
Renuntarea la executia statiei de pompare ape uzate menajere propuse initial la
intersectia strazii Primaverii cu strada Ciocarliei (SP.au 2 cf. proiect anterior) cu
caracteristicile : Q = 15 l/s; Hp= 5mCA, P=3.1 kW care refuleaza in caminul existent
C107;
Suplimentarea sistemului de canalizare menajera(retea de canalizare gravitationala,
statii de pompare ape uzate menajere si conducte de refulare) dispuse pe suprafata a
25 de strazi, astfel:
• Retea de canalizare menajera PVC – U, multistrat L=14334 m;
• 7 Statii de pompare ape uzate menajera noi (11 statii de pompare initial, fata
de 18 statii de pompare – proiectul actual);
• Conducte de refulare suplimentare cu L= 4669 m (374 ml de conducte de
refulare prevazute initial fata de 5043 ml conducte refulare – proiectul actual);
• Realizarea racordarii tuturor consumatorilor pe strazile unde este propusa
retea canalizare menajera;
122
PREZENTAREA SOLUTIILOR PROPUSE
RETEA DE CANALIZARE APE UZATE MENAJERE – CURGERE GRAVITATIONALA
Dimensionarea retelei de canalizare s-a realizat conform SR 1846-1/2006, STAS 3051/91 si a
normativului NP 133 – 2013, pentru un grad maxim de umplere a conductelor de 60% pentru
conductele De 250 mm si 50% pentru conductele De 200 mm.
Colectarea si transportul apelor uzate menajere se va face prin intermediul unei retele de
canalizare independenta alcatuita din tuburi din PVC–U multistrat, SDR 34, SN 8 cu diametrele
De 200 mm, De 250 mm si De 500 mm, pozate sub adancimea de inghet, conform standardelor
SR EN 13476-1, SR EN 13476-2 si a normativului NP 133/2013. Adancimea de pozare a
colectoarelor realizate din PVC-U multistrat variaza in functie de panta colectorului, data astfel
incat sa indeplineasca viteza minima de autocuratire de 0,7 m/s. Vitezele maxime pe colectoare nu
vor depasi valoarea v=5 m/s. Adancimea minima de pozare a colectoarelor a vizat si preluarea
racordurilor consumatorilor, avand valoarea de minim 1,0 m la radier. De-a lungul retelei de
canalizare s-au prevazut camine de vizitare/intersectie/schimbare de directie realizate din
elemente prefabricate de beton cu diametrul interior Dn 800 si Dn 1000mm. Pe traseul intregii
retele de canalizare a fost prevazut un numar total de 286 de astfel de camine. Acestea au fost
impartite dupa cum urmeaza:
Conform temei de proiectare primite, se propune extinderea retelei de canalizare menajera
existente pe urmatoarele 22 de strazi:
Nr. Lungime Camine vizitare Diametru
Denumire
crt [m] [buc] retea [mm]
139 4 200
1 Strada Ciorogarlei
576 14 250
2 Intrarea Ciorogarlei 247 7 250
3 Strada Crizantemelor 537 12 200
384 7 200
4 Strada Drumul Mare
2671 45 250
5 Intrarea Ciurari 168 3 200
168 2 250
6 Strada Ciurari
4 1 500
7 Intrarea Putul Olteni 270 5 200
777 14 200
8 Strada Putul Olteni
1636 33 250
135 3 200
9 Strada Fortului
1575 36 250
10 Strada Olteni 2 390 7 200
11 Strada Orhideei 255 7 200
12 Strada Moara cu noroc 422 8 200
13 Strada Casa noua 426 8 200
14 Strada Cuibul cu Dor 300 5 200
486 9 200
15 Strada Ortansei
2768 56 250
16 Intrarea Viilor 323 11 200
17 Intrarea Privighetorilor 270 7 200
123
Nr. Lungime Camine vizitare Diametru
Denumire
crt [m] [buc] retea [mm]
18 Trandafirilor 398 9 200
19 Verii 202 4 200
20 Intrarea Solariilor 410 8 250
21 Monumentul Eroilor 253 6 200
22 Ciocarliei (DC122) 126 5 250
Total 14334 286
STATII DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SI CONDUCTE DE REFULARE
Avand in vedere configuratia terenului si, in vederea limitarea adancimii de sapatura la
maxim 5 m s-a constatat necesitatea prevederii a 7 statii de pompare suplimentare. In total, pentru
transportul apelor uzate menajere, prin proiectul actual sunt propuse 18 statii de pompare.
Conductele de refulare de la statiile de pompare au fost proiectate astfel incat sa poata transporta
debitele de apa uzata provenite de la consumatorii calculati in perspectiva a 25 de ani. Lungimile
rezultate si amplasamentul conductelor de refulare, se regasesc in tabelul urmator :
Lungime
Nr. Amplasament
Denumire refulare refuleaza in Traseu refulare
Crt. (strada)
(m)
1 SPau 1 Primaverii 20 C_ex12 Str.Primaverii
2 SPau 2 Ciocarliei 45 C_ex13 Str.Ciocarliei
5 SPau 5 Putul Olteni 211 C_ex3 Str.Putul Olteni
6 SPau 6 Ciorogarlei 8 camin proiectat Str.Ciorogarlei
7 SPau 7 Ortansei 34 C_ex16 Str.Ortansei
10 SPau 10 Ciurari 158 C_ex7 Str.Ciurari
Str.Fortului, Intrarea
11 SPau 11 Fortului 483 C_ex4
Putul Olteni
12 SPau 12 Drumul Mare 533 camin proiectat Str.Drumul Mare
Str.Berzei, Str.Narciselor,
13 SPau 13 Berzei 1247 C_ex8
Str.Solariilor
14 SPau 14 Trandafirilor 407 C_ex17 Str.Trandafirilor
15 SPau 15 Intrarea Privighetorii 315 C_ex18 Intrarea Privighetorii
16 SPau 16 Hotarului 263 C_ex11 Str.Hotarului
17 SPau 17 Solariilor 310 C_ex9 Str.Solariilor
Str. Monumentul Eroilor,
18 SPau 18 Monumentul Eroilor 281 C_ex10
Str. DC401A
TOTAL: 5043
124
Statiile de pompare SP.au 5, SP.au 11, SP.au 12; SP.au 13, SP.au 14, SP.au 15, SP.au 17, SP.au 18
sunt statii de pompare rezultate in urma suplimentarii retelei de canalizare menajera pe strazile
mentionate mai sus.
ALTE LUCRARI PROPUSE
SUBTRAVERSARI ALE CONDUCTELOR DE CANALIZARE MENAJERA SI
CONDUCTELOR DE REFULARE
Pe traseul retelei de canalizare meanjera gravitationala si a conductelor de refulare au fost
prevazute 13 (treisprezece) subtraversari de drum .
In functie de structura rutiera a drumului acestea se vor executa fie cu foraj orizontal, fie cu
sapatura deschisa.
SUPRATRAVERSARI ALE CONDUCTELOR DE CANALIZARE MENAJERA SI A
CONDUCTELOR DE REFULARE
In cadrul proiectului tehnic au fost prevazute 2 supratraversari ale raului Ciorogarla astfel :
supratraversare L = 57 m,cu conducta de refulare de la SP.au 4 (str. Ciocarliei);
supratraversare L = 36 m,cu conducta de refulare de la SP.au 10 (str. Ciurari).
DEVERSAREA APELOR UZATE MENAJERE
Ca urmare a propunerii de renuntare la statia de epurare, solutia de deversare este urmatoarea:
apele menajere colectate de la consumatorii aflati pe strazile din nord-estul localitatii
sunt transportate catre statia de pompare SP.au 10 aflata in vecinatatea strazii Ciurari
si a raului Ciorogarla, de unde refuleaza in SP.au 13 ;
apele menajere colectate de la consumatorii aflati pe strazile din nord-vestul localitatii
sunt transportate catre statia de pompare SP.au 13 aflata in vecinatatea strazii Berzei
si a raului Ciorogarla de unde refuleaza in reteaua de canalizare menajera existenta
pe str. Solariilor de unde, ajunge gravitational in statia de pompare SP.au 16
(existent);
apele menajere colectate de la consumatorii aflati pe strazile din sud- estul si sud -
vestul localitatii sunt transportate catre statia de pompare SP.au 16 (existenta) aflata
in vecinatatea strazii Hotarului.
Traseul actual al refularii de la SP.au 16 se va modifica (traseul actual este – str.
Hotarului- Str. Morii – retea canalizare gravitationala DJ401A). Toate debitele de apa
uzata menajera colectate in SP.au 16 vor fi transportate catre reteaua de canalizare
menajera existenta in comuna Bragadiru la limita administrativa dintre cele doua
comune.
Nota: Reteaua de canalizare menajera din comuna Bragadiru in care urmeaza sa fie deversate
debitele de apa uzata din comuna Clinceni se afla in administrarea Operatorului Regional Apa-
Canal Ilfov. Deversarea in reteaua respectiva se va realiza doar dupa obtinerea acordului acestuia.
In urma realizarii statiei de epurare a comunei Clinceni prin Programul Operational Sectorial
2014-2020 , apele uzate rezultate de la locuitorii de pe intreg teritoriul comunei Clinceni , vor fi
directionate catre aceasta.
LUCRARI LA CARE SE RENUNTA
STATIE POMPARE APA UZATA MENAJERA
Se propune renuntarea la statia de pompare ape uzate menajere propusa initial la intersectia strazii
Primaverii cu strada Ciocarliei (SP.au 2 cf. proiect anterior) cu caracteristicile :
Q = 15 l/s; Hp= 5mCA, P=3.1 kW care refuleaza in caminul existent C107;
125
Nota:
Se va dezafecta conducta de canalizare menajera existenta si va fi inlocuita, cu o conducta cu
curgere gravitationala din PVC-U, multistrat, SN8 si De 250 mm cu lungimea L=126 ml pe care
se vor amplasa 5 camine de vizitare care va deversa in statia de pompare aflata la intersectia cu str.
Cimitirului (SP.au 4 cf. proiectului anterior)
STATIE DE EPURARE APE UZATE MENAJERE
Se va renunta la executia statiei de epurare cu capacitatea de 600 mc/zi si perimetrul imprejumit
P= 180 ml (L=55,00 m x l=35 m), precum si a tuturor constructiilor si echipamentelor care intra in
componenta acesteia, exceptand statia de pompare ape uzate din incinta.
Statia de pompare prevazuta in incinta acesteia va fi redimensionata si redenumita SP.au 10 – cf.
proiectului actual.
CONDUCTA EVACUARE APE UZATE EPURATE
Se va renunta la executia conductei de evacuare din PVC- U, multistrat, SN4 cu De 500 mm si
lungimea L=20 m.
Se va renunta la executia gurii de varsare din beton armat ;
MENTIUNI FINALE
Suplimentarea retelei de canalizare menajera este oportuna avand in vedere ca strazile pe care
s-a prevazut extinderea acesteia, fie au o densitate mare de gospodarii, fie au potential de
dezvoltare ridicat. Totodata extinderea retelei de canalizare menajera pe aceste strazi se poate
realiza datorita renuntarii la executia statiei de epurare care se va realiza ulterior prin finantare cu
fonduri europene prin Programul Operational Sectorial 2014-2016.
Pe strada Ciocarliei (DC122) configuratia terenului permite realizarea retelei de canalizare
menajera gravitationala si renuntarea la statia de pompare prevazuta initial la intersectia cu strada
Primaverii. Se vor evita astfel costurile suplimentare generate de cheltuielile pentru asigurarea
energiei electrice si cele necesare pentru mentenanta statiei de pompare.
Statiile de pompare ape uzate menajera SP.au 10 (Str. Ciurari) si SP.au 13 (Berzei) si conducta
de refulare care le uneste au fost astfel proiectate incat , prin modificari minime sa poata fi
utilizate in schema tehnologica viitoare prevazuta in cadrul proiectului finantat prin Programul
Operational Sectorial 2014-2020.
Se va asigura posibilitatea de racordare la noul sistem de canalizare menajera pentru un procent
mai mare din populatia comunei;
În ”Strategia de dezvoltare locală a comunei Clinceni pentru perioada 2015-2020”,
este menționat în cadrul obiectivului general I ”Dezvoltarea structurală a localității”, obiectivul
specific ”Dezvoltarea infrastructurii”, direcția de acțiune ”Extinderea sistemului de alimentare cu
apă și canalizare”, concretizată prin proiectele:
• Extinderea sistemului de canalizare în comuna Clinceni cu scopul de a racorda toți locuitorii,
oferindu-le soluții ecologice și nepericuloase pentru sănătatea proprie
• Dotarea cu utilități de alimentare cu apă, canalizare și furnizare cu energie electrică a
locuințelor construite în noile cartiere
• Racordarea sistemului de canalizare și alimentare cu apă al comunei la sistemul zonal al
județului în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
3.9.4. CANALIZARE PLUVIALĂ
Pentru colectarea apelor meteorice se vor întretine șanțurile și rigolele existente, iar ca
perspectivă, apele pluviale vor fi preluate de rețeaua de canalizare a apelor pluviale propusă prin
126
aceasta documentație. Este imperios necesar realizarea unei rețele de canalizare a apelor
pluviale.
În timp se va renunța la sistemul de evacuare a apelor pluviale prin rețea de șanturi. De
asemenea se impune construirea unei stații de preepurare a apelor pluviale printr-un studiu de
fezabilitate, care va stabili si amplasamentul acesteia.
3.9.5. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ
În prezent comuna Clinceni se alimentează cu energie electrică din sistemul național, prin
intermediul posturilor de transformare detinute de ENEL, consesionarul serviciului de distributie a
energiei electrice.In ceea ce privaste infiintarea de noi posturi de transformare, acestea vor fi
executate de ENEL in momentul in care se constata depasirea capacitatilor existente. Avand in
vedere ca ocuparea intravilanului propus prin prezentul PUG se va face in timp nu se impune la
ora actuala infiintarea de noi posturi de transformare.
In ceea ce priveste descrierea (traseul) de linii electrice prin propunerile din PUG (partea
desanata) , acestea se refera numai la extinderea liniilor de joasa tensiune in zonele propuse pentru
extinderea perimetrului intravilan.
Amplasarea de noi posturi trafo se va face in timp(o data cu cresterea numarului de
consumatori, prin solicitarea acestora) in centrul de greutate al consumatorilor, reducandu-se
chieltuielile pentru cablurile de energie de medie tensiune.
De la posturile de transformare catre consumatorii casnici , reteaua de joasa tensiune va fi
de tip subteran. Cutiile de distributie vor alimenta un numar cat mai mare de consumatori
(aproximativ 6 familii/cutie de distributie), rezultand un cost cat mai mic al investitiei.
Dezvoltarea retelei de distributie energie electrica catre consumatori se va face in etape functie de
aparitia noilor poli de dezvoltare urbanistica respectiv demografica.
Satisfacerea cerintelor energetice ale noilor consumatori va fi asigurata de reteaua de joasa
tensiune a comunei, retea ce se va extinde in acest scop.
Surplusul de putere necesara va fi asigurat prin instalarea de noi posturi de transformare –
posturi PCZ, constructii de zidarie pentru zonele cu profil economic, servicii, etc si PTA (posturi
aeriene) pentru zonele destinate gospodariilor satesti.
Aceste posturi vor fi alimentate din reteaua de distributie de medie tensiune si vor fi
integrate in reteaua de distributie locala.
Avand in vedere ca dezvoltarea urbanistica a comunei Clinceni se va face esalonat in timp,
extinderea retelei electrice va urma aceeasi dezvoltare.
Intr-o prima faza, cand numarul noilor consumatori este mic, alimentarea acestora se va
face din posturile de transformare existente, urmand ca, ulterior, cand numarul acestora devine
semnificativ, sa se instalaze posturile de transformare necesare.
Amplasarea definitiva a noilor obiective energetice se va stabili de catre proiectantul de
specialitate si concesionarii liniilor electrice in colaborare cu administratia locala.
În ”Strategia de dezvoltare locală a comunei Clinceni pentru perioada 2015-2020”, este
menționat în cadrul obiectivului general I ”Dezvoltarea structurală a localității”, obiectivul
specific ”Dezvoltarea infrastructurii”, direcțiile de acțiune ”Modernizarea si eficientizarea retelei
de iluminat public” si „Imbunatatirea eficientei energetice in sectorul public si privat” ,
concretizată prin proiectul: ”Construirea unor facilități energetice ecologice (energie eoliană,
energie solară, bio-energie) pentru a contrabalansa producerea tradițională de energie și de a
îndeplini obiectivele Uniunii Europene în materie.”
127
3.9.6. TELEFONIE
Rețeaua de telefonie, atât fixă cât și mobilă, se va extinde astfel încât fiecare locuință să
poată să beneficieze de telefonie fixă și/sau mobilă și acces la internet. În acest sens societățile
TELEKOM, VODAFONE, ORANGE, RCS-RDS, etc. au emis sau vor emite, specificații sau
avize pentru protejarea și funcționarea instalațiilor și rețelelor pe care le dețin pe raza comunei,
buna lor funcționare având repercusiuni asupra accesului la telefonie și informație a populației
comunei.
Ca linie directoare toate societățile de telecomunicații de mai sus, urmăresc dezvoltarea
serviciilor lor pe raza comunei Clinceni.
menționat în cadrul obiectivului general I ”Dezvoltarea structurală a localității”, obiectivul
specific ”Dezvoltarea infrastructurii”, concretizată prin proiectul: ”Modernizarea și extinderea
rețelelor de internet și telecomunicații.”
3.9.7. ALIMENTAREA CU GAZE (CĂLDURĂ)
In comuna, nu exista sistem centralizat de alimentare a populatiei cu energie termica si nici
nu se propune pentru viitor.
Comuna este dotată cu rețele de gaze naturale furnizate de compania Premier Energy în
zona satelor Clinceni și Olteni.
3.9.8.GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Având în vedere gradul de dotare edilitara a comunei putem afirma că o data cu începerea
lucrărilor la alimentarea cu apă a populației va fi realizată și gospodăria de apă, obiectiv ce se va
adauga la gospodăria comunală.
În ceea ce privește salubritatea, la ora actuală comuna are concesionat serviciul de colectare a
deseurilor menajere.
3.9.9. INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ
menționat ca obiectiv specific îmbunătățirea serviciilor sociale oferite cetățenilor prin Înființarea
unui centru pentru persoane vârstnice și profesionalizarea personalului angrenat în activități de
protecție socială. De asemenea se are în vedere întreținerea centrului de zi pentru copii și
înființarea unor case de tip familial cu maximum 12 locuri fiecare și a unui centru de recuperare,
reabilitare și reinserție socială.
Din punct de vedere al sănătății publice se impune pentru comună funcționarea în continuare
a dispensarului precum și respectarea orarului de funcționare a farmaciei.
Pentru îndeplinirea normelor de sănătate publică se va respecta Ordonanța de
guvern nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena și sănătate publică privind
mediul de viață al populației.
3.9.10.INFRASTRUCTURA PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Anul 2003 se constituie in anul care marcheaza inceputul organizarii activitatii in ceea ce
priveste situatiile de urgenta. Se stabilesc prin H.C.L. 18 din 30.06.2003 regulile si masurile in caz
de situatii de urgenta (inundatii si incendii), Comitetul local pentru situatii de urgenta (CLSU) si
Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta (SVSU). Deasemenea se elaboreaza Planul de
interventie in caz de incendii, cutremure si Planul impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor
accidentale. Toata activitatea de mai sus s-a supus legislatiei in vigoare respectandu-se in principal
urmatoarele legi si acte normative:
128
• Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
• Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 privind normele generale de
aparare impotriva incendiilor
• Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul national de management al
situatiilor de urgenta.
Pentru lămuriri suplimentare se vor consulta planurile de intervenție și documentația aferentă
acestora aflate la sediul primăriei.
Conform cu documentația de urbanism ” Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV –
Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti, facem următoarele mențiuni:
seismică VIII pe scara MSK,cu perioadă medie de revenire CCA 50 ani.
In urma consultării documentației pentru situații de urgență, recomandăm ca aceasta să
fie consultata la emiterea Certificatelor de urbanism, a Autorizațiilor de construire si la
întocmirea documentațiilor de urbanism (PUZ și PUD) precum și la viitoarele actualizari ale
Planului urbanistic general (PUG) al comunei.
Ramane în sarcina autoritatilor locale sa urmareasca indeplinirea planurilor de masuri in caz
de situatii de urgenta, sa urmareasca desfasurarea exercitiilor periodice pentru interventie in caz de
situatii de urgenta si sa asigure baza materiala necesara interventiilor.
3.10. PROTECȚIA MEDIULUI
Din punct de vedere al mediului, în STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI

ILFOV - Orizont 2020 elaborata de Geastrategy & Consulting, comuna Cliceni se poate
încadra, în conformitate cu necesitățile sale în măsura 1.4.2: ”Prezervarea și valorificarea
obiectivelor de patrimoniu” – proiect – ”Reabilitarea siturilor de patrimoniu construit și
introducerea acestora în circuit turistic.”
Câteva din măsurile imediate pentru protecția mediului care s-au evidențiat din acest
studiu urbanistic sunt:
- realizarea și punerea în funcțiune a rețelelor de apa, canalizare menajera, canalizare ape pluviale,
realizarea stațiilor de gospodărirea apelor și a stațiilor de epurare, realizarea stației de preepurare
pentru apele pluviale.
- realizarea unor perdele vegetale de protecție în jurul unităților industriale, agro-industriale, agro-
zootehnice - în cazul ăn care exista sau se vor înființa în viitor - acolo unde intră în conflict cu
zonele de locuire.
- urmărirea de către administrația locală a acțiunii de conformare a unităților industriale si agro-
zootehnice poluatoare la prevederile Legii Mediului, prin elaborarea de studii si bilanțuri de mediu
și realizarea măsurilor impuse de Agenția de Protecția Mediului.
129
- realizarea unei perdele de protecție de-a lungul râurilor ce tranzitează comuna, atât cu rol de
zonă de protecție a râurilor conform Legii Apelor nr. 107/1996, cât și cu rol de stabilizare a
malurilor și protejare a satelor de curenții de aer în anotimpul rece (iarna).
Consideram deosebit de important a sublinia faptul ca atunci cand vorbim despre mediu,
administratia locala sa tina cont de legislatia in domeniu, in special sa tina in permanenta cont de
art. 6, 70 si 90 din O.U nr. 195/2005(legea mediului) care specifica;
„Art. 6.
(1) Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri
pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul
mediului şi pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile publice
centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului în vederea realizării acestora”.
„Art. 70.
Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale,
precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:
a) 1 să îmbunătăţească microclimatul urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a
luciilor de apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseţeze şi să
protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală;
b) să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de
menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi,
condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecţie sanitară a
captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
c) să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului privind
amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de
canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a
altor obiective şi activităţi, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere,
starea de sănătate şi de confort a populaţiei;
d) să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor
cu risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu;
e) să respecte regimul de protecţie specială a localităţilor balneoclimaterice, a zonelor de interes
turistic şi de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii.
Sunt interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în
perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora;
f) 1 să adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de locuire, concomitent
cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de
arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică,
estetică şi recreativă;
g) să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor
tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru
populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în
zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;
h) să nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitări necontrolate de deşeuri de
orice fel;
130
i) să adopte măsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu privire la întreţinerea şi
înfrumuseţarea, după caz, a clădirilor, curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din
curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi;
j) să iniţieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de întreţinere şi dezvoltare a canalizării”.
„Art. 90.
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) aplică prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, cu respectarea
principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
b) urmăresc respectarea legislaţiei de protecţia mediului de către operatorii economici care
prestează servicii publice de gospodărie comunală;
c) adoptă programe şi proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localităţilor, cu respectarea
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
d) organizează structuri proprii pentru protecţia mediului, colaborează cu autorităţile
competente pentru protecţia mediului şi le informează asupra activităţii desfăşurate;
e) promovează o atitudine corespunzătoare a comunităţilor locale în legătură cu importanţa
protecţiei mediului;
f) asigură, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, luarea măsurilor de
salubrizare a localităţilor, de întreţinere şi gospodărire a spaţiilor verzi, a pieţelor şi a parcurilor
publice;
g) conservă şi protejează spaţiile verzi urbane şi/sau rurale, astfel încât să se asigure suprafaţa
optimă stabilită de reglementările în vigoare. În localităţile în care nu există posibilitatea
asigurării acesteia, conservarea spaţiilor verzi existente este prioritară;
h) supraveghează operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale
de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi dezvoltarea sistemelor de colectare a
deşeurilor refolosibile;
i) 1 organizează servicii specializate pentru protecţia mediului şi colaborează, în acest scop, cu
autorităţile pentru protecţia mediului”.
Avand în vedere poziția geografică a comunei, cât și faptul că nu s-a dezvoltat industrie poluantă
pe teritoriul său, aerul, apa, solul, flora și fauna nu au avut de suferit un impact major.
Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare si a unui program de masuri, comuna Clinceni se va
alinia din punct de vedere al mediului la cerintele si exigentele europene.
Se va avea in vedere - de catre administratia locala – realizarea unei perdele vegetale de protectie
de-a lungul raurilor – acolo unde este posibil - care sa asigure protectia locuintelor din zona contra
vantului si zapezii pe timp de iarna, precum si pentru stabilizarea malurilor raului. Latimea zonei
si soiul arborilor ce vor alcatui perdeaua de protectie, vor fi stabilite in urma unui studiu de
specialitate si in colaborare cu Apele Romane.
Factorii de mediu au fost influentati negativ de dezvoltarea dezechilibrata a activitatilor
din domeniul constructiilor, transporturilor si agriculturii (in trecutul nu foarte indepartat prin
folosirea ingrasamintelor chimice, solul a fost poluat, poluare ce s-a transmis si panzei de apa
freatica).
Ca si celelalte comune si orase din judetul Ilfov si comuna Clinceni se va ralia strategiei
din domeniul mediului înconjurător care are ca obiectiv general îmbunătăţirea calităţii factorilor
de mediu, cât şi limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora. Prin ameliorarea
conditiilor de mediu, se va imbunatatii si calitatea vietii, aspect ce trebuie sa fie in permanenta in
vederea si atentia administratiei publice atat locale cat si la nivel de centralitate.
131
Pentru fiecare factor de mediu se va urma o strategie de rezolvare a problemelor create de
poluare şi degradare în raport cu situaţia existentă.
NOTA: problematica protectiei mediului a fost expusa in capitolele anterioare, iar
pentru detalii se va consulta Raportul de Mediu, parte constitutiva a Planului Urbanistic
General al comunei Clinceni.
BILANT SPATIU VERDE INTRAVILAN
Spatiu verde public amenajat, turism, agrement, fâșii de

1 97.25 ha
protecție
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE
Solutia generala de organizare si dezvoltare a comunei consta in preluarea si dezvoltarea

celor doua functiuni predominante (locuire si incipiente activitati cu caracter industrial nepoluant
si de depozitare), bine definite si sustinute de dezvoltarea retelei rutiere.
Administratia locala va avea in vedere posibilitate de dezvoltare a ramurei industriale si ca
prin eforturi de initiere si dezvoltare a acesteia, forta de munca locala, cat si resursele, pot fi
valorificate, valorificarea acestora ducand la o scadere a somajului, precum si la creșterea
nivelului de trai.
Caile de comunicatii rutiere se vor dezvolta plecand de la actuala structura la care se vor
adauga (prin propunerile facute in aceasta documentatie) strazi noi locale cu precadere in zonele
noi dezvoltate. De asemenea vor fi modernizate in continuare strazile de importanta locala si vor fi
amenajate intersectiile caracteristice.
Pentru zonele cu risc de inundatie sau potential inundabile, se instituie interdictie
temporara de construire, pana la amenajarea raurilor, conform hartilor de hazard la
inundatii.
Pe malurile raurilor se recomanda infiintarea de plantatii, atat cu rol de stabilizare a
malurilor, cat si cu rol de aparare a satelor de curentii de aer rece ce se formeaza in timpul iernii.
Se instituie zona cu interdictie definitiva de construire de-a lungul traseelor majore de
energie si de alimentare cu apa (daca este cazul), precum si de-a lungul cailor de comunicatii
conform legislatiei in vigoare si al Regulamentului Local de Urbanism (R.L.U.).
Atentia administratiei locale se va indrepta si spre sfera turistica (latura agro-turism),
precum si in sfera activitatilor de recreere, avand in vedere suprafete de padurii, precum si baltile
piscicole amenajate. Este de retinut (si recomandabil) infiintarea unui camping atat pentru turisti
straini aflati in tranzit sau in vizita in Romania, cat si pentru doritorii de petrecere a timpului liber
in natura din proximitatea Bucurestiului.
Conform cu adresa nr. 11473 din data 10.10.2016 a Direcției Silvice Ilfov, Ocolul Silvic
București are în administrare o suprafață de pădure de 7.89 ha pe raza comunei Clinceni, trup de
pădure Olteni ( parcela component 83-84). Regimul juridic al terenului - fond forestier proprietate
publică a statului administrat de RNP Romsilva prin Direcția Silvică, Ocolul Silvic București.
Ocolul Silvic București nu va executa nici o lucrare de îngrijire a arboretelor în cadrul
parcelelor menționate mai sus.
Sugeram primariei si consiliului local, fie un parteneriat public-privat, fie inchirierea
terenului unui investitor privat. Eventuala dezvoltare a unui camping civilizat, cu conditii igienico-
132
sanitare, cu posibilitati de alimentare cu energie electrica precum si acces la alimentatie publica, se
va face in urma unui sondaj de opinie in randul populatiei care vine sa-si petreaca sfarsitul de
saptamana pe raza comunei. Sugeram infiintarea unui astfel de camping si prin finantarea
investitiei de catre locuitorii comunei in cota patre.
3.12. OBIECTIVE SOCIO-ECONOMICE

Pe teritoriul administrativ al comunei se intalnesc obiective de utilitate publica, socio-economice
si/sau administrative dupa cum urmeaza:
Obiective socio-economice
Nr.
Funcțiunea
crt.
1 Primărie
2 Poștă
3 Policlinică
4 Dispensar
5 Magazin Universal
6 Școală generală și after school
7 Grădiniță
8 Teren de sport
9 Școală generală și grădiniță
10 Poliție
11 Dispensar veterinar
12 Biserică
13 Cimitir
14 SRM
15 Stație de pompare apă- colector
16 Stație de epurare propusă
17 Stație de epurare existentă
18 Fabrică
19 Benzinărie
20 Restaurant - zonă de agrement
21 Parc și zonă sportivă
22 Centru social pentru copii
23 Farmacie
24 Service auto
25 Centru comercial
În continuare propunem câteva domenii în care se pot dezvolta programe pentru dotarea
comunei cu obiective de interes public.
Necesar dotari de invatamant:
Având în vedere faptul că în anul 2016 situatia populatiei din punct de vedere a varstei,
sufera unele modificari si anume:
133
• segmentul critic din 1992 - 2011 si anume 0-14 ani este mai numeros față de perioada 2011-
2016 ceea ce duce la o ameliorare a situației cu privire la înbătrânirea populației ;
• apare consolidat segmentul 0-14 de ani, ceea ce înseamna că populația tânără consideră
localitatea Clinceni un mediu propice pentru a-și întemeia o familie.
Putem afirma că este de așteptat o creștere a cererii de locuri în învățământul primar și gimnazial.
Este de asemenea necesara dezvoltarea unor programe pentru timpul liber al copiilor
si adolescentilor de tip: cercuri de activitati artistice, culturale, sportive, tehnico-aplicative,
vocationale in special.
Având în vedere o creștere a natalității în ultimii ani atragem atenția asupra necesității
dezvoltării programelor educaționale pentru preșcolari și corelăm această problemă cu proiectele
incluse în STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ILFOV - Orizont 2020
elaborata de Geastrategy & Consulting și anume:
• OBIECTIV SPECIFIC 2.1. Îmbunătățirea accesului la servicii sociale publice și private,
specifice nevoilor locale - Măsura 2.1.2 Sprijinirea serviciilor publice din domeniul social
- Proiect C2.122 Reabilitarea și extinderea infrastructurii de educație pentru preșcolari la
nivelul județului.
Dotari sociale:
Avand in vedere cresterea ponderii populatiei varstnice se va avea in vedere asigurarea
necesitatilor specifice: cluburi pentru varstnici, camine de zi, camine de noapte sau permanente,
asistenta la domiciliu etc. Acestea se pot crea in asociere cu mai multe comune vecine, ai caror
locuitori in varsta si fara sprijin din partea familiilor sa poata beneficia de eventuale programe
sociale. Aceste programe sociale sunt si o cerinta a Uniunii Europene si o obligatie a statului
roman de a le realiza.
Pentru populatia paupera se pot organiza, cu sprijinul bisericii sau a unor organizatii de
caritate, cantine sociale, colecte si alte actiuni de caritate.
De asemenea administratia locala poate participa la cel putin doua propuneri de proiecte ale
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI ILFOV - Orizont 2020 elaborata de
Geastrategy & Consulting și anume:
• Reabilitarea infrastructurii de servicii sociale
• Elaborarea unui sistem integrat de inventariere și gestiune a serviciilor publice din
domeniul social la nivel județean, inclusiv analiza interacțiunii cu Municipiul București
Dotari culturale:
Avand in vedere situarea in vecinatatea capitalei cu gama sa completa de dotari, cererea pe
plan local nu este prea mare.
Totusi se poate profita de terenul de sport pentru organizarea de concerte, concursuri,
conventii sportive, etc.
De asemenea primaria poate realiza pe internet o pagina de informatii despre si pentru localitate,
care, daca este pastrata la zi si cuprinde un evantai larg de probleme de interes, poate constitui un
punct de atractie si o cale de a cunoaste comuna.
In ceea ce priveste tipurile de proprietate asupra terenurilor, intalnim urmatoarele mari
categorii de terenuri: proprietate publica si privata.
Proprietatea publica se compune din:
▪ terenuri proprietate publica (a statului) de interes national constituiat din terenurile aferente
apelor si padurile de pe raza comunei;
134
▪ terenuri proprietate publica de interes judetean, constand in terenul aferent drumurilor judetene
DJ 401 A şi DJ 602;
▪ terenuri proprietate publica de interes local constituita din terenurile aferente tramei stradale
locale precum si din terenurile si cladirile destinate serviciilor publice pentru educatie, sanatate,
administratie, cultura, agrement, sport.
REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR Ha %
1. Domeniul public al statului 215.53 9.27
2. Domeniul public al judetului 15 0.64
Domeniul public al comunei, din care: 263.56 11.33
3. - terenuri 161.99 6.97
- drumuri 101.57 4.36
4. Teren aflat in proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice 1832.22 78.76
TOTAL TERITORIU ADMINISTRATIV 2326.3 100,00
Proprietatea privata este constituita din:

• terenuri proprietate privata de interes local (ale unitatilor administrativ-teritoriale)
• terenuri proprietate privata a persoanelor fizice si/sau juridice
O prima etapa pentru definirea conditiilor si posibilitatii realizarii unor obiective de
utilitate publica este identificarea regimului juridic al terenurilor (proprietarul si tipul de
proprietate). De asemenea, trebuie definit modul de circulatie al terenurilor între proprietari, în
functie de amplasamentul noilor obiective de utilitate publica. Primaria si consiliul local se vor
preocupa sa rezerve sau sa cumpere terenuri necesare dezvoltarii obiectivelor de utilitate publica.
De asemenea se vor prelua in vederea introducerii infrastructurii, toate drumurile nou create prin
planuri urbanistice de zona sau prin prezentul P.U.G. De mentionat ca vor fi preluate numai acele
drumuri care prin profilul lor transversal asigura introducerea in conditii optime de construire,
exploatare si interventie a infrastructurii tehnico-edilitare.
In plansa - Reglementari regimul juridic al terenurilor- sunt reprezentate grafic tipurile de
proprietate a terenurilor.
135
PARTEA IV – CONCLUZII
Documentatia intocmita pentru P.U.G. a fost supusa discutiilor cu autoritatile locale, factorilor
implicati la nivel comunal, avizata si aprobata conform Legii nr. 50/91 si Legii nr. 350/2001.
Documentatia aprobata va capata valoare juridica si va deveni instrument de lucru al
administratiei locale ce va urmari aplicarea lui.
Stabilirea categoriilor de interventie a reglementarilor s-a realizat pe baza analizelor
multicriteriale la nivelul localitatii, privind:
• zonificarea functionala;
• fondul construit existent;
• circulatia si echiparea tehnico-edilitara;
• tipul de propietate asupra terenurilor.
Planul Urbanistic General al comunei Clinceni va servi administratiei locale ca instrument

de lucru în luarea deciziilor necesare pentru viitoarea dezvoltare urbanistica a comunei.
Prioritatile consiliului local si ale primariei constau in :
• evolutia conditiilor de viata spre standardele europene, acestea implicand atat conditii
de viata intr-un mediu curat cat si desfasurarea activitatii in conditii de siguranta si
satisfactii.
• asigurarea de locuri de munca
• stimularea activitatilor economice aducatoare de venituri la bugetul local
• asigurarea posibilitatii de recreiere si refacere a fortei de munca;
• cresterea populatiei atat prin spor migrator, dar mai ales prin spor natural;
• introducerea alimentarii cu apa si canalizare a populatiei, in sistem centralizat;
• consilierea tinerilor in scopul micsorarii ratei somajului in randul acestora;
• consilierea si sprijinul persoanelor predispuse la excludere sociala.
Cele de mai sus se pot realiza pe masura ce vor fi rezolvate problemele de infrastructura, socio-
economice si de mediu.
Zone de intravilan au preponderent functiunea de locuire si in mai mica masura servicii
si depozitare. Pe lânga aceasta se propune cresterea functiunii de comert ca activitate
favorabila investitiilor si furnizoare de locuri de munca.
Cresterea calitatii functiunii de locuire prin masurile propuse prin acest studiu (implementarea
unor masuri de protectia mediului, completarea functiunii cu dotari complementare de comert
si servicii, înfiintarea unor utilitati de interes public în noii poli de dezvoltare ai comunei,
finalizarea si modernizarea retelelor de drumuri si tehnico-edilitare, etc) va duce la atragerea
unor cetateni ai Bucurestiului pentru stabilire în localitate sau pentru realizarea unei a doua
resedinte.
De asemenea, aceasta documentatie se va constitui ca baza initiala de date pentru eventualele
proiecte de specialitate necesare dezvoltarii comunei (extinderea retelelor de drumuri si
tehnico-edilitare, servicii sociale, investitii in diverse domenii, etc.).
Planul Urbanistic General este o lucrare emblematica, referitoare la comuna Clinceni, care
cuprinde date din cele mai diverse domenii (istorie, geografie, demografie, economie si
urbanism) si care poate fi reprezentativa pentru primarie în diverse ocazii, cum ar fi atragerea
unor potentiali investitori, atragerea de fonduri structurale sau în relatiile cu alti parteneri din
administratia locala, teritoriala sau centrala.
134
Aceasta documentatie va fi supusa avizarii conform Legii nr. 50/1991 si Legi 350/2001 si apoi
aprobarii Consiliului Local al comunei Clinceni. Ea va fi valabila timp de minim 5 si maxim
10 ani dupa aprobarea sa în Consiliul Local. In intervalul de la aprobarea Consiliului Local
al prezentului P.U.G. si pana la aprobarea urmatoarei actualizari a P.U.G, modificari ale P.U.G.
se vor face prin P.U.Z. sau P.U.D.
Odata cu aprobarea sa, acest Plan Urbanistic General împreuna cu Regulamentul Local de
Urbanism aferent, capata valoare juridica si va fi urmarit în aplicarea sa de catre administratia
locala si judeteana.
Proiectat Coordonator
Arh. Mihaela Gheorghe Arh. Berbenita Martian
Manager
Ing. Ungureanu Alexandru
135

Memoriul General PUG Clinceni

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriul General PUG Clinceni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. GEOID S.R.L.

PLANULUI URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENTUL

Ing. Alexandru Daniel Ungureanu……………………………………………………………………..

Arh. Martian Berbenita………………………………………………………………………………………

Arh. Mihaela Gheorghe……………………………………………………………………………………..

3.3 Optimizarea relațiilor în teritoriu 102

S.C. GEOID S.R.L.

1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A P.U.G .

Prezenta documentatie se intituleaza: PLANUL URBANISTIC GENERAL ȘI

Elaboratorul documentatiei: S.C. GEOID S.R.L. BUCURESTI

Elaboratori studii de fundamentare:

1) Raportul de Mediu intocmit de S.C. Vireo Enviroconsult S.R.L.

Data elaborarii: 2015 - 2016

1.2. OBIECTUL P.U.G.

- stabilirea priorităţilor de intervenţie, reglementărilor şi servituţilor urbanistice ce vor

Prioritatile populatiei , ale consiliului local si ale primariei constau in :

• redefinirea suprafetei de intravilan a comunei, in concordanta cu solicitarile

• fixarea regulilor de utilizare eficientă a terenurilor, în acord cu functiunile

De asemenea eforturile administratiei locale trebuie concentrate si în urmatoarele directii :

• asigurarea dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a teritoriului administrativ, in

Pe baza Planului Urbanistic General si a Regulamentului Local de Urbanism,

In conformitate cu Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului si

• stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al

• evolutia in perspectiva a localitatii.

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE

STUDII DE FUNDAMENTARE intocmite anterior P.U.G. :

STUDII DE FUNDAMENTARE intocmite concomitent cu P.U.G.:

In „ Strategia de dezvoltare locala 2015-2020” a comunei Clinceni s-a prevazut urmatorul

• planuri topografice I.G.F.C.O.T.-BUCURESTI, pentru teritoriul administrativ al

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

• Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată in 2002 pentru aprobarea Regulamentului

• Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/1999 de aprobare Ghid privind metodologia de elaborare şi

• CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALA ROMANIA 2030;

2.1.1.SCURT ISTORIC AL COMUNEI CLINCENI

Asezare, sat sat CLINCENI; pe malul

Asezare, sat sat CLINCENI; pe malul sec. III-IV

Definirea zonelor de protecţie ale monumentelor istorice şi siturilor arheologice din

S2 Situl arheologic de la Clinceni

Coordonate Stereo 70 ale zonei de protecție aferente S2:

S3 Situl arheologic de la Clinceni

Coordonate Stereo 70 ale zonei de protecție aferente S3:

M1 Monumentul Eroilor - Clinceni

Coordonate Stereo 70 ale M1:

- Clinceni - sat resedinta de comuna

În lucrarea ” Studiul de inundabilitate pentru "Actualizarea Planului Urbanistic General al

Reteaua hidrografica a comunei este alcatuita-de la NV la SE - din râurile:

Clima este temperat continentală, cu uşoare nuanţe excesive, cu veri călduroase şi

Nr. Crt. RISCUL GEOTEHNIC CATEGORIA

La stabilirea categoriei geotehnice s-a tinut cont de:

Factori avuti in vedere Descriere Punctaj

Conditii de teren Terenuri medii 3

Apa subterana Fara epuismente 1

Risc geotehnic Redus 9

CAP 3. LUCRARILE GEOTEHNICE IN TEREN SI CARACTERIZAREA

- 0,00 – 0,35 sol vegetal;

Pe timpul investigatiilor geotehnice apa a fost interceptata in foraje la adancimea de 3,0m,

- umiditatea naturala, w (%)= 8,6  27;

Comuna Clinceni este încadrată de:

De asemenea, această proximitate pune comuna foarte aproape de intersecția a 4 Coridoare de

Descrierea Coridoarelor de Conectivitate Nationala (conform MPGT)

o OR1 – Conectează Bucuresti cu Regiunea Centru

Figură 0-1. Clasificarea funcțională a rețelei stradale din comuna Clinceni

Tipuri de înveliș stradal

În proiectul ” Studiul de inundabilitate pentru "Actualizarea Planului Urbanistic General al