Ulcerul gastric 2.

Tipul 2 = situat pe mica curbura la nivelul corpului gastric si asociat cu ulcer

Etiopatogenie:
1. Hipersecretia acidopeptica conturata < decat in U.D;
2. Scaderea mijloacelor de aparare a mucoasei gastrice;
3. Tulburari de motilitate gastrica;
4. Reflux duodenogastric => gastrita cronica de reflux.
Diminuarea factorilor de aparare:
1. Bariera preepiteliala = Mucus + Bicarbonat:
- se opune retrodifuziunii H+;
- sinteza de mucus e (+) de PGE2.
2. Bariera epiteliala: - integritatea membranei apicale.
3. Bariera postepiteliala: - vascularizarea mucoasei asigura:
-- aport nutritive, aport de bicarbonate, preluarea H+ retrodifuzati.
Factori implicati in protectia mucoasei: - postaglandinele;
- mucusul si bicarbonatul intaresc bariera epiteliala; - μ.circulatia.
Factorul de crestere epidermic (EGF): - alti factori de crestere;
- oxidul de azot  (+) mucusul, amelioreaza circulatia.
Infectia cu H.pylori - mai importanta un U.D.
piloric sau duodenal chiar stenozant.
- nivel ↑ de HCl; - este considerat secundar U.D. (patogenic);
- mai frecvent la gr. sg. 0.
3. Tipul 3 = cu localizare antrala, prepilorica:
- se comporta simptomatic si secretor similar U.D.;
- mai frecvent la gr. sg. 0; - are hipersecretie acida.
4. Tipul 4 = pe mica curbura inalt langa jonctiunea gastroesofagiana.
5. Tipul 5 = localizare diferita;
- rezultat al ingestiei cronice de aspirina sau antiinflamatorii.
Diagnosticul clinic:
1. Durerea:
a. Localizarea: - epigastrica; - retrosternala; - paramediana “”;
- hipocondrul “”; - este in fct. de localizarea ulceratiei la nivelul stomacului.
b. Caracter de arsura sau lancinant.
c. Provocata de ingestia alimentelor; - apare postprandial precoce.
d. Calmata de:
- evacuarea alimentelor din stomac in duoden sau prin varsatura.
- mai putin dupa administrarea medicamentelor alcaline.
Varsaturile si greata: - mai frecvent in localizarile inalte ale U.G.
- nu sunt simptome constante.

Factori exogeni: - medicamente antiinflamatorii; fumatul; - alcoolul; Pirozisul: aparut postprandial precoce este mai degraba semnul unei asocieri de: -
- tratament chimioterapic. ulcer inalt situat + hernie hiatala.

Anatomie patologica: Caracteristicile simptomelor:

1. Ulcer acut cu 2 variante: - periodicitate mai putin neta decat in U.D.
a. eroziunea gastrica = exulceratio simplex: - nu depaseste muscularis mucosa; - in formele acute cedeaza uneori spontan dupa 1-4 sapatamani.
- cauza frecventa de gastrita acuta hemoragica. - in ulcerul cronic simptologia revine in perioade indelungate sau uneori se asociind dureri
b. Ulcerul acut profund: - are un D = 1 cm; transfixiene = dureri in bara sugerand caravcterul penetrant.
- intereseaza aproape toate straturile peretelui gastric;
- este inconjurata de edem si hiperemie; Paraclinic:
- se vindeca formand o cicatrice vizibila; 1. Examenul radiologic: - util in 80% din cazuri;
- se complica generand hemoragie si perforatie. - semne directe = nisa cu aspecte multiple:
-- forma triunghiulara / forma pseudodiverticulara;
2. Ulcerul cronic: - are D = 2-5 cm; --nisa Haudec cu 3 nivele (aer, lichid de secretie, bariu);
- este inconjurat de un process inflator cronic. -- nisa in cocarda (imaginea de fata a unei nise).

Clasificarea Johnson dupa localizare:

1. Tipul 1 = ulcer de mica curbura: scr. acida redusa fata de normal;
- insotita de gastrita si reflux duodenal; - mai des la gr. sg. A.
 Malignizarea: - orice U.G. trebuie suspectat de leziune maligna;
- impune biopsierea lui endoscopica.

Forme clinice de U.G.:

Ulcerul subcardial: are simptomatologie de leziune esofagiana joasa cu disfagie,
regurcitatii si dureri postprandiale precoce.
Ulcerul prepiloric este mult mai dureros;
- imbraca caracterele simptomatolodiei U.D.: - durere epogastrica;
- aparuta postprandial tardiv; - mica si mare periodicitate.
Ulcerul de stres: intalnit in: - politraumatisme;
- arsuri intinse (> 35 % din suprafata = ulcer Curling);
- insuficienta renala forma oligurica; - leziuni cerebrale (ulcer Cushing);
- interventii chirurgicale de mare amploare.
Ulcerul de stres este oligosimptomatic; - e de multe ori superficial;
- manifestarea sa cea mai frecventa fiind printr-o HDS nedureroasa;
- nu poate fi pus in evidenta prin examen radiologic;
- examenul de electie este examenul endoscopic.
Semnele indirecte: sunt reprezentate de: - convergenta pliurilor;
- scurtarea micii curburi gastrice;
Tratamentul medical: se face sub un control riguros si periodic radiologic si/sau
- incizura spastica la nivelul marii curburi, vis-a-vi de ulcerul situat pe mica curbura.
endoscopic.
- timp de 6 saptamani leziunea ulceroasa tb sa se reduca la mai putin de 60 % din diametrul
Endodcopia gastrica: - completeaza explorarea radiologica;
initial.
- permite vizualizarea leziunii si recoltatrea unei biopsii.
- in caz contrar leziunea este etichetata ca: - rezistenta la tratament medicament
-- ca leziune neoplazica; - necesita interventie chirurgicala.
Secretia gastrica: - mai putin importanta ca metoda;
- se administreaza: - antiacide: - antagonisti de receptori H 2 (omeprazol, pantoprazol,
- este mai utila pt. diferentierea leziunilor benigne, de cele maligne;
controloc);
- ultimele asociindu-se cu hipo- sau anaciditate histamino-rezistenta.
-- sb care stimuleaza apararea mucoasei gastrice: anticolinergice; misoprostol = analoaga
prostaglandinei PgE1; carbenoxolone.
Infectia cu H.pylori este intotdeauna prezenta.
-- tratamentul antiinfectios pt H.pylori: tetracicline; amoxicilina; claritromicina
metronidazolul; bismut coloidai (De-Nol).
Evolutia:
Ex.: Bismut 480 mg/zi + claritromicina 500 mg + tetraciclina 200 mg.
Grevata de complicatii care in ordinea frecventei sunt:
Hemoragia: - mai abundenta decat in U.D.;
Regimul igieno dietetic cu evitarea cafelei, a alcoolului, a medica-mentelor
- cu tendinta redusa la oprire spontana;
aninflamatorii de tipul aspirinelor.
- cu mortalitate relativ mare.
Stenoza: - complicata in ulcerele prepilorice;
Tratametul chirurgical:
- determina o simptomatologie identica cu a stenozei pilorice din U.D.;
- este indicat cand tratamentul medical timp de 6 saptamani a esuat;
- poate complica ulcerul micii curburi gastrice din vecinatatea unghiului gastri => stenoza
- cand exista banuiala unei leziuni maligne; - in cazul complicatiilor U.G.;
mediogastrica;
- consta in rezectie gastrica, cu indepartarea leziunii ulceroase;
- da aspectul radiologic de stomac in clepsidra.
- in functie de localizarea leziunii poate fi:
Penetratia: - apare in cazul ulcerelor vechi, cronice;
-- hemigastrectomie cu gastroduodeno / jejunoanastomoza;
- este specifica ulcerelor situate posterior;
-- rezectie gastrica in sa = scalariforma cu gastroduodeno- sau gastrojejuno-anastomoza.
- poate fi in pancreas / colonul transvers.