ISTORIE: STUDII DE CAZ, CLS.

VIII

Cultura Hamangia - este o cultură neolitică din mileniul IV-II î.Hr., care a

fost denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea,
astăzi satul Baia, jud Tulcea. Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi
al României și într-o fază târzie pe teritoriul Bulgariei (în zona Varna și Burgas) și
sporadic la NE de Dunăre. Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populație
venită din Anatolia.  Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea.
Ea a cunoscut o lungă perioadă de înflorire, care s-a prelungit până la nașterea
variantei pontice a culturii Gumelnița, influențând-o și pe aceasta. Fazele timpurii
ale culturii Hamangia au fost sincronizate de arheologi cu evoluția culturilor Criș și
Boian.

Cultura Cucuteni- Primele vestigii apartinand acestei culturi au fost

descoperite in 1884, in apropierea satului Cucuteni, din apropierea Iasiului.
Ulterior, urme ale civilizatiei Cucuteni s-au descoperit pe teritoriul Ucrainei langa
Kiev in anul 1897, unde a fost denumita Tripolie, ignorandu-se cu buna stiinta ca
era vorba de una si aceeasi civilizatie Cucuteni, descoperita anterior in Romania.
Potrivit arheologilor, cultura Cucuteni a precedat cu cateva sute de ani toate
asezarile umane din Sumer si Egiptul Antic iar oamenii culturii Cucuteni au fost
primii care traiau organizati in asezari mari. Complex cultural Cucuteni-Tripolie
este cel mai strălucit fenomen al epocii eneolotice (veacul de piatră şi aramă) din
Europa de Est.

Cultura Sărata Monteoru- În urmă cu câteva milenii, între anii 3000 şi

1600 î.H., Cultura Monteoru era una dintre civilizaţiile cele mai avansate la
acea vreme, populaţiile monteorene locuind în aşezări amplasate pe înălţimi, cu
locuinţe de suprafaţă, realizate din pământ şi lemn în sistem paiantă, cu anexe
gospodăreşti (ateliere, cuptoare sau gropi de provizii). În timpul Culturii
Monteoru apar numeroase obiecte din alte părţi ale Europei care nu sunt
specifice acestei culturi cum ar fi armele, piesele de harnaşament sau
podoabele. Pentru plata obiectelor primite la schimb, monteorenii prelucrau
minereul de cupru. Cultura Monteoru este fenomenul cultural-arheologic
reprezentativ pentru manifestările din Epoca Bronzului din zona Subcarpaţilor de
Curbură, de la Valea Prahovei până în sudul Moldovei. În primul rând, este vorba
de varietatea tipurilor de artefacte, în al doilea rând este vorba că acest fenomen
cultural-arheologic a avut cea mai mare întindere în timp, aproape 1.000 de ani,
ceea ce este foarte mult pentru preistorie”,