Sunteți pe pagina 1din 68

EDITORIAL

Ne ducem dracu'. Uraaaaa !!!


Motto:
“Politicienii sunt ca porumbeii.
Când sunt jos î]i m`nânc` din palm`, când sunt sus se cac` în capul t`u”

Începem un an nou, care sper`m, ca de obicei, s` fie m`car la încep rând pe rând s` intre în incapacit`]i de plat`, euro [i
fel de prost ca precedentul. Încerc`m s` ne am`gim cu gândul dolarul se duc la vale lovind direct în buzunarele românilor
c` va fi mai bine, ne facem planuri pe care oricum nu le punem obliga]i s` cumpere produse din import în lipsa celor autoh-
în aplicare [i a[tept`m ca “cei de sus” s` ne conduc` m`car la tone, dobânzile la credite cresc astfel încât cei care au luat
fel de imbecil ca cei dinaintea lor. credite s` simt` ce înseamn` s` pl`te[ti “cu vârf [i îndesat”,
Cam asta sper`m. Dar dup` ce ne trezim din visare [i privim în [omajul cre[te, ru[ii închid conduct` cu gaze, pia]a imobiliar`
jur ce vedem? {tiu c` cele de mai jos vor p`rea multora o este blocat` astfel încât tinerii nu mai pot visa la o cas`…
glum` stupid` scoas` din mintea unui scelerat, totu[i în ciuda În concluzie TR~IM BINE!
aparen]elor, este realitatea începutului de an 2009. Stau [i m` gândesc uneori dac` “ale[ii no[tri” ar fi fost simpli
Un individ b`nuit a fi implicat în vânzarea flotei, care trateaz` cet`]eni [i ar fi fost nevoi]i s` tr`iasc` într-o ]ar` condus` de
femeile cu apelativele “p`s`ric`” sau “]iganc` împu]it`”, care unii “ca ei” - s-ar fi sim]it bine?
st` la [pri] pân` diminea]a apoi se urc` la volan, care În parlament, 2 partide desprinse din acela[i partid
folose[te palatul regal de la Sinaia ca loc de chiolhanuri
neocomunist postdecembrist FSN [i care timp de 12
deghizate în “[edin]e”, care…care… M` rog. Acest individ este
ani s-au acuzat cu o frenezie demn` de o cauz` mai
Pre[edintele ]`rii!
Un individ care s-a f`cut remarcat prin faptul c` a c`zut în cap bun`, de corup]ie [i “protejare a grupurilor de
de la 2 metri într-o emisiune TV, care aprob` c` un papagal tot interese” au decis c` sunt pe acceasi lungime de
ce îi spune st`pânul, care este bun prieten cu ni[te indivizi und` [i î[i jur` iubire ve[nic`…
care au afaceri cel pu]in dubioase prin zona Ardeal… M` rog, Asta e ]ara în care tr`im.
acest individ este Prim Ministrul ]`rii!
Un alt individ, p`trat de bani [i importator Ferrari este Ministrul
S-or sim]i bine cei care au votat PD-L din ur` fa]` de PSD [i
S`n`t`]ii!
PSD din ur` fa]` de PD-L v`zând cum cele 2 partide î[i dau
O jun`, fost` Miss România este Pre[edinta Camerei
mâna pentru nobila cauz` a “umfl`rii ma]ului”? Mereu sus]in
Deputa]ilor!
c` cei dinainte furau cu mai mult bun sim].
O blond` planturoas`, care confund` republica cu monarhia,
În toate sistemele s-a furat, dar parc` din ce în ce mai pe fa]`
care a proclamat o bun` parte din str`zile Bucure[tiului dome-
[i f`r` jen`.
niu personal [i ne taxeaz` pe to]i cei care îndr`znim s` oprim Pe vremea lui Petre Roman se fur` mai cu spor decât pe vre-
ma[inile acolo [i care de]ine câteva hoteluri este…Ministrul
mea lui Regretatu', pe vremea lui Stolojan mai cu spor decât
Turismului.
pe vremea lui Roman, pe vremea lui Vodcaroiu mai cu spor
Un tip rumen în obraji, fost primar al Bucure[tiului [i care s-a
decât pe vremea lui “Stolo”, pe vremea guvernelor CDR mai cu
f`cut remarcat prin distrugerea str`zilor [i înlocuirea perpetu`
spor decât pe vremea lui “Vac`” [i tot a[a. Dar nesim]ire ca
a bordurilor din ora[ cu altele al c`ror furnizor tot el era este …
acum nu credeam c` mai pot vedea. Mi-e groaz` dup` ce
Ministrul Economiei.
În parlament, 2 partide desprinse din acela[i partid neocomu- acest guvern va pleca…cei care vor veni ce vor face?
nist postdecembrist FSN [i care timp de 12 ani s-au acuzat cu Credeam c` dup` intrarea în UE cei care ne conduc vor fi mai
o frenezie demn` de o cauz` mai bun`, de corup]ie [i “prote- responsabili. M-am în[elat. [i la fel ca mine au crezut mul]i. Ce
jare a grupurilor de interese” au decis c` sunt pe acceasi ne facem acum?
lungime de und` [i î[i jur` iubire ve[nic`… Nu [tiu de ce dar am senza]ia c` acel “ S` tr`i]i bine !” se va
Asta e ]ara în care tr`im. transforma la sfâr[itul anului în “Înc` mai tr`i]i ???”
Ce se întâmpl` între timp? B`ncile nu mai dau credite, firmele Pân` atunci…un an nou fericit [i…s` mai auzim [i de bine!

Autotehnica - ianuarie 2009 3


CUPRINS

Pag. 3 Editorial

Pag. 4-5 Cuprins

Pag. 6,8 Actualitatea

SERVICE
Pag. 10 Osciloscopul (III)

10
În aceast` serie am discutat pân` acum
despre ce [i cum citeste un osciloscop, avan-
tajele folosirii acestuia în defavoarea unui volt-
metru digital pentru unele proceduri de diag-
noz`, [i cum s` ajusta]i scara timpului [i
func]ia de pornire “trigger”. Acum, vom vedea
cum s` citim [i s` interpret`m aceste
m`sur`tori.

30
Lag`rul dezvoltat, destinat pie]ei de piese de
schimb, este corespunz`tor pentru mai mult
de 700 de modele Volvo autoutilitare.
Montarea piesei care înlocuie[te rulmentul cu
role conice, este mult mai simpl` [i în timpul
ciclului de via]` nu trebuie între]inut`.
Setul de lag`r compact con]ine doi rulmen]i cu
role conice închise [i un inel care îi strânge.
Unic, în cazul autoutilitarelor Volvo, 700 de
modele diferite pot fi reparate cu trei seturi de
lag`re compacte [i 20 de butuci. Acesta îi
ajut` [i pe comercian]i, pentru c` nu trebuie
s` adune stocuri imense din diferite piese de
schimb.

Pag. 16 Mercedes Benz – Primul producător ce va


beneficia de sistemul Common Rail cu Ac]ionare
Dup` ce v-am tot „amenin]at” cu inovatorul Directă

16
sistem de injec]ie diesel al celor de la Delphi,
[i am scris destul de multe articole despre el,
Pag. 22 Diagnoza inteligentă cu Gutmann
iat` ca a venit timpul ca acesta s` intre în pro-
duc]ia de serie. Motorul OM 651 al celor de la
Messtechnik – Analizorul de gaze mega compaa
Mercedes Benz va fi primul ce va beneficia de GM3
acest sistem. Pag. 24 Înlocuirea becurilor (xenon) Audi A6
Delphi introduce un nou sistem de injec]ie
diesel cu ac]ionare direct`. Acesta va fi montat
Pag. 30 Lagăre compacte de roată de la FAG
în premier` pe noile modele C Klasse. Datorit`
acestui sistem performan]ele modelului C250
CDI vor cre[te, în timp ce consumul de com- Pag. 34 Autozum Salzburg
bustibil va sc`dea.

4 Autotehnica - ianuarie 2009


CUPRINS

Pag. 48 PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?


Partea a treia - Geamurile auto: tipuri,coduri

Pag. 54 Fibra de sticlă II


Pag. 60 Statistici
Pag. 64 Apati]ii editoriale
Pag. 66 Lista autoturismelor “EURO 3” care pot fi
omologate în vederea înmatriculării în România

Programul expozitiilor tehnice în 2009


a fost deschis de către AutoZum
Salzburg în perioada 14-17 ianuarie,
expozi]ie organizată o data la doi ani.
Cei 313 expozan]i au avut la dispozi]ie
34
un spa]iu de 24,873m2 împăr]it în 15
pavilioane. Adesea, clientul solicit` geamul dorit doar

Pag. 36 Diagnosticarea generală AUDACON


Pag. 41 Senzorii sistemului de frânare
specificând pozi]ia în caroserie: parbriz,
lunet`, geam lateral (culisant, triunghi
fata/spate) etc.
Tehnologic vorbind, este important ca
48
Tehnicianul Autoglass s` cunoasc` structura
geamului afectat, pentru a intui modul de
CAROSERII abordare al lucr`rii de înlocuire; aceast` struc-
Pag. 44 Caroseria unui VW Passat CC tur` poate fi: geam duplex (laminat), geam
securit (durificat) [i stiplex (sticl` organic`).

PARTENERI
3M: Pag. 46-47;
4cars: Pag. 33;
Audacon: Pag. 37;
AutoComplex: Pag. 31;
Misiunea companiei Autodata : Cel mai inovativ, respectat şi Autonet: Cop. 4, Pag. 22-23;
exact furnizor de informa]ii tehnice din industria automotive.
Cargo Magazin: Pag. 33;
Printre subiectele tratate de Autodata se numără:
Date Tehnice, VIN (Vehicule Identification Number), Ajustări Ciclop: Pag. 39;
Service, Lubrifian]i, Sistemul de Aprindere, Sistemul de Forte: Pag. 27;
Alimentare (Injec]ie), Cupluri de Strângere, Frâne pe Disc şi
Tambur, Timpi de Reparare, Geometria Ro]ilor, Distribu]ia,
IHR: Pag. 19, 27;
Dimensiunea Pneurilor şi Presiune, Ilustra]ii Service, Intervale Kvaio Solutions: Inserturi
de Service, Programarea Cheilor, DTC (Diagnostic Trouble
Lubexpert: Pag. 7;
Codes), Sisteme de Management ale Motoarelor,
Airbag/SRS, Aerul Condi]ionat, ABS, Localizarea Mercom: Pag. 31;
Componentelor Electrice şi Scheme Electrice. Meteor: Pag. 28-29;
Începând cu 2008, cel mai nou software Autodata, Autodata
Truck Info, soft specializat pentru diagnosticarea şi repararea Novatech: Pag. 9, 21;
camioanelor este disponibil şi în România prin X-Meditor. Unior-Tepid: Pag. 11, 19;

Autotehnica - ianuarie 2009 5


ACTUALITATEA

Audi lucrează la
cinci modele ecologice
Audi de]ine deja o serie de modele care
poart` titulatura “e”, pentru a sublinia
Acord Fiat – Chrysler
faptul c` acesta au cel mai redus con- ca Fiat s` fac` o investi]ie
sum de carburant din gam`. În baza în numerar sau s` se
experien]ei dobândite în urma angajeze s` finan]eze
dezvolt`rii acestor modele, construc- Chrysler pe viitor”.
torul din Ingolstadt preg`te[te o gam` Compania american` a
de modele ecologice, cu denumiri de la primit o finan]are de
E1 la E5.
urgen]` din partea statu-
În noua gam` ecologic` vor fi cuprinse
lui federal american de 4
atât automobile de clas` compact`, de
dimensiuni mici, cât [i automobile de miliarde de dolari,
performan]`, dar care au emisii reduse adaug` comunicatul.
de noxe. Spre deosebire de modelele Acest parteneriat este “un
cu titulatura “e”, modelele E1,E2,E3,E4 element cheie” al planului
[i E5 vor avea propriile lor platforme, de relansare al Chrysler,
nefiind bazate pe modelele existente. care îi d` “acces la com-
Potrivit publica]iei britanice CAR, primul Chrysler [i Fiat au semnat unei alian]e strategice ponente, motoare [i plat-
vehicul din noua gam` E a primit und` un acord preliminar pen- globale”, se spune într-un forme competitive [i cu
verde pentru dezvoltare. Acesta este E1 tru o alian]` strategic` ce- comunicat difuzat de Fiat.
un consum mic de
[i va fi bazat pe noua platform` NSF a i va permite constructoru- În schimbul accesului la
energie care vor fi pro-
grupului Volkswagen, aceea[i arhitec- lui auto italian s` tenologia italian`, pentru
duse în uzinele Chrysler”,
tur` cu versiunea de produc]ie a con- achizi]ioneze 35% din ca firma Chrysler s` poat`
ceptului up!, dar va avea o caroserie precizeaz` comunicatul
capitalul Chrysler, iar produce vehicule mici [i
diferit`. Gama de motoriz`ri include Fiat.
acestuia îi va da medii, “Fiat urmeaz` s`
atât motoare pe benzin` cât [i propul- mijloacele tehnice de a primeasc` o parte ini]ial` Aceast` alian]` va per-
soare diesel, iar un motor electric ali- produce vehicule mai de 35% din Chrysler”, mite celor dou` companii
mentat de baterii va fi de luat în calcul pu]in poluante. continu` comunicatul. s` ob]in` “avantaje din
de inginerii Audi. “Fiat, Chrysler [i Cerberus Ceea ce înseamn` c` nu re]elele lor de distribu]ie
Dac` modelul E1 va avea succes, aces- Capital Management este exclus ca Fiat s`-[i respective” [i s` fac`
ta va fi urmat de Audi E2. Modelul E2 economii în ce prive[te
(care de]ine 80,1% din m`reasc` participa]ia la
este versiunea Audi a conceptului costurile, se spune în
capitalul Chrysler) anun]` capitalul Chrysler pe
Volkswagen BlueSport, prezentat la
ast`zi c` au semnat un viitor, comenteaz` France comunicat, f`r` s` se dea
Salonul Auto de la Detroit. Acesta va fi
acord preliminar ne-anga- 24 (20 ianuarie). îns` cifre.
un roadster cu motorul amplasat cen-
tral, creat pentru a rivaliza modele pre- jant pentru încheierea Dar “alian]a nu prevede Sursa: Fiat
cum Lotus Elise [i Porsche Boxter.
Audi E3 va fi un model similar cu Audi
A2, dar care va fi adaptat platformei
NSF [i va fi construit cu materiale cât
Toyota va scoate în 2015 un
mai u[oare pentru a avea un consum
de carburant cât mai redus. Modelul E4
vehicul pe baz` de hidrogen
va fi o versiune imbunatatia a concep- Toyota a anun]at oficial, în cadrul anun]ând deja de ceva timp versiunea
tului Audi Roadjet, prezentat în anul Salonului Auto de la Detroit, c` va dez- Hydrogen 7 a Seriei 7. Honda, princi-
2006 la Salonul Auto de la Detroit. volta un model de serie al c`rui com- palul rival de pia]` al celor de la Toyota,
Acest model este echivalentul mai bustibil va fi hidrogenul. Lansarea aces- vor începe s` produc` în serie acest an
mare al lui E3, [i ar putea avea [i un tui model va avea loc în 2015. modelul FCX Clarity, a c`rui alimentare
tren de rulare hibrid. Primele proiecte în acest sens au se face de asemenea cu hidrogen.
Audi E5 va fi un automobil sport eco- demarat recent, Totoya testând asiduu o
logic, bazat pe platform` A1 sau pe versiune pe hidrogen a lui Highlander,
platforma R. Acest model va fi lansat Vicepre[edintele executiv al companiei
abia în anul 2014, ceea ce face dificil` japoneze, Masatami Takimito, afirm` c`
enun]area modelelor pe care va fi cea mai mare problem` este reprezen-
bazat, precum [i tehnologia pe care o tat` deocamdat` de lipsa punctelor de
va folosi, deoarece acestea nu au fost realimentare.
lansate înc`. Toyota nu este primul constructor care
Sursa: MotorAutothority accept` aceast` provocare, BMW

6 Autotehnica - ianuarie 2009


ACTUALITATEA

Volt în Spania [i Marea Britanie?


Situa]ia critic` în care se afl` îi determin`
PSS - Sistemul care anticipeaz` pericolele
pe cei de la General Motors s` g`seasc` Cum pot fi prevenite acci-
noi solu]ii pentru ie[irea din impas. dentele grave? Cum pot fi
Americanii î[i pun toate speran]ele în noul [oferii ajuta]i de tehnolo-
hibrid Chevrolet Volt, model în dezvoltarea
c`ruia au investit zeci de milioane de gie? Cercet`torii de la
dolari. Bosch lucreaz` intens la
Gigantul din Detroit a încheiat de curând aceste subiecte.
un acord cu spaniolii de la Iberdola, care Un fapt important este: cu vehiculului. Programul PSS declan[eaz` în cea de-a
prevede realizarea unui studiu de fezabili- cât este observat mai analizeaz` informa]ia doua etap` (PCW).
tate ce ar putea sta la baza unei viitoare devreme un pericol, cu atât venit` de la "ochiul elec- 3. În a treia etap` sistemul
re]ele de alimentare cu energie electric` mai multe posibilit`]i are
pentru noul Volt. Studiul va analiza tronic" [i poate recunoa[te ac]ioneaz` independent
tehnologia necesar` dezvolt`rii unei infra- [oferul de a reac]iona. O o situa]ie periculoas` în frâna de urgen]` înaintea
structuri de realimentare [i a unei strategii alt` concluzie a fost că stadiu incipient. unui accident inevitabil,
de marketing eficace pentru vehicule elec- mul]i [oferi nu sunt în stare De îndat` ce un accident dac` [oferul nu
trice cum este Volt. s` fac` "toate lucrurile este probabil, sunt reac]ioneaz` la timp (PEB).
Cercet`rile se vor desf`[ura în Spania [i care trebuie" în momentul declan[ate m`surile de si-
Marea Britanie [i vor analiza posibilitatea Viitorul este deja aici
[ocului. De exemplu nu guran]`, în trei etape - mai
instal`rii unor prize de realimentare în Poate sună a science
frâneaz` destul de rapid, repede decât poate
casele oamenilor, în birouri [i în parc`ri fiction pentru unii oameni,
reducând astfel distan]a reac]iona orice [ofer.
publice sau private. dar "îngerul p`zitor" elec-
Iberdola [i GM au declarat c` în condi]iile disponibil` pentru frânare. 1. Prima etap` a PSS
tronic PSS va îmbun`t`]i în
în care studiul de fezabilitate va avea rezul- Solu]ia de la Bosch pentru (PBA) preg`te[te vehiculul
curând siguran]a pe str`zile
tate pozitive, acordul va fi extins, ambele astfel de situa]ii este PSS - pentru oprirea de urgen]`
p`r]i urmând s` încerce stabilirea unor Sistemul de anticipare a Europei prin dotarea
reducând la minim distan]a
acorduri cu organele de conducere pericolelor. Tehnologia necesar` frân`rii. aotovehicolelor cu
na]ionale, regionale [i locale pentru imple- inteligent` avertizeaz` din 2. Dac` [oferul nu Predictive Brake Assist
mentarea unei re]ele de realimentare elec- timp [oferul, îl ajut` [i (PBA) [i Predictive Collision
detecteaz` pericolul [i nu
tric`. Warning (PCW).
În acest moment, Iberdola este cel mai intervine în caz de urgen]` reac]ioneaz`, tehnologia îl
pentru a reduce avertizeaz` de pericol cu o Sursa: Bosch
mare operator de energie electric` recupe-
rabil` pentru utilit`]ile din întreaga lume. consecin]ele unui accident. frână de scurt` durat` GM [i spaniolii de la
Aceast` pozi]ie îi d` posibilitatea s` nego- Vedere de ansamblu [i/sau semnale Iberdola vor analiza posibi-
cieze un viitor joint-venture cu grupul ame- asupra PSS acustice/vizuale [i/sau un litatea implement`rii unui
rican aflat la ananghie. Un sistem radar foarte mic [oc prin intermediul sistem de realimentare
Sursa: AutoMarket evoluat monitorizeaz` centurii de siguran]`. pentru Volt în Spania [i
Coreenii atac` gama verde constant zona din fa]a Aceast` func]ie se Marea Britanie.
Salonul Auto de la Los Angeles, care [i-a Celebrul motor diesel de 2.4 litri, reg`sit pe majoritatea modelelor Volvo, a
deschis por]ile pentru pres` acum dou`
zile, i-a dat ocazia constructorului coreean devenit mai puternic [i mai economic.
Hyundai de a-[i etala ultim` g`selni]` în De[i situa]ia sa este incert` sub patronajul medie de 6,2 litri la 100 de kilometri.
materie de marketing "verde". Este vorba Ford, Volvo încearc` s` se concentreze Derek Crabb, vice-pre[edintele diviziei de
de programul Blue Drive, prin care con- asupra propriei game de propulsoare [i dezvoltare a trenurilor de rulare Volvo, a
structorul coreean î[i va dezvolta o gam` asupra respect`rii cerin]elor Uniunii declarat c` "obiectivul suedezilor a fost
ecologic`. Europene. Drept urmare, inginerii suedezi acela de a dezvolta un motor diesel perfor-
Primul exponent al acesteia va fi Hyundai
Sonata Hybrid, care va ap`rea în 2010. [i-au îndreptat aten]ia asupra motorului mant care îndepline[te standardele Euro
Versiunea verde a lui Sonata va beneficia diesel cu cinci cilindri [i 2.4 litri, care a 5. Atunci când proiectul a început ne-am
de un motor clasic [i de unul electric, pe devenit mai puternic [i mai economic în propus s` ob]inem un consum mediu de
baz` de litiu-ion, ultimul urmând s` fie urm` "tratamentului". 6.4 litri, ceea ce era un rezultat bun pentru
montat ulterior [i pe celelalte modele Potrivit comunicatului oficial emis ast`zi o ma[in` de dimensiunile lui S80. Îns`,
incluse în program. Printre celelalte modi- de Volvo, noul motor diesel D5 respect` pe m`sur` ce am derulat proiectul, ne-am
fic`ri care vor fi incluse în dotarea mo- toate normele Euro5 [i va putea fi reg`sit dat seama c` putem stoarce chiar [i un
delelor din gama Blue Drive se vor num`ra pentru început doar pe S80. Inginerii consum de 6.2 litri/100 de km. O perfor-
sistemul Start`Stop [i un sistem de
regenerare a energiei utilizate la frânare. suedezi au înlocuit injectoarele, au modifi- man]` similar` am înregistrat [i în cazul
Urm`torul pas în dezvoltarea noii linii eco- cat sistemul bi-turbo [i au reu[it astfel s` cutiei automate, unde am reu[it reducerea
logice Hyundai va fi lansarea, în 2012, a stoarc` 205 cai putere [i un cuplu motor consumul cu aproximativ opt procente, de
versiunilor hibride plug-in (incarcabile la de 420 Nm. la 7.3 la 6.7 litri la 100 de kilometri."
priz`) [i a variantelor pe baz` de celule de Rezultatele ob]inute la capitolul consum [i Noul motor D5 va fi reg`sit pe S80
combustibil. Principalul reprezentant al emisii sunt [i ele deosebite, oficialii Volvo începând cu a doua jum`tate a acestui
acestui nou val va fi, cel mai probabil, anun]ând c` ra]a de emisii a noului propul- an, diesel-ul urmând s` fie probabil intro-
derivatul de serie al conceptului Tucson sor este de 164 g/km CO2, în timp ce con- dus [i pe noua genera]ie a sedanului S60,
FCEV.
sumul se opre[te la impresionanta valoare odat` cu lansarea acestuia pe pia]`.

8 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE
Pag. 10 Osciloscopul (III) Rail cu Ac]ionare Directă compaa GM3 Pag. 30 Lagăre compacte Pag. 36 Diagnosticarea
Pag. 16 Mercedes Benz – Pag. 22 Diagnoza inteligen- Pag. 24 Înlocuirea becurilor de roată de la FAG generală AUDACON
Primul producător ce va be- tă cu Gutmann Messtechnik (xenon) Audi A6 Pag. 34 Autozum Salzburg Pag. 41 Senzorii sistemului
neficia de sistemul Common – Analizorul de gaze mega de frânare

Osciloscopul (III)
No]iuni teoretice despre semnale, frecven]`, tipuri de curent, voltaj.

În aceast` serie am discutat pân` acum despre ce [i cum citeste un osciloscop, avantajele folosirii acestuia în defavoarea unui
voltmetru digital pentru unele proceduri de diagnoz`, [i cum s` ajusta]i scara timpului [i func]ia de pornire “trigger”. Acum, vom
vedea cum s` citim [i s` interpret`m aceste m`sur`tori.

Testarea cu osciloscopul pot fi luate ca exemple a ceea ce ar tre- celelalte?


Cea mai des întâlnit` întrebare este : bui s` vede]i? • Fac aceste sisteme în mare acela[i
“Cum ar trebui s` arate un semnal?” • Cât de des testa]i, sau v` face]i timp lucru?
S` v` r`spund la întrebare cu o între- s` testa]i autovehicule perfect Adev`rul este c` întotdeauna este mai
bare, sau mai bine mai multe. De exem- func]ionale? u[or s` testa]i un vehicul ce nu
plu: • Sunt sistemele (de injec]ie, aprindere, func]ioneaz` dup` ce a]i testat în prea-
• Este corect s` presupune]i c` sem- ABS, etc.) ce echipeaz` diferite m`rci de labil unul asem`n`tor în bune condi]ii de
nalele de pe vehicule perfect func]ionale automobile atât de diferite unele de func]ionare, din simplul motiv c` ave]i

10 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

idee despre cum ar trebui s` arate ceea ma[in` ca s` descoperi]i problema când Semnalele
ce va afi[eaz` osciloscopul. Într-o oare- de fapt trebuia s` sta]i mult mai pu]in? Dou` semnale de baz` sunt cel mai des
care m`sur` sunt con[tient c` atribu]iile Testând mai multe vehicule deveni]i mai întâlnite pe autovehicule - Analog [i
postului nu v` permit s` “irosi]i” timp priceput [i mai bine informat! Motorul, Digital. Acestea pot [i împ`r]ite în dou`
lâng` o ma[in` la care nu s-au raportat cutia de viteze, sistemul de frânare [i categorii - Curent Alternativ (AC) [i
multe alte sisteme Curent Continuu (DC).
moderne nu s-au Not`: Semnalele AC Digitale sunt rareori
schimbat radical - întâlnite în afara ECU-ului [i nu sunt
dar, controlul elec- prezentate în aceast` serie de articole.
tronic al acestora Un semnal Analog poate fi descris ca un
da. Îns`, toate semnal în care voltajul variaz` dar nu
aceste sisteme de este niciodat` nul, zero. ECU-ul
control electronic urm`re[te permanent voltajul [i în unele
fac în principiu cazuri urm`re[te [i cât de des se schim-
aceia[i treab`, ba (“Rata”). Voltajul analog se poate
indiferent de ce schimba fie într-o perioad` foarte scurt`
vehicul îl de timp fie într-o perioad` foarte lung`
echipeaz` [i, s-ar de timp, în func]ie de senzor [i scopul
putea s` r`mâne]i utiliz`rii. Un semnal digital variaz` între
surprin[i de cât de zero vol]i [i voltajul maxim al sursei de
similare sunt în curent, închizând [i deschizând circuitul
erori, dar, oare cât timp pierde]i încer- testare. Dac` a]i testat destule vehicule foarte rapid. ECU-ul monitorizeaz` mai
când s` v` da]i seama cam cum ar tre- perfect func]ionale, f`r` erori, pentru a mul]i factori, depinzând de
bui s` arate ceea ce c`uta]i? Cât de des aduna informa]ii v-a]i dat deja seama întrebuin]area semnalului:
vi s-a întâmplat s` sta]i ore lâng` o despre ce vorbesc. • Cât de rapid` are loc schimbarea
semnalului (Frecven]a)

12 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

• Timpul în care semnalul scade sau siune, vitez`, accelera]ie, etc. ECU-ul Durata
cre[te (Durata) poate de asemenea s` opereze actua- Durata unui semnal reprezint` în general
• Compararea timpilor în care semnalul torii prin schimbarea frecven]ei, duratei, timpul efectiv de operare a unui senzor
scade sau cre[te (Ciclul de Sarcin`) ciclului de sarcin` sau mediile voltajului. sau unui actuator - cât timp este pornit.
• Voltajul mediu rezultat din oricare din Acest timp este m`surat în Milisecunde
situa]iile de mai sus Frecven]a (ms), 1 ms fiind a 1000-a parte dintr-o
Senzorii pot fi concepu]i pentru a pro- Frecven]a este m`surat` în Hertz (Hz), secund`. În exemplul dat, s`geata
duce oricare dintre varia]iile de mai sus adic` num`rul de repeti]ii ale semnalului denot` durata în care semnalul este
[i aceste m`sur`tori pot fi f`cute s` se pe secund`, sau altfel spus, ciclul. 1Hz activ, în acest caz aceasta fiind de
schimbe la influen]a unor factori ca pre- este egal cu 1 ciclu/secund`. 3.5ms.
Ciclul de Sarcin`
Când o component` este pornit` [i
oprit` în continuu este posibil s` se
compare timpii în care aceasta este por-
nit` [i oprit` sub form` de procente. Un
ciclu complet, de la pornit la oprit [i iar
la pornit reprezint` 100%. Timpul în care
componenta este pornit` reprezint` tim-
pul în care componenta lucreaz` propri-
uzis. Dac` o component` este pornit`
pentru aceia[i durat` de timp cât este
oprit`, se spune c` avem un ciclul de
sarcin` de 50%. Un circuit care este por-
nit pentru mai pu]in timp decât este oprit
are un ciclu de sarcin` mai mic de 50%
iar unu care este pornit pentru mai mult
timp decât este oprit are un ciclu de
sarcin` mai mare de 50%. Acest tip de
semnal poate fi folosit pentru a controla
motoarele [i supapele solenoid foarte
precis.
FIGURA 1 Senzorii de vitez` ai ro]ii (WSS) avea semnal la ambele termi-
Furnizat în general de la: Senzorii vitezei arborelui de nale ale senzorului. Voltajul Mediu
Generatoare de semnale induc- intrare/ie[ire al cutiei de viteze C`uta]i: Cre[teri ale voltajului [i
Voltajul mediu al unui semnal este legat
tive: Face]i leg`tura la: În mod nor- frecven]ei o dat` cu viteza.
de ciclul de sarcin` al acestuia [i dac`
Senzorii pozi]iei arborelui cotit mal unul din cele dou` termi- Tipar. CPS are de asemenea
(CPS) nale ale senzorului c`tre ECU. spa]ii mai mari libere ceea ce circuitul are comutatorul de mas` sau
Senzorii vitezei arborelui cotit Cel pu]in unul dintre acestea ar indica pozi]ia TDC - Punctul cel de la surs` pornit. Comutatorul de
(CSS) trebui s` dea un semnal. În Mort Superior. mas` - dac` ciclul de sarcin` este 50%,
Senzorii pozi]iei arborelui cu unele cazuri, în func]ie de voltajul mediu va fi jum`tate din voltajul
came (CMP) schema intern` a ECU-ului, ve]i furnizat de sursa de curent. Dac` ciclul

Autotehnica - ianuarie 2009 13


SERVICE

Dac` ciclul de sarcin` este mai mic de


50% atunci voltajul mediu va fi mai mic
decât jum`tatea voltajului furnizat de
surs`. Dac` ciclul de sarcina este mai
mare de 50% atunci voltajul mediu va fi
mai mare decât jum`tatea voltajului
furnizat de surs`.
Semnalele AC
Semnalele AC pot fi fie în form` digital`
fie în form` analog. În ambele cazuri va-
lorile cele mai mari ale semnalului vor fi
deasupra liniei de zero iar valorice cele
mai mici sub aceast` linie. De exemplu,
dac` voltajul pozitiv (deasupra liniei
zero) este de +5 vol]i, atunci voltajul
negativ (sub linia zero) va fi -5 vol]i.
Schimbarea/fluctuarea total` a voltaju-
lui va fi astfel de 10 vol]i iar valoarea
medie va fi zero. Aceste semnale
p`streaz` în mod normal acela[i ritm
atât pentru partea pozitiv` (semnale cu
FIGURA 2 evacuare (MAP) reprezentat` fie de ECU fie de voltaj mare) cât [i pentru partea nega-
Furnizat în general de la: Face]i leg`tura la: În mod nor- un releu. tiv` (semnale cu voltaj mic) aceia[i
Rezisten]e mal unul din cele trei terminale C`uta]i: Atunci când este influ-
durat` de timp, altfel spus, dac` timp de
variabile/poten]iometre: ale senzorului c`tre ECU (surs` en]at senzorul prin varia]ii fizice
Senzorii pozi]iei accelera]iei de curent, mas` [i semnal), cu u[oare, linia voltajului ar trebui
3 ms vom avea un semnal pozitiv de +5
(TPS) excep]ia TS care are numai de asemenea s` se modifice vol]i pentru acela[i timp, 3 ms vom avea
Senzorii debitului de aer (AFM) dou` terminale (surs` de u[or, f`r` varia]ii bru[te. [i un semnal negativ de -5 vol]i. Este
Senzorii temperaturii (TS) curent [i semnal combinat). neobi[nuit s` vede]i un semnal AC digi-
Senzorii presiunii din galeria de Sursa de curent poate fi tal pe motoare la ora actual`, îns` sem-
nalele AC analog sunt des întâlnite.
de sarcin` este mai mic de 50% atunci mai mic decât jum`tatea voltajului
voltajul mediu va fi mai mare decât furnizat de sursa de curent. Comutatorul Semnalele DC
jum`tatea voltajului furnizat de sursa de sursei - Dac` ciclul de sarcin` este 50% Semnalele DC pot fi de asemenea digi-
curent. Dac` ciclul de sarcin` este mai atunci voltajul mediu va fi din nou tale sau analogice. Voltajul acestor sem-
mare de 50% atunci voltajul mediu va fi jum`tate din voltajul furnizat de surs`. nale este întotdeauna pozitiv (deasupra

FIGURA 3
Furnizat în general de la:
Senzori de tip Hall, generatori de semnale dig-
itale:
Distribuitori tip Hall
Senzorii pozi]iei camei (CMP)
Senzorii debitului de aer (AFM)
Senzorii presiunii din galeria de evacuare
(MAP)
Face]i leg`tura la: În mod normal unul din
cele trei terminale ale senzorului c`tre ECU
(surs` de curent, mas` [i semnal). Sursa de
curent poate fi reprezentat` fie de ECU fie de
un releu.
C`uta]i: Atunci când este influen]at senzorul
prin varia]ii fizice u[oare, linia voltajului ar tre-
bui de asemenea s` se modifice u[or, f`r`
varia]ii bru[te.

14 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

surs` de curent este în general bateria. pot fi testate separat pentru deter-
Senzorii ce necesit` o surs` de curent minarea unei func]ion`ri
deseori au nevoie de un voltaj mai necorespunz`toare.
sc`zut, regularizat [i furnizat de ECU. (C)Unitatea Electronic` de Control (ECU)
Aceste surse furnizeaz` în general 5 - Pentru senzori, ECU-ul poate fi sursa de
vol]i, îns` datorit` schimb`rii tehnologiei curent sau/[i receptorul semnalului.
[i avans`rii acesteia, acest voltaj poate Pentru actuatori, ECU-ul este comuta-
avea alte valori. torul ce închide sau deschide circuitul
(B)Senzor sau Actuator - Precum su- relevant. În cele mai multe cazuri, comu-
gereaz` [i numele, Senzor “Sim]” tatorul este în circuitul de mas` al com-
(Temperatur`, Presiune, etc.) [i ponen]ei operat`, ceea ce înseamn` c`
Actuatori din cuvântul englez “Act” - a acea component` va avea permanent o
ac]iona (Injectoare, Controalerele de surs` de curent (de obicei controlat` de
linie zero). Frecven]a [i/sau ciclul de Relanti, Motoare, etc.). Senzorii produc punerea contactului).
sarcin` ale acestora variaz`, deci nu un semnal electric ca reac]ie a influen]ei (D)Masa - Leg`tur` de mas` a ECU-ului,
urmeaz` un tipar pentru toate semnalele fizice (Presiune, Nivelul Oxigenului, ce închide/completeaz` circuitul înapoi
DC. Temperatur`, etc.) la baterie.
(A)Sursa de curent - Pentru majoritatea Actuatorii [i Senzorii pot fi încorpora]i în Sursa: MIM Tech Talk
actuatorilor (solenoizi, motoare, etc.) ansambluri obi[nuite [i în aceste cazuri Adaptare: Colibaba Claudiu

FIGURA 4
Furnizat în general de la:
ECU pân` la solenoizi/motoare:
Solenoizii/motoarele controlului de relanti
(ISC)
Face]i leg`tura la: În mod normal unul din
cele dou` sau trei terminale ale actuatorului
c`tre ECU. În cazul în care sunt dou` fire unul
este alimentare cu curent [i cel`lalt masa.
Dac` sunt trei fire atunci unul este alimenta-
rea [i celelalte dou` mas`. Sursa de curent
este reprezentat` în general de un releu.
C`uta]i: Atunci când viteza motorului se
schimb` datorit` înc`rc`rii (cuplarea
ambreiajului, frâne sau o înc`rcare electric`
la relanti) frecven]a sau ciclul de sarcin` [i
voltajul mediu ar trebui s` se schimbe lin, în
func]ie de înc`rcare motorului. Viteza de
relanti ar trebui s` fie men]inut` (pân` la o
înc`rcare excesiv`). Pentru ISC cu trei fire,
când se adun` ciclurile de sarcin` (%) pentru
cele trei fire, totalul ar trebui s` fie 100%.

Autotehnica - ianuarie 2009 15


NOI TEHNOLOGII

Mercedes Benz – Primul produc`tor ce va beneficia


de sistemul Common Rail cu Ac]ionare Direct`
Consum si emisii mai mici, performan]e mai bune!

Dup` ce v-am tot „amenin]at” cu inova-


torul sistem de injec]ie diesel al celor de
la Delphi, [i am scris destul de multe
articole despre el, iat` ca a venit timpul
ca acesta s` intre în produc]ia de serie.
Motorul OM 651 al celor de la Mercedes
Benz va fi primul ce va beneficia de
acest sistem.
Delphi introduce un nou sistem de
injec]ie diesel cu ac]ionare direct`.
Acesta va fi montat în premier` pe noile
modele C Klasse. Datorit` acestui sis-
tem performan]ele modelului C250 CDI
vor cre[te, în timp ce consumul de com-
bustibil va sc`dea.

Noul sistem Common Rail cu Ac]ionare capitol decât prin parteneriatul cu Sistemul CR cu Ac]ionare Direct` de la
Direct` de la Delphi reprezint` un pas Mercedes-Benz, compania cu cea mai Delphi folose[te un concept de
important în evolu]ia motorului diesel, lung` istorie în motoarele diesel” actionare-directa patentat în care acul
deoarece, este pentru prima dat` când
acul injectorului este activat/ridicat
direct de grupul piezo, eliminând astfel
circuitele hidraulice [i întârzierea asoci-
at` acestora. Aceast` schimbare per-
mite produc`torilor de automobile s` se
alinieze la viitoarele norme de poluare
impuse, furnizând în acela[i timp mai
multe putere.
“Ast`zi, Delphi a dep`[it un impediment
major din istoria tehnologiei diesel” a
afirmat Jose Alvila, manager general al
Delphi Diesel Systems. “[i nu exist` o
metod` mai bun` s` scriem acest nou

16 Autotehnica - ianuarie 2009


In curând,
Colectia Auto Tehnica 2008
NOI TEHNOLOGII

injectorului este pus în mi[care direct de


actuatorul piezo ceramic fa]` de alte
modele unde acesta este ac]ionat de cir-
cuitul electro-hidraulic. Actuatorul piezo
ceramic opereaz` în mod direct supapa
acului injectorului, pentru ridicare
ini]ial`, de exemplu pentru injec]ia
“pilot”, [i un amplificator de mi[care
este folosit pentru ridic`ri mai ample ale
acului în cazul injec]iilor mai mari. Acest
lucru permite injectorului s` pulverizeze
combustibilul în camera de combustie
mult mai repede [i cu mai mare acu-
rate]e, la presiuni mai ridicate (pân` la
2.000 bari). De asemenea furnizeaz`
deschideri [i închideri extrem de rapide
ale supapei acului, independent de pre-
siunea de injec]ie. Viteza acului în cazul
acestui sistem de injec]ie poate atinge
valoarea de 3m/s, sau altfel spus, de
trei ori mai mare decât în cazul sis-
temelor hidraulice, lucru ce permite
deschiderea injectorului de [apte sau
chiar de mai multe ori pe ciclu.
Datorit` injec]iei în trepte, de mare pre-
cizie, procesul de injec]ie poate fi adap-
tat la orice sarcin` sau vitez` a motorului
cu o acurate]e mai mare, lucru ce are un
impact pozitiv asupra emisiilor, con-
sumului [i zgomotului de combustie.
Oferind posibilitatea de control a ratei de
deschidere a acului electronic [i inde-
pendent de constrângerile hidraulice,
ECU-ul este capabil s` satisfac`
cerin]ele conflictuale între optimizarea
zgomotului [i minimizarea emisiilor f`r`
a face vre-un compromis.
La relanti, injectorul cu Ac]ionare Direct`
este mult mai silen]ios, singurul zgomot
perceptibil fiind al motorului însu[i, lucru
care este remarcabil prin compara]ie cu
sistemele de injec]ie servo piezo.
Mai mult sau mai pu]in, mul]umit` ino-
vatorului concept de ac]ionare, principiul
radical de deschidere a injectorului face
c` circuitul de retur s` fie înl`turat. Deci,
nu este irosit nici un mililitru de com-
bustibil printr-un circuit de retur c`tre
rezervor, economisind astfel pân` la un
kilowatt în energie [i de asemenea nu
mai sunt necesare sistemele scumpe de
r`cire a combustibilului pe circuitul de
retur.
Beneficiile generale includ o conside-
rabil` sc`dere în emisii evacuate, mai
mult cuplu [i mai mul]i cai putere pe
toat` plaj` de tura]ii, dar [i sc`deri

18 Autotehnica - ianuarie 2009


NOI TEHNOLOGII

semnificative ale con- Motorul OM651 va fi lansat


sumului. ini]ial în varianta de
“Datorit` 150kW pe Mercedes
performan]elor de C250 CDI
injec]ie excelente, CR BlueEFFICIENCY.
cu Ac]ionare Direct` de Pentru a se
la Delphi reprezint` un asigura de fiabili-
sistem de injec]ie atrac- tatea noului
tiv [i o unealt` unic` pen- propulsor, Mercedes
tru a îndeplini ]intele de Benz a supus motorul
dezvoltare ambi]ioase ale unui test pe banc de
viitoarelor motoare diesel”, a 100.000 de ore [i unui test
spus Detlev Schoeppe, direc- în condi]ii ce variaz` de la
tor tehnologic Delphi Diesel c`ldur` de[ertului Sahara pân` la
Systems. frigul Polului Nord, teste în care
Noul Mercedes C250 CDI va bene- autovehiculul a parcurs aproximativ
ficia de acest sistem pentru a oferi 10.000.000 de kilometri. Cu aceast` nou` ge-
un motor îmbun`t`]it, atât din puncte nera]ie de motoare diesel în patru cilindri, Mercedes-Benz
de vedere al performan]elor cât [i al emisi- impune un nou standard de emisii [i performan]e.
ilor [i consumului. Aceast` inovatoare tehnologie de injec]ie diesel a fost dez-
Noul motor diesel în patru cilindri, al celor de la Mercedes voltat` în centrele tehnologice Delphi din Blois, Fran]a,
Benz, numit OM 651, î[i va celebra debutul la Paris Motor Gillingham, Marea Britanie, [i Bascharage, Luxembourg.
Show pe modelul C Klasse. Acesta va fi produs în trei versiuni:
150kW, 125kW [i 100kW - toate cu sisteme de injec]ie Sursa: Delphi Corporation
Delphi. Adaptare: Ing. Colibaba Claudiu

20 Autotehnica - ianuarie 2009


DIAGNOZA
SERVICE

Înlocuirea becurilor (xenon) - Audi A6


C6, din 05.2004

1. Schimbarea fazei scurte pe partea pasagerului. Scoate]i 2. Trage]i în sus şi scoate]i învelişul motorului! Scoate]i suportul
şuruburile care fixeaz` conducta de admisiune la traversa tubular`. furtunului de cauciuc de pe carcasa filtrului de aer! Desface]i
Scoate]i conducta de admisiune din carcasa filtrului de aer. clemele care ]in furtunul, şi scoate]i cele dou` cleme metalice de
fixare. Scoate]i conducta de admisiune!

3. Scoate]i clemele metalice ale carcasei filtrului de aer! Scoate]i 4. Trage]i în sus cauciucul de fixare a carcasei filtrului de aer!
prima parte a carcasei împreun` cu filtrul de aer!

24 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

5. Trage]i partea inferioar` a carcasei filtrului de aer spre motor! 6. Împinge]i piesa de fixare a cablului electric!
Roti]i pân` ve]i ajunge la faruri. Scoate]i învelişul de pe faruri!

8. Înlocuirea becului de fază scurtă pe partea şoferului.


Scoate]i şuruburile cu care este fixat rezervorul de ulei. Scoate]i rez-
ervorul din suport! Scoate]i capacul carcasei reflectoarelor, şi
înlocui]i becul ca pe partea şoferului!

7. Roti]i unitatea de aprindere spre stânga, şi trage]i de pe lampa cu Piesele trebuie montate în ordine invers`. Verifica]i func]ionarea
xenon! La rotire dispozitivul electric de leg`tur` va fi împins din uni- corespunz`toare a becurilor conform regulilor cunoscute. Cu ajutorul
tatea de aprindere! Scoate]i unitatea de aprindere de pe lampa ce unui aparat de diagnoz` verifica]i codurile de erori şi face]i set`rile
xenon, desface]i clema de fixare şi înlocui]i becul xenon!
de baz` ale farurilor!

www.auto-tehnica.ro
Revista de care aveti nevoie
Autotehnica - ianuarie 2009 25
RALLY

Kraftwerk si Manu Mihalache


sunt Campionii Campionilor!
Manu Mihalache si Janos Soos au castigat
Sibiu Rally Show 2008
Colaborarea dintre Kraftwerk si echipajul campion
continua si in 2009

Pe data de 15 noiembrie, cei mai buni piloti din Campionatul care si-a asigurat locul 6 in clasamentul general al CNR.
National de Raliuri si-au dat intalnire la “Sibiu Rally Show Importanta parteneriatului tehnic cu Kraftwerk a fost subliniata
2008”, evenimentul deja traditional care incheie festiv un si de Razvan Tutuianu, mecanicul-sef al echipajului castigator
sezon in competitia interna a performerilor volanului. al Sibiu Rally Show 2008. Razvan pe langa utilitatea echipa-
Intrecerea desfasurata in cartierul sibian Strand, pe un traseu mentelor Kraftwerk, Razvan pretuieste si know-how-ul firmei
de rallycross in lungime 3,5 km, s-a incheiat cu victoria mag- elvetiene: “De 8 ani de cand sunt alaturi de Manu, niciodata
nifica a lui Manuel Mihalache in si respectiv Janos Soos in cea nu a fost mai usor sa lucrez la masina de competitii. Anul aces-
rezervata co-pilotilor. ta pot spune ca am avut un Kraftwerk ne-a oferit un avantaj
Fericitul castigator al intrecerii sibiene care i-a opus pe 22 din- asupra celorlalte echipe de mecanici din campionat. Ori de
tre pilotii care conteaza in Campionatul National de Raliuri a cate ori Manu a intrat in parcul de service cu o problema, am
declarat: “Eu si Jancsi avem numai motive de bucurie, atat rezolvat-o rapid folosind echipamentele, sculele si accesoriile
pentru victoriile pe care le-am obtinut amandoi la Sibiu Rally Kraftwerk. Daca m-ar fi intrebat cum sa le aseze in sertarele
Show, cat si pentru succesul deplin al unui intreg an competi- dulapului de service pentru a fi cat mai la indemana, le-as
tional. Impreuna cu Kraftwerk am pregatit o masina de top si asezat exact asa cum sunt ele acum”.
am reusit sa o exploatam la un nivel care ne-a dat satisfactii”,
afirma cu convingere Manu Mihalache, la finele unui sezon in www.ManuMihalache.ro

26 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

Lag`re compacte de roat` de la FAG


Lag`rul dezvoltat, destinat pie]ei de piese de schimb, este închise [i un inel care îi strânge. Unic, în cazul autoutilitarelor
corespunz`tor pentru mai mult de 700 de modele Volvo Volvo, 700 de modele diferite pot fi reparate cu trei seturi de
autoutilitare. Montarea piesei care înlocuie[te rulmentul cu lag`re compacte [i 20 de butuci. Acesta îi ajut` [i pe comer-
role conice, este mult mai simpl` [i în timpul ciclului de via]` cian]i, pentru c` nu trebuie s` adune stocuri imense din
nu trebuie între]inut`. diferite piese de schimb.
Setul de lag`r compact con]ine doi rulmen]i cu role conice

Nr. de piese 566426.H195 FAG 20581399, 20518092, 20581397, 20792440, 21036050, 3943982,
apar]ine butucului primei axe ale 20518093, 20728008, 20558950, 20535233, 20517951, 20535231,
urm`toarelor Volvo 9 tone: 20518637, 20967831 20517952, 20558966
5010598290, 20518637, 3988673, Nr. de piese 566425.H195 FAG Nr. de piese 566427.H195 FAG
21024237, 21024239, 20581398, apar]ine butucului axei din spate ale apar]ine butucului axei din spate ale
20518092, 20581399, 20581397, urm`toarelor Volvo 11,5–13 tone: urm`toarelor Volvo 7,5 tone:
20728008, 3988673, 21024237, 1075408+XX75408, 20518661, 20523899, 20589393, 20523899,
21024239, 3988674, 3988675, 20792439, 20517952, 1075408 + 20518617, 20967830, 10003570,
20382168, 20581398, 20518091, XX75408, 20518661, 5001861915, 20589393, 20589394.

3. Cur`]a]i butucul, [terge]i lubrifiantul!


Ave]i grij` ca înaintea mont`rii lag`rului nou s` cur`]a]i [i s`
1. Utilizând metoda cunoscut`, scoate]i partea interioar` a rul-
usca]i suprafa]a. Verifica]i dac` suprafe]ele s-au avariat.
men]ilor cu rule conice, împreun` cu inelele de etan[are!

4. Scoate]i protec]ia (indicat` cu


s`geat`) de pe lag`rul nou! Nu des-
face]i lag`rul, pentru c` este preg`tit
pentru montare! La montare nu
2. Presa]i inelul exterior a lag`relor cu ajutorul unei prese!
scoate]i inelul de siguran]` indicat
Ave]i grij` ca axa butucului s` fie în aceea[i direc]ie ca presarea,
cu s`geat`!
altfel lag`rele se pot avaria.

30 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

5. Pozi]iona]i bine lag`rul! Fi]i aten]i la semnele indicate pe 8. Pune]i la loc unitatea exterioar` a lag`rului compact! Fi]i aten]i
partea lateral` a lag`rului! Inscrip]ia „Inboard” trebuie s` fie ori- la pozi]ionarea lag`rului! Inscrip]ia „Outboard” trebuie s` fie ori-
entat` în sus! entat` în sus! Verifica]i dac` inelul de etan[are (indicat cu o
s`geat`) este bine fixat! Presa]i partea interioar` a lag`rului cu
metoda descris` la montarea p`r]ii exterioare a lag`rului!

6. Pune]i lag`rul la loc cu ajutorul unei prese cu o putere de 60


kN! 9. Împinge]i inelul de siguran]` în canal cu ajutorul unui instru-
La presare folosi]i un disc (semnalat cu o s`geat`). Nu încerca]i ment din plastic!
s` pune]i lag`rul la loc cu ajutorul unui ciocan!

10. Verifica]i dac` inelul de siguran]` este în locul potrivit! Dac`


a]i lucrat bine, pute]i s` roti]i inelul. Dup` aceea monta]i butucul
ro]ii conform prescrip]iilor date de produc`tor! Cur`]a]i
suprafe]ele [i la montarea butucului folosi]i o past` special`!

7. Dup` presare verifica]i canalul inelului O (indicat cu s`geat`)!

32 Autotehnica - ianuarie 2009


EXPOTECH

Programul expozitiilor tehnice în 2009 a fost deschis de către AutoZum Salzburg în perioada 14-17 ianuarie,
expozi]ie organizată o data la doi ani. Cei 313 expozan]i au avut la dispozi]ie un spa]iu de 24,873m2 împăr]it
în 15 pavilioane. Pentru cei interesa]i prezentăm câteva imagini de la această manifestare.

34 Autotehnica - ianuarie 2009


EXPOTECH

Autotehnica - ianuarie 2009 35


SERVICE

Începând cu acest num`r al revistei AutoTehnica vom publica câte un articol preluat din programul
AudaconAIS. Am ales ca prim model, un autoturism VW Golf IV (1J1) (datorit` num`rului mare de exem-
plare comercializate), motor 1.9 TDI 66 kW fabricat între 10/1997 si 05/2004. Vom începe printr-o diag-
nosticare general` a acestui automobil, diagnosticare ce va fi prezentat exact ca în programul AudaconAIS,
[i aici m` refer la capitolele [i ordinea acestora.

Mai exact, Diagnosticarea Generala cuprinde trei capitole mari:


Manual de diagnoz`; Instruc]iuni de verificare generale [i
C`utare defec]iuni efectuat`. La rândul lor aceste capitole se
împart în mai multe subcapitole, pe care le ve]i afla în momen-
tul public`rii articolului. Acestea fiind spuse putem incepe cu
“Manual de Diagnoz`”.
Subcapitolele acestui capitol sunt: Senzori (Standard); Sistem
de pornire/alimentare cu curent electric (Standard); Actuatori
(Standard).

Senzori (Standard)
Sonda lambda
Descriere

La catalizatorii regla]i cu regulatorul de amestec este utilizat`


pentru detec]ia con]inutului restului de acid din gazul de eva- Raportul dintre carburant [i aer trebuie s` fie reglat la toate
cuare sonda Lambda drept senzor. Ea determin` raportul regimurile de func]ionare ale motorului, în a[a fel încât s` se
con]inutului de acid rezidual din gazul de evacuare fa]` de produc` o ardere complet`. Raportul stoechiometric în acest
con]inutul de acid din aer.

36 Autotehnica - ianuarie 2009


sens este în func]ie de calitatea (cifra octanic`) a carburan-
tului de aproximativ 14,7 kg aer : 1 kg benzin`. Acest raport
este definit drept λ=1.
Sunt montate în principal tipurile 2. Sonda cu zircon lucreaz`
ca o surs` de tensiune, asigur` o tensiune. Sonda din titan
func]ioneaz` ca o rezisten]` variabil`. Aceast` rezisten]` cu
sond` formeaz` cu rezisten]a montat` în ECU un divizor de
tensiune. Un aparat de comand` percepe astfel o tensiune
variabil`.

Mod de lucru
Sonda Lambda semnalizeaz` aparatului de comand` cu aju-
torul tensiunii produse (între 200 [i 800 mV) pentru a modi-
fica raportul combustibil - aer, În domeniul de tranzi]ie din
jurul λ=1, a[a numitei ferestre λ, linia caracteristic` este
extrem de abrupt`. Tensiunea se modific` acolo aproape
brusc. La amestecurile prea slabe (λ>1), tensiunea este de
200-450 mV. La amestecurile prea grase (λ<1), tensiunea
este de 550-800 mV.

Senzor de lichid de r`cire


Descriere
Senzorul temperaturii lichidului de r`cire este în[urubat în
sistemul de r`cire. Vârful de m`surare p`trunde în apa de
r`cire [i detecteaz` temperatura. Valoarea permite aparatu-
lui de comand` adaptarea la cantitatea de combustibil care
trebuie injectat` la temperatura motorului.

Mod de lucru
Senzorul utilizeaz` dependen]a de temperatur` a materi-
alelor de rezisten]` cu coeficien]i de temperatur` pozitivi
(PTC) sau negativi (NTC). Conversia are loc printr-o modifi-
care a rezisten]ei într-o tensiune analog`.
SERVICE

Senzor - temperatur` de aspira]ie


Descriere
Senzorul temperaturii de aspira]ie se g`se[te în curentul
aerului de aspira]ie sau în dispozitivul de m`surare a volu-
mului sau masei de aer. Modificarea temperaturii determin`
o modificare a rezisten]ei.
Mod de lucru
Senzorul utilizeaz` dependen]a de temperatur` a materi-
alelor de rezisten]` cu coeficien]i de temperatur` pozitivi
(PTC) sau negativi (NTC). Conversia are loc printr-o modifi-
care a rezisten]ei într-o tensiune analog`.

38 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

Senzor - unghi de întoarcere (inductiv)


Descriere
Senzorul arborelui cotit detecteaz` tura]ia motorului [i pozi]ia
arborelui cotit. Din aceste valori, aparatul de comand` deter-
min` momentul injec]iei [i momentul de aprindere.
Mod de lucru
Senzorul de tura]ie este alc`tuit dintr-un magnet permanent [i
o bobin` de induc]ie cu miez din fier moale. Fluxul magnetic
care traverseaz` bobina depinde de faptul dac` senzorul sen-
zorul se afl` în fa]a unui gol sau a unui dinte. Prin modificarea
câmpului magnetic, în bobin` este produs` o tensiune induc-
tiv`. Num`rul de impulsuri pe unitatea de timp reprezint` o
dimensiune a tura]iei volantului. Prin intermediul golurilor de
pe coroana din]at`, aparatul de comand` poate detecta [i
pozi]ia momentan` a motorului. La coroanele de impuls cu 60
de diviziuni, unul sau doi din]i lips` definesc marca de reper.
Tura]ia motorului reprezint` un factor de control important pen-
tru calcularea amestecului [i pentru reglarea aprinderii.

Autotehnica - ianuarie 2009 39


SERVICE

Senzor de pozi]ie a arborelui cu came (inductiv)


Descriere
Senzorul pozi]iei arborelui cu came este utilizat pentru sis-
temele de injec]ie cu mod de injec]ie secven]ial` sau pentru
sisteme cu aprindere direct` cu bobine cu o singur` scânteie
(EFS). Acesta transmite informa]ii aparatului de comand`
c`tre ciclul de aprindere.
Mod de lucru
Senzorul se g`se[te pe arborele cu came, pe mecanismul de
ac]ionare a arborelui cu came sau în distribuitorul de
aprindere. Acesta scaneaz` [tifturile, ro]ile senzorului sau
[aibele senzorului. Amplitudinea semnalului trebuie s`
dep`[easc` o m`rime minim`, iar momentul trebuie s` fie
adecvat. În semnal nu trebuie s` existe zgomote puternice.
(Continuare \n num` rul viitor)

40 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

Senzorii sistemului de frânare

Un senzor de vitez` a ro]ilor este montat la fiecare roat` [i transmite un semnal de rotire a ro]ilor la sistemul ABS ECU. Senzorii
ro]ilor din fa]` [i din spate con]in un magnet permanent ata[at la un miez de fier moale (jug) [i o bobin`. Senzorii de vitez` ai
ro]ilor din fa]` sunt monta]i la fuzet`, iar senzorii de vitez` ai ro]ilor din spate sunt monta]i la suportul osiei din spate. Rotoarele
zim]ate sunt montate la osia motoare sau la rotorul frânei, [i se rotesc împreun` ca o unitate.

Senzori Vitez` Ro]i

Autotehnica - ianuarie 2009 41


SERVICE

Modelele Supras care includ modelul din anul 1993 [i mod- Func]ionarea senzorului de vitez` este asem`n`toare traduc-
elele Cressida dotate cu sisteme ABS, utilizau un singur senzor torului de redare magnetic` dintr-un distribuitor. Atunci când
de vitez` pentru ro]ile din spate montat pe carcasa extensiei din]ii Rotorului Senzorului trec prin miezul de fier, liniile mag-
transmisiei pentru a monitoriza viteza ro]ilor din spate. netice de for]` trec prin înf`[urarea bobinei producând o tensi-
une care va fi indusa în bobin`. Pe m`sur` ce dintele se
Func]ionare apropie de miezul de fier, câmpul magnetic se contract` dând
na[tere unei tensiuni pozitive care va fi indus` în bobin`.

Atunci când dintele este centrat pe


miezul de fier câmpul magnetic nu se
mi[c` iar tensiunea nul` este indusa în
bobin`. Pe m`sur` ce dintele se mi[c`
departe de miezul de fier câmpul mag-
netic se extinde, dând na[tere unei ten-
siuni negative. Când rota]ia rotorului
senzorului este amplificat`, tensiunea [i
frecven]a semnalului cresc, indicând sis-
temului ECU o vitez` mai mare a ro]ilor.

Func]ionare Senzor Vitez`


Senzor Accelera]ie Negativ`
Senzorul de accelera]ie negativ` este
utilizat la unele sisteme pentru a furniza
putere de alimentare sistemului ABS
ECU pentru gradul de accelera]ie nega-
tiv` a vehiculului pentru a îmbun`t`]i
randamentul frân`rii. În cazul unui sis-
tem ABS tipic, ECU compar` senzorii de
vitez` individuali pentru a stabili viteza
vehiculului [i ritmul accelera]iei negative
a ro]ilor. Senzorul de accelera]ie

42 Autotehnica - ianuarie 2009


SERVICE

Senzorul de accelera]ie negativ` este compus din dou`


perechi de LED-uri (diode emi]`toare de lumin`) [i fototranzis-
tori, o plac` cu fante [i un circuit de transformare a semnalu-
lui. Senzorul de accelera]ie negativ` detecteaz` ritmul de
accelera]ie negativ` a vehiculului [i transmite semnale la sis-
temul ABS ECU. ECU compar` gradul de accelera]ie negativ`
[i viteza vehiculului pentru a stabili condi]iile exacte ale
suprafe]ei carosabilului [i ia m`surile de control
corespunz`toare.
Componente Senzo Accelera]ie negativ`
Func]ionare
Ambele LED-uri sunt localizate pe o parte a pl`cii cu fante iar
foto tranzistorii sunt localiza]i pe partea opus`. LED-urile sunt
negativ` este utilizat la toate vehiculele cu 4WD permanent
PORNITE atunci când butonul de contact este în pozi]ia PORNIT.
dotate cu sistem ABS pentru a stabili accelera]ia negativ`, osi-
Atunci când ritmul de accelera]ie negativ` a vehiculului se
ile din fa]` [i din spate fiind conectate prin înveli[ul de transfer
modific`, placa cu fante se balanseaz` din spate spre partea din
[i prezint` caracteristici de frânare unice. Modelele dotate
fa]` a vehiculului. Fantele pl`cii expun lumina de la LED-uri spre
doar cu sistem ABS pentru ro]ile din spate au un singur senzor
fototranzistori. Mi[carea pl`cii cu fante PORNE{TE si OPRE{TE
de vitez` [i nu prezint` niciun mecanism de stabilire a vitezei
fototranzistorii.
reale a vehiculului sau a gradului de accelera]ie negativ`.
Sursa: Toyota Corporation; Adaptare: Laren Company

Autotehnica - ianuarie 2009 43


CAROSERII
Pag. 44 Caroseria unui VW Passat CC Partea a treia - Geamurile auto: Pag. 60 Statistici Pag. 66 Lista autoturismelor “EURO
Pag. 48 PARBRIZUL - Accesoriu sau tipuri,coduri Pag. 64 Apati]ii editoriale 3” care pot fi omologate în vederea
element-cheie? Pag. 54 Fibra de sticlă II înmatriculării în România
CAROSERII

Autotehnica - ianuarie 2009 45


CAROSERII

PARBRIZUL - Accesoriu sau element-cheie?


Partea a treia - Geamurile auto: tipuri,coduri
Adesea, clientul solicit` geamul dorit doar specificând
pozi]ia în caroserie: parbriz, lunet`, geam lateral
(culisant, triunghi fata/spate) etc.
Tehnologic vorbind, este important ca Tehnicianul
Autoglass s` cunoasc` structura geamului afectat,
pentru a intui modul de abordare al lucr`rii de
înlocuire; aceast` structur` poate fi: geam duplex
(laminat), geam securit (durificat) [i stiplex (sticl`
organic`).

optice. Prin analogie, imagina]i-v`


suprafa]a unui lac lini[tit, inghetat peste
noapte:
avem de-a face cu o suprafa]` perfect
plan`, [i o transparenta foarte bună.
Dac` aceea[i suprafa]` a lacului ar
înghe]a în condi]ii de vânt sau ploaie,
situa]ia ar fi infinit mai rea, suprafa]a
ghe]ii ar fi ondulat` de valuri sau
rugoas` de la pic`turi, iar tranparenta ar
fi aproape nul`.
În ceea ce prive[te polimerul din mijloc,
acesta se depune peste primul strat de
float la temperaturi joase (max 5 grade
Celsius), în atmosfer` perfect filtrat` de
Le vom studia pe rând: fata de ocupan]ii vehiculului s`u praf sau alte impurit`]i, iar personalul
Geamul laminat sau duplex este un înc`perii construite, în cazul geamurilor care lucreaz` acolo poart` echipament
“sandvi[” format dintr-un strat exterior arhitecturale (în construc]ii). special de protec]ie [i m`[ti respiratorii,
de geam “float”, un strat intermediar de Sticla “float” este o foaie ob]inut` prin pentru a evita formarea de condens [i
polimer transparent (PVB = poli-vinyl- solidificarea unei “bai” de sticl` lichid` evitarea existen]ei a scamelor s`u
butyral) [i un alt strat interior de sticl` în condi]ii de lini[tite extremă, ob]inân- p`rului in aer. Peste stratul de PVB se
“float”. “Interior” [i “exterior” sunt ter- du-se astfel suprafe]e deosebit de a[eaz` al doilea strat de sticl` float, iar
meni care desemneaz` pozi]ia relativ` plane, f`r` valuri [i f`r` distorsionări întreg ansamblul este laminat între una
sau mai multe perechi de cilindri, sau se
trage în vid, pentru a elimina aerul prins
între straturi.
Dup` laminare, ansamblul “sandvi[” se
coace într-o autoclav` (cuptor sub vid
înaintat), la o temperatur` mai mic`
decât temperatura de curgere a sticlei
dar suficient de ridicat` pentru a permite
polimerizarea polivinylbutiralului [i pen-
tru a realiza aderen]a dintre sticl` [i
polimer. Se ob]ine astfel [i transparen]a
stratului interior de PVB, care la laminare
este doar translucid [i nu perfect trans-
parent. Ansamblul care se lamineaz`
poate fi plan, în cazul geamurilor duplex
arhitecturale sau a parbrizelor mai vechi

48 Autotehnica - ianuarie 2009


CAROSERII

longitudinale, datorate coliziunii frontale.


De notat faptul c` laminarea se poate
realiza simultan pentru geamuri “multi-
strat” (mai mult de două straturi de
sticl` [i un strat de PVB), ob]inând astfel
pl`ci “blindate” sau rezistente la
gloan]e.
Aici este interesant de men]ionat modul
de ob]inere a “parasolarului” (banda
colorat` care apare la partea superioar`
a parbrizului sau a unor lunete).
Parasolarul ofer` avantajul unei relative
protec]ii împotriva luminii prea puternice
provenite de la soarele aflat la amiaz`
dar [i un oarecare aspect estetic pl`cut.
Aceast` band` colorat` (în verde, gri
sau albastru închis) este ini]ial impri-
(ARO, unele camioane sau autobuze) brize [i 0.015 inch (0.38 mm) pentru mat` în folia de polivinylbutiral [i se
dar poate fi [i un sandvi[ curb, cu sti- alte pozi]ii de geam.Remarca]i grosimea p`streaz` la coacerea în autoclav`.
clele float deja profilate la cald prin dubl` impus` în cazul parbrizelor, cu A nu se confunda cu tenta verzuie, bleu,
înc`lzirea în autoclave pân` la temper- scopul de a împiedica p`r`sirea habita- ar`mie, gri sau “neagr`”, care se ob]ine
atura de curgere, la care sticla plan` se clului de c`tre corpurile inerte ale ocu- prin ad`ugarea unor oxizi coloran]i în
muleaz` pe [abloane corespunz`toare pan]ilor, în timp ce geamurile laterale, masa sticlei primare, care ulterior va fi
formei finale a geamului dorit. dac` sunt concepute a fi laminate, vor turnat` în forma “float”.
Potrivit normelor federale americane, trebui s` împiedice în primul rând propa- O alt` îmbun`t`]ire de ultim` or` o con-
stratul de PVB are dou` grosimi stan- garea cioburilor [i, în cazuri extreme vor stituie depunerea pe stratul intermediar
dard: 0.03 inch (0.762 mm) pentru par- suporta impacturi mai mici decât cele de PVB, înaintea lamin`rii, a unor
compu[i chimici sub forma de film gros
de sutimi de milimetru cu rol de a asigu-
ra protec]ia împotriva radia]iilor ultravio-
lete, înc`lzirea pentru degivrare sau dez-
aburire (Audi A8, Mercedes S Klasse),
proiec]ia unor parametri de drum în
câmpul vizual al pilotului (HUD=Head-
Up Display), reducerea zgomotului [i
m`rirea coeficientului de izolare termic`.
Tot la capitolul “tratamente speciale” în
etapa tehnologic` de ob]inere a par-
brizelor laminate se înscrie [i cea mai
recent` cucerire a nanotehnologiei, [i
anume depunerea cu caracter perma-
nent pe foaia exterioar` de geam a unui
microstrat de compus tensioactiv care
determin` îndep`rtarea pic`turilor de
ap` [i reducerea depunerilor de mâzg`
[i insecte.

Reamintim avantajele sticlei laminate:


- Cioburile rezultate în urma unui impact
puternic sunt reduse ca dimensiuni [i
sunt în mare parte re]inute de folia de
PVB din componen]a sandvi[ului; cu cât
cioburile sunt mai mari, cu atât ele vor fi
mai puternic re]inute pe pozi]ie [i nu vor
putea agresa ocupan]ii vehiculului afec-
tat.
- Parbrizul va re]ine ocupan]ii în vehicul

Autotehnica - ianuarie 2009 49


CAROSERII

elemente mecano-elasto-
etan[e, au pe întreg contu-
rul sau numai par]ial o mar-
gine de culoare neagr`, cu
o anume form`. Aceast`
margine se nume[te
“Serigrafie”.
Serigrafia se ob]ine prin
depunerea unui strat
ceramic foarte aderent la
sticl`, cu ajutorul unei
“[tampile” speciale, dup`
un [ablon tipic fiec`rui
model de geam [i vehicul.
Marginea ceramic` se
“coace” odat` cu geamul
dup` coliziune; asista]i la “explozia” unui geam lateral laminat “crud” în cuptor, pentru a ajunge
- În cazul unui impact minor cu obiecte sau a unei lunete securizate, spargerea la parametrii impu[i de utilizarea gea-
din afar`, geamul va putea fi reparat, violent` cu mult zgomot [i împr`[tierea mului.
reducând astfel costurile de exploatare a de cubule]e datorându-se tocmai st`rii Rolul serigrafiei nu este eminamente
vehiculului [i impactul asupra mediului de tensiune permanent` care se mani- estetic: pe lâng` faptul c` mascheaz`
evitând consumurile mari de energie fest` în urma procesului de durificare. golurile [i imperfec]iunile ornamentelor
pentru fabricarea unui nou geam, pentru Culoarea geamului este conferit` ca [i la interioare, unele cablaje adiacente gea-
înlocuirea celui u[or afectat (manoper`, mului, imperfec]iunile cordonului de ure-
sticla laminat` prin înglobarea de oxizi
adezivi,etc.) [i pentru reciclarea acestuia tan inerente - oricât de perfec]ionist ar fi
colora]i sau substan]e cu propriet`]i
dac` ar fi înlocuit. montajul, serigrafia ofer` un înalt grad
heliomate în masa sticlei primare.
de adeziune a uretanului la sticl` [i pro-
Geamul durificat sau Securizat. tejeaz` cordonul de adeziv odat`
Unele geamuri, în special cele care se polimerizat împotriva ac]iunii distructive
Acest tip de sticl` se ob]ine din aceea[i
preteaz` la montarea pe elementele- a radia]iilor ultraviolete care ar p`trunde
plac` “float” care, ini]ial, se decupeaz`
suport prin lipire cu uretan sau prin alte
la forma [i dimensiunile desf`[urate în
plan, necesare ob]inerii geamului curbat
la final. Dup` decupare,
sticla plan` se a[eaz` pe un [ablon
(matri]`), care copiaz` forma spa]ial`
final` a geamului curb. Ansamblul plac`
de sticla-matri]ă se introduce într-o
etuv`, unde se înc`lze[te aproape de
temperatura de curgere a sticlei; placa
se înmoaie [i se “a[eaz`” pe calota
matri]ei, ob]inând form` final` a geamu-
lui.
Ansamblul se scoate din cuptor [i se
r`ce[te rapid într-un curent puternic de
aer rece. În acest fel se ob]ine r`cirea
violent` a straturilor superficiale, care
vor comprima “miezul”, înc` vâscos,
aflat în r`cire mai lent`. La final se
ob]ine o structur` relativ tensionat`, dar
cu suprafe]e deosebit de dure [i în
acela[i timp cu un grad relativ mare de
elasticitate. De aici apare [i relativa
instabilitate la [oc a sticlei securizate,
dar [i avantajul spargerii acesteia în
cubule]e mici, ce nu prezintă pericol fa]`
de ocupan]ii vehiculului aflat în dificul-
tate. Poate a]i avut ocazia nepl`cut` s`

50 Autotehnica - ianuarie 2009


CAROSERII

prin geamul respectiv.


Odat` cu serigrafia, pe aceea[i [tampil`
se imprim` [ablonul codului unic al gea-
mului respectiv, denumit în continuare
“Monogram`”.

Remarca]i c` majoritatea geamurilor


auto fabricate dup` 2000 au marginile
protejate cu benzi din cauciuc sau
polipropilen`, cu rolul de a asigura un
aspect estetic corespunz`tor, o protec]ie
mai bun` la intruziunea materialelor
micrometeorice (ap`, z`pad`, praf) dar
[i asamblarea altor elemente de
caroserie (grile, deflectoare, conectori
electrici).
Aceste geamuri sunt denumite generic
“Capsulate” [i au un pre] sensibil mai
mare decât cele similare f`r` respec-
tivele op]iuni. Nu v` l`sa]i p`c`li]i de
pre]urile mici oferite de unii furnizori:
acestea pot ascunde lipsa
încapsul`rilor, ceea ce v` poate aduce
mari necazuri la montare. De[i poate
ave]i lec]ia înv`]at` [i de]ine]i în stoc
benzi sau ornamente universale, nu
întotdeauna aplicarea acestora pe gea-
mul “la pielea goal`” ofer` garan]ia unei
lucr`ri de înalt nivel calitativ.
Exemplul 1. Parbrizul de Mercedes M-
Klasse sau G-Klasse - nici s` nu cuteza]i
s` accepta]i s` monta]i un parbriz f`r`
încapsulare! Chiar dac` muchia supe-
rioar` ar putea fi ornat` cu un universal
de Ford, de exemplu, lateralele [i mai
ales partea lor inferioar` nu pot fi
înlocuite cu nimic. Tot aici ar intra [i par-
brizele de BMW seria 6, seria 7, unele noile modele de Audi. invers` (anul apoi luna) (7 . . . . = 2007,
serii 5, unele vehicule americane, Acum, c` avem habar despre pro- aprilie);
majoritatea geamurilor laterale fixe din cedeele de fabricare a geamurilor auto, 7. Num`rul de certificare din partea
posterioarele caroseriilor (dup` stâlpii s` înv`]`m s` descifr`m monogramele Departamentului American al
C). care sunt înscrise pe ele. Transporturilor (DOT) DOT 682 sau al
Exemplul 2. Poate cel mai întâlnit: par- Conform exemplului ilustrat, putem Comisiei Europene pentru Transporturi
brizele din gama VW (Passat, Golf remarca: (43R-001588);
IV/Bora, Seat) pot primi pe muchia 1. Marca comercial` a fabricantului de 8. Num`rul de fabrica]ie al modelului de
superioar` un strip “la metru”, într-un geam (Pilkington); geam.
caz fericit cu band` dubluadeziva, dar 2. Logo-ul fabricantului (Pilkington); 9. Sigla produc`torului vehiculului, în
nu întotdeauna ve]i reu[i s` alinia]i per- 3. Codul sticlei, conform standardelor cazul geamurilor de origine (O.E.M.)
fect aceast` band`. Necazul vine la interna]ionale (American, Japonez, (LAND - ROVER).
partea inferioar`: de[i e relativ u[or s` European, etc.) (E1) (CCC); 10.Tipul de polimer dintre foile de sticle
recupera]i [ina din plastic care sus]ine 4. Codul fabricii produc`toare (Polivinyl butyral = PVB)
grila de sub parbriz, aceasta va fi greu (E000231); 11.Op]iuni suplimentare : optikool =
de fixat suficient de solid pe noul geam 5. Tipul geamului: “Laminated” sau geam cu izola]ie termic` suplimentar`,
“dezbr`cat” (dac` nu e dotat cu acce- “Tempered”; gen ”solar” (popular denumit impropriu
soriile de rigoare), fapt ce poate avea 6a. 6b. Luna [i anul fabrica]iei. “heliomat” - are aspect violaceu privit la
consecin]e dramatice la instalarea grilei Dac` dup` acest grup de numere apare lumina zilei)
pe noul parbriz. Aceea[i situa]ie pentru un asterisc, înseamn` c` ordinea este Ca pozi]ie, monograma poate fi g`sit`

Autotehnica - ianuarie 2009 51


CAROSERII

Ve]i întâlni cazuri în care clientul v` va


oferi “bine informat” codurile copiate de
Domnia-sa de pe monogram`. Refuza]i
politicos aceste detalii sau mima]i
notarea lor. La comandarea geamului de
la produc`tor, nu v` vor folosi la nimic;
pentru aceasta folosi]i cataloagele de
specialitate, dup` ce v` ve]i asigura c`
a]i identificat temeinic vehiculul [i
pozi]ia exact` a geamului care se va
înlocui. Seria de [asiu (VIN = Vehicle
Identification Number) este totu[i un
element important, în cazul în care ve]i
comanda geamul direct de la un dealer
autorizat de piese de origine.
Odat` intra]i în familia Tehnicienilor
Autoglass, ve]i avea acces [i ve]i fi
îndrept`]i]i s` solicita]i furnizorilor de
geamuri cataloagele cu codurile
europene [i interna]ionale, iar ace[tia
cat (securizat), transparen]` minim vor coopera cu siguran]` [i din acest
70%; punct de vedere, întrucât interesul este
AS-3= geam “negru” (“privacy”) numai comun.
pentru geamurile dinapoia [oferului (la-
P`stra]i cu grij` [i actualiza]i periodic
teralele spate [i luneta);
AS-14 - pe cale de dispari]ie = se refer` cataloagele.
la unele geamuri care au o folie pe interi- Lua]i cuno[tin]` [i familiariza]i-v` direct
or menit` s` împiedice împr`[tierea la dealerii autoriza]i cu noile modele de
ciobuletelor. vehicule [i vitraliile acestora. Intui]i,
pip`i]i, eventual solicita]i accesul în
ATEN}IE: Observa]i minu]ios structura
detaliu pentru a v` dumiri asupra detali-
geamurilor (laminat/securizat, lipit/pe
cheder, simplu sau încapsulat adic` cu ilor. Nu se [tie niciodat`: poate chiar a
fie la unul din col]urile de jos ale geamu- ornamente periferice gata uzinate) pre- doua zi ve]i fi solicitat s` înlocui]i un
lui, fie în zona median` a laturii supe- cum [i informa]iile oferite de mono- geam la un model abia ap`rut.
rioare (deasupra pastilei oglinzii inte- grame. Este foarte important ca, înainte Închipui]i-v` cât de mult vi se va ridica
rioare [i a senzorului - în cazul par- de a începe demontarea geamului cota la “burs`” dac` ve]i executa o
brizelor sau a celei de-a treia l`mpi de defect, s` fi]i sigur c` ve]i avea la dis-
lucrare de calitate, fiind deja în
frân` - în cazul lunetelor sau a laturii de pozi]ie exact piesa dorit`, pentru a evita
jos, în cazul vehiculelor americane. întârzierile [i nepl`cerile cauzate de cuno[tin]` de cauz`!
Majoritatea parbrizelor cu parasolar au, primirea spre înlocuire a unui geam V` rug`m s` consulta]i [i tabelul de la
undeva sub limita inferioar` a paraso- incorect. finele acestui articol.
larului, un reper notat cu AS-1. Acest
reper delimiteaz` zona de geam care Articol realizat \n colaborare cu Daniel Dinu
corespunde din punct de vedere al Unic asociat si administrator al ASFAR Membru cu statut de
transparen]ei, normelor interna]ionale SRL, proprietara marcii inregistrate observator in Comitetul
de minimum 70%. De remarcat c` exist` “Dr.Parbriz” Tehnic al International
o codificare cu referire la transparen]`, [i Activeaza din 1993 in domeniul gea- AutoGlass Federation cu
anume: murilor auto. sediul la De Rijp,
AS-1=geam pretabil pentru parbrize, Certificat ca Master Autoglass Technician Olanda.
duplex cu minimum 70% transparen]`; si Master Autoglass Repairer de catre Colaborator al revistei Glass Magazine
National Glass Association S.U.A. care apare lunar in America de Nord si
AS-2=geam pretabil pentru orice pozi]ie,
Mexic.
în afar` de parbriz, preponderent durifi-

52 Autotehnica - ianuarie 2009


CAROSERII
Tabel explicativ al monogramelor

Autotehnica - ianuarie 2009 53


CAROSERII

Fibra de sticl`(II)

Dup` ce în num`rul trecut v-am ar`tat cum s` v` crea]i com- vom folosi ca exemplu stalpul B al unui VW.
ponente simple din fibr` de carbon, a sosit timpul s` încerc`m Dac` componenta ce dori]i s` o acoperi]i cu fibr` de carbon
s` experiment`m ceva mai complicat. Din nou, componenta este din plastic casant, atunci o pute]i [lefui cu hârtie abraziv`
de astăzi necesit` pu]in mai mult` implicare, îns` sarcina P100. Dac` îns` aceast` component` este acoperit` cu mate-
poate fi dus` la sfâr[it cu u[urin]` [i f`r` a necesita unelte rial textil, ave]i dou` op]iuni. Prima este s` înlatura]i materialul
speciale. Tehnica ce o vom prezenta în acest num`r este textil [i s` [lefui]i materialul de baza cu hartie abraziv` P100.
folosit` în general pentru a acoperi componente din interiorul A doua abordare, cu toate ca nu o recomand`m, este s`
autovehiculului cu fibra de carbon. Aceast` tehnic` poate fi acoperi]i materialul textil cu hârtie de mascare [i apoi s` pul-
folosit` [i pentru componente exterioare ale autovehicului, veriza]i suprafata cu trei straturi de Krylon transparent, for-
îns` produsul final va fi putin mai mare, din moment ce com- mând astfel o suprafa]` rigid` pe care o pute]i acoperi cu fibr`
ponenta originala este acoperita cu mai multe straturi de de carbon. Permite]i uscarea spray-ului Krylon [i apoi [lefui]i
r`[in` [i fibr` de carbon. De asemenea pentru p`r]ile exte- suprafa]a cu hârtie abraziv`.
rioare mai mari, aceast` tehnic` presupune [i un volum de Înainte s` face]i altceva, t`ia]i materialul cu care ve]i acoperi
munc` sporit, din moment ce piesa bruta trebuie [lefuit` cu piesa. Pentru aceasta v` oferim urm`toarele ilustra]ii
hârtie abraziv` pân` se ob]ine o suprafata fina [i uniform`. L`sa]i cam 2-3 cm de material în plus pentru a îndoi pe margi-
Pentru a pune în practic` tehnica de care am vorbit mai sus, ni. Aceast` valoare difer` în func]ie de grosimea piesei.

www.auto-tehnica.ro
Revista de care aveti nevoie
54 Autotehnica - ianuarie 2009
CAROSERII

Va trebui s` experimentati pu]in la acest pas..


Pozi]iona]i piesa pe fibra de carbon [i marca]i cu band` de mascare marginile.

Autotehnica - ianuarie 2009 55


CAROSERII

Privi]i cum se “descoase” ]es`tura de carbon dac` nu folosi]i banda de mascare.

Acoperi]i piesa cu un strat de r`[in` amestecata cu înt`ritor. L`sa]i r`[ina s` se întareasc` pân` la punctul în care este destul de
tare încat s` nu se ia pe mana Dvs. daca atinge]i piesa, însa s` r`mân` amprenta tiparit` în ea.

56 Autotehnica - ianuarie 2009


CAROSERII

Pulveriza]i spatele piesei cu un adez (3M 77 de exemplu). Pune]i fibra de carbon peste pies`. Trage]i materialul peste margini [i
apasa]i-l pe adeziv, ar trebui s` ]in`. Pentru mai multa siguran]`, folosi]i band` de mascare pentru a ]ine la locul lor marginile.

Pentru straturile fibrei de carbon ce vor fi la vedere folosi]i r`[in` incolor`. Întinde]i uniform r`[ina [i l`sa]i piesa s` se usuce. Nu
v` speria]i dac` aspectul nu este cel dorit, acest prim strat este numai pentru a ajuta aderarea carbonului la pies`.

O dat` ce r`[ina s-a înt`rit destul pute]i aplica urm`torul strat.


Permite]i fiec`rui strat de r`[in` s` se usuce înaintea aplic`rii unui nou strat. Aplica]i mai multe straturi de r`[in` pân` când fibra
de carbon este acoperita cu un strat gros iar textura acesteia nu se mai simte. Acest lucru este foarte important pentru ca stra-
turile superioare de r`[in` vor fi [lefuite. Procedând altfel, componenta va fi distrus` în timpul [lefuirii.

Autotehnica - ianuarie 2009 57


CAROSERII

{lefui]i straturile superioare de r`[in`, [tim c` aspectul las` de dorit [i v` spune]i c` a]i distrus piesa, ave]i r`bdare! Dac` exista
suprafe]e denivelate puteti umple golurile cu r`[in` [i apoi s` [lefui]i dup` uscare. Urma]i aces]i pa[i pân` suprafa]a componen-
tei este uniform`. O data ce suprafa]a este nivelat`, [lefui]i cu hârtie abraziv` ud` de 220, 400, 600 [i 1000. Cur`]a]i temeinic
suprafa]a [i permie]i uscarea. Acum pulveriza]i câteva straturi de Krylon. Spray-ul cu uretan este [i mai bun. Acum pute]i observa
aspectul de adancime c`p`tat de component`. Pentru un efect [i mai bun mai puteti adaug` înc` câteva straturi de Kyrlon.

58 Autotehnica - ianuarie 2009


CAROSERII

Acoperirile sunt simplu de efectuat îns` necesit` mai mult timp ca manoper`. R`[ina trebuie s` fie complet uscat` înainte de
[lefuire. Cea mai dificil` parte în fabricarea acestei componente o reprezint` întinderea tes`turii de fibra de carbon pe pies`.
Încerca]i s` întinde]i pe component` materiale mai putin costisitoare pân` v` face]i mâna.

Autotehnica - ianuarie 2009 59


STATISTICI

Top vânz`ri automobile - DECEMBRIE 2008

60 Autotehnica - ianuarie 2009


STATISTICI

Autotehnica - ianuarie 2009 61


STATISTICI

62 Autotehnica - ianuarie 2009


STATISTICI

Autotehnica - ianuarie 2009 63


APARITII EDITORIALE

Ford Focus Ford Fiesta Volkswagen Passat


Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

70RON 70RON
70RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Pentru comenzi, contactaţi X-meditor


tel : 021.683.06.85; e-mail: office@x-meditor.ro
Volkswagen Golf /Bora Renault Megane Skoda Octavia
Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto Manual de \ntre]inere [i repara]ii auto

70 RON 70 RON 70 RON


Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Autodata Autodata Autodata


Repair Times Technical Data Diesel Data

350RON 350RON
380RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

64 Autotehnica - ianuarie 2009


APARITII EDITORIALE

Autodata Autodata Autodata


Timing Belts Diagnostic Trouble Codes Wheel Alignment Data

230RON
260RON 265RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Pentru comenzi, contactaţi X-meditor


tel : 021.683.06.85; e-mail: office@x-meditor.ro
Autodata Autodata Autodata
Air Conditioning Electrical Component Locations Airbags

380RON 380RON
380RON
Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii, Contine proceduri de reparatii,
scheme si ilustratii scheme si ilustratii scheme si ilustratii

Autodata Autodata
Repair Data Base Truck CD
Cea mai completa baza de date reparatii din lume, Baza date
acoperind peste reparatii
11.000 de modele pentru
a peste autocamioane
80 de producatori

2500RON

Autotehnica - ianuarie 2009 65


REDACTIA

AutoTehnica
Revista AUTO TEHNICA este editat` de:
X-MEDITOR srl
Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:
(IV) J40/10863/2005;
CUI: R17700980;
Capital Social: 144.000 RON
Cont: RO05RZBR0000060006688453
Raiffeisen Bank – Sucursala Obregia

Redac]ia Revistei „Auto Tehnica”


Str. Iarba Câmpului, 24, Sector 4, Bucure[ti
Tel 021.683.06.85 ; 031.405.90.33; 031.405.90.34;
Fax: 021.683.17.14
e-mail: office@xmeditor.ro
Indicã denumirea comercialã Cilindreea motorului, Tipul ºi numãrul de trepte pe
a automobilului produs de exprimatã în care îl are schimbãtorul de viteze http://www.xmeditor.ro
compania respectivã centimetri cubi (cmc) al automobilului (ex.: 5H - CV
mecanicã, cu 5 raporturi,
4A - CV automatã, cu 4 raporturi) Director General: Victor BALA{
Model (tip) Cod motor Cmc kW km/h CV (victor@xmeditor.ro)
Combinaþie de cifre ºi litere Puterea maximã Viteza maximã pe care o Coordonatorul publica]iilor Auto Tehnica:
prin care un motor este a motorului, atinge automobilul respectiv,
identificat, propriu fiecãrui exprimatã în kilowaþi exprimatã în km/h Dr. Iván NAGYSZOKOLYAI
constructor (1 kW = 1,36 CP) (nszi@xmeditor.hu)

ALFA ROMEO Colectivul de redac]ie:


Redactor {ef: Claudiu COLIBABA
(claudiu@xmeditor.ro)
Publicitate: Annamaria BOHÂL}EA
(any@xmeditor.ro)
Layout & Design: Gabriel DUMITRU
(gabi@xmeditor.ro)
Dep. Contabilitate: Mili VIZITEU
(mili@xmeditor.ro)
Coordonator v#nz`ri: Emöke Monica NEGRU
(monica@xmeditor.ro)
PR & Marketing: Rodica Turcu
(rodica@xmeditor.ro)
Anda Vlase
(anda@xmeditor.ro)

Tehnoredactare: X-Meditor Lapkiadó,


Oktatás- és Rendezvényszervezö Kft. 9023 Györ, Csaba u. 21

Colaboratori:
Conf. Dr. Ing. Liviu MIHON, Dr. Ing. Istvan BARABAS,
Dr. Ing. Ilie DUMITRU, Conf. Dr. Ing. Victor O}~T, Prof.
Dr. Ing. Petru BRÂZA{, Ing Rudolf BALINT, Prof. Dr. Ing.
Matei V|N~TORU, Dr. Ing. Corneliu-Sorin DOBROT~, Ing.
Constantin GOLUBOVICI, Prof Dr. Ing Adriana MANEA,
Conf. Dr. Ing. RO{CA Radu, Prof Dr. Ing Lauren]iu
MANEA, Conf. Dr. Ing. Edward RAKOSI, Ing Cornel
MARINESCU, József MOLNÁR, Ing Dorin MURE{AN, Ing
Sandor NYAGULY, Dr. Ing. Ioan T~TAR, Ing. Adrian
VASILESCU, ing. Vicky BURACHU, Florin OLARU, Liliana
RUSU, Robert TUZSON, Teodor DUMITRU
I.S.S.N. 1841-5962

Responsabilitatea pentru con]inutul materialele publicate revine \n exclu-


Sursa: Registrul Auto Român sivitate autorilor. Reproducerea oric`rui material ap`rut
\n revist` este interzis` f`r` acordul scris al X-Meditor România.

66 Autotehnica - ianuarie 2009