Algoritmul Caracteristici
Kruskal Algoritmul lui Kruskal, scris de Joseph Kruskal Trebuie sa conectam 3 orase la o retea telefonica:
în 1956, este un algoritm în teoria grafurilor care
găseşte arborele parţial de cost minim pentru un
graf conex ponderat (graf in care fiecare muchie
are asociat un cost). Cu alte cuvinte, găseşte
submulţimea muchiilor care formează un arbore
care include toate vârfurile şi care este minimizat
din punct de vedere al costului. Dacă graful nu
este conex, atunci algoritmul găseşte un arbore
parţial de cost minim pentru fiecare componentă
conexă. Algoritmul lui Kruskal este un exemplu
de algoritm greedy.
Algoritmul lui Dijkstra este o metodă de a
stabili drumul de cost minim de la un nod de start la
Djikstar oricare altul dintr-un graf. Numele este dat de Edsger
Dijkstra, savantul care l-a descoperit.
Algoritm
1. Se creează o listă cu distanțe, o listă cu
nodul anterior, o listă cu nodurile vizitate și
Aplicatii
Bucuresti, Timisoara si Arad.
Necesar cablu: 1300 km.
E inutil sa executam toate cele trei conexiuni, numai
doua din ele sunt suficiente pentru o comunicare in
bune conditii intre oricare 2 orase.
De exemplu, legatura Timisoara – Arad ar putea
lipsi, caz in care necesarul de cablu devine 1240 km.
Oricare 2 legaturi sunt suficiente, deoarece semnalul
electric circula suficient de rapid ca un abonat din
Timisoara care doreste sa vorbeasca cu unul din
Arad (de exemplu) sa nu-si dea seama ca nu exista
legatura directa intre Timisoara si Arad si ca apelul
sau este rutat prin Bucuresti.
Cel mai ieftin ar fi sa alegem legaturile Arad –
Timisoara si Timisoara – Bucuresti si sa evitam
legatura Arad - Bucuresti, necesarul de cablu
ajungand in acest caz la 660 km; aceasta este situatia
optima – sau “acoperirea minima” a retelei.
Apar ca funcţii anexe, dar fără de care funcțiile de
comutație nu ar putea fi pe deplin realizate.
Exploatarea şi întreţinerea desemnează funcţii care
permit:
- gestionarea echipamentelor şi a programelor de
comandă din centrele de comutaţie;
- observarea şi măsurarea traficului;
- detecţia şi localizarea deranjamentelor.
Specificitatea lor se manifestă prin: interacţiunea
cu operatorii tehnici, punerea în aplicare a unor
automate cu programe complexe, paralelismul
funcţiilor, restricţii mai scăzute de timp real.
Se da un graf orientat cu N noduri si M arce.
Cerinta
Sa se determine lungimea minima a drumului de la
nodul 1 la fiecare din nodurile 2, 3, ..., N-1, N si sa
se afiseze aceste lungimi. Lungimea unui drum este
data de suma lungimilor arcelor care constituie
drumul.
Date de intrare
Fisierul de intrare dijkstra.in contine pe prima linie

un nod curent.
2. Toate valorile din lista cu distanțe sunt
inițializate cu o valoare infinită, cu excepția
nodului de start, care este setat cu 0.
3. Toate valorile din lista cu nodurile vizitate
sunt setate cu fals.
4. Toate valorile din lista cu nodurile
anterioare sunt inițializate cu -1.
5. Nodul de start este setat ca nodul curent.
6. Se marchează ca vizitat nodul curent.
7. Se actualizează distanțele, pe baza nodurilor
care pot fi vizitate imediat din nodul curent.
8. Se actualizează nodul curent la nodul
nevizitat care poate fi vizitat prin calea cea
mai scurtă de la nodul de start.
9. Se repetă (de la punctul 6) până când toate
nodurile sunt vizitate.
Algoritmul lui Lee presupune doi paşi importanţi:
1. Primul şi poate cel mai important pas este
Lee-Le Gall folosirea unei Cozi, sub forma unui vector de
structuri (de preferabil), care va menţine toţi
paşii pe care o să-i facem de acum în colo. În
această coadă se pun, pentru fiecare pas,
locurile care s-au marcat la punctul anterior.
2. Se marchează cu numere consecutive toate
locurile posibile prin care putem trece,
parcurgând în ordine elementele cozii, până
când nu mai putem marca, sau am ajuns la
final.
numerele N si M, separate printr-un spatiu, cu
semnificatia din enunt. Urmatoarele M linii contin,
fiecare, cate 3 numere naturale separate printr-un
spatiu A B C semnificand existenta unui arc de
lungime C de la nodul A la nodul B.
Date de iesire
In fisierul de iesire dijkstra.out veti afisa pe prima
linie N-1 numere naturale separate printr-un spatiu.
Al i-lea numar va reprezenta lungimea unui drum
minim de la nodul 1 la nodul i+1.
Restrictii
 1 ≤ N ≤ 50 000
 1 ≤ M ≤ 250 000
 Lungimile arcelor sunt numere naturale
cel mult egale cu 20 000.
 Pot exista arce de lungime 0
 Nu exista un arc de la un nod la acelasi
nod.
 Daca nu exista drum de la nodul 1 la un
nod i, se considera ca lungimea minima
este 0.
 Arcele date in fisierul de intrare nu se
repeta.
Aplicaţia #1 -> Problema Labirintului
Se dă o matrice cu M linii şi N coloane. Ştiind
locul de plecare, marcat cu -1, se cere să se
determine drumul de lungime minimă până la o
ieşire, iar in caz că nu există, se va afişa-1
Rezolvare
După cum observaţi, este o aplicaţie a algoritmului
lui Lee. Această problemă se poate rezolva şi cu
metoda backtracking, dar această metodă nu este una
eficientă, complexitatea fiind O(4(M*N)),
(M*N)
sau O(3 ) după caz, ceea ce este foarte mult. În
primul pas vom pune în coadă coordonatele locului
de plecare, urmând apoi să parcurgem pe rând
coada, până când nu mai există cale de ieşire sau am
găsit una. Vă voi da un exemplu pentru a vă arata
mai bine cum se marchează fiecare vecin în parte: