Psihoterapie Pozitivă. Teorie Şi Practică

,L4
'$, €
4f x:1:'r
! ' 'F
1
-;:: ,;.!1
i;. .
.:...,.
=f
Nossrat Peseschkian
Capitolul5:Prinulitfteruiuitrrtnalizadiferenlinld .......................231
Capitohtl6: Celecinci elopeale terapieiururlitico-diferen|ia\e....................,.,.........274

E t a p a 1 : O b s e r v a r e a, / D i s t a n f a r e a ......................277
Etapa 2: Inventarierea ..,.....,.............287
I i t a p a 3 : I n c u r a j a r e as i t u a f i o n a l i . . .........,...............298
E t a p a4 : V e r b a l i z a r e a . ......................314
Etapa 5: Exlinderea obiechivelor ...........................330
Capituilul7: Analizu tliferenlittld Vi alle psi|nterapii...............................................362

Critici pi prosibilitdfide cooperare ............,..,........362
Terapia analitico-diferenfialdde scurt.i duratd........... ..............369
A n a l i z a d i f e r e n f i a l d9 i a l t e t e o r i i . . ...,.....................37I
Psihanalizd - Terapia comportamentald - Psihologia indi-

viduali - Psihologia analitici - Logoterapia - Terapia dialo-
gului - Gestaltterapia -'Ierapia primard - Analiza tranzac-
!ionald
Traducerea conceptelor convenfionale de boald in analiza di-

ferenliald - Adipositas - alcoolism - anreteali - angoasd -
anorexia nervosa - astma bronchiale - cleptomanie - crimi-
naiitate - depresii - ejaculatio praecox - enurezia - exhibi-
- fetigism - fobii - frigiditate - homosexualitate -
fionism
incdpafAnare - inJarct cardiac - ipohondrie - lenevie
nie - masturbare - narcisism - negiijenfd - nevrozd obsesio-
nald - paranoia - probleme ;icolare- reaclie istericd
matism - rivalitate intre frafi - schizofrenie - stres - tensiune
- tulburiri comportamentale la copii - ulcer intenstinal - ul-
cer stomacal - vArsta dc mijloc
Index............. ...............409
C a p a c i t i f i l ea c t u a l e .....................,....409
Cercetiristatistice ............................425
Bibliografie ..................128
Lista exemplelor de cazuri prezentate.... .............434
(Mitologii-concepte-contraconcepte)
Lista pcrve;;tiicrr ...........,.437
0 incercare
desintezi
I'aralel cu proliferarea contintri a psihoterapiilor - ce simpli era

aceasti lume cAnd psihanaliza constituia singura forrnd de psihotera-
pief - se inregistreazd.,ca o reacfie fireascd, nevoia de sintezi a cliferi-
telor orientdri. Am cunoptinfd de cAteva incercdri de a imbina psihana-
liza gi terapia cognitiv-cornportamentali, cele doui mari rivale ale
momentului, dar nu gi de vreo tentativd de a sintetiza, daci nu toate
psihoterapiile, cel pufin pe cele mai importante. Ignoranfa mea a luat
sfArgit cAnd am intAlnit cartea profesorului Nossrat I'eseschkian dedi-
cati introducerii psihoterapiei pozitive.
incercarea de reunificare a psihoterapiilor se sprijind pe un fundal
foarte larg, cel al armonizirii rnentalitefilor occidentale cu cele orienta-
le, un deziderat la ordinea ztlei. Niscut in orient (Iran), dar formAndu-se
ca medic pi psihoterapeut in Occident (Cermania), autorul imbini in
chiar fiinla sa gi apoi in numeroasele sale cirli spiritul celor doud j*i-
tAfi de lume. Nu este doar o aliturare pi, prin aceasta,o imprietenire in-
tre cele doui aborddri diferite, ci pi o incercare de intrepdtrundere.
Acest spirit de sintezd (imposibili?) a diferenfelor poate fi regdsit in
tot cuprinsul volumului. tnspirafia furndamentali a psihoterapiei pozi-
tive mi se pare a fi adleriand, in misura in care efortul terapeutic este
indreptat in prirnul rAnd spre mobilizarea capacitdlilor existente gi a
potenfialitdfilor de autoajutorare ale pacientului. Regdsim aici, mi se
pare, ceva din optimismul robust al intemeietorului psihologiei indivi-
duale, conform cdruia nu existd situafie umani cu adevdrat cornpromi-
s.{,oricdt de dilicild ar putea fi, dacd este asumatd ;i sc acgioneaid pen-
tru depdgirea ei. Compensarea este cheia succesului unei asemenea
intreprinderi temerare, in mdsura in care, prin supracompensare, ii
transformd pe b6lbAifi in oratori celebri (Demostene) pi pe handicapa-
liifizic in culturigti irezistibili (Steve I{eeves). Mobiliz6nd capacitdfile
native ale individului gi potenlialul siu de autoajutorare, psihoterapia
pozitivd pare a exploata la maxim virtutile compensdrii.
Nossrat Peseschkian
Depi de orientare focalizatd (asupra capacitdfilor pacienfilor), psiho-

terapia pozitivi ipi propune sd se i'tereseze de totalitatea persoanei pa-
cientului, pi nu doar de aspecte particulare legate de formarea conflic-
tului patogen sau de simptom. Din acelagi spirit holistic, care ne cluce
cu g6ndul la psihanalizd,, deriva gi caracterul neelitist al acestei forme
cle psihoterapie. orice pacient, nu numai cei aparfinand piturilor mij-
locii, i se poate adresa, pentru ci simplitatea epifodayului leoretic o face
accesibild oricui. fi gama disfuncfiilor abordate este largd: de la tulbu-
rdrile nevrotice pi psihosomatice la cele psihotice (schizofrenie).
Procedecle utilizate provin din terapiile individuale, dar;i de grup,
psihanalizi, terapie cognitiv-comportamentald etc. Ca,,metateorie a
psihoterapiilor", psihoterapia pozitiva poate traduce in limbaj propriu
conceptele diferitelor orientiri psihoterapeutice traditionale. intr-unul
din capitolele finale ale cirtii, cititorul gxsepteastfcl de echivaliri intre
termeni-cheie din terapia cognitiv-comportamentald, psihanalizd, psi-
hologie indivicluald, analizd tranzacfionali, logoterapie, Gestalt-tera-
pie ;i psihoterapia pozitivi.
Ce psihoterapeut contemporan, oarecum constrAns si opteze pen_
tru una dintre numeroasele orientiri concurente, nu s-ar ittd."otu au
drag.i inimi spre acest adevdrat Eclen al psihoterapiilor care ar putea
fi psihoterap ra pozitiva? sunt oare realizabile astfef de promisiuni mai
rnult decdt imbietoare? Jtrdecata finald aparline doar cititorilor.
V,q.silnDnur. Znwnnscu 18 noiembrie 2007

Prefafa
dinpartea
colaboratorului
in 1954 tatdl meu gi Prof. Dr. Peseschkian pi-au inceput studiile de

medicini ir Freiburg gi in Mainz. De atunci sunt cei mai buni prieteni,
iar traclilia prieteniei s-a transmis mai departe, la copiii lor.
Cu aproape 150 de ani in urmd, Baha'u'llah a apdmt in Persia 9i s-a
devotat elevdrii gi educafiei oamenilor. El a proclamat unitatea omenirii
gi ne-a invdfat cd tofi suntem creafi de acelagi Dumnezeu unic, iubitor
gi milostiv. El a promovat principii precum egalitatea bdrbafilor 9i a
femeilor, abolirea prejudecdfilor, armonia dintre gtiinld gi reiigie gi ne-
voia de educafie universali. Cartea Psilrcterapiepozitiad se inspiri gi dilr
spiritul generos al religiei Bahd'i.
Este a doua carte a profesorului Peseschkian, la a cirei publicare in
limba romdnd am onoarea si particip.
Dr. Wargha Enayati,

Director Ceneral Centrul Medical Unirea
Prefald
la edilia,,Garlea
debuzunar"
Obiceiurilc vechi nu trebuie aruncate

pe fereastrddintr-o datd, ci insolite pAnd
la u;d precurn un oaspeteamabil.
PtrovrHr onrENtAL
Demersui mer-rpsihotcrapeutic a continuat si se dezvolte ;;i dupd

aparifia acesteicirrfi; s-a pistrat ca metodi in psihoterapie gi a fost pre-
zentat in cadrul rnai multor congrese gi in paginile mai multor reviste
nafionale gi internafionale. Cercetdrile psihologice asupra psihoterapiei
pozitive (chestionare, diferenfiale semantice etc.), in misura in care sunt
deja intrebuinfate, confirmi atAt ideile mele teoretice, cAt gi pe cele de-
rnonstrate practic. O motivalie pozitivd a constituit pentru mine reac-
lia profesioni;tilor gi a revistelor de specialitate, dar gi a cititorilor obig-
nuifi falX de cdrfile mele.
Conceptul de ,,pozitiv" din cadrul psihoterapiei pozitive se refe-
r.{ la faptul cd terapia nu este neapdrat indreptata spre inldturarea
unei anumite tulburiri existente, ci ci ea incearcd in primul rind si
mobilizeze capacit6file aflate in indivicl gi potenfialul siu de autoa-
jutorare. ,,Pozitiv" inseamni, conform definifiei sale originare (,,po-
situm"): faptic, dat. Faptice gi date nu sunt ir-rrnod necesar conflicte-
le gi tulburdrile, ci capacitdfile pe care orice individ le posedd in sine
insugi.
Se presupune cd aproximativ 50'2,din toate bolile rdmAn in afara ca-
drului medical; agadar numai 50% din boli ajung in domeniul meclical,
fie in cel clinic, fie in afara sa. De consiliere gi terapie beneficiazd multi
dintre pacienfi in cadrul aga-numitLrlui sistem laic, cum este el denu-
mit de edtre sociologii medicinei, agadar prin intermediul veciniloq, cu-
noscuiilgr, rudelor, aga-numilii profani, dar gi prin intermecliul farma-
cigfi\l/profesorilor, asistentelor, ingrijitorilor, cosmeticienelor etc.
Nossrat Peseschkian
In aceastdcarte sunt descrise principalele tulburiri psihice gi psiho-

somatice. Pe lAngd acestea,sunt prezentate modelele de bazx ale trata-
mentului psihoterapeutic al acestor fulburdri. in sensul psihoterapiei
pozitive, tratamentul nu se limite az6, doar la relafia me.1ic-pacieni, ci
el include strategii de autoajutorare gi mijloace preventive dL educare.
scopul este familiarizarea cu metodele practice.ale medicului care nu
define o specializare terapeuticd pi mijlocirea aborddrii cdtre profani a
u.ei perspectivediferenfiale asupra bolilor psihicc incarcatede preju-
decifi. F'iecaregrupd de teme abordate este ci'rmpletatdprintr-o poveste
orientali interpretatd critic, ca ajutor in infelegeiea problemei in cauzd.
^ .Psihoterapia.pozitivd este descrisi cu o not d formd de psihoterapie
ir-rbaza rnai rnultor metode, cazuri gi exemple cliferite. trebuie aritatd
mai ales continuitatea relafiei dint.e boali - culturi - familie - edu-
cafie ;i psihoterapie.
Psihoterapia pozitivi nu se considerd o formd de terapie izolata. ci
se afli ir-rtr-ostransd legituri cu educarea persoanei de referinfd, cu
autoajutorarea centrati asupra pacientului pi cu psihoterapia centratd
asupra terapeutului insugi. sturt descrise noi rnodalitdti d; psihotera-
pie, care sunt justificate nu numai din punct de vedere eccinomrc, ci
care defin o eficienfd profundd gi care se afli la randul lor intr-o relatie
strdnsr cu alte metode psihoterapeutice. sunt discutate gi comparate
cu psihoterapia pozitivd direcfiile terapeutice cunoscute, precum psih-
analiza, psihologia individuali, terapii comportamentali, logoterlpia,
analiza tranzacfionali, psihologia analitici ji psihoterapia dJ grup.
Pornind de la un model al etiologiei boliloi psihice gi psihtisomati-
ce, este dezvoltat un m'del practic al demersului psihoierapeutic, pi
strategia terapeuticd in cinci etape a psihoterapiei pozitive, fi-
Ty-"
ind prezentate modificirile suferite de aieasti in caclrul demersului de
autoajutorare.
Pe l6ngd aceasta,sunt_explicate legiturile di'amice dintre partene-
riat, profesie gi religie pe bazd de exemple gi cazuri, ulterior nlrme de
comportament, precum relafia cu propriul viitor gi sensul viefii. sunt
prezentate atitudini pi agteptiri in domeniile ,,incredere,,,
,,speranfi,, pi
,,credinf.{". AtAt relafia mami-copil cat gi cea tati-mamd-cupil .,,*, p.u-
zentate ca av6nd o importanfd semnificativi pentru dezvoitarea capa-
citdfilor umane. Relafiei individuale cu viitoiul mai apropiat sau mai
indepdrtat ii sunt comparate institufiile, care pretind a mijioci confinu-
turi cu sensuri general valabile. Aceasta se referd la importanfa biseri-
cilo_rgi a religiei sub aspectul dimensiunii temporale.
Le mulfumesc colegilor pi pacienfilor mei pentru cunogtinfele pe
care mi le-au transmis in decursul practicii mel-epsihiatrice pi psihoie-
rapeutice. Cititorilor interesafi de o descriere sisiematicd a psihotera-
Prefafa la edifia cartea de buzunar
piei pozitive in cadrul terapiei de familie pi al autoajutoririi le-a; reco-

manda carlile mele: ,,Te'rapiapozitivd a familiei,,, ,,psihoterapia viefii
cotidiene", ,,Negustorul gi papagalul" gi ,,in cautarea sensului; psiho-
terapia pagilor mdrunfi".
Primivara lui 1985 Nossrat Peseschkian

Prefa!i
Unirea punctelor de vedere orientale cu cele europene intr-o psiho-

terapie eficientd, aFacum este ea descrisi de cdtre autor, este foarte im-
brrcurdtoare. ln special parabolele scot in evidenfi, intr-o formd simbo-
lica atrigitoare, inlelepciunea Orientului, in care cunogtinfele simbolice
sunt oferite intr-o forrnd aparent foarte simpli. Autorul ptie si igi inclu-
dd originea in psihoterapie. Depi categoriile sistemului siu psihologic,
ca de exemplu capacitdfile cle bazf, gi capacitdlile actuale, constituie cu
siguranfi numai una din multiplele concepfii teoretice posibile, trebuie
sd conchiclem clin cele prezentate irr carte ci aceste concepte pot con-
tribui la un tratarnent eficient. Firegte ci un asemenea sistem catego-
rial, o aserneneametapsihologie, ii este mai dcgrabi de ajutor tcrape-
utului, pentru propria clarificare pi limpezire, decAt pacientului. pentru
bolnaV care il cautd pe psihoterapeut pentru a fi ajutat, este pdni la
urmd esenfial dacd medicul sau psihologul este deschis fafi de el, dacd
il accepti necondi;ionat, indiferent de tipul sdu de caracter.
Psihoterapia ,,analitico-diferenfiali" a lui Pesescltkian;i pozitia per-
sonali care transpare in carte ii creeazi cititorului irnpresia cd are de-a
face cu un psihoterapeut competent, cu o motivafie deosebitd. Deose-
bit de merituos este gi faptul ci, dqi crescut intr-o limbX skdind, in lran,
autorul igi poate exprima gAnclurile atAt de remarcabil in limba germa-
n5. Ii urez autorului un succes cleplin cu aceasti carte.
Basel,ianuarie 7977 Prof. Dr. med. Raymond Battegay

Policlinica universitard de psihiatrie Basel
Introducere
L. Ce estepsihoterapia pozitivtr?
situalia bolnavului - pi nu numai a bornavr.rlui
psihic - se aseamdnd
i'r multe prlvinle cu cea a unui om care
sti un timp i.,a"r.,.,gui i.,i.-un sin-
gur picior. Dupd o vrcme ii amorfesc mugqfrjl,
piciorul p" i'a.e ." sp.iline
greutatea incepe si il doari. El nu va
-ui fi i., ,t*" ,a ier part .re echili-
brul' si nu il va durea numai piciorul, intreaga
musculatur5 va incepe, in-
tr-o asemeneapozilie neobipnuitd, sd
se tenslon"r";i;;;'.nri"r".
sarea dureroasd va deveni de.nesuportat,
omul va skiga dupd ajutor."pr_
In aceastdsituatie el intarnegte diferite
persoane care vor dori sd il
ajule.
In timp ce acel om va sta ilr continuare
intr_un singur picior, una
dintre persoanele care sa.if u;"t" va inccpe sd ii maseze picio_
rul impovdrat gi crispat. fo-1elte.
Un altul ," i,o o.rpo de porfiunea
cefei gi o va fiiasa ca ia carte- o a treia crispatd a
p"^roo"a va veciea ci ornul mai
a r e p u ! i n g i i 9 i p i e r d e e c h i r i b r u rg i i i
v a o f e r i b r a t u rs ; u d r e p i s p r r l i n .
Cei jur il vor sfitui sd sefoloseasca
a"
{rn *.a,
statul intr-un singur picior sd nu i
se mai pard"*U"i"'*ii"i'"5rf"f
atAt de dificil.
U: bdtrAn 9i ingelept ii ,;;;r;
. :* r! ," gar.,a"ascdcAt de bine ii
este de fapt, in comparatie c,, ou-"r-,li
"o
care nu au deloc picioare. un ar-
tui va insista, rueAndu-i.si igi ir'rog*"r".i
este numai o pani, caci cu
cit s-arconcentri maiintens,
cuatxt .;;;';;
Un bdtrAn cumpdnit va adiuga ." "n.
;il;;
ILJ.i" ,u,".
U.,r_riuoir.rfa:
,,Tirnpul le rezolvi pe
trate"' In cele di' urmi ,r,-rpiiuit.r.
se va apropia de suferind pi il va
intreba: ,,De ce nrot t"_l:T picior?,ir-rdr,ropte_t
pe celXlalt;i lasi,te pe
cl. Ai totugi doud picioare, nu unul
singur',,.
L r'uLI dcut sI a * Ie p si Irc! erup i u ttzi I i
trt t,iil
situafia noastrd actuaid din piihoterapie
determi'd dezvoitarea unor
metode,caresd fie at6t .at gr
".ur,,ri.i.", i"""".J';'.',1i", .,.,
"ri.i"";;.
16 Nossrat Peseschkian
este vorba nunrai de addugarea unor noi metocle diversitifii imense de

teorii, metode, concepte ;i procedee deja existente, ci se pune proble-
ma unei dezvoltdri principiale: in timp ce multe dintre procetleele psi-
hoterapeutice deja existente se bazeazd pe tulburdri gi b-oli,medicina gi
psihoterapia preventivd necesiti un alt tip de abordare, care sd aibd ca
punct de plecare posibilitdfile de dezvoltare gi abilitifile omului,
;i nu
tulburirile sale. Dacd aceste abilitafi sunt reprimate, neglijate sau dez-
voltate unilateral, apar situafii de conflict, fie latente, fie manifeste.
2. Principiul N.A.D.
Psihoterapia traditionald gi-a conturat imaginea despre orn prin i.-
termediul psihopatologiei. De aceea obiectul ei de studiu il constituie
bolile. scopul unei terapii este si inldture acesteboli irtr-o manierd ase-
mdnrtoare celei in care este ir-rliturat, prin chirurgie, un organ bolnav.
in aceasti clirecfie se incadreazd psihoierapia tradifionala. Ea se ocupa
de tratarea depresiiior, nevrozelor, schizofreniei, isteriei, angoaselor,
agresiuniloq, tulburirilor de comportament gi imbohrdvirilor psihoso-
matice, precum trstmul, migrenele, clurerile de inimi, de stomai sau de
abdomen etc.
Corectl un pacient cauti terapeutul rareori numai pentru a-i confir-
rna starea de san.ltate, ci mai ales pentru ci funcfii gi organe ii sunt cle-
reglate, clorind si inclepdrteze aceste tulburdri. pornincl de la aceastd
premisi practicd, medicina a dezvolt'at N.A.D. (notl-ri-ngabnormal detec-
tt'd), conform cdruia tot cc nu e bolnav c sanatos;;i Lrvers.
Psihoterapia care urmeazd acest principiu utilizeazd. un model cog-
nitiv folosit cleja in filosofia orientald ;i greceasci. Este vorba clespre
nonic. Acesta sernnificr definirea unui concept prin ceea ce
.principiul
nu este el; sc descrie un lucru prin atribute negative, se neagi si se pre_
supune astfel aspectul pozitiv. Aceastd manieri de abordare a intrat in
istorie: se povestegte ci socrate a rugat un poet celebru sd vorbeascd
despre frumusefe. Acesta insd nu a vorbit, spre surprinderea audienfei
sale, despre frumusefe, ci despre opusul siu, urAfenia. La intrebarea
adresati de socrate, de ce a ales sd preamireasca tocmai astfel frumu-
sefea, fdri a vorbi cfectiv despre ea, poetul a rispuns: ,,Eu am descris
urAfenia. Ttrt ceea ce nu este urAfenie este frumusefe',.
Acest principiu este intahit de asemenea ;i in cele Zr.ce porunci ale
vechiului'restament: sd nu furi; si nu comifi aclulter; sd nu ucizi etc.
Chiar gi descrierile ;i cerinfele clin viafa cle zi cu zi folosesc acest pro-
cedeu nonic. Mai rar se spune ce gi cum trebuie fdcut. I\4ai des auzi ce
nu trebuie fdcut.
Introducere 17
Psihansli2a a plecat jn mgtgdglogia sa gtiinfificd

. de la acelagrprin_
cipiu' s' Freud a formulat:
,,Mar intxi se studiazd ceea cereste boli:rav,
pentru a se infelege apoi ceea ce este normal,,.
Prin aceasta' s. Freud se incadreazd intr-o
lungi tradifie. i.aintea
sa, filosoful Lichtenberg- formurase deja:
,,sentimentul sinitdtii se do-
b'ndeptein primul r6ndprin boali." h";;";;il;
tij# sdpre_
luim starea doritd in primul r6nd prin contruntarea cu
ceea ce nu tre-
buie sd fie sau ceeace,ne pu." *oi pufin
deziraUif.S" pr_r"pJne tacit
c d t r c b u i e s d a i p a r . e d e n e c a z u r ii n a i n { . e
d e a t e d e g t e p t a :s i a i u n i n -
farct, inainte de a t. ocupa de propria sandtate;
sd treci printr_un divort,
infelege cu ilaritaie Jaloarea cisniciei;
lill" 9" " si ai tulburdri afec-
rrve Fr comportament, inai'te de a te preocupa de propriile nevoi
buinfe. pi tre_
Personalitateaumani este abordati pe aceastd
cale prin intermediul
cunoapterii tulburdrilor. se incearcd deirnirea
bietului'om-p..liri d" .or-,_
flicte prin intermediul unor concepte precum
capacitate de rezistenfi
impotriva regresiilor, libertate retatrvi
a refuldriior, i.,.rir-,fi" ,.;rrr,a
cdtre ambivalenfd etc_.C_onsecinfaeste-
faptul ci se va trata boala, nu
pacienful' Reprezentarea despre boari a ;i
fost imprnsd .o .r., ,-ro. ir,, rugo
terapeutulpe.cepenumaiboala.Itcientul
fLu a't drepturraun terape,tnwnaidatoritdboriitttere. insu;l ir_rva
1.1-"-1TI"l, ga:
r"ru"."."" capdti
astfel o importanfi;i mai mare in mintea sa.
3. Cine estepacient?
in general se ffrtrefine imaginea conform
cdreia pacientur intruchi-
in timp ce me.dicu] sau terapeutul reprezinti
1,""3.119*",
s a n d t d f i i .I n a c e s to . : : " : e s t e i n t e r p r e t a t institufia
gregitatat rolul puiionrului,
cAt pi cel al medicllui. in pacicnt r.'r"ga'rnr.
^Dimpotrivi, a t A t p r e c r i p o z i t i ac d t r t ,
boald' cdt pi cdtre sdnitate.
ie.apeutrl define o funcfie re-
glatorie asupra bolii gi,sdnitdfiipacient,rtrr.
Et poate atAt sd influen-
feze dispozifia pentru boald, cAttpi sa o mobilizez" gl ,;
n ,i"t iiir"r"
Pe cea pcntru sinitate. Accastamisiunc cstesc,purprincipaI
al trnei
gi psihoigiene preventive. I,e lAnga
-T:lt:*t chestiunea privind teh_
rtrca clemersului terapeutic, crevine importantd
intrebarea referitoare
la confinut, pi anume dupd ce criterii
este descris gi prelucrat conflic-
tul existent.
Psrhoterapia pozitivd urmdregte aceastd
, chestiune; ea doregte sd evi-
te neinfelegereaclasica, anume aceea
;i clea vedea i" p".i;i;;i'ai ,n
purtdtor de simpt.me; ea gi-a gdsit in
analiza air"."r-,fuie o-ir-,r".p."ao-
re cuprinzitoare.
4. Scopurile analizei diferenfiale

Analiza diferenfiali este o noui forrnd de psihoterapie, care urmd-
restc rnai multe scopuri principale:
.
Analiza diferenfiald are ul1 caracteruniversal. Ea nu abordeazdnu-
mai aspecte singulare, intAmpldtoare in formarea conflictului, ci incear-
ci si infeleagi pacientul intr-un mocl c6t mai complex posibil. Astfel,
trebuie ac,tionat in primul rAnd impotriva prejudecdfii ieoretice, co'-
fonn cireia terapeutul regdsepteinpacie.rt-exclusiv ceea cc a investit
in el prin teoria sa. I. sensul acestui concept, analiza diferenfiald inclu-
de o mulfime de procedee, tehnici pi mijloace de ajutor metodice, care
fin seama de multiplele forme de manifestare ale tulburdrilor si de uni-
citatea pacienfilor.
Nofiunile analizei diferentiale, mai ales cele ce privesc abilitdfile ac-
tuale drept categorii de descriere ale comportamenfului
9i triiriloi uma-
lle/ nu sunt clependente nici de statutul social, nici de culturd. Ele for-
rneazd pentru comunicare,cu ajutorul cireia pot fi depigite
2?"?a
eventualele Lrarierelingvistice. Analiza diferenfiali nu este deci rlumai
o psihoterapie a pdturii mijlocii, ci ea se potrivepte pi problemelor gi di-
ficultatilor pacientului din pdtura inferioard, care pand acum a fost ex-
clus din practica psihoterapeuticd. Irrin ea se contureazXposibilrtatea
ca.terapeutul si se poati adresa gi pe infelesul muncitorulli gi pacien-
tul ie-sugisd poati avea sentimentul cd el gi problemele sale uo. fi i,-,1"-
lese de citre terapeut. Apa poate contribui analiza difere.tiali la stimu-
larea ega_litifiide panse,cel pufin in domeniul psihotcrapiei.
Prin faptul ci psihrterapia pozitivi t" o..tpa cu abilitegle umane
.
elementare, ea este capabild s.i se adreseze oainenilor tlin toate limbile
gi categoriile sociale pi sd prelucreze eficient problernele transcultura-
le. Acest inceput presupune un rdspuns lE doud.intrebiri de bazi:
' Prin ce se diferenliazdotunenii?
Ce au toti oanrctt-iiin comun?
Dil punct cle vedere terapeutic, anaiiza dit-erenfiali propune o te_
rapie de-scurtir durati in cinci papi, carr. are ca element ientral actrva-
rea capacitifiior terapeutice din interiorul pacientr-rlui.Cu alte cuvinte:
Pacicrttul ntr esternnni uictitrrnbolii snla,ci cstefolositclior pe postLlete_
rnDeut.
in cazul si al pacienfilor grav bolnavi psihic, ctr.cr:ptul
. .psihiatriei
de analizi diferenfiali recomandd ur-ituorea restructurare: spitilele
cle,psil"riatriecare funcfioneazi parfial numai ca institulii cle izolare ar
trebui sd fie transformate in locuri de consiliere, centre cle terapie gi cli-
nici de zi, und,e rudele pacienfilor sd fie pregdtite pentru funciia lcr te-
rapeutici gi ingi;i pacienfii sd fie pregitifi sd colaboreze.
Introducere 19
Psihoterapia pozitivd, care se bazeaziape anariza difere.,tiald,

nu in-
ceTcd sd judece totul atribuindu-i un semn pozitiv, ci ea
presupune o
cliferenliere a.comportamentului critic. Ea permite, intai
d'; toatu, aire-
renfierea pdrfilor de comportament t-,".o.,fli.t,role sau
pozitive fafi cle
simptornul real, oferind pacientului gi mediului siu ambient
baza ne-
cesari pentru a se descurca mai bine cu problernele sale.
Analiza diferenfiald nu este numai o ieorie printre murte
.. altere. Di-
ficultatea pri.cipali a multor pacienfi nu este oiat hpro
de rnoti'afie in
cdutarea unui psihoterapeut, cAt nesiguran;a in legdiuri
cu tipul de psi_
hoterapeut care se ocupi cu un anumit tip de tulburdri.
Aceastd ches-
tiune poate fi rezolvati doar i. cadrul unui sistem mai
comprex, care
s.l rezume numdrul mare de orientdri psihoterapeutice
existente gi care
sd se sprijine pe elementele ror centrare. Un asernenea
sistem p."r".r-
t.lm.oi prin analiza difere.tiali, care nu esternumai
o metodd psiho-
terapeuticd, ci pi o meta-teorie.
Din punctul de 'edere al aparifiei gi esenfei ei, analiza
diferenfiali
are mai degrabd u' caracter practic decat teoretic. prioritatea
mea a
fost.mai ales sd infeleg pacientul cu nevoile sale subiectru"
ve, fdrd a pierde din vedere unicitatea sa. Anariza clifere^giari "ui*tr- ;i
indepli-
negte acest criteriu prin faptul cd ea .u se bazeazd pe
o siagura tehni-
cd, ci insumeazd o mriltile de tehnici psihoterapeutice
d"iferite (de
terapia individuali, terapia de grup, terapia familiald,
lxeyfll meto_
de de relaxare, exercifii de invdfire teoitica, procedee
psihanaritice
etc.). Nu pacie^tul este cel care trebuie si se adapter"
,rr-rli met'dolo-
gii prescrise intampldtor, ci invers: metodorogia va fi
ut"uri .orrror*
ne.cesitdlilor psihoterapeutice ale pacientului. Fiexibilitatea
tehnici pe,r-
mite ca toate bolile pi deregldriie psihice pi in sens
ûr u.i frii oro-
rnatice sd fie tratate.
Prin urmare, cartea are ca scop mai pufin prezentarea
unei teorii
perfecte, cdt descrierea r-uruisistem terapeutic practic
' pi
'- adecvat nevor_
lor gi capacitdfilor um€rne.
o dorinfd pe care am urmirit-o prin intermeciiul acestei
cdrti a fost
unirea infelepciunilor pi g6ndurilor intuitive ale orientul.ri..-.
.nit" a"r_
p:fr o terape utice ale Occiclentuiui. N u numai contrib gtiie
ilf-":l:i. u ma_
rllor rerglr, contribufii importar-rte din pu^ct de
vedere psihoierapeu-
tic, ci.gi infelepciunea filosofilor pi oarnenilor cre
ptimia o.ier-,iau
vestici sunt aduse la lumind prin intermecriul psilro,"."pi"ip.riiir". ;r
Astfel, noi am dorit sd n.r n" idr"rim croar interectului,'.i gi'uiitite;i-
lor pentru intuilie pi fantezie, pentru emolie gi percep[ie
afectivi, pre_
cum gi aptituclinii cle a invafa clin experiengeie iracligiei
Pentru a evidenfia pove;tiie orientaie din text, am
. ares un- - tip
-'t dife-
rit de caractere. studiire de caz sunt tipirite cu litere
*i.i
20 Nossrat peseschkian
Eu insumi aparlin religiei ljahai. Anumite principii debazdale aces-

tei religii (fondati in 1844).m-au motivat pi m-au deierminat si imi
pun
intrebari in multe domenii.
5. Cui ii este destinati cartea?
un scop central al acestei cirfi este si prezinte in mocl sistematic

gi concentrat problemele gi ciile psihoteripiei analitic.-diferenfiale
;i propunerile ei pentru meclicina psihosomatici pi psihoigiend, gi
aceastaastfel incAt si corespundd in aceeapimdsurd experilengei
de
v.ia.!i a profanului, dar pi informafiilor pi practicii persoanei cle spe-
cialitate. Psihoterapia pozitivd se adreseazdtuturoiacelora care sunt
implicafi, in orice fel, i'domeniul sdnitilii: psihoterapeufi, doctori,
psihiatri, psihologi, personal c1eingrijire gi autoritili de sindtate. pe
lA.gi acegtia,cartea se adreseazd ielor inclugi in urrndtoarele cate-
gorii: profesori, jurigti, asistenfi sociali, educatori, pirinti, studenfi,
tineri ;;i tofi cei care nu inchid ochii in fafa problermelor privind rela-
fiile interumane pi sunt pregitili sd fini cont de p.oprrne.i gi de un
ajutor orientativ.
6. Cat de eficienti esteterapia diferentiali?

Psihoterapia analitico-diferenfiald este orientatd focal. cu alre cu-
vinte,-noi ne inclreptdm atenfia mai ales asupra capacitifilor pacienfi-
lor gi incercdm si mobilizdm tendinfele de ."ir,t"gio." existente intr-o
unitate corp-suflet-spirit-,,om". Aceasta se intArnpli printr-un pla. cle
terapie in mai multe etape. Cu aceasti metodologie am cipitat expe-
rienld in ceea ce prive;;te conflictele de cuplu, pro6lemele de educa-,tie,
depresiile, fobiile, tulburdrile sexuale, scliizofieniile, precum pi bolile
psihosomatice, ca de exemplu bolile gastrointesti'ale, cele de inimd gi
cele circulatorii, reumatice 9i astmul.
Slccgsul terapiei a_demonstrat ci, de reguli, deja dupi o scurtd pe_
.
de timp (6 pAni la 10 pedinfe) a urmit o imbunaiagire vizibili a
fo.g$a
bolii sau chiar o vindecare. Cercetdrile de control efectuate dupi un an
au demo'strat in majoritatea cazurilor un succes durabil al te;apiei.
Rezultate deosebit de favorabile au fost obfinute in cazul tulburiri-
lor nevrotice gi psihosomatice. Astfel, psihoterapia analitico-diferenfia_
ld s-a dovedit a fi o alternativd favoribila pe l6ngd celelalte forme
cle
terapie obignuite.
h-rtroducere 21
7. Ce perspective are analiza diferentiali?
Cu cdt se recunoaFte mai mult ci tulburdrile psihice gi psihosoma-

tice sunt bazate, prin confi-rrut,pe norme psihosociale relevante, cu atAt
mai mult analiza diferenfiali se instaleazdin conptiinfa mass-media gi
gtiinlei.
Daci raportdm aceste idei la irtregul domeniu al relafiilor sociale,
cdruia ii aparfin gi relafiile dintre grupuri, popoare, nafiuni gi cercuri
culturale, s-ar putea dezvolta cu mult curaj in cadrul psihoterapiei po-
zitive o teorie sociald care sd aduci in prim plan, pe lAngi condifiile
economice, atAt clificultdfile de interacfiune, cAt gi aptitudinile omului.
Analiza diferenfiali este practicatd in cadrul grupului psihologic ex-
perimental Wiesbaden (GI'EW), recunoscut de citrc Academia pentru
{ormare medicali a Camerei Medicale Hessen. Le multumesc membri-
lor GPEW - tloctori, psihologi, pedagogi gi teologi - pentru contri-
bufiile gi rapoartele despre experienlele avute ir-rlegdturi cu modalita-
tea de procedurd analitico-diferenfiald. Sper ca, in viitor, aceastddiscutie
creativd sd se extindi si mai mult.
in tlmp ce cartea mea, Psilroterapiooielii cotitliene(apirutl la editura
Fischeq,Cartea cle buzunar, nr. 1855) a scos in evidenfa mai rnult pro-
bleme de educatie gi autoajutorare, Psiholeraptiu pozitiod pune ir:rdiscu-
fie mai ales interpretdri psihoterapeutice, astfel incAt, in cele din urmd,
o carte o completeazi pe cealaltd.
Multumiri
FtirX colaborarea pi deschiderea pacienfilor, care gi-au dat cu plice-

r c a c o r d u l p e n t r r rp u b l i c a r e ad e s c r i e r i ic a z u r i l o r k r r ,a c e a s t ac a r t e n u a r
fi fost nicio<latd realizati in forma in care este ca acum. Cu pufine ex-
cepfii, cazurile prezentate provin din propria mea experienii terapeu-
ticd individuali sau de grr-rp.Desigur, ntrmele ;i datele au fost schirn-
bate, pentru a proteja anonimatul. Pentru a-gi pistra originalitatea,
relatirile orale ;i scrise au fost in cea mai mare parte redate litcral. snr-
diiie de caz nu reprezintd un scop in sine, ci sen'esc mai degrabd unei
rnai bune infelegeri a teoriei gi a practicii analizei ciiferenfiale.
O stimulare pozitivd a reprezentat pentru mine reactia persoanelor
de specialitate gi a cititorilor fafa de cartea psilrcterupiaoiilii cotidisrc,
care a ap.lrut in primul rAnd datorita sprijinului generos pi piin de in-
felegereal domnului stroh de la editura Meclical riibune, sub titlul urr-
bre 1tecadronul solur : Etluctrt ie-Au t oaju t or- P sihot erapie.
Inainte de toate doresc sd ii numesc aici pe cAtiva din cei care m-au
rnotivat si m-au stimulat in dezvoltarea acestei teorii: prof. Dr. R. Ilat-
tc'gay (Basel),D-na Prof. Dr. L. Siillwold (Frankfurt/ fuI),prof. Dr. med.
G. Tlronralske (Frankfurt /Nl),I'rof . Dr. W. Kretschmer (Tribingen), prof.
M. Broglie (Wiesbaden),Prof. Dr. D. von Heymann ftreiburg/
P.: T_"d
Br.), Dr. med. D. Ruhe (Haifa), Prof. Dr. med. S. Goeppert (Freiburg/
lir), Prof. Dr. Benesch (IvIair-rz), Dr. med. W. Cyran (Wiesbaden). tjr.
med. Rheindor:f (Frankfurt/M), Dr. med. Von Braunmiihl (Fran-
kfurt/M), Prof. Dr. med. Theopold (F-rankfurt/M), psilr. E. Blurnenthai
( l m m e n s t a d t ) ,D r . r e r . P t r i . E . ' s c i r r n i d t( L e i n f e l c l e n ) D
, r. rned. H. Karl
{tViesbaden),Dipl. economist P.A. futiihlschlegelflugenheim), Dna G.
Holln, profesoari (trViesL;aden), D-na Ch. Kretschmer, profesoari la
;;coalaMontessori (lvtunclien), E. Kocian, junralist mcclicil (Nliinchen),
I-i. lv{ohl, redactor-gef al rcvistei cie sindtate in cadrul ZDF, Dna Dr.
Schulz-IJ;iske' (Wiesbacien),Dr. U. Schlifer,procLrror (Heidelberg) gi tu-
turor celor c;u'em-au sprijinit in dezvoltarea psihoterapiei analitico-di-
ferenfiale prin discufii, sfaturi ;i interpeidri.
Ii sunt foarte recunoscitor colaboratorului meu, Psih. H. Deiden-

bach, pentru impulsurile sale critice gi pentru indicafiile asupra tera-
piei comportamentale. Mulfumesc in mod deosebit editurii S. Fischer,
in special lectorului cdrfii, Willi Kohler; care m-a ir-rcurajatpermanent
gi care a contribuit mult la aparifia acesteicirfi.
Le mulfumesc secretarelor mele, Dna Krieger pi Dna Kremer, pen-
tru rdbdarea, atenfia pi seriozitatea lor cxemplare.
Este o pl5cere pentru rnine si imi exprim recunoptinfa fafi de cola-
boratorul rneu, Dl Psih. Dieter Schon, nu numai pentm munca prelimi-
nari depusd la manuscrisul cirfii, ci gi pentru ajutorul oferit in colabo-
rarea noastra.
Sofia mea Manije gi fiii mei Hamid gi Nawid m-au sprijinit in felu-
rite moduri, gi-au reglat timpul dupi al meu gi m i - a u o f e r i t i m p u l s u r -
care gi-au gisit forma in aceasti carte.
Wiesbaden
Ianuarie 1977 Nossrat Peseschkian
in psihoterapia
Introducere pozitivd
1. Labirintul psihoterapiei
C u r i o s5
i i ie l e f a n t u l
l J ne l e f a nat f o s ta d u si n t i m p u ln o p l i i ,p e n t r uo e x p o z i l l ei n, t r - oc a m e r i n -
t u n e c a t ;O . a m e n iai u v e n i t i nn u m d rm a r e .P e n t r uc i e r ai n t u n e r i cv, i z i t a t o rni iu
p u t e a uv e d e ae l e f a n t u al ,9 ac i a ui n c e r c ast di i s j m t l f o r m ap i p d i n d u - 1 D.a tf i i n d
c be l e f a n t uel r am a r e f, i e c a r e v j z i t a t opr u t e as Aa t i n g bn u m a io p a r t ed i n a n i m a l ,
d e s c r i i n d ud-ul p i p r o p r i i liem p r e s i in u r m aa t i n g e r i l oUr .n u ld i n t r ev i z i t a t o rci ,a r e
aiinsese u n p i c i o ra l e l e f a n t u l uai ,e x p l i c act d a c e s t aa r f i p r e c u mo c o l o a n tp u -
t e r n i c i ;u n a l d o i l e ac, a r e i ia t i n s e s ceo l l i i ,a d e s c r i es l e f a n t ucl a p e u n o b i e c a
t s-
c u ! i t ;a l t r e i l e ac, a r es i m ! i s eu r e c h e a e l e f a n t u l uai ,s p u sc i e l e f a n t uel r aa s e m S -
n i t o r u n u ie v a n t a ia; l p a t r u l e ac,a r ei i m i n g 6 i a s es p i n a r e aa,a f i r m a ct i a n i m a l u l
a r f i l a f e l d e d r e p t; i p l a tp r e c u mu n d i v a n .
( d u p dM o w l a n ap, o e tp e r s a n )
Situafia actualX clin psihoterapie, educafie gi psihoigiend se aseami-

r-rdin multe privinle cu aceastdscend-:fiecare din vizitatori vede corect,
dar nici unul nu vede tot. La fel cum unii pirinfi i;i doresc un copil cu-
minte, allii un copil silifor gi istef, alfii unul care are nevoie de iprijin
sufletesc. Preferinfa pentru anumite caracteristici se continud in relafi-
ile de cuplu. O femeie igi alege partenerul in funcfie de cAt de mult suc-
ces are acesta; o alta igi dore;te un birbat tand.ru gi politicos. Un bXr-
bat viseazi la o femeie ordonatd, maternd, un altul la una priceputd in
afaceri, independenta. Ei tofi incearci sd i;i imagineze partenerul gi si
il infeleagd, irsi tac acest lucru pornind de la caracteristici disparate.
Omul este vXzut adesea numai ca purtitor al cAtorva caracteristici, in
lpi sd fie privit ca o personalitate.
TranspunAncl acest lucru in psihoterapie, avern urmdtoarea si-
tr"iafie:una din gcoli vede omul ca fiinfd dominatd de instincte, alta
ca pe url pachet de reflexe, urmdtoarea il infelege ca pe un purtd-
26 Nossrat peseschkian
tor de interacfiuni sociale, in timp ce altele bunioard il vicl ca efect

al inzestririi sale genetice, al traditiei sale, al intuifiei, rafiunii,
voinlei sau incongtientului sdu. I{ezultatul acestor perspective <ii-
ferite este_o pluralitate de teorii psihoterapeutice pi psihoigienice,
care se afld una langi cealalti parfial firi vreo posli:ilitatJde co-
municare.
Aceastd piuralitate se regdsegtepi in terapie. Unii terapeufi trateazd
in special cu ajutorul medicamentelor, i. tirnp ce algii apeleazd Ia tera-
pia comportamentali. in timp ce unii sebazeazipe teoria psiharraliti-
cd,-alfii sunt orientafi spre psilrologia abisali, vdclvisele ca mijloc cen-
tral al terapiei sau se folosesc de tehnicile hipnoterapiei.
o de psihotertrpeufi pune accentul pe terapia individuald, fa-
-serfe
vorizAnd aceasti metodi pi considerand orice indepirtare de la acest
princi;'riu de bazd o ilrcilcare a regulilor psil-rotc'rapeuticerectrnoscrrte
de citre ei. Alfii preferd terapia de grup.
unii trateazd coplii, alrii pdrintii. unii se specializeazd pe a.umite
.
tablouri clinice. Vindeci angoasa, sunt speciaiigti in tulburArile de co-
municare sau ?n dificultdfile cle cuplu. sunt tratafi cu preferinfd pacicn-
fii tineri, atrdgdtori, cu o inteiigenfd ridicati, precum gi oamenii iare au
invifat sd-gi formuleze bine prin limbaj trdirile.
unele boli gi tulburiri sunt considerate apte de a fi tratate tera-
peutic, altele nu. Decizia in aceasti privinfi nu este in nici un caz
unanimd pi nici nu este condifionati de tabloul clinic, ci pare sii de-
pincli intr-o mare mdsurd de orientarea teoretici a fiecirui osiho-
t e r a p e u t . A s t f e l , u n i i t e r a p e u f i v i d n e v r o z e l e o b s e s i o n a l e. i f i i n , t
dificil de diagnosticat, alfii nu ii mai dau bolnavului nici o
5ansi
sau nu gisesc nici o modalitate de rezolvarc a disfunctiilor sexua-
le. Schizofrenia gi celelalte aga-numite ,,psihoze endogene,, sunt
adesea ocolite.
Aceastd specializare psihoterapeutici are, pentru pacient, efectul
unui joc de noroc: cum altfel decdt printr-o intamplare poate pacientul,
care el insugi nu a identificat incd in sine caracterul tul-buririi sale psi-
hice gi psihosomatice, sd ajungd la psihoterapeutur potrivit, ale cirui
metode ;i specificitate nu le cunoagte?
Psihoterapia devine astfel un privilegiu oferit acelora care se pre-
.
zintd ca pacienf i potrivili tocmai cu acele tulburdri pentru care se con_
s i d e r a a f i c o m p e t e n t u n p s i h o t e r a p e u t .i n t r e d i f e i i t e l e d e m e r s u r i r i
sisteme teoretice se ridici adesea bariere bazate pe lipsa inlelegerii re-
ciproce gi a prejudecafilor, care par sd excludi fransp.rner"a inei te-
orii intr-alta gi prin aceastao distribuire coorcionatia sarcinilor..Nu
e de mirare cd mulli terapeuti sunt nedumerifi in fafa acestei pierderi
a unitXfii.
lntroducere in psihoterapia pozitivd 27
,,Nu gtiu cui sd mi adresez"

C) pacienti suferea de mai mul;i ani de angoase,dureri de stomac, de
urneri gi brafe, de cap, depresii ;;i alergii. Ea se plAngea: ,,Md sirnt foarte
agitati pi crispati in interior, precum un arc incordat din cauza suprain-
t i . d e r i i . M d s t r a d u i e s cs d i m i p a s t r e z l i n i g t e a ; i c a l m u l , d a r n u r e u s e s c .
sunt iritatd, predispusi upor la tristefe pi de asemeneafoarte rascolitd in
interior. Micile evenime.te md d.boari c.mplet. suport f.arte greu ne-
c a z u r i l e ,i n s p e c i a ll a s e r v i c i u .i n l u n a s e p t e m b r i ea u a p i r u t d u r c r i d e
spate puternice. Am mai avut pi inainte dureri, dar nu intr-atAt de rele.
Masajul m-a a.jutat numai temporar. Durerile m-au incurcat foartc tare,
pentru ci eu toati ziua trebuie fie si stau in picioare, iie si alerg dintr-o
parte in alta. s-au rdspandit pana in pantece. La ortoped s-a diagnosticat
r,rusoard deviere a coloanei vertebrale, nimic deosebit. Nici Ia ginecolog
n u a p u t u t f i s t a b i l i t h o c a u z i p r e c i s i . I V l as i m f e a m f o l o s i t i , i n c o r d a t i
peste misuri gi epuizata. imi era fricd de bdile ten.nale.in a patra saptd-
mind mi s-a ficut fricd si mi duc acasi. Medicul nu a reusit nici atunci
si stabiieascdo cauzi organicd, m-a sf.ltuit si fac gimnastic.i gi mi-a dat
calmantc, recomandAndu-mi trainingul autogen... Am mers la o persoa_
ni care practica rnedicina fird a avea titlul academic de medic. Aceasta
a realizat impreuni cu mine o diagnozd a irisului. Nici nu am indrdznit
sd ii povestesc medicului meu de familie despre acest lucru. La inceput
m-am simtit cu adevdrat u;;uratd. Dar apoi durerile melc au inceput din
nou. Arn fost trimisd la un neurolog. Dupd ce au fost efectuate cercetiri-
le neuroiogice, nu a putut fi stabiliti nici o cauzi a unei eventuale boli.
Pentru angoasa mea am primit calmante gi medicamente care si . alun-
ge. Acestea m-au ajutat cu adevdrat. Eram foarte mulfumiti. Dar odatd
ce medicamentele au fost sistate,am luat-o de la capdt cu vechea poveste.
in prezent nu pot d.rmi, in ciuda somniferelor gi a calmantelor. Mi sirnt
complet nefericitd. Acum, colac peste pupdzd, s-a addugat gi probabilita-
tea de a-mi pierde locul de muncd. Chiar nu gtiu cui sd md adresez.sunt
bolnavd. Stiu asta, dar nu gtiu cine este resp.nsabil pe.tru b.ala mea.
Acum sunt aici, in psihoterapie. Nu gtiu insd dacd mi aflu la locul potri-
vit'" (Extras din primul interviu psihoterapeutic cu o pacientd in v6rst.i
de 36 de ani)
Adesea medicul se aflS in fafa problemei cdtre care din specia-

ligtii in domeniul psihoterapiei sa indrume un pacient care face par-
te dintr-o anumiti grupd de varsti cu un anumit tablou clinic. Cu
at6t mai greu ii va fi apadar pacientului sd igi asume o asemenea
aiegere. CAteodati aici intervi'e pura intAmplare, dacd sau la care
dintre terapeufi ajunge pand ia urmd. Psihoterapia este divizati gi
st.rLlcturatd intr-o serie de grupe profesionale. Aceastd structurare
a s c u n d e g a n s ep i p e r i c o l e , m a i a l e s c d n u e s t e u n u l g i a c e l a p il u c r u ,
la care din tipurile de terapeut existente ajunge un pacient. Fiecare
grupd profesionali in parte preferd in general demersuri teoretice
diferite privitoare la viziunea asupra lumii, folosind metode tera-
peutice diferite.
Cui trebuie si i te adresezi? Nerurologului, psihiatruh-ri, psihotera-
[)eutului, psihanalistului, psihologului, terapeutului comportamenta-
list, pedagogului? Pentru a trduce pufind lumini in acest tahneg-bal-
meg, dorim sd descriern in continuare cele mai importante clirecfii de
specialitate din cadrul psihoterapiei.
Neurologul: El se ocr-rpacu tulburirile, Ieziunile, cleficitele gi boiile

sistemului nervos gi ale nervikrr. Ca tablou clinic gdsim aici: paralizii,
deficite de sensibilitate, hlmori ale creierului, leziuni ale sistemului ner-
vos central gi ale nervilor periferici gi boli precum sciatica gi nevralgii-
le. Ibrapia se clesfdsoari mai ales prin intermediul medictrmentelor, ra-
c-liafiilor,practicilor electroterapeutice pi fizioterapeutice.
Psihiatrul: Psihiatrul este medic, la fel ca gi neurologul. Specializat

in bolile gi depresiile neuro-psihice, el se ocupd mai ales de apa-numi-
tele schizofrenii, depresii ,,endogene", psihopatii gi de fenotipul psihic
al tulburirilor neurologice. Acesta este ;i motivul-pentru care in Ger-
mania psihiatrul are specializare ;;i in neurologie. In cercul de pacienfi
al psihiatrului se afl5 inclivizi cu manii, halucinafii, clepresii gi angoa-
se. El trateazi in mare misurd medicamentos, dar gi prin dialog psihia-
tric pi in anumite cazuri training autogen.
Psihoterapeutul: Psihoterapeutul e specializat in tulburdrile de na-

turd sufleteascd.Aceste tulburiri sunt bazate in special pe conflicte ;i
evenimente psihice incon;tiente. Se dovede;te a fi important ca posibi-
lele cauze sau simptome organice sd fie clarificate ireconsuitafia psiho-
terapeutici. Psihoterapeutul este in general mec{ic ai psihiatru sau psi-
holog cu o formare suplimentari. La el vin pacienfi suferind de
tulburXri psihice ;i psihosomaticc. lulburdri psihice sunt: angoase,de-
presii, dureri, tulburdri de cornportament, c{ecomunicare saLrsexuale,
inhibitii etc. Tulburdrile psihosomatice, adicd tulburiri care in-rplicdatAt
psihicul, cAt gi fizicul, se manifesti prin dureri de stomac sau de inimi,
tulburiri de circulafie a sAngelui, astm, n-rigrene, insomnii, dureri reu-
matice, ginecologice, alergii, indigestii etc. Metodele de psihoterapie
constau in mare parte in clarificarea conflictelor incongtiente, retrdirea
gi prelucrarea lor sau gdsirea de solufii pentru iegirea din conflict, cu
ajutorul dialoguiui terapeutic.
Introducere in psihoterapia pozitivd ?g
Psihanalistul: in cadrul psihanalizei existi un numdr de metode di-

ferite: psihanaliza dupx sigmund Freud; psihologia abisari dupx C.G.
jung; psihologiaindividuald dupX A. Adler; logoterapia dupd V. Frankl
etc. Psihanalistul este un psihoterapeut care s-a specializafin psihana-
liza freudiand. Psihanalistul in formare invafi intr-o analizd aparte sd
i;i controleze procescle care se desfi;oari intre el gi pacientul siu
ltrans-
fer pi contra-transfer). El situeazd incongtientul in centrul terapiei sale
pi accentueazi importanla evenimentelor din prima copiltirie pi a se*,r-
alitifii. lv{etoda sa este bazati pe asociafiile libere gi pe inteipretarea
fl.mafiilor_prepo.derent spo^tane ale pacienbului. Duiata terapiei ana-
litice include in medie intre unul gi pairu ani.
Psihologul: Psihologul a studiat gtii.fa viefii gi a comportamentu-

lui uman sub aspectul dezvoltirii psihice ,,normale". l)e altfel. el cu-
n o a g l . et u l b u r a r i l c i m p o r t a n t e a l e p s i h i c u l u i u m a n e s t e s p e c i a l i s ti n
;i
testiri. Cercetdrile sale in clomeniul psihodiagnozei conferd vaste indi-
c i i o b i e c t i v el e g a t ed e s t r u c t u r ad c p e r s o n a r i t i t ea u n u i i n d i v i d , a n u m i -
t t ' a h i l i t a f i , p c r f o r m a n f t ' ; i t r r l b u r . i r i a l t ' a c t ' s t u i a .U n i i p s i h o l o g i s u n t
formali ca.psihologi clinicieni, desfisurAncl terapii in splcial in"cadrul
unui spital sau ir-rmod privat. Activitatea psihologuluiie intinde de la
p s i h o k r g i ar n u r c i i , a i n t r e p r i n d e r i i ,a p i e t e i ,a t r a r i s p o r t u r i l o r p , c'dago-
gici 9i diagnostici pani la psihologia clinici. se recomancld o strAnsi
colaborare intre medic gi psiholog, mai ales in ceea ce priveste psiho-
terapia.
comportamentalist: De reguli, el este fie rneclic, fre psr-

. -I'sihtilogul
holog gi incearcd si trateze tulburirile dJcomportament conform teo-
riilor dezvoltirii. simptomui se afld pentru el in prim-plan, acesta re-
prez-entAndinsigi tulburarea. unui pacient careiuferi de angoase ii
vor fi tratate sistematic acesteangoase. problema cauzelor apaii;iei lor
esle sec11c{1ri. lbrapeutul comportamer-rtalistpleacd de la premisa cd
tulburdrile de cornportarnent, bizareriile, angoasere,bAlbaieiile, enure-
zia, ticurile sunt invdlate dupi anumite legi pot fi tratate corespun-
;i
zitor in dernersul terapeutic pri. aplicarea tcoriilor invdfirii.
Pedagogul: Pedagogul ;rre o forrnare speciald i. tratarea copiiror si

Conceptul s;iu psihoter;peutii este orientat in ctirec;ia psi_
3 lduftilol
hologiei abisale sau a psihinalizei. in prim-plan se afli formele de te-
rapie prin joc, cdrora li se alituri din cAntl in cand interpretiri ale com-
portamentului copiilor. in afara cle aceasta,e folosit ca instrument gi
dialogul terapeutic.si aici este dezirabili o cr>laborarecu un medic de
specialitate.
In fala acestui mare numir cle direclii de specialitatein cadrul psi-

hoterapiei, carc' folosesc metode de terapie specifice, este foarte mici
Frrobabilitateaca un pacient si ajunga imediat in locui cu adevaarat po-
trivit lui. In rnedie clureazi pAna la paseani pentru ca un pacient cu tul-
buriri psihice gi psihosomatice si igi giiseasci in sfArpit ur-rterapeut spe-
cializat. Si asta nu doar in cazurile izolate.
Ilezumat: Confonn raportului privincl situalia psihiatriei in Germa-

nia (1975),aproximativ fiecareal treilea cetifean a suferit o data in via-
fi sau suferi inci cle,o boali psihici. Conform acestui raport, in Ger-
mania sunt sau au fost afectafi de boli psihice aproximativ 20 de
milioane cle oameni. 42 de rnilioanc de'oameni rnerg anual la ull me-
dic practicant, din acegtiaintre patru gi opt rnilioane din cauza tulbu-
rdriklr cu cauze psihice. Un milion necesiti urgcnt o terapie psihiatri-
ci sau psihoterapeutici. 600.000de oameni merg anual la un neurolog
sau Ia un psihoterapeut; 200.000pacienfi sunt internafi anual in clinici
neurologice.CAfi pacienli sau potentiali pacienfi ramAn blocafi in labi-
rintul medico-psihologico-psihiatrico-psihoteraperitic ;i trebuie si re-
nunfe la tratarea problemelor lor de citre un specialist nu rezulta din
cifrele prezentate mai sus. Lipsa de popularitate a bolilorpsihice in do-
meniul sdnitiilii publice nu e nici ea tocmai favorabild. intrebafi dacd
ar prefera sd trateze mai degrabi un pacient cu dureri exclusiv fizicc
sau unul cu o boali preponderent de naturi psilrici, emofionald, ma-
joritatea meciicilor gi a studenfilor la medicina chestionafi s-au decis
perrtru bolile rezultate din cauze strict fizice (R. Depner, 1974).
hr aceasti privinfi, conform experienfei mele, nu dczinteresul este
motivul-cheie, ci rresiguranta ce pare sti existe in general fald de de bo-
lile psihice gi cle metodele psihoterapeutice.
2. Sinitate - boali
H a k i m usl t i et o t
U n o m z ) c e ag r a vb o l n a v ; ip i r e ac i m o a r t e an u s ea f l St o c m a d i e p a r t es. o -
! i a ac h e m td i s p e r a t ui n h a k i m ,m e d i c usl a t u l u iF
s . l a k j m ual u s c u l t i5 i c o n s u l t i
p e s t eo j u m E t a t ed e o r 5b o l n a v uili, l u dp u l s u li,g i p u s ec a p u lp e p i e p t usl E ui,l i n -
t o a r s ep e b u r t i , p e s p a t e: i i n a p o i ,i i r i d i c i p i c i o a r e l;ei a p o ic o r p u li,i d e s c h i s e
o c h i i s, eu i t i i n g u r as ap is p u s ea p o if o a r t ec o n v i n s ; si i g u r, , D r a gdi o a m n i ,t r e -
b u i es i v i a d u cc u t r i s t e l el a c u n o ; t i n { 5c d s o f u ld u m n e a v o a s ter ;m o r td e d o u i
z i l e . "i n a c e lm o m e n t b, o l n a v urli d i c ii n g r o z ict a p u ;l i s u s p i n it i m j d :, , N u i,u b i t a
Introducere in psihoterapia pozitiva 31
m e a ,e u t r d i e sicn c d l " .F e m e i iai d d d uc u e n e r g i u e n p u m ni n c a pb o l n a v u l us i

s p u s ef u r r o a s S, ,:T a cdi i n g u r i l H a k i m uel m e d i c e
, l e s t ea i c is p e c j a l i s t udl e, c ie l
t r e b u i es i ; t i e m a i b j n e . "( P o v e s tpee r s a n i )
Nu existi putin insircinati
in activitatea mea psihoterapeuticdintAlnescadeseao anumita ne-

infelegere. CAnd cineva are dureri fizice, precum febra si durerile de
c a p , d c s t o m a cs a u d e i n i m a , e t r a t a t . u r n i i m u t t a g r i j a c o n s i d e r a f i e
;i
decit un om sdndtos. Chiar gi canc{ el nu e total r.,ttii d" la incleplini-
rea sarcinilor sociale, apare indulgenfa. Daci insd cineva se poartd din
perspectrva noastri ,,ciudat", altfel decat suntem obi;nuifi,
;i neglijea_
zi p6ni ;;i ,,celemai simple reguli cie conduitd,,, sunt imecliat atinse
granifele toleranfei. Un om care se retrage dintr-o clati clir-rmecliul siu
o b i g n u i t ,d e z v o l t a a n g o a s ed e n e i n t e l e sp c n t r u a t r i i , i ; i d e v a s L c a z ca a -
rnera, bea alcool firx mdsurd sau igi neglijeaza responsabilitdfile nu este
vdzut in cele rnai multe cazuri ca fiind bolnav. in ioc creaceasta,se spu-
ne cd este un aiurit, urr ciudat, un ienes, un inciivid periculos pentru
comunitate, gi i se dd sfatul: revino-ti! Aproape de fiecare datj se in-
cearci o distanfare cAt mai mare fafi de astfel de oameni. spitaiele de
psihiatrie sunt, pe cit posibil, separate de comunitatea unui orag. Se
oferd aer curat;i imprejurimi frumoase impreund cu izoiare sociali. Nu
mai ainici o legiturd cu imaginile incomode gi ameninfitoare ale boli-
lor psihice ;;i pe deasupra ai ;i con;tiinfa impacati. Aceastd atitudine
nu este caracteristici numai pentm cazurile extreme, ci gi pentru aba-
terile cle la normi gi tulburirile vielii cotidiene. Cu prea tr.,ulta pldcere
se doregte inchiderea unui om care se poart.i neconfbrm agtept.irilorpi
valorilor noastre intr-un spital de nebuni, sau cel pulin indepirtarea lr-ri
din comunitatea sociald. Exemple se gisesc peste tot, in familii, in car-
tierele de blocuri, in gcoala,ir ir-rtreprincleri.
Respingereabolna'ilor psihic nu este rispandita numai in randul
profanilor in ale rnedicinei; ca este intAlnita il in r6ndr-rl personalului
de ingrijire gi al medicilor.
Diferenfa dintre bolile fizice gi psihice are r.iclicini mai e-rclanci. in
medicind existd raporturi clare: ori prirnesti un anumit diagnostic, orr
nu; ori egti bolnav, ori egti sdnitos. Fie se poate diagnostica o tubercu-
lozii cu ajutorul unei radiografii, fie t'ru. Fie are un pacient diabet, fie
nu. Fie o femeie este insircinata, fie nu e, cici ,,.,. pi. insircinati" nu
existS.in psihologie gi psihoterapie lucrurile stau diferit. Aici nu exis-
ti decizia ori-ori, ci un numdr mare de nuan,t'arigraduale de [a sinitos
la bolnav. Fiecare dintre noi igi are preferinlele gi sldbiciunile sale, ast-
fel i.cAt se poate spune, citAnd un mare psihiatru elvefian:
,,Fiecareare
32 Nossrat Pesescl-rkian
nevroza sa". Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi are propriile sale pro-
bleme ;;i conflicte. CAnd accste conflicte ajung intr-o siiuafie deosebit
de dificild astfel i.cAt te simfi deptigit, r" poui" intampla ca ele sd de-
vind baza unei boli.
Rezumat: Din cauzi ci in special sirnptomeror fizict li se atribuie

caracter de boald, apare urmdtoarea consecinfd: nu te sirnfi bine, e co-
mod si consulgi in primul rand un medic. Rareori te ganclegtila urr psi-
hoterapeut, chiar in cazul tulburdrilor psihice clare.
In psihoterapie.oi nu putem face' difcrenliere absoluti intre sd-
nitate gi boalA. sinitatea gi boala se definesc aici rnai pufin in baza con-
statdrilor obiective, c6t prin intermediul judecdfii suEiective.
3. Nevrozi si nevrotic
S e m ns i g u ra l p r o s t i e i
U n f a g h i h ,u n p r o f e s oar l v r e m u r i l odr e d e m u l t ,c i t e a i,n t i m p c ei s i p r e g 6 -

t e a l e c l i ap e c a r eo a v e ad e p r e d a ta d o u az i ,d i n t r - oc a r t ei n t e l i g e n t ds,c r i s Jd e
; a p t e i n t e l e p fui ,r m b t o a r epar o p o z i f i e : , , U c anpm i c s i o b a r b im a r es u n ts e r n -
n e s l g u r ep e n t r up r o s t i e . "F o a r t ej n t e r e s a tl,u i o o g l i n d S s e p r i v ir n u l tt i m p
5i
i n e a :, , A mo b a r b dm a r e; i a l b i " , i s i s p u s ee l .i n c o r d a ts, e u i t di n c o n t i n u a rien
o g l i n d i :, , 5 dm i f e r e a s cD i u m n e z e uc,a p u lm e u n u e s t et o c m a im a r e .c e v o r
g i n d i d e s p r em i n ee l e v i m i e i d e m i i n e i n c o l o ,d u p i c e l e v o if i c i t i tc u v 6 n t a r e a
i n l e l e p l i l o r ?N" e f e r i c i tian t r e p d t r u n d e raec a r a c t e r i s t i c i lporro s t i eiin p e r s o a n a
s ai l f i c u s b a c [ i o n e zlea f e l d e r e p e d ep r e c u m
9 6 n d i , , , i nc a r t en u e s t es c r j sn i -
m i cd e s p r eb a r b am i c E; i c a p u lm i c c a s e r n n ea l ep r o s t i e i "N. u a v e ai n s bl ai n -
d e m i n t n i c io f o a r f e c i n , i c i u n b r i c i ,p e n t r ua - ; i s c u r t ab a r b aA . ; a d a r f, a g h i h u l
a p e l Ei n , z e l u l s i u l, a u n s f e ; n i cp, e n t r ua - 9 is c h i m b al u n g i m e b a 6 r b i ip. r e c u m
o f l a m i s e a p r i n s eb a r b as a d i n c a u z af o c u l u i .p i n d s d o p o a t Es t i n g e b , a r b ai i
e r ad e j ac o m p l e tp 6 r l i t d p , i e l e af e l e i a r s 5d i n c a u z af o c u l u i n e a g r id e l a f u -
:i
n i n g i n eP. e n t r uc d t o t n u s e p u t e aa r ; t af t r E b a r b i s i c u r d n ii n f a t aa l t o ro a -
m e n i- c u a t a tm a i m u l t i r rf a ! ae l e v i l osrd i- a v ut i m p s u f r c i e nstEm e d i t e z e
L 6 n g ip r o p o z i ! i fau n e s t 5,:, c a p u m l i c : i b a r b am a r es u n t s e m n es i g u r ep e n t r u
p r o s t i e "s, c r i s ec u l i t e r em a r j :, , A c e a s tai f i r m a t i es - a d o v e d i ta f i a d e v i r a t ai n
p r a c t i c S .("P o v e s tpee r s a n i )
Adesea, in limbajul uzual, starea de boald devine o jignire:

. ,,Nu este
r{ecAtun nevrozat". ,,La cum se poartd, nu poate fi c{echischizofrenic,,.
,,Nu vreau sri am de-a face cu Asemencapsihopafi,,. Astfel, tacit, are loc
ceva, ce poate avea consecinfe vaste asupra celui in cauzd. se generali-
Introducere ir:rpsihoterapia pozitiva 33
zeazdun presupus tablou clinic gi se pune semn de egalitate intre simp-

tom pi personalitate. Se confundi ,,a avea o boald" sarl ,,a fi bolnav" cu
,,a fi un bolnav", ,,a te purta nevrotic" cu ,,a fi nevrozat".
,,Doar un nemernic"
O femeiecdsdtoritaraspindi urmdtoarelecuvinteprintre prietenelegi
rudele ei: ,,Sofuln-reuesteun nemernic,nu mai vreau sd am de-a facecu
el". Seindepirti de ei din punct de vederesexualgi pini la urmi intentd
divorf. La o petrccere,sotul dansase,obraz lAngdobraz,cu sofia unuia din
prieteniifamiliei.I)entrusofialui, acestaa fostun motiv suficientde puter-
nic pentru a anula doisprezeceani de cdsnicierelativ fericiti si de a vedea
i n s o fu l e i d t r a ru n n e m e r n i c .
fii nu numai simptomele gi trisiturile sunt generalizate. Tocmai in

domeniul gtiinfelor privitoare la comportamentul omului se inmulfesc
neinfelegerile, de care nu sunt ferite nici psilrologia, nici psihiatria, nici
psihoterapia. Este vorba despre inclinatia de a stabili relatii intre situa-
fii gi fapte, fdrd sX fi fost dovediti in prcalabil veridicitatea acestor re-
lafii. O birbie mare trece drept semn al energiei; o frunte latd drept
semn al inteligenfei; un defect de vorbire drept semn al inapoierii min-
tale; strungdreala drept semn al iscusinfei in afaceri; mAiniie fine drept
semn al senzualitdfii.
Rezumah Tianspusd in c{iagnoza psihiatricd, povestea orientali despre

semnele sigure ale prostiei capita o noui insemnitate: indispozifia mati-
nalX, constipafia pi insomnia nu sunt intotdeauna simptome primare pen-
tru o depresie ,,endogend" . La fel de pufin putem diagnostica o obsesie
numai in baza unor g6ncluri gi idei iepite din comun. ,,Aauzivoci" nu in-
dicd intotdeauna neap5rat o schizofrenie. Diagnoza criticd inseamni mai
mult decit aplicarea unor reguli de fier. Acest lucru este valabil in special
in psihiatrie, psihologie gi psihoterapie, cici de diagnozele lor depinde tra-
tarea uiterioard a pacientului gi, prin aceasta,soarta sa. Chiar gi cAnd o tul-
burare influen,teazi durabil personalitatea, ea nu reduce omul la simptom.
Existd oameni cu simptome nevrotice, insi nu exist.i nevrotici.
4. Vi aflafi la locul potrivit?

N u t o t u ld i n t r - od a t i
U n m u l l a f ra, d i c du n p r e d i c a t oirn, t r i i n t r - o s a l 5 ,p e n t r ua ! i n e o c o n f e r i n f d .
S a l ae r ag o a l Es, i n g u r ap e r s o a n p
t r e z e n t fdi i n d u n t i n E r g r 5 j d a rc, a r es t i t e ai n
p r i m u lr E n d P . r e d i c a t o riul li n t r e b Ep e g r i j d a r :, , N ue s t en i m e n ia j c ii n a f a r i d e
t i n e .D u p bp i r e r e at a , a r t r e b u is Ev o r b e s sc a un u ? "A c e s t ar j s p u n s e,:, D o m n u l e ,
e u s u n tu n o m s i m p l uN . ui n f e l e gn i m i cd i n c e e ac ep r e d i c a fDi .a rc i n d i n t r ui n -
t r - u ng r a j d; i v d dc dt o l i c a i ia u f u g i t ; i n u m a iu n u la r i m a s ,e ui l v o i h r E ntj o t u s j
p e a c e l a "P . r e d j c a t o r u il ium
i e r s e r bl a i n i m Ea c e s t ec u v i n t e; i i s i i n c e p up r e d i c a .
Vorbm i a i b i n ed e d o u i o r e .A p o is e s i m ! if o a r t eu ; u r a t; i f e r i c i ;t i d o r is i a fl e d e
l a s p e c t a t o r icne m b s u r ii i p l i c u s ec u v i n t a r e sa a .E li n t r e b d : , , f i - p al i c u tp r e d i -
c am e a ? "G. r d j d a r rudl s p u n s e : , ,vE-ua ms p u sd e j ac ; s u n tu n o m s i m p l us i c i n u
i n l e l e gp r e am u l t e .D a rc 6 n di n t r ui n t r - u ng r a j ds i v E dc Et o l i c a i ia u f u g i ti n a f a -
r d d e u n u l ,e ui l v o ih r i n i p ea c e l aN . ui i v o id a l u i i n s i t o t n u t r e t u l "(.p o v e s tpee r -
sand).
'liatarea
l,.oinavilor psihici reprezinti in istoria umanitifii tm capi-
tol deosebit gi, clupi pirerea mea, foarte trist. Cu toatd nesiguranla care
guverneazi acest domeniu, se gdsesctotupi mereu indicii pentru fap-
tul c.l relalia cu boleavii psihic depinde de orientirile unei societafi in-
tr-o anumitd perioadi cle timp, cu privire la lume pi la imagfutea orlu-
lui. Psihologia culturali a demonstrat ci peste tot acolo unde nu este
luati in calcul dimensiunea temporald, se ajung,eia fixafii gi incercdri
nepotrivite de infrAngere a rcalitafii - in politici, ;tiinfa gi reiigie. Un
erxemplu elocvent ne ofer.l inainte de toate gtiinfa. Degi ea conduce de
ce'lemai multe ori la noi descoperiri, aici pot fi intalnite nu tocmai ara-
reori fixatii dogmatice, care se opun noilor descoperiri, in cotrformita-
te cu timpul lor. CAteva evenimentc istorice stau mdrturic:
CiordturcBrutn a fost ars pe rug ca ere-ticin anul 1600 c,n., pentru cd

a afirmat, printre altele, cd Pdmantul se firvirtegte in jurul soarelui. Cifi-
va ani mai tArziu Golilei a fost ncvoit si renege descoperirea sa privind
noua irnagine a lumii.
Coluruba fost luat in derAdere ;i batjocorit de citre irfelepfii timpu-
lui sdu care au stabilit dogmatic cd daci navele ar reugi sd ajungd pAna
la cel5lalt capit al pdmAntului, le-ar fi imposibil sh se intoarc.l.
Galaori, initiator al gtiinfei electricitafii, a fost luat in derddere de cd-
tre colegii sii invdfafi gi poreclit ,,profesor de clanspentru brcagte". Har-
aey, carea descoperit circulafia sAngelui, a fost umilit de cdtre colegii
sii, iuAndu-r-se;i postul de la catedrii. C5r'rdIgnatius Senmrcl-rueis a cles-
coperit lpsa igienei clrept cauzi pentru febra liuziei pi a pretins mti-
suri corespunzitoare in spitale la napteri, a fost dugminit de citre co-
legii sdi. Dupi introducerea unor mdsuri de igiend rr.raisevere a scizut
vizibil rata de mortalitate a rnamelor. C?nd stephensona descoperit lo-
conrotiva, matematicieni europeni cunoscufi ai timpului s.iu au incer-
cat ani intregi si demonstreze ci mapindria sa nu va putea trage nicio-
lntroclucere in psihoterapia pozitivi 35
data o greutate pe gine netede, pentru ca rofile s-ar roti firi si migte
trenul inair-rte.Danuht a fost dqminit pentru teoria sa despre aparifia
speciilor (Esslernont, 7963).Mesnter, care a cercetat magnetismul, rele-
vAndu-i importanfa in procesul hipnozei, a fost considerat un garlatan.
O soartd asemdnitoare a avut gi farmacistul francez Cott6,clnd a intro-
dus autosugestia printre metodele ;tiinfifice. Cind L'reud,intemeieto-
rul migcirii psihanalitice, a prezentat in fala comunitifii medicilor din
Viena un caz de isterie masculini a fost respins intr-o asemenea misu-
rd, incAt nu a rnai vizitat niciodatd acea comunitate.
Abordarea istorici a conceptului de boala ne indici faptul cd atitu-

d i n i l e v a l a b i l ea z i c u p r i v i r e t a U o t i ; i o a m c n i i b o l n a v i p i l t l i . n u s u n t
atdt de firegti, gi prin aceastaatAt de necesare,cum ni se poate pdrea la
prima vr:dere. Pentru cd formcle de tratarnent in cazul tulburirilor psi-
hice nu s-au schimbat numai in decursul istoriei, ci au beneficiat, in
plus, gi cle tipuri cle tratament specifice diferitelor grupuri geografice
gi sociale, se impune descrierea relaliei fafd de bolnavii psihii cu aiuto-
rul rnodelelor. Lt urma cercetXrilor in domeniul literaturii istorico-mc-
dicale gi sociologico-medicale, am alcdtuit urmdtoarele modele: mode-
lul divinizirii, modelul demonilor, moclelul picitosului, modelul
stigmatului, modelul genetic, nrodelul volitir,; modelul medical gr mo-
delul mediului inconjurdtor.
lVlodelul divinizirii: in Grecia clasica,dar gi in unele culturi indiene,

bohavul psihic era vdzut ca un mediu divin; era divilizat. Comporta-
mentul tulburat, st.lrile derconfuzie, pe care lc intAlnim de e.xemplu in
cadrul schizofreniei sau al bolilor epileptice, era vizut ca expresie a unel
influenfe imperceptibile divine. Dumnezeu sau un zeu l-ar transforma
pe bolnav in purtitorul siu de cuv6nt, poate chiar in unealta sa. Aceas-
ta explici pozilia inilfdtoare a bolnavilor psihic; ei stdteau in apropierea
preofimii gi a celorlalte institufii religioase. Prezenfa lor era perceputa de
restul poporului drept o binecuv6ntare. O terapie, o schimbare a acestei
imagini nu era posibild in cadrul acestui model. Modelul divinizarii se
regisegte gi astizi in relafiile cu bolnavii, fdri a mai avea o motivafie pnn-
cipal religioasd. Acest model este cu adevirat vizlbll in formele indivl-
duale de nevroze familiale, in cadrul cdrora un membru al familiei devi-
ne exponent al simptomelclr pentru intreaga problematica familiatd.
Omului bolnav i se atribuie un rol special, aseminitor divinitifii: dcvi-
ne deosebit, figur5-cireie a grupului familial.
Modelui demonilor: Se spurre in general ci bolnavul este posedat

dc'duhuri rele, dernoni sau diavol. Fortele misterioase bdntuie bolna-
vul gi il determind sd dezvolte manifestdri de comportament bizate,

de neinleles ;i amenir-rfdtoare.Aceasti concepfie a pirut plauzibild,
deoarece, conform acestei imagini asupra lumii, peste tot existd du-
huri bune sau rele care acfioneazd binecuvAntAnd sau blestemdnd.
Aceastir perspectivd recomandd o terapie: individul neadaptat era exor-
cizat. Ca mijloc de exorcizare erau folosite incantafii ;;i rugXciuni' Pen-
tru ca diavolul sX piriseascd trupul uman, au fost inventate diferite
rnijloace pentru a-l alunga sau momi. Chiar dacd oamenii se simfeau
intotdeauna pufin neajutoraji in acest proces, corpul era vizut ca un
domiciliu permanent al diavolului, ceea ce determina aplicarea clis-
melor gi a impachetdrilor la rece. $i mirosurile dezgustitoare 9i mttzi-
ca clisonantX ajutau de asemenea la izgonirea diavolului. Erau folosi-
te 9i mijloace mai violente de exorcizare: de la bdtaie sau incitugare
pAni la tortura sistematicd.
Loviturile fizice aplicate in scopul exorcizdrii s-au pdstrat, dupi toa-
te aparenfele, pdnA in zilele noastre. Astizi, domeniul exorcizf,rii il re-
prezinti printre altele cdsdtoria,relalia gi educalia.Aceasti paraleli nu
pare incorect.i, cici la fel de neaiutorate cum se simfeau comunitdfile
altor timpuri fafi de bolile psihice, tot aga se simt 9i pirinfii 9i educa-
torii din zilele rroastre fa[i cle manifestdrile de comportament demoni-
ce gi ameninfitoare ale copiilor lor. Pare cd ei in9igi se apdrd, cAnd igi
lovesc cr-rpiii,de ceva ce ii infrico;eazd, neputAndu-i face fafi intr-un
alt mod. Se spune ci terapiile de goc ale psihiatriei, ca de exemplu elec-
trogocul, care au fost la modd ani de-a rAndul, erau legate cle idei pro-
venite din confinutul acestui model.
Modelul picitosului: La baza sa std concepfia unui Dumnezeu riz-

bunitor gi cirept, care menfine orclinea c{unlnezeiascdin viafa oameni-
ior. Poruncile legate de aceastd perspectivd reglementeazd relaliile in-
terumane gi stabilesc norme psihosociale general valabile. Un inventar
al poruncilor, cum ar fi, de pildd, Decalogul, pretinde: abginereade la
agiesivitatc (politele), sinceritate, sLrpunere,fidelitate, credinfd etc. Alte
texte de porunci divine cuprind prescriplii legate de curdfenie sau in-
dicafii privi-nd comportamentul negustoresc (chibzuinfi, cumpitare,
irecredere).$i relafia cu viitorul e stabiliti intr-un fel destul de detaliat
(incredere, speranfd etc.). Un asemenea model incurajeaz.i agresivitifi
de comportament specific culturale. Adesea, se aude in Orient ,,NIi rog
la Dumnezeu si ili trimiti o boali pentru acesteingelXciuni (nesinceri-
tate) ale tale, pe care nici un medic sd nu o poati vindeca". Conform
altor concepfii, copiii sunt pedepsifi pentru picatele pdrinfilor pAnd la
a treia generafie. In cele din urmi, modelul pdcitosului are consecinfe
directe asupra perspectivelor mijloacel<tr terapeutice: pentru cd nu se
Introducere in psihoterapia pozitivd 37
dorepte acfionarea impotriva voinfei lui Dumnezeu, se renunfd la in-

tervenfiile terapeutice. Bol-reavul,in special bolnavul psihic, e privit;i
judecat in orice caz cu indurare.
Modelul stigmatului: in vremurile cregtinismului timpuriu, bolnavii

erau privifi cu compasiune: erau considera,ti lovifi de soarti, stigmatizafi,
purtand prin suferinfa lor coroana de spini a lui Cristos. poate fi vorba
aici cle o iclentificare. Boala nu este ceva detestabil, ea reprezinti intr-un
fel o anumitd indurare. si aici, suferir-rlaeste din voinfa lui Dumnezeu.
Bolnavul nu este chinuit, spre deosebire de modelul pxcdtosului gi cel al
demonilor, ci tolerat cu compasiune: ,,Sensul viefii este de a suporta su-
ferinfa. singura fericire acceptatd este indurarea suferinfei so4i1 umane.
Nu vreau si fug de aceastddatorie" (v5duvi in vdrstaide 48 de ani).
Modelul genetic: Modelul genetic are la bazi experienfa faptului

cd oamenii unei noi generafii posedd caracteristici aseminAtoaie sau
c'l'riaridentice cu ale generatiei precedente. inainte, fenomenele legate
de ereditate erau cxplicate cu ajutorul a;a-numitei mo;;teniri genetice.
r\stdzi, cromozomii gi genele sunt considerafi purtdtori ai caracteristi-
cilor genetice. situalia ereditifii caracteristicilor fizice variabile este
transferati gi in domeniul psihic. se presupune ci atat caracterul, cat gi
insugirile, pr€cum ordinea, incrcderea, lipsa de franchefe gi sinceritate,
comportamentul, ribdarea, dar gi inteligenfa se moptenesc.Chiar daci
teoria gtiinfificd a ereditilii aduce in cliscufie anumite legdturi cu do-
meniul psihicului, modelul genetic generaliznt rdmane irrdoielnic. Afir-
mafia: ,,Minte de stinge, asta a mo;tenit-o de la tatil siu,,, este mai mult
decdt o simpld constatare asupra anumitor calitdfi morale, in cazul de
fafi sinceritateaunui om. Mai clegrabd,prin aceasti afirmafie se for-
meazd concepfia conform cireia acest comportament este p6ni la urrnd
inevitabil gi imposibil de modificat. Aici, ereditatea este sinonim.i cu
destinul prestabilit, ciruia nimeni nu i se poate impotrivi. Aceasta in-
seamnd doui lucmri: rolui pe care il poate juca un individ ilrtr-r.rngrup
este stabilit in funcfie de comportarnentul sau presupus a fi determinat
genetic. schirnbirile cie comportament nu sunt posibile, pentru ci in-
totdeauna comportamentul mogtenit va iegi la iveald. Asifel, educato-
rului ii este oferitd imediat o scuzd in cazul epecului pedagogic: Cu acest
material genetic nu se putca face nimic mai multl posibilitdlile de tera-
pie sunt foarte limitate din perspectiva accstui model; sunt preferate in
general mai ales {orme de terapie fizicd.
Modelul volitiv: Acest model igi are ridicinile in iiuminismul eu-

ropean. omul devine misura lucrurilor. El posedi libertatca cle a deci-
de singur gi de a transpune aceasti dccizie cu ajutorul voinlei in reali-

tate. Din Punct de vedt're psihol.gic, aceasti ctluct'ptieduce Ia idei ase-
mdndtoare: omul e liber sd ipi hotirascd, prin propriile-i forfe, singur
soarta. El ar trebui chiar s.l fie capabil sd iasd singur din rnlagtina in
care se scaldd.Aceasti pozifie, consideratd de societateca fiind una li-
berali, ii atribuie fiecdruia puterc absolutir, inclusiv puterea de a se
si'rfi liber, de a gAndi liber gi de a acfiona ca un om liber. pe aceastd
idee se bazeaz,1.pi ic-leologia,,de la spilitor de vase la milio'ar,,, con-
form cireia gi cel mai sirac om poate si obfinir tot ceea ce ipi doregte
daci posedi o voinfi dcstul de putcmicd pi o imagi'c clari a scopului
pe care isi doregte sd il atingd. Sunt apezatein prim-plan scopurile ex-
teme. scopurile interne, viafa afectivi gi ernofionalii, devin mijloace
pentru atingerea lintei propuse. Conflictele psihice capiti deci o im-
portanfi de gradul al doilea; poti rezolva toate problcmele daci vrci cu
adevdrat. Refugiul in performanfd gi muncd serve;te menfinerii con-
ceptului insugi: egti puternic, nu mai e;ti slab ;i dependent, gi aceasta
ptrtere trebuie dovediti mai ales abunci cdnd este roasi de dubii clir-rin-
terior. Problemele cu copiii sau cu partcncrul de cuplu sunt deplasate
citre exterior, inspre profesie pi activit5ji ca.rese afld dincolo cle sfera
incircatd conflictual: ,,Cum pot eu, orn de succes,sd am probleme in
cdsnicie? I)aci reupesc si ma descurc cu arrgajafii, de ce sd nu reu;esc
acest lucru gi in relafia cu sofia ;i copiii mei?" (director in vArsti der3g
de ani). Psihoterapeutul este considerat a fi inutii, pAnd la urmi netre-
buincl clecdtsi te aduni, pentru a-fi rezolva problemele. Astfel, este sti-
mulati intr-adevdr voinla de vindecare a pacientului, functiile Eului
putand dobandi o anumiti stabilitatc;foarte mulfi pacienli sc simt insi
irernediabil depdpifi in fafa unei asemenea pretenfii. Un exemplu este
ctepresivul, care se simte coplegit gi lipsit de orice inifiativd. sfaiul, con-
form cdruia ar trebui sd se adune, sd nu renunfe, atinge irr el exact lt'
cul cel mai dureros, cici el insugi pare s.l se istoveasc.i ir:raceasti ltrp-
td' Nli s-a int6mplat sd observ adesea pacienfi depresivi care au trecut
prin crize interioare profunde tocmai datoriti unor asemenea sfaturi
date de cunoscufi binevoiiori.
Modelul medical: Modelul meclical pleacd de Ia rrremisa existentei

unei relafii intre cauze (interne) pi simptome (exteme). Terapia .or,lp,ir-
tamentald afirmd cd, dimpotrivi, o asemeneaseparareintre simptom
pi cauza aparifiei sale nu este necesari in cazul bolilor psihice; vincle-
carea simptomului reprezinti vindecarea bolii. critica noastrd fintepte
intr-o altd direcfie: in relafia dintre simptom pi cauza apare u;or un
scurtcircuit. se line cont de cauzele inteme, fizice, neglijindu-se condi-
fiile aparifiei pi dezvolttirii bolii. Printre acestea,se numiri factori psi-
hosociali, obignuinfe alirnentare sau diferitele concepfii privind consu-

rntrl de alcool, mi;carea fizicit, nicotina, sandtatea boila in general.
;i
supiririle la locul de munci, certurile familiale, stresul perrnanint, ese-
c r - r r i l ed, e z n a d c j d c ag i s c n t i m e n t u l i n u t i l i t a f i i t r e b u i e v a z u t e c a f a c t o r i
etiologici, care influenfeazi evolufia bolii, modificandu-i gradul de su-
ferinfi. cu alte cuvinte:_pare a fi problernatici incheiereiunui proces
diagnostic prin simpla diagnosticarea unui ulcer stomacal,cand'e clar
cii acestedureri stomacale rru apir-ut in urma unei necesitdfi interioare
puternice orientate cdtre performanfd gi dovedirea acesteia in exterior.
consccinfa modeiului rnedical in forma sa puri o reprezintd restrAn-
gerea iimitelor diagnozei in perimetrul cauzelor interne, adicd a celor
fizice. Factorii carrenu fin tle aceastdrelafie cauzi-simptorn sunt vitzuti
c a n e a p a r l h a n d n r e d i c i n e i; i c o n s i d c r a f io c h e s t i u n ep a r t i c u l a r i a p a -
cientului, conforrn cu modelul liberal, genetic sau cei al mediului in-
conjuritor. Ivledicii pi personalul specializat surt rdspunzitori cu trata-
rea bolilor. Prolrlemele gi clificultdlile de comportament aferente bolii
r d m . r n u n d e v a s u s p c n d a t e .i n g e r r e r a l ,s u n t i n g r i j i [ i a c c i p a c i c n t i c a r e
au atins deja un grad incleajtu-rsde inalt ir-rboala lor, meclicina multu-
mindu-se s.i-i ajute pe cei care au cizut deia in fintAna.
Abia in ultirnul timp au fost efectuate cercetdri in medicina preven-
tivd, psihoigieni, asistenfdmedicali gi autoajutor, cercetdricarL depa-
;esc modelul medical lirnitat.
Nlodelul nrediului inconjuritor: Ia in cclnsicleraresemnificatia fac-

toriior de mediu in detrimentul experientelor e'idente, dovedite
;tii'-
fific. orice comportament se afli in legituri cu mcdiul extcrn. Nu exis-
ti un comportament pur, care sa ia nagtere intr-u. vaccum social; pi
chiar clacd ar exista acest vircuum, el ar fi o irnurnitii calitate a mecliu-
lui. Cele mai simple actiuni de cdutare, atunci cand ne este foame, de
exemplu, sunt dirccfionate citre un mediu extern, in care binuim ci
existd hrand. Chiar pi sentimer-rtulfoarnei presupune, in ciuda caracte-
rului sdu psihcllogic,faptul cti mediul r-a refuzit organismului hrana
pentru o anumiti perioadii de timp. Aga cum situatia erediHlii legati
de crornozomi ;i gene ca transmititori genetici a dus la concluzia ci tot
ceea ce fine de comportamentul uman izvorigte clintr-o predispozilie,
tot a;a se poate crede, avand in veclere perspectiva ci oiicc aciirr.,e a
uoastri se afld in legdturi cu mediul extern, cd mediul este
,,vinovat de
tot 9i cle toate". ornul este un produs al mediului s.lu. Rdspunzdtori
p e n t r u t u l b u r a r i s u n t , | a r l i a l , p a r i n ! i i : , , A t A t at i m p c i t t r a i e s t ic u p i r i n _
fii tiri, egti dependent rie ei". ,,i;i r,'amergc mai blne clupd ce u"ifi d"_
vcnit independent {ata de parinlii tai,,, ,,Nu ma mai poate ajuta nimeni,
rrr-arrdistrus parinf ii ".
Celilalt ,,fap ispSgitor" este societatea. in special i. cliscufiile poli-

.
tice, aceasti temi devine adeviratd munifie: ,,Distrugegi ceea ce vx dis-
trugel". Aceasti perspectivi se referi la acele ropo,:trrri sociale perce-
p"1". :u neclreptifi. acestui punct de vedere, este pus la
.Conform
indoiald.insugi scopr.rlpsihoterapiei: la ce ii folosegteomului sd se adap-
teze nedreptililor sociale existente, daci nu sunt schimbate dinainte
condifiile sociale? Este pusd in clisculie terapia indivicluald:
,,intr-o so-
cietate anormali, este nonnal si fii anormal;'. insa psihoterapia se
ocu-
pd in esenfa ei de individ gi de conflictele sale, care desi reflectd factori
sociali, nu se lasi redusd la ace;tia.
Ilezumat: omul a fost tratat dintotdeauna; ce s-a schimbat sunt nu-

rnai formele gi confinuturile tipurilor de tratame.t. principiile psihote-
rapiei depind de o anumiti imagine asupra omului, caracieristicd unei
anumite perioade istorice. In funcfic de posibilitdfile timpului, ir:rfunc-
fie de problemele pi rn'delele intdlnite s-iu schimbat;i modalitifile psi-
hoterapeuticc'. Avem posibilitatea de a alege azi unmoclel sau altul.
Fie-
care dintre acestealternative are consecintcle sale specifice. Ele sunt
de
cele mai multe ori intr-un fel sau altul dependente cultural gi situafio-
r-ra],determinAnd astfel conflictele gl moclihtalile lor de prelucrare. Ag-
teptirile privind rolul terapeutului se schimbi in funcdl de treburnte_
le ;;i,necesitifile rnediului i.conjuritor.. Timpurile actuale au creat
condifii care influenfeazi dezvoltarea fiecdrui om in parte, chiar dacd
noi dorim sti inchidem ochii in fafa acestei realitali.
5. Caricaturiale psihoterapiei
Cdmilaperfectd
P a t r ui n l e l e p tti r e c u r ia c u mm u l l ia n ic u o c a r a v a npi r i nd e s e r t uKl a w i rs. e a -

r a p e d e a ium p r e u n ii n j u r u l f o c u l u ;i i v o r b e a ud e s p r ee x p e r i e n t e l o e r .L i u d a u
d i n t o a t Ei n i m aa c e l ec J n r i l ec a r ei i u i m i s e r dp r i n m o d e s t i al o r ,a c i r o r p u t e r eo
a d m i r a u; i a c E r orrd b d a r ue m i l i e r ap e n t r ue i a p r o a p de e n e i n l e l e s . t o t rs u n -
,,Noi
t e m m a e ' t r ia i p e n e i "v, o r b iu n u ld i n e i . , , s i s c r i e ms a us Ed e s e n E m c e v ai n c r n -
s t e a ; il a u d ac i m i l e j " c. u a c e s t ce u v i n t ep, r i m u d l i n e i l u Eu n s u ld e p e r g a m e n t
; i p l e c d i n t r - u cn o r tl u m i n a tn u m a ic u l t m p i d e u l e i .D u p i c i t e v am i n u t J ,i e ; i ; i
l e a r i t d c e l o rt r e i p r i e t e noi p e r as a .D e s e n a soec d m i l dc a r et o c m a is e r i d i c ad i n
p o z i f i ad e r e p a u sc. E m i l ae r aa t 6 td e b i n er e p r e z e n t a ti ln, c 6 ta p r o a p a e i f i z i sc i
e v i e .U r m i t o r u li n t r i i n c o r t ; i i e s ia p o il a s c u r tt i m p . E l a l c i t u io c a r a c t e n z a r e
scurtE d e s p r ef o l o a s e lpee c a r el e a d u c eo c t m i l i u n e ic a r a v a n e ce. l d e - a lt r e i l e a
scriseo poeziefermecdtoarein carecomparardbdarea cimileicu ceaa uneifemei.
Introclucere in psihoterapia pozitiva 41
A p o ii n t r S; i c e ld e - a lp a t r u l e ai n c o r t; i l e i n t e r z i s ec e l o r l a l lsi 5i l d e r a n j e zien
v r e u nf e l .D u p Ec 3 t e v ao r e ,c i n d f o c u ls es t i n s e sdee m u l t ; i t o v a r i ; i il u i a d o r m i -
s e r ds, em a i p u t e a ua u z i n c i dj n s l a bl u m i n a t ucl o r tz 9 6 r i a t upl e n i l e;i i c 6 n t e c u l
m o n o t o ni.n z r u au r m i t o a r ec, e it r e ii l a ; t e p t a r i n z a d a rp e t o v a r S ; ul o l r ,l a f e l ; i
a d o u a; i a t r e i az i .P r e c u mp e r e t e l de e s t S n c iEn c h i s i n s p a t e l l
e u i A l a d j nl,a f e li l
a s c u n d ecao r t u p l e c e ld e - a l p a t r u l e i
a n ! e l e p tI.n s f S r ; i ti n
, c e a d e - a c i n c e az i ,i n -
p a r t e c e lm a i s j l i t o d
r i n t r ec e i s i l i t o riie ; i - n e dormit,
t r a r e ai n c o r tf u d a t dl a o ;i
cucearc)ne a d d n c s
r i o b r a j i s
i u p l i . B i r b i a i i e r ai n c a d r a t ;d e o b a r b d n e r a s ES e
a p r o p i ed e c e i l a l lci u p a ; i o b o s i l is i c u a s e m e n e ea x p r e s i a e f e l e i ,d e a i f i z i sc 5
m 6 n c a sneu m a il i m 6 i v e r z iD . e z g u s t aat r, u n c do l e g S t u rcdu s u l u r d i ep e r g a m e n t
p e c o v o rP . ep a r t e ae x t e r j o a rai p r i m u l u is u l e r as c r i sc u l i t e r em a r l; r l a t e : , , c ; -
m i l ap e r f e c t sba u :C u ma r t r e b u is df i e o c i m i l 5 . . . "( P o v e s toer i e n t a l d )
FdcAnd abstracfie de activitatea psihoterapeufilor profesioni;ti, gd-

sim in toate celelalte forme de relafii interumane momente asemdnd-
toare psil-roterapiei.Prin aseminator psihoterapiei infelegem oricc in-
fluenfi reciproci intre doui persoane, care determini schimbarea
cornportamentului partenerului, direcfionarea sa in sensul dorit sau
protejarea sa fa[5 de consecin]e nepldcute. Pentru cd in general tulbu-
ririle psihice nu i;i au originea in psihoterapia profesionali, ci se dez-
voltd in relafiile interpersonale, ne pare a fi necesari indreptarea aten-
in viala
fiei c5tre acei factori patogeni gi terapeutici care acfioneazi
sociald.Acest aspect capitd importanfi in special in ceea ce prive9te
psihoterapia preventivd ;i psihoigiena. Posibilitdlile institufiei numite
,,psihoterapie" sunt mult prea mici pentru a se putea renunfa cu u9u-
rinfi la luarea in considerare a acelor capacitafi psihoterapeutice care
se afld in afara institufiei. Din nurndrul rnare de feluri in care se pre-
zinti psihoterapia neprofesionistd, noi am ales urmdtoarele dome.nii:
,,psihoterapia populari", ,,psihoterapia juridici", ,,psihoterapia econo-
micd",,,psihoterapia astrologicd",,,psihoterapia meclicald" Pi,,psiho-
terapia gtiinlifica". Dacd noi prezentim acesteimagini Pe post de cari-
cattiri indici foarte clar faptul ci ele au g.lsit prea pLrlina consideralie
in sisternul traclilional de sdndtate.Poate reugim s5 atragem atenfia asu-
pra acelor capacitifi pAnd acum neexploatate, dar foarte prefioase clin
punctul de vedere al psihoigienei, care pot fi folositoare pentru om din
perspectivi psihoterapeutici.
Psihoterapia populari:,,Aclunafi-va"
l'sihoterapia populard este,intr-un sens strict, o ,';tiinfi" in sine, care
ctxrfine un numdr incomensurabil de diferite sisteme psihoterapeutice.
De ea lin proverbele, gAndurile intuitive, fabulele, povegtile, ca modele
de rezolvare a conflictelor adaptate literar sau artistic. Proverbele 9i ir-r-
4? Nossrat Peseschkian
felepciunile populare indeplinesc atat o functie de ajutor in viafd, cAt gi

una de moto, precedAnd prelucrarea unor conflicte: ,,Adapteazi-te in
lume, cdci capul tdu este prea mic ca ltmea si i se adaptezel" Acest pro-
verb te ajuti si ajungi la un compromis crr Incligerabilul, insti in foarte
putine cazuri este ,,digerat" de citre insigi persoana in cauzd. Norrnele
gi valorile recunoscute intr-o societate ca fiind corecte sunt de asemenea
transmise prin zicale; ele apar in fabuie, sunt redate prin exemple de in-
timidare sau sunt puse intr-o lumind rnai pufin severi:
,,Numai lapii au nevoie de succes permanent." (IIiltV)
,,ln cloui feluri poli reugi in viatd: prin propria ta gtiinfi sau prin
prostia celorlalfi." (La Bruyire)
Acest fel in care se prezintd psihoterapia populari face trimitere ltr
o tradifie in care psihoterapia nu era incd vdzuti ca institufie, ci ca aju-
tor general in viafi. Se referi in mare parte la o unitate de mdsurare a
valorilor recunoscute ca fiind valabile intr-o societate, dorintl si corec-
teze abaterile omului de la aceastd imagine sau sd-l ,,impace" pe indi-
vid cu rnodelul acceptat de citre comunitate. Intr-o manierd asemini-
toare acfioneazd pove;tile, basmelc, fabulele, aforismele, filosofiile de
viafd, romanele gi mitologiile.
Si arta poate fi vizuti ca institufie morald - gi in acest sens are cu
siguranfi gi un rol psiho-socio-terapeutic.Ca artd descriptivi, ea in-
cearci si produci efecte catarctice in teatru prin identificarea cu eroii;
potrivit unui alt concept, teatrul este folosit cu scop precis gi didactic
ca instrument al culturalizirii sociale. Mai popular decAt teatrul este
filmul, in care sunt interpretate parfial situalii ideale sau exemplare, e
abordati agresivitatea sau se urmere;te descircarea prin scene comice.
Muzica se afld in imediata apropiere a triirii guvernate de sentiment,
cdci ea genereazi efecte calmante, inviordtoare, nelini;titoare gi, in anu-
mite forme, care stimuleazi contactrrl intre oameni.
in cadrul psihoterapiei populare sunt impdrfite gi sfaturi, in mare
parte transpuneri ale propriilor clorinfe, extrase din comoara proprii-
lor experienfe:
,,Trebuiesd te mufi de acasddacdvrei sa ifi meargdmai bine", ,,Veisca-

pa de aceastdproblemi dupi ce vei divorfa", ,,Veivedea,dacdili vei schim-
ba meserianu vei mai aveade ce sd te plAngi",,.Adund-te!",,,E;;titotugio
fiicdrafionald!"(apella ratiunecu scopulde a obtinesupunere),,,Sintulezi
gi ifi imaginezinumai acesteboli. Dd-fi pufin silinla!",,,Cevor spuneoa-
nrenii?",,,Teasigur cd vor veni vrenuri mai bune", ,,Dacd, ai aveaun par-
tener,problemeles-ar rezolva de la sine", ,,Nu mai visa, mai bine lucrea-
zd", ,,Yezigre;;it,nu existd nici o problemd", ,,Vefivedea,cAnd vetr avea
copii, problemelevoastrese vor rezolva de la sine."
lntrotlucere in psihoterapia pozitiva 43
Elementele terapeutice din cadrul relafiilor interpersonale se exte-

riorizeazd adesea in mocluri de comportament aproape deloc vizibile.
Asculfi o persoand care are probleme, o sfdtuiegti aFacum crezi tu cd e
bine, ii pui o mAnd pe urnir, incerci sd o incurajezi. Sunt folosite expre-
sii a ciror semnificafie terapeuticd nu este congtientizatd in cele mai
multe cazuri:
Ia-o ugor;Takeit easy;Nu te mai ingrijora, trdie;te pur gi simplu; Nu

mai fi a;;asentimental;Capul sus;Nu te ldsadobor6t;Nu-fi mai faceatdtea
griji;Ce va fi, va fi; It6sule mai bun dec6tpl6nsut;Mult noroc;igi ;in pu-,
nii etc.
Nu arareori intAlnim oameni, in cele mai multe cazuri adepfi fana-

tici ai unor secte religioase, care vXcl religia ca pe un leac unic ;i exclu-
siv: ,,La ce imi folosescmie medicamentele gi psihoterapia, doar mi rog
la Dumnezeu. Ce se intAmpla in ciucla rugiciunilor mele este voinfa
Lui." Ei se bizuie pe funcfia terapeuticd, pe drept recunoscutd, a cre-
dinfei, rugiciunii gi meditaliei gi uiti ci aceasta nu este decAt o parte
care deterrnini soarta omului. Cealalti parte este reprezentatd de abi-
litatea de a cunoagte, de a acfiona activ, cle gtiinfd, cdrora psihoterapia
li se aldturi intr-o misuri importantd.
Rezumat: OricAt ar fi de corecte sfaturile date individual, ele sunt

irosite degeaba,dacd sunt oferite persoanei nepotrivite. Odati cu influ-
enfa crescAndda psihoterapiei de specialitate,gi psihoterapia popula-
ri aplicati de citre profani cAgtigi ir-rimportanfd: multe persoane, in
special oameni tineri, sunt in stare sd vorbeasci mai liber despre pro-
blemele lor, gi fac acest lucru gi in grupuri, aldturi de persoane cu ace-
leagi probleme ca gi ei. Chiar dacd aceastd formi de comunicare se ter-
mini adesea intr-un soi de cerc inchis al paraliziilor reciproce, ea indica
faptul cd existi un potenfial inci neexploatat atAt in aceasti formi cAt
gi in altele ale psihoterapiei populare.
Psihoterapia juridici: ,,Odati gi odati trebuie luati o hotirAre"

U n o m n e v i n o v act ,o n d a m n al ta m o a r t ei,l r o a g Sp ej u d e c i t o rs Em a iv e r i f i c e
t o t u l i i n c do d a t 5c a z u sl i u . , , l u rp e D u m n e z e u c b s u n tn e v i n o v aV t .e c j n um l eu
i n v i d i o sm i - a p u si n c i r c da c e a s tcar i m i , p e n t r uc a r ee u t r e b u i es dp l d t e s a c cum
c u c a p u l . J" u d e c i t o r u l icl a l m e a z d, ,:D a b
r u n u lm e u ,s p u n e - m it,e r o g ,c e p o t e u
s Ef a ca c u mp e n t r ut i n e ? ", , D ec e m Ei n t r e b a !pi e m i n e ? " r, d s p u n d ceo n d a m n a -
t u l . , , A d u c e f ip- le v e c i n uml e ui n i n s t a n ! 5i ,n t r e b a l i -pl e e l ,; i c e r c e t a s[ iu b s t r a -
t u l f a p t e l o r .J"u d e c t t o r us leg i n d i m a i m u l t t i m p ; i p 6 n dl a u r m dv o r b ia t i t d e b i -
n e v o i t o rd,e a i f i z i sc ; t o c m a ib t u s eo c a r a f ic u b a l s a m : , , B u nm u le u ,c e e ac e a i
s p u st u e i n t e l i g e n t ; mi e r i t Sr e c u n o ; t i n l m
a e a .C u v i n t e ltea l ei m i m e r gl a i n i m E
; i i f i f a cu r m i t o a r e as u g e s t i en:e f a c e mi n t i i d a t o r i a; i t e e x e c u t i mA
. p o i ,; i a s t a
!i-o promiteu,il chemdmpe vecinultduin instanli giverific5mtoatdaceastipo-
v e s t ep 6 n Ei n c e lm a j m i c d e t a l i u" i l p r i v ia p o ip e c o n d a m n act u p r i e t e n i ei i, o r -
d o n dc S l i u l usi Ei l e x e c u t e ;si t r i g ic u v o c et a r e :, , U r m i t o r ucl a z v, Er o g l "( p o v e s t e
p e r sn a5) .
lnstanfa rispunzitoare pentru conflictele urnane nu este in mod tra-

difional psihoterapia, ci gtiinfa tlreptului. Certurile, incdlcdrile de lege ;i
violarea normelor convenfionale se poartd, sub protecfia autoritard a sta-
tului, in jungla paragrafelor. Prin aceastase genereazi aproape inevitabil
o intersectarecu competenfele psihoterapiei, fire;tc cu scoptrri diferite.
Cel mai clar exemplu pentru suprapunerile drntre gtiinfa dreptului
gi psihoterapie - sunt exceptate aiii chestiunile presante privincl apli-
carea pedepselor - il reprezinti aria dir.'orlurilor: soful gi sofia care au
problcme de cuplu gi care cre.dcd aceste problernc nu mai pot fi rezoi-
vate in nici un fel nu il privesc pe psihoterapeut ca pe o persoani de
specialitate, competenti. Pentru ei, aceasti persoani este lnai degralrd
juristul, care transpune decizia subiectivi deja luatd intr-o formi lega-
li valida. Acesta se striduiegte. astfel in felul sau si rezolvc probleme-
le sofilor.
,,Cfrtsd tot ugteptfi?"

Un agentde asigurdriin vArstddc 44 de ani,aflatin tratancntpsihote-
rapeuticdin cauzaunor tulburdride naturdpsihosomaticd, inainti o cere-
re de dit'orf.in decursulpsihoterapiei, in carefuseserddiscutategi proble-
m e l ed e c d s n i c i ea l e p a c i e n t u l u ie, l i i r u g a p e a v o c a t u si d u s i i i r e t r a g d
pentru momentccrcreade <livorf.Avoc;rtulobiectd:,,Doctoriicredca gtiu
intotdeaur.ra rnaibirre,ei intotdeaunaifi spun si agtepfi.CAtsd tot a;;tep[i?
Odatdpi odatdtrebuieluati o hotdr6re,gi pAni la urmd suntemdestulde
maturi,inc6tsd lurim singuri asemenea decizii."
Psihoterapeutul nu este nici avocat, nici judecdtor. Ire el nu il inte-

reseazdnici ihestiunea vinei. in timp ce jurisdicfia reprezintti norme-
le recunoscuteoficial sub forma legilor, psihoterapia renunt:i in mare
parte la criterii de valoare absoluti. Situafia delapiddrii ;i a delictu-
Iui de proprietate cle exemplu este rezolvati prin anumite tipuri cle
comportament furvdfatein c{ecursuI viefii 9i prin evaluiri privind sin-
ceritatea, chibzuinta, performanta gi succesul, care pAni la urrni au
dat napte.refaptei pasibile de pedeapsi. Situafia crimei sau a omuci-
derii capdti de asemenea o sernnificalie psihologici din perspectiva
substratului motivelor faptei: crima din gelozie poate fi explicati aga-
lntroducere in psihoterapia pozitiva 45
dar prin infelegerea unui fond unde fidelitatea pi onoarea erau

puter-
nic valorizate. Alte ,,delicte" se nasc chiar clin trebuinfa accentuatd,
degi subiectivd, de a face dreptate. Normelor recunoscute social
li se
opun normele individuale gi de grup, cu care intrd in cel mai rdu
caz
in conflict.
I{ezumat: Psihoterapia incearcd sx vadi orice situafie ca fiind

unicd
pentru indivitl, impreund cu simptomele gi motivele incrividuale
care il
determini pe l'ut om sd acfioneze ?ntr-un anume fel. in locul
pedepsei
apare incercarea de a{ face conptient pe pacient in ceea ce
privegte con-
fintrturile incircate conflictual pi astfel aiestea si ii devina accesibile.
Rdmdne de discutat dacd nu cumva tema comuni a juriscricfrer
pi a
psihoterapiei - normele psihosociaregi conflictere interumane -
nu
ar putea sd determine o colaborare mai strAnsd intensi intre
;;i cele doud
discipline.
Psihoterapia economici: ,,intai piinea, apoi morala,,

P,rcientulcare carrta un cabint't psihotcrapeutic nrr este numai
o fi-
i.ld psihologicd. Ei intrr i'psihoterapie cu probleme gi
greutifi din
viafa de zi cu zi. Aici un rol deosebit il joaca dificuttaliie iinanciare
si
economice: fie cd cineva are prea murgi bani gi se simte astfer presat
ie
q::"ri"l"o-?i cle responsabilita!ile aferente ei, fie cd are prea p.,;lrri Uor-,i
pi lipsa lor ii cauzeazd gre.utdfi. psihoterapia pare a fi in acea'sti
privin-
fd incapabili, gi asta clin doui motive: prihot".up"utul nu are criplomd
nici in d.ept fiscal, nici i' dreptate socialii gi nu va investi el
insugi ni-
mic. Mai mult, el chiar cere bani.
Demersulpsihoterapeutic incepe in rearitate in primul rand
acol.
unde greutifile duc la prelucriri confrictuare ale evenimentelor
si unde
din cauza acestor-prelucrdrideficitare este ingrdditi vizibil
tio".tot"n
de acfiune a omuluiAcest lucru este valabil aiat pentru omul
cre afa-
ceri, care, din cauza unui faliment in afaceri, dorepte si incheie
socote-
lile gi cu yiu{l,:1t gi pentru muncitorul sau angajatul ciruia,
in urma
pierclerii locului de muncd ;i a intrdrii in gomaj, urulu i se pare fdri
sens.
o mare parte a problemelor financiare
;i eco'omice igi iu intr-adevir
cauzele irr afara domeniului economic. Ele se bazeazd,pe d.ecizli
gi eva-
luSri prealabile, care pAnd la urmi trimit la un comportament
norrna-
tiv asimilat.
,,Viitorulnesigur"
,,Trebuiesd muncescat6t de mult; trebuiesd am griji tie viitorur copii-
lor mei" (.m de afaceriin vArsti de 5g de ani, tatd al unui bdiat
in varstd
de 30 de ani gi al unei fetede 28 de ani).
Dacd acepti pacienfi ar fi tratafi numai din perspectivi ecotromicd,

li s-ar lua cu siguranfi temporar de pe umeri cAteva din greutifi; to-
tugi, in multe cazuri, aceastanu ar fi decAt o terapie a simptomului.
Rezumat: Economia este utilizatd mai ales in domeniul politicii ca

leac universal. lnvestifiile financiare sunt folosite ca pretext pentru a
ardta ca s-a ficut tot ce era omenegte posibil. Aceasti atitudine se refe-
ri atAt la administrarea resurselor dir-rcadrul psihiatriei, psihoterapiei
gi dispunerea de ajutor social, cAt;i la cel economic. ,,Know-how"-ul
financiar iniocuie;te misurile psihoigienice numai in cazul atrtomate-
I o r d e s c h i m b a tv a l u t a .
Psihoterapia astrologici:,,Stelele nu sunt favorabile."

In domeniul premedicai s-a rispAndit o concepfie asupra viefii care
dispunea cle o traclilie inclelungata gi cle ul viitor imprevizibil. Aceas-
ta este astrologia, o artd care prezice soarta omullti cititi in stele. Do-
meniile de aplicabilitate aie acesteidirecfii sunt numeroase. Ele se in-
tind de la horoscopul individual ;i consilierea matrirnoniali, in care sc
precizeazi cd Sigetatorul nu este compatibil cu Scorpionul, p6nd la re-
lalia cu propria soartd, de care ar fi rispunzitoare stelele.Funcfia as-
trologiei este intr-adevdr aceeade a simplifica viafa. Ilesponsabilitifile
apis.ltoare sturt aruncate in c6rca stelelot pe care intr-adcvir acestea
le pot purta rnai ugor. Pe lAngd aceasta, astrologia este gi joc de socie-
tate. Forrne ale relafiilor sociale, evenimente din trecut sau trisdturi de
caracter sunt intoarse de pe o parte pe cealaltd pdnd ce se ittcadreazA
in prognozi. Cc rim6ne este sentirnentul plicut de a fi descoperit cu-
noptinfe noi despre sine insupi gi de a-gi fi gisit tur loc solid in rlarea
ordine cosmici, alSturi de stele.
Astrologia este folositi in mod subtil gi ca vehicul de transmitere ci-
tre ir-rdivid a inlelepciunilor de viafd, modalitifilor de rezolvare a con-
flictelor sau chiar a propriilor interese. Ajutorul gi pericolul stau aproa-
pe unuI langacelirlalt:
O tdniri femeies-a opus pAniiin ultimul mornentoperafieiirninente

necesarein unna declangdriiunei crize acutede aperrdicita.Ea explicane-
incetatci trebuie sd se mai agteptecu operafia.Stelelenu ar fi favorabile.
I)acdchirurgul s-arfi mulf umit cu aceastdexplicafie9i ar fi renunfatla ope-
rafie,cu siguranfi stelelear fi lbst gi mai nefavorabile
supraviefuirir.
Aga se poate int6mpla ca astrologia, dar gi ciirecfiile spiritiste inru-

dite cu ea, si clevind obstacol in calea terapiei de specialitate gi si ii per'-
mitf; terapeutului sX intervini abia c6nd este prea tArziu.
lntroducere in psihoterapia pozitiva 47
I{ezumat: Cursul stelelor devine obiect al meditafiei, cursul lucru-

rilor devine numai consecinfi a acesteia.Intervenlia in propria soartd
pare absurdd din aceastd perspectivi. Saadi, cunoscutul poet persan,
care a triit in jurul anului 1200 e.n., descrie problema astrologiei prin-
tr-o parabold:
U n a s t r o l o vge n i n t r - oz i a c a s i; i v i z u u n b i r b a t s t r 5 i n; e z d n dp e d i v a na l i -
t u r i d e n e v a s t saa .S ee n e r v Si i, i n s u l t ;p e c e id o i ; i f d c um a r es c a n d a U l. nom
i n l e l e p t c, i r u i ai i f u s e s ea d u sl a c u n o ; t i n l i c a z u ls, p u s e,' , C u mp o l i s i ; t i i t u c e
s o a r t is e p u n el a c a l es u sp e c e r ,c d n dn u g t i in i c im d c a rc e s ei n t O m p l i n p r o -
p r i at a c a s E ? "
Psihoterapia medical5:,,injuriturile sunt dejecfiile sufletului"

Un derivat al psihoterapiei populare intuitivc este psihoterapia me-
dicald. Aceasta nu se referi la psihoterapia efectuati de citre medic, ci
la acele elemente psihoterapeutice populare care aparfin fiecdrui trata-
ment medical. In ciuda importantei fundarnentale in special pentru re-
lafia medic-pacient, felul in care medicul practician stipAnegte partea
psihoterapeuticd a profesiei sale este ldsat in grija unui al gaseleasimf,
fierului gi experienfei. Nu este de mirare ci aici se nasc Ai se formeazi
rapid proieclii, identificari, generalizdri si ciigee.
Un medic specializatin medicinainternd,carei;;i dorise incd din copi-

ldrie un cAine,ii recomandi unui pacientnervos,potenfial depresiv,si igi
ia un cAine.Un cAinear fi ceamai buni metodS,credeael, pentru a-gidis-
trageg6nclurilede la greutifile sale.
Aici nu pacientul este cel care se iclentificd cu terapeutul, ci medi-

cul insugi este cel care preia, cel pufin temporerr,rolul pacientului, d6nd
sfaturi, in numele medicinei, legate de ceea ce lui ii pare eficient din
perspectiva propriei experienfe cle viafi sau a propriilor dorinfe. Aceas-
ta pseuclo-psihojerapie are in orice caz la bazd, intenfia pozitivi de a
ajuta pacientul. In aceiagi timp insd ea este gi o expresie a neajutordrii
medicului, care nu posedX pentru aceste probleme medicamente sau
metode adecvate. pi aga se ajunge inevitabil la bizarerii.
,,4 stagi a agteptta"

Un pacientcaresufereade atacuride panicdgi ciruia nu i se putusesta-
bili nici o cauzdorganicda acesteimanifestdri,a fost sfdtuit de citre un psi-
iriatru:,,CAndsimfifi cd se apropieun atacde panicd,cel mai bine ar fi sa vd
aSezalipe un scaun;i sd a;;teptafipdnd cdnd trece."Pacientuldezvoltase
acesteangoase duph ce tatdlsdu murisein urma unui accidentde maginb.
4B Nossrat I'eseschkian
,,Mdsirnleamingrozitor"
Un cardiologfoartecompetentii diciu unui pacient,la despirfire,ur-
mdtorul sfat,de care,dup.i propriile salespuse,el insupifinea seamade
multi vreme:,,Acummulgiani am avut un pacient,careatuncic6ndse ener-
va, se calmagindindu-sela Giitz von Berlichingen- Nu md vefi creclepoa-
te, dar gi mie imi folosescacestecuvinte.Esteun fel de moto al meu. Poa-
ie vi r,or fi ;;i dumneavoastrdde folos." Pacientuise calmi spun6nd
cuvintele:,,Si md pupi in funcl".in fafa sofieisale,caredezvoltaseea in-
sigi o seried.etulburiri psihosomaticegi carese enervaregulatin legaturd
cu asemenea vorbe inclecente, el se scuzaspunAnd:,,Injuriturilesunt de-
jecliilesufletului".in decursulterapiei,dupi ce i;i depigiseinhibifiile vi-
zar.icleasemenea cuvinte iritante,sofiasa afirmti: ,,Defiecaredati cAndso-
ful meu spunea a;a ceva,mi simteamingrozitor."
Alte sfaturi date cu pldcere sunt: ,,Dezvoltafi o dozi de egoisrn si-

ndtos", ,,Impunefi-vi voilrfa", ,,Invifafi sa iertafi".
Totugi, medicul nu dispune numai de astfel de rnijloace Psihotera-
peutice populare naturale. El apcleaza rnai degrabd - in tot rnai mare
misurd - la ,,psihoterapia farmaceuticd", care il face si tragd conclu-
zia finali: ,,Dar avem rnedicamente, la ce bun un tratament psihotera-
peutic". intr-adevir, uredicamentul este un ajutor important 9i simpli-
iatea utilizirii sale dc-a drcptul ispititoarc: inghifi o pastili sau o tablcti
gi in scurt timp nu mai ai nici o durere gi nu te mai sirnfi torturat de de-
presii pi angoase. Medicanentele provoacf, o senzafie de u9urare tem-
porarS, insi nu pot opri, de cele mai multe ori, reaparifia problemelor
iu urmdtoarea ocazic. Ajutorul indiscutabil pe care il ofcri devine insi
pericol atunci cdnd din cauza lor este ziddrniciti o posibili psihotera-
pie gi implicit un tratament cauzal.
Rezumat: La fel ctun pacienfi diferifi reacfioneaze in m.od diferit fafd

cle un anumit medicament, nu poate exista nici un sfat care si posede
valabilitate pentru tofi oamcnii, indiferent de deosebirile lor individu-
ale.
Psihoterapia gtiinfifici: ,,Apoi mi-a ingiimat ceva despre selrtimen-

te cle omnilrus sau omnipotenfd!"
O neir-rfelegereinlpinsd la extrem o reprezintd ,,psihoterapia gtiinfi-
fici". Prin aceastanu se dorcFte defiirnarea ceior care se ocup.l de ba-
zele gtiinfifice gi de evolufia experimentali a psihoterapiei. vorbim aici
mai degrabx despre o caricaturi, care din picate nu este inci destul cle
slu,titd,astfel incat si nu igi gdseasci loc in realitateapsihoterapeutici.
Psihoterapia gtiinfifici, la care ne referim aici, s-a lepadat de pacienfi'
trdind autosu{icienti intr-un tum de fildeg. Problemele cu care se ocu-

pd ea sunt dictate in special prin intermediul interpelirilor teoretice.
De cele mai multe ori ea este pufin preocupatd de problemele gi greu-
taifile unui pacient in carne gi oase. Chiar claca o separare intre cerceta-
re gi gtiinla aplicatd este inevitabild, ea este totu;i indoielnica in psiho-
terapie atunci cand teoria este ?mpinsdin cenlrul atenfici, iar pacientul
rim6ne suspendat undeva in afari.
Psihoterapia cu deficit teoretic, aga cum am cunoscut-o in variante-
Ie psihoterapiei populare, rimane practic oarbi. Dimpotrivi, teoria fdri
practicd este filosofie, ;i e'i ii sunt devotafi mulfi psihoterapeufi. Ei iup-
ti cu spada credingei ir-rnumele adevdratei invdldturi psihoterapeutiie
gi al puritafii sale virginale. CAteodata pare cd ea, psihoterapiJ;tiinfi-
fici, igi cauti justificarea, in opozifie cu psihoterapia populird, in fap-
tul cd enunfurile sale au un grad mare de dificultatc de infere'gere,rh-
mAnind accesibile numai inifiafilor. Prin aceasta ea sprijini nevoile
acelora care divinizeazd psilroterapia ca surogat pentru religie. in une-
le cazuri existi o prdpastie adancd intre terapeutul care doregte sd ofe-
re gtiinfd pi pacientul care agteaptd un tratament:
,,5entinrcrta tle Omnilsu s-onmittotenti"

,,I-arnp,vestit despreproblemelemele.Apoi el a dorit si ptiecAteceva
desprepirinlii mei, pentrucd sunt un pic irascibil;;i-aga...
Apoi mi-a po-
vestit cevadespreSupra-Eugi despreun ideal, pe careeu rni-l fixez.Cind
m-a intrebat dacdeducafiami se pare represivd,am incercatsa infeleg ce
voia sdspuni. Mai tArziuchiar nu mai aveamdelocchef;i dintr-, dati mi-a
spuscd md comportregresiv. Aproapecd mi-amiegitdin pepeni.Arn a;uns
apoi si vorbim desprernotoare(motocicleteputernice),i-am vorbit cu en-
tuziasmdesprecai-putere,dar el nu s-aimplicat in discufie.in loc creasta,
mi-a ingdimatcevalegatde sentimentede omnibussau .mnipotenfd!,,(elev
in vArsti de 18 ani, abuzde droguri,problemegenerafionale).
Nu numai psihoterapia orientatd analitic, din care a fost preluat

acestexemplu, are de luptat cu problemarpropriei sale independenfe
;tiinfifice pe care trebuie si o cA;tige in relafia cu pacier-rtul.$i psihotc-
rapeuJii comportamentaligti gi cei care practicd psihologia abisali vor-
besc despre dificultefi comparabile. Un terapeut compoltarnentalist se
pl6ngea:
,,Ve! i Ji desensibil
iztt d sistemttt ic"
,,Acum pufin timp a venit la mine o pacienti, caremd ficu sd mi incio-
iescde tot pi de toate.ori nu era cevain reguliicu ea,ori cu mine. Dirr punct
de vederesimptomatic,prezentain marepartef.bii gi depresii.Am incer-
cat sd vorbesc cu ea in amdnunt despre toate acestea.Ca sd anticipez/ l'rtl a

ie;;it nimic din disculia noastri. Ea nu infelegea nici cele mai simple prin-
cipii teoretice ale invifirii: stimul condifionat gi necondigionat, reaclie con-
difionatd gi necondifionati, stimul-reacfie, generalizare a stimulilor ;i pa-
radox nevrotic. l-am vorbit ca unui cal bolnav. Pur gi simplu nu a infeles
acestelegituri perfect clare. pi cAnd am vrut in sfArpit si incep terapia ;i
i-anr spus cd acutn vom dori si realizdm o desensibiiizare sistematicd, ea a
inceput, in mod complet de neinfeles pentru mine, sd pldngi'"
,,Cineare contplexe?"
Un pacient care nu mai voia sd audi nimic legat de psihoterapie expli-
ci foarte revoltat: ,,Complexe! Cicd eu am complexe, cred ci aiureazd, cAnd
el insugi are complexe. Sd rnii scuteasci pe mine cu inferioritilile lui!"
Pretenfia gtiinfifici pare sd producE pi acea imagine a unei terapii,

cireia noi i-arn dat numele de ,,psihoterapie psihologicd", o imagine
care se poate schifa dupi cum urmeazd: un cap diagnostic foarte mare
mi-
;i diferenfiat intr-un grad foarte inalt, cu o coadi terapeutici relativ
nusculS.
,,Ant neztoietle irtcd ceaatirttpt"

,,M-am dus la psiholog pentru cd avcam probleme cu cel t-le-aldoilea
fiu al meu. Probleme la gcoald, dezordine krtald acasd, incipdfinare 9i de
ceva tintp striga noaptea. Nu imi puteam explica acest fenomen. P^siholo-
gul, cdruia i-am expiicat toate aceste lucruri, m-a ascultat rdbddtor' ln sfir-
9it aveam cu adevirat ocazia sd vorbesc desprc problemele mele, 9i am Pl'o-
fitat de ea. Apoi l-a trimis pe fiui meu la analize. Dupd aceea,am stabilit o
noui datd pentru consultalie. Psihologul mi-a spus cd bdiatul are o inteli-
genld peste medie. Apoi a vorbit despre agresiuni reprimate, rivalitate fald
de tatd gi frate, despre faptul cd il ecluc intr-un mod inconsecvent, ba tare,
ba moale, ;ii ci trebuie si acord mai rlulti atenlie nevoii de iubire a ctrpi-
lului meu, sd il mangAi sau sd il imbrdfigez cateodati. voiam sd il mai in-
treb ceva in plus pe psiholog, dar timpul expirase, iar el rni-a intins mAna
pi a spus: ,,Acum ptili despre ce e vorba." Cred cd am nevoie de incd ceva
tinrp si pricep toate acestelucruri" (casnici in virsti de 34 de ani, care a
inceput consilierea terapeuticd dakrriti dificultd;ilor intAmpinate in educa-
fia fiului ei celui mai mic).
Rezumat: Misiunea prioritard a psihoterapiei este de a ajuta oame-

nii. Abia din aceasti sarcind a sa rezultd pretenfia unei teorii plairzibi-
le, unitare si verificabile - nu invers.
lntroclucere in psihoterapia pozitiva 51
6. Psihoterapiapozitivi
U m b r ep e c a d r a n uslo l a r
o d i n i o a r du,n r e g ea l o r i e n t u l udi o r js i l ef a c Eo b u c u r i es u p u s i l osri i s i l e a d L r -

s e a c e s t o rdai n t r - oc S l S t o r iuen c e a ss o l a r c. a d o u ls d us c h i m b jv i a l ao a m e n i l o r
d i n r e g a t . Ei ni c e p u r E s i d l f e r e n ! i e z e o r e l ezui lnee; is i i ; i i m p a r t i t i m p u lD e -
v e n i r im a i p u n c t u a l m i , a i o r d o n a ! im , a i d e i n c r e d e r e ;m
i a i h a r n i csi i p r i na c e a s -
t a a d u s e r rSe g a t u l ubi o g d ! i e ; p i r o s p e r i t a tce6. n dr e g e l em u r i ,s u p u s isi e
96ndi-
r d c u m s i f a c ds Ei l r i s p l S t e a s cpi e n t r um e r i t e l es a l e . p e n t r uc J c e a s usl o l a r
$i
r e p r e z e n st ai m b o l ugl e n e r o z i t Srl e i i g e l ugi ic a u z as u c c e s u l u
cei t 5 t e n j l oer j, h o t i -
1 6 r is dc o n s t r u i a sicni j u r u lc e a s u l uui n t e m p l um i n u n a tc u o c u p o l id i n a u r .T o -
t u s i ,c 6 n dt e m p l u fl u t e r m i n a st i c u p o l as en d i c ap e s t ec e a s usl o l a rr,a z e l e soare-
l u i n u m a rp u t e a ua j u n g el a c e a sU . m b r ac, a r ep 6 n i a t u n clie a r i t a s eo a m e n i l o r
t i m p u l ,d i s p d r ui ,a r p u n c t udl e o r i e n t a rceo m u n ,c e a s usl o l a re, r aa c u ma c o p e n t .
U n i jo a m e nni u m a i e r a up u n c t u a l ai ,l l i in u r n a ie r a ud e i n c r e d e r ce e, i l a l tni u m a r
e r a uh a r n i c F r .i e c a rm e e r s ep e d r u m u sl d u R e g a t uslep r d b u s i
Irabula clespre soare, ceasul solar ;i palatul fastuos intunecat poate

-.
fi raportatd desttrl de bine la situafia edLca;iei gi a psihoterapiei. Fieca-
re om dispune de un anumit numAr de capacititi, pe carc le dezvolti
d e - a l u n g u l m a t u r i z a r i i ; i c o n f r u n t a r i i s a r e c u m e . |i u l e x t e r ^ . D i n
punctul de vedere al dezvoltirii psihologice, aceastase intAmpli in fe-
lul urrndtor: parinfii, cele mai importante prime persoane de ieferinga
cu mediul extenr, dar gi toate celelalteperioatre de referinyriinrplicate
in educafie,_potsprijini sau frAna dezvoltarea capacitafilor copiiului, p.
care acesta le posedi la inceputul viefii sale inti-o forma slab;i, delica-
t.1,nedezvoltatd 9i lipsiti de stmcturi. se intAmpli adeseaca dezvolta-
rea lor sd fie impiedicati, precum in fabula nclastrd.pentru a facc din
copil tur om care si corespundi cr-rpropria-i imagine, educatorul scoa-
te in evidenfi anumite trisituri dezirabile din punct de veclere sociai.
Ele sunt foarte stilizate in anumite cazuri gi juciecatedintr-o perspecti-
vi ur-rilateral.i perfectd.Irr acestraport se dczvoltd si se difercntiat; in-
t r - a d e r ' 5 ru n e l e d i n c a p a c i t a [ i l ec o p i l u l u i , a c l e s e as e s u p r a i r r c o r d e a z ; ,
pe cAnd alte capacitifi sunt indbugite gi umbrite, exact ci minunea cea-
sului solar in templul maiestuos,
Noi tofi suntem ati.pi i.tr-o nrai rnicd sau mai mare rndsur.i de con-
fiicte pi probleme'. Din aceastarezulti o nevoie de aspecte metocle
9i
noi, care sd fie atAt eficiente, cat pi practicabile. in timp ce multe clin
procedeele psitroterapeutice existe'te por.esc de la tulburari
9i boli,
medicina pi psihoterapia preventivi, prbfilacticd necesiti o arlti r.anie-
rd de abordare, in cadrul cdreia si seporneasci cle la posibilitatile cle
dezvoltare gi de la capacitdfile omului, gi nu de la tulburirile sale. Cici

dacd acestecapacitXfi sunt blocate in dezvoltarea lor, neglijate sau dez-
voltate numai unilateral, ahrnci apar situaliile de conflict, fie irtr-o ma-
nieri ascunsd, fie intr-ur-ra deschisd:
,,Decind eram copil am fost educatsi fac performanfd.MeseriaPe care

o am ciriarimi facepldcere,dar nu am deloc contactcu alfi oameni.Nici cu
copiii mei nu prea am legdturd.Timpul liber estepentru mine un chin"
(avocatin vdrstdde 42 de ani cu clepresii).
Rezumat: Capacitdfile indbugite gi dezvoltate unilateral sunt posi-

bile surse ale conflictelor gi tulburirilor din domeniul relafiilor interu-
rnane Fi al vielii psihice individuale. Ele se pot exterioriza prin angoa-
se, agresivitifi, tulburiri de cornportament, depresii 9i ceea ce se
numepte cu un termen general tulburare psihosomaticd. Deoarece con-
flictele apar in decursul dezvoltirii omului ilr controversa sa cu mediul
extern, nu inseamnd cd ele sunt o condilie neapirat necesard pi pe care
sd nu crpofi ocoli, ci cd ni se infitigeazii ca probleme ;i sarcini pe care
ircercim sd le rezolvdm. Irrin aceastase clarifici o diferenfi foarte im-
portantd: psihiatria pi psihoterapia traclifionald au ca punct c1eplecare
tulburirile, conflictele ;i bolile. Prin urmare, scopul tratamentului este
Vindecareabolilor;i inldhlrarea tulburdrilor. Aici insi se trece cu vede-
rea peste faptul ci nu tulburirile sunt primare, ci capacitdfile atinse iir
rnod miilocit sau nemiilocit de cdtre aceste tulburiri'
Introducere
in analiza
diferentiald t
P a p a g a l u ls; ai c ucl u z a h i r
U n n e g u s t o9ri - ac u m p t r a d t i n I n d i au n m j n u n a p t a p a g aIlu. b e ap a s i r e a; i
i ; i p e t r e c etao t t i m p u ls d ul i b e rc u e a .B aa ; e z ap a p a g a l uple u m i r , b a p e c a p ,; i
i n t o t d e a u nial r E s p l 5 t ecau b u c i l i d e z a h E rZ. a h S r udl e v e npi e n t r up a p a g adl o v a -
d a i u b i r i si u p r e m a e s t i p i n u l u is E u i.n t r - os e a r i ,n e g u s t o r u; il p a p a g a l ue lr a u
s i n g u rai c a s dN. e g u s t o r us lp u s e,,, D r a g uml e u ,e s t et d r z i us i s u n to b o s i t P . entru
c i i n s e a r aa c e a s t n a u e n i m e n i i na f a r i d e n o ii n c a s 5 n. u a r f i r e c o m a n d a bsiE l
d o r m i ma m i n d o i .N u s u n t e m? ns i g u r a n !a5i c i ,a l a d a rs u p r a v e g h e at zu5c a s ac a
g ic u m a i f i p o l i l i s t . "
P a p a g a l eu rl an u m a io c h i; i u r e c hsi i s ei m p l i c dt o t a l i na c e a s tsba r c i n di n. c u -
r i n d , n e g u s t o r ucli z u i n t r - u ns o m na d i n c g i c a s as e c u f u n d E i n t r - o l i n i ; t ep r o -
fund5D . i n t r - od a t El,a u n m o m e n td a t p ez i d u lc a s esi ec 5 ! 5 r bi u t eu n h o !c u a j u -
t o r u lu n e if r S n g h i P i . d g i n d p e v 6 r f u r i , i n t r E i n c a s 5 . i m p a c h e tsi itnr sa ai sctie t o t
c ee r al av e d e r er,n a ip u ! i ns a c ucl u z a h i r ,c a r es c i p a s ep r i v i r r l osra l ei.n f i n a lc a s a
r i m a s eg o a l t ,d o a rs a c ucl u z a h E rn, e g u s t o r uald o r m t ;t i p o l i l i s t u l i m p i n a ct ,a r e
u r m i r i s ec u a t e n ! i ei n t r e a g a c [ i u n e .
i n d i m i n e a ! au r m d t o a r ec,O n dn e g u s t o r uslet r e z i v, d z ui n j u r u l s d ug o l u l .
N i c iu n c o v o rn u m a i a c o p e r epao d e a u sa a up e r e { i i .n z a d a rc d u t di n c a m e r e -
l e g o a l e ,. , i n t r e a gm a e aa v e r ea d i s p d r uct a p r a f u l i nv i n t . C a s ae s t ea c u mg o a -
l 5 p r e c u mp a l m am e a .U n d es u n tc o v o a r e ldee m i t a s e ? "s u s p i n an e g u s t o r u l .
, , F i li i n i ; t i t ,r i s p u n s ep a p a g a l usl ,a c ucl u z a h d re s t ei n c . Ia i c i . ", , U n d es u n tb j -
j u t e r i i l e ?, ", N ut e e n e r v as,a c u cl u z a h E e r i n c Ea i c i . ", , U n d es u n to b i e c t e ldee
p r e !c a r ei m i b u c u r a us u f l e t u l ?, ", L i n i ; t e l t e - t sea, c u cl u z a h i r e i n c ba i c r . "
,,Cine a f o s t i n c a s an o a s t r 5 i n t i m p u l n o p l i i ? "i n t r e b dd i s p e r ant e g u s t o r u,l,.U n
b d r b aat i n t r a t d , a rn u a d u r a tp r e am u l t p d n dc ea p l e c a dt i n n o u d e u n d ev e -
n i s e " ,r e p l i c dp a p a g a l u,l,.C r e d e - midl ,a s i g u r ie l p e n e g u s t o rn, u a d i s p b r u t
n i c im d c a ru n b o bd e z a h E rT. o t c e m i - a i s p u sm i - a m e r sd i r e c tl a i n i m 5 .i n -
t r e a g an o a p t en u a m s c i p a t d i no c h is a c u cl u z a h 5 rP . e n t r um i n e z a h i r uel s t e
c e lm a i d e p r e !l u c r u s, t i p 6 n e lD e u n d ee r as d ; t i u c e p r e l u i e ; ttiu ! " ( d u p i P .
E t e s s a msi ,c r i i t o a rpee r s a n d ) .
54 Nossrat Peseschkialr
Evolufia analizei diferenfiale
O motivafie irnportantd in demersul meu analitico-diferenfial poa-

te si fi fost faptul ci mi gisesc intr-o situafie transculturald. Eu trdiesc
ca persan (irarrian)din 1954in Europa. AflAndu-mi in aceasti situafie,
am devenit atent la faptul c.l multe tipuri de comportamente, obiceinri
gi atituclini sunt evaluate adesea diferit in cercuri cuiturale cliferite. De
exernplu, politelea se definegte altfel in Iran decAt in Germania. Aceas-
ta nu inseanrni ci germanul sau iranianul ar fi din acestrnotiv mai ne-
politicos, ci numai cd ambele cercuri culturale i;;i au propriile lor repre-
zentiri privind politegea.O relativizare ce depincle cle contextul cultural
existi intr-un mod aseminitor 9i in cazul celorlalte nonne psihosocia-
le curente. I'roblcma striirrilclr, indiferent de perspectir,'ana;ionali din
care este viztrtd, capitd o r-roui semni,ficafie:Striinul nu este pur ;i sim-
;rlu cel ce nu aparfine propriei tale comunitdfi, adici un ,,intrus", ci,
mai muit decAt atAt,el aclucecu sine trisdturi, atitudini gi tipuri de corn-
portament care nu se suprapun total cu ideile valorizate de comunita-
tea-gazdi. Acest lucrtt se vede deja in micile obiceiuri considerate fi-
reptî.
ln Germania este valorizat motoul: ,,SemtinAncd tot ceeace se pune
pe masd". A lisa mAncarein farfurie din politefe, gest care inainte era
prefuit, acum este considerat a fi nepotrivit. Aici mulfi considerd poli-
ticos complimentul tacit ficut gospodinei gi talentelor sale culinare prin
a nu ldsa nimic in farfurie.
-r:oiant
sdfiu nepoliticausii"
,,Ntr
C) nemfoaicd aflati in viziti in lrarr se imbolnivi. Sufereade indigestie
9i se plArrgea:,,Nu mai pot mAncanimic.Suntaici de o siptdm6ni.Aproa-
pe in fiecarezi am fost invitati la masi de cdtreo altd farnilie.Gazdelemele
au fost foartedrdgufcgi m-au rdsfdlatcum au gtiut nrai bine. Dar astacu
rnincaream-a terminat.Cum terminam de rndncattot din farfurie- mAn-
careamiroseaintotdeaunaexcelent- cum era trmpluti la ktc.Pentrua nu
pirea nepoliticoasi,mAncamtot ce mi sc puncain fafi. Dar apoi mi seofe-
reainci o porfie.Accstlucru s-aintimplat pAnbcAndaproapeci mi se fdcu
rdu gi dintr-unpur instinctde autoconservare nu am mai putut s.i fin cont
de gazdelemelegi am lisat pur gi simplu mincareain farfurie.Iusi aveam
conptiinlainc.ircatd,pt'ntm ci oarneniifuseseria;a de drdguli pi de priete-
nogicu mine."
Vizitatoarea nu ar fi avut congtiinfa incircatd daci ar fi gtiut ci ceea

ce a fdcut la final, Fi anume si lase o parte din rn6ncare in farfurie, esic
considerat in Iran sernn de purtare aleasi.
Introducere in analiza diferentiali 55
Asemenea int6mpl5ri mi-au indreptat atenfia spre importanta nor-

lnelor psihosociale in procesul de socializare gi spre aparilia conflicte-
lor interumane gi ale viefii psihice interne. Aga am descoperit, atAt la
pacienlii orientali, cAt gi la cei europeni gi americani, pomind cle la psi-
hoterapie, conflicte care, in baza naturii simptomelor lor, s-au dovedit
a-;i avea cauza intr-o serie de patternuri comportamentale repetitive.
Am ircercat agadar sd observ cu atenfie aceste norme rle comportament
gi sd capit o privire de ansamblu asupra acestor fenomene. Concepte-
le aflate in strAnsi legdturi au fost rezumate gi pAni la urmi a fost al-
cituit un inventar cu ajutorul chruia au fost descrise componentele de
confinut ale principalelor domenii generatoare de conflicte. Ceea ce a
fost prezentat ca avAnd potenlial conflictual gi dimensiune evolutivd in
sectorul educa!ional gi psihoterapeutic s-a regdsit iu domeniul moralei
gi religiei ca virtute'in sens normativ.
Astfel, din normele de comportament gi de atitudine relevante din
punct de vedere psihoterapeutic, s-a dezvoltat Inventarul analiti-
co-diferenfial (IAD) ca sistern categorial relativ cuprinzator. Norme-
ie de comportament incltrse in acest inventar au fost denumite de ci-
tre mine Capacititli actuale, un concept pe care il cclnsider necesar
pentru cA aceste norme ii sunt clate omului in calitate de capacitdli
de-a lungul dezvoltdrii sale; ele sunt dimensiuni evolutive, a ciror
conturare poate fi stimulatd sau inibugiti prin influenfe favorabile
sau nefavorabile ale mediului extern. Ele sunt denumite capaciti[i
actualepentru cA sunt solicitate continuu in viafa de zi cu zi in cele
mai diferite moduri actuale posibile. Eu mi-am pus urmdtoarele in-
trebdri legate de normele psihosociale: Cum r"i1.rnge la conflicte?
Curn pot fi aceste conflicte descrise corespunzitor? Ce se afld in spa-
tele simptomelor tulburirilor psihice gi psihosomatice gi al ingrddi-
rilor rela[iilor interumane, gi cum pot fi aceste tulburdri tratate co-
respunzitor?
Ce inseamni analiza diferenfiali? Analiza diferenfiali este o noua
forrr-rdde psihoterapie. Ea are o istorie scurte, dar un trecut lung. Per-
sonai, m-am ocupat intensiv cu acest concept incepAnd din 1968. Cu
toate acestea,ridicinile analizei diferenfiale pot fi ciutate mult mai de-
vreme in timp, pAni in vremea pcolilor psihoterapiei clasice, ba chiar
pAn.l la ideile gi concepfiile traclifionale ale Orientului gi ale Occiden-
tului.
Ce inseamni a;;adar analiza diferenfial.l? Sd rXmAnem la cuv6nt.
Diferenliere inseamni deosebire, gi este o capacitate umani care
se dezvoltd atdt din punct de vedere fizic, cdt gi psihic Ai social.
Omul se dezvoltd in primul rdnd prin diferenlierea sa fizicd fafd de
tot ceea ce il inconjoird. pi in peiioada de dupd nagtere are loc in
continuare o diferenfiere fizicii. Mai vizibila apare totugi o alta di-

mensiune evolutivi suplimentard. Ea se raporteazi la triiri, la pre-
lucrarea evenimentelor pi la comportament. Pe de o parte, organe-
le sau mecanismele de coordonare, precum sistemul nervos, devin
mature din punct de vedere funcfional, in sens strict fizic. Pe de altl
parte, capacitifile existente se dezvoltd intr-un schimb reciproc con-
tinuu cu mediul extern. Daca in perioada prenatali mediul extern
social putea fi considerat secundar fafi de cel fizico-biologic, acum
relafiile sociale sunt cele care ies in evidenfd. In mod corespunzd-
tor, diferenfierea psihici gi psihosociali ocupd gi ea un loc proemi-
nent. Pe lAngd maturizarea fizica deja menfionatS, existi doui mo-
clalitifi diferenfiale de bazd in domeniui psihosocial: diferenfierea
emofionali 9i diferenfierea percep!iei, ptiinfei gi a capacitdlii de per-
formanfi.
Copilul invafd ceea ce este plicut pi nepldcut, pi prin aceastainvafi
sd diferenfieze gi intre caliti;ile gi ctrracteristicile mediului sdu inconju-
rdtor:
Cind un copil mic invafi, de exemplu,ce esteaceeao rnasi, trebuie

sd deosebeascd ale mediului siu inconiurdtor.
intre cliferitecaracteristici
Acestease regdsesc intr-o anumiti formd intr-un singur obiect:patru pi-
cioaregi o scAndurddeasupra.Toateobiectelecaredetin acestecaracte-
ristici,fie cd se afla in debarasau in camerd,sunt cor-rsiderate a fi mese.
Un copil carea diferenfiatgi integratin acestfel elementeleconstitutive
poatesd deosebeascd intre rneselepe carenu le-a vdzut niciodati inain-
pi
te celelalte obiecte care nu reprezintdmese.Accastddiferenfierese pro-
duce ir celedin urmi gi atunci cdnd acesteobiectecarenu surtt mesepre-
zinti caracteristiciale meselor,de exemplu faptul cd au picioare gi o
sc6nduri precum scaunele,sau sunt formatenumai dintr-o scAnduri,sau
au picioareledispusealtfcl, precumscirile sau alte obiecteasemdndtoa-
re. Acestpr()cesreducecomplexitateape caremediul inconjurdtoro aga-
zd in caleaomului, astfelincit el sd ii peiatifacefafi. Aproapefiecarein-
vdfareabstracti estebazatdpe deosebire,/diferenfiere gi integrare.A;;a
invafd un copil, pas cu pas, ce esteaceea o masd,o sobd, cAndestevore
sd atingi o sobdpi cdnd nu.
Se poate presupune agadarca triirile din aceasti perioadi pi calitd-

file lor constihrie un cadru de referinfi pentru intAmplirile din perioa-
da urmitoare: copilul invafi sd igi diferenfieze comportamentul social,
adicd ceea ce poate face gi ce nu. Centrul de greutate al eclucafiei se afld
exact in acest aspect. Comunicarea dintre pdrinli gi copil este limitati
in mare parte de informafii precum:
Introducere in analiza diferenfialti 57
Lasdasta;astae murdar;fii cuminte;nu atingeasta;nu e inci vremea

mesei;egtidestulde mareca si nu mai faci pe tine;md apteptamla mai mult
de la tine;du-tela tata;rim6i acokrpini vin eu; nu veni preatArziuacasi;
nu vreau si-fi n'raivdd prietenii prost crescufipe aici; ai ficut bine ce ai fa-
cut; cecopil degteptgi cuminteam; daci mi aiufi,mergemimpreuni in orap;
curifd asta;spatii-tepe n-riiniinainte de masi; r1uPune coatelepe masi; nu
se vorbeptecu gura plind; nu mai aruncabarriipe fereastri etc.
E u;or de imaginat ca aceste pretenfii, laude, admonestdri gi insul-

te determini fondul educafiei. Copilul afli ce este dezirabil gi ce poate
pi trebuie si faci pentru a dobAndi atenfia Persoanelor din jurul lui.
Acest proces de diferenfiere, care caracterizeazi socializarea, are irn-
portanfd pe tot parcursul viefii gi este supus in anumite condifii premi-
selor conflictuale.
Di{erenfierea devine insi importanti gi dintr-un alt punct de vede-
re. Anume atunci cAnd s-a ajuns cleja la probleme gi conflicte gi cAncl
ideile gi patternurile de comportament considerate pAna atunci firegti
sunt puse sub semnul intrcbirii. Aici un rol important il ioacd intr-o
mare misurd cliferenfele asimilate in trecut, care poate ci nu sunt sufi-
ciente pentru situafia prezenta.
Se poate ajunge agadar la un conflict, in cazul in care diferenfele in-
vifate p6nd atunci nu mai satisfac cerinfele prezentului sau pe cele ale
viitorului:
Un tAndrstudent,a cdruimamdii ficusepdndatuncicurifeniein came-

rd, alecirui problemefinanciarefuseserdrezolvateintotdeaunatot de aceas-
ta gi carenu invdfasesd aiba singur griji de el, avu mari dificultdfi atunci
cAndse muti in propriul siu apartament,pistrAndpretenliaca cei din ju-
rul siu si se poarteexactla fel cum o fdcusemama sa inainte.
Fiecare dintre acliunile noastre confine grade diferite de diferenfie-

re, care pot merge de la o nuanfare extrem de fini pAnd la generaliza-
rea totali:
Atunci cAndcompletim un cec,pentru a alegeuu exenrplufoartestm-

plu, dejaavem de-afacecu o anumiti diferenfierein procesulde acfiunegi
in structurarea situafiei:in primul rAnd,trebuiesd am caietulde cecuri;i
un pix la mine.Dacdnu gtiu unde lc-am pus,am nevoiede timp pentrua
le ciuta. Trebuiesi fiu in staresi calculezcili bani dorescsi extragdin cont
gi cum tlebuiecompletateinregistririlepe formular.Mai mult, trebuiesd
scriu citef,sd imi cunoscnumirul de cont,ba chiar sd fiu la bancapotrivi-
'Irebuie
ti in timpul programuluicu publicul. sd completezceculin caietul
de cecuri,;i ir cele din urmi esteabsolutnecesarsi ptiu daci acestaeste

acoperit.Se desfdgoardo serie de funclii carese intrepitrund parfial pre-
cum verigile unui lanf. Tulburareaunei singurefuncfii poatedereglaintre-
gul procesgi poateduce la consecintecarepot pdreanepotrivitefafi de ca-
uzele care le-au generat.Dezavantajelefinanciare,necesitateade a te
descurcafdrd bani pentru o perioaddmai lungi de timp, ciutarea dispera-
t"i a carnetului de cecuri,con-rpletarea
din gregealda unui cecir:ralb, neli-
nigteaprovocatdde necompletareadatelor gi in sfArgitinchisoareadin cau-
za fraudei sunt toateefectece lin de capacitateade diferentiere.
I{ezumat: Toate aceste funcfii au la bazi capacitatea de diferenfie-

re. Ele au obtinut un anumit grad de diferenliere prin intennediul ex-
perientelor de invdfare. Intervenlia terapeuticd, indiferent de metoda
individual5 folositi, reprezinti in ccle din urmi o incercare de a-i
mijloci persoanei care o solicitd o deosebire rafinatd, potrivitd cu sihia-
fia sa, care si ii permiti se se comporte in colrformitate cu cerinlele urer
situafii legate scopurilor sale. Nu in cele din urmi, la aceastase referd
conceptul de,,analizd diferenfiaii".
Cum a apirut analiza diferenfiali? in timp ce, in general, in litera-

tura psihoterapeuticd, psihologici gi pedagogicd, sunt scoasein eviden-
[d legdturile funcfionale gi dinamice, noi am preluat misiunea de a ana-
liza din punct de vedere sistematic pi critic confinuturile educafiei, ale
conflictelor interumane gi ale vielii psihice interioare. Cu alte cuvinte:
ne-am obignuit si intrebdm ctnn se intAmpl5 ceva, ce funclii pi relafii se
pun in legaturd. Ce anume se intAmpld, adici ce confinuturi determind
acel lucru, s-a aflat p6nd acum la marginea interesului gi atunci mai de-
grabi ca exemplu ales arbitrar.
I-n cazul prezentat mai sus, sfudenful ar avea, conform descrierii psi-
hologiei abisale traditionalc', o legiturd puternicd marni-fiu, care a de-
terrninat in el aparifia unei pozifii de agteptare pasive. Prin aceasta este
descrisd, chiar dacd superficial, o structurd clinamicd. Totugi noi nu pu-
tem infelege aceastd situalie suficient, daci nu gtim cd aceastd poziJie
de agteptare e indreptati din punctul de vedere ai conlinutului cdtre
domeniile de comportament ale ,,ordtnli",,,chibzuinfei" 9i ,,increc1erii".
Abia astfel, at6t prin descrierea procesuluiconflictual- reprezentat aici
de consecinJelerelafiei mamd-fiu gi de pozifia de agteptare pasivd -
cAt ;i prin cea a continutului conflictual, putem sesiza o situalie conflic-
tuald interumanh sau intrapsihicd a pacientului impreund cu prernise-
le sale. Refinerea evidentd privind aspectul de confinut pare de irleles,
cdci existi prea multe modalitdfi prin care poate fi descrisd o funclie
psihicd. Pentru imitare, identificare sau generaliza.re apare ca secundar
lntroducere in analiza cliferentiala 59
ceea ce este copiat. intr-adevdr, aceastaeste cu adevirat o chestiune de

ordin secundar intr-o teorie descriptiv5. Insi nu ;i pentru pacient. Daci
pentru el ,,punctualitatea" are Poate cea mai mare valoare interioari,
itunci este important faptul cd el este frustrat gi descurajat continuu de
citre sofia gi colegii sii exact in occstdomeniu. O provocare asemini-
toare vizavi cle ,,chibzuinfi" nu ar avea poate nici un efect in cazul lui,
cici, dupi cum se pare, acest clomeniu nu constifuie o mare problemi
pentm el.
Prin aceastanu putem si spunem: acest om are intoleranfi la frus-
trare, agadar incapabil sd suporte dezamigiri, greutXfi ;i e;ecuri. Pen-
tru a stabili problematica sa individuald, ar trebui, cel pufin din punct
de vedere diagnostic, si cliferenfiem in felul urmitor: acest om este in-
tolerant fa[d de abaterile de la ideile sale 9i fafd de anumite persoane
in ceea ce privegte punctualitatca.
Din punct de vedere psihologic, aceasti vizibili neglijare a aspectu-
lui legat de confinut mai are gi aite motive, dintre care unul se dove-
degte a fi deosebit de esenfial.CAnd vorbe;ti numai despre funcfii, re-
aliz.indu-se astfel o descriere fascinant de clard, aproape matematic
atrdgitoare gi formali, ifi pofi permite si scrii la nesfAr;it. Cici forme-
le gi structurile se schimbi mai pufin decAt confinuturile, 9i tocmai de
aceeaacesteasunt privite cu mai multa virulenfd.
insd din cauza acestui fapt, confinuturilor li se atribuie un alt cusur.
in mdsura in care ele sunt norme, sunt circumscrise domeniului eticii
gi moralei. Aceasta le face indoielnice. Dimpotrivi, capacitdlile actuale
sunt modele de comportament existente in orice societate;dar nu ele
insele, ci contururile lor relative caracterizeazi o societate. In acest fel
descriem noi, apelAnd la multe exemple, norme de comportament de-
zirablle intr-o societate industriali. Fiecare dintre noi i9i poate imagi-
na cum se rdsfrAng nepunctualitatea, nesinceritatea, dezordinea 9i lip-
sa de incredere in mediul de lucru. Nu capacitilile actuale sunt cauzele
conflictelor, ci perspectiva unilaterali condifionatd social Pi din punc-
tul de vedere al istoriei individuale. Ceea ce este considerat a fi corect
in societateaindustrialS nu inseamnd neapdrat ci este corect 9i pentru
individ in sine. intr-adevir, s-a rispAndit tendinfa de a categorisi con-
cepte precum curetenia, ordinea, punctualitatea, politefea, sinceritatea
etc. ca fiind intru totul burgheze sau represive. Astfel incAt nu mai in-
drdznegti azi aproape deloc sd pronunfi aceste cuvinte sau sd le auzi,
fflrd si recurgi imediat la mijloace de apirare' Totugi, aceste normc ;i
tipurile de comportamente corespunzdtoare lor exist5: fiecare le folo-
segte9i trdiegte cu ele. In loc de a le da la o parte, sarcina noastrd este
de a ne ocupa de dezvoltarea lor, de condigiile, semnificafiile gi conse-
cinfele lor.
Rezumat: In timp ce in literatura psihoterapeutici gi pedagogicd

sunt in general luate ir-rconsiderafie numai legiturile funcfionale ;i
dinamice, noi ne ocupdm, din punct de vedere sistematic ai critic, de
conlinuturile educafiei, de conflictele interumane 9i prin aceastade
psihoterapie. Pe ldngi aceastd istorie a originilor orientatd sPre o per-
spectivX practicX, se mai poate vorbi de inci un considerent. In prac-
tica mea psihoterapeutici, am observat nereu ci direcfiile psihotera-
peutice inclividuale suferd de o anumitd unilateralitate, Astfel, in
acestegcoli cle terapie sunt folosite anumite concepte care descriu pro-
ceselepsihice. Insi nu sunt subliniatc indeajuns componentele de con-
linut ale acestor procese. Nu conteazi numai ce procese psihodina-
mice au apirut, ci gi care din confinuturi le-a dat acestorProcese
semnif icafia lor caracteristicii.
Spre exemplu: CAnd S. Freud folose;te conceptul de Supra-Eu, eu
intreb: La ce categorii relevante ciin punctul de vedere al confinutului,
al psihicului ;ii al societdfii se referi; prin ce este cornpletat Supra-Eul?
CAnd Alfred Adler vorbegte despre problematica auto-afirmirii gi de-
spre sentimentele de inferioritate, eu intfb: La ce sfere ale comporta-
mentului se raporteazd acest sentiment? [n alte teorii psihoterapeutice
pot fi gasite legaturi asemindtoare. Problerna cauzelor legate de confi-
nut gi cetra condiliilor tulburirilor m-a adus irnediat la capacitafileac-
tuale, in baza cirora am crcat lnventarul analitico-diferenfial. O alti
rnotivafie a striduinfelor noastre a fost trebuinla ;;i necesitatea conce-
perii unei psihoterapii centrate pe conflict, care sd atingd un optim al
economiei gi al eficien[ei.
Capacitifile actuale
Forme diferite ale capacitifilor actuale
Ne-am obignuit si considerim conflictele interumane ca fiinci ceva

firesc, de care ne ocupdm numai atunci c6nd se depigepte o anumiti li-
mitd. Ce se afli sub aceasti limiti e ceva normal, crcdem noi. Prin in-
termediul acestei concepfii noi nu observim decAt vArful aisbergului
care, pentru a rimAne la aceastd imagine, nici nu ar exista, clacd nu ar
fi cel pulin tot atdt de multi gheafd sub apd. Transpus in domeniul con-
flictelor noastre, aceasta inseamnd ci: ceea ce ne imbolndve;te pe noi,
motivele pentru care ne enervdm, ceea ce provoacd in noi sentimente
de vinovdfie, de angoasd, cle agresivitate, rezulti dintr-o serie de con-
flicte aparent mai mici, de care noi in primd fazd nici nu suntem con-
gtienfi. $i totu;i ele sunt cele care ne pregdtesc pentru conflictul cel
lntroducere in analiza diferenfiald 61
mare, cel distructiv, cel care ne face sd suferim cel mai mult, care ne tul-
buri viafa ;;i comportamenbul spre exemplu in cazul trnei nevroze. Pen-
tru ca noi sd ajungem in situalia de a putea identifica asemenea con-
flicte, vom prezenta in continuare o selecfie arbitrar alcdtuiti a ,,micilor"
situafii problematice. Cu ele ne luptdm in fiecare zi, de c6nd ne trezim
pAnX cAnd mergem la culcare. Cu ele avem de-a face continuu de cAnd
ne-am ndscut.
Capacitifile actuale in familie gi educafie
Observarea disputelor dintre pirinfi pi copil, clintre copii, precum pi

dintre copil gi pcoal5,reliefeazd o sumedenie de situafii gi confinuturi:
,,Scoald-teodatd, altfel intArzii. Singura data cAnd ai fost gi tu punc-
tual a fost cAnd te-ai niscut." (punctualitate, supunere)
,,Cand fiul meu trebuie si mi ajute, nu uiti niciodati si menfione-
ze cA trebuie si-i spun ,,te rog" , in timp ce el uneori urli clin tofi rirun-
chii: ,,Hei, t:rta..!" (politele)
,,lgiena fizici este ca ;;i pAnX acLlln un chin pentru el. Abdomenul ii
e acoperit de o eczemd, din cauzi cd nu se spala." (curilenie)
,,In camera lui e mereu ordine. Insd inghesuie tot ce r-ru-itrebuie in
c l u l a p .i m b r a c a h a h e n o i , d r d g u [ e , . u * o i " p l a c e r ep i c u f i e c a r eo c a z i e
povestegte ce ar mai vrea s.l ipi cumpere. Iotugi, adesea umbli cu cii-
rnapa scoasi afari din pantaloni, lucru care nu il cleranjeazi nici m.lcar
atunci cAnd iese ir-rorag." (ordine, chibzuinfi, politefe)
,,Nu imi spune ci ai stat pAnd acum la gcoali, ci nu te cred." (sin-
ceritate, hdrnicie /perf orrnanf d)
,,Iar ai uitat jumdtate din ce fi-am explicat" (seriozitate)
,,lar ai invitat copiii fard sd mi intrebi inainte?" (supunere, contact)
,,Sora ta 9i-a fdcut curd;enie in cameri intr-un mod exemplar" (or-
dine, model)
,,Prietenul tiu este un tdndr simpatic. Niciociatd cAnd intrd in casd
nu uit.l si spunl bund ziua." (politefe, moclel)
,,Prietenata imi face o impresie bund. Arati curatl 9i ingrijitd." (cu-
rdfenie, model)
,,Ce or si gAndeasci oamenii despre noi, dacd umbli in halul ista?"
(curdfenie, contact, politefe)
,,Iar te-ai eschivat sd mergi la biserici." (supunere, credinfi)
,,Profesorul nostru ne-a promis p6ni acum de patru ori ci ne va ris-
plirti perrtru munca clepusi. De fiecare datd vine insd cu o altd scuzd.
Dacd el crede cd e un model bun pentru noi, atunci se ingali de-a bine-
lea" (elev in vArstd de 12 ani, capacit5li actuale implicate: sinceritate,
seriozitate, politele, model, incredere, ribdare.)
Capacitifile actuale in relatiile interumane
Afirmaliile verbale, plAngerile, rapoartele pi povestirile spun urle-

ori mai mult decAt trdc{eazi stmctura lor de suprafafi. Aici se regdsesc
capacitdfile actuale. Le foiosim regulat gi adesea acfiondm in conformi-
tate cu legile loq, care capdti valabilitate pentru noi, de;;i cel mai ade-
sea nu suntem congtienfi de ele. Urmdtoarele afirmafii sunt ,,perle" de-
osebit de vizibile, din categoria nenumiratelor afirmafii asemindtoare
surprinse in relaliile interumane gi transculturale:
,,Nu are nici un sens si cumperi ceva din aceasti firmi. Sunt total
dezamigit. Relafiile cu publicul nu funclioneazd. Prornit cd vin, dar ii
a;tepfi la nesfArgit" (punctualitate, seriozitate, incredere)
,,Nu mai merg niciodatd in acest restaurant. M-am enervat atit de
tare. A durat aproape o ori pAni ce a venit mAncarea gi cdnd in sfArgit
a venit, era rece. In schimb tacAmurile erau murdare. Punctul culmi-
nant a fost cAnd am vdzut nota de plata" (timp, punctualitate, rlbda-
re, curdfenie, chibzuinfd)
,,CAnd am vizut ci se ficuse prea tArziu, m-am urcat in magini gi
am apdsat cu forfd pedala de accelerafie.Tocrnai atunci a trebuit si ma
prindi radaml ala icliot gi si imi ofere cAteva fotografii drept amintire.
CAt de furios am fost pe politiFti. Le-am gi spus-o dupa ce m-au tras pe
dreapta. Avocatul meu e de pdrere ci nr.rtrebuia si fac acest lucru"
(L'unctualitate, timp, supunere, polite;e, chibzuinf d)
,,la uite ce inclivid ciudatl De patru zile poarti aceeagicdmagd. Nu
m-ar mira dacd nici nu s-ar spila. Il un tip tare curios. pi cum se poar-
ti. M-a; simfi penibil claci s-ar aFezala masa noastr.l" (curifenie, po-
litefe, prestigiu, incredere)
,,8 insurat cu meseria lui. Nu mai are timp nici pentru el nici pen-
tru familia lui. O si aibd nevoie de ei cAt va sta in sanatoriu sd igi revi-
nd" (hirnicie/performanfi, timp)
,,Nu mi mai duc acolo niciodati. Oamenii furd ca in codru, strdzi-
le arati ca Lln monnan de gunoi. Am vizut bdrbafi care urinau pur ti
simplu pe zidul unei case,gi chiar lAngi se vindeau struguri. Se scui-
pa pe stradX. Nici nu mai vr>rbescde trafic. Polifia noastri s-ar zdpici
complet intr-o asemenea dezordine. Vd mai spun un singur lucru: ori-
ce, numai sd nu cddefi in mAinile autoritifilor. Nu mai scdpafi decAt
daci le dafi mit5. $i lAngi toatd aceastdsirdcie putefi vedea acolo ade-
virate palate" (sinceritate, curifenie, politege, ordine, dreptate, incre-
dere, rdbdare).
,,Totul s-a dat peste cap. Voiam si plecXm in concediu in strdindta-
te. Soful meu a uitat insd si igi prelungeasci pagaportul. Acum stim la
granifi pi nu putern s.l trecem" (punctualitate, ordine, speranfd).
Introducere in analiza diferenfiald 63
,,Potsd renunt la prietenia cu acegtioameni. inttii ne promit luni in-

tregi ci ne invitd la ei, apoi ne inviti in sfArgit la cini. Ce ne oferd? Pu-
fin salam, brdnzd,gi ceai. Pot face ce vor cu ele. Dupd pufin timp, Ie-am
zis cd nu mi simt prea bine gi apoi am plecat cAt am putut cle repede"
(punctualitate,chibzuinfS, contact, timp, politefe, sinceritate).
,,Bunele maniere sunt pcntru el chestiune de noroc: cdnd rninAnci
supa, o soarbe. in timpul mesei bagd tacamurile in castroane gi dupd
masd se scobegtecu unghiile intre dinfi" (politefe, contact, curifenie)
,,Ai citit ce s-a intAmplat? Un barbat si-a ucis sofia, pentru ci l-a in-
pelat" (sinceritatc, fidelitate, incredere, speranfa)
,,Tare a; vrea sd gtiu pe ce iau funclionarii bani. De curAnd am ag-
teptat la un minister. De fapt avean nevoie doar de o informafie. Dar
funclionarul a vorbit la telefon in interes privat cel pufin un sfert de
ori, t-imp in care eu am agteptat si termine. E o rugine pe ce se duc ba-
nii nogtri de irnpozite" (sinceritate, politefe, chibzuinld, ribdare, timp)
,,Sofia mea m-a ruinat. Dupd ce am divorlat s-a dus direct la admi-
nistrafia financiari gi ie-a povestit celor de acolo ce taxe nu am pldtit.
Acum am un examinator contabil pe cap pi pot si iau in considerare
plata unei amenzi usturitoare. Aga o nememicd!" (sinceritate,chibzuin-
fa, dreptate, incredere, speranfd).
Capacitifile actuale in viafa profesionalS
Capacitafile actuale joac6 un rol foarte important in viala noastrd

profesionali. Civilizafia noastr.i actual5 este bazati pe forme tipice de
manifestare a capacitdfilor acfuale, care garanteazd capacitatealor func-
fionald: ,,Datele noastre privind comenzile trebuie respectate intru to-
tul. Ne rezervim dreptul de a anula comancla, daci livrarea nu e efec-
tuati pAni la data de 1 martie. Suntefi direct rdspunzdtori pentru toate
pierderile care survin in urma unei eventuale intirzieri a iivrdrii" (pmc-
tualitate, precizie, chibzuinfd, performanfi).
,,Nu putern lua in calcul oferta durnneavoastrd, cdci prefurile pe care
le propuneli sunt prea mari" (chibzuinfd, performanli).
,,Slavd Domnului! ln sfar;it am o secretarAbuna. Documentele'sunt
redactate curat gi ordonat. Biroul aratd super. Este o persoani foarte
serioasdgi ptie si se poarte gi cu clienfii. CAnd aranjeazdea ceva, chiar
nu mai am nirnic de comentat. Actele sunt corect indosariate, rlu ca
la predecesoarele ei unde intotdeauna ramAnea o parte din dosar in
afard" (curifenie, ordine, seriozitate, politefe, contact, precizie, incre-
dere).
,,Accidentul s-a produs din cauzd cd roata gi-a pierdut aderenfa pe
gosea" (seriozitate, precizie, punctualitate, chibzuinfd, timp, incredere).
64 Nossrat Peseschkizur
,,V-agrdmAne indatorat daca mi-afi putea oferi cAteva informafii in

legituri cu farnilia s. Familia doregte sd se mute la etajul intai al vilei
rr,"1".., doud niveluri gi v-a trecut pe dumneavoastrd ca persclani de
referinfi. V-ag fi recunoscitor daci afi putea sd imi spuneli daci sunt
chiriagi linigtifi, care pldtesc la timp chiria" (polite;e, incredere, chib-
zuinl6,, p unc tuali ta te )
,,i'r'ri gi simplu nu mai pot rimAne in aceasti firmi. in primul rAnd
salariul este mizerabil. in al doilea rAnd atmosfera din firmti este de ne-
suportat, pi in al treilea rAnd cu mine nu le rnerge apa.Numai cine il
lingupegte pe ;e'f poate sd ia in calcul o avelnsarein funcfie. Vai de cel
.ori i.tdrer-.regtesa il contrazici. in primul rAnd ma deranjeazd faptul
cd, dupd cum se pare, activitatea preferati a colegilor mei este bArfa'
Excuriia organiziti de firmi anul trecut este gi acLlm tema numirul
unu cle discufie. se ;;tie la perfecfie cine s-a irnbatat, cine cu cine a flir-
tat gi se gugoteptecine cu cine s-a culcat dupd aceea" (chibzuinfi, poli-
tefe, dreptate, sinceritate, fidelitate, sexualitate).
CapacitXfile actuale in teraPie
Iriecare practica terapeutici sebazeazd din punct de vedere al con-

un chirurp5care
linutului pe capacitafileactuale. Fie ci e vorba despre
se spali pe mArni cu multi atenfie timp de cinci minute, fie ci vorbim
despre un medic care pistreazi ordinea in dulapul siu cu rnedicamen-
ie, istfel incAt sd nu fie nevoit si scotoceascdde fiecare datd printre ele
atunci c6nd are nevoie de unul anume. Aici sunt incluse 9i rdspunsu-
rile medicilor la scrisorilerpe care le primesc, gi disponibilitatea de a-pi
gdsi timp pentru pacienli gi ribdarea fald de un pacient cu o g6ndire
mai lentl. Pe cle alti parte, pacienfii vin Ia medic cu propriile lor mo-
dele de comportament gi criterii de valoare, in primul rind ca parte a
relaliei medic-pacient, in al doilea rAnd ca aspecte legate de confinut pi
ca manifestdriile simptomatologiei lor. Capacitifile actuale capdtS ele
insele caracteristici simptomatice 9i sunt domeniul in care se derulea-
zd tot ceeace are legituri cu boala.
,,Mediculmeu s-a uitat strimb la mine cind a observatcit de nrurdar

era bandajulmeu. E at6t de pedant.pi daceintarzii doui minute facescan-
dal" (curdfenie,punctualitate, politcfe,moclel,rdbdare)
,,Nu mai merg la acclmedic,chiardaci estecu siguranfi o somitatein dt.r
meniu.Trebuiesd agtepfiore iltregi p6ndce ifi vine r6ndul,9i apoi consulta-
|ia dureazi numai patru minute" (punctualitate, timp, incredere,seriozitate)
,,Dece nu afi inceput mai repedetratamer-rtul? Dacdafi fi venit la timp,
nu ar fi fostnevoiede aceastiopera!ie" (tirrrp,
punctualitate, speranfi)
lntroducere in analiza diferentiala 65
Dintr-un raport terapeutic: ,,Studentul a fdcut o imprcsie dezordonati:

nu a venit la timp pentru primul interviu, a pdrut neingriiit pi neatent (...)
Ca probleme, pacientul reclama lipsd de concentrare, dificultdfi in invafa-
re 9i conflicte de cuplu (...) Din cauza rezistenfelor emofionale existente ;i
a situafiei transferenfiale conflictuale, o terapie analiticd pare nepotriviti in
cazul Iui." Terapeutul prezinti, dupi batc aparenlele, modele de compor-
tament 9i agtepiiri anormale, care au produs aparifia unui contratransfer
intens (capacitifi actuale implicate: ordine, punctualitate, curifenie, con-
tact, hdrnicie/performanfi, incredere).
,,Pacientaprezenta pi o obsesiedin ce in ce mai accentuatd legatd de spd-
lare gi de curdfenie" (curifenie)
,,Pentru ea ordinea era cel mai important lucru in viafd. Mama ei tre-
buie sd fi fost foarte energicd, cu siguranli congtiincioasi ;;i punAnd mare
pre! pe ordine" (ordine, con;;tiinciozitate).
,,Deja in primele 20 de gedinfe s-a dovedit ci pacientul a fost chinuit
incd de mic de cdtre mama sa, severi gi dominatoare cu ordinea pedanti"
(ordine).
,,in timp ce ea se simlea tratati de citre pirinfi cu prea multd severita-
te, observa ci acegtiaerau mai irrdulgenfi cu sora ei" (hdrnicie/performan-
fd, supunere, dreptate).
,,Pacienta se simfea dupi aceea intotdeauna neglijatd. Apoi povesti un
vis, in care apdrea fostul ei prieten care prefera in locul ei o alti femeie"
(dreptatc).
,,Abia cdncl invdfd sd recunoascd faptul ci igi reprimase total libidoul in
identificarea cu pdrinfii, care in principiu nu il iubiserd niciodatd, ci numai
il dresaseri, reugi incetul cu incetul sd igi revini" (sexualitate,supunere,
hirnicie / performanfi).
,,Pacienta nu avea absolut nici un contact cu nimeni in afara familiei"
(contact)
,,Bdrbatul in vArstd de 26 de ani, fiu al unui academician insemnat, am-
bilios gi al unei mame anxioase,slabe, supraprotectoare,tradifionale, a tn-
trat in clinica noastrd in7952, plingAndu-se ci este depresiv gi abdtut;i ca
a pierdut orice fel de relafie cu oamenii din jur ;i cu Dumnezeu" (contact,
credin!a, hdrnicie /performanf i, tradif ie)
,,... Evolulie latentd cu blocaj general gi lipsa oricirei percepfii asupra
shelui. inceputul bolii (in cele mai multe cazuri in pubertatea tirzie) se ma-
nifestd adesea numai prin egecsocial, a9a-numita ,,frAngere in linia vielii"
(in aceasti descriere a schizofreniei simplex dupi Spoerri este prezentati
simptomatologia gerreralda capacitifilor actuale).
Rezumat: Un eiement esenfial al analizei diferenfiale il constituie

capacitifile actuale. Capacitdfiie actuale sunt factori eficienfi in viafa
individuali pi in cea interumanf,. Ca atare, ele au efect in fiecare dilr

noi. Noi nu introducern deci oricare concepte la modi, ci orielntdm aten-
fia asupra factorilor eficienfi din punct de vedere psihosocial. De;i ca-
pacitafile actuale au existat gi pAni acum la fel cum exista gi azi, ele nu
au {ost luate pAni in prezeut in considerare in mod sisternaticca cli-
rnensiuni psihosociale.
Teoria analitico-diferentiali
Poate fi stabiliti intr-adevir o reguli petrtru educafie 9i psihotera-

pie, clate fiincl diferitele situalii privind er-lucafia,felulitele contlifii eco-
nomice, nenumiratele povegti de viafd, individualitatea fiecdruia,spe-
cificitatea nevoilor indivicluale? De ascmenea, exist.{ un numdr mare
de interese, de comunitdfi, nafiuni, rase gi popoare care se diferenfiaza
prin obiceiuri, gusturi, temperameute gi morali, in aceeapimisurd ca
;i gAndurile, ideile gi pirerile fiecdrtri inclivid in parte. Nu trebuie in
acest caz cum.va ca cducafia ;;i prclcesui de reeducare (psihoterapcutic),
care se doregte valabild pentru tofi oamenii, sa devini un calapod, dupi
care sd fie toate celelalte constr-r,rite? l'e de alta parte, rliversitatea cotr-
difiilor socialegi individuale impulsioneazir conflictele socialecle foar-
te rnare amploare. Aici apar urmitoarele intrebiri cscnfiale:
1. Prin ce se tlit'erentiuziiotttncniiuttii de cailnlfi?
2. Ce uu tofi ottnrcniiin comwt?
La nagtere,omul nu este precum o coali albti de hirtie, ci, pentru a
r.{mAne la aceast.l imagine, una incd ilizibilti gi indcscifrabilX. Capaci-
tifile sale - baza evolufiei omului - necesitir maturizarea 9i ajutorul
favorabil al rnediului extern. Totupi, conceptul capacitifilor i;i are pro-
blematica sa. Ele llu sunt observate pdna ce nu se exteriorizeazeiin ac-
-
fiur-ri la fel cum nu observi o furnici ncagri care sti pe o piatrh nea-
grd intr-o noapte intunecati. Ea exista insa gi poate intra oricAncl in
cAmpul vizual, daci sunt strtisfacutecondiliile corespunzatoare.Irieca-
re om posedi asemeneacapacitafi: c{aci ele aiung si se contureze in de-
cursul evoirrfiei sale tlepinde de condifiile favorabile sau, dimpotrivir,
nefavorabile, ale corpului, rnedir-tlui extem gi timpuiui. ln relafia cu in-
stinctele,capacitifile depind mai mult de,rezonanfacu meditll extern.
In acest sens, formei sclciale,convenlionale ii corespunde acea capaci-
tate a clmului de a rnenline orrlinea ctt orice pref. Ordinea in sine este
de neconceput fdri capacitatea omului de a face ordine.
Daci pornirn de la cercetarea conflictelor interumane, dacd obser-
vim judecdfile de valoare atribuite Sinelui ;i celorlalfi, daci examinim
criteriile legate de educafie gi psihoterapie gi dacd studiem condiliile
lntroducere in analiza diferentiala 67
care duc la tulburirile psihice gi psihosomatice cunoscute, vom consta-

ta cd in spatele acestclrtulburiri - intrucdtva ca structuri abisald - se
afld o lipsi a diferenfierii in privinfa propriilor modele de comporta-
ment, dar gi ale celorlalgi. In clescriereatulburirilor psihice pi psihoso-
matice acest fapt este delirnitat prin concepte precunr surmenai sau su-
prasolicitare. SpunAnd ci in spatele tulburdrilt-rr se afli suprasolicitiri
nu inseamni cd sc subinfelege pi felul lor. In general, sunt luate in con-
siderare numai suprasolicitirile c1enaturi profesionali. Existi insi cu
adevirat un spectru intreg de atitudini gi modele de comportament care
au devenit irotenfiale conflictuale, deci care gcnereazi tulburiri psihi-
ce pi psihosomatice. Aceste atituclini gi modele de comportarnent sunt
descrise printr-un inventar de norme psihosociale, care se evidenfiaza
prin faptul cd au efect atAt ca dimensiuni evolutive, c6t 9i ca potenfia-
le conflictuale.
Este vorba despre: puttctualitttte,curdlenie,ordine, supunere.,Ttolitcte,
sinccritute, J'idelittrte,dreptutc,hdrnicie/pefornutn!d,chihzuinLri,seriozitutc,
precizie,congtiineittzitafe, precurn gi dragosle,ttrotlel,rdbdare,tirrrp,cotttnct,
sexudlitute,ilrcredereilt shte pi irt ceilalli, syterantir,crcdhtd, dubiu, ce.rtitu-
tline, unitate. Noi denumirn acestemoduri de comportament capacitifi
actuale.
Dirr punctul de vedere al confinutului, acestenorme psihologice re-

ale se impart in doud categorii de bazd, pe care noi le-am denumit ca-
pacildli securrdsreSi capacitdfiprimorc.
Capacitdlilesecutttlsresunt expresia capacitifii de cunoagtere gi sunt
bazate pe mijlocirea gtiinfei. In ele se oglindesc normele de acfiune ale
grupului social din care face parte individul. Aceste capacitS!i sunt:
curitleniu,ordirrco,sttpturcreu,Ttolilctca,sirrcerituttta,
ptrtrtt'tuulitulea, fitlelitu-
teu, dreptuteu,hitrnicia/perfontutntu,ecorronia,seriozitaleu,prcciziu, cotrlti-
itrciozitntaa.
Capacitifile secundarejoacd un rol esenfial in descrierile gi evalui-
rilc' din viafa tle z.i cu zi;i in aprecicrea reciproci a partc'nerului. Cel
care considerd o altd persoani dragufa, simpatici, igi justifica afirma-
lia astfel:
,,Estede treabi, cumsecade,te pofi baza pe el".
La polul opus se afli: ,,Mi-e antipatic pentru ci estc o persoan.l nc-
glijenta, nepunctuali, neclreaptd, nepoliticoasd., zgdrcitd.gi prea pufin
harnic5".
La fel de obipnuite sunt gi consecinfele capacitdfilor secundare in re-
lafia cu dispozifia gi condigia fizicX. Astfel, pedanteria, dez<-rrdinea, cu-
rifenia ritualS, mizeria, pretenliile exagerate asupra punctualitdtii, ne-

punctualitatea, conptiinciozitatea forlatd sau neseriozitatea pot condu-
ce atAt la conflicte sociale, cAt gi la prelucriri psihice gi psihosomatice
- precum angoase,manifestiri agresive pi emulafii - cu consecinfele
lor in sfera psihicd, in sistemul respirator, cardiac ai de circulafie a s6n-
gelui, in aria gastrointestinali, in aparatul circulator, in sistemul ner-
vos, i:r zona uro-genitald gi in cea dermatologicd.
,,NurnaicAndmd gindesc la cdt de nedrepteste;;efulmeu si dejaincep

sd tremur gi mi se facerdu. Apoi am dureri de cap pi de stomac" (func[io-
nari in v.irsti de 28 de ani cu tulburdri psihosomatice).
Puternica rezonanfd afectivd in cazul tulburdriior legate de capaci-

tilile secundare poate fi infeleasd numai pe baz,arelafiilor emofionale.
Iixpresia acestora o reprezintd capacitdlile primare.
Cupaciti$ileprinrarc se referi la capacitatea de a iubi, Ele sunt legate
in special de sfera ernotionali gi se dezvoltS, ca pi capacitdfile secunda-
re, in special in relafiile intemmane, in cadrul cdrora un rol substanfial
il joaci legdtura cu persoanele de reiafie, in special cu mama gi cu ta-
tdl. Capacitdfile primare cuprir-rd categorii precum tlrngttste(emofiona-
litatea), nrodel,riihdare,tinrp, contact,sexuslitate,incredereitr sine ;i ht cei-
Ialt i, sperat$ d, cred i nl ti, d ubitr, cer t i t ud i tre, unit rtta.
Nu vorbim cle capacitili prirnare in sensui in care primar ar insem-
na rnai important decAt secunclar.fulai degrabd, conceptul de ,,primar"
desemneazdfapbul cd arceste capacitili sunt apropiate de Eu, de dome-
niul emolional. Ele constituie bazala care se raporteazi capacit5lile se-
cundare:
capacitdfi secunclare
Din punctul de veclere al confinutului, capacitifile prirnare se orien-

teaza pe experien[e avute in baza capacitdfilor secundare.
,,Nu mai am deloc increderein soful meu, cdci estemereu neserios5i

nepunctuai...
"
Capacitdfile secundare igi gdsesc rezonanfa emofionald in baza ca-

pacitdfilor primare. De exemplu, abia atunci cAnd constatdm in noi in-
;ine o relativd lipsi de ribdare incepem si ne enervim in legdturi cu
Introducere in analiza cliferential5 69
neptrnctualitatea. Enervarea in sine este la rAndul sdu o expresie a emo-

fionalitdfii. Un exemplu in acest sens il constituie declarafia unei pa-
ciente in vArstd de 35 de ani:
,,Md simt invinsi gi deprimati. Am angoase gi nu dorm nopfi la rind.

Nu md pot concentra.Viafa mi dezgusti. Anr vrut chiar si scap intr-un fel
de acest cdmp de tensiune de nesuportat care este viafa mea actuali...
Aceste probleme au inceput acum aproximativ cinci luni, c6nd am aflat ci
sotul meu m-a ingelat".
,,Cdnd aflu ci la pcoalSse va da vreun extemporal, md cuprinde o neli-
nipte interioari cate dureazd p.1nd ce fiica mea, Renate (in vdrstd de noud
ani), vine acasi cu nota. Dacd a obfinut o noti mare, neliniptea mca sc risi-
pegte. Daci insd rezultatul nu este satisficitor, md apucd adevirate dureri
de inirnd" (mar.ni in vArstd de 32 de ani, trei copii, tulburdri cardiacepi cir-
culatorii).
Normele de comportament ,,hirnicie" ;i ,,succes" sunt confinuturi

care joacd un anumit rcll pentru mam5. Numai accentuarea deosebitd
;r hdrniciei gi a succesului nu reprezintd totugi un motiv suficient pen-
tru reaclia evident exagerati a acestei mame. In acest proces sunt im-
plicate gi alte capacitdfi, precum ,,incredere" si ,,ribdare". Lipsa de in-
credere fafi de copil nu trebuie si igi aibi neapirat originea in relafia
marn.{-copil. Ea poate fi rnai degrabi bazatd. pe experienfele din pro-
pria educafie gi pe propriile triiri ale rrramei. Aceste experienfe, trans-
ferate asupra copilului, genereazd un conflict deschis intre mami, co-
pil, tati gi pcoali.
Fiecare capacitate actuali se poate manifesta printr-o scald largd de
dispozifii, care dau valenld emofionaid capacitililor actuale.
O mamd care punea accent pe ordine, spunea disperati: ,,Ag prefera ca

fiica mea de 17 ani, care de cAtcva sdptam6ni locuie;te intr-o garsonicri irn-
preund cu o prieteni, si fie insdrcinati, decAt sb vid () asemenea deztlrdi-
ne. Garsoniera arati ca o cocini de porci."
De altfel, capacitdfile secundare ;i primare posedd fwrcfia unei arme,

a unui scut sau a unui subterftlgiu:
,,Nu irni place solul meu; nu imi place sd am contact sexual cu e[, pen-
tru ci nu se spald cum trebuie ;;i lasd totul la nimerealS. Mirosul corpului
lui face sh imi dispari orice dorinfi" (secretard in vArsti cte 24 de ani, tul-
buriri sexuale gi circulatorii).
7n Nossrat Peseschkian
lnventarul capacitifilor secundare 9i primare

(Capacitif ile actuale)
Capacitifi secundare Capacitdti primare
Punctualitate Iubire (emo!ionalitate)

Curifenie Model
Ordine Ribdare
Supunere Timp
Polite!e Contact
Sinccritatc/ Fr.rnchett' Sexrralitate
Fidelitate incredere
Dreptate incredere in sine
Hirnicie/ Performanfi SperanId
ChibzuinfX Credinfi/Rcligie
Seriozitate Dr,rbiu
Precizie Certitudine
Congtiinciozitate Unitate
Lista capacitdlilor actuale poate continua, totupi, prin cele 13 ca-

pacita[i seclndare gi tot atAteacapacitafi primare (capacitaJileactua-
ie), ea congineacele arii de comportament intAltrite cel mai frecvent ilr
relafiile interurnane. Alte arii de cornportament pot fi co_r'rsiderate
nuanliri gi combindri ale capacitifilor prezentate mai sus. verscitaten
pi succesultlehdrnicie, sitrctt'ittr'
Vi one'stilateulin tlcsincerituti, prestigiul
'teu
des-
fitlelitate, in contunicateasrtcislti:
in relalia'de cupltr e consiLTerotd
chi'lare;i fnrrrchtle.
Unele concepte sunt considerate in limbajul curentrnai rar capacl-
tili in sens restiAns:motil:I,tlubiu, certitutline/ unitate.Ele sunt parfial
procese psihice, in care se manifesti capacitifi specifice, parlial apar ca
iezultanle ale acestor procese. Ca astfel de forme'spccifice de manifes-
tare, ele pot fi incluse in categoria capacitifilor' tn cazul lor nu putem
vorbi de^,,factori puri, izolalr" , ei aflAndu-se intr-o relafie de intertle-
pendenfd interni.
Capacitdfile actutrle sunt norme cle socializale-cale se dczvoltd in
clecuriul istoriei individuale de viafi gi care pot fi invifate. ln tot acest
Droces,ele dobAnclesco semnificalie inc{ividuali care delimiteazd in[e-
i"g"r*u convenfionali a caparcitifiloracturale.De exemplu, degi fiecare
dintre noi gtie ce cste clrdinea, panx la urmd fiecare ii atribuie sensuri
diferite: ordine pedanti sau
;i nuanfe cilferite, raportind-o la situafii
ronrantici. insd existi asernirriri structurale intre ele, in special in ceea
ce privegte semnificafia psihologicai.De exemplu, ,,Politefea"poate {i
Irrtroducere i-n analiza cliferenfiali 71
inteleasi ca reprimare a agresivitirfii gi ca inibugire a propriilor dorin-

[e in favoaretr dorinfelor altora. Ea dcvine. astfcl instrumentul social
prin care este asigurati atenlia gi aprecierea celorlalfi pi datoriti cireia
epti privit cu simpatie de cdtre alte persoane. Dimpotrivd, ,,sincerita-
tear"funcfioneazi in acest sens czrimpunere a propriilor dorinfe, fati
de care er;ti ,,sincer".
Semnificatia psihologicti a capacitdfilor actuale este modificati de
istoria individuali a ornului, capatAnd astfel o semnificafie specifici.
in timp ce o al-rumit.lpersoand de referin!5 pretuiegte in mod ieosebit
h.irnicia/performanfa, o altarconsideri deosebit dc importantd ordinea,
punctualitatea, politelea sau sinceritatea, spiritul de chibzuin|5, drep-
-fotupi,
tatea etc. capacitifile actuale nu sunt nurnai ciimensiuni psiho-
logice, iimitate indivicltral. Mai degrabd, ele pdtrund atiit irr clomeniul
psihosomatic, cAt;i in cel social. Din pr.rnctcle vedere psihosocial, ele
sr-rntatAt reguli tle joc ale unei societifi, cAt pi aie comportamentului in-
terulnan.
Aceste infonnafii au determinat chestionare;'rpacier-rfilorprivind st5-
riie lor conflictuale legaterde capacitifile actuale. De exemplu, in cazul
depresiilor, noi nu punem intrebari numai legat de simptomatologia
clepresivir sau de conflictele-cheie constatate aptrioric,ci pi legat de clo-
rneniile comportamentale cu potenfial conflictual. De exemplu, noi nrr
tematiziim in prirnul rAnd angoasa, ci seria de conclifii care o generca-
zd. Sir presupunem ci o pacienti dezvolta o angoasii de fiecare dati
cAnrle nevoit.l sa il a;tepte searape soful ei. In acestcaz angoasae cen-
trati din punctul de vedere a[ continutului pe norma psihosociali
,,punctrralitate".Nu este atunci cvident ci tocmai acest domeniu tre-
buie sd fie prelucrat?
R e z u r n a t : C a p a c i t i l i l e a c t u a l e r e p r e z i n t e il e g i t u r i l e d e c o n t i n u t
ale proceselor psihodinamice ;i ale modelclor nofiunilor psil'rotera-
peutice. ln acest sens, analiza diferenfiali nu se limiteazd la consta-
tiri generale,precum: o familie autoritari, relafia de depenclenfirfafi
d e p d r i n l i , t i r a n i e , i d o l a t r i z a r e ,e d u c a f i e s e v e r d ,b l A n d d s a u a m b i v a -
ienti. Ea nu vorbe;te numai despre conflicte ale stimei dc sine, sen-
tirncnte de inferioritate, fobii, depresii sau despre un Supra-Eu in
mare misurir nerleterminat. Ea inclicir mai clegrabi confinuturile con-
crete (capacitifile actuale)ale proceselorlegate de stirrilesufletegti
intcrnt gi interurnane.
72 NossratPeseschkizur
Inventarul analitico-diferential (prescurtat IAD)
fTncie.{t'rc/Spc.ra.ga
I
1'-
I
i I
i + I - i ", '- - -- , - l
i.;*i I i T
r r i l - , 1 1
[s"-Zs.'-'"t't"t"lr i l 1 l
-] 1
[C',,ar'1i/n"rigif. I i
r L i l l
Indiciu: + gradat pozitir'
- gradat negativ
Este complet inventarul capacitililor actuale?
Alcdtuirea capacitdfilor actuale in forma lor actuali a durat, pas

cu pas, peste opt ani. In primul rdnd am devenit conptient de impor-
tanfa psihoterapeuticd a conceptelor de polite!e gi sinceritate. Dupi
lntroducere in analiza diferentiali 73
ce am fost sensibilizat de aceste doui norme psihosociale, am putut

constata din ce in ce mai mult in propriul meu comPortament, in
ceea ce experimentam in familia mea, in relafiile cu oamenii din jur
gi cu pacienfii, norme importante din punct de vedere psihosocial.
Hste vorba despre acele sfere consicierate pe de o parte virtufi, sco-
puri ale educafiei ;i dimensiuni evolutive, pe de alti partc insi t:le
se regiseau tot mai mult in legituri cu tulburiri, necazuri, indispo-
zifii, greutdfi gi boli. Degi toate aceste norme psihosociale se afli in-
tr-o strAnsd legat'urd,ele confin doui aspecte diferite: prima catego-
rie, cireia eu i-am pus ulterior denumirea de ,,capacitXfi primare",
se referi la ernofionalitate pi la viafa afectivd, pe cAnd cealalti cate-
gorie a capacitdlilor actuale, capacitdlile secundare, are legituri cu
perforrnanfele psihosociale gi cu diferenfierile privind capacitatea
de cunoagtere.Aceste doud categorii au oferit o linie de ghiclare in
completarea inver-rtarului capacitdfilor actuale. Acesta a fost verifi-
cat mereu prin experienfe terapeutice practice, au fost ciutate mo-
dalitali de completare gi s-a insistat asupra faptului, daci acele con-
flicte analizate puteau fi suficient de bine conturate cu ajutorul
capacitifilor actuale.
Aceste cercetiri, care nu au pomit numai la inifiativa mea pi la com-
pletarea cdrora au contribuit colaboratorii pi colegii mei din Grupul
psihoterapeutic experimental Wiesbaden (CPEW) - psihoterapeufi,
psihiatri, psihologr gi profesori - sebazeazi pe aproxirnativ 50 000 de
;edinfe de psihoterapie, fird a fine seama de observafiile nesistemati-
ce din viafa de zicuzi, care adeseaerau cu atAt mai incitante. Pentru
a cvita pericolul ca iAD si redea exclusiv acele norme psihosociale
care sturt importante numai pentru o anumitd societate, nu insi pi pen-
tru altele, noi am pus accent in mod deosebit pe demersul transcultu-
ral. In acest sens,noi ne focalizdm atenfia in special asupra persoane-
lor clin Europa Centrald, dar gi din Europa de Nord gi de Sud, din
America de Nord gi din diferite regiuni ale Orientului (Iran, Turcia,
Emiratele Arabe Unite).
O mostri a spafiului cultural din Orientul indepdrtat a constituit-o
un grup de 15 pacienli japonezi care lucrau in Cermania ;i erau cdsd-
torifi cu parteneri de nalionalitate germani. Cdsdtoriile transculturale
s-au dovedit a fi in general una din cele mai importante ,,mine de aur",
cici in cazul lor conflictele legate de capacitdlile actuale apar adeseacu
o claritate incredibili.
Cu ajutorul inventarului analitico-diferenfial, alcituit in conformi-
tate cu grupurile cle populaf ie analizate, au putut fi bine stabilifi facto-
rii implicali hr conflicte - ;i aceastaprin combinarea diferitelor capa-
citdti actuale sau direct dincolo dc cle.
74 Nossrat Ireseschkian
Totupi, considerim ca fiind posibile eventuale adaptiri ale inventa-

rului analitico-diferential. h-rprima mea cartc, ,,Umbre pe cadranul so-
lar-Ec{ucatie-Autoajutor-Psihoterapie ", care punea in discufie in mare
parte probleme legate de educafie, cretleam ci ne puteam descurca fdri
,,ficlelitate" ca aptitucline de sine stitdtoare, definind-o ca sitrceritate in
relafia de cuplu. Cercetdrile privitoare la conJlictele adulfilor au demon-
strat insd cd existau mult mai pufine dificultafi legate cle sinceritate, cle-
cAt de fidelitate, luati in sens restrAns. Din aceste motive am addugat
capacitateaactuald ,,fidelitate", care este intr-adevir o capacitatein cel
mai bun sens. A;adar, se clovede;;tea fi necesar ca accenfuarea deose-
bitd a anumitor norme psihosociale clintr-o societate si lini seama de
faptul cd ele nu trebuie sd fie determinate numai cu ajutorul celorlalte
capacita[i actuale, ci sa fie incluse in LAD, atAta timp cAt igi definesc
esenfa de capacitdfi. Iixemple in acest sens cclnstituie concepte precum
,,cirrste",,,curai",,,responsabilitate" etc. Desigur, asemeneamdsuri con-
stituie numai aclitivi suplimentari, care pot fi inclugi in baza aprecieri-
lor practice.Pentru a rdmAne la acestexemplu, nu ne-am limita numar
la conceptul de ,,cinste", ci ne-am pune problema la ce se referi cinstea:
la sinceritate, politefe, performanfd, chibzuin!5, credir-rfi,/religie etc.
Integrarea capacitdfilor actuale intr-un ilventar anaiitico-cliferenfial
(prescurtatIAD), care sd cuprindi ariile esenfialede conflict gi pe cele
evolutive s-a dovedit a fi eficienti ;i suficientd pentru demersul psiho-
terapeutic gi pedagogic (vezi tabelul de Ia pagina 70).
Rezumat: in cadrul acesteiabordiri, conceptele complementare sunt

luate in considerare ca simptome ;i ca nuant.lri, preculn pi ca ameste-
curi ale capacitifilor actuale privite individual.
Dimensiunile activ-pasive ale capacitifilor actuale
Capacitifile actuale sunt complexe in multe sensuri. Nivelurile lor

cle funclionare sunt atAt societatea, cAt gi evenimentele de grup, sfera
trdirilor psihice individuale 9i prelucrarea lor psihosomatici. Capacita-
lile actuale prezinti i:rsd prin ele insele in mod complementar o dife-
renfiere.
Pe de o parte putem privi o capacitate actuali ca pe o agteptare: ne
agteptXmca el/ea sd fie punctual/i, politicos/politicoasi, curat/5, sin-
cer/d, drept/dreaptX, chrbzuit/ i etc. ln acest caz, capacitatea actuali
descrie o dimensiune pasivd:
,,CAnd vin acasd, md agtept de la sofia mea ca masa si fie gata la timp
;;i ca apartamentul sd fie curat, astfel inc6t sd mi simt confortabil in el."
Introducere in analiza diferentialS 75
Pe de altd parte, capacitifile actuale cuprind anumite moduri de ac-

liure pi modele cle comportament. Astfel, eu md comport punctual, or-
donat, politicos etc. Prin aceastaeste caracterizati dimensiunea activd
a capacitdfilor actuale.
,,Mi-ampropusadeseasd las lucrurileacolounde le aruncdsoful meu.

CAnd vdd insi dezordinea,parci mi mdninci degetele.Pur pi simplu nu
md pot abtinesi nu faccurat" (casnicdin vArstdde 37 de ani, atacuride pa-
nicd,tulburdricardiace).
Deosebirea dimensiunilor activd pi pasivi are o importanfd diag-

nostic5. Pe de o parte, pentru ci activitatea sau pasivitatea pot oferi
indicii in legaturi cu tipurile de reacfie; pe de altd parte pentru ci
ca conduce la infelegerea afirmafiilor pacientului. CAnd un pacient
dd un rispuns la intrebarea: Care dintre dumneavoastrd pune mai
rnult pref pe ordine?, intr-o primd fazd rimAne inci deschis modul
in care el insugi valorizeazd aceastdcapacitate actuald sau o alta. Se
a;teapti ca sofia sX ii fie fideld, sau este chiar el insu;i clispus si fie
fidel? Pretinde punctualitate de la ceilalgi?Cum se comportd insd el
insugi?
Dimensiurrea activ-pasivi este una din multiplele dimensiuni inclu-
se in capacitdfile actuale. In aceasti privinfd, ne putem gAndi pi la di-
mensiunea flexibilitate-fixafie, care cuprinde capacitatea gi predispozi-
fia de a-fi schimba punctul de vedere in privinfa evaluirii fiecirei
capacitdfi actuale in parte, sau, dimpotriva, de a le considera rigide, de
neclintit. In special capacitatea actuali ,,timp" indici din punctul de
vedere al conlinutului aceasti dimensiune. Dreptul de a controla capa-
citdfile actuale in privinfa unor asemeneadimensiuni, cdt gi de a obser-
va care capacitdli actuale sunt deosebit de pregnante in relalia cu o di-
mensiune sau alta, ii este rezervat analizei factoriale. Sunt efectuate
cercetiri corespunzitoare.
Normele psihosociale sunt infelese in moc{ sistematic drept capaci-
tdfi actuale; ele stabilesc intr-o misuri esenfiald evolufia fiecirui om gi
reprezintd confinuturi ale socializirii. Capacit5lile actuale aclioneazl
in toate culturile. Numai relativele lor conturiri le diferenfiazi din
punct de vedere cultural. Capacitifile secundare gi primare nu sunt nu-
mai concepte sau aparilii conjuncturale intAmplitoare, ci ele reprezin-
td mai degrabi reguli, norme, atitudini gi conduite de comportament
in viafa gi percepfia fiecdrui individ, indiferent de rasi, clasi sociali,
vArsti, sex, tipologie pi boali. Ele se contureazd ca aptituc{ini specific
umane in decursul socializdrii, fiind anexate conceptului de Sine gi par-
fial puternic incircate afectiv.
Capacitdfile actuale sunt invifate numai intr-o micd mdsurd ca re-

guli, precum refetelc culinare dintr-o carte de bucate. Cea mai mare
parte noi o insugim parcd intdmpldtor in baza propriilor noastre expe-
rienle gi a comportamentelor altora considerate de citre noi ca fiind
exemplare.
Un tatdigi ia fiul intr-o plimbarecu mapina.Segribegtefoartetare.Pen-

tru cd trebuiesd ajungi la timp intr-u-nanume loc, couducemai repedede-
cAtarevoie prin lege,traverseazdintersccfiala culoareagalbeni a semafo-
rului, ii injuri pe ceilalgiparticipanfila traficpi parcheazd
in celedin urnrd
intr-un loc unde parcareaesteinterzisi.
Biiatul din dreapta lui asimilc;rzd urmdtoarele elernente gi experien-

{e de invifare:
CAndmd gribesc(punctualitate), trebuiesd conduccu vitezd(tinrp),nu

rnaifin atAtde mult cont de regr.rlile
de (supunere),
circr.rlatie ba chiarsunt
indrcpt.lfitsi ii injur pe ceilalficjaci nu tin cont clemine (politele),9i pot
chiar si in'ripermit si incalcprescripfiilegeneralelegatede ordine (ordi-
ne).
Legiiturasccstei serii tle aclituri corttportunrctialecu purrcttutlituteupott-

te fi dizoluutd.Ce rfunAnehnir in untw ei swft exprinuiri de corttporltutrctt
tlescriscca asocittlc,istericesau psiltopttte.Se poate vorbi aici despre cr
dereglare a felului in care regula a fost instituit5, in sensrtl diferen-
lierii normelor sociale prin intermediul altor experienfe ce lin de in-
vifare: si crezi cd pofi trece la culoarea galbenA sau rogie a semafo-
rului, cd ii pofi injura pe ceilalfi sau se crezi ci tctfi trebuie si [i se
supund, nu insd gi invers, gi toate acesteaindiferent de situalia in care
apare un astfel de comportament. Aici ar fi posibili gi o alti genera-
lizare: Daci eu mi gribesc, totul e permis, sau gi mai general: mie
imi este totul permis. Daci privim din aceastXperspectivd patologi-
cd, ia nagtere o situafie pe care o intAlnim la aproape fiecare individ:
biiatul care se afli in ma;ini cu tatdl siu ;i a asimilat pe moment in-
formafiile oferite de acesta, se afli fafd in fa]d cu cerinfele societifii.
El se poate readapta acestor cerinfe printr-un proces de reinvdfare,
care adeseaeste mai dificil decit unul de invdfare a ceva nou. Pe de
altX parte, el poate intra in conflict cu plopriul comportament gi sis-
tem de valori, care de exemplu ii interzice actele agresive deschise pi
ii prescrie politefe, ordine gi supunere. fbcmai prin aceastase carac-
terizeazd individul uevrotic: in cazul lui, aceastdcontradicfie devine
simptomatici.
ir-rmulte cazuri bolile psil'rosomatice condifionate organic. Astfel, dez-

ordinea gi nepunctualitatea tu-tui om ,,te pot lovi in fiere 9i in stomac"
(peseschkia.) LSZZ).Vizavi de aptitudinile fizice proprii sau ale altora
se clezvoltd adesea atituclini de naturd afectiv5 adanc impdmantenite:
un copil este respins de ceilalfi din cauza pdrului sdu rogu; o mami i'i
iubegle copilul in special datoriti coliceilor acestuia; un adolescent con-
siderd ori6ile membrele saie lungi; in schimb, un indrigostit admirf, pi-
cioarele lungi ale iubitei sale. Malformafiile fizice, mutilirile, bolile de
piele etc. capiti caracter estetic pi, prin aceasta,o consielerabildrezo-
nan!X afectivX.
Capacitifile actuale gi mediul. Dimensiunea mediului este legatd

de religia individului cu mediul social din care face parte. Capaciti-
de comportamen-
file actualc ir-rfluenJeazi agteptirile noastre vizavi - in mod mij-
iul celorlalfi, precum gi comportamentul nostru in sine
locit sau nemijlocit - s u b f o r m a r e g u l i l o r : ,,Cdutdm funcfionari
congtiinciclgi, serio;i, cumsecade 9i ciemni de incredere pentru o acti-
vitate interesantii".
Fiecare conflict intern ;;i extern poate fi descris i| acest sens cu aju-
torul conceptelor oferite de capacitdfile actuale. In fiecare zi ne confrun-
t5m in sfera personalS gi colectivS cu efectele lor. Atunci c6nd se face
sau se dcsfacc o cdsnicie, cand se dizolvi o relafie de prietenie, cand ci-
nerra este concediat, cAnd relafia clintre grupuri 9i popoare capdta po-
tenfial conflictual. Dincolo de influenfa tfadifiei, modele ale capacitd-
unui gruP, care printre
filor actuale devin caracteristici specifice ale
altele exercitx o influenfi esenfiald in coeziunea grupului 9i in relafia
cu alte grupuri (Peseschkian , 1970,1971). Astfel, diferite capacitdfi ac-
tuale, piecum curifenia, punctualitatea, politefea etc. pot deveni mdrci
de recunoagterea apartenenfei la grup; apartenenfa la grup nu este de-
terminati numai dc'simboluri exterioare. Vizibile sunt mai degrabd ace-
le norme cle grup diferite, capacitifile actuale, care determind atAt sen-
sul cat gi Jcopul simbolurilor exterioare. Conflictul inter- sau
intra-grupal capdti astfel o noui perspectivi:
,,Cel care taie cartofii cu cufitul nu aparfine grupului nostru'"
,,Cel care nu e deshrl cle curat 9i miroase urAt nu are ce cduta cu noi"'
,,De mic am fost invdfat sd fiu punctual, 9i a9tept acelagi lucru 9i
de la ceilalli. Nu vreau si am deloc de-a face cu persoane nepunc-
tuale."
Capacitifile actuale gi timpul. Tulburdrile legate de dezvoltarea

omului ;i raportate la sfera corporald 9i la cea a mediului, sunt de fapt
tulburdri ale dimensit_rnii temporale: ,,Nu mai am deloc incredere in oa-
lntroducere in analiza diferentiali 79
meni, pentru cd cineva m-a ldsat balta c6ndva." ,,Cum mai pot eu avea
incredere in copilul meu, dupd ce m-a minfit o datd?"
Aspectele de confinut ale capacitdlilor actuale capitd potenlial con-
._
fiictual din cauza fixafiilor. Daci trecutul, prezentul gi viiiorul se ames-
tecd sau sunt privite izolat, atunci capacitilile actuale nu pot fi diferen-
fiate in conformitate cu timpul, spaliul pi realitatea corespunzxtoare.
Comportamentul propriu gi cel al altora apare deformat din cauza ne-
infelegerilor. In aceasti relafie, fixafiile reprezinti absolutizarea unei di-
rnensiuni de comportament asimilate c6ndva, opusul infelegerii gi al
strdduinfei de a infelege.
elemp]u in acest sens il constituie raportul dintre fixafii gi opu-
- !n
sul lor, flexibilitatea pi capacitatea de transformare:
,,Am devenitun om cu totul nou: acum nu md mai cert at6t de descu

solul meu. inainte md enervammereuin legdturdcu dezordineagi mizeria
pe careo fdcea.Azi mi simt in staresd gisescargumente.incercsi imi in-
lelegsotul.Daci de exemplunu sc spald,ii zic numai cd ar trebui sd , faci.
Nu mai faccirc din cauzaasta"(pacientiin vArstdde 26 de ani, carea su_
ferit fueainte
de dureri de cap ;i de tulburdri sexuale).
Rezumat: Capacitdfile actuale nu sunt esenfe abstracte.Ele igi fac

aparifia ilr comportament mai degrabi prin intermediul dimensiunilor
legate de dezvoltarea corpului, mediului pi timpului. (Vezi gi indexul:
Cercetiiristutisticeasupraanulizeidiferenliule.)
Capacitifile actuale si mascirile lor. capacitdfile actuale nu pot fi

intotdeauna diferenfiate la prima vedere. Ele sunt chiar deseori masca-
te gi puse intr-o altd formd fafd cle cea pe care o cunoagtem noi din in-
ventar. f,i totugi noi putem deosebi destul de bine capacitdfile actuale
care se ascund in spatele acestor masciri. intr-un astfel de caz vorbim
despre sinonime. Un exemplu in acest sens il constibuie capacitatea ac-
tuald ,,Orciine".
in loc de ,,ordine" sau ,,dezordine" existd o multitudine de concep-
te care toate se raporteazd intr-un fel sau altul la ordine, chiar daci pro-
vin din cele mai diferite arii ale comportamenfului. vorbim aici despre:
A ordona, organizator, a rAndui, ordonat, metodic, birocratic, pe-
.
dant, sistematic, a face curat, a aranja, a impirfi, a descAlci, a strucfu-
ra/ a grupa/ a sorta, ajustare, impdrfire, descAlcire,reglementare, sche_
nri, gablon, ordonarr, planificare, sistem, orbepte, confuz, in zig-zag, in
sus gi ir jos, talmeg-balmeg,ca primii oameni, la nimereali, alandala, a
zvlrli, a risuci, a incurca, a strdmuta, a neglija, a confuza, haotic, tur-
bulent, dezordonat, tulbure, zlpd,cit, imprdgtiat, flugturatic, neglijent,
80 Nossrat Pesesdrkian
haos, harababurS, confuzie, aiureali, migmag, cocini de porci, grajd, in-

curcituri, zdpiceali.
Sinonimeie,,orclinii-dezordinii" defin arii de aplicabilitate orienttr-
te practic cdtre: educalie, relafie cle cuplu, pro{esie ;i organiza}ie pro-
fesionala, publicitate, limbaj popular, literaturd 9i nu in ultimul r6nd
descrierile^giplAngerile pacienlilor in cadrul Psihoterapiei. Nu.sunt de-
osebite astfel-numai calitilile capacitafii actuale ,,ordine", ci 9i situafi-
ile, intr-o anumiti mdsuri relafiile topografice, in care apar. A;a s-a dez-
voltat din ,,in afarS-i vopsit gardul, induntru leopardul", afirmafia: ,,1'a
-"erviciu este foarte ordonat, acasi ir-rsdneglijent".
Pentru toate capacitafile actuale existi de asemenea o multitudine
de concepte care se raporteazd la cliferite situafii, incluzand grade cli-
ferite c1epolitefe ;i deosebindu-sein utilizarea lor chiar de ia regiune
la regiun-. Multc din aceste sinonirne 9i circumscrieri nrci nu sc rnf)or-
teazicu claritate la o singuri capacitate actual.l. Ele cuprind uneori mai
multe capacitifi actuale cleodati. Afirmafia ,,Ill este o persoaud prirni-
tivi,, poate avea in acest sens mai multe ir-rfelesuri:,,El este nepoliticos,
el este dezorclonat, el este murdar, el este nesincer etc." Depinde atAt
de convenfiilc lirnbii, cat gi de situafia persoanei in cauzi reliefarea ace-
lei capacitifi actr,ralecare se afld in acestcontext in prim-plan. Intri in
atribugiite terapeutului, dar nu numai in ale lui, cristalizareaconfinu-
turilorj conflicfuale coresptrnzdtoarc 9i interprctarca situativi a semni-
ficafiei lor in istoria de viafd indivicluali. Aceasti interpretare esie de-
pedenti de propriile rnodele valorice dc care dispune uu terapeut sau
un partener analizator.
informalia situativi ,,Un pacient ajunge prea tArziu la-rsedinfa
terapeuticd,, se referi, stricf din punct de vedere superficial, la
despre un
,,punctualitate". Am putea conchide chiar cd este vorba
aeficit de punctualitate. Aceasti afirmalie include deja o interpre-
tare, care ar putea fi cu totul difcritd, daci s-ar fine cont de alte
puncte de vedere. De exemplu de faptul c5 pacientul avusese mu-
iafiri. El, care de altfel esteo persoa^d nesociabili, cdruia terapeu-
t u l c h i a r i i s u g e r a s es i a i b i m a i m u l t c o n t a c t s o c i a l , 9 i c a r e n u a r e
curaj si se impuni in fafa musafirilor (sd fie sincer), a intArziat toc-
mai clin cauza acestui motiv. Nepunctualitatea sa capitd astfei o alti
s e r n n i f i c a f i e .E , s t ep o s i b i l g i c a p a c i e n t u l s i f i d e z v o l t a t r e z i s t e n f e
fala de psihoterapie gi si foloseerscdintArzierea ca Pe o armd prin
c a r c s i i i p e d e p s - e a s c ip e t e r a p e u t , r e s p e c t i v s . I s e a p e r e c A t m a i
mr,rlt timp cu putinfi in fafa unei situalii psihoterapeutice pelcepu-
tc ca fiirrcl peiiculoasd. Astfel, o singurd formi cie comportament,
care poate fi deserisd cu ajutorul capacitXlilor actuale, poate do-
bAndi o funcfie irlurivalentE'
Introducere in analiza diferenfiali 81
I(ezumat: Normele psihosociale apar intr-un numir mare de forme

care duc cu precizie diferitd la capacitdfi actuale:
Afinnalii nespecifice, care se pot raporta la toate capacitdfile actuale:
,,Sunt terminat", ,,Nimic nu are nici un sens", ,,Sunt at6t de fericit".
Orgarizdri coml:lexe,care includ mai multe capacitafi actuale pro-
nunfate sau nepronuntate: ,,mizerie" (trimite nemijlocit la curdtenie,
poate sernnifica insd pi dezordine, neseriozitate, infidelitate, nepunctu-
alitate etc); ,,Este primitir"'; ,,Sunt un ratat" (domenii ale ratirii se pot
dovedi a fi atAt performantele profesionale, cAt gi sexualitatea);,,Este
un idiot" (aceastXafirmafrj. se referi in primul rAncl la capacitatea dc
performanfd intelectuald. In sens larg, ea poate insi si includi pi alte
capacitifi actuale).
Afirnnlii specifice,indreptate direct cdtre capacitdtile actuale: ,,Md
tern'rind cAnd mi las5 mereu si il aptept", ,,Dezordinea lui mi scoate
din sdrite", ,,Cand am aflat cd m-a ingelat, am luat pur pi simplu foc,,.
Afirnulii simptonutict',care sugereazi capacitdfi actuale: ,,Am dureri
de stomac pi de intestin. Nu pot dormi noaptea. Arn acestedureri de
cAnd am preluat un post plin de responsabilitifi in compania noastr.i,,.
lnfornn!ii sittttttiue,in cazul cirora nu se exprimi capacitali actuale,
dar se acfioneazi gi evalueazi in caclrul categoriilor de comportament
ale capacitifilor actuale:Copilul isi pune in farfurie la masa de dumi-
nici cea rnai rnare bucatd de prijitur.l (politege). Mama se uiti la el cu
o privire dojenitoare. Soful aju'rge acasdmai tArziu decAt fusese stabi-
lit (punctuaiitate).Sofia nu spune nici un cuvAnt legat de aceasta,insd
in pat nu ii rdspunde la gesturile de tandrete gi simuleazi o migrend
(sexualitate, sinceritate).
CapacitXfile actuale in analiza enunturilor. Mare parte a relafiilor

interpersonale se desfSgoardin formd verbald. sunt scl'rimbateinforma-
tii, partenerul social este instruit in legdturi cu propriile necesititr, tre-
buinfe sau experienfe. Daci facem abstractie de calitifile deosebite ale
partenerului intr-o interacfiune, ii putem aplica acesteia moclelul emi-
ldtorului pi al receptorului. Emititorul gi receptorul sunt legafi prin-
tr-wr canal de comunicarc, care mijloce;tc informafiile. Numai cX emi-
fdtorul nu este doar emifator, iar receptorul nu doar receptor. Ceea ce
spun, ceea ce fac sau ceea ce transmit intr-un alt fel ca serrm sau sem-
nal genereaza o reacfie irr partenerul meu, la care eu reactionez la ran-
dul meu: Ii fac sernn (vrno aici), partenerul meu di din cap (nu). Merg
la el gi ii intreb de ce. El imi raspunde ci fiecare merge pe drumul lui.
I]iecare pas clin aceastdcomunicare r,erbald gi nonverbala capati
sens in comunicarea de ansamblu pi are drept consecin[i restabiiirea
unei relalii conloune obicctivului urrnirit. in spatele numdrului maie
82 NossratPeseschkian
de asemeneaprocese se ascunde o stmcturi in care au fost incluse anu-

mite confinuturi. SX luXm un enunf simplu, crrm putem auzi in viafa
de zi cu zi:
Adresare Confinut Simptorn
,,De ce nu ai sunat (punctualitate) ,,Am fost foarte nelinigtit"

si imi spui ci intArzii?"
Acest enunf este parte a unui proces mai complex cle irrteracfiune.
Cineva a a;teptat pe altcineva, pentru ci poate cei doi gi-au dat intAl-
nire la un moment dat. Acest Altcineva ajuLngeprea tdrziu la intAlnire,
ceea ce ii provoaci celuilalt o stare de nelinigte care poate fi inleleasd
numai daci ptim cAt cle mult igi prefuiegte el partenerul 9i cAt de mult
prefuiegte punctualitatea. Cel care intirzie apare aici ca o umbre, nefi-
ind luati in considerare pi perspectiva lui: poate ci a fost irnpiedicat de
ceva si ajungd la tirnp, el insu;;i resimfincl intArzierea ca pe ceva nepld-
cut, sau poate cd a uitat de intAhrire sau poate cd nu acordi punctuali-
tifii aceeagiimportanfd precum partenerul sdu. Acum votn analiza mari
indeaproape enunlul de mai sus. Prima parte a acestui enun!
Adresare Continut Simptom
,,Dece nu ai sunat
se adreseazi, din punctul de veclere al confintttuiui, unui partener de

conversafie. Este stabilit un contact |intit. Partenerul este abordat prin
intermediul admonestirilor, ameninfdriloa laudelor, exclamafiilor pi a
ahor miiloace n'roclificateprin atitudini de exprimare - nuanf.lri ale
vocii, alc privirii, mimicii gi gesticii.
A doua parte a enunfului se referi la confinut. Aici apar in mod cli-
rect sau indirect anumite nornte psihosociale. Partenerul este informat
in legdturi cu ceea ce este vorba de fapt.
Adrcsarc Confinut Simptom
s ai m i s p u ic di n t a r z i i .
Aici sunt puse in discufie, din punctul de vedere al confinutului, ca-

pacitf;lile actuale, care apar in fonna celor mai diverse sinonirne. In lo-
cul enunfului de mai sLrs,ar fi putut si fie gi ,,sd imi spui cd epti ne-
lntroducere irr analiza diferentiali 83
punctual", ,,sd imi spui cd md lagi si te agtept atita" ,,,sd rnd anunfi cd
nu pofi ajtu'rgela ora stabiliti".
A treia parte a enunfului oferi o explicafie pentru consecinfele ati-
tudinii. De aceea,noi numim aceastdparte ,,simptom".
,,Am fost foarteneliniptit"
Simptornul se poate manifesta in multe feluri. Poate fi ur-rsimptom

psihic, precum in exemplul nostru. Dar gi un simptom psihosomatic.
pi totupi sunt posibile pi alte urmdri: pentru vorbitor ,,Am fost foarte
neliniptit"; pentru partenerul de conversafie ,,Data viitoare nu mai scapi
aFau;or"; pentru o a treia persoand ,,Acum gazda noastrd sigur i;i face
griji"; sau pentru grupuri ,,Nu e cle mirare ci nu ne mai inviti priete-
nii pe la ei". Felul in care apare sirnptomul mijlocepte o constatare diag-
nostici de ansamblu, cici aici apar ctl claritate moduri tipice de reacfie
gi forme ale conversiei conflictuale.
Un enun! care conline o adresare, un conlinut ;i un simptom poate
fi perceput astfel ca enurr! complet. Itr comunicarea de zi cu zi insa ase-
menea enunfuri pot apirea ca incomplete sau deformate, indeplinind
totugi chiar gi aga o funclie psihosocial5.
In enunfurile ir-rcompletesunt lEsate deoparte fie anumite pdrfi clin
enurr!, fie ele sunt comunicate tacit sau intr-o formi mascatd. Aceast.l
comunicare non-verbali include toate formele de contact social, care
nu se desfagoard prin intermediul canalului limbajului. Este vorba aici
despre: expresia rnimicS, migcirile pantomimice, dar gi cle acfiuni fizi-
ce precum bitdi sau mAngAieri. O interpunere intre verbal gi notrver-
bal o constituie acele exclamafii care delin un numdr mare de semnifi-
cafii gi care dobAndesc un sens abia prin contextul situativ in care apar,
respectiv prin accentuarea 1or.Interjecfia ,,oh" are o anume semnifica-
fie atunci cAnd pcrsoana in cauzd a experimeutat ceva plicut, spre de-
clsebirede un ,,oh" folosit ca exprimare a unei dezam.lgiri.
Exista modalitdli diferite prin care sunt omise pirli ale enunfului.
Noi ne vom limita in exemplele noastre la cAteva cazuri tipice.
Adresdrcapontc Iiptsi
,,Dezordinea ta e strig6- ,,Vei vedea unde vei

toare ia cer" (ordine) ajunge din cauza asta,
nefericitule"
Adresarea e preluatd de cdtre celelalte pdrli ale enunfului. Partene-

rul cle conversagieeste confrturtat cu conlinutul ln mod direct pi f5ri a
se incerca stabilirea unei legituri. Contactul este fie precedent, fie ur-
mat de contact vizual, fie cle faptul ci vorbitorul i se adreseazi direct
partenerului, fie presuptts.
Cotrtirrutullipscpte.Nu se sPtme despre ce e vorba de fapt 9i se pre-
sulrune ci partenerul de conversafie trebuie sx gtie acest lucru, inbaza
situafiei gi a inteligenlei sale.
Adresale Confinut Simptom
,,lline cd vii." ,,Am un chef nebun si

ies azi cu tine."
Pentru a infelege acest enun! al sofiei, avem nevoie de infonnalia de

fundal, gi anume c.i soful cumpirase bilete foarte scumpe la un specta-
col 9i cd sofia s-a simlit flatati de acest gest de generozitate (chibzuinfi).
Lipsa confinutului poate cleveni cauzd a ,,scurtcircuitelor"' atunci
cAnd partenerul inlelege altfel situafia fali de celdlalt. Poate cd soful
crede ca starea prietenoasi a sofiei sale sc datrlreazd tmui succes pro-
{esional al s.iu, ciespre care totugi nu ii povestise nimic. Aceste legdturi
cle confinut diferite pot constihli cauze de conflicte atdt in ctrplu, in etlu-
cajie cAt;i in psihoterapie.Acest iucru se intdmpld pe de o Parte Pen-
tru ci cmifitoiul ;i receptorul se referx la confinuttrri diferite, iar pe de
-
alti parte pentru cd ambii infeleg in mod diferit acelagi confinut
aceeigi capacitate actuali. sitttptotnul liltst:vte.Se stabilegte un contact
intre parteneri, se splrne clar despre ce este vorba gi se renunfd la ex-
pLrnereatrrmirilor.
Adresare Con!inut Simptom
,,'!ie[i-e uporsd vorbesti ,,$i-apane acorzi puftn

aFa" t i m P ,m i e P i c o P i i l o r .i l i
sunten ca gi indiferenfi"
(tirnp, dreptate)
Aceasti femeie nu numai ci vorbegte despre urmari, ci le 9i indicS,

indepirtAndu-se de partener din cauza unei migrene. CAnd simptomul
este iisat in afari, el poate fi prezentat ca tulburare psihici sau psiho-
somaticS. urm.lrile pot fi insx acoperite pi de pecetea ticerii, exteriori-
zAndtr-seintr-un moment ulterior, in cazul in care nu au fost rezolvate
intre timp.
Introducere ir analiza diferentiali 85
Adresare Confinut Simptom
,,Nu mai mergeapa" ,,Dintotdeaunaai flirtat ,,Niciodatdnu am sPus

c u a l t ef e m e i "( f i d e l i t a t e n
, imic.insdacumai in-
sinceritate) trecut orice limiti. Nu
mai pot trdi cu tine"
Thinuirea urmerilor are legituri, in sensul cel mai larg, cu politefea
gi cu modestia, respectiv cu sinceritatea si cu franchefea. ExpunAnd con-
secinfele, se incearci accentuarea pretenfiei incluse in enunf. Astfel se
poate intAmpla, precum in ultimul exemplu, ca partenerul si nu fie con-
gtient o perioadd mai lungi de timp de simptome, gi si se vadd pus
dintr-o datd in fafa unor consecinfe grave, care ii apar de neinleles daci
le judecd din prisma experienfelor anterioare.
Adresarea,conlinutul si sirrtptotttullipsesc.Nu spui nimic, te enervezi,
nu explici insi cle ce, gi pAnd la urmd fii chiar 9i simptomul in tine. Pe
de alti parte nu spui nimic, te bucuri, insi nu ii dai nici un indiciu par-
tenerului in legdturd cu motivul bucuriei tale ;;i nu il la;i sd ia parte la
ea. Ambele forme pot apirea in cele mai diferite varietdfi.
Adresare Confinut Simptom
(!) (l) (l)

(?) (?\ (t)
Fie presupui ci parteneml posedd o capacitate atAt de mare de em-

patizare, incAt poate lua parte la supiririle ;i Ia bucuriile tale fara a-i
oferi vreo inclicafie (politefe, sinceritate). Sarr te-ai resemnat pentru cd
ai trait in trecut experienfa ca nimeni sd nu se intcrcseze de bucuria sau
supdrarea ta, nimeni sa nu ifi infeleagi chemdrile sau sd ia parte la ele.
In cele din urmd ajungi si nu mai ai incredere in partenerul tiu gi sd
renunfi la a-i comunica acesteinformafii, din teama de a nu le folosi
impotriva ta (ir-rcredere/sinceritate). ,,4h" poate insemna:
,,Iar mi se int6mpid ace- ,,Mi-am pierdut chcia" ,,in cur6nd o sd imi pierd
laqi lucru" (ordine) 9i capul"
Un dat din cap, o privire, o ridicare din umeri sau un tropdit ner-
vos din picioare pot fi infelese, conform sensului descris mai sus, ca
enunturi.
86 NossratPeseschkizur
conflictelor
Analiza enunlurilor are o importarrld practici in cadrul
interumane;ialpsihoterapiei'UnstuclentinvArstdde2ldcanifuse-
Dupd ce gi-a revemt
se intemat in spiial in urma unui accident rutier'
cAt c{e cAt, a povestit care fuseserd ciruzele acciderrtultri:
nlca era ac()lo;o luascm special

,,Eram la petrecereaunor prietcni' $i prietena
deacasd.Ovremeafosttotulok,aptlieaaluatladarrsunalttip.Launblueslent
cuatingeri;;iapamaideparteNuputeamsdmiuitlaa;iaceva'CAndamvdzut-cr
ia fel cum mi s-a
ci a rimas cu acesttip ;i cd vor.beacrr cl, arn luat-o raztra. Exact
nraiintimplatgiinairrtec.lecAtevaori.$iatuncim-anrurcatinmagir.rd;ianrcdl-
catpedaladeaccelerafielanraxirrr.Arngonitprininrprejurinri.Cindtrr.amirr.
Ba chiar le'anr ex.
tors, m-am simfit mai bine;i nimeni nu nri-a renrarcat gelozia.
Chiar nu am nici un motiv si fiu gelos. De data asta am pifit-o'"
plicat celorlalfi:
in care s-a
Nefericitul nu a cdutat nici urr ,,corrtact,, in momentul
enervat pe prietena lui. Ba chiar s-a indepdrtat 9i
mai mult 9i.;i-a negat
j"iorio, p."cum gi nevoia interioari de devotament gi fidelitate. Nici
co.secillfele
ila.o, iuia a" sine insugi nu a putut si igi asume dcschis
(sinceritate). Abia accidentul a mijlocit, ca simptom ' ac-
"intAmpli.tor"
acestuia. In acestcaz se poate spune
cesul la conflict ;i la confinuturile
cdaccidentul,casimptorn,aconstituitunapelincifratcdtre.prieteni'
de
Rezumat: Capaciid;ile actuale sc exprimi printr-o multitudirre
parfial sub
forme de aparilie, pargial ca mascdri, pailiat ca simptome 9i
ale comunicairii interurnane. Formele acestor mas-
fonnd de congiriuturi
indicii diagnosti-
ciri au la rAndul lor caracter simptomatic 9i ne oferd
ce;iterapeuticeprefioase,legate'deftrndalulconflictelorpsilrtlsociale
sau al tulburdrilor psihice sau psihosomatice manifeste'
Relativitatea capacitifilor actuale 9i conflictele
Capacitdfileactualesuntorganizateirrfiecareomirrtr-oformdindi-
Felul
vicluaid. Iriecare dispune cle capacitatea cle a-9i impdrfi -timpûl".
insi esen-
in care este valorizitd aceastdimpdrfire a timpului depinde
cultural d-ereferinfi in parte. o societate.indus-
lial de fiecare domeniu mem-
iriali cu un inalt grad de organizare depinde de ,,punctualitatea"
fbrn-ratd din va impirli
brilor sdi. Dimpttrivd, o"societate lirani
mai mult in lo-
,,timpul" cu maipufini strictefe 9i va prefui "ribdarea"
reiese chiar din situafia ei, cici ea trebuie
cul ,punctua[tefi,,. Aceasta
,J gi sd se adapteze spre exemplu ritmurilor naturii. I.diferent
nu
de felui in care este impdrfit iirnpul, nici una din acesteperspective
"ii"pt"
con-
este in sine mai buni. Fiecare din ele are propria ei predispozifie
flictualX in cadrul propriului ei sistem:
Introducere in analiza diferentiali 87
Supraaccentuarrea,,punctualitafii" in relafie cu fenomenele de stres

alc societXfii industriale, respectiv o impirfire a timpului structurati i:r
mod generos in relafie cu fatalismul populafiilor orientale. Astfel, capa-
citdfile actuale sunt pe de o parte stiluri atitudinale, care pot cipata o
asemeneaconsistenfi, incAt anumite caracteristici proprii capacitdtilor
actuale sX devini trisituri inclividuale de personaiitate. Pe de altd par-
te, cle reprezinti ,,teorii de acfiune" atAt pentru individ, cAt r;i pentru in-
sistufiile sociale. Ele justifici de ce trebuie si te porfi intr-un anume fel
gi nu altfel, pi specificd ce pozifie sd adopli intr-o anumiti situatie dat5.
Judecifile cle valoare asociate capacitifilor actuale pot fi considerate ase-
rnenea teorii de acfir.rne.Ele se raporteazi fie numai la un grup limitat
de obiecte pi situafii (ordinea de pe masa de lucru; punctualitatea la o
anr-rmitdintAlnire), fie sunt indreptate cdtre o clasd de obiecte superioa-
ri (ordinc, seriozitate in viata profesionali). Adesea, acesteatitudini in-
dividuale sunt organizate ilrtr-un sistem axiologic. De exemplu: o per-
soani care vaiorizeazi precizia, va valoriza gi comportamentul ordonat
9i punctual si va avea o atitudine rezervati fafd de necorectitudine gi
fa!i de lipsa de sinceritate. Totugi, evaluarea capacit.ifilor actuale poate
pi cliverge. De exemplu, un individ poate fi foarte atent la precizie, iar
aceastanu inseamni neapirat ci va accentuagi puncfualitatea in aceeagi
rnisuri. Astfel, capacitifile actuale sunt sisteme axiologice, prin care este
evaluat atAt propriul comportament, cat gi cel al celorlalfi.
Din perspectiva nonnelor de grup gi a legilor sociale se pune pro-
blenra cre.{rii unor reguli general valabile gi obligatorii pentru tofi.
Aceste reguli sunt, din punctul de vedere al continutului, determinate
in mod csernfialde capacitifile actuale, fiind aduse la lumini printr-un
sistem arxiologic convenlional al acestor capacitdfi. Formulate explicit
gi prin interrnedir,rl textelor de legi, capacitifile actuale devin prescrip-
fii obligatorii care reguiarizeazdviata de grup interumand si drepturi-
le ;i obligaliile corespunzitoare ci. Aceasta porne;te cle la cdrfile de lcgi
legate de convenfiile viefii comerciale, pAni la prescripfiile legate cle fe-
Iul in care trebuie si se poarte un inclivicl intr-un anumit rol social. Pe
l6ng5 acestea,existi gi norme 9i judecifi de valoare tacite, care sunt con-
sicleratecu insistenfi cle la sine in;elese. Pare sX existe astfei ceva pre-
cLlm Lrn acord legat de ,,ce se cade". Aceastd convenfie capdti caracter
normativ gi este considerati universal valabili. Putem face asemenea
observalii in specialin cazul grupurilor gi al indivizilor educati in mod
tradifional. Capacitili actuale selective sau anumite mc'rdelecaracteris-
tice aie acestor norme psihosociale dob6ndesc in acest caz caracter ab-
solut. Te porfi ca 9i cum nu ar exista nimic altceva in afari de ordir-re,
curdfenie, sinceritate 9i punctualitate, tu insuti reprezentdndu-le pe
acestea,9i nu altele.
Aceastd tendinfi de a absolutiza cel pulin tempofar, nu cor-rstituie

excepfia, ci regula, cXci capacitXfiie actuale sunt ancorate emofional,
contopindu-se cu mecanismele de confirmare ale proceselor. Pe deasu-
pra, acestesisteme axiologice servescclrept mijloace de protecfie 9i ap5-
iare, ele fiind cele care legitirneazi comportamentul. Irentru a da un
exemplu: principiul fidelitifii oferd justificarea prin care ii pofi face via-
partenerul poa-
9aunialvir atAt partenerului, cAt 9i fie insufi, pentru ci
te ci a acfionat impotriva acestui principiu numai o singurd dat5. I-a
polul opus, viziunile liberale asupra viefii de cuplu constituie pretex-
te, rafionaliziri gi argumente intelectuale vizavi de inficlelitatea parte-
nerului.
AtAt despre funcfia justificatoare a capacitifilor actuale! Pentru cd
ele confin o rezonanfd emofionalS putemici, pot oferi satisfacfii care se
bazeazd.pe faptul ci recunopti la vecini, prieteni ;;i cunogtinfe acclea;i
valori pe care tu insufi le favortzezi. In acest fel gdsepticonfifinarea ex-
terioari a faptului cd, in fond, ai dreptate. Te simfi impdcat 9i confirmat
datoritd propriului sistem valoric, care ili spune ce e bine gi ce e rdu.
Invers, dit"tid"i divergente se dezvolti o ameninlare fundainentalX,
daci aceste idei se raporteazi la capacitifi actuale importante pentru
imaginea de sine. Nu apare numai un conflict situativ in cazul in care
suntem confruntafi cu o persoand care se poarti altfel dec6t noi 9i care,
mai mult, nici nu recunoa;te prescripfiile pe care noi le considerdm va-
labile. Prin acestedivergenfe de comportament 9i idei este pus mai de-
grabi la indoiald propriul sistem valoric, propria concepfie. Cdci toate
schemelede intdrire, de laudd gi de pedeapsS,care se orienteazi in baza
acestui sistem, igi piercl dintr-o dati importanfa. Poli simfi astfel intr-o
anumitd mdsurd cd pierzi pdm6ntul de sub picioare.
Din prisma acestor evenimente clevine clar irr ce mdsuri pot apirea
capacitifile actuale deja din perspectivd psiho-socialS ca factori poten-
ei, nu este nu-
liali de conflict. Sofia care apiri ordinea in fafa sofului
mai apirdtoarea unui principiu formal. ApdrAnd ordinea, se apdrd pe
sine insdgi. Poate fi vorba aici de rolul ei de gospodind, prin care/ con-
centrAndu-se pe ordine gi curSfenie, poate gasi o confirmare arstimei
de sine putand percepe in consecinfd dezordinea sofului ei (posetelelui
sunt aruncate in dormitor parfial sub pat, parfial sub dulap) ca o des-
considerare (impolitefe) gi ca o desconsiderarea valorilor esenfiale pen-
tru ea ins.{gi. Adesea apare cazul in care tocmai cei care nu suut deloc
n-rulfumifi de rolul, funcliile pi pozifia lor le apdrd cel mai puternic im-
'potriva ilrfl uenlelor extertre.
ir-raceasti mdsurh capacitilile actuale reprezinti stabilizatori de roi,
respectiv factori ai nesiguranlei de rol. Existi pi aici o tendinfd, expii-
cabili din punct de vedere psihologic, psihosocial Pi psihoterapeutic,
h-rtroducere in analiza diferenfiala 89
de a absolutiza valorile susfinute. lJa reprezint5 un factor decisiv in 6;e-

nerarea confiictelor psihice gi interumane, care se consolideazd mai ales
prin faptul ci flexibilitatea gi capacitatea de adaptare nu sunt indeajuns
a s i g u r a t e ,g i p e n t r u c i u r r e o r is u n t m e n f i n u t e c u n e s t r i m u t a t i c o n v i n -
gere anumite valori, chiar pi atunci cAnd necesiti o corecturS. Aceasti
fixafie ;i absolutizare se prot raporta la fiecare capacitate actuald in par-
te sau la structuri intregi ale unor asemeneasisteme axiologice. Ele con-
stituie pretenlii fald de alte persoane sau reguli vizavi de propriul com-
portament; sunt apirate cu str.lgnicie impotriva unor eventuale atacuri.
$i totugi este de-a dreptul imposibili o uniformizare a capacitifilor ac-
tuale. Nu numai ci fiecare din noi se afli intr-un cerc educalional per-
sonal gi clistinctiv, clar fiecare dovede;te o anumiti flexibilitate, consti-
tuitd intr-o relafie de dependen!5 cu diferitele roluri jucate gi a
exigenfelor situalionale. Astfel, schirnbirile pot fi infelesc in timp.
Fixafiile, adicd ignorarea timpului pi a contextului situafionai, duc
la tulburarile curtoscute. Ntt fiecare trebuie sa posede ordinea unui bi-
bliotecar, punctualitatea unui zrdar, precizia unui croitor ;i curirfenia
unui chirtrrg. Desprinse de situafia;;i de momentr,rl in care:sunt pe de-
plin indreptifite, acestecapacitafi devin caricaturi, ba mai mult, poten-
liale conflictuale. Un chirurg se spali pe mAini intre trei gi cinci minu-
te, de mai multe ori, inainte gi dupd fiecare operafie. Dacd indeplinegte
insi acelagi ritual ;i acasi, gi daci il pretinde ;i de la ceilalfi membri ai
{amiliei, atitudinea justificatd gi necesard din prima situafie devine o
{arsA in cea de-a doua. Nu are nici o funcfie, copilul se opune/ sofia se
enerveazi, viala familiald este tulburatd.
Relativitatea capacitililor actualetapare cu mai multd claritate in catr
textul trsnscultural decAtin legdturi cu moclelele valorizate in diferite-
ie cercuri educafionale. In cazurile extrente, in situalia transculturali
existi numai un nlinim de asemdndri, spre deosebire de deosebirile ma-
ximale. Un exernplu in acest sens il constituic atitudinea diferiti fafd
de anumite ritualuri de curdfenie. In Orient se obignuiepte curdfarea
anusului in urma fiecirei clefecafii. Pentru aceastaeste folositd de obi-
cei o cani de apd din alamd (Aftab6e) 9i mAna stAngd.Obiceiul euro-
pean, de a folosi hArtie igienici, estt- v.lzut de mulfi orientali cu nein-
credere, fiind considerat pe deplin neigienic, in timp ce, invers, metoda
orientali ii pare europeanului ciudati, neigienicd, ba chiar scArboasd.
In spatelc acestclrritualuri de curdlenie specifice fiecdrei culturi in par-
tc sc afli propriilc concepte, rnijlocite prin interrnediul tradifiei. Tkadi-
lia cuprinde aici atAt trar-lsmitereapracticilor speciale de educafie, cAt
si evaludrile care igi au originea ir-rfiecare doctrind religioas.i in parte.
Capacitdlile secundaregi cele primare igi pot ardta pe depiin valoa-
rea numai atunci cAnd se afli in acord unele cu celelalte. Experienfele
90 NossratPesesdrkian
arati cd deplasirile din cadrul capacitdlilor secundare 9i primare duc

la o ingustare ;i la o restr6ngere a cAmpului sistemului axiologic. Aceas-
ta inseamnd ci individul supraaccentueazd o capacitate Pe care o sus-
fine intr-un anumit moment. El este atAt c1econvilrs de valoarea ei, in-
cAt devine orb fafi de alte valori gi capacitili.
,,Pentrumine nu conteazddecit o persoandcaregtie si se poarte.Poa-

te aveaoricAt de mult succes,dacd nu gtie si fie 9i politicos,nu are nici o
pansdcu mine" (pacienti in vArstdde 53 de ani cu dtrreri de cap ;;i tulbu-
rdri circulatorii).
Tulburdrile prezentate ire legiturd cu capacitdfile actuale se pot ciez-

volta in baza disonanfelor tipice:
irr interiorul cupucitdlilorsecundare(pofi fi harnic, dar nu pi ordonat);
in interiorul cupucitdfilorprinwre (pofi avea incredere in ceilal]i, dar
nu si in tine insufi);
in relatia dhtre capacildlileprimnre si secttndst"e (pofi fi orclonat, dar
nu;i rdbditor).
Rezumat: fuxtapunerea diferitelor modele axiologice ale capacitdfi-

lor actuale in relafiile interumane 9i, adesea cu mai multd claritate, in pro-
blematica transculturalx, necesiti inlelegerea conceptelor aflate la baza
conflictelor. Acestei infelegeri i se opune inclinafia, datorati propriei so-
cializdri, de a absolutiza anumite capacitdfi actuale. Este necesard deci
disponibilitatea de a identifica in relafiile sociale relativizarea evaluirii
capacitifilor actuale. Potenfialele conflictuale nu se aflX numai in inter-
acfirnea, in juxtapunerea dintre cliferitele modele ale capacitifilor actu-
ale, ci pi in insegi capacitafile actuale: supraaccentuarea tmilaterald a anu-
mitor capacitdfi actuale in defavoarea altora poate duce la conflicte
culturale sau la unele legate de sistemul de valori specific unui grup. Din
acest punct de vedere, de exemplu tuIburdrile de comportament din co-
pil5rie, dificultdlile cle educafie, problemele generafionale, conflictele din
ielalia pdrinfi-copil, tulburdrile in relafia de cupiu, altercafiile profesio-
nale, episoadele ne.vrotice gi tulburdrile psihclsomahice pot fi interpreta-
te ca moduri de reaclie la conflicte dintre capacitafile secundare 9i cele
primare gi, astfel, drept consecinfd a lipsei de diferenfiere.
Microtraume
in mod normal, te agtepfi ca o Persoand care suferi de tulburdri psi-
hice sd fi trecut printr-o experienfi ingrozitoare, inspiimAntdtoare, zgu-
I"ntroducere in analiza diferentiali 91
duitoare. DacX individul in cauzd nu poate dovedi cumva aceasti ex-

perienfd, atAt laicii, cAt gi medicii vor tinde si il considere pe suferind
ipohondru, simulant, psihopat sau alienat.
Analiza diferenfiald, dimpotrivd, indicd o stare de fapt, care poate
fi cel mai bine clarificatd in baza unui exemplu din neurologie: Se gtie
cd, pentru un boxer, o loviturd knock-out este cffteodati mai pufin pe-
riculoasd decdt o serie de lovituri in cap, care provoacd microtraume.
TianspunAnd acesteain dezvoltarea psihicd, putem spune cd micro-
traurnele sau, in termeni pozitivi, microexperienfele, ne modeleaza obig-
nuinjele. Pavlov scrie astfel: ,,Este evident cd educafia noastri, proce-
sul nostru de invifare, orice formi de disciplini gi multele noastre
obiceiuri sunt serii lungi de reflexe conclifionate" (7953,p.33)
Astfel de ,,lovituri in cap", deci microtraumele, sunt aplicate conti-
nuu atAt in educafie pi in relafia de cuplu, cAt pi in viafa profesionald.
In sens psihologic, experienfele turilaterale repetitive de invifare con-
stituie microtraume. Cum ar fi de exemplu pretenfia permanenti a pd-
rinlilor vizavi de ordine, curdfenie, politefe etc., dar gi accentuareauni-
lateralX a performanfelor intelectuale sau fizice sau legitura prea
strAnsi cu o persoand de referinfd etc. Chiar dacd poate ci aceste pre-
tenfii sunt componente necesare aie educafiei, ele pot avea un caracter
vatimdtor, in special dacd sunt dublate de sentimente ale unei stimei
de sine scdzute, de angoase din copildrie, de ameninfiri, de retragerea
iubirii sau de pedepse fizice.
,,CAndnu era curat la mine in camerd,mi se spunea:,,Nu te mai iu-

bescl".Acestecuvinteimi provocauo frici teribili. Azi sunt mai mult de-
cAtpedanti gi intru de aceeaadeseain conflictcu soful gi cu copiii mei" (fe-
meie in vdrsti de 39 de ani, constipafiecronicdgi tulburiri ale somnului).
Aici sunt resuscitate, prin asemenea microtraume/ puncte ,,sensibi-

le" sau ,,slabe", care devin potenfiale conflictuale. Adesea, partenerul
recunoagte mai mult sau mai pufin congtient aceste puncte slabe, fo-
losindu-se de ele ca finte ale agresiunilor sale. Astfel se poate ajunge,
pornind de la un conflict exterior actual, uneori dintr-un motiv apa-
rent nesefirnificativ, la o zdruncindturd tocmai in sfera personalitdtrii,
care, datoriti microtraumelor descrise, este deosebit de vulnerabili in
fafa lor.
Psilnzdafectiud?
,,Sufir de depresiiputernicegi de atacuride panicd.De trei ani md aflu
in tratament medicamentos.Am fost intematd intr-o clinici psihiatricd timp
de gasesdptdmAni.Putereamea de concentrareare foarte mult de suferit.
Nu mi infeleg bine'cu prietenul meu. Face anumite lucruri care md inne-

bunesc; face lucruri despre care nu citegti nici in ciirfi. (intrebarea terapeu-
tului: Ce vrefi sd spunefi prin asta?) Vi puteli inchipui, in loc si apese Pe
tubul cle pasti de dinfi de jos in sus, el apasi in mijloc..., i9i lasi lama de
ras la nimereal.i, cum a folosit-t-r,gi eu trebuie apoi si o curit. Dupi ce mer-
ge la toaletd,sunt mereu urmc de urind pe capacul closctului. Dacd are dia-
ree pi nu trage bine apa, nu curifd closetul in urma lui. Nu foiosegte nicio-
dati peria cle curifat wC-ul. Mi se face sc6rbi, rni termind lucrurile astea.
Numai la asta mi gAr-rdescatunci cand il vid. Un lucru total dernent: nu il
intereseazdca toaleta sd fie curat.i. Dar, pe de alti parte, nu ii ajunge ca va-
sul ckrsetului si fie doar spdlat, nu, are pretenfia de a fi perfect {recat9i us-
cat. M-am gdnclit uneori, de ce trebuie si fac eu asta, fd-o singur. Dar cAncl
vid mereu acea lami de ras nrizerabild sau toaleta murdald, devin nelini;;-
titd gi simt cd trebuie si fac curat" (asistent.irnedicali in virsti de 32 dc ani,
diagnostic clinic: psihozA afectivd).
Aga-numitele fleacuri sau bagatele sunt potenlate ilr anumite con-

difii, pAnd cand ajung in cele din urmi sd aibi consecinre drarnatice.
Putem exprima acest lucrtt astfel: ,,Fleacurile" se inmldlesc prin ,,divi-
ziune celulari" gi nu mai pot fi controlate la ttn rnoment clat. Se acu-
muleazi pAni in momentul cAnd conflictul, pAnd atunci latent, se acu-
ttzeazd. Precum apa care nu ficrbe imediat, nici conflictele ;i nici
tulburdrile psihosociaie gi psihosomatice ntt apar din senix, ci au pro-
priile lor povegti. Aceste povegti sunt transpuse in cliferite forrne prin
intermediul li mbaiului:
,,De ani buni mir enerveazd acest lucru 9i sufir din aceastir cauzd"'.
, , M - a t t tr e s e m n a ti r r l . r et i m p " , , , E m e r e u l a t e i " . , , i n c u r d r t d I t u v o i l l t a i p t r
tea suporta". ,,I-am spus-o de o mie de ori"' ,,Nu mai are nici un sens". ,,I'ot
si fac orice, el tot nu se va schimba" ' ,,De mulfi ani se tot int6rnpli asta"'
,,intotdeaunaam luat greutatea asuPra rnea". ,,Niciodati nu putearn si zic
nu".
Toate aceste enunluri indici domenii sensibile gi lasa s5 se intreva-

cli faptul cd unul sau mai mulli parteneri sociali provoacX aceste do-
menii in mod continuu in direcfia rnicrotraumelor. Pentru mulfi clin cei
direct implicali, cauzele generatoare de conflict nu sunt deloc fleacuri,
a;a cum cred partenerii lor:
,,CAndvreau si vorbesc cu solul meu despre problemele pe care le am,

el nu md ascr.rltdcu ndevilrat;i imi spune ci toate acesteasunt fleacuri. Pen-
tru mine ele nu sunt fleacr'rri.Aceasti indifercnti m;i infurie foarte tare"
Introducere in analiza diferenfiald 93
i:r vArstdde 33 de ani; dureri de cap, conflicte in cuplu, disfunc-

(profesr-rard
fii sexuale).
O problemd principald a ,,microtraumelor" o constituie aparenta lor

neinsemndtate gi presupozifia tacitd ce asemenea lucruri nu pot lua am-
ploare. Pentru cd nu se dorepte recunoapterea ,,microtraumelor" drept
cauzd.suficienti in generarea conflictelor, sunt cdutate continuu alte
conJlicte in spatele lor, care sd ajungd curnva mai ,,ir profunzime". in
acest obiectiv sunt create legituri teoretice relativ complicate, fdrd a
epuiza intr-adevir complet posibilitdlile aga-zisei suprafefe. Pot fi ob-
servate aici legdturi gi lanfuri asociative, in cadrul cdrora are loc o
schimbare subitd a ,,fleacurilor" acumulate irrtr-o cu totul altd stare, 5i
anume cea a conflictelor psihosociale gi psihosomatice.
Chiar gi apa-numitele,,macrotraume", evenimentele importante, tra-
umatizante, sunt bazate pe atitudini gi agteptiri formate la rAndul lor
tot prin intermediul ,,microtraumelor", care au sl5bit capacitatea de re-
zistenfd a omului ire legdturi cu anumite domenii. Mijloacele de a pre-
lucra moartea unei rude depind apadar in mod esenlial atAt de expe-
rienlele trdite cu acea rud5, c6t gi de propria viziune fald de moarte.
Rezumat: Microtraumele au o funclie potenfiatoare. Are loc o tre-

cere de la cantitate (acumularea de experienle traumatice) la calitate
(prelucrare psihosociald gi psihosomaticd). Microtraumele sunt addu-
gate domeniului capacitdlilor actuale. Cunoagterea lor constituie o pre-
misd esenfiaii in psihoterapia preventivd.
Pretulcorect
R e g e lA e n o w s c h i r w a; ina l a i u ls i u a j u n s e r 5i n, c i l d t o r i al o r p r i n! a r d ,i n t r - o
regiund e e m u n t ei z o l a t ti,n c a r en u s ea f l a un i c im i c a r c o l i b e l sed r a c a e l ec i o b a -
n i l o r .B u c i t a r url e g e l usi ep l 6 n s e,,, P r e a m i r i tseu l t a nS ! u n ta i c ip e n t r ua - ! i b u c u -
r as t o m a c uN l . u m a ci d i n c o r t u d l e s t i n abt u c i t i r i e in u s e a f l 5n i c ic e lm a i m i c
griuntede sare,firi de careoricefel de mincareareun gustfad ;i scSrbos. Prea-
m i r i t e s u l t a nc, e s t f a c ? "A n o w s c h i r w ar n e p l i c S, :,i n t o a r c e - tien u r m t t o r u ls a t .
AcologEsegti un negustorcareoferdsprev6nzare;i sare.Fii atentsdpldtegtipre-
! u l c o r e c tn, u u n u lm a im a r ed e c Sdt e o b i c e i ",.,P r e a m i r i t se u l t a n "r,5 s p u n sbeu -
c i t a r u l , , l nc u f e r e ltea l es ea f l Em a i m u l t a u rc ao r i u n d ea l t u n d e vian l u m e .C ea r
i n s e m n ap e n t r ut i n ed a c i a ; p l E t iu n p r e !p u [ i nm a i m a r ed e c 6 d t eo b i c e i ?Ed o a r
u n f l e a c " .R e g e l e ipl r i v ic u s e r i o z i t a t e : , , T o c m a i f l e a c us ruinl et c e l ed i n c a r es e
l u m i i .F l e a c u r i lseu n tp r e c u mp i c i t u r i l ec, a r ep d n i l a u r m E
d e z v o l t ni e d r e p t i l i l e
u m p l uo m a r ei n t r e a g i .M a r i l en e d r e p t i {ai l el u m i ia ui n c e p u tc af l e a c u r iD. u - t e
a g a d a r ;ci u m p d r 5s a r e al a p r e l u lo b i g n u i t "(.P o v e s tpee r s a n l )
Predispozilia conflictuali selectivi
lnima este, datoritd mecanisrnelor de control aie sistemului nervos

vegetativ, un instrurnent foarte fin ir-rmisurarea tensiunilor psihice.
Esi-ecunoscuti viteza de rcacfie a inimii vizavi de angoasegi tensiuni
psihice. in anul 1200 e.n., scriitclml persln Movlana scrie cum medi-
iul Avicena intuia cu succes,cu aiutorul frecvenfei pulsului, tulburiri-
le psihice. Noi (vezi Peseschkian, 1975) am incercat sa stabilim dacd
ôdifi.aril" tipice ale ritmului cardiac pot fi asociatecu inducfia su-
gestivd o capoiitigilor actuale incircate conflictual. Au fost alese pen-
t"ru acest experiment cinci perechi de subiecfi, in cadrul fiecirei perechi
existAnclun subiect care poseda tocmai acea capacitate actuali incirca-
ti conflictual, care in celalalt subiect nu gcnera nici un fel cle conflict.
M<_rdulde procedrrrd este descris prin uiln5toarea pereche de subiecfi:
Pentruun subiect,un angajatin vArstdde 42 de ani, ,,punctualitatea"

era unul din domeniilecritice.Agteptareaaltora era asociatdcu o nelini;te
interi0ard;inairrtede inceputulterapieipsihoterapeutice, apdruseratahi-
cardii paroxismale(crepteriale frecvenfeicardiacede tipul atacurilor)cel
mai adeseain relafiecu situafiicareaveaulegdturdcu punctualitatea. Fi-
p;uracentraldde referinfdpentru conflictera mamapacientuiui'
intr-un alt caz,ccl al ur-reigosp.di.e in vArstdde 32 de ani, ,,ordinea"
era domeniul critic. Dezordineaera resimfiti ca o amenintareinterioard.
inainteainceputuluipsihoterapieiigi fdcuseriaparifiatahicardiiparoxis-
male;i extrasistole.
ln ambele cazuri au fost induse in aceleagi condifii ,,situafii legate

de punctualitate ;i ordine". Reacfiile au fost inregistrate cu ajutorul elec-
troiardiogramei (EKG). Angajatului de 42 de ani,la care ,,punctualita-
tea,, era strsa conflictului, i-a fost simulatd o situafie de punctualitate
incircatd conflictual.
Exytcrinwrt
,,Princuvintelemele apare() irnaginein fala dumneavoastri.suntefi
acasdgi v5 aflafi in dormitorul dumneavoastrd. vi simfili bine. Esteora
pr6,nzului. Mama dumneavoastrS a promis cd va ajungela ora 13la gara
din wiesbaden.sofia dumneavoastri s-a dus la gari pentru a o aducepe
mamadumneavoastr5 acasdcu rnagina.se face13:30.Mama dumneavoas-
tr5 tot nu a ajuns.De cAteori ali simfit dejacd mama vi iasdsd o agteptafi?
sofia dumneavoastri se intoarcefSrd rnami acas6.Mama dumneavoastrd
nu a ajunsla timp nici de aceastddati. stafi acolo9i agteptafi.Mdncareas-a
ricit. o agteptafipe mama dumncavoastrd.sofia devine rrerdbdatoare.
lntroducere ir-ranaliza diferenfial5 95
Mama dumneavoastriiar nu vine la timp. Apteptafi.Aveti aceastdimagi-

ne clar in fafa ochilor.Imagineanepunctualitdfiigi a agteptiriidevinedin
ce in ce mai clari. Aceasti imaginese afld acum clari in fafa dumneavoas-
trd.."
in afari de aceasti situafie, i-a fost ilustratd in acelapi mod pi cu

aceeaFistmcturd o ,,situafie legatd de ordine", in care erau implica-
te aceleagi persoane ca in situatia de punctualitate. Cele doud in-
s l . r u c f i u n is e d e o s e b e a up r i n u r m a r e n u m a i p r i n c o n t i n u t u r i l e i m -
plicate. Gospodinei in vArstd de 32 de ani, a cdrei sursh conflictuali
era reprezentati de ,,ordine", i-a fost inclusd urmdtoarea situafie de
ordine.
Experiment
,,Princuvintelemele apareo imaginein fafa dumleavoastra.Suntefi
acasi pi vi aflafi in dormitorul dumneavoastrd.Vi simfiti bine. Fiicadum-
n e a v o a s t rian t r i i n c a m e r ai.p i t r i n t e ; ; t ep u r ; i s i m p l u g h i o z d a n upl e j o s .
Fiicadumneavoastriigi decojepteo portocald;;i lasdcojile;;i cufitul murdar
pe masd.Fiicadurrureavoastrd iesedin camerd.Vedeliharababurape care
a creat-ofiica dumneavoastrd;pe canapease mai afld gi o cartede-aei. Co-
jile de portocaldsunt intprdgtiate pe toati masa.Ghiozdanulse afldinci in
rnijlocul camerei.Vedefi aceastdimagine clar in fafa ochilor. Imaginease
afli acum clardin fafa ochilor dumneavoastri."
$i aici a fost indusd in acelagi fel o situafie legata de punctualitate

construitd in paralel, precum s-a intAmplat inainte cu ,,situafia iegati
de ordine". EKC-ul gi o situafie indusd de relaxar-e,dezvoltatd de J.H.
Schultz (7970),au prezentat urmdtoarele valori comparative:
Subiectul 1 (m) F'reclenfd rnur Subiectul 2 (f) Frecvtntd min.
EKC 57 EKC 65
llelaxare 65 Relaxarc 70
Situafia de ortline 62 Situaf ia de orcline (criti 78
(neconflictualh) ci)
l{elaxare 56 Ilelaxare 58
Situafia de punctua- 67 Situalia de punctualita- 63
litate (critici) tc (ncconflictuald)
Frecuenla cardiacd in dependenldcu artile atitttdinale critice

S-a dovedit a exista o cregtere clard, depi incadratd in anumite limi-

te, a frecvenfei cardiace tocmai in situaliile care se dovediserd a fi deja
critice gi inainte pentru fiecare pacient in parte.
in continuare, devine clar faptul cd subieclii nu reaclioneazd la fel
ir toate domeniile conflictuale. Ceea ce pentru un subiect era conflic-
tual, il lXsa pe celdlalt subiect complet rece. Aproape tofi subiecfii au
dovedit in cizul ariilor atitudinale neconflictuale o frecvenfd a pulsu-
lui apropiatd de situafia de relaxare. O ,,situafie legatd de ordine", care
in cazul gospodinei in vArstd de 32 de ani a dus la o stare de agitafie
viditi, nu l-a scos pe angajatul de 42 de ani din starea sa pasivd, la fel
cum nici gospodina nu s-a simfit iritatd de ,,situafia legati de punctu-
alitate", insi aproape cd ,,a sirit ir sus" imaginAndu-9i o situafie ana-
logd legatd de ordine.
Rezumat: $i aici pot fi identificate indicii legate de originea 9i sem-

nificalia neinfelegerilor in relafiile interumane, cdci capacitdlile actua-
le sunt evaluate diferit de individ itr parte, atAt din punct de vedere ra-
fional, cdt gi emofional gi fizic.
Semnificafia capacitifilor actuale
lncercarea de a vedea omul nu doar in mod negativ, din perspecti-

va tulburdrilor sale, ci gi pozitiv, sub aspectul capacitdfilor sale, este ve-
che gi este intahita deja la Platon, care descrie capacitdfile existente in
om prin cele patru virtufi: dreptate, cumpdtare, curaj 9i ingelepciune.
Filoiofii orientali vorbesc intr-o manierd asemdndtoare despre virtufi:
iubire, dreptate, putere gi infelepciune. Psihoterapia mai noud ia de ase-
menea in considerare diferite domenii in care se pot dezvolta caracte-
ristici 9i capacitdfi umane.
it litu.it,tra psihoterapeutic5 pi medicali pot fi intAlnite in special
in cazul tulburarilor de comportament gi psihomatice, al nevrozelor 9i
psihozelor, suficient de multe indicii care trimit la capacitdli actuale:
Dupd S. Freud (1940) ordinea, chibzuinfa 9i incipdf6narea sunt produ-
se de dresura din faza educafiei sfincteriene din stadiul anal. C. G.Jung
(1940), F. Ktinkel (1962) gi V. Frankl (1959) accentueazi semnificafia cre-
dinfei. E. Fromrn (1971) vorbegte despre speranfd. A. Mitscherlich (1967)
ridicd problema nevoii gi a motivafiei de performanfd. R. Dreikurs
(1970) pune in legiturd succesul, prestigiul pi precizia cu problemele
educafionale. G. Bach gi H. Deutsch (1962) indicd asupra importanfei
unei relafii deschise (sinceritate) in cadrul cuplului. E. H. Erikson (1971)
formuleazd o scald graduald a virtufilor formate in conformitate cu di-
feritele stadii de dezvoltare ale omului gi cu maturizarea funcfiilor psi-
Introducere in analiza diferenfialS 97
hice. El numegte sPeranta, voinla, perseverenfa 9i hirnicia ca v-irtufi

care se dezvoltd in copildrie, fidelitatea ca virtute a tinerefii, 9i iubirea,
grija gi inlelepciunea ia virtuli centrale ale viefii adulte. In operele sale
irai timp"rii-(I966), el a construit o diagramd epigeneticd, in cadrul cd-
reia fiecdrui stadiu al dezvoltdrii ii era asociatd o anumitd capacitate:
n tV VI VIII
senzo- muscu- locomo- latenfd pubertate vArsta vArsta vdrsta

rio-oral lar-anal tor-geni- gi adoles- addta adultd aduIt5
tal cenfi Precoce mijlocie tardivd
incredere autono- iniliativi perfor- identitate intimitate generatl- integra-

versus mle ver- versus mantd versus versus vltate rea eu-lui
neincre- sus ru9i- senti' versus confuzie izolare versus versus
dere ne gi mente de senti- de roluri stagnare disperare
indoiali culPabili- mente de
tate inferiori-
tate
epigeneticd;
Diagrama ilupdE. H. Erikon(1966)
modificatd
H. E. Richter (1976) se referd indirect la capacitifile actuale, atunci

cdnd formuleazd: ,,Adesea credem ci am asimilat definiiiv anumite idei
gi principii - gi nesocotim poate faptul cd nu putem fi siguri de ele de-
cAi atAta timp cat se supratun in acelagi timp cu normele mediului ftr-
conjurxtor a;tual, de a cXrui recunoagtere protectoare depindem cu to-
l1{'.
R. Battegay (L971) accentueazd relevanga contactului 9i a politefii:
,,Noi nu iub-i:n un om i-n sine, ci felul sdu de a se raporta la lumea care
il inconjoard pi la valorile acesteia,felul sdu de a cultiva relafii". Anna
Freud relevd calitefile supraeului, precum sinceritatea, dreptatea etc.
Ea scrie: ,,(...) gdsim in literatura analitici descrieri legate de caracte-
rul obsesiv, in care trisdturile gi tendingele manifeste, Precum ordinea,
puritatea, chibzuinla, nehotdrdrea, colectionarea etc. i'i trddeazd origi-
.,"u, pro,u"nitd din reprimarea impulsurilor din stadiul anal al dezvol-
t6rii. Nu este de conceput de ce acestei experienle timpurii nu i-ar urma
multe altele asemenitoare gi de ce suprafata psihicd nu ar deveni in
acest fel in mod progresiv transparente." (A. Freud, 1965,p' 25)'
Metodele psihodiagnostice, precum testele, chestionarele pi meto-
dele proiective, se raporteazd din punctul de vedere al confinutului tot
la capacitilile actuale. Ele abordeaza capacitdlile actuale partial margi-
nal, clrept conlinuturi ale trdsdturilor cercetate, parfial ele insele scot ir:t
evidengl anumite capacitifi actuale ca factori relevanfi din punct de ve-
dere diagnostic. Urrexemplu in acest sens il constituie intrebXrile de
98 Nossrat Peseschkiu
coltrol, care au ca obiectiv verificarea sinceritafii respondentului 9i, prin

urmare, validitatea enunfurilor sale (de ex.: Nu spun intotdeatma ade-
virul). Alte intrebiri se referd de exemplu la ,,contact" (Am numai pu-
fini prieteni buni), la politefe (Imi vine greu sd am pdreri clivergente
fafi de prietenii mei) gi congtiinciozitate ('Iind sd fiu foarte congtiin-
cios). Accste exemple de itemi au fost extrase din Inventar-ul de Perso-
nalitate Freiburg (IPF). Descrierile testelor proiective, in special cele ale
testului aperceptiv al lui Murray, in care trebuie inventate povepti pe
baza unor irragini cu mai multe ingelesuri, confin de asemeneacapaci-
tifi actuale, cirora nu li se acordi insi in cele mai multe cazuri o aten-
lie sistematicd in cadrul interpretdrii.
Thbelul V: Imaginea nu irtri spune prea multe. Aratd ca o femeie in
vdrstd de 40 de ani, care se uiti in camera mamei bolnave sd vadd daci
e totul in ordine (contact, ordine). .F-emeia este pufin nerdbditoare, pen-
tru ch marna a bitut de mai multe ori in uga in timpul zilei. Nu igi ara-
td insa neribdarea (rabdare, poiitefe, sinceritate).
Testelede competenf5 gi de inteligenli fintesc anumite capacitdfi se-
cundare (congtiinciozitate, precizie, hirnicie/performzurfd) 9i abordea-
zi acestecapacitdli actuale cu un grad inalt de diferenfiere. In ceea ce
privegte intrebdrile specifice, ca de exemplu cele legate de capacitdlile
de competenld profesionali, vor fi luate in considerare anumite capa-
citifi actuale cu un inalt grad cle diferenfiere, unde firepte cX aceasti di-
ferenfiere este pldtitd cu un mod de aborclare unilateral. Diferenfa esen-
fiald intre asemenea teste gi ir-rventarul analitico-diferenfial este cd IAD
incearci s.i rncludi ariile conflictuale relevante pentru intreaga perso-
nalitate din perspectivd psihoterapeutici ;i psihoigienicX, in timp ce
testele speciale cuprind numai anumite arii ale capacitdfilor actuale, in
misura in care acesteasunt necesare construilii intrebdrilor specifice.
Nu existi carte de psihoterapie, de medicind psihosomaticd, de psi-
hologie sociali, de psihiatrie sau de pedagogie in care sd nu fie fdcutd
intr-un fel sau altul o legdturi, fie ea directi sau indirectd, cu capacitd-
file actuale. Capacitalile actuale la care se face referire se afli parfial in
raport teoretic direct, p{rfial sunt utilizate spontan 9i fairi o recunoag-
tere teoretici expliciti. In urmdtoarea descriere statisticd a fost redat
numdrul rnenliondrii capacitdfilor trctuale in indicele a 14 cdrfi actuale
de psihoterapie,psihiatrie, psihologie sociald pi pedagogie.
Chiar daci acesteiperspective ii poate fi atribuitd o valoare infor-
malionald relativ scdzuti - luarea in considerare a capacitililor actu-
ale apdmte in indice nu corespunde in toate cazurile frecvenfei efecti-
ve cle aparilie in cirfi - acest tabel ne oferd totupi o serie de inclicii.
Fiecaredin acegtiautori folosegteo varietate mai micd sau mai mare de
capacitdti achrale. Deosebit de des (10 numiri sau mai multe) sunt po-
lntroducere ir-ranaliza diferentiali 99
a
?
x x
x x x x
I
X X
l l t l 7 x
&
x
x x
c
J
c
E
E
i f
II t r
E
2
5 i i t r
L a ^ . a l
Ej : s ; ! ' - it . 2 4 y
b L 2 2 ? 3 c a : - !" . i : +
=A : - 2 t_ = i * i * i gz ?z : 'I
. i c *! ; E E ; aE ii =i i: ip 5 $
e .= € € r + (=. I E I Ei& ;s i7 jii :c
A l E 5 E E ; b
A u c ' o i : ^ ' -o J 5 J ! s t ; 3 E E j5
J ' E ' E - e EJ 5
menite: Hdrnicia /performanla (Psihiatrie: Schulte/Totte; pedagogie:

Clauser); Iubirea (terapia de grup orientatd psihanalitic: Balint; peda-
gogie: Clauser); Modelul (psihanaliza: Loch); Contactul (psihanaliza:
Ammon; Balin! pedagogie: Clauser; psihologie sociald: Mann); Sexua-
litatea (psihanaliza: Anunon, Loch, Richteq, Cremerius; psihiatrie: fthul-
te/Tolle; pedagogie: Clauser; terapie comportamentali: Wolpe). (x) sem-
nificd 1-3 pomeniri, (xx) 4-6 pomeniri, (xxx)7-9 pomeniri, (xxxx) 10
pomeniri sau mai multe. (v. pagina anterioari)
Aceasti descriere permite doud reflecJii: (a) anumite capacitili ac-
tuale sunt menfionate cu preferinfi fafi de celelalte; (b) menfionarea
capacitifilor actuale depinde in mod aparent atAt de orientarea tema-
ticd, cAt pi de orientarea teoreticd a autorului.
Legdtura sistematicd a acestor componente de conlinut nu va fi insi
deloc elaboratX. In acest context devine vizibild o anumiti problemi,
care trece de simpla strdduinld cdtre completitudine. Selecfia arbitrard
a anumitor trdsituri gi categorii atitudinale reflectX destul de nemijlo-
cit ideile normative aie unei societSfi, ale unui grup, ale individului sau
ale cadrului de referinfi teoretic. Cu alte cuvinte: PrejudecXfile comu-
ne existente intr-un grup sunt preluate de instrumentul descriptiv.
Aceasti unilateralitate poate fi redusd prin scoatereain evidenJl a fap-
tului cd descrierea capacitdfilor umane nu Pornette numai de la nor-
mele valabile intr-o singurd culturi, ci cX ea implici o multitudine de
sisteme culturale diferite, specifice fiecdrui grup.
Rezumat: in literatura medicali, psihologici, pedagogici gi psiho-

terapeuticX se revine mereu asupra capacitdlilor actuale ca unitifi ale
comportamentului, gi totugi aceste capacitdfi actuale rdm6n izolate. Abia
grafie analizei diferenliale s-a reugit in mod sistematic scoaterea in evi-
denfd a capacitdfilor actuale drept categorii comportamentale pi atitu-
dinale cuprinzitoare.
Funcfiile capacitifilor actuale

Capacitdfile actuaie au o multitudine de functii: din domenii pre-
cum cel juridic, cel sociologic, cel teologic, cel psihologic pAnd in cel
medical, psihiatric ai psihoterapeutic. Urmdtoarea enumerare oferi ast-
fel numai unele, degi esenfiale, din confinuturile semnificative 9i de
aceea poate fi in continuare completatd.
Capacitdfile actuale sunt concepute drept capacitdli gi posibilitd[i de
eaolufie.Ele igi dob6ndesc diferenlierea pi conturul datoritd mediului
extern. Astfel incAt tulburdrile din cadrul capacitdfilor actuale nu sunt
Introducere in analiza diferenfiali 101
irniscute, ci dobdndite. Tiadilia anumitor valorizdri a capacitdfilor ac-

tuale de exemplu in cadrul unei familii lasi impresia ci aceste moduri
de comportament ar fi mogtenite. Se ajunge deci upor la o confuzie in-
tre inndscut gi dobAndit.
Capacitdlile actuale sunt categorii descriptiue.Atitudinile gi moduri-
le de comportament pot fi descrise in mod adecvat din perspectiva con-
flictelor interumane pi psihice inteme prin conceptele capacitdlilor ac-
tuale.
Capacitdfile actuale sunt constructeipoteticela un nivel mediu de abs-
tractizare. EIe nu pot fi observate nemijlocit, ci sunt deduse din com-
portamentul concret, situativ. Se fine seama de faptul cd un comporta-
ment nu este compus numai dintr-o sumd a modurilor de
comportament, ci cd el include gi reguli, care acfioneazd ca o fr6nd asu-
pra sa. Tocmai aceste reguli trebuie si fie descrise prin capacitdfile ac-
tuale din punctul de vedere al importanlei lor psihosociale. Capaciti-
file actuale se deosebesc de constructele abstracte de un nivel superior
(de exemplu Supra-Eu, incongtient) mai ales prin faptul cd ele sunt con-
trolabile empiric.
Capacitdlile actuale pot fi, ir:rdeclangarea de conflicte gi boli, atdt ca-
uze cAt gi declansatori.In calitate de cauze, ele provoaci ir mod direct o
modificare a comportamentului, a sistemului vegetativ functional etc.
Ca declangatori, ele declanpeazi un proces psihofiziologic, care se des-
fdpoarX apoi independent de influenlele externe. Exemple in acest sens
le constituie legifurile psihosomatice, unde de exemplu o tensiune per-
manentd in domeniul hdrnicie/performanfd sau chibzuinfd, cauzeazd
aparilia unui ulcer stomacal.
Capacitifile actuale suntnornrc socialepi colectiae,redate prin legi
gi care reglementeazd ir:r calitate de convenfii comportamentul indivi-
zilor din grupul lor social. in aceastd calitate, ele sunt considerate din
punct de vedere normativ drept obligatorii de cdtre religie, ideologii
gi instanfele juridice. Nerespectarea lor este pedepsitd prin sancfiuni
corespunzitoare. Capacitalile actuale nu sunt vdzute in analiza dife-
renfiald din perspectivi normativd, ci sub aspectul analizei critice.
Deci nu este vorba aici de cimentarea unor norme, ci de chestionarea
lor cu privire la semnificalia actuald pe care o defin in viala individu-
ald gi de grup.
Capacitdlile actuale sunt aariabile de socializare.Existd in tofi oame-
nii gi in toate culturile. Numai contururile lor relative le deosebesc
transcultural, transgrupal sau individual unele de celelalte. Ele sunt
conlinuturi ale educafiei gi sunt mijlocite cdtre membri corespunzdtor
cu nevoile societdfii respective. De exemplu societatea industriali se
bazeazd. pe un model caracteristic de punctualitate, precizie, ordine,
192 Nossrat Pesescl-rkian
hdrnicie gi seriozitate, cireia pe de altd parte ii corespunde o anumitd

neglijare a domeniului capacitifilor primare.
Capacitdfile actuale sunt stabilizatoride rol. Fiecare rol social este ca-
racterizat printr-un model propriu al capacitdfilor actuale. Pentru ci
fiecare individ poate adopta roluri diferite, el dispune, ir afard de mo-
delele depedente de personalitatea sa, gi de o sumX de modele atitudi-
nale gi de comportament depedente de aceste roluri. De cele mai mul-
te ori acestecloui clomenii se suprapun gi se afli intr-o str6nsi legdtura.
Vor fi apdrate energic anumite capacitdfi actuale in cazul unei atribuiri
de rol, care din pulct de vedere subiectiv poate fi valoros pentru indi-
vid, respectiv poate clefine un prestigiu social relativ ridicat.
Capacitdfile actuale ssnt cqrncteristicide grup. La fel cum studenfii
gcolilor gi universit5filor renumite poartd insigne 9i pulovdre cu emble-
ma universitifii, aga pi r-roitofi purtdm la vedere forme specifice cultu-
ral ale capacitdfilor actuale respectiv filtrim comportamentul celorlalfi
prin judecafi de valoare corespunzdtoare,caracteristiceunui grup, dupi
motoul: Cine se poartd astfel e unul din noi, ciue se poartd altfel nu poa-
te aparfine acestui grup. Capacitdfile actuale devin astfel caracteristici
ale in-group-ului sau ale out-group-ulu|
Capacitafile actuale sunt apropintede Eu pi imediat inteligibile. Ele
constituie intr-o anumitd mdsuri controverse, cdci pe de o parte pro-
voaci asociafii foarte personale, pe de altX parte insi sunt relativ ugor
de comunicat. In primul r6nd, conceptul capacitifilor actuale nu de-
pirrde de stratul social din care face parte individul. Terapeutul se poa-
te exprima inteligibil gi in fala membrilor altor straturi sociale,gi pa-
cientul poate avea la rAndul sitt sentimentul cd terapeutul il infelege
pe el gi problemele sale. Analiza diferenliald ar putea contribui astfel
la promovarea egalitilii cle ganse cel pufin in cadrul psihoterapiei.
Capacitilile actuale pot servi drept religie-surogat pentru experien-
fi. AbsolutizAnd, ele sunt scoasedin contextul echilibrului lor funcfio-
nal pi aduse in centrul imaginii asupra lumii gi a ornului:
Ordinea e viala mea;Sunt Cineva numai dacdam succes;Omul pi ani-

m a l u ls e d c o s e b e spcr i n o r g a n i z a rgei s u c c e sN; u d a u d o i b a n ip e o a n r e n i i
neseriogi;Nu mai pot rdmine in firmd, colegulmeu e atit de grosolan;Nu
am dat bacalaureatui,pentru cd nu puteam sd suport nedreptifile profeso-
rului meu.
Mijlocul gi obiectivul sunt aici confundate. Anumite capacitdfi actu-

ale pot fi indlfate la rangul de sens al viefii. Speranfa gi increderea sunt
bazate astfel pe anumite capacitifi actuale selective. l)acd acestease do-
vedesc a fi dezamigitoare, se pierde gi sensul viefii odatd cu ele; incre-
Introducere in analiza diferenfiala 103
derea gi speranla se transformi in neincredere 9i in disperare: ,,Nu mai

vid nici un sens in viafa, dupi ce soful m-a in;elat in halul Xsta" (fide-
litate, speranfi, incredere).
Capacitifile actuale servescin diferite situafii drept nuscdrl. In anu-
mite cazuri pare a fi necesardsimularea unor capacitdli actuale, pentru
a atinge un obiectiv. Simularea nu se petrece intotdeauna in mod con-
ptient. Un exemplu in acest sens il constituie politefea gi tandrefea unui
Iogodnic, care dupi cdsitorie se transformd intr-un pagi egoist gi au-
toritar.
Capacitililc actuale pot servi drept anne gi mijloace de apirare. Re-
zonanfa afectivd a capacitdfilor actuale le transformd intr-o armi uni-
ci:
I)entrucd md enervezicu dezordineata, nu trebuiesa fiu politicoasi

fafd de t'ine;perrtrucd md agasezicr.rneribdarea ta, te voi ldsa sd agtepfi;
ifi cerems.i speli coridorul;pentru cd ifi
pentru cd egtilenegpi neascultdtor,
faci atAtde pufin timp pentru mine,nu pot si fiu tandri fafd de tine
intr-o astfel de situalie nu observdm cd ne purtim sadic, in sensul

clasic al cuvAntului, fafd de celdlalt. Simfim satisfaclie tr peclepsirea gi
suferinta celuilalt. VArful armei ,,capacitdfi actuale" poate fi indreptat
pi spre propria persoani, ducAnd la triiri incircate de plicere sau de
nepldcere:
Dir"rpolitefenu ii spun unui musafir apdrut pe neagteptate cd am ime-

diat o intAlnireimportanti;din lipsdde sinceritatelas sd treaci o intilnire
valoroasi gi md supdr pe musafirul meu pi pe tnine insumi.
Alfii dezvoltd un talent demn de admirat cie a intdrzia in mod cro-

nic la intALriri sau de a le rata, atrigAnd astfel pcdeapsa asupra lor.
Capacitdfile actuale sunt contirurttrri ule utitudinilor. Ele cuprind ast-
fel atAt componente ale percepfiei gi gAndirii, cit gi ale afectivitifii gi
cornportamentului. De aceea se propune, pentru asimilarea gi modifi-
carea formelor capacitifilor actuale, folosirea mcldelelor aseminitoare
celor valabile in cazul dezvoltirii gi modificdrii atitudinilor, precum pi
al teoriilor legate de interacliune gi comunicare. Astfel de teorii sunt:
teoria consistenlei cognitiv-afective (Rosenberg, 1960), teoria disonan-
lei cognitive (Festinger, 1957), teoria atitudinilor funcfionale (Katz gi
Stotland, 1959) sau teoria schimbului (Thibaut pi Kelley, 1959).
Capacitdfile actutrle svnt eficientcpsihodinanrlc.Ele se afli in legitu-
rd cu categorii psihanalitice, precum Supraeul sau Eul ideal, categorii
ale psihologiei abisale, precum sentimentul stimei de sine, sentimente
de inferioritate gi categorii ale terapiei comportamentale, Precum com-

portament dezirabil sau indezirabil.
Capacitdlile actuale ne oferi indicii diagnostico-diferenfialesuplimen-
tare gifac posibile, inbaza cunoagterii domeniului confinuturilor con-
flictuale, noi modalitdli in educafie, in auto-ajutorare, ir psihoigiena 9i
in psihoterapia centrati pe conflict'
lor, sinoni-
^tulburirileactuale, definilia lor, aspectele dezvoltdrii
Capacitdlile
mele, gi reglatorii comportamentali pot fi gisite in index.
Referitor la demersul practic, noi am incercat, sub motoul ,,cum o/il
recunogti,,, sd operafionalizim diferitele capacitili actuale prin intre-
bdri-cheie.
debazi
Capacitilile
Ce au tofi oamenii in comun?

C e lc a r ea d u c es o a r e l e
L af e r m ad e p i s ; r i , c o c o ; usl e i m b o l n S vait 6 td e g r a vi,n c i t n i m e n in u s em a l
p u t e a9 6 n d ic i v a c 6 n t aa d o u az i . G S i n i l ie; i f d c e a um u l t eg r i j i' i s et e m e a uc t
soareln e u v a m a i r i s i r i d i m i n e a [ ad, a c i n u v a f i c h e m a td e c 6 n t e c udl o m n u l u i
r t s a r en u m a il a c i n t a t u lc o c o -
; i s t l p 3 n u l ulio r .G i i n i l ec h i a rc r e d e a cu i s o a r e l e
; u l u i .D i m i n e a l au r m i t o a r el e v i n d e c d
b e s u p e r s t i l ilao r .i n t r - a d e v dcr ,o c o ; url d -
masebolnav,prearigu;it pentru a putea c6nta, insi soarelerisiri; nimicnu ii in-
(
f l u e n [ a s ce u r s u l . P o v e s tpee r s a n t )
La fel cum grdr-rntele de simanld posedi o sumedenie de capacitdfi,

care se dezvoltd in contact cu mediul, de exemplu cu solul, cu ploaia,
cu grxdinarul, aga igi dezvolti gi omul capacitdlile in strdnsd legSturi
cu irediul s6u inconjuritor. Termenului de analizi diferenliali ii sti la
bazi conceplia ci orice om, fdri excepfie, posedi doud capncitd[ide baz'i,
capacitateade cunoapteregi capacitateade iubire (afectivitate). Aceste doud
capacitdfi d,ebazdse afli pe post de categorii rezumative in spatele ca-
p*itegot primare gi secr-lndire. Ele nu constituie numai din punct de
vedere formal etapa mai inaltd de abstractizare a capacitililor actuale,
ba, mai mult, ele prezinti totalitatea capacitdlilor umane intr-un stadiu
furcdnediferenfiat ,,(...) preclrn este ascunsd flacira in lumanare 9i pre-
cum razele luminii existi numai ca potenfialitd,ti in lampX" (Bahddllah).
Din capacitifile de bazi se diferenfiazd de-a lungul dezvoltirii isto-
riei de viaga indivicluale contururile capacitdfilor actuale, pe care noi le
considerim apoi trdsituri personale gi inconfundabile. In ciuda dife-
renfierii rezuftate apoi in capacitiJile actuale, noi definem o mulfime
inestimabili de posibilitefi evolutive, care se rapotteazd la capacitilile
debaz6.
Capacitdlile actuale depind de condigiile istorice, sociale 9i indivi-
duale. Dimpotriv5, capacitatea de cunoaptere 9i cea de iubire aparfin
de esenfa fiecdrui indivicl. Aceasta nu inseamnd altceva decAt:Omul este

i'tresettldbail. Acest lucru este valabii indiferent de rasa cireia ii aparfi-
ne un indivicl, deci dacd el este negru, galben, roFu sau alb, indiferent
cle clasa sociali cireia ii aparfine datoritd relafiilor econonice, gi incii-
ferent de tipologia psihologicd in care se incadreazi, fie cd este inteli-
gent, extravertit, introvcrtit, schizotim sau ciclotim. Nu nunni persoaile-
le sdnirtoaseposeddcapacitdli de bazd,ci si celebolnaue,ule cdrorfimclii fizicc,
ytsihicegi intelectualcsttnt tulburtrte.Acest lucru este valabil chiar gi in ca-
zul alienafilor mintali, a cdror personalitate este putemic afectatd.Ca-
zul lor este aseminitor cu cel al bolnavilor cu afazii de vorbire, care
sunt intr-adevdr capabili sa infeleagd o limbi gi si gAndeasci intr-un
limbaj, dar la care funcfiile organice necesare exprimairii sunt tulbura-
te gi nu igi pot realiza de aceea capacitatea de vorbire.
Aceasti imagine poate fi bine transpusi in cazul alienafilor mintali.
Persoanele autiste, care renunti la aproape orice contact social pi care
triiesc inchise in ele insele, posede capacitatea de cunoaptere gi de iu-
bire ir-raceeagimdsuri ca pi schizofrenul catatonic, rigid gi lipsit de on-
ce expresie sau ca aga-numitul psihopat firi suflet.
Tulburirile nu au nici o legituri cu capacitifile de bazi
Nu existX oarneni rii. Cind nu putem sd suferim o anumiti Dersoa-

ni, aieasta poate fi din cauzd ca ea aratd altfel dec.lt ne-am dJrit noi,
cA are o alti culoare a pielii, o altd expresie a fefei gi anumite trisdturi
fizice pe care noi nu vrem si le acceptdm. Cdnd desconsiderdm o anu-
miti persoand, ne distanfim de ea ;i ne enerveazd, aceastapoate fi din
cauzd cA nu e de aceeagipdrere cu noi, nu este suficient cle politicoasa
fafd cle noi, ne lasd sd o agteptim, este neserioasd gi are anumite pre-
tenfii de comportament de la noi, pe care le resimlim ca fiind incomo-
de sau neobi;nuite. CAnd nu ne place tm anumit individ, aceastapoa-
te fi c{in cauzi ci ne-a dezamigit cAndva, cd alfii au avut experienfe
'Iotu;i,
neplicute cu el sau cd nu mai avem incredere in el. nu putem
detesta omul urAt, pentru cd este ur6t, omul nepoliticos, pentru cA este
nepoliticos ;;i omul neserios din cauza neseriozititii sale. Unii oamcni,
care in ochii noptri sunt urAfi, apar frumogi in ochii altora. Unii oameni,
care noui ne par nepoliticogi, nu au invifat incd politelea aga culn o in-
felegem noi. Unii oameni, cirora noi le-am retras increderea, meritd in-
crederea noastri in aite domenii gi intr-un alt timp. Nici gradul de ci-
vilizafie atirrs nu are nici o legatura cu esenfa omului. Strdnrcsiinostri
ttu cttnosteLtttlwincla, ipifoloseaumfrinila in locul tscAmurilor,nu cuttogteau
closetulcu apd,nu mergeaunici la scttli,rtici Ia tmioersitdli ;i totupi erau oa-
nrcti yi itt ciutlu tuturor diferenteloristorice ne sunt asentdndtori,preaun gi
CapacitdJile debazd 107
alte
oarrcnii de actmr,carese aJTdIa un alt niael de dezuoltLtrc7i carestrstin
nornrc.$i noi abia am invXfat de exemplu ce sunt curXfenia 9i punctu-
alitatea, pe care azi le susfinem 9i, impreund cu ele, ;i situafiile de con-
ftict pe care ele le irnPlici.
Dir, .o,rru diferitelor condilii, fie de naturd fizicd, fie condifii deo-
sebite cle mediu extern, un individ nu poate gxsi accesul favorabil cx-
tre capacitdfile sale. Cu siguranfd existi cazsri in care funcfia organici
favoribili exprimarii capacitaglor cle cunoaFtere9i de iubire este intr-a-
tAt de blocata incAt in ciuda tratamentelor celor mai costisitoare nu POa-
te fi inregistrati nici o imbunxtdfirer a stdrii. Totugi nu este nici logic,
nici aclmisibil a conchide cd, din tulburarea funcfiei organice 9i a prog-
nozei aparent fdrd perspectivd, poate rezulta o absenlX totali a capaci-
tifilor ie bazi. Lipsa de perspectivd nu este numai funclie a tulburi-
rii, ci in acelagi timp gi aiel leac condifionat istoric, pe care il avem la
dispozi;ie. O decizie in sensul judecafii diagnostice."tt":i!e..o:.!fel nu
n.u'."o.i curajul terapeutului de a pirisi podestul ,,obiectivitXfii" pi de
a recunoapte: Ntt pof stiil niut tncd, tn loc de il s,une: Nu poatefi aiutat.
Pdrisim astfel planul observaiiei nemijlocite 9i mergem citre planul
constructelo., .o.d degi nu sunt observabile in sine, sunt totugi deduc-
tibile. Atunci cAnclvedem lumina proclusd de o lampi electrica, noi nu
o vedem decat pe ea, nu gi cauza sa, curentul electric. Pe el il putem de-
duce abia prin efectele sale.
Rezumat: in acest sens infelegem noi capacitifile de cunoa'tere 9i

de iubire ca dispozifii caracteristice fiecirui om, fxri excepfie, care ne-
cesiti achlalizaie gi cliferenfiere. Toate celelalte capacitxli pot fi deriva-
te din aceste doui capacitdfi de bazd sau pot fi infelese ca expresii ale
cliferitelor combinaliidin capacitifile debazd, putAnd fi aplicate in di-
verse situafii de viafd. Ambele capacitifi de bazd se afld intr-o legitu-
ri funcfionali. Dezvoltarea proporlionatd a unei capacitdfi o sprijini 9i
ii ugureazi dezvoltarea celeilalte.
ii".u." om posecl5 capacitdfi de bazd care ii oferd o gamd largd de
posibilit[fi. Aceste capaciie;i debazd se vor diferen]ia gi-vor conduce la
L structuri inimitabilh cle trdsituri in funclie de condifiile corpului sXu,
ale mediului inconjurdtor pi ale timpului, in care individul triiegte.
Capacitifile de bazi in literatura de specialitate
Principiul capacitililor cle bazi se regdseptein literatura de specia-

litate sub mai multe forme. Toate conceptele gtiinfifico-umane confin
direct sau indirect mirimi de bazi sau capacitxli de bazi, din care de-
rivd comportamentul sau percepfia. Pentru unele curente acestea sunt

impulsurile, pentru altele capacitatea de a invXfa, iar pentru alte curen-
te mdrimile emofionale cum ar fi ,,motivul endotim". Pe l6ngd acestea,
felul gi evaluarea fiecdrei capacitdfi debazd in parte corespunde tipo-
logiei umane, care st5 la baza lor.
S. Freud, care privegte instinctul sexual gi cel al agresivitdfii ca fiind
capacitifile debazd prioritare, descrie tipologia umand in urmdtorul
fel: ,,Evoluliei umane de pAnd in prezent nu imi pare a-i corespunde o
altd explicalie decdt cea a animalelor" (vezi Maeder, 1947).
Faptul cX reflexologul Pavlov igi definegte in mod aseminitor ti-
pologia umand pare a fi o glumd in lanf a istoriei psihologiei: ,,Prin
tot ce am introdus cu ajutorul lecliilor anterioare, nu mai poate fi con-
trazis faptul cd principiile generale ale activitdfii superioare a nervi-
lor... sunt aceleagi atdt la animalele superioare, cAt 9i la oameni"
( 1 9 5 3 ,p . 3 2 9 ) .
Aceste constatdri nu sunt numai constatiri neutre valoric sau pireri
rezervate ale oamenilor de gtiinfd. Privite la modul cel mai serios, ele
nu se bazeazd.pe fapte, ci pe tipologia umand ce s-a format intr-una
dintre cele mai mecanizate epoci. Intrebarea, dacd pentru oameni 9i
pentru animale sunt valabile aceleagi legi, are o importanld mai pufin
teoreticd sau filosoficd dar considerabil mai mare practic5. Se ridicd aici
intrebarea drept ce anume trebuie privit omul, cum poate 9i trebuie sX
fie tratat in consecinfi gi ce fel de posibilitdfi de evolulie ii sunt atribui-
te sau inaccesibile. Tipologia umand presupune astfel consecinfe con-
siderabile pentru educafia, pentru relafia cu omul in general, Pentru re-
laliile interumane, cAt gi pentru psihoterapie. Cele doud capacitifi de
baz6, ale analizei diferenfiale pot fi deduse in urma comportamentului
omului, mult mai cuprinzdtoare in termenii capacitdlilor actuale. Com-
portamentul ce poate fi observat funclioneazd ca simptom (Guilford,
1965) pentru dispoziliile universale sau trdsXturile dominante (Allport,
1e49).
W.Stern(1923)vorbegtedespre,,cauzalitdlipotenlialede duratd",
care datoriti actualizdrii gi diferenfierii necesiti ,,convergenle cu lu-
mea". D.C. lordan Si D.T. Streets (7967) afirmi in Modelul Anisa, dez-
voltat de ei, avAnd labazd religia Bahai: ,,Cunoagterea gi iubirea sunt
(...) capacitifile fundamentale din care derivd diferenfierea tuturor ce-
lorlalte capacitdfi." Pomind de la concepfia pedagogicd, aceptia atribuie
celor doud puteri fundamentale, Cunoagtere gi Iubirea, urmitoarele ca-
tegorii de cregtere: dezvoltarea psihomotorie, perceptivi, cognitivd,
afectivd, emofionald, morald, volitivd, creativd 9i estetici, spirituald 9i
lingvisticX. Autorii formuleazd, pomind de la aceste deosebiri, un Pro-
gram pedagogic cuprinzdtor numit modelul Anisa.
Capacitdlile debazd, 109
Psihologia clasicd i:rtrebuinfea zd deja diferenlele fundamentale din-

tre Cognifie - ce privegte percepfia gi gAndirea - pi Emofie - ce pri-
vegte sentimentele gi rezonanla afectivi. AHtud de comportament, Cog-
nitifia gi Emofia sunt in psihologia sociali cele mai importante aspecte
ale atitudinii. lh istoria psihologiei se regdsegte aceastd impdrfire la trei
in triada: A Gandi, A Simli gi A Vrea. Poate o serie de teorii nu diferen-
fiazd capacitatea de cunoagtere gi cea de a iubi, ci intrebuinleazd un con-
cept care se aseamdnd in multe privinfe celui al capacitdfilor debazd.
Privitor la aceastd idee, A.P, Weil (1,976)vorbegte despre ,,un strdvechi
nucleu psihic", iar Charlotte,Biihler (7969) despre ,,un nucleu spiritual",
ce existi incd de la nagtere. ln analogie cu legdtura capacitdlilor debazir
gi a celor actuale, H. Ey (1,9a$ face distincfia dintre ,, traiectoria perso-
nalitdfii" gi ,,nivelul superior al congtiinlei", tratAnd totugi aceste con-
cepte la modul general gi concentrAndu-se pe tulburdrile patologice.
Weitbracht privegte in mod asemdndtor ,,Subsolul" ca pe unul dintre
momentele ce produc nevroze. h-r teoria sa, S. Freud sebazeazd pe du-
alismul fundamental care se regdseptepe de-o parte in domeniui dina-
mic al personalitdfii, iar pe de aiti parte in constrAngerile fizice 9i ce-
rinlele societdfii ce apasd pe umerii individului. El distinge intre
principiul pldcerii pi principiul realitdfii. Atunci cdnd E.H. Erikson
(1971a)vorbegte despre o ierarhie a virtufilor fundamentale (basicair-
tues), Si le definegte ca pe nigte .puteri interioare" sau ca pe nigte ,,ca-
litdlr active", virtufile acestea reprezintd anumite calitigi um.rne de pu-
tere, care privite din punctul de vedere al confinutului, sunt mai
aproape de capacitdlile actuale decAt de capacitdfile debazd.
1-.Ce este capacitateade cunoagtere?
Capacitateade cunoapteretnseamndcapacitateade a brztdla9i de a instrui.

Orice om incearci sd recunoascd legdturile existente in lumea real5' El
se intreabd de ce un mdr cade din copac, de ce cregte un copac, de ce
rdsare soarele, de ce merge o mapind, de ce existd boli 9i suferinfd. El
vrea si afle cine este el cu adevirat, de unde a venit gi incotro se in-
dreaptd. Acestea nu sunt doar intrebdri ale fiiosofiei, ci irrtrebdri care
corespund nevoilor fundamentale umane. Caracteristica omului de a
pune astfel de intrebdri gi de a le cduta rispunsuri este expresia caPa-
citdfii de cunoaptere. Din punct de vedere educativ, ea se concentreazd,
asupra transmiterii de cunogtinfe.
Capacitatea de cunoagtere se compune din cele doud capacitdfi de
a invdfa gi de a instrui, ce se completeazd una pe cealaltd, 9i anume ca-
pacitatea de a aduna experienfd pi de a o transmite mai departe. Dez-
acordul dintre a invifa gi a instrui genereazi o sursd de conflict specia-

li: Dacd dorim sd folosim un aparat tehnic complicat, trebuie sd irrvd-
persoane, este de
fim moclul de al utiliza. Daci dim acest aparat altor
iapt datoria poastrd si-i invifdm, si-i instruim. Dacd nu facem acest lu-
cru, atunci nu ar trebui si fim surpringi in momentul in care ceilalgi vor
distruge prefiosul aparat datoriti intrebuinfirii necorespunzitoare.
Dezacorclul dintre a invdfa gi a instrui produce la randul lui dezacord,
care ocupd tot mai mult loc in educafie, in relafia de cuplu 9i relafiile
intergen-rafionale. Dfu capacitateadc cuttotrgtere derktir alte capacitd!i sc'
cunrilrreprecu,n:pturctuttlitatca,ordinert,ttrrdlenin,politelea,sinceritatet,
chibadnla etc.
Mediile capacitifii de cunoaqtere
Poate ne intrebam care ar fi mijloacele care ne sunt la indemanh pen-

tru a dezvolta capacitatea cle cunoagtere.Noi deosebim patru medii ale
cunoagterii.AceJtea sunt corrsideratepentru fiecare om ca fiincl capa-
citifi al ciror fel gi grad dc dezvoltare sunt condifionate de mediul in-
conjurdtor:
1. Simturile
2. Raliunea
3. Tradifia
4. Intuifia
Funclia celor patru medii este condttsi mai muit sau mai pufin de
c.ltre,,incongtient".
Fttncfiile nndel in tlezaoltsrctr

celor putru nrctlii ule cupucititliide cunoa;tere
Simtui
htuitic l{a !iunL'
Tradifie
Capacitilile debazir 111
Mediile capacitilii de cunoagteresunt criterii sau etaloane ale eva-

ludrii, mijloace care creeazi impreund posibilitifile de expe.riente ale
omului. Acestea s-au diferenfiat pe parcursul dezvoltirii pi stabilesc in
ce fel omul se percepe pe el insupi, cAt gi mecliul inconjurdtor. Prin
aceastanu este in ultimul r6nd abordata Si chestiunea legatd de reali-
tate. in funcfie de mijloaccle de cunoa;tcrc pc care lt, posedi o persoa-
nd, va percepe pi mecliul inconjurdtor. Mecliile sunt la rAndul lor capa-
citifi care, datoritd influenfei ambientului, pot fi sprijinite, limitate,
respectiv dezvoltate unilateral. Acest lucru are loc printr-un schimb di-
namic cu capacitifile actuale, care oferri criterii ;i puncte de evaluare.
Invers, socializarea mijloacelor de cunoagtere influenleazd preferinfa
pentru anurnite modele de capacitili actuale.
1. Mijlocul Simturilor: Fiecare om se cunoagte pe sine gi mediul in-

conjurdtor in mod inevitabil mai intii prin simfuri. El pipdie, vede,
aude, miroase, gustd etc. El posedi simfuri care oferd informafii despre
starea corpului gi a fiecirui organ in parte. Degi contactul cu mediul in-
conjurdtor este posibil doar prin simfurile de percepfie, trebuie sd ludm
in considerare ci simfurile nu sunt mijloace absolute, ci funcfioneaz.l
parfial gi uimitor de imprecis, fiind extrem de expuse eroriior. La ince-
putul dezvoltdrii sale, copilul intrd in contact cu lumea inconjuritoare
prin sirnfuri. Toate activitifile sale surntcontrolate de simfuri. De aceea
ritmul, de exemplu al somnului gi al hrdnirii, poate fi important per-r-
tru c{ezvoltareapunctualitifii.
lnformafiile preluate cu ajutorul simturilor trec prin filtrul valorilor
individuale dobindite ;i sunt evaluate din aceasti perspectivi. O per-
soani cu aspect murdar nu reprezinti motiv de entuziasm. Mai ales
pentru ci am aflat pe propria piele cd murdiria este ceva rdu, iar a fi
murdar trezegte scArbi, astfel incAt avem o reacfie de scArbi la vederea
unei persoane murdare. Calitdfile fiecdmi simf in parte pot intra in con-
flict daci sunt asociate cu trdiri pozitive sau negative. Astfel, oamenii
se panicheazd daca cineva li se aclreseazi pe un ton mai ridicat sau dacd
fipi la ei. Prima experienfd a tatdlui care fipd, asociat cu datoria de a fi
suprls sau cu pedeapsa corporald, sau cererile constante ale pirinfilor
cle a {i liniptit face ca impresia acustici a zgomotului sd fie in mod su-
biectiv insuportabild. De astfel de afecfiuni sunt atinse gi celelalte cali-
tifi ale simfurilor. In consecinfi, se int6mpli ca unii oameni sd supor-
te rnirosuri de provenienfd diferitS, pe cAnd alfii resimt la mirosuri
speciale, de cele mai multe ori mirosuri corporale, un sentiment puter-
nic de disconfort, chiar fizic. Pe aceasti cale, fiecare simj in parte poa-
te deveni, in funcfie de situafie, forfi represivd redusd, individualizAn-
du-se prin semnificatia sa.
,,Aud constant voci care imi spun ce Porc sunt. imi spun lucruri in-
decente pe care le-ag fi ficut" (un pacient schizofrenic de 28 de ani).
Prin acest exemplu devine clar faptul cd prin mediile simfurilor nu se
infelege doar organul simlurilor gi cdile ce duc cdtre sistemul nervos
central, ci gi prelucrarea impulsurilor de citre nervii centrali, 9i reacfia
produsi de aieste impulsuri (activitatea musculard, procesele de secre-
funcfioneazd ca depo-
iie, funcliile organelor). Sistemul nervos central
zit al experienfelor, dar gi ca sistem de prelucrare, pe cand experienla
de a invhla influenfeazi iaripi posibilitdfile de prelucrare.
Mediiie simfurilor evolueazS intr-o multitudine de activitdfi 9i ofer-
te sociale care oferd in acelagi timp contextul caracteristic pentru eva-
luarea de mai apoi a mediilor simfurilor. Hrdnirea, mdncarea, somnul,
jocul cu corpul, cu obiecte, cu animale au un rol important, asemeni
propriei motricitxfi, mipcxrii ;i ludrii in posesie. Autodescrierea gi for-
marea, activitatea artisticd activi sau pasivx exerciti de asemeneao in-
fluenfd putemicd asupra mediilor simfurilor, care capdti infeles in re-
lafia cu^capacitifile ictuale de la momentul respectiv. In contextul
educaliei, it car" mediile simfurilor sunt puse in prim-plan in dauna
celorlalte medii, se contureazd consecinfe clare in ceea ce privepte evo-
lufia corporala-spirituali. Fiecare calitate in parte a simfurilor sau ca-
racteristiiile gi activitifile corporale devin centrul reprezentdrii dorin-
lei gi a scopului.
,,Mdnfurcd mai tntdi ceaal"

,,Lanoi in familie, cine era Srasera consideratsindtos Fiind copil sin-
gur la pdrinfi,mama mea mi indopa cu mAncareca pe o gAscd'Dacdaveam
vreodati probleme,ea sPunea:.,MinAncdmai intii ceva".(. ") De fapt, me-
reu am simfit nevoia si dorm muLt.La ora papteeram mereu terminati, tre-
buia sd dorm, atunci cAndalgict-rpiideveneauvoiopi 9i nu-i mai puteabdga
nimeniin pat. (...) in copildriene plicea sdjucdmjocuri sexuale,iar aceas-
ti curiozitateera extremd.Pdrin$iine-au ldsatbaltd pe tofi in aceastdpri-
vinfd, iar mama meain mod special'Ne duceamin pidure pi ne jucamcon-
stant de-a doctorul gi leapga.Ceva mai rezonabil.Altfel nu ne preajucam.
Eram agade sdraci.La noi nimic nu trebuiasd fie stricat.Fiind copil, am
respectatfoartemult acestlucru. Cred cd nu am stricatnimic in viafa mea.
SeajungeapAndintr-acoloincAtde-abiamai coloramcu creioanelemelede
fricd sd nu se consume9i si nu mai am altele.(..-)" (Mijlocul simfurilor,ra-
portat la capacitdfileactuale:supunere,politefe,sinceritate,punctualitate,
timp, sexualitate,hdrnicie,performanfdgi chibzuinfi.)
Acest raport provine de la o pacientd in vArstd de24 de ani, pe nume

Betty, studenia la pedagogie, necasS.toritS,cu o fiica in vArstd de cinci
Capacitilile debazit 113
ani. Betty a inceput tratamentul psihoterapeutic din cauza depresiilor,

iritabilititii exagerate, tulburXrilor de concentrare 9i de souln. ln para-
grafeleunndtoareaom reaenide mai multe ori la afinnafiile lui Bet-ty'-
Sinonime fi exemple:simful tactil (apdsare, mAncdrime, gAdilare, a
mAngAia, a atinge etc.); simful olfactiv (a adulmeca, a mirosi, a simfi
gustul); simful gustului (a incerca, a gusta, a pldcea, a dezgusta, scAr-
bos, neapetisant, grefos, aromat, delicios, bun la gust); calitdfile gustu-
lui (dulce, acru, amar, sdrat etc.); simlul vizual (a vedea, a observa, a
descoperi, a se bucura de o vedere, a percepe un tablou ca fiind respin-
gitor etc.); auzul (armonic, dizarmonic, tare, incet, ascufit, monoton,
igomot, muzicd, limbd etc.); simful echilibrului (a se cldtina, senzalie
de ameteald etc.)
intrebdri specifice:Cine se ocupa fizic mai mult de dumneavoastrd,
tatil sau mama? Cine vi mAngAia?Se punea mult pre! pe mAncare?
Cum era stabilitd ora culcdrii? Erau respectate orele de masd? Cum re-
acfionau pdrinfii dumneavoastri atunci c6nd vi iucafi cu propriul corp
(de ex. trrget"u degetului, onanie etc.)? Erali pedepsit/d fizic? Familia
sau prietenii dumneavoastri puneau mult pre! pe performanlele fizi-
ce piecum sportul (sau pe irf5ligarea fizicd)? Cum erafi ttatat/d atunci
cand va imbbhdveali (vd era ignoratd boala, erafi ingrijit / d, tdsfdlat/ h
pi vi se acorda toatd atenfia)? Primeafi la orice boald fizicd imediat me-
dicamente? se incerca vindecarea cat mai mult posibil bazati pe lea-
curi preparate fir casi? Era de dorit sd rim6neli in picioare cat mai mult
posi6il inlar gi i_ncazul unei imbolndviri? Trebuia si vi intindefi ime-
diat in pat? Cine vi ingrijea atunci cAnd erafi bolnav/d?
Rezumat: Aceste intrebdri vor fi lintit formulate. De exemplu, unui

pacient ce suferi de tulburdri ale somnului i se vor pune intrebdri le-
gate de ritualul somnului, fiind abordate intr-un sens mai larg capaci-
ii1ile actuale ,,timp" gi ,,punctualitate"' De asemenea,in acest cerc de
subiecte vor fi incfuse gi teme precum masturbarea inainte de culcare,
cantitatea cinei gi activitatea fizicd.
2. Mijlocul rafiunii: Rafiunea sebazeazd,pe procesele gAndirii. Aces-

tea se referi in cel mai larg sens la funcliile legate de rezolvarea de pro-
bleme, servind astfel la verificarea realitdfii. Raliunea funclioneazi ca
mijlocitor activ intre nevoile gi motivele interioare 9i mediul obiectual
gi iocial, Ea devine astfel, prin intermediul limbii, purtetoarea relafii-
lor interumane. GAndirea ca acfiune de probX (Freud) ajutd la estima-
rea consecinfelor unei acliuni gi la compararea cu propria clisponibili-
tate de a risca. Tocmai aici devine clard relafia vizavi de capacitilile
achrale. Decizi de exemplu cAnd, unde 9i fafi de cine trebuie sX fii po-
liticos, cAnd, unde gi fafd de cine egti sincer. Sau: ce formS de ordine
este potrivitd intr-un anumit loc ai la un anumit moment dat'
,,So!ulmeu nu ia delocin seriosordineaacasd.igi lasdlucrurile alanda-

la pestetot acolo unde le pune. Ceeace admir insd la el estefaptul cd, din
punct de vedereprofesional,estecel mai meticulos9i ordonatom cu puttn-
(sofia,iIr
fd, nu facenici o gregealdcarear putea fi cauzati de negtijenfi"
v 6 r s t rdt e 5 5 d e a n i ,a u n u i o m d e ; t i i r r f a ) '
Pentru capacitifile actuale hdrnicie/performanfi, gAndirea 9i rafiu-

nea constituil funcfiile centrale, cdci cele sunt cele care fac posibild re-
z o l v a r e ap r o b l e m c l o r g i o p t i m i z a r e ap e r f o r m a n f e l o r .
Rafiunea, in sensul inteligenfei sociale, este acea instan[d care Poa-
te consulta modelele gi confinuturile de cornportarnent invifate cu pri-
vire la caracterul lor potrivit tinrpului. I{afiunea nu oferd insd etalonul
absolut de misurd, pe care unii il sperd. Chiar dacd tofi oamenii ar fi
condugi de rafiune, acest lucru nu inseamnd ca ei ar ajunge neapirat la
aceleagirezultate. Alfi oameni posedi alte premise 9i motivalii Perso-
nale, care le servesc drept sistem de referinld pentru rafiunea lor. Abia
atunci cAnd existd intr-adevir un consens in ceea ce privegte sistemele
de referinfd pot fi exprimate enunFuri cu caracter obligatoriu. Firegte,
un astfel de consens depdge;te in general perspectiva rafionali. Tians-
pus in sens psihoterapeutic, acest lucru nu insearnni ci enunfurile unui
lerapeut comportamentalist sau ale unui psihanalist trebuie si fie con-
siderate nepolrivite pentru ci par a se contrazice intre ele, ci ci ele po-
sedi valabilitate in cadrul unui anumit sistem de referinfi cu anumite
cerinle, gi cd aceste contradiclii pot fi rezolvate atunci cdnd se ajunge
la un consens in ceea ce privegte sistemr,rlcomun de referinfa 9i cerin-
lele concordante.
Dar rafiunea este dependenti 9i dc dimensiunea timpului, care pre-
tinde continuu de la aceasta transformare gi adaptare la condifiile sale
schimbdtoare.
Atunci cAnd rafiunea este consideratd criteriul esenfial sau chiar ex-
clusiv al cunoagterii, se ajunge la atitudini tipice asemindtoare. Atunci
apare fie o tendinfd cdtre o ascezdinamica simfurilor, fie un.scepticism
fite de intuifie, tradifie;i fantezie. Motivafiile legate de performanld 9i
gAndirea logico-abstracti pot fi stimulate prin antrenament. Totugi, su-
praincircdrile pot duce la inhibifii gi la tulburiri ale contactului inter-
uman.
in timp ce in cazul favorizirii funcfiilor simfurilor se sPune: ,,Cred
numai ceea ce vdd", aici se spune: ,,Cred numai ceea ce Pot argumen-
ta prin gAndire." in aceastdcategorie intrX de exemplu omul de ptiinfd
Capacitdfile de bazd 115
unilateral, tipul managerului gi scepticul cronic. Chiar 9i rafiunea, care

pare sd se supuni in mod primar legilor logicii, se afli sub influenla
capacitdfilor actuale, ata cum gi invers, favorizarea sau neglijarea me-
diului ,,Rafir-rne"lasi sd se intrevadi o favorizare a anumitor capacitdli
actuale - intr-un caz a celor secundare,in celilalt a celor primare -
precum in urmitorul enunf al lui Betty:
,,Dacdnmnnspune,,dn",ntunciasardmAna"
,,Ficeammereuce voia mama.lntotdeaunatrebuiasd spun da ;;i gata.
Uneorivoiam sd ii pun intrebdrilegatede cevaanume,dar ;tiarn ci daca
nu infeleg,nu mi va aiuta."(Mijloaceaie rafiunii raportatela capacitdfile
actuale:supunere,politefe,sinceritate,incredere,increderein sine.)
Sinoninrc/ cxcmple:Iogic, obiectiv, curnpitat, inteligibil, de;tept, in-

inte-
felept, a argumenta, a cliscuta, a critica, a se confrunta, a deduce,
lect, iudecatd, prost, cap-sec,mirginit, primitiv, neptiutor, cretin, a fi re-
dus, a-i biga cuiva minfile in cap, a apela Ia rafiune.
intrebdri specifice:Cu cine puteafi vorbi despre intrebirile 9i proble-
mele dumneavoastri (tatdl, mama)? Care clintre pirinfi se juca cu dum-
neavoastrd? Dupd pdrerea dumneavoastri, pdrinfii se striduiau si vd
rispundd la ir-rtrebdri?Va puteafi adresa pdrinfilor in legdturd cu pro-
blemele pe care le aveafi? Cine fdcca lecfiile cu dumneavoastrX? Vi se
explica de ce trebuia sd faceli sau sd nu facefi un anumit lucru? Atunci
cAnd gregeafi, pdrinfii vi explicau ce anume grepiserdfi sau erafi cloar
certat? Aveafi sentimentul cd ideile gi gAndurile dumneavoastr; erau
recunoscute de cXtre pnrinfi gi profesori? Ahrnci cAnd ceva mcrgea prost
(precum note slabe,intArzieri etc.), cum se comportau pirinfii dumnea-
voastr5, le puteali spune adevdrul? Considerafi inteligenfa unui om o
trdsdturd important5? Dumneavoastrd vi considerafi inteligent sau nu?
Avefi sentimentul cd partenerul pi oamenii clin jurul dumneavoastri nu
vd infeleg girurile de idei? Puteli spune ceea ce ganditi? Meseria dum-
neal'oastri are mare legituri cu gAndirea logicd? Avefi dificultifi in
luarea unor decizii? Cine a influenfat cel mai mult alegereaprofesiei pe
carc o urmafi? Au avut pnrinfii dumneavoastrA vreo influenf.l in ale-
gerea partenerului de cdsitorie?
3. Miilocul tradifiei: Omul este o fiinfi istorici. in timp ce anima-

lui trebuie si o ia mereu dc la capit, posedAnd intr-o anumitf, mdsu-
ri un trecut inndscut (instincte) gi unul prescurtat (propria experien-
td de invifare), ornul dispune de un intreg spectru istoric. In societatea
sa, el este marcat de experienfele colective gi de realizdri. Dincolo de
acest cadru istoric general, omul se situeazi in interiorul istoriei pro-
oriuluisdugrupgialfamilieisale.Laaceastaseadaugdexperien}ele
5;;;;ft;"'.ir" te acumuleaz6 d.e-a tungul evolufiei sale indivi-
duale.
,,DragosteIa Primaoedere!"
am gtiut imediat: trebuiesi md culc
,,Cind l-am vdzut pe acestbdrbat'
am reupit' Abia prin in-
cu el. Am fdcut tot ce mi-a stat in putinj6' 9i chiar
de ce m-am simlit atit
termediul dialogului cu dumneavoastrd am inleles
gestica sa erau asemdnd-
de atrasdde ac"it bdrbat' Felul sdu de a merge9i
toareceloralecumnatuluimeu,cucareampetrecutcAtevanop}ifrumoa-
se.(Noti:Pacientaerafrigidddemaimulfianiinrelafiacusofulei.)Dara
md gindesc ce s-ar fi.intAm-
trebuit sd pun capataceleirelafii:nu vreau sd
piatdacdarfianatsoramea,,(gospodindirrvArstdde34deani,treicopii).
incongtient pen-
Cu alte cuvinte: Reacfia pacientei a fost controlati'
Tradifiile colec-
tru ea, de informalii provenite din tradilia individuald'
al conlinutului.prin mt-
tive sunt transmise pirlial din punct de vedere
gi.prin povepti' Po.veptile pot fi
tologii, adesea .r.r t"miti.X religioasi,
potrivite varstei copildriei. Poves-
Jorme de mitot"ogii
;;.6;;;.;pt forma verbald' fantezia 9i
tea une9te ln acera;r timp forma {mbofce 9i
model de invilare multilateral, care mijloceg-
i"ufitut"u. Oferd asifel un
afectivd ridicatX' Povestea poate deveni
te in acelagi timp o rezonanfX
de tradifie' avAnd. c.onsectnfe
o.rrtAtou.. a propriilor prejudecdfi legate
t;;t;;;iliito.'i.tt"..,i'.,u.",
u'optultiittl"i' religiei 9i politicii' deve-
iralional'
nind astfel baza unui mod de acliune conflictual,
Tradifiapirafi.trneadepindinmodcaracteristicrrnadecealalti.Tia-
alliuiror,r*itemodeledl comportamentL"tt11':.1::lTg:1 l*0"-
rafiunii' adaptate trmpulut sau co-
lrri, .a." vor fi apoi, prin intermediul
fir de ald ro9ie.de care
rectate. Tradilia este intr-o anumiti misurd acel
capacitifile actuale' Ea nu reprezintd nu-
atAmi formele caracteristice 9i
ci se subordoneazd ca
mai o funclie a transmiterii, adicl un mecanism'
obiectdereprezentdrievaludrilorcondi|ionateistoricaibiografic.Eva-
necondilionatd asupra
luiri extreme constltuie, pe de o Parte, fixafia
respingerea catego-
conlinuturilor legate de iradifie, 9i pe de altd parte
ricdatradi}iei.Legdturacutracli}ia^sereflectiindomeniulsocialinso-
cietateairrchisd(Parsons,1961),intimpcerelativizareavalorilortradi-
Betiy descrie aspecte particulare ale
liorrrr" i"al.i o societatedeschisd.
evoluliei relafiei ei cu tradifia:
,,Fricadeschimbdri"
,,Mamameaefoarteata9atddetradilieArimasblocatdinanul1920'
Acestlucruatrezftinminedezgustfa|ddetradi|ii'Eaacceptdnumaicon-
Capacitdfile de bazd " t1 7
duitele de atunci, principiile morale de atunci gi chiar hainele de atunci. A

fost furioasd atunci cAnd erau la modd fustele scurte. Furioasi! Deci serios,
a vdrsat foc pi pari. Da, acegti porci, inainte femeile purtau fuste lungi, de
ce nu le pot purta gi acum etc. Se poate infierbinta rdu legat de astfel de lu-
cruri." (Mijloc al hraditiei, raportat la capacitdfile actuale: timp, politefe, sin-
ceritate, sexualitate, fidelitate.)
Sinonime gi exemple:stabilit, sigur, din bdtrani, menfinut, irudddcinat,

transmitere, arbore genealogic, testament, certificat, deprindere, obicei,
lege nescrisi, istorie, conservato{, fixat, trandifional, a rdmdne la fel.
intrebdri specifice:Cine vi citea sau vd spunea povepti (tatdl, mama,
bunicii, mdtuta, educatoarea)? Prefuifi basmele gi poveptile? Suntefi in-
teresat/d de evenimentele istorice? Prefuifi tradilia? Pdrinfii dumnea-
voastrd puneau mult pre! pe tradigie? Punefi accent pe principiile tra-
difionale? Ali ristuma cu multd plicere toate tradifiile? Strnteli nesigur
legat de felul ir care evaluafi tradifia? Afi ales aceeagimeserie ca tatil
(mama) dumneavoastrd? Vd vine ugor sd renunfafi la obiceiuri plicu-
te? V-afi descrie ca o persoand conservatoare? Cum vd simlifi intr-un
mediu nou? Puneli mult accent pe tradijiile de familie gi pe legdturile
familiale?
4. Mijlocul intuifiei: Un alt mijloc al cunoagterii este cel care in lim-

bajul poetic este denumit prin termenul de vocea inimii, in religie prin
inspirafie, in limbajul psihologiei prin intuilie sau judecatd intuitivi. In
timp ce gAndirea analiticd se desfdgoard in pagi mai mult sau mai pu-
lin stabilifi, g6ndirea intuitivd se intAmpli discontinuu: intuifia este pur
pi simplu, fdrd a-i putea irlelege originea. In aceastd privinfi, g6ndirea
intuitivi este bazati pe un proces de gdndire latent, incongtient. Pare
sd se afle intr-o strAnsd legdturd cu procesele psihice ale visului gi fan-
teziei, care pot de asemenea sd constituie o formd de prelucrare a pro-
blemelor gi conflictelor.
Un pacientrelateazi cd in vis a fost certatde cdtreangajatorulsdu din

cauzdcd spdlasepreaincet o fereastrd(citatdupi R. Battegay,1971).
Copilul care nu este irrcd ir stare sd deosebeascd intre realitate gi

imaginafie, gi nici sd stabileascd relafii cauzale intre cele doud, experi-
menteazd conlinuturile precongtiente in mod spontan drept intuifie.
Fantezia, care se afld intr-o strAnsd relafie cu intuilia. este pe de o par-
te o formd de prelucrare a conflictelor, in acelagi timp ea este insd gi o
formd a capacitdlii imaginative gi a gAndirii creative, manifestatd intr-o
mdsurd esenfiald sub formd de g6ndire intuitivi.
Ideea cu privire la ce e potrivit, corect,bun gi adevdrat apare brusc

in om. El susfine aceste conlinuturi cu toati convingc'rea ;i se fine de
ele cu orice pref, pentru ci vocea inimii nu poate minfi: ,,Simt exact ce
este corect." Iluminafii islamici au incurtunat ir-rrnod sistematic intui-
lia drept mijloc al cunoagterii,privind-o drept criteriu al adevirului.
Ideile intuitive se referi parfial la domeniul cap'racitdfilorprirnare' Ele
se centreaze pe rdbdare, increclere, speranfi, credinfi, certitudine Pi uni-
tate. Dar gi capacitafile secuudare sunt conduse de cdtre intuifie ca cli-
rective firegti de comportament: ,,Nu imi spune nimic, doar gtiu cum sa
mi port." Sau: ,,Cu ce scop si mi mai informez in lcgituri cu cre;terea
copiilor; doar gtiu cum se face asta." ,,Nu poate fi adevirat ci soful md
in;ala. gtiu foarte precis, in adAncul sufletului rneu, cd irni este fidel."
Fiecarecapacitate actualit in parte poate deveni conlinut al fanteziei.
Astel, ideea de credinfi, sexualitate satl cea cle hdrnicie/performanfi
poate cornpleta foarte bine g6ndirea intuitivi a unui individ. Acest lu-
cru poate fi intAlnit pAni gi in deformdrile bizare ale halucinafiiloa in
care sunt construite ;;i percepute legituri fantastice,care se referi in ge-
neral Ia evaluirile speciale ale capacit.ifilor actuale gi ale a altor me.lii.
Sub acest aspect pot fi infelese halucinafiile psihiatrice clasice:
Manis geloziei:Fantezie in legituri cu sexualitate, fidelitate, incre-

dere gi mijlocul simfurilor.
Grandonwnirr;Irantezie in legatura cu religie, performanfX/succes,
prestigiu, chibzuinfS, contact 9i mijlocul rafiunii.
Matritr persecutiei:F'antezie,dreptate, supltnere (opozifie 9i subordo-
nare fafi de autoritdfile percepute ca atotputernice) 9i rnijlocul rafiLrnii.
incapAfAnarea confinuturilor ideilor maniacale ne face firepte dificili
infelegerea maniaclului gi a ceea ce vrea el si spund. Consechfa acestui
fapt o reprezintd accentuareaizoldrii bolnavului 9i a lumii sale. Cu atlit
mai importanti este, in demersul terapeutic, identificarea cu lurnea trdi-
rilor gii gAndurilor pacientului. Atdta tirnp cAt o identificare generali
aduce cu sine dificultifi, reprezentAnci o chestiune ameninfitoare 9i pen-
trr terapeut, se dovedegte a fi favorabili o identificare parfiali fafd de
confinuturile implicate. Acest demers are istoria sa 9i sc regise;te ca teh-
nici verificatd la Avicena (930-1037e.n.), cunoscutul medic persan, de-
numit gi pdrinte al medicinei, ale cArui opere medicale, ,,Catronul", au
fost considerate de neegalat de-a lungul secolelor gi in Apusul liuropei.
vindecati
Obsesia
C 6 n dm u r i r e g e l eA m i r n u h eS a m a n ii,n l e l e p q ipi r o f i t a r id e o c a z i ep e n t r ua
leseintrigiimpotrivalui Avicena, pe careil considerau incomod.A;a cd acestuia
Capacitdlile de bazd 119
n u i i r i m a s ed e c Sst i p S r d s e a soc rSa l u lG o r g a n; i s 5s em u t ei n R e yc, a r ea p a r l i -

n e ad i n a s t i eDi a i l a m i nR. e ys ea f l as u bc o n d u c e r erae g e l uM i a d z d e l d o w l eCho. n -
d u c d t o r uslu f e r e da eo m e l a n c o l p
i e r o f u n d i
;i d e a n o r e x i eA .v i c e n pa u t us di l a j u -
te p r i n t r - o
m e t o d bd e s t u dl e i n d d r t t n i c S
d .c r i i t o r p
u le r s a nN i z a mdi e s c r i a ec e a s t E
v i n d e c a rdeu p dc u mu r m e a z d :
C o n d u c i t o r us lec r e d e a v a c i ,u i t i n d c o m p l ect i d e f a p te r ao m . D ea c e e ar,t -
g e ac a u n b o u ,i m p l o r S n d, ,: V e n i l li u , a l i - m Ec u v o i ,i n j u n g h i a l i - m i ; if o l o s i l i - v i
d ec a r n e a m e a " .N um i n c a n i m i cg it r i m i t e ai n a p o ti o a t ef e l u r i l ed e m i n c a r ep r e -
paratespecialpentruel:,,Dece nu md ducelipe pajitteaverde,sdpot mancaaco-
l o c ei s ec a d eu n e iv a c i ? D " i nc a u z ic d n u m a i m 6 n c an i m i c ,s l S b e cao n t i n u u ,
a j u n g i n d i nc e l ed j n u r m 6n u m a ip i e l e ; io s .P e n t r uc 5 n i c io m e t o d d ; in i c iu n
m e d i c a m e nntu i l a j u t a r Sf ,u c h e m a tl a s f a tA v i c e n aA. c e s t a ii transmise regelui
c i v av e n iu n m E c e l apre n t r ua - li n j u n g h i aa, - i t r a n ; ac a r n e as i a o d a a p o io a m e -
n i l o rs i o m i n 6 n c e C . S n db o l n a v ual f l da c e s t el u c r u r is, e b u c u r ip e s t em i s u r i ; i
i : j a : t e p t dm o a r t e ac u n e r i b d a r ei n . z i u as t a b i l i t ; A , v i c e n a p d r ui n f a ! ar e g e l u i
i n v 6 r tiin a e rc u l i t u d l e m E c e l a r ;ui r l dc u v o c ei n s p i i m O n t d t o a ,r,eU: n d e s t ev a c a ,
s 5 o m E c e l d r e s c si nf S r ; i t " R . egele m u g i e x t a z i a ta, s t f eiln c a tm t c e l a r u sl b g t i e
u n d es ea f l bv i c t i m aA. v i c e n o a r d o n dc u v o c et a r e :, , A d u c eilni c o a c e a n i m a l u l ,e -
g a ! i - 1c, a s di i p o t d e s p d r lci a p u ld e t r u p " . D a r i n a i n t es J l o v e a s c d de
e ,l v e r i f i c E
c a r n eg ig r E s i m e ; o l d u r i l e ; i b u r t a a n i m a l u l u aj ,9 a c u m f a c d e o b t c e m
i i c e l a rii,
strigdnd a p o i
c u v o c e
t a r e :
,,Nu, n u ,a c e a s tvi a c i n u e s t e i n c db u n E d e i n j u n g h i at
Ef o a r t es l a b 5L. u a \ i - od e a i c i; i d a l i - id e m 6 n c a r eV. o iv e n im a tt S r z i us do i n j u n -
g h i i ,c i n d v a a v e ag r e u t a t epao t r i v i t i " B . o l n a v uml 3 n c 5i ,n s p e r a n lcadv af i i n c u -
r i n d i n j u n g h i a t , t o a t e f e l u r i l e d e m 6 n c a r feucrabraedi iu s e Seingri;d,starealui
s ei m b u n i t i l i v j z i b i;l i s ei n s d n i t o ; is u bi n g r i j i r e a luiAvicena.
Aceste forme obsesive sunt cazuri de granifa ale activitdfilor intui-

ceea cc nor
fiei, care trece de pragul realitdlii nemijlocite 9i conlinc tot
descriem prin cuvinte precum sens al unei acliuni, sensul vielii, dorin-
fi, viitor imprevizibil sau utopie.
Diferitele concepfii asupra lumii gi religia se adreseazdcapacitdfii
intr-ritive ;;i nevoiior derivate din ea, devenind astfel institufii pi purtd-
tori responsabili pentru r.rnviitor mai indepdrtat, inaccesibil planificd-
rii acfiunilor.
,,Chtdefrmros ar fi!"
PacientaBetty remarcairr legdturi cu intuifia;;i fantezia:,,Mie mi sein-
tAmpli adeseori,atunci cAndfac ceva,sd imi vind clintr-o datd o idee sau
sd fiu foartedistratd.Atunci cind lucrez,nu md pot concentrauneori asu-
pra textului,pentrucd fie imi vin in cap amintiri apdruteinbaza asocieri-
krr libere,fie md gindesc: rnii sd fie, trebuia si acfionezcu tohrl altfel atunci.
Copil fiind, imi doreamsd devin neapdrattraducdtoaresau profesoari.Me-
reu mi-am imaginat cat de grozav ar fi" (mijloc al intuifiei, raportat la ca-
pacitifile actuale:timp, hdrnicie/performanld,model)'
Sinonimegi exentpltr:inspirafie, idee spontand, cunoattere intuitiv5'

dictat de sentiment, involuntar, creator, fler, imaginar, romantic, visd-
tot ireal, utopic, a-'i imagina, a ademeni, a inventa, lume de vis' ilu-
zie, himer6, a construi casiele de nisip, fata morgana, castele in Spania'
intrebdri specifice:Cui ii povesteafi ideile gi fanteziile dumneavoas-
trd (tatilui, mamei)? Vd considerafi pi acum o persoand imaginativd?
Copii firnd, aveali adesea fantez\1?Care dintre pirinfii dumneavoastri
avea mai multi imaginalie? suntefi fericit/x atunci cdnd vd vine o idee
bund, chiar dacd nu o putefi argumenta logic? Erau acceptate tantezu-
le dumneavoastrd de cdtre peringiz A'i fost considerat/d minci-
nos/mincinoasi din cauza pove9tilor pe care le spuneafi? Vd sunt mai
ar fi
dragi fanteziile decat realitatea? vd preocupi adesea g6ndul, cum
o alti sofie (un alt sof)? Vi gandifi deseori cum ar fi daci
dacX a;i avea
afi avea o altd meserie? Vi jucafi uneori cu ideea, cum ar fi dacd nu ali
mai trii? Vi tasali cu plicere in voia gAndurilor in ceea ce privepte tre-
cutul? Vd imaginafi cu plicere cum va ardta viitorul indepdrtat? V-afi
g6ndit la sinuiidere? Aveli vreo tentativd de sinucidere la activ?
5. Incongtientul: Numai o parte a motivaliilor comportamentului

uman ajunge ir congtiinfe, fiind controlati de aceasta.Pe aceastd de-
obiectivizaie sebazeazd psihanaliza lui S. Freud. El a cercetat incon-
gtientul gi a formulat teoiia incongtientului. o semnificafie deosebitd
irr.ud.ni acestei teorii o are viafa sexuald' S' Freud era de pXrere ci in
spatele fiecdrei acliuni a omului se afld energia sexualitdlii sale. El a
d'ezvoltat un model psihodinamic care trebuia sd serveasci explicafiei
comportamentului ,'r*u.r. Baza qipunctul de pornire al ace-stuimodel
erau tulbur;rile. Imaginea lui asupra omului este orientati il1 aceasta
Un
direcfie, gi mai pu;inidtre capacit6;ile existente in fiecare individ.
rol cleosebit de important in cldrul acestui model il joacd refularea. Ea
este adevera h caizd a dezvoltdrii psihice defectuoase. Refularea sem-
nifici:
o experienfd, asociati cu irnaginea fricii 9i a pedepsei, este iredepdr-
acest
tata din congtiinld intrucatva cu scopul de autoapdrare 9i uitatd. La
proces se ajunge pentru cd amintirea evenimentului este putemic in-
iircatX afeitiv gi incomodi gi ar putea ameninfa economia personali-
tifii individului. Confinuturile acelei triiri sunt deci refulate in incon-
gtient, rdmAn insd acolo in continuare incircate afectiv gi iau o altd
iorme: pentru cd nu se pot arita in mod deschis, ele se exprimd mas-
cat, prin intermediul simbolurilor.
Capacitdfile debazir 121
Obiectivul terapiei psihoterapeutice a lui Freud era congtienttzatea

trairilor refulate din prima copildrie gi, astfel, mijlocirea vindecirii pa-
cientului. Incongtieniul este, in sens freudian, locul energiei libidinale
gi al confinuturilor refulate. La C. G. Jung incongtientui este locul con-
ale unei determindri de
linuturilor supraindividuale. Aceste incercdri
conlinut a incongtientului ridici multe intrebari 9i nu acoperx toate do-
meniile incongtientului. in teoria analitico-diferenliald, cele doud capa-
citdfi de bazd,, capacitatea de cunoagtere gi cea de iubire, inlocuiesc li-
bidoul teoriei freudiene. Libidoul este intrucatva considerat a fi parte
energetic5 a capacitSfilor debazd,. Pe langa aceasta, inconptientul pose-
dd in analiza diferenfiali urmXtoarele doud funclii:
in primul rAnd, el este locul capacitdlilor incd nedezvoltate, nedi-
ferenfiate gi al energiei umane. In incongtient se afli tot ceea ce exis-
td deja in om, dar nu este incd dezvoltat, pentru ci nu a sosit incd
vremea maturitdfii. CapacitSfile sunt potenliale energetice, care ni-
zuiesc sd se implineasci. in al doilea rAnd, incongtientul este locul
capacitdlilor aciuale gi al mediilor refulate 9i reprimate.-Capacitdfile
ur_,tr"..,i deja printr-o controversX cu mediul extern; ele au fost fie
respinse de mediul respectiv, fie mediul nu a oferit suficiente condi-
gii pentru ca ele s6 se poatd dezvolta, fie alte capacitdfi actuale au fost
evidenliate intr-o asemenea m5sura, incat nu a mai pdrut sd existe
loc ai pentru altele.
lreicest fond al dublei funcfii pe care o exercitd incongtientul este
de inleles de ce nu numai trairile duc la tulburdri gi conflicte, ci 9i
non-trXirile.
Incongtientul este, in esenfa sa, inaccesibil unei interogiri directe. El
este mai degrabi dedus de cxtre terapeut. Terapeubul incearcd sd dedu-
ci din informafiile pe care le are la indemand - modele ale capacitdfi-
- legS-
lor actuale gi medii ale capacitdfilor de cunoaptere 9i de iubire
turile eficiente din punct de vedere psihodinamic. Lipsa unei
diferenlieri blocheazf anumite confinuturi psihodinamice vizavi de
congtient, nemaiavandu-le la dispozifia sa. Din perspectiva triirilor psi-
hodinamice, astfel de procese sunt denumite refuldri, generaliziri etc.
Aceste em.rnfuri rim6n generale pi se dovedesc insuficiente pentru de-
scrierea trdirilor psihice individuale, atata timp cdt nu se fine cont de
legitura lor de confinut. Astfel, realizarea IAD-ului gi explorarea me-
diilor capacitdlilor de cunoagtere gi de iubire reprezintd deja o congtien-
tizare in sens terapeutic.
Pe lAngd funcfia incongtientului, este relevanti gi atitudinea incon-
gtientului vtzavi de diagnozd 9i terapie: dacd incon;tientul - mai pu-
- este
fin in semnificafia sa teoretici, c6t mai degrabi in cea subiectivi
perceput ca fiind ameninfStoq, neiinigtitor pi infricogdtor sau dacS poa-
1?2 Nossrat Peseschkian
de autocunoa9tere'
te fi realizat intr-un mod pozitiv in triiri, ca sursd
de ldrgire a conptiinlei sau de creativitate'
Beity formuieazd astfel legitura ei cu inconptientul:
,,Cumerasdgtiu?"
rafiuneant-a abandonat'Aceas-
,,Existio situaflein viafa mea,in care
taafostlogoclnagisarcina.Anrficutatuncilucruripecareazirrumilepot
oaie 9i slabaca un co-
explica.E.la*.., adevdratproasti, dependenti ca o
l cude attrnci
p i i . n m a l e r g adt u p a p r i e t e n um U l t e r i o ra' c e sllu c r um i - ap a -
care ca persoani.con9ticnti nu
iut a fi g."git' A* ficut atunci lucruri Pe
incerc si fiu foarte chibzuiti. lnainte
le_apfac"eniciodatd.Azi, din.rpotrivd,
mai intdrnplala fel ca
sd fac ceva,mi gAndescfoarte mult. Nu mi se va
aiunci." (Mijloaceale incon;;tientului' raportate la medii 9i la capacitdfile
actuale:judecata,rafiunc,sexualitate,fidelitate'incredere'sinceritate'iubi-
re, timP, dubiu, certitudine)
la sine'
Sittorrinrcft exentplu:congtiinfi, nemotivat' neprevaiztrt'.de
mecanic' instinctual'
r;p.^tn.,, incvitabil,'impulsiv, iralional,.instinctiv'
nevojt' refLtlat'
iirvoluntar; neintenfionat, incongtient, structurii psihici'
ceva pur sirnplu' a nu putea face nirnic
a avea ceva in sAnge, a face 9i
nu se gdndi la nimic'
""'i,,frruiri autcltnat, a
irnootrivd,
ce afi
specifici: Vi se iÎAmpli adesca sd 'i snpiirafi dupi
vd inctepar-
fdcut ceva (situafii)? Atunci cAnd cineva vi dezamigegte'
uneori si cles-
tali comple't de acea persoane.(situafii)? Vi se int6mpli
care le cunoagteli de
cooeriti anumite trisituri in clumneavoastrS/ Pe
d" la pirinlii dumneavoastri? Transformafi proble-
i;;;il;;;iro,_,
ftr propriile dutnnea-
*Jf" gi greutdfile partenerului clumneavoastri
dumneavoas-
uoottta irobleme? Vi se intimpld sd transferafi supirare.a
unui neimplicat (situafie 9i
trd asuira copiilor sau asup; Partener
atunci cAnd auzifi infor'mafii legate de acci-
conlinui)? Cum vi simfifi
da' ce anume' 9i cum
cl"nie, catastrofe sau decese?Visali adesea' daci
si uitafi ceva sau sd spu-
vd simfili in acest timp? Vi se intAmpli adêsea
adeseasd fa-
.""u, ce de fapt iu voiali sd spunefi? Vi se intimpld
""1i g."9"oiX la nesfArgit (situafii 9i confinuturi)? Vi pûteficon-
.+
"*".e1 (situafii)? Sunte[i de
centra ugor, sau aveli dificultifi ina vi concentra
asupra comportamentului 9i
pe.",= ci incongtieni.,l are vreo influen,td
iriiirilor dumneavoastri (situaf ii)?
Semnificafia capacitilii de cunoagtere
Degiinoricecunoagteresutrtinclursetoatecelepatrucriteriidecu-
noastere,elesturtinceledinurmXvalorizatediferit'fiindu-leatribui-
Capacitdlile de bazi 123
ca 9i cum
te valori diferite de cunoagtere.APa se prezintd cAte o gtiinfi'
in cazul anu-
ar frne cont de tradilie pi de rafiune. Ceea ce este valabil
su!.un alt vepmAnt'
.r",iio, fo.rr-," ale^gAncliriifilosofice poate fi regdsit,
in
gi i. medicini. fi cazul ei, rnijloacele simfurilor se afl1 indubitabil
prim-plan. CAmpul de lupta ai sociologilor este tradifia sociali,-in vre-
de.citre
irre.e'"mpirigtii se refer6 mai cu seami la experienla mijlocltd
clrept teren de joaci pentru intuifie 9i simfuri' cici
simfuri. Aita servegte
idei spontine gi din co.trolul rafional al ideilor separa-
ea triiegte cli.
te. Toate acestease reflecti 9i in psihoterapie'
Mediile capacitifii d,e cunoi;tere nu reprezintX o simpld funcfie
in special
a cognifiei. in'ele se'regisesc importante pirfi emofionale,
ale conflictelor umane, rela-
ir, .&u ce privegte dorieniile principale
profesionalai 9i domeniul tehgie/vizitt'-
fiile de .,rpl.,, educafia, sfera
nearupra'lumii.Dargimediilesuntpredispusere.lativizirii,precum
in parte 9i
.upo"iia1it" actuale. Valorizarea diferitd a fiecdrui mediu
lor specifice este a9adar sursd a unor posibile nein-
a ionginuturilor
felegeri:
pesolul nteu?"
,,Decetrebuiesdil slujesc
ofemeieinvArstide43deani,careadoritsdinceapiopsihoterapie
din cauzaproblemelorconjugale,s-apl6nscAndva:"CAndsolul meu are
pAnagi ceamai mici durere,se tAnguie;te;i se poartdde parci ar muri in
urmdtoareasecuncli.Toli trebuiesi il slujeasci.Dar atunci cand eu m-am
imbolnivit, de cur6,nd,de colici biliard, am lucrat in continuare9i am in-
cercatsd imi stdpanescdurerea.Nu pot si suport cand cinevae atAtde su-
actuale:dreptate,po-
perficial"(mijlocal simfurilor,referitorla capacitdfile
litefe,sinceritate).
,,Cespunelumen!"
Neconfruntimadeseacutla|tdplAngeretipici.,,Sofulmeuesteunom
de gtiinfdextraordinar.Ttrfi sunt incintafi de munca lui Cdnd vorbeFtede-
de
spre muncalui, tofi il ascultdcumva fascinafi.insd pe cdt de atente fald
,pi.it..t siu, pe atAtde neglijente fald de cum arati pi fald de Oda-
sxndtate.
nu
ti ce intri intr-un procesde creafie,lucreazinopfi la r6nd' aproapecd
mai mdn6ncdnimic ai bea litri intregi de cafea,pentru a rimirre treaz. De
celemai multe ori toateastease termind printr-o inflamafiea mucoaseipi-
tuitare.ii v1d atunci fafa schim,nositdde durere,;;i felul in carese fine de
stomac.Dar nu l-anr auzit niciodatdplingandu-se.vestimentafia;i aspec-
tul exteriorsunt chestiunineimportantepentru el. Nerasarati ca un rdufd-
cito'nucaunomdegtiinfn.MiemiseParefoarte,foartepenibilsiilvadd
negliienld se risfrdnge ;i asupra
;;i alfi oarneniaga.PAni la urmi aceastd
mea,gi pot si imi imaginez ce vorbegte lumea pe la spatelenostru" (sofia'
tn varstd de 48 de ani, a unui naturalist. Mijloc al simlurilor gi al rafiunii,

raportat la capacitdfileactuale:curdfenie,ordine, politefe).
Prin aceste exemple pot fi observate diferite valoriziri ale mijloace-

lor simfurilor gi ale ratiunii, infdfigand astfel situafii conflictuale tipice
apirute din cauza discrepanfelor din interiorul mediilor capacitxfii de
cunoattere.
2. Ce este capacitateade iubire?

Capacitatea de iubire inseamnd: capacitatea de a iubi 9i de a fi iu-
bit. Dezvoltarea capacitifii de cunoaFtere se coreleazd cu succesul 9i cu
insuccesul, pe care cineva le resimte. Atunci c6nd un copi] 31g perfor-
manle slabe la invdfdturd, nu va mai avea in curand chef de gcoald' Va
incerca sd ocoleascd toate sarcinile cafe au in vreun fel legdturd cu ete-
cul. Aceste insuccese in performanld nu le sunt indiferente nici p6rin-
destinsS in mod plicut
filor. Invers, prin performanfe pozitive poate fi
intreaga atmbsferd. Acest lucru nu se referd numai la performanle in
r".rr .drttat s, ci gi la capacitijile secundare. Atitudinile 9i reacfiile la di-
feritele arii ale capacitdlii de cunoagtere lin de afectivitatea unui indi-
vid, de sfera sentimentelor sale, care^poate fi denumitd relaJie emofio-
nali, expresie a capacitdlii de iubire. In acest context doud componente
sunt importante: cipacitatea de a se implica activ ir relafii emolionale
(de a iu-bi) gi capacitatea de a accepta gi de a suporta atribuiri emofio-
nale (de a fi iu6it). Capacitatea de iubire nu este indiferentd fafd de
obiectul cdtre care se indreapti: atunci cdnd invdlim ceva/ achizilio-
ndm, reugim un anumit lucru, obiectivul gi sensul acestei activitdli de-
pind de ce gi pentru cine se intdmpli: pentru noi irapine?Pentru parte-
nerul nostru gi rudele noastre, pentru grupurile noastre de interes,
pentru state? Nalionalitdli? Pentru omenire? Pentru viitorul imediat 9i
indepdrtat? Sau imPotriva sa?
in dezvoltarea sa ulterioard, capacitatea de iubire duce la capacitd-
timpul, contactul, se-
file primare, precum iubirea, modelul, rdbdarea,
*,ruiitut"u, inirederea, increderea, speranla, credinfa, dubiul, certitudi-
nea gi unitatea.
Iubirea, o relafie afectivd, este determinatd de o relafie reciprocd in-
tre ,,a da" gi ,,a lua". Ea apare in cea mai primard formd ir-rrelafia ma-
md-copil. Copilul este dependent de o persoand de referinfd in satisfa-
cerea nevoilor sale vitale, in general aceasta fiind mama. El are nevoie
in perioada copildriei de atenlia emolionali a mamei, care servepte
dreptmodel pi aduce cu sine rdbdaregitimp. Copilul dezvolt5 pe aceas-
125
Capacitifile de bazd
sau, daci lipsa satis-

ta treapti elementarao incredere fundamentali,
vitale' obignuita atitudine
facerii nevoilor a adus in prim-plan angoase
in mod natural' o priori-
de neincred erc. Aluareprezinti pentru copil'
tate fali de a da.Vru*u il, in dezvoltarea ulterioari' 9i alte persoanede
tutet, flalii, bunicii' rudele' mediul social' sprijind sau
;"til;;t;.;*
in copil'i:tl:l T:11i1'^tu"t"
d;"Fk-.:;p;citatead" i"uir" existentx
capacitate sau se aiunge la in-
pare cd ar exista prea pufin din aceastd
versarea relatiilor pozitive inheincrectere' invidie 9i urd'
"*ifio,tut"
agresiuni gi angoase.
Mediile caPacitifii de iubire

de iubire' Ele caracteri-
Putem deosebi patru medii ale capacitdfii
pe-cure orice om le are intr-o anu-
zeazi relayiile fundamentale tipice,
mitdforms.Aceste."f"pifo'"taametttalesr-rnt:RelaliacuFul'cuTu-ul'
fiecireia din acesterela-
cu Noi-ul gi cu Noiuio'rigitrut. in dezvoltarea u-
o? imensi" tte-modeI caracteristica'Di mensi
iii igi "*"..i,d inf luenta gttt a frafilor,cu.indivi-
nea-model a relaliei .'.'r este relafia pdrinfilor-;i
dul; pentru Tu, relafia pdrinfilor unul. faid de celilalt' pentru.Noi relalia
Noi-uloriginarrelafiapdrinfilorcu reli-
#'fi;i;;;ruili;i;;;t'ru
gia/ v izivnea asuPra iumii'
persoanele.de re-
Pirinfii, resPectrv frafii, sunt in familia restrAnsd
astfel prototipuri pentru forme-
ferin!6 primare pentru copil, pregatind
le de relatii sociale ulterioare'
I'irinfr/ F'rafi- CoPil
Eu
Tu
Noi-originar
Pirinfii unul
I'irinli / t{eliSie/ fali clecelilalt
Viziune asuPra
lumii
Noi
Pdrinfi - Mediu
deiubire
celorpatrumediialecapacitdfii
in dezaoltarea
Funcliile-model
calitdfilor relatiilor
Aceste deosebiri aruncd o noud lumind asuPra
gt" sunt i-n general cuprinse in conceptul de
sociale ale individuf"i.
,,contact". Printr-o lipsd de contact este indicati prejudicierea unei anu-

mite forme de contact, in general a celei cu Tu-ul gi cu Noi-ul. In acest
caz se vorbegte despre un deficit, rimAndnd insd deschisd chestiunea
privind tipul formelor de contact la care se face referinfi pi a capacitd-
lilor actuale la care se raporteazd acesta.Astfel, capacitdfile actuale pot
servi drept filtru pentru relafiile sociale: renunfi la a invita musafiri,
pentru ci ili deranjeazd ordinea gi pentru cd musafirii costd, atingAnd
deci propria conceplie asupra chibzuinfei. In acelapi fel poate fi bloca-
ta relafia cu Eul din cauza epecurilor (hamicie/performanfd) proveni-
te din lipsa de sprijin din aria capacitdfilor primare. Relafia cu Tir-ul
poate fi tulburatd simfitor din cauza conflictelor care implici aria sexu-
ahtefii, a fidelit;fii sau a ir:rcrederii,la fel precum agteptdrile dezamigi-
toare in privinfa sinceritdlii, dreptdlii sau a speranlei pot constitui pre-
mise pentru o relafie conflictuald cu Noi-ul originar.
Relafia cu Eul (Pirinfi-Fra9i-Copil)
in relafia cu ,,EJ7", adici in imaginea de sine, stima de sine gi incre-

derea ir sine, importanfa principald o constituie relafia pdrinfilol, res-
pectiv a persoanelor de referinfd prirnare, cu copilul gi cu frafii acestu-
ia. Copilul invafd aici sd intre in relafie cu sine insupi, relafie care
depinde in special de felul in care ii sunt satisfXcute dorinfele gi tre-
buinfele. Pentru a se hotdri, existi intrebarea fundamentali: sunt ac-
ceptat sau respins? Rdspunsul la aceastd intrebare rezultd in mod ne-
mijlocit din relafia persoand de referinfd-copil, gi mijlocit din comparafia
tratXrii frafilor. la naptere astfel o primi experienfi, care poate deveni
intr-o anumitd misurd sistem de referinfd pentru dezvoltirile ulterioa-
re. Se poate presupune ci aceste experienle primare influenfeazd teh-
nicile de mai tArziu legate de confirmarea stimei de sine: Sunt acceptat
datoritX personalitifii mele sau datoritX performanlelor mele? Aici pot
apdrea stereotipii tradifionaie ale relatiei cu Eul. Un exemplu in acest
sens il constituie aprecierea diferitd a birbafilor gi a femeilor, care ii
mijlocesc unui biiat sau unei fete numai forme selective ale experien-
lei de sine.
Betty povestea:,,Una din primele dorinfe din copilirie de careimi mai

pot aminti estecd voiam sd fiu bdiat"Cel pulin mama a exercitatconstant
o influenfi asupramea in aceastddirecfie.Avea deja doud fiice,gi cu sigu-
ranfi gi-arfi dorit un biiat in locul meu. (...) intotdeaunaam avut senti-
mentul ci nu mi pot bizui decAtpe mine insdmi.Mama irni ziceaintr-ade-
vir mereu cd dacd am o problemd,md pot duce la ea. Dar cAndapdreacu
adevdratceva,nu avea timp. CAnd nu reu9eamsd trec pesteceva anume,
pi asta se intampla deseori, mi refugiam in vise. Totul era incredibil de stm-

de-
p l u a c o l o ,n u e x i s t a u p r o b l e m e ,a v e a m o m a m d c u c a r e p u t e a m v o r b i
asculta, md inlelegea se juca cu mine' Sora
spre orice ;i un tata care md 9i
zicea
mea mai mare era oaia neagri a farniliei. Nu ii pdsa deloc de ceea ce
mamapiiilisamereupeceilallisistrAngainurmaei.Deaceeaeami-aftrsl
intotdeauna oferitd drept exemplu negativ. Dar am admirat-o intotdeauna
acord
pe ascuns,cu cati naturalefe se putea opune, in timp ce eu eram de
ascuns' (Relafia
cu toli gi cu toate 9i nu aveam curai sA md revolt decAt pe
cu Eul, raportatd la urmdtoarele capacitdli actuale: dreptate, timp, increde-
re, rdbdare, supunere, ordine, model, politefe, sinceritate')
Sinonime pi exemplu: identitate, autosuficienfd, egoism, egocentrism'

modes-
problematica stimei de sine, concePt al sinelui, resPect de sine,
ii", u ," gAndi la sine, lipsa increderii in sine; gtiu ceea ce vreau;.in pri-
mul r6ni eu, apoi ceilalii; nu arn ircredere decAt in mine insumi; dupd
mine potopul; intotdeauna am nevoie de cineva care sd md ajute; pot
sd stau gi singur.
intreibdri specifice:Pe l6nga parinli, bunicii, in calitatea lor de persoa-
ne de referinfd, joaci adesea un rol esenfial in modelarea sentimentu-
lui stimei de'sine. Mulli pacienli nu pot rispunde pur 9i simplu la in-
trebarea ,,Cu cine avefi o legiturd mai stransd, cu tatdl sau cu mama
dumneavoastra?" CuvAntul ,,legituri" este Prea nesPecific pentru cel
care trebuie sd igi invent arieze tiecutul in aceastd privinfx. Mai favora-
bila este chestionareain legdturd cu formele de exprimare ale acestei
legdturi. Pot fi puse intrebdri legate de ,,rdbdare" (Care dintre parinfi
arlu mui multd rdbdare, care se enerva mai repede?), de ,,timpul"' pe
care o persoand de referinfd il petrecea.cu pacientul (cine i9i ficea mai
(Pe
mult tirnp pentru dumneavoaJtre, tatdl sau mama?), 9i de ,,model"
cine ali considerat drept model? Ale cui moduri de comportament ;i
atitudini le regdsifi gi in dumneavoastri?)'
Relafia cu Tu-ul (pirinlii unul fafi de celilalt)
in relafia unui individ cu ,,Tu"-ul, modelui preferat.estc cel al p6-

rinfilor, adica relalia pe care o au parinlii unul cu celilalt. Cralie aces-
tui model parental sunt explicate posibilele moduri de comportament
existente intr-o relafie de cuplu. Prin intermediul acestui model sunt
stabilite in special modurile de comportament legate de tandrefe. Co-
pilul invald ie este posibil, ce are caracter dezirabil 9i, in cele din urmd,
ce este binevenit in ceea ce privegte modurile de comportu*"l! legate
de tandrefe. Deosebit de favorabild este imitarea acestui model in rela-
gi copilul. in generai, copi-
lia afectivi apropiatd in care se afld pdrinlii
'128
Nossrat Peseschkian
lul se identificd cu unul din cei doi pdrinfi. Aceasta nu inseamnd insi
ci este irtotdeauna vorba de pdrintele de acelagi sex. Pirinfii transmit
copilului ir acelagi timp mecanisme de rezolvare a conflictelor, dar gi
dispozifii confl ictuale.
Esenfa legdturii de cuplu a pirinfilor este fidelitatea unuia fafd de
celdlalt. Fidelitatea ;i sinceritatea din relalia pXrinfilor sunt transmise
mai departe copiilor, datoritd imbinirilor emofionale din cadrul fami-
liei. Fixafia unilaterald exercitatd asupra unui partener sau lipsa capa-
citifii de a se lega afectiv de un partener trimit nu arareori la un astfel
de model al pdrinfilor. Pe lAngd atmosfera realX, perceputi direct, care
guvemeazd cdsnicia pirintiloa atitudinea pdrinfilor unul fafi de celd-
lalt exercitd un efect deosebit in sensul credrii unui model, in special
atunci cAnd unul dintre parinfi ii face confidenfe copilului in absenfa
celuilalt pirinte, fiindu-i astfel transmise copilului anumite judecSli de
valoare.
Tu-ul, fafd de care se instaureazd o relafie personald nu trebuie sd
fie neapirat un partener uman. in acest Tu poate fi inclusd o serie de
alte obiecte: animale, plante, lucruri gi confinuturi imaginare absttacte,
care constituie, parfial, un surogat pentru un partener sau capdtd o
funcfie asemdnXtoare celei unui interlocutor. Un exemplu in acest sens
il constituie animalul de casi, care pentru mulfi reprezinti singurul con-
fident, plantele, obiectele gi confinuturile abstracte imaginare, prin care
sunt personificafi parteneri imaginari sau reali gi care preiau rolul unui
obiect central de referinfd. Din aceastd perspectiv5 poate fi inleleasd
semnificafia psihologicd a pipugilor (copii ai copilului), a biberonului
(surogat pentru mamd gi sAn) pi a armelor (autoritate, care garanteazi
protecfie gi conferi putere; arrna ca ,,logodnicd a soldatului").
Prin intermediul fanteziei ipi fac aparifia interlocutori imaginari,
pomind de la reprezentarea vizuald a unui partener sexual gi p6nd la
iudecSfi pi confinuturi de valoare, devenite pe aceastd cale autoritdfi
imaginare.
In dezvoltarea relaliei cu Tu-ul, Betty gi-a definit pozilia in felul ur-
mdtor:
,,$i acumii maiaud aocea!"

,,SAmbdtdsearatatdl meu veneaadeseaacasi beat gi fdceascandal.Apoi,
in timp ce el sfordia, mama venea la mine pi vdrsa piroaie de lacrimi, spu-
nAndu-mici cel mai mult gi-ardori sd divorlezede acestneom,dacdnu ar
existacopiii, daci ar avea destui bani gi dacd ar fi invilat pi ea o meserie.
incd aud voceamamei mele:Copile, invafd ceva,ca mai tArziu sd fii pe pi-
cioareletale (...) Mai tArziu am dezvoltat o ambifie foarte puternicd.De;;i
nu era ugorpentru mine, am fdcut liceul la seralgi am inceputacum sd stu-
Capacitifile de bazd 129
mult de mine'
diez (.. .). Am cAfiva prieteni buni, dar dacd se apropie prea
iricd. Pur gi simplu nu doresc sd imi pierd libertatea"'
incepe sd mi se facd
raportati la urmdtoarele capacitifi actuale: politefe, sin-
(Relagiacu Tu-ul,
ceritate,incredere,chibzuinfi,hdrnicie/performanfi,timp'model'contact
9i dubiu).
Sinonimesi exemplu:relalie de cuplu, mild, iubire, contact'altruism'

iubirea aproapelui, diadi, atenlie, rivalitate, SeLozie,solul meu se poa-
iu i*p.t." rnui bi.r", nu trdiescd.ecAt pentru el, mama mea era foarte
ingrijtrat; ir legdturdcu mine, mi-e dbr de el, nu doresc si pierd.ici-
odatd un partener.
Pirinfii dumneavoastrdse infelegeaubine? V-a tn-
intrebiri specifice:
geiatvreun partlner? au jmut pirinlii dumneavoastrdunul cu celdlalt
in fugucopiiior? A fost o c{sdtorie ralionali sau din iubire? in ce fel erau
discutate problemele? (pdrinfii fipau unul la altul, tatdl o bdtea pe
mamd, *u*u il pedepsei pe tati ignordndu-1,con{lictele erau bagate-
lizate:,,nu avem nici o Problemd").
Rezumat: Ca modele ale relafiilor de cuplu, acesteinformafii pot

oferi indicii asupravarietilii formelor de comportamentir-rcuplu 9i a
restricfiilorlor.
Relafia cu Noi-ul (Pirinfi - Mediu)
Relafiaunui individ cu ,,noi"-ul estemarcatdin mare parte de ra-

portul pxrinlilor sdi cu mediul social. Pe langa normele de performan-
pi atitudini caracteristicein ceea
ia, oauia cu socializareasunt preluate
ce privegte comportarnentul iocial. Atitudinile gi apteptirile se rapor-
teiz6larelagiile sociale din afara familiei primare. Ele cuprind relalia
cu rudele, colegii, grupurile sociale de contact, comunitdlile de intere-
se, autoritdlileli rJaiia cu umanitatea i-regeneral.Se dezvoltd aici mai
pulin o relafie cu un'Tu personal, cdt, mai degrabd, relafii cu grupuri
^sociale.
Ca fiingasociald,bmuldepinde de grup, careii oferi la rAndul
sdu o seriede siguranle esengiale,ce pot fi perceputeinsi totodatd 9i ca
fiind ameninfdtoare,cici din conJruntareacu ceilalfi poate fi pusd la in-
doiald chiar propria sa ierarhie a valorilor. Pentru unii, acestaesteun
prilej suficient de a cduta contactenumai acolo unde pot conta pe apro-
ilur" pi urtde predomind aceleagimodele aie mediilor pi capacitifilor ac-
tuale.
Un grup pretinde de la membrii sdi recunoa9tereaanumitor norme
.o.ru"r,io.rul" d" g*p gi, in anumite cazuri,suprimareainstinctelorna-
turale. i{eprezentanfii grupurilor sociale,care alcdtuiesc,,noi"-ul, sunt
institufiile, deci organizdrile sociale precum asociafiile, uniunile profe-

sionale, bisericile, manifestaliile sportive, partidele politice, dar gi gru-
purile psihoterapeutice, ir general acele organizdri care ii permit indi-
vidului si vorbeascd despre un ,,noi".
Ca explicafie pentru propria ei relalie cu oamenii gi grupurile, Bet-
ty relateazi:
eramai intportantdpentnreI"
,,Lirtigtea
,,Tatil meu nu avea de fapt contactdecAtcu clienlii firmei. Nu intreli
neanici un fel de alte contactesociale.Mama mea voia sd mai iasddin cdnd
in c6ndin orag,dar pentru ci tatavoia linipte,renunfagi ea.Rareoriveneau
rude la noi in vizitd. Aveam adeseasentimentulcd pdrinlii mei nu erau de-
loc interesafide dificultdfile altor oameni.Pehrecerile
erau imposibile in casa
noastrdpi numai pentru faptul cd l-ar fi costatpreamult pe tat5l meu. (...)
Eu{nsimi am dorin}a de a fi apreciatdde citre ceilalfi pi in interiorul unui
grup. Dar cdnd vine vorba de a merge la nu gtiu ce festivitate,in carenu
e;;titocmaiun anonim printre algio mie, nu reutescsd md controlez.Dacd,
sunt pusdin posturade a spunecevaundeva,inima imi sarepur gi simplu
afarddin piept". (Relafiecu Noi-ul, raportatdla urmdtoarelecapacitdfiac-
tuale:contact,hdrnicie/performanld,supunere,chibzuinfi, sinceritate,in-
credere.)
Sinonhnegi exempltt:contact, grup, spirit de familie, solidaritate,

aproapele, masd de oameni, mulfime, comunitate de interese, sentimen-
tul de ,,noi" , congtiinfa de clasd, discufie, familie, neam, naliune, po-
por, societate, stat, omenire, frica de grup, refugiul ir socialitate, clicd,
peer-group (grup format din persoane de aceeagivArstX),persoand so-
ciabili, sociabilitate, lipsa contactului, izolare, autism, inhibifii.
intrebdri specifice:Care dintre pdrinfii dumneavoastre era mai socia-
bil? Cine voia si aibd musafiri in casi? $i considerd pacientul familia
sociabild? A fost implicat gi pacientul in relaliile sociale aie pdrinlilor
(Trebuie si taci atunci cAnd vorbesc adulfii)? Era copilul obiect al re-
prezentdrii sociabilitd;ii pirinlilor (CAnd vin musafirii, sd te porfi fru-
mos, nu cumva sX atingi ceva)? Era folositi sociabilitatea ca for pentru
performanlele copilului (Ne cAnfi tuturor ceva la vioari)? Din ce moti-
ve erau intrefinute sau blocate contactele? (musafiri invitafi numai din
interese profesionale sau din cauza obligaliilor familiale: musafiri pur
;i simplu; numai colegi de serviciu, respectiv restriclionarea contactu-
lui din cauza ordinei, curifeniei, chibzuinfei: ,,Musafirii fac numai dez-
ordine, povestesc in stAnga gi in dreapta cum aratd la noi gi ne costd
prea mult".) Mai degrabd citili sau preferaji si petreceli mai mult timp
cu cineva? Erau pdrinfii dumneavoastre implicali social sau politic?
Cum e cu implicarea dumneavoastrd? Pentru ce cauzd v-ali implica?

Fdceau parte piringii dumneavoastrd din asociafii, grupuri de interese
sau coniuniteli de lucru? Suntefi dispus la activitdfi colective? Vi sim-
lifi uneori singur chiar gi printre oameni?
Rezumat: Din aceste informafii de fundal pot fi deduse, ipotetic,

contactele sociale care depdgesc relafia dintre doui persoane/ precum
gi raportul de legiturd cu confirmirile sociale.
Relafia cu Noi-ul originar (Pxrinfi/Religie/viziune asupra lumii)
Relalia unui individ cu Noi-ul originar depinde in primul rAnd de

raportul pdrinlilor sdi fafd de religie 9i de felul de a vedea lumea. Aceas-
td chestiune fundamentald igi gdsegte r5spunsul in fafa unui sistem d,e
referinfd ideologico-religios. Noi-ul originar nu se referd astfel la apar-
tenenfa formalila ,rn ginp religios sau ideologic, ci reprezintd funda-
mentul pentru intrebdiile ulteri,oare legate de sens. Chiar atunci cAnd
religia eite respins5, noi-ul originar rimAne bazd pentru alte sisteme
de Srientare, cire oferi infelesuri. Astfel de sisteme sunt de exemplu
societatea, adesea irrcd o anumitd formd sociali, un anumit fel de a trdi,
familia, un model ales sau principiul performanfei sau al pldcerii.
Aceste confinuturi conceptuale pot deveni idoli sau surogate Pentru re-
ligie. Mai mult chiar decat confinuturile propriu-zise transmise, con-
\ri-tgu."u gi consecvenla par si fie decisive in susfinerea lor de cdtre pd-
rinfi. Copiii dezvoltd un sentiment cu adevirat uimitor in legdturi cu
seriozitalea cu care pirinfii lor abordeazx tema religiei sau a viziunii
asupra lumii gi dacd sarcinile legate de acesteasunt rezolvate cu toatd
implicarea personalitagii sau numai formal. Este important 9i dacd pd-
rinlii sunt de aceeagipirere privind religia pi ideologia sau dacd, prin
neconcordanla 1or, ei programeazd copilul si aibd el insupi dubii. Nu
d.oar raportul pdrinfilor cu religia este important in acest context, ci 9i
triirile avute de cdtre pdrinli fafd de religie. Un tata care cere de la co-
piii lui stricta respectare a normelor exterioare religioase, precum mer-
sul la bisericd, rugxciunea, postul etc., dar care el insugi se poarti in
acelagi timp nedrept pi nesinier, oferi copiilor o triire disonantd, dato-
riti cdreia itlt,rdir,lu lor fafa de religie va deveni un focar conflictual.
stiruinla mumificatd in normele religioase, respingerea revoltati a
tuturor confinuturilor religioase - cu tendinfd spre o religie-surogat
- sau comportamentul ambivalent, nesigul, de apropiere-indepdrtare
al ceiui care nu se poate identifica nici cu confinuturile religioase, nici
cu cele de vreun fel ideologice, ipi au bazain casa pirinfilor. Pentru cd
aceptia exerciti fald de copil, cel pufin in primii ani de viaf5, funcfii ase-
intangt-
mdnitoare divinitd}ii, adicd sunt atotputemici, atotgtiutori 9i
bili, nu de puline ori se ir:rtimpld ca felul in care copilul 9i-a perceput
u,,,pta apteptarilor p".:.1t: de
;;p;rtt peiit il sd fie transf"rui fafd de viitorulillltul
necunos-
*uita.ri,t le va avea fafd de Dumnezeu sau
reprezen-
cut. Astfel, un tatd nedrept poate a9ezapiatra de temeliein
sau a uneilumi nedrepte' sau poate face
tareaunui Dumnezeu t
"at"pt conceputd' absurdi 9i f5ra
ca lumea si ii pard copilului ca fiind gre9it
de speranfa.
seaam|ntui"
,,CeIcarecrede
Dar nici unul nu mergea la bise-
,,Ambii mei pirinli sunt evangheligti'
ricd,CelmultodatddeCricirrnsaudePagtisaulaconfirmareamea.Mama
De altfel au fost chiar
insd se ruga in fiecare seard pentru noi 9i pentru ea
care nu era religios.
dezamigili cand eu l_am cunoscut pe viitorul meu sof,
sau fdrd cununie' $i md-
Ei nu puteau concePe o cdsdtorie fdrd de bisericd
tuiameaevaluaoameniiinfuncfiedecredinfalor.Dacicinevaaveaocre.
fel de credinfi sau era
<iinfd puternicd, era acceptat, dacd nu avea nici un
in seami' I{espingea cu strictefe oricare altd
.ut,rti., era gre9it gi nu era luat
originar, raportatd 1a urmitoarele capacitdfi ac-
religie,'. (Relagiacu noi-ul
timp, contact, supunere' politefe' sinceritate')
tuaie: credinfd/religie,
Sittonime gt exemple'. religie, perspectivi asuPra lumii' ideologie'

idol, idolatrie, fiinfi originarS, necunoscut, de nerecunoscut' creator'
obiectiv' sens'
J.r*nur"rr, profet,'revei-ator, credinld, trecere, bisericd'
ateism' materialism'
sensul vielii, viitor, speranld, dubiu, certitudine,
pdcate, obsesie religioasd' rdz-
umanitate, fanatism, crizd a credinfei,
viafa de dupi moarte' meditalie' ru-
boi in numele credinlei, moarte,
gdciune.
"--i,irraAri specifice: Care dintre parinlii dumneavoastre era religios?
sau negativi asu-
P6rinfii dumneavoastrX aveau o conceplie pozitivi
care
pra vlitorului? Care era obiectivul viefii pdrinlilor dumneavoastrd;
citre viitor? Cd-
este obiectivul clumneavoastrd? Privifi piin ae speranfd
Erau de aceeagi pdre-
rei religii ii aparlineau pirinfii dumneavoastrd?
Era.respinsd ideo-
," urr'riro reprezentirii^lor religioase 9i ideologice?
acceptate reprezentdrile religioase ti
logia unuia de citre celdlalt? Er;u
de citre celelilte grupurisociale de referinfd
iaZotogice ale pirinlilor
colegi, institufii ale statului)? Erau tratate.cu tole-
(rude,lcoalx, vecini,
religioale gi i6eoiog_ice? Existau stereotipii vizavi de
iurrlX'iit"r"nfele
folosili de vreo
alte gruperi religioasE sau ideologicel \fti rugafi sau vX
form"e d'e meaiialie? Care dintre pdrinfi se ruga cu dumneav,oastrd?
viafa de dupi
Care dintre peringi era preocuPat de chestiuni Precum
Ce importanfd au pentru dum-
moarte, r".tr,rl viegii sau esengadivini?
Capacitilile debazd. 133
neavoastrd aceste intrebdri? Sunteli interesat preponderent de chestiuni

religioase, politice sau gtiinfifice?
Rezumat Credinfa, religia gi ideologia, care pot fi considerate sis-

tem general de referinfd (concepte fundamentale) ale atitudinilor gi con-
duitelor de comportament, in{luenfeazd conturarea capacitdfilor actua-
le. lh acest context pot fi astfel rezumate gi atitudinile religios-ideologice
drept informalii de fundal ale capitolelor: relalia cu sexualitatea (prac-
tici gi interdicfii sexuale, rituri ale comportamentului sexual), educafia
(rolurile pirinfilor, educafie autoritard, tendinle antiautoritare, prefe-
rarea fiului sau a fiicei), profesia (limitarea posibilitdlilor profesionale,
motivafia aflatd in spatele meseriei, de exemplu meseria ca serviciu fald
de omenire, meseria ca autoimplinire, meseria ca obiectiv al viefii, me-
seria ca sarcind socialX, meseria ca incircare gi indepdrtare de la ade-
vdratele sarcini), relalia de cuplu (egalitate in drepturi in relafia bdrba-
tului pi a femeii; evaluarea ideologicd a relaliei de cuplu ca mijloc de
reproducere, ca celuld-nucleu a societdfii, ca alianfi hedonicd, ca pre-
scripfie obligatorie), contactul social (relafiile sociale prestabilite, de
exemplu in castele indiene sau in relalia grupdrilor, straturilor gi clase-
lor sociale intre ele; situaliile de contact prestabilite ideologico-religios;
de exemplu rugdciunea comund, serbdrile comune, c6ntaful, meditatul
sau lucrul comun; dorinfa unei asceze sociale).
Semnificafia capacitifii de iubire
Noi tofi ne afldm intr-un cAmp de tensiune al relafiilor 9i raporturi-

lor, delimitat de cele patru medii ale capacitdlii de iubire. Aceste rela-
fii aparfin realitdtii noastre; ele sunt insd percepute diferit datoritd pro-
priilor noastre experienfe individuale. Individualistul, care este
preocupat de propriile sale interese gi de un ,,Tu" obiectual, pi care do-
regte si renunle la trn ,,fu" personal sau la conceptul de ,,no7", are to-
tugi o relafie caracteristicd fald de aceste domenii, care poate fi de exem-
piu caracterizatd prin neincredere. Aga cum existd modele ale
capacitililor actuale, in cadrul c5rora capacitdfile actuale sunt impirfi-
te conform anumitor evaludri, existd gi modele ale mediilor capacitdlii
de iubire. Un hof, care atenteazd la averea altora, nu este tulburat fun-
damental in relafiile sale din aceastd perspectivd. Mai degrabd el pre-
zinti caracteristici specifice, care il determind si aibi un comportament
contrar regulilor sociale. El poate avea in orice caz o relafie apropiatd
atAt cu ,,eul" sdu, cAt 9i cu un anumit ,,tn" , urr,,noi" selectiv, ba chiar
cu un ,,noi originar". in acest context este omis ,,tlt"-ulvictimei, respec-
tiv ,,noi"-ul social, care condamni furtul, pedepsindu-l prin lege.
a relafiei'
Astfel, un mediu al capacitdlii de iubire, ba chiar o formi
poate deveni rivalul celorlalte: a neglija partenerul din cauza unei cen-
iriri asupra propriului Eu; a uita de ceilalgi oameni in prezenfa fami-
gi al
ii"i; u.,"gh1u'tamiha gi propria persoani sub pretextul obligaliilor
angajamentelor sociale; a trece cu vederea, printr-o accentuare.puter-
sau a
o ,,noi-ului originar", nevoile actuale ale celorlalte domenii
"i.i prea ocupat de satisJacerea ce-
neglija relalia cu ,,n6i-ul originar", fiind
relafii poate cipdta astfel caracter
lorlaite nevoi. Accentuarea inumitor
in contact cu in-
de simptom, cdci din baza ei se pot dezvolta tulburari
fluentele ;i schimbirile exteme:
,,Pierderea scoPului uie!i i"

atacurl
O casnicd in vArstd de 52 de ani suferea de depresii puternrce,
mereu' ce si faci cu viafa ei:
de panici gi nu mai 9tia, dupd cum sublinia
de sens pi pustiu' Sunt complet dati
,,Am sentimentul cd totul este lipsit
a reiegit ci pacienta avusese pdnd in acel moment
feste cap". Din dialog
in profunzime'
doud tentative serioase de sinucidere' Cercetdnd ceva mai
au reiegit urmdtoarele lucruri:
Femeiaaveatreicopii,pecareiicrescusesinguridupdmoarteaSofu'
lui,survenitdcudoudzecideaniinurmdDupdcummi-aexplicat'nllado-
tofi
rit sd se recdsdtoreasci din cauza copiilor. Odati cu trecerea timpului,
lor familii in alte
cei trei copii au pdrdsit casa pdrinteascd, formand propriile
copiii' nepu-
locuri. Agadar, pacienta ipi ,,pierduse" scopul viefii, pi anume
ln aceastd situafie, pacienta se au-
tAnd gisi nici un surogat satisficitor.
ei lipsiti de orice sens gi lumea nedreap-
toperlepea ca fiind inutild, viala
a pacientei
td. in conceptele mediilor capacitifii de iubire: relafia principali
copiilor cu ,,noi,,.ul propriei familii. Numai prin
este relafia cu ,,tu,,-ul 9i
acestor doui instanfe ea gdsea confirmarea propriului eu, pe
intermediul
alt tip de in-
care il neglija la fel cum neglija ;;i activitdfile sociale 9i oricare
terese.
in-
Acest model specific al mediilor capacitifii de iubire s-a transformat
deosebite, anume atuncr
tr-un conflict deschis datoriti condifiilor externe 9i
cAnd coPiii gi-au Pdrisit mama'
in provin-
D a c i v r e i s 5 a d u c ro r d i n ei n ! a r 5 ,t r e b u i e s d a d u c i m a i i n t 6 i o r d i n e
a d u c i o r d i n e i n p r o v i n c i i t
, r e b u i e s ba d u c i m a i i n t S i o r d inein ora-
c i i . D a c E v r esi 5
g e .D a c S v r e i s 5 a d u c i o r d i n e i n o r a ; e , t r e b u i e s 5 a d u c i m a i i n t 6 j o r d i n ein fami-
l i e . D a c Ev r e l s ; a d u c l o r d i n e i n f a m i l i e ,t r e b u i e s d a d u c i m a i i n t 6 i o r d i nein tine
i n s u t j . ( P r o v e r bo r i e n t a )l
Capacitilile de bazd 135
Integrarea capacitifilor de cunoagtere gi de iubire
Mediile capacitdfilor de cunoagtere gi de iubire formeazi o structu-

ri interactivi iomplexd. in sensul strict al cuvAntului, nu se poate vorbi
doar de un singur mediu izolat.
Medii ale
capacitdfii de
cunoagtere
Medii ale capacitifii de iubire
Mediile formeazd, ca forme de manifestare ale capacitdfilor debazd,

structura fundamentald pe care se construiesc trdsdturile actuale gi de-
osebirile individuale, pe care noi le descriem cu ajutorul capacitdfilor
actuale. Felul in care se dezvolti mediile capacitdfilor de cunoaptere gi
de iubire indici structurile capacitdfilor actuale care se vor putea rea-
liza. Nu doar dezvoltarea individului este stabilitd prin mediile capa-
cit5lilor debazd.,ba chiar comportamentul acbual reflectd influenla me-
diilor gi importanla evaludrii lor subiective.
Comportamentul unui individ este condilionat de o multitudine de
factori, aflafi in strAnsXlegdturX funcfionald. Descrierile, care lasd si se
intrevadd un raport clar ,,daci-atunci", pot reda suficient de precis
aceastdcomplexitate numai atunci cdnd unul din factori posedd o pre-
ponderenfd univoci, ugor de recunoscut. Descrierile precum ,,fulburat
sexual", ,,exploatat profesional", ,,{tegit educat", ,,fixat reiigios", ,,in-
capabil de a avea o relafie", ,,aflat sub stres", ,,nesociabil" etc. sunt ast-
fel de cazuri speciale.
Rezumat: Cum sd devenim insd noi inpine congtienfi de faptul ca

;;i aceste cazuri aparent clare s-au format dintr-o situafie de decizie
complexd, marcati la rAndul ei de o structuri individuali a medii-
ior capacitdlilor de bazd gi a celor actuale? Aceastd structurd este
conceptul individului, care include o selecfie a evaludrilor, atitudi-

nllor gi dispoziliilor sale comportamentale, relevantd din punctul de
vedere al Conflictelor. Aceastd stare a lucrurilor poate avea impor-
tanli atAt in educafie, cAt 9i in diagnoza terapeuticd 9i in demersul
terapeutic.
Capacitifile debaz5 gi capacitifile actuale

drept confinuturi ale problematicii transculturale
Ca norme psihosociale, capacitdfile actuale sunt dependente de

grupurile de riferinli socio-culturale, in interiorul cdrora ele igi do-
6and"r. deosebita importanld. Acest lucru este valabil pi in cazul
mediilor capacitdlilor debazd, in care se reflectd atitudini caracte-
ristice. Chiir dacx apar modele diferite ale capacitxfilor de bazx 9i
actuale, ele sunt totupi toate existente in individ intr-o formd sau
alta. De exemplu, ,,politefea": Fiecare individ posedd .politele"; ea
include toate principiile individului respectiv cu privire la. convie-
din societate le-
luirea interurnani pru..tm gi la acele reguli preluate
gate de convieluirea interumand care au fost negliiate sau respinse
Iongtient, in funclie de context. in acelagi fel se diferenfiazd, evalud-
rile mediilor capacitdfilor de bazd. in spaliul cultural oriental, intui-
ca mediu al cunoapterii, in vreme ce in Occidentul
fia este preferaf;
european existd tendinfa de a-i atribui rafiunii o mai mare impor-
tan1d.in mod analog, in spaliul european este accentuatd relalia cu
,,Eul" gi cu ,,Tu"-ul, in Orient cea cu ,,Noi"-ul 9i cu ,,Noi-ul origi-
nar". Astfel, capacitifile de bazd pi cele actuale pot fi privite, por-
nind de la un sistem de valori condifionat psiho-social, ca mdsuri
oozitive sau ca deficite. Totugi, se are in vedere 9i faptul cd, in eva-
irru.uu capacitdlilor actuale pi a mediilor, trebuie finut cont 9i de ra-
portul dintre comportamentul evaluat 9i sistemul de -valori luat
drept model. Aceistd relativizare devine deosebit de limpede in
comparalia transculturali. intr-un caz extrem, acelea'i moduri de
comportament pot fi percepute de cxtre un sistem axiologic ca fiind
false, rele, ciudite gi de neinfeles, pe cAnd un altul le poate atribui
o valoare pozitivS.
Conflict actual - Conflict de bazi
Fiecare conflict are istoria sa de formare, care incepe de la condifii-

le trecutului, trecand prin realizarea prezentului 9i ajung6nd la aptep-
t5rile gi posibilitdlile viitorului. th interiorul acestui ,,continuum tem-
Capacitdfiie de bazd 137
", .8.- o
tr
=
- u
; , -
9 -
9
A r
5o 4
' =
c; Y
= o
s g € q E E E E'; fr € ; E E
€
G
of oof f otr f oot'_f_
' d d
o )G )ni
6
a
a c
U fr
II I
'I
)G
N v
6 6 )6
, . o q
o 6
'G -.q
,.E
6
U
I
o g O N
g o s i g H g g e . r ' 9
o
& ; * E E. i f E i f
i
.
j i
i
.
N
9
N
P
E
e
1 6 6
: . : E a ' - 8 . a E i €€ g 8 . 8
.R' s
{ a r a 4 1 < } < }
H d
q
fot^t'trtft' U U U U U
6
? *
t r l
g l
a 0
8i . G9
!
6 s E
t r q
c t
= 6
.jj G
q ' ;
o :
> x
ii
poral" se dezvoltd conflictul care il kansformd pe un individ in pacient.

Existi o serie de teorii legate de geneza confriitului, teorii care pun in
evidenfd importanla anumitor capitole ale viefii sau ale anumitor mo-
mente
-cronologice. Astfel, psihanaliza susfine ipoteza conform cdreia
adultul nu este influenfabil in mod semni{icativ de cdtre mediul sdu so-
cial. Numai in fazele dezvoltdrii din prima copilirie ar avea schimbul
cu realitatea externi vreo influenfiasupra dispozifiei individului.
Aceastd ipotezd este argumentati prin faptul cd in aceste faze ared.ez-
voltdrii organizarea psihicd, iir special structura Eului, nu este incd di-
ferenfiatx definitiv gi consolidatd. sub acest aspect, adultul este vdzut
ca ,,diferenfiat definitiv" gi ,,consolidat,,. Totugi, prima copilirie contri_
buie esenfial la aparifia conflictelor.
H. E. Richter (7976) constatd ,,cd adultul este confruntat cu o sume-
denie de condifii sociale noi, pe care nici nu le poate infelege complet,
nici nu le poate dep5g-i h practic numai inbaza modJului expe-
a9d
rienfelor avute in copilirie. El trebuie sd gdseascdrdspunsuri noi la pro-
bleme care fac referire_de exemplu la relafiile sare d-ecuplu private, la
integrarea sa in mediul profesional gi la participarea sa l-aaciiuni poli
tice. Dacd reupeptesd gdseascdastfel de rdspuniuri noi, el se va schim-
ba.datoritd lor. Pi astfel de schimbdri continud procesul dezvoltdrii fa-
zei copilSriei gi a tinerefii".
Daci analizdm conflictele psihosociale din perspectiva dezvoltdrii
lor in biografia individului, putem deosebi ir mod fbrmal doud dome-
nii ale conflictului care au amandoud influenfd asupra conturirii gi fe-
lului situaliei conflictuale: conflictul actuar gi confliitul de bazd.
conflictul actual: El caracterizeazi acea situalie conflictuald con-

difionati direct de cdtre probleme actuale, precum exproatarea profe-
sionald, dificultxfile din cdsnicie, greutdlile cu copiii s?u cu pdrinfii gi
problemele ir relafiile interumane. Din punctul de vedere ai conlinu-
tului, situalia conflictuali actuald se desfdpoard in cadrul categoriilor
de comportament ale capacitdfilor actuale pi ale mediilor caplcitdfi-
lor de cunoagtere gi de iubire, fiind descrisd prin intermediui acesto-
ra. Aceste confinuturi, care se afld in sistemui de valori subiectiv gi in
conceptul comportamental, duc la confiicte in confruntdri, imediat ce
efectele lor depigesc capacitatea situativd de suportabilitate a inclivi-
dului: un copil vine acasi de la gcoald,ia mapa gi o aruncd irtr-un col!
al coridorului. Mama a vd.zut toatd scena din bucitdrie gi incepe si se
enerveze irrgrozitor. Trebuie sd se enerveze mama cu adevdrai? Ener-
varea ei igi are fundamentul in ideea cd ordinea este deosebit de im-
portantd. Condifiile pentru aceastd idee se afld in ceea ce noi denu-
mim conflict de bazi.
Capacitifile de bazir 139
Conflictul de bazi: Situalia conflictuald actuald nu aPare intAm-

platoa din senin. Ea se dezvoltd parfial foarte incet, atingAnd in cele
din urme un prag, la care o situafie conflictuald, altfel mai pufin pro-
blematici, selransformd intr-o tulburare psihicd sau psihosomatici.
Pentru a face mai bine inleles acest lucru: in dezvoltarea tulburSrilor
psihice se intamplx ca gi cu apa, care este incdlzitd incet 9i care incepe
ia fiarba abia atunci cand este atinsd o anumitd temperaturd. Din acest
motiv este pusd, legat de conflictul actual, problema dezvoltdrii situa-
ir"rprim-planul proble-
liei conflictuale inteme gi externe pi sunt aduse
maticii psihoterapeutice copildria gi mediul in care a fost educat indi-
vidul. Ajungem iici in domenii irn care avem de-a face cu atitudini gi
caracteristicl relativ constante, deci stabile, denumite trdsdturi de per-
sonalitate.
situafia conflictuald care se aratd la acest nivel al analizei este de-
numitd conflict debazd. in conflictul de bazi sunt incluse evaludri 9i
ponderi, precurn gi mxsura dezvoltSrii individuale in ceea ce privegte
mediile cipacitdfilor de cunoagtere gi de iubire. Ele sunt de asemenea
premise con{lictuale de bazd,,precurn modelul capacitdfilor actuale achi-
zilionat de-a lungul istoriei individuale. Conflictul de bazd poate sd nu
fie numai o intAmplare singulard, precum de exemplu moartea unei
persoane de referinfi. Mai degrabd ajung sd facd parte din ceea ce noi
numim conflict debazd.toate acele trxiri ale noastre pe care le-am avut
referitor la capacitilile actuale gi la mediile capacitdlilor de bazi 9i care
sunt implicate in conturarea situaliei conflictuale actuale. A limita con-
flictul de bazd doar la trecut, ar insemna si il privim unilateral.
Ceea ce lezeazd ca incirciturx conflictuald de bazi infrdngerea rea-
litdlii noastre prezente nu ne afecteazd numai in luarea deciziilor cu-
rente gi a mijloacelor de a reacfiona, dar ne influenleazd 9i viitorul, pe
de o parte direct, prin faptul cd din conflictul debazd se dezvoltd mo-
tive iare ne pun in falX obiective legate de viitor, ingreunAnd conflic-
tual aceste pbsibilitdfi viitoare, pe de alti parte propria atitudine fafd
de viitor, ceea ce noi numim posibilitdlile, capacitdlile 9i obiectivele
noaste, este implinitd intr-o anumitd mdsurS, prin intermediul experien-
ale obiec-
lei de viafd, a conflictului de bazi. se dezvoltd astfel lirnitxri
tivelor, unilateralitifi, care sunt considerate intr-un sens mai profund
caracteristici ale nevrozei. Astfel de unilateralitdfi sunt descrise prin in-
termediul capacitSfiloa r c t u a l eg i a l m e d i i l o r c a p a c i t S ! i l o rd e b a z d .
in psihoterapie, in cele din urmi in fiecare situafie legati de relalia
de cuplu, nu putem judeca alfi oameni numai din perspectiva a ceeace
au fost ei cAndva sau ceea ce sunt in prezent; trebuie sd vedem in ei, in
acelagi timp, ceea ce pot deveni gi sd le acorddm astfel de posibilitdfi
de dezvoltare. Astfel, il acceptdm pe celXlalt nu doar in forma sa con-
struitd prin intermediul istoriei sale individuale de viafd, ci confirmdm

in acelagi timp pi capacitdfile pi posibilitdfile sale necunoscute. De ce
este mama din exemplul nostru de pdrere cd aruncatul mapei in colf e
atAt de grav, inc6t trebuie sd se enerveze din acest motiv? Rdspunsul la
aceastdintrebare ar trebui cdutat in trecutul privind procesul de inv6-
fare al mamei.
Pot fi inchipuite urmdtoarele situalii: Mama a fost, copil fiind, cer-
tatd sau pedepsitd din cauza dezordinii. Sau: In copilirie a fost priva-
td de sarcini care fineau de ordine, de aceea agteaptd gi in continuare ca
ceilalli si se ingrijeascd de ordine etc. Exemplul, care poate fi extins gi
asupra punctualitifii, sinceritdfii, politefii, hdmiciei etc., implicd anu-
mite idei fafd de legdturile sociale (mediile capacitdfii de iubire) gi de
mediile capacitdlii de cunoagtere. Mama prefuiegte ordinea at6t de mult,
incAt comportamentul copilului ii sare imediat in ochi. Pur gi simplu
nu il poate ignora (simfuri). Poate cd nu a invdfat sd se confrunte in
mod ralional cu astfel de situalii conflictuale (rafiune), gi de aceea re-
acfioneazd mai degrabd spontan gi impulsiv (intuifie).
Intr-o analizi a situafiei familiale, s-a stabilit ci mama imita intr-o
anumitd mdsurd comportamentul propriei ei mame (tradifie), identifi-
cAndu-se inconptient cu aceasta.Implicarea emolionali provenea poa-
te in acest caz din faptul cd mama se sacrificase pentru copilul sdu gi
pentru gospodirie, neglijAndu-pi propriile interese ;i nevoi (Eul). De
aceea/comportamentul copilului a fost perceput ca nerecunoscdtor gi
nedrept. Concentrarea atenliei mamei asupra copilului ipi gisea parlial
cauza in faptul cd soful nu avea prea mult timp pentru familia lui (Tu)
gi cd mama nu intrelinea deloc contacte cu alli oameni (Noi). Speranfa
mamei se indreptase deci cdtre copil. Ea era deci fixatd asupra acelor
nonne gi reprezentdri legate de ordine gi supunere, care se aflau ad6nc
impdm6ntenite in ea ca premise pentru un ,,om cumsecade" (Noi ori-
ginar).
Rezumat: Pe lAngd importanla sa ir aparilia conflictelor, conflictul

de bazd a devenit un factor important in relafia terapeut-pacient. Aceas-
td includere este un rdspuns la agteptdrile pacientului vizavi de psiho-
terapie, de restul incd existent al trdirilor sale anterioare gi de ,,tendin-
fa de a inchide gestaltul" existente incX in aceste trdiri, devenind astfel
un factor al alianfei terapeutice.
Atagare - Diferenfiere - Detagare
Evenimentul conflictului actual gi al celui debazd este cuprins din

punctul de vedere al confinutului in capacit5file actuale pi in mediile
Capacitdfile debazd 141
capacitifilor de bazd. in fiecare parte a conflictului debazd, in caracte-

rrzarea conflictului actual, dar gi in perspectiva gi agteptXrile fafd de vi-
itor existd o structurd dinamicS, pe care noi o putem denumi prin con-
ceptul de ,,principii debazd" , atAt ale dezvoltdrii, cAt gi aie conflictelor.
Fiecare om parcurge in dezvoltarea sa individuald gi in situafia legatd
de relafiile de cuplu diferite stadii caracterizate prin urmXtoarele trei
principii:
L. Principiul dezvoltirii
Principiul dezvoltdrii afirm5 ci toate capacitdlile umane sunt pre-
dispuse unei transformdri continue gi cd ele se dezvolti in relalie cu
vdrsta cronologicd a omului sau cu istoria evolufiei unei culfuri. Acest
principiu devine nein;elegere atunci c6nd deformdrile din dimensiu-
nea timpului duc fie la o supra-, fie la o subimplicare. In relaliile in-
terpersonale, principiului dezvoltdrii ii coresp unde stadiul ataVamen-
tului.Din punct de vedere evolutiv, aceasta inseamnd: copilul este
dependent in primul rAnd de pdrinfii sdi. El are nevoie de atenfia
acestora, care se realizeazl, prin model, rXbdare pi timp. Pdrinlii se
simt la rAndul lor legali de copil prin iubire, speranfd, credinld gi res-
ponsabilitate.
in acest stadiu, copilul are o pozifie preponderent pasivd. El este de-
pendent, in satisfacereanevoilor sale fizico-psihice (mijloc al simfuri-
lor), de persoanele sale de referinfd, in special de mamd. Aceasta satis-
face trebuinfele copilului gi conduce primele sale incercdri de funclii
ale cunoagterii, corespunzdtoare anumitor modele de comportament
invXlate gi considerate corecte. Acest lucru se intAmpld prin interme-
diul ritmului de hrinire, prin tehnicile de educalie in privinfa curife-
niei precum gi prin modul gi intensitatea atenliei emofionale. Cu alte
cuvinte: Copilul, cu capacitilile sale incd nediferenfiate 9i cu pozifia sa
pasivE primarX, intrd in interacliune cu anumite specificitdfi gi modele
ale capacitdlilor actuale, fafd de care este pus in situalia de a reacfiona.
Din confruntarea cu acestea,copilul invafd primele sale moduri de com-
portament activ.
Aceeagi structuri, existentX deja aici, in prima copilirie, se afli pi in
relafiile interumane, in evenimentele pi agteptdrile subiective existente
de-a lungul intregii viefi.
Stadiul atapamentului:a ne simji neajutorafi, a conta pe atenlia unui

partener, a ne dori iubire pi siguranfd, a agtepta de la partener sd igi facd
timp pentru noi, sd ne accepte, sd fie pregdtit sd ne asculte, sd manifeste
rdbdare, sd ne lase timp, sd aibd incredere in noi gi sd se poarte la rdn-
dul lui demn de incredere etc.
142 Nossrat Peseschkizur
Chiar atunci cAnd aceste forme de manifestare ale atagamentului

se afli irtr-o strAnsd legiturd cu modurile de comportament caracte-
ristice primei copildrii, ,,atagamentul" nu este o atitudine pur 9i sim-
plu infantili. Atapamentul joacd un rol in fiecare segment al viefii 9i
in fiecare situalie sociald, rol care se modificX totugi constant, datori-
tX apteptirilor de rol gi al celor specifice vArstei. Chiar gi omul bdtrAn,
aflat pe patul de moarte, necesiti ,,atagament". Atagamentul nu re-
prezinti astfel numai o continud repetare a dependenfelor din copi-
ldrie, ci igi manifestd in fiecare situafie caracterul propriu, specific, in
care sunt incluse intr-adevir experienfe ;i intipdriri ale fazelor ante-
rioare de dezvoltare. Atagamentul poate dobAndi pe deplin caracte-
ristica unei trdsdturi dominante cle personalitate. Vorbim atunci de
,,tipul naiv-primar", respectiv de atitudinea pasivd de apteptare, in
cadrul cXreia vor fi accentuate in special capacitifile primare.
Rezumat: Atagamentul apare situativ in interacfiunea, in relafia din-

tre doui sau mai multe persoane, gi poate fi descoperit intr-o multitu-
dine de forme. Adresa de contact a analizei enunlurilor indici ataga-
mentul, la fel ca gi politefea fafd de partenerul de cuplu sau in generai
agteptareaca partenerul sd ne acorde atenfie sau sd ne asculte. Noi nu
asimilim atagamentui numai in noi inpine, ci il gi transmitem mai de-
parte partenerului nostru in cadrul reiafiilor de cuplu: ne purtim ast-
fel cu scopul de a iubi gi de a fi iubifi.
2. Principiul diferenfierii
Diferenlierea este o funcfie de bazi, concentrate pe capacitXfile ac-
tuale. Abia prin deosebire putem distinge intre nevoile instinctuale 9i
cerinfele mediului extem. Astfel putem spune: InvdfXm invifAnd sd de-
osebim.
in treapta diferenlierii, precum gi in cea a atagamentului, individul
este inci dependent de o persoani de referinfd sau de o autoritate'
Treaptadiferenfierii: Irdrinfii il invafi pe copil cAnd este vremea me-

sei, cAnd trebuie sd se duci la culcare, si se spele pe mAini inainte de
masd, pe cine sd salute, cAt de intensiv trebuie sd se preocupe de o anu-
mitd activitate, cum manevreazd banii, cAnd gi cum se pun intrebdri gi
cum se invald adresarea verbali, unde se afld granifele dintre fantezie
pi realitate 9i care din interesele pi formele reiafiilor sociale meriti gi din
punct de vedere psihic.
in perioadeie de viafd ulterioare, funcfia diferenfierii, care poate fi

definitX prin concepte precum avertizare, deosebire, informare, reguli,
Capacitdlile debazit 143
cunogtinle etc., va fi transferatd de la pdrinfi cStre institufii gi.autort-

tili. Aici pot fi incluse gridinifele, instituliile pedagogico-religioase,
gcolile, uceniciile, grupuriie celor de aceeagivarsti, situaliile pro{e-
sionale; in afari de acestea, diferenlierile vor fi intermediate 9i prin
mijloacele de informare in masd: ziate, radio, televiziune. Fiecare con-
tact social in care individul este confruntat cu alte norme de compor-
tament;i reguli diferite de cele cunoscute de ei poate acliona i:r sen-
sul unei diferenlieri.
stadiul diferenfierii iese in prim-plan in interacfiunea socialS. Noi
nu inYafam numai si diferenliem mediul inconiurator prin incercare5i
efoare, ci suntem mai degrabi dependenfi in mare parte de informati-
ile orovenite din mediui nostru social. Ne afldm in stadiul diferenlierii
atunci cand ddm sfaturi, c6nd dorim s5 influenfdm o alti persoani sau
intenfiondm si modificim atitudinile 9i comportamentul cuiva..El de-
vine astfel esenla cerinfelor sociale gi a adaptabilitdfii ia condigiile co-
respunzdtoare ale mediului extem.
biferengierea, invdfarea sociald, nu este numai ceva ce ii este bd-
gat pe gAt individului, violandu-i-se brutal individualitatea. Daci
Je ia i.rlo.rsiderare numai acest aspect, va fi ignorati nevoia fiecd-
rui om de diferenfiere, care nu poate fi exclusiv o nevoie secunda-
r5, condilionat; de mediu. Noi toli avem aceastdnevoie de a ne di-
ferenfia. Aceasti nevoie poate fi identificati in fiecare treaptd a
dezvoltdrii noastre.
Nu numai copilul, care intreabd gi invafd continuu, 9i nu numai ele-
vul si studentul, ci fiecare dintre noi, invaldm tot timpul de-a lungul
viefii, chiar gi atunci cAnd poate ci nici mdcar nu dorim sd invdfxm. Di-
ferenlierea este gi o parte Lsenfialiîn comunicare. Am vorbit in anali-
za enunfurilor despre ,,conlinut". ln orice formd a comunicdrii, fie ea
verbald suu.,onveibald, pot fi gdsite in mod concret indicii cdtre dife-
renfiere, fie cd ele se referi la propria stare a nevoilor, fie cd ii sunt adre-
sate partenerului sub forma-unor interpeldri, fie cd mijlocesc in mod
neutru informafii.
Dacd diferenfierea este fixatd ca trdsdturd de personalitate, poate fi
dezvoltat un tip de reaclie pe care noi il denumim ,,tip secundar", care
ales de atingerea unor per-
line mai pufin cont de atagament, cdt mai
formanfe cAt mai surprinzdtoare cu putinld.
Rezumat: Diferenfierea nu presupune numai ca individul sx asimi-

leze informalii, reguli exterioare care fin de un comportament.decent
sau conlinuturi de cunogtinfe, ci 9i ca noi sd transmitem mai departe
conlinuturile invilate, sd le discutdm gi sd creim legaturi sociale inbaza
1or- capacitatea de a invXla 9i de a-i invdla pe ceilalfi'
3. Principiul unitifii
Referitor la evolufia individului, in cadrul cdreia poate fi atinsd o
unitate specificd ir:rfiecare fazd a dezvolterii, unitatea semnifici in cele
din urmd realizarea gi integrarea capacitdlilor umane intr-o persona-
litate individuald. Aici se poate vorbi gi de o anumitd autonomie, a
cirei importanfi cregte panX la vArsta adultd. in timp ce individului
i se spune repetitiv in primele faze ale dezvoltdrii sale: ,,Spald-te pe
mAini; fi ordine; fii harnic; poarti-te cum se cuvine!", odatd cu dez-
voltarea maturitifii el va avea nevoie de mai puline astfel de infor-
mafii din exterior. El este acum independent gi decide pentru sine ir:r-
sugi gi pentru alfii. Aceasta irseamnd in acelagi timp cd el se va detaga
de persoanele de referinld apropiate gi cd igi va cduta singur acele in-'
formafii de care va avea nevoie, asumAndu-gi responsabilitatea asu-
pra lor. Putem vorbi de un stadiu al detapdrii,caracteristic personaliti-
fii mature. Fiecare ,,unitate de acfiune" include detaparea,precum gi
atagamcnt ul gi diferen!iereu.
Treaptadetapdrii:Detagarea se produce atunci cdnd mama nu mai

aldpteazd copilul, cAnd il lasi singur in timpul nopfii, cAnd copilul in-
vald sd se despartd de persoanele de referinfd, cAnd ia singur bibero-
nul in mAni atunci cAnd este hrdnit pasiv, cAnd igi muti atenfia dinspre
o jucdrie cdtre un alt obiect care ii acapareazi interesul. Activitdlile mo-
torii ale alergatului elibereazd copilul de dependenla sa pasivd fafd de
persoana de referinfd. El invafa sd se spele singur, si meargd singur la
pcoali, sd igi caute propriii lui prieteni. Individul tAndr se desprinde de
influenfa pdrinfiloa prin faptul cX va cduta pe cont propriu anumite in-
formafii, va citi cirfi, va gisi gi alte surse de informare, care il vor pune
adesea in opozilie cu pdrinfii gi cu profesorii sdi. El igi va alege profe-
sia gi partenerul de cuplu, grupul de referinfd, se va despirli de parte-
ner. kr cele din urmd, detaparea suryine odatd cu moartea altora, pe care
individul o resimte, gi cu propria moarte.
Libertatea inclusX in detagare nu are caracter absolut. intotdeauna

vor rimAne in fantezie autoritifi gi persoane de referinfd, respectiv ca-
pacitiliie actuale gi mediile susfinute de acestea. Ele nu mai reprezin-
td insd autoritXfi exteme, care sd necesite, clatoritd caracterului lor di-
rect de putere, supunerea noastrd, ci sunt interiorizate ca autoritdfi,
influenfAnd judecSlile noastre de valoare, chiar gi atunci c6nd nu mai
sunt prezente. Mulfi oameni oscileazd intre detagare gi atapament, do-
resc si fie independenfi, insd nu pot suporta aceasti independenfd sau
igi doresc atenfia unui partener, pe care insd apoi o resping din dorin-
fa lor de independenfd. Vorbim aici despre tipul legiturii duble.
Detagareanu PresuPune indep5rtarea individului fald de un obiect

cdtre un
sau o persoand. Ea semnificX simultan direclionarea atenfiei
alti persoanX. Un adolescent care se desparte de casa
alt obilct, citre o
nu intrd apoi, prin-aceastd detapare, intr-un spafiu complet
pdrinteascd
un fel de relafii sociale. Ci atagamentul origi-
ioi,.u." nu include nici fafX de
iar (aici falX de p;rinfi) va fi inlocuit printr-un nou atatament
alte persoane de referinfd pi parteneri'
Rezumat: Aceasti succesiune de detagare 9i ata9ament face posibili

de com-
stabilirea contactului cu alte persoane 9i, astfel, cu alte modele
inseamni: extinderea propriului cAmp axiologic pi
oortament. Aceasta
icum..larea de noi diferenfieri, ba poate 9i revalorizarea celor vechi'
Analiza interacfionali
- ne
Stadiile interacliunii - atagamentul, diferenfierea, detaFarea
re-
oferd o introducere concretd in conflictele actuale interumane. Ele se
de o parte in dezvoltarea individului, respectiv determini ne-
gisesc pe
ati-
iolle d" ,r"rtr*"t t ale partenertrlui, pe de altd parte se manifestX.ca
tudini, dorinle gi agteptdri ale persoanelor de referinfd corespunzdtoare.
vorbim atunci de stadii de agteptare. Dacd stadiile de interacfiune po-
sibile gi stadiile de agteptare ale persoanelor de referinli se intAlnesc,
si-
cum se intAmpld in cele din urme in interacfiune, avem urmitoarele
tuafii conflictuale caracteristice:
Stadiile de agteptare ale persoanei de referinfd
Stadiile interacfiunii partenerului
Modelul stadiilor unei hteractiutri

in analiza unui conflict trebuie stabilit in primul r6nd stadiul inter-

acfiunii in care se afld partenerul. Se pun urmitoarele intrebiri, care ca-
racterizeazd stadiul atagamentului:
,,Simte partenerul meu (tocmai acum) nevoia de a fi cu mine?" ,,Are
el nevoie de atenlia rnea?" ,,A dezvoltat el o relafie emofionali intensd
fali de mine?"
trnteracfiuneanu existd numai ca relafie emofionald. Partenerul are
nevoie la anumite intervale de informafii 9i de avertizdri. Urmdtoarele
intrebdri indicd stadiul de avertizare / diferenfiere:
,,ii lipsesc partenerului meu informalll?",,,Are ei nevoie de sfatul
meu?", ,,Are nevoie de pirerea mea pentru a lua o decizie?"
Stadiul detagdrii fafi de partener este in cele din urmd echivalent cu
sldbirea, modificarea sau desprinderea relafiilor afective. Vorbim de
desprindere atunci cAnd cineva pirdsegte casa pdrinteasci pentru a trdi
pe cont propriu, cAnd incearcd sd igi impund propriile reprezentdri,
cAnd doregte sd ia propriiie decizii. Aici intrebdm:
,,Doregte pgtenerul meu si ia singur o decizie, firi a md consuita
gi pe mine?", ,,ii limiteazd sfatul meu independenla personaiX?", ,,Pre-
tinde el independen|5?"
Fiecare din acestestadii intAlnegte un stadiu de a9teptare al persoa-
nei de referinfd. Te intrebi:
,,Mi agtept eu ca partenerul meu sd rdmAnd lAngd mine, sd md aju-
te, sd se simtd atagat afectiv de mine 9i si imi fie recunoscdtot?" (ataga-
ment). ,,Simt eu nevoia si ii dau sfaturi partenerului meu, si ii influ-
enlez deciziile sau sd il avertizez?" (avertizaref deosebire). ,,A9tept
independenld de la partenerul meu? Nu doresc sa imi asum responsa-
bilitatea pentru el? Consider cd e corect sa il las llber?" (detagare)
Cdnd stadiul agteptirii in ceea ce privegte ata9amentul persoanei
de referinfd intAlnegte nevoia de atagament a parteneruiui, cAnd ne-
voia de avertizare este in concordanli cu informafia 9i avertizarea
oferite, urmAnd o desprindere datoratd ?n aceeagimisuri ambelor
pdrli, atunci nu putem vorbi de situafii incdrcate conflictual. Ele de-
vin astfel atunci cAnd persoanele de referinli gi partenerii 1or nu se
afld in concordanld in ceea ce privegte stadiile, respectiv semnifica-
iiile 1or, sau atunci cAnd inleleg lucruri diferite iegate de fiecare sta-
diu in parte. Conform modelului nostru, existd noui astfel de posi-
bilitAti conflictuale.
A: Nevoia de atagament a partenerului intAlne;te agteptarea pi ne-
voia de detagare a persoanei de referinld.
CapacitSfile debazdr 147
Situafie: Fetifa in v6rstd de patru ani dorepte si se joace cu tatii ei,

si stea in poala lui gi si fie mAngAiatX. Tatdl se retrage, argumentAnd
ci nu are timp pi ci un copil nu trebuie risfdfat.
Tulburdri tipice: sindromul neglijdrii, asociat cu angoasa de a rdmA-
ne singur gi cu angoase de separare;dependenld afectivd putemicd; ne-
rdbdare sau toleranfd fafd de angoasi.
B: Nevoia de atapament a partenerului intdlnepte dorinfa persoanei
de referinld de a oferi informafii gi avertizdri.
Situafie:Femeia in vdrstd de 28 de ani a agteptat toatd ziua ca seara
si igi manifeste tandrelea fafd de sotul ei. Cind soful a venit acasi, a
inceput sd se pl6ngd: ,,Observ cd masa nu e gata inci gi ci lucrurile co-
piilor sunt inci imprdgtiate pe podea. Md intreb uneori Ia ce bun si te
rnai cisdtoregti."
Tulburdri tipice: Suprasolicitare; abuz de incredere; oscilafii ale dis-
pozifrei; agresivitate; oscilafie intre iubire gi urd; fricd de dezamigiri;
inhibtii fafa de un model copiegitor.
C: Un partener igi doregte atagament. Persoana de referin;i ii oferi
insX o alti formd de atagament decAt cea agteptatX de el.
Sitttafie:Un elev in vArstd de 18 ani este invitat la o festivitate orga-
nizatd, de cdtre parinfii sdi. El se simte insi nesigur intre aclultii necu-
noscufi gi cautd sprijin gi siguranld in apropierea fafd de mama sa. Aceas-
ta le explicd musafirilor: ,,Ce bdiat mare am", pi il sdruti. Adolescentul
afirmi mai tArziu: ,,Mai aveam pufin pi intram in pimAnt de rupine".
Tulburdri tipice: detaSareforfatd; abuz de incredere; crizi generafiona-
ld; agresivitate; respingere afectivd; sentimentul de a se simfi neinfeles.
D: Partenerul are nevoie de informatii, avertizdri Si indicalii verba-
le. insd persoana de referinfd pretinde de Ia el independenfi, decizii li-
bere gi nu ii acordd nici un sprijin.
Situafie:Un t6nir in vArsti de 17 ani are o noud prietenS, pe care o
place foarte mult, insi pe care nu prea se poate baza. El dore;te un sfat
de la mama lui. Mama ii rispunde: ,,PAnd acum nu mi-ai cerut nicio-
datd pdrerea gi ai fdcut-o pe independentul. Du-te la tatdl tdu. Pe mine
oricum mi depigegte situafia."
Tulburdri tipice: criz6, de incredere; suprasensibilitate; sentiment de
nesiguranli; nedumerire gi supracompensare.
E: Partenerul ipi dorepte diferenfieri, informafii, pe care insa nu Ie
primegte de ia persoana de referinfd in forma doriti sau le primegte ir'.-
tr-o formi neplicuti pentru ei.
Situalie: O femeie casnicd ir-rvArsti de 53 de ani se plAnge: ,,Magina
noastrd de spdlat, pe care o foloseam de gase ani, s-a defectat vinerea
trecutd. Voiam si piiu cie ia soful meu cum si procedez. In ioc sd imi
ciea un rispuns ciar, s-a apucat si imi reproteze ore in pir ca ar trebui
sd fiu mai atentd cu magina, ci sunt femeie gi deci n-am deloc habar de
tehnicd gi cd eu sunt de vind pentru cd s-a stricat. De acum incolo nu ii
voi mai cere sfatul."
Tulburdri tipice: agresivitate latentX sau manifestd; retragere; atitudi-
ne de evitare; blocarea comunicirii; dezamdgiri.
F: Partenerul simte nevoia de informafii, avertizdri pi ajutor in lua-
rea deciziilor. Persoana de referinfd, dimpotrivd, doregte menlinerea
stadiului atagamentului, prin acordarea de atenfie gi tandrefe.
Situafie:Un angajat in vArsti de 35 de ani are probleme profesiona-
ie. El dore;te sd afle dacd e cazul sd se reorienteze profesional. Mama
sa vine in vizitd gi spune: ,,Tu ai gi aga prea mult de lucru gi arifi foar-
te rdu. Vino la noi pentru c6teva zlle sd.mdnAnci cum trebuie gi te vom
pune pe picioare".
Tulburdri tipice: inhibifii ale agresivitdfii; diJicultatea de a lua deci-
zii; atitudine ambivalentd fafd de iubire; agteptdri foarte mari fafi de
propria persoand gi fafi de persoanele considerate drept model; con-
flict in situafia famiiiald.
G: Persoana de referinfd rdspunde nevoii de detapare a parteneru-
lui printr-o altd form5 de detapare.
Situafie: Fiica in vdrstd de 17 ani a unui medic vrea si se mute de
acasd, insi doregte in acelagi timp sd pdstreze, de la distanfd, relafia
bund cu pdrinlii ei. Mama reacfioneazd: ,,Nu inleleg cum poate fi atAt
de nerecunoscdtoare,dupi cAte i-am oferit. Dacd se muti, nu mai vreau
sd am deloc de-a face cu ea. Nu ag suporta ata ceva."
Tulburdri tipice: Exagerare; subestimare; reacfie de tipui totul sau ni-
mic; conflicte generafionale; angoase legate de despirfire; agresivitate
latentd sau manifestd; sentirnente de culpabilitate; respingerea afectivd
a persoanei de referinfd; sentimentul de a fi incollit; neircredere; izola-
re; dugmdnie; reacfii de tristefe exagerate; conflicte matrimoniale; de-
presie de detensionare.
H: Partenerul dorepte si fie independent. Persoana de referinfd nu
ii recunoagteirsd aceastdindependenfd doritd sau atinsd, ci incearcd sd
o impiedice prin propriile sugestii gi sfaturi.
Situafie: O femeie in vArstd de 38 de ani, proaspit cdsdtoritd, este vi-
zitatd de cdtre mama ei. Aceasta se uiti scepticd prin apartament gi in-
cepe: ,,Cdt praf e prin colguri. Ce bine cd am venit. Astfel ili va arita tot
mama ta bdtrAnd ce inseamnd cur6|enia. Soful tdu o sd creadd cd nu
te-am invilat cum trebuie finutd o gospoddrie."
Tulburdri tipice; agresivitate - inhibarea agresivitifii; sentimente de
culpabilitate; urd; tdcere inciudati; respingere afectivd a modelului; a
nu mai dori sd asculfi; dificultatea de lua decizii; blocarea capacitdfii
de acliune gi nemulfumire.
Capacitdlile debazd. 149
I: Partenerul simte nevoia de a fi independent gi detagat. Persoana

de referinfi opune acestei nevoi propria ei a;teptare de atagament.
Situafie:Fiica in vdrsti de 18 ani doregte sd studieze. Ea este accep-
tatd la o universitate aflatd la 300 de kilometri distanfd fald de locul ei
natal. Tatdl adoptd urmdtoarea atitudine: ,,Nu intrd in discufie. ptim cu
tofii ce se poate intAmpla. Nu o sd te fii de carte acolo. Pe l6ngd asta, e
o prostie sd sfudiezi atAta, invafi mai bine o meserie cumsecade gi ri-
mAi aici cu noi".
Tulburdri tipice: subestimare; dependenfd; egoism; sentiment de cul-
pabilitate; agresivitate latentX sau manifestX; oscilare intre iubire gi urd;
neincredere; dificultate de a lua decizii.
Rezumat: Aceste noud forme de interacliune pot servi drept orien-

tiri atunci cAnd se ircearcX analizarea conflictelor apdrute in cuplu. Cu
ajutorul lor pot fi delimitate destul de bine problemele existente intr-un
anumit moment. In cele ce urmeazd se va arita cum se poate apela in
mod sistematic gi constructiv la metode de autoajutorare, luAnd in con-
siderare un asemenea ajutor orientativ.
Aplicabilitatea stadiilor interacfiunii
Daci p6nd acum am tratat stadiile interacfiunii ca surse de conflict,

a fost scos in evidenld doar un singur aspect. O relalie socialS este de
neinfeles firi atagare,deosebire gi detagare. Daci se face abstraclie de
descrierea aspectelor gi distorsiunilor mai degrabi regretabile ale rela-
liilor interumane, stadiile interacfiunii dobAndesc o semnificalie tera-
peutici: fixafiile in stadiul atagamentului, aga cum apar ele fuerelafiile
pdrinfi-copil sau in relaliile de cuplu in care se manifestd gelozia, deo-
sebirile unilaterale, care servesc la menlinerea raporturilor de depen-
denfi sau care impiedicd orice raport emofional mai intens, gi detagi-
rile, care se produc abrupt gi fird pregdtire - toate acestea devin
accesibile prin intermediul stadiilor interacfiunii autoajutorului gi aie
terapiei. Am prezentat mai sus cAteva exemple din terapie, care pot
servi intr-o anumitd mdsuri drept mdsuri de ajutorare.
Menfiuni referitoare la treapta atagamentului
Atunci cdnd apar probleme de atagament, in forma relafiei ma-

md-fiu, tatd-fiicd sau in dorinfele de a se agdfa de partenerul de cuplu,
nu atagamentul este cel care trebuie tratat, ci capacitatea de a se deta-
ta/ care trebuie incd parfial invdlati.
Solidaritatea e bund. Dacd este insd folosita pentru a discredita un

alt membru al familiei, profesori, vecini, alte persoane sau grupuri,
atunci ea sprijind in mod unilateral un atapament raportat la propriul
eu: ceilalfi iunt rdi; eu imi sunt singurul prieten adevirat. Din aceastd
perspectivd rezultd, in cazurile extreme, renuntarea la relafiile sociale,
p"rcto.ro de referinld rdmanAnd in aceasti situafie singurul punct de
sprijin. Cu atAt mai mult se vor intoarce problemele din pcoald,din re-
dpi a" cuplu, din cisdtorie, serviciu, boald gi moarte impotriva resPec-
tivei persoane de referinfi, care a impiedicat, prin accentuirile s.alebi-
ne-inienfionate asupra atagamentului, dezvoltarea procesului de
detagare: VorbeptepozitiztdesTtre ceilalfi.
Daci este posibil, ar fi bine ca mama, respectiv persoana de retenn-
gi jumdtate dupi natterea copilu-
fd stabild, si nu lucreze in primul an
iui. Copilul nu numai ci aie nevoie si fie iubit, dar ;i ca aceasti,iubire
si ii fie ardtatd constant. Copilul, gi nu numai el, ia cunogtinfi de me-
cliul inconjurdtor prin corpulgi simfurile sale; tandrefea, a fi mangaiat
gi imbrafipat, infiuenfeazx durabil sentimentul despre ceea ce.inseam-
ni viafa. Copilul necesitd un climat afectiv plicut in familie. Din aceste
motive, certurile trebuie rezolvate constructiv 9i nu purtate in fafa co-
pilului.
Copilul nu este un obiect, ci el reprezintS in fiecare stadiu al dezvol-
tirii sile un partener al persoanei de referinfi. Educatorul nu este sti-
pAn, exclusi,, tntot". Copilul nu trebuie numai sd minAnce corect, el
are gi alte simfuri gi nevoi, care trebuie satisfdcute atunci cand apar (sd
cAnte, sd se ioace, sd vorbeascd, sd i se spund pove'ti, si faci migcare,
sport).
de atenfie, de tandrele 9i de un
$i adultul are nevoie de atagament,
puri".,", care s; ii aloce din timpul sdu: nu uita de partenerul tdu cAnd
sunt in preajmd copii sau musafiri'
Atagamentul nu inseamnd numai a merge impreunX in pat, ci a-!i
face timp pentru activitdli, pentru planuri 9i evenimente comune'
Tot d; itagament line gi modelul pe care ni-l reprezentdm vizavi de
partenerul
^ nostru, fie el copil sau adult.
in acest stadiu, cuvAntul se af-li mai pulin in prim-plan' Mai impor-
tant este modelul; ata$amentul poate fi dezvoltat nu numai fatd de anu-
mifi parteneri (Tu-ul), ci ;i fald de grupuri (Noi) 9i de principii supra-
ordonate (Noi-ui originar); mijioacele de a intra in relalie cu acestea
s u n t r u g d c i u n i i es i m e d i t a ! i i l e .
in educagie,in relatia de cupiu gi in practica medicalX existi me-
reu cerinla ca individul si se identifice, in sensul atapamentuiui, cu
aoroapeie s6u. in fundai se afli pretenfia ca respectivul indivicl sd se
tianspunx complet in situafia partenerului siu. OricAt de dorit ar fi
acest lucru, la fel de suprasolicitant ar putea el sd fie pentru unul sau

celxlalt dintre parteneri: nu pofi infelege trdsdturile partenerului cu
care dorepti sd te identifici, intri din aceasti cauza inionflicte gi ten-
siuni interioare, pe care le respingi, respingAndu-fi in cele din urmd
afectiv partenerul. Cu alte cuvinte: dorinta de a te identifica total cu
partenerul poate duce ugor la opusul ei, ;;i anume o respingere pu-
ternic incircatd afectiv a celuilalt. Dimpotrivd, ne vine mai ugoi sd
ne identificdm numai cu anumite pirfi ale personalitifii parteneru-
lui, delimitand gradual aceasti identificare proiectatd. vbrbim aici
despre identificare parJial5 gi fracfionard. piatra de temelie pentru
acest tip de identificare o furnizeazd sistematica inventarului anali-
tico-diferenfial.
Mentiuni referitoare la treapta di{erenfierii
cAt te transpui mai mult in sistemul capacitifilor actuale, al me-

_ _Cu
diiior capacitdfilor d,ebazd gi al neinfelegerilor, cu atat mai mult vei fi
?n stare sd deosebegti situafii, sd delimitezi confiicte si si reactionezi
adecvat la ele.
A rdspunde la intrebdrile copilului, a discuta cu partenerul de cu-
.
piu despre trdiri pi probleme, a spune ce gandegti (sinceritate) astfel in-
cAt celdlalt sd infeleagd pi si nu se simtd rdnit (politefe).
A-!i exprima fafd de partener intr-un mod acceptabil (adresd de con-
tact) dispozifiile, ordinele, indemnurile pi doringele, a i le argumenta
(confinut) gi a indica urmdrile lor (simptom). "
A nu vorbi numai despre ceea ce s-a intAmplat, ci despre ceeace
;i
se poate face, ceea ce este de dorit sd se faci g1ceea ce urrneazi sd se
intdmpie in viitor legat de sine gi de partener (trecut-prezent-viitor).
A clarifica de ce faci un anumit lucru, cum evaiuezi un comporta-
ment pi ce domenii vor fi implicit afectate (capacitifile actuale). NL este
suficientsd dezvolfi capacitdli numai in anumite domenii, negiij6ndu-ie
pe celelalte.Nu este suficient sd speri, dar sd fii in acelagitim-p nepunc-
tual,-infidei sau risipitor. Diferenfiazi gi celelalte capacitdli actuale in
tine insuli gi in partenerul tiu.
Modelul pe care il ai in raport cu partenerul tdu ii favorizeazd aces-
tuia anumite evaludri proprii gi exemple cle deosebiri. Este bine sd ifi
amirtegti din c6nd in cand: nu spune numai cd ifi doregti si fie ordine,
fii tu insuti ordonat; nu pretinde numai rdbdare, ci exerseaz-o mai in-
tdi pe tine insufi.
stadiul preliminar ai deosebirii este jocul, raportur ludic cu obiecte-
-
le. Un copil care nu a.vdzut niciodatd o apd mii adAncd, nu va putea
inota imediat; un copil care nu a avut niciodatx bani de buzunar, va
avea dificultdfi mai t|rziuin a-gi administra propriile resurse financia-

re. Mijlocul prin care se invafi deosebirea este explicafia: de ce un lu-
cru este aga li nr't altfel, cum funclioneazi pi ce se poate face cu el.
invaf5 sd diferenfiezi intre fire gi trdsdturd: cAnd cineva gregepte,nu
devine rdu din aceasti cauzd, ci inseamnd cd a dezamdgit anumite a9-
teptdri sau cd a incilcat regulile. spune-i exact la ce situafii pi capaci-
tdii actuale te referi. El poate schirnba mai upor anumite capacitdfi ac-
tuale dec6t pe sine insugi.
Diferenfierea poate fi de ajutor chiar gi cand au apirut tulburdri 9i
conflicte: tulburdrile gi conflictele nu sunt principial negative, ele pot
avea chiar urmdri pozitive. Atunci cand un copil este neascultdtor, poa-
te fi intrevdzutd capacitatea sa de a se impune. Nu este vorba numai
de indepirtarea tulburdrilor, ci de recunoagtereaposibilitdlilor favora-
bile de dezvoltare, de indicarea tulburirilor 9i de utilizarea acestor po-
sibilititi.
Menfiuni referitoare la treapta desprinderii
Cu fiecare acliune pe care o intreprindem, cu fiecare capacitate ac-

tuald pe care o dezvoltim, noi dezvoltim pi independenfa care.ne fa-
v orizeazl,posibilitatea desprinderii. Detaparea inseamnd construirea de
relalii pe cbnt propriu, desprinderea de partener gi indreptarea atenfiei
cdtre o altd peisoani sau redirecfionarea ei cStre acelagi partener. Ca-
pacitatea de detagare este aici echivalentx cu libertatea personali.
Cand ii spui partenerului ceva in mod politicos 9i sincer, argumen-
t6nd suficient, ei are nevoie de timp pentru a lua o decizie. Acest lucru
nu i se poate lua. El singur trebuie si i9i asume decizia, azi, mAine, sau
poate intr-un viitor mai iledepdrtat.
Nu oricine se poate desprinde intr-un anumit moment; unii au ne-
voie de mai mult atagamenl, alfii de mai multd deosebire (r:nicitate).
Un individ care nu i;i cunoagte decdt partenerul 9i pdrinfii ile o Fan-
si scdzutd d.ea se desprinde de acegtia.uneori acest lucru se intdmpld
abia odati cu moartea lor. Capacitatea de detagare poate fi exersatd ca
oricare altd capacitate.
Dacd aceasti capacitate de detapare este insuficient diferenfiati, se
poate intdmpla ca ince.careu de detagare si fie imediat sufocati prin
atagamentuisau deosebirea provenite din partea persoanelor de refe-
rinfe. re de altS parte, detagarea poate lua aici uneori o formx explozi-
vd, devenind echivalentd cu distrugerea unei relalii'
CAnd un individ se desprinde de un partener sau de un gmp/ nu
inseamni neapdrat distrugerea relafiei, ci poate semnifica o restructu-
rare, o reevaluare gi o d.ezvoltare ascendentd a relafiei. Atunci cAnd ci-
Capacitdfile debaz6' 153
neva se desprinde, nu are nevoie numai de disponibilitatea de a se de-

taga de perJoanele de referinfx, ci gi de un atagament gi o deosebire co-
respunzitoare.
betapare graduali: a ldsa copilul uneori singur; a-i da posibilitatea
sd rezolve singur anumite sarcini; a-i permite sd meargd in vizitd la alfi
copii gi sd primeasci el insugi musafiri; a-i asigura atagamentuf astfel
iniat el si iapete incredere in sine; a-i oferi deosebiri, astfel ir:rcdt el sd
poatd aclioni independenfpi si se poatd desprinde de_refeaua.sociald
i pxrinfilor; a-i cere sd indeplineasci anumite sarcini (a-l trimite la cum-
pirdturi; a-gi face singur ordine conform propriei sale concepfii); a-i
prezenta drept model forme acceptabile de deta'are: parinfii pleacd de
icasd gi il lasd pe copil singur intr-un context lipsit de anxietate; copiii
innopteazi uneori la rude; pdrinfii iipsesc din cAnd in cAnd 9i in tim-
pul nopfii; desfigori anumite activitifi independent de partener, ciru-
ia ii acorzi acelagi drept.
Nici o relalie de cuplu, nici o relafie sociald nu dureazd la nesfarpit.
Te poli despXrfi fizic, social gi psihic. Trebuie sd ne despdrfim psihic ai
prin moarte, cdci acest lucru face parte din esenfa fiinfei noastre' Si
moartea este o formi de detagare gi necesitd o pregitire, la fel ca orica-
re altd formd de detagare gi, in general, ca oricare altd capacitate.
Rezumat Putem inlelege mai bine o serie de conflicte ulrlane cu aju-

torul celor trei stadii ale interacfiunii: ,,atagament-deosebire-deta9are".
Pentru cd stadiile igi dob6ndesc prima semnificafie individuald deja in
copilaria timpurie pi pentru cd igi pdstreazd forma asemindtoare de-a
lungul viefii, ele capdtd o mare rezonanfd in viafa afectivi. Ele i9i do-
b6ndesc insd semnificafia legatd de confinut doar atunci cand se gtie Ia
care din domeniile legate de comportament (capacitdfile actuale) pi de
cunoagtere (mediile capacitdlii de cunoagtere) se face referire. obiecti-
vul analizei stadiilor interacliunii este inainte de toate acela de a face
cat mai transparente procesele care se deruleazi in individ de-a lungul
dezvoltirii sale gi de a rupe cercurile vicioase apirute in urma neinfe-
legerilor. Astfel poate fi aplicatd analiza stadiilor interacfiunii ir edu-
cafie, in procesul de autoajutor gi in psihoterapie.
Analiza diferenfiali 9i aparifia bolii
Analiza diferenfiald este dedicatd psihologiei viefii cotidiene. Coti-

dianul nu este ceva mai pufin important. Cdci tocmai evenimentele aPa-
rent monotone prin repetabilitatea lor influenfeazd felul in care ne Per-
cepem pe noi ingine gi mediul inconjurdtor.
Multora le pare inutil sd se preocupe de ceva ce incd funcfioneazi

trine intr-o anumitd mdsurd. Aceastd atitudine, existenti pi in medici-
nX gi in psihoterapie, este mai pufin rafionala decAt cea a poferului care
verificd mdcar din cAnd in cAnd uleiul din magina sa. Conform con-
cepliei generale asupra terapiei individului, motorui defect este mai
degrabX demontat din c6nd in cAnd. Conflictele ;i tulburdrile nu apar
insd din neant, ele sunt mai degrabd rispunsuri la potenfialul capaci-
tdfilor omului de a rdspunde diferitelor influenfe stimulatoare sau in-
hibatoare ale mediului extern. Sdndtateapi boaia nu pot fi zugrivite
in alb sau negru, cdci, in ceie din urmi, ambele constituie rdspunsuri
ia posibilitilile gi la capacitdfile de evolufie ale individului. De aceea,
boala consideratd conflict reprezinti posibilitatea de a se confrunta cu
ceea ce se afld dincolo de suprafafA, din punctul de vedere al poten-
lialului conflictual.
Omul este o fiinfd complexi, care nu poate fi descrisd pur pi simplu
prin funclii lineare. O terapie care identificd in tofi oamenii conflicte le-
gate mereu de aceleagidomenii (sexualitate, viafd profesionald, reiigie
etc), gi care acceptd numai anumite funcfii drept cauze ale conflictelor,
trebuie neapirat sd find cont de nevoile individului. Poate cd pentru
unii ele sunt valabile, dar pentru alfii pot fi un medicament fals, pot fi
chiar otravd. De aceea,noi am incercat, prin intermediul analizei dife-
renfiale, sd creim un model care sd cuprindX complexitatea fizico-psi-
ho-sociald a personalitdlii, nu in cel mai mic amdnunt, dar in trisituri-
le ei esenfiale. Pomind de la acest model, putem identi-fica domeniile
conflictuale individuale gi le putem folosi lintit ca obiect al terapier.
inbata acestui concept, fiecare boali poate fi redusd la confinutu-
riie terapiei analitico-diferenliale. Astfel, anqliza diferen[iald, psihoterapia
pozitiad nu reprezintdnumai o formd de terapiepentru anumite tablouri cli-
nice,ci eleoferdun potenlial conceptde bazdpentru toatebolile.Analiza di-
ferenlialX oferi modele cu obiectivul de a descrie gi de a explica tulbu-
rdrile psihosomatice pi legdturile lor. Astfel, pot fi descrise, cu ajutorui
capacitdlilor actuaie gi ale mediilor capacitdfilor de bazd, fdrd a fi pre-
supuse interdependefe cauzale, informafiile de fundai dobAndite prin
incercarea de a infelege situafia unui individ, asociate cu aparilia unei
fulburiri digestive sau a unei tuberculoze pulmonare. Pe de alti par-
te, pot fi identificate diferite relafii gi legdturi intre tulburdrile psihoso-
matice ;i capacitdlile actuaie gi cele de bazd.
In aparifia bolilor psihosomatice, pot fi recunoscute adeseaindicii care
trimit la stdri conllictuale privitoare la relaliile interumane ale pacientu-
lui. Aceastd problematicd se prezintd in trdsdturile ei de bazd ca tensiu-
ne intre propriile valori gi rnoduri de comportament, gi cele ale partene-
rului social pi normele societdfii. Poate fi identificati astfel o legdturd, de
Capacitdfile debazd' 155
exemplu intre tulburdrile vegetative, precum iritafiile stomacale sau ul-

cerul, gi concepte precum ambifia accentuati, prestigiul, asulnarea cres-
cdndi de responsabilitdfi. Tulburirilor funcfionale de respirafie, precurn
astmul 9i inflamafiile intestinului gros, le pot fi asociate stiri tipice de
comportament, precum politegea accenhrate,congtiinciozitatea, pedan-
teria, distanla sociali, lipsa contactului, neincrederea ;i frica de e;ec. La
pacienfii cu tulburdri cardiace funcfionale identificim adeseori un nivei
ridicat al exigenfei fali de sentimentele latente de slibiciune ;i de nepu-
tinfd. Pacienfii cu tulburdri ale vezicii biliare prezintd adesea un caracter
pagnic surprinzdtor, amabilitate, modestie, generozitate gi disponibilita-
tea de a se dedica altora. Spiegelberg (1965) descrie in legdturd cu ulce-
rele (colitis uicerosa) un tablou caracteristic al influenfelor clepresive,
combinate cu pasivitate, devotament gi pierderea speranfei. Pentru tul-
buririle funcfionale, sunt invinuite suprasolicit5rile' de naturd neryoasd
gi psihicd. In acest context, un rol important il joacd angoasele, egecurile
gi supirdriie, dependente atAt de factorii de mediu, cAt 9i de tempera-
ment gi de structura de personalitate a pacientului. Suprasolicitarea ner-
voasd este de cele mai multe ori de naturi subiectiv5, ceea ce inseamni
ci aici pot fi arareori intdlnifi pacienli care trdiesc in condifii profesiona-
le extraordinare sau care sunt supugi altor tipuri de responsabilitdfi. Mai
adesea sunt intAlnite probleme in cercul familial, supdrdri la serviciu sau
pur gi simplu frica fafi de chestiunile triviale ale viefii cotidiene, care se
pot mani-festa in acepti pacienli prin: senzafia de uscdciune a gurii, difi-
cultigi de inghifit, pierderea apetitului, balondri, inghilit in gol, senzafie
de rdu, stdri de vomd, senzafii de apdsare, dureri convulsive in abdome-
nul superioq, diaree, constipa,tie, regurgitare, puozis, dezgust fafd de in-
gerarea de alimente, salivafie crescutd, senzafia de suprasaturare sau pier-
derea greutdfii (vezi gi Seemann gi Herschl, 1970).
Analiza diferenfiald posedd patru modele pentru descrierea gi ex-
plicarea bolilor psihosomatice gi a tulburXrilor psihice:
1. Modelul descrierii. Cu ajutorul capacitdfilor actuale gi al medii-

ior capacitililor de bazd poate fi descris fundalul unei tulburdri psiho-
somatice gi efecteie sale psihosociale, fXrd.a fi neapirat presupusd in
mod necesar o interdependenfi cauzald. Situafia profesionald a unui
pacient bolnav de ulcer stomacal nu va fi descrisd numai in mod gene-
ral ca suprasolicitare profesionald sau stres, ci gi cu ajutorul funcfiilor
capacitXfilor actuale, ale mediilor capacitifilor debazd gi conceptele co-
respunzdtoare lor, precum accentuarea himiciei/performanfei, chib-
zuinlei, sinceritifii gi lipsei cie fircredere. Descrierile mai sus-menfiona-
te inciud, sub acest aspect, simpiomele capacitafilcr actuale ia care fac
referire. Formeie variate aie capacitifilor actuale pot fi ilttehite aproa-
pe in mod exemplar in cele trei domenii ale viefii: sexualitate(relafia de

cuplu), Carierd (hdmicie/performanfd) Si Religie(concepfii despre lume)'
sexualitatea, cariera pi religia au o tripld funclie: ele sunt dimensir.rni
ale dezvoltdrii gi apar in acest sens gi in inventarul capacitdfilor actua-
le. in afard de aceasta, toate cele trei domenii pot constitui condifii 9i
cauze ale tulburirilor, devenind in continuare campul de luptd al aces-
tor tulburdri. Nu existd insd nici o ordine clari, conform cdreia acela
care suferd de probleme sexuale gi ale viefii de cuplu sd i9i exteriorize-
ze acesteprobl-eme chiar in domeniul sexualitdfii sau al reiafiei sale in-
time, la fel de pulin precum gi dificultdlile profesionale sau religioase
se manifesti intocmai in ariile lor de origine. Aceste domenii se afli mai
degrabd, precum gi cel fizic, psihic gi social, in relalii funclionale reci-
proce in.idrul sistemului complex uman. Pot lua naptere aici, din per-
ipectiva unui proces de echilibrare care sd garanteze ir"rtr-oanumitd md-
surd economia personalitdfii, diferite mutdri, restructurdri pi relafii in
zig-zag, care ingreuneazd, fdrd indoialS enunlurile cu privire.la ce in-
r"i*a de fapt primar sau secundar. In toate cele trei domenii sunt re-
prezentate capacitilile actuale, care constituie categorii_intinse-9i care
pot fi raportate atat la domeniul sexual, cat gi la cel profesioral 9i reli-
gios-ideologic. Astfel, prin acceptarea capacitdlilor actuale drept prin-
iipii supralndividuale, este risipiti orice fel de contradicfie aparenti.
,,Mdconsiderd un ratat!"
,,sexualitateamea estetotal datd pestecap. PAnSs6 poatd intra in dis-
cufie un contactsexualcu sofia mea,incepetot tdrdboiul.Mi-e atAtde ne-
pldcutdtoati situafiaasta.Sofiameami considerdun ratat.pi totupieu am
,u.."r" profesionale, ca nici un alt barbatde v6rstamea'Fdrda md lduda,
am talent organizatoric i pot si interacfionezbine cu oamenii.Sunt in pi-
cioarede dimineafadevremede la 7 pAni searala 10,pentru a putea sd trr-
ganizezgi sd controleztot. $i in pufinul timp careimi mai rimdne pentru
mine 9i sofia mea,ind dovedesca fi pi nepriceputdin punct de vederese-
xual.Acestlucru nu era aFairainte..." (directorul,in varsti de 44 de ani, al
unei societdfifarmaceutice).
Aici a fost doveditd accentuarea hdrniciei/performanlei, obligafia

de a avea Succesca principiu guvernant, care a afectat atdt domeniul
sexual-marital, cAt gi pe cel profesional. In urmdtorul exemplu, temele
principale sunt sexualitatea, fidelitatea gi punctualitatea, cale au dus Ia
rrn conflict de naturd profesionald, determinand aparilia unor simpto-
rne manifestate prin depresii gi tulburdri ale somnului:
,,Nu sunt bund de nimic!"

Capacitdfrle debazd 157
,,Sunt o persoand compiet inutili. in fiecare zi simt acest lucru la birou.

Colegii gi geful meu se uitd strimb la mine. Acum am fost chiar ameninla-
td cu concedierea. Cel mai mult mi-ag dori sd imi pot schimba locul de mun-
cd sau, gi mai bine, sd iau somnifere (...) Intotdeauna ajung in intArziere.
Niciodati nu reugesc sd md trezesc la timp' Numai siptdmAna trecuti am
intdrziatde mai mult de trei ori (...) in fiecare seari dupi terminarea pro-
gramului, agtept ca prietenul meu si vind pe la mine. El vine uneori ime-
diat, alteori abia la miezul noplii, gi in ulbimul timp aproape cd nu mai vine
deloc. Eu il agtept insi in tot acest timp gi nu Pot adormi inainte de ora trei
noaptea. CAnd vine, timpul trece mult mai repede. Avem atAt de pufin timp
pentru noi" (secretardin vArstd de27 de ani, depresie).
intre relafia de cuplu, religie pi carieri existi legdturi asemdndtoa-

re. Acest lucru este dovedit prin urmito rul caz; o pacienti in vArsti de
26 de an| care suferea de tulburdri cardiace, atacuri de panicd, insom-
nii gi dureri de stomac, descrie situafia sa:
,,Nechibzuinld datoratd infidelitdfii"

,,Nu mai pot sd trdiesc in continuare cu soful meu sub acelapi acoperi;.
Md dezgustd pAnd in adAncul fiinfei mele; nici nu pot descrie in cuvinte
ceea ce simt. Pur gi simplu nu pot sd infeleg cum de m-am cdsdtorit cu un
asemenea om. Am descoperit cd a fost gi cu alte femei inainte sd se insoare
cu mine. Acest lucru mi se pare de neacceptat. De unde sd gtiu eu ci el nu
are pi acum pe la spatele meu inci o iubitd. Cdnd il sun la firmi, adeseanu
e acolo. A;; vrea si aflu ce face ei in timpul dla. Mai are gi tupeul si imi zici
cd apelurile mele il deranjeazd gi ci il fac de rds in fafa colegilor. El singur
s-a ficut de rAs atunci cAnd s-a dus la curve."
Pdrinfii pacientei aparlineau unei comunitdfi religioase, in cadrul

cdreia sinceritatea gi fidelitatea constituiau irnperative esenfiale, infide-
litatea fiind echivalentd cu ruperea cdsdtoriei pi cu ruginea, in special
pentru partener. Pornind de la acest concept religios au luat nagtere
problemele in relalia de cuplu, care s-au repercutat 9i asupra situafiei
profesionale a sofului.
2. Modelul microtraumelor: Acumularea experienlelor dureroa-

se, fu:rspecial ir ceea ce privegte caPacitdtile actuale gi mediile capaci-
tdlilor debazd, duce la sensibilizarea anumitor domenii ale Persona-
litdlii in fala conflictelor. Menlionarea Permanenti a acestor zone
sensibile (de exemplu nepunctualitatea fald de un partener Pentru
care punctualitatea este foarte importantd) duce la stdri de tensiune
care pot deveni independente de sistemul nervos, hormonal sau or-
ganic. A fost demonstratd legatura dintre influenia exercitatd de ex-

iitangii specifici asupra unor zone deosebrj de sensibile ale persona-
litifii gi flnclia inimii (Peseschkian,7975). in demersul nostru, noi nu
pomim de la un stres general, ci explicdm situafia generatoare-destres
prin particularitdfile ei. De aceea,nu vorbim la modul general despre
itr"t ruu despre un individ sensibil la stres, ci deosebim care din ca-
pacitdfile actuale sunt sensibile la stres, respectiv rezistente la.el. Stre-
iul este, astfel, dependent de normele psihosociale dobAndite de-a
lungul evolufiei individuale, cafe,in calitatea lor de atitudini, agtep-
tdri gi stiluri de comportament, corespund vielii afective" Un pacient
care, din cauza dezordinii membrilor familiei sale, intrd intr-o stare
tle enervare emolionald permanenti pi manifestd reacfii de stres poa-
te fi surprinz6tor de tolerant fafd de formele de stres intalnite in do-
meniile punctualitxfii, chibzuinfei, fidelitxfii 9i politefii (observalii din
practica personald).
3. Modelul conflictului: Premisa pentru aparifia tulburirilor, fie eie

psihosomatice, psihoreactive sau psihotice, o constituie conflictul din-
ire atitudinile, agteptdrile, judecifile de valoare gi modurile de compor-
tament reciproc contradictorii. La modul general, in terapie se vorbeg-
te despre conflicte intre dorinld gi angoasS, apropiere 9i evitare, urd pi
iubire, a vrea gi a putea etc. Psihanaliza descrie aceasti relafie prin con-
ceptul de ambivalenfd; terapia comportamentali vorbegte despre expe-
rienfe de invilare care se contrazic reciproc. Este pusi in evidenfd ast-
fel numai o anumitd polaritate gi tensiunile aferente ei, insi nu 9i
conlinuturile prin intermediul carora tensiunile devin plauzibile. Nor-
mele psihosoclale invifate, capacitdfile actuale devin in baza educafiei,
a experienlelor de invifare gi a prelucrSrii lor interioare, criterii ale sti-
mei de sine, ale conceptului de sine gi declangatori ai reacliilor emofio-
nale. Daci se intalnesc capacitdfi actuale reciproc contradictorii, pot
apirea conflicte, bundoard intre interior 9i exterior (o persoand aFteap-
ti de exemplu, in cazul unei impliciri emolionale intense, fidelitate, in-
tAlnegteinsd in partener contactul 9i infidelitatea).
conflictul poate avea ioc ai intre doui perspective axiologice inte-
rioare, caz in Caresituafia conflictuald declangatoare actioneazi din ex-
terior. Alcoolicul care 9tie, in urma unei cure de dezintoxicare, ci alco-
olul ii face riu, ba chiar ci il poate omori, bea totu9i atunci cAnd ceilalfi
parteneri de belie il ademenesc. El se afli atunci intr-un conflict intre
iinceritate (in acest caz capacitatea de a spune ,,nu", av6nd la bazi un
interes personal rafional) pi politefe (a ceda in fafa prietenilor care nu
ar accepta un outsider nealcoolic).
Capacitdfile de bazit 159
Poate apdrea un conflict gi intre diferitele perspective axiologice,

conflict care si nu aibi deloc prilejul de a se manifesta in exterior. De
exemplu, un psihotic a renunlat la toate legiturile sale sociale obignui-
te, argumentAnd cd tofi ii vor numai banii. Aici se afli fatd in fafa con-
tactul Si chibzuinta.
Reacfiile psihosomatice pot fi infelese pe de o parte sub aspectul mi-
crotraumelot pe de altd parte prin prisma suprairecircdrii psihico-func-
tionale, care reprezintd pentru pacient obiectul conflictelor.
4. Modelul riscului: Capacitdfiie actuale pi mediile capacitililor de

bazd nu au nevoie, pentru a fi eficiente, sd devind cauze d,irecte sau de-
clangatori ai bolilor somatice. Tulburdrile pot fi la fel de bine activate
gi folosindu-se de fundalul psihosocial, social gi ecologic.
,,Ce-area face atrofb musailard cu dreptatea?"

intr-o clinici din nordul Indiei a fost internat un biiat in v6rstd de opt
ani, cu diagnosticul atrofie musculari. Ardta precum un schelet, iar stoma-
cul ii era umflat precum un balon. Pentru a i se asigura supravieluirea, tre-
buia sd fie hrinit artificial printr-o sondd stomacala. Din perspectiva mo-
delului medical, era vorba in cazul iui de formd evidentd de inanifie cu
manifestdri tipice de deficienld. Exista r.rn deficit de albumina, hidrali de
carbon, vitamine pi proteine. insd aceastdboali nu ar fi fost suficient argu-
mentati numai prin intermediul acestei perspective. in in;elegerea ei intrd
gi aspectele psihosociale: pirinfii iocuiau intr-o zond slab industrializatd,
intr-un ora;; unde mai mult de trei sferturi din oameni trebuiau sd supra-
viefuiascd o lund intreagd cu o sumd care, calculatd in mdrci, nu depd;ea 40
de mirci. Posibilitdtile de dezvoltare materiali erau prestabilite prin pre-
scripfii reiigioase. Aici joacd un rol important chestiuniie privind dreptatea
sociald, precum de exemplu impirtirea bunurilor, instituliiie sociale si ctr-
ruplia existentd in eie. Numdrul de copii pe care ii avea o familie era expre-
sia capacitSfii de performanfi sexuald pi de fertilitate. in plus, intervenea si
f a p t u i c i t o f i c o p i i i f a m i l i e i e r a u h r d n i ! i a p r o a p e n u m a i c u c t r n s e r v ea, j u n -
se in acea zond cumva prin acliuni umanitare intemationaie. Tcrfiacepti fac-
tori erau implicafi intr-o formd sau alta in aparifia bolii. in ei se aratd capa-
citdfile actuale: dreptate, sexualitate, hdrnicie,/performantd (pe de o parte
referitor ia reiigie ;i sexualitate, pe de altd parte ia viafa profesionaid), cre-
dinf6/religie, speranfi, sinceritate pi concepte modificate privind hrdnirea
(mijloc al ratiunii, mijloc al simfurilor).
Acegti factori sociali gi psihosociali formeazd fundalul unei boli fi-

zice, ale cdrei curs gi simptomatologie nu urmeazd regulile sociale Fi
psihosociale, ci pe cele fizice.Ei pot deveni gi declangatori ai conflicte-
lor interumane gi sociale latente sau manifeste, generand agresivitate,

gomaj, criminalitate, urd, rdzbor, rxscoale, abuz de alcool 9i droguri,
conflicte generafionale etc. OricAt de diferite pot fi convingerile.ideo-
logice, la rel vor fi purtate gi aceste conflicte, avAnd mereu in fundal ca-
pacltapte
'gil, actuale; r" .upor teazd la anumite reprezentdri ale dreptd-
"1"
ria"ntegii, sinceritifii, competenfei, sexualitdfii, chibzuinfei, ordinei,
supunerii
'tn etc.
cazul oamenilor care trxiesc in state industriale, aceastalegdfurd
psiho-somato-sociali se manifestd cel mai p-rggnan! prin intermediul
celebrelor picate de moarte ale civilizafiei, al factorilor de risc. In apa-
rifia gi dezvoltarea bolilor psihice 9i psihosomatice, in special al aFa-nu-
miteior boli ale civilizaliei, se intrepdtmnd urmitorii cinci factori:
1. Fumatul;
2. Alcoolul, narcoticele gi drogurile;
3. Supraponderalitatea;
4. Lipsa de migcare;
5. Stiesul emofional (angoasa 9i tensiunile interioare)'
Fumatul: 70% dnpacienlii care suferd de boli cardiace fumeazx mai

mult de 30 de jigxri riltrl.. Anual sunt cheltuite aproximativ zece mili-
arde de mirci pe tutun. Bolile de plimSni, Precun cancerul 9i tulburx-
rile de tip astmatic igi au, in mare parte, originea T {'-r*1t'Cauzele psi-
hosociale sunt: nesiguranfa, nevoia de prestigiu, frica de epec,-dorinfa
de a menline capacitatea de performanfd, nevoia de imitare, obignuin-
fa, conformit-.tl 1u te purta ca ceilalfi sau-ca anumite modele)'
Alcoolul gi droguriie: 20 de miliarde de mdrci sunt cheltuite anual
pe bduturi alcoolice. Urmdrile sunt: bolile de ficat, tulburirile de meta-
tofism, dar gi cele neurologice gi psihiatrice. Cauze psihosociale: imi-
tare, conformism (ce vor spune oamenii dacd te porfi di{erit fafd de ei),
inhibitii, probleme familiale sau de naturd profesionali'
supra- gi subponderalitatea:55% din tot numarul de elevi sunt su-
p.upo.,d".uli. in cazul a 53"h din pacienfii cu boli cardiace, un rol im-
poriant il joacd alimentalia bogati in grisimi. Greutatea Pe care,o exer-
rrpriponderalitatea asupra inimii gi a circulafiei sAngelui este
"ita
imensd. Ciuze psihosociale: tradifia de a manca mult (a fi frumos este
echivalent .,t u fi gras; a m6nca mult este mdsurd a sindtdfii), tensiune
interioard, griji, piobleme cu pXrinfii, pierderea unei persoane dragi,
plictiseala, ilat.otrt ca surogit pentru alte activitifi, prefuire deosebi-
id u t.di.ilot legate de mAncat 9i de gust (mijloc al simfurilor)'.
Lipsa de *ig".t"t 90% din telespectatori stau in fala televizorului,
in timpul lunilor d.e iamd, intre trei 9i patru ore in weekend Pi in zilele
Capacitifile de bazd " t6 1
de sdrbitoare, uitAndu-se de trei, patru ori la aceleapigtiri 9i reportaje

sportive. Numai o micx parte din acegtia face sport. sunt cunoscute deja
urmirile lipsei de migcare pentru schelet, pentru aparatul muscular 9i
pentru organele inteme. Cauze psihosociale: lipsa de contact, unilate-
ialitatea gi atitudinea pasivd fafi de propriul corp, lipsa de motivafie
pentru performanlele fizice, supraevaluarea performanfelor intelectu-
ile, lipsa ocaziilor de a face sport datoritd supraincdrcirii profesiona-
le, restrictii din considerente culturale sau religioase (migcarea fizicd
este consideratd in mod principial sau pentru anumite grupe de vArsti
ca fiind nedemni), lipsa de informafii privind posibilitSlile eficiente 9i
potrivite de a face mipcare (girnnastica de recuperare sau cea pentru
persoane mai in vArstd, sportul de performanfd, programele deosebite
de antrenament).
Stresul emofional (angoasa,nelinigtea interioari): 90% din tofi bol-
navii cardiaci au suferit de suprasolicitare 9i stres emofional incd di-
nainte de a se imbolndvi. in sensul inleles aici, stresul emofional repre-
zintd toate conflictele psihice gi interumane in care existi o disproporfie
inferioard intre incdrcarea psihicd gi gradul de suportabilitate al ei, am-
bele putAnd fi descrise prin intermediul capacitdlilor actuale'
Rezumat: Capacitdlile actuale formeazd.,dupi cum se poate ugor

vedea, fundalul factorilor de risc, care nu ar fi putut fi favorabili apa-
rifiei bolilor fdri reliefarea individuali gi culturald a capacitdfilor actu-
ale gi a mediilor capacitdtilor debazd.
Tipuri - Concepte
dereaclie - NeTnlelegeri
L. Trei tipuri de reactie

P o v a rian c e r t i t u d i n i i
U n t a t da p i s a td e g r i j is e p l d n s eu n u ih a k i m ,: , A mi m b d t r S n d i ti n c a u z ac e -
l u i m a j m i cb E i a a t l m e u .M u l t eg r i j i m i a p a s is u f l e t u lF. i u lm e uc e lm a i m a r e
e s t es p r l j i n uvl i e l i im e l e .F i e c a r ceu v 6 n ct a r ei e s ed i n g u r al u i e s t eu n c u v i n t
a l a d e v i r u l uN i . u m i n t en i c i o d a t iC. e l udi e - a ld o i l e af i u a l m e ua d e v E r u lei is t e
a t 6 td ei n d e p d r t a p t ,r e c u mn e e s t en o u Em u n t e l eD a m a w a n dF.j e c a rceu v i n t
n F . a r o i l < n r r n o o < 1 ' am j ; 1 6 j 9 J 1 5M
. -am resemnat, CjCjintOtdeaUna StiUCUm
s t 5t r e a b ac u e l . D a rc e l m a j m i c f i u a l m e u : C ue l i m i f u g ep S m 6 n t udl e s u b
p i c i o a r eM. i n t e ,d a rs p u n e; i a d e v i r u i F
. i e c a rceu v i n ti e ; i t d i n g u r al u i p o a t e
f i m i n c i u n is a ua d e v 5 rf ,i r d c a e u s El e p o t d e o s e b C i . uc e i i a l tsi t i uc u m s Em d
p o r t D a ra c e a s t 9 Et i 1 n 1m i d p d r d s e s tce6 n d v i n ev o r b ad e f j u ! r - n e cu e lm i c . "
fPnvp<tp nercanil
Condijiile de aparifie a conflictului de bazd vor fi descrise in con-

tinuare sub aspect tipologic. Tipurile sunt, conform esenfei ior, sinte-
ze abstracte ale trdsdturilor comune. Realitatea este mai coloratd. in ea
se ?ntAlnescmai pulin forme pure, cAt forme amestecate in diferitele
Ior gradafii gi nuantiri. O deosebire esentiald a atitudinilor gi modu-
rilor de comportament tipologice descrise in continuare constd in fap-
tul ci noi inlelegem tipul de reaclie din punct de vedere dinamic, por-
nind de la condiliile aparifiei sale. Constitufia gi predispozifia sa joaci
aici un rol secundar. Aceasta insearnnd cd: orice formd de educafie, ori-
ce ordonare tipologicX nu este neapirat sortitd, ci poate fi schimbatd
de-a lungul timpului.
In analiza diferenfiald putem deosebi trei forme ale orientirii unila-
terale privitoare la capacitdfile actuale gi la mediile capacitdfilor debazd..
1. tipul naiv-primar;2. tipul secundar; 3. tipul legdturii duble.
Tipuri de reacfie - Concepte - Neinfelegeri 163
1. Tipul naiv-primar
Prin tipul naiv-primar noi inlelegem o supraacentuare unilaterald,

nediferenfiatd (naivd) a capacitdfilor primare gi o subaccentuare a do-
meniului secundar. In prim-plan se afli triirile legate de simfuri, satis-
faclia senzoriald, inuifia, fantezia indreptati spre calitifile ei senzoria-
le 9i tradifia, in special tradilia familiald, perceputi drept garant al
atagamentului gi al sentimentului de ocrotire. Relafiile emofionale sunt
indreptate in special cdtre Eu, citre Tu (partener) 9i citre familie. Struc-
tura de nevoi a tipului naiv-primar este caracterizatl. ptin atapament.
Mijloacele prin care se menfine acest ataFament le constituie de obicei
o ,,politefe" supraaccentuatd, care pare in ochii celorlaili de incredere,
dar lingupitoare gi neplicutd in acelapi timp.
Tipic pentru acest tip de reaclie este urmXtorul curs de dezvoltare:
pirinfii, in special mama, in foarte multe cazuri insa 9i bunicii, se ara-
id supraingrijorafi. Copilului ii sunt rezolvate toate greutdfile, chiar pi
cele prin intermediul cdrora 9i-ar putea dezvolta increderea in sine.
,,Mamaa inldturat toate obstacoleledin caleamea.. ." (pacientdin vir-

std de 28 de ani, atacuride panicd,tulburiri de somn gi problemein cdsni-
cie).
Instinctele sunt satisfdcute inainte ca ele sd devinX cu adevirat vi-

zibile. Copilul este hrinit, condus gi controlat de cdtre mamd, fdrd sd se
poatd ajunge la exprimdri libere ale acestor nevoi. Copilul nu trebuie
suprasolicitat. Nu trebuie sX se strXduiascd prea mult. ,,Scumpule, tu
nu poli si faci asta, lasi-md pe mine". Eventualele exteriorizdri ale ne-
voilor sunt imediat innibugite. In astfel de situafii familiale nu se pro-
nunfi cu adevdrat nici un cuvAnt cu voce tare.
De partea persoanelor de referinfd poate fi intahitA adesea urmi-
toarea imagine: apdrarea partenerului nu este numai scop in sine. in
afara faptului ci, in spatele unei atitudini prea ocrotitoare se afli ade-
sea agresivitate, transformati apoi in angoasd pentru ci nu se poate
manifesta ca atare, apirarea este raportati din prlncful de vedere al con-
finutului la anumite moduri tipice de comportament: ,,Ii inl5tur toate
pericolele din cale pentru ca el sd imi fie apoi recunoscdtor." ,,Il incon-
ior cu mdsuri de prevedere pentru ca el sd rdm6nd supus sub controlul
meu."
Prin intermediul acestei situafii de educafie se construiegte o atttu-
dine de agteptare.Copitul devine dependent;i optimist; el inva|5: sunt
iubit;i mi integrez in lume. Aceastd ir"rcrederecapitd trdsdturi vanitoa-
se pi egocentrice: ,,Nu am nevoie de cei care nu mi iau ata cum sunt".
Demonstrarea de performanfe deosebite ii pare in acest context ca fi-

ind inutild. Copilul apteapti ca mediul sdu inconjuritor si reacfioneze
asemdnitor familiei sale restrAnse. Dacd nu este cazul, el se vede dez-
amdgit ir:r optimismul siu gi igi dezvoltd, avAnd senzafia unei dezamd-
giri gi sentimentul de a fi fost tratat nedrept, un pesimism secundar.
Apar forme de reaclie caracteristice, care pot fi descrise prin urmdtoa-
rele cuvinte:
Nu pot sd reugescde unul singur.
Ceilafti trebuie sd md ajute.
Dacd nu primesc ajutor, totul se sfargepte,
in situafia de educalie caracteristici acestui tip de reaclie, iubirea
domind dreptatea. Ca mijloace de educafie, servesc: ameninlarea cu re-
tragerea iubirii, rdsplata gi recompensa. Pot fi identificate aici urmitoa-
rele forme de manifestare,labaza cirora se afli o supraaccenfuare a ca-
pacitifilor primare:
Tipul sensibil: Orice greutate cu care are de-a face, orice crizd,boa-
lx, orice conflict este perceput de citre individ ca fiind o adevdrati ca-
tastrofd. El triiepte in suferinld gi nu cr;noa9te, cel pufin aparent, dife-
renla dintre suferinli gi strdduinfa necesard pentru a pune capAt
suferinlei. Urmdtorul caz demons tteazd,aceasti situalie:
in dialogul terapeuticcu o pacienti in vdrstd de 16 ani, carese afla in-

tr-o relafie puternicd de dependenfi fald de mama sa,s-a ajuns ir cursul ce-
iei de-acinceagedinfela o autocaracterizare tipici. Pentru a obgineo anu-
mitd independen{d,au fost prelucratecon}inuturi incdrcateconflictual
privitor la relafiaei cu mama. 9a desfdguratastfelurmdtorul dialog:
Pacienta:,,Mi-e mai riu de cAndstaula ei' Md simt mai nelinigtiti Piner-
voasd."
Terapeutttl:,,Aceastd stareestede infeles.Pentru a va facemai clard
aceastiidee,sd ne imagindm o vild veche,gatasd se prdbupeascd. Pentrua
putea construi o noui casd,trebuie mai intdi dirAmatd ceaveche.Acest pro-
cesimplicd praf, mizerie gi zgomot. Cam a;a se intAmpld 9i cu atitudinile
gi comportamentelenoastrevechi."
Pacienta;,,Da, infeleg, dar nu Putem totugi sd ldsdm casavechein pi-
cioare gi sd o construim pe ceanoud ldngd?"
Terapeutul'.,,Nuaveli insd decAto bucatdlimitatd de terenla dispozifie."
Tipul pretenfios in agteptiri: El se agteaptd ca partenerii sdi sd se

comporte ata cum igi imagineazi el. Nu igi exprimd intotdeauna dorin-
jele, reacfioneazd insd ,,acr\1" dacd nu ii sunt imediat citite in ochi: ,,Tie-
buia sd ifi dai singur seama.." O deosebiti importanf5 o are in acest
context tipul care dezvolti tulburiri sexuale, pentru cd se afld incon-

gtient intr-o relafie de dependenld fal6 de pirinfii sdi, proiect6nd in cis-
nicie imaginea mamei asupra soliei, respectiv imaginea tat;lui asupra
sofului. Acepti oameni constatd, cu o regularitate uluitoare, cd nici un
partener nu poate corespunde pe termen lung acestor apteptdri ,,infan-
tile".
,,Dacdagfi gtiut numai!"

,,Sofiamea nu mai vorbeptecu mine de cAtevasdptdmAni'Abia acum
am descoperitde ce:pdrinlii ei au venit mai demult la noi in vizit6. Acum
imi reprogeazdci nu m-am ocupat indeajuns de ei. Cind am intrebat-o de
ce nu mi-a spus asta atunci, a fost de pdrere cd trebuia sd imi dau singur
seama"(om de afaceriin vArstdde 38 de ani, cisdtorit de noui ani)'
Tipul modest: Acestui tip ii aparlin oamenii care au tendinfa de a

pdstri numai pentru ei ingigi pretenfiile pe care le au vizavi de mediul
extem. Se ,deivald" de propriile lor dorinfe Pentru a putea rim6ne ilr-
tr-o stare de dependenfi care le oferx proteclie. Ei corespund tipului
gospodinei. Ei nu pot spune ,,nu" dacd le este cerut un anumit lucru'
Laia"aacestei atitudini se afld frica de a nu pierde cumva simpatia gi
atenlia celorlalli. Domind dorinla de a fi pe placul altora. Ei se supra-
incarci de cele mai multe ori pi pun pe planul al doilea propriile pre-
tenlii justilicate (sinceritate-politefe). Din acelagi motiv sunt reprimate
gi agresiunile fafd de mediul extern, care ies la lumind prin intermediul
repiogurilor gi al comportamentului de autosacrificiu. Ei i9i,,leag5" par-
tenerii prin cadouri sau prin indeplinirea tuturor dorinlelor acestora,
incercAnd astfel, prin reiunogtinfa primitd in schimb, sd igi satisfacd
propriile nevoi nespuse.
,,Aprobatorul!"
,,CAnd9efulmeu vine 9i mi intreabddacdnu pot sd rezolv nigtesarcini
in plus, eu zic ca prostul sigur da. Dupd aceeamd innegrescde newi 9i md
apucdnigtedureri cumplite de stomac" (funcfionarin vArstdde 42 de ani,
aflat in tratamentpsihoterapeuticdatoritd simptomelorpsihosomatice).
Tipul zurbagiului: El are un comportament infantil pi ircearcd si

igi impund voinfa ir:r fala lumii atotputernice a adullilor, cu ajutorul in-
cipdfdnirii. Se ajunge astfel la lupte serioase de putere, ir cTe sunt fo-
loiite adesea mrj-loace rafinate, precrun copilul care se tivdlegte pe jos
pi lrpe in fafa unui magazin de inghelatd, incercAnd si i9i impund ast-
fel in fala pdrinfilor dorinfa de a m6nca inghefatd. Acest comportament
devine insl problematic atunci c6nd este manifestat de cdtre adulfi. unii
oameni vor ca toate dorinfele sd le fie indeplinite, precum in copildrie,

incercAnd chiar sX ii oblige pe ceilalfi in acest sens. Mijloacele utilizate
sunt rebeliunea deschisd sau incercdrile ascunse de a dob6ndi obiectul
dorit ,,pe la spate".
,,Cesdfac?"
,,AtuncicAndsoful meu nu estevioara intAi intr-un grup, devinede ne-
suportat.ii critici pe tofi pi pe toatepi se poartdin agafei incAttoatdlumea
sd ii acordenumai lui atenfie.Mie aceastdatitudine mi se pare ingrozitoa-
re" (casnicd, in vdrstdde 48 de ani, cu depresii).
Tipul sexual in agteptiri: El s-a identificat in atitudinea sa tradifio-

nalisti intr-atdt cu normele de grup gi cele religioase, incAt nu poate
pune ilr discufie aceste norme. Chiar gi atunci c6nd sexualitatea va re-
prezenta o problemd pentru el, va spune: ,,Nu se vorbegte despre aga
ceva; este ceva ce fiecare om trebuie si pdstreze pentru sine insugi; tre-
buie sd ne resemnim cu acest lucru". El considerd sexualitatea un rau
necesar; in cdsnicie plitegte un tribut tradiSei; actul sexual servegte strict
drept implinire a obligafiei reproducerii. Motoul sdu in cdsnicie sund
astfel: Fidelitate pdnd la moarte. ActivitXfile sexuale care ir:rcalcdcadrul
oficial stabilit, precum masturbarea, sunt pe cAt posibil reprimate gi, ir
orice caz, incdrcate cu sentimente de culpabilitate.
Din punctul de vedere al tulburdrilo4 apare angoasa fald de activi-
tatea sexuald sau sentimente ulterioare de culpabilitate. Frigiditatea sau
impotenfa ipi gisegte aici terenul propice pentru dezvoltare.
In afara acestei atitudini vizavi de sexualitate, care trebuie sd fie con-
sideratd ca fiind tipic naiv-primard, existd o serie de moduri de com-
portament gi atitudini, in care predomind pozilia pasivd de apteptare.
Astfel, in caricatura ,,Iubirea ca incdfugare" , actul sexual este folosit cu
obiectivul de a-l lega pe partener de sine. Aceastd poztlie este nu ara-
reori legatd de dorinfa de a avea copii: ,,Seva simfi indatorat dacd voi
face un copil cu e1". fli o legdturd strAnsd cu tradifia poate decide rela-
fia fald de sexualitate (,,Iubirea ca obligafie generafionald"). Se consi-
derd ci trebuie sd te cXsitorepti gi si faci copii de la o anumitd vArstd
in sus. Adesea, pdrinlii reprezintd motorul acestei credinfe. Ei igi do-
resc pentru copiii lor ca acegtia sa aibd o cdsnicie fericitd gi si ipi poatd
rasfifa in linigte nepolii. ln acest context, pot fi intAlnite cdsitoriile la
care sunt invitate mai multe sute de persoane. Cdsdtoria devine obiec-
tiv al iubirii. ,,Iubirea ca politele gi recunogtinfd" aparfine de asemenea
cadrului naiv-primar. Iubirea devine un dar fafd de care te simli obli-
gat. Ea dobAndegte intr-o anumitd misurd valoare de schimb. Situafii-
le familiale in care existi relafii emofionale putemice care igi au rddi-
Tipuri de reaclie - Concepte - Neinfelegeri 167
cinile ir structura familiei sau in comportamentul supraprotectiv al unei

persoane de referinfd pot exercita un efect cu caractet obligatoriu. Ast-
fel, alegerea partenerului, care ar trebui sd reprezinte in sine un act de
desprindere fafi de legdturile familiale primare,^devine un act c-lesu-
punere in fafa dorinfelor persoanei de referinfd. In ,,iubirea ca 9i com-
pletare" este ales un partener care posedi tocmai acele trdsdfuri pe care
persoana in cauzi nu le posedd; ,,Eu insimi sunt genul foarte linigtit.
lntotdeauna l-am admirat pe soful meu, cAt de natural se poartd cu tofi
ceilalgi gi cAt de popular este". Pentru a contrabalansa anumite defici-
te existente in structura capacitifilor, este ales un partener care promi-
te tocmai aceastdcontrabalansare.Caricafura iubirii cea mai caracteris-
tici tipului naiv-primar este ,,iubirea ca lluzie". Acolo unde realitatea
dezamdgegteapteptarea,unde apare angoasa in fafa implinirii dorinfei
de iubire, fantezia devine adesea substitut al iubirii. IntAlnirea cu par-
tenerul se reab.zeaz6.lanivelul iluziei: ,,Acest birbat este pe aceeagilun-
gime de undd cu mine. Partea lizicd, animalicd ii este la fel de striind
ca pi mie. Discutdm despre cele mai inalte teme ale artei, muzicii, lite-
raturii gi religiei. Md simt atAt de infeleasX de cdtre el."
Relafia naiv-religioasi: Relafia cu Noi-ul originar este defectuoasd.

,,Tipul primar" transferd adesea situalia de dependenfd ambivalenti
asupra religiei. Iau naptere astfel parfial concepfii religioase naive, care
sunt asemindtoare celor ale unui copil gi care implicd tendinfe puter-
nice de agdlare. Poate fi constatatd aici o puternicd identificare nereflec-
tatd cu religia - in acest caz: cu institufiile gi obiceiurile religioase. Con-
cepfia naivd cere un Dumnezeu care, fdrd mijlocirea omului, sd asculte
rugdciunile pi sd indeplineasci dorinfele. Dacd dorinlele nu se impli-
nesc, increderea oarbi se transformi adesea in respingere necondigio-
natd. Aceste persoemenu vor mai vrea mai tArziu si audd nimic legat
de religie.
,,Dumnezeul meuesteneclrept"
,,Copii fiind, aveam mare increderein Dumnezeu ;;i credeamcd El e
atotputernicgi cd poate faceminuni. De aceeail imploram in fiecareseard
in rugdciunilemelesd mi ajute.Pentruci am pdrul rotcat - pi soramea la
fel - eram adeseaobiectde batjocurdpentru colegiide gcoaldpi chiar pen-
tru aduifi. Mi simleamca un rdufdcdtor,deginu fdcusemniminui nimic -
ba dimpotrivd,eram intotdeaunasdritoare,prietenoasd,politicoasi.Md ru-
gam deci ca Dumnezeusd ne ddruiascd,mie gi surorii mele,o alti culoare
de pir. Nu infelegeamde ce oameniiipi bdteaujoc de mine gi de ce nu md
pldceau.Pentru cd Dumnezeunu mi-a implinit aceastidorinfd puternici,
m-am gAndit ci nici el nu md iubepte.M-am indepdrtatcomplet de El,
nedorind sd ii mai fiu in continuare o povari" (secretard,in vArstdde 56 de

ani, cu inhib4ii, depresiigi tulburiri psihosomatice).
Rezumat: Conform experienfelor de pdnd actlm, toate formele tipu-

lui de reacfie naiv-primar au o tendinte cdtre structura nevrotice depre-
sivi. RXbdarea,ca trdsXturX a capacitdfii de iubire, este, in cazul lo{, fie
prea putemic dezvoltatd (in sensul unei inhibifii a agresivitifri), fie prea
slab (in sensul unei agresivitdli impulsive). Reacfia predominantd este
eaadlreuin singurdtute gi in grupuri care oferd solidaritate gi protecfie.
Pretenfiile gi tensiunile sunt evitate prin retragerea ir-rtr-o ,,cochilie de
melc" sau i:rtr-un domeniu al activitdfii bine stdpAnit, construindu-se
o lume proprie ca altemativd la realitate:
Automanipularea pasivd, care igi gdse;te forma cea mai accentuatd
in dependenla de droguri, poate fi consideratX tipici.pentru.evadarea
in singurdtate. in ea igi gdsesc expresia angoasele 9i inhibifiile. In do-
meniul psihic pot fi identificate urmdtoarele tulburdri: angoase, depre-
sii, inhibifii, vise de angoasi, lipsd de chef, plAns fdrd motiv, tristefe, a
nu putea si incepi nimic, nelinigte interioard,- schimbdri frecvente de
dispozifie, r".rribilitut" la zgomot, iritabilitate' in domeniul psihosoma-
tic, adicd in cazul tulburirilor fizice care trimit la condifiile psihice, ti-
pul naiv-primar prezintd o tendinfd de somatizare. Trdind in special
prin simlurile gi corpul sdu, el prelucreazi conflictele cu predilecfie ir:t
acest domeniu. Conkoversele interioare se manifestd imediat prin simp-
tome fizice. Astfel se ajunge la indispozifii precum depresii, inflama-
rea intestinului gros, astm, migrene, disfuncfii sexuale, diferite alergii,
oboseald accentuatd, sentimente de apisare, izbucniri de sudoare, pier-
derea poftei de mdncare, senzalia de epuizare, senzalii de amefeali,
virsituri, rdu fizic general gi somnolenfd.
Tipul Tipul Tipul Tipul Tipul sexuai Relafia naiv-

sensibil pretenfiosin modest zurbagiului in agteptdri religioasi
agteptiri
Formeletipului de reaclienaia-primar
2. Tipul secundar
Capacitdfile secundare se afli aici in prim-plan. Mijloacele prin

care eite perceputd realitatea se reduc la rafiune, cdreia ii sunt sub-
ordonate chiar gi simfurile gi intuifia. In schimb, tradifia cAgtigdin
greutate, chiar pi dacd nu servegte decAt drept linie directoare sau ri-
gld de misurd. Conform cu orientarea performanfelor tipului secun-
Tipuri de reacfie- Concepte- Neinlelegeri 169
dar, vor fi preferate toate acele trdsdturi sociale care mijlocesc confir-
marea capacitifii de performanfX. Pare cX tipul secundar se menline
continuu in stadiile interacfiunii ale deosebirii, diferenlierii 9i aver-
tizdrii. El reprezintd ,,sinceritatea", chiar gi atunci cAnd ea face rdu
altora. Copil fiind, individul nu poate cAgtiga iubirea gi atenlia pd-
rinfilor 9i a celor din mediul sXu decAt dovedind performanfe deose-
bite. El invafd ci totul in viafd depinde de astfel de performanfe. Do-
rinfele sale instinctuale sunt intrebuinfate de cdtre pirinfi ca mijloc
de educalie. Persoanele de referinld incearcd sd il obignuiasci pe co-
pil inci de timpuriu cu cerinlele sociale, Precum punctualitatea, cu-
r6fenia, supunerea, ordinea, chibzuinla etc. Stilul de educalie este or-
ganizatcronologic aivizeazd. supunerea copilului. ,,Dacd'nu faci cum
zic eu, nu se va alege nimic de tine". ,,Uitd-te la cum am ajuns eu gi
ia aminte".
Dupd cum zic ei, pentru a nu rdsfifa copilul, pdrinfii sunt zgdrcifi
in manifestdrile tandre gi atenlia afectivi fatd de copilul 1or.Evenimen-
tele pozitive sunt mai intotdeauna asociate cu performanfele atinse.
,,Sunt o persoand de valoare atAta timp cAt am succes". ,,Nu te pofi baza
decAt pe propria performanfd". In locul increderii in sine insupi, apare
adesea increderea izolatd in anumite capacitdli actuale confirmate pAnd
in acel moment sau cu potenfial de confirmare. Oamenii care sunt mo-
tivafi predominant de capacitdfile secundare reacfioneazX, in mod ti-
pic, dupa cum urmeaz5:
Pot sdfac totul de unul singur.

Nu am neooiede ajutorul altora.
Lasd-ipe allii sd munceascdpentru tine.
intr-o astfel de situalie legatd de educafie, dreptatea ia locul iubirii.

Ca mijloc de educafie, sunt folosite avertismentele, ameninfdrile, retra-
gerea iubirii gi pedeapsa fizicd. $i aici pot fi identificate atitudini 9i con-
cepfii tipice gi de duratd:
Tipul de succes 9i de prestigiu: Accentuarea unilaterald a capaciti-

filor secundare duce la o disponibilitate exageratd in asumarea roluri-
lor sociale sub motoul: ,,Dacd ai ceva, egti cineva!" Succesul este singu-
ra grild de mdsurd a valorii personale; nicio alti valoare in afari de cea
a succesului pi a prestigiului nu pare acceptabili. Acest tip se conside-
ri superior celorlalli prin succeselelui, iar in cazul egecurilor stima sa
de sine este periclitatd. El reaclioneazi atunci ir special fizic, prin tul-
burdri de somn, dureri de cap, nelinigte interioard, izbucniri de sudoa-
re $i dureri de stomac.
,,Obligafiasuccesului"
Domnul ts.,36 de ani, cdsitorit, cu doi copii, a incepui tratamentul psi-
l'roterapeutic din cauza unui ulcer stomacal cu s6ngerhri. Analiza a dovedit
o puternicd identificare a sa cu tatdl, de meserie judecdtor. Aceastd identifi-
care a fost intdriti prin faptul cd pdrinfii erau divorfafi, iar pacientul locui-
se de la vArsta de 9 ani pAnd la 21 cu tatdi sdu. Acesta punea mare pre! pe:
ordine, disciplind, corectitudine, congtiinciozitate gi in special pe sincerita-
te. Odatd cu inceperea studiilor, au apdrut dificultdfile, manifestate i:r frica
de egecAi intr-o ,,obligafie a succesuiui". Pentru ci pacientul interiorizase
acestevaiori, el a dezvoltat o anumitd siguranld exterioard, rdmAnAnd insi
in interiorul sdu labil 9i nesigur, cdci performanlele sale concrete nu se ridi-
cau la nivelul pretenliilor tatdlui. Toate acestea au fost reactualizate odati
cu asumarea de citre pacient a unei rcsponsabilitdfi profesionaie cdreia, degi
gi-o dorise de mulfi ani, nu se simfea insd capabil si ii facd fafd gi in mod su-
biectiv. Urmarea a fost situafia conflictuald interioard manifestatd psihostt-
malic ir exterior prin simptomatologia descrisd mai sus.
Tipul obiectual: Tipul obiectual confundX obiectul cu subiectul. El

se poartd fald de oameni ca gi cum ar avea de-a face cu lucruri care tre-
buie folosite. Numai succesul este important, omul ca personalitate nu
conteazd decAt in plan secundar. Valoarea personald a unui individ are
pulini importanlX in ochii acestui tip; ce conteazi este contravaloarea
sa. El este un calculator, ciruia ii este destul de indiferent cu ce calcu-
leazd, cu obiecte, produse sau oameni. El reprezintd astfel cea rnai mai
bund caricaturd a politicianului, al cdrui caracter gi morali nu pot fi dis-
truse de politicd, pentru cd nu le mai are de mult. G6ndirea sa obiecti-
vd este recunoscute cu plicere, totugi el rdmAne un om de care te pofi
apropia cu greu 9i care opune in exterior rezistenld fafd de angajamen-
tul afectiv.
,,Deundeafitu clinmtorgunizafional?"
,,La ce folosegtetoatd moda astanoud, stupidd, din organizafii,legati
de climatul organizafional,de teambuildingetc.PAndla urmi ceeace con-
teazdesteca munca sd fie reaiizatdcum trebuie,la timp pi precis.Dupi pd-
rereamea,o asemeneamolegealdnu igi are locui in organizafie.Trebuienu-
mai si te aduni gi totul va funcfionacum trebuie" (gefde departament,in
vArstdde 57 de ani).
Perfecfionistul: Accenfuarea extremd a seriozitifii, a ordinii, a punc-

tualitdfii, congtiinciozitdlii gi a lipsei de gregeli duce la perfecfionism.
El sebazeazd in cele din urmd pe teama conptientd pi incongtientd de a
nu face ceva grepit gi de a evita frustrdrile. Aceasti atitudine are labazd.
Tipuri de reaclie - Concepte- Neinfelegeri 171
concepfia infantild de a nu putea suporta egecurile gi retragerea iubirii

9i a atenfiei asociate acestora. Leitmotivul perfeclionistului orientat spre
succes il constituie aspirafia cdtre desivdrgire sau, in contextul social..
in lupta concurenfiald, necesitatea necondilionatd de a-9i apira statu-
tul gi de a dob6ndi tot mai mult. Daci in aceasti refea a preocupirilor
apare spafiul gol al timpului liber, ia nagtere in mod abrupt intrebarea
privitoare la sensul sau inutilitatea muncii gi a viefii.
Perfecfionistul anxios este preocupat in special de lucruri mdrunte,
pe care le rezolvd cu mare griji gi acuratefe forfatd. El apteaptd, pentru
striduinfele sale, recunoptinf5 din pa^rteamediului inconjurdtor, pe care
insd nu o primepte pe termen lung. ln cdutarea admirafiei celorlalli, el
se dedicd sarcinilor cu importanld secundari gi pierde din vedere stan-
dardele concrete stabilite de el insugi. In domeniul profesional, el con-
siderd mai important feiul in care stX pixul pe masa de lucru decAt co-
laborarea obiectivd cu colegii de serviciu. De aceea, relafia cu colegii
poate deveni uneori apdsdtoare.In timp ce perfeclionistul orientat spre
succes are tendinja de a se antrena intr-o luptd concurenfialS deschisi,
anxiosul ircearcd sX igi apere pozrlia prin invidie. lJn asemenea invi-
dios se transformd incetul cu incetul intr-o caricaturi. Vine mai devre-
me decAt colegii sdi la serviciu, se poartd ca gi cum ar fi foarte preocu-
pat de ceea ce face, inregistreazd ins5 cu mai multd precizie decAt
propriul siu ceas punctualitatea colegilor sii. Cel care intArzie este pA-
rAt la pef sau bArfit cu ceilalfi colegi. Partea tragici a acestui rol este ci
el nu cAgtigdcumva, prin aceasti atitudine, admiralie sau prietenie din
partea celorlalli, ci, pe termen lung, neincredere gi respingere. Seara se
simte extenuat, obosit, gol, nemulgumit gi se mird cum de nu evoluea-
zd. Totupi, el inchide ochii in fala faptului cd igi consumX energia de
cele mai multe ori fir van. Efectele acestui tip de comportament asupra
familiei, soliei gi copiilor sunt notabile. Perfecfionismul independent,
limitat numai la anumite capacitili actuale sau medii, se apropie de
simp tomatologia obsesionali.
Tipul performerului sexual: Principiul performantei se manifestd

gi in domeniul sexual. Experienla sexuali devine rigla de mdsurX a sti-
mei de sine. Conteazd numai acela care a acumulat cAt mai multe ex-
perienle sexuale, fdri a line cont gi de calitatea lor (iubirea). Relafia fafd
de partener poate fi subordonatd ,,obiectivitdfii" in aceeagimdsurd cum
am descris mai sus. In acest caz nu va fi iubit omul ca purtitor al anu-
mitor trdsituri, ci numai acele caracteristici gi particularitifi desprinse
din personalitatea lui. Acestui tip ii aparfin in general oamenii care in-
calci normele tradifiei. Spre deosebire de indivizii tdcufi, acegti oameni
considerX important sX vorbeasci cAt mai des gi mai intens despre tema
sexualitdfii, sd acumuleze cdt mai multe experienfe sexuale 9i sd i9i de-

monstreze cu fiecare ocazie cunogtinlele asimilate irr domeniul sexua-
htefii. Din sloganele lor fac parte: ,,Sexul line de natura umand", ,,Se-
xul e amuzant gl tot ce e amuzant este permis". Partenerul indeplinegte
in acest context funfia de obiect al activitdlii sexuale in sensul prover-
bului persan: ,,Fiecare floare miroase diferit". Nu arareori apar -in ciu-
da (sal poate tocmai din cauza) acestui libertinaj demonstrat diferite
disfuncgii sexuale, precum frica de egec sexual, de relafii de cuplu, ale-
gerea necontrolatd a unui partener gi suprasolicitirile psihice pi fizice
iferente acestora. Desfacerea cdsitoriei sau sexul in grup servesc nu-
mai drept jocuri de societate.
Iubirea'devine un exercifiu de relaxare, in care nu se varsd numai
tensiunile sexuale, ci gi cele rezultate din obligalia de a avea performan-
ca performan-
fe in lumea profesionali. in sensul caricaturii ,,Iubirea
avea performanfe irealte in societate poa-
ld", secredeie strdduinfa de a
ie fi reflectati gi asupra sexului pi a sexualitdfii. Actul sexual devine
sport de performanfd: ,,Dacd bdrbatul sau femeia nu a avut orgasm/ nu
a folosit li nimic intreaga aciiune". Dar nu numai grilele de performan-
ci pi rivalitilile.
ûn aflila baza motivafiei sexualitdlii,
fi abstracte se pot
iubirea devine cAmp de luptd, conceplie intdriti indeosebi prin fap-
tul cd cele mai multe activitdli sexuale sunt strdns legate de sentimen-
tul stimei de sine. in cazul tipului secundar, iubirea este relativ adese-
ori subordonati altor gAnduri, transformandu-se in ,,iubire ca interes
de afaceri". Te cdsdtoregti cu o femeie pentru cd te poate ajuta in afa-
ceri, ir practicd sau in meserie, pentru cd aduce avantaje impozabile,
pentru id reprezintx un cAptig pentru firmd prin felul in care arati pi se
comportd.
,,Contactulsexualdrept consecinldlogicd"
lui
,,sofulmeu esteun om de succes.El se apteaptdca eu sdii implinesc
dorin[ele agacum igi imagineazd.Nu fine cont deloc ai de sentimentele
mele.imi dorescmai multi tandrefe,dar el trecedirect la acfiune,adicdla
contactulsexual" (sofie,in varsti de 29 de ani,depresii,tulburiri ale som-
nului).
Tipul orientat secundar prezintd, in raport cu religia 9i credinla, ur-

mitoarele doud puncte de vedere caracteristice:
scepticul intelectual: Dacd pirinlii ingipi au fost dezamdgifi inbaza

propriilor lor experienfe, dezvoltand ir privinfa chestiunilor religioa-
ie o atitudine de respingere, indiferenfd sau ambivalenfd, 9i daci trdsd-
turile secrmdare au fostiupraacentuate 9i putemic dezvoltate in cursul
Tipuri de reacfie - Concepte - Neir:rfelegeri "173
procesului de educalie a copilului, atunci capacitdfile religioase nu pot

iegi la lumini. Astfel de oameni supravalorizeazd. puterea propriei lor
- Dumnezeul lor
tjg,.rtti gi performanle. Motorul lor este voinfa lor
sunt ei ingigi. chiar dacd nu igi exprimd deschis aceasta perspectivd, ea
se afld mereu ir:rspatele atitudinilor, ideilor gi acliunilor lor. La baza cri-
ticii fafd de religie se afld lipsa deosebirii dintre institufie 9i religie. Ei
pun gregelile inititugiei, de exemplu ale bisericii, pe seama credinlei 9i
a religiei.
,,Fdrdntine!"
Religiaestebund pentru femei bdtrdnegi pentru oamenicarenu au ce
cduta in timpurile noastre.$i cel care se agald de paiul religiei tot inecat
moare.Cu credinla religioasdesteca si cum te-ai arunca cr.rcapui in jos
intr-o piscind,fird sd gtii mdcardacdse afld apd in ea.Cine vrea si igi spar-
gd capul, n-are decAt,eu nu dorescasta' Raiul gi iadul existddeja pe pd-
mdnt gi Dumnezeunu se afld altundeva dec6tin creiereleconfuze ale fa-
naticilor religiopi.Religiainvdluie adevdratelestdri sociaie9i ii impiedici
pe oamenisd facdceeace estenecesar"(studentla sociologiein varstdde
28 de ani).
superstifiosul bigoh situafia superstifiosului bigot este caracteri-

zatX piintr-o presiune autoritari cdtre comportament religios. El triia
in caia pirinllloa care era guvernatd de o pozifie severi religios-dog-
maticd,ldentificdndu-se cu modelele de comportament religioase ofe-
rite gi dezvoltAnd vizavi de ele un raport de dependenla ambivalentd.
in cele mai nefericite cazuri se ajunge la o fixalie faid de formalitx9ile
legate de credinld, de superstifie, cu o inclinalie spre necondilionare.
Pe-acestfundal s-a jucat b mare parte a certurilor religioase legate de
,,barbaprofetului", care au constituit cauzele disputelor religioase in-
tr-un cidru colectiv. Pentru a se apara in fafa atacurilor efective sau
inchipuite, sunt construite ralionalizari, de cele mai multe ori cu ca-
ractei formal, dar care sunt apdrate cu fanatism de cdtre ,,credincios"
gi considerate a avea conlinut de credinfd. [n acest sens, rafionalizdri-
ie devin fixafii rigide la dogme precum: ,,Moise a vorbit pe muntele
lui Sinai direct cu Dumnezeu"; ,,Isus a transformat apa in vin"; ,'Pii-
nea gi vinul reprezintd carnea gi sdngele"; ,,Mohammed a impirfit
luna" sau ,,Mohammed e ultimul dintre profefi" etc. Astfel de exem-
ple, care constituie o confuzie irtre simbol gi fiinfd, intre forma enun-
-g,.rt.ti
gi conlinutul siu, pot fi intdlnite gi la budigti, gi in religia hindu-
si, gi la adepfii lui Zarathustra etc. fli aici existd o slibiciune a
capacit5lii de a deosebi, a cdrei semnificafie poate fi infeleasd sub as-
pectul istoriciti!ii, al,,timpului".
,,Rugdciunea tn pat"
,,Toatdcopiliria mea,p6nd cAndm-am mdritat, am suferit de o incredi-
bilS spaimdfafi de fantome.Seari de seari stiteam in pat infricogatdgi iac
de sudoare,pentru ci la noi la bisericdse povesteaumulte evenimentele-
gatede aparifiastrigoilor.Urlam de fricd in momentulin caretrebuiasi md
duc la culcare.in perioadapubertifii am suferit de indoieli gi constrdngeri
ingrozitoare.Toateacesteaerau legatede sentimentede culpabilitateteri-
biie. Aproape cd nu md mai dddeamdelocjos din pat" (gospodini, in vdr-
std de 43 de ani, depresii,fobii).
De-a lungul dezvoltirii individuale gi al crizelor aferente dependen-

te de mediu, se poate produce o schirnbare fundamentalS a atitudinii le-
gate de religie. Aceastd schirnbare poate apdrea brusc ti poate fi legatd
parfial de controverse sociale puternice din interiorul familiei: copilul se
afli intr-o situafie in care - il' conformitate cu treapta de dezvoltare pe
care se afla - preia in mod necondifionat toate confinuturile religioase
care ii sunt puse la dispozifie. In mod caracteristic, confinuturile religioa-
se pi valorile ii sunj impuse din exterior gi impregnate de presiunea au-
toritdfri parentale. In perioada pubertdfii, apare o fazd a criticii gi a incer-
titudinilor aflatd in strAnsd legSturd cu asurnarea independentei propriei
personalitafi gi cu desprinderea de familie, fald de care copilul se aflase
pAnd atunci ir-rtr-o relafie de puternici dependenfd afectivi. Casa pirin-
filor nu oferi in astfel de cazuri, de cele mai multe ori, un sprijin sufi-
cient, astfel incAt problemele gi dificultdfile apdrute sd se rezolve de la
sine. Totugi, aceastAcrizd nu trebuie evaluate ca fiind una negativd. Ea ii
oferi t6ndrului individ pansa de a se desprinde de fixafia supersti,tioasd
gi de a se precupa pe cont propriu, in special atunci cdnd mediul incon-
jurdtor ii oferd posibilitdfi favorabile de identificare, de valorile religioa-
se 9i privitoare la viziunea asupra lumii. Pe de altd parte, tocmai un ast-
fel de individ se afli in pericol de a inlocui superstifia bigoti a pdrinfilor
cu una noud, oferiti de mediul sdu exterior. El igi cautd refugiul ir reli-
gii de substitut, precum asociafii, ideologii, idoli 9i dogme.
In mediul inconjuritor al tipului secundar, este colonizatd structu-
ra nevroticd obsesionalX gi schizoidi. Imaginea tipului obsesional se su-
prapune in mai multe privinfe cu cea a perfecfionistului anxios. El este
greu de umit, inhibat in manifestdrile sale exterioare, neflexibil gi vAs-
cos. Dimpotrivd, structura nevrotice este asemendtoare tipului obiec-
tual, care preferd relafiile obiective implicdrii emofionale. Caracteristi-
cd tipului secundar este eaadareain actiaitate, o evadare in fafd. ln acesi
context se dezvolti adesea o tendinfd spre exclusivitate, care poate fi
consideratd drept semn tipic ai evaddrii. Domeniul care a adus cu sine
succesul devine pwrctul centrai ai atenfiei.
Tipuri de reacfie- Concepte- Neinfelegeri 175
Orice altd activitate va fi neglijati gi desconsideratd: ,,$oarecelede

bibliotecd" nu are nici un pic de ir:rfelegere fafi de activitXjile sportive,
pe care le considerd pierdere de timp. ,,Sportivul" subestimeazi impor-
tanfa hdrniciei ilr gcoald. Transferat asupra capacitililor actuale, acest
lucru inseamnd formarea de unilaterahteti in favoarea capacitifilor se-
cundare gi neglijarea capacitdfilor primare. ,,Ordinea este ceea ce con-
teazd ir viafd; toatd zipiceala asta cu sentimentele este o tAmpenie".
Evaciarea in activitate are mereu caracterul unei ofensive. Conflictele
au loc gi in exterior, agresivitatea indreptatd cdtre exterior. Aici ne in-
t6.mpind incipdfAnahrl zgomotos, activ, ?rbagiul, atotgtiutorul, cel care
stricd mereu cheful altora, gi arivistul. In cazul tensiunilor interioare
puternice, agresivitatea va fi manifestatd in mod deschis, ca atac impo-
triva oamenilor gi obiectelor, cu obiectivul unei manipuldri active. Per-
formanfa este mijloc pi armd de a obfine atenfie multilaterald gi confir-
mare chiar pi in domeniul sexualitdtii.
Tipul secundar este predispus urmdtoarelor probleme psihice: im-
plusuri obsesionale, gAnduri obsesionale, manifestdri obsesionale, fri-
ca de egec,fulburdri de concentrare, putere sc5zutd de concentrare sau
lipsd totald de concentrare, a se simli incordat, a considera tofui de ne-
suportat, a nu se putea suporta pe sine insugi, plictiseald, a fi deranjat
de propria pedanterie, a se purta nedrept, comportament nepoliticos,
agresivitate, tulburXri ale contactului interuman, nelinipte interioari,
lipsa de energie, a nu putea sd incepi nirnic, demararea de proiecte inu-
tile, excluderea elementelor sufletegti. Tulburdrile vegetative gi soma-
tice intdlnite aici sunt: palpitafii, dureri cardiace, sentiment de epuiza-
re fizicd, pierdere a apetitului, uscdciune a gurii, dureri de stomac,
tulburiri ale somnului, dureri de cap, hipertensiune arteriald, disfunc-
fii sexuaie (de exemplu ejaculare precoce gi lipsa de orgasm).
Tipul de succes Tipul obiectual Perfecfionistul
Tipul
performerului sexual
Scepticul intelectual Superstifiosulbigot
Fornteletipului rlerelaliesecundar
3. Tipul legiturii duble
Capacitifile primare gi cele secundare sunt accentuate in mod dife-

rit. Felul in care acest tip dezvoltd relafii cu realitatea sa este unul cu-
rent. Fixafiile sunt mai pufin durabile pi se schimbd intre ele. Acestei
care Pen-
dinamici ii este caracteristicd o anumiti tensiune interioard,
ataia-
tru unii poate deveni de nesuportat' Acest liP lllt$",o'? Ttt: liber-
infantild dorinfa de
ment gi detagare. Atitudinea dêagteptare 9i
de
tate se anuleazd reciproc ai induc tot mai mult sentimente
al schimbului intre diferitele nevoi,
culpabilitate. Apare urif"l ,rn ioc
pru.rr* ."u o ,ii.."titifii ca impunere a propriilor interese 9i cea a po-
iitelii ca inhibare a agresivitdlii.
ori de
Persoanele de referinfd nu sunt convinse de cele mai multe
spune:
sarcina lor sau nu se pot pune de acord irtre ele' Mama "Sper
alt-
cX gtii ce ai de fXcut. Nu iii spun cum.s[.rezolvi aceastdproblemi'
'mi-ai
pdrinlilor este ca-
fel putea face r"prog.r.im ai tdrziu" . Atitudinea
pe de o parte sd igi aiute copi-
racteriza'td de ambivalenla: ei incearcd
a9a curn am
lul, in sensul tipului naiv, in acela9i timp insd se 9i retrag,
putut observa ilr cazul tipului orientat secundar:
,,Mami,cee cu tine?"
pan-
Mami, tu vrei ca eu si md joc afard' Dacdimi murddrescinsd pufin
tofiigihainele,mdcerfi.pinuaiterminatbinesdmicerliciimipiofericio.
colatd.NugLiuceecutine(fetifi,inv6rstideganicuproblemedeconcen-
trare gi ablutomanie).
Dorinfele instinctuale ale copilului nu sunt tratate cu consecven-

refe-
gi. Coexiiti pareri 9i atitudini diferite din partea persoanelor de
tatdl are o pdrere-diferitd fafd de mamd'. pirinlii
ilrrla. O"
"xemplu, nesigurd pe
fali de bunici iu, ,.,u din persoanele de referinfi este
cu du-
,1.r" i"rXgi. Copilul invali sh se foloseascd de aceasti situafie
avantaje in acel
blu sens. El se orienteazd cdtre Persoana care ii oferd
impotriva celorlal-
moment gi intdrata persoanele de referinli unele
un.individ
te. Se dezvoltd prin L.mu." o atitudine nesiguri, prin care
in funclie de circumstanlele- socia-
adopti cAnd o pe."r", cAnd o alta,
ii fi greu si aibd o atitudine clari sau si ia decizii.
i"
"iirt""t". "u
Aceastd lipsd in luaria deciziilor devine vizibild in supraincircarea
ca-
emogional5, care poate avea urmiri psihice sau fizice' Manifestiri
racteristice acestui tiP sunt:
Potsdfac totul de unul singur, totupiaiutd-md'
Vreau,dsr defaPt nu areau.
Mi_e nepldcui ,a *a ajuli, dar nici nu lmi conainesd md lagi singur.
se
Educalia oscileazi intre dreptate 9i iubire. Mijloacele de educafie
in ciuda faptului cd se contrazic in triirile pro-
schimbd intre ele, adesea
dubld in
,r."t" copilului. Cel mai acleseapoate fi observati o legdturd
ceea ce piivepte capacit5lile primare 9i secundare'
Tipuri de reaclie - Concepte - Neinlelegeri 177
Tipul nesigur (Tipul-Hamlet): Lipsa orientdrii clare in atitudinea

pdrinfilor se reflectS in copii printr-o pozllre atitudinali indecisx. Ast-
iel de oameni analizeazd mai tArziu atAt de mult, incAt nu mai apu-
cd si aclioneze, ceeace dovedegte o capacitate decizionald foarte re-
dusd. ,,Nu gtiu ce este adevdrat 9i ce este fals". Dispozifia lor este
subordonatd unor oscilafii puternice. Azi se simt ,,high" 9i mAine
,,down".
,,imi cunoscintr-adeadrsofia?"
,,So[iameamd batela cap siptdmAniintregi numai pentru a-i lua rochia
careii placeei. Dupd ce in sfirpit reugegtesd md induplece9i ii cumpir ro-
chia,trebuiesd aud iar mai multe sdptimdni in pir daci a fost cu adevdrat
bine sd ipi cumperetocmai acearochie in aceaculoare,dacdnu ar fi fost mai
bine si fi mersintr-un alt magazin,dacdnu ar fi existatpoate9i rochii mai
ieftineetc.Nu mai pot sd aud toateastea.Daci insi rochiaar fi fost vandu-
td altcuivapAndsd o poatd cumpira ea,atunci sunt sigur cd mi-ar reprola
ci nu i-am indeplinit visul viefii ei ;;i apamai departe" (contabil,in vArsti
de 38 de ani).
Tipul detensionirii: Dacd in situafia legdturii duble ponderea le-

gati de performanfi este relativ puternicd, se ajunge la o anumitd
formi de depresie, denumiti in literatura germane cu termenul de
nevrozd de detensionare. Cineva care se strdduiegte mult sd impli-
neasce un anumit obiectiv ajungAnd in cele din urmd sd il atingd,
cade apoi intr-un ,,gol" emofional 9i intr-o stare de nemul;umire. Pen-
tru cd ei nu cunoagte motivafia inconptientx, va evada in alte activi-
tdli noi. Evolufia sa profesionald demonstreaz6' - ca echivalent pen-
tru conflictul psihic - o schimbare a locului de muncd chiar 9i atunci
cAnd nu existd o stare de nemullumire deschisd fafi de acel serviciu.
Acest comportament este bazat pe o identificare bipolard, in care un
pol il reprezinti normele de performanf5 sociald, iar celdlalt, dimpo-
trivi, dubiile incongtiente gi reprimate privitoare la aceste norme le-
gate de performanfi.
,,Ecortptientdsoliameade cumsepoartd? "

,,Sofiamea se poartd uneori intr-un mod complet de neinfelespentru
mine. Zile in gir se afld intr-o dispozifie depresivd,sti intinsd in pat ;i bea
alcool.Apoi dintr-o datd se schimbi la 180de grade gi incepe si deretice
prin casi ca o nebuni. Tofi trebuie atunci sd ioacedupd cum cintd ea ;i
dacdnu se intAmpldacestlucru, se enerveazdfoarte tare.Acesteepisoade
nu dureazdinsd prea mult. Apoi esteepuizat5,se agazdin pat ;i bea din
nou alcool.Nu ptiu careparte e mai rea:cAndbea sau cAndne faceviata
un calvar cu mania ei de a face curdfenie" (intreprinzdtor, ln vArstd de 50

de ani).
Tipul stegulefului: Ceea ce noi denumim tipui dublei legdturi este

descrii in limbajul popular privind domeniul comportamentului social
prin expresia ,,ca un steag in vAnt"' Ace'ti oameni se imp,un ir-rexterior
iu petrou're pragmatice, care gtiu exact ceea ce vor. Insi, adeseori in spa-'
tele acestei aperenfe se ascunde un sentiment de nesiguranfd. A-9i spu-
ne propria plrere sau a avea curaj sunt acliuni intreprinse numai la in-
ceput. Apoiatitudinea se schimbd rapid. Daci se sch-imbdraporturile de
pnt"re, s-eschimbd gi tipul stegulefului odatd cu eie. El are insd intotdea-
una suficiente rezerve interioare, pentru a-gi putea schimba din nou pd-
rerea in contextul unui nou schimb al puterilor pi pentru a argumenta in
mod plauzibil aceastdschimbare. structura tipului legdturii duble se ma-
nifesta la politicienii activi prin faphri cd, pe de o parte, ei accentueaza
dorinfa de pace gi armonie, pe de altd parte insd fac tot posibilul pentru
a o periclita prin livrdri de armament etc. o fari este distmsd pentru a fi
apoi reconstruitd pi reparatd printr-un ajutor economic generos. Structu-
ri de baze a tipului stegulefului este realizati in mai multe forme:
,,CeIcarenu areasdascultetrebuiesdsimtd'
,,Am incercatsd il iau cu binigorul. I-am trimis mai multe inptiinldri prie-
tenoase,dar nu a reacfionat.Apoi am ajunsla capdtulrdbddrii 9i l-am ame-
ninfat cu avocatul.Rispunsul sdu a venit prompt gi a fost dispus sd i9i achi-
te datoriile. Ca gi cum acestlucru nu ar fi fost posibii 9i inainte" (om de
afaceri,in vArstdde 38 de ani).
Tipul detensionirii sexuale: Nu arareori, el prezintd atitudinea a

ceea & noi numim moral5 dubld. Avem aici de-a face cu doud grupuri:
Primul grup il constituie tipul tacitumului, al moralistului sever care
insd face ceea ce vrea el atunci c6nd nu se mai simte obligat vizavi de
rolul sdu social. in tlmp ce acasd o face pe soful moralist gi tradiliona-
list, seara se duce pe ascuns la bordel. ln timp ce condamnd i:r mod des-
chis masturbarea, el insugi se mastwbeaziin faia imaginilor pornogra-
fice; ir timp ce se considerd lipsit de impulsuri sexuale anormale, se
dedd la anumite perversiuni. Le explicd celorlalfi cd sexualitatea nu este
o problemd dacd gtii sd te detapezi de ea, dar acasdigi impline9te la ni-
velul fanteziilor scenariile interzise in viafa reald. sofia care cere de la
soful ei absolutd fidelitate gi care se pretinde frigidd in fafa lui il are
drept prieten. Normele sociale sunt recunoscute gi accentuate in exte-
rioi pfin acelapi timp sexualitatea ipi gdsepteventilul printr-o viali du-
bld sau in domeniul fanteziei.
Al doilea grup este grupul persoanelor care simuleazd sinceritatea.

Acestea vorbesc deschis despre orice pi se poartd ca ;;i cum nu ar exista
nici un fel de lirnite pentru ele. hr ciuda acestei atitudini jucate, astfel de
tip este ir-rcdrcatin interiorul siu cu puternice inhib4ii gi sentimente de
culpabilitate, care ii fac imposibila trdirea cu adevdrat liberi a sexualiti-
fii. in fala prietenilor gi a cuno;;tinfelor se laudi: ,,Aseari am cunoscut o
fatd gi doud ore mai tArziu m-am gi culcat cu ea". ,,Femeia de acolo pare
si ifi plac5, eu ;un avut deja o micd aventurd cu ea, adicd ea a vrut, dar
mie nu mi-a trebuit aga ceva". In realitate insd, aceste enunfuri sunt iipsi-
te de orice temei. $i in cazul femeilor lucrurile sunt asemdndtoare:ele flir-
teazd in mod evident, dar cdnd bdrbahrl vrea ceva mai mult, este imediat
refuzat. Ele descriu in fafa prietenelor simplele dialoguri inofensive avu-
te cu diferifi birbafi drept promisiuni de cdsdtorie sau nopfi de iubire pa-
sionald. pi in aceste cazuri existi o dorinfX de adaptare la normele socia-
le, adicd la cerinlele legate de performanfd, valabile pi domeniului
sexualitdlii. Pretinzi cd epti pe deplin deschis pentru a ascunde in cele din
urmd propriile inhibifii pi angoase. Sunt bagatelizate problemele sexuale:
,,Mddescurc foartebine"
,,Pur gi simplu nu infeleg de ce vd preocupafiatdt de mult de sexuali-
tate.Problemanici nu e atit de mare.in oricecaz,eu md descurcfoartebine
cu sexualitateamea" (academician, in v6rstd de 42 de ani).
Este pus astfel sub tdcere faptul cd, in spatele acestei atitudini juca-
te, se aflS probleme care au produs de-a lungul anilor multd suferinfd.
Chiar daci unora le-a reupit cu mult efort reprimarea sexualiti,tii, in ori-
ce caz majoritatea a eguat in aceastdincercare^.Ies la iveali aici gi punc-
te de vedere agresive: ,,Sexul este o porcdrie! In locul vostru mi-ar fi ru-
pine. Pe vremea noastrd nu existau asemenea porcdrii".
Adesea apar probleme sexuale, care nu sunt congtientizate ca atare,
ci sunt puse pe seama serviciului gi a celor din jur. Caracteristice in acest
sens sunt incapacitatea sau amanarea in luarea de decizii:
,,Cand o sd termin specializarea..., cdnd voi avea o pozitie asigura-
td..., c6nd voi avea mai mulfi bani..., cAnd va fi gata casa..., atunci vom
putea si ludm mai ugor decizii."
Daci egti cdsdtorit, ifi dorepti sd fi rdmas mai degrabi celibatar,plAn-
gAnd dupd libertatea pierduti. Observdm astfei cazuri curioase in care
doi oameni se cdsdtoresc,i;i dau apoi seama ci nu pot trdi impreuni
cXsdtorili, divorteazi, rcalizeazd.cd nu pot trdi nici divorfafi, 9i triiesc
in cele din urmd impreund ca intr-o cdsnicie, insd clivorfafi.
Caricaturile iubirii reieritoare Ia legdtura dubld: ,,Iubirea drept confor-
mare"; atunci cAnd crezi cd trebuie sX acfionezi exact in conformitate
cu ceilalli, preludnd normele de grup gi adaptAndu-te, fird a fine cont

de nevoilc individuale. ltr ,,iubirea ca eliberare" ia nagtereun cerc vi-
cios: pentru a evita tutela pirinfilor, este cdutatd in timp foarte scurt o
relalie de cuplu. Relafiile sexuale sunt consumate din perspectiva con-
firmdrii desprinderii de pdrinfi gi, de multe ori, din incdpdfAnare' De-
osebit de calacteristicd tipului dublei legdturi este ,,iubirea ca nivela-
re", in care sexualitatea este utilizatd ca mijloc de a dovedi in fala
propriei persoane gi a celorlalli cd partenerul nu este in nici un fel su-
p".ior. ,,Noi nu ne putem duce de nas unul pe celilalt. Nici soful meu
nu este un geniu".
,,Iubireaca solufie salvatoare" rezult6' din experienla faptului cd in-
he dorinfd pi implinirea ei existi o pripastie. Chiar dacd ir cele din urmd
te declari mulgumit cu ,,vrabia din mdnd", rdmAn undeva resentimente
care se referi la prestigiul partenerului. lmposibilitatea atingerii idealu-
lui devine sursd a nelinigtii interioare. In ,,iubirea ca joc de-a doctorul",
relafia intimd de cuplu devine nu arareori cAmp de luptd al analizei re-
ciproce privitoare la sine gi la celdlalt. Partenerul este pus in situafii con-
Rlituate in care el trebuie si reacfioneze astfel ir:rcAtsx intre in ,,colima-
torul" celuilalt. Precum acea solie care ii cumpdrd sofului ei doui
cravate, ca apoi, c6nd acesta poartd una din ele pentru a-i face ei-o bu-
curie, sd il intrebe indignati: ,,Nu cumva cealalti cravatd nu ifi place?"
Ceea ce in afari poate pdrea iubire, la o analizi mai atentX se dove-
degte a fi de fapt mild. Teama ci partenerul ar putea sd i9i facd ceva,
sau cd ar rdmAne singur, cd a fost tratat pe nedrept sau cd ii pofi adu-
ce un mare noroc unui biet om, conduc la un autosacrificiu generos. Iu-
birea devine aici institutie de binefacere. Din acest motiv s-a culcat o
femeie in vArsti de 28 de ani cu fratele ei handicapat fizic,.pentru a
simfi 9i el ce inseamnd sd triiepti".
,,Noroculdea aueadoudfemei"
,,Sofiamea se poartduneori de parcdar fi o actrifd,machiatd9i total ex-
hravaganti.Alteori umbld desculld pi imbricatd in blugi decolorafi.Am sen-
fimentul ci m-am insurat cu doud femei diferite. De altfel, nu imi place nici
una, nici cealalti.Ceva la mijloc ar fi tocmai potrivit" (angajatin vArstdde
35 de ani).
Tipul indiferenfei: Acest tip manifestd adesea fald de confinuturi-

le religioase o aversiune ambivalenti. Pe de o parte are un punct de ve-
dere ciitic fafd de religie, pe de alti parte insd nici nu poate renunfa de-
finitiv la ea. Evenimentele marcante, precum pierderea unei rude
apropiate sau accidentele, activeazd conflictul p6nd atunci ascuns, du-
cdnd la rafionalizdri. Enunfuri Precum ,,De ce permite Dumnezeu ma-
nifestarea RXului?", sau ,,Cum de se ajunge la rdzboaie in lume daci

existd tm Dumnezeu?" caracterizeazd aceastX atitudine. Pe de o parte
existd dorinla de a schimba confinuturile religioase gi ideologice mog-
tenite sau cu potenfial de imbundtdfire, acfiune in care respectivul tip
chiar se implicd, neputdndu-se insd separa, pe de alti parte, de tradifi-
ile invifate. Acestui tip ii aparfin persoanele interesate necondifionat
de noutdfile manifestate in sfera religiei, dar cirora le lipsegte consec-
venla: degi s-au decis pentru o anumitd direcfie, sunt totugi in conti-
nuare labile. Igi schimbi atitudinea mai pulin din cauza necesitdfilor
obiective, cAt in baza autoritdlii mediului lor inconjur5tor. Astfel, nu
trebuie decAt ca cineva sd spund: ,,Cum afi putut sd le facefi pdrinfilor
dumneavoastrd apa ceva, gi anume sd abandonafi religia lor de origi-
ne?" pentru ca ei sd ipi pund alegerea la indoiali. Tipul acesta prezrnti
slibiciuni in capacitatea de a deosebi intre ceea ce este esenlial ;i nee-
senlial intr-o religie, respectiv intr-o comtrnitate sau intre membrii unei
comunitdti.
Rezumat: Tipul dublei legdturi corespunde in linii mari structurii

nevrotice isterice. Oamenii afectafi de aceasta trdiesc fird a avea un
punct de referinld ir viafd gi o orientare interioard solidd. Pot fi con-
dugi din exterior prin oferte de moment gi posibilitXfi noi, apdrAnd in
fala lor inpipi gi a celorlalfi ca persoane imprevizibile. O reaclie de eva-
dare tipicd tipului dublei legdturi este eaadareain boald. Ea sebazeazd.
in mare parte pe experienle legate de invdfare, in care este implicatd
imitalia. Autoimitafia este firvdlatX conform urmdtorului model: Copi-
lul este rdcit pi ingrijit de citre mamX sau o altX persoand de referinfi
irtr-un mod cu totul intens pi atent. Copilul, care inainte de a fi bolnav
se simlea coplegit de circumstanlele exteroare, precum activitatea pro-
fesionald intensd a persoanelor de referinfd, rivalitatea dintre frafi sau
accenfuarea de cdtre mami a ordinii gi a supunerii, face acum experien-
fa: c6nd sunt bolnav reprogurile inceteazd.,e linipte, devin centrul aten-
fiei gi primesc toatd atenfia pe care mi-o doresc de mult. Aceasti expe-
rienfd acumulatd in copildrie reapare ori de cAte ori trebuie depigite
situafii problematice: mama mX cearti, mi-e fricd de un anumit exa-
men, trebuie sd md ocup de musafiri nepl5cufi, sau trebuie si merg in
vizitd la oameni pe care nu imi doresc sd ii vdd. Atunci solutia salva-
toare rdmAne evadarea in boald. La imitarea ceiorlalli se ajunge atunci
cAnd copilul experimenteazd, retragerea mamei atunci cAnd existd cer-
turi in familie, acuz6nd dureri de cap gi migrene, fiind ldsatd in pace gi
chiar ingrijitd de cdtre tatd. Copiii trebuie si menfind ordinea gi curd-
lenia in casi, pentru cd ,,mama este bolnavd". Aceasti experienfi de-
vine model de invXfare. Se dezvoltd astfel urmdtoarea asociere, in mare
parte incongtientd: ,,Atunci cAnd apar anumite probleme in viafa mea

p" care nu le pot rezolva, cAnd trebuie sd fac fafi lucrurilor neplicute,
atunci mi imbolnivesc (precum mama mea) pi pot conta pe atenlia pi
ajutorul primite din exterior". Acest modei de reacfie devine indepen-
dent de-i lungul dezvoltdrii, astfel incAt in cele din urmd nu mai ai de-
loc accesla cauze gi la mecanisme. Pacientul merge de la medic la me-
dic, este tratat cu medicamente, trimis la bdi etc., fdrd sd apari insd
ameliordri esenfiale. Aclultui cultivd in continuare experienfele care il
pot ajuta sd igi menfind avantajele dobAndite din boald. Nu doar pa-
iientul, ci pi persoanele din jurul sXu acfioneazi cu predilecfie dupi
modelul legdturii duble:
,,Eu9i ceilalli"
Un pacient,ce sufereade o tulburare digestivd,se pl6ngea:,,Acum cd
mi-e rdu, tofi se ocupd de mine: sofia mea,colegii mei Pi mai Ptiu eu cure.
CAnd eram insi foartestresatgi nu mai gtiam incotro si o iau, tofi erau pe
capr.rlmeu" (om de afaceri,in v6rsti de 47 de ani).
Tipul legaturii duble ocupd tot spafiul existent intre cele doud ex-
treme ale tipurilor naiv-primar gi secundar. Simptomatologia sa pare
foarte complexd, 9i ingeldtoare; tulburirile psihice pi psihosomatice
se suprapun reciproc, astfel incAt s-ar putea vorbi chiar despre o du-
bld legiturd a simptomatologiei. Problemele psihice sunt: indecizie;
a nu se putea suporta; a se purta nedrept; iritabilitate; a nu se putea
inlelege cu sine insupi; dispozilie variabild, uneori dublata de depre-
sii; a se simli inhibat; oscilalii zilnice ale dispozifiei; atenlie scdzutd
sau inexistentd; a face o mie de lucruri in acelagi timp; a spune sau a
face lucruri pe care apoi si le regrete; a merge fdrd nici un scop de
colo colo. Tulburdrile aegetatiaesi psihosomaticesunt: sentimente de de-
presie, insuficienfd respiratorie, sentimentul cd se opresc,bdtiile ini-
mii, tahicardie, furnicituri in brafe gi picioare, senzafii de epuizare,
dublate de suprareactivitate, oscilafii vizibile ale stdrilor afective, tul-
buriri digestive, senzafii de ameleali, menstruafie neregulatd, du-
reri reumatice.
Tipul-Hamlet Tipul detcnsionirii Tipul stegulefului
Tioul
Tipui indifercnlei
detcnsionlrii sexuale
Fonneletipului dubleilegdturt
2. Concepte9i mitologii
Este o sticli pe iumitate plini sau pe jumitate goali?
Atitudinile cu priaire la capacitdlileactualepi Ia mijloacelecapacitdlilor
de cunoa;tere gi de iubire sunt concepte aflate in spatele comportamentu-
lui unui individ. Situafiile conflictuale existente in relafia de cuplu pot
fi descrise drept conflicte irtre modelele axiologice care se resping re-
ciproc. Aceste modele de evaluare sunt relativ stabile in calitatea lor de
atitudini gi modele de comportament. In mdsura in care ele se referd in
mod direct la un comportament, noi le denumim concepteactuale.
e oopsitgardul,induntru-ileopardul"
,,At'ard
Caoacititi actuale Eu Partener
Ordine ,,Eu sunt de pdrere ,,Soful meu conside-

cd o locuinfd trebuie rd cd locuinla trebuie
si arate in aga fel insd arate ca intr-un ca-
cAt sI se vadd cd lo- talog"
cuiesc oameni fur ea"
(gospodind in vArsta
de 39 de ani, dificul-
tili in cisnicie, de-
presii)
In acest caz existi concepfii legate de ordine care se resping reciproc;

ele au fost cele care au condus la conflictul familial gi la divergenle ul-
terioare.
,,Soful meu nu miroasebine"
Capacitdfi actuale Eu Partener
Curdlenie ,,Apa este elementul ,,Soful meu nu cu-

meu. Dacd nu md noagte apa gi se spa-
pot spdla de mai ld cu multd nepli-
multe ori pe zi, nu cere. Adesea, el inhA
md simt bine" (sofia cu murddria pAnn gi
in vdrsti de 51 de in pat".
ani a unui acade-
mician)
184 Nosstat Peseschkian
Ambii parteneri au propriile sale concepte privitoare la curifenie,

pe care fiecare dintre ei le consideri a fi firepti, corecte 9i logice din
punct de vedere obiectiv. Curdfenia inseamn5 pentru femeie: igiend,
ipirare de boli, improspdtare. Curdfenia pentru sof: mai pulin impor-
tinti, un ho! de timp, ,,pufini murddrie nu omoard pe nimeni", ,,du-
gurile dese d5uneazi pielii".
Concepfiile diferite legate de curifenie se indreaptd 9i cdtre anumi-
te forme ale comportamenfului privitor la curdfenie:
,,At'aceduVsaua facebaie?"
Capacitifi actuale Eu Partener
Curatenie ,,Trebuie si faci baie in ,,Mie imbiiatul i-n cadd

cadd cu api caldi, ca mi se pare deosebit de
si pofi indepdrta toatd scArbos. Stai acolo
murddria de pe corp: pAnd la urmd in pro-
nu devii cu adevdrat priul jeg. Prefer dugu-
curat decAt folosind rile reci. Mama mea
apd caldd gi sdpun" spunea mereu: du;;ul
rece te face rezistent"
(academician in vdrstd
de 58 de ani)
Prin acest exemplu, devine clar faptul ca soful nu prezinti un defi-

cit cu privire la curifenie, adicd el nu este murdal, ci are anumite con-
cepfii ?oarte precise legate de curdfenie. El le poate justifica prin argu-
mente plauzibile, la fel cum gi sofia sa poate justifica prin.argumente
propria sa concepfie privitoare la curdfenie. Fiecare din cei doi face apel
iu .igi,_,t"r"ca maitor al perspectivei sale, amAndoi consider6nd ci dis-
pun de unicele argumente corecte, ceea ce nu face decAt sd adAnceascd
neinlelegerea.
C6nd o femeie se plAnge: ,,Soful meu este dezordonat", acest enunt
spune ceva atAt despre bXrbat, cat 9i despre femeia care i9i exprimi
aieasti pirere. Conceptul care se afld in spatele acestei plAngeri poate
fi limitai la agteptare;-,,Dacdar fi numai un pic mai ordonat, a9 fi mul-
cam a9a: ,,Ordinea este
fumitd". Poate fi totugi 9i mai general 9i suna
ioarte importanti in via!i". Aceastd propozifie reflectX un conceptde
bszd carc icoperi domenii extinse ale comportamentului 9i intregul sis-
tem al personalitdfii individuale. In acest caz, Propo,zilia ,,ordinea este
foarte importantd in viafd" devine un concept care determini compor-
Concepte - 18 5
Tipuri de reacfie - Neinfelegeri
de la
tamentul unui individ, precum 9i apteptdrile pe care acesta le are
gi de la ceilaigi. Am putea Jd descriem acest proces ca fiind
sine irsugi
unul de generalizare
Totupi generalizarea legati de un astfel de concept se poate extm-
ci o
de multmii mult. Ea nu include numai un singur gAnd general'
multitudine de astfel de generalizxri, care iFi au toate rXdicina-comu-
ni in conceptul de bazd. Cu alte cuvinte, cineva al cdrui concept debazd
poate fi deicris prin enunful ,,Ordinea este foarte importantd in viafd"
fi re-
le va deosebi in multe privinfe de cineva al cdrui concept poate
vor spune oamenii?". Cineva care crede in motoul
dus la intrebarea ,,Ce
optimist ,,Ia-o ugor" ,ru urlu alte modalitdli de rezolvare a conflictului
rala ae o alt5 persoand care reaclioneazd cu resemnare in fafa succese-
de
lol sa,-,a egecurilor, folosind propozilia ,,La ce bun?"' Conceptul
bazi descrie astfel formele prin caie cineva reacfioneazi ir:r fafa conflic-
telor, stabilind ir mare parie modalitdfile acelei persoane de a rezolva
conflictele existente.
Conceptul d.ebazd,reprezintd astfel un sistem de referinfd cuprin-
zdtor, incadrut ciruia noi evaluim propriile noastre trdiri personale.
De cele mai multe ori coexisti mai multe concepte debazd, care se pot
gi contrazice in acelagi timp. Cel mai,simplu exemplu in_acest.sensil
ve-
constituie oscilafiile de dispozilie, unde nu se schimbd informaliile
cirora noi le atri-
nite din afari, ci evalu5rile gi sistemele de referinld
buim aceste informafii' Din conceptul ,,Eu sunt cel mai tare" apare con-
va fi
ceptul ,,Eu sunt,n ratat" 9i inveri. Un eveniment legat de succes
in mod diferit din aceasti perspectivd' Unii vor pune eveni-
"',rul.rui
mentul in seama propriilor capacitdfi, viz6nd in el r-rnsucces extraor-
dinar; conceptul pesimist va afunge ir anumite circumstanle la co.clu-
zia: ,,Nu eri atdf de important pAnd la urmi gi cine gtie daci este cu
adevXrat aga de bine"'
Concep'tul de bazx reflectd conflictul debaz| intr-o formd mai con-
centratx: trecutul individual legat de procesul de invdlare ;i tradiliile
mogtenite. Nu se bazeaz6,astfel pe o decizie luata de bun5voie, ci i9i
are originea intr-o evolufie, pe care noi dorim sd o descriem prin con-
ceptulie ,,mitologie colectivX sau individual;". Mitologiile sunt pe de
o parte concepte Aebaz6., cristalizdri ale atitudinilor, pe de_altd parte
ele sunt concepte desprinse de individ 9i ajunse la stadiul de realitili
sociale in comunicare gi in tradilie. Astfel de mitologii ies la luminx
forme de manifestare: lozinci (politefea), pro-
'verbe multitudine de
printr-o
(a trdi gi a-i lisa gi pe ceilalli si trdiascx), imagini in cuvinte (Fie-
care noapte intunecati are un final luminos), filosofii 9i povegti, meta-
fore, paiabotre, fabule gi paradigme Da1 gi situafiile-model trdite pot
preluu rolul de concepte.-Enunful ,,La fel ca tatil meu" include o serie
de situafii care au devenit concept prin calitatea lor de modele imita-

bile sau respingitoare. De asemenea, muzica este purtdtor de concep-
te. Stilul muzical dob6ndegte astfel o irnportanld psihosociali devenind
semn caracteristic al diferitelor puncte de vedere. In acest sens, muzi-
ca clasici ar aparline clin punci de vedere structural unui concept adult
sau parental, pe c6nd muzica beat, soul gi folk conceptului tinerilor. pi
conceptele colective, de exemplu conceptele etnice 9i nafionale, i9i pot
gdsi exprimarea in anumite tipuri de muzicd, respectiv de folcior. Mu-
zica se referi prin natura ei la simpri, intuifie pi astfel de emofie, avAnci
o sumedenie de efecte asupra sferei afective pi asupra dispozifiei: poa-
te incita, genera agresivitate, mijloci un sentiment de solidaritate, pro-
oo.u ,".rt-i-entahJm, relaxa, linigti gi adormi. in orice caz, efectul mu-
zicii depinde in mare parte de caiitdlile de referinld ale atitudinii
asimilate gi, astfel, de concept:
,,Fiecare cu aleIui'
,,Mi-ar pldceafoartemult si md mut de acasi.laicd-miu devine din ce
in ce mai insuportabil.Mi-am pus sd ascultla combini o muzici foartemi9-
to gi am dat-o la maxim, ca sd md pot bucura de ea pe bune. insd norocul
meu nu a durat prea mult. Tataa intrat in camerdgi a inceputsd faci pe ra-
lionalul... Cum ci beat-ul ar fi ingrozitor de monoton,cd ar provtrcastres,
cd ar duce la tulburdri de auz gi in generalcd ii instigdpe tineri 1aviolenfd
gi alte prostii de genul dsta.Ar trebui sd ascuitMozart in schimb.l-am spus
foarteclar cd nu e genul meu gi ci nu pot sd sufdr muzica aia ingrozitoare.
$i astfel s-a terminat cu linigtea de la noi de acasd"(elev in vArsti de L7 ani,
problematici generafionald).
Nevoii individuale de mitologie ii vine in ajutor mitologia colecti-

vi: ea a formulat deja ceea ce individul irvald ca fiind adevdrat sau fals,
lipsindu-i insd uneori cuvintele: ,,M-am bucurat in interiorul meu
atunci cdnd am citit: tinerii suferi mai pulin de pe urma propriilor gre-
geli decAt de pe urma infelepciunii bitrdnilor. Md ung la suflet aceste
cuvinte ale bdtrAnului Vauvenargue".
Conceptul debaz6,, care se referi aici la relalia dintre generafii pi la
perspectivele ei, este concentrat in enunful istoric, care rezumd printr-o
propozilie ceea ce vrea sd spuni gi individul insu9i gi ceea ce reprezin-
td motorul propriului sdu comportament. Noi tofi dispunem de astfel
de mitologii, adici de concepte de necontrolat din punct de vedere con-
gtient gi de sisteme de referinfa mai cuprinzdtoare, care determini po-
sibilitdfile noastre. Nu doar pacienlii sau terapeulii au concepte. Fieca-
re institufie terapeutici, fiecare teorie psihoterapeuticd pleacd de la
anumite premise corespunzitoare conceptelor. Intr-o formd generald,
teoriile sunt dependente de perspectivele asupra lumii, de imaginea

asupra omului gi de ideologii.
totugi, ,rru."i" raster al ideologiilor este uneori prea pufin diferen-
mai mici, care oferd o
fiat. Pot fi gasite concepte gi in unitdli teoretice
anumitd *-odulitut" de in;elegere a unei situafii sau constatdri. Din
aceasth perspectivx pot fi vSzute de exemplu prescripfiile.de
-interpre-
tare con?orm cirora este explicat comportamentul uman de cdtre dife-
ritele direcfii psihoterapeutice. Nu existi psihoterapie lipsitd de con-
cepte. PremiJele nu pot fi acceptate tacit, dacd nu se dore9te ca
psihoterapia sd ajungx in periculoasa apropiere a manipulirii. Ceea ce
ie ingelegêprin concepte precum schimbare de atitudine, flexibilitate,
fixafie, uirilateralitate, generalizare etc. se referl in cele din urmd la mi-
tologia individuald gi ia conceptul teoretic. Psihoterapia trebuie si se
pr"o.".rrp" deci de aceste mitologii, dacd ea nu doregte si se limiteze,
prinsd in propria-i mitologie, numai la tratarea a mereu noi simptome.
scurtcircuitul pe care l-ar putea provoca aceastxlimitare, 9i anume pre-
tinderea unei demitologizari totale, este de asemeneaexpresie a unei
parfialit5fi. Fiecare comportament ;;i fiecare atitudine se afli in cadrul
unui anumit concept debaza' Apadar, intrebarea se pune, altfel: CAnd
gi in ce condiJii se iransformx conceptul de bazd intr-un focar conflic-
tual?
Un pacient in vArsti de 56 de ani intrase in tratament psihoterape-
utic din cauza putemicelor atacuri de panicd pe care le avea. Noaptea
se trezea speriat, visa cd ii fuge pimantul cle sub picioare, cd e cutre-
mur gi ci el insupi se finea cu toati puterea de podea, pentru a nu ci-
dea intr-una din cripiturile adAnci produse de seism'
Aceste atacuri de panicd ar putea fi tratate in mod convenfional; de
asemenea,ar putea fi extrase elemente clare cu ajutorul cirora_sd poa-
td fi analizat visul pacientului. Fundalul concret al angoasei il consti-
tuia reprezentarea con{orm cireia tot ceea ce pacientul dobandise panx
in acel moment, ceea ce el insugi denumea drept baza existenfei sale,
ar fi putut fi pus la indoiald din cauza schimbdrilor de naturd socio-po-
liticd, el pierzandu-gi astfel fundamentul existenfei. Mitologia sa suna:
- tip secundar, cri-
,,Dacd ui."rro, egti cineva". Acest concept debazd'
terii ale stimei de sine, adicd succes /Hdrnicie/Performanfd /Chibzuin-
- igi pdstra avantajul atAta timp cAt afacerea mergea ascendent. in
fd
momentul in care dezvoltarea ei nu a mai fost in conformitate cu con-
ceptul valoric personal, s-a ajuns la simptomatologia de angoasd'
Cum aratd deci un traiament careline cont de conceptulde bazd,de mi-
tologia indiaiduald si de ceacolectiud?Conceptul d9\a.zd al fiecdrui oni
nu poate fi principial fals. Pesimismul poate fi la fel de ?ndreptdfit pre-
cum optimismul, o atitudine cinici poate fi la fe1 de bine argumentati
precum una accentuat indiferentd. Ceea ce duce la conflicte este unila-

ieralitatea gi exclusivitatea cu care este impusd mitologia individualx.
Din aceasti perspectivd, gi conceptul ,,totul este relativ" poate deveni
o mitologie ilar generalizatd (tipul dublei legituri)'
Sarciria psihoierapiei nu este aceeade a rdspdndi-un.si1gul concept
-
valabil. Conceptul terapeutic ,,Eu sunt ok, tu epti ok" indeplinepte
- toate pre-
excluzand fundalul rrn plc diferit al analizei tranzaclionale
misele unei mitologii piihoterapeutice. Ce se intdmpld insd atunci c6nd
eu insumi mX siml foarte ok, dar partenerul meu dovedegte anumite
trisdturi gi moduri de comportament pe care eu, cu toati bundvoinfa
din lume, nu le pot considera ok? in acest moment mI aflu intr-o po-
ok, tu esti ok"'
' perdantd cu conceptul ,,Eu sunt
zifie
Piihoterapia poate iezui,cu cugetul impdcat, un lucru: pi anume de
a prezenta conceptul pacientului, mitologia sa individuali, conceptele
diferenliate gi aliernative. Chestiunea privitoare la ce este corect sau
gregit se afli in spatele chestiunii legate de factorii care duc la anumi-
ie urmdri gi de premisele care condifioneazi o mitologie. O explicalie
in ceea ce privegte mitologia individuala o oferi rdspunsul,la ir:rtreba-
reu, i., ce mitologie colect]v5 crezi 9i cu ce viziune asupra lumii, filo-
sofi, intemeietoriai unei religii, ideologie, scriitor sau contribulie Ptiin-
Aceasti chestiune are pi o importanfa
fificd te identifici cel pufin parlial?
ierapeutici, cici conceptul de bazd ales nu este de neschimbat. Ba, mai
l-rr,rit, necesitd o confirmare permanentd, fie cd depinzi dc anumite
"l
experienle care ifi intdresc conieptul personal, fie ca te sp1ljini de alte
concepte'care il fac pe cel propriu si pari cu atat mai credibil.
in practica psihoierapeutiii putem observa o relafie evidentd intre
ur,,r*i1i autori gi tulburlrile de personalitate. Aga am putut eu conchi-
de, in cazul unei serii de pacienfl care trecea printr-o crizd profundi de
identificare, cd scriitorii ibr preferafi erau Nietzsche 9i Hermarur Hes-
se. in acest grup se aflau paiienfi cu probleme transgenerafionale, al-
coolici, depisivi pi schizo?renici.Conceptele il insofesc peindivid de-a
lunguiintregii saie vie1i. impletite cu,evolufia individuald, ele devin
caricteristicf i.t batu cdrora poate fi schitati o psihogramd'
estesingur"
,,Fiecare
o academiciandin varstd de 36 de ani incepu tratamentulpsihoterape-
utic din cauzadepresiilor,tulburdrilor cardiacepi a angoaselorapirute mai
alesin situafii careimplicau singurdtatea.Pe lAngdacesteproblemesubiec-
tive, pacientase plAngeamereu cd solul ei nu o infelege'Dupd cum se do-
vedi, in universul trdirilor pacienteiera implicatdo seriede concepte,care
formaserdde-alungul evolufiei ei un anumit mod tipic de autocunoaptere:
Rugi-
,,Din cAteimi aduc aminte,nu mi se citeaupove;ti c6nd eram micd'
ciunile spuse seara erau rugdciuni copildregti, naive. Auzeam mereu din
partea tatilui: ,,Tu chiar nu ai nici un pic de mindrie?", ,,Cu pulind incre-
dere in Dumnezeu...",9i a mamei: ,,Mai bine un noroc mic, linigtit, decdt
unul mare, zguduitor".
in perioada pcolii: Spyri a scris tl carte care vorbea despre o fetild pe
nume Heidi care se simfea protejati in munfi. Pubertate: Colecfie de citate
celebre, pe care insd le-am uitat complet intre timp. Romane de toate feluri-
le. Poezii: ceva emofionant: ,,Ce ciudat, sd te plimbi prin ceafd! Viafa e sin-
gurdtate. Nici un om nu il cunoagte pe celhlalt. Fiecare este singur" (Hesse).
Cu soful meu existd de asemenea o serie de probleme' Chiar dacd ii pot
impdrtdgi interesele legate de psihologie gi sociologie, nu am deloc infele-
gere fafi de iubirea sa pentru filosofie' El ii iubepte pe Kierkegaard, pe
Bloch, hainte gi pe Marx. Are o preferinfd pentru statisticd, motiv pentru
care uneori md infurii foarte rdu. Ag prefera sd dansez cu el. Insd asta nu ii
face lui apa multi pldcere".
Aceastd formd de autocaracterizare nu oferd un tablou exact al da-

telor biografice, descrie ttsi aspecte gi calitxfi importante legate de sen-
sibilitatelizvordte pe de o parte dintr-o anumitd evolufie psihicd, pe de
altd parte insd ele reprezinti elemente care au impulsionat aceastd evo-
lulie (in forma conceptelor debazd ale pdrinfilor) 9i au int5rit-o (in ro-
lul lor de concepte legate de atitudini 9i de comportament),
Posibilitatea terapeutici in tratarea conceptului de bazd rezidi in
diferenfierea sa. Aceasta se poate petrece prin analizalea, impleund
cu pacientul, a trecutului mitologiei sale; mitologia va fi relativiza-
td din prisma evolufiei individuale a pacientului 9i va fi specificat
din punctul de vedere al confinutului: se ?a intreba dacd pacientul are
nea;ie de conceptpentru inlelegerearelaliei cu sine insupi, cu partenerul,
in relulia cu educaliu, ca ujutor in aiala profesionaldgi in reluliile interu-
mane sau in a gdsi un rdspu.ttsla intrebdrile sale legatede aiitor. va fi de-
limitat astfel domeniul incdrcat conflictual gi va fi stabilit gradul de
generalizare. vor fi discutate apoi normele psihosociale asupra cd-
iora este indreptat conceptul. Toate capacitdlile actuale pot deveni
mitologii, insi supraaccentuarea mitologizanti a anumitor domenii
duce li innibugirea altor capacitili. Aceasti mitologie individuald
sebazeazd pe faptul cd anumite medii ale capacitdfii de cunoagtere
vor ajunge sa fle in prim-plan. ,,MAncarea gi bdutura ne menfin in
via!d,' (expresie intdlnita adesea la oamenii cu obiceiuri alimentare
bine dezvbltate). ,,Nu vorbi decAt despre lucruri pe care le pofi ar-
gumenta" (Rafiunea funclioneazd aici nu arareori ca rePrimare a
unei afectivitdli neimplinite). ,,I;i poli recomPensa pdrinfii prin re-
cunogtinfi pentru ceea ce fi-au oferit". ,,Ceea ce s-a dovedit valabil
de-a lungul secolelor nu poate fi fals" (accentuarea factorilor tran-

difionali). ,,Ceea ce simt imi spune ce e corect ;;i ce e grepit" (intui-
mul-
fie). Dupd analizarea conceptelor debazd, vor fi evaluate in mai
te feluri mediile capacitifii de cunoagtere.Totugi, Persoana in cauzd
nu este de cele mai multe ori conptienti de existenta unei asemenea
unilateralitifi.
Comparativ cu mitologiile individuale, pot fi prezentate gi alte mi-
tologii corespunzdtoare. Procesul este asemindtor cu cel al cAntXritu-
Iui: pentru a cAntdri un obiect este pus un altul in celdlalt taler al ba-
lanfei. Mitologia trebuie luatX in serios, ceea ce inseamni ci pi
terapeutul trebuie sd se confrunte cu ea. Psihoterapia inseamnd mai
ales impulsuri in gAndire, gi mai pufin giruri finite de gAnduri. Astfel
de impulsuri ale gAndirii ajutd la crearea de contraconcepte,gi anume
cele care ii dau posibilitatea pacientului de a-9i delimita propria mi-
tologie.
Un pacient care suferea de depresii profunde nu mai putea gdsi nici
un sens in succesele sale. Nimic nu se ridica la pretenfiile lui. Era ne-
mullumit de toli pi de toate. Afldndu-se in aceastd stare de nemultumi-
re generalizatd, eu l-am confruntat cu o povestire orientald:
,,Pejumdtateplind gi pejumdtategoald"
,,lmaginafi-vdo sticldumpluti numai pe jumdtate.Aceasti sticldpoate
fi vdzutd in mod diferit. Optimistul sPune:,,Sticlaestepe jumdtateplini".
Pesimistulspune:,,Sticlaestepe jumdtate goald".
I-am transmisastfelpacientuluicd poatevedeasituafiain carese afli 9i
dintr-o alti perspectivddecAtceacu careesteel obignuit' El poate alegeo
alternativi de comportament,gi acestlucru astfelincit sd se poati identi-
fica cu ea, fird a se simfi insi lezat. Prin intermediul conceptului alternativ
oblii posibilitateade a relafiviza intr-o primd fazdin mod experimentalpro-
pria perspectivd.
O altd pacientd se plAngea: ,,Am trecut deja prin doi ani de tera-
pie analiticd. Nu mai pot fi ajutati. Sunt complet distrus5." S-ar fi
putut discuta cu aceastX pacienti despre ceea ce se afld in spatele
enunfurilor ei, despre contradicfia legatd de faptul ci totupi a accep-
tat sd urmeze o psihoterapie. Astfel, atenfia s-ar fi concentrat in mod
necesar asupra tulburdrilor, aspect de care pacienta era preocupatd
de mai mulfi ani. O astfel de abordare ar fi intdrit fire9te in continua-
re conceptul de bazi al pacientei, cEci in primul rAnd ea ar fi trebuit
sd i9i considere propria mitologie o iluzie provenitd din rafionaliza-
re. in locul unei astfel de analize, eu i-am explicat pacientei situafia
ei cam a$a;
,,Depresiilesunt doar nori"

,,Imaginafi-vd vd rog soarele. Atunci cind soarele nu mai strdlucepte,
care este cauza?soarele strdlucegte mereu. El este numai din cand in cand
acoperit de nori."
Aceasti poveste a infiptuit ceva asemdndtor rezolvdrii descrise deia: ea
oferd indicii asupra contradicfiei in care se afld pacienta ;i asupra iumita-
fii de adevir a enunfului ei:
,,Depresiile sunt doar nori". Pacienta a reaclionat spontan: ,,Sepoate in-
tdmpla agadar ca depresiile mele sd nu fie decAt nori care adumbresc rela-
tia pe care o am cu rnine insdmi?"
Cu aceastd intrebare, pacienta a indicat un nou concept al bolii ei,

care a facilitat demersul terapeutic.
,,De c6teori mai am aoie sd mor?"

O femeie casnicd, in vdrstd de 55 de ani, dezvoltd in urma morfii sofu-
lui ei o angoasd profundi fafd de moarte. Mereu cand era singurd seara in
apartament o invada sentimentul cd trebuie sd moari: ,,Pur gi simplu nu
mai pot, mi-e o frici teribild de moarte". I-am dat de inleles cd a murit deja
de muite ori pAnd atunci. Pacienta a fost consternatd: ,,Ce vrefi sd spuneli
cu asta?" ,,Lapii mor de mai multe ori inaintea morfii lor. Curajopii nu gus-
td moartea decAt o singurd datd" (Shakespeare).La pronuntarea cuvAntu-
lui ,,laV", pacienta a inghilit in gol 9i a spus: ,,De fapt p6ni acum ini s-a pi-
rut mereu ci sunt o persoand curajoasd, dar totugi e ceva adevdr in faptul
ca la;;ii mor de mai multe ori. Frica pe care tt simt acum nu poate fi mai rea
decAt cea resimlitd in fafa adevdratei morfi".
Prin acest dialog a fost netezit drumul in stabilirea unei diferenfieri din-
tre moartea ca soarti imanentd 9i atitudinea fafd de moarte ca adevdratd ca-
uzd a angoasei.
Tocmai grupurile psihoterapeutice prezintd adesea o multitudine

aproape incredibild de concepte care constituie probabil o premisa esen-
de femei,
liald a eficienlei terapeutice de grup. Intr-un grup terapeutic
participantele erau preocupate de probleme legate de educafie. Aceste
probleme erau reprezentate de propriile dificultdfi iretAmpinate in rela-
N., povesti un eveniment
fia cu copiii lor. Una dintre participante, Dna
care ii provocd furie gi sentimente de culpabilitate:
,,Fiul meu igi oferd sutletul pe taad"

DnaN.:,,...Pdnd aici tohrl e ok. Dar nu md pot abfine, cAteodatdimi vine
sd explodez gi atunci ag putea si il omor in bdtaie pe fiul meu (Grupul era
nelinigtit). Nu imi spunefi ci voud nu vi s-a intAmplat asta niciodatd".
Dna F.:,,Despre ce era vorba de fapt?"

Dna N.: De fapt nu prea vorbesc cu pldcere despre asta. Md eneryeazi
atAt de tare... Dar fie. Soful meu gi cu mine ne-am certat acum cAteva zile.
Era vorba ca soacra mea sd vind in vizitd. Gerd a auzit toati discufia ;;i i-a
povestit totul prompt soacrei mele. Atmosfera a fost mai mult decAt rece.
Cum a plecat soacra mea, i-am dat cdteva palme lui Gerd gi am fipat la el,
spundndu-i: Ai innebunit? Egti cizut in cap? Apa ceva nu se sPune mai de-
parte. . .1"
Dna B.: Bietul biiat. Pdnd la urmd tu e;ti singura vinovatd, de ce vi cer-
tafi in fafa bdiatului? Eu nu ap fi spus nimic.
Dna F.: Acum nu o mai face pe martira. Nu pofi sX le permili orice co-
piilor. Tu gtii foarte bine cAte probleme are N. cu soacra ei'"
Dna H. (se ablinuse pini in atunci): ,,Privifi toatd aceasti poveste ceva
mai obiectiv. Eu l-ag fi intrebat pe bdiat ce i-a venit si povesteasch mai de-
parte ce a atJzlt."
Grupul a discutat cu mult angajament pe aceaste temd. Din diferi

tele pireri impdrtdpite s-a cristalizat un contraconcept aprobat de citre
tofi membrii grupului: ,,Rufele murdare se spald tn familie" ' Acest emrnf
ar fi fost, dup5 pdrerea comund a grupului, la care a aderat 9i dna N.,
mai pe injelesul bliatului. In calitatea sa de contraconcePt, ar fi facili-
tat fafi de conceptul personal (,,Trebuie sd fii mereu sincer" pi ,,Bunica
se bucurd dacd sunt sincer gi am incredere in ea") o diferenfiere ulte-
rioard a comportamentului social. Cearta sau bdtaia au acelapi contra-
concept drept confinut (conceptul mamei), dar ele nu sunt irlelese me-
reu de cdtre copil; el nu ptie la ce se referd ele. lnvers, indiciul asupra
sinceritdlii gi politefei lui Gerd se poate transforma intr-un contracon-
cept pentru mama.
,,Conceptuloielii mele"
Situafie Concept Contraconcept
,,Buni, mami pi tati s-au ,,Ai innebunit? E;ti cd- Pentru bdiat: ,,Rufele
certat rdu din cauza ta. zut in cap? Aga ceva nu murdare se spali in fa-
Mami a spus cd ar tre- se spune mai departe!" milie." Pentru mamd:
bui si rimdi unde egti, ,,Eu nu ag fi spus ni- Sinceritate-Politefe. Ar
dar eu md bucur cd ai mic." ,,Nu pofi permite trebui pedepsitd sinceri-
orice." ,,Ce fi-a venit si tatea? Ce are legdturd
venit" (elev in vdrsti de
cu soacra trebuie discu-
11 ani). povestepti mai depar-
tat direct cu soacra.
te?"
Rezumat: Nu se poate ca obiectivul sd fie acela de a inlocui cu aju-

torul autoritdfii terapeutului un concept deja fixat cu un contraconcept
la fel de fixist. Conceptele terapeutice posedd un caracter ipotetic. Pa-
cientul le poate prelua experimentAndu-le 9i irtrebuinfAndule in func-
fie de circumstanfe. PunAnd problema conceptului, noi scoatem la lu-
minX acele sisteme de referinfi altfel inconptiente, de la sine itrfelese,
stereotipe, inbaza cdrora un individ Percepe realitatea.
Congtientizarea capacitifilor actuale gi a conceptelor de bazd elibe-
reazd constrAngerile gi presiunile psihosociale pi dezactiveazd angoa'
sele pi agresivitatea. Terapeutul gi intreaga situafie terapeuticX suslin in
fafa pacientului un anumit conceptde exemplu vindecarea impotriva
bolii - devenind ele irsele mitologii. Situafia terapeuticd devine, indi-
ferent dacd este interpretat sau format un comportament, esenla con-
traconcepfului cu care pacientul trebuie sd se confrunte.
Povegtile orientale ca mijloace in psihoterapie
D r u m ucl e ll u n g
Sepoveste;te in misticapersand despreun drume!caremergeaanevoios de-a

lunguu l n e is t r t z ia p a r e nitn t e r m i n a b i l eE.le r ai n c i r c a tc u m u l t ep o v e r iP. u r t ai n
s p a t eu n r u c s a cp l i nc u n i s i p i,n j u r u l c o r p u l uiii a t i r n a u n b u r d u fm a r e ,p l i nc u
a p 5 .i n m 6 n ad r e a p t i! i n e ao p i a t r ;d i f o r m ; ,i n c e as t a n g eo b u c a t id i n t r - u nb o -
l o v a nd e 1 6 ui.n j u r u lg i t u l u is i u s el e g d n ap, r i n s ip eo s f o a r it o c i t i ,o v e c h ep i a -
t r d d e m o a r i .D eg l e z n e lleu i s e l o v e a ul a n ! u r ir u g i n i t et,i 1 6 n dd u p i e l eg r e u t S [ i
m a r ip r i n n ' i s i p upl r i f u i t .O m u l b a l a n s ap e c a pu n d o v l e a cp e j u m d t a t es t r i c a t .
Lanlurile z d r d n g i n e a lua f i e c a r ep a sp e c a r ei l f E c e a5. e d e p l a s a p a sc u p a s ,g e -
m 6 n d ; i o f t 6 n d ; ib l e s t e m d n d u -s; o i a r t ag r e a ; io b o s e a lcaa r e i lc h i n u i a .
i n d r u m u ls d u ,e l s e i n t 6 l n i ,n c S l d u r a r z d t o a raea m i e z e ci ,u u n l i r a n . A c e s -
ta il intrebS:,,O,drumeluleobosit,de ce umbliincErcat cu aceastibucatide st6n-
c i d u p dt i n e ? "- , , C ec h e s t i e "r ,i s p u n s ec S l S t o r u, l, ,P d n ad c u mn i c in u a m o b s e r -
v a t - o " .E l a r u n c ia t u n c ib u c a t ad e s t d n c d ; is e s i m ! i m u l t m a i u l o r . M a i m e r s e
a p ao b u c a t tl u n g dd e d r u m ,d u p i c a r ei a r i n t d l nui n ! d r a nc a r es ei n t e r e s i,:, S p u -
n e ,d r u m e t u l eo b o s i t d , e c e t e c h i n u i e ; t si i c a r ip e c a pu n d o v l e a cp ej u m e t a t e
stricat;i tragi dupi tine lanluride careat6rni greutdlidin fierat6tde mari?"Dru-
m e t u lr E s p u n s e, ,:S u nfto a r t eb u c u r o sc d m i - a i a t r a sa t e n ! i aa s u p r al o r ;n i c in u
a m ; t i u t c e r d ui m i f a c " .E l s e s c u t u r dd e l a n ! u r i; i s t r i v id o v l e a c uple m a r g i n e a
d r u m u l u ' $i .i i a r s es i m l i m a i u t u r a t .D a rc u c 8 t m e r g e am a i d e p a r t ec, u a t d t i n -
c e p e ad i n n o us ds u f e r eU . n ! 5 r a nc a r e v e n edae l a c 6 m p i l p r i v iu m i t :, , O o, mule
b u n ,t u c a r in i s i pi n r u c s a cd, a r l n j u r u lt E ue x i s t i m a i m u l t n i s i pd e c i t a i p u t e a
c i r a v r e o d a t i5. i c i t d e m a r ee s t eb u r d u f utld u c u a p i - d e p a r c da i v r e as i t r a -
v e r s e zdie S e r t uKl a w i ri.n t i m p c e c h i a rp e l 6 n g i t i n e c u r g eu n r d ul i m p e d ec, a r e
t e v ai n s o l i n d r u m u lt t u i n c dm u l t i v r e m ed e a c u mi n c o l o ! ", , i 1m i u l l u m e s c1,5 -
r a n ea , c u mb a gd e s e a m )c e a m c t r a td u p i m i n e " .C ua c e s t ec u v i n t ed, r u m e t u l
i ; i d e s p r i n sbeu r d u f upl l i nc u a p dd e l a b r 6 u; i u m p l uo g r o a p ic u n i s i p udl i n r u c -
sacD . u sp eg d n d u r ir,i m a s e i nl o c ; i p r i v is o a r e l a e p u n i n d .U l t i m e l er a z ed e s o a -
r ei i t r i m i s e r di l u m i n a r e aP: r i v i n j o s ,v d z up i a t r ac e ag r e ad e 1 6 uc a r ea t 6 r n al a
g 6 t u ls d u; i i ; i d d d ub r u s cs e a m ac de ae r ac e ac a r e i lf i c e as bm e a r g da t i t d e c o -
c o l a t .O d e z l e g d5 e l a g d t; i o a r u n c ic d tp u t ud e t a r ei n r E u .E l i b e r adt e p o v e r i l e
s a l ep , l e c im a id e p a r t e i nr E c o a r esae r i ip e n t r ua g i s i u n a d i p o s t .
in ultimii ani am adunat un numir mare de fabule gi mitologii orien-

tale (in mare parte persane) care pot fi folosite din punct de vedere te-
rapeutic. Aceste mitologii au fost alese special pentru a indica neinfe-
legeri gi conflicte psihosociale, fiind in acelapi timp relevante din punct
de vedere psihologic. Orientarea cdtre povegti orientale nu este de na-
turi principiali. Mitologiile gi infelepciunile orientale 9i occidentale au
in multe sensuri rXddcini comune, ele separ6ndu-se abia din cauza cAm-
pului de tensiune creat de contextul politico-istoric.
in fdrile orientale, astfel de povegti au dobAndit de mult timp sem-
nificafia unui autoajutor. Povestitorii pi dervigii erau de cele mai mul-
te ori aceia care aduceau poveptile la oameni, implinindu-Ie acestora o
nevoie esenfiald de informare, identificare gi auto-ajutor. Povestirile
aveau parfial un conlinut religios gi orginea lor se afla in Coran, altele
se refereau direct la viafa sociald colectivd cu care ascultdtorii lor se pu-
teau identifica, dar ele puteau fi gi obiect al amuzamentului de grup.
Oamenii se intAlneau in cafenele, uneori in sdli special construite pen-
tru acest scop, sau in cercul familial, in special joi seara, cdci in Orient
vinerea este zi de sdrbdtoare. Unele povestiri erau sPuse, altele erau
cAntate sau interpretate dramatic, implicAnd astfel empatia spectatori-
lo1, care adesea rAdeau sau pldngeau in mod spontan. Aceasta era, dupd
cAte gtiu eu, singura manifestare publicd la care puteau lua parte im-
preund bdrbafi gi femei, acestea din urmd desigur acoperite cu multe
voaluri.
Daci nu vrem sd considerim povegtile numai mijloc de distracfie
sau de educafie - in sens negativ: mijloc de manipui atunci tre-
buie sd ne intrebdm in mod serios care din confinuturile acestor povegti
trebuie transmise mai departe gi de ce sunt valorizate tocmai acele con-
finuturi. Aceasta nu inseamnd decAt cd norme de comportament speci-
fice devin astfel obiect al cercetdrii psihoiogice. La originea lor, poveg-
tile erau instrumente ale pedagogiei gi ale psihoterapiei populare, aflate
in mare parte in aria de responsabilitate a religiilor. Astfel, erau trans-
mise pe de o parte anumite norme psihosociale dezirabile, pe de altd
parte erau indicate neirfelegerile gi prezentate intr-o formd simbolici'
Concepte - 195
Tipuri de reaclie - Neinlelegeri
OricAt de problematice ar putea pdrea aceste funcfii normative'-mito-

logiile pot indeplini totugi o sarcini importantx: ele reproduc realitatea
,o".iule tun .tt"t"l" dit aspectele ei, putdnd ajuta la instriinarea acestei
realitdfi sociale. Simpla transmitere neintreruptd de.lorm:.p,sihosocia-
ele
le nu poate fi funcfii povegtilor in cadrul analizei diferenfiale, cdci
trebuie si contribuie in special la a privi cu ochi noi situalii cunoscute,
obignuite. Ele pot a.rea rolul unei schimbiri de perspectivd cvasiexpe-
rirnentale, care aiuti la recunoagterea unilateralitdlilor trdite 9i netriite
din cauza cdrora apar conflictele 9i neinfelegerile'
MuljioamenisesimtdepXpilidesituaJieatuncic6ndsuntconfrtrn-
tali in mod abstract cu coniinuturi psihoterapeutice. Pentru cd psiho-
si re-
teiapia nu este destinatd oamenilor de specialitate, ci ea ar trebui
nespecialigti, adicd pacienfii, ea are cu at6t mai
p."rir,t" un pod cdtre
mult obligalia de a fi inteiigibilX. Mijloace care ajutx la acest lucru sunt:
sau
paradigmia,'exemplul, desirierea verbald. Ele descriu intr-o formi
iltu.o.rfli.te inteiioare, interumane sau doar sociale, gi oferd modali-
tdli de rezolvare. Desprinsd de lumea experien,telordirecte,.paradigma
mitologicX ajuti pacientul, atunci cind este folositx cu un obiectiv clat
sd se d"istanieze^d.epropriile sale conflicte. Povestea devine astfel o
oglindd, care nu numai i5 reflecta, ci poate_fi reflectatx la rAndul ei'
"
Omul nu gAndegte numai in concepte abstracte gi teoretice. Infele-
gerea propliitr probleme implic6-mai degrabd reprezentarea vizuali
inclusd gi o altd o funcfie psihicd, altfel
ii fantLzli. in acest proces este
pugin vatorizatd: iniuigia. Pacientul se.poate identifica, in dialogul cu
ierapeutul sau in situa;ia terapeutici de grup, cu confinuturile poveg-
tilor; el poate dezvolta atat proieclii, cat 9i rezistenfe. Aceste reaclii de-
vin ia randul lor obiecte ale demersului terapeutic. Conform experien-
?n mod favorabil la infelegere'
fei mele, povegtile gi fabulele contribuie
!"ut g"i l,or plastic facrliteazd identificarea gi favorizeazd apropierea de
Eu a coniinuturilor Prezentate.
o pacientd in vAistd de 42 de ani, mama a 1'ei copii, care a inceput
tratamentul psihoterapeutic din cauza unor depresii profunde, a aso-
ciat povegtii,,D..rtttnl cel lung" propria ei problematicX, pe care a
scrislo p" harti" gi a adus-o in aceasti formi la urmxtoarea pedinlx psi-
hoterapeutici:
,,EliberareaPascu Ptts"
Drumefulcaremergeapestradaaparentinterminabilderameu,impo-
vdratdcu multe greutdfi:ir saculplin cu nisip atamau egoismulmeu, res-
pectul de sine bine tulburat 9i lipsa mea de iubire extraordinar de bine ca-
muflatd. La braul meu se afla un burduf de apd ticsit cu a;;teptdrisexuale
neimplinite, cu nevoi nerealizate,amestecateconvenabilcu o pasivitateotrd-
vitoare.in mAnadreaptdfineam piatra diformd a nesinceritifii 9i in ceast6n-

gd bolovanul impolitefii, bine separateintre ele gi finute la distanfd una de
cealaltdpentru ca nu cumva sd apard pericolul unei uniuni a acestordoud
aspecte.in jurul gitului meu se legina prinsd pe o sfoardtocitd o vechepia-
trd de moard, ca simbol pentru violenta irgustare prin care m-am strdduit
foarte mult sd le limitez oamenilor din jurul meu libertatea.Lanfurile gre-
le gi ruginite de la picioarele mele reprezentaulicomia dupd bani gi succes.
Dovleacul balansat de pe capul meu scoteala lumini tensiunile mele bine
cultivate carepAndla urmd au dat nagterela disperare9i la depresie.Cu
adevdratgemAndgi oftAnd mi mipcampas cu pas inainte (sauinapoi), bine
acoperiti cu voalul unei autocompitimiri bolndvicioasegi ugor leginati de
nevrozelemele bine hrinite, blestemAndu-misoarta 9i oboseala.'.
Povegtile au o importanld deosebitX 9i pentru situafiile terapeutice

de grup, ir care oferi in primul r6nd posibilitatea unei implicdri comu-
ne. Povegtile duc, intr-o serie de cazvri, la o trdire vizibild de tipul
,,aha"; mecanisme de interacfiune, care pAnd atunci se desfdpuraserd la
nivel incongtient, ajung prin intermediul paradigmei in con;tiinfi. Pa-
cienfii reacfioneaz; de obicei bine la astfel de povegti. In acest context,
ag dori sd prezint un experiment Pe care eu il consider deosebit de con-
cludent: am condus intr-o clinicd psihiatricd un gruP psihoterapeutic
amestecat, din care fdceau parte pacienfi schizofrenici, depresivi 9i cu
tulburdri nevrotice prectrn maniile. Am pornit de la povegti mitologi-
ce orientate tematic, care s-au dovedit a fi punctul optimal de pornire.
Chiar gi pacienfii greu abordabili au colaborat uimitor de bine.
Povegtile drept contraconcepte
Pacienfii igi vdnd cu greu conceptele debazd gi mitologiile indivi-

duale. Cdci pAnd la urmi ele sunt cele care ii aiutd sX i;i accepte con-
flictele. Precum unui individ, care nu gtie sd inoate, ii va fi fricd sd se
desprindd de colacul de salvare, pentru a urca intr-o barcd, 9i pacien-
tului ii este fricd si renunle la metodele lui de autoajutorare, chiar daci
ele sunt cele care l-au condus in cercul vicios al conflictelor. Aceasta
este valabil mai ales atunci c6nd pacientul nu este sigur dacd terapeu-
tul ii va oferi cu adevdrat ceva la fel de bun sau ceva rnai bun. Se dez-
voltd rezistenle gi mecanisme de apdrare, care pot impiedica pe de o
parte demersul terapeutic, pe de alti parte ir:rsdpot constitui, daci sunt
suficient de clar recunoscute, un inceput bun al terapiei.
Rezistenlele se pot manifesta in multe feluri. Pacientul i9i poate uti-
liza tdcerea ca mijloc pentru a evita teme neplicute lui. El poate schim-
ba subiectul; il poate minfi pe terapeut, pentru a-l pune pe o pistd fal-
sd. De asemenea, el se poate apdra de terapie gi de limitele sale exte-

rioare printr-o serie variatd de tipuri de comportament: sd intArzie, sd
absenteze de la gedinfele psihoterapeutice, sd pund la indoiald psiho-
terapia, cu pretexful cd ar fi prea scumpd, cd ar necesita prea mult timp
etc. Pacientul se opune regulilor demersului terapeutic pi igi apdra pro-
priul stil de comportament, oric6t de afectat de conflicte ar fi acesta. De
altfel, este dreptul lui sd se apere impotriva intervenfiei psihoterapeu-
tice. Chiar gi cAnd considerd psihoterapia o metodd potriviti pentru el,
va fi confruntat cu atdt de multe elemente strdine gi infricogdtoare afla-
te chiar in propria-i persoand, incAt nu va putea renunla uneori la o
autoapdrare, cu care igi apdri in acelagi timp gi conceptul nevrotic.
Rezistenlele pacienlilor sunt agadar neinfelegeri vizavi de terapeut
gi de situafia psihoterapeuticd. Astfel, apar aici din nou acele tulburdri
de comunicare responsabile gi inainte irtr-o formi oarecare pentru apa-
rifia conflictului. Psihoterapia devine, prin rezistenfele aduse de cdtre
pacient, o situafie model pentru comportamentul conflictual al pacien-
tului gi al terapeutului.
Astfel de tipuri de comportament pi atitudini nu se limiteazd numai
la situalia psihoterapiei; ele igi au premisa in atitudinile, in stilurile de
comportament tevdlate 9i in mecanismele prelucrdrii conflictelor. Din
punct de vedere al confinutului, la baza lor se afld capacitdfile actuale
gi mediile capacitdfilor debazd,, care sunt introduse pe aceasti cale in
psihoterapie. Cu alte cuvinte, pacientul oferd, prin comportamentul gi
atitudinile manifestate fafi de^psihoterapie, mostre de comportament
care pot fi folosite terapeutic. In acest sens, rezistenfele fafd de psiho-
terapie sunt chiar dezirabile. A exclude un pacient din psihoterapie din
cauza rezistenfelor sale inseamnd pAnd la urmd a-l respinge din cauza
bolii sale.
Rezistenlele emolionale gi mecanismele de apdrare nu sunt numai
o caracteristicX a economiei de personalitate, ci ele apar intr-o mdsu-
rd esenfiald in mod secundar din forma relafiei terapeut-pacient. Noi
nu putem pleca de la premisa unei motivafii pozitive suficiente pen-
tru intregul tratament psihoterapeutic, ci trebuie sd o sprijinim con-
tinuu gi sd o stimuldm, in loc de a-l speria pe pacient. Pentru terape-
ut sunt mai mdgulitoare, dar nu mai pufin problematice, acele
rezistenfe care se manifestd prin idealizarea terapeutului gi transfor-
marea sa intr-un Dumnezeu atotputernic ai intr-un vindecdtor bine-
voitor, fdcAndu-l pe pacient sd renunfe complet la legdturile sale so-
ciale aflate in afara situafiei psihoterapeutice. AsJfel de rezistenle pot
fi rezolvate bine din punct de vedere teoretic. insd pentru pacient,
aceastd sarcini nu este tocmai ugoard. Atacul frontal efectuat asupra
neinfelegerilor, rezistenfelor gi mecanismelor de apirare provoacd o
apirare la fel de frontald, asta in cazul in care pacientul nu s-a supus

deja intr-atdt regulilor terapiei ircdt sd fi renunfat deja la apdrare. In
astfel de cazuri, in spatele supunerii aparente se ascunde nu arare-
ori ,,un perete din cauciuc". Pacientul asimileazd, igi bucurd terape-
utul prin recunogtinla sa, contreazX insi la momentul nepotrivit spu-
nAnd cd se simte infeles, dar ci terapia nu face acele progrese pe care
el gi le-a inchipuit. Terapia, atAta timp cAt nu este orientatd spre con-
finut, devine cu ugurinfd un cAmp al umbrelor: bine conturatd inte-
lectual, fird implicare emofionali.
Chibzuinfa ca rezistenfi
Un pacient in vArstd de 42 de ani a inceput sd se comporte din ce in ce

mai defensiv in timpul psihoterapiei. Nu a mai venit la toate pedinfele, insd
nici nu a renuntat definitiv Ia terapie din cauza durerilor care il chinuiau.
in cazul lui, era vorba de atacuri de panicd gi de depresii.inbaza alcdtuirii
inventarului analitico-diferenfial, a putut fi stabilit ci el era foarte chibzuit
in relafia cu banii, cd renunfa chiar la anumite servicii atunci cind trebuia
si pliteascd pentru ele gi cd nu invita la el pe nimeni, pentru cd ,,musafirii
sunt mult prea scumpi ti nu ili aduc nici un avantaj". in legaturd cu rezis-
tenfa sa fafi de psihoterapie, el dddea urmdtoarea explicafie: ,,Am avut a;a
multe pe cap incdt am gi uitat de pedinfa terapeuticd".
in momentul in care a venit vorba de spiritul siu de economie, a ince-
put si clocoteascd, spundnd: ,,De mult md eneryeazd acest lucru. Pldtesc
mai mult pentru psihoterapie decAt pentru medicul meu de familie. De opt
ani md aflu la el in tratament. Nu imi pot permite sd cheltuiesc atAt de mulfi
bani pentru psihoterapie..." Pacientul a ficut un lucru foarte important pen-
tru psihoterapie: el a vorbit despre ceea ce il deranja.
Argumentele sale au pirut la prima vedere atAt de putemice, incdt te-ai
fi putut gAndi cd ar fi fost mai potrivitd intreruperea terapiei. Pe de altd par-
te, nu chestiunea financiard era nucleul argumentaliei sale. Pacientul avea
suficient de mulfi bani; altfel, s-ar fi creat posibilitdfi de a diminua tariful.
Critica sa apiru insi ea insdgi ca un simptom indreptat atAt cdtre psihote-
rapie, cAt gi cXtre conflict; valorizarea chibzuinfei gi a cheltuielilor financia-
re au determinat ir sine un conflict de bazi care a condus la nesigurantd
existenfiald gi la izolare sociald. A depins numai de imprejurdri ca rezisten-
!a referitoare la capacitatea actuald chibzuinfi sd fie exprimatd in mod des-
chis. Aceasti rezistenfi a devenit apoi tema actuali a ;edinfei. Pacientul a
repetat in mod stereotip critica sa pi nu a pirut intr-o pfirrrd fazd pregdtit sd
facd vreun progres. Normele sale privitoare la chibzuinld il fineau atAt de
prizonier, incAt el nu mai era in stare sd igi pund intrebdri ir legdturi cu ele.
Pacientul e reupit sd iasi din acest drum infundat cu ajutorul unei povegti
persane,carei-a prilejuit o identificaretemporard,dar carein acela;;itimp

i-a lisat suficientde mult spafiu pentru a se gAndi la propria sa situafie.
C h i b z u i n !cae as c u m p i
Un om seaflain falajudecitorului,fiind acuzatde coruplie.Toatefapteledo-

v e d e a vu i n o v i l i as a ,d e a c e e a j u d e c i t o r u l uni ui i r E m 6 n edae c 6 st i p r o n u n l ev e r -
d i c t u lJ. u d e c d t o reurlau n o m i n l e l e g 5 t oE r .li i p r o p u s a e c u z a t u l ut rie iv a r i a n t de i n
c a r ee l p u t e as di ; i a l e a g ip e d e a p s aA.c u z a t ut lr e b u i af i e s i p l i t e a s c to s u t dd e
t u m a n i( m o n e d ti r a n i a n t ) s, Ep r i m e a s ccdi n c i z e cdi e l o v i t u r d i e b a s t o ns a us i
m i n 6 n c ec i n c ki i l o g r a mdee c e a p i ., , N uv af i t o t u ; ip r e ad i f i c i l "s, eg i n d i c o n d a m -
n a t u l; i m u ; c Jd e j ad i n p r i m ac e a p i .D u p i c e m E n c Ea b i at r e i s f e r t u rdi i n t r - u n
p f u n dd e c e a p bi n , c e p us i i s ef a c i r E un u m a il a v e d e r ea c e s t ol re g u m ea l ec i m -
p u l u i .R i u r id e l a c r j miii c u r g e a up e o b r a j i n j o s ., , i n a l t ij u s t j l i e " ,b o c e ae t ,, , r e -
n u n ! l a c e a p 5p, r e f e sr i i a u a s u p r am e al o v i t u r i l e "E. l s eg i n d e aa s t f ecl i v a p u -
t e as i i ; i p i s t r e z eb a n i i f, i i n dc u n o s c udt e t o l i d i n c a u z az g O r c e n iseai l eA . produl
i l d e z b r i c i; i i l i n t i n s ep e b a n c t .N u m a i n f 5 1 i ; a r esae v e r d a a p r o d u l u;ii n u i a u a
c e af l e x i b i l i l ; 1f E c u r E s i t r e m u r eC. uf i e c a r el o v i t u r ip e s p a t es t r i g ad i n c e i n c e
m a it a r e ,p 6 n i a j u n s el a c e ad e - az e c e al o v i t u r dc,O n di n c e p us i s ev a i t e; i s p u s e :
, , T er o ga i m i l i d e m i n e ; i s c u t e p t e - mdi e l o v i t u r i "j .u d e c i t o r udl d d ud i n c a p .
A t u n c ia c u z a t u cl ,a r ed e f a p t d o r e an u m a is i i ; i p b s t r e zbea n i i; i s b n u f i e l o v i t ,
d a rc a r ep S n il a u r m Ep r i m it o a t ec e l et r e ip e d e p s e 1 ,li m p l o r tp ej u d e c i t o r,:, P e r -
m i t e t i - m si Eo l i t e s cm a i b i n ea c e as u t t d e t u m a n i . "
Pacientultdcu o vreme ;;i se gAndi concentrat:,,Credcd intr-adevdrpo-

vesteami se potrivegtegi mie. Cdt nu am cheltuit pi eu pdni acum pentru
sindtateamea:cure,medicamentespeciale,cdrfi de sdnitateetc.Acum am
inceputterapiagi am cu adevdrati-ncredere gi sentimentuicd mi inlelegefi
9i cd psihoterapiaimi estede ajutor.Acum vreau dintr-o datd sd fac pi aici
economie.Acum imi dau seamacd am renuntat de mai multe ori la opor-
tunitifi reaiedin cauzastupidului meu spirit de economiegi cd p6ni la
urmd a trebuit sd pldtescchiar in plus". Din aceimoment a devenitposibil
accesulla capacitateaactuali incdrcatdconflictual- chibzuinfa.
Timpul ca rezistenfi
Rezistenfele se pot referi la ,,chibzuinfd", dar fir aceeagimS.surdgi la

faptul cd pacientul nu mai are brusc timp pentru psihoterapie. Aceas-
td rezistenfd poate avea labazd. faptul cd, intr-adevdr, pacientul are in
orarul sdu pufine posibilitifi pentru psihoterapie, pe care o pune pe un
plan secund comparativ cu alte activitdfi care il intereseazd. Ar putea
fi concluzionatd aici o lipsd a motivafiei, dar aceastd concluzie se do-
vedegte uneori a fi una eronatd. Lu6nd aceastd decizie, pacientul face

o evaluare care are anumite premise, 9i care in primul r6nd trebuie ana-
lizati. orarul ar putea sd ofere certitudinea faptului cd pacientul are ir:r-
tr-adevdr timp siu ci nu il are gi de ce acordd el intdietate altor activi-
tdfi. Lipsa timpului poate constitui o formd de rezistenfi in fala
psihoterapiei gi, in acelapi timp, o rafionalizare pentru-sine 9i pentru
psihoterapeut. Psihoterapia este resimlitd ca fiind periculoasd, astfel in-
cAt continuarea ei nu esie doriti. pi acest motiv are semnificaliile sale
ascunse, care in cele mai multe cazutinu ii sunt accesibile pacientului.
El poartX cu sine lipsa de timp ca pe un scut de apdrare'
,,Nu am timP"
un pacientcaresufereade problemecardiaceserioase,de tulburdri func-
primul interviu te-
fional vegetativegi de atacuri de panicd,pretextddupd
rapeutic cd nu are timp pentru psihoterapie. O aminare a terapiei ar fi con-
dus cu mare probabilitate la o agravare a tulburdrilor sale.Nici aceaste
argumentatienu reugea sd il c'nvingd pe pacient.in situafia in carese afla,
el considera capacitateaactuald ,,timp" mai importantd decat continuarea
terapiei.Totupi,uirnitor era cd,in ciuda aparenteisalelipse de timp, pacien-
tul era nevoit sd acordemult timp simptomelor sale,atunci cand acestea
apireau. stdteaatunci chiar pi mai multe zile intins in pat. conceptul dupd
.ir" ," ghida acestpacientorientatpe performanldera: ,,Timpulinseamnd
bani". in fala acestuiconcept,eu i l-am opus pe celaI lui Lichtenberg: ,,Oame'
nii carenu au niciodatdtimpfac celmai pufin".
un proverb a luat aici iocul povegtii orientale.Pacientula inleles ime-
diat acestconceptcomplementar.Rezistenfaa fost distrusd.Dacdel respin-
seseinainte in mod consecventorice incercarede comunicare,acum ince-
pu singur sd vorbeasci despre problemele sale,centratepe capacitdfile
ictuale,,performanfdgi himp".Terapiaa fost continuatd,putdnd fi incheia-
ti cu succesdupd o scurtdperioaddde timp'
Pacient - Poveste - TeraPeut
Nevoilor pacientului ii corespund in multe cazuri, mai degrabd de-

cat analiza verbal-intelectual5, tabloul vefbal, Povestea pi simbolul, care
ii permit o identificare temporard. Atmosfera nu este aridd, abstractd,
o rnur" prdpastie intre terapeut gi pacient, ci in principiu mai degra-
"r, relaxati, piietenoasd gi parteneriala. Terapetul nu interpreteazd, in
bi
sensul unei ieorii preexistente, prin intermediul povegtii, ci el ii oferd
pacientului un concept complementar sau un contraconcept/ Pe care el
il poate accepta sau iespinge. Identificarea nu este stabilitd de la bun
inceput; pacientul poateinfelege povestea in felul siu pi se poate reflec-
Tipuri de reaclie - Concepte - Neinfelegeri 2o'l
ta ir ea in felul sdu personal. Confruntarea terapeut-pacient este rela-

xatd tocmai pentru ci intre aceste doui fronturi intervine poaestea(cu
funclie mediatoare). Nu pacientul este cel care se afld in prim-plan, ci
eroul povegtii. Astfel, relafia terapeuticd se desfdgoard pe coordonate-
le: Pacient - Poveste - Terapeut. Povestea capdtd dirnensiunea unui fil-
tru care pentru pacient reprezintx un mijloc de apirare, astfel incAt el
sh poatd, cel pufin temporar, sd se debaraseze de propriile sale meca-
nisme de apiiare nevrotice. Prin enunfurile gi interpretdrile sale privi-
toare la poveste, el oferd informalii Pe care, fdrd medierea povegtii, i-ar
fi fost foarte greu sd le comunice 9i care ar fi costat foarte mult timp 9i
ribdare intr-o terapie tradifionald. Terapeutul mediazd, in contextul po-
vegtii, informafiile necesare gi pe cele care ajuti la infelegere.
Acest proces posedi o gamd extinsd de aplicabilitate 9i nu este limi-
tat la o singuri interpretare a terapeutului. Povestea ca mediator devi-
ne acolo un instrument important, conflictele implicate fiind prea pu-
temice pentru a putea fi abordate direct. Este valabil in special in cazul
pacienlilor sensibili gi al celor care au invdfat sd lini problemele fir ei
ingigi gi si taci chiar gi atunci cAnd este cu adevdrat necesard si vor-
beascd.Acegti pacienfi ,,neproductivi" au nevoie de ajutor pentru a-9i
putea verbaliza problemele. Un astfel de ajutor il oferi povegtile: pa-
cientul care a invdfat si tacd in legSturd cu problemele sale se poate ex-
prima prin intermediul irtAmplXrilor descrise plastic in poveste.
Mediul povegtii se adreseazS.imaginafiei plastice a pacientului, mij-
locegte vizualizarca gi implicarea emofionald dozatd' Confinuturile vi-
zualizate se pot menfine mai bine pi pot fi mai ugor actualizate in alte
situaJii. Cu alte cuvinte, pacientul nu rimAne cu povestea doar in con-
textul terapeutic, ci gi in cel din afara acestui cadru, fie ci apar situafii
de viafd asemdndtoarecare provoacd o asocierecu povestea, fie cd exis-
td necesitatea meditirii asupra chestiunilor aflate in spatele pove;tii.
Atunci cAnd condifiile se schimbd, pacientul poate interpreta povestea
in mod diferi| el extinde astfel ir:rfelegerea inifiald a pove9tii 9i actuali-
zeazd alte concepte care il ajutd sd igi diferenfieze propria mitologie.
Povestea are deci efectde depozitare,adici ea are efect in continuare 9i il
face pe pacient mai indenpedent in relafia cu terapeutul.
,,CopiIuImeutrebuiesd reugeascd cceqceeu nu am rettsit"

O mamd a trei copii, i,nvirsti de 38 de ani, veni la terapie cu bdiatul sdu
cel mai mare.Motivul era constituitde performanfelepcolareslabeale bi-
iatului (12 ani). Deja de la primui interviu, mama se dovedi a fi deosebitde
ambifioasd,in timp ce bdiatul pdrearesemnat'Mama insigi i;i dorisein ti-
nerelesi deabacalaureatulpi sd studieze.lnsd pdrinfii ei fuseserdimpotri-
v5. Acum ea dorea sd le oferecopiilor ei gansape careea nu o putuse ex-
ploata la vremea ei. Toateafirmaliile ei indicau un transfer al proprreret

motivalii legatede performanfdasuprabiiatului, carese simfeasuprasoli-
citat.Pentrucd nu fusesestabiliteo psihoterapie,ci o gedinfi de consiliere,
i-am spus pacienteiurmitoarea poveste,carein contextuldat indica meca-
nismul de proieclie pi identificare,fdrd de carein mamd ar fi fost trezite sen-
timente de culpabilitate:
N e g u s t o r u; il p a p a g a l u l
U n n e g u s t oor r i e n t aal v e au n p a p a g a il n . t r - u n ad i n z i l e ,p a s ; r e ar ; s t u r n ; o
s t i c l Sc u u l e i .N e g u s t o r us lee n e r v i; i i l l o v ic u p u t e r e i nc a pp e p a p a g aD l . i na c e l
m o m e n t ,p a p a g a l ucl ,a r e i n a j n t es e d o v e d i s e a f i f o a r t ei n t e l i g e n n
t , u m aiputu
s I v o r b e a s cdde l o ci.i c E z u r i p e n e l e
d e p e c a p;i i n s c u r t i m p d e v e n c
i h e l.
i n t r - u n ad i n z i l e p
, e c 6 n ds ea f l a p e d u l a pi n m a g a z i n us t
l d p 6 n u l us e
i u i
,n m a -
g a z i nr n t r Eu n c l i e n tc h e l .L av e d e r e a c e s t u i ap,a p a g a l udle v e nei x t r e md e a g i -
t a t .i n c e p us dd e ad i n a r i p i n t o a t ep d r f i l es, i c r o n c i n e ; i ,s p r eu i m i r e at u t u r o r ,
p u t ud i n n o u s i v o r b e a s c d : , ,t $ u ia i r d s t u r n ast t i c l ac u u l e i ; i a i f o s tl o v i t i nc a p ,
d ea c e e a nj c it u n u m a ia i p d r ? "( D u p b] R u m i )
Povegtile indeplinesc o funclie de model. Ele redau situalii conflictu-

ale gi oferd posibilitifi de rezolvare, respectiv indica asuPra consecln-
modele. Acest
felor fiecireia din solufii. Ele susfin astfel invdfarea prin
model nu este insd rigid gi stabilit de la bun inceput. Depinde de ne-
voile gi de posibilitdfile pacientului care aspecte ale acestui model vor
putea fi realizate.
Mediul povegtii nu mediazd numai relafia dintre terapeut pi pacient,
ci poate clarifica gi relalia pacientului cu persoanele sale de referinfd.
estfet, este transmisd mai departe funcfia terapeuticd a poveptii, pu-
tdnd fi comunicate in cadrul familiei informafii gi apeluri inteligibile
pentru ceilalfi, fdri ca irnediat sd apard analiza laici 9i o atmosferX de
dezvelire sufleteasci. Atunci c6nd cineva povestepte altora o poveste,
care reflectd propriile sale probleme, poate fi stabilit inbaza reacliilor
celorlalfi cat de mult sunt gi ei afectali de aceeagiproblemd. Povestea
testeazd astfel, intr-o anumit5 mdsuri, increderea 9i competenta Parte-
nerului. Aga poate fi evitat gi cAmpul de luptd neindurdtor al analizei
laice, care de obicei se ascunde in spatele conceptelor psihologice. Te
poli detensiona fdrd a te descoperi.
Funclia defiltru a povegtilor este deosebit de importantd pentru re-
lalia de cuplu gi peniru educafie. Prin intermediul ei ii pot !i comuni-
cate partenerului, intr-o formd care il menajeazi, anumite informafii la
.u." tl ar reacfiona altfel intr-o manierd agresivd; pe de altd Parte, ai
astfel posibilitatea de a te putea manifesta gi printr-o alt5 formd de co-
municare decAt cea obignuitd. Comunicarea se poate desfdpura intr-o

manierd mai liberi.
Aceste funcfii au un fundal istoric: unui rege nu i se putea spune
pur gi simplu adevdrul (sinceritate), ci trebuiau gdsite forme care sd ii
laci adevdrul acceptabil sensibilului conducdtor (politefe). Astfel de
forme erau povegtile. Tianspus in situalia relafiei de cuplu: mulfi din
partenerii nogtri, ;i cu certitudine fiecare pacient, sunt cel pufin la fel
de sensibili ca acel bdtrdn conducdtor feudal. Partenerii noptri pot re-
acfiona la sinceritate prin retragerea iubirii, prin rdzbunare (dreptate)
sau se pot arXta atAt de afectafi, i:rcAt noi si regretf,m faptul ci le-am
spus sincer gi deschis ceea ce am gAndit. Mitologiile vin aici in ajutor:
ele ating ceea ce e de atins, insi lasd suficient spafiu cAt si poli rAde de
ele gi astfel de tine insufi. Relevanla lor consti mai ales in faptul cd ele
se adreseazdtrnui mediu al cr.rnoagterii,care nu este recunoscut de c5-
tre adulfi gi adeseanici de citre copii: intuifia. Ea este consideratd pu-
fin importantd ire societatea industriald gi este, in mdsura in care este
recunoscutd, subordonatd rafiunii. Tocmai acestei capacitdli i se adre-
seazXpoveptile. Ele stimuleazd ludicul, imaginalia neforfatd Sifantezia,
care nu pot fi controlate direct de citre realitate, ci mai degrabd de ci-
tre reafifatea fantastici a povegtilor. Prin intuifie este scoasd la iveali
pe de o parte o capacitate care pentru mulfi existd doar in umbrd, pe
de altX parte insi prin intermediul ei este implicatd.fantezia, asupra cd-
reia unii pacienli au pierdut controlul:
,,Aziaga- mdineaga"
Unei pacientei-nvArsti de 64 de ani, careintrasein terapiedin cauzauner
reaclii exageratede tristefe,i-a fost aplicati, conJormtratamentului in cinci
trepte,o ,,extinderea obiectivelor". PAndla moartea mamei, ea nu trdisede-
cAtpentru aceasta,nepirdsind in ultimii ani casadecAtpentru cumpdrdturi
9i pentru plimbdri impreundcu mama sa.Dupd moarteamamei,viala i s-a
pdrut a fi goali gi fird sens.De-a lungul terapiei,ea a accenfuatde mai mul-
te ori faptul cd i-ar fi pldcut foarte mult sd cdldtoreascd,dar cd a fost nevoiti
sd renunfe la aceasti dorinfd din cauzamamei. Prin extindereaobiectivelor,
pacientaa inceput sd igi concretizezeaceastddorinfd de a cdlitori. Ea a intre-
rupt terapia pi md in-formddupd mai multe siptimAni cd in acesttimp fuse-
se deja ir cinci cdldtori-i,planificAnd gi altele in continuare.Se instald o eva-
dare ir:ractivitate.Dar discutareadirecti despreaceastdreacfiede fugd ar fi
descurajat-ope pacienti, careera in mod vizibil foarte mdndrd de indepen-
denfa ei in sfArgitatinsd.I-am spus agadarpovestealegati de ,,Exagerare":
Mulahp , r e d i c a t o r usle, d u s ec u s o l i as al a p l i m b a r ep r i no r a ; .E r ap r i m E v a 1 6 ,
;i,in d i s p o z i l i saad e i n d r i g o s t i te, l i ; i s t r i n g e as o t i ac u m u l t ; p u t e r e i nb r a l e , i i
atingea c u t a n d r e l ef u n d u lc e lg r a s; i o c i u p e ad e ; o l d u r i F
. e m e i as e i n r o ; ia t u n c i
cind observicum ceilalliintorceaucapuldupi ei.CSndelincepusi i;i g6dileso-
!ia,easeenervd;i !ipi la el:,,Numi mai atingecontinuu,lasS-miodati in pace!"
, , G a t aa,m i n f e l e s "s, p u s em u l a h ,s o l u le i ,, , A mp l e c a t "S. e i n d e p i r t ic u p a ; i 9 1 6 -
bi{i ;i dupEce merseel a;a pestecincimile,ii trjmisesolieilui un solcu urmdto-
rul mesaj:,,Acumsunt la cincimile depirtarede tine.Adici destulde departe, in-
c 6 ts i n u t e m a i p o t a t i n g eS . p u n e - mtie r o gd a c Ee s u f i c i e n ta, l t f e lm e r g ; i m a i
d e p a r t e" !( P o v e s tpee r s a n l )
Rezumat: Naraliunile mitologice pot servi drept vehicul terapeutic

cu obiectivul de a reflecta atitudini gi domenii de comportament pro-
blematice, de a stirnula asocierile gi de a provoca un dialog despre do-
meniile conflictuale, care altfel ar rdm6ne excluse de la verbalizare din
cauza acfiunii mecanismelor de apdrare. Povegtile sunt ajutoare peda-
gogice in psihoterapie, uneori chiar gi pentru terapeutul insugi.
Povegtile, miturile, parabolele, contraconceptele gi conceptele com-
plementare nu reprezintd terapia insdgi, ci catalizatori ai ei: ele ajutd la
controlarea demersului terapeutic gi, folosite corect, la accelerareasa.
Miturile gi conceptele servesc intr-o primd fazd. drept adresare gi sunt
potrivite pentru situafiile in care este pus in pericol sd zicem contactul,
din cauza rezistenlelor. Ulterior pot fi gdsite in ele confinuturi care sd
devind accesibile in plan vizual, inainte de toate la nivelul intuifiei, al
fanteziei gi al tradifiei. Aceasti orientare citre confinut ajutd, printre al-
tele, pi la impiedicarea alunecdrii in jos, de exemplu ir depresie gi ftr re-
serrrnare, un pericol care ameninld toate formele de terapie in care sunt
tratate gi astfel intdrite numai simptomele gi formele lor de manifesta-
re in mediul inconjuritor. Povegtile pi conceptele includ o parte progra-
maticd cu efect de depozitare: pacientul gi le poate aduce in memorie
independent de prezenfa terapeutului gi le poate verifica oric6nd sem-
nificalia raportatd la situalia sa momentand.
2. Neinfelegeri
c e l el u n g i
P r o f e t u; li l i n g u r i l e
Undreptcredincio ves n il a p r o f e t u E . ee l i l p r e o c u p cah e s t i u n elae g a -

l l i a sP
t t d e i a d ; i r a i ,c t c i d o r e as i i ; i s t r u c t u r e zvei a l ai n f u n c l i ed e a c e a s t i n t r e b a -
r e . , , U n d e s t ei a d u l ,u n d ee s t er a i u l ? "C ua c e s t ec u v i n t ee, l s e a p r o p i ed e p r o -
f e t ,d a r E l i a sn u ? ir i s p u n s e E. li l l u i p e c u r i o sd e m i n S ; i i l c o n d u s ep e s t r i d u ! e
i n t u n e c a t ep 6 n i c e a j u n s e r dl a u n p a l a t .A c o l o i n t r a r ip r i n t r - u np o r t a ld e f i e r
i n t r - o s a l i m a r e ,u n d es ei n g h e s u i a um u l l i o a m e n i ,s i r a c i; i b o g a l ii,m b r i c a { i
Tipuri de reaclie - Concepte - Neinfelegeri 2o5
i n z d r e n ! es a u a c o p e r i {di e p i e t r ep r e l i o a s ei .n m i j l o c u ls t l i i , s e a f l a p e f o c o
o a l Sm a r ep l i n i c u s u p i c a r ec l o c o t e ac,a r e i nO r i e n ts e n u m e t t ec e a u nO . ala
rtsp6ndeu a n m i r o sp l i c u t i n c a m e r Si n . j u r u l o a l e is e i m p i n g e a ou a m e n ci u
fele scof6lcite;i ochi infundafiin orbite,careincercausd i;i asigurefiecareo
p o r l i ed i n s u p 5 i.n s o l i t o r upl r o f e t u l uEi l i a sf u u i m i t ,c i c i l i n g u r i l ep e c a r ea c e ; t i
o a m e n li e f o l o s e a u e r a uc d te i d e m a r i .L i n g u r aa v e an u m a il a c o a d i o p a r t ef i -
c u t i d i n l e m n .R e s t uel i , a c i r e i m i r i m e a r f i p u t u t s d t u r au n o m , e r ad i n f i e r
5 i ,d i n c a u z as u p e i f, o a r t ef i e r b i n t ei.n f o m e t a l i ia m e s t e c a lua c o mc u l i n g u r i l e
p r i no a l E F . i e c a r e i ;vi o i ap o r l i as a ,d a r n i c i u n u l n u o p r i m e a C . um u l t e f o r tr e -
u ; i r i s ds c o a t il i n g u r ap l i n i d i n o a l 5 ,d a r p e n t r uc i a c e a s t e a r ap r e al u n g 5 n , ici
c e lm a i p u t e r n i cd i n t r ee i n u r e u ; i s i o b a g e i ng u r i . C e im u l t p r e ai n d r i z n e l i
i ; i a r s e r ib r a l e l e; i f a ! as a uv i r s a r Si,n l i c o m i al o r ,s u p ai n c a p u lv e c i n i l o ri n .-
j u r d n d i, n c e p u r is Es e c e r t er i u u n i i c u c e i l a l l i ; is Es e l o v e a s cci u a c e l e a ;lii n -
g u r ic u a j u t o r ucl b r o r aa r f i p u t u ts t i ; i p o t o l e a s cf io a m e aP . r o f e t uEl l i a si l p r i n -
s e p e i n s o l i t o r usl I u d e b r a ! ; i s p u s e ,: , A c e s teas t ei a d u l ! "
P d r t s i r is a l ag ii n c u r i n d n u m a i a u z i r iJ i p e t e l d e i n i a d .D u p do l u n g i p l i m -
b a r ep r i ng a n g u ri n i t u n e c a t ep,5 ; i r Ei n t r - oa l t ds a l d $. i a i c is ea f l a um u l l io a m e n j .
i n m i j l o c usl S l iti r o n ad i n n o u o o a l Sc u s u p EF . i e c a r de i n c e ip r e z e n !ai v e ao l i n -
g u r i i m e n s di n m i n d , d ef e l u lc e l o rp ec a r eE l i a s; i i n s o l i t o r usl d ul ev d z u s e rdde j a
i n i a d .D a r o a m e n e i i r a ua i c ib i n eh r E n i ! i ,a r i n s a l Sn u s e p u t e aa u z id e c d tu n
m u r m u rl i n i ; t i t ,m u l l u m i t ; iz g o m o t ulli n g u r i l ocra r es ec u f u n d a iun o a 1 5O. a m e -
n i ie r a ug r u p a Jdio ic i t e d o i .U n u lc u f u n d a l i n g u r a i no a l d ; i l h r E n e pa e c e l i l a l t .
D a c dl i n g u r ad e v e n e p a r e ag r e ap e n t r ua f i l i n u t ; d e u n s i n g u ro m , v e n e a us i i l
a j u t ea l ! i d o i c u t a c 6 m u r i l e l o r ,a s t f eiln c 6 tf i e c a r ep u t e as d m i n 6 n c ei n l i n i ; t e .
C a n dp r i m u le r as d t u l ,u r m b t o r ui li l u a l o c u l .P r o f e t uEl l i a si i s p u s ei n s o l i t o r u l u i
s i u : , , A c e s teas t er a i u l " .( P o v e s toer i e n t a l i )
Aceasti poveste igi are adevirul siu in viafi, chiar dacX a fost
transmisd pdn viu grai de-a lungul a mai multor mii de ani. Ea se re-
gisegte principial in situafii precum: greutdlile care apar intr-o fami-
lie, disputele dintre tatd gi mami, certurile dintre copii gi agresivita-
tea din relafia pdrinfilor fafd de copii; atunci cAnd observim lupta
unui om cu mediul sdu inconjurdtor gi confruntdrile dintre grupuri
gi popoare. ,,Iadul" inseamnd a trdi unii iAngd ceilalfi gi unii impo-
triva celorlalgi; fiecare numai pentru sine gi impotriva celorlalli.
,,Raiul", dimpotrivd, sebazeaz6,pe disponibilitatea de a construi re-
lafii pozitive cu celdlalt. Ambele categorii de oameni - gi cei din rai,
precum cei din iad - au aceleagi probleme sau probleme asemini-
toare. Depinde de felul in care incearcd sd igi rezolve aceste proble-
me dacd ajung sd triiasc5 in rai sau in iad.
Raiul pi iadul sunt in noi. Avem posibilitatea de a alege. CAt de mare
este aceasti libertate de alegere depinde intr-o mare parte de experien-
fele noastre, de felul in care am invifat sd ne rezolvdm problemele gi

de disponibilitatea noastrd de a ne folosi de propria experienld.
Relafiile pi interacfiunile interumane nu se desf5goarl numai ca
schimb de informalii obiective. Mai degrabd noi scoatem la lumi-
nd, prin ceea ce spunem, agteptdri, experienle anterioare gi atitu-
dini care dau un accent propriu enunfurilor gi infelegerii noastre.
La fel cum acordim informaliilor propriile noastre interpretdri, tot
la fel dobAndesc ai modurile de comportament ale partenerilor
nogtri un caracter subiectiv. Aceasta duce la faptul cd noi nu vrem
de fapt sd spunem ceea ce spunem gi ci nu ne infelegem partene-
rul aga cum el doregte sd fie infeles. Noi denumim aceasti situafie
neinlelegere. Neinlelegerile mascheazd enunfurile noastre, compor-
tamentul nostru gi nevoile noastre, devenind astfel potenliale con-
flictuale.
Funclia pe care se bazeazdneinlelegerileestedeosebirea.Totugi, noi nu
deosebimcu tolii in acelagifel Aga se int6mpld ca pdrerile a doi oa-
meni legate de un acelagi subiect sd nu poatd fi suprapuse, fiecare
venind cu propriile sale confinuturi gi evaluXri care nu ii sunt direct
accesibile gi partenerului sdu. Aceste neinlelegeri pot fi intdlnite
chiar gi in cele mai simple trdiri legate de simfuri. Termometrul cu
mercur aratd caracteristici fizice legate de temperaturi. Ceea ce insd
este resimlit ca fierbinte sau rece este, dimpotrivi, o percepfie su-
biectivd subordonatd anumitor oscilafii. Chiar gi in cazul in care tem-
peratura corpului tuturor oamenilor pi astfel mdrimea fiziologicd de
referinli pentru perceperea temperaturii se aseamdnd, noi evaludm
adesea in mod diferit temperatura, in funcfie de reprezentdrile pe
care le avem vizavi de cildurd gi frig, de cum funclioneazd regula-
rizarea caldurii in corpul nostru gi de ce mdrimi de referinfd ale tem-
peraturii am invdfat.
Ceea ce se prezinti aici printr-un exemplu simplu poate fi regisit in
toate domeniile comportamentului gi trdirilor um€rne. Noi tofi dispu-
nem de un numdr mare de scheme de evaluare, dupd care ordonXm un
eveniment ca fiind bun sau rdu, pldcut sau nepldcut, pozitiv sau nega-
tiv. Percepfia socialS este organizatd gi impirfite in mare parte cu aju-
torul unor astfel de evaluiri. Numai cd noi nu suntem singurii care eva-
ludm gi poseddm rigle de mdsurd, gi nici nu putem sd definem
monopolul absolut asupra lor. Mai degrabd noi ne afldm intr-o relafie
psihosociald continuX cu alli oameni, cu noi ingine pi cu mediul nostru
ecologic. Fiecare din partenerii nogtri dispune de propriul sdu sistem
de valori. Confruntarea noastr; cu mediul inconjuritor presupune o
apropiere a conceptelor noastre fald de faptele hzice, biologice, sociale
gi transcendente eistente. In aceasti intAlnire, anumite deosebiri se do-
vedesc a fi unilaterale gi astfel incircate conflictual. Pentru cd ele sunt

favorizate, in anumite condifii sunt ocolite propriile nevoi, nevoile par-
tenerului, sifuafia sociald sau problema ce necesitd o rezolvare. Ele de-
vin astfel neinfelegeri:
Existdnenumdrateexemple:te cisdtoregtipentru a pleca de acasd;i1i

alegi un anumit partener numai pentru ci aratd bine; ifi alegi o anumitd
meseriecarenu ifi place deloc,dar carei;i aducemulfi bani; ili alegi acea
religie sau viziune asupralumii carese afld in conformitatecu nevoile in-
fantile existente.
in toate aceste exemple este incorporat un fitil, care ia foc atunci

c6nd agteptdrile sunt dezamdgite sau c6nd se schimbd nevoile. Aceste
neinfelegeri sunt mai mult decAt neinfelegerile actuale, ata curn pot ele
apdrea intr-o interacfiune; ele se raporteazi la intregul plan de viald.
Urmdtoarele neinlelegeri sunt valabile pentru ambele aspecte, deci gi
pentru neinlelegerile actuale gi pentru cele de bazd. Judecdfile de va-
loare, atitudinile, apteptirile pi sistemele de referinfi pe care ie dezvol-
td un individ reprezinti propriul sdu concept prin care se raporteazi
la realitatea sa. Oricdt de unilateral gi de deformat ar putea fi acest con-
cept, el este atribuit in mod involuntar propriei personaiitSfi, conside-
rat de neschimbat, o consecinfi a sorlii, fiind trecut cu vederea faptul
cd.labaza sa se afld o nei:rlelegere.
Dependentulde morfind
Un dependentde morfind,carea consumatsuficientde mult timp aceas-
ti substanfd,va deveni de-a lungul timpuiui atAt de dependentde ea,in-
cAto va consideranecesard,crezAndcd nu poatetrdi fdrd ea.Morfina devi-
ne astfelir:rtr-oanumitd misurd parte din personalitatealui, de carenu se
poatedesprindepur gi simpiu. O dependenfdcomparativdexisti la mulli
pacienli vizavi de sistemelelor de valori. Ea merge at6t de departe,incit
unii din ei preferd sd sufere,sd ipi facd propria viafd gi pe cea a celor din ju-
rul lor un calvar,decdtsd renuntela conceptulunilaterai,incdrcatconflic-
tual.Acestlucru aratdcd neinfelegeriledepigesccu mult in importanfdne-
infelegerilecognitive,care ar putea fi simpiu corectateprintr-un: ,,Acum
am inleies".
Pe lAngd o parte cognitivd, conceptele gi neinfelegerile referitoare la

ele posedd o implicare sociald, emofionali 9i somaticd greu de apreciat,
prin intermediul cdreia nefi:rlelegerea igi manifestd pe deplin potenfia-
lul conflictual. Aceste fenomene trirnit inapoi la ,,microtraumele" care
s-au inmullit de-a ltrngul evolufiei individuale gi colective gi care duc
la aparifia unor anumite puncte sensibile in personalitatea individua-

li, dar gi in conpiiinla grupului sdu.
Ceea ce noi infelegem prin termenul de ,,neirlelegere" se referd la
forme de gAnclire, schematiziri gi atitudini care influenfeazd intr-o mare
mdsurd atAt comportamentul nostru social, cdt gi comportamenful nos-
tru fafi de noi ingine. in calitatea lor de forme ale gAndirii, ele ne aju-
td in primul rAnd sd ne organizim observafiile. Ele ne oferd rigle de
mdsurare cu care evaluim gi dupi care ne putem orienta.
Aceste forme de gAndire indeplinesc o funcfie importanti din punct
de vedere psihologic. Ele au rolul de a ne apdra pe noi de triiri nepli-
cute. Acest lucru se intAmpli prin implicarea intr-o anumitd mdsurd au-
tomatd a unor mecanisme evaluative, care minimalizeazd trdirile peri-
culoase gi nepldcute, mutAnd centrul de greutate asupra altora. Astfel,
ele servesc drept mecanisme de apdrare.
Confonn erperienlei melepsihoterapeutice,se confinnd mtreu pdrereacon-
form cdreiaceamai mare parte a tulburdrilor psihice,psihosociale;i psihoso-
matice are Ia bazd netnfelegeri.Acest lucru inseamnd ci evenimentele
obiective acfioneazX mai pufin patogen decdt evaluirile lor subiective
gi deosebirile dintre partenerii sociali. Neinlelegerile schilate de cdtre
noi devin astfel situafii-model pentru conflictele psihosociale pi atitu-
dinile conflictuale. Acestea pot apirea de partea pacientului, favorizAnd
dezvoltarea tulburdrilor sale; ele pot interveni insd gi ir terapie, unde
pot avea efect sub formd de atitudini incongtiente ale terapeutului sau
ca neinlelegeri psihoterapeutice. De aceea,obiectivul descrierii neilrfe-
legerilor este acela de a sensibihzain fafa atitudinilor gi a agteptdrilor
conflictuale. Ele se regXsesc in educafie, adicX acolo unde sr.rntmijloci-
te capacitdfile actuale gi mediile capacitdfilor debazd', Precum 9i in re-
lafiile de cuplu pi in comportamentul de grup. Aici ele se prezinti ca
atitudini mai mult sau mai pufin stabile, care pot bloca infelegerea re-
ciprocd.
Neinfelegerile pot fi localizate prin urmdtoarele intrebdri:
Cum am invifat eu sd urdsc? Cum se face cd tocmai pe acest om nu
pot sd il sufdr? De ce md scoate din minfi tocmai aceasti trdsdturd a so-
fului meu? De ce mi innebunepte comportamentul sofiei mele, dar il
pot accepta la altcineva? De ce m-am enervat aga de rdu pe copilul
meu? Cum se face ci pot accepta azi un om pe care pAnd mai ieri il
uram? Mi-am inleles corect partenerul? M-am exprimat bine? De ce nu
md putea el infelege cu adevirat? Cum s-a ajuni la neinfelegere? imi
cade ceva in cap dacd recunosc o neirfeiegere? Atunci cAnd partenerui
meu se strXduiegte sd mi infeleagd, voi fi gi eu in stare si ma confesez
lui? De ce vdd eu anumite lucruri intr-un fel, in timp ce un altul le vede
total diferit?
Tipuri de reacfie - Concepte - Neinfelegeri ?o9
In cdutarea de rdspunsuri la aceste intrebdri legate de situafii con-

flictuale concrete, ne lovim i:r mod inevitabil de neinfelegeri gi astfel
de potenfiale conflictuale care igi au originea in capacitdlile actuale. Pe
l6ngd aceastdfuncfie generald a neinfelegerilor ca mecanisme de ap5-
rare gi factori disturbatori, poate fi observati o funcfie deosebitd intr-o
relafie de comunicare. Predilecfia pentru anumite forme ale neingele-
gerilor duce la un comportament problematic tipic, care poate avea la
ianaU lui drept.or,r"Cir,ld forme de prelucrare gi simptome tipice. in
acest sens, fiecare neingelegere igi are seria sa de tulburdri gi conflicte,
care pot fi observate in contextul acestui comportament problematic.
Invers, atunci cAnd apar conflicte gi tulburdri, trebuie analizatd posibi-
litatea neirfelegerilor.
Prima neintelegere:
obiectivul educafiei gi confinutul educafiei
S-ar putea napte copii gata

educafidacdpdrinfii ar fi ei ingigi
educati
Goe'r'ne
,,Meseriachiar inri faceplicere, dar nu am deloc relafii cu alfi oameni"

(avocatin vArstdde 42 de ani).
Educafia nu inseamrS, aga cum poate fi deja constatat din denumi-

rea termenului, numai ,,a-ibdga pe gdt" copilului o purtare aleasd gi
cunogtinle. Ea inseamnX mai degrabd: sprijinirea gi stimularea posibi-
litifilor gi a capacitifilor existente intr-un individ, in conformitate cu
dezvoltarea sa. Un om nu are nevoie numai de informafii pentru a se
instrui (dezvoltarea capacitdfilor secundare). Lui ii este necesard gi o
bazd emofionald, pentru a putea suporta aceastdinstruire. In acest sens
trebuie fdcuti diferenla dintre instruire gi formare, care sunt adesea con-
fundate in conceptul educafional al pirinfilor pi al institufiilor pedago-
gice. O educafie congtientd nu reprezintd numai cunoapterea confinu-
turilor educafionale, ci conttientizarea obiectivului educafional: De ce,
cu ce obiectiv gi pentru cine imi educ copilul? Pentru mine? Pentru
sine? Pentru omenire?
Tulburdri pi conflicte: unilateralitate; subestimare; supraestima-
re; deznidejde; evadare in muncd; evadare in singurdtate; evadare
in boalX.
hu,afd sd deosebeptiintre formare Vi perfecfionare.
Tipuri de reacfie - Concepte - Neinfelegeri 2',t"1
A treia neinfelegere:
dimensiunea timpului 9i imaginea omului
FiecarevArstdigi are Proble-

mele ei, fiecaresuflet dorul sdu
deosebit.
BeHa'u'lLart
,,Nu nfi maidescurc"
,,Nu mai suport sd stau aici.inainte am locuit la fari' De cAndne-am
mutat la oraF,sunt nefericitpi nemulfumit" (angaiat,in vdrstdde 45 de ani,
inainte mic intreprinzitor, depresii).,,vreausd devin orice altcevain afard
de un idiot de specialist.ii gi vaa pe tofi ace;;tispecialigtitAmpifi carenu
gtiu nimic mai mult decatceeace au fost dresafisd facd" (studentd,in varstd
de 22 de ani).
Pretenfiile gi agteptdrile ridicate vizavi de individ 9i de societate

sunt subordonate unei continue schimbiri. odatd cu ele se modificx
gi sistemele de referinfd, riglele de mdsuri 9i normele de comporta-
ment corespunzdtoare perioadei respective. Evolufia societdfii poate
fi descrisi prin intermediul urmdtoarelor modificdri structurale: (a)
cregtereapopulafiei, care necesitd alte reguli de contact pi forme adec-
vate ale t"tuiiitor sociale; (b) urbanizarea, adice traiul in comun al oa-
menilor din aglomeririle urbane, care intensificd pe de o parte rela-
insd posibilitdlile de
liile sociale, pe de altS parte restricfioneazd
dezvoltare; (c) diferenlierea, cafe sebazeazd.pe o evolulie tehnologi-
cd ascendenti gi care necesite o specializare mai mare in diferite ra-
muri.
schimbarea mediului inconjurStor nu rimane fdrd urme pentru so-
cietatea pi oamenii care triiesc in ea. Apteptdrile de rol pe care le au oa-
menii unii fafd de ceilalfi gi fald de ei ingipi se schimbi odatd cu nevoi-
le, necesitdfile gi specificitdfile structurale ale mediului. Dacd un om ar
fi tratat in zilele noastre ca unul din comunitatea vAnitorilor 9i culegd-
torilor de altddatx, acesta ar fi expus unor con{licte inimaginabile, da-
torate unei deplasiri a dimensiunii temporale'
Tulburdri gi conflicte: frica de schimbare; tendinfa de a menfine o sta-
re de obignuingi; iipsn de flexibilitate; tendinfe de imitafie; conflict ge-
neralional; dependenfa de pdrerile celorlaifi; respingerea 9i reprimarea
trecutului indlvidual pi colectiv; evadarea ire lumi imaginare; frica de
viitor.
inoafd sd impaci trecutul, prezentul 9i aiitorul'
A patra neinlelegere: dezvoltare - fixafie
Laptele trebuie oferit in canti-

titi corecte. El este cel care il inti-
ffil?:T:
:;1,; li"iJ:^::T:::
gera mese mai consistente.
Bage'u'llas
,,Suprasolicitare"
,,Sunt mereu pe drumuri. imi duc copiii la balet, la gimnasticd, la inot,
la cdldrie, la lecfii de flaut, la patinaj gi la lecfii de englezi. Copiii mei tre-
buie si primeascd tot. Nu trebuie si le lipseascd nimic. Mi-e de neingeles
cum de ei nu sunt deosebit de interesali de toate aceste lucruri frumoase"
(casnicd,in vArstd de 37 de ani, mami a doi copii; tuiburiri cardiace ;;i ne-
linigte interioard).
Capacitdfile unui om infloresc de-a lungul dezvoltirii sale, cu con-

difia ca nevoile sale sd fie satisfdcute in conformitate cu stadiul de dez-
voltare in care se afl5 intr-un anumit moment. Educafia, ca gi relafia de
cuplu gi psihoterapia, se afle in fala problemei: fie se oferd prea pulin,
fie prea mult dintr-o datd. Ceea ce este prea mult sau prea pufin poate
fi misurat prin stadiul dezvoltdrii. Fiecare om necesitd timp pentru a
se dezvolta. El are nevoie de timp pentru maturizarea fizicS, pentru di-
ferenfierea psihicd pi pentru adaptarea la viala sociali. Pe de altd par-
te, lui insugi i se cere sd le acorde altora timp. O multitudine de tulbu-
riri existente in educafie gi in relafia de cuplu fac trimitere la o asumare
de roluri gi la agteptdri de rol inadecvate din punct de vedere tempo-
ral. Cauzele principale sunt supraincercarea, subincircarea gi inconsec-
venta.
Tulburdri pi conJlicte:supraincdrcare; subincdrcare; nerdbdare; oscila-
fii intre dorinfX gi fricX; agteptiri exagerate; dezamXgiri; resemnare; de-
pendenfi emotionald; dorinla de a avea independenfd; problematica
detagdrii.
inaald sd ii oferi partenerului ceeace are neaoie tn treapta sa de dez-
aoltare.
Tipuri de reacfie - Concepte - Neinlelegeri ?13
A cincea neintelegere:
criza de identitate gi dezvoltarea personalitifii
"J1?Ail'ff,1";fi:Ti:.":
de pe urma inlelepciunii bdhani-
lor'
vauwNancuns
,,Nu gtiu cinesunt!"
,,Nu mai reu;iescsi o scot la capAtcu rnine irsumi. Pe de o parte trebuie
sd tocescpentru pcoald.Pe de altd parte ap vrea sd ii ofer tot timpul meu
prieteneimele.Apoi mai sunt gi pdrinfii, carevor ca eu si rdmdn un copil
mic in continuare.$i in cele din urmi gi prietenii mei vor si fac cu ei o groa-
zd de chestii.Nu ;;tiu cui ii apartin, ce e mai important. Nici nu mai gtiu
cine sunt" (elev,in vArstdde 15 ani, dificultiti de concentrare, aversiune
fafd de muncd,depresiipi gAnduri legatede sinucidere).
Individul este confruntat in diferitele stadii ale vietii sale cu o mul-

fime de probleme care se schimbX mereu. Degi personalitatea unui om
pare in mare parte constantd, apar mereu schimbdri care afecteazd in-
felegerea de sine. Aceste schimbiri pot veni din interior, adicd ele pot
fi rezultate ale dezvoltirli fizice. Un exemplu i:r acest sens il constituie
maturizarea glandelor sexuale, care il pun pe individ in fafa unor pro-
bleme noi, pdnd atunci necunoscute lui in aceastd formd. Schimbirile
pot apdrea insi gi din exterior, adicd sub forma pretenfiilor de rol, a ag-
teptirilor gi a schimbdrilor cerute.
Individul tAnir nu mai este considerat un copil in perioada puber-
tdfii gi imediat dupd, el trebuie sd se confrunte cu cerinfele de rbl care
ii sunt adresate in noua sa calitate de tanxr bdrbat gi tandrd femeie. pu-
bertatea este afectati in mod deosebit de criza identitilii, cdci aici apar
schimbiri atAt din interior, cAt pi din exterior. Situafii de viafi compa-
rative, in care accentul cade mai mult pe circumstanlele externe, sunt
nagterea fralilor, inceputul gcolii, pierderea unei persoane apropiate,
pretenfii modificate privind performanfa, schimbarea locului de mun-
cd, pomajul, relalia de cuplu gi cdsdtoria, vdrsta menopauzei etc.
Pdrinlii, educatorii gi celelalte persoane de referinfd au sarcina de
a-i facilita copilului, tdndrului sau partenerului prelucrarea crizei iden-
titare apdrute in diferitele stadii ale dezvoltdrii sale. premisa in aceas-
td sifualie este increderea existentd ir:rtre cele doud p.{r}i.
Tulburdri pi conflicte:crizX identitard; nesiguranfd; incapacitatea de
.
decizie; fdrd un obiectiv precis in viafd; lipsa unui compas interior; an-
goasd; evadare ir sexualitate, irr petreceri, in asociafii pi in partide; dez-
amdgiri; lipsa de entuziasm; autorepro9uri; depresii; supraincdrcare;

subincXrcare.
inuatd sd deosebeptitntre lipsa de energie pi canalizareaei grepitd.
A gaseaneinfelegere: om - animal
in aceastazi ii vom dirui Pri-

virii tale deosebirea.
MoHavtvrEo
,,Agaesteel"
,,Sofulmeu esteprecum un animal. Atunci c6nd are nevoi sexuale,eu
trebuie sd fiu acolo.Aga se descarci el. $i nu ptie ce inseamndtandrefea"
(vAnzdtoare, in varstd de 38 de ani, nelinipteinterioard,atacuri de panicd,
respingeresexuald).
Pentru a caracteriza deosebirea dintre om 9i animal, este mai pufin

potriviti o comparalie globali, cat una a celor trei domenii funcfiona-
le: corp - mediu ir:rconjurdtor - timp.
Corp: Animalul triiegte prin corpul sdu. $i omul trdiepte tot prin
corp, dir el posedd in acelagi timp capacitatea de a-l simfi. El nu va fi
doir influen,tat de corpul sdu, ci il poate influenfa Pe acesta la r6ndul
sdu. Atunci c6nd un animal este bol_nav,el este dependent exclusiv de
funcfiile gi tendinlele de vindecare ale organismului. omul in schimb
igi poate influenfa corpul in mod congtient gi activ.
Mediu: in timp ce animalul acfioneazi dupi na9tere conform in-

stinctelor sale, neputAnd sa reacfioneze altfel, omul este mult mai de-
pendent de invdfarea indemAndrii pi de dezvoltarea capacitdlilor sale.
in timp ce animalul practic se nagte cu regulile comPortamentului so-
cial, obiectivul societdlii umane este de a-i invdfa pe membrii sdi regu-
lile sociale gi normele care trebuie respectate.
Timp: Omul se deosebegtede animal prin conptientizarea categori-

ilor ,,trecut", ,,pt€zQrrt" ;i ,,viitor". El are gansa de a se dezvolta la ni-
vel istoric prin integrarea experienleior individuale pi colective ale tre-
cutului (tradilie).
Punerea pe acelagi plan a omului 9i a animalului reduce omul la un
comportament aproape exclusiv condus de instincte, limitat la ele sau
dresibil. Normele sociale ar avea in acest sens un caracter represiv dis-
trugdtor care ar distruge impulsurile instinctuale. Omul prezintd', fald
de animal, deosebiri in domeniul corpului (o diferenliere superioard;
unitifi de funclionare ale sistemului nervos central noi din punct de

vedere calitativ), al mediului (importanfa socializdrii; invdfarea inde-
mAndrii gi conturarea capacitdfilor) gi al timpului (congtientizarea tre-
cutului, prezentului pi viitorului; capacitatea de folosi tradifiile colecti-
ve). El nu are deci nevoie si fie dresat, precum animalul. Instinctele lui
nu trebuie reprimate. Mai degrabi, ceea ce conteazi este diferenfierea
gi dezvoltarea capacitdlilor sale.
Tulburdri pi conflicte:crizd identitard; supraestimare; fricd de egec;

sentimente de inferioritate; pierderea unitdfii; egoism; dependen!5 de
prieteni gi obiecte; predispozilie cdtre cruzime pi chinuirea animalelor;
dragoste exageratd fafd de animale (preferi sd mergi la plimbare cu cAi-
nele decAt cu propria sofie); incapacitatea de a demonstra sau de a cdg-
tiga iubire fur cercul familial; personalitXfi ,,de fier" care trec .peste ca-
davre" gi care nu fin cont de ceilal]i gi nu cr:nosc mila atunci cAnd vor
sd obfind ceva; lipsa de opunere in fala influenfelor.
lnaald sd deosebepti tntre a simli prin corp ;i a-ti simti corpul.
A gaptea neinfelegere: inniscut - dobAndit
Pdcatelepdrinfilor sevor hans-

mite gi la copii,p6ni la a treiagi la
a pafragenerafie.
Vrcsrur-TrsrlurNr
,,MuIl umitd pdrin!ilor! "
,,Doctorulmeu a spus ci am o structurd nervoasdslabd.Atunci cind
l-am intrebat de unde vine asta, el a fost de pdrere ci trebuie sd le mulfu-
mescpdrintilor" (angajat,in vArstdde 40 de ani, atacuri de panicd,tulbu-
rdri circulatorii).
Chestiunea privitoare la faptul dacd ceva este inndscut sau dobAn-

dit are un interes aproape vital pentru mulfi pdrinfi, educatori gi par-
teneri de cdsdtorie: cuvAnhrl ,,inndscut" este asociat unei dez-voltdri obli-
gatorii, neinfluenlabile, fdra nici o speranfd; cuvAntui ,,dobAndit"
dimpotrivd, trezegte impresia cd mediul inconjurXtor exercitd o influ-
enfi putemicd gi ci existd speranfd de vindecare in cazul tulburdrilor
considerate a fi dob6ndite gi nu inniscute. In timp ce ideea cX un com-
portament este dobAndit pune persotrna de referinld 9i educatorul in
fala a mereu alte sarcini noi, ideea cd un comportament ar fi inndscut
acfioneazi precum o linie de demarcafie dedesubtul unui capitol.
Ideologia ereditilii servegte drept rafionalnare gi pretext. lmportan-
ta cercetdrii gtiinlifice legate de ereditate nu este insX deloc restriclio-
de
natd datoriti acestei constatdri. Fiecare om se napte cu o abundenli
cele din urmd
."p".1ie9i. Care din ele se dezvoltf, 9i care nu, dep-rnd-eir
sau inhibatoare a mediului inconjurdtor. Edu-
J"'iofl.r""1u stimulativd
nu se poate mulfumi
.uto*t, partenerul, medicul sau psihoterapeutul
ceea ce con-
numai cu constatarea ca ceva este inndscut. Mai degrabi,
ganselor care aPar intr-un dome-
teazx este recunoagterea gi folosirea
niu in ciuda sau din cauza unei anumite tulburiri'
Tulburdri gi conflicte:Auto-instrdinare; supraincdrcare; subincdrcare;
agteptiri foar-
sentimente ie pierder"; gelozie;uri; invidie; respingere;
temari;dezarnigire;viz"iunepesimistiasupraviefii;personalitiline-
eativiste, sceptice 9i neincrezitoare'
"
inuatd sd ieosebestiintre inndscut Vi dobhndit'
- egalitate
A opta neinfelegere: unicitate
Munca educatoruluise asea-
ilil'ffi:lffi,o.
;f#A'"'"'"'"
'AePU'L-BIHA
,,Tradifiedefamilie"
,,Tofimembriimasculiniaifamilieiaudevenitingineri.Estedeneinfe-
lesdecefiulnostrumezind.oregtesdstudiezearta,,(inginer,invdrstide
44 de ani, conflict generalional)'
Sistemuldecompetenfealcivilizalieinoastreestebazat'incepAnd
similitudinii' In
din gcoali pi pAni in viala profesionald, pe principiul
in vestimentafie,
locui dreptafii a apdrut in multe locuri uniformitatea:
i" poriUiiitafif" a" activitate, in cultura spafiului d: tt::t!
-*-Ttivita-
este un prilej su-
tile timpului lib", 9i in alegerea partenemlui' Acesta
de'i
ii"i"*;";" sd dea de gdnd"it. Experienla zilnici aratd ci oamenii,
asemdnare, se deosebesc unii de
au in esen;a lor de oaieni o anumiti
."itu4lprindetaliicuneputinlddemdsurat.Atuncicdndtecomparipe
pomi-
tine insufi sau pe partenerul idtt ttt altcineva, nu este suficienti
Mai degrabd este necesari asocierea uni-
rea de la o singurf capacitate.
cu condifiile cle cire acesta s-a bucurat in diferitele
citdlii unui in]ivia
domenii
-- avute in vedere: oamenii tratafi egal sunt tratafi inegal'
pierde-
Tulburdri 2i conflicte:incapacitate de decizie; crizi identitard;
tulburdri de con-
rea increderii in sine; autod6testare; gelozie; rivalitate;
de inferioritate; dez-
tact; neircredere; identificare; proiecfe; sentimente
amd giri; agresivita te; reselrlnare'
Iiaatd id deosebesti tntre unicitate 9i uniformitate'
Tipuri de reacfie - Concepte - Neinfelegeri 2"t7
A noua neinfelegere:
incongtientul 9i congtientul
Dimineala rAdeam cu Poftd;
ffffi;Hilj:;::f*ffi'l"*
Herts
,,Trebuiesdfii mereudrdgul cu striiittii"
,,DecAteori nu mi-am propus sd le spun altor oamenidirect pdrercamea.
Dar cind vine vorba sd fac acestlucru, mi retrag in cdsufamea de melc.
Apoi md enewez" (angajati, in varstd de 32 de ani, inhibifii, dureri de cap).
Ftrncfia ,,incongtientului" poate fi clarificati printr-trn exemplu sirn-

plu: dupd ce am mancat, este pusd fi:r migcare o serie de procese fizice
de fiecare dati, noi nu
9i.u." fin de metabolism. Degi ele se deruleazd
suntem congtienfi de acest fapt, decAt dacd apare o dereglare semnali-
zatd prin dureri pi indispozifii. Cam la fel se intampld ;i cu relaliile in-
terumane. De cAte ori nu ne surprindem fdcand lucruri pe care inifial
nu intenfionam sd le facem. De eiemplu, degi gtim cd bdtaia nu este cel
mai potrivit mijloc de educafie gi ci nerdbdarea nu face decat sd ne in-
ducX o stare de nelinigte, ne iegim din pepeni pAnX pi cu cel mai mic
prilej
- aparent gi ne aruncim principiile peste bord.
O mare parte a tuturor funcfiilor psihice 9i a relafiilor interumane
este dictat5he atitudini gi moduri de comportament ale cdror origini 9i
motive nu sunt conptiente. Din ele se dezvoltd, pe lAngi reacfiile in-
stinctive corespunzdtoare, gi procese neintenfionate congtient 9i av6nd
urmiri nedoriie. Capacitdfile actuale joacX un rol deosebit in calitatea
lor de conlinuturi ale incongtientului. Unilateralitdgile existente in mo-
delul capacitdfilor actuale sunt considerate in cele mai multe cazuri ca
de ta sine inlelese gi ele nu ajung astfel in conptiinli. Totugi, ele sunt
puternic ircdrcate afectirr;ipi duc propria lor existenfd, urmirile lor ie-
gina u lumind prin relafiite fafi de ceilalli oameni. Paradoxul potenfia-
lului conflictual numit ,,incongtient" este acela ci el asiguri o anumitX
protecfie, in spatele cdreia insd se pot dezvolta conflicte pAnX ce explg-
deazd in moddeschis, cdci tocmai aceastdprotecfie este cea care se afld
ca un obstacol in calea prelucrdrii conflictelor.
Tulburdri gi conflicte:refuldri; rafionalizare; manevre de mistificare;
epcuri; vise simbolice; obstacole interioare; supracomPensare; neinfele-
geri gi conflicte sociale.
inustd sd deosebegti intre congtientgi inconptient.
A zecea neinfelegere: identificare - proiecfie
Daca toli ar gti tot desPrecei-

s,u
r'ndur
ilinlr
il?,ff:ffi
Flarn
,,M-amsacrificatPentruea"
,,Am fdcut totul pentru ca fiica mea sd poatd studia.Acum vine 9i imi
spuneci ea vrea sd cagtigebani. Pur gi simplu nu pot sd infeleg.Visul meu
a fost dintotdeaunasd pot studia.Mi-e de neinlelescum poli si renunli cu
atit de multd ugurinfd la o asemeneagansd"(casnici,in vArstdde 43 de ani,
tulburdri cardiace,astm,depresii).
Noi tofi avem dorinle gi nevoi. Ne comportdm intr-un anumit fel

pentru a transforma o dorinfd in realitate. Nevoia pi dorinfa devin mo-
iivagia comportarnentului nostru. Din motivafie ca forfd motrice se dez-
volti compbrtamentul: Motivalie -> Comportament. Atunci cand ana-
lizim alte persoane cu comportamentele 1or, noi considerdm ci pi la
bazalor se afla aceeagi motivalie, care ne migcd 9i pe noi intr-o situafie
asemendtoare. Deci plecam de la premisa unei stranse legdturi intre
comportament gi motivafie pi conchidem din comportament intenlia:
Motivalie <- comportament. Aceastd metodd ne determind sd afldm
concluziile cauteior, aflate la baza atitudinilor comportamentale ale
unui individ, totugi ea ascunde in sine pericolul unei erori: Orice min-
ge e rotundd, dar nu tot ce e rotund e minge'
identificarea semnificd a te pune in locul cuiva pentru a gandi in
cele din urmd ca acea persoand. De cele mai multe ori nu te identifici
cu toatd personaiitateJ respectivei persoane de referinfd, ci cu anumi-
te trdsituri ale sale. Astfel, identificarea este o formd centrald a invdfi-
rii, Dacd insd modelul identificirii este absolutizat 9i nu se dezvoltd in
continuare, se poate ajunge la conflicte gi confruntdri. Premisa necesa-
rx pentru.a.,oi sd ne putem imagina ce g6nde;te 9i ce simte un altul
estL capacitatea de u ne p,rne in locul lui. Proiecfia semnifici transferui
agteptdrilor congtiente gi incongtiente precum 9i al anumitor trisdturi
pi"pril ale personalitilii asupra lumii exterioare gi asupra partenerilor
sociali.
Tulburdri Vi conflicte: tendinle exagerate de imitafie; aqteptari foarte
mari; nevoia de siguranf 6; crizd, de identificare; respingerea modelului;
idealizare; prejudecdfi; dezamdgiri; oscilafii ale dispozifiei; nedumeri-
re; incertitudine; reproguri cdtre sine 9i cdtre ceilalgi'
inanld sd deosebegti tntre motitteleinterioaresi motiaeleexterioare.
Tipuri de reacfie - Concepte - Neinfelegeri ?19
A unsprezecea neinfelegere:
generalizare - diferenliere
Cel care nu are incredereiin

nimeni se PdzePtecel mai Pufin
de sineinsusi.
GnerP
,,Niciodatdditr ttou! "
,,Nu voi mai putea sd am niciodatdincrederein soful meu. Esteun ne-
mernic.Am descoperitci m-a ingelat.Cine ptie dacdnu a fdcut-ochiar de
mai multe ori" (casnicdin vdrstd de 38 de ani, tulburdri sexuale,depresii)'
O funcfie psihici este cea care ne ajuti si inlelegem mediul nostru

inconjurdtor, li constd in capacitatea de a trage concluzii cu privire la
alte evenimente in baza unui eveniment gi de a ne purta la fel in situa-
a mediu-
fiile corespunzdtoare.Procesul de invdlare gi cel de infelegere
lui inconjurxtor presupun capacitatea de generalizare; firi aceasta/ toa-
te observaliile gl trdirile noastre s-ar sparge intr-un numir infinit de
elemente fdrd nici o legdturi unele cu celelalte. Generalizarea este cea
care face posibild ordonarea observafiilor, construirea de genuri proxi-
me gi in cele din urmd gAndirea abstractS' Dar tocmai in aceasti capa-
citatea se poate afla tipul de bazd al neinlelegerilor. A deduce dintr-un
eveniment alte evenimente poate duce gi la evaludri eronate.
Generaliz6nd, se poate spune cd in relafiile cu sine insugi, dar 9i cu
ceilalli, existd tendinla de a trage concluzii drn anumite evenimente,
dintr-o trisdturi altele, din altele intreaga persoand. Este tipic pentru
generalizare ca unul din domenii sd fie mult scos in prim-plan, iar ce-
lelalte sd fie complet ignorate. Generalizarea inseamnd limitarea cAm-
pului valorilor.
Tulburdri pi conflicte:generalizdri; prejudecd;i; nedreptate fafd de pro-
pria persoand gi fafi de ceilalfi; fixafii; apteptdri exagerate; suprasolici-
iare; dezamigire; disperare; angoasS;agresivitate;izolare sociali
inaald sd deosebe;tiintre parte 2i intreg.
neinlelegere: judecati - prejudecati

A douisprezecea
Noi nu ne putem atinge obiec-
ftr+l*"'ir*":;i'il:a
'ASPO'L-BaHA
,,sldbiciunepentrubruncli"
,,Am o sldbiciune pentru birbafii brunefi. Bdnuiescc6 sunt foarte tem-
peramentali"(asistentdmedicald,in vArstdde 19 ani)'
o prejudecati este o judecatd inoportund, de cele mai multe ori

puternic'incdrcatd afectiv. Conflictele interpersonale sunt bazate pe
prejudecdfi. Adesea, problemele educafionale nu sunt forme inevita-
bite ate sorlii sau produsele relei-voinfe, ci urmdri ale cercului vicios
al prejudecdfilor. Prejudecilile legate de comportamentul interuman
seiefer; ta capacitifile actuale gi la mijloace; ele sunt construite in
baza capacit5lilor primare pi secundare pi a anumitor evaludri ale mij-
loaceloi ca atitudini de agteptare. Prejudecata nu trebuie sd se rapor-
teze neapdrat la caracteristiii negative. Pot fi agteptate cu aceeapi si-
guranfd manifestari pozitive de Comportament, fdri a-fi da silinJa de
X ,r"rifi.u temeiul apieptdrii. UrmXrile sunt supraincxrcarea sau sub-
irrcdrcarea.
Tulburdri gi conflicte: Nedreptate; discriminare; agresivitate; senti-
mente de cuipabilitate; unilateralitate; fanatism; rasism; urd indrepta-
ta impotriva propriei persoane; egec social; slxbiciune in judecatd; fri-
ca de adevdr.
intre judecatd9i prejudecatd'
inaald sd deosebepti
A treisprezecea neinfelegere: birbat 9i femeie
de m6i-
Esteclar cdgeneragiile
redepindde mamelede azi'
'AsoO'L-BaHA
,,Pedeapsa deafi femeie"

inferioa-
,,A fi femeie a fost pentru mine o pedeapsd.Femeieinseamnd:
rd, fideld, sensibild,proasti, slabd,suferind de pe urma trdsiturilor bdrba-
tului, dependentd.Bdrbat:bun, infidel, obiectiv inteligent,puternic, dina-
mic, invulnerabil, independent. De aici am tras concluzia: Pentru mine nu
se pune problema decat a unui comportament masculin..." (studenti in
virstd de 23 de ani).
Concepte - 221
Nuexistddomeniumaiincircatemo}ionaldec6tcelalraporfurilor
nu este
dintre b6rbat pi femeie. insi, in acelagi timp, nici un alt domeniu
atdt de incircat de prejudecifi precum acesta. Neinfelegerea bxrbat-fe-
*"i..r' joaci un rol importanl numai in confruntdrile actuale din ci-
sitorie sau profesie, ci igi aruncd umbrele 9i asupra educaliei' .
asupra
Influenla educalionali a mediului social nu are efect numai
capacit5fiideviald,comportamentului.social,agresivitdliigiinteligen-
gei; gi comportamentul plivitor la rolurile sociale, in special comporta-
con-
mentul specific in funcfie de sex :tt91 it trdsdturile sale esenliale'
secinfi a educaliei. impdrfirea rolurilor in interiorul familiei prezintX
sa
in cel mai evident mod raportul dintre bdrbat 9i femeie: tatil-trebuie
*uûite acasi' Acest raport este un model in sine'
lucreze,in timp
"" de me-
Copiii invafd: iatil este responsabil de lumea exterioard, mama
diul din interiorul familiei.
fo-
Faptul cd mama are o funcfie centrali in educalie este adesea
losit c'a pretext cle cdtre bdrbat, pentru a-i pasa ei responsabilitatea
privind educafia copiilor. Atunci cand totul merge bine in educafie,
mama
iat5l se simte confirmat, dacd insd ceva nu funciioneazd, atunci
este de vind. Multe femei se simt astfel supraincircate emolional 9i
clin aceasti cauzd tulburSri fizice qi psihice. Ca reaclie, mul-
dezvoitd
multd
te mame cautd o ie9ire prin muncd' Ele apteaptd de acolo mai
dreptate.
ca 9t
etrrr"i cand femeile se bucurd de aceleapi avantaje in educalie
birbat femeie, posedd capaci-
bdrbafii, se poate vedea ci amAndoi, 9i
Atunci
tdli asemdnitoare, fiind in aceea9imisurd capabili de 1 td."tl:
se va inlelege cx femeile trebuie tratate in mod egal cu birbafii.
Tulburdrl gi conflicte;impdrlirea unilaterald a rolurilor; ,,soarta gos-
oodinei"; suprahcdrcare; iubincircare; angoase legate de despdrfire;
evlavie
iopiii ca obiectiv al vielii; cdsdtoria ca institulie de asigurdri;
fa;a de autoritate; supunere; angoasi; agresivitate; probleme matrimo-
nlile; actiuni condilionate afectlv; invidie de sex; crizd generalionald;
subordonare crizd de emanciPare'
inaald sd deosebeptitntre gen ca unflare a naturii pi rol de gen ca urmare
a educafiei.
-
A paisprezecea neintelegere: Dreptate Iubire
,,Cumtu mie,lafel Vieu fie"

devreme'Nu te pu-
,,Ai fost obraznic.De aceeatrebuie sd te culci mai
soful
tem lua cu noi,, (mamdin varsti de 38 de ani). ,,Indiferentde ce face
(casnici in virstd de 47 de ani, a
meu, eu voi fi mereu lAngi el. il i,rbesc"
doua cdsdtorie).
Conform principiului dreptdfii, o performanfd este rispldtitd prin-

tr-o alta; este un principiu debazd, in educafie, ir centrul cdreia se afld
anumite capacitdfi actuale pi performanfe. Dar dreptatea rdmdne im-
personal5, oarbd la unicitatea omului. Dreptatea in relafia de cuplu
duce la modul general intr-un cerc vicios, in care o nedreptate atrage
alte nedreptXli. Cisnicia devine in acest context un adevdrat iad.
Iubirea este semnul atenfiei emofionale pozitive gi cuprinde omul
ca intreg. Nu te indrXgostegti de anumite trdsdturi, capacitdli pi parti-
cularitifi, ci de purtdtorul lor: ,,Te iubesc, pentru cd tu epti tu". Aceas-
tX atitudine aduce in anumite cazuri avantaje in relafia de cuplu' Difi-
cultd;ile apdrute nu vor fi exagerate, conflictele deschise vor fi evitate.
in cazuri extreme, iubirea pierde controlul asupra realitdfii gi se des-
prinde de circumstanfele concrete.
Este infelept si ai pretenlii legate de dreptate de la partenerul tiu.
El chiar agteaptd ca tu sd ai astfel de pretenfii. Daci el insd egueaz6, este
necesar si pofi face diferenfa intre lipsa sa de performanfi 9i el insugi.
Acest lucru inseamni: Te iau aga cum egti, chiar dacd tu ai eguat acum
in acest domeniu. Ptiu cd pofi invdfa din grepelile tale 9i eu voi inv5la
din ale mele.
Tulburdri pi conflicte: fanatism cu privire la dreptate; agresivitate la-
tentd; sldbiciune in luarea deciziilor din frica de a nu nedreptdfi pe ci-
neva; nedreptate; agteptdri prea mari; ,,orbire din dragoste"; lipsd de
iubire; suprasolicitare psihicd; dezamigiri; conflicte matrimoniale; tul-
burdri psihosomatice.
inaald sd deosebegtitntre iubire gi dreptate.
A cincisprezecea neinfelegere: sex - sexualitate - iubire
Acesteamdnuntesunt pufin
rm neplicute.
W. jaurs
,,Cautun bdrbatadettdrat"
,,Cu primul meu so! m-am mdritat pentru ci ardta incredibil de bine.
Abia dupd cevatimp am realizat cd era de fapt un neghiob.Cu al doilea so!
m-am miritat in specialdatoriti garmuluigi manierelorsalealese.Au trecut
doi ani pAndce atitudinea lui paternd,galanteriagi lingugealalui au ince-
put si md calcepe nervi. Acum caut un bdrbatcaresd md infeleagdcu ade-
in vArstdde 32 de ani, doi copii).
vdrat" (secretarS,
Sexul cuprinde domeniul fizic. El se orienteaze finand cont de func-

fiile gi caracteristicile fizice. Este important aici ca informafiile obiecti-
ve legate de funcfionarea corpului sd fie transmise la timpul potrivit.
Tipuri de reaclie - Concepte - Neinlelegeri 223
sexualitatea se referS la trdsdturile gi capacitafile unui individ in re-

laliile sexuale de cuplu. Aici intrX capacitdfile actuale.
Iubirea este capacitatea globali proprie fiecdrui om de a stabili le-

gituri emolionale cu sine gi cu mediul sdu inconjurdtor. Modelul pd-
rinlilor joaci un rol central in dezvoltarea capacitifii de iubire, a caPa-
citdfii de a iubi gi de a fi iubit. Capacitatea de iubire are drept consecinfd
recunoagtereaegalitdlii in drepturi gi responsabilizarea.
Sexul gi sexualitatea, luate in sine, il fac pe om firlocuibil. El devine
in acest sens numai purtator al unor trdsdturi evaluate ca fiind prelioa-
se sau neprefioase. Unicitatea personalitalii este negiiiatS in toati aceas-
td accentuare a sexului gi a sexualitdfii. Iubirea aflatd fu:rlegdturd cu se-
xul gi sexualitatea confirmd unicitatea omului.
Tulburdri gi conflicte:supraacentuarea anumitor caracteristici fizice
ale partenerului; idealizarea anumitor trisdturi de caracter; a9teptari
exagerate;optimism naiv; dependenfd emofionald; dezamdgiri; cicilea-
ld; conflicte in relafia de cuplu; despdrfiri; divorfuri; riceald fa!5 de se-
xul opus; respingeresexuald.
Inuatd sd deosebegti intre sex-sexualitate7i iubire.
A gaisprezeceaneinfelegere: caricaturile iubirii
Iubireae compusape Lreisfer-

turi din curiozitate.
LASANOVA
,,lubireucu instituliedeformure"
,,Nu eramchiar inactivddin punct de vederesexual.Pe soful meu a tre-
buit si il invif tot ce gtieacum.Trebuiasi fi vdzut cAtde lacom era' Acum
gtiein mare cam desprece e vorba, pi nu are nimic mai bun de fdcut decdt
sd imi reprogezemie experienlelepe carele-am avut pi de careel a Ttiut sd
profite" (damdde companie,in v6rstdde 38 de ani, angoase,tulburiri car-
diace).
Nu existd cuv6nt care si aib5 semnificafii mai variate decdt cuv6n-

tul iubire, de la iubirea de mami, la iubirea de animale, pAni la iubi-
rea pasionald. Chiar gi iubirea sexuald are un numir mare de semni{i-
cafii, care ii servesc fiecdruia drept etalon 9i orientare. Spectrului
concepfiilor privitoare la iubire ii corespunde un sPectru al neinfelege-
rilor: iubirea drept satisfacere a curiozitd$Ii; iubirea drept reiaxare; iu-
birea drept excitafie sexuald; iubirea drept confonnare; iubirea drept
performanfi; iubirea drept rivalitate gi cAmp de bdtdlie; iubirea drept
incitugare; iubirea drept obligalie generafionald; iubirea drept politefe
gi recunogtinfi; iubirea drept confirmare a stimei de sine; iubirea drept

consecinfd logici; iubirea drept interes in afaceri; iubirea drept nivela-
re; iubirea drept pedeapsd; iubirea drept solufie salvatoare; iubirea
drept dorinfd; iubirea cu orice pref; iubirea ca joc de-a doctorul; iubi-
rea ca institulie de caritate; iubirea ca institulie de instruire.
Tulburdri gi conflicte: gelozie; apteptiri exagerate; frica de o legihrrd
emofionald; temeri legate de despdrfire; frica de libertate; auto-repro9uri;
masochism; dezamdgiri; evadare in boali; satisfacfii surogat; tendinle de
ag5lare de celdlal| teami de responsabilitate; respingere sexuald.
hruqtd sd deosebesti intre iubire si caricaturileei.
A gaptesprezeceaneinlelegere: pierderea unitifii 9i integrare
Privegtelumeaprecumpri-
vegticorpul omenesc,care,chiar
gi atunci c6nd e comPletgi cu de-
sdvdrpiredezvoltat,esteafectat
din diferite motive de tulburiri gi
de boli grele.
Baga.'u'n-qn
,,.. . ntuncim-amdesteptat"
,,Dupdce am ajunsin spital din cauzaunui infarct,rni-am dat in sfdrpit
seamaci nu are nici un senssd md surmenezatAtde mult cu munca" (di-
rectorin vdrsti de 52 de ani).
Conflictele pi nevrozele se dezvoltd dintr-o dizarmonie ir-rtre relafi-

ile existente intre corp, mediu gi timp. Noi definim nevroza ca o rela-
de-
fie tulburat5 cu realitatea gi astfel ca o pierdere a unitdfii. Con-flictul
vine o povard psihicX pe termen lung, in care corpului nu i se ia nirnic,
ci se introduc elemente noi sistemului. Noile feluri de realizdti diferite
ale capacitdfilor actuale pot nelinigti; devii obligat sd te confrunli cu
particularitdf i,,strdine".
Omul poate fi privit ca sistem in care se afld in legdturd diferite ele-
mente gi componente cu anumite funcfii. Daci este tulburatd o singu-
rd componenti sau o relafie funcfionald, acest iucru se reflecti asupra
intregului sistem. In domeniul psihic, atAt ceea ce ai trdit cAt gi ceea ce
nu ai triit poate conduce la tulburiri psihice gi psihosomatice. Bolile 9i
tulburdrile, infelese ca pierdere a unitifii, nu sunt lipsite de sens, ci ele
ipi gdsescsensul i-r:rreconstruirea unitdfii personalitdfii, respectiv dez-
voltarea ei in continuare.
T-ulburdripi conflicte: Evadare in singurdtate; evadare in activitate;
evadare in boalS; lipsa capacitifii de diferenfiere; criterii unilaterale in
Concepte - 225
per-
ceea ce privegte relalia de cuplu; absolutizarea reprezentdrilor 9i
spectivelor
' asupra lumii; sectarism'
inastd sd deosebeVtitntre crizd ca pericol pi crizd ca pansd'
A optsprezecea neinfelegere: boali 9i sinitate
Nu pofi uri bolnavul doar

Penhu cd estebolnav'
'AnoU'l-Bene
,,\olnaaultnchiPuit"
o boald fizicd' $i atunci
,,Pentrusofia mea o boald adevdratde numai
sAngeletrebuiesdcurgilitriintregisaufebrasiajrrngd|a42degrade.Nu-
de-
mai atunci credecd boala nu estesimulatd.Atunci cand md simt total
consideri un molAu un ipohondru"
presiv gi complet descurajat,ea md ;;i
?furr.tionu.,in vArsti de 39 de ani, depresii9i gAnduri suicidale)'
de c6nd
in societatea noastri se obignuie;te sd mergi la doctor chiar
fizice relativ minore. Atunci cand un copil are dureri
orezinti simptome
tra-
i" ,to*u., febri, infeclii sau dureri de cap, este considerat bokrav 9i
rezultate gcolare sla-
tat cu deosebitd grijd. Dimpotrivd, un copll care are
menfine curXtenia' se iz-
U", obraznic"gi dezordonat, incXp5f6nat 9i
"rt"it primul rhnd de opozilia gi respingerea pirinfilor' In timp ce
U"pt"
asupra ci-
boala fizicd este consideratd a fi trn domeniu extrateritorial,
nu mai posedi valabilitate deplind,
ruia pretengiile legate de socializare
provoacd reacfii mai severe' Aici sunt puse
hrlburhrile de comportament
in migcare in modiutomat mijloacele educative ale pedepsei'
invid ie;
iin ur ar i gi confli ct e: sup raincdrcare; subincdrcare; gelozie;
atenfia cu orice
respingere; iezamigire; epecuri; agresivitate; a atrage
deznddcjde; proasti-d ispoz'ilie'
'pret; airtoreproFuri; nedumerire;
inaalu si deoisebegti tntre boaldfizicd pi boaldpsihicd'
- religie - biserici
A nouisprezecea neinfelegere: credinfi
Nimic nu ne imPiedicdsa
identificdm ordinea mondiald a
biologiei 9i Dumnezeul religiei'
MAX PI-ANCK
..Dumnezeu-TatdI"
,,Numaidaudoibanipereligie.MisefacerducAndiivddpetofislu-
jitoriimincinogiailuiDumnezeu,,(omdeafaceri,inv6rstdde48deani).
il vid mereu pe tatdl meu" (pro-
,,atur't.i cind mil imaginez pe Dumnezeu,
fesoard necisdtoritd, in varstd de 32 de ani, tulburdri sexuale pi inhibifii)'
Fiecare om posedi capacitatea de a crede. in general, credinla este

relatia fatX de necunoscut. Credinla nu include numai intreb5ri religioa-
se gi intrebdri legate de viala de dupd moarte, ci pi intrebiri cu privire
la viafa privatd gi la gtiinfd.
Capacitatea omului de a crede este abordatd prin intermediul reli-
giei. De care dintre religii aparfine un individ este de cele mai multe
ori stabilit de cXtre pdrinli gi tradifia educafionald. Relafia unui om fafi
de religie este in mare parte dependentd de experienfele pe care aces-
ta le are cu pdrinfii gi cu mediul sdu social. Religia este un fenomen cul-
tural pi strAns legatd de cursul istoriei. Biserica este institufia religiei,
un instrument care a devenit independent de multe ori de-a lungul
timpului. De aceea,trebuie fdcutd diferenfa intre credinfd, care aparfi-
ne esenfei fiinlei umane, religie gi bisericd, precum pi intre religie de
rangul intdi gi de rangul al doilea. Sarcina religiei este de a-i oferi omu-
lui valori, obiective gi sens (dare de sens), ir timp ce gtiinfa cautd ex-
plicafii, formuleazd legitXfi gi gdsegte altele noi (gdsirea sensului). Re-
ligia gi gtiinfa ar trebui, dacd ele vor sd ii fie de folos omului, sd se
completeze reciproc pi sX formeze o unitate.
Tulburdri gi conflicte:fanatism religios; superstifie; manevre de res-
pingere; iluzii; fixafii; bigotism; angoasd; agresivitate; resemnare; eva-
dare in exterior; evadare in religii surogat; auto-supraestimare; evada-
re in muncd; convingeri de nezdruncinat fdrd nici r.rnargument; tristefe;
sentiment de pustietate; sentiment de distrugere; neincredere, a nu se
implica in viafd; indepdrtare de realitate; desprindere de legiturile so-
ciale; cufundare ir propria viafd interioardi interes pronunfat legat de
problemele metafizice indepdrtate de realitate; decXdere; sentiment al
golului interior gi de a se simfi vliguit; sentimente de fricd; teama de a
deveni bolnav psihic; depresii; iritabilitate.
inaald sd deosebeptiintre credittfd, religie pi bisericd.
A douizecea neinfelegere:
Soarti condifionati 9i soarti predeterminati
Degi ficcareare moarteain-

"" tFbdsa
ca-
;'ii'; T"'.'"":':,i,1:
Senol
,,oricummori"
,,Pur gi simplu nu pot renunfa la fumat gi la un pdhXrelde vin. Oricum,
in v6rstdde 54 de ani, cu cirozdgi depresii).
gi antialcooliciimor" (specialist,
O soartd care nu poate fi ocolitd este numitd soartd predeterminatd:

fiecare om se nagte gi moare, nu pofi face nimic pentru a evita aceste
Concepte - 227
acea soartd care

doud certitudini. Soarta condifionatd este, dimpotrivd'
ar fi putu! evitati sau supusi schimbXri-
are propria sa poveste, care {i
doud tipuri de soartd poate. fi clarificat prin-
lo.. hupo.t tl dintre aceste
tr-unexemplu.PentruolumAnare,soartapredeterminatdestecacea-
cele din urmd este
ra si ardd gi sd se consume; de aceea stingerea ei in
sau trans-
o predeterminare, care nu poate fi in nici un fel schimbatx
condi;ionatl poate fi insi comparati cu urmdtorulpro-
i";;.4;;*a
;;;;i"ii;t ce lumAnar"u incd destut de lunga, trece o adiere de
"ri" cdci ar fi
lrant.u." o stinge. Aici este vorba despre soarta condilionati'
incdt i5 fie evitati stingerea lum6nirii'
destule iosibilitefi astfel
dar pe care
Soarta condilionatd oferi un drum pe care il pofi alege'
".;;i"t
neapdrat. Evenimentele din trecut sunt deja intam-
nu trebuie si il alegi
poi fi ."rro.ute' Mai importantd este irtrebarea: ce pot
fi"i" gi nu mai cerinfelor
lu inv6fa din trLcut, cum pot ie9i in intAmpinarea. ltrr-p1:-
drumuri altemative, care ne stau intotdeauna la drspozl-
zent? ExistS
decAt cd soarta fiecirui om se afld intr-o
fie. Aceasta nu spune altceva
mAinile pirinfilor
mare purte in propriile sale mAini, 9i in copitirie ir
gi ale educatorilor.
re-
Tulburdri Vi conflicte: optimism exagerat; pasivitate. invergunatd;
frica de dezamigiri; nemulpmire; angoasi exis-
se(rnare; frica de egec;
interumane;
tenfiald; auto-reproguri; lipsa increderii i-n sine; conflicte
conflicte
-- psihice interioare; ,;atat" '
iiaryi sa deosebepti intre soarts condilionatd gi soarta predetenninatd'
A douizecigiuna neinfelegere:
moartea gi perspectiva asuPra morfii
,^*1?::#fi'nru'":ff':l
-*""a decdt o sinsurd
3Hj:
sHarsspeeRE
,,Dacdagfi moartd..."
pe mAnamea' stomacul
,,Numai ideeacd sAnii mei, corpul, carneade
meu ar putea sd se dezintegreze9i sd miroasi urdt md face si am o senza-
l i e d e s c d r b a f a | i d e m i n e i n s d m i . D e g i g t i u c d n u v o i f i c o n g t i e n t d(ma-
atuncl,
proces"
gandul acestanu imi di pace;mi-e teribil de fricd de tot acest
nechin frumos in v6rsti de 24 de ani)'
de-a lungul
Noi nu ne irtAlnim numai o singurd datd cu moartea
v i e ,Perspectiaaaltoroameniasupramor|ii:Congtientizimsemnificalia
liinoastre,cidemulteorigidefiecaredatdcuparticipdridiferite.
mortiiabiaatuncicdndmoareunompecarenoiilcunogteamgifa}i
de care aveam intr-un fel sau altul relalii emofionale; percepfia morfii
unei alte persoeme devine atunci o spargere a percepfiei. Degi existi
convenfia tacitd cd despre morfi nu trebuie vorbit decAt de bine, noi
evaludm moartea altcuiva in funcfie de realizdrile sale, adicd de expe-
rienfele pe care le-am avut cu el. Dacd se ia in considerare faptul ca prin
moarte se actualizeazd angoase din copildria micd legate de despdrfire
sau de pirdsire, atunci motivul afectiv de tristele devine de infeles.
Perspectiaaasupra propriei morfi: Reprezentarea propriei morfi are li-
mite. In ceea ce privegte procesul anterior morfii propriu-zise, noi sun-
tem dependenfi de afirmafiile muribunzilor, iar starea de dupd moar-
te nu ne este cunoscutX. Moartea tine de soarta rrredeterminati a
omului. insd perspectiva asupra ei este diferitd de I'a om la om. Desi-
gur, frica de moarte este ceva natural, insd ea nu trebuie sd apard nea-
pXrat in cea mai gravd formi. Moartea ca eveniment relativ incompre-
hensibil este adesea numai intr-un sens mai indepirtat obiect al
angoasei, Frica de moarte se referd la corp (ideea cd moartea este aso-
ciati cu durerea sau cu resimfirea propriei situafii legate de moarte pro-
voacX angoase),la mediul inconjurdtor (ideile asupra anumitor capaci-
tili actuale duc la fricd de moarte sau la dorinfe de apropiere a sa) gi la
timp (speranfa gi imaginea unui ,,Dupd" necunoscut provoacd sau re-
duce angoasele legate de moarte). Tiebuie fdcuti deosebirea intre moar-
te gi perspectiva asupra morfii.
Tulburdri pi conflicte:angoasd legatd de moarte; lipsd de atenlie; cri-
ze legate de perspectiva asupra lumii; temeri legate de imboLrdviri; ne-
gativism; pesimism; optimism exagerat; angoasd existenfiald; suprain-
circare; subincircare; nesiguranfX; evadare in viitor; meseria ca obiectiv
irr viafd; reprimarea instinctelor; ascezd; tristefe; indispozilii.
Inaald sd deosebepti tntre moarte gi perspectiaaasupra morfii.
Aplicabilitatea neinf elegerilor
Neinlelegerile sunt, intr-o anumitd mdsur5, punfi de legdturd ale

conflictelor psihosociale. in domeniul terapeuticlste importanta dife-
renlierea reprezentdrilor legate de diferitele conlinuturi afectate de ne-
inlelegeri. ln aparilia tulburdrilor pot fi implicate una sau mai multe
neinfelegeri. Ele sunt conceptul din spatele comportamentului conflic-
tual sau al prelucrdrii evenimentelor disfuncfionale. Deja prelucrarea
acestor neinfelegeri, adicd extinderea conceptelor, posedi firnclie tera-
peuticd.
,,Neinfelegerile" sunt puncte de orientare pentru terapeut. Stabilind
conexiuni intre problemele existente, conceptele pacientului gi neinfe-
legeri, el poate pregiti schimbirile de reprezentare ale pacientului.
Concepte - 229
Tipuri de reaclie - Neinfelegeri
Apoi, anumite neinjelegeri centrale pot deveni temd a psihoterapiei

de-a lungul a mai multe gedinfe'
,,Soful meu esteun tiran!"

o profesoari in varstd de 26 de ani incepu o psihoterapie din cauza res-
plngeiii sexuale manifestate fafi de soful ei gi a tulburdrilor cardiace de care
suferea. Din cauza faptului ci domeniul incdrcat conflictual era irn princi
pal cel al relafiei de cuplu, fu chemat gi soful in cadrul unei terapii de cu-
pt.r. t-u inceputul unei gedinfe, pacienta spuse cu un ton disperat: ',Soful
meu md asupregte."soful ridici din umeri fdrd s6 inleleagi pi dddu din cap.
Terapeutul:,,Cum vd asuPreFtesoful dumneavoastrd, putefi sh descriefi
acest lucru mai detaliat?"
Pacienta:,,Nu mi ascultd niciodatd. Atunci cand ii povestesc^desPre PrO-
blemele mele, nu aud dec6t: ,,Nu e chiar atdt de important"' Incd din pu-
bertate sufdr de pe urma faptului cd am un nas ingrozitor de mare. Acest
lucru este pentru mine o adevirati problemd. Cea mai mare dorinfi a mea
a fost ;;i este inci aceea de a-mi face o operafie estetici la nas. Pdni la urmd
imi cdgtig singurd banii acum. solul meu imi spune in astfei de momente
numai: ,,Tu egti profesoari gi nu regini a frumuselii, apa cd rimAi ata cum
egti". Mie aceastdatitudine mi se pare atAt de brutald'"
Solul: ,,Termini odati. Dacd mi s-ar fi pdrut atAt de groaznic nasul tdu,
nu m-at fi insurat niciodatd cu tine. Existi totupi probleme mai importan-
te decAt nasul tdu."
Aici iese la lumind neingeiegerea ,,relativitatea valoriior", care blo-

cheazX aparent relalia dintre cei doi sofi.
Pacienta:,,Acestanu este decdt unul din multele aspecte. Am6ndoi lu-

crdm. Eu trebuie insd sd mi ocup gi de gospoddrie, ;;i solul meu nici nu se
gandepte sd md ajute. Mi se pare total nedrept. Dacd stdteam toati ziua aca-
s5, era altceva."
soful: ,,PAnirla urmi epti gi tu tot femeie. Dacd erai singurd, tot trebuia
sd gdtegti ;;i sd faci curat. $i nu ai spus nimic de faptul cd eu md ocup de
grddindrit. Aga cd rdmAi la adevir."
in acestclialogse arate neinlelegerile,,dreptate-iubire"9i ,,birbat-fe-

meie".
Pacienta:,,$i mai e incd ceva. Mi-e greu si vorbesc despre asta, dar tre-
buie sd o spun totugi. Mie imi place foarte mult tandrefea. Dacd sunt nu-
mai pufin drnguld cu solul meu, el vrea imediat in pat. Acasi, cdnd suntem
singuri, nici nu mai indrdznesc sd fiu tandrd cu el'"
?30 Nossrat Peseschkian
Solul:,,Acuminfeleg 9i eu in sfAr;it de ce egti tandrd cu mine numai de

fafd cu alte persoane.Dar trebuie sd ifi spun cd mie mi-e foarte penibild toa-
ti aceastdgiugiuleali de fafd cu alfii."
Aici devin vizibile ca neinlelegeri doud caricaturi ale iubirii: ,,Iubi-

rea drept consecinli logici" 9i ,,iubirea drept performanJd"'
Rezumat: Aceste neinfelegeri s-au transformat in bariere de comu-

nicare intre cei doi parteneri, fiecare rdman6nd la conceptele sale. Abia
ir:rmomentul in care conflictele au devenit transparente ca neinfelegeri,
cei doi sofi au putut si se preocupe de problemele existente gi de con-
unul din vechile lor
finuturile aflate la baza lor, fird a declanga imediat
conflicte.
interviu
Primul
diferenliali
in analiza
V r ij i t o r u l
M u l a h ,u n p r e d i c a t ovr ,o i as Ef a c Er o s td e n u c ip e n t r us o l i as a ,c i r e l a i i p r o -
m i s e s es 5i i g i t e a s c S f e s e n j a nu, n f e l d e m 6 n c a r eo r j e n t a l ic e c o n t i n en u c i .
B u c u r O n d u -dseec e e ac e a v e as i g b t e a s c im , u l a h u lb d g 5m 6 n aa d 6 n c i nc o -
b r a ! u ld i n
; u l c u n u c i; i a p u c i a t i t d e m u l t ec 6 t p u t u .C 6 n dv r u s i i ; i s c o a t i
c o t ,n u r e u ; i .O r i c i td e m u l t t r a s e1 i i m p i n s e c
, o l u l n u i i e l i b e r bm 6 n a .i n c e -
p u s i b l e s t e m es, i g e a m i ;i s i s e v a i t e ,c u m n u t r e b u i e s i s e p o a r t ed e f a p t
u n m u l a h ,d a r t o t n u i i f u d e a j u t o r N
. i c ic i n d s o l i a s a l u 5 c o ; u l ti t r a s ec u t o a -
te puterea g r e u t S !ei i i n u s es c h i m b in i m i c .M 6 n ar i m a s ei n ! e l e p e n i ti in g 3 -
tulco;uluiD . u p Ec e s ec h i n u i r d i n z a d a re, i c h e m a r vi e c i n iiin a j u t o rT. o t iu r -
m S r e a up l i n d e i n t e r e ss p e c t a c o l uolf e r i t .U n u l d i n v e c i n jp r i v ip a g u b a ; i l
i n t r e b i p e m u l a hc u m d e i s ei n t d m p l a s e acesg t h i n i o nM . u l a hi i p o v e s tdi e
n e n o r o c us l5 uc u v o c ep l 2 n g d c i o a s io; if t 6 n dd e z n d d E j d uVi te. c i n usl p u s e : , , T e
a j u t ,d a c i f a c ie x a c ct e i l i v o is p u n e ! ", , F a o c r i c e i m is p u i ,n u m a is i m i e l i b e -
r e z id e a c e s tm o n s t r ud e c o 5 ", , A t u n c i v S r i - ! i b r a ! u li n a p o ii n i n t e r i o r ucl o ; u -
l u i " . L u im u l a h a c e a s t ad f i r m a ! i i
e s e p d r u s u rprinzitoare cS , cd i e c e s di ' i b a g e
t o t b r a ! u li n c o ; ,c 6 n dt o t c ev o i ae r ad e f a p t s i i l s c o a t ic o m p l e td e a c o l o D . ar
f b c ua g ac u mi s e s p u s eV. e c i n ucl o n t i n u i : , , A c udme s c h i dpeu m n u l; i l a s i n u -
c i l ep e c a r el e ! i i s t r d n si n p u m n s i c a d i i n c o ; . " A c e a s t i; n d i c a ! i es t i r n i i n -
d i g n a r em a u l a h u l u ic,E c ei l v o i as i s c o a t in u c i l e d ea c o l op e n t r ua p u t e ag i t i
f e l u ll u i p r e f e r adt e m i n c a r e ;, i a c u mt r e b u i as i l e d e ad r u m u lp u r ' i s i m p l u .
E lu r m Ei n s 5 i,n c i u d av o i n l eliu i ,i n d i c a ! i i lvee c i n u l usid u .A c e s t sa p u s e : , , F i - ! i
m i n a f o a r t e i n g u s t Ss; ci o a t e - o i n c e t , i n cdei nt c o ; " .$ i u i t ec Em u l a hf d c ua l a
c u m i i f u z j s .E l s c o a s e m 6 n af t r i d i f i c u l t i l ia f a r i d i n c o ; .i n s dt o t n u e r ac o m -
p l e tm u l 1 u m i t . , , M 6 n mae ae a c u ml i b e r i ,d a r u n d es u n tn u c i l em e l e ? A " tunci
v e c i n ul u i c o 5 u li,l r i s t u r n 6g i l i s t s t c a d i a t 6 td e m u l t en u c ip e c 6 t a v e am u -
l a h n e v o i eC . uo c h i im a r i; i g u r ad e s c h i s d e u i m i r e ,m u l a hi l l n t r e b t :, , E ; t i
v r i j i t o r ? "( P o v e s tpee r s a n i ) .
Psihoterapie 9i autoaiutor
Mulli pacienfi au o istorie a bolii in care au fost deja implicafi, ca

personaje, de-a iungul timpului, muryi medici din diferite direclii de
ipecialiiate. La psihbterapeut se stabilepte poate ci tulburirile nici nu
sunt bazate pe legxturi filice dramatice, in care sd nu poat; fi folosite
decAt aparaturi complicate, operafii, medicamente 9i cure' Adesea nu-
mai gi procesele legite de congtientlzate, de schimbarea atitudinii sau
de training comportamental pot genera efecte uimitoare. Pacienfii pri-
vesc cu ,rii.'i." iceasti situalie, ba chiar cu neincredere, pe de o parte
pentru cd schimbdrilor de comportament dorite le sti in drum o obig-
iruinlA de lungi duratd gi pentru cd existi multe obstacole emofionale
.ur" i',g.",rnelzd congtienii"utea, pe de alti parte pentru cd nwoile pi
fixaliilJ de moment il lin pe pacient at6t de strAns legat, iecAt o per-
spectivd dincolo de situalia in care se afld ii pare complet eronatd.
Atunci cAnd se dovedegte cx in spatele bolilor se afl6 conflicte ne-
prelucrate gi cd acesteconflicte au devenit accesibile congtiintei, atunci
mul7l pacienfi trxiesc ,,efectul aha", care este aseminitor uimirii mula-
hului.Âga se face ci terapeutul este considerat vrdjitor in baza inter-
pretdrilor, diferenfierilo., i i.,tr"berilor saie. Un vr5jitor care scoate {ac-
iorii generatori de boli precum porumbeii din joben sau,-conform
povep"tii noastre, precurrlnucile din cop. Existi concepfiidiferite pri-
vind posibilitefile gi obiectivele pe care le poate atinge psihoterapia:
Unii oameni se agteaptd ca, atunci cAnd au probleme sau se im-
bolndvesc, medicul si le citeascSin ochi aceste greutdfi 9i s5 le pre-
scrie cu o siguranfd matematici acea tableti care indepdrteazi orice
rdu. Dar psiloterapia nu a reugit sd PrePare inci un ,,sitop" potrivit
oricarei probleme externe sau interne a omului. Pe de alti parte, exis-
td oameni cdrora le lipsegte increderea atdt in medicina generali 9i
in special in aga-numita medicinX de ;;coald, cAt 9i in competenfele
unuli medic sau ale unui terapeut. Nevoia insa te face creativ. AFa
apar in plan ,,medicii do-it-yourse1f", care oferd sfaturi cu o origina-
litate inimitabild qi care gi-ar indepdrta cu cea mai mare plicere sin-
guri apendicele, dacd ar putea. Ei considerd psihoterapia o anexd su-
gi indoieLrici a medicinei. Enunfuri
ierflua, deranjanti, misterioasi
Precum:
,,Lace vd foloseptepsihoterapia?Terapeutulnu vi va putea reinvia

mama,,sunt simptomaticein acestsens.Acestcitat ii aparfineunui gineco-
log foartebine calificatca specialist.El a spus acestecuviute unei paciente
caie,dupd moarteamamei, sufereade depresiiputernice,careulterior au
dus la dureri abdominale9i la disfunclii hormonale'
Primul interviu in analiza diferenfiald 233
psihoterapia nu se desfdgoarx intr-un turn de fildeg. PAni la urmd

nu
simptomele gi conflictele din cauza cerora cineva vine la terapeut
apaa cel pufin in general, in practica psihoterapeuticd, ci in viafa de zi
din cdsnicie de exemplu apar intr-o fazdin te-
cu zi, problemele Pr.ime
lalia de cuplu gi acolo in relaiia cu sine insugi 9i cu celelalte contacte so-
.ial". auia otunci cand duc la tulburiri substanfiale 9i se asociaz5 cu o
simptomatologie psihici gi psihosomatici, ele devin obiect al psihote-
rapiei.
Dacd urmerim pre-istoria unei tulburdri, putem gisi legituri p6na
in prima zi de vrald, ba chiar mai devreme, in-perioada in care exista o
,*itut" biologicd mami-copil. Aici se observd factori cale genereazlbo-
lile ulterioar6, gi nu numai, aFa cum s-ar putea crede, in forma proce-
selor toxice de metabolism, ci gi in procesele psihosociale, precum ati-
tudinea pirinfilor fafd de copil, relaliile pirin!ilor intre ei Fi posibilitxtile
oferite de cetie pXrinfi copilului lor. Apadar, copilul-nu vine. pe lume'
odatd cu nagterea sa, nuniai ca purtdtor al unor posibilitdfi de dezvol-
tare gi capacitdfi, ci intdlnegte o formd predeterminatd de cdtre pdrinfi
gi mediui inconjurxtor, care ii stabilegte dinainte in mare mdsurd dez-
voltarea capaciidlilor. Se poate spune astfel cd potenfialele conflictuale
sunt prestibilite, precum gi conceptele gi schemele rezolv;rii de con-
flicte, care mai tar2iu se dovedesc a fi folositoare sau nefolositoare.
DacX aparifia tulburarilor poate fi stabilitx atat de devreme, atunci
ar trebui ca o psihoterapie care nu opereazain mod arbitrar cu anumi-
te tulburdri sa la it-,considerare 9i educalia 9i mediul inconjurdtor care
aclioneazi din punct de vedere educalional. Psihoterapia capiti din
acest punct de vedere fundamental semnificafia unui autoajutor, res-
pectiv a unei reeducdri. Putem pleca de la premisa cd o parte.a tulbu-
ierilot psihice este bazatd pe faptul cd a fost invdlatd gi neprelucratd o
cantitate prea mare de informaiii; o altd parte i9i are cauzele in faptul
cd a fost isimilatX o cantitate prea micd de informafii gi, in consecinfd,
existi un deficit. Psihoterapia devine in acest caz u7rcorector al educa-
primar un psihoterape.ut' De ea
fiei. Educalia nu necesitd insi in mod
irebuie se se ocupe, cel pulin in spafiul nostru cultural, pdrinfii, care
trebuie sx gtie sd iezolve in acelagi timp pi problemele apxrute in viala
de zi cu zi.
Autoajutorul nu reprezintd ceva nou in medicind. In medicina inter-
ni existd prescripfii de dietd, programe de fitness gi tabele de control.
Aici pacientul se ajuti singur iub indrumarea medicului. Acest gen de
ajutor a devenit intre timp o componenti esenfiald atdt in medicina rn-
ternd, precum 9i in medicina preventivi' A9a cum sunt alcdtuite pre-
scriplii de dietd in cazul bolnavilor de diabet, de ficat sau de stomac,
in funcfie de boala gi specificitdfile ei, tot la fel pot fi dezvoltate progra-
de
me de comportament gi pentru conflictele psihosociale. Atunci cand
exemplu rognl tu., priet-enul te-a inpelat, nu poJi restabili."dreptatea"
gi ,,ontarea'i .,rrrr,ui.., pistolul sau cu culitul, ci poli reacfiona gi.altfel'
cdu-
irofi bea, inecAndu-fi astfel problemele in alcool; pofi lua drogurr,
cu ajutorul lor; te pofi tdzbuna, ingel6nd la ran-
t6nd o lume mai bund
Jul tdu. Sau pofi profita de aceasti oportunitate, rezolv6nd problema
in mod.o.trt*iUn. Altemativele comportamentale favorabile vor fi ale-
se din repertoriul modalitililor invdgite de rezolvare 9i din laboratorul
propriei
' creativitS!i.
itrrr,.i cAnd nu funcfioneazd lumina electric5, avem mai multe
re-
posibilitili: fie chemdm imediat un specialist 9i il lisdm pe el sd
pu." e de reparat, fie incercdm noi inpine sd indreptdm paguba'
Aceste "" alternative sunt - la fel ca 9i psihoterapia - trepte gradua-
de
le diferite de autoajutor. De fapt, fiecire incercare a unui bolnav
sine gi.rerobil" sale reprezintd o strdduintd in di-
a gisi ajutor pentru
de-
,"Z1iu uirtorrindecdrii. in acest sens, cautarea unui medic, vorbirea
propriei neputinfe, ba
spre probleme, manifestarea demonstrativd a
cd-
c'niaisimptomul insugi reprezinti un pas inilial al au_toajutor6rii,
Ar fi cu adevirat o
ruia ii urmeaz5 apoi acliuni sociale de ajutorare.
muncd in zadar dacd s-ar dori cumva excluderea completd a autoa-
jutorului
'tirrd" din terapie. Autoaiutorarea are.multe semnificafii. Ea se in-
d" la simpli respectare a indicafiilor pi prescriptiilor medicu-
lui, trecdnd prin anumite forme de reconfigulare.a stilului de viafa
(de exemplu evitarea factorilor de risc), 9i pAnd la preocuparea de
propriile iimptome, de raportul avut cu boala gi de dorinla interioa-
rd de a fi din nou sindtos.
pedin}apsihoterapeuticdnuse-desfdgoarddecinumaiirrperioada
i.r c'arepacientul ," ofld in cabinetul terapeutului pi pAnd pleacd de aco-
lo, ci gi ire timpul de dinainte 9i de dupd gedinli'
in'terapie este tematizat un numir mare de probleme. Fire'te ci
aceste protl"-e nu vor fi lepidate ir gedinla terapeuticd precun un
de
rucsac pr"u g.".r, ele reprezintd pentru pacient mai degrabi o temi
care acesta r" preo.ttpe intens gi mai mult sau mai pulin con9tient' Se
asociafii inbazatemelor discutate, este discutatd pi cvasi ve-
formeazi
rificatd corectitudinea anumitor interpretdri, sunt incercate la nivelul
gandurilor sau il mod concret atitudini nou-achizilionate' In ateasti
reprezintd o aprindere inifiald, care declan-
irivinli, gedinfa terapeuticd
din punct de vedere terapeutic. Ex-
i"ore * iur,g de conduite eficiente
perienfele triite de cdtre un pacient cu noile sale informafii 9i cu pro-
pria concep;ie diferenliatd asupra sinelui sunt aduse din nou ir gedinla
ierapeutici gi tematizate, modificate conform structurii sale momenta-
ne referitoare la nevoile nou-apXrute'
in consecinfd, autoajutorarea este o comPonenti integrald a psiho-

terapiei, la care nu se poate renunfa. Ea este:
1. Ajutor educafional:Pdrin]ii sunt ir:reducafie, in multe cazuti, gi ,'psi-
hoterapeufii" copiilor lor.
2. Mdsurd ajutdtoareextraterapeutlcd:Numai o micd parte a bolnavi-
lor psihic ajtmge azi la specialist; ceilalfi sunt ingrijifi in domeniul pre-
medical prin intermediul misurilor terapeutice populare.
3. Coitponentd integrald a psihoterapiel:Eficienfa psihoterapiei se do-
vedegte in viala de zi cu zi a pacientului; ea este de aceeain mod esen-
fial dependentd de funcfia ei de proporfii.
4. fngrijire ulterioard interaenliei psihoterapeutice:Dupd o intervenfie
psihoterapeutici nu se poate sPune cd nu se intAmpld nimic, ci mai de-
grabd psihoterapia este continuatd prin intermediul autoajutordrii-
5. Ajutor partenerial reciproc2i mentorat: Parteneriatul include o inter-
acliune continud de concepte, judecdli de valoare 9i conduite; are loc o
schimbare de atitudini gi de comportament mai mult sau mai pulin im-
portanti.
6. Mdsuri preaentiaepentru preintfrmpinareapi reducereariscului de boa-
Id pi de conflict: Ele pot incepe incd din educafie, odatd cu formarea com-
portamentului, gi se referd la mediul social 9i ecologic care insolegte un
individ de-a lungul intregii sale viefi; fiecare om poate Provoca boli sau
poate ajuta.
Relevanfa practicd a autoajutorului poate fi intr-adevdr cel mai bine

caracterizati printr-un citat din A. Adler: ,,un gram de prevenire este
mai prefios decAt un kilogram de tratare."
Primul interviu in analiza diferenfiali
V i n d e c a r euag o a r i
N e p o t ucl o n d u c i t o r u l uGi h a b u s - W o s c h megri a . e d i c idi i ni n -

r g r a vb o l n a vM
t r e g! i n u t u lr e n u n l a s e rdi e j al a o r i c es p e r a n t i M . e d i c a m e n t enl eu a v e a un i c iu n
efect.Pentruci mediciinu reugiserd st faci nimic,conducitorulfu de acordca
Avicena, pe atunciun t6nir bdrbatin v6rsti de ;aisprezece ani,sEpreiaingrijirea
p a c i e n t u l uAi .t u n c ci 6 n dA v i c e n ian t r i i n p a l a tt,o l i f u r i u i m i l id e c u r a j ucl u c a r e
acestadoreasdil ajutepe bolnav,in condiliilein caretoli mediciiinlelepliai ti-
n u t u l u si ev ; z u s e r en e v o i lsi i i s i r e c u n o a s cnee p u t i n l a .
A v i c e n vai z u b o l n a v u lu, n b i r b a t t 6 n E r s, l i b i t ,p a l i d ,a ; e z a itn p a t B o l n a v u l
n u r i s p u n d e a i n t r e b d r im d e d i c u l ucii a c e s -
l oer d i c u l u i , ;ci u n o ; t i n l e l e si ip u s e rm
t a n u m a is p u s e s e n iucni c u v 6 n t d e c e vt iam p .A v i c e n aliui i p u l s ubl o l n a v u l ;ui i
i i s t r i n s em i n d o p e r i o a d m i a ii n d e l u n g a tdl e t i m p .i n c e l ed i n u r m i r i d i c 6i n -
aceasta
96nduratcapul;i spuse:,,Acestbdrbatt6n5rtrebuietratataltfel.Pentru
a m n e v o i ed e c i n e v ac a r es Ec u n o a s cbdi n e a c e s o
t r a t ,c u t o a t es t r i z i l e ; iu l i l e l e
l u i ,c u t o a t ec a s e l e ; ti o l i o a m e n i i c a r el o c u i e s c i e
n l . " T o 1 si e m i n u n a r E5 ii n t r e -
b a r S,:, C ea r ed e - af a c e v i n d e c a r eba o l n a v u l uni o s t r u c u u l i l e l ea c e s t u o i r a ; ? "i n
c i u d as c e p t i c i s m u l u i l o r ,e i s e s u p u s e r o
; r d i n u l u m
i e d i c u l u i
;i c h e m a r iun b5r-
b a td e s p r ec a r es e s p u n e ac d a r c u n o a ; t eo r a ; u lp r e c u mp e p r o p r i i l e s a l eb u z u -
nareA . v i c e n ial r u g dp e a c e s t a,:, N u m e ; t e - mt io a t ez o n e l eo r a P u l u i "! i. l n a c e l
m o m e n t i li u Ep u l s uP l acientului.
c d n df u p r o n u n ! a to5 a n u m i t Ez o n t ,A v i c e n sai m l ic 5 p u l s u pl a c i e n t u l uc ir e s -
c u b r u s cA . s t f e le, l i l r u g i p e b i r b a t s d p r o n u n l en u m e l et u t u r o rs t r t z i l o ra c e l e i
z o n ep, € n i c d n dl a n u m i r e au n e ia n u m i t es t r i z ip u l s upl a c i e n t u l iuni c e p ud i n n o u
s i c r e a s cfdo a r t er a p i d .A c u mA v i c e n iai c e r us i n u m e a s c tEo a t eu l i t e l ea c e s t e i
s t r i z i .B S r b a t ul el n u m i p e t o a t e ,u n ad u p Sc e a l a l t Ep,3 n 5c ed i n t r - od a t 5n u m e -
l e u n e iu l i l em i c i ,p u l i n c u n o s c u t e ipi r o v o c e Sm o l i ib o l n a v u l uAi .v i c e n o ardoni
satisfdcut; ,,Aduceli-mi un birbat care imi poate numi toate casele acestei ulile
i m p r e u n ic u l o c u j t o r ilio r . "P ea c e s t a i l r u g SA v i c e n a s 5i i e n u m e r et o a t ec a s e l e
a c e s t eui l i 1 ei,a r p u l s u b l o l n a v u l uoi t r i d E p e c e ac o r e c t - .
A t u n c ci i n d b b r b a t ual j u n s el a n u m e l el o c u i t o r i l oarc e l eci a s ee, l p r o n u n l i; i
n u m e l eu n e if e t e .D i n t r - od a t i , p u l s u lp a c i e n t u l ui ni c e p us ; o i a r a z n aA. v i c e n a
o b s e r v i,:, F o a r t be i n e ,t o t u l e c l a r .C u n o s ca c u mb o a l aa c e s t uti0 n E rb E r b a ti ,a r
v i n d e c a r eeau ; o a r d . E " ls e r i d i c S ; li e v o r b ci e l o r d e f a ! 5c,a r e i lp r i v e a u i m i ! i :
, . A c e st 6t n 5 r b i r b a ts u f e r id e u b o a l ai u b i r i i >A. i c i ; i a u r S d i c j n i l d eu r e r i l e corpu-
l u i s i u . E le s t ei n d r t g o s t idt e f a t aa l c d r e n i u m el - a l ia u z i t .D u c e l i - v El u, a l if a t a; i
t r a n s f o r m a l i -i n o mireasE."
P a c i e n t ucl a, r eu r m e r i s ceu v i n t e lm e e d i c u l uci u c e am a i m a r ea t e n l i e ; ie m o -
!ie, s e i n r o ; i p 6 n i i n v i r f u l u r e c h i l otri s e a s c u n s reu l i n a ts u b p i a p u m i .c o n d u -
c i t o r u lo t r a n s f o r mpi ef a t 5i n m i r e a s a n e p o t u l ul iu i ,c a r ed i n a c e lm o m e n ts e i n -
s i n i t o ; i . ( D u p iM o w l a n a ) .
Primul interviu reprezintd prima intAlnire intre psihoterapeut 9i pa-

cient. Ea este limitatd temporal pi poate servi mai multor obiective: ob-
fi baza unei
finerea de date pentru avize gi obiective gtiinfifice. Ea poate
consilieri ulterioare, poate decide dacd ii este sau nu potriviti pacien-
tului o psihoterapie gi ce fel de psihoterapie este in concordanld cu ne-
voile lui. in cele din urmi, primul interviu include deja elemente tera-
peutice, care pot fi insi prelucrate in mod sistematic abia in
psihoterapia ulierioard sau in consiliere. Acolo unde nu se afld la dis-
pozifie decat o perioadd de timp limitatd se poate face o exceplie de la
impdrfirea dintie diagnozd gi terapie, integrandu-se inci din primul in-
terviu in mod lintit elemente terapeutice.
Povestea terapiei unei paciente, pe care noi dorim si o numim
Doamna Llte 5., are ca obiectiv descrierea primului interviu terapeutic
Primul interviu in analiza diferentiald 237
gi a psihoterapiei analitico-diferenfiale ulterioare. Drept surse au fost

folosite irregistriri audio, cu care pacienta a fost de acord, lucru pen-
tru care ii sunt recunoscitor, raPoarte scrise, notite, irscrisuri ale pa-
cientei din perioada dintre gedinfele terapeutice gi propriile mele noti-
Ie.
Conform celor trei stadii ale interacliunii, impirfim descrierea pri-
mului interviu, in funclie de centrele lor de greutate, in stadiile afapa-
mentului, diferenlierii gi detaVdrii.
Ata;ament: Terapeutul adopti o atitudine preponderent pasiva 9i ipi
ascultd pacienta cu bunivoinfx. Este realizati o analizd condusd, in care
terapeutul pune |intit intrebdri 9i ii lasd timp pacientei sd rispundd pe
larg. Pacienlii care fac digresiuni de la subiect pot fi intrerupfi dacd te-
rapeutul este de pirere cd intrebarile sale au primit un rdspuns sufi-
cient pentru cadrul primului interviu. Pacientului ii este explicati in-
treruperea: ,,Dacd vd intrerup din cdnd i::r cAnd, aceasta inseamnd cd
am infeles rdspunsul dat de dumneavoastrd la intrebarea mea. Vom re-
veni mai tdrziu asupra lui, in mesura fir care va fi necesar."
Prima irtrebare, Pe care eu le-o adresez in cabinetul meu noilor pa-
cienfi, este:,,Cine a-a trimis la mine?" Aceastd intrebare servepte orien-
tdrii obiective a terapeutului, dar ea poate oferi gi indicii asupra moti-
vafiei pacientului.
Doamnallte S. n spas:,,DoamnaDr. Sch.,neurologul meu, m-a trimis la

dumneavoastri.De circa doi ani md aflu la ea in tratament.In acesttimp
mi-au fost fdcutede doud ori toate analizele,dar nimeni nu a descoperitni-
mic."
in continuare, aceasti intrebare stabilegte un prim contact; pacien-

tul igi iustificd intr-o anumitd mdsurd Ptezenla la terapeut. Atunci cAnd
se cunoapte de la cine a fost transferat pacientul, constatarea: ,,Venifi la
mine din partea colegului meu, Dr. M. El v-a recomandat deja" poate
constitui baza unui test de incredere, in care pacientul verificd poten-
face
lialul de incredere al situafiei terapeutice gi posibilitdlile de a 9i-l
pe terapeut aliat: ,,Vd rog sd nu ii trimiteli medicului meu nici un ra-
port legat de problemele mele." Sau: ,,Soful meu nu gtie ca am venit la
dumneavoastra." Astfel, sunt impirtigite informafii care au caracter de
simptom pentru psihoterapeut 9i care pot fi deja luate in considerare
ca domenii incircate conflictual. Firegte, rolul pe care acestea il au in
interiorul conJlictului poate fi determinat ab'raatunci cand se afld la in-
demAnd gi alte informalii.
Urmitoarea intrebare se referi la obiectivul vizitei la terapeut: ,,Ce
ad aduceIa mine? Ce nepldceriaaeli?" in cazul pacienfilor necomunica-
tivi, care se simt de exemplu blocafi de noua situagie,ajutd adeseori ur-

mdtoarea pozilie de ajutor: ,,Noi deosebim in general doui forme de
indispozifii. Pe de o parte indispozifiile fizice, precum durerile de cap,
tulburirile cardiace, bolile de stomac ai de intestin. Pe de altd parte,
preponderent indispozifii psihice precum angoase, depresii, nelinigte
interioard gi inhibifii." Tendinfa sugestivd inclusd in aceastdformX de
exprimare poate fi compensati prin faptul cd pacientul nu se va mul-
legate de di-
;umi numai cu simpla numire a anumitor tablouri clinice
feritele indispozifii, ci ci va pune intrebdri in legdturd cu aparilia lor
subiectivX, cu situafiile ;i persoanele implicate. DePi in psihoterapie
sunt problematice intrebirile general sugestive, acest risc pare mai in-
dreptdfit decat sentimentul de frustrare pe care un pacient blocat l-ar
experimenta fdrd sd i se ofere aceastdexplicafie'
Doanmallte S. relatd:,,Nugtiu cum sd incep cel mai bine. Mi simt pur

gi simplu ingrozitor, at6t de dezechilibratd,de nelinigtitd,incdt sunt com-
plet datdpestecap (...). Sufdrde o angoasiputemicd,indefinibili, iar noap-
tea am cogmaruri.searanu pot si adorm gi visez atat de urat, inc6t md tre-
zesclac de transpirafiegi tremur din tot corpul. (...) Senzafiade strAngere
de inimi pe careo triiesc estepur pi simplu insuportabild.Am sentimen-
tul ci inima mea se afli inLr-Ocutiufd gi nu poate sdbati corect.Afunci c6nd
md enervez,stomacui meu se strdngeingrozitor' Atunci mi se face rdu si
am cu adevdratdureri. sunt atit de nelinigtiti, incat trebuiesd clatin conti-
nuu cu ceva,cu piciorul gi apamai departe.Cu fiecareefort pe careil de-
pun md simt istovitd,riu, ;i genunchiiincep si irni tremure.CAnd aud fi-
pete,am senzafiacd innebunesc.Soful meu are numai probleme9i greutifi
cu mine. La ce folos ci il iubesc,daci ii ProvocatAteagriji pi necazuri'Dar
gi el imi face uneori viala un adevdratcalvar.(...) Am de foarte multe ori
dorinfa si pun capdtviefii mele,pentru a-mi faceun bine mie insdmi pi ce-
lorlal1idin jurul meu (...)."
Pacientul are frAu liber in descrierea propriilor indispozifii' El tre-

buie sd aibd sentimentul: ,,Aici pot vorbi. Terapeutul meu md asculti
gi mi infelege." Sentirnentul de a se simli inleles este transmis printre
altele gi prin faptul cd terapeutul se dedicd pacientului sdu, i9i arati irr-
feiegerei sau se asiguri ci a infeles corect qrin intermediul intrebiri-
lor indirecte. Pacienta a spus, printre altele: ,,Itrtotdeagna c6nd sunt sin-
gurd md simt atAt de indispusd." Terapeutul a intrebat atunci: ,,Simfifi
igadar ceva preculn neliniptea interioard?" Pacienta nu a fost de acord
cu aceastdexprimare: ,,Nu! Simt asta la nivei fizic, ca 9i cum mi s-ar
scurge tot sAngele din creier gi ag fi cu pufin inaintea unui lepin"' Cu-
v6ntul ,,indispusi", care inifial a fost infeles de cdtre terapeut ca neli-
nigte interioar5, reprezintd aici un indiciu asuPra unei senz.alii de ame-

simptomatologie a pacientei'.Dacd
lealX importanti pentru intreaga
acest lucru nu reiese din descrierile pacientei, se va intreba unde (de
exemplu in ce pdrli ale corpului), cand (in ce situafii, in ce perioadi a
zilei), in ce misuri gi de cand apar aceste indispozilii. Pentru a com-
pleta ultima intrebare, se aduni informafii de la pacienti legate de mo-
mentul apariliei indispozifiilor: dacd au apirut de pufin timp sau incd
de mai aemutt. Astfel pot fi delimitate situafiile care le genereazd, for-
!a lor gi aspecte legate de apdsarea dureriior:
ultimul timp am o senzafiede puternicdtensiuneinterioa-

Pacienta:,,in
(Pacientatace).
"
Terapeutul:,,Und e afi simf i t aceasti senzafie?
P.: (atingecu ambeiemdini zona inimii Pi a stomacului),,Aici'"
T.: ,,Esteaceastddurere persistenti?"
P.: ,,Nu, nu o am mereu. De fapt ea aPareabia seara,cAnd sunt singu-
ri in apartament."
T.: ,,DecAndavefi acestedureri?"
P. ,,Dacdstau si mi gAndescbine, cam de ci'rcadoi ani pi jumdtate'""
T.: ,,CAtde puternicesunt durerile?"
P.: ,,Uneoripur gi simplu nu pot sd le suport'in acelemomentea9in-
ghifi cu ceamai mare pldceresomnifere,atAtde tare md termind"'"
Aceste enunt-uri confin mai multe indicii privitoare la tabloul simp-

tomatic ai la geneza acestuia. Prin aceastx descriere se vede ceea ce am
putut observi 9i eu in aproape toate cazurile tratate de mine, Fi anume
ie.,i.iodute nu existd r,rr*ii anumite simptome izolate, ci cd de cele
mai multe ori este vorba despre simptomatologii complexe, in care este
inclus un numdr mare de dureri gi de indispozifii. APa am descoperit
ia pacientd, care inilial incepuse un tratament psihoterapeutic din cau-
za'angoaselor,trisdturi depresive, dureri de cap ocazionale gi.tulburdri
ale so"mnului, care,pe ldngd angoas5, determinau starea pacientei. De
aceeaconsider foarie important ca terapeutul si acorde atenfie simp-
tomelor iresofitoare, din-moment ce nu este neapdrat sig.ur faptul cd
simptomatologia principald descrisi de pacient este intr-adevdr centrul
cau)alpentruloaie celelalte tulburdri existente. in acest caz, descrierea
relativ exacti a inceputului bolii poate fi adusd in discufie in mod de-
gajat odatd cu alcdtuirea anamnezei. i" ti*p ce descrierea pacientei ofe-
ia'preponderent informalii subiectiv", plh alcdtuirea anamnezei sunt
adunaie preponderent date obiective din biografie' Prln an1m1ezd, care
este alciiuitd dupd stabilirea contactului 9i a unei relafii de ircredere,
24O Nossrat Peseschkian
pacientei ii sunt puse intrebdri cu privire la biografia ei (anamnezi so-

ciali).
Terapeutul:,,Ce vArsti av eli?"

Pacienta: ,,32 de ani."
T.:,,Suntefi miritatd?"
P.: ,,Da, de zece ani."
T.: ,,Avefi copii (cAfi, vArsta copiilor)?"
P.: ,,Doi copii, o fiicd in vArsti de gapte ani 9i un fiu in vArstd de cinci
ani."
T.: ,,Ce meserie avefi?"
P: ,,Secretari,acum casnici."
T.; ,,Cu ce se ocupi solul dumneavoastrd?"
P; ,,Soful meu este agent de asigurdri."
T.: ,,Mai triiesc pdrinfii dumneavoastrd? (Cind au murit pdrinfii dum-
neavoastri?)"
P.: ,,Tatdl, funcfionar bancar, a murit acum trei ani' Mama este pensio-
nard."
T.: ,,CAli frafi/surori avefi (ordinea cronologicd a napterii lor)?"
P: ,,O sord, cu cinci ani mai in vArstd ca mine."
T;,,Apartenen!5 religioasd?"
P: ,,M-am retras din bisericd."
(32 de ani, cdsitoriti de zece ani, doi copii, o fiica de 7 ani pi un fiu de
5 ani, inainte secretard,acum casnicd, sotul: agent de asigurdri, tatdl: func-
o sord cu 5 ani mai
fionar bancar, a murit acum trei ani, mama: pensionard,
mare.)
in continuare, importante vor fi dezvoltarea hzic6,9i bolile avute pAnd

in acel moment (anamnezS somatici), precurn 9i tratamente psihiatrice
gi psihoterapeutice anterioare. Alcituirea anamnezei ii oferd terapeutu-
i"i lt-tto. ugii privind trecutul pacientei, intr-o anumitd mdsuri un echi-
pament pentru inlelegerea motivelor aflate in spatele bolii existente in
prezent. Prin anufirneze este intrerupt intr-o primi fazd continuumul in-
ierviului. tn misura ir-r care aceastd intrerupere nu se petrece cu brutali-
tate, ea face posibilS pe de o parte neutralizarea fixaliilor cu privire la
anumite tabiouri clinice; acestea vor fi observate de cdtre terapeut, dar
nu vor fi cultivate in cadrul primului interviu. Pe de altd parte, recursul
la biografia pacientului ajutd la asocierea altor evenimente relevante.
Pncienta:,.'lrebuie si vd spun ci eu dintotdeauna am fost pulin nervoa-

si gi agitatd. inainte, cdnd eram copil, tatdl meu mi lua de braf pi md alin-
Primul interviu in analiza diferentialS 241
ta. In generalimi lipseptefoarte mult tata. Mai alesacum, cAndam atdtea

greutdfi.Ag vrea mult sd mai pot discutacu e1."
Primul interviu trebuie si ofere o imagine c6t mai curprinzitoare a

situafiilor conflictuale implicate. Mostre de comportament mai detalia-
te pot fi apoi discutate ir terapie. Unilateralitatea care poate apirea in-
tr-un interviu nedirijat este impiedicati prin aceastd formd de interviu
dirijat datoritd atingerii cAt mai profunde a tuturor domeniilor cu po-
tenfial conflictual. Anamneza este realizatd de terapeut gi nu delegatd
altor persoane sau personalului psihoterapeutic auxiliar. Felul in care
un pacient rdspunde la intrebirile anamnezei oferd indicii situative, care
depigesc conlinutul obiectiv al datelor biografice, fiind la fel de impor-
tante pentru inlelegerea situafiei pacientului precum astfel de date.
Ceea ce nu se gisepte in informafiile legate de date, dar poate fi to-
tugi evaluat de cdtre terapeut ca informalie, este intregul context al ris-
punsului pacientului. La intrebarea: ,,Avefi frafi/surori?", doamna Ute
S. igi schimonosi gura, de parcd ar fi mugcat dintr-o limAie amard, ficu
un gest de dispref cu mAna, se aranjd insd in fotoliu, ca pi cum ar vrea
sd se adune, gi abia apoi rdspunse: ,,Am o sord mai in v6rstd decAt
mine." Informafia scenicd ii oferi terapeutului o informafie privitoare
la relalia pacientei cu sora sa, marcAnd astfel un posibil domeniu con-
flictual, cir" ur putea fi luat in considerare intr-o terapie ulterioarh. in-
felegerea scenicd pleacd insd de la premisa ca terapeutul sX fie pregitit
sd se pund in locui pacientei, dar sd asculte intr-o anumitd mdsuri cu
urechile experienfei I ui.
Odati stabilitd legdtura dintre biografie gi inceputul pi felul simpto-
melor poate fi pusd intrebarea cu plivire la mediul exterior care a in-
fluenlat aparifia simptomatologiei. In aproape toate cazurile poate fi
constatatd o astfel de legdturd.
Terapeutul: ,,Afi spus cd durerile dumneavoastri s-au accentuatacum

circadoi ani gi jumitate. Ali putea sd imi spunefice vi s-aintAmplatla acea
perioadd?"
Pacienta:,,Asta a fost atuncic6nd am avut o cdderenervoasi.S-aintim-
plat intr-o seard.in aceaseardam inceput sd pl6ng, totul imi pdreatrist gi
ingrozitor,toati viafa. Cind a venit soful meu acasd,in jur de ora 12 noap-
tea,m-a gdsit plAngdnd.Dintr-o datd am inceput sd pl6ng gi mai tare pi sd
!ip, din ce in ce mai strident,nu md mai puteamopri pi md gAndeamcd mai
am pufin gi o iau raznacu totul. Totul se preschimbdin cevaingrozitor.So-
ful meu se transformi intr-un monstru, la fel ;ii fiica mea,carei se aldturi.
Soful meu imi didu o palm5,;i atunci eu am incetatsi mai fip. Dar imagi-
neade co;marrimase.Chiar gi aspiratorulimi provocao fricb teribili..."
Pacienta relatd cd devenise foarte fricoasi gi ci auzea totul prea tare.

Mai mult, dezvoltase o fricX profundi de a nu-gi putea duce sarcinile
la bun sfArgit gi senzafia ci trebuie sd vomite sau sd in-nebuneascd.Re-
latd despre frica de a pierde controlul asupra sa.
,,in specialsearanu md simt bine in pieleamea,gi degiam aceastdsen-

zafiedeseori,imi vine greu sd o descriuin cuvinte.Sunt nelin$titd gi nefe-
ricitd gi cel mai muit mi-agdori sd fug de tofi gi de toate.Noaptea,degiiau
tabletepentru a adormi, am vise ingrozitoare. Nu existdpentru mjne nimic
mai rdu decAtsd agtept.in fiecareseardtrebuiesd aptept,cdcisolul meu nu
poatespuneniciodatdla ce ord ajungeacasi.Asta md imboinivegte.Fieca-
re secundddevine o vepnicie,pi eu devin atAtde tristd gi md simt nespusde
singr-rri."
Tablourile cronice reprezintd dintotdeauna o excepfie, in care pa-

cientul se percepe pe sine ca ,,suferind dintotdeauna". Aici nu se pune
atAt de mult problema circumstanfelor aparifiei simptomatologiei, ci
trebuie, in loc de aceasta,analizate oscilafiile stdrilor de sinitate gi si-
tuafiile exteme care le insofesc pe acestea.
Rezumat: in acest moment dispunem deja de o cantitate considera-

bili de informafii. Am vorbit cu pacientul in medie circa 20 de minute.
Informaliile noastre se referd la starea de sindtate subiectivd a pacien-
tului, biografia sa 9i informafiile care au reiegit din infdgigarea pacien-
tului in interacfiune cu agteptdrile terapeutului. Tema centrali a fost
atapamentul, adicd stabilirea unei relaiii preliminare de incredere, care
sd susfind cel pufin incercarea unei sinceritdfi subiective in urmdtorii
pagiai primului interviu.
Diferenfiere
De acum irrcolo, tema centrald este diferenjierea. Elemente de dife-

renliere au fost gdsite incd din prima parte a interviului, cAnd au fost
constatate caracteristici de diferentiere ale simptomatologiei gi ale bio-
grafiei. in urmitoarea parte a primului intervii, sunt adrise in disculie
elementele psihosociale aflate ir:rspatele conflictelor. Baza o oferd capa-
citXfile actuale gi mijloacele capacitdlilor de bazd. Autocaracterizarea
pacientului de p6nX acum reproduce in mare parte felui in care se vede
pe sine gi situalia in care se afld. ln aceastd perspectivi intrd modelele
expiicative, rafionalizirile gi conceptele care l-au ajutat pe pacient pdnd
acum in a inlelege situafia in care se afld. Astfel, pacienta gi-a redus pro-
blemele de cdsnicie in mod stereotip lal' ,,Eu pi solul meu nu ne potriaim,
Primul interviu in analiza diferential5 243
Suntem tipuri completdiferite gi nu ne afldm pe aceeapilungime de undd."

DacX terapeutul ar prelua acest model explicativ, ar intra gi el in cercul
vicios al ralionalizdrii in care pacienta se afld deja. Incercarea explica-
tivd a pacientei oferd mai degrabd explicalii cu privire la mecanismele
ei de prelucrare.
Diferenfierea urmXre;;te doui obiective:
a. recunoagtereagi delimitatea conflictelor pi a posibilitdfilor de dez-
voltare
b. determinarea de confinut a conflictelor gi simptomelor descrise.
Diferenfierea are loc in douX direcfii: sunt cuprinse conflictul actu-
al gi conflictul de bazd, gi aceasta prin inventarul analitico-diferenfial
(iAD) pi prin mijloacele capacitifilor de bazd. Aici este pusd in discu-
lie in special capacitatea de suportare a pacientului cu privire la pro-
blematica sa actuald. Pentru a nu deveni prea brutali gi a nu suPune
pacientul unei presiuni prea mari, alcdtuirea IAD va fi ,,imbrdcatd" in-
tr-un dialog lejer:
pomenitde faptul cd avefianumitedificulteticu soful

Terapeutul:,,Afi
dumneavoastrd,ci suntefitipuri diferite.Acum vom incercasi stabilimim-
preuni caresunt lucrurile carevd deosebesc,"
Terapeutul urmdre;te degajat IAD-ul gi noteazi interpretarea sa la

enunfurile pacienfilor. Este important ca notilele lui sd nu intrerupd flu-
xul de comunicare. Instructajul suni in principiu astfel: ,,Caredintre
dumneaztoastrd (de ex. dumneauoastrdsau soful dumneauoastrd)pune mai
nult pref pe puttctualitate(ordineetc.)?" ,,Cum seajunge Ia conllicteln ceert
ce priae1tedonrcniulpunctualitdlii (ordinii etc.)?"
Aceastd ,,intrebare-standard" poate fi completatd sau inlocuiti prin
alte intrebdri referitoare la anumite capacitSli actuale, in misura in care
ele sunt necesare in hfelegerea conflictului pacientului. Exemple de
astfel de intrebiri pot fi gisite in Indexul ,,Capacitdfile actuale" (cum
se intreabi legat de punctualitate, ordine etc.). Nu este obligatoriu sd
se inceapd cu ,,punctualitatea". Dacd o pacientd s-a plAns deja dinain-
te de infidelitatea sofului ei, poate fi folositi capacitatea actuald ,,sin-
ceritate/fidelitate" drept punct de plecare in alcdtuirea IAD-ului. Daci
o mamd se plAnge cd fiul ei este o catastrofd la gcoali, poate fi folosit la
fel de bine ca punct de plecare in IAD domeniul de comportament ,,hdr-
nicie/performanfd".
Acest demers necesitd o anumitd flexibilitate a terapeutului. Ea este
totupi necesard pentru a-i mijloci pacientului o identificare cu intrebi-
rile adresate gi a-i facilita un rdspuns subiectiv gi, astfel, informativ din
prmct de vedere terapeutic. ln afard de acestechestiuni, trebuie neapd-
rat evitat un efect negativ de testare; el ii dd pacientului senzalia de a

fi verificat conform cu o anumitx schemd. in cele din urmi, terapeutul
trebuie sd fie motivat ire a se orienta dupd condiliile individuale ale pa-
cientului sdu gi cle a folosi in principal enunfurile pacientului, pi nu pro-
priile
^ sale agteptdri teoretice.
Domeniile iomportamentale vor fi evaluate dupd cum urmeazd: (+
-
+ +) reprezintd cef mai inaltd evaluare subiectivd a unei categorii, (-
-) cea mai joasd evaluare; (+ -) semnificd indiferenfi vizavi de dome-
- (-) sunt
niul de comportament evaluat; (+ + ) 9i (+) precum ti (- ) 9i
trepte in subiectivi. Prima coloand confine capacitifile_actu-
"rril,rur"u
ale, a doua indicd autoevaluarea pacientului cu privire la capacitdlile
actuale. A treia coloand confine evaluarea de cdtre pacient a parteneru-
lui implicat in conflict. A patra coloand include enunfuri spontane. Dacd
.rn paiient nu inlelege prea bine un concept,pot-fi adiugate in com-
pletare sinonime ate capacitdfilor actuale. IAD-ul reprezintd o formd
prescurtatd a inventarului capacitdlilor actuale'
Inventarul analitico-diferenfial (prescurtat IAD)

al unei paciente in v6rsti de 32 de ani cu depresii,
angoase 9i conflicte matrimoniale (Dna Ute S.)
Capacitifile Eu Partener Enunfuri sPontanc

actuale
Punctualita- + + + Pentru soful meu, punctualitatea este ceva ce pur 9l

te simplu nu cunoa9te. Dacd spune ci ajunge aca'sdla
ora 77, ett furtotdeauna mai adaug o ord, 9i de obicei
nu este suficient, cici apare abia la 20 sau chiar la 22'
Degi litiu ci este a9a gi ci in mare Parte e din cauza
meseriei pe care o practicd, nu mi pot obignui. Stau
la pAndd de la ora 17 pi nu mai pot sd fac nimic, cici
nu md pot concentra. Toatd ziua mi grdbesc pentru
a termina cu toate pAni la ota 77,in eventualitatea
in care totugi s-ar intAmpia sd vind 1a timp.
Curdlenie + + + Pe soful meu il deranieazd adesea pdnd ;i o scamd de

pe podea, degi eu insXmi sunt atentd la curdfenie '
Ordine + + + Soful meu este un fanatic h ceea ce privegte ordinea

Este la fel de pedant ca gi mama sa. Ea nu este mulfu-
mitd de nimic din gospoddria mea 9i igi bagi nasul
D e s t et o t . . .
Supunere Eu sunt de fapt intotdeauna cea care ccdeazi

Politcle +++ + Eu vreau si le fac fufuror pe plac. Soful meu nu este

aici atAtde atent.
Sinceritate + + + O, da, soful meu gtie sd igi spund pdrerea. Si face asta
firi nici un fel de menajament. Este foarte direct. Mie
dimpotrivi, mi-e greu uneori sd spun de ce imi sare
tandira.
Fidelitate +- Cred ch gi soful meu este fidel.
Dreptate +-
In meseria Iui o face pc corcctul. Mi sc parc ncdrcpt gi
inuman faptul cd ii da mereu dreptate mamei sale.
Nici in relafia lui cu copiii nu e ceva in reguld. Se ioa-
cd cu bdiatul nostru cel mic. Dar aproape ci o ignori
complet pe fata mai mare, care pAnd la urmd are gi ea
nevoie de tatil ei. CAnd ii atrag atenfia, vine cu pre-
textul stupid: ,,Ea md supiri numai, e la fel cle dezor-
donati ca si tine..."
Hirni-
cie/Perfor- Ultimul lucru pe care i i-ap puiea reproga solului meu
manld ar fi aceia cd este leneg.
Chibzuinld AmAndoi punem pret pe cl'reltuirea rafionali a bani-

1or.
Seriozitate + i
Daci soful meu ar fi fafi de mine la fel de serios cum
este in meseria lui, am avea cu siguranfi o relafie mai
bund. Neseriozitate aratd prin faptul cd niciodati nu
e s t ep u n c t u a l i n r e l a l i a c u m i n e . . .
Ribdare
Daci nu iau in considerare pedanteria sofului meu,
p o t s p u n e c a a r e r d b d a r e a u n c i b r o a g t c [ e s t o a s t ' .i m i
vine si innebunesc uneori cAnd trebuie sd il agtept gi
cAnd ceva nu merge a9a cum imi imaginez eu...
Ti-p
El arc mult prca pulin timp.
increde- De fapt am incredere in el. Dar cAnd trebuie sd il ag-

relSpcran!d tept, dintr-o dati se duce toati increderea. Mi-e atAt
de fuicd de faptul ci se va sdtura de boala mea gi md
va ldsa singurd.
Contact Avem numai pufini prieteni adevdrafi sau cunogtinle
Sex/Sexua- +- A c t u -
iitate I sexual cu soful meu este de cele mai multe ori nesa-
tisficdtor pentru rnine, ceea ce el regreti foarte mult...
Credin- + Asta nu a constituit pAni acum o problemi pcntru noi

jdlReli-
gielViziune
asupra Iu-
mii
Partenerulde conflict: Partenerul primar de conflict reiese de reguld

din explorarea anterioarx a pacientei. Firegte, acest lucru nu inseamni
cd existd un singur Fi mereu acelagi partener de conflict. in conflict pot
fi implicate ;i alte persoane Fi grupuri, in cazul exemplului nostru soa-
cra gi copiii. Daci este necesar,poti fi implicafi in mod categoric_Fialfi
pu.i".,"ri de conflict suplimentari. Alegerea partenerului de conflict se
petrece intr-o anumitd misuri ipotetic 9i decurge direct din situafiile
conflictuale pi plAngerile descrise de pacient.
Noi plecirnimpliclt de la premisa cA un conflict are caracter psiho-
social gici se refere la anumite persoane de referinii. Aceastd concep-
conform cdreia conflictele ne-
lie este opusd celei orientatd individual,
vrotice apar intr-un om exclusiv inbaza structurilor sale caracteriale.
Modelul conflictual psihosocial pare si igi atingd limitele atunci cAnd
pacientul este necisitorit, nu pare sd aibd nici un fel de relafii de prie-
ienie pi nemulgumirea sa se manifestd printr-un sentiment de autoin-
suficien!;. Dar gi aici avem de-a face cu o situafie parteneriald, Parte-
nerul de conflict implicat aici se aflx fie in domeniile de activitate ale
pacientului
^nari, (de ex. gef sau colegi de serviciu), fie in partenerii imagr
care ii reprezint5 de exemplu pe pirinfi de-a lungul viefii lor. In-
tr-un astfel de caz,IAD-ul se referd la partenerul de conflict ,,tata", res-
se intAmpli sd nu mai fie in viafd'
'pectiv ,mama", chiar dacd ace;tia
intr-rrn conflict pot fi implicate gi alte persoane de referinfd din tre-
cut, cum este cazufpacienfilor divorlali cu foptii lor parteneri de cds6-
torie; in cazul pacienfilor care au pierdut o persoanx de referinfi prtn
moarte sau deJparfire, aceasta poate deveni partener de conflict. In ca-
zuri speciale picientul insugi se poate transforma in propriul sdu par-
tener he conflict. El compard atunci autoevaluarea sa cu imaginea pe
care o are asupra propriei persoane. IAD-ul poate fi completat pi im-
preuni cu pa.t"ne.ul de conflict, fiecare din persoanele implicate ca-
iacterizdndu-se pe sine insdgi gi pe cealaltd persoand. Acest lucru face
posibili o anumite obiectivare, dar cel pufin un punct de vedere inter-
iubiectiv. in acest fel pot fi descoperite anumite neinfelegeri care aPar
datoritd faptului cd un partener ii atribuie ceiuilalt o anumiti pirere pe
care acesta totugi nu o sustine.
Cu ajutorul IAD-ului poate fi descris, pe lAngi conflictul actual, 9i
conflictul de bazd. Datoritd importanfei pe care o au in procesul de so-
Primul interviu in analiza diferentiald ?47
cializare persoanele primare de referinld (tatd, mamd, frafi/surori), se

intreabi ce valoare au ir ochii pacientului aceste persoane in general
sau referitor la evenimente concrete anterioare legate de capacitifile ac-
tuale.
Doamna Ute S. a realizat, prin intermediul IAD referitor la conflic-
tul de bazd, urmdtoarele:
Inventarul analitico-diferenfial (prescurtat IAD)

al Doamnei Ute S, raportat la conflictul de bazi
Capacitdfrle Eu Mama Tata Enunfuri spontane

actuale
Punctualitate +++ +++ ++ + Copii fiind, punctualitatea era la noi in casd lite-
ri de legc. De cxemplu mAncam zilnic la aceeagi
ori. Trebuia si se intimple ceva iegit din comun
ca si mAncdm mai devreme sau mai tdrziu.
Cf,nd mama mea se ducea la cumpirituri sau
avea ceva de rezolvat, spunea cind se intoarce
gi mi puteam baza intotdeauna pe acest lucru.
La fel era 9i invers. La gcoali am fost mereu
punctuald, mai degrabS aiungeam mai devreme
decAt mai tArziu. Dintotdeauna m-arn trezit ina-
intea ceasului degteptdtor gi incerc sd md duc de'
vreme la cuicare, pentru a nu intArzia diminea-
!a. intotdeaur,u ul,rr-,g"u.r, prea devreme la
intAlniri...
Curdfenie lntotdeauna trebuia si fim imbrdcali curat. Aca-

sd, toati familia folosca un singur prosop pcn-
tru mAini. inci de cAnd eram copil acest lucru
mi se pirea ingrozitor. Azi folosesc o serie intrea-
gd de prosoape de corp, cAte unul pentm fieca-
re parte a corpului.. .
Ordine i f f Mama mea are o obsesie in toati regula legati

de ordine. $i tata suferea de pe urma.ei. E atAt
de ordonatd incAt nu ifi vine sd crezi. lmpache-
teazd pAni qi obiecte din viala de zi cu zi in fo-
lii gi le phstreazd in dulap...
Supunere + + + O da, tatdi meu era foarte atent la asta gi intot-

deauna a fost mindru de fata lui cea cuminte.
Politefe + + + + + Amf,ndoi pirinfii puneau accent pe conduita

noastrd, gi eu trebuia sd fac mereu o reverenfd.
La masd nu aveau voie si vorbeascd decAt pd-
rinfii gi noi aveam voie sd vorbim in general nu-
mai ahrnci cAnd eram intrebati ceva.
T"i5l *.'" tp"""" l"t.ta""rl"" t" g""a"u, i"

Sinceritate
timp ce -o-o -"u cAnd a9a,cAnd aga Am sen-
fd-
timentul cd mama este cam ipocritd 9i totu9i
d a c d m d p r i n d e a c d o
cea ditamai scandalul
mint...
-;;
fiaJit"t" + ;-+ + Chi* d".A t- -rtArnplat poate ca pirinfii nrei si
fie infideli unul fald de celilalt' noi nu am re-
nlarcat asta niciodati Malrla insi mi-a povestlt
mereu cd birbafii se gindesc numai la sex 9i ci
trebuie si imi gdsesc bdrbatul potrivit' adici fi
ci de
del. in rest accintua mereu foarte mAndrd
femeie depinde daci solul ii este fidel sau nu"'
nu
Dreptate f T ;+;- + + + Pdrutt1l mer erau arnAndoi atAt de corecfi' cd
sA suPort' Sora mea lr cu mm.e tre-
mai puteam
buia si purtiun acelea;i rtrchii perrtru a vcdea ci
-.t.''o d.lllT'i ti':y!_=
_
Hdrnicie/ + + ++ Mereu trebuia sd aiut irl bucitirie' Dar niment
Performanfi nu mi ajuta la teme. Dar fereasci Dumnezeu sa
fi venit cu o noti proasti acasi Mi-ar fi plhcut
si suslin capacitatea sau bacalaureatul' Dar pa-
rinfii mei nu puteau si infeleagd acest lucru Si
azi aud inci: la seama sd cAqtigi bani, o fatii nu
are nevoie de bacalaureat
Chibzuinfi + + + ++ + Poate cd exista din cauza rdzboiului' Pirinftt met

e r a u i l r c r c d i b i l d e c h i b z u i [ i F i c c a r ep f e t u r i g e r a
iltors Pe toate pirfile. Nu existau bani de buzu-
,.ar- De ace"a am fost chiar bucuroasi sd imi ci9-
tig in sfArgit propriii bani, chiar dacd trebuia sd
d a u t - rP a r t c d i n c i i n c a s d " '
Seriozitate + + * *-i + Puteam sX md bazez in special pe tatil meu'

-
Ribdare -- ; - ; p-Gou 'e-noteuautoti-D;;" *"--
Cu-srguranle
reu. Dacii intirziam de la gcoald, md a9tePtau
toti trei cu mAncarea Pe masd. Tatdl meu se urta
la mine cu o privire plini re reproq 9i bdtea mo-
noton cu lingura in farfurie Asta mA enerva te-
ribil...
r,mp
- '**-) - '-*:il::"T::,$:'iHil:['^:iI5"TS::
rile lui Mama de gospod'irie, hlta cte Protesle 91
de fotbal. intotdeauna mi-arn dorit ca pArir''tii
mei sd fi avrrt timp numai 9l numai pentru
mine...
-
- - D"d ou"u* itttt"a"'" iIr tiit""'t' ;i" ;t"ta'
incredere/ +-
SperanJa
Primul interviu in analiza diferentialS 249
Contact Tatdl meu avea mulli prieteni de la fotbal. Icgea

cu ei adesea in baruri. Insd nu ii putea aduce
niciodati acasi. Mama era complet impotrivi,
igi pdzea apartamentul ca pe un tezaur. Nici eu
nu aveam voie si invit copii la mine. Poate ch
acesta este gi motivul pentru care nu aveam de-
loc prieteni de joaci.
Sex/ + - Nu anr asistat la nirnic de acest gen legat de pi-

Sexualitate rinfii mei. De fapt, ei erau chiar foarte zgircili
cu afecfiunea, cel pufin in fala noastrS. Nu arn
vorbit niciodatd cu pirinfii mei despre sexuali-
tate. Acest rol l-au preluat prietenele mele mai
mari.
Credinfi,/ + Pdrinfii rnei mergeau regulat la biserici gi cAnd

Religie/ erarn mici mama spunea cu mine rugdciuni de
Viziune noapte bund, dar in rest nu prea se discuta la noi
asupra lumii in casi despre religie.
Acest IAD indreptat cdtre conflictul de bazd reflectd tr5irile gi im-

presiile subiective ale pacientei, care se invartesc in jurul experienfelor
ei de viald anterioare gi al mediului ei familial. Prin ele sunt atinse ca-
pacitdfile actuale, fiecare cu povestea ei proprie. Datoritd ei poate fi re-
prezentate/ infeleasd gi simlitX configurarea momentand a modelului
capacitefilor actuale ale pacientei.
Funcliile IAD
IAD exploreazd.in mod sistematic situalia conflictualX. Existd indi-
cii diagnostico-diferenfiale. El servegte clarificdrii pirfilor psihosociale
ale etiologiei. Ajutd la recunoagtereacaracterului psihosocial al unei si-
tuatii conflictuale. Funcfioneazd ca ajutor de decizie in alegerea strate-
giei terapeutice. IAD poate fi folosit ca fundament al unui dialog tera-
peutic, chiar gi in practica nepsihoterapeuticA. Poate servi ca bazA
pentru o psihoterapie centrati pe conflict. Oferd date pentm medicina
preventive, precum ti pentru psihoigieni gi postterapie. IAD poate seni
pi drept instrument in verificarea succesuiui terapeutic. Atunci IAD va
fi completat, pentru a se realiza o comparafie, ti la finalul terapiei. ln-
vestigarea diferenfiali a potentialelor conflictuale oferd posibilitatea de
a controla mai bine ,,efectul hello-good-bye", care este bazat pur Fi sim-
plu pe faptul cd pacientul are la inceputul terapiei o pozifie inci since-
ri vizavi de problemele sale, ,,mimAnd" insi la sfArpitul terapiei, din
politele gi pentru a nu-pi rdni terapeutul, o am.eliorare a situaliei sale
de sdndtate.IAD reprezinti un demers explorativ, care igi gdsegteapli-
cabilitatea atAt in cadrul ps.ihoterapeutic, cet pi in cel nepsihoterapeu-
tic, in consilierea psihologicd gi in autoajutor. IAD poate fi completat 9i

de cXtre partenerul implicat in conflict. Astfel pot fi cercetate de neir-r-
felegeri latente pi obiectivate evaludrile cu privire la aceleapicapacitdli
actuale.
Tetrtatizareapotenlialelorconflictuale:Se pune acum problema referi-
toare la introducerea in problematica propriu-zrsl; ea nu este anticipa-
ti teoretic, ci clarificati in relafia dintre terapeut gi pacient.
Terapeutul:,,Tocmai am vdzut cd aveli in domenii cliferite anumite
probleme cu dumneavoastrd ingivi pi cu partenerul dumneavostri.
Acum vrem si vedem pe care din aceste probleme o considerafi a fi cea
mai importantd."
Pentru a o ajuta pe pacientd, pot fi enumerate domeniile de com-
portament incdrcate conflictual. Pacienta realizeazd o apreciere a valo-
rii con-flictuale a capacitXfilor actuale. Nu vor fi str6nse astfel date obiec-
tive gi valabile pentru totdeauna, ci informafiile direct relevante pentru
pacientd aici gi acum. Conform inventaruiui analitico-diferenlial, pu-
teau fi considerate ca fiind incdrcate conflictual urmdtoarele capacitdfi
actuale: ,,punctualitate", ,,ordine", ,,politefe", ,,sinceritnte",,,seriozitate",
,,rdbdare", ,,timp" , ,,incredere/speranfd" gi ,,sexualitate".
Pacienta a fost de pdrere cd principaleie domenii conflictuale aveau
de-a face cu ,,punctltfilitatea",,,ordinea" gi ,,sexualitatea".Alegerea a trei
capacitdfi actuale drept potenfiale conflictuale tematizate servepte (a)
stabilirii ierarhiei subiectiaede evaluare,(b) reprezentdriisfereiconJlictuale
actuale,(c) drept introduceretn problematicapacientei.
Alegerea a numai trei capacitXfi actuale are preponderent motive
didactice. Dacd s-ar face referire in acelapi timp la toate capacitilile ac-
tuale incircate conflictual, acest lucru ar duce la o suprasolicitare a pa-
cienfului. Dacd vor fi extrase numai potenlialele conflictuaie tematice,
vor fi cuprinse implicit pi celelalte potenfiale conflictuale, din cauza
intrepdtrunderii capacitdlilor actuale. De aceea, tematizarea,,serrozt-
tifii" gi a ,,rdbddrii" va fi aici de prisos, din moment ce ambele capa-
citdfi actuale se refere in acest caz aproape exclusiv la ,,punctualitate".
Potenlialele conflictuale tematice reprezintd puncte de legdturd din in-
teriorul primului interviu pentru o eventuald terapie ulterioard.
Capacitilile de bazi 9i mijloacele lor
IAD se ocupi de capacitdlile actuale mai mult sau mai pufin incir-
cate conJlictual din sfera trdirilor unui om. El mijiocegte un model de
nor(ne psihosociaie, care schifeazi personalitatea individuald, atitudi-
nile, agteptdrile gi stilurile de comportament cu privire la situaliile con-
flictuale inteme $i exteme.
in acelagi timp, IAD oferd sprijin in evaluarea domeniului emofio-

nal (capacitatea de iubire) pi a celui legat de competenfe (capacitatea
de cunoagtere). Aceste constatdri pot fi aprofundate prin examinarea
mediilor capacitifilor de iubire gi de cunoagtere.
Mijloacele capacitifii de iubire

Pentru a infelege o situafie conflictuali, este necesari infelegerea
elementelor care au generat-o gi a conceptelor implicate in ea. Dezvol-
tarea personahtetii este determinatd in mod decisiv de relaliile sociale
ale individului, care trebuie deci luate in considerare. S-a dovedit a fi
favorabild analizarea, cu aiutorul mijloacelor capacitdfii de iubire, a ace-
lor factori care determind favorizarea anumitor relafii sociale 9i respin-
gerea altora. Informafiile relevante se referd la:
Relafiapersonnelorde referinld (pdrb$i) 2i a fralilor (9i a prietenilor de
joacdde uceeagiadrstd)cu copilul (Eu);
Relaliapdrinlilor unul cu celdlalt (Tu);
Relalia pdrinlilor cu mediul inconjurdtor (Noi);
Relaliapdrinlilor cu religiu/tiziunea asupra lumii (Noi originar).
Felul in care este ridicatd problema mediilor capacitdfii de iubire
poate varia de la persoand la persoand, insd trebuie sd rdmAnd in ca-
drul primului interviu. O tratare mai amdnunfiti a problemelor apdru-
te in icest context poate fi efectuatX ir:rcadrul unei eventuale terapii ul-
terioare.
Relalia pdrinlilor cu pacienta(Doamna Ute S.):

Terapeutul:,,Care dintre pirinfii dumneavoastrdera mai rdbddtor,care
se enervamai repede? Care din ei aveamai mult timp pentru dumneavoas-
trd (tatdl sau mama)?Pe caredin ei l-afi consideratdrept model?"
Pacienta:,,Mama mea aveapulin timp pentru mine cAnderam copil ;;i
poatede aceeanici nu aveadeloc rdbdarecu mine. Aveam cumva senzafia
ca mama nu imi infelegegrijile gi problemele.Tataera mai ribditor, atunci
cAndse ocupade mine. Dar acestlucru se intAmplarar. Mama mi iubea9i
imi spuneaci mi-ar oferi orice.Dar nu inlelegeacd iubirea inseamni mai
mult dec6tatat Fi me fdceanerecunoscdtoare dacdii spuneamacesteiucruri.
Chiar dacdnoi amdndoud, eu gi sora mea adici, primeam poatepreapufin
de la pdrinfii nogtri, azi mi se pare adeseacd am fost favorizatd,in fafa su-
rorii mele mai mari. Chiar ;i azt mai apar inci o gtoazd,de tensiuni intre
mine gi ea."
Relaliupdrirufilarunul cu celdlalt
Terapeutul:,,Pdrinfiidumneavoastrdse inlelegeaubine? L-a in;elat
vreunulpe celdlalt?"
Pacienta:,,Din cAte ;;tiu eu, erau sinceri unul fali de celdlalt. Nu gtiu m-
mic legat de chestiunea cu ingelatul. Daci existd o cdsdtorie rafionald, atunci
aceea era cea dintre pirinfii mei. Dumnezeule, erau incredibili de rafionalil
Nu irni pot aminti si se fi certat vreodatd. I_nafard de familie, nu aveau alte
interese comune gi nu imi pot aminti sd fi discutat vreodatd cu patimd de-
spre o anurnitd temd. Nici legat de chestiuni de educafie nu existau discu-
ore
fii. Erau insd de acord cu un lucru, 9i anume si mAncim tofi la anumite
9i nimeni si nu aibd voie sd lipseascd."
Relaliapdrinlilorcu mediul:
Terapeutul:,,Caredintre pdrinfi era mai sociabil? Cine voia si invite mu-
safiri acasd?"
Pacienta:,,Mama trdia retrasd, nici mdcar la cumphrdturi nu se ducea cu
pldcere. Nu voia sd fie vdzutd de nimeni. Avea pufin contact cu vecinii, nici
o prietend, numai cAteva cunogtinfe. Nu se implica in nimic din ce se in-
tampla in afara casei ei. Nu mergea la cinema gi ocolea fiecare sirbitoare.
Tatdl meu dimpotrivi, ciuta mai degrabd contactul cu lumea exterioari. El
avea cAteva cunoptinfe cu care impdrtigea aceleapihobbyuri. Duminica se
ducea singur la prietenii lui. Uneori md lua pi pe mine sau pe sora mea cu
el. Mama nu voia niciodatd si meargd. L-ar fi legat cu cea mai mare pl6ce-
re irr casd. Ea explica mereu ci are destule de fdcut in casd ;i de aceea nu
are timp sd iasi. De aceea nu e de mirare cd nu aveam niciodatd musafiri
in casi; foarte rar venea cineva pe la noi."
Relalia pdrin[ilor cu religia:

Terapeutul:,,Caredintre pdrinfii dumneavoastrd era mai religios?"
Pacienta: ,,Pirinfii mei au pretins intotdeauna de la mine si merg la bi-
sericd. CAnd eram micd, mama se ruga seara cu mine. Dacd md g6ndesc insi
serios, pirinfii mei erau religiogi numai din punct de vedere formal. S-au
cdsitorit in bisericd, mergeau duminica la slujbd, 9i la inmormAntdri trebu-
ia chemat un preot, pentru ci apa se obipnuia."
in modelul mediilor capacitalii de iubire, evaludrile sunt notate cu

(+) sau C). (+) exprimd o relalie preponderent pozitivd, (-) o rela,tie pre-
ponderent incdrcatd de tensiuni pi de respingere. Pentru cazurile de in-
diferenjd, a fost pdstratd irsemnarea (+ -). Relafia pdrinfilor cu pacien-
ta va fi reprezentatd prin aprecierea devotamentului lor in relalie cu
dimensitrnile ,,rdbdare",,,timp" gi ,,model". A fost pdstratd urmetoarea
schemi cu privire la ilustrarea mediilor capacitdfii de iubire:
Relafia
pdrinfilor
cu mlne
Relafiapirinfilor Relafia frafilor

cu religia (-) cu rnine (-)
Relafia pirinfilor
unul fali de celilalt
Relafia pdrinfilor cu mcdiul:

Tatdl (+)
Mama (-)
Schemamediilar capacitdtii de iubire (pacientd in airstd de 32 de ani)
h{i!loacele capacitdlii de cunoagtere
ll{ijioaceie capacitelii de cr-r.noa;teredescriu instrurnente caracteris-

tice diferitelor stiluri individuale de relalii cu realitatea ;i cu prelucra-
rea conflictelor. Ele pot fi luaie in considerare ir-rdoud forme: (a) ca ati-
t - i d i n i f a f d d e f i e c a r em e d i u i n p a r t e , c a z i r r c a r ec o n L e a z ;e v a l u a r e ap e
care o au in cadrul conceptului asuPra sinelui ai pacientului:
n,Lace imi folosegte sd fiu m6ngdiat gi la ce bun tandrefurile? Pen-
iru mine e important sd am succes gi si imi pdstrez capul limpede."
,,Pot sd aud 9i si v5d gi de o sutd de ori ci acestbdrbat e cisdtorit gi cI
nu me iubegte deloc. Mi-e indiferent. Pentru mine tot ce conteazd este
numai imaginea pi gAndul legate de iubirea iui."
ib) ca ptu-rctede vedere impdrlite ale simptomatoiogiei, ce pot fi in-
terpretate parlral ca tulburdri ale mijioacelor capacitilii de cunoaptere.
Astfel, tulburXrile de somn, lipsa de poftd de m6ncare, durerile orga-
nice, iritabilitatea, apetitul necontrolat, lipsa de vitalitate, respingerea
sexuald, oboseala, durerea ftzicd'lipsa de migcare, halucinafiile acusti-
ce ;i optice, reprezentdrile ipohondre precum ;i tulburdriie de percep-
fe, tulburirile hormonale, sau ale afectivit5lii poi fi. considerate simp-
tome irr domeniul sin$urilor. Tulburdrile cle gdndire, incapacitatea de
-luarea deciziilor, tendinfa de rafionaiizare, meditafia, gAndurile obse-
siorrale, iipsa unei iegitrrri cu realitatea etc. se referi din acest punct de
vederc 1a rstiutrt. Fixafiile, prejuciecdiile, stereotipiile, fanatismul, lipsa
de iudecaia, frica cie realitate, sentimentele de uri, sentimentele de cui-
pabrlitate ;i unilateralitdliie se afla in relalie cu trndilia. Fantezia iepiti
din comun, inciepartarea de realitate, fanteziile suicidale, reprezentiri-
le sexuale, temerile, ideile fixe ;i martia persecufiei pot fi atribuite mii-
loacelor mtuit;,ci.
ir. mod corespunzitor, pot fi clarificate apor puncteie de vetiere re-
feritoare la mijloaceie capaciiilii cie cunoagtere,'Llrecun pi relevania pe
care o au acestea iri cadrul bolilor. Se va verifica in care dintre domenii
prezinti pacientui cele r,ai multe tulburiri. lndicii interesante ciin pr.rnct
de vedere terapeutic asupra genezei punctelor de vedere a acestor ca-
tegorii pi a importanlei lor in cadrul simptomatoiogiei pot fi obfinute
prin intermediul conflictuiui de bazd:
Nliilocul simlurilor:
Terapcutul:,,Cine s-nocupnt fizic mai nuilt tie durnneuoottstrd, ttnnu snu te-
tdl? CLtnrestcrclatia dunnrcauoastrd cu propriul coryt?Cefel di: reialie art Parte-
nerul dumneatroastrd ut sdtt?
corTtul "
Pacienta in vArsti de 32 de ani, Ute S., rispunse la acesteintrebdri onerr-
tative:
Pacienta:,,Nuimi pot aminti ca tatil sau mama mea sd fi fost tandri cu
mine. Ei erau atenfi ca tofi si aibd ce mAnca' Dacd nu voiam sd rndn6nc o
d a t a ,m i c e r t . l u ,s p u n A n d u - m ic i n u e b i n e s d f i u s l a b Ac a u n b i l . i m i a m i n -
tesc chiar de seara in care am aiuns acasd prea tirziu 9i a trebuit sd md bag
in pat fird si fi mincat nimic...
Odatd am fost prinsd de mama in timp ce md iucam ,,acolo jos". Mama
a inceput imediat sd lipe la mine cd nu am voie sd fac a;a ceva ;i mr-a dat
peste degete... Mai tArziu m-am iucat numai pe ascuns cu organeie meie
genitale.$i chiar gi atunci imi era foarie frici ca mama sd nu mi vadd cum-
va... Sotui nreu se sirnie impiinit numai atunci cind ii std cireaptacravata
Am senzatia ci gi-ar dori sd aibd ceva mai mul;i mupchi. Mie imi reProiea-
zi din cAnclin cind ci am sinii prea mici..."
Miilocul rafiurtii:
tltunnec'
Ternpeutu!:,,Ctt cine puiuti tortti dasPreintrebdrile7i problentele
aoostrd7
Pacienta:,,Atunci cAnd mama avea iimp, puteam sh vorbesc ai cu ea de-
spre diferrte iucruri. Ir4ai iirziu asta a devenii o probiemd. Daci venea vor-
ba de baieti sau daci ii souneam ci vreau si rimAn mai mult in orag,se in-
irrria imeciiat usilioa la rninc.,/\n" ii renuntat in curir,ci sa argumentez
obieciir.,oricunr nu avea nici un sens... Noteie siabe erau o adevirata tlra-
Frirnul interviu in anaiiza diferentiala 255
.li acasd.Daci veneam acasi cr-t,r noti slabd,eram.consioeratdDroastaia-

miliei. De aceea,1ePovesteampdrintiior r-lreimai degrabd rie'qprecrice att-
;eva dr:cit despre noteie rneie pr(:,tste...l.'ii-am impus si ie exptic copiili'r
m e i d e c e e s t ec e v a r n [ e r z i ss a u d e ; c t i - e b u r e- a i a t a c c r a , L i . l rn u r ( ' u s e 5 r ' ;
rdmdn obiectivd inuit timo. Air"rngrepecieia capitui ribciariior.'i in it:c cie a
ie expiica,iip ia ei: Trebuie sti iaceii asta 9r gata... -qofuiuimeu I se pare une
ori cd e un caiculator. Ei incearcd s.i argumenteze toiul f(larte exact si sd nu
facd ninic inainte sd stie de ce face acei iucru. Este cei mai mare pianifica-
i()r pe care il cunosc.l-ar piicea sd pianifice gi aciuJsexuai sr orgasmui oaci
ar putea. Mie imi spune ci suni femeie ;t cie aceeanu pot sA gan<icsciogic.. -"
NIi!lttcul tradifiei:
Tera1:cutuL,,Cine ud citeasau suurtecpottesti?"
Pacienta:,,Pdrinfii mei nu aveau deloc timp sd in-Lispund povesti. $i cred
ci nici nu se pricepeau. in krc de asta, mi-am inveniat silgura cele mai aven-
turoase pove-9ti...Pdrinlii mei au linut intotdeauna cont de traciilie. Fieca-
le ai i|:iiea cttvAnt era: pe riremea noastrd nu era asa... i)acr r,teti' se PLra-
, . c r p U n e i a a , .e a m t r i r a d i t r r . . a m i l i a i i l . r r ( ) o a i se r i . i r i s e t l J m ( ' . t
."p'rrnctualitate".Iai6l meu ir:ri p<;vesteaniereu c.it de punctuai era tatil siu'
Dacd stau sd mi ginciesc ia un asemen€aorn-robt't, mi se face :du imecliat.
D e s i e u i n s d r n ip u n t o i u s l : : i ; i r e p r e t p e , , p u n c t u a i i i . i i t " . . i n ' r e t t t ' r l l , p e n -
i,rij scflrl treu ilu prea cr.rnteazd traditia, Dar iuama iui a facut mereu totiri
rrai bir,e 'iecAt;:rine. Daci ptate ri ';orba de l tralciitieir cazui i'';i, aiuncr
este ceea ce a ficui r-nama lui. Crec ti asia e rtai import;:nt 'Frcntruei clecat
r carte ,ie legi. . ."
Miiloui itrttril!ti:
"
ltrfil'Jtttrrl: ,,Cui ?i tntteatiyauesti iLlcilesi ltttttczlilc 1ii1;1111stt7toasircl
?aciefia:.,!1i le souneam mie insdrni. iririntii inei nu ma a:c'.ritau.llar
in fanteziile n'releimi imaginarn ca fiecare lrebuie sii itd a-"culte.fim ir'.ven
lat a.tiincj cele inai {luntoase prrvesti, in r:ai: r:ranl prinir-si. iirtui se invir-
tea in iurui meu. in i'antezieimi putea indeplini toaie cii;nr,teie..iiimai iAr-
ziu fantezia a irrst fcarte importanid !:entru mjne. l'li-am imaqinat ci mi
rubegteun b.irbat extrar-.rclinar 5i cd as puiea avea oricc ilrteten as vrea. Si
azi mi se int6mpia si visez cu piicere, e-ieerempiu in legaturil cu sotui meu
care md inielege pi care e foarte tandru cu rnine gi care nu md iasd sd il as-
tspt...Acleseam-am transpus cu totul in acievirate vise cu trchii deschi;i, ;i
ti)cmai atunci sotul meu. care era culcai iAnga mine. incepea sd stordie. in
acel moment visul meu se spirgea precurn un baion cle sapun.. Sotul rneu
cor,siderdpr.rstii tot ce are legdtura cu fantezia ;i nu line de cirumul clrept
ai ratiunii. Dacd ar afla ce gtinduri am eu" fie nu m-ar intelege, iie m-ar ctrn-
g i d e r ao v i s d t o a r e . . . "
Incon2tienlul
adesea
,,ViseintLm1tld
Terapeutul: sdad eneroafidupdceali Jdcutun anumtt
Iucru?Visali "
cAteodatd?
Pacienta:,,O,d,alCAteodatdchiarnumdmaipotsuportadinaceastica-
rdu.
uzd. De exemplu,atunci cand fip la copiii mei fdrd ca ei s6 fi fdcut ceva
Dupdaceeaimifaccelemaimarireproguricuputinfd.Credcauneorisunt
cAnd
total nepotriviti sd cresccopii. incerc sd imi pistrez controlul 9i atunci
me ap,..ceatacurile de panicd, dar cum intdrzie din nou soful meu' cum
nimic sd le opresc'Se intimpld ceva in mine asupra
upur;i nu mai pot face
vise
cdruianu am, cu toatdvoinfa mea,nici o influenfd.in ultimul timp am
ingrozitoare. Mi-e pi fricd seara si mai adorm "
Domeniile triirilor ;i evaludrile subiective sunt redate, pentru pa-

cientd gi pentru persoanele ei de referinlX, printr-o schemi sinoptici'
Irr.o.,pli".tt.rl are aici o pondere deosebiti ti este luat-inconsiderare/
din punct de vedere cah?atiV pe rAnd cu privire la medii, la capacitdfi
le actuale, la neinlelegeri 9i la concePte'
Simfui Rafiune Tiadifie Intuilie

Persoane
--
Nftma-
lata
-T'acienta --
+ - +
t-
;- +-
50t
Schentd sittopticdreferitoare b mediile capacitdfii de cunoaVtere

ale unei pacientein ofrrstdde 32 de ani
o
Aprecierile din schema sinopticd nu reprezinti date obiective, ci
la fie-
impresie in care intra diferite elehente: (a) idsprmsurile pacientei
deja
.url" dit tr" intrebdri, (b) enunfurile pe care pacienta le-a exprimat
in alte disculii referitoare la tema in cauz6, pi (c) impresia-de ansamblu
a terapeutului. Diferenfierea normelor psihosociale 9i a dimensiunilor
irnplicate in meclii faciliteazd delimitarea situafiei individu-
cu
ale unice gi i personalitifii pacientului, impiedicAnd astfel fixaliile
"rrot.riirr"
confiictuale favorizate din punct de vedere tradi-
Dfivire Ia domeniile
iional. in locul unui atac frontal asupra simptomului central presupus/
este urmati o strategie terapeuticd diferenfiali' Cu alte cuvinte:
Nu terapeutul estJcel ,rri hotiirdptedacd in prim-plun y ufld conflictul
ci situalia
social,sexualitatea,serttinrcntul stimei de sine sau religiozitatea,
con-flicluuld a pucicnl u I u i.
schema sinoptici a mediilor capacitafii de cunoaptere permite dife-
rite concluzii diagnostice:
Primul interviu ir analiza diferenfiald 257
L. Atitudinea pi istoria de inadlare cu prioire Iafiecare mediu in parte de-

ain transparente.
2. Retaliaexistentdtntre medii oferd indicii asupra tipurilor de reaclie9i
de rezoluarea problemelordefafd.
3. Tiput faaorizat de rezolaqrea problemelor oferd indicii asupra dispozi-
f iilor conflictualedeosebite.
Astfel, devine posibili o diagnosticare multipld:

a) Poate fi cupiins tipul de reacfie (tip naiv-primar, secundar 9i ti-
pul legiturii duble). Pentru tipul naiv-primar, indicatorul il reprezinti
o putJrnicn accentuare a mijlocului simfurilor, intuiliei gi parlial gi al
tridl;iei; tipul secundar este caracterizat de o supraaccentuare a rafiu-
nii; tipul legdturii duble prezintd o evaluare indiferent; in multitudi-
nea de medii, insi favorizeazi din cdnd in c6nd unele din aceste me-
dii.
b) Datoritd evaludrii fdcute de pacient asupra sa 9i a partenerului,
dar gi a partenerului asupra propriei sale persoane, pot fi stabilite ne-
ingelegeiile fundamentale, adicx cele care se referi la premisele comu-
nicdrii.
c) De aici rezultd posibilitifile inceperii terapiei. Acest inceput poa-
te fi ,dozat" conform fiecdrui caz in parte.
Rezumat: Capacitdfile actuale 9i mediile capacitililor de bazi nu

trebuie sd fie neipdrat chestionate unele dupd altele. Deoarece confi-
nutul semnificativ al capacitifilor actuale se intretaie cu cel al mediilor,
acestea sunt cuprinse in cadrul IAD. Mediile se adapteazi organic in
contextul capacitdgilor actuale. Mediile capacitdlii de iubire pot fi con-
siderate speiiflcitali ale capacitdfilor actuale ,,cofttact",,,sexualitate" pi
,,credingd".
Exemplu: Care dintre dumneavoastri este mai sociabil? vd descur-
cafi de unul singur? V6 simfifi bine in compania partenerului dumnea-
voastra? Vd simfifi bine in compania altor oameni pi grupuri? Dezba-
tefi chestiuni legate de religii pi perspectivd asupra lumii?
Mediile capicitifii de cunoa;tere se afld in apropierea capacit5lilor
secundare. Mijlocul simfurilor gi cel al raliunii pot fi luate in conside-
rare irr cadrul capacitifii actuale hdmicie/performantd, cazin care in
- cat-
special aspectul genetic - Ioc, bucurie in desfdgurarea activitdfii
dgn in importanfi ca stadiu preliminar al competenfei. fi intuifia poa-
tJfi ae as-umenua abordati prin intermediul jocului gi al activitifii lu-
dice.
Exemplu: Care dintre dumneavoastrd pune mai mult pre! pe hdrni-
cie/performanfi? Va-fi jucat mult in copilirie? Cu ce vd placea cei mai
:r..ultsd vi lucati? Cu corpui ciumneavoastrd-cu oduu;i, cu jucarii teh-

iiice, in situatii legate de fani.-ezie-"au mai degrabi din puncful cie ve-
dere sportiv ai comparatiei cu prieienii de joaca sau cu frafii?
Capaciiateti actuaii care cuprincie cel mai bine ceea ce in gener"ai
este oenumit sub termenul de factori traditionaii, este capacitateaac-
luaii ,,poiitefe".
E:tentplu:Care tlintre dumneavoastrii pune mai muit pre! pe poliie-
1e?Ce importan!?i acordafi clumneavoastrd in;ivd poiitelii? Acceptati
,:onfinuturile traditiei?
Atunci cAnd pacientul este intrebat cu privke la sinceritate/franche-
!e, articulare a nevoilor si reprezentarilor sale, in imediata apropiere se
afld intrebarea privitoare ia mediui intuitiei 9i ai fanteziei.
Exentplu:Care dintre dumneavoastrd pune mai mult pre! pe srnce-
ritate gi franchefe? Vi imaginafi adesea lucruri pe care preferafi si ntt
ie spuneti celorlalti? De ce anume suntefi preocupat ir. fantezia cium-
ireavoastrS?
lntrebdrile redate aici sunt numai exempie care pot fi compietate sau
inlocuite prin alte inirebiri referitoare la medii;i ia capacitifile actua-
ie, ia fel cum sunt posibile ;i mociificdri situative.
Daci in completarea iAD-uiui sunt oferite puncte de legiturd pen-
1.rurnijioacesau alte capacitifi actuale,nimic nu se oPune utiiizdrii lor.
Ljn astfel rie ciemers este, in cadmi prir.uiui inteniu, in olice caz rre'
ferabil u-nuia in care intrebdrile sunt adresate in mod rigid 9i rrtecanic.
evAnd ioc repetitii cleraniante.DacA de exemplu pacientul abordeaza si
reiigia ;i perspectiva asupra lumii vorbind despre ,,sexualitate",acest
iucru poate fi folosit ca introclucere in temeie ,,religie"' ;i ,,noi-origi-
nar". Datele aflate vor fi rezumate gi evaluate de citre terapeut' Pe
aceastdcaie se lormeazi un tablou cuprinzitor ai situatiei conflictuaie
.'iracientuiui, in care este cupri:rs un numir *are de infcrrnafii diferi
ie. Frocedeiil nu trebuie sd fie cc;nsiderat urt test obiectiv in ceea ce pri-
,,'estemuititudinea de date, care conline ,.i factari sih:ativi, si aciresarea
importantd ciin punct de veriere ierapeutic. lin procecleu standardizai
ierivai iiill analiza diferentiali ar putea avea D a-lti '"aio.rre.
Detasare/Integrare
in ultima i:arte a interviuiui, terapeuful concentreazd intr-o diagno-

;.:i unitard rnformaliiie gi diagnosticele ipotetice tacit stabilite pani in
acei moment (integrare). Aceastd diagnozd nu are in primui rAnd func-
iia unei etichete, ci serv'esteca clecizie pentr"l urmdtoareie n:Lisuri ;i mo-
dificiri individuaie apdrute in urma primului interviu. Totugi, aceasti
ciiagnozd nu incheie primul intcrviu. Mai ciegrabi se instaleazd un ait
Primul interviu in anaiiza diferenliala 259
de
proces care trece dincolo de sfargitul gedinlei. Pacientul se desparte
produce abia la finalul unci
ierapeut, ;;i invers. Aceastd despirfire nu se
te,rapii ie iungi-duratd, ci deia ciupd primui interviu' Timpul dintre
u."ntti pedinli gi perioada de clupd ea nu reprezintd un vaccum tera-
foar-
peutic, a$acum mulli cred, ci mai degrab.l un sol incd nearat, dar
ie rodnic, care poate fi inclus in mai muite icluri ;i in intenfia terapeu-
tici pe care o posedi primul interviu. Procesui de decizie ciiagnosticd
al psihoterap"rrt.rtri formeazd baza pentru secliunea.integrare-tleta;a-
re, se oferd astfel, drept consecinfa a diagnosticii stabilitate, urmdtoa-
rele modalitifi de acfiune:
rJ terapie pare a fi necesardgi va fi avutd in vedere ca procedurh fa-
vorabili.
Premisauneiterapiiparenefavorabildpentrumoment,dindiferite
lip-
motive (atitudinea picientului, situalia sa momentand cxterioarS,
sa de motivafie a mediului sau).
Tratamentul psihoterapeutic nu urmeazi primul interviu' ci este
ince-
am6nat pe termen nedeterminat. in loc unei psihoterapii poate fi
puti firegte i:r anumite condilii o terapie medicamentoasi sau un pro-
g.am de autoajutor. Acesta poate fi sprijinit in mod eficient cu ajutorui
unei cdr;i potrivite sau al unui program cornportamentai'
Tiebuie decis dacd terapeutul insugi se simte in stare sd conducd psi-
unui
hoterapia sau daci nu este cumva mai potrivit si lrimiti pacientui
alt psihoterapeut. Motive pentru aceasti.decizie pot fi: suprasolicitarea
de te-
teripeutuluianaiizatoq o eventuali antipatie a pacientului fala
rapeutul analizator, care ar ingreuna o terapie ulterioa.rd,.gi o eventua-
ase-
lx'antipatie ;i nesiguranld a terapeutului vizavi de pacient, care de
*".,"i ar co^stitui o ingreunare suplimentard pentm ambele parfi.
in continuare este interesat de a obfine informalii in legituri cu
obiectivul pe care pacientul il urmiregte cu terapia' Pura clorinld de
vindecare nu este od"r"u singurui motor. Aicl mai joaci un rol 5i claci
pacientul cautd in terapeut un aliat, in iupta sa contra parteneruiui de
casatorie, impotriva asiguririlor sau clacd are nevoie numal de o con-
firrnare ci nu mai poate fi ajutat; sau doregte sa i'i dovedeascdsiepi 9i
partenerului ca ei e.steccl sinitos, celilait fiind cel boinav sau labil, acir
ci cei vinovat.
in ceie din urmi poaie fi luati in considerare 5i posibilitatea ca te-
rapeutui si nu se fi speciaiizatpe tabloul simptomatic al pacientului 9i
si nu se sirnti prin ufinare suficient de cotnpetc-nt,respectiv s6 nu dts-
pul1d de metodeie necesale de care are nevoie pacientul aflat intr-o si-
tua{ie deosebiti.
Se ?ncepeo terapie intr-o clinica psihoterapeuticdsau psihosomati-
cii ir1 cazul ir-rcare pacientui se afla in pericol Ce a se sinucidc. Trebuie
luat i:r considerare un transfer intr-o clinicd si atunci c6nd anturajul de

zi cu zi al pacientului constituie o povard grea pentru acesta, cdruia el
nu ii poate face fali din cauza capacitdlii sale reduse de rezistenld.
oîntrebare care necesitd mult tact din partea terapeutului este cea
legatd de urgentarea psihoterapiei. in general ar fi favorabil ca terapia
sd"nu fie amhnati prea mult timp. Totugi, pot exista pi lungi liste de a;-
teptare. insi necesitatea introduierii listelor de a'teptare nu trebuie sd
devind un principiu generalizat' De exemplu, in cazul unui pacient cu
g6nduri suicidale nu-se poate amAna inceputul terapiei prea mult, ast-
tel incAt pacientul sX nu ajungi un caz al medicinei de urgenfd sau al
patologiei. Nici conflictele din relafia de cuplu nu kebuie amdnate prea
mult, ia pacientul sd fie nevoit sd consulte apoi avocatul de divorf in
locul terapeutului.
O decizie esenliali din punct de vedere diagnostic o constituie aie-
gerea skategiei terapeutice: Care din tipurile de aborddri existente este
lea mai poiiirritA, cbnform personalitilii pacientului, a situafiei sale
conflictuale speciaie, motivafiei sale vizavi de psihoterapie. gi disponi-
biiitnfii gi capacitxlii saie de colaborare? La dispozifie se a.flx in princi-
eficacitate este
l.-iu tehnicilgturturor metodelor psihoterapeutice, a cdror
asiguratd din punct de vedere gtiinfific, sau cel pulin testatipractic'
AcJste te-hnici vor fi folosite in cadrul demersului analitico-diferenlial
ln:::rai multe trepte.
?n cazuri rp".iol., vor fi puse in balanfd cheltuielile 9i posibilitifile
unei psihoteripii. Nu in cazui fiecdrui pacient este potrivitd interven-
a$i pacienli dimpotrivi, au ne-
fia tsil-.oierapeuticS de lunga duratd;
vcie de o ,,.rr1i.r"r" terapeuiici intinsi din punct cie vedere temporai.
Aiiesea ;i o ierapie relativ scurt5, ba chiar 9i numai contactul terapeu-
iic inclus ?n primul interviu se dovedegte a fi suficient'
Trebuie alcdtuite observalii prognostice, Pentru a Pune in relafie cel
pulin aproximativ costurile terapiei cu-obiectivul terapeutic stabilit.
i:'c.,iectivutterapiei poate fi vindecarea, adici rcmisiune completi a simp-
iomelor pl o stibllitate vizavi de noile situafii conflictuale apdrute; ea se
poate limita insi gi trao remisiune social6, care si permiti de exemplu
pacientului sx trdiasci in continuare netulburat ?r-ranturajul sxu social.
bbiectivul terapeutic poate fi pi reducerea suferinlei pacientului, ba chiar
?mpdcareapacientului cu soarta necrufdtoare. Astfel, psihoterapia poa-
le ii folositi cu sens chiar 9i in cazul pacienfilor grav bolnavi'
cu alte cuvinte: Diagnoza nu este obiectiv in sine, nici mijloc de a-!i
expune autosuficienfa ,stiinfificd sau o incercare de a simuia precizia
acolo ,rr-rdenu pot fi fdcute decat presupuneri aproximative. Mai cie-
grabd, noi vedem sarcina diagnozei in oferirea unor idmuriri iniliaie ie-
gate de ciemersul oPtim ulterior.
Primul interviu in analiza diferentiali 261
Raportul intermediar rezumativ al terapeutului
in contextul educalional al pacientei predomina o situalie a legatu-

rii duble, ir care ea a invdfat normele de socializare prin mijlocul edu-
cafional al ameninldrii cu retragerea iubirii gi chiar prin retragerea ei
efectivi. Aceastd observafie era valabild mai ales in cizul ,,punitualitd-
fii" , care pentru pdrinli reprezenta o trdslturd a supunerii. pacienta a
dezvoltat o accentuare a ,,puncfualite1ti", pe care a preluat-o in concep-
tul personalitifii sale. Modelul mamei, lipsa acesteia de ,,rdbdare,,ii
comportamentul ei agresiv vizavi de ,,punctualitate" au marcar-o pe
pacientd. ,,Puncfualitatea" a devenit pentru ea un potenfial conflichial
permanent, actualizat in special prin comportamentul sofului. Aceastd
actualizare a reprezentat o situafie conflictuald interni gi externi, inso-
fiti de o reacfie de fricd. Astfel, in legituri cu moartea tatilui, este de
presupus o reaclie de tristele anormald. In moci evident, frica ei, exis-
tentd in aria ,,situafiilor legate de punctualitate,, (a;teotarea sofului),
{icea referire la domeniile fidelitate (frica de a fi ingelatd, de a-gi pier-
de partenerui, de a-i fi inferioari unei alte concurente) si incredere'{pe-
r;ciitarea siguranfei emo fionale).,,Functuali tatea" sewea drep t rigla'de
r - r r i s u r a s e n t i m e n t u l u is t i m e i d e s i n e .
Llin cauza problemeior legate de nepunctualitatea sofului, s-a ajr.rns
1a rniribilii y.iprobleme ale stirnei de sine. Conflictui a fost transierat
aslrp{a sexuaiitifii, care a serv'it iretr-o mdsuri esenfiali ca formi de ma-
nilesiare. Nepunctuaiitatea sofultii, resimfitd ca apisitoare pi neiinigti-
ioi:re, pare si fi influenfat atitudinea pacientei in ceea ce privepte ,,con-
iactul". Contacfui esie cdutat aproape exclusiv cu ,,tu"-ui partenemlui
f i crr r',lpiii. DLn informa!iile crblinutepAna acum, pare si nu existe,in
afara familiei, legdturi trainice cu alte grupuri.
$i relafiile cu propria fa-
rnilie gi cu {amiiia sofului sunt limitate fir mod ambivalent. iare ci pa-
cienta rentn!5 la ,,eul" ei in favoarea sofului gi a copiilor. AceastX con-
lurare a nrediilor caoacitdlii de iubire este de infeles, dat fiird mocielul
parinfilor.
l,jmitarea relafiilor sociale trimite la puternica accentuare a ,,punc-
tualit5fii": Pacientanu igi poate impdrfi singuri timptil gi nu poate dez-
volta interese alternative, cel pufin nu in situafiile iir care solul ei este
nepuncfual. Ea rim6ne astfel fixatd la nepunctualitate. Dezvoltarea a
fost susfinutd de o ,,polite,te" puternic accentuatd, in sensul unei repri-
rndri a agresivitdiii, care ingreuneazi manifestarea in exterior a conflic-
tuiui (sinceriiate). La poiul opus, felul direct de a fi a1sofului, franche-
l€a sa"nu sunt acceptabilein mod nafural pentru oacie.td; ea le percepe
drept agresir.rne;i ,,arcganld" interzisd. ,,Ordinear, pretinsi de i;tre sog
este resimlitd de pacienti ca fiind nepiicuti, ameninfdtoare ;i un ames-
z6? Nossrat Peseschkian
tec nejustificat in domeniul responsabilitililor sale. Aici se confruntd

doui concepte diferite privitoare ia ordine. s-a ajuns la o contracicfie
pe care cei doi parteneri nu au putut-o rezolva de ia sine. Se poate ca
Ln rol important sd il fi jucat 9i faptul ci pacienta a resimlit ,,ordinea"
ca fiind un domeniu in care se desfagurau confruntdriie cu soacra 9i
mama ei gi in care nu permitea nici o inten'enfie din exterior.
Tipul de reacfie ai pacientei gi cel de rezolvare al problemeior iasd sd
-pri-
s" rect noar.i un tip al legaturii duble cu tendinfd cdtre reactii nair
mare. Mediile simfurilor, rafiurui gi trdiliei apar evaluate cu indiferen-
!i. Conform datelor de pAni acum, instrumentul favorizat in depS;irea
conflictului este ,,intuifia". Ea reprezintd pentru pacienta pe de o parte
o incercare de autovindecare, cu ajutorul cireia sunt inlocuite la nivelul
fanteziei devotamentul Si confirmarea neexistente in realitate; in aceia;i
timp insi, ea reprezinti gi locul de amplasare al conflicteior, in special
p".,1rn cd atrage dupi sine anumite forme de reacfie (cuftrndarea in an-
goasd) gi mecanisme de evadare (evadarea ir-rtr-olume fictivd)'
Pentru a clarifica acest concePt, trebuie anahzatl mai indeaproape
evaluarea mediilor capacitilii de cunoaptere de citre sof; aceastanu a
fost discutati in cadrul primului interviu, ci intr-una din pedinlele ul-
terioare aie terapiei: mediul siu favorit era ,,ra!iunea", in conformitate
cu evaluarea facuta gi de sofia sa. Ca terapeut, am avut impresia cd so-
tul avea tendinfa de a ralionaliza gi ci incerca sd giseasc5 legituri io-
gice pentru dificultdfile apdrute, pentru a nu se simfi vuLrerabil in fafa
ior ;ipentru a le putea controia mai bine. In mod complementar, ei pre-
zintd o atitudine sceptici fald de intuifie, fali de care are un sentiment
de vidita neincredcrc.
,,ii spun sofiei meie cd visele sunt numai amdgiri. lntr-r.rn fel am sen-
zalia cd sofia mea are prea mult timp liber gi cd de aceeanu i9i contro-
leazi 96ndurile."
Conceptele pacientei:,,Punctualitateaeste pentru mine in acelaqitimp
seriozitate, ordine gi incredere!" ,,CAno'soful meu intArzie, se poate si
se fi intAmplat ceva (cine gtie pe unde e;asociatii: la o alti femeie, ir'
spitai, mort?)." ,,intregul meu plan este dat Peste cap." ,,Aiunci cAnC
planul meu este dat peste cap, acel timp este pierdut pent-ru mine'"
,,Deqi stiu ci este absurd, atunci apar cu certitudine senzafiiie meie de
fricA." (intuilia mai putemicd decAt rafiurea)
Conceptele sotulut:,,Viseie sunt amd,giri." Aceste concepte sunt extra-
se, in calitatea lor de factori impiicafi in conflict, din muititudinea cie
concepte disponibiie. Eie pot constitui o condi;ie in aparifia unei tui-
buriri, pot int6ri, ca rationairzdri, tulburarea ciejaexistenti sau pot sta-
bili o anumitS consonanfd (care aiuti la suportarea dezacorciuriior)in
contextui tinor situafii crrtice existente"
Primui interviu in analiza diferential5 263
i'Jektele,geri:
In mediul sociai al pacientei exisii. riupd toate aparen-
'r'!t'. .t':"it'
o dc neir[elegcri:
ileiativitatea vaioriiol': Pacienta gi soful ei au concepfii diferite irr
speciai asLiprapunctuaiitdfii, ordinei 9i contactului.
i-rimensiuneatimpului: Structura afectiva a pacientei necesitirc inr-
:arfire -qtrictda timpuiui. O tuiburare a acestei ordini apare, iiat fiind
lundaiui ei biografic, dreot ameninfare.
Soartd prestabiliti gi soartd conclifionati: ,,Oricum nimic nu are sens.
iunt complet dati pestecap.Nu mi poate ajuta nimeni." Pe de aitd
parte, fafi de terapeui este ridicati pretenfia: .,Am atAt de multd incre-
'--lerein dumneavoastri ;i in osihoterapie. Agadar mi vefi putea ajuta."
ilonsideratii cu privire la inceperea terapiei si la planul terapeutic
ln cazul clescrisrnai sus, odatd cu putemica accentuare a ,,intuifiei"

s-a reaiizat gi introducerea in terapia propriu-zisd. In primul rAnd, pa-
cienta trebuia abordati orin prisma intuifiei sale; ea avea nevoie de em-
latie, adicd de capacitatea terapeutului de a se pune in situalia ei, ;i cie
conptiinfa cd va fi inleleasi pi in acele domenii fald ie care solul ei nu
':ra deschis.De aceea,pentru terapia uiterioari, a fost acceptat ;i dia-
:ogul despre vise gi '.'iselein stare de veghe, care pdreau si o p-rreocupe
.,'arlc
lnult Fc pacicnta.
Obiectir..ui metcldei a fost in speciai atingerea unei piatforme speci-
:rce terapiei confiiciului gi a simptomatologiei. In cazul sotuiui, care
arma si fie si ei impiicat in cadrul unei terapii de cupiu, ,,ratiunea" era
supraaccenfuatd in raport r:u ,,rntuitin". Iin demers care ar fi incius rn-
terpretarea viseior ar fi avut ir"icazul lui un efect conkar ;i ar fi dat na;-
'i-€reilror rezistenfe supiimentare, cel pufin la inceputui comunicirii te-
iapeutice. in cazui lui, mai favorabii oirea, cci pufin pentru inceput,
':il iiiaiog cie consiiiere.
Ccnfrrrn erpcl'icnfelor me it', :e po.ite crrnsiatain gcnelal t."r1..ra1*"-
lri rarr: preferi rni;'loaceieiniuiliei ;i aie simfurilor necesitademersurr
ierape'*rticenespecifice,bazate pe Lrcredere;i ?nfelegere.T-orle vine ade-
''ea in ini.lmpinare c-rformi de terapic in care de r:xcmplu stau intin;i pe
.iirrapea gi prociuc asociagiiiibere, putind sa ?si urmdreascd teniinfele
:r:qresive. Dimpotrivd, ,,tipui rational" obiectiv, care in cele mai multe
.:azu.riare si o voinfd puternicd, este mai accesibilmetodelor mai spe-
,-:raiizate,ca de exemplu terapia comportarnentali ;i demersurile verba-
lizate. Aici pacientui poate sta arezat, in picioare, sau, in iunclie de si-
iuatie, el poate alerga de colo coio prin cabinetui terapeutic. Firegte,
:erapeutul nu are voie sd se lase ingelat de pacienlii care in afard dove-
iesc un sfii rafional, dar care ridicd pretentii tacite legate de atagament.
Pacienfii care sunt fixafi rigid in mediul tradifiei se adapteazd in {aza

iniliali a terapiei destul de bine in grupurile psihoterapeutice care in-
tr-o primi fazdle oferd acea ocrotire de care s-au bucurat pani atunci
in sanul familiei gi al grupurilor tradifionale extrafamiliale. Aceste md-
suri vor fi folosite fintit in acel punct al psihoterapiei in care pacientul
ia contact cu situalia psihoterapeutici nou6 lui gi in care are nevoie de
sentimentul de a fi acieptat de cdtre terapeut in individualitatea sa, adi-
cd gi din punctul de vedere al nevoilor sale. Cu toate acestea,psihote-
rapia ofeid acestei iegiri i| intAmpinare a nevoilor pacientului suficient
de multe posibilitifi de frustrare care pot fi folosite la randul lor in scop
terapeutii. Din acest motiv aici este vorba in primul rAnd de motiva-
rea pacientului in ceea ce privegte psihoterapia gi de acceptareaintr-o
anumiti mdsurd a unor p5rfi a agteptirilor sale. Aceasta inseamnd im-
plicit ci, unui pacient care la inceputul procedurii psihoterapeutice std-
lea intins pe c€lnapea, i se poate propune ca mai tdrziu sd adopte o po-
zilie emancipati de gedere fafi in fafd cu terapeutul sau sd renunfe la
situafia bipersonal5 terapeutici in favoarea unei situalii de comunica-
re multipld in cadrul unui grup. Flexibilitatea inceputului terapiei tre-
buie sd fle urmati in mod consecvent de o atitudine flexibild in ceea ce
privegte demersul terapeutic ulterior, irtr-o anumitd misurd o apropie-
ie continuS fafd de unicitatea personali gi situafionald a pacientului.
Demersul analitico-diferenfial se orienteazd dupd urmxtoarele teme:
Capacitdfile actuole (lAD): Aici sunt cuprinse confinuturile incdrcate
conflictual ale conflictului actual gi al celui debazd'
Mijloacelecapacitdliide iubire, care includ posibilitdlile relalionale ale
pacientului gi povegtile lor.
Mijloacele capacitdlii de cunoaptere,care reflectd stilul cognitiv 9i inter-
pretirile
- preferate ale realitdlii.
Trput de reactie,forma preferatd de reaclie la conflicte: naiv-primar,
secundar, legXtura dublX.
Conceptele,misura in care ele privesc conflictul, condifie a aparifiei
conflictului, formi a prelucrdrii conflictului 9i rafionalizare.
Neinlelegerite:Ele se referd la disonanle in cadrul sistemului de con-
cepte individual pi la neinfelegerile interumane'
Diagnozi: in cazul pacientei de 32 de ani, dna Ute S., au reiepit ur-

mitoarele constatdri rezumative 9i urmdtoarea diagnozS:
Orientareasimptontelor:Angoase, tulburiri ale somnului, dureri de
inimd gi lipsa contactului.
Amplificnrea durerilor: in urmi cu doi ani 9i jumdtate. Situafia con-
flictuald exterioard existenti la declanparea simptomelor: pierderea ta-
tilui, sotul a fost mutat in serviciu extern. Este vorba despre o tulbura-
re preponderent psihoreactivd cu implicare psihosomaticd, un tablou

de stare parfial cronicizat, par,tial determinat actual. Conflictul este cen-
trat in jurul normelor comportamentale ,,puncfuahtate", ,,ordine", ,,corv
tact" gi,,sexualitate".
Urmdtorii factori aclioneazd cumulativ:
Conflict matrimonial; Suprasolicitareemolionald, problemecu copiii; con-
flicte cu mama pi cu soacrq;rnoarteatatdlui (reaclie anormsld de tristefe)
Situafia conflictuald actuali se dezvolti in baza unui tip al legiturii
duble, in cadrul ciruia predomind partea naiv-primari.
Structurd nearoticd:Structurd nevroticd depresivi.
Modaiitili terapeutice: Conform constatdrilor efectuate, este de pre-
ferat in mod absolut un demers psihoterapeutic altor forme de terapie
(precum terapie medicamentoasd, curd etc). Ca demers fintit gi bine do-
zat va fi aleasd psihoterapia analitico-diferenfialX in cinci etape.
Traducerea diagnozei penhu pacient
Existi o reguli in medicind, dar gi in psihoterapie, in mdsura in care

ea are intr-adevir curajul si igi asume riscul emiterii unei diagnoze,
care spune ci diagnoza sau constatirile rdmAn la nivelul persoanelor
de specialitate. Pacientul este considerat pe aceasti cale, in mod tacit,
ca fiind neimportant, cu pretextul cd ,,el oricum nu ar infelege legdtu-
rile". Aceast[ perspectivi ocolegte realitatea in doud feluri.
Pacientul se gAndegte la boala sa 9i independent de terapeut. Deja
alegerea unui anumit medic, a unei anumite direcfii terapeutice de spe-
cialitate presupune o diagnozd pe care pacientul sau persoanele sale de
referinld au pus-o deja, in calitatea lor de institufii pre-terapeutice. Con-
ceplia pacientului sau a persoanelor sale de referinfd asupra omului,
perspectiva lor legatd de boali gi sinitate, precum gi ideile asupra te-
rapiei strnt incluse ca factori decisivi in situafia terapeutici propriu-zisd.
Astfel de reprezentiri determind in mare parte motivafia pacientului
gi, astfel, disponibilitatea sa de a se increde in misurile ulterioare, con-
siderate necesarede cdtre terapeut.
Daci terapeutul nu doregte sd igi exprime constatirile efectuate,
aceastd alegere a sa poate avea motive terapeutice. Daci de exemplu un
pacient a obfinut un scor destul de slab la un test de inteligenfd, poate
ci el va fi tentat, din cauza concepfului siu de boald, sd considere rezul-
tatul o dovad5 a intregului siu e;ec social sau o scuzi a sa. ConstatXri-
le subbile ale terapeutului, conform cirora rezultatul relativ slab la test
se raporteazd cu mare probabilitate la o refinere nevroticd momentand
a inteligenfei, vor fi infelese de citre pacient mai degrabi ca un rezultat
abstract. Informaliile legate de cercetirile efectuate duc intr-adevir la o
anumiii nesiguranfd; ele sunt inciuse ?n conceptui predeterminat al pa-

rientuiui gi poi avca clrr:pt urmdri interpretdri eronate, cr-tconsecinfe co-
respunzitoare pentru speranta gi increcierea pacientului. De aceea tre-
rruie iuat ,t consiclerare 9i concepti'ii ri.,:boaii al pacienfuiui in momentul
n care suni expiicate constat.lriie. De aceea, noi suntern de parere cd este
lrecesard o traducere a constatdrilor 9i a diagnozei individuaiizate, aciap-
:ati situafiei pacientuiui. Pacientul va fi asifel implicat in procesul de-
cizionai legat de felul in care va decurge terapia in continuare' iracien-
i,ei cie 32 de ani i-a fost tradusi diagnoza in felui urmdtor:
Plcienta:,,Cepdrere aveli? irm mai da[r vreo gansd?"

lerapteutul:,,Peniru a vi rispunde concret la intrebare, cia. Dar vreau si
i:rcerc sd vd explic de ce. inidi insd ag vrea sd vd intreb: Diaiogui nostru v-a
clarificat ceva? A atins el oroblemele dumneavtlastrd?"
P: .,Arn senzatlaca dialogul nostru m-a ficut sa vdd deja unele lucruri
aitfel, mult rnai clar decit le-arn vizut pini acum' . . "
e u t i n : n a id e t a l i a t ? "
L : . . i ' i i t e tci i e s c r i p
I r . r , , P r o b l e n i e i e i e d e p i n c i f o a r t e m u i t d e r e i a t i ac u s o f u i m e u , ( . . . )
m e
Mereu se aiunge la ceartd intre r,oi, ceea ce mi termind complet. Nu giiu si-
gur, dar am senza!iaci aceasti cearti se invArtestemereu in !urul acelora'si
iucruri. ?nainte m-afi intrebat, care r.iiu pr:oblemele meie sunt cele mat rm-
pprtalte peltru inine. Sunt foarte c6nvinsi cd lucrurile care m.l enerveazi
iei n..aitare suF.tcele care au legdturd cû,,punctuaiitatea" 9i cu ,,ordinea"
i...) De fapt thiar sunt puf in surprins.i. ln ultimui timp am simlit o respin-
gere totaid falh dc sofui meu. Datorita intrebirilor dumneavoastrd am avut
irnpresia ca sofui meu nici nu e un a9a de mare nlonstru, asa cum l-am vi-
zut eu mereu."
T.: ,,Da, qi eu sunt de pirere ci avem ce-a iace cu cAtevaneinlelegeri "
l: ,,!acd stau sd nti gAnciescbile, t:xisii intr-adevtir o serie de neinfe-
rcgeri.in primul rind, ::r'em cumlr ct:nccp!ii difcriic atunci cAncivine vor-
l;a r.iea face ceva la timp sau cle a iace curai. Dar cret-lci in cazul mer'rsi ai
sc,iuiui meu, acestediferente au ridicini foarte. foarte adAnci.Cred ci edu-
;a tia ncastri este de vind. . . "
,,Noi nu suntem in psihoterapie ca in fala unui tribur.rai,in fala ca-
.1".:
ruia trebuie clariticati probiema vinovitiei (...) Sunt cie pirere cd efectua-
rea unei psihoterapii va avea succesin cazul dumneavoastri."
P.:,,Da,cie aceeaam venit la dr.rmneavoastrd. Dacd nu mi aiutd niI'tieni,
r u l t i u c u m s a m e r g .r n a i d e o a r t e . "
i: .,Ce ati face dacd r.u afi mai avea probleme?"
-t?:(Pacienta tace surprinsi.t ,,De fapt nici nu m-am gdnciit pAnd acum la
acest lucru. Degi mi-am imagrnat multe. Dar ar fi grea frumos pentru a fi
adevirat. Da, ce ag face? Pur gi simplu nu md pot adapta programului de
Primul interviu in analiza diferenfiald ?67
iucru al solului meu, nici nu mi pot obignui cu serile lungi. Daci nu m-ar
mai lisa si il a;;teptatit de mult... Ceea ce sigur nu pot si iac esie si il iac
gi eu pe el sa agtepte.ca sd vadd cAt de brutald p<ratefi agteptarea.Daci uu
m-ap simii atai de nesiguri in dialogul gi cornpania altr-rroamenL,ba i:hiar
gi a sofului meu. Mornentan nicj m5cat nu am curaj si ies din casi, desi
chiar simt dorinta sd imi revid vechiic cunoptinle.$i apoi mi-ar mai piacea
sd md mut intr-un apartament nou. Aici nu mi inteleg cu vecina, din cau-
z a c o p i i i t ' r . M i i g a n d e s cd e i a c u f r i c a l a e a . c a n c i u n u i d i n c o p i i i a c e p r e a
muit zgomoi (...) Mi-ar pldcea sd merg pi in concediu, dar numai cu solui
pi copiii nogtri. (Pacienta tace indelung). Dacd nu a9 mai avea sentimentele
de vinovilie fafi de rnama..N{amaeste atit de nefericitd dupd moartc.r ta-
tilui 9i dupi mutare (...) Al avea nevoie gi de o soacrdmai pidcutd.Ag vrea
sd ii pot spune acestei femei odatd in fafd cu adevdrat ce gAndesc, fdri a ve-
dea imediat doui fefe lungi. Cred cd acesteasunt donnfele care md mipca
cei mai mult momcntan."
T.: ,,Dacd incepem terapia, va trebui si lucrdm impreuni o anumiid pe-
rioadd de timp. Aceasta inseamnd cd veli gi scrie cAte ceva, ci poate uneie
probieme se vor acutiza prin intermediul terapiei. Mai inseamnd ;i cd vtlm
implica eventual gi farniiia dumneavoastrS. Dacd insd se intdmpla si avefi
intrebdri, precum intrebdri financiare sau altfel de greutdfi, impartagifi-miJe
neapirat. Pentru a nu le uita, vd rog si ie notafi. Terapia va fi cu atAt mar
eficienti, cu cAt colabordm mai deschis gi mai sincer unul cu celdlait."
P.: ,,Cum se va desfdpurapractic?"
T.: ,,Terapiase va desf6gurain cinci etape. intr-o primi iaza vom urmar!
ca dumneavoastri sA vd putefi descrie neplicerile cdt mai exact ;i diferen-
fiat. De aceea,noi numim aceastdtreaptd,etapa obsen,afiei9i a distanfdrii.
Vd rog si notafi p6nd data viitoare (urmdtoarea ;;edin!d va avea loc in ge-
nerai dup"l o siptimAnd, maxirn cioui) acesteproblerne care ioaci acum un
rol in relalia dintre dumneavoastri 9i so!. Am stabilit ci probiemeie apar in
speciai in patru domenii: in domeniul ,,punctualitdtii". ir-rdomeniul ,,trrci.-
nii", in domeniul ,,sexualitdgii"gi in cel al ,,contaciului". P6na atunc; ar trc-
bur sd incercafi sa il criticali c6t mai pufin oe soful ciumneavoastri 9i sa no-
tati observaiiile dumneavoastrS, senzaliile ;i sentimenteie Pe care le resimfi!:
i...) Mai aveti intrebiri?"
Pacienta mai dore;te cateva indicafii iegate de ielul in care treburc

sd se desfdpoare practic observarea ti noiarea. Apoi gedinfa este ilche-
Rezurnat: Tiaducerea constaieriior diagnostice gi a posibiiitafiior te -

rapeutice in limbajui pacientului nu trebule sa fie o sirnpla preiegei.-.
cici pacientui se simie depi;it de muitituclinea cie informafii care vt:
citre el. Din acest motiv, cea mai potriviti formi de traducere pare a fi
ceva sub formd de intrebare-rispuns, cdci ea oferd terapeuhrlui 9i indi-
cii asupra conceptului de boali al bolnavului.
Modificare a primului interviu
Primul interviu oferi trdsdturi de bazd esenfiale legate de demersul

analitico-diferenfial. Totugi, noi am indicat deja o serie de modificdri,
care au obiectivul de a susfine flexibilitatea terapeuticd. Are pufin sens
,,dezbrdcarea" diagnostici a unui pacient in cadrul unei singure gedin-
Pentru
fe de consiliere ca apoi sd fie ldsat pur pi simplu sd plece acasi.
cd modelele folosite (IAD, mediile capacitdfii de iubire pi de cunoagte-
re, tipurile de reacfie, concepteie gi neir:rfelegerile) nu sunt complet in-
dependente unele de celelalte, pot fi alese dintre toate, dupi o privire
de ansamblu orientativ5, anumite modele.
Astfei, putem incepe cu IAD-u1, putem aduce in prim plan mediile
sau putem scoate in evidenfd conceptele gi neinlelegerile. Firepte, tre-
buie si fim mereu congtienfi de faptul cd noi, oricare ar fi motivele,
acorciSm importan!5 mai mare anumitor aspecte diagprostice, ignorAnd
aite domenii ale personalitetii. Odati aleasd modalitatea terapeutici
rnai cuprinzdtoare, primul interviu poate fi fracfionat, Pentru a nu se
supraincdrca pacientul, dar nici terapeubul. Acest lucru se poate reali-
za prin tematizarea fiecdrei pirfi a primului interviu in gedinfe diferi-
te slu irrin iuarea in considerare de-a iungul terapiei a celorlaite punc-
te de vedere descrise. in funcfie de caz, pot fi folosite ca rniiloace
alutdtoare gi cercetS.ripsihologice sub formi de teste. De asemenea, este
favorabili gi implicarea datelor ginecologice pi neurologice in aprecie-
riie diagnostice.
Rezumat: Diferenfa dintre prirnul interviu, cu funcfia sa preponde-

rcnt ciiagnosticd,gi psihoterapia ulterioari, nu este de naturi 1:rincipia-
ld; in acest context putem vorbi rnai degrabd despre treceri cursive.
Raportul dintre primul interviu 9i psihoterapie
lln exentplucurentdin practicantedicald

Un pacientvine la cabinet.El pare epuizat,nelinigtit 9;inervosgi std pe
scaunghemuit.Cu greu i;i descrieproblemele.Are dureri puternicein bra-
ful st6ng,inima ii bate foartetare,aproaPecd ii spargepieptul.Aiunci cAnd
sti noapteaintins in pat, durerile de inimd il apucdpe neagteptate, trse face
rdu ;;i gAndurilelui se invArtesccontinuu in jurul ideii cd in urmdtorul mo-
ment va suferi un infarct. Medicul il ascultdribditor gi formuleazi in ca-
Primul interviu ir:r analiza diferentiald 269
pu1 sdu diagnosticui posibil. in fundal mocne;te, datoriti experienfei saie,

ideea c5 are de-a face cu un pacient cu tulburiri ale funcliei carcliace.Dupi
o examinare fizici amdnunfiti, doctorul se decide: tulburdri ale funcliei car-
diace. Ca medic experimentat, el ?ncepesd intrebe: De cAnd s-au accentuat
durerile? vd simlifi suprasolicitat din punct de vedere familial sau profe-
sional? Pacientul aprobi dAnd din cap. Medicul a atins ceea ce il apisa. Jh;;-
negte precum o cascadd:suplinire pentru colegi, preluarea unui nou dome-
niu de activitate, me simt nesigur, primesc tot mai multe sarcini, nu pot
spune nu. Sofia are pufind infelegere fafi de situalia mea, vede in mine un
ratat, nu mi pot ocupa nici de fiul meu, probabil cd anul acestava rdmAne
repetent.
Medicul ascuiti pldngerile pacientului 9i in acela;i timp ii prescrie cal-
mante gi medicamente pentru stabilizarea metabolismului. La despdrfire, ii
dh mAna pacientului, il atinge pe umdr 9i il sfdtuie;te: ,,Nu vi mai enervafi
at6ta, luafi-o ceva mai upor, gi mai ales facefi ceva impotriva sfresului"'Afa-
rd, in fafa ugii cabinetului, pacientul murmurd: ,,Dar cum?"
'O dilemd a practicii psihoterapeutice obignuite pare sd fie cea a con-

funddrii primului interviu, care servegte exclusiv obiectivelor diagnos-
tice, cu terapia. Stabilirea diagnosticului duce cu gAndul la faptul cd te-
rapia a inceput deja: ,,Acum gtifi despre ce e vorba." Pe de altd parte,
din teama de prejudecifi, urneori se renunfd la pr'rnerea unui diagnos-
tic, care in cazul diagnozei critice oricum nu este unul definitiv. Numai
datoritd faptului cd pacientul vine la cabinetul terapeutic se 9i crede cd
el trebuie Jd fie trecut prin marea moari psihoterapeuticd, fird a i se fi
explicat pe larg inainte daci este recomandabild o terapie, care din te-
rapii intra in disculie gi ce scopuri terapeutice pot fi luate, cel pufin pro-
viioriu, in considerare. Astfel de decizii slrnt sarcina principald a diag-
nozei, punerea de etichete insd nu.
Aniliza diferenliald dispune de un plan terapeutic in mai multe
etape, care trebuie sd fie privit ca linie directoare a psihoterapiei ana-
litico-diferenfiale. Ea este conceputi in mod fundamental ca inter-
actiune: intre terapeut, pacient, normele psihosociale congtiente 9i
incongtiente ale celor doi, modelele concrete 9i imaginare preluate
de la grupurile de referinli sau in spatele cerora se afli persoane de
referintd.
in continuare, importante vor fi modelele de interacfiune invdfate
ale pacientului, precum gi relafiile sale sociale momentane, din afara si-
tuafiei terapeutice. Ca elemente de fundal, trebuie luate in considerare
structurile sociaie, care pe de o parte produc simlul comun, adicd nor-
mele recunoscute social, pe de altd parte stabilesc impdrfirea rolurilor,
care se reflecti gi in relafia terapeut-pacient'
Rezumat: Psihot'erapiaanalitico-diferenfialAnu se iimiteazl numai

la situatia terapeuticd direcii, ci trercede aceasta, atingAnd legituriie
sociale extra-terapeutice aie pacientuiui. Pacientui nu preia nurnai ro-
lui de oacient rezervat iui, ci el insugi devine un terapeut ai persoane-
lor sale ciirectede refennfi, in speciai al partenerului de confiict. Acest
Cublu rol al pacier-rtului- pacieni ;i terapeui in aceiagi timp - este o
trisdLura esenfiaid a psihoterapiei anaiitico-diferenfiale" Demersul ana-
litico-diferenfial este impiriit in dor"rapirfi,
Prima parte a psiiroterapiei analitico-diferentiale servegte obserr..i-
rii comportamentuiui pacientuiui gi a analizei saie diferenfiale, din care
rezulti ciiagnoza gi stabiiirea unei prognoze de cdtre terapeut.
A doua parte cuprinde psihoterapia propriu-zisi gi se adreseazemai
mult activitifilor pacientului. Ceea ce pacientul obginein pedinta ana-
litico-diferentiaid h colaborarc cu terapeutul, este supus probei reaii-
tdfii, adicd, osihoterapia declanpeazdo acliune de autoajutorare care se
desfisoari in paraiel gi care este controlatd prin intermeciiul terapiei.
Cu aite cuvinte: mesajui care pieacd din fiecarepsihoterapie,ajungAnil
in contextul psihosocial, igi piimegte aici orientarea. Este decisiv ci psi-
hoterapia sd nu se limiteze numai la o dinamicd conflictuali, ci sI irr-
cludi gi confinuturiie conflictuale. Aceste conlinuturi, capacitiliie ac-
tuale, ii permit pacientului, printr-o generaiizare minimd a conflictului,
si gdseasci o solufie realisti ia pr<tbiemele sale.
Atasament, deosebire si detasare in psihoterapie
Desfipurarea intregii psihoterapii, ca gi orice contact psihoterapeu-

tic, lasd sa se intrevadd caracteristici structurale, care refiectd alternan-
!a nevoilor pacientului ;i ale terapeutuiui. Este vorba aici despre stadi-
iie interacliunii: atagameni-deosebire-detagare.
in general, la ir:rceputul psihotcrapiei se afli in prim-plan nevoia cle
atapament 9i cdldura emofionald. Acest lucru inseamnd: Pacientul are
nevoie sd vorbeasci, vrea sd perceapi terapeufui ca pe cineva care este
interesat de probiemele saie, care ii asculti gi il accepta. Aceasii pozi-
iie se pdsireazd pe toaid durata terapiei; ea este ihir-o anumitd mdsura
atmosfera de bazd in care se ctesfhsoari ciemersui usih,oterapeutic. Di-
ferite cercetdn scoi in evi<ienta importanta acesio;:aprecieri; s-a dove-
dit ci r.acienfii care s-au simiit ?nteieli, acceptati si Lncurajaficle ciirr
terapeubi lcr s-au klsanitogii htr-l-r masuri semnificati.,-mai mare c!.-
cAl aceia a cdrc: terarre s-a-desfisurai intr-o atrnosferi sierild ciu".ou-r,::
{1e veliete €m0{lofii;.
Atagamentui nu se ri{anliesia rrumar c; atitrrcirne aiecirvA ,4tc-tbaid-,
r,a; ieprahi t-i rezuiti tjintr-ur numir rje conciuite in generai nurlr
Primul interviu in analiza diferentiali ?71
truatein seame, de care se fixeazi sentimentul de incredere gi cie ,,a fi

acceptat". Un terapeut care vorbegte continuu la telefon in timpul te-
rapiei, care se joacd nervos cu creionul, inchide ochii (pentru a se reia-
xa sau a se concentra), igi intrerupe pacientul, fdra a justifica intrerupe-
rea, di sfaturi premature, care poate nu sunt potrivite in situafia
pacientului, nu i;i gisepte timp pentru pacient sau este nerdbditor, ?i
va putea cu greu oferi pacientului, in ciuda bunivoinfei gi a capacitd-
lii sale de empatie, sentimentul atagamentului:
,,Eraingrozitorla acestdoctor.Nici nu puteamsd ii spun ce voiam.Con-

tinuu md intrerupeatelefonul.Aveam senzaliaci terapeuiulnici nu era aco-
lc de-adevdratelea" (pacientin vArstdde 33 de ani, tulburiri ale somnului
9i stdri de angoasi).
in decursul terapiei, nevoia cie atagament se poate afla provizoriu

in prim plan. Totupi, ataFamentul nu reprezintd singurui moment im-
portant al demersului psihoterapeutic, oricAti importanld poate sd aibd
ei in educafie:
,,Dedoi ani md duc reguiatia psihoterapeut. ii por-esiesc

vrselemele,
mi asculti cu o rdbdaredemnd de o cimild. Dar nu a adoptat niciodatdo
pozifie concreti fafd de problemeiemeie. CAncivine vorba de apaceva,el
spunenumai ,,hm-hnr"(pacientdin vArstiide 34 ie ani, dificultdfimatrr-
moniaie).
Pe lAngd nevoia de atagament, pacienfii prezrntd o nevoie mai mrrit

sau mai pufin accentuatd de diferenfiere, de in{orrnatii. Psihoterapeu-
tii au o atitudine criticd, gi in acelagi timp de neajutorare fald c1eaceas-
td nevoie. lnformaliile venite din partea terapeutuiui sunt susceptibile
de a fi rnanipulative pi de a avea efect moraiizator. Aceast5 perspecti-
vi apare ca fiind indreptdfitd, caci posibilitdfile cie manipulare in ca-
drul psihoterapiei sunt de multe feiuri. Totugi, nevoia de deose'oirepa-
cientuiui este o realitate, precum 9i faptui ci terapeutui oferd adesea
i:e,formatiiimpotriva voinlei sale; ei face aiuzii la vaiori ;i iasi sd se in-
|eleagi deosebirile. Aceste conduite nu vor fi controlate ciacd se inchid
cchii in fala lor. Mai ciegrabi, treapta deosebirii trebuie luata in consi-
derare in terapie in mod categoric ai congtient.
Daci piecim de ia premisa cd conflictele psiho-sociale se bazeazd.
pe lipsa unei deosebiri, atunci suntem nevoili si gdsim domeniul in
care rezidd iipsa deosebirii,"i sd oferim ajutoare pentru o deosebire in
conformitate cu realitatea. Deosebirea nu rezultd insa din oferirea de
sfaturi: ,,in locul dumneavoastrd eu a5...", ci din sensibtlizareapacien-
tului fafd de capacitdlile actuale incxrcate conflictual 9i fala de neinge-

legeri, pi din a-l invxfa s5 ipi priveascx generalizdrile nevrotice intr-un
mod mai diferenfiat.
Un alt capitol psihoterapeutic este detagarea.Psihoterapia fdri de-
tagare ar fi o psihoterapie vegnicd, infinit5. Pacientul ar fi toata viata sa
dependent de atenfia unui psihoterapeut, precum pi de diferenlierile pi
ajutorul sXu in luarea deciziilor.
,,Nu ;;tiu ce m-at facefdrd terapeutulmeu. El esteun al doileaEu al

meu. Sunt dependentde el" (studentin vSrstdde 28 de ani, problematica
detagirii).
Firegte, detagareanu trebuie sd rezulte din cauza nerdbdirii terape-

utului. Excluzind unicitatea pacientului gi faptul c6 fiecare pacient ne-
cesita propriul sdu consum de timp, este vorba aici de chestiunea cu
privire la icopul pe care il are psihoterapia. obiectivul terapeutic este
Ln compro*is i,ntre obiectivul ideal de tratament, completa eliberare
de limithrile nevrotice gi nevoile gi problemele propriu-zise ale pacien-
tului, care necesiti din partea terapeufului un demers adecvat obiecti-
vului urmdrit.
in cadrul psihoterapeutic, detagareanu inseamni ci pacientul va fi
pur pi simplu aruncat in apd, urmAnd ca atunci si invefe sX inoate'
Rezumat: Cele trei trepte atatament-deosebire-deta9are trebuie

vdzute ca uilitate. Ele sunt implicate insd intr-o misurd diferitd in
fiecare din pdrfile terapiei. Fiecare gedinfx psihoterapeutici include
intr-o formi sau alta cele trei trepte: Pacientul incearcd sd se asigu-
re de atagamentul terapeutului, descrie situafia pi trdirile sale 9i le
confruntd apoi cu deosebirea psihoterapeuticd; in cele din urmi pa-
cientul se desprinde de relafia stransi terapeut-pacient pi ipi triieg-
te propria viaia pAni la gedinfa urmdtoare. De aceea, este mai pulin
important pentru procesul de vindecare ca pacientul sd petreaci 50
de minute in prezenla unui psihoterapeut, cdt este de important fe-
lul in care estb configurati aceastd perioadi de timp 9i ce se intAm-
pld in ea.
Terapeutul nu poate ridica in acelapi fel pretenfii precum pacientul'
Daci ar face acest lucru, psihoterapia ar deveni o terapie a terapeutu-
lui, care s-ar folosi de pacient ca mijloc de exprimare' Totugi, psihote-
rapeutul nu este ,rt robot, ci are gi el nevoile lui: ca pacientul sd il re-
ctinoascd, sd fie deschis fafd de el, sd urmeze regulile terapiei gi sd ii
acorde linigte atunci cand este cazul. A lua in considerare in mod con-
gtient aceste nevoi este o premisi esenfiald a psihoterapiei controlate.
Primul interviu in analiza diferenfiali 273
in timp ce pacientul poate gi trebuie sd ipi exprime nevoile in psiho-

terapie, terapeutul se distanfeazi de propriile sale nevoi ;i reacfionea-
zi fintit la apelul pacientului. hr acest proces, ei are doud posibilitdli de
reacfie: (a) el acceptdnevoia pacientului gi o satisface,in misura in care
aceastase afld in aria sa de competenle; (b) el frustreazd nevoile pacien-
tului. Criteriul trebuie si fie etapa de terapie in care se afli pacientul,
gradul de independenfd sau libertate de care este el considerat capabil.
In cazurile extreme, satisfacerea consecventi a nevoilor inseamni cd te-
rapeutul devine instrument al pacientului 9i cd nu mai poate fi luat in
calcul nici un progres terapeutic; frustrarea consecventd a nevoilor ar
duce la o crizd. a increderii. Terapeutul ar obfine astfel atotputerea pa-
rentald gi ar deveni un adversar al pacientului.
,,Am avut in cur6nd impresiacd tot ce fdceamera grepit.Psihoterapeu-

tul meu igi argumentacomportamentulrezervatspunAndcd trebuiesd md
adaptezprincipiului realititii. Dar la vremearespectivdacestlucru era cu
adevirat prea mult pentru rnine" (secretardin vArstdde 32 de ani, reacfie
anormaldde tristefe,tulburdri ale somnului gi stdri de amefeali).
Tipurile de demersuri terapeutice frustrante sau defensive sunt in

general nefavorabile, afunci cdnd nu se clarificd exact care dintre nevoi
trebuie satisficute gi care nu. De aceea/ pentru terapeut reprezintd un
ajutor orientativ important si gtie sau sd aprecieze in ce stadiu al tera-
piei se afld pacientul gi felul i-n care au fost percepute stadiile in fieca-
re dintre gedinfe.
aleterapiei
Celecincietape analitico-diferenliale
c u r a j udl e a i n d r i z n is dr i s l i
Despre
U n r e g ei ; i s u p u s ec u r t e ar e g a i iI a o p r o b i i n v e d e r e o a b l i n e r iui n u i r a n g
i m p o r t a n tI.m e d i a tf u i n c o n j u r adt e b d r b a ! pi u t e r n i c5i i i n ! e l e p ! i,., V o ib, i r -
b a ! ii n ! e i e p l i " ,v o r b i r e g e l e,,, A r no p r o b l e m i g i d o r e s cs Ev E dc a r ed i n t r ev o i
e s t ei n s t a r es 5o r e z o l v e "E. li j c o n d u s ep e c e ip r e z e n l ia u n l a c i t d e u ; i i m e n s ,
c a r ee r aa t d td e m a r ec u m n u r n a i' t i z u s en i c iu n u ld i n e i v r e o d a t dR. e g e leex -
p l i c d ,: , V e d eal ii c ic e lm a i m a r e5 i m a i g r o sl a c i t c a r ea e x i s t avt r e o d a tiin r e -
g a t u lm e u .D e s c h i d e r ea ac e s t ul ia c d tn e c e s i t oi a n u m i t 5a r t 6 .C a r ed i n t r e v o i
s e s i m t ei n s t a r es Ei l d e s c h j d i ? O " p a r t ed i n c e i p r e z e n !di i d u r i d l n c a pi n
s e m nd e n e g a ! i eU. n i i ,c a r es e n u m i r a up r i n t r e i n l e l e p lsi e , u i t a r dd e m a i
a p r o a p el a l a c i t , r e c u n o s c u ri nd s Ec i n u i l p o t d e s c h i d eA. u z i n c i u -pie i n { e -
l e n t is p u n i n da c e s it u c r u ,g i r e s t u b l d r b a J i l odrd d u r i n e p u t i n c i o S d iin c a ps i
i " e c u n o s c uc ri i p r o b l e m a
era p r e ag r e ap e n t r ua o p u t e ar e z o l v N
a . u m a iu n v i -
z,: s e a p r o p i ec i el a c d t E !i l c e r c e t c
d u p r i v i r e a
;i c u d e g e t e l ei n
, c e r c ii n f e l ; i
c h i ps Ei l c i e s c h i csj i i n c e i ed i n u r m dt r a s ed e e l z m u c j n d u -b! r u s c' i , c a s i
' . , e zlia. c b t usl e d e s c n i s eC E c id, u p i c u m s t i as i r e g e l el,a c i t u ie r an u m a i n -
t e p e n j t ; in u e r an e c e s adr e c 6 tc u r a j u sl i C i s p o n i b i l i t a tdeeaa i n ! e l e g ea c e s l
i u c . u5 id e a - i a t i n g ec u i n c l r J z n e a R i i e g e lveo r b i , , i uv e ip r i m rp o s t u l a c u r t e
r 5 c jr , r t e b i z u in u m a ip e c e e ac ev e z i; r a u z i ,c ' i t i f o l c s e s tpi r o p r i i l e p u t e r st r
i n d r d z n e sst ji r i ; t i " . { P o v e s tpee r s a n E )
Fsihoterapie - autoaiutorare
Facientul ca terapeut
in cadrui psihoterapiei gi al autoajutoririi, analiza diferentiaid foio-

se;te un procecieu cu cinci etape. Acest procecieu se sprijind pe capaci-
idlile actuaie gi se imparte ?n urmdtoarele etape: etapa observdrii/dis-
tanfirii, etapa inventarierii, etapa ircurajirii situative, etapa verbaiizXrii
;;i cea a extinderii obiectiveior.
Cele cinci etape ale terapiei analitico-diferenfiale ?75
Etapa1. OltserztaresDistantarea: Pacientui noteazi ceea ce il enervea-

zd.,pe cine enerveazi, cAnci se supdr6, precum ;i imnrejurdriie carc:ii
sunt nepl5cute. La acest nivel incepe un proces al invdldrii diferenfia-
le. Sfereie confiictuiui incep a se restrAnge iar confiictui este descris din
punctul de vedere al conlinutuiui.
Etopo 2. Itn,entariereo:I'e t"razaunui inventar al capacitXfilclr aciu;rie
se stabile5tein ce sfere comportamentale posedd propria persoana gi
partener-ul insupiri oozitive ;i in care negative.
EtoLla3. lncurajarr:asituattztd:Pentru a consirui o relafie de increde-
re, pacientui invafi si amplifice ir-rsugiriiepozitir.e ale partenerului, fi-
nAnd seama c'ieprooriile-i insugiri critice, care corespund acestora.
Etapa 4. Wrhalizarea:Pentru a depigi confiictul provocat de absenfa
sau deformarea facultSlii verbaie, comunicarea cu partenerul va fi an-
trenati treptat gi dupi reguli precise. Se vorbepte atAt de insusiri sau
triiri atAt negative, cdt gi pozitive.
Etapa5. Extindereaobiectiaelor:Limitarea nevroticd a cAmpuiui vizu-
al se realizeazdin scopuri clare. Se inva!5 a nu transfera conflictul in
alte sfere cornportamentale, ci a ne indrepta spre experienfe noi, netrii-
te p6nd atunci.
Strategia terapeutici in cinci etape a analizei diferentiale:

(psihoterapie pozitivd)
1. Etapaobservdrii/distanfarii
f.i*.tr interviu
2. Etapa inventarierii ]
3. Etapa incurajirii situative
4. Etapa verbaliziru
5. Etapa extinderii obiectivelor
Schema cu cinci etape se bazeazd pe o reprezentarc-modei a proce-

suiui confiictuai. Aceasta se lasd concretizati printr-un exemplu:
Atunci cdnd ne enerveazd cineva, spre exemoiu prin nepolitepeasa.
se intAmpli de fapt si srmfim o ingrijorare iSuntrici, adesea il injurirr
sau vorbir, cu allii ciespre el !;i despre i-.unctele lui siabe. Brusc, nu-l
mai veclem drepi un om clr insu;iri variate, ci cioar ca pe urr nepoliil-
coe. un bicidran care ne-a drscreditat prin iipsa lui cle poiitele. Nu rnar
suntem in siare s5-i vecieirr si insusiriie pozitive. intrucit intAmpliriie
iregeii*..e..-i::lbresc* evenhlaii leqiturii cu omui re*qtlectiv.Ca urr,arc.
-iuniem rrrai rut;i: cregatrL sa averr o conrruntare iu el, avAni. ier-riii;:.-
ia ie a transforma t-rricedr:cuiie intr-o iu-rra peniru putere sau intr-c
izbu.cnire afectivi. Comunicarea este ?moiedicaii. ir: cele cilr. uri;rerse
ajunge atAi cie de!-.arie.lncaI sunt ingraciit': propriiic rnteresc.
Etapeie acestui model al procesului con{lictual, precurn 9i moclelul te-

rapeutic al psihoterapiei analitico-diferenfiale, corespund modalitifilor
ce stau ia dispozilie omului pentru rezolvarea conflictelor gi a probleme-
1or. Astfel, modelul ipotetic al procesului conflictual nu mai trebuie re-
capitulat. Mai mult, tindem sd vizdm in orice caz conflictele individua-
le, care soliciti modalitdfi speciale de rezolvare. Aceste modalitdfi de
rezolvare nu sunt izolate una de alta, ci sunt legate intre eie in cadrul pro'
cesului terapeutic, intrucAt o etapd poate funcfiona ca etapd de pregdti-
re sau de dezvoltare ulterioard pentru o alta. Acest lucru itrseamni prac-
tic cd strategia celor 5 etape va fi aplicatd oricdrui pacient, insd spafiul ir:r
care se realizeazd individual etapele, precurn gi procesele speciale utili-
zate trebuie sd corespundd cerinlelor fiecdrui caz in parte.
Primul interviu cuprinde doud dinhe etapele procesului analitico-di-
ferenfial: observarea/distanfarea gi inventarierea' Insd aceste etape se
referd ir:r primul rAnd la terapeut: ele ii mijlocesc acestuia crearea unei
imagini de ansambiu asupra situafiei conflictuale relevante a pacientu-
lui. Procesul pe care terapeutul il incheie este parcurs apoi 9i de pacient.
El invafd sd cunoasci prin observareldistanfare condigiile concrete ale
conflictului, obfinind prin inventariere o imagine a acelor sfere ale per-
sonalitilii care sunt mai pufin predispuse la situafii conflictuale.
Aceastd procedurd analitico-diferenfiali se deosebegtefundamental
de procedeele psihoterapiei folosite anterior: planul terapiei este vala-
bil nu numai pentru gedinlele de psihoterapie, ci el cuprinde 9i un do-
meniu din afara zonei terapiei, gi anume perioada dintre doud gedin-
fe. Elementele cognitive, cele care te fac sd devii con9tient, cele care
genereazd schimbiri de atitudine gi care au prioritate ire pedinfa tera-
peuticd sunt inlocuite cu elemente care duc la o schimbare de compor-
tament gi care aclioneazd atAt in timpul pedinlei de psihoterapie, cAt gi
in afara acesteia. Pacientul este astfel nu numai pacient, ci devine el in-
sugi terapeut.
tt"rttrriat conflictele sebazeaze gi pe relafiile cu ceilalfi oameni, tera-
pia nu se poate limita doar la a fi potriviti pentru pacient, ci ea trebuie
sd clarifice gi factorii patologici ai mediului social. Aceastd sarcind re-
vine insX pacientului. El duce in mediul s5u social aceste diferenfieri
obfinute in timpul psihoterapiei, le testeazd gradul de aplicabilitate 9i
incleplinegte cu partenerul sdu de conflict o muncd psihoterapeuticd.
Linia directivi pentru procesul terapeutic al pacientului o reprezintd
planui terapeutic cu 5 etape al analizei diferenfiale.
Psihoterapeutul preia funcfiile de conducere pi de control. El stabi-
legte in ce etapd a terapiei se gdsegtepacientul gi la ce dificultdfi ar tre-
bui sil supund in aceasti etapi, fiind o persoani de incredere pentru
pacient atunci cAnd acesta igi impdrtigegte experienfa conflictualh avu-
Cele cinci etape ale terapiei analitico-diferenfiale ?77
td cu un partener. Ia astfel nagtere un cerc al regulilor dintre terapeut

;i pacient, cerc care influenleazd mediul celui din urmi.
ln timp ce aite psihoterapii privesc terapeutul drept figura cea mai
importantr a procesuiui, in cadrul analizei diferenfiale pacientui este
aceia care preia rolul activ pi central. De-abia prin interaifiunea dintre
terapeut, pacient;i rnediu se ajunge la valorificarea maximd a miiloa-
celor psihoterapeutice. Pe de altx parte, acest lucru inseamnd cd psiho-
terapeutul, in calitateasa de moderator al soluf iei conflictuale psihot"-
rapeutice, nu renunfd la a implica in psihoterapie partenerii implicafi
in co:rflict: o psihoterapie a copiilor este sub acest aspect o terapie a pd-
rinfilor; conflictele psihice, ce au la bazi problemele dintre pirteneri,
nu pot fi rezolvate pe deplin dacd nrr are 9i celilalt partener posibilita-
tea de a lua parte la terapie. se ajunge astfel la o relagieterapeuticd mul-
tidimensionald, terapeutul, pacientul gi mediul fiind implicafi in egald
mdsurd ir-rpsihoterapie, mai exact in psihosocioterapie:
1. situalia psihoterapeuticd propriu-zisd se sprijind pe relalia nemijtocitd

..
dintre terapeut;i pacient.
2. Astfel, pacientul actioneazdin cadrul autoajutordrii ghidate drept psi-
.
hoterapeutal propriului sdu mediu pi tn specialaI partenirului impl'icat in
cotrflict.
3. Parteneriide conflict pot actionaterapeutic,respectioin sensulunei te-
rapii defamilie seu al unei terapii a nrediului in caretrdiesc.
Psihoterapia in cinci etape poate fi aplicati acestor trei zone terape-

utice (situafia psihoterapeuticx, pacientul ca psihoterapeut pi terapia
mediului).
Etapa L: Observarea/distanf area
odatd cu finalizarea primului interviu, in cazul unei terapii se im-

pune etapa observdrii/distanldrii, care este centratd pe pacient. scopul
observirii este o analizd a situafiei pacientului. Aceasta irebuie si-l iiu-
te a depdgi sfera r-rneidescrieri abstracte, fdcandu-l capabil sd,realizeze
descrieri'conirete. Generalizirile trebuie folosite. pacientul avand ast-
fel posibilitatea de a se distanfa de propria situa;ie (Distanfare).
Involuntarprivegti un om pentru care te simli responsabil aitfel de-
cat pe ceilalfi. Ifi proiectezi asupra lui, de cele mai *nlt" ori fdrd inten-
fie, propriiie dorinfe gi agtepfi ca el sd se comporte ara cum fi-ai dori.
Aceastd implicare emotionaid puternicd duce la insupirea experienfe-
ior celuiialt, ca pi cum ar fi proprii, precum gi la rntervenfii.
ci rie't-
in acestecondiyii, celdlait nu mai este obiectir', indiferent,
emofionait'' Aceasid
ne sutiiectiv datoriti puternicei saie impiiciri
propriit co-
implicare creFtecu cAi respectivul ne este mai apropiat:
prietenii, coiegii pirinfir' Aceas-
oii, nepoqii, partenerui conjugai, 9i
o cunoaFtere iniensivd a Persoane;'
ie op.opi"." de ei presupune 9i
obiec-
i", *oa'potad.oxal, ace'asti cunoa;iere nu duce ia o perceplie
p e r s o a n e i . c i t r d s i t u r i i e i i e c a r a c t e r s p e c i f i c e ies in
tiva asupra
ia nagtere o imagine uniiateralA a personalitd-
fri*-plar-,,ri itengiei.
iii, premisa pentru toaie confiictele psihosociaie' pentru tulbuririie
psihice gi Psihosotnattce'
DoamnaUteS.sepldnge:,,situafiaeincurcatdAmdecizutatAtdemult
mine insimi
incAtnu vi pot descrie'Nu mai Ptiupe cine urisc mai mult' pe
sauoe soguimeu. N4h innebunegte' Suni cie-adreptul cieprimata"'
partene-
Pentru a obqine o percepfie obiectiv6 pi adecvatd asupra
Procedeul sea-
rului, este nevoie sd te eliberezi de cligeele obi5nuite'
nu inlXturi intreg cre-
mini cu cel al operirii tinei tumori pe creier:
boinav al tumorii. c
ierul, ci incerci ia izolezr pe cat poslbll fesutul
operaJie totald 1a care nu te incu-
g;"".oiirute ar fi echivalentd cu o
ireli, din cauza tumorii, si curefi cutia craniand' Pentru "J l"-1:"
con-
pe celilalt ata cum este 9i Pentru-a suprima comportamentul
irei pu'l in etipa distanfdrii: observarea 9i
iiictual, trebuie parcur'i
de la critica, renunlarea la implicarea unei a tre-
r-,oto.uu,abginerea
ia persoane.
si dezvdluie
Obseraarea9i notarea:CAnd persoaneie in cauzi trebuie
pierd in declarafii generale
ceea ce ie enerveazd la partener, acestease
nu ne potrivim; mi enervez din
precum: ,,Pur si simplu md enerveazi;
nici .tn sens si mai continuim reia-
cauza iui; este insuportabiid; n-are
infelegem' 'Apare acieseao indispozilie
lio; *"r"t, acelapi lucru; nu ne
considerabili asemAniioare senzaliei de ,'covor zburitor": se piercie
contactut cu un comportament concrei in situagiile ulterior aperlte. in
poi'-
iocui acestuia <rornini i,,-,ton afectiv negativ'.Acest comportameni
tc fi combirul Pir;l ()Jrc!"\'ai-
Pacientur ooser.l'ain ce impreiurdrl se ajunge ia cirverS;en1e ;i ceriuri
gicaresunturmiiriieiol.Acesteobservaiiivorficcnsemnatemscrls.
vaga .r
ilotiqeie por servi inrr-o .arecare rnasura crept ogirndi. Starea .
indisrrazitiecapiiSLtjl.asnr..icon.ri:.i;lricsnin'jl.o1asi].:.i{:.c|eculi.j
i'iiierea 'nu: i'rrc,ce.c il': iea'iiliare a reiaiie: cii irari'elL'r*
inregis,;rarea ait ne neasuoia Fl i'mctie, ce v€ilii-latlr: t'a'ler':Lrt €E::
s;rua[ia cor"
or*oaa,iu, cie coirlirct,;i silii. insa nu ar'ciifrch pri-i acea;t.:
flicruaie i:x iei:ioa: :".
Cele cinci etape ale terapiei analitico-diferenfiale 279
Pentru mulli pacienfi, partenerul este prea apropiat ca sd nu-i poa-

ti accepta, cel pulin temporar, ata cum este el, iar formele de comuni-
care dintre ei sunt mult prea prelioase ca sd renunfe la ele.
DoamnaUie 5. se plAngeincd din prima pedinldde psihoterapieca eta-

pa observdriinu i-a reupit."l']ur
;;i simplu nu pot faceasta.Sunt incapabi-
Terapteutul:,,Aceastddificultateestede inlelesin cazuldvs. Irnaginafi-r.d

ci va aflafi in fafa unui tablou mare.Vedelitabloul mai bine atuncic6nd
suntefifoarteaproapede ei saucAndvd depdrtatipufin?"
DoamnaUle 5.: ,,Atuncicdnd mi depirtez pufin. C6nd sunt foarteaproa-
pe vdd numai o parte... y'refisd afirmafi cumva cd ag fi prea aproapede so-
lul meu ca si il pot vedeacorect...Da, credcd apastauiucrurile.Sr-rnt atAt
de aproapede tablou incAtil pot atingecu vArful nasului".
A ldsttcritica deoparte:Critica este chintesenla mijloaceior de educa-

iie raporiate ia capacitdfile actuaie. Ea cuprinde practicile, recompen-
sele. sancliunile, laudele pi criticile, atAt pe cele verbale, cAt gi pe cele
nonverbale. Intr-un sens larg, prin criticd se invald ceea ce este dorit ;i
ceea ce nu este. Iar aceasta se poate rcaiiza pe cdi dtferite: critica con-
structivi aiutd la prefuirea de sine, precum pi la prefuirea celor din jur,
inlesnind dezvoltarea si imbunitilirea capacit5filor de deosebire. Dim-
::otrivd, critica unilaterald permanenti gi cicileaia au ca urmare ridica-
rea unei bariere intre oameni. Acegtia nu vor gi nu pot auzi numai cAt
de rii sunt, ci ei au nevoie gi de confirmdri pozitive.
{n locul criticii, a sancfiunilot apare observarea partenerului, care
rru are indeajuns cie mult timp pentru sine, care e dezordonat pi mur-
dar; a fiului, care prin murddria gi sfidarea de care dd dovadd ii aduce
la disperare pe pirinfi; a fiicei care, prin impolitelea ei, iriti tofi veci-
nii; a aciolescentuiui care sosegteprea tdrziu acasd,a soacrei care se
amesteci in toate problemeie; a prietenului nepunctual; a coiegului care
se araid arogant etc,
insdgi observarea,hcercarea de a nu mai critica pi cie a mirgini con-
fliciul pot avea efect. Contrariui va fi perceput uneori deja dintr-o alid
perspectivd. Un alt efect a cdrui irnportanfd trebuie estimati corect este
acela in care partenerul are impresia, in etapa observirii/distanfXrii, cd
nu mai recunoaFtepersoana respectivd. Comportamenful apteptat, cli-
dit pe o criticd permanentd, devine brusc dezamdgitor. Iau naptere bi-
nuieli pi neirecrederi:,,Ce-a apucat-o pe solia mea?",,,Ce urmiresc pd-
rinfii mei prin asta?" Copilului obipnuit cu critica gi cu cicdleala i se va
piirea suspect comportamentul pdrinfilor. Acest tip de comportament
nu ajutd impicdrii.
Dna'L]teS.;,,Defaptnuimicriticsolulniciodatd,nicimicaratuncic6nd
nu imi convine ceva nu ii sPun"'
TeraTteutul:,,iiardtagi poate pe alte cii?"
Dna.|]teS.:,,Nuiiardtnimic.Darsuntrefinutd.Iarelobservdastaiar
cAteodatdreacfioneazi urAt"'"
Arezolaaproblemacupartenerul:Multelucruridevinomareproble-
mdde-abiaatuncicAndsuntimplica}igialfioameniirafarddeparti-
.fp""ifiJirec;i. Ceilalli iau parte, dau sfaturi care se contrazic cdteoda-
ori conflictul nu este
ti sau ii a!6!i pe participat-,;i. O" aceea, de multe
cd participanlii nu vor asta' ci pentru ci oa-
inndbugit numai iin cauzd
menii nu-l pot uita.
grijile mele'
Dna. l-lte 5.: ,,Nu am pe nimeni cu care sd pot vorbi despre
De la moartea tatilui sunt mai des cu ea' Ea
Vorbesc cAteodatd ., *i*u.
oricumnu.lpoatesu'feripeso|uimeugiestefoartein}elegitoarecumine...',
Deja in a doua pedin!6 d'e psihoterapie, doamna S' a fdcut o descrie-

re a obervafiilor acumulate ir timpul siptdmAnii'
"
Dna. Llte S.; ,,Soful meu imi dd peste cap intregul plan
-15: totul mi se pare ciu-
Dunrinicd dupd-anniaza, ora ,,Facemo plimbare 9i
nou acest sentiment
dat, amefitor, atAt cle intunecat pi de sinistru 9i am din
de teamd. Ag vrea mai degrabd sd mor'"
este de fald 9i
Duntitticd seara:,Jtregitesc copiii pentru culcare' mama
totmegteregteceva,mdenerveazdatAtdetareinc6ttremur.Pufinmait6r-
ziu suni telefonul, bineinfeles cd nu e nimeni"'
Lunidimineala:,,Fiicameas-atrezitpivineinbucdtdrie'Cindamvi-
zut-oindispusdaminceputsdfierb.I-agfidatopalmi.Agfipututsdinne-
bunesc."
nu va veni acasd
Estemarli seara,ora 21: ,,il aVteptpe solul meu' precis
si citesc' dar nu
inainte de ora22.Apteptarea asta e insuportabild' incerc
mdpotconcentra;lafiecaremagindpecareoaudsarlafereastrd.Afarde
stinse' A9 vrea si
intuneric, iar de iur impreiur aproape toate luminile sunt
pot
' plAnge. Md simt atAt de singurd'
la tot ceea
Esteira 23: Ajunge acasi. E mort de oboseali. Md gandisem
du. el nu are chef de vorbi' vrea si doarmi' infeleg
ce ag fi vrut sd-r ,p.-,i,
asta,darmdsimtatAtcledeplorabilgideneinleleasdpilafeldesingurica
mai devreme."
neincetat' eu
Estenieruti dimineafa:,,Cel mic cautd nod in papurd
sunt foarte emo-
sunt gata. Miercuri seara vine in vizitd o cuno;tinfd'
tionatd.
Mama pieacd in concediu pentru patru sdptdmAni 9i, de;;i md bucur, tre-
buie totu;i si p1Ang."
Esteaineri la prInz:,,Soful meu este obosit gi prost dispus. imi spune c6-
teva lucruri urAte, eu md simt atAt de bolnavd in interiorul meu incAt imi
vine sd fug."
Vineri seara:,,Sunt,ca de obicei, singurd; sunt nervoasd 9i nelinigtiti. In
ciuda indispozifiei, incerc si citesc 9i sd mX uit la televizor, dar trag cu ure-
chea la magini gi agtept, agteptarea md istovegte' Mi-aP dori sd merg in pat
gi sd dorm dar gtiu cd nu pot. De ce nu md pot obi;;nui cu situafia?"
Esteshmbdtddiminea[a:,,Azi noapte soful meu a venit acasi de-abia pe
la doud gi jumdtate noaptea; eu m-am trezit indatd; am incercat insd din ris-
puteri sd nu pldng sau si nu injur, cdci imi era teamd cd aP putea primi din
nou o bdtaie asemeni celei de mai demult, atunci cdnd am urlat toati noap-
tea. Dacd nu at avea copii, ap fugi, apa insd sunt legatd de el, sufdr in tdce-
re gi nu pot si-mi iau revanga."
Duminicd seara: ,,Ar fi trebuit sd fie apa de frumos; este aga cum rru-am
irnaginat intotdeauna; copiii sunt in pat, soacra nu e etc; suntem singuri,
stdm la masd gi mdncdm. Soful meu vorbepte cu mine bine-dispus, privin-
du-mi bineinfeies din c6nd in cind. Simt cum g6ndurile mi obosesc din-
tr-o datd, cum mi se face rdu gi brusc simt cum un val de cdldurd md cople-
gepte;imi imaginez cd aga trebuie si fie pi la vArsta menopauzei. Md ascund
i-nspatele unui perete ca si nu md vadi. Mi simt a;a de intimidatd in preaj-
ma lui, iar asta mi enerveazi foarte tare; acum ar putea fi frumos. Dar e in-
grozitor. Nu mai pot privi pe nimeni in ochi indelung, inainte puteam face
asta ore in pir."
Luni dimineafa: ,,Azi noapte am dormit foarte rdu' In dirnineala asta sunt
foarte emofionatd pentru ci trebuie sd merg la psihoterapie."
Valoarea lui Este 9i valoarea lui Trebuie
Procesul de recalificare Ia nivelul etapei observirii/distanfirii este

adesea ingreunat de faptul cd pacientul vede numai conIlictul lui pi ni-
mic altceva. Reaclia lui la conflict ia dimensiunile unui destin. Are im-
presia ce nu este posibil si nu se enerveze din cauza partenerului, si
nu se izoleze sau sd nu caute refugiul in boali'
Scopul este acela de a crea atitudini 9i conduite de comportament
altemative. E drept cd terapeutul nu are ir:rfapt o solufie ideald. E de
datoria pacientului sd giseasci cornportamente alternative' Ca tehnici
se folosegte aga-zisametodd. a valorii lui Este 9i a valorii lui Trebuie, o
metodd terapeutici dirijabild a controlului de sine: in primul caz (pri-
ma coloand) este descrisd pe scurt situalia conflictuali: Din ce cauzd,te
enervezi sau nu te simti bine, cAnd, unde, fafd de cine gi in ce condilii'
in a doua coloand (Valorile lui Este) este descris modul in care s-a re-
aclionat la situalia infdfipatd: Cum te-ai simfit, cum ai acfionat, ce-ai
spus, ce-ai gAndit? In aceastdparte se ircearcd gi sd se rdspundd la in-
trebarea: De ce reaclionez in aceasti situafie aga pi nu altfel? Ce alte per-
soane de referinfd ar mai fi reaclionat aga (pirinfi, frafi, profesori, pef)?
Ln cele din urmd se pune intrebarea: Ce consecinte are reactia mea pen-
tru mine gi pentru ceilal;i? in cea de-a treia coioani (vaiorile lui Tre-
buie) este descris, dupd parerea subiectului, felul in care ar fi putut re-
acfiona mai bine. $i aici trebuie specificat: Unde ar fi dus aceasti
modalitate alternativi de a acfiona?
Valoarea lui Este confine deci conceptele pacientului, aflate in rela-
iie cu situafiile conflictuale ivite. Vaioarea lui Trebuie cuprinde, dim-
potriv6, conceptul invers, care-i apare pacientului drept o altemativd
accesibiiX.
Situafie Valoarea iui Este Valoarea lui Trebuie
Din ce cauzi m-am enervat, Cum m-am simtit, cum am Cum ag fi putut reaciiona
cAnd, unde, din cauza cui 9i actronat, ce am spus, ce am elrfol /m:i hinr')?
in ce condifii? gdndit?
[)e ce rcacfioncz in aceasti La cc ar mai duce aceasta

situalie aga gi nu altfel? reactie?
C('alt.l persoani dc referin-

ta ar mai fi aclionat ascnra-
nitor?
Ce consecinle are reac!'ia

sal'|
asupra
:i;illTJr
Scheni penlru alciituirea oalorii lui Este si a rtalorii lui kebuie
Acest control asupra situafiei il determind pe pacient sd creadd cd

n1i mai are nevoie de tratament. Ca ajutor orientativ ii pot fi semnala-
te pacientului principalele hsugiri generatoare de conflicte, atdta timp
cit acesta se simte iritat de multituciinea probiemelor care-i macind.
iloamna Ute S. a fdcut in cea de-a ireia seciinf5 urmitoarea descriere a
valorilor lui Este gi a vaioriior iui Tiebuie. Acestea au fost discutate in
cadrul gedinfei terapeutice, eiaborAnciu-setotodati conceptele care le
stau la bazi.
Situalie:
Duminici dupi-amiaza an. ficut pulind ordine in casdpi am pregdtit
masapentru cafea.intrd soful meu, stringe toate obiectelepentru cafeapi
Ceie cinci etape ale terapiei analitico-diferentiale 283
reaSazd.fala de rnasd astfel incAt dunga si pice diagctnai pe camerd. Are im.-
presia cd a creai astfel senzalia cie lirgire a camcrer.
Valorileiui Este:
,,Pur ;;i simpiu nu m-am mai putut abline ;i am inceput si fip ia e1:Esf:
exact ca maicd-ta. Ma caici pe nervi. lasd-mi in pace. Am alergat apoi ir:
clormitor, filnd total ravhgita.Sotui meu a plecai, intorcandu-se abia tArziri
in noapte. N-am mai avut ruci un fel de poftd de mAncare, de aceeaarn pre-
gdtit doar cdteva fleacuri pentru copii."
Cottccptu!:,,Soacra-mease amesteci in tot".
Valorilc lui Trebuic:

,,Nu imi vine nimic in minte ia acest capikri. Pedanteria iui apruape ci
md omoari. Daci md gdndesc mai bine, soful meu a vrut si aranjeze came
ra ala cum i s-a pdrut lui mai bine. Pdnd la urmd nu e chiar aga de riu cr"i
dunga pe diagonald. De ce si nu-si faci pi el o plScere.Ce md deranjeaza
pAna ia urmd e neincrederea lui fafh de feiul in care fac eu ordine. Chestia
cu soacrd-meae probabil o altd problemi. Sper cd vom ajunge sd vorbim
despre asia la gedinfa de terapie."
Contraconceptul:,.Fiecareare propria lui ordine. Pedanteria sofului meu
nu are iegdturd neaparat cu soacra mea."
Situalie:
,,Vineri trebuia sd mergem sd asistim la o cdsitorie, ne-am certat curn-
plit numai pentru cd a venit din nou foarte tArziu. Pur pi simplu nu a pu-
tut. Mapina era in service gi nu fusesegata la ora stabilitd".
Valorilelui Este:
,,Eu pi ct-rpiii stdteam in fafa ui;ii, gata de plecare, fiindci el spusese cd
intr-o jumitate de ori plecim, insi trecuserd deja doua ore. Agteptarea ::
fost cumplitd pentru mine 9i pentru copii. Stbteam in faia u;;ii. Copiii deve-
niseri nervogi, incit trebuia sd-i cert aspru ca sd inceteze. iar vecinii se ui-
tau curiogi pe fereastrd. Era o situatie extrem de penibiid."
Conceptu!:,,Lucrezciupi ceas. llacd am stabiiit r-.ord de iniAinire trenrrr:
si fiu gaia cu cei putir, o jumdtate de ori inainte."
Vaioriiglui Treuui,::
,"Nu i;tiu dacd reusesc,ca: ar fi trebuit sb md fi comportat altfei: sa uL.,
r : :i n t ( r : . ia u i r r D i l i i : , l a s l s : s a n r e t j t u c a :c ' , ;c l o a r . : c a n . t r . e n . - ,s: ( \ t . J n
: l a -:
si na ia. ireci ci oarLi si aiung si oot facs asta trebure mai iniar sd-rri :..-
z o i v o r o p : " i i l ep r . r F i e n, J
l',ie-orienia nu numai dupa ceas,cr si cupd si;uar:.
Contracottceaiu!-:
Situafie:Astdzi, ia 8.30, soful meu a piecat de acasd. Mi-a spus cd p6na

ia i6 va fi inapoi, fiindci eu trebuia si merg ia terapie pi nu era nimeni alt-
cineva disponibil si stea cu copiii. A zis: ,,Cel tdrziu ia 2 sau 3 sunt acasi,
nu-mi pune masa, nu vin cu siguranfi tArziu, pAnd cdnd va trebui si pleci
fu, eu voi fi de mult acasi." Eu insd nu md bazez pe asta, fiindcd pdnd acum
m-a dezamigit de fiecare datd. Degi gtiam in sinea mea ci va fi acolo, toa-
td dupS-amiaza am fost nelinigtiti pi am sperat. Dupd terapie am plecat aca-
si, pAni acum a venit cu siguranfd, atunci insd nu venise.
Valorile lui Este:

Am incercat sd lucrez la ceva acasd, i,nsi nu md puteam concentra, iar
agteptarea devenise din ce in ce mai insuportabili. Dupd ce in sfdrpit i-am
dus pe copii la culcare mi-am pierdut din nou speranfa, devenind tristi gi
apaticd. Md simfeam atAt de singuri, nici nu pot descrie in cuvinte. Sim-
feam ci soarta md nedreptdfepte pe mine, care fac totul pentru soful meu.
La ora 22 a sunat telefonul. Era intr-adevir soful meu. Suna din afara ora-
gului pentru ca eu sd nu-mi fac griji. Muncise pAnd in acel moment, iar acum
venea acasd.L-am ir-rtrebatde ce n-a sunat la prlnz. A rdspuns cd n-a avut
posibilitatea. Apoi m-a intrebat de ce sund vocea mea atAt de deprimant gi
daci s-a intAmplat ceva acasi. L-am intrebat dacd chiar nu realizeazd cd
l-am agteptat toatd ziua. Mi-a spus: ,,ASadar,tot din vina mea. i:nceteazd,te
rog. Nu se mai poate face nimic. Vin indatd acash.E deja ora 23." intre timp
venise mama mea, era foarte miratd ci sunt incd singurd la ora asta gi a in-
ceput sd-l injure pe sofui meu. Dar asta nu face decAt sd inrdutdfeasci si-
tuafia, pentru ci nu duce la altceva decAt la o noud cearti cu ea.
Valorile lui Trebuie:

Pacienta abandonase valorile lui Trebuie. Prin geshica:Nu mai pot sin-
gurd, aratd tu ce pofi, a dat dovadd de o atitudine ostentativd, ca gi cum ar
fi dorit sd reducd intreaga pedinfi la obfinerea unui rdspuns satisficdtor.
Am renunlat la ideea de a-i mai oferi pacientei o solufie greu de acceptat
de ea h acel moment. in locul acesteia,am fdcut apel la o atitudine pasivd
de agteptare gi la pretenliile ei absolut necesare,precum a accepta sd se lase
contrazisi, gi i-am spus ,,Povestea turbanului".
U m o m f u s e s et 6 r i t 4 0 d e a n i p r i n d e ; e r t u r i ; i p r i n o r a ; e l e1 ; r i i , f i r ; a p u r t a
n i m i c p e c a p . D e m u l t S v r e m e i l c h i n u i a ud u r e r i d e c a p ,c a r e s e a c c e n t u a us e a r a
; i d i m i n e a l a d e v r e m e ,a t u n c i c i n d t e m p e r a t u r a s c ; d e a s a u c a n d , d i m p o t r i v i ,
a t j n g e ac o t e m a x i m e . i n t r - o z i , u n p r i e t e ni i s p u s e :, , N ue d e m i r a r e c e a i d u r e r i
d e c a p ,d e v r e m e c e n u i l i p r o t e j e z in i c i o d a t Ec a p u l d e i n t e m p e r i i ev r e m i i s a u d e
v a n i u l r e c ec e s u f l Sn o a p t e ai n d e ; e r t . P r j e t e n ev, i n o c u m i n e , m e r g e mi m p r e u -
n i s d c u m p E r i m s t o f 5p e n t r u u n t u r b a n " .O m u l f u d e i n d a t i e n t u z i a s m a dt e s f a t .
M e r g e a t a td e r e p e d e i n c d tp r i e t e n unl u - l m a i p u t e au r m a ;i n b a z a rn u a t t e p t e
s i - i v i n i r 6 n d u lc, i p u s ed e i n d a t i m 6 n ap e p r i m as t o f t m a i b u n i p e c a r eo v A z u ,
strigind:,,Repede, repede, imi inghealtcapul;i nu mai pot suportafrigul".Atunci
prietenul grli: ,,4O de ani la rdndai mersfirb turban,iar acumnu mai poli attep-
ta doui minutecas5-!igdsegtistofapotrivit;;i sE-1iacopericapulcum trebuie."
( d u p iA b d u l - B a h a ) .
Dna. lLteS.:,,Avefi impresiacd lin neapdratsd-mi rezov problemaas-

tdzi pi nu mdine. Pe de alti parte, intre mine pi soful meu problemeleau
prins rddicini prea addnci".
Terapeutul:,,O problemd care s-a dezvoltatin 32 de ani nu poate fi re-
zolvatdin cdtevaore".
i.'.,rrma acestei discufii, am pufut analiza asPectele individuale ale

situafiei expuse.
Aspecte ale terapiei in etapa observafiei
Stadiul de dezvoltare al pacientului, capacitatea lui de examinare,

precun gi propriile necesitSli decid cu ce intensitate, cAt timp ;i cu ce
consum rdmAne la nivelul observafiei/distanldrii. Dupd experienfa
mea, aceasti etapi necesitd doud p6nd la patru ;edin!e, poate fi ?nsi in-
cheiati gi intr-o singurd gedinld, dupd cum, la fel de bine poate dura
pasesdptdm6ni. In cazul partenerilor conjugali care au probleme per-
sistente, sexualitatea fiind gi ea inclusd aici, s-a menlinut, in scopul spri-
jinirii etapei distanfirii, acea interdiclie de a mai avea relafii sexuale,
interdiclie care, in condifiile date, poate prelungi etapa observlrii/dis-
tanfdrii (durata medie a abstinenlei sexuale: trei pAnd la gase sdpta-
m6ni).
in etapa distanlirii/observirii se afli in prim-plan, in funclie de
structura terapiei, stadiul uniunii. Terapeutul igi accepti pacientul apa
cum este, igi face timp pentru el pi este rdbditor atunci c6nd pacientul
are nevoie de o pauzd de gAndire sau c6nd se exprirnd incoerent. Situa-
fia normald este aceea in care pacientul povestegte, terapeutul ascultl
gi este pregatit de a face conexiuni.
Sarcina principald a diferenfierii este aceea de a incercui situafiile
conflictuale discutate gi de a le specifica. Nu mai domini un sentiment
general, precum ,,Mi-e teamd", ci situafiile in care teama apare, Precum
gi capacitdfile actuale aflate in legdturd cu ea.
Pe l6ngi aceasta, sunt tematizate conceptele implicate ir-rconflicte 9i
neinJelegerile iscate de ele. Chiar gi atunci cdnd nu se a9teaptd o schim-
bare structurald a atitudinilor sau a comportamentelor, prelucrarea ne-
inlelegerilor actuale creeazdpremisa pentru procesul terapeutic ulterior.

Dna. ijte S a abordat bine tema neinfelegerii relativitafii valorilor. l,a
aceastdtemd, dna. Ute S. a adus intotdeaua, in cadrui gedinlei de psiho-
terapie, spontan pi de buni voie, exemple din relafia ei cu partenerul 9i
.,.r rbu.tu. Acest proces poate fi intdrit prin povestiri 9i fabule, care, prin
exempie caricaturale, inlesnesc rectinoagtereaneinfeiegerilor tipice'
Aipectul detagdrii este cumulat cu sarcrna de a nu mai examina cri-
tic ai de a corecia valorile lui Este pi pe cele aie lui Tiebuie. Prin .rceas-
ta, pacientul primegte in afara gedingei de psil'roterapie, o temi pentru
propria sa viafi. Dificultetile iviie pot avea valoare simptomaticd pi tre-
buie luate in seamd de teraPeut.
La acest nivei incepe un proces al diferenfierii ce derivi din obser-
varea propriului comportarnent ;i a propriilor triiri, dar gi din obser-
varea comportamentuiui partenerului, situAnd in prim-plan funcfia
si.mfurilor. Pacientul incepe sd delimiteze conflictui pi sd-l descrie. Ast-
fel, tendinfa de generalizare curloaFteprocesul invers. Pentru ntulfi pa-
cienli, aceastd confruntare cu sine insugi, Precum 9i cu timpul sau cu
ribdarea necesarl terapiei, constituie o experienfX debaz6'.
Autoaiutorarea in etapa observirii/distanfirii

observafi comportamentul partenerului dumneavoastri. Notaf i ceea
ce vd enerveazd. Descrieli exact situafia in care vi enervafi. Nu criticafi
in timp ce vd observafi partenerui. Nu dafi sfaturi in aceasti perioada,
chiar daci ele sunt binevoitoare. Problemele sunt treburi private; nu
vorbigi despre problemele dvs. cu persoanele care nu sunt implicate di-
rect in conflict. in caz de anxietate nu vorbifi cu nimeni, nici micar cu
partenerul, despre temeriie dumneavoastri. Pentru acest lucru existi
ierapeutul. in ioc sd vorbili despre anxietdfi, notafi mai bine situafiile
in cire acesteaapar. in cazul problemelor sexuale, respectiv al proble-
melor conjugale persistente, renunfafi la relafiile intime timp de trei
sdptimAni (in aceasti perioacld nu trebuie avute nici un fel de relafii in-
time). inlocuifi reiafiile sexuale prin tandrefe 9i apreciere. Aceste mi-
suri controlate de terapeut ar trebui si ajute la distanfarea de sfera con-
flictuali. Delirnita;i-vi conflicteie cu ajutorul vaioriior iui Este pi al celor
ale lui lrebuie. Inifiafi comportamente altemative'
Cupacitdliactuala2i metlii in4tlicate'.Rdbciare,timp, corectitudine, pe--
litefe, onestitate, mijloacele simfurilor.
Aten! ie la neinlelegerlle;Relativitatea vaiorilot dreptate-iubire, gene-
ralizare, identificare-proiecfie.
Mitologii ;i concepte:,,A pistra distanla necesard fafi de tablou"
(p. 279),,,Negustorui gi papagalul" (p. 202), ,,Chibzuinfa cea scumpd"
(p.199),,,Timpul ca obstacol" (p. 199)'
Etapa 2: Inventarierea
Etapa inventarierii este centratX pe pacient. in timp ce inventarul

analitico-diferenfial (IAD) ii mijloce;te terapeutului, la interviui preli-
minar, in primul r6nd o imagine de ansambiu legatd de poverile pa-
cientului, delin6nd o funcfie diagnostici, ir:raceasti noud etapd, inven-
tarui analitico-diferenfial este introdus cu scop terapeutic. Pacientul
primegte sarcina de a alcitui un inventar analitico-difernfial, atAt pen-
iru el cAt gi pentru partenerul sdu de conflict, pi anume in cadrul pro-
gramului de autoajutorare dintre doud gedinfe. Acest inventar face po-
sibild descrierea sistematicd a insugirilor, conduiteior gi capacitililor.
Odata realizatd aceastddescriere, este necesard o imagine cuprinzdtoa-
re asupra propriei perso;rne, dar gi asupra partenerului, iar mai tArziu
o incurajare cu scop precis.
Inventarul analitico-diferenfial oferd pacientului informafii concre-
te cu privire la capacitdfile actuale pozitive sau negative. Gradafiile sunt
redate pozitiv sau negativ. Situafiile in care e evident ce comportamen-
te sunt active, fafd de cine, cAnd gi cAt de des, ele vor fi consemnate ir-r
scris. Inventarul analitico-diferenfial servegte aici drept ajutor obserwa-
fiei sistematice. Important este ca partenerul sA analizeze, cu aiutorul
inventaruiui analitico-di-ferenfial,propriile calitdgi,dar pi pe ceie aie par-
tenerului.
Dna. Ute S. pi-a intocmit, pentru ea gi pentru soful ei, propriul IAD.
Din acesta a reiegit cd prezentarea pacientei corespundea in linii mari
celei expuse la prirnul interviu. Declarafiile spontane corespundeau in-
tru totul celor din primui interviu. Dna. Ute S. a deciarat ci la prirnul
interviu ar fi putut si vorbeascd mai liber, ia completarea IAD a pus
insi in balanld fiecare cuvAnt pi nu a mai fost la fei de spontani:
Inventarul analitico-diferenfial (IAD, forma prescurtati)

completat de o pacienti in vArsti de 32 de ani (dna. Ute S.),
suferind de depresie, anxietate gi probieme conjugaie.
Capacitdfi Eu Partenerul Enunfuri spontane

actuale Cine/Unde/C6nd /Frecvcntii
Puncfualitate +++ Pune mare pret pe punctualitate. Soful mcu nu cste

punctual gi nu pune mare pret pc punctualitate.
Curdfenie ++ +t Nu avem probleme din acest pur-Lctrie vedere gi ddm
importanfa curdfeniei, in special celei a hainelor gi cc-
Iei corporale.
q.d^" Sunt ordonatd, dar soflr1meu e de-a drephrl pedant.
_ L_j++
Supunere in discufii md rdzvritesc citeodati insd cedez apoi din

nou...
Politefe +++ Tin intotdeauna cont de ceilalfi, chiar dacd nu sunt

ioarte r,ibdiitoare. Soful meu se infelege bLne cu cei din
iur. dar nu e la fel de atent.
Sinceritate/ Sunt de pdrere ch trebuie si fim onegti, degi imi este

Franchele greu cAtcodatd s5-mi exprim pirerea public. Soful meu
este contrariul.
Fidelitate Ar fi ingrozitor sd aflu ci soful meu are o altd femeie
Dreptate Pentru mine dreptatea este foarte importanti C6nd e

vorba de ncdreptate, mi pot enerva foarte tare, iar ci-
teodati am sentimenhrl ci soful meu este nedrept fafi
dc mint' ;i fa!l dc pirin;ii mci.
Hdmicie/ ++ Solul meu ar trcbui sd-gi schimbe in primul rdnd slu-

Performanfh jba, pentru a putea duce in sfArtit o vi4gfglry]4ii:
Chibzuinfi Nu cheltuim bani aiurea. La mAncare insd nu facem

economic, la acest capitol suntem foarte Scneroii.
Seriozitate in ceea ce privegte slujba lui este foarte serios, rtumai

cAnd e vorba de familie nu igi poate resPecta terme-
nele.
Ribdare Sotul meu este mult mai ribditor decit mtne
Ti-p Soful meu nu igi poateimpirfi corecttimpul. intotdea-

una intervine cAteceva. Eu imi planific timpul exact
iar cdnd intervine ceva neprevizut mi di cu totul
peste cap.
incredere/ Am prca pufind incredere in mine 9i in cei din jur

Qpe.a4i--
Contact Soful meu are mult mai multe contacte cu cei din jur
decAt mine.
Sex-Sexualitate +- in ceea ce privegte relafiile sexuale soful meu este mult
mai dezinvolt. imi iubesc foarte mult soful 9i imi in-
chipui adesea cum o sd md port cAnd va intra pe ugi.
Dar pentru cd este atAt de departe mi simt neaiutora-
td, inhibatd, rece gi cu o grimadd de handicapuri.
CredinfS/ Rcligia nu este importantd pentru noi'

Religie
La o prelucrare intensivh gi la pacientii cu handicapuri intelectu-

ale este posibil ca inventarul si fie realizat progresiv 9i fraclional: se
realizeazl mai intAi o apreciere a propriei persoane iar apoi a parte-
nerului etc. Se oferi astfel posibilitatea de a vedea Parteneful, dar pi
pe sine insugi nu doar intr-un mod limitat la cAteva trdsituri negati-

ve, ci in multitudinea capacitdlilor. Este introdusi astfel o experien-
fd care pentru unii oameni pare neobignuitd: ,,Soful meu nu este chiar
a9a de rdu precum il credeam. Are de fapt o multitudine de insupiri
pozitive pe care eu nu i le-am perceput corect p6nd acum." Aceasti
distincfie faciliteazX acordul cu partenerul gi pune bazele unei incre-
deri reciproce:
,,in sfArpitpartenerul meu nu imi mai vede doar gre;elile." ,,Nu mai
sunt doar un om de nimic, agacum am crezut intotdeauna."(Student,24
de ani, suferind de mari inhib4it
in urmdtoarea gedinld terapeuticd va fi analizat inventarul anali-

tico-diferenfial (IAD) al pacientului: In prirn-plan se aflX temele con-
flictuale alese de pacient, cele care sunt cel mai puternic marcate
emofional pi care pot fi tratate cel mai ugor terapeutic. Diferenfierile
insuficiente, recunoscute de terapeut in cadrul primului interviu, vor
fi acum impXrtipite pacientului. In discufia terapeutici vor fi dife-
renliate, pe baza inventarului realizat de pacient, pozll1lle fald de par-
tenerul de conflict, respectiv fafi de situalia conflictuald, sub aspec-
tul capacitdlilor actuale. Astfel, impreund cu terapeutul - care poate
invoca inventarul analitico-diferenfial din gedinfa preliminarX
fi completate gi rescrise descrierile pacientului cu ajutorul asociafi-
ilor fdcute. Ca diferenfiere fundamentald ce reflectd dimensiunea sim-
patie-antipatie, se vor enunJa domeniile gi capacitdfile evaluate ne-
gativ gi pozitiv. $i acest proces sti sub aspectul reducerii
generalizdrilor generatoare de conflicte gi al ldrgirii cAmpului vizu-
al limitat nevrotic.
Un indiciu al tulburdrilor de comportament este in primul rAnd su-
praaccentuarea unilateralX a capacitdfilor actuale individuale. O capa-
citate actuald sau o grupd de astfel de capacitdfi este adusd excesiv in
centrul atenfiei, in timp ce alte capacitdfi sunt observate doar marginal
sau sunt chiar complet ignorate. Exemplele cele mai concludente erau
intAlnite in tipologiile in care capacitdfile primare sau secundare, res-
pectiv ambele grupe de capacitdfi desemnau altemativ conceptul prin-
cipal al omului. Inventarul analitico-diferenfial ajutd la realizarea unei
distincfii intre capacitijile actuale, adicd la a vedea gi acele capacitdfi
cdrora nu li se acord5 de obicei atenfie.
Aceastd distincJie insuficientd, ca trdsdturd a conflictelor psihosocia-
le, privegte nu numai relafia dintre capacitdfile actuale, ci mai mult, for-
ma de reliefare a fiecdrei capacitdfi in parte. Se distinge astfel urmdtoa-
rea situatie conflictuali:
O mamd vine acasd gi vede cd, ire ciuda somaliilor repetate, pe coridor
incd se mai gdsegteghiozdanul 9i incalfdrile fiicei sale, pe care o cearti, spu-
ndndu-i: ,,Egti o lenepd". in feiul acesta, ea face aluzie doar la capacitatea
actuald ,,hdrnicie/performanfi", nefiind pe deplin corecti fafi de copil si
de situafie. Fata a fost toatd dimineafa ia ;;coali, imediat dupa ;;coaida fost
la cumpdrdturi pentru mama ei ;i gi-a fdcut 9i ordine in camerd. A fost deci
harnicd ;i ordonati. A mai rdmas doar un colf de coridor, unde se aflau
ghiozdanul gi incdlfdrile (special pentru a nu murddri covorui cel nou).
Din pr"rnct de vedere calitativ, aceaste sPecificare irrseamnd altceva

decAt catalogarea drept ,,lenegi". Aceasta se referd exclusiv la o situa-
fie anume, ce inclucle o relafie pozitivd cu partenerul, care nu trebuie
sd se teamd de faptul cd a incilcat, o datd sau rePetat, o normd respec-
tatd de ceilalfi. Enunful: ,,Epti o lenegd", ,,Cu lenegii nu vreau si am de-a
face" este inlocuit prin; ,,In ciuda hdrniciei tale, in zona asta tot este
dezordine. Pofi (putem)/ai putea sd rezolvi asta".
..Totule numai din vina mea."

O pacientd in vArstd de 27 de ani venise la gedinfa de terapie dupd ce
prietenul ei o pdrdsise. Se simlea vinovati din aceastd cauzd pi se conside-
ra responsabild pentru faptul cd nu i-a stat indeajuns de mult aldturi prie-
tenului. Ea il idealiza gi incerca sa-i vada numai laturiie pozitive, ceea ce o
determina sd vadi desparfirea ca fiind de nesuportat. Aceastd pacientd a
completat inventarul analitico-difernfial. A iepit in evidenfd faptul ci facu-
se numai evaludri pozitive. Acolo unde ar fi trebuit sd se afle evaiuiri ne-
gative, pacienta nu a notat nimic. Ea a incercat si ascundd aceasti idealiza-
re pe cAt de bine a Dutut. Pdnd gi ia intrebarea, de ce nu ali fdcut nici o
evaluare asuDra captrcitdfilor actuale particulare, ea a reaclionat agresiv: ,,8
numai vina mea."
incer.ar"a de a fi indepdrtat frontal sentimentul de vinovdlie nu ar

fi dus decAt la o accentuare a opunerii de rezistenfd ciin partea pacien-
tei gi la o prelungire a duratei terapiei. In loc si facd acest lucru, tera-
peutul i-a relatat o poveste despre ,,porunciletnrpdrfite":
U n n e g u s t odr d d e ao m a s i f e s t i v 6i .n v i t a l i e i r a uo s p E t a lci u b u c a t ea l e s eP- e

o m a s d l u n g ds e g ; s e a up l a t o u rcl u o r e za b u r i n dk, a b a bv, i n e t ef,r i p t u r id e v i t i ,
l 6 n g Eb u c E ! i l m e a r id e c a r n ei n o t a up i e p l id e p u 1f r a g e zgi i a l b i .A c e ; t i ae r a ui n -
c o n j u r a ldi e s t r u g u r ip, e p e n ic, a s t r a v e;l 1i p o r t o c a l eC. a r a f ep l i n ec u n e c t a rt r e -
b u i as i p o t o l e a s csie t e ao a s p e l i l oO d i n t o a t ea c e s t eb u n S -
r . a s p e l isi e i n f r u p t a u
t t t i . $ i i n s p e c i aul n p e r s a nA. c e s t as ei n d o p ac u t o t c e p u t e ai,a r a t u n c ci 6 n dn u
m a i p u t e ai n g h i l ib i n e ,s ea j u t ad e o c a r a f ic u s u c .M 6 n c a saet 6 td e m u l t i n c i t f i -
Cele cinci etape ale terapiei analitico-diferenliale 291
g u r al u i l u df o r m au n u ip e p e n e, ., O hM , u l l a h "i,i s p u s eu n a l t o a s p e t e, , V r esi i
m o r i ,c ea i d e m i n 6 n c a i tSd t e m u l ts rd e r e p e d e ?C"ug u r ap l i n i ; i m u s c i n dd i n -
r ' - o { e l i ed e p e p e n ea, c e s t ar e p l i c i : , , Cnee - as o u sp r o f e t u lN ? e - as p u s B , e t ls i
m d n c a ! iE l un u f a cd e c d tc e n e - ap o r u n c ipt r o f e t u l ",., l n s iD o m n u sl i p r o f e t ual t ,
s p u s; i : , , N ue x a g e r a !ci u, m b s u r 5 l "r,e p l i c io a s p e t e l Ae .t u n c m
i u l a h usl p u s e,:, N u
s u n te u s i n g u r ucir e d i n c i o;si v, o is u n t e lci r e d i n c i o ;Pi .r i m ap a r t ea p o r u n c i i : " M i n -
c a t is l b e g i o" r e s p e cetu .C e a l a l tj u i mEtata e p o r u n c i ,l ,: N ue x a g e r a c! iu, m i s u -
i i " .A l a g r i i m u i a h u;l i s em a ii n f r u p i 5d i n n i ; t es t r u -
i ; " a rt r e b u sj - or e s p e c t avl o
g u r i .( P o v e s toer i e n t a l S )
Aici nu se vorbegte nici despre sentimentul vinovdfiei, nici despre

idealizare sau trisdturi negative ale partenerului. Relevanfa povegtii
pentru pacient este urmXtoarea: Pentru a putea judeca ceva corect este
mai intAi nevoie sd ai o imagine de ansarnblu. La urmitoarea geciinfd
de terapie, pacienta a adus inventarul analitico-diferenfial completat
integral, facAnd menfiunea: ,,Acum am ;i cealalta jumitate a fostului
meu prieten".
Conflictul fundamental al pacientului
I'rocesul terapeutic, axat pAnd in acei moment in speciai pe conflic-

tele actuale, va fi acum indreptat citre conflictul fundamental. In acest
fel este pusa in lumini povestea iniliald a capacitifilor actuaie, adicd
atitudinile gi comportamentele conflictuale: Cum era relalia cu phrin-
fii in ceea ce privegte ,,punctuaiitatea", ,,ordinea" etc.?Existau proble-
me sau dificultifi in ceea ce privegte punctualitatea? Ce amintiri si aso-
cieri din copildrie, adolescenfd sau de mai tArziu facefi cu aceasti
capacitate actuald?
Conflictul fundamental nu va fi privit drept conflict iundamentai ai
intregii personalitifi, ci ca un conflict al pacientului in cAmpul unei ca-
pacitifi actuale critice sau al unui mediu al capacitdlii principaie. Ast-
fei se preintAmpi-nh de la biin inceput o gregeali des intAlniti, respec-
tir.'posibiiitatea de a extinde confiictul fundamentai asupra intregii
personalitifi. Personaiitateaeste mult prea complex5; chiar ;;i atunci
cAnd ai impresia ca ai i<ientificatconflictui principal al personalitilii.
ai descoperit de fapt, de regr-rid,numai ni;te structuri patoiogice, ce pot
fi catalogate drept conflici fundamental, ca o structurd a unei persona-
iitdfi conflictuale, nevrotice. Reddm conflictul fundamental furrelafie cu
factorii individuali impiicafi, care s-au dovedit a fi relevanfi pentru si-
tualia conflictuaii a pacientului. Prin aceastase ajr.rngeca pacientul sd
devini congtient de fondul atitudiniior sale, de agteptarile pi concepte-
ie comportamentale, invald sd le sesizeze in povegtile de r.'iald indivi-
duale gi sd le aduci in discufie ca pe nigte atitudini valoroase dob6ndi-

te istoric, ca pi cum ar putea si faci toate acestea numai cu calitdfi ale
personalitdfii,
Experienlele trecutului se contopesc cu tradiliile colective intr-un
concept debazd individual. Pot fi pe de o parte atitudini generale, in-
tr-o oarecare misur6 linia directoare a viefii, sau ele se pot limita la anu-
mite comportamente. Un exemplu pentru o asemenea mitologie este
afirmalia: ,,Ordinea este jumitatea vielii", enunfatd de un individ
aproape bolnav de ordine. ih acest concePt debazd se impletesc mul-
te fire gi ale altor atitudini sau conduite comportamentale. OdatX recu-
noscut factorul comun, procesul terapeutic poate decurge urmdrind un
scop precis. Conceptul fundamental redd ceea ce omul a salvat pentru
prezent drept chintesenfd a experienlelor sale de viald; acesta e pentru
el linie directoare gi scard de valori. Astfel de concepte principale pot
apdrea atAt nemijlocit, dar pot fi pi influenlate de anumifi scriitori pre-
ferafi, poefi sau direcfii artistice.
Terapeutul se orienteazi asupra domeniului care reprezinti pentru
pacient cea mai importantX apropiere de sine. De cele mai multe ori
este vorba de domeniul in care pacientul dd cel mai adesea grep 9i cX-
ruia ii acordd cea mai mare importanld. Tocmai de aceea,adevdrata lui
relevanfd pentru situalia conflictuald ivitd nu poate fi stabiliti de la in-
ceput. Mai mult, poate servi drept treaptd pentru alte legdturi care joa-
cd un rol mai pufin important in viala pacientului sau in dinamica con-
flictului. in cazul clnei. Ute S., plecdm mai intAi de la conflicte legate de
punctualitate gi ordine, ajung6nd apoi la potenfiale conflicte, precum:
politege, sinceritate, timp, contact gi fidelitate. Dna. Ute S. i9i aminteg-
ie o seamd de intAmpldri strAns legate de prezentarea actuald a proble-
maticii punctualitdfii gi dintre care unele sunt redate in continuare.
Situaliilegatedepunctualitate in cazuldnei.Ute S.
,,Punctualitateareprezintd pentru mine increderegi ordine totodatS.Pe
vremea cAnderam copil, la noi ir casi domnea i-ntotdeaunapuncfualitatea'
Cdnd mama plecala cumpirituri sau aveacevade rezolvat,spuneaintot-
deaunacAndseintoarce,iar eu puteamaveaincrederecd ceeace sPuneaera
adevirat. $i reciprocaera valabild. $i mama mea se putea baza intotdeauna
pe mine. O datd,cAnderam pufin mai mare 9i aveamun prietensecret,nu
am venit la timp acasd.Sefdcusedeja intuneric, iar mama 9i tata incepuserd
sd-gifacdgriji, agacd au chematpolifia. CAnd m-am intors,acasddomneao
atmosferdfoarteincordatd,iar eu eram siguri ci anunfaseripolitia. Multd
vreme nu mi-a iegit din minte aceastdintAmplare.$i la ;coald am fost intot-
deaturapunctuald,mai degrabdveneammai devreme,dar niciodatdprea tAr-
ziu. La intAlniriveneamintotdeaunapreadevreme.$i eram mereudezami-
giti cAnd celdlalt intirzia. Cu soful meu m-am imprietenit incd de foarte de-
vreme, iar el venea intotdeauna tdrziu. Degi gtia cd eu sunt acasd ;i il agtept.
Mai tArziu, cAnd am inceput sd lucrez, plecam atAt de devreme, incAt
puteam si-l prind din urmd pe soful meu. EI igi lua intotdeauna timp gi nu
se uita la ceas. Eu trebuia sd md uit permanent la ceas. Seara mergeam in-
totdeauna la timp in pat ca si md pot trezi a doua zi dimineafa. Md trezeam
la 6, dar de cele mai multe ori nu mai era nevoie si aptept sd sune ceasul,
md trezeam gi fdri. Iar apoi md invdrteam aiurea pentru cd aveam prea mult
timp. Chiar gi in pauza de masd, cdci aveam o jumitate de ori, mi uitam
permanent la ceas atAta timp c6t mincam in cantind.
Cdnd am terminat cu studiul, mi-am fdcut un plan. La 4 ar fi trebuit si
terrnin cu munca. Asta se intdmpla insd abia de cinci ori pe lund. Md im-
bolndvea faptul ci nu puteam sd-mi respect planul. Astdzi mi se intdmpli
l a f e l c u p u n c t u a l i t a t e a l,u c r e z i n t o t d e a u n ad u p a c e a s .i m i s t a b i l e s co o r b
p6nd la care trebuie si rezolv ceva anume pi sunt foarte tristd dacd nu reu-
gesc.Chiar gi atunci cAnd se anunfi vizite eu sunt gata cu pregitirile mult
mai devreme decAt ar fi necesar. Sau cAnd cineva vrea sd-l scoati la plim-
bare pe unul dintre copiii mei md gribesc astfel incAt copilul sd fie gata la
fix. Atunci c6nd mergem in viziti gi ne-am anuntat spre exemplu pentru
ora 4, mi gribesc ca o nebund gi devin extrem de nervoasi daci ajungem
chiar ;;i cu cAteva secunde mai tArziu.
A; da orice ca soful meu sd vind zilnic acasd la timp, as renunla Ia niF-
te bani in plus pentru asta. Chiar gi c6nd spune astdzi mergem in orag, si
fifi gata Ia ora 3, eu sunt gata deja de la 2 gi jumdtate gi agtept. Dacd spune
astizi irebuie sd mdnAnc la 12, masa va fi cu siguranfd gata deja de la 12
fdrd un sfert, pi chiar dacd pentru asta trebuie sd mi spetesc incAt incep sa
tremur, trebuie sd fiu gata la timp. Nimic nu e mai ingrozitor pentru mine
decAt sa fiu nevolti sd agtept. in fiecare seari trebuie sd agtept pentru cd nu
;tiu niciodatd cAnd vine. Asta md innebunepte, fiecare secundd devine o
vepnicie, iar eu sunt atdt de tristd pi de singuri (...) imi vhrs nervii asupra
copiilor atunci c6nd soful meu mi lasd sd agtept. 9tiu c; nu e in reguld dar
nu pot face nimic si repar asta."
in completarea sau in locul punctualitdtii, ar putea fi tematizate pi

alte confinuturi implicate in conflicte. Din punct de vedere terapeutic,
acest procedeu prezintd avantaie considerabile:
Prin tematizarea unui domeniu putem provoca o regresie rdspdndi-
td asupra celorlalte confinuturi individuale. In acest fel, putem prein-
tdmpina o regresie generald a personalitdfii, periculoase in cazul pa-
cienfilor labili.
Totodatd, problematica exagerdrii este dezamorsatd. in cazul proce-
deelor orientate spre confinut sau etapizate, exagerarea este intr-o oa-
recare mdsurd fraclionatS astfel incat problematica pacient-terapeut nu

se mai inundd asemeni maselor de api ce inundi digul.
Drept conilict principal sunt considerate a fi nu numai intAmpliri-
le unor faze critice ale copiidriei, ci, mai mult, toate intAmpl;rile care
au contribuit la crearea fundalului pentru conflictul actual. Pacientui
aflX cd acest comportament problematic al iui se bazeazd pe un intreg
lanf de procese de invdfare, are deci propria lui tradifie. Daci povestea
dezvoltirii conflictului este iimitati, pacientul nu il va mai percepe in
aceeagimdsurl ca periculos 9i striin.
in strAnsd iegdturd cu aceastddiferenfiere se afli o descdrcareemo-
fionala: Problema poate fi discutatd la obiect. Pe fundal se afla traditia
individuali, cirept tradilie a capacitdfilor actuale, a mediilor, a conceP-
telor gi netrfelegerilor, precum gi tradifia personalitdlii in situalia ei is-
torico-sociali. Astfel legdtura dintre situafia conflictuali actuali pi con-
difiile aparifiei ei devine transparentd, atdt de vii se afld in amintirea
pacientului.
Prin acest proces fracfionat se creeazd asocieri gi sunt scoasela ivea-
li amintiri ce ocupau p6n5 atunci un ioc marginal in viafa pacientuiui,
amintiri refulate gi la care nu mai avea acces.Are loc astfei un fel de re-
strucfurare prin care sunt aduse in lumina congtientului intAmpldri, ati-
tudini sau valori ce stituserd pAnd atunci multi vreme in umbri, din
cauza orienthrii nevrotice a paci.entului. Pacientul invafi sd-gi mane-
vreze propriul trecut pi sd-gi proiecteze in viitor acest trecut ciudat, ca
o o g l i n d Aa p r e z e n t u l u i .
Conflictul fundamental al partenerului
Pe lAnga conflictul fundamental ai pacientuiui, poate fi implicat pi

un conflict fundamental, special, al partenerului. Comportamentul par-
tenerului nu va fi privit doar ca pe un dat faptic, ci analizat pe baza
fundaiurilor sale. Se cautd expiicafii plauzibile pentru comportamen-
tul siu. Astfei se relativizeazi neinlelegeriie iscate, ce au la bazd inter-
pretiri eronate in sensul identificirii, proiectirii sau generalizirii:
De ce se comportX aga partenerui meu? Ca si-mi araie cd nu mai
valorez nimic pentru el? Ci nu mi mai iubegte? CA are pe altcineva
mai bun ca mine? Vrea si scape de mine? Ca si-pi arate incapacita-
tea de a iubi? Incuitura? Incapacitatea de a se transpune in locui
meu? etc.
Drept argumentare pentru comportamentul nepunctual al sofului
sdu, dna. Ute S. noteazi: ,,Vrea sd scape de mine, vrea sd mi innebu-
neasci." tn baza acestei idei, un alt coleg terapeut care o tratase i9i ex-
primase suspiciunea unei ,,manii a persecufiei".
Soful pacientei a fost adus gi el la cea de-a gaptea gedinld de terapie.

Pacienta nu a fost prezentX la aceasti ;edin1n. Soful a intrat agresiv in
sala de terapie, resping6nd de la bun inceput orice incercare terapeuti-
cd posibild.
Solr/:,,Nu ptiu de ce trebuiesd fiu eu aici.Am o sluibd.Ce am eu de-a

facecu depresiilesofiei mele?Mi se pare o prostie.Dacd ar incercamdcar
pulin sd-giaduneputerile, totul ar mergebine."
Ternpeutul:,,Suntefide pirere ci nu aveli nici o legdturdcu depresiile
solieidvs.?"
So/ul:,,Normaici nul"
Terapeutul:,,A9 vrea sd vd spun o scurti istorioard:"
! i lpeE r ! 1 t e
R e s p o n s a b i l i t El m
, , N um a is u p o r tO. b l i g a l i ial es t e as u n t a s e m e n i m u n ! ipl oerc a r en u - im a ip o t

clintjdin loc.Diminealadevreme trebuies; te trezesc. sdfaccuratincas5,si curi!
covoarele, sd am griji de copii, sd fac cumpirEturile djn bazar,searasi-!i pregEtesc
o r e z upl r e f e r aita, r n o a p t e sa dt e r i s f d 1 .A" ; a ' i iv o r b e ian t r ' - oz i o f e m e i es o l u l uei i .
Muscinddintr-uncopande pui,solulzise:,,Ces-aint€mplat? Toatefemeilefacceea
c ef a c ti u . B al at i n ee c h j a rf o a r t eb i n e i.n t i m p c ee u a m t o a t dr i s p u n d e r etau, s t a i
a c a s t,., A h "s, u s p j nfee m e j a,., D a cabi p L l t e sa; m d a j u l im d c a rp u ! i n . "i n t r - u nm o -
m e n td ec u r a jb, i r b a t u l f d cuur m ; t o a r epdr o p u n e rI€n:t i m p c es o i i av ar d m a n er e s -
p u n z i t o a rdee t o t c es e i n t d m p lian c a s i ,e l v ap r e l u as a r c i n i ldei n a f a r ae i .A c e a s t i
impdrtirea sarcjnilor avudreptrezultato foartebuni inlelegere intre soli,pentru
m u l t : v r e m ei.n t r - o z i ,d u p t c u m p d r 5 t u s
r i o
, l u s
l ea f l ac u p r i e t e niini t r - oc a f e n e a ,
f u r n i n dm u l l u m i td i n t r - op i p i . U n v e c i ni n t r i f u l g e r ; is t r i g ba g i t a t,:, V i n or e p e d e ,
c a s at a a r d e "B . i r b a i uil; i s c o a spei p ad i ng u r i ; i g r d ic u o n e m a i p o m e n int ie p E s a -
i e i ec, i c i e ae s t er e s p o n s a bdi ledt o t c es e i n t 6 m p l d
r e :, , - i id r i g u ; ; i s p u n e -si o ! i em
i n c a s 5E. ur i s p u n dd o a r d ec ee i n a f a r ae i " .( P o v e s tpee r s a n i )
Solul:,,Comic,comic.N-am mai auzit povegticiec grimadd de vreme.

O si vi spun ceva:Am at6teape cap pi trebuiesi rezolv atAtea,incAtnu
mai arn timp de nimic altceva.in cafenelenu stau in nici un caz'insi intr-cr
privinfi avefi dreptate.La noi chiar arde casa.Eu md pregitescintotdeau-
na inainte sd vin acasd,iar sofia mea md credeun ursuz."
Cu asta s-a spart gheafa. El, prototipul omului de o!el, a recunoscut cd

boala sotiei ii cauza gi lui greutdfi. $au pus astfel bazele unui nou dialog,
in care el trebuia sd preia rolul pacientului gi sd-gi inteleagi problema.
Dupd ce gi-a exprimat pdrerea cu privire la problema lui, omui a
addugat domeniile ,,punctualitate" gi ,,ordine". A insistat asupra fap-
atAt de tArziu acasd' Pentru el a

tului cX de altfel nici nu vrea sd ajungi
devenit o adevdratd probleml faptul ci nu gtie exact cAnd poate ajun-
ge acasi:
de a;a naturd' incAt ii spun sofiei mele

,,intre timp lucrurile au devenit
a nu mai vedea dezamdgirea din
cd ajung mai devreme acasd cloar pentru
Solia mea mi intreabd con-
ochii ei. Md simt cu adevdrat pus sub presiune'
ii spun o ord' pe care nu o pot
tinuu: cAnd vii? pi pentru a nu o dezamdgi'
nimic la miiloc'"
respecta decAt atunci cAnd nu intervine
la conflictul debazd'el a relatat: admir pe mama mea' c6t
Cu privire "O
uneori acest lucru m-a cilcat pe
de perfect igi conduce gospoddria' Desigw
mici' ne inarma pe toli cu cArpe de
nervi destul de rdu' altt'cl cAnd eram
daci am gters praful cum trebuie' Dar'
gters praful ;;i apoi venea pi verifica
chiardacduneorrmdeschivamdelaaceastdactivitate,trebuiesirecunosc
dacd in apartament stau
ci avea dreptate: praful este un lucru ingrozitor' 9i
nu te polr simfi bine acolo.(" ') Une-
toate claie peste gramadd, pur 9i simpiu
mele' legat de punctualitate' De-
ori nu pot infelege acest fanatism al so;iei
dar anumitor lucruri trebuie sd le
sigur, punctualitatea este importanti'
mea era o nePunctuali cronici'
acorzi mai mult timp ("') Defapt, mama
incAt ajungea la nu gtiu ce
intotdeauna gds"u ."',u de ficuiin gospoddrie'
moment' Uneori era chiar penibil'
festivitili in cel mai bun caz in ultimul
de exemplu la teatru nu mai eram lisafi
pentru cd ajungeam prea tdrziu 9i
cd ne ficeam pufine planuri impreuna'
sd intrdm. Consecrn;a a fost
Tatdlmeus-aimpScatdestuldebinecuaceastdchestiune.Lagcoaldajun.
de asta' Un minut prea devre-
geam tr ultimul minut 9i eram foarte mAndru
minut prea tdrziu' Ceea ce nu
ire e pAnd la urmd la fel de nepunctual ca un
o jumdtate de ori la cinema'
imi piace este sd ii a9tept p" u^l[ii, de exe^mplu
cAnd in cele din urmd vine tre-
inainte si inceapd fii*t't, tutt la gard' pAnd
asta' ajungeam mereu in ultimul mo-
nul. Pentru ca nu Puteam sd suport
din tren numai luminile din spate' Nu pot
ment, gi nu rareon mai vedeam
sdsuportnicicAndsofiameaegatacucAtevaoreinainte.Amincercatdeja
sdodezobignurescdeaceasthmanieapunctualitdfiiPecareoare'piuneori
agtepte' Dar nici acest lucru nu a
intArziam acasd rntenfionat, lds6nd-t-rsd
Mi se pare atdt de restric-
avut vreun efect (.") Uneori chiar md enerveazd'
in cele din urmd pi repropuri pen-
tiv sd fiu acasi la minut 9i sX mai incasez
de trai al familiei""'
tru cd doresc sd ridic prin munca mea nivelui
din expunerile sofului'

Aceste enunfuri constituie numai fragmente
de concepte cu o probabilitate
Din ele reiese cd et f oseda o serie ^car:'
apropiatd de certituiine, trebuiau sd ducd li neinfelegeri 9i conflicte cu
terapieiulterioare.Aceas-
;5;;5;;;1" p*i"r,,"i, puiand deveni obiectal
ilarificarea propriilor
ti investigaruu.* .u lcop, moi mult chiar decdt
297
Cele cinci etape ale terapiei analitico-diferenfiale
dispozifii conflictuale, deslupirea neinlelegerilor 9i a dificultetilor de in-

teracgiune propriu-zise. ingelegereu motivelor partenerului este discu-
tatd pe larf in^dialogul cu pacientul. Scopul este acela de a cerceta le-
g;turile crl privire la relagla avutd cu realitatea, adesea considerate
iiregti, existente intre comportament 9i motiv in percepfia pacientului'
gi de a elimina fixafiile'
Aspecte terapeutice in etapa inventarierii
Accentul este pus aici mai putemic pe treapta deggebirli pacientul

trebuind insi si fi" *"tu., conptient de atapamentul fafd de terapeut.
pacientul este introdus i:r utilizarea IAD-ului, pe care il aplicd la alege-
re propriei persoane/ partenerului sdu de conflict, persoanelor de refe-
rnja din copilSrie gi trecutului sdu personal. Sarcina gedinfei terapeu-
tice consti in special in clarificarei trecutului invdfat, cu_privire Ia
fiecare capacitaie actuald 9i mediu in parte, precum-gi inlelegerea de
jnterme-
cdtre pacibnt a fundalului conceptelor 9i neinfelegerilor. Prin
diul ciarificirii oferite de IAD-ulpartenerului, pot fi obfinute informa-
legate de neinfelegerile (identificare, proiecfie, generalizare) cu ca-
fii
iacte"r simptomaiic.-in acest stadiu, esie vorba inainte de toate de
atitudinile implicate i-n conflict.
Atitudinile care in general ii par pacientului de neschimbat pi lega-
te direct de structura piopriei sale personalitdfi sunt relativizate :u pl-
vire la premisele lor de iparilie gi dezvoltare ir viala pacientului. Pe
lAngd procesul de congtientizare, de completare a spafiilor goale de
*"iloii" pi de retrdire a propriei istorii de dezvoltare, este introdus un
alt proces: prin analizaiea premiselor atitudinilor 9i conduitelor de
comportament conflictuale, generatoare de tensiuni, pacientul poate
dispune de ele in mod sporii; el invali cd conflictul s5u este influen-
gabil, exact la fel cum a fost construit in decursul istoriei sale de viafi.
Aceastd etapd constituie astfel o premisi esenfiald,pentru.terapia ul-
terioard, avdnd ca scop de invilare congtientizarea domeniilor de com-
portament (conflict actual: prezent) ca fiind condifionate biografic (con-
ilict de bazS: trecut) pi modificabile (viitor). cercetarea trecutului nu
constituie deci un scop in sine. Ea se orienteazi mai degraba dupd si-
tualia conflictuald actuali'
o dati cu inventarierea sunt structurate trisiturile evaluate de cd-
tre pacient sau de partenerul acestuia ca fiind pozitive sau negative.
Diferenlierea stabiiiti de cdtre terapeut in primul interviu, inainte de
toate din motive diagnostice, este reprodusd de cdtre pacient 9i apro-
fundatd in dialogul terapeutic prin implicarea conflictului de bazi spe-
cific. in aceastXetapi, centrul de greutate al tratamentului cade pe ex-
tinderea capacitdfii de deosebire (cognitiv) 9i pe crearea unei rezonan-

fe emofionale suficiente a acestor deosebiri (afectiv).
Autoaiutor in etapa inventarierii
Transcriefi-vd observaliile in inventarul analitico-diferenfial (IAD).

Notali capacitifile conturate pozitiv cu (+) gi pe cele conturate negativ
cu (-). Inventarul va fi inteligibil pentru dumneavoastri abia atunci
cAnd vefi oferi pentru fiecare capacitate actuald in parte informafii ie-
gate de unde, c6nd, cAt de des gi fafi de cine apare respectivul compor-
tament. Compietali, Ia fel ca pentru partener, un IAD pi pentru dum-
neavoastri ingivd: Evaluafi-vd propriile capacitXfi actuale! Descoperili
capacitilile actuale cu potenfial conflictual; pe de o parte pentru par-
teneq,pe cealalti parte pentru propria persoani, pi comparati cele doui
profiluri ale capacitdlilor actuale.
Capacitdliactualesi mijloacecentrale:dreptate, ircredere, capacitdlile
actuale implicate, ratiune, tradifie, fantezie.
Atenlie la neinfelegerile;proiecfie, identificare, generalizare, relativi-
tatea valorilor, dreptate-iubire.
Mituri gi concepte:,,Poruncile impdrfite" (p. 290);,,IJmbre pe cadra-
nul solar" (p. 5i); ,,Responsabilit;tileimpdrfite" (p.295).
Etapa3: incurajareasituativi
La nivelul incurajdrii situative, pacientul va deveni in mod nemijlo-
cit terapeut al mediului sdu, in speciai al partenerului de conflict. Ast-
fel, gi aceastdprocedurd se va centra tot pe pacient. Situafia psihotera-
peutici dobAndegte in acest fel sarcinile ei speciaie. Ele constau in primul
r6nd in a dezvolta impreuni cu pacientul baza incurajdrii situatit'e ti in
a descoperi perechea de capacitifi actuale. Cuprinsul incurajdrii situa-
five se referd atAt la capacitdfile actuale, cAt gi la mediile capacitatilor de
bazd. Fiecare om posedd un numdr de trdsdturi pozitive, care de obicei
nu sunt recunoscute, deoarece sunt considerate ca fiind de la sine in!e-
lese sau pentru cd ne temem ci recunoapterea privlrd aceste trdsdturi
ce ar putea sd dea la o parte raportul de putere, ar putea sd le direclio-
neze pe celelalte in mod eronat spre aroganfi pi sd cauzeze daune. Pu-
tem incepe prin a-l ir-rcuraja pe celdlalt, i-r loc sd il criticdm, cAnd dupi
pirerea noastrd a fdcut ceva bine gi corect. Nu ajunge si concluzionezi
in general ,,Egti un om drdgu!" sau ,,Teiubesc", ,,Ai ochi frumopi". Ast-
fel de constatiri nu au in principiu nici o bazd concretd. Mai degrabd
trebuie intdrit comportamentul concret. Incurajarea trebuie sd se refere
direct la situafia respectivd, (a) din punctul de vedere al confinutului,

(b) imediat gi (c) imediat dupa comportamentul pozitiv.
Donmntr UteS.spune:,,So!ulmeu nu indrdznegte si zici cevabun.CAnd

in sfArpitipi facecuraj,acestiucru se intAmpldduph cAtevaziie. pi atunci
nu mai am cum sdil laud,deoarece nu mai ptiu delocdesprece eravorba."
Mai intAi, incurajarea va urma ca ,,amplificare" a fiecirui semn de

conduitd pozitivi, mai t6rziu numai la a doua, a treia sau a patra oara,
in ceie din urmi la intervale neregulate. Poate fi verbali, deci pnn rn-
termediul Limbii, sau nonverbald, prin expresie, mirnicd gi prin alte sem-
nale nonverbale rezultante. Un exemplu de incurajare verbali este:
, , C r e d c e e s t en e m a i p o m e n i t c i a i r e u g i t , i n c i u d a m u n c i i t a l e , s a f i i
pr.rnctual". lncurajarea lronverbali este adresatXpe altd cale parteneru-
lui: dafr din cap, zlmbil| ii strAngefi mana, punefi m6na pe umirul sdu,
il imbrdligafi. Toate acestetipuri de comportament pot conline o expre-
sie foarte puternicd de incurajare. Dar gi aici este de hotdrAt ce form;
de incurajare ar trebui adresatd cui. Astfel de decizii nu pot fi aplicate
in general. Astfel, in cercuriie culturale din Vest nu este ceva obignuit
sd ifi imbrdfigezi pirinfii dupa pubertate.
Totupi, acest gest poate funcfiona ca un mijloc-minune. Ca linie di-
rectoare, poate fi explicat la care din mediile capacitdfii de cunoagtere
reactioneazd cel mai bine partenerul. Formele incurajdrii verbale sau
nonverbale sunt discutate amdnunfit in situafia terapeuticd gi pot fi
exersate in trisiturile lor de bazd.
Procesul ,,incurajdrii" nu este pus rareori in pericol, difuz, de netre-
cut cu vederea gi ineficient pentru cursul ulterior. Un plan de incuraja-
re poate ajuta ia evitarea unei astfel de dezvoltiri. Observafiile din IAD
servescdrept fundament in acest caz. Prezentdm demersul concret prin
intermediul exempluiui doamnei Ute S.
Constatirile evaluirilor extreme
Irentru incurajarea situativd, pacienfui igi noteazi trei caracterisiici

pozitive ;i negative extreme ale lAD-uiui personai, clasificate dupa gra-
dui intensitdlii ioa 9i le pune fafd in fafa:
Pozitir' (+) Negativ (-)
1 .^,.--r,.-t:r^!^^
1. contactul
2. politeica 2. incredcrca/speranfa
3. dreptatea 3. r;ibdarea/timpul
EualudrileextrentedhLIAD-uL pacientet
O comparafie corespunzdtoarerezulti pentru IAD-ul partenerului

de conflict:
Pozitiv (+) Negativ (-)
1. ordine 1. punctualitate
2. hirnicie / performan;d 2. dreptate
3. contact 3. timp
Eualudrile extreme din IAD-ul sotului
Perechea de capacitifi actuale
S-a dovedit a fi neavantajos si abordim simultan toate tipurile de

comportament evaluate ca fiind extrem de pozitive gi negative. Prin-
tr-o astfel de metodd, persoana de referinfd devine nesigurd, iar efec-
ful de invilare al partenerului este ingreunat. Ca urmare, se recoman-
dd ca intr-un act de incurajare situativd a partenerului, din gaseevaludri
extreme ale IAD-ului sdu sd se aleagd perechea de pozitiv-negativ a ca-
pacitifilor formate, care apar in baza importanfei actuale ca fiind cele
mai importante. Pentru doamna S., acestea erau la acea vreme pere-
chea:,,ordine" (+) -,,punctualitate"(-).
Capacitateacorespondenti
Potenlialului de conflict creat de partener ii corespunde un poten-

fial corespondent la pacient. Soful doamnei Ute S. era nepunctual.
Aceastd impresie pornea de la fundalul premisei de punctualitate a
doamnei S., dificultdfii ei de a realoca timpul planificat, de a agtepta
rdbddtoare gi de a avea ea insdgi griji de contactele sociale ca altema-
tivi la agteptare.Doamna S. a considerat impirfirea timpului ca dome-
niul cel mai apropiat nepunctualitilii sogului ei:
,,Micar sd fi putut facecevacu aceltimp in caresolul md lasdsd agtept.

Nu mi gindesc atunci la nirnic altcevadecAtla agteptare."
Capacitatea actuali .timp" a fost astfel aleasd drept capacitate co-

respondentd. Pacienta trebuia sd irrcerce, impreuni cu incurajarea si-
tuativi, sd gdseasci alternative pentru divizarea timpului. S-a ajuns la
urmitoarea descriere, pe care pacienta a notat-o pe un plan:
Partener Ordine (+++),rPunctualitate (- - -)

Perechea de capacitifi actuale
Pacienti Timp (+ -)
Capacitate corespondenti
In anumite cfucumstante nu tebuie adoptatd calea legati de capaci-

tatea corespondente care a sensibilizat pacientul. In acest caz este ne-
cesar ca tipurile de comportament pozitive sd fie iretdrite direct.
Spredeosebirede terapia comportamentald,aici nu se pune accentul pe eli-
minareacomportamentuluicritic, ci mai degrabdpe schinfuareamodelului de
clmunicare, a premiseiincrederii intre parteneri pi pe schiffibareapercepliei
din parteapacientului.
Ca directivd este valabil: lucrurile pozitive vor fi confirmate imediat
gi direct; in acest paragraf nu se vorbegte dsspre ceea ce este negativ (in
loc de a face acest lucru, ele vor fi notate). Intr-un mod similar pot fi te-
matizate gi prelucrate una dupd alta alte capacitdfi.
Practica incurajirii situative
intr-un interval cuprins intre cei pufin trei zile gi cel mult o sdpti-
mAni este incurajat comportamentul pozitiv al pacientului, de care
acesta dd dovadd in ceea ce privegte perechea de capacitdfi actuale.
Ceea ce in ochii pacientului apare ca un comportament negativ al par-
tenerului nu este criticat, ci mai int6i ignorat fafd de partener. Aceastd
abordare fintegte mai sus de dezvoltarea doritd a unui nou comporta-
ment. Jintegte la o schimbare de atitudine din partea pacientului gi a
partenerului sdu, ce poate si se simtd imediat acceptat intr-un dome-
niu care inainte era de la sine acceptat. Aceasti procedurd se opune pro-
cedurii convenfionale. kr mod normal, sunt incurajate domeniile in care
un partener se comporti deja critic. Astfel este incurajat partenerul, care
mai inainte enerva prin dezordine, sd facd curat pe masa de scris. Prin
aceastdlaudi este atrasd atenfia partenerului, ardtAndu-i-se ci poate fi
pi pldcut cAnd face ordine: el este incurajat gi coreleazd in cele din urmi
comportamentul siu privind ordinea - mai intdi doar prin ordinea de
pe masa de scris - cu un sentiment pozitiv. Aceastd formi de incura-
jare s-a dovedit a fi foarte eficientd, ata cum arati teoria invitirii.
Din multitudinea de capacit5fiale unui om, relativ pufine srurt ,,cri-
tice". Din aceastdcauzd se spune cd ar exista pufine cii de incurajare.
Relalia cu partenerul are astfel de suferit, fiind dependentd printre al-
tele de astfel de incurajdri. Mai mult decdt atAt, noi nu proceddm co-
rect fa!5 de partener in astfel de cazuri: considerim trdsdturile sale po-
zitive ca fiind firegti 9i de obicei fird a mai merita si fie amintite. To-
tu;i: ceea cc este pentru noi important este pi pentru partener. Din acest
motir.',incurajarea situativi nu se referi doar la comportamentul critic,
ci ;i in mod pozitiv la comportamentul firesc. Pare r-rnparadox sd in-
curajezi un om cu care ai probleme. Doamna Ute S. a exprimat foarie
ciar acesi iucru:
,,Trebuiesi fiu nebuni si imi mai gi incurajezsoful.in prinrul rand cd

abiadacdil mai vdd ;;i in ai doilearAnd a;a ii trebuie,sd ii scotochii cr, gre-
gelilepe carele iace."
Pacienta a refuzat pur gi simplu in aceastAfazd.a terapiei sd obser-

ve trisdturile pozitive ale sofului sau, mai mult, si ii incurajeze.I-am
atras atenlia pacientei asupra urmitoarei pove;;ti:
C i o a r sai p i u n u i
i n p a r c upl a l a t u l uc: ,c i o a : 5s - al i s a td i nz b o rp e u n ad i n c r e n g i l.e1 p upi o r t c -

c a l .P ei a r b ai n g r r ; i t b s c f S l e au r p i u r . .C j o a r a c r o n c b n i ,t ,: C u md ei i e s i ep e r m i s
u n e ra s t r edl e p b s S rc:j u d a t es i s ep l i n r b ep r i na c e s pt a r t ?P E s e s taes ad e a r o g a n t ,
d e p a r c ie l a r f i s u l t a n uiln p e r s o a n;di t o t u ; i a r en i ; t e p i c i o a r e a t 6 td e u r 3 t e !. i
^ ^ - - i , | -> O\ U , L. q^ .drl uhd .> .L tl , U, Url dr i --: rLt Ur , i i U d > I J U,T-Lfd- lnl l il l-uiu^d d
L O
a t 5
o
U a
O ) s
t l t
g f
l ec
Ul e LcUul Vl Ool a
C C .r i s. j t 6 -
. ,e
VgrrdJUI
. d s t ec o a c iian u r m al u i d e p a r c ba r f i v u l p e . "C i o a r a f b c u to p a u z E; i a t E c u ta l -
t e p t i n d .P i u n u in u a s p u sn i m r cc e v at i m p ,a p c ia i n c e p u si i z 6 m b e a s ct ri i s t :
, , C r ecdi v o r b e l tea l en u c o r e s p u nrcei a i i t ; l i iC . e e ac ea i s p u sr i u d e s p r em i n es u n t
n e i n ! e i e g eS rip . u ic i s u n ta r o g a npt e n i r uc t i m i ! i n c a p u ls u s ,a s t f eiln c i t p e n e -
l e m e l ed e p e u m e r is ep r d f u i e s c ;9i 6 t u lm e us ec j e f o r m e a iznEt r - ob d r b i ed u b l i .
in realitatn e u m a ia r o g a nnt u s u n t .i m i c u n o s cp i r f i l e u r d t e ; i ; t i u c i p i c i o a r e l e
i'nele s u n ia n o s t e; 1c u t a t eT. o c m aai s t ai m i p r o v c a cai ; a m u l t eg r i j i i,n c 6 t i m il i n
c a p url i d i c api e n t r ua n u - m iv e d e ap i c r o a r eul er d t eA. ii n c u r c aat s t ac u a r o g a n i a .
i n s i t t , i : ' n l v e zdi o a rl u c r u r i l eu r 5 t e C . i n c v i n ev o r b ad e a v a n t a j e sifrr-rmuselea
m e a ,i n c h j z oi c h i i .N u a i o b s e r v aptl n l a c u m ?C e e ac et u c o n s i d e ruir a t ,o a n r e n r i
a d m i r dl a m j n e . "{ d u p EP .E t e s s a m i ) .
in cea de-a opta pedinli, pacienta a mdrturisit cd ii este greu si i;i

incurajeze soful sau si il laude, clegiar vrea se facd acest lucru cu mare
plicere:
,,"itnieste ugatle greu!"

,,Cumva md impiedic chiai in cuvinteierneie.Am obsen'at.:amin: ::
irni estereiaiiv greu sd incuraiezsi si iauci;mai alescAndimi propun asia,
am retineri uriape.Am inceicatsd imi iaucisofui. Esiefoarteharnic pi ordri-
nat. in ultima sdptimdnd am reugit sd ii fac cAteva complimente. Trebuie sd

mdrturisesc cd inclin sd scot in evidenfd ceea ce este negativ ;;i sa imi relin
incurajdrile."
in reducerea acestui impediment, a fost tematizat conflictul de bazd

sub aspectul laudei pi al mustririi:
,,Sunt tlependentdde laude!"

,,CAnd eram copil, mama md liuda destul de rar. insi de fafd cu strdi-
nii se ardta incAntatd de mine; povestea cit de silitoare sunt la gcoali gi ce
aitceva mai fdceam. Fati de mine nu scotea in eviden!5 decAt lucrurile ne-
gative. Odatd chiar a spus: ,,Nu te-ag accepta in dar nici daci ai avea aur
pe tine. Insi o sd ifi primegfi sigur pedeapsa." Asta m-a rdnit riu. Mereu mi
le didea de exemplu pe prietenele mele (ele sunt mai deschise ia minte, mai
prietenoase,mai ordonate decAt mine etc.).Suna mereu ca ;i cunt nu aF avea
cum sd rdzbesc singurd in viafd ;i ire lume. O paraleli penbru acest lucru gi-
sesc in evaluarea sotului meu. De fatd cu alfii arnintesc mereu numai pir-
lile bune, de fafd cu el nu il laud, ci aduc in disculie doar chestiunile nega-
tive. Deoarece cAnd eram copil am fost pufin idudatd, eram foarte
depenclenti de dovezile de recunoagtere gi de iubire primite. intotdeauna
(in special cAnd eram tAndrd) voiam sd fiu consideratd drdgufd de cdtre oa-
menii din jurul meu."
in urmitoarele doud Fedinfe, pacienta a mdrturisit ci ii este din ce in

ce mai ugor sd laude conduitele pozitive de comportament ale sotului.
,,Pot constata cd in ultimul timp mi-a crescut stima de sine gi nu mai

sunt at6t de dependenti ca inainte de pdrerea pi afecliunea celorlalfi. Am
invdlat ci dacd sunt drdgufi fald de mine ;;i de alfi oameni, afecfiunea se
intoarce automat inapoi."
Aici este clar cd treapta incurajdrii situative are ca premisi celelalte

doui trepte: cea a observarii,/distanfdrii gi cea a inventarierii. Pacien-
I'rI poate pe moment si incurajeze corespunzdtor ;i rezonabil, cAnd ytie
cX partenerul sdu dispune de capacitdli pozitive;i care -"unt aceste ca-
pacitdli pozitive, pe care el le poate recunoagte. Dacd putem sd incura-
ldm sau nu un partener, nu este intotdeauna decizia noastrd. Mult mai
multe se ascund in spatele felului gi metodei cum acceptdm comporta-
rnentui partenerului, gi ale exoerienleior prin care am invdfat cum sd
reactiondm la incurajiri gi la Cescurajiri. In aceastd conjuncturi se re-
gisegte o tradifie deosebitd de familie, care acordd o vaioare proprie
optimismuiui, pesimismului, respectiv incurajirii gi descurajdrii.
Programul pozitiv
Este aproape tipic pentru mulli oamenisd foloseasci concepte uni-

laterale in pe..ep;ia gievaluarea mediului lor. Pomesc de la negativ 9i
apoi eventual siot tacit in fafd partea pozitivd. in trdirea interioard,
aceasti posturh este acompaniatd de sentimentul cX un concept pesi-
mist ar t"du .r, exactitate realitatea. Astfel, ei ii acordd acestui concept
valoare de certitudine, in timp ce punctele de vedere optimiste ale al-
celeiagi sifuafii sunt confruntate sceptic, cu motivalia cx sunt o autode-
cepJiegiomincitrniaviefii.PelSngXacestlucru,vizirrneanegativdeste
o protecgie impotriva dezamdgiriloi gi gregelilor, in fafa cArora omul nu
se mai predd necondigionat, pentru cd a reugit sd le anticipeze..se pune
la cale o strategie a evitdrii egecurilor prin pesimism 9i neincredere, care
ci
este intr-o oarecare mdsuri egald cu tactica de a te sinucide pentru
te temi de moarte.
in etapa incurajdrii situative, noi incercim sd depdgim conceptul nega-
tiv al pacienfului gi sAii oferim interpretdri altemative pentru conflictul siu.
Eiincearci si vadd daci acesteas'nt sau nu potrivite pi acceptabi-
le pentru el. Va fi combdtutS astfel pe cale terapeutic5 o generalizare
Inter-
negativd, care pune toful in aceea9ioald, ficdndu-l sd pari urAt'
la. fel ca cea negativd, va face
p.Jtu."u potitiii a unui comportament,
ireptate unor aspecte ale reahtifii aflate mai mult sau mai pufin in prim
plan. Ca pi in urmXtoarea Poveste:
M u l a h uiln o r a s usl t r E i n
M u l a h u lu, n p r e d i c a t oi nr o r i e n t u lv e c h ia, r i t d c i tz i l ei n ; i r p r i nd e l e r ta j u n -
c a u n l u p i n b a z a r uul n u i o r a ; s t r i i n
9 6 n di n c e l ed i n u r m Si s t o v i t ; ii n f o m e t a t
i-a ntpustitintr-ocofetdriesi a inceput infuleceprtjituri cu miere.Cotetarul,
sa
c a r es et e m e ac 5 m u l a h uol s i i i g o l e a s cpSr d v a l i ai -,a c e r u tb a n i .M u l a h uil- a d a t
d e i n { e l e sc 5 n u m a i a v e an i c iu n b S n u ! ; i a c o n t i n u ast i m d n 6 n c em a i d e p a r t e
cu poftE.cofetarulnu puteatrececu vedereao astfelde necuvi'in!i. A pus mSna
pe o mdturEgicu coadaei a inceputsd1lloveascipe mulahpe spinare.Acestanu
d a i d e p a r t el a p r E j i t u r9i is p u n 6 n d,:, o a m e n idi i n o r a s u l
s - ad e r a n j a itn, f u l e c a n m
ista suntfoartestritori;i politico;i.Te silescprin loviturisd le mindnci delicate-
s e l e " (. P o v e s toer i e n t a l i )
Aceastx procedura corespunde in linii mari incurajdrii situative: in-

terpretirile negative existente se completeazd prin altele, pozitive'
serul psihologic: o dat6 cu inventarierea am inifiat un proces de

con'tientiare. Picientul cAgtigi discernimAnt in lanfurile comporta-
mentale considerate in mare parte firegti pAni atunci. Cel pufin din
punctul de vedere al insight-ului sdu a avut posibilitatea sd se distan-
pi sd
;eze de atitudinile conflictuale gi de modelele comportamentale
capete o anumitd detagare. Astfel, irnportanla perspectivei pure, inte-
lectuale trebuie evaluati cu atenfie.
Luria (1974), de exemplu, a constatat cd doar infelegerea in sine nu
are o importanli suficientd pentru o schimbare comportamentald, 9i
aceasta in sensul cuvintelor: ,,Spiritul are voinfd, dar camea este sla-
bd". Aceasti fua26,are insemndtate mai ales in psihoterapie, unde tre-
buie sX te desprinzi de obignuinfe.
Luria a descoperit in cercetdrile sale ci subieclii sdi dddeau sefiIne
de infelegere cand aceasti ir:rfelegereera Iegati de o comandd interioa-
rd. Putem s5 folosim aceastd situalie in domeniul incurajirii situative
terapeutice. Experienfele sugestive se dovedesc a fi aici ajutXtoare.
Pentru a explica acest lucru, voi apela la o experienli generald: cAnd
ne afldm in fafa unei experienfe grele, ne este indiferent cum reacfio-
neazd ceilalfi. Dacd cineva ne spune in aceastd situalie pe deplin con-
vins, nu doar aparent: ,,Vei reugi sX duci la bun sfArpit sarcina ta, o gtiu
sigur", atunci o si aibi un alt efect, decdt dacd Persoana ar spune: ,,Pofi
sf te strdduiegti cAt ai chef sd termini sarcina; dar indrdznesc sd md in-
doiesc cd vei gi reugi."
Vedem deci cX aceste enunfuri pot motiva ir-ranumite condigii 9i de-
motiva in altele. Ne folosim in mod corespunzitor de sugestie 9i de hip-
nozd. ln cadrul acestui tip de procedurd pot fi abordate anumite confi-
nuturi ale trdirilor emolionale ale pacientului. Este vorba aici mai ales
de alternative la conceptul de bazX devenit conflictual, care poate sd se
refere la intreg comportamentul siu la unele capacitdli actuale. Numirn
un astfel de concept altemativ ser psihologic.Serul psihologic este o pre-
scurtare formald a conceptelor de scop gi infeles, care sunt astfel aran-
jate incAt sd faci posibild o corectare a tipului comportamental conflic-
tual posedat gi sd mijloceasciûn impuls de voinfd, care faciliteazi o
schimbare comportamentald. tn tlmp ce trainingul autogen (conform
lui ].H. Schultz) gi hipnoza activd treptatd (conform lui Kretschmer 9i
lui Langen) folosesc termeni generali precum ,purai" ,,,incredere" 9i
,,i.ncredere in sine" ca formd intenfionata , inbaza inventarului analiti-
co-diferenfial poate fi ficuti o alegere individuald adecvatd unui cu-
prins specific conflictual - exprimat in capacitdfile actuale.
Pacientul, care in decursul terapiei de pAnd acum a fost sensibilizat
in legdturi cu deosebirile deficitare 9i care a fost deschis pentru confi-
nutul semnificativ individual al capacitdfilor individuale, poate fi abor-
dat aici pe cii specifice.Capacitdfile actuale se potrivesc drept confinu-
turi ale serului psihologic mai ales prin faptul cd sunt conturate drept
semnificafiile pe
,,cuvinte provocatoare" gi sunt in general inteligibile.
care le dob6ndesc in cazurile particuiare sunt discutate inainte impre-
uni cu pacientul.
Doamna s. se a;;tepta ca solul ei sd vind imediat, dacd nu chiar pi inain-

te de ora stabilitd gi o datd cu aceastdagteptare intra intr-o putemicd depen-
denli emofionali. Mai multe zile fdri sof sau un concql,liu fdrd familie ar fi
insemnat o incordare foarte mare, care ar fi suprasolicitat pacienta. Ea nu
indrdznea sd spere la perioade de timp mai mari'
De aceea, serul psihologic a sunat astfel:
Ser psihologic: invafd si deosebe9ti intre

agteptaregi speranfa
Alte exemple de ser Psihologic:

,,inaafd sd deosebepti{ntre ordine Vi rdbdare" (in dificultdfile educa}io-
nale care iau nagtere din dezordinea copilului 9i cerinfele accentuate de
ordine din partea mamei).
edu-
,,irutafdid deosebe,tiintre sigurantd Vi ?ncredere"(in dificultdlile
cafionale,
' de parteneriat gi sociale).
sd
,,inualdsd deosebegtiintreiubire gi dreptate" (la un pacient care vrea
se rdzbune pe infidelitatea soliei sale).
,,inaafd id deosebegtitntre moVtenit9i dobhndit" (o sofie care a renun-
inndscutx" a sofului)'
' la speranla de a corecta ,,nepunctualitatea
tat
,,iniata si deosebestiintre soirta conditionatd 7i ceapredetenninatd"Oa
o pacientd care nu putea trece peste moartea fiului siu)'
pe lAngd acesteieruri psihologice diferenfiatoare, mai existd 9i cele
de integrare:
,,iniayd sd integrezitrecutul, prezentulVi aiitorul" (la o pacientd in vAr-
std de 56 de ani iare, afldndu-se intr-o dispozifie debazd depresivd, a
incercat si retrdiascd momentele din tinerefe).
ca intenfie de comportament, serul psihologic irnpune o modifica-
re a propriiior .o.."pi" 9i susline facilitarea comportamentului alter-
nativ. Serul psihoiogic va fi prezentat ca formi sugestivd in completa-
rea procedurilor sugestive. S-au pdstrat trainingul autogen 9t
detensionarea progresiva cunoscutS din terapia comportamentali. se-
rul psihologic serJegte aici ca sugestie in completarea demersului de
autosugestie. serul psihologic nu este o comandd striin5 fiinfei uma-
ne, ci Jinterire a motivafiiior deja existente, indreptate cdtre un con-
cept comportamental pi atitudinal in cadrul psihoterapiei. Tehnica trai-
Cele cinci etape ale terapiei anaiitico-diferenfiale 307
ningurilor autogene a fost descrisd pe larg de j.H. Schultz {.1964);rr.e-

tode de proceduri ale ,,relaxdrii progresive"' de cXtrc Jacobson (1938);i
lAbipe (1972\.
Tiainingul de relaxare
Pentru analiza diferenfiala s-a menlinut o formi modificata a antre-

namentului de reiaxare prin autosugestie, in cadrull cdreia etapele lini;-
te - greutate - cildurd, inifial despirfite, au fost integrate in trainin-
gul autogen.
,,Suntefi a1ezatfoarte comod pe canapea. Brafele dvs. stau relaxate,
indoite pe iAnga dvs., picioarele,sunt relaxate gi degetele de la picroa-
re suni indreptate citre exterior. In aceastastare reiaxati, concentrafivi
asupra a ceea ce'*'i spun eu. CuvAntul are puterea de a se materializa.
Brafele pi picioarele dvs. cievin foarte reiaxate pi grele (de paseori).
Senzafia de greu devine din ce in ce mai intensd gi se rdspAndegtein tot
corpui. Corpui dvs, devine constant din ce ir ce mai bine irigat cu san-
ge, din cap p6ni in picioare, pAni in ceie mai mici celule ale pielii pi hrA-
nit cu substanle nutritive. Prin aceasti irigare tot corpul dvs. se relaxea-
zd. Crampele din corp se estompeazi treptat. Corpul dvs. este linigtit
acurn, greu, foarte pldcut incdlzi| o cdldurd care strdbate toatd fiinfa dvs.
gi pune stXpdnire pe fiecare celuli din corp. Lini;;te-greutate--ci1duri.
Orice tensiwre pi incordare dispar incetul cu incetul. Sunteli lin$tit gi re-
laxat. Fifi atent la senzafia de relaxare gi incercali sd atingefi ceeace sen-
zalia de relaxare aduce in-tot corpul dvs. In aceasti stare relaxati con-
centrafi-vX asupra irazei: Inrtaldsd deosebestiintre politelegi sinceritate.\H
gandifi la politelea pi la sinceritatea dvs. (pacientul std aproximativ 10
minute in aceasti stare).
Acum ascultali ce vi voi repeta. Vrem si intrerupem antrenamen-
tul. CAnd numir pAnd la pasesuntefi complet invigorat ;i treaz: la tinu
avefi forfi in picioare, vd rog si vi mipcali pufin. La doi, putere in bra-
fe, vd rog sd vi migcali pufin. La trei avefi forli atAt in mAini, cAt gi in
picioare. La patru ridicali mAna dreapti, mAna stAngi. Intindefi tare
ambele mAini pi picioare de trei ori. La cinci inspirafi adAnc, expirafi.
La sasedeschideti ochii, suntefi vioi pi treaz..."
La pacienfii care nu se pot reiaxa atAt de bine, se recomandd totusi
ceva aseminitor trainingului autogen; conform lui |.H. Schrritz, si se
inceapi cu exercifiul cie relaxare a mAiniior 9i picioareior.
Antrenamentui rie reiaxare poate fi pregatit cu ajutorul mdsurilor
terapeutice de respiralie (de ex. cie gaseori se inspird, se fine aerui fo:
piept, se expird,).Peniru sus,inerea efeciuiui sugestiv pot fi repetaie
uneie fraze (incet si ciar)" Serui osiirolcgir nu este folosit doar ir'. psi-
hoterapie, unde pacientul oricum invali mai intdi trainingul |acob-

son ori trainingul autogen, precum 9i aplicarea serului psihologic, ci
pacientul se folosegte de ele gi in intervalul dintre gedinfele terapeu-
lice. Am avut experienfe foarte bune inregistrAnd trainingul de rela-
xare pe o bandd, astfel incAt pacientul sd o poatd asculta acasd' Mu-
zica de fundal poate sx induci relaxarea la mulli pacienfi. Folosirea
serului psihologic ar trebui sd dureze o perioadi de timp determina-
td, pentru a evita pe de-o parte exagerdrile, pe de alta o saturafie tim-
purie.
Misuri suplimentare 9i alternative
a) Vizualizareaconflictului: pacientul trebuie sd igi imagineze o situa-

lie de conflict nelinigtitoare in ceea ce privegte capacitxfile actuale cri-
tice. in completarea acestei imagini, care Poate genera frica, serul psi-
hologic va fi pronunfat in goaptd. Dupd o recapitulare repetati se
observ5 de obicei o reducere a panicii. S-a dovedit a fi deosebit de avan-
tajoasd in aceastd procedurx construirea unei ierarhii a temerilor sub
observalia capacitdfilor actuale conflictuale. Temerile evocate prin vi-
zualizarea conflictuald orientati spre confinut pot fi demontate 9i in
sensul desensibilizdrii sistematice cu ajutorul,,relaxirii progresive"
(vezi: analiza diferenfiald pi terapia comportamentald). Acest training
s-a pdstrat in special la pacienlii depresivi 9i inhibafi.
b) lntenlia paradoxaldmodificatd: pacientul trebuie sd i9i imagineze un
conflict legat de capacitdfile actuale focale: ,,Sdsperim ci sogul meu md
lasi gi de data asta sd agtept"; ,,Md bucuri nepunctualitatea sofului
meu", ,,imi doresc ca soacra mea sd se amestece irr ordinea mea".
in situalia terapeuticd (terapia de grup gi individuald), aceastddo-
rinfi este exprimatd mai intAi in ,,limbaj interior", urmdnd apoi in goap-
td, apoi cu tonalitate normala pi in cele din urmi fipdnd. Astfel este atin-
sd, pe lAngi o posibili indepdrtare a agresivitdfii, 9i o implicare afectivi
snslit-,,rta,legatx de confinut. Aceastd metodd se recomandd mai ales la
prelucrarea rafionalizdrilor indepirtate de Eu.
c) Notifele:serul psihologic ii este oferit pacientului ca o notifd. Tie-
buie apelat la aceasti schemi c6nd se face referinfi la una din condui-
tele comportamentale conflictuale. Cand pacientul trebuie de exemplu
sa agtepte pe cineva, dar reacfioneazd foarte sensibil fali de punctuali-
tatea pasivd, scoate notiltt gi reactualizeazX serul psihologic. Situafia psi-
hoteripeuticd este astfel vizuahzatd, ceea ce conduce la o reducere a
paniciigi la un efect de invdfare asociativ: pacientul invafa sd inJelea-
gd situalia terapeutici ca situalie model gi sd o transmitd gi altor dome-
nii ale realititii.
d) P rogramareacomportamentald p ozitiad: p e b aza capacitdf ii dominan-

te respectiv corespondente se dezvoltd o formuli de intenfie construi-
ti dupd urmXtorul principiu: pacientul igi exprimd determinarea:
,,M-am decissd fiu un om liber. Aceastaestedecizia mea fermi. Nimeni

nu md poate abatede la scopul meu. Voi lucra in fiecarezi la acestlucru,
pAndimi voi atinge pe deplin scopul. Ce inseamndpentru mine libertatea?"
Aici intrd in joc formula individuald de intenfie, care se referi la o

capacitate corespondentd:
,,Voi invdla sd fac ceva activ ir timpul in care de obicei imi agtept
soful. Voi adopta o atitudine pozitivit fald de nepunctualitatea sofului
meu".
Volumul ir care este exprimat programul comportamental va fi in-
tensificat in mod ascendent, pAnd ce se ajunge la o implicare emofio-
nali puternicd.
Activarea implicdrii emofionale este o procedurd foarte veche a psi-
hoterapiei. Astfel, ea apare la Rhazes (Rasi,865-925 d.Hr.), cunoscutul
medic persa.n, cXruia ii este atribuit printre altele faptul cd a folosit pri-
mul cuvAntul ,,psichoterapeusis". El relateazd despre succesul unei vin-
deciri a unui calif:
, , S t r i g d t up lr i m o r d i a la"l c a l i f u l u i
O b o a l tg r e a i a l pEsp a er e g e l e K h o r a s a n u lA u im, i rM a n s u r e b uNeu h .T o a t e i n -

c e r c e r id l eev i n d e c a raeu d a tg r e ; .i n c e l ed i n u r m i i s - ac e r u tp ; r e r e am a r e l um i e-
dic,celebrulRasi.Pentruinceput,el a incercattoateformelede terapiecunoscute,
darfird succes. in celedin urm;, Rasil-a sfituit pe regesi il lasesdconducdtera-
p i aa ; a c u mc r e d ee l d e c u v i i n ! i i.n d i s p e r a r esaa ,r e g e l e a a c c e p t aR t .a sli- a r u g a t
pe regesEii punEla dispozilie doj cai.Au fostadu;iceimai rapizi;i mai bunicai.A
d o u az i ,d i s - d e - d i m i n e aR l i ,a sai d a td i s p o z i lci iar e g e l se Ef i ea d u s i nc e l e b rbaa i e
public5,,Jouze Mulian"din Buchara. intrucit regelenu puteasi semi;te,a fostadus
intr-o lectici.Ajunsla baie,Rasil-a sfdtuitsi sedezbrace si a poruncitcatoli servi-
torii regeluisi sedepirtezec6tmai mult de baie.Ace;tiaau ezitat,dars-auretras
a t u n cci 6 n dr e g e l lee - ad a td e i n l e l e cs i t r e b u i as I f a c i c e e ac ei e - as p u sh a k i m u l .
R a s ai l e g a tc a i il S n g Ei n t r a r e ian b a i e i r n p r e u n d c u u n u ld i n t r ee l e v i si J i ,
l - a p u sp e r e g e i n t r - o c a d d; i a i n c e p u st i t o a r n er e p e d ea p i f i e r b i n t e p e e l .i n
a c e l a ;tii m p i - a t u r n a tu n s i r o pc a r er i d i c at e m p e r a t u rbao l n a v u l u D i.upi ce
s - a ui n t 3 m p l aat c e s t e aR,a s;i i u c e n i c uslE us - a ui m b r b c a t, .R a s i- ad u s i nf a l a
r e g e l u; ii a i n c e p u dt e o d a t is di l i n j u r e; i s i i l j i g n e a s ci d n t r - u nm o dd e n e d e -
s c r i sR . e g e l e; o, c a t ,s - a m d n i a t i n g r o z i t o r inne p u t i n ! as a d e a c e a s t li i p s i d e
p o i i t e l es i d e a c u z a l i i l n
e e d r e p t ei .n i r i t a r e al u i e n o r m d r, e g e l ea i n c e p u ts b s e
m i l t e .C i n d R a sai v d z u a t c e a s t a; i,- a s c o sc u i i t u N ; i , a p r o p i i n d u - sd e r e g el'- a

, m 6 n d u - s ea ,c i u i a t s i s es a l v e z e p ,i n S: a n d
a m e n i n { acii i l o m o a r bA. c e s t at e
t e a m al u i i - a d a i c j e c d a tpdu t e r e ad e a s e r i d i c a ; i d e a f u g i .i n a c e l. n o m e n t ,
R a s ai p i r d s i tc a m e r as i a i u g l t i m O r e u n i c u e l e v u s
i I u c u c e j c i o c
j a id i n c o i od e
zidurile ora;ului.
l1-
R e g e iaec S z urts t o v i t i nn e s i r n ! r rce3. n c;1i - a r e v e n ict i n i e ; i n ,s es i m f e am a i
m i ; t e . S t i p 3 n i t i n c c
b i em l n i e , ; i - a s t r i g a s
t u p u l i i s
' - a i m b r i c ai
b e r; i i u t e a s i s e
p l e c a t
cilareinapoi l a p a l a tO a m e n a
i i d u n a !si - a u b u c i l r a c t i n d s i - a uv i z u :
s ia
o s c r l s o a re
r.egee i el i b e r adt e h a n d i c a p usli u . o p t z i i em a i t 6 r z i u r, e g e i ea p r i m i t
i r sei x p l i c ap r o c e c i u i"' af u: i a i i n a i n t e a m f i c u t
d i l p a r t e am e d i c u l uiin, c a r ea c e s t a
i o i c ea m i n v i l a t c a m e d i c D . e o a r e caes t an u a d a t r o a d e!,i - a mi n c E l z iat r t j f i c i a l
corpul;i!i-amdatforlacaprinmdntatasdaiungis;i\imittimembreie.CAndam
v d z u tc i a i n c e p u vt i n d e c a r ea m , p b r i s i to r a s upl e n t r ua m d p u n el a a d b p o sct e
d e o c a r an e -
o e d e a p sT Se. r o gs d n u p u i s i Ea d u c dI at r n e ,c i c i S u n tc o n ; t l e n t
m
dreapt; i i.butacioasS p e c a r e !i-am a d u s - i
o n n e a j u t o r a r t
e aa ; i d e c a r em d r u s i -
r e g e l a
e c r i i ia c e s t r
e ' 6 n d u rj n
j , j m a l u rs - au m p i u td e r e c u n o s t t n -
n e za d d n c "C. i n c i
p e n t r ua - t j a r S t as e n t i m e n t e di ee m u l ! u m i r e .
! e ; j l - a r u g a tp e m e o i cs dv i n bl a e l
Aspecte teraPeutice
un
Descurajarea, ca 9i incurajarea unilateral5, care, de;i gAndite ca
de dezamdgire in cel afectat' prezintd
sprijin, pot genera un sentiment
consecinfe tiPice:
d Posturade eaitare:
la volan' Ce fericiti
,,Nimeninu poate si mi faci sd md urc din nou
cu so-
eram cand mi-am luat carnetulde condus.voiam sd conducimediat
t u l m r ' u .M i c a r d e n u a ; ;f i f a c u ta s t a 'M - a p i s a tc o n t i n u u l a c a p 'd e parcd
nu apcunoapteregulilede circulafiepi nu agvedea nici un pieton' M-a ener-
vat agade tare cd 1aintrareain garaj am iovit mapina de tuns iarba 9i in
Ar fi trebuit sd ii veciefi pe solul
vopseauarrrapiniia apirut o zgirieturi.
meu. De parcd i_agfi itricat iuciria preferati. lmediat au venit repro;;uriie
legaiede cine aducede fapt banii in cas6 De atuncipoatesd se intAmple
55 ani,
ce-ofi, eu nu mai conciucmaginasofului rneu" (casniciin varstdde
dePresii).
, o a t e a p a r e a; l i n v c r s ' p r L n -
E v i t a r e a ,a f t n s a a r i i p r i n o e s c u r a i a r e p
sus a po-
tr-o incurajare di-reclionita. Cind iemeia dn exempiul de mai
vestit despre experienla ei in caorui grupuiui psihoterapeutic. o alti fe-
!'r'ei€a com_Dicia".
probiema p.entru ca
,,Eu nr.;.aln ai'ui pand acum niciociai6 aceasti
pe mine nu lna rntereseazd ma;Lnile; sofui meu este manciru si. ccnd'u-
ia *uprtlu pi spune mereu ce copilot bun sunt eu"'
"i
b) Fuga: partenerul unei paciente, care se afla in tratament psihote-

rapeutic din cauza unor disfuncfii sexuale, povestea despre propriile
sale probleme sexuale:
,,Ne mergea destui de bine, pdnd cAnd sofia mea s-a depdrtat din ce in
ce mai muit de mine. Dorea totugi tandrefe, dar fdri contact sexuai. Eu nu
pot trdi insd fdri sex. I)entru mine masturbarea nu intrd in discufie, mi-ag
pierde stima fafi de mine insumi. Aga ci s-a ajuns la situafia in care am cdl-
cat strdmb destul de des."
,,Cese intfrnqtldcu traiu! tn comun?"

,,Parinfiimei inri spuneau mereu ci munca face viafa mai dulce. $i m-au
ldudat mereu cAnd puteam aduce succese acasd. in cele din urmi puteam
sd arit din ce in ce mai multe succese.intre timp avearn senzatia cd am ur-
tat pi cele mai simple lucruri, de exemplu cum si trdiescimpreund cu o fe-
meie".
c) incdpdlknareat este caracterizatd prin ,,totugi", care se afla in spa-

tele unei reacfii:
,,Nu uei reugi niciodatd!"
,,Profesorui meu mi-a spus cd nu voi reu;i niciodatd sd iau bacaiaurea-
iui, sunt incapabii. Asta m-a enervat aga de tare, cd i-am ardtat eu lui. Acum
am ciiploma in buzunar" (student in v6rstd de 22 de ani).
,,Nu mai swort sd aud asta"

,,Mama md sAc6ieziinic, cum cd trebuie sd port lenjerie groasd. Deia nu
mai pot si aud asta. Desigur cd este foarte frig, dar nu poate fi vorba sd ce-
dez chiar dacd mi aleg cu o pneumonie" (elevd in vArstd de 17 ani).
d) Deplasarea
,,Sotiameapoatesuporta multe"
Un vdnzitor care avea pufin timp pentru familia sa reiata: ,,Sofia mea
are depresiile ei de multi;or. Ce imi sare in ochi este urmitorul fapt: cdnd se
supdrd pe mine pentru cd am spus vreun cuvAnt nepotrivit, nu md criticd
de1oc.Ca urrnare std pAnd noaptea tArziu in bucdtdrie gi calci, coase,spaid,
ardt6ndu-mi astfel cit de mult suferd" (comerciant in vdrstd cie 47 cie ani).
Munca terapeuticd, care insolegte treapta incurajdrii situative, se in-

toarce ia traciifia incurajdrii sau a descurajdrii. Adesea, aceasta tradijie
se agazd in fafa capacitifii pacientuiui de a acliona incurajator fald de
partenerul sdu, blocdnd-o. Aici, un rol important il joacd nu doar iricu-
rajarea partenerului, ci gi incurajarea pe care indrdznegti sd ti-o oferi
singur. Etapa ir:rcurajdrii selective acfioneazd in acest sens pe mai mul-
partenerul' inva-
te cdi: prin faptul cd pacientul invafd sd i9i incurajeze
timp sn idopte o conduiti:oTPgttuy:ntald pozitivX fafi
ia i" ca faJi de
"Lf"pi anume la fei de diferenfiat
de propriul comportam'ent, 9i
compoitamentul Partenerului'
Aldoileaefectestedenaturdpsihosociologici.Cinevacareesteirrsi-
acceptarr/ rF1un-
tuatia de a le oferi altora ,,m6n gdieti" , adicX incurajXri 9i
va fi recunoscut ir mai mare misu-
UnnXtalegte propria po"tgi.i"-g*p:
*"-uit ai gi,rpllui gi primegte, dincolo de acest fapt,
,a a".et
""itui1i
" din partea partenerului in care a mai devreme:
incurajare "investit"
,,ConcePtoPtimist"
de tentati-
O elevi in vdrstdde 18 ani, caresufereade depresiigrave 9i
in repetatemoduri cd in ga;;ca ei estetoleratdnumar
ve de suicid,s-apldns
pe post de partenerda prietenului ei, un grup de doudsprezecePersoane
rivalitate fafd de toate
i" u.""ugi varsta. A,-eaun puternic sentiment de
membrelefeminineale grupului 9i nu pierdea nici o ocaziesd o arate'A in-
cercatsiledescurajeze"peâcestea.Urmareaafostfaptulcdceilallinuau
pututsdliofereincurajareagiacceptarealacareeaseagteptase.Liderulin-
formalalaceluigr.,p"tuunelevinvArstidelgani'careleinsuflacelor-
lalfi membri i.,curajarepi se ghida dupd un conceptoptimist'
Tocmai pacienlii
incurajirile au un efect de oglindi: ele se reflecti.
incurajiri. Pare cd ei sunt
depresivi g5sesc cd este foarte {reu s6 ofere
incu-
.t,ii".-tr?tcmai dln cauza faplului cd nu primesc atAt de multe
rajiri pe cAt igi doresc.
pe ceilalgi'cine
O pacientdde 48 de ani se plAngea:,,Dacdii incurajez
De unde ar trebui sd adun at6taputere' sd insu-
mi incuraieazdpe mine?
cAnd eu insdmi am nevoie de incuraiare?Pe mine cine
flu celorlalli cura;,
md incurajeazi?"
care izvord9te
Astfel este abord atd neinfelegerea,,dreptate-iubire"'
dintr-un cerc vicios. Pacientul agteaptd Pentru sine incuralare Fl consr-
de afecliune cAnd persoana sa
deri o nedreptate, o excludere 9i o lipsn
sau nu le impirtX9e;te in mo-
J" i"f"i^ga ii refuzd aceste manifestdri,
nu este in stare s6-9i
dul gi felul in care el se a9tepta' Invers, el insupi
gi si ii ofere afecfiune' adici devotament' Ca ur-
incurajeze partenerul
neinleles a funcfiei de
,r,or", l" 4rlnge la o li-mitare psihosociologicd de
-
rol a pacientiui - el rdmAne numai pacient 9i la izolare:.partene-
simtd valorizat in re-
rul nu mai primegte confirmarea, care il face si se
lafie.SeretragedinparteneriafulapdsitorgipacientulseprSbugegtein
conflicte gi mai adAnci'
,,Cumde-aputut numai..."
O pacientdse plingea, dupi ce supravieluiseunei tentativede suicid,
,,cumde a putut soful meu sd mi lasesinguri cu depresiamea,tocmaicAnd
aveamnevoiede ajutorul lui". Soful,carelua parte la terapiade cuplu, po-
vesteadin perspectivalui: ,,Acum ceva tirnp era totul intr-o oarecaremdsu-
rd in ordine.irni iubeamsofia foartemult. Chiar gi acum esteatrigdtoare.Dar
astam-a terminat. Mereu trebuia sd fiu acolopentru ea,si mi ocup de ea,si
o ascult gi si ii insullu curaj, pentru cd era deprimati. Am ficut-o cu pldce-
re. insd in curAnd nu am mai putut facefafi. Mereu trebuia sd o incurajez.
incurajdridin parteaei nu am auzit niciodati. Numai cAndfdceamceva
gregitaveamparte de o rezonanfdpi depresiadeveneapi mai puternicd.in
curAndnu mai aveamincrederesd fac nimic".
Rezervele de energie: de unde ifi iei puterea de a incuraia?
Unii pacienfi ies in evidenfi prin faptul cd devin introvertifi gi ag-

teaptd devotamentul gi compasiunea celorlalti. Joacd rolul celor care
iau, firi ca ei inFisi sX se afle in pozifia de a da. In spatele acestei epui-
zdri se ascunde o tendinfd de autovindecare deloc nesemnificativd: evi-
tarea solicitdrilor externe gi astfel o stabilizare trecdtoare a stadrii inter-
ne. La prima vedere, pacientul pare intr-adevar ,,seracin energie".
Deseori ii lipsegte, dupi cum se pare, Fi puterea sd igi pund ir-rordine
activitifile zilnice. Pe de alti parte, problema psihicd consuma foarte
mult din energie. Semnul caracteristic este timpul, pe care un pacient
il petrece pldngAndu-se de problemele sale, vorbindu-le celorlalfi de-
spre boala lui pi despre sup;rarea cu care apdrd sentimentele de vrno-
vdfie, posturi gi convingeri ce nu pot fi depigite. In cadrul incurajirii
situative se poate recurge Ia acest potential.
incurajarea de confinut: mai pufin este uneori mai mult
incurajarea este pentru mulfi oameni o acliune fdrd speranfd, mai

inainte de toate atunci cdnd toarni peste cunosculii lor certificdri so-
ciale r;i incefogeazd mediul din jurul lor cu fapte bune. Urmarea este c5,
in astfel de cazuri, incurajirile nu mai sunt luate in serios deseori gi
sunt considerate neserioase ori sunt percepute drept politefuri exage-
rate. Dupd un astfel de efort de energie depus in ceea ce privegte incu-
rajarea, oamenii devin din ce in ce mai neincrezdtori. Un motiv impor-
tant pentru aceastd dezvoltare este administrarea nediferenfiald a
,,rnAngAieriior".
Pacientul abandoneazd pe treapta incurajdrii situative rolul sdu de
pacient, care a constituit singurul centru de interes pentru sine gi pe
care l-a desemnat ca fiind rdbddtor gi dureros. in loc de aceasta,el prac-

tici funcfiile terapeutice in mediul sxu direct 9i schimbx caracterul so-
ciai ai boiii sale: dacd mediul siu a contribuit la imbolnivirea lui, acum
el este cel care contribuie la insdndtogirea mediului. Aceastd formd de
activitate a pacientului ii e uneori misterioasi, dar constituie unul din-
tre cele maiimportante scopuri ale psihoterapiei pozitive'
Rezumat: Autoajutorul Ia nioeiul incurajdrii situutizte.Fiecare om

posedd trisSturi negative gi pozitive. Ce considerafi ca fiind nega-
iiu nr-,trebuie neapdiat sd fie receptat de partenerul dvs. ca fiind ne-
gativ. Comportamentul partenerului dvs-.nu-este negativ in sine, ci
ievine astiel ciin perspectiva agteptirilor dumneavoastri. Intre-
bafi-vi ce agteptiri gi ce atitudini corespund comportamentului cri-
tic ai partenerului dvs. Pentru trdsxturile pozitive ;i negative ale par-
tenerul dvs., bazafi-vi cel mai bine pe IAD. Scriefi pe o bucata de
hArtie perechea de capacitifi actuale gi capacitatea corespunzitoare
1or.Nu il criticafi pe partenerul dvs. incurajali-vd partenerul in com-
portamentui lui pozitiv timp de una sau-doua sdptxmani (in confi-
nut, scurt gi imediat). vefi dezvolta astfel o nou5 bazx de incredere
in relalia dvs. cle cuplu. Afi reugit sd creafi astfel obazdde increde-
re pentru urmdtorul nivel.
Capacitdli ttctualefi miiloace implicate: incredere-incredere in sine, cre-
dintrd, speranfd, tradifie, raliune, intuifie' relalia cu Tu-ul' -
Ateilie la neinfelegerlle:dreptate-iubire, iudecatd-orejudecatd, gene-
ralizare, crizd de identitate'
Mitologii ;i concepte:,,Cioara9i pdunul" (p. 303 ), ,,Umbre pe cadra-
nul solar" (p. 51).
in loc de: nu pofi -: nu Poliincd.
Etapa4: Verbalizarea
Deja observarea sistematicd cu ajutorul IAD-uiui putea oferi indica-
ce raporturi existd intre. p-ropriul
iii persoanei de referin!5 cu privire ia
ccmportarnent gi cel al partenerului de conflict. stadiul verbalizdrii este
caraiterizat de incercaiea partenerului de conflict de a remedia neinle-
Legerilecreate.
o caracterisiici esenliali a tulburxrj.lor interumane este reprezenta-
ti de o distorsionare a cornunicxrii, ce constd in faptul cd limbajui este
foiosit in calitatea iui cie instrurnent a1 intelegerii, pentru producerea
de neinfelegeri. Aceastd distorsionare a funcfiei limbajului se realizea-
zX prin doui cii:
a. Formai, prin dezvoliarea stiiuriior de vclrbire tipice' curn ar fi sti-

l u i t e i e g r a m as a i r m o n t l i t - l g u i .
Distorsionarea limbii apare in aiocdrile fixate comunicSrii verbale si
nonverbale, care nu sunt acoperite in toate cazurile, ci pot exprima con-
cepte diferiie, chiar opuse ale aceleiagipersoane. Pe cAt de fireasci pare
comunicarea verbald, pe atAt de caracteristica este disfuncfionalitatea
ei in cazul cont'lictelor dintre oameni. Structura de comunicare a criti-
cii nediferenfiale are c1ecele mai multe ori o formd tipica.
Omui se iimiteazi la enunluri scurte gi comenzi, ce se repeti din ce
in ce mai des. Omui vorbe'gtein stilul telcgramd, comunicarea este pre-
ponderent unilaterala:
,,Ji-ai facut temele?", ,,De ce nu ai terminatincd?",,,Nepunctualita-
tea ta mi enerveazlt", ,,Nu-fi dai seama?",,,Poli sd o lagi baltS!", ,,Eiti
de nesuportatl".
i.r ."bo ce il privepte pe partener, se gdsescla fei de puline enunluri
lingvistice diferenfiate, insi rispunsuri in stil telegramd: ,,Nu", ,,Da",
,,Poate",,,Lasd-md".Datoritd caracterului lor defensiv, ele sunt luate
de cele mai multe ori drept incdpXfAnare ;;i pot deveni din nou ocazie
pentru critici, iar cercui vicios este inchis. Noi numim aceastd formd
,,comunicare restrAnsd", deoarece lipsegte, in mod tipic, o confruntare
propriu-zisi.
Critica, asociati cu o verbalizare insuficientd, indicd reacfii agresi-
ve, bazate pe afectivitate. Contrariui este o tulburare a comunicirii, pe
care noi o denumim ,,a monologa". In acest caz, unul din partenerii de
referinfd vorbegte aproape f:ird intrerupere gi nu ii acordx celuilalt nici
o ;ansd. de a rispunde efectir'.
b. Din ptrnctul de vedere al confinutului, aLunci cAnd partenerii eva-
lueazd in mod diferit capacitdfile actuale pi mediile, dar nu sunt in sta-
re sd transforme acesteaprecieri diferite in obiectul comunicirii. Pe iAn-
gd capacitdlile actuale pi mediiit' existente, joaci aici.un roi conceptele,
mitoiogiile individuale gi cele colective, ce conferi sisteme de aprecie-
re superioare, care se sustrag in mare parte unei relaiivizdri. La nivelui
verbalizirii, procesui psihoterapeutic, care introduce gi insolepte par-
tea de autoajutor, se orienteazi dupd urmitoarea iinie directoare:
Politefea 9i sinceritatea drept conflict-cheie
Relatia dintre politele pi smceritate constituie conflictui-cheie in eta-

pa verbalizdrii. Politefea semnifici aici recunoa;terea for:rneior conven-
iionale aie relaliiior inierumane. neglijarea propriilor nevoi si inierese
fati de nevoile gi intereseie ceiorialli pi in ceie din urmi staipAnirea
agresivitdiii sociaie:
sd pierd
,,Md tem sd imi spun deschis pirerea, deoarece nu vreau
privirile prietenoase ale celorlalli."
Pe de alti parte, sinceritatea inseamnd sd lupli pentru propriile in-
terese gi nevoi, chiar gi impotriva intereselor celorlalfi:
nu'"
,,iî tp* mereu pdrerea, indiJerent daci celorla$i le convinesa-u
Pentru a infelege situalia conflictuald a pacientului 9i posibilitafile
sale de comunicare, vor fi analizate experienfele 9i atitudinile sale in
raport cu politefea gi sinceritatea dovedite in situafii concrete. In acest
cohtext apar trei forme de reacfii tipice, care corespund in mare parte
cu cele trei tipuri de reacfii.
Politicosul: Din respect fafi de ceilalli, i'i pdstreaza pdrerile pentru

el, sub motoul: ,,Asta nu pot sd spun". Pe de altd parte se agteaptd ca
gi ceilalfi si ii citeasci doiinlele din ochi: ,,Igi pot da seama 9i singuri
de asta'1.Agteptdrile ingelate se adund in spatele unei mdpti politicoa-
se gi se exteriorizeazd prin faptul cd politicosul devine introvertit ori
dezvoltd probleme de naturd psihosomaticd.
schimb
,,puteau sd ipi fi irnaginat ci md intereseaz5 acest lucru. Ei in
se gAndescnumai la ei; cu astfel de oameni egoigti eu nu pot trii'"
Onestul: ipi exprimd ideile in mod direct, spune ce gdnde'te, indi-

ferent dacX igi jignegte sau nu partenerul: ,,Mi-am spus pirerea' Daci
nu ii convin", t.*uu lui". igi impune interesele 9i din aceastd cauzd este
luat drept egoist gi egocentrist. in mediul sdu, sinceritatea lui va fi chiar
apreciate in'anumite situafii. Mai des intahita este ins5 atitudinea de
.r"irr9"l"g"." a celorlalfi, care se simt bruscafi de ,,egoism"' Urmdrile
pot fi seitimentele de vinovdlie. in ultimd instanfi se ajunge la o m6n-
drie cinstitd: ,,Nici nu md gAndesc sd fac un U dintr-un O' Ce este ade-
vdrat trebuie sd rdmAnd adevirat."
oscilantul: Penduleazd intre politele 9i sinceritate, intre agresiune

gi sentimentele de vinovdfie: ,,imi pare riu cd nu l-am menajat' Nu gtiu
cum sd indrept lucrurile", ,,Cea mai mare parte a timpului am tdcut 9i
am |inut totul in mine. Acum insi deja mi-am pierdut ribdarea, aFa ci
i-am spus cuvAnt cu cuvdnt ce cred despre el".
Ambivalen;a se poate impdrli intre diverse capacitdli actuale:
Dar de cdnd
,,Cand sogia mea vine tArziu acasd, ii sar irr cap imediat'
am auzit ci are un prieten, nu am mai scos un cuvAnt"'
Acest comportament poate forma in mod diferit relafia cu diverse
persoane: ,,Seferegte de 9efu1sdu, dar ar trebui si il vedefi acasi"'
Prima sarcind a terapeutului, la acest nivel, este sd stabileascdtiPul
politicos/sincer al pacientului gi sd analizeze impreund cu el 9i sX de-
scrie comportamentul sdu politicos/sincer intr-un mod cAt se poate de

detaliat, in conformitate cu situafia.
Astfel se dezvoltd capacitdfilede comunicare.,care constau de exemplu
in faptul cd persoana ir'cauzd indrdznegte sd zicd ce ii place sau ce nu ii
place, ce ar ,r.eu sau ce refuzd, sd reac,tioneazein a'a fel incat ceilalfi s6
ie simti acceptafi pi sd poati infelege exact mesaiul. h:r afari de asta, sunt
abordate capicitdlile de-metacontunicare, care constau in faptul cd persoa-
na respectivd este in pozil-rade a recunoagte dificultdfile de comunicare,
de a inlelege condiliile gi cauzele lor, de a conptientiza neinlelegerile 9i
.onc"pi"l"*implicate gi, pe cAt posibil, de a dirninua tulburdrile'
Conflictul debazd
Cum s-au purtat pdrinfii pacientului? Ce scopuri auûr:rnSritcu edu-

calia av6nd in vedeie domeniile politele/sinceritate? ln ce mdsurd au
reprezentat un model pozitiv sau inspdimAntator pentru pacient? Ce
experienle, succesegi insuccese a triit pacientul insupi?
Doamnallte s. relata:,,Pentru mafila meacontacelrnai mult cespuneauoa-

menii. Dacdnoi eram muttumili sau nu de asta,o interesamai pufin. Impor-
tant eraca oameniisd spund...mai tArziu,poiiteleamameimele m-a enen'at
deseori,pentrucd vedeamcevafaisin ea.CAndmi plAngeamcd mamaavea
agapufin timp penlru mine, igi pierdearepederibdarea 9i md expediarapid'
Cel mai mult punea pret Pe politele ;i pe supunere,astfelci am renunlat cu-
rind si md mai p16ngpentru a nu ne mai enervanici eu,nici mama.Puteasd
seenervezeagatare,cd mi sefdceateamd...felul de-afi al tatdluimeu,sincer,
dar mai necizelat,md inspdirnantapulil cdnd eram copil. Aveam o prietend
careigi permiteamulte cu ai ei, apacum eu nu agfi indrdznit niciodatd.ii spu-
nea mamei salepur;;i simpiu: <Nu pofi veni azi, nu ini convine.Am alte pla-
nurir. Agacevaeu nu agindrdzni niciodati sd zic. Dacdimi imagineznumai
asaceva,deiaam in fafa ochilor tot scandalulpe caremi l-ar facemama'"
Capacitatea de a verbaliza este subordantd unei modeliri puterni-

.", .ut" are loc in timpul conflictului debazA. Astfel sunt formate aproa-
pe de dinainte, prin iituagia educaiionali, atitudinea referitoare la vor-
bit gi comportamentul lingvistic propriu-zrs:
sausi
,,CAndcinevavreasd spuni ceva,trebuiesi seexprimefoarteciar,
o lasebaltd.", ,,MereucAndvoiam gi eu sd zic ceva, matuga mea preferatd
spunea:.Draga mea,ai o fali atat de dulce,dar un dialectingrozitor.Dacd
pot sdili dau un sfat,estesd privepti dulce pe toati lumea cu ochii t5i albagtri,
dar sd nu scotiun cuvinlel>" (casniciin vdrstdde 28 de ani; inhibifii)'
in mod contrar, comportamentui verbai poate fi foarte solicitat:
,,CAnderam copil turuiam mereu Pi astale pldceapdrinfilor mei. Prie-

tenelemelemd asculti cu interes.Mereu sunt purtdtoarealor de cuvAnt'
Solui meu mi-a spus cd pot vinde un frigider Pi unui eschimos"(femeie,
managetin v6rstdde 32 de ani).
Aici se amestecAgi factorii iransculturali. in Orient estc ceva normal

si vorbegtitare, mai ales atunci c6nd copiii fac asta Vecinii,care de obi-
cei stint deranjali intr-o mici misurd de gdligia copiiiol nu sunt luafi
prea mult in seami. Activitafiie verbale par de departe mai atrdgdtoa-
ie gi mai pufin restricfionate de reguli gi norme. Astfel, in Iran poli mer-
ge pe stradi cAntAnd,fdri ca trecdtorii si giseasci ceva deosebit in asta,
lucru care ir:rEuropa este mai pufin posibil'
DoamnaUte S. a comentatdeja in IAD: ,,La masd aveauvoie doar pi-

rinfii si vorbeascd,astainsemnAndcd noi aveamvoie sd vorbim doar cAnd
e r a mi n t r e b a f i . . . "
Prelucrarea terapeutici a conflictului politefe - sinceritate sem-

nificd inainte de toate a discuta despre urmdrile posibile ale anumi-
tor conduite comportamentale. Astfel vor fi anticipate, dincolo de
sarcina pur cognitivd, consecinlele unui comportament, ceea^cein-
fiuenleazd din nou alegerea alternativelor comportamentale. In eta-
pa verbalizdrii, noi nu tratdm numai conflictul-cheie politefe-since-
iitot", ci Si conflictele de bazi in relafie cu celelalte capacitdli actuale
gi medii.
Doamna Ute S. respingea - degi manifesta i-ntotdeauna o atitudine
pozitivi fald cie sinceritate - toate g6ndurile care ar fi dus la o con-
fruntare deschisi cu solul ei. In ioc sd igi spuni pdrerea, prefera si dea
inapoi, si ii lase partenerului impresia cd este de acord cu el, ori sd ii
dea sentimenhri ci ceva nu ar fi mers cum trebuie' Ocazional se ajun-
gea la o exteriorizare a sentimentelor legate de conflictele actuale, ceea
ie a insp6imAntat-o atAt pe pacientd, cAt ;i pe solul ei. Doarnna S. a ld-
sat sd se inleleagi cd vede sinceritatea, in sensul susfinerii propriilor
interese, dreot agresiune gi cd ar fi mai bine si lase la o parte propriile
nevoi. Urmdtoarea poveste orientali ia dat de gAndit:
U n m o t i vp e n t r ua f i r e c u n o s c i t o r
, , A mn e v o i ed e b a n i ,p o t i s i ii n i i i r - n p r u m uo1 s1 u t dd e t u m a n i( m o n e d il t :
i r a n ) ? l"- ai n t r e b a tu n b i r b a t p e p r i e t e n usl E u ,. , A mb a n i i ,d a rn u ! i - i d a u S i i m i
fii recunosc5toP r l r" i e t e n usli u a s d r i t i ns u s : , , Ctau s i d i s p u di e a c e l t ib a n i ; i s d

n u v r e is 5 m i - j d a i ,m a i p o t i n l e l e g lea o a d i c 5D . a rc i t r e b u r e 5i l i f i u ; i r e c u n o s -
s
c ; t o rp e n t r ua s t an u e s t en u m a id e n e c o n c e p ucti,c h i a ro n e r u ; i n a r e . " , , D r a g u l
m e up r i e t e n "a, r i s p u n sc e l i l a l t , , m i - aci e r u tb a n i .A ; f i p u t u is p u n ev i n om i j n e
M 6 i n ea ; f i p u t u ts p u n ei m i p a r er d u ,d a rn u t i - i p o t d a i n c i , a ; a c Ev i n op o r m a i -
n e .C d n da i f i v e n i tp o i m 6 i n e! ,i - a ; f i s p u ss J v i j l a s f 6 r ; i t u sl b p t i m S n i iA ; a a ; f i
p u t u ts dt e a m d np i n i l a s f a r ; i t u l z i l e l os ra,uc e lp u l i na l a d e m u i t ,p O n d! i - a rf i
c i a ta l t u lb a n i i .D a rp e a c e l an j c in u l - a jf i g i s i t ,d e o a r e caej f i f o s tm e r e uo c u p a t
s 6v i i l a m i n e; i a j f i c o n t a tp e b a n i im e i .P ec 6 n da ; ai l i s p u nc i n s t i tc 5 n u i 1 id a u
baniiA . c u mp o l i s i t e d u c id e c i n a l t i p a r t es 5i l i i n c e r c n i o r o c u ls. 5 i m j f i j d e c j
r e c u n o s c i t o"r !
Mai tArziu, pacienta a relatat: ,,intotdeauna am crezut cd a-fi i-pt-

ne propriile dorinfe gi interese este o dovadd de egoism' $i, apa am in-
vdlit eu, egoismul este un lucru rdu. Pentru mine a fost ceva nou sd
aud cd pofi ajuta pe cineva dacd ili articulezi propriile interese."
Concept- conceptde bszd:in acest context devine clar infelesul mi-

tologiilor individuale. Ele sunt esenta atitudinii asupra politeliilsrnce-
ritelii gi servesc drept ralionalizare pi scuzi. De aici pot fi derivate tra-
difiile de familie, care depind adesea de stratul social din care provine
pacientul: ,,Adapteazir-te lumii. Chci capul tdu este mult prea mic pen-
tru ca iumea sd i se adapteze",,,Diplomafia este un alt cuvdnt pentru
minciuni", ,,Mai intAi inghifi gi apoi scuipi".
Conceptul mitologic preiuat din copiidrie este considerat in generai
ca fiind universal valabil. Alte concepte decAt cel propriu sunt privite
ca fiind nerealiste, false ori imorale. Mai ales mitologiile care au de-a
face cu comportamentul verbal conduc la distorsioniri ;i perturbSri ale
comunicdrii; sunt apdrate deseori cu insistenld ca parte a conceptuiui
de sine. Acest concept poate fi relativizat gi ficut permeabil tlin punct
de vedere terapeutic, atunci cand terapeutul igi confruntd pacientul cu
un contraconcept potrivit. Aceasti confru-ntare este pur 9i simplu o con-
fruntare a conceptelor: terapeutul nu se identifici cu unui din concep-
tele susfinute de el, ci il oferd intr-o anumitd mdsuri ca suport de rela-
tivizare gi ca efect neutralizator.
Concept:,,VorbescaFa cum imi vine."
Contraconcepf:,,Omui are doud urechi gi o limbi."
Concept:,,Tiebuiesd vorbegti despre toate problemelel"
Contraconcepf;,,Rufele murdare nu se spald in public."
Contraconceptul nu este, in consecinfd, o inJelepciune intangibiii,
ci poate fi introdusd funclional in terapie. Astfel se poate intAmpla ca
un concept al unui pacient sa clevind contraconcept pentru un altul.
in completarea mitologiilor, sunt importante situafiile Pe care le aso-

ciazd pacientul.
DoamnaS.:,,imi aduc aminte cd eu, impreuni cu mama,am fost invita-

te la nigtecunoscutisus-pugi.A trebuit s6 staucuminte la masdtot timpul.
Cdnd am inceput sd protestez,mama mi-a spusimediat sd stau liniptitd,ce
or sd creaddoamenii desPremine?"
Tehnici in etapa verbalizirii
Cum incepi un dialog?Abia dupi o pregdtire (distanfare, inventarie-

re gi incurajare selecti;d) are loc o conversatie in sensul verbalizirii cd-
tre o confruntare directi - aici: neblocatd de neinfelegeri. De indati ce
se formeazd sau reformeazd. obazd. de incredere pe acest fundament,
pot fi abordate conduitele conflictuale de comportament. Pentru unii,
iceasti maniere pare a fi prea direct;. Mai avantajoasd este, in cazul
lor, urmitoarea procedurd: disculia incepe cu o incuraiare (adresare),
este mentionat un mod pozitiv de comportalnent, este scos ir eviden-
pot fi abordate temele critice
fi un succes al parteneiului. Abia apoi
(confinut) gi identificate consecinfele lor (simptome)'
'
Aceastd metodd prezintd doud avantaje: pe de-o parte ii sunt amin-
tite persoanei de referinfd capacitilile pozitive ale partenerului; pe de
altd parte este construita o bazd de incredere. El observi cd este accep-
tat gi poate astfel reacfiona mai bine la critici. in practicd, acest demers
ar putea ardta astfel:
cd uneori sunt
,,M5 bucur ci imi spui deschis ceea ce crezi. Numai
trisi dln cawza feluluiin care o faci. Cum crezi tu cd putem rezolva
aceastdproblemd?"
negilile iocului penttu un dialog: Vor fi numite din ambele pdrfi solu-
;ii, caie voi fi notate. Cand mama critic5 dezordinea fiicei ei gi ii cere
sa pune totul la locul sdu dupd joaci, fiica poate veni cu o contrasuges-
tie, 9i anume si facd ordine dupd ce termind intr-adevir si se joace: du-
pit-amiazd sau inainte de culiare. Dacd propunerea copilului este in
con{ormitate cu circumstanfele exteme (mirimea locuinfei, surori etc.),
va fi acceptati de ambele Pirfi.
Daci nu, se pot ciuta mai departe alte solufii. Evêntual,fiica 9i
mama cad de acorcl si amane discufia pentru o alta zi. [n fiecare seard
ar trebui cdutat dialogul gi discutat despre succesul 9i e'ecul oblinute
in realizarea deciziiloi. Apoi se va lua o decizie cu privire la sugestie 9i
la acord. Foarte eficient; pentru acest demers este perioada de dinain-
tea culcdrii. Dacd relafiile sunt totupi de;a foarte impotmolite, trebuie
luate in calcul reacfii de incipifAnare.
Cknd sd oorbepti?Precum ir cazul autoajutorului, verbalizarea va fi

ciutat5 la ore dinainte stabilite, de obicei seara, 9i dureazi de reguld in-
tre 15 gi 20 de minute. Astfel, prelucrarea conJlictului va fi corect doza-
tX, spre deosebire de practica uzuald existenti in psihoterapia laic5, de
a discuta o singuri dati o noaPte intreagd 9i apoi de a renunla pentru
mai multe sdptXmAni la rAnd la orice comunicare centratX pe conflict.
Prin mdsura ca verbalizarea, ir esenla sa critici, sd se lirniteze la anu-
mite ore gi la o duratd de timp prestabilitd se urmdrepte 9i un alt scop.
in spaliul nostru cultural a devenit o practici uzuald ca unui compor-
tament negativ sd ii urmeze imediat un automatism conflictual spon-
tan (copilul se desprinde de mama sa, cade 9i ipi murddrepte pantalo-
nii. Mama il ridici, il ceartd pi ii trage o palmd la fund). In cazul
verbalizdri, din contrd, misura imediati (eliminarea sursei de pericol)
este separati (copilul se desprinde de mama lui, cade 9i i9i murddre;-
te pantalonii. Mama il ajutd pe copil, dacd este nevoie, sd se ridice 9i
voibegte cu el incd o dati seara despre ce pericol implicd actul de de-
pirtare) de criticd (efectul de invalare in cadrul institufiei verbalizdrii).
Aceasti procedurd se opune unei inlelegeri limitate a procedurii te-
oretice de invifare, in cadrul cireia un comportament nedorit este eii-
minat imediat prin aplicarea unei pedepse. In cazul de mai sus, conse-
cinfele comportamentului sdu reprezintd deja o pedeapsi pentru copil;
dar pi ignoranfa mamei a avut rm efect de solvent al comportamenfu-
lui. Mai irnportantd decdt pedeaPsa, care urmeazd imediat, este intre-
ruperea obignuitelor automatisme conflictuale 9i a lanfului de reacfii 9i
menfinerea raportului de incredere existent intre parteneri.
Persoana de referinli - in cazul nostru pacientul care se afld in tra-
tament - igi elimind obignuinlele conJlictuale pi paralel cu asta dezvol-
td rdbdare gi devine model fafi de partener. Aceastd formi procedura-
ld se potrivegte mai ales peniru inceputul procesului verbalizirii. in
misura ir care pacientui s-a indepXrtat de mecanismele sale compor-
tamentale bine impdmAntenite pi mecanismui conflictual automat nu
se mai desfdpoard necontrolat, pacientul poate oferi din nou rdspunsuri
mai spontane cu privire la comportamentul partenerului, rdspunsuri
care se deosebesc in mod esenlial de reacfiile inifiale.
in ce situalie aorbegti?Soful vine obosit acasd 9i igi intreabi solia: ,,Ce
mai faci?" Ea incepe imediat: ,,Nu imi merge bine, copiii m-au enervat
toatd ziua, aga nu mai merge. Trebuie si te ocupi mai mult de ei" etc",
etc. Cu asta este eliminatd orice posibilitate de a avea o atnnosferdpld-
cuti, cel pufin pentru seara respectivi. Calitdfile de percepfie negativX
interfereazi cu o situafie pAnd atunci neutri. CAnd partenerul este in-
vitat la o discufie, depinde in mod esenfial de situafia in care are loc
aceasta.Astfel, nu prea are sens si scofi de exemplu un copil din
mijlocul jocului doar ca si vorbegti cu el despre dezordinea lui. Aici

este, in mod evident, ales gregit momentul. Este de asemenea impro-
priu ca discufia sd fie deschisd in prezenfa rudelor, cunoptinfelor sau
prietenilor. Un astfel de procedeu ar fi considerat de partener ca fiind
jignitor gi instigator: ii provoaci rezistenld.
La fei de problematic pentru stridurnfa de a verbaiiza este monolo-
gui. Dacd persoana de referinfd vrea doar si |ini o prelegere 9i si in-
struiasc5, discufia, care de fapt nu este o discufie, va deveni neintere-
santd pentru partener.
O angajati in vArsti de 30 de ani relata:
,,Mereueram obligatdsd adopt o pozifie inferioard.Nu aveamnici un

drept si imi exprim pdrerea,trebuiamereusi ascultgi si suport discursuri.
Dacdvoiam sd imi apdr pozilia, se iscau certuri gi accesede furie. Ce imi
mai rdminea atunci de fdcut, decit sd mi apir de forfa dominanti, accep-
tAnd silit din ce in ce mai mult un rol pe carenu voiam sd il ioc."
Aceastd ,,otrdvire a atmosferei" este absorbitd prin limitdri in spa-

fiu gi timp ale verbalizdrii.
Critico obiectiad:Persoana de referinfd vorbegte concret despre difi-
cultdtile apdrute. Explici de ce se enerveazd gi dd exemple. Nu se mul-
fumegte sd constate la modul general: ,,M-ai minfit", ci numepte cazul
concret care i-a stArnit supArarea. Pentru a inlesni infelegerea partene-
rului, pot fi oferite mai multe exemple. Nu rareori pirinlii se pl6ng:
,,Am incercatdeseorisi purtdm o discufiecriticdcu copiii nogtri,deoa-

receeram supdrafidin cauzaunui anumit lucru. Dar cAndi-ncepeam discu-
fia, uitasemdeja de mult motivul supdririi noastre.Atunci le reprogamco-
piilor tot felul de lucruri riutdcioase,Precum <Ai fost obraznic" sau .Nu
gtii sd te porfi'".
Aici, ajutd un remediu simplu: scrierea pe hArtie a intAmpldrilor co-

respunzdtoare sprijini memoria. Dacd sunt prezentate intAmpldrile
puse in disculie in detaliile lor esenfiale, fiecare va gti despre ce este
vorba. Dificultalile de infeiegere,bazate pe enunfuri prea Senerale sau
prea pufin precise, pot fi diminuate.
Chiar gi atunci c6nd o persoani de referin!5 igi dX silinfa sd critice
obiectiv gi, pe lAngi trdsiturile criticate, le amintegte ;i pe cele poziti-
ve ale partenerului sdu, nu poate sd se agtepte intotdeauna ca partene-
rul sa fie obiectiv gi distant. Degi persoana de referinfd cunoagte proce-
sele dinamice ale controversei in relafia parteneriald, ii vine uneori
totugi greu si se poarte calm ;i corect. Cu atAt mai pulin este de agtep-
3?3
Cele cinci etape ale terapiei analitico-diferenliale
tat acest lucru din partea partenerului, care are posibilitatea si adopte
o 'pozifie sinceri falX de problemele sale'
S-faiulnedorit: in timpce persoana de referinfi a preluat un rol mai
activ i. prima fazraa conveisafiei, acum este necesar ca ea sd asculte.
Acest luiru inseamnd sd nu igi intrerupd partenerul, sd nu comenteze'
sX nu inceapd cu sfaturi de bine 9i sd nu incerce sd se justifice fali de
partener. Trebuie sd fim conptienfi de faptul ci avem de-a face cu o con-
iroversd gi nu este de agteptat ca ambii parteneri sa aib6 aceleagipirert.
Din contrd: o neconcordangade pdreri poate fi un selrln de franchele ;i
sinceritate a discufiei,;i de incredere.
A rttrconstuAnge: Deseori pe cei care asisti de pe margine ii preocu-
pd o anumitd pr6blema muli mai mult decAt pe persoana in cauzi. Ea
Lste foryatd sI ciarifice lucrurile, si devind conFtienti de anumite iu-
gi
cruri, sa ia decizii etc. Astfel partenerul este impins in defensivd po-
sibilitifite sale de verbalizare se restrang. Copilul vine de la gcoald; ina-
inte sd apuce sd ipi lase ghiozdanul, este examinat de citre mama sa:
lucrarea ia germani corectati? Ce s-a mai pe-
,,Ai primit odatd inapoi
trecut pe la gcoalX?Ai ridicat destul m6na si rdspvnzt?"-
Parienerul se simte coplegit gi igi retrage increderea fafi de persoa-
na de referinfS. intr-o famitie fdrd probleme de comunicare foarte
mari, fiecare membru al familiei ipi dorepte sd comunice cu ceilalli.
Aceastx inclinafie pozitivx este mai profitabila decat o confesiune
smulsi cu forla.
A uoes dreptatepi u spune drept: Sincetitatea pi franchefea, aFa cum
fron-
sunt ele pretinse in comunicarea de cuplu, devin adesea un atac
tal, dupi motoul: ori cu mine, ori impotriva mea. Verbalizarea astfel
ingeleaid devine o luptd pentru putere in cadrul relafiei de cuplu. Crezi
c6 ai dreptate, gi exciuzi posibilitatea ca gi partenerul sd aibi la rAndul
siu dreptate cu PersPectivalui.
firi a fine
,,,A ivea dreptate;' este sinceritate fird politele, franchele
,"o*o de celilait, afirmare de sine firi empatie. Pretenfia ci ai drepta-
te se afld dincolo de disponibilitatea de a te confrunta verbal cu parte-
nerul, de a te intreba de ce pretinzi acest drept pentru tine pi de ce par-
tenerul il pretinde pentru el. Antonimui pentru acest concept este ,,a
spune drept,', adici politefea legati de sinceritate. In plan secundar se
ohA dit.nlio care claiific5 iucrurile, in care este mai pufrn important in-
tr-o primi faz1 sit ili impui necondigionat pdrerea, ci si oblii infelege-
re cu partenerui.
Pentru pacient nu este furtotdeauna simpld aceastd proceduri. Apa
cum incerii sa ifi impui in fafa partenerului unui sau.mai multe cou-
cepte,ce servescdrept sisteme de valori, a9a vine 9i el cu propriul siu
sistem de concepte. Acest lucru ii exprimim foarte simpiu: ,,El are alte
pi
conceplii, altd p6rere, altd convingere, altd atitudine, crede in altceva
in cele din urmx: suntem tipuri diferite de oameni". Aceste concepte
au rolul de a controla gi de i progtu.tra acliunile 9i apteptdriie. Astfel,
partenerul incearcd, cu modufdirect de procedare al celui care are dre-
pate, si impund totul dintr-o datd,lucruri cristalizate T."l T atitudini
ituUil". Uneori, acest fel violent are un succes surprinzitor. Insi 9i mai
adesea se intdmpli ca relalia sd aibd de suferit din cauza nofiunilor 9i
a evaludrilor diflerite, care o fisureazd: ,,Nu vrem si te mai vedem cu
pdrui Ssta lung. Un hippie nu se potrivepte cu noi"'
Chiar dac5-o pe..oune crede ci are dreptate, acest lucru nu inseam-
nd cd parerea ceiorlalli este in totalitate neindreptdfitd 9i mai ales: ea
- ata cum 9i noi avem
are nevoie de timp pentru a-9i ldrgi conceptul
nevoie de acest luiru. in aceasti mdsurd, pacientul preia 9i aici rolul te-
rapeutului. El verifici ir ce mxsuri poate partenerul sdu si inleleagi,
."\rr"u ei sx spund. Astfel, este necesar aici a dovedi un comportament,
invdfat anterior in relalie cu observarea/distanfarea: sd se distanleze
temporar de partener gi sd ii acorde timpul, inlelegerea 9i ircrederea de
care acesta are nevole.
in locul r'rnei confrr.rntdri deschise: ,,Asta e pirerea mea, dacd ifi pla-
ce, bine, daci nu, treaba ta" , se incearci gisirea unei forme care sd ii fa-
ciiiteze partenerului infelegerea gi a celeilalte pireri. O cale in acestsens
o oferd iontraconcepful, cire il obignuiegte pe partener cu o altX formd
de gandire, fxrd ca Ll s5 trebuiascd sd preia imediat aceasti formd. Ei
poa*tesd se confrunte cu acesta pi si caute singur la un anumit moment
dat dialogul despre chestiunile care il macind'
Lui nr] ii va fi inchisd in nas uga comtrnicirii, in ciuda diferenlelor
de opinie in ceea ce privegte ordinea, punctualitatea, credinfa, politica
etc. Va fi astfel izola{dproblema dezbatuta de relafiile personale parte-
neriale.
Ansliza enw$urilor: Exprimdrile care au de-a face cu domeniul con-
flictelor sunt de obicei destul de fragmentate. Din tot ceea ce trebuie
spus de fapt, rimAn pAni la urmd numai aluziile, 9i chiar incercirile
giUgiour", de a imbrica disconfortul in cuvinte, se invdrt in jurul su-
fii".f,,t.ri gios..rnd mai mult in loc sd dezviluie. in aluziile verbale ;;i
nonverbaie, se agteaptd ca partenerul si-l inleleagd pe celdlalt. Din in-
treg enunful rimAn de cele mai multe ori numai adresarea 9i simpto-
-,ri. pitt cuprins rdmAne in orice caz un reprog, cu care partenerul nu
prea are adesea ce face, cdci nu dispune intotdeauna de un concept de
ieferinld care sd ii permiti sd decodeze aceste informafii trunchiate apa
cum trebuie.
verbalizarea are astfei scopul in primul r6nd de a transforma adre-
sarea, cuprinsul pi simpto*,ri i., en'nfuri complete gi in al doilea rdnd
de a diferenfia confinutul declarafiilor in aga fel incAt gi partenerul, care

are un alt concept, sd il infeleagX. ln situafia de con{lict a doamnei Ute
S., centrul de greutate al enunfurilor ei legate de conflictul existent se
afld in perimetrul simptomului. Ea aratd gi spune cAt de greu ii este,
adresarea gi cuprinsul se rezumi la reprog. La sof existd in mare o de-
osebire insuficientX a confinutului. Atunci cAnd el spune: .Ajung aca-
sd la ora L7" , el oferd o informalie dubld: ,,Chiar sunt la ora 17 acasi.
Pofi si ai incredere in mine" gi ,,Stii cd nu iau in serios chestiunea cu
punctualitatea, pot sd vin gi mai tdrziu". A doua informalie rezulti din
faptul cX p6nd acum a intArziat^deseori. Sofia lui nu gtie la care dintre
cele doud posibilitdli se referd. In aceastXsituafie, soful poate sd inve-
!e sd articuleze exact ceea ce vrea sd spund de fapt.
Adresare Conlinut Simptom
Tiebuie sd plec acun. Voi fi intre ora 20 9i 21 aco- Nu ifi facc griji, gtii doar cd
lo. Dacd nu voi ajunge in am muit de lucru ia servi-
acestinterval, te voi suna ciu. Mi bucur si imi petrec
in prealabil. seara asta cu tine.
Conceptul de conrwicare
intr-un mod similar au fost preiucrate gi limit5rile de comunicare

aie doamnei Ute S.
Cornunicareucontrolatd:CAnd se discutd teme conflictuale, tempera-
rnentul devine adesea mai independent. Oamenii colerici izbucnesc
imediat, inainte sd se ajungd-la o disputd adevdrati: ,,Cand imi ies din
pepeni, nu md pot controla. Imi pierd controlul asuPra mea gi apoi ri-
mAn cu sentimentul de vinovdlie gi am un prieten mai pufin". La cea-
laltd extremd se afld oamenii care se inchid in ei gi nu permit nici unei
agresiuni sd rizbatd in exterior.
Problema-cheie in astfel de cazuri este mai pufin capacitatea de agre-
sivitate, cdci ambelor tipuri caracteriale le poate fi atribuitd agresivita-
tea intr-o mare mesurd. Problema se afld mai degrabd in controlul agre-
sivitdfii: ,,CAnd observ rezistenta, md enervez. Trebuie sd le spun
ceiorlalli pdrerea mea. fi ce fac, fac cum trebuie". Pe de altd parte: ,,La
ce folosegtedacd fac scandal, mi port ata cum de obicei nu o fac ai apoi
mX blochez gi sunt cu atdt mai inhibai din cauza sentimentului de vi-
novifie."
Agresiunea ca loc de manifestare in exterior a sinceritdlii poate fi
controlatX. Calea spre o explozie colericd sau spre o ascundere in cisu-
|a melcului poate fi intreruptd, gi dupi fiecare dintre acesteintreruperi
pofi si te decizi: cum merg mai departe? Cu aite cuvinte, in locul sin-
."iiugii explozive sau asigurdtoare, noi a;;ezhm o sinceritate succesivh,
{rac}ionatd, ierarhizati. in a doudsprezecea pedin}i de terapie a doam-
nei Ute S., am discutat pe larg problema sinceritafii-politefii 9i am im-
plicat situalii legate de aceste dou5 concepie. Astfel, doamna Ute s. a
iost familiarizati cu tehnica comunicdrii controlate. Dupi aite doui 9e-
dinfe, in a 14-a ;eiinfd, doamna Ute S. a prezentat mAndrd un succes/
la care, dupd cum a spus, l1u s-ar fi agteptat niciodatd. Intr-o confrun-
tare cu solui ei, ea a preluat roiui dominant 9i 9i-a prezentat interesele
intr-un nrod acceptabii pentru ea gi pentru sofui ei. In gedinfa de psi-
hoterapie, pacienta a reconstruit confruntarea:
Sofin: ,,De ce nu igi faci timp pentru copii?" (etapa 1)

Sotul:,,Cdnd vin acasdam nevoie de iinipte. La urma urmei, cle asta eltr
tu aici."
Sofit (ar fi putut sd batd in retragere sau si inceapd sd fipe, dar a spus):
de
,,Eu sunt doar mama lor. insd c.piii au nevoie de amdndoi pdrinlii,
mamd gi de tati."
5o/rrl (fipa): ,,Gata, mi-a ajuns. inri repropezi cd imi neglijez copiii' La ce
i[ std mintea? Nu te-ai gdndit niciodati pentru cine lucrez? Dar pentru asta
egti prca proasti
Solin(ar vrea sd se infurie, dar se stipdnepte):,,lfi prefuim munca toar-
te mult. Asta fi-am mai spus-o insd de atdtea ori. $i daci nu a fost destul de
clar, ag vrea si o repet. Am sentimentul cd amesteci doud lucruri diferite."
(a doua etapa)
Solul (lipd din nou): ,,Acum inceteazi definitiv'"
Solrh (ridicd tonul): ,,Daci tu fipi, pot 9i eu sd fip (riCicd ;i mai mult kr-
nul, fipAnd): $i eu am o voce puternici (dintr-o dati devine insi foarte cal-
mi). suntem amandoi oameni rafkrnali si nu este necesar sd lipdm unul ia
c e l i l a l t . " ( a t r e i ac t a P i )
Sofll (intoarce faptele gi afirmi): ,,Nu eu am inceput sd fip"'
Sotia:,,Dacirm-ai lisa sd spun ce am de spus, ai inlelege ce voiam' de
(apt sA zic."
Sotul:,,Aha, acum nu o mai infeleg drntr-o datd pe iubita mea solie de-
loc. Ar trebui si ifi citesc toate dorinlele din ochi. Dar pot sd iti spun ce
vreall eu: vreau sd am lini9te."
Soiin (accenueazdrdspicat ;i prudent): ,,$i o merifi pe drept' Nor sun-
tem ultimii care nu !i-o acordim." (a patra etapd)
sotu!: ,,Estenemaipomenii de drdguf din partea voastri. f;i calului care
trebuie sd mr.rnceascdcontinuu i se mai dd uneori cite o bucaficd cie zahar."
Solla (zdmbepie):,,Daci lie nu ili place zahirul, mie sd gtii cd imi place
din cAnd in cAnd." (a cincea etaPdl
Cele cinci etape ale terapiei analitico-diferenfiaie 327
Solul (zdrnbegte):,,GAndegte-teinsd la calorii. Ai dreptate, sunt cam ner-

vos acum. Las6-mi sd md linigtesc pulin gi apoi putem vorbi. Apoi trebuie
si recunosc cd este destul cie ciuciat pentru mine cd vrei si md impiici in
educafie. Aveam impresia cd sunt dispensabil si cd totul merge gi fird mine."
Aici sofia controieazd controversa. Nu i;i refuzd propriile nevo-i tr

in acelagi timp ii dd partenerului posibilitatea de a cAgtiga controlul asu-
pra propriei sale persoane. Astfel, zAmbetul a apirut ca fiind o dovadi
a succesului; soful a putut exprirna o micd agresiune (remarca asupra
caloriilor). A fost gisiti o bazd comund a dialoguiui. Discufia ar fi pu-
tut decurge aga:
Sofin: ,,De ce nu igi faci timp pentru copii?" (etapa 1).

Soful: ,,Cdnd vin acasi am nevoie de linigte. La urma urmei, tu pentru
asta egti aici."
Sofin: ,,DacA tu crezi ci pofi si o faci pe pata/ ai luat-o pe drumul gre-
pit. De parcd o femeie casnicd nu ar face nimic. Cu tine nu se poate vorbi"
(pleacd din cameri pi trdntegte uga).
Conflict - Concept - Contraconcept
Situatie Valoarea lui Este Valoarea lui Trebuie
O cuno:cuti a pacit'rrtt'i a in- P a c i t ' n t as - a s i m ! i t a t . l c a t ; : ,,Dacd fiecare ar 9ti totul de-

t r e b a t - o p e a c e a s t a u n d e ,,Am fost tei-mLnata.Nu mai spre celilalt, ne-ar fi tuturor
sunt copiii, spr.mind in trea- v o i a m s i v a d p t ' n i m c r r r . m a i b i n e g i m a i u g o r " ( c o n -
cit ,,Cum puteti numai s.i va A p o i m - a m i n f u r i a t i n g r o z i - traconcept).
dafi copili?" tor." (conceptul pacientei: E n u n f u l a t a c u l u i e s t c r c l a t r -
( C o n t e p tv i z a t a i c i :O n r a l r r a,,Nirneni nu m?i infclcgc.") vlzat, este irnplicat conceptul
care se despartede copiii ei pacientei: ,,Dacd ai gti de ce
nu este o mamd grijulie.) aur ficut-o, nu rni-ai mar
spune cd nu sunt o mamd
grijulie."
Partenerul (prietena) nu pu-
tca sa fullcleagari cit'ci sa it'r-
te, pcntru ci ea nu cunostea
motivele pacientei.
IntAlnirea diferitelor concepte este iegatd, pentru mulfi parteneri, de

mari greutdfi. Ei au invafat sX se exprime nurnai in cadrul aceluiat.i con-
cept. DacX vine un partener de conflict cu un alt concept, ei se poarte
precum un jucdtor de pah al cdrui partener nu mai joaca dupa regulile
jocului de gah, ci ciupa cele ale jocului de dame. Verbalizarea concep-
telor se reaLizeazdprin intermediului conceptului 9i al contraconceptu-

lui pi poate fi verificatd in cadrul valorilor lui Este 9i Trebuie
o femeie de 38 de ani gi-a trimis, dupd cel de-al doilea divorf, copiii la
internat, nemaiputand s5 aibd singurd griji de ei. Pacienta avusese in copi-
ldrie nu mai pufin de patru persoane de referinfi pe post de mamd. Chiar
din primele gedinfe de psihoterapie ea era extrem de iritati, spundnd aproa-
pe plangand ci ir ultimele nopfi nu a mai putut deloc dormi. Factorul de-
.tanpat"1 fusese reprezentat de o situafie discutatd apoi pe larg in cadrul
valorilor lui Este Pi Trebuie.
Contraconceptul i-a dat pacientei posibilitatea sd i9i vadd conflictul din-

tr-o alte perspectivd decat il interpretase inainte. Din cauza sentimentelor
sale de vinovifie latente, ea percepuse inainte enunful cunogtinfei ei ca fi-
ind numai o agresiune nedreaptd, reacfiondnd spontan la aceasta.Dimpo-
trivd, contraconceptul i-a oferit posibilitatea de a infelege comportamentul
partenerului ei de conflict ca fiind o neinfelegere, mai pufin indreptatd deci
cdtre proPria Persoand'
in cea de-a paisprezecea gedinfi, doamna Ute S. a venit destul de agi-

tatd gi gi-a exprimal nevoia de a povesti un incident care o nelinittise:
Terapeut - pacienh concept - conhaconcept
Situafie Valoarea lui Este Valoarea lui Trebuie
,,Pentru cd ttiam ca mama se Am elaborat drept contra

,,Mamaa venit alaltiien sea-
ri in viziti gi cra din nou gAndea din nou la tatdl mcu concept o -odifi.u.e u',rJl
foarte trista. Am aiuns sa mort, am vrut sA o consolez chiului enunf: ,,Mami, tu
discutdm desprc mama lui 9i i-am spus: Siraca femeie, pofi si infelegi cel mai bine
Kennedy, ciireia ii muriseri cAt trebuie sd fi suferit, din cdt de mult a suferit doamna
cei mai mu1!i dintre coPii." opt copii i-au murit cinci. La Kennedy."
aceste cuvinte, mama s-a su-
pirat foarte tare, a ie;it din
camere gi a trAntit uga."
Enunfurile doamnei s. ir.rclud ceva de genul: Nu te mai plange ata-

ta de suferinta ta, sunt alte persoane care au suferit mult mai mult.
Aceastd interpretare este inclusd in comportamentul verbal al pacien-
tei. Agresivititea ei indiscutabili fald de mame cAptigdsuperioritate 9i
impin"ge deoparte relafiile emofionale pozitive. Aici se confruntd inde-
p""aJtlt de voinla pacientei doud concepte contradictorii. Enunful ei
igi avea deia inclus focosul cu ardere in timp gi fusese experimentat cu
succes in situafii asemdndtoare. Contraconceptul confine relalia poziti'

vi la care se referea pacienta la inceput. Al doilea concept: ,,Las5-mi
odatd in pace cu lamentirile tale", a fost extras din comportament gi
manifestat in exterior separat, in sensul sinceritdfii.
Aspecte terapeutice ale verbalizirii
Verbalizarea preia o ftrncfie tripli in cadrul psihoterapiei in cinci eta-

pe:
Datoriti ei este indeplinitd sarcina principalX a congtientizirii. Sunt
abordate conlinuturi gi evenimente care au cdzut victirne mecanismu-
lui politelii, fiind astfel reprimate, care in acelagi timp se aflS fi:r spate-
le propriilor atitudini gi motivalii. Conflictul-cheie este relafia dintre
politege gi sinceritate. Pacientului ii poate fi facilitatd renunlarea la me-
canismele de reprimare gi de politefe apirate pAnd atunci prin prezen-
tarea consecinfelor acestei renunJiri.
Verbalizarea nu este numai un mijloc, ci chiar obiectivul terapiei: a
cuprinde prin intermediul instrumentrrlui ,,llrr.bd" conflictele gi condi-
fiile lor pi a gisi solulii la probleme. In dialogul terapeutic, pacientul
vorbepte despre problemele sale, iar terapeutul ii oferd noi concepte pi
semnificafii, cu care el igi poate inlelege mai bine conflictele. In afard
de acest lucru, prin intermediul povegtilor sunt abordate mijloacele in-
tuifiei. Prin toate acesteaeste extins repertoriul verbal al pacientului.
Cel de-al treilea aspect se referX la comportamentul sociai al pacien-
tului 9i la tehnicile sale de comunicare. In terapie sunt prelucrate fun-
dalul, formele pi consecinfele stilului de comunicare al pacientului gi
construite forme de comunicare altemative. Este tofugi mai pufin vor-
ba despre un training al interacfiunilor formale, cAt despre un program
corespunzdtor de diferenfiere pi exersare, centrat in jurul conflictu-
lui-cheie politele - sinceritate. Aceasta nu inseamni cd vor fi pur gi
simplu inlocuite inhibifiile sociale sau comportamentul asocial prin teh-
nici nou conservate, ci ci vor fi clarificate confinuturile, capacitdlile ac-
tuale gi mediile implicate in conflicte. Noi intrebdm concret: Fafd de
cine pi cdt de des apar conflicte legate de politefe/sinceritate? Cum gi
cAnd se manifestd ele? $i pe ce capacitdli actuale sebazeazd?
Tiainingul de comunicare analitico-diferenfial poate fi aplicat in dia-
da pacient-terapeut sau ir:rgrupurile terapeutice, in care poate fi exer-
sat intr-un cadru mai larg comportamentul legat de politele/sincerita-
te. Aceste exercifii ii pot fi prezentate pacientului cu scopul
autocontrolului in schimburi de rol sau pe video recorder. El invafi ast-
fel sa igi controleze sentimentele gi comportamentul prin observafie.
S-a dovedit a fi deosebit de favorabild irnplicarea partenerului de con-
flict in acest training, fie in cadrul terapiei de familie in prezenfa tera-

peutului, fie ca autoexperienld a pacientului.
Autoajutorul in etapa verbalizirii
Vorbili ir-raceasti treapti cu partenerul dumneavoastrX despre con-

flictele gi problemele apdrute. Pentru a construi obaz6, de fircredere, in-
cepefi diilogul cu incurajdri indreptdfite. Partenerul numepte proble-
mele sale: Ascultali-l (Fifi politicos). Spunefi-i 9i dumneavoastrd
partenerului problemele pe care le avefi (Fifi sincer). vor fi cdutate im-
preund modahtiii de rezolvare a problemelor. Cei implicafi au obliga-
implica-
llu d" u tdcea in ceea ce privepte dialogul celor doud persoane
ie. Fifi atenli la regulile de joc ale unui dialog. Nu uitafi ci a inlelege
gregit vX diuneazd mai mult dumneavoastrd 9i partenerului dumnea-
voastrd decdt un dialog deschis la timpul potrivit, in care vd putefi ex-
prima deschis punctul de vedere.
CapacitdliactualeVi medii implicate:Politele, sinceritate, contact, rdb-
dare, timp; mijloacele raliunii gi ale intuifiei, relalia cu Eul, cu Tu-ul pi
cu Noi-ul.
Atenlie Ia neinfelegerl:Dreptate - iubire, relativitatea valorilor, pro-
iecfie gi identificare, prejudecdfi.
Mitologii gi concepteimplicate:,,IJn motiv pentru a fi recunoscdtor"
(p .3 1 8 ).
Etapa5: Extindereaobiectivelor
in etapa extinderii obiectivelor se afld din nou in prim-plan aspec-
te legate de confinut, care necesitd totugi ca premisi capacitatea de a
verbaliza.
Tulburdrile de comunicare din relafia de cuplu aduc in general cu
sine o limitare foarte mare a contactului. Partenerul este pedepsit in-
terzicandu-i-se ceva, respectiv prin faptul cd ceidlali se indepirteazd. de
el. Aceastd pedeapsx, folositi inilial ca mijloc de educafie, devine ade-
sea de sine stdtdtoare gi reprezinti o componentd stabild a relafiei de
cuplu. ,,Din cauza dezordinii 9i minciunilor tale picd excursia de du-
minicd""
De aici poate rezulta o limitare generald a activitifilor comune, ceea
ce nu va fi infeles totugi ca pedeapsi, ci ca rdcire gi apiatizare a relafii-
lor reciproce. Noi numim acest proces ingradirea obiectivelor; el se poa-
te indrepta atdt cdtre partener, cAt gi citre alte persoane de referinfd. Ast-
fel, o mamd care toati ziua s-a enervat din cauza dezordinii pi
problemelor pcoiareale copiilor, i;i poate transfera, in anumite condifii,

starea de enervare interioari asupra sofului, put6nd fi afectate astfel re-
lafiiie sexuale. Femeia tace cu corpul. Cauzele nu ii sunt neapdrat con-
ptiente. O astfel de reacfie nu apare numai din cauza copiilor; alte rno-
tive posibile sunt socrii, vecinii, pirinfii, nemulgumirile la sen'iciu gi, nu
in ultimul r6nd, soful.
Ingradirea este bazati pe lipsa de diferenfiere: se confundd drepta-
tea cu iubirea. Criteriile pentru recompensi sau pedeapsd sunt norme-
ie de cornportamente ale capacitifilor actuale.
O mamd ii spune fiicei sale:,,Drn cauzata am pldns toatd dupi-amia-

za, din cauzalenei tale la gcoali.Acum te rog si nu te agtepfisi merg cu
tine in ora;, sunt mult preaobositdpentru a faceacestiucru..."
in acest exemplu, mama renunli la ceva ce ar fi fdcut cu pldcere,

numai pentru a-gi pedepsi fiica. Ea igi ingridegte propriile posibili-
tifi gi obiective. Aceastd formd de pedeapsd este un mijloc de educa-
fie nonverbali, care face insd ca problemele propriu-zise si rdmAnX
neexprimate. Este pedepsit partenerul, obligAndu-l sd renunfe, res-
pectiv speculdnd printr-o renunfare demonstrativd sentimentele de
vinovifie ale partenerului. Este o trdsiturd caracteristicd ingradirii
obiectivelor aceea de a vedea numai problema de moment ;i nimic
altceva. Prin urmare, ingridirea obiectivelor este o limitare a cdmpu-
lui de valori.
Principiul fundamental al extinderii obiectivelor este experienfa de
invifare reprezentati prin faptul cd relafia cu partenerul nu se afli nu-
mai sub steaua nenorocoasd a conflictului de moment, ci cd aceasti. pro-
blemd este numai una din multe altele. Existd mereu o serie cie alte re-
lalii cu partenerul in afari de cea incircati provizoriu conflictuai.
ingridirile de obiectiv caracteristicereacfiilor psihice neadecvatc der'in
obiect al extinderii obiectivelor.
Daca prin misurile luate pAnd acum in considerare este creati o
b a z d d e i n c r e d e r e 9 i r e s t a b i l i t d c a p a c i t a t e ag i d i s p o n i b i l i t a t e a d e a
verbaliza, atunci ingrddirea obiectiveior poate fi complet anulatX,
Are pufin sens sd ii impui partenerului ce trebuie sX facd. Mai de-
grabd trebuie activati iniliativa pentru ca ambii parteneri si se dez-
volte impreuni. Extinderea obiectivelor atinge cele trei dclmenii ale
personalitdlii umane: corp, med.iu gi timp. Nu stai numai in spate-
ie biroului, ci te duci ia plimbare sau faci sport; nu ie sacrifici nu-
mai pentru gospodirie, ci gi citegti o carte sau mergi la un concert:
n u i t i l i m i t e z i r e l a t i i l e s o c i a l e ,c i i l i i n v i l i p r i e t e n i i . d a c i t r e b u r c g i
cu copiii 1or,la tine acasd;nu il pui pe copil numai si faci ternt, ci
te gi joci cu el, dacd e posibil nu mereu acelapi joc' Premisa este ca

tu sau partenerul sd fi invdgat si avefi gi sd vd exprimafi propriile
dorinle.
Exiinderea obiectivelor nu este numai sarcina celor implicafi. In ma-
sura in care ea se referd la un grup de oameni, fiecare dintre acegtia are
dreptul si ipi spund punctul d" v"der". Pentru extinderea obiectivelor
este potrivitd o organizare, care de fapt ar trebui sd fie de la sine infe-
leasd, precum grupul familial sau partenerial'
Domenii aliexiinderii obiectiaelor:La fel ca tulburdrile, gi domeni-
ile de comportament reprimate pot fi cuprinse cu ajutorul capacitd-
gilor actuale gi al mediilor. Deja au iepit in relief in celelalte trepte ale
ierapiei aspecte legate de extinderea obiectivelor' De exemplu in le-
gdturi cu valorilelui Este gi Trebuie, cu alternativele de comporta-
- cu contraconceptul, care de
irent gi - in mitologiile individuale
fapt siar numi mai blne concept de ingridire. Sarcina era de a adu-
." i.r.a*prrl vizual al pacientului domenii de comportament, atifu-
dini pi forhe de gAndire gi de a-i oferi posibilitatea de a se decide sin-
gur cu privire la o alternativd sau aita. Astfel, domeniul capacitSlilor
Xctuale devine in primul rAnd obiect al extinderii obiectivelor. La
acest obiectiv s-a aspirat pand acum gi in restul terapiei, de exemplu
prin faptul cd pacientul a invdlat nu doar sd fina seama de. punctua-
iitut"u partenelului sau, ci ;i de sinceritatea, harnicia, ordinea 9i ca-
oacitatea sa de contact.
Extinderea obiectivelor este esenla terapiei, in timp ce ingrddirea
obiectivelor constituie esenfa tulburirii. in etapa extinderii obiective-
.in
lor sunt incluse terapie mediile capacitafii de cunoagtere, adici in-
strumentarul cu care se percepe realitatea, precum pi mediile capacitd-
psihosociale'
fii de iubire, adicd dimensiunile relaliilor
Exemple de ingridire gi extindere a obiectivelor
Domeniu ingrddirea obiectivelor Extinderea obiectivelor
Miiiocul simf urilor, miilocul ,,CAnd md intAlnesc cu prie- ,,in ultimul timp nu am mai
i n t u i l i e i , r e l a ! i ac u 1 u - u l , ienui meu, e clar dinainte ce mers deloc la restaurant. in
timp, contact gi chibzuinfi vom face: Mergem sd mAn- schimb ne-am uitat la cAteva
cim intr-un restaurant bur. filme mteresante despre care
Mi distreazi sd incerc spe- am discutat apoi ore in ;ir'
cialitilile restaurantului" Am uneori sentimentul cd
(pacientd in virstd de 38 de partenerul meu e ParcA un
ani, supraponderali, depre- alt om. $i in plus, asta e ceva
sii; mijloace implicate: Tu, mar ieftin" (tu, mijloc al in-
mijlocul sim!urilor) tuilici 9i al rafiunii).
Contact, relalia cu Noi-ul ,,inarnte cel mai mare prej ii , , L e - a m r n v i t a t l a n o i i n p r i -

lgrupul familial, grup ex- puneam pc atcnlia acordata mul rind pe rudele noastre,
tins), tradifie, contact in loc copiilor. Ne izolasem total pe care nu le mai vizuserdm
dc prccizie gi pcrfcc!ionism. din punct de vedere social. de ani intregi. Cind am ob-
i n c e l e d i n u r m a t t u m a i servat cd nici copiii nogtri nu
aveam deloc pricteni, gi solia mai veneau pe la noi, i-am
mea a fost cuprinsd de ata- i n v i t a t 9 i p e e i l a d i f e r i t c s , i r -
curi de panici atunci cAnd bdtori. Dar intr-un fel inci ne
copiii au plecat de acasd; t1e s i m l e a r n c u m v a r e t i n u l i .
aceea ea a inceput o Psihote- Vara aceastaam mcrs pentru
rapie." (angajat ir vArsti de prima oard o burr;i perioadi
53 de ani; mijloace implicate: de timp in concediu gi am
Tu, limitat la familia restrAn- c-r-noscutoameni foarte dri-
si). gufi, care acum ne-au invitat
la ei."
Himicie/ performanfi, con- ,,inainte nu exista decAt un , , M i - a m d a t a c u m s e a m ac X

tact, tinlp, credinfd, rafiune, singur lucru pentru mine, ;i am mai mult timp decdt vu-
sexualitate, relatia cu Tu-ul anume munca. Pdni gi solia iam si cred inijial. A;a inc6t
gi copiii mei ocupau abia lo- imi giscsc acum timpul Ite-
cul al doilea" (director de in- ccsar sd citesc o carte sau si
treprindere in virstd de 44 fac ceva impreuri crr famfia
de ani, probleme intestinale; m e a .O p e r i o a d i s e x u a l i t a t e a
mijloace implicate: Noi, refe- a fost pentru mine ceva total
ritor la mescrie,relalie limi- neimportant; sofia mea era
tati cu Tu-ul). destul de supdrati din aceas-
ta cauz;. Azi panX gt sexua-
litatea {uncfioneazi din nou"
(rclalie extinsA cu Tu-ul so-
lici gi al copiilor).
Conceptulde bazdgi extindereaobiectittelor:Conceptul de bazd lasd rh

general se se recu.noascafavorizarea anurnitor medii ale capacitdfilor
de cunoagtere gi de iubire, in timp ce alte medii sunt reprezentate fals
sau sunt considerate a fi de-a dreptul inimaginabile. Apa cum ascetui
accepte activitatea spirituald (rafiune gi intuifie), reprimd insa mijloa-
cele simfurilor. lnvers, mijloacele ratiunii pot fi considerate atat de im-
portante, incAt sd se renunte la satisfacerea mijioacelor simfurilor, iar
traditia 9i fantezia sd fie vdzute ca fiind nonsensuri.
intr-un mod asemdndtor pot fi iimitate gi relafiile sociale la relafia
cu un anurnit partener sau cu o gaFcx in carc individul se simte Prote-
jat. ln principiu nu este nimic de obiectat impotriva unei specializdri,
cici noi suntem chiar dependenli de a creclecel pulin pentru o anumi-
ti perioadd de timp intr-un singur iucru. Totugi, noi suntem fiinle com-
plexe. Dacd no-i tofi ne-am ir-rdrepta energia cdtre un singur domeniu
sau o singurd dimensiune psihosociali, am fi predispugi intr-o mSsu-

rd extrem de mare la tulburiri.
Planul de energie
Desigur, noi nu gtim cAtXenergie are la dispozifie un individ. Une-

ori pofi sa simli ca ai ajuns ia capat cu energia sau cA ili pofi mobiliza
rezerve de energie neinchipuite. Vorbind aici despre un plan de ener-
gie, avem urmdtoarea situafie in fafa ochilor: lJoamna Ute S' se piin-
se: ,,Nu mai am nici un pic de putere. Cum si reugesc?" ln situafia ei,
avea dreptate sd puni aceasti irrtrebare: ln acel moment chiar nu mat
avea nici o rezervi disponibila de energie. Descrierea orarului zilnic gi
dialogui legat de el ardtd: Pacienta stdtea seara intinsd pe canapea,de
obicei mai mult de doud ore, asculta muzici nostalgicd sau se plimba
nelinigtitd de coio colo 9i igi fdcea griji legate de tot ce ficuse grepit, de
cAt de firi iegire e situalia ei pi cAt de frumos ar fi dacd soful ei ar avea
o altd meserie 9i ar veni acasi la timp.
Neindoielnic, in acest caz este votba despre un consum de energic
fird scop. Cu alte cuvinte: Pacienta ar avea suficient de mult timp Pi
energie dacd ar fi in stare sd transforme un consum de energie firl
scop i-,rtr-unui cu scop. Planui de energie poate introduce o astfel cie
transformare: Pacientul spune cAt la suti din energia 9i timpul lui con-
sumd in anumite domenii. Trebuie luate in considerare urmdtoareie
domenii:
Energia pi timpul consumate pentru sine (ingrijire corporald, inte-
rese personale, sDort, somn.. lecfurd); pentru partener (dialog, criticX'
activititi comLine. tandrefe, sex-sexuaiitate-iubire, interese comune);
pentru semenii sdi (pentru profesie, contacte profesionale, socializare,
relafia cu rudeie gi cunogtinJele, specializare etc.); pentru Noi-ul origr-
nar (gAnduri legate de viitot preocuparea cu confinuturile ideologice
gi religioase, cu sensul vielii etc.).
Diferitele segmente vor fi reprezentate in felul urmdtor:
Planul Ceenergie
Pacientui igi evaiueazd an-gajamentul, consumui de energie gi de

timp fata de aceste domenii. Intregul consum de energie echivaleazd
cu 100%.
Doannn Ufe S. ipi apreciazi planul cie energie astfel: ,,Aproape tot ce fac
se referi la solui sau la copiii mei. Strict instinciuai, aF spune ci 60 % din
intregul consum de energie se indreapti cdtre ei. Din punct de vecierepro-
fesional, nu mai am activitate ciecAtin gospoddrie. Asta imi soiiciti circa
20uk dtn energie. Trebuie sd fiu acum mai aproaoe cie mama mea decdt ina-
inte sd moard tata; astfei se duce multi energie, cred cd circa 10o/o.Am cA-
ieva prietene gi cunoptinfe, dar destul de pulin contact cu eie, deci circa 5%.
Cu religia nu am nimic de-a face. Politica pi perspectiva asupra lumii rnd
intereseazd destul de pulin (1%). Pentru mine rdmAn deci, ldsafi-mn pufin
si calculez, 4 procente. Cred cd in mare cam aga e."
Pentru ci activitatea din gospodirie are de-a face in mare parte cu

familia pacientei, aceastd parte a procentajului poate fi inclusd in Tu,
care astfel soiicitd 80% din intregul consum de energie estimat.
Eu Tu TuI'Joi Euil'loi Nor

Sot de ex. Prof6re
Copii Pirint!
Consumul estimntiu de energie al doamrrci Ute S.

Nu era vorba deci de o lipsd de energie, adici o sldbiciune pro-

priu-zisd,, ci de o impirfire unilateral5 a energiei. Semnificafia impnrfi-
rii energiei i-a fost explicatd pacientei prin urmitoarea imagine:
Negustoruldegtept
Terapeutul: ,,Imaginafi-vdun negustorde succes,careigi investeptein-
tregul sducapital,tot ce a cAptigatde-alungul anilor,intr-un singur proiect.
Atdta timp cdt stareaeconomicdestebund, acestdemersascundePoateo
;;ansdmai mare de ci;;tig. insd in momentul in careproiectul mergeprost,
el pierdetot. Daci gi-arfi impirfit capitalulin domeniidiferitede investi-
fie, ar fi putut sd iasi mai ugor din incurcdturi cu ajutorul acestuicapital."
Pacienta:,,intreaga mea viafd a aparfinut pAni acum solului gi copiilor
mei ;i mie de fapt deioc.$i serios,cind soful meu intdrzie,irni sar toli ful-
gii (pacientazAmbegte)".
AceastX discufie indicd deja un progres vizibil al pacientei; ea este

acum in stare sd ia pozifie in mod diferenfial fafd de problematica sa,
pi a inceput deja sd includd in comportamentul ei concepte altemative.
Viitorul planificat
Relafia cu viitorul, care constituie o parte esenfiald din extinderea

obiectivelor, le provoacd dificultdfi multor oameni. Conceptele viitoru-
lui se intind de la: ,,La ce bun sd planific, oricum iese altceva" (student
inhibat in vArstd de 19 ani) pAnd la: ,,Voi lua ir:rcalcul tot ce mi se poate
intAmpla. Tiebuie pur gi simplu sd stdp6nesc situagia, altfel nu mi simt
bine" (om de afaceri in vdrstd de 43 de ani cu trdsdturi compulsive).
La inceputul etapei de extindere a obiectivelor, doamna Ute S. a fir-
ceput sd aduci in disculie felul de a-gi impirfi timpul, condifionat de
pretenlia punctualititii: ,,Daci nu imi pot impdrfi nici micar timpul de
dimineala pdnd seara ata cum trebuie gi dacd mereu intervine ceva,
atunci pot sa renunf la toati chestiunea aceastacu planificarea."
Pacienta nu numai ci a adus in disculie relafia ei foarte bine struc-
turatX cu ,,punctualitatea", dar a inclus dincolo de aceastdrelafie gi ra-
portul ei cu viitorul: ,,Care mai este atunci sensul viefii dacd toate se
intAmpld alt{el clecAtfi-ai imaginat,"
Pacienta a fost intrebatd in legdturd cu relafia dintre un viitor con-
trolabil gi unul incontrolabil, gi aceasta pe fundalul unei apirdri perfec-
fioniste fald de o angoasd a pacientei. S-a dezvoltat urmitoml dialog:
Ternltcutul:
,,Cr,ea ce ilfi iriit inainteconshtuieo realitatebiograficioentm
iirer:ut).Ceeace l'ai:efigi triifi acumseaflii directirr fafadurn-
dumncavi,rastri
neavoastrd pi puteti controla (prezent). Numai cu viitorul, cu ceeace

se int6m-
pld in urmdtorul moment sau in urmdtorii doudzeci de ani, este diferit.,,
Pacienta:,,Da,cred cd despre asta e vorba.,,
Terapeutul:,,sd incercdm si reflectim asupra acestor lucruri printr-un
exemplu simplu. si presupunem cd vrefi si mergefi cu mapina de ra
wi"r-
baden la Frankfurt. Vrefi sd mergefi la Frankfurt Ia o conferinfd.
$tifi ce vi
agteaptd gi de ce avefi nevoie. Luafi actele maginii cu clumneavoastri,
pix
pentru conferinfd, pentru cd experienfa vd spune cd meriti sd notafi unele
lucruri. Verificafi cdti benzini avefi in rezen/or gi vd gdndifi dacd
benzina
ajunge pentru dus-intors. Faceli tot ce face un pofer bun inainte sd se
puna
la drum. vd luafi gi bani la dumneavoastrd, pentru orice eventualitate.
Dacd
trebuie si fifi in Frankfurt la ora 20, vefi pleca ra timpul prtrivit. Degi
af i fd-
cut toate lucrurile omenegte posibil, se poate totugi intampla sd intervini
ceva la care nu v-afi gAndit.,
P: ,,Roata se poate sparge, pot sd intru intr_un blocaj rutier, se poate in_
tampla pi un accident, gi chiar dacd toate au mers bine pand atunci, in
fala
sdiii de c,nferinfe se poate afla o pldcufd pe care sd scrie: Conferinta a fost
anulatd din cauza imbolndvirii referentului. pi tocmai asta urisc at6t
de
mult."
T.: ,,Degi toate acestea se pot intampra gi toate planurile dumneavoas-
trd pot fi date peste cap, afi renunta la a face prinul de benzind sau la
a lua
actele maginii cu dumneavoastrd?,,
P.: ,,De fapt nu. Atunci planui meu ar fi gi mai tare dat peste cap. pi
ag
rdmAne gi cu magina in pand de benzind pe autostradi.,,
T.: ,,Carn apa se intimpli gi cu viitorul. O parte din el o putefi planifica
destul cle bine datoritd experienferor dumneavoastrd anterioare pi a
situa-
liei in care vd aflafi m.mentan. Si aceastaeste de asemenea important. Nu-
mai aga putefi sd menfinefi pe c6t de mici posibil pericolele pi tulburdrile
ce
pot fi evitate. Apoi existd insd gi o altd parte a viitorului, pe care nu
o pu-
tefi controla din prezent. Trebuie si rdsafi si vi se intAmple acea parte.
Nu
putefi planifica ceea ce va spune referentul. Acest lucru trebuie $ i-r
lisagi
lui' Nu gtifi nici daci vefi fi poate abordatd de alfi participanfi pi
cum veli
rdspunde ilrtrebdrilor lor. Vefi afla acestelucruri at'nci cAnd vefi fi pusd
in
acea situatie. Ce experiente acumulati astfel nu mai reprezintd viitorul.
ci
deja trecutul, pe care il putefi angrena din nou pentru noi situafii.,,
P.: ,,$tiy', mereu m-am gandit ci dacd planific ceva foarte precis,
atunci to_
tul trebuie sd fr.rncfioneze.Atunci cAnd intervenea ceva gi de exemplu
trebu_
ia si aptept mult timp, era ingrozitor pentru mine. Dar dacd stau
si mi gan-
desc mai bine, tocmai viitorul nepianificat este cel cu adevirat interesant.....
Rela;iile dintre oameni s'nt marcate de o muitime de asemenea

mo-
mente de viitor neplani{icat. Nu gtim cum reaclioneazd partenerul
nos-
tru, avem ir"rsi anumite agteptdri formate ful trecut. Cu cAt cunoattem
mai pufin un om, cu at6t *ii *ur* este riscul viitorului neplanificat,
un motiv suficient pentru mulli de a renunta la orice fel de contact cu
aite persoane in afaid de partenerul de trcredere. Reprezentarea subiec-
fivd ieeatd de viitor nu este abstractd, ci ea depinde de conlinuturi con-
crete. in cazul doamnei S., a cirei speranld ir:itr-un un viitor mai bun
pirea sd fie distrusd, acest lucru era, in primul rAnd, punctualitatea.
Planul zilnic
impdrfirea timpului influenfeazd direct o serie de domenii de con-

flict. De ce sunt eu mereu nepunctual? De ce md termind sd il aStept
pe partenerul meu? De ce md ocuP Prea pulin de mine sau de fami-
iia mea? in acest context: De ce am dificultifi cu copiii mei? De ce se
simte solia mea neglijati? Aga cum valoarea lui Este descrie kr gene-
ral scheme destul de'experimentate de rezolvare a problemelor, p1a-
n u l z i l n i c d e s c r i p t i v r e f l e c t 6m o d e l e l ed e c o m p o r t a m e n ti n c e e ac e p r i -
vegte timpul.
Pot fi deosebite trei tipuri de imp5rlire a timpului: in cazul tipului
orientat secundar: timpul suprastructurat, in care aproaPe fiecare mi-
nut este umplut cu sarcini 9i obligalii; tipui naiv-primar: timPul ne-
structurat, n"lort, gi timpui cu care nu se poate face nimic; timpul ne-
structurat este descrisln trdirile pacienlilor depresivi drept o masd
diforma, incircatd de nepldcere, apesetoare, in care se ingrimddesc
obligafiile, poverile gi evbnimentele neplicute. Tipul legdturii dubie
p.""Ittle o aiternan;d de supra- 9i substmcturare a impirfirii timpuiui
iarr. o datd traiegte ziua la maxim, alti dati se suPraincarca total cu
termene gi sarcini.
o reprezentare descriptivd a orarului zilnic reflectd valorile lui Este.
Valoriloi lui Trebuie le corespunde urmdtorul plan temporal: nu la'i in
seama intAmpldrii sau sarcinilor venite din afari ceea ce dorepti sd faci
in cursul ,n"r"i sau al unei sdptdmani, ci ifi stabilepti singur sarci-
"ll"isingur timPul.
nile gi ifi imparfi
Pentru fiecare punct in parte al planului zih'ric sunt construite pro-
grame alternative. $i controlul planului zilnic se desfigoard intr-un fel
le autocontrol. Compari ceea ce voiai si faci 9i sd oblii cu_ceeace pu-
teai si faci ;i si obgii. Acest cuplaj permite a corecturd a planului, res-
pectiv a corecturd a comportamentului. Dificultdfile care nu pot fi re-
zolvate in cadrul acestui cuplaj sunt incluse in situalia psihoterapeuticd
gi discutate pe larg cu psihoterapeutul.
Planul descris in continuare, conceput de doamna s., este rezulta-
tul unui asemenea demers. Se pot vedea indicii clare legate de aspecte
ale planului privind extinderea obiectivelor, aspecte care ajung gi pAna

la domeniul simptomatologiei inifiale.
Planul zilnic al dotunneiUte 5., nlcdtuit inaintca celeide-a 18-a sedinte
6.30 Md trezesc
6.40-6.45 Toaletd,dug, md spil pe dinfi
6.45-7"00 Training intermediar sau gimnastici cu muzicd, mi
imbrac
7.00-7 3A Pregitesc micul clcjun, iau micui dejun imprcund cu
soful; discut cu el pe larg ziua care urmeazi
7.30 Soful meu pleacd la serviciu
7.35-8.45 Pregdtesccopiii, discufii cu ei legate de ce au de fa-
cut in ziua respectivi.; Nicole trebuie si ajungd ia
pcoald la 8.45
8.45-9.15 Spdl, aranjez paturile
9.15-11"00 Merg Ia cumpdrituri, Martin (cel mai mic) mi inso-
fegte.
11.00-13.15 Cospodarie, pregitirea mesei
13.15-13.45 Nicole vine de la gcoald,mAncdm
13.45-14.00 Spdl vasele (copiii mi ajuti)
14.00-15.00 Am introdus o ord de odihnX pentru mine. Daci nu
pot dormi, citesc un ziar sau o carte
15.00-16.30 Calc, spdi, ce mai e de ficut prin casi
76.3V77.!3 Pregdtesccina
17.75-77.3A Controleztemele
17.30-18.00 MAncim de seard (atunci cAnd soful meu intArzie,
gdsegtemAncarea in cuptor)
18.00-20.00 Curs de englezS. Doresc si imi improspitez cunot-
tinfele" O cunogtinfd md ia de acasd.Nicole are gri-
jd de ea gi de Martin dacd soful meu nu s-a intors
inci
20.00-21.00 Bag coniii in pat. Vorbesc cu ei despre problemele
pe care le au
21.44-2234 Aici sunt mai multe posibilitifi: stau cu solui meu,
vorbim, ne plimbim, ne uitdm la televizor, citesc in
contrnuare
in jur de 22.30 Mh ciuc la culcare
Obseroatie:MAine, sAmbdtd, este planificatd o ie.sirela teatru impre-

un5 cu un alt cuplu de prieteni cdsdtorifi. De aceastd datd soacra mea
are griji rie copii.
Precum planul zilnic, poate fi construit 9i planul siptdmAnal; el este

ir:rgeneral structurat mai generos decAt planul zilnic ai prevede,pentru
fieiare zi in parte sarcinile 9i domeniile de activitate de care trebuie sa
ne ocupim, iespectiv pe care noi ingine vrem sd le indeplinim. In_prin-
cipiu, planul zilnic ai cel sdptdmdnal serveau la a lua in considerare
tempoial gi acele domenii neglijate pAni atunci, precurn pi Ia sincroni-
zarea cdt mai optimd realitdtii cu propriile nevoi.
Extinderea obiectivelor in domeniul contactului
ln cultura vesticd, extinderea obiectivelor semnificd in mare parte o

extindere a obiectivelor in domeniul ,,contactului". ln timp ce in Orient
familia, in special familia extinsd folTneazl, grupul de referinld 9i i9i in-
sofegte membrii la bine gi la rdu, europeanul se desprinde mult mai
ugor de familia sa, fdrd a-i gdsi in general un Srup funclional cu care si
o irlocuiasca. Conform acestui lucru, sunt intalnite urmitoarele forme
de reacfie: formarea unei gigti (evadare in grup) 9i renunlarea la con-
tactele sociale (evadare in singuritate).
Renunfarea la contact nu este, desigur, una totald. Intotdeauna se
gisesc resturi ale relajiilor sociale, care se dovedesc a fi foarte constan-
t", p.".rr* de exemplu relalia in doi. Autolimitarea sociald nu este o
nevoie primarS. in spatele ascezei fafi de contact se ascunde o nevoie
semnifiiativd, nepotolitd de recunoagtere sociald, relalii interpersonale
gi un contact satisfdcitor in cadrul grupurilor centrate pe persoane, 9i
mai pufin pe performanfe.
iti tirno ce deci in Orient extinderea obiectivelor se indreaptd mai
degrabd c'dtre construirea unei relafii a pacientului cu sine insupi 9i dez-
uoltu."u de interese 9i activitdli care si se desfdgoare in afara grupului,
in occident procesul se desfd;oar5 aproape invers. Extinderea obiecti-
velor semnificd aici de cele mai multe ori construirea de contacte socia-
le, formarea de grupuri centrate Pe perso€uxe,in care un membru sf, fie
acceptat nu doar datoritd performanfelor sale, orientarea spre sociabi-
litate gi indreptarea intereselor gi a activitdfilor citre un grup. se renun-
sunt convingi de im-
!i mai pulin ia relafiile sociale pentru cd oamenii
portanfa meditaliilor in singurdtate, ci pentru cd ei se tem cd implicarea
iociald atrage dupd sine anumite obligafii. In acest sens, diferitele ca-
pacitdfi actuale sunt legate de contact: ,,Contact" gi,,Chibzuinld" (mu-
safirii costi prea mult); ,,Contact", ,,Ordine" 9i ,,Curifenie" (musafirii
imi strici ordinea); ,,Contact" pi ,,Punctualitate" (oricum nu are nici un
sens si mergem undeva. Dacd intArzii pufin, se uiti toli la tine plini de
reprog); ,,Contact" gi ,,Performanfa" (nu ii putem invita pe ei la noi,
sunt obignuifi cu mai mult lux).
Cele cinci etape ale terapiei analitico-diferenfiale 34'.1
A9a se restrAng relaliile interumane; gi consecinfa e izolarea, singu-

ritatea gi inhibarea contactului. In acest context, nu doar relalia cu con-
tactul trebuie extinsd, ci impreund cu ea gi relalia cu celelalte capacitifi
actuale legate de contact.
Consiliu de familie - pedinla pirinlilor - G*p partenerial
Consiliul defamilie: Forma debazd gi in acelagi timp modelul pentru
toate celelalte grupuri sociale este apa-numitul grup primar, in cele mai
multe cazuri familia. Ea include tatdl, mama, copiii pi celelalte persoa-
ne aflate in strdnsd legdturd cu aceastdcomunitate.
Familia este locul unde se formeazd primele experienfe sociale fun-
damentale. Membrii familiei au interese comune gi in general existd re-
lafii gi interacfiuni intre ei, Fiecare membru adoptd un anumit rol pi se
afld in fala cerinfei de a echilibra propriile interese cu cele ale grupu-
lui, adicd si deosebeasci gi si poatX face compromisuri reciproce.
Capacitatea funclionald a grupului depinde in mod esenlial de po-
sibilitilile de comunicare existente intre membrii lui. Dacd aceastdco-
municare este tulburati, grupul nu poate funcliona ca sistem dinamic
gi deschis. in locul dinamismului pi al flexibilitXfii apar modele de com-
portament rigide (,,Trebuie sd te supui atAta timp c6t locuiegti aici"), o
distribuire fixd a rolurilor (,,Eu sunt stdpAnul in casd") pi ingrddiri ale
obiectivelor (,,Fiecaredin noi are propriile sale interese"). lnvers, o fa-
milie funcfionali oferi o dezvoltare pe mai multe planuri. Poate fi cu
adevdrat observat cd relafiile conflictuale cu pirinfii sau cu fralii sunt
o trdsdturd aproape tipici in majoritatea tulburdrilor.
Interesele, dorinjele gi problemele unui membru al familiei, mani-
festate in contextul extinderii obiectivelor, se referi la un domeniu so-
cial mai extins decAt la o situafie individuald sau la o relafie dintre nu-
mai doud persoane. Implicarea intregii familii poate fi reugitd prin
intermediul consiLiului de familie.
Cum lucreazdun consiliu defamilie? Tofi membrii familiei se intAl-
nesc regulat la ora stabilitd. Aceasta se poate intdmpla o dati pe sip-
timdni. Pot fi insd stabilite insd 9i geclinfe cu anumite ocazTifoarte
deosebite. Dacd unul din participanfi nu poate lua parte la intAlnire
din motive imprevizibile, ceilalfi membri ai grupului trebuie ingtiin-
fafi din timp gi stabiliti impreuni o noud datd. O gedinld de consiliu
de familie dureazd intre 45 gi 60 de minute. Uneori apare de la sine
p o s i b i l i t a t e ar e u n i r i i u n u i c o n s i l i u d e f u m i l i e , d e e x e m o l u d u p d m a s d ,
cAnd tofi membrii familiei se afli inci impretini. Expresia consiliu
de familie sau confcrinfdde familie nici nu trebuie si iie pronunfati.
Propunerea informald cdtre un dialog (Ce pirere avefi dacd am dis-
cuta acum un pic despre...) duce adesea la consilii de familie foarte
creative si dinamice.
Egalitateamembrilorfamiliei. Fiecare membnt este acceptat ca parte-

ner egal. Pdrintii nu au nevoie de nici o pregitire academici sau deo-
sebiti in realizarea unui consiliu de famiiie. Degi copiii nu infeleg chiar
cuvAnt cu cuvAnt despre ce discuti ceilal;i membri ai familiei, ei obser-
vd ceea ce se intAmpli, cum vorbesc unii cu ceiialli gi ce posibiliidfi se
afli la indemAni pentru a rezolva o problemd. Copilul igi vede familia
colabor6nd, gi nu doar ia masi, la plirnbare sau la televizor.
Asisterrtulde grup. Pentru cd intr-un consiiiu familial, precum gi in
alte forme de grupuri, se cam poate incinge atmosfera, trebuie aies un
asistent al grupului care si fie atent ca fiecare membru si igi spuni
punctul de vedere gi ca nici unul, nici chiar capul familiei, si nu defi-
nd monopolul discufiei. In fiecare sdptdmAni este stabilit pe rAnd un
asistent de grup. R6ndul acestora este fixat in scris.
Csietu! de grup. Fiecare membru noteazd in propriui sdu caiet terne-
le pe care doregte si le aducd in discufie, precum gi hotarAriie pi con-
cluziile grupului. Membrii grupului trebuie si ipi noteze probiemele;
dacd un copii nu poate face inci acest lucru, el igi poate desena;i apoi
expiica problemele. Caietul ii ajuti pe membrii grupului si invefe mai
bine ce inseamnd punctualitatea, orciinea, curilenia gi precizia gi sd do-
bAndeascdin acelagitimp o atitudine diferentiald fati de iucrurile ce
fin de viafa de zi cu zi. Nu rtorfi fdcutecritici tlecfrtitt consiliui defanilie.
Phndatunci, obserusliileaor fi notate tn csietul de grup.
Demersulunui consiliufamilial. Consiliul familial se int8lnepte la ora
stabilitd gi se agazd, dacd acest iucru este posibil, in cerc in jurul unei
mese. Tiebui.e avut aici in vedere ca membrii grupului sd nu stea prea
departe unii de ceilal;i. Televizorul, radioul pi alte surse deranjante vor
fi oprite. Se agteapta pAnd ce se adund iofi participanfii. Asistenul de
grup intreabd: ,,Cine dorepte sd spr"rni ceva astizi? Cine are o prokrle-
mi deosebitd?" Problemele exprimate sunt cumuiate gi discutate pe
larg una dupi ceaialti. Asistenhrl de grup ii intreabi pe tofi membrii
ce pdrere au in legituri cu acele probleme. S-au pdstrat aici urmitoa-
reie intrebiri: Care este problema? Care sunt cauzeie, fundalul, obrec-
tivele gi interesele afiate in spatele probiemei? Ce posibiiitifi de rezol-
vare existi?
Tema cu cea mai mare importanfi in gedinta de familie devine
motoul si.ptdmAnir.Astfei, existi ,,sdptdmAn-apolitefii", ,,sdptimAna or-
dinii",,,siptim6na srnceritdfii",,,sdptimAna punctualitXfii" etc.
Notilele.Spre deosebire de etapele observ'irii, inventarierii, incura-
jarii ;i vertralizirii, in care interactiunile se refereau la reialia dintre
doui persoane, cie exempiu ordinea copiiuiui, ribdarea marnei, iir con-
siliui de familie notoul siptimAnii esie valabii pentru tofi membrii gru-
pului. Pentru aJ pdstra mai bine in memorie pi pentru a intensifica pro-
cesul de invdfare, tofi membrii grupului primesc un bilefel, pe care este

scris motoul sXptdmAnii: SiptimAna politefii (notifele).
Pirinlii consimt sd igi asume sarcina de a se informa in iegdturi cu
povestea, teoria pi practica respectivei teme. Confruntarea cu circum-
stanfele ;i cauzele problemelor poate duce nu doar la tratarea lor prmc-
tuali, ci pi la tematizarea leg5hrrilor existente, precum capacitatea co-
respunzitoare, putAnd fi prezentate in urmitoarea siptimAni ca
probleme suplimentare. Abia prin tematizarea actual5 din cadrul con-
siiiului de familie existd posibilitatea de a prelucra o capacitate actua-
ld sau un domeniu de comportament problematic.
Se poate vorbi de exemplu despre rdbdare, timp gi capacitilile co-
respunzdtoare 1or atunci cAnd un copil se plAnge ci pdrinlii au prea pu-
tind ribdare cu el sau cd ii acordd prea putin timp.
fmpdrfireafuncliilor gi schimbutiJerotLri'. impa4t"a funcfiilor poate
fi consideratd un principiu fundamental in consiliiie de {amilie. Numai
cAnd un partener poate lua parte la problemele celorlalfi ii va di posi-
bil sd le inleleagd mai bine pe acestea.Imparlirea rigidi a rolurilor in
familie ii impiedici adesea pe pirinfi sd inleleagd problemele copiilor,
gi invers. Schirnbul de roluri este cea mai directd metodi de a forma o
structurd dinamici a familiei. Un membru al grupului preia pentru o
;:erioadd limitatd de timp aceie sarcini ;i caracteristici de rol care pdnd
atunci ii erau destinate r.mui alt membru al grupuiui. Astfel, tatil pre-
ia activitifile gospodiregti, mama sarcinile de planificare, pe care in
mod curent le are ,,capul familiei", copiii preiau la rAndul lor sarcinile
pi {uncfiiie aflate pAnd atunci in domeniul de responsabilitate al pdrin-
filcr, de exemplu gospodirie, pianificare gi consiliere.
Raportriespre n doudsprezeceapedintddefatnilie.Y'rnerisearaia ora 18 ne-am

strdnstofi: solui meu, ambii copii gi cu mine. Fiicamea a luat prima cuvAn-
tui. Voia sd mergemcu tofii la inot. Fiul meu a fost imediat entuziasmatgi
eu la fel. Numai soful meu a fost impotrivi, spunAndci nu are timp. I-am
spuscd m-agbucura foartemuit dacdar veni gi el cu noi, dar el mi-a repii.
cat ci nu il ingelegem, ci ne-amaliat cu tofii impotriva lui. Atunci fiica mea
a spuscevace mi-a mersefectivla inimd: ,,Tati,eu nu infelegasta.Vreausd
fac cevacu voi tofi, tocmaipentru ci imi suntefi atAtde dragi. Cum pofi tu
atunci sd spui cd suntem impotriva ta. Pe mama o vid toatd ziua, dar pe tine
deloc."Sofuimeu a fost un pic gocat.S-astrdduitinsd sd ne explicede ce nu
poatesd meargdduminicd dimineafacu noi la inot pi a sugeratsd mergem
duminicd dupd-amiazd.Am fost cu tofii de acord.Ca sd nu am prea multd
treabi cu gdtitul duminici dimineafd, le-am sugerat ca toli trei sd md ajute
in bucdtdrie.Degi fiica mea a ficut o fafd lungd ;;i i s-a pdrut ieribil de stu-
pid, dar dat fiind cd tati iegeacu noi tofi, s-adeclaratgatasd ajutegi ea...
familie nu sunt dis-

semnificalia consiliului defnmilie . in consiliul de
..rtut" .,,lmui problemele upi*to, ci sunt planificate 9i activitdfile co-
cumpdrdturi' cildtorii'
mune viitoare: excursii la siar'it de siptdmAnd'
petreceri, cadouii' A9a invafd fieca.remembru al
invitarea musafirilor,
devenind con-
familiei sd colaboreze in moa activ in cadrul familiei'
formald sau locul
stient de faptul ci familia nu reprezintd o construcfie
grupului familial pot
il;;tf;;iui" u proUt"melor, ii.a in interiorul
fi influenlate deciziile. .! -.-,-^--l
grupului' In
Lucrul in echipa are incd o consecinli asuPra dinamicii
anumitX misurd in mod nereflectat'
familie, care funilioneazd intr-o
se ajunge de cele mai multe ori la o distri-
adicd fira control conptient,
de rol,r.iior, la an"tipatii gi la favorizf,ri deosebite: de
;;l;;;.r"rtienrx
Pentru ca un con-
exemplu legdtura mamd-fiu sau conflictul tati-fiu'
siliufamilialftrnclioneazdsimultan,adicdtolimembriigrupuluisunt
la consiliu' surt sti-
orezenti in acelagitimp 9i iau parte in mod activ
;oa muttitateral transferurile pi implicdrile emofionale, cu
[,;;;'h
"i"."*rcirorapotfimaibinecontrolateastfeldelegdturigiconflicte.
dintr-un ast-
Rezumat: GAndurile, perspectivele 9i deciziile rezultate
proprietatea fiecdruia dintre membri' ci rezul-
fel de grup nu constituie
tatul
-' muncii in echiPd.
dintr-o singu-
Aro ium gustul fiwl al unei m,ncdruri tru poatefi d.edus
unui grup nu pot
rd legimd sai qlta, niri otitudirrile,conduitelesau deciziile
dintre membrii sdi, ci numai
ft rriu* exclusiaIa contribulia unui, sau altuia
'lq
munca intregului gruP.
$edinla Pirinfilor
restrAns sau ex-
Problemele pdrinfilor ii pot afecta pe copii' mediul
parfi sau sc pot re-
tins. pot fi probleme'personale ale fiecireia dintre
nu rrebuie
iJririri.r-i"'Jagia airitreceidoi pdrinfi.Astfelde probleme
in care ele vor fi aborda-
,a fi" air".rtate in faga copiilor, dlcdt in cazul
in te"u ce privepte proble-
te direct in cadrul unui ctnsiliu de familie'
trebui sX se puni de acord' cel pu-
mele referitoare Ia copii, pdrinfii ar
de familie' Altfel' pentru a rezolva
tin in principiu, inainiea io,ttiiit.rt"i
tte pentru a nu implica gi.copiii in mod inu-
i; il; ;;fiictete apat 9i
pirinlii se pot gendi altemativa trnei dis-
tit ir,t.^-rrncAmp conflictual, !
exemplu seara.
cufii purtate la o anumita oii ditruit-,t" stabiliti, de
'O'astfel mult de
de gedinli a pdrinfilor nu ar trebui sd dureze mai
in fiecare searx cate
15 pand la 30 de minute. bste mai bine sd se discute
la miezui nopfii' Ca mii-
iS'*it.rt", decAt o datd pe luni trei ore pAni
locajutdtorPenirupedin;apirinfilorpoatefifolositgiinventarulana-
litico-diferenfial. pedinfa pdrinlilor se sprijind in structura pi tehnica sa

pe grupul partenerial.
Rezumat: Sugestiipentru gedinfapdrinfilor. Bund nu e acea cdsdtorie

in care nu exista nici o problemd sau nici un conflict, ci aceea in care
existd disponibilitatea de a vorbi in mod deschis, sincer 9i obiectiv de-
spre probleme, incercandu-se rezolvarea lor. CisStoria nu este o insti-
tutie de asigurdri. Ea este mai degrabd un act de echilibrare intre iubi-
re 9i dreptate.
Cuplurile cisdtorite pot invdfa sd discute impreunX despre proble-
me din cele mai diferite domenii ale viefii (precum educafia copiilor,
probleme profesionale, planuri gi sarcini de anverguri mai mare, pro-
bleme sexuale, conflicte cu socrii gi cu cunogtinlele). Nu existd persoa-
ni care, depi dispusi, si nu ipi giseasci timp pentru astfel de conver-
safii.
Dacd existd sentimentul de a nu reugi singur in rezolvarea proble-
melor matrimoniale, se recomandi consultarea unui specialist.
Divorful este o chestiune de responsabilitate: fafi de partener, fafi
de propria persoand, fafi de coPii'
Grupul partenerial
Conflictele au tendinfa de a se inmulli precum ciupercile otrSvitoa-

re gi de a pdtrunde in domenii cu care inifial nu aveau deloc de-a face.
Grupul partenerial poate combate aceasti tendinfd. Conflictele vor fi
tratite, iu o limitare in spafiu pi timp, intre cei doi parteneri implicafi.
Procedura grupului partenerial corespunde, in trdsdfurile ei de bazd,
metodologiei prezentate deja in cazul gedinlei de familie. Ea i9i pune
membrii in fafa unei sarcini cu siguranfd dificile, care unora li se va pd-
rea ca gi cum ar incerca sX sari continuu peste proPria lor umbri. PenA
la urmd nu este ugor si discufi dintr-o datd cu un partener pe care p6ni
atunci l-ai pedepsit prin tdcere, 9i nici sd te distanfezi de modul de com-
portameniobipnuit. O asemenea schimbare aduce cu sine suficient de
des o pierdere de statut: trebuie sd accepfi drept partener o persoani
despre care ai impresia ci o domini. Astfel incepe sd se clatine distri-
buiiea de roluri in cadrul relaliei de cuplu. Pentru a combate acestedi-
ficultSfi, se oferd etapele de autoajutor: observare/distanfare, inventa-
riere, incurajare situafionald, verbalizare si extinderea obiectivelor. in
continuare, schimbul de roluri intre parteneri face adesea minuni.
Schitttbulde rolwri. Susfine in;elegerea reciproci 9i capacitateade em-
patizare. Tehnica este srmplS. Un partener preia pentru o slptim6nd
cAteva din activitdtile sarcinilor de rc'i ale celuilalt: partenerul mascu-
lin merge la cumpdrdturi, partenerul feminin invitd musafirii. pi in do-

meniul sexual iniliativa este luati pe rAnd de fiecare dintre parteneri.
Femeia invald sd nu fie numai partea pasivd, care primegte, iar bdrba-
tui invald sd se distanfeze de performanJa sexuald gi de obsesia de a
poseda. Felui in care se va desfdgura acest schimb de roluri e discutat
dinainte in cadrul grupului partenerial. Aceasta nu inseamnX pierde-
rea spontaneitifii gi a romantismului, ci incercarea adeseaavenfuroasd
de a experimenta noi domenii de comportament 9i forme ale relafiei de
cuplu.
De linut minte: Conflictele notate pe hArtie pot fi discutate muit mai
obiectiv cu partenerui; astfel devine posibili o relafie mai realist5.
Memoria pare a fi mai slabd in cazul iucrurilor pozitive decAt in cel
al evenimentelor. De aceeaexistd aici posibilitatea folosirii unei notife,
despre care am vorbit deja in cazui consiliului de familie. Aciesea nu-
rnai gestui de a folosi notile legate de ,,polite1e" impiedicd jignirea sau
rdnirea parteneruiui; notila pentru ,,ordine" amintegte ci supdrarea
poate {i evitatd printr-un comportament mai ingrijit.
tn grupui partenerial (pi in celelalte forme de grupuri de autoaiu-
'ior), nu sunt exprimate nurr.ai angoasele 9i agresi.vitatea'Mai degrabd,
h aceste grupuri este vorba de a recunoagte iipsa deosebirilor cu pri-
.;ire la capacitdfile actuaie aflati ir, spatele angoaseloq,.agresivitdfii 9i
sentimentelor de culpabilitate. Mernbrui gr.ipuiui este pus in situalia
cie a-gi inlelege ceilalli parteneri, de a evalua conflictele in funcfie de
semnificafia lor situalionald gi de a integra in mod corespunzdtor ca-
-pacititile actuale incdrcate conflictual.
?ntrebari pe care fiecare partener ar trebui si pi le puni iretr-o situa-
fie de cuplu conflictuald: Poate fi schimbatd problema? Vreau eu cu ade-
'rirat sd schimb problema? Poate corespunde partenerul meu ap_tepti-
dlor mele? igi doregte el o rezolvare a problemei? Am incercat deja sa
rezolv in vrer.rn fel problema? Vid eu situalia in care ne aflXm sincer pi
cieschis?kni exprim sincer punctul de vedere? Sunt pregdtit sd imi as-
cuit ;i partenerul? Sunt eu cu adevXrat pregitit si ii acord timp parte-
neruiui meu sau mi agtept ca schimbarea sd se producd dintr-un mo-
ment ink-altul? Dacd nu reugim sd ne rezolvdm singuri problemele, nu
am dori si consultdm un specialist? Mi agtept eu ca celdlalt sd se schim-
be gi sunt eu insumi pregdtit pentru aceasteschimbare? Imi acord mie
gi partenerului meu inc5 o gans6; ii sunt devotat partenerului meu 9i in
timpui unui conflict mare?
Rezumat: Sugestii pentru grupul partenerial. Fiecare om posedi in

esenfa lui capacitatea de a avea reialii. Insd nu orice om poate menftne
o relafie fXrd a fi pregitit.
Trebuie deosebit in mod fundamental intre sex-sexualitate si iubi-

re, care in viafa oricirui om reprezinti o unitate.
Educafia pi pregdtirea in vederea unei relafii incep din copildria
micd.
Trebuie sd ne ferim a transfera asupra altora propriile noastre repre-
zentiri legate de relafia de cuplu sau de divorf. Aga cum fiecare om esie
unic, tot la fel posedd gi fiecare reiafie unicitatea ei. Nu pufine relafii
sunt distruse tocmai din cauza amestecului bine intentionat al priete-
nilor gi rudelor.
Despirlirea oferi o pansd. Ea garanteazi experienfe noi de invifa-
re. Putem folosi acesteexperienfe in cazui in care ne impdcdm apoi cu
partenerul sau gi fafd de un partener nou.
Aspecte terapeutice ale extinderii obiectivelor
Extinderea obiectivelor in legdturd cu verbalizarea constituie, in ca-

litatea ei cie ultimi treaptd a terapiei, in special detagareade relafia psi-
hoterapeuticd. Tema detagdrii este itsd abia in al doiiea rAnd ,,ocazie
de doliu", resimfitd ia nivelul despirfirii dintre terapeut gi pacient.
Chiar daca acest aspect necesitd o atenfie deosebitd in cazul anumitor
forme de boaid (reactie anormald de doiiu, depresie), actir.itatea tera-
peuticd este preocupatd in aceastdtreapti mai mult de irtrebare a inco-
fro se detageazdpacientul. Aceasta este o deosebire importanti. Deta-
tarea nu este privitd neapdrat ca fiind dureroasi pi vdtXmdtoare, ea
reprezintd mai degrabi o gansd terapeuticd care decide in cele din urmd
dacd a fost atins sau nu un succes terapeutic. Pacientul nu este privit
ca fiinfi rS.masdla stadiul de neputinfd infantild dacd terapeutul igi ia
mAna protectoare de pe el. Acest lucru s-ar fi putut intAmpla poate in
etapele anterioare, in care prevala din partea pacientului nevoia de ata-
Fament. De acum inainte in piim-plan se afld stadiul detagdrii, care a
fost acutizat deja cu fiecare dintre pedinle. Obiectivele sunt deci stabi,
lite corespunzitor acestei trepte.
Pacientul cAgtigdcapacitatea de a ciezvolta singur acitivitili pi de a
se bucura de ele. Este vorba aici despre aceie capacitifi care au fost re-
stricfionate in calitatea lor de consecinte aie tulburdriior. Pacientui nu
este menfinut de-a lungul intregii terapii intr-o dependentd cvasiinfan-
tili, ci pregitii treptat incd din primele stadii ale terapiei in vederea de-
tapirii saie"El este orice altceva decAt neajutorat. Fati de partenerii sii
si fatd cie sine insupi, el poate adopta ir:rmulte orivinfe un rol asem;-
n5tor cu cei al terapeutuiui, ciesigur nu numai din prisma icientificdrii
cu imaginea patemi a terapeutului, ci gi datoritd faptului cd el drsprr-
ne acum de modeie de rezolvare a conflictelor.
Pacientul poate pdrdsi astfel, ,,mai bine echipat", domeniul terape-

utic, orientAndu-gi atenfia asupra procesului de autoajutorare. Prin ur-
mare, terapeutului, care in stadiile atagamentului gi al diferenfierii ser-
vea drept un fel de substitut al pdrinfiloq, ii revine din ce in ce mai mult
rolul unui partener suportiv.
Extinderea obiectivelor se orienteazd cdtre restricfiile nevrotice ale
c6mpului de valori, citre tulburirile plurinivelare ale relaliilor interu-
mane, concentrate de cele mai multe ori numai in pufine domenii ale
capacitdfilo1, citre ingrddirea obiectivelor gi cdtre blocarea spontanei-
tifii. Ceea ce conteazd este extinderea cAmpului de perspective al pa-
cientului. Pacientul invald sd igi restructureze viafa gi sd ia in conside-
rare obiective pe care le urmdrise inainte de limitarea nevroticd gi care
au fost apoi impinse in fundal. Este acordatd o atenlie deosebitd inifia-
tivei personale a pacientului. Pacientul invafi, absolut in sensul deta-
gdrii, sd acfioneze pe cont propriu gi si igi modeleze singur dezvolta-
rea. Mijloacele potrivite sunt consiliul de familie, gedinfa pdrinfilor,
grupul partenerial, precum gi tehnicile schimbului de rol.
Obiectivele urmXrite vor fi impXrfite in microobiective (planificarea
viitorului apropiat) gi macroobiective (planificare indreptatd cetre un
viitor mai indepdrtat); aici se vor acutiza intrebdrile precum cele privi-
toare la sensul activit5filor, la sensul viet-ii etc. Pacientul igi extinde con-
ceptul de libertate printre altele gi prin faptul ci folosepte experimen-
tal conceptele de libertate ale celorlalfi drept model. (Ce faceli
dumneavoastrd la sfArgit de sdptdmAne?) El igi poate gi limita concep-
tul de contact, intensificAnd de exemplu relalia cu un partener (Tu)
gi/sau invXlAnd sd lege relafii cu instituliile legate de ,,Noi", precum
comunitdli de petrecere a timpului liber gi sportive, asociafii, partide,
comunitdli religioase etc.
Autoajutorul in etapa extinderii obiectivelor
Conflictele interumane sunt caracterizare de irgriciiri ale obiective-

lor ^(teretragi, reaclionezi unilateral).
ln ingridirea obiectivelor, anumite capacitdli actuale devin arme
(vezi numai dezordinea, nepunctualitatea etc.).
Extindefi-vi obiectivele in domeniul capacitdlilor actuaie (ce capa-
citifi actuale aji vitregit pAnd acum?), in domeniul mediatorilor capa-
citdfii de cunoagtere (ce mediator al capacitdfii de ctLnoa;;terea fost ne-
dreptdfit p6nd acum?) pi in clomneiul capacitdfii de iubire (ce relafii afi
neglijat pAni acum?). tncercali sd depdgili in extinderea obiectivelor as-
pectele unilaterale, integrAnd pdrli noi ;i cdut6nd obiective pentru dum-
neavoastrd gi pentru partenerul dumneavoastrd.
Organizafi un consiliu de familie, o gedinfi pentru pirinfi sau un

grup partenerial, care sd mijloceascd o confruntare sistematicd cu d(F
rinfele gi obiectivele celorlalfi membri ai familiei.
Ce facefi dacd partenerul dumneavoastrd nu colaboreazi? Amin-
tifi-vd de faptul cd avefi propriile dumneavoastri interese.Nu triifi nu-
mai pentn-rceilalli, ci gi pentru sine. Adesea partenerul are nevoie la
randll siu de un anumit timp p6nd si poati accepta modelul dumnea-
voastri. intrebafi: De ce nu doregte partenerul meu si colaboreze?Aici
pot fi intAlnite uneori indicii citre neinfelegeri, care sunt pulin de na-
iurd principiald, de exemplu: ,,Partenerul meu ntt vrea si colaboreze
pentru ci se simte luat prin surprindere?" Dn acest motiv, trebuie sd
planifica;i din timp, gi clarificafi obiectivele atAt fali de sine insugi, cAt
gi fafd de partener.
Ce faceli ahrnci cAnd un punct programatic al extinderii obiective-
1or nu poate fi realizat? vi puteli retrage dezamigit 9i interpreta difi-
cult5tile apdrute ca egec personai. sau puteli incerca sa folosifi timpul
devenit astfel liber intr-un alt mod, de exemplu pentru interesele cdro-
ra le-a{i acordat prea pulin spafiu pan5 atunci" iMusafirii invitafi mr au
.renit. in ioc si rdmAnefi in casi, iegifi singur sau cu partenerui la plim-
lrare etc.)
Nu putefi agtepta pAnd cAnd obiectivele dumneavoastri se extind
de la sine. Dumneavoastri trebuie sd faceli primui pas.
Capacitdliactuqlegi ntedii implicate:Increclere,sperar,fd, creciintS,ciu-
biu gi unitate, mediile capacitdfii de cunoaqtere (simturi, rafiune, tracii-
fie si intuifie), mediile capacitdfii de iubire (relafia cu Eul, cu Tu-ui, cu
Noi-ui gi cu Noi-ul originar)'
Neinlelegeriimplicate:scop educalional - conlinut educafional, sd-
-
ndtate - boald, soartd predeterminatd -. soarti condilionati, animal
om, dimeniunea timpului.
Mituri implicate:,,Negustorul degtept" (p. 336), ,,O poveste pe drum"
(p. 193), ,,Umbre pe cadranul solar" (p 51).
Epicrizi - demers terapeutic - s4farnnp2i
Duplt22 de gedinle in decursul a gapte luni in sensul strategiei te-

rapeutlce prezentate, pacientei dna S. i-au dispirut complet clurerile.
Din cercetirea ulterioard a analizelor nu a reiegit nici un rezultat legat
de boali. Cu soful au fost efectuate ca mijloc terapeutic flancat in apro-
ximativ aceeapiperioadd noud gedinfe de terapie. Solul a venit de trei
ori singur, de gase ori cu sofia sa. Pacienta a mai venit dupi termina-
rea terapiei in total de patru ori in decursul unui an. La doi ani dupd
terminarea terapiei a fost efectuatd prima examinare de control pentru
epicrizd, iar a doua peste incd doi ani. Cu excepfia primului interviu,
care a durat circa 100 de minute, gedinfele au durat in medie intre 50
gi 60 de minute. Numirul de gedinle necesareparcurgerii fiecirei trep-
te a fost:
Etapa observirii/ distanfdrri: 4 pedinle

Etapa inventarierii: 4 gedinfe
Etapa incurajdrii situafionale: 3 pedinfe
Etapa verbalizarii: 4 gedinfe
Etapa extinderii obiectivelor: 7 ;edin1e.
Dupi terminarea terapiei au fost efectuate gedinle de control ir in-

tervale de timp din ce in ce mai mari (lunar, la trei luni gi in cele din
urmd anual).
Aceasti confruntare lasi si se recunoascd punctele tari existente in

demersul terapeutic. A fost evidentd dezvoltarea aproape continui de
la atugunrcntIa detaVare. in etapa incurajarii situafionale, pacienta a avut
ini[ial greutdfi ;i a prezentat nevoia de a se intoarce din stadiul deosebi-
rll inapoi in cel al atapamentului. O tendinfi asemdnitoare a putut fi ob-
servatd in etapa extinderii scopului, afunci cAnd in conexiune cu a doua
pedinld a acestei trepte a trebuit sd fie organizat un consiliu de familie.
tn astfel de situalii ne-am intors pentru scurt timp la etapa anterioarh.
- j
DetaFare
Deosebire
intrebdrii privitoare la pe ce treaptd gi ir:rce stadiu de interacliune se

afla pacienta in psihoterapie i s-a putut rdspunde din perspectiva a mai
mulli factori: din perspectiva reacliilor pacientei fafd de procedeele ti-
pice folosite i:r fiecare treaptd in parte, din perspectiva autoevaluirii pa-
cientei gi din perspectiva impresiei de ansamblu a terapeutului.
Simptomele inifiale au fost: angoase referitoare in special la situafii
legate de punctualitate, nelinigte interioari, inhibilii, depresii, tulburdri
ale metabolismului, senzafii de amefeald, tulburdri carcliace,dureri de
stomac, precum gi tendinfe de sinucidere. inainte de inceperea psiho-
terapiei, pacienta fusese tratatd de cdtre medicul ei de famiiie, de me-
dicul intemist pi de citre un specialist in neurologie gi psihiatrie in mod
preponderent medicamentos, firegte fdrX trn succes semnificativ sau du-
rabil. Din cauza continuturilor imaginilor exprimate (,,So!ul meu era
un monstru imens. Pdnd pi aspiratorul imi inducea fricd. Soful meu vrea
sd scape de mine") pi a izbucnirilor afective, pacienta a fost transferatd
de cdtre un medic neurolog pentru patru sdptdmAni intr-o clinica psi-
hiatric5, fiind suspectd de ,,psihozd, afectivd".
La finalul tratamentului psihoterapeutic pacienta nu a mai simfit
nici o nepldcere. Durerile legate de funcliile digestive gi cardiace nu mai
apdruserd in acea perioadd deja de doud luni. Numai din cAnd in cAncl
mai apdrea un sentiment de indispozitie sau de nelinigte interioard, in
special in situaliile conflictuale neobignuite gi din cAnci in cAnd in legi-
turd cu agteptarea.
Firegte, enun{urile legate de succesul terapiei pot fi uneori produ-
sele artificiale ale sugestiei terapeutice gi a politefii pacientului, care nu
dorepte sd igi dezamdgeasci terapeutul gi nu vrea si se vadd pe sine in-
sugi ca egecterapeutic. Din acestemotive, problema constatiriior fina-
le a fost ridicatd nu doar intr-o gedinld, ci in ultimele pedinle ale extin-
derii obiectivelor gi apoi in gedinfele de consiliere ulterioare. in plus,
am ?ncercatsi reprezentim afirmaliiie generale, precum ,,md simt
bine", prin situafii concrete. O formi suplimentard de control a fost ofe-
ritd de enunfurile sofului. Soful a confirmat din punctul siu de vedere
enunfurile pacientei: ,,So!ia mea imi pare acum mai echilibratd, mai
prietenoasd gi mai independentA." h cazul doamnei S. a reiegit ireci irn
indicator pentru succesul terapiei. Atunci cAnd doamna S. a venit la
mine la cabinet, ea lua regulat gapte medicamente diferite: un medica-
ment contra fricii, tablete de dormit, un medicament pentru stomac,
doud pentru inimd gi metabolism, un preparat vitaminizant gi medica-
mente contra durerilor, care aveau efect 9i contra senzafiilor de ame-
feal5. S-a renuntat treptat la aceasti medicamentafie, fiinci redusd in-
tr-un interval de trei siptdmAni la doui medicamente, la care de
asemenea s-a renunfat dupi alte doud luni. Dupd terminarea terapiei,
pacienta nu a mai luat nici un fel de medicamente. Pacienta a relatat in

i patra gedinfi de consiliere de dupi incheierea terapiei urmitoarele
lucruri:
,,5exualit at c si p wr ctualitate"
,,Acum aproximativ o jumdtate de an am avut o experienfi care a fost
foarte importantd pentru mine. Fusesem invitafi intr-o duminicd seard la
nigte cunogtinfe gi trebuia sd fim acolo la ora 19. copiii noptri erau plecafi.
Ficusem baie 9i tocmai voiam sd md imbrac, cAnd a venit soful meu, care
era foarte tandru pi care voia neapirat si se culce cu mine. Mi s-a pirut foar-
te drdgu!, dar m-am g6ndit imediat ci nu avem timp de apa ceva' Pe tot
parcursul actului sexual m-am gAndit cd de fapt trebuie sd plecdm imediat
de acasd gi comportamentul sofului meu mi-a p6rut foarte insistent. Md
simleam nelini;;titd in interiorul meu ;;i cu gAndurile i:r cu totul altd parte
Md tot gAndeam: Vom ajunge la timp? Mai tArziu l-am rugat pe soful meu
ca in seara urmitoare sd organizim un gruP partenerial. In grupul parte-
nerial i-am povestit sofului meu felul in care m-am simfit cu o seard inain-
te. La inceput a fost foarte afectat, dar a dezvoltat de-a lungul timpului foar-
te multd infelegere fafd de situafia mea. Mi-a povestit atunci ci pi el insugi
a avut g6nduri asemSndtoare in timpul actului sexual, dar ci a avut senti-
mentul cd trebuia sd termine ceea ce a inceput, pentru a nu mi dezamigi
pe mine. Dialogul mi-a oferit mie insimi foarte multd incredere in soful
meu. Nu gtiu de unde vine, dar dupi acea discufie m-am simfit mult mai
bine pi de atunci am aProaPe de fiecare dati orgasm, la care nu reu;isem sd
ajung in anii de dinainte..."
Pacienta, care la incheierea terapiei era atat de departe incAt a pu-

tut sd igi ia singuri in mAini programul de autoajutor, consultdndu-se
cu mine la intervale din ce in ce mai mari de timp, a fost ir stare se se
ajute pe sine insigi gi pe partenerul ei independent de terapeut. Pacien-
ta a eiplicat intr-o gedinfd de control la doi ani de dupd incheierea te-
rapiei:
,,ln sfargit nt-ant impus"

,,Vd putefi aminti cd pentru mine punctualitatea insemna tot, Pi trebuie
sd spun cd am rdmas p6nd azi incd o persoand punctuald. Dar cred cd une-
le lucruri s-au schimbat esenfial in cazul meu. Nu pot sd vd spun asta a9a,
pu,r gi simplu. Cel mai bine ar fi sd vi explic printr-un exemplu. Soacra mea
este cel pufin la fel de nepunctuald precum era soful meu inainte. Imi pot
aminti cAt de des trebuia sd o agteptdm cu masa de prAnz pAni 9i doud ore'
o datd o invitasem din nou. vorbisem cu soful meu inainte despre cat de
nepldcut este pentru o gospodini si aptepte atdt de mult cu masa gata Pen-
tru ch soacra mea nu apiruse dupd o jumdtate de ord pi copiii deveniseri
deja neribddtori din cauza foamei, am sugerat sd mdncdm firi ea. Dupd
inci o ori 9i jumdtate ea tot nu venise, aga cd am sugerat si nu renunlim
sau si aminim plimbarea de durninica pe care o planificasem. Era o vre-
me frumoasd gi copiii s-au entuziasmat imediat. Numai soful meu a inghi-
lit pufin in sec. Ne-am pregdtit imediat gi i-am ldsat vecinei mele un mesai,
cum cd ne intoarcem in circa trei ore. Cdnd ne-am intors, soacra mea era
deja la ugd gi se uita la noi cu o privire plind de repro9. Fdrd a discuta prea
mult, i-am spus ci o agteptasem la ora 13 pi ci apoi nu am mai luat in cal-
cul cd ar mai veni. Dar cd ne-am bucura dacd ar rdmAne la cin5. Trebuie sd
spun cd, discutdnd astfel, nu m-am mai simtit atAt de dependentd pi de co-
pil5roasd ca inainte. Seara a decurs chiar neagteptat de relaxant. Soful meu
a fost chiar uimit. M-am gAndit la toate incd o datd, gi de asemenea la lu-
crurile pe care le discutasem in terapie. Atunci cdnd stabilim termene cu
soacra mea, ii spun imediat p6nd la ce ord putem fi gdsiti sau intre ce ore o
agteptdm.Cred ca acest Iucru a ajutat-o foarte mult pe soacra mea. in ast-
fel de situalii mi se intimpla cdteodatd sd am sentimente de vinovifie, la
fel ca inainte. Nu md simfeam prea confortabil uneori. Dar m-a ajutat gAn-
dul la acea poveste, in care unul trebuia si ii fie recunoscdtor celuilalt pen-
tru sinceritatea sa" (doarnna S. se referd la povestea ,,Un motiv de a fi re-
cunoscdtor",p. 318).
in ceu de-a doua gedinfd a epicrizei (dupd incX doi ani), pacienta a
ldsat o impresie foarte detagatX gi echilibrati. Ea a venit insofitd de cei
doi copii pi a povestit despre activitifile familiei, despre propriile acti-
vitefi - intre timp absolvise un curs de traducdtor - gi despre activi-
tdfile ei comune cu familia.
Modificarea psihoterapiei analitico-diferenfiale in cinci etape
Cele cinci etape ale psihoterapiei analitico-diferenfiale nu reprezrn-

td o schemd rigidd de terapie, prin care este tarat fiecare pacient, inde-
pendent de particularitdfile sale. Aceste etape pot fi folosite in princi-
piu in cazul tuturor tulburdrilor psihice pi psihosomatice. Si aceasta
nu pentru ch ele se pretind a fi un leac universal, ci pentru ci demer-
sul lor include o palete intreagd de posibilitdfi care ia in considerare
particularitdfile fiecdrui pacient gi ale bolii sale. Astfel, pot fi tratate cu
ajutorul psihoterapiei analitico-diferengiale in cinci etape atat angoase
;;i depresii, cAt pi bolile obsesionale, tulburdrile de comportament, pro-
blemele intergenerafionale, dificultdfile transculturale, schizofreniile,
precum gi grupul bolilor psihosomatice, ca de ex. ulcerul stomacal, ast-
mul, reumatismul, tulburirile funcfiei cardiace, disfuncliile de naturd
sexuald, tulburXrile de somn, durerile de cap etc. Ceea ce conteazd aici
este luarea in considerare a circumstanfelor existente in fiecare caz'in

parte. Astfel, in locul punctualitilii gi al politefii, care in cazul Ute S.
au reprezentat conflictul-cheie, gi dreptatea, curdlenia, ordinea, serio-
zitatea, contactul, chibzuinfa, credinga, increderea etc. pot deveni con-
flicte centrale in funclie de care se orienteazd demersul analitico-dife-
renfial.
in calitatea ei de terapie de scurtd duratd centratd pe conflict, ana-
liza diferenfiald a fost aplicatd in cazul urmdtoarelor tablouri clinice:
Disfuncfii sexuale (angoasd sexuald a femeii, frigiditate, hipersexu-

alitate, tulburdri de potenfd la birbat, ejaculare precoce, tulburdri de
erecfie, angoasd sexuald, masturbare 9i homosexualitate percepute ca
fiind bolnivicioase). In prezent existi date despre 80 de pacienli (52 te-
minini,28 masculini). Din punctul de vedere al diagnosticului, pacien-
tele sufereau preponderent de angoasd sexuali 9i de frigiditate genera-
ld gi selectivd. Pacienlii masculini sufereau in mareparte de ejaculare
precoce, tulburdri de ejaculare gi angoasd sexuali' In toate cazurile a
fost obfinute o insindtopire semnificativX. In 74% dn cazuti a fost con-
statati o vindecare pe termen lung (interval de controi: circa un an).
Durata meclie a terapiei a variat in funciie de fiecare diagnostic in par-
te, intre 12 gi 21de gedinle.
Tulburiri funcfional-vegetative cu etiologie psihicd demonstratX 9i

nevroze organice (tulburdri ale somnului, cefalgii, astm, coliti, ulcus
duodeni pi ventriculi, dureri reumatice, nevroze cardiace, prostatit5,
anorexia nervosd, obezitate, neurodermatitd, distonii vegetative, balba-
iald gi enurezie);
Tulburiri psihoreactive (fobii, depresii, Lulburdri cle comportament,

obsesii, tulburdri ale invXfdrii, alcoolism, dependenli de droguri ;i re-
aclie de doliu anormald). in cazul psihozelor 9i al psihopatiilor, anali-
za diferenfiald a fost apiicatd in mai multe rAnduri. Aici au putut fi con-
statate parfial rezultate promifdtoare.
Cele cinci etape constituie linii directoare 9i ajutoare orientative care
ii o{eri terapeutului pentru anumite pirti ale terapiei metode testate.
Sunt posibile modificdri:
ln interiorul etapelor.in principiu, etapele pot fi combinate liber in-

tre ele in funclie de nevoile situafiei terapeutice individuale. Felul aces-
tor combindri depinde, in afard de factorii situativi gi de cei specifici
personalitilii fiecdrui individ in parte, in special de tabloul simptoma-
tologic gi de durata intenlionatd a terapiei,
Referitor lu metodeleimplicate. Analiza diferenfiali nu este deloc o

dogmi exclusivi, ci ea prezintd un sistem multidimensional ir"rinterio-
rul cdruia se pot remarca diferite procedee gi metode. Apadar, pot fi im-
plicate atAt procedee psihanalitice, cAt 9i tehnici comportamentale, me-
tode ale psihologiei abisale, precum gi instrumente de lucru
hipnoterapeutice. lnvers, gi aspecte legate de analiza diferenliali pot fi
anexate ir modelul altor psihoterapii.
Analiza diferenfiali ca terapie individuali sau de grup
in descrierea celor cinci etape, am pomit, din motive legate de com-

ponenta metodicd, de la situalia terapiei individuale, in care terapeu-
tul gi pacientul se afld fafd in fafd. Ca alternativd 9i completare a tera-
piei individuale, analiza diferenfialX poate fi aplicata ;i ca psihoterapie
de grup. Aceste grupuri sunt parlial orientate tematic gi controiate cu
ajutorul liniei directoare a celor cinci etape. Dincolo de acest aspect,
controlul legat de stadiile ata;are-diferenliere-detasare este important
in cadrul terapiei de grup. Combinarea grupurilor de autoajutor (Pe-
dinla pdrinlilot consiliul de familie gi grupul partenerial) cu grupul
psihoterapeutic faciliteazd transferul comportamentului-model invifat
in cadrul grupului terapeutic pi controlul asupra realitafii evenimente-
lor terapeutice de grup.
Psihoterapia de grup analitico-diferenfiali
G r i j i l ea l t o r a
o f e m e i ee r an e m u l l u m i t 6 d e s o a r t as a ;e r af f i a is S r a cdi e c Stto l i c e i l a l l iP. a i -

n e an u i i a j u n g e an i c i o d a t ip e n t r ut o t i c e i; a p t ec o p l ia i s i i . S o i u li i m u r i s ed e -
m u l t .i n t r - o n o a p t ed, u p i r u g i c i u n id i s p e r a t ea, c e s t efie m e 'iii a p E r uu n i n g e r ,
c a r ei i d S d uu n s a c; i i i o r d o n Ss 5 a r u n c ei n e l t o a t eg r i j i l e9 i n e v o i l e i . S a c unl u
e r as u f i c i e ndt e m a r ep e n t r ua c u p r i n d e a t 6 td e m u l t en e c a z u rgi ,r i j i; i t e m e r ii n -
g e r u lo l u Ei n s i d e m i n S 5 i o c o n d u s e i n c e r u r ii,n t i m p c e e a o f t a, s is ev t i c i r e a
c u s a c u l i nm d n d O . d a t 5a j u n s E a c o l os u s ,f e m e i ar d m a s e uimitJi;i imagtnase
a l t f e cl e r u lT. o l i n o r i ie r a us a c ip l i n id e g r i j i . l a rp e c e lm a rm a r ed i n t r ea c e ; t is a c i
s e d e au n d o m nb E t r d nf ,o a r t ev e n e r a b icl ,a r ei i e r ac u n o s c ufte m e i id i n t a b l o u r i -
l ec o p i l t r i eei i .A t o t ; t i u t o r ui il c u n o ; t e ag r i j i l ec, i c ii i a s c u l t a szei l n i cr u g i l e ; ib l e s -
temeleE . l o r u g i s d p u n Es a c u d l eoparte 5 ii i s p u s ec i a r ev o i es Ed e s c h i d tbo l i
c e i l a l tsi a c ip e n t r ua s e u i t ai n l S u n t r ul o l r .D a rc dv a t r e b u js d s ed e c i d da s u p r a
p e
u n u i as i n g u r c a r es di l i a i n a p o c
i u e a p e p d r n i n t i.n c e p ua l a d a rs Ed e s c h i d d
s a c i iu n u ld u p E a l t u l;i g i s i i n e i s u p i r i r i , p r o b l e m ec,o n f l i c t er e p r i r n a t eo,l i c t i -
s e a l i5 i m u l t ea l t e l eM . u l t ed i n a c e s t el u c r u riii p t r e a us t r i i n e ,a l t e l ec u n o s c u t e .
i a rd e s p r ec e l e l a l tneu ; t i a s i g u rd a c El e m a iv E z u sver e o d a t sda un u .C ug r e ur t z -

b 5 t up r i n t r en o r i ,p 6 n i c ea j u n s el a u l t i m u ls a c i.l d e s c h i spei p ea c e s t ai i,g o l ic o n -
t i n u t u l i, l o r d o n E; i i l r e c u n o s ccua f i i n d c h i a ra l e i . R i d i c d n d u -s1a,c uili p d r uc u
m u l t m a i u ; o r ,b a m a i m u l t d e c 6 ta t 6 t :p r o p r i i l e i g r i j in u o m a i c h j n u i a up, r o -
p r i i l ee i d u r e r ni u o m a i d u r e a ui.n l o c u l o r ,v l z u n e a j u n s u r ie a l e ; is c o p u rni o -
b i l e .( P o v e s toer i e n t a l i )
Omui, ca fiinfd sociali, este dependent de ceilalfi oameni. Viala co-

mund a oamenilor se desfdgoard intr-un schimb continuu dintre a da
gi a lua. in acest context, grupul -socialne oferd multe avantaje, une-
ie din ele fiind vitale pentru noi. ln alte cazuri, el poate fi perceput ca
ameninfitor: mulfi oimeni nu pot face parte decAt cu greu dintr-un
grup in care sd se simtd bine. Acegtia sunt stingherifi, timizi gi se simt
respingi de grup. Adesea reaclioneazd desprinzAndu-se de grup (in-
timidare, resemnare) sau demonstrAnd o vioiciune exagerati, pentru
a-i domina pe ceiialfi membri ai grupului (zurbagiul). Ei nu pot insX
nici cclabora, nici tulbura, ci manifestd numai o toleranli gi o indife-
renld pasiv5. Atitudinea pe care o are un individ fafa de mediui siu
social nu este intAmpldtoare, ci ea s-a dezvoltat de-a lungul timpului
prin intermediul evenimentelor trdite gi al experienlelor legate de in-
vdtare.
Dupd cum se gtie, avem tendinla cle a ne alege prietenii dintre acei
clameni care gdndesc ia fel ca noi, care au aceea$iperspectivi in lega-
turi cu anumite lucruri, aceleagi gusturi pi pasiuni precum noi inptne.
intr-un grup compus in mare parte din persoane cu aceeagivArstd, se
poate ajunge usor ia impiedicarea unei evolulii personale. Cdci se va
dezvolta un repertoriu fix de rdspunsuri la toate intrebdrile, nemaiexis-
tAnd impuisul de a gdsi noi rispunsuri. Dupd un timp, membrii gru-
pului nu vor mai avea nimic nou de impdrtdgit gi se vor mulfumi sd re-
pete aceleagilucruri la nesfArgit, pentru cd este comod.
Cdatd cu intrarea intr-un grup, noi suntem confruntafi cu persoane
pAnd atr,rncinecunoscute. Noul participant al unui grup terapeutic con-
stati cur6nd ci ceiiaifi membri provin din alte medii educafionale, in
care adeseasunt respectatenorme pi reguli considerabil diferite de cele
personale. In timp ce unul a invdfat sd se foloseascdde capacitdfile sale
intelectuale, un altul argumenteazd rr.ai degrabd instinctiv gi intuitiv.
Unul este devotat normelor tradifionale, fiind obignuit cu o anumitd
ordine gi politefe; un altul incearcd sd gdseasci noi forme de comuni-
care, punAnd uneori la indoiali normele de gAndire gi de judecatd obig-
nuite.
Fiecare membru al grupuiui aduce o datd cu sine propriile atitudini
gi modele de comportament, care constituie parfial obiect al psihotera-
piei. in situalia psihoterapeutici sunt exprimate mostre, simptome gi

simboluri ale acestor domenii de comportament incdrcate conflictual;
ele pot fi scoasein evidenfd de cdtre membrii grupului, care igi au pro-
priile lor norrne, valori gi particularitdfi cle comportament. Cu alte cu-
vinte: fiecare membru participant igi gdsegtereflectate in cadrul gruPu-
lui in mod repetat ;;i adesea in moduri diferite propriile atitudini ;i
conduite de comportament. Obiectul acestui proces il reprezintd capa-
citdfile actuale sau formele lor mascate cle aparifie.
Dnul A:,,Ghsesc cd acestgrup nu md ajuti cu nimic!"

Dna B:,,$ieu sunt de aceeapi pdrere."
Dnul F cdtrcA: ,,Chiartu ai spusuitima dati ca ifi placefoartemult gru-
pu1.in afardde asta,nu imi convine tonul tdu."
Dna K:,,Mi se pareingrozitorcAndvi certafi.Md facefisd mi gAndesc
la pirinfii mei gi la felul in carese certauei."
Pornind de la o confruntare centrati in iurul capacitifilor actuaie

poiitefe-srnceritate, dialogul trece la probiematica acestor capacitdfi ac-
tuale in perceplia gi in con{lictul de bazi al unei paciente. Apar gi aite
capacitdli actuale: grupul incepuse deja, c6nd d-;oara H. intirzie 15 mi-
nute gi se agazi fdri a atrage atenlia la locul ei.
Un pacient care tocmai spunea ceva, i;i intrerupe spusele pi este iri-
tat. Tofi membrii grupului o privesc pe nou-veniti.
DnuI L: ,,ptiicd grupul incepeia ;ase ;;ijumdtate.Nu esteprima oara

cAnciintArzii."
D-goara Dna F.ii sarein ajutor:,,Poatecd ai un motiv din
H. seirerogegte.
cauzacdruiaai ietdrziat.$i mie mi-e greu cAteodatdsd fiu aici la timp."
Grupui tace apoi un timp ?ndelungat. Atmosfera este apdsitoare;;i

incordatd. Dintr-o datd, d-goara H. ir:rcepesd plAngd: ,,Nu sunt numai
aici nepunctuali. pefui meu m-a ameninfat ci md concediazd, pentru
cd intArziam uneori peste doud ore (suspind). Eu de fapt nici nu vreau
sd ietArzii, dar nu reutesc sX md dau fos din pat dimineala devreme ;i
nimdnui nu ii pasd de mine. $i apoi primesc numai repropuri."
pi aici este descrisi o situafie-cheie.Capacitatea actuald implicati
este sinceritatea, din partea domnlui L. El susline normeie de grup gi
se iclentifici cu tipul terapeutului patern, autoritar. Capacitatea actua-
li tematizatd este ,,punctualitatea". De la puncbualitate in ceea ce pri-
vegte grupul, cdmpul conflictual se extinde brusc ia punctualitatea la
serviciu, la dificultigile de contact rezultate de aici gi la sentimentul pa-
cientei de a fi o ratatX din ptmctul de vedere ai performanlelor pe care
ceilatli le agteapti de la ea. Aici sunt implicate astfel capacitifile prima-

re, precum inciederea, contactul, speranfa;i dubiul. f,i timpul va de-
,r".,i o tematicS centrald, in sensul existenfei unei lipse de impirfire a
timpului.
Legdtura dintre punctualitate gi sentimentul egecului profesional a
fost sdbilite in acest cazinmod automat: Pacienta ajungea ia birou cu
intdrziere, resimfea atmosfera in birou ca fiind dugmdnoasd pi nu mai
reugea si se concentreze in urmitoarea perioadd. RdmAnea astfel in
urmi cu volumul de munci, percepea acest lucru ca fiind un eFecdin
partea ei, lucru care se risfrAngea negativ asupra volumului de mun-
cd. pacienta nu igi indeplinea volumul de munci pani la finalul zilei
cle muncd gi a rloua zi era nevoitx si munceasci suplirnentar. Cu aceas-
td amAnare a responsabilitifilor profesionale de la o zi la alta s-a insta-
lat in acela;i timp gi o atitudine de a;;teptare a egecului, care ii facea ;i
mai ingrozitoare profesia gi sculatul din pat dimineala devreme. Acest
arati cAt de puternic r-lependente sunt procesulconflictual 7i
"x"*p'i.,
conlinutul conJTictualatAt in planui dinamic, cat 9i in ce| al interpretdrii
qi al inlelegerii.
it fiecare grup, in special in grupul psihoterapeutic, care este cen-
trat mai pufin pe probleme obiective, cAt pe dificultefi personale, se
con{runti intre ele diferitele concepte ale membrilor. Interacgiunea exis-
tentx in contextul psihoterapeutic poate fi infeleasi agadar ca interac-
prin confrun-
fiune a concepteloi pi mitologiilor exprimate in exterior
tare reciprocd.
in principiu, grupul indeplinepte ceea ce noi am denumit cu terme-
nul de ,,fun-1ie a contraconceptuiui". Membrul grupului invala si re-
cunoascd alte concepte, si se famlliarizeze cu acestea 9i sd i9i extindi
astfel propriul concept. Ce-i drept, premisa este ca grupul sd iFi poati
pestra fleiibilitatea gi sd se uniformizeze intr-o ,,masd de proporfii re-
,tra.rr"", in care membrii grupului si renunfe la unicitatea lor de dra-
gul unei coiectivitafi nediferenfiale.
Transferul variat gi plurivalent devine - dincolo de relafiile afecti-
ve- un transfer ai corrceptelor in baza capacitililor actuaie Si a medi-
ilor. Preluarea ipotetici de concepte suplimentare este susfinutS de for-
me de r"p.er"nlate ale psihodramei' Aici ipi ,,joacd" membrii grupului
conceptele gi conflictele legate de ele, le repeti intr-un mod dramatic pi
le elimina. Pacienlii care s-au cunoscut reciproc fac schimb de concep-
te gi de aspecte de rol gi se pun in pozifia celuilalt partener de joc. Ei se
identificd, intr-o primd fazdin mod ludic, cu concepte striine, invafd
sd interaclionezecu ele si ie traiesc intr-o anumita m6surh pe propria
lor piele. Pe de altS parte, ei trebuie si se apere impotriva propriuiui
lor concept, preluat icum de celxlalt partener de joc. Existi o serie de
posibilitdgi de a prelucra din punct de vedere dramatic conceptele in-

tr-o situalie de grup:
Monologul: Un pacient joacd singur gi igi exprimd gAndurile, idei-

ie, intenfiile gi sentimentele.
Inversiunea de roluri: Actorul principal gi incd un actor sau doi igi

schimbd rolurile intre ei. Aceastd tehnicd poate fi folositd gi in grupul
psihoterapeutic restrAns, la care, pe lAngd terapeut, iau parte gi parte-
nerii de con{lict.
Imaginea in oglindi: Actorul principal devine spectator, rolul sdu

este reprezentat de citre un altul.
Dublul: O persoand este ,,jucatd" de citre doi pacienfi, de exemplu

pentru a descrie in acelagi timp doud pirfi opuse sau doui concepte
contradictorii ale unei persoane sau pentru averbaliz.v, cu ajutorul unui
al doilea interpret, conceptele aflate la baza dificultXfilor.
Efectul contrar: Amintirea actorului principal legatd de o anumitd

intAmplare din istoria sa personald de viafd este confruntati cu versiu-
nea reprezentatd prin intermediul jocului de cdtre alli pacienfi. Dupi
interpretarea realizatd de jucdtori, actorul principal este in general in-
trebat: ,,Aga a fost?" Aproape irtotdeauna el neagd gi se simte obligat
sd prezinte,,carect" intAmpiarea.
Contactul inifial: Pacientul ii saluti pe tofi ceilalli membri ai gru-

pului aga cum ar face-o in mod spontan in situafii date (c6nd vin mu-
safiri in vizitd.,cAnd intri in biroul ;efuiui, cAnd ili saiufi colegii de ser-
viciu, cind dorepti si legi un contact cu o persoand striind sau cAnd ili
saluli partenerul de viafd). Scenelesunt discutate pe larg in cadrul gru-
puiui, jucate, analizate sub aspectul neinielegerilor posibile gi al capa-
citifilor actuale implicate, controlate cu ajutorui aparatului video gi de-
duse apoi normele de comportament.
Scaunul gol: Un scaun gol este evaiuat, in locul protagonistului, de

cdtre tofi membrii grupului. Pe scaun nu se afld pacientul insugi, ci con-
ceptul imaginar desprins de persoana protagonistului.
Tehnica behind-back Actorui principal std cu spatele la ceilalfi gi

ascultd cum ii interpreteaza ceilalli membri ai grupului conduita com-
portamentali din timpul jocului.
Tehnica punching-ball: Actorul principal este supus unui interoga-

toriu de citre toli membrii grupului.
Grupul analitico-diferenfial este orientat tematic. Fiind orientat ci-
tre modeiul in cinci etape, tema grupului va fi reprezentatd de situafi-
ile conflictuale specifice gi de problemele pacienfilor. Demersul rimA-
ne orientat c5tre grup; conducitorul siu are, inainte de toate, o funcfie
de control gi de informare, oferind asistenfa necesard. Tema se poate
raporta atAt la procedeele din cadrul grupului, cAt;i la cele aduse in
discufie din afari de c5^tremembrii grupului gi acceptate de ceilalfi par-
ticipanfi ca probleme. ln acest sens, temele sunt conceptele care se ra-
porteazi la capacitifile actuale, la mediile capacitdfilor de bazd gi la ne-
inlelegeri.
Acest tip de procedurX are avantajul de a aborda in mod dozat pro-
blematica membrilor grupului. Disponibilitatea agresivi poate fi con-
trolatd gi dozatd printr-un astfel de demers; deformarea ei este agresi-
vitatea distuctivd gi poate fi impiedicatd. In special pentru cd actele de
agresivitate nu mai sunt manifestate direct irtre membrii grupului sau
indreptate cXtre alte grupuri. Mai degrabd tema, un concept, se afld in-
tre membrii grupului ca mediator, preluAnd astfel o funcfie de apira-
re. Aga pot fi contracarate evolufiile periculoase ale unui grup necon-
trolat, precum de exemplu automutilarea in urma unor gedinle de grup
deosebit de agitate.
Prin intermediul interconexiunii conceptelor, situafiilor-model 9i al
mitologiilor vor fi detectate tendinlele regresive ale pacientului' De fapt,
el le poate articula gi exprima in grup; totupi, centrarea tematicd acfio-
neazd impotriva tendinfei grupului de a se transforma futtr-o ,,mamd
mare" (R. Battegay, 1971). Grupul oferd astfel spafiu pentru toate trei
stadiile de interacfiune: atagament, deosebire pi detagare.
Grupul analitico-diferenfial nu este autosuficient. Intr-o anumitd
misuri, el se consideri situafie-model pentru acele grupuri in care trd-
iesc membrii sii. Se va fine seama de acest lucru ln misura in care pa-
cientul poate aduce in discufie, in cadrul grupului, pe de o parte pro-
blemele sale din viafa de zi cu zi, pe de altd parte in cadrul grupului
vor fi realizate diferenfieri gi dezvoltate altemative de comportament
care vor fi puse din nou la incercare in viafa cotidiani.
Dupd ce pacientul a invdfat sX se implice ir mod activ in procesul
de grup, performanfele sale vor fi risplitite de cdtre ceilalfi membri 9i
de citre terapeut. Grupul devine astfel un soi de substitut al familiei,
in care conduitele dorite de comportament vor fi confirmate, iar cele
nedorite vor fi eliminate prin reacfia de respingere a celorlalli membri.
Grupul igi depigegte limitele gi devine un gruP mare: Pacientul ipi trans-
ferd relalia de iecredere, dobAnditd ca membru al grupului, asupra pro-
priului siu grup primar. Din acest moment, grupul terapeutic se \/a re-
produce printr-un soi de diviziune celularX in grupuri de autoajutor.
Astfel este oferitd gi solufia unei probleme fund.amentale, gi anume ris-
punsul la intrebarea cum pot fi utilizate gi in viafa curentd conduitele
de comportament, atitudinile gi formele de prelucrare ale conflictului
nou invilate in cadrul grupului. Aga se dezvolti efectul reciproc con-
tinuu, considerat caracteristic analizei diferenfiale, existent intre dome-
niul terapeutic gi cel extraterapeutic.
CAnd este necesari terapia individual5, c6nd cea de grup pi in ce caz
intrX in discufie o terapie combinatX trebuie stabilit de la caz la caz. in
cazul unei terapii combinate, unde este implicati atdt terapia individu-
ald, cAt gi cea de grup, s-a menfinut o balanld in favoarea uneia sau a
alteia dintre metode.
Rezumat: Indicafia diferenfiali legati de terapia de grup poate fi

identificati cel mai clar in domeniul transcultural. In activitatea mea
psihoterapeuticd, am intAlnit doud forme specific culturale, din care
una este tipici stilului de viald occidental, cealaltX celui oriental. Ger-
manii devin mai adesea depresivi din cauza lipsei de contact Si a izo-
ldrii sociale. in Iran, oamenii devin depresivi mii degrabd pentru ci nu
mai pot suporta influenfa continud exercitatd asupra lor de cdtre fami-
lia ldrgitd, pe care o percep drept ,,mamd, rca" gi cireia nu i se pot sus-
hage decAt printr-o evadare ir depresie.
Posibilitdfile terapeutice rezultd gi din realitdfile sociale. Psihotera-
pia de grup are in Germania o gansd mare de reugitd, pentru cd resta-
bilepte, cel pufin la nivel de model, legdturile sociale gi pentru ci in ca-
drul grupului pot fi antrenate formele de contact social. In Persia
dimpotrivd, psihoterapia de grup ar insemna a cdra api in prf cdci aco-
lo tocmai relafiile sociale hipertrofiate se dovedesc a fi conflictuale. Psi-
hoterapia de grup ar avea acolo o alti funcfie: intirirea pozifiei unui
pacient fafd de grupul sdu familial, prin raportarea lui la grupul tera-
peutic.
Analiza
diferentiali
gi altepsihoterapii
Critici 9i posibilitifi de cooperare

S p e c t a c o lduel m a r i o n e t e
i n c o r t u lu n u ip 5 p u g asre i n g h e s u ioam a s dd e o a m e n ci a r eu r m E r e aru6 z 6 n d

l n h o h o t ep i e s ad e m a r i o n e t ei n. s p a t ed e t o t s t e t e au n t a t i c u f i u l s t u . i n t i m p
c et a t t l m a l p u t e au r m i r i s p e c t a c o l sutl O n di n v 6 r f u r i l p e i c i o a r e l obr d, i a t ual j u n -
g e ac u c a p u ln u m a ip 6 n El a i n b l l i m e a; o l d u r i l o cr e l o rp r e z e n { E i . li ; i l u n g e ag d -
t u l , ; i i n c e l ed i n u r m di n c e p us d p l 6 n g i ,p 6 n dc et a t i l i l r i d i c i p e u m e r i is i i . C e
p l i c e r ep e n t r ub i i a t ! D ea c o l od, e s u s ,d i n c o l od e t o a t et u r b a n e l eb,E i a t uvl e d e a
a c u mp ' i e sa m u z a n t d i e m a r i o n e t eN. u m a i p l 6 n g e ac,i c h i c o t e d a e b u c u r i es, 5 -
r e ap e u m e r i it a t S l ucj ag i c u m a r f i f o s tu n c i l S r e ! ; it a t S ls d uc a l u li.n c i n t a t ,b 5 -
t e at o b ac u p u m n i i n c a p utl a t S l usi d u i,l l o v e ac u p i c i o a r e p l ee p i e p t u, i t i n d c o m -
p i e tc i s ea f l ap e t a t d ls d u .D j n t r - od a t E o, b s e r v oi m d n Ep e u m E r . 5 e i n t o a r s e
s p e r i a t ; iv i z u u n d e r v i 5c u b a r b da l b i ; i p r i v i r eb i n e v o i t o a r e . , , Fm i uel u " ,s p u s e
a c e s t a, , t ed i s t r e zfro a r t eb i n e ,v e z ti e a t r u d l e m a r i o n e tm e a i b i n ed e c a tm u l l i a l -
t i i d i n c o r t .D a r9 6 n d e ; t e - t ed, a c l t a t ; l t ; u n u ; i - a r f i d a t s i l i n t as d t e r i d i c ep e
u m e n is E i a , c u n a i f i s t a t i n c ij o s ,i n u m b r ac e l o r l a l lAi .; a c En u u i t ap e u m e r i i
. a rn u a rt r e b u is i i i u 1 ! ni i c ip ec e i
c u jt e a f l i .A r t r e b u is i t e b u c u r ;j i s i f i i f e r i c i t D
o e u m e r i ic i r o r ae s t if e r i c i t " {. P o v e s toer i e n t a l i )
Neincrederea existentd azi f a ,td.de psihoterapie pare intr-adevdr in-

dreptifitd,^dat fiind diversitatea ei colorati gi capriciile orientdrilor gi
criteriilor. In chirurgie au fost confirmate de-a lungul timpului, pentru
operafiile stomacale, metode precum ,,Bilroth I" gi ,,Bilroth II". Aceste
metode sunt recunoscute de cdtre medicind, igi au semnificafia lor so-
lidd gi sunt aplicate in Frankfurt am Main la fel ca gi in Sydney sau
Miami. Ceea ce variazd este numai felul in care este realizatd incizia si
Analiza diferenliald gi alte psihoterapii 363
mirimea ei. Un pacient care se opereazd la stomac, se poate consola cu

gAndul ci va fi operat dupd anumite principii stabile ;;i verificate de-a
lungul timpului.
euiva cire suferd de angoasd, depresii 9i ffiibifii ii lipsegte de cele
mai multe ori aceastdcertitudine. Lui ii sunt oferite peste 300 de Fcoli,
direcfii gi convingeri psihoterapeutice, care se mai 9i potenfeazd datori
td faptutui cd aproape fiecare psihoterapeut cultivd propria sa psihote-
rapie. Aceastd imagine este in continuare complicatd din cauzd ci, dupi
toate aparenfele, in psihoterapie fiecare duce o luptl impotriva tuturor
celorlaigi. Un exemplu trist, degi pregnant in acest sens, il constituie clu-
elul, devenit deja istoric, dintre psihanalizd gi terapia comportamentali.
Pentru teoreticianul invdldrii Eysenck, psihanaliza se afld alituri
de metodele speculative, ,,nesuslinute empiric pi care nu ar putea fi
d,erivate in niCi un fel din sistemul teoretic al psihologiei" (Eysenck
1960;Rachm an,1963;Eysenck gi Rachman,7967, p. 14). Psihanalistul
A. Mitscherlich atacd din partea opusi: ,,Acum, interesul legat de suc-
cesele spectaculoase de vindecare s-a mutat intr-adevdr dinspre psih-
anaiizi cXtre terapia comportamentalX, care se mulfume;te cu o tera-
pie prin hipnozd, comparabil5 cu psihologia primitivX" (1'970,p.126).
Aproape fi,ecaredin direcliile psihoterapeutice existente are un soi de
pretenfie de caracter absolut. Multe ipi manifestd tacit aceasti preten-
(1,976)afirmd: ,,Tera-
!ie, unele o formuleazd categoric. Astfel, Janor'
pia primard are pretenfia de a uindecabolile psihice. Mai mult decAt
itat, ea se considerd a fi singura metodd de vindecare. Acest lucru rm-
plicd faptul cd, astfel, toate celelalte teorii psihologice sunt contesta-
te ;;i considerate depdpite. De unde rezultd cd nu poate exista decAt o
singurd metodi valabild pentru tratarea nevrozelor 9i a psihozelor"
(p.12).
Acest citat din Janov este aproape simptomatologic pentru situafia
psihoterapiei, in care ircercdrile incordate de obfinere a exclusivitdlii
iproape cd iau caracterul rizboaielor religioase. Dacd plecdm de la pre-
misa cd fiecare din aceste direcfii psihoterapeutice define cel pufin o
parte de adevir pi cd a fost confirmatd practic in anumite grupe de boli,
iltoogiu va fi de neinfeles pentru potenfialul pacient. PAni la urmi, daci
pacientui, cu tabloul sdu clinic specific, va ajunge la acel terapeut care
susfine o direcfie terapeuticd potrivitd problematicii sale, este numai o
chestiune de noroc. Rdzboiul religios terapeutic se desfigoard in cele
din urmX pe spatele pacienfilor. I-trtreterapeufi existd de cele mai mul-
te ori o relafie tensionati, in care este implicati neincredere 9i neinfe-
legeri, atAta vrerne cAt ei nu aparfin aceleia9i direcfii, ba mai mult de-
cat atat, aceleiagi gcoli terapeutice. Se vorbesc limbi diferite pi se
stabilesc alte centre de greutate.
Direcfiile psihoterapeutice se intrec in unilateralitate atunci cAnd

vine vorba de a determina domeniile conflictuale focale. Psihanaliza
agazi in centru sexualitatea pi privegte celelalte domenii de conflict nu-
mai ca epifenomene. Psihologia individuald (A. Adler, R. Dreikurs) ac-
centueaii rivalitatea, lupta concurenfiald gi pune in consecinfd accen-
tul pe domeniul competenfelor (profesionale)'
irsihologia analitiid a lui C. G.Jung are ca obiectiv terapeutic indi-
viduafia, in timp ce direcfiile analitico-existenfiale, precum logoterapia
lui V. Frankl, consideri cd originea nevrozelor se afli in rdspunsul ne-
satisfdcxtor cu privire la problema sensului. ,,Pentru psihanalizd, omul
era pAni ia urmd o fiinla guvernatd de apa-numitul principiu al plice-
rii - adici de o voinfd de pldcere; 9i pentru psihologia individuald, el
era o fiinfi determinatd de apa-numita aspiralie de a se irnpune, adici
de voinfa de putere. in realitate, omul este profund pdtruns de o voin-
!d de sens" (V. Frankl, 7955, P' 14).
Dacd toate acestedomenii joaci un rol in evolutia omului 9i in con-
flicte, atunci nu este de inleles de ce ar trebui si ne decidem de la bun
inceput in mod ciogmatic numai pentru unui din aceste domenii ca po-
sibif cAmp de bdtdlie ai confruntf,riior psihice gi psihosociale. In cazul
unei perspective orientate cih-e pacient, nu depinde aceastadecizie mai
degribe in primui rdnd de cazui individual, gi abia in al doilea r6nd de
direclia teoretici a terapeutului?
Rareori afecteazdrin conflict numai unul din domeniile numite. Mai
degrabd, conflictele dintr-un domeniu se afld fali in fafd cu neinlelege-
riie gi unilateralitdfile existente in alte domenii. Intrebarea cu privire la
domeniui perceput drept sferi a conflictului se raporteazAla orientarea
temnticd.fe langa aceasta, in momentul de fafi, dirnensiuneatopograficd
devine din ce in ce mai importanti.
Direcfiilor orientate citre funcfiile fizice, de ex. psihiatria pi neurolo-
gia, li se opun direcliile psihologice, care vdd fiecare individ in parte, ex-
unitate fundamentali
ferienla gi comportamentd seu, ca fiind singura
existenti (psihinaliza, psihologia abisald, terapia comportamentald).
Aceastd concepfie este din nou contrazisd de teoria sociologici, ce acor-
di intAietate viefi'i sociale ;;i structurilor 9i funcfiilor politico-sociale' Toa-
te cele trei perspective s-au impus in psihoterapie, unde pi-au dezvoltat
propriile contribufli terapeutice. Aparifia lor este justificatd istoric, dar
eu i dns in cele din urmi ia o curiozitate: Toate ceie trei contribufii, care
opereazi curn s-ar spune cu o doamnd fird partea de jos a corpului, plea-
d" lu constructui c6 omul existS in principal in domeniul fizic, psihic
"i
sau social, ignorAnd sau bagatelizAnd celelalte domenii funcfionale.
Prin impirlirea brutald in medicind, psihoiogie 9i sociologie, reali-
tatea omului este tiiatd in trei pdrfi. Aceasti sciziune dlizatd produce
Analiza diferenfiald gi alte psihoterapii 365
ir mod secundar probleme care nu apar in realitatea omului. Mai nou

se mai practici formularea de teorii intr-un mod atdt de extrem. Celor-
lalte domenii le este recunoscutd o anumitd importanfd, consideratd
insd generald gi neobligatorie, vorbindu-se despre faptul c5, pe lAngi
acest ori acel domeniu principal, ar mai fi implicate gi altele; aceasta
este in cele din urmd o formuld de compromis, ir baza cdreia poate fi
stabilit totugi un minim de comunicare intre orientdri.
Analiza diferenfiald utllizeazd. conceptele corp-mediu-timp, care nu
sunt suprapuse cu cele de fizic, psihic ai social. Corpul include aspec-
tul somatic, mediul pe cel psihosocial gi timpul aspectul integral care
impreuneazi corpul gi mediul intr-un sistem unitar, dinarnic ai deschis.
Direcliile psihoterapeutice actuale se deosebesc in continuare prin
dimensiuneametodologicd.Pentru cd relafiile interumane stau ir general
sub aspectul atapamentului, diferenlierii gi detapdril, acest lucru este vala-
bil pi pentru acel caz special pe care il numim psihoterapie. Fiecare di-
recfie terapeuticd in parte pune, dupd toate aparenfele, accentul pe anu-
mite stadii ale interacfiunii.
Psihanaliza pune in prim-plan, accentudnduJe diferit, ambele sta-
dii ale interacliunii: atagamentul gi detagarea. Ceea ce numim proble-
matica transferului, care influenleazd., ca relafie personald iretre terape-
ut gi pacient, in mod considerabil demersul terapeutic, reprezinti in
cele din urmd un act de echilibristicd a increderii reciproce, al relafiei
emcfionale gi sacrificiului excedentar fafd de principiul psihanalitic al
realitdfii, care permite asemenea relafii afective numai intr-un cadru re-
strAns gi pentru o perioadX de timp limitatd, anul6nd prin detagare ten-
dinfa de atapament. In spatele rezistenfelor fafd de psihoterapie se as-
cund de asemenea tendinfe ambivalente de detagare, aFa cum, in
general, conceptul de ambivalenfi se referi la cAmpul de tensiune din-
tre atagament gi detagare.
Terapia comportamentald pune din nou alte accente cu orientarea
ei asupra teoriilor invdldrii. Cel pulin clasicii ei au acordat, in orice caz,
o importanJd secundard atagamentului. Eysenck gi Rachman (7967):
,,Relafiile persoane nu sunt esenfiale pentru vindecarea tulburdrilor ne-
vrotice, cu toate cd ar putea fi folositoare in anumite condigii" (p.21).
Mulli pacienfi percep lipsa de atagament drept respingere. Relafia te-
rapeuticd este redusd aici la o relalie pur tehnicd intre pacient gi tera-
peut, sub evidenfa legitdlilor teoretice ale invifdrii. Procedurile terapiei
comportamentale fin in mici mdsurd seama de dorinfele infantile de
agifare. In acest sens, terapia comportamentald reprezintd numai un
proces de reinvdfare gi un exercifiu de independenfi.
Fiecare din orientdrile numite mai sus abordeazd factori relevanfi din
punct de vedere terapeutic ai corespr.mde anumitor grupuri de pacienli
gi categorii de simptome. Dar unui pacient care are nevole de un proces

indelungat pentru stabilirea unei relalii de incredere ii foloseFte doar
pulin si"fie confruntat intr-un mod abrupt cu informafii 9i deosebiri, la
?el de pufin cum il poate ajuta pe un pacient care are nevoie de aceste
deosebiri'gi experiengede invifare o preocupare exclusivd fafd de stadi-
ile atagament-<leta;are. A conjrunta un pacient prea devreme cu cerin-
ca el sd poati
fe legate cle detagare inseamni a-l arunca in api inainte
inota: Dimpotrivd, menfinerea unui pacient intr-o relafie de dependen-
numai situafia ambivalentd
fd afectivdiald de terapeut repeti de fapt
din relafia pirinfi--copii. B. Flttkau 9i F. Schulz v. Thun (1976) deose.besc
- in mod analog c*, itapa.r,entul-di_ferenfierea-detaga trei c6i ale
invdfdrii: experienfa personald, transmiterea de informatii 9i antrena-
mentul comportamental, care igi au corespondela in domenjile perso-
nalitifii, gi anume in domeniul cognitiv, afectiv pi acfional. Ei ajung la
concluzia: ,,O ofertd de invilare, care se adreseazi intregului om (nu nu-
mai scoarfei sale cerebrale superioare, de exemplu) trebuie sd fie in mod
corespunzdtor variat, altfel existd pericolul de a se consolida dezvolta-
rea unilateral5 a unui domeniu al personalitilii pi dezintegrarea 9i in-
congruenfa existente intre cele trei domenii" (7976, p. 62 f')'
De aceea,cel pufin cele trei dimensiuni, 9i anume dimensiunea te-
maticd, dimensiunea topograficd gi cea metodologicd, trebuie verifica-
te din principiu, inainte de a fi luatd decizia cu privire-la ce mdsuri de
p.urr".,ir", dL tratare gi de ingrijire ulterioard trebuie luate. A aindeca
psihoterapeutic
'zokti o tumoarepe creier estela fel de absurd precum a dori sd re'
o problemdcottiugaldcu ajutorul calmantelor.Acelagi luru este vala-
bil gi pentru reducerea probiemelor de naturi profesionalx la sexuali-
tate siu la o intrebare aiupra sensului cireia nu i s-a gdsit rispunsul,
sau pentru mijiocirea stadiului de deosebire citre un pacient care are
nevoie de atagament.
Acestea sunt desigur numai exemple de posibilitdfi de erori datora-
te unei cantiriri unilateraie a dimensiunii tematice, topografice pi me-
todologice.
Pe 6ngi acestetrei dimensiuni, trebuie luafi in calculgi alli factori,
irn special semnificafia terapeuticd a trecutului, prezentului Fi viitoru-
^mijloacelor
lui, capacitdgiloi de bazd gi capacitafile actuale. Degi medi-
iie capacitalilor de bazd nu sunt analizate efectiv in nici o teorie psihg-
terapêuticd,ele pot fi recunoscute in toate preferinfele sau respingeriie
caratteristice, ce repetd astfel unilateralitdfi pe care noi ie-am descris ca
fiind determinante pentru perceptia pi comportamentul nevrotic. Direc-
liile Asihoterapeutice
'aizil.or: orientateunilateral repetdconaeptelenearoticeale itrdi'
Psihanaiiza ortodoxa susline un concept asemdndtor cu cel al
nevroticuiui sexuai; terapia comportamentald dogmatica pornegte de
Analiza diferenliali gi alte psihoterapii 367
:>
.S' lo
^"e'""*- Detagare
Cft .dy Deosebse,../
1ci-Ata;ament
Domeniul
smiologic
@
o
o
Domeniul
psihologic
tr Domeniul
n fizrc
Sexualitate Profesie Religie
Dimerasiutea tematici
Dimensiun
iIeorientdrii psihoterapeutice
la un concept in mare mdsurd forfat, in timp ce analiza existenfiald gi

direcfiile ei corespunzdtoare de psihologie abisali reproduc un concept
nevrotico-noogen.
Din cunoagterea plauzibild a faptului ci tulburirile psihice se dez-
volte pe fundamentul trecutului, psihanaiiza gi psihologia abisald aga-
zd povestea de viafi a rndividului ie centrul tratamentului. psihanalis-
tul, de exemplu, incearcd si clarifice anumite fragmente critice aie
primei copilirii cu ajutorul metodei saie. Dimpotrivd, terapia compor-
tamentalS nu se preocupd decAt in mod superficial de trecut. ,,Fiecare
tratare a tuiburdrilor nevrotice are de-a face cu obiceiurile existente in
prezent. Evolufia biograficd este ir cea mai mare parte a ei irelevantd,,
(Eysenck gi Rachman, 1967, p. 21).CAmpul ei de acfiune este prezen-
tul, la fel cum 9i psihoterapia nondirectivd (Rogers) gi gestaltterapia
(Perls) pun, din perspectiva conceptelor lor, mai degrabd accentul tot
pe prezent. Direcfiile psihologiei abisale, in sensul analizei existenfia-
le, ignori in mare parte trecutul gi prezentul, pomind in terapie de la
relafia cu viitorul.
I,a o serie de pacienli sarcina terapeuticd poate fi indeplinitd atunci
c6nd ei dobandesc accesul la trecutul 1or.Astfel vor fi iniinte de toate
fintite schimbdri de comportament care sd aibd legdturd in primul rand
cu conceptul de sine. La alfi pacienfi se afli in prim-plan nevoia de a

renunja la vechile obiceiuri gi de a construi altemative noi de compor-
tament, adici funcfii care sd se raporteze la prezent. Aici vor fi urmd-
rite acele schimbiri de comportament care s5 corespundd practicii so-
ciale a pacientului. Pentru mulfi pacienfi, r,iitorul este indoielnic'
Aceasti problemi poate fi considerati a fi o falsi problema sau o rafio-
nalizare, dar pentru mulfi pacienfi ea constituie o adevdrati problemi,
care nu ar tretui ignoratd de citre terapeut sau minimalizati drept ati-
tudine infantila.
o alti dimensiune de deosebire o constituie mediile: anumite me-
clii sunt favorizate pi folosite drept instrumente terapeutice, respectiv
drept criterii ale scopului terapeutic. Astfel, diferitele direclii terapeu-
tice acordd o importinla diferitd mediilor capacitdfii de cunoagtere,mij-
loacelor simfurilor, ale rafiunii, tradifiei gi intuifiei, sau le operafiona-
lizeazd in moduri diferite. in psihanalizd, intuifia / fantezia apare in
legdturi cu asocierea liberd, in terapia comportamentald drept capaci-
taie de imaginafie in legiturd cu vizualizarea situafiilor conflictuale ir
desensibiliiarea sistematici. Mediile capacitxlii de iubire, Eul, Tu-ul,
Noi-ul pi Noi,ul originar sunt abordate din perspectiva fundalului in-
trebdrii esenfiale cu privire ia esenla nevrozei. Favorizarea anumitor
medii influe nleazd demersul terapeutic, hotdrdpte dacd trebuie realiza-
t6 o terapie individuali sau una de grup 9i ce scop terapeutic poate fi
neconflictuala a Eului", ,,capacitateade a gdsi drumul cd-
atins: ,,sfêra
tre Tu", ,,a deveni apt pentru grup sau pentru societate", ,,a gdsi un ris-
puns satisfdcitor legat de sensul sau mdcar de misiunea viefii".
o altx dimensiune in care se deosebesc diferitele forme ale psihote-
rapiei apare in luarea ir-rconsiderare, de cele mai multe ori tacitd, a ca-
pu.itagitbr actuale. Clarificarea capacitdfilor actuale se poate realiza pur
intAmplStor gi totugi sd introduci o schimbare de atitudine 9i de com-
portament. Acesta este cazul formelor clasice de psihoterapie- c6nd sunt
iematizate capacitdfile corespunzxtoare legate de interpretdri, asocieri
gi enunfuri spontane.
in continuare, .onceptul terapeutic poate fine cont de anumite ca-
pacitifi actuale, incercand prelucrarea lor. De exemplu,_in psihanalizd
este analizatd dezoltarea sexual6, apoi comportamentul legat de chib-
zuinfd sau punctualitatea, in mdsura in care acesteaau legdturd cu re-
lafia pacienbului fala de terapie. Psihologia individuald, pentru a oferi
tur ali exemplu, scoate in evidenfi, prin tema,,sentiment de comuniu-
ne sociald" iapacitatea actuald ,,contact", prin tema ,,rivalitate" capa-
citdfile actuaie ,,dreptate", ,,model" pi ,,performanti"'' Cu alte cuvinte:
anumite capacitSli actuale sunt, datoritd conceptului terapeutic, pree-
existente gipot avea importanli in fiecare caz itr parte sau nu' Chiar
Analiza diferenfiali pi alte psihoterapii 369
dacd in dialogul terapeutic rdsuni alte capacitdfi actuale, numai anu-

mite capacitdfi actuale vor fi luate in considerare din punct de vedere
teoretic, put6nd fi analizate in cadrul sistemului teoretic preexistent, de
exemplu ,,chibzuinfa" pacientului in raport cu faza anald din psihana-
lizA.
Capacitifile actuale sunt abordate gi in funclie de simptomatologia
prezentd i-n fiecare caz in parte. In cazul unui pacient inl:ribat din punct
de vedere social gi care nu se poate impune, tema ,,politefe-sincerita-
te" va fi analizatd in terapia comportamentald cu ajutorul trainingului
de afirrnare a propriei personalitigi. In principiu, pot fi cuprinse toate
capacitdfile actuale, dacd ele posedd deja caracter de simptom gi sunt
astfel incXrcate negativ. Trdsdturilepozitiae ale pacientului, careconstituie
in anqliza diferenliald punctul de plecarepentru terapie, rdmhn in afara chm-
pului aizual
Analiza diferenliala nu se considerd o metodd printre celelalte. Mai
degrabi, ea oferd un instrumentar cu care pot fi cercetatemetodele po-
trivite pentru fiecare cazin parte gi felul in care aceste metode se pot
schimba inke ele. Analiza diferenfialdreprezintdaVadaro metateoriea psi'
lnterapiilor. Prin aceastanoi nu infelegem psihoterapia numai ca meto-
de fixd, utilizatd numai in cazul anumitor simptome, ci in acelapi timp
gi ca reaclie la condifiile colective, transculturale gi sociale existente.
Terapiaanalitico-diferenfiali de scurte durati

Situafia actualX necesiti dezvoltarea de metode care sX fie ir-racelagi
timp atdt economice, cit gi eficiente. in afara chestiunii tehnice privind
procedura psihoterapeuticd, importantd este pi chestiunea legatd de
confinut, precum gi cea referitoare la criteriile dupX care este descris pi
prelucrat conflictul existent.
Cerinla unei terapii de scurtd duratd cAgtigd din ce i-n ce mai mult
in importanfd. Firegte, concepfia conform cireia pi in psihoterapie tot
ce e scurt are mai mult farmec pare a fi problematicd. In spatele ei se
ascunde, aFa cum Freud nu pe nedrept presupunea, un soi de nerib-
dare terapeuticd, care subordoneazd liniile directoare ale terapiei prin-
cipiilor de performanfi social5 (S. Freud, ,,Analiza sf6rgitd gi nesfAr;i-
tdL",'1,937).Ca viziune, in spatele acestei perspective se afii probabil
imaginea de groazd a psihoterapiei ca activitate desfdguratd pe bandfr
rulantd. Desigur, nu numai orientarea societdfii, ci gi trebuinta vitali a
pacientului necesitd o terapie care si nu se piardd in vegnicie. Atunci
c6ncl S. Freud scrie ,,Incep sd inleleg faptul ci aparenta interminabili-
tate a curei.este ceva iegitim, line de transfer ;;i confine un finai asimp-
totic al curei", gi atunci c6nd privegte finalul asirnptotic al curei cu sen-

timente amestecate, atunci apare ;i pretenfia referitoare la un soi de
perfeclionism terapeutic. Se manifestd aici o idealizare a ,,sdndtdfii",
dupa ale cdrei proporfii rigide nici un om nu poate fi de fapt conside-
rat sdndtos.
in locul idealului sdnXtdfii absolute, in analiza dilerenliald existi ca-
pacitatea de a irevinge problemele gi conflictele interne pi exteme apd-
rute. Sdndtosnu estecel carenu are probleme,ci cel careestetn stare sd se
descurcecu ele.Psihoterapia nu este de altfel singurul instrument al tra-
tamentului. in sens analitico-diferenfial, ea constituie mai degrabi lo-
cul-cheie de inldturare al conflictelor apirute, de mijlocire a posibilitd-
|ilor specifice gi universale de rezolvare a problemelor gi de crearea
unor capacitdfi eficiente de autoajutorare. Un individ care nu este ca-
pabil de angoase, tristefe, depresii sau obsesii ocazionale nu este un in-
divid ideal, ci unul pierdut din punctul de vedere al acestor posibili-
tdfi de dezvoltare. Atunci cAnd S. Freud bdnuia, in lucrarea sa despre
analiza sfArgitd gi nesfArpitd, cd in spatele strdduinfelor de a scurta du-
rata analizei se afld ,,un rest al acelei desconsiderXri neribddtoare/ cu
care medicina dintr-o perioadi anterioari cerceta nevrozele" (1937,
p.375), concepfia sa devine astfel extrem de problematicd 9i indoielni-
cd. Pentru terapeut, terapia poaie fi pe deplin un ritual, ciruia el este
pregXtit si ii sacrifice nesfArgit de multd rXbdare, dar numai in cazuri
rare acest lucru este valabil gi pentru pacient, care igi cere dreptul la sd-
ndtate in schimbul puritdfii ritualului.
Tratamentul analitico-diferenfial este conform structurii sale o tera-
pie de scurti duratd, centratd pe conflict, tematic pi orientatd pe confi-
nut. Tocmai aceastd orientare pe conlinut - in opozifie cu metoda di-
namici uneori destul de nespecificd - mijlocegte o prelucrare fintitd a
conflictelor debazd gi a simptomatologiei dezvoltate din ele, a9a cum
am putut vedea in cazul relatat al doamnei Ute S. Terapiannalitico-dife-
renliald de scurtd duratd esteuniaersqld, penttu cd ea poate |ine seama de
specificitdlile fiecirui caz in parte gi poate utiliza fintit metode specia-
le ir:rinteriorul cadrului analitico-diferenfiai. Astfel, metodaanalitico-di-
ferenliald poatetrata eficient un spectrurelatiztmare de tulburdri pi conflicte
pihosociale.
Datoritd demersului siu biclimensional - dinamic ai de confinut -
analiza diferenliald este in mdsurd sd descrie probleme transculturale,
De care un model orientat numai dinamic le-ar trece cu vederea. Carac-
ieristicile structurale, precun reglementirile legate de invdlare gi de
psihodinamic5, sunt completate prin modele de norme socioculturale
iegate de evaludrile specifice grupurilor culturale gi individului. Pro-
blematica transculturali in general se reflectd in interiorul unei singu-
Analiza diferenfialS gi alte psihoterapii 371
re societdti in raport cu straturile gi clasele ei sociale. prin faptul ci nu

favorizeazd,anumite evaluiri, care corespund in mare parte pretenfi-
ilor unei clase sociale dominante, anuliza tliferentiald estein misird sa tra-
tezetoli pacienfii, indiferent de originea lor sociald.
conceptual folosit in analiza diferenfiali, in special capa-
. .Aparatul
citdfile actuale, vine in intAmpinarea stilurilor gi obiceiurilor verbak,
utilizate de diferitele straturi sociale. Fiecare individ, indiferent dacd
vorbegte limba pdturii cle jos sau a celei mijlocii, gtie ce estepunctuali-
tntea.sernnificatia pe care o dob6ndegte ea in cazurile deosebite trebuie
clarificati de citre terapeut impreund cu pacientul. psihoterapia anali-
tico-diferenfiald nu este totupi numai o terapie de scurtd durate. cum-
va comparabila cu folosirea penicilinei in timpul unei infec[ii. Ea
are
mai degraba gi ceva din analiza nesfdrpiti a lui Freud, firegte nu in sen-
sui unei prelucrdri nesfArgite a unui trecut sfArpit, ci intr-un sens pufrn
modificat: pacientul, insuflefit, condus pi controlat prin psihoteiapia
analitico-diferenliald, percepe in mod congtient posibitltagte cle autoa-
jutorare pentru sine insugi gi pentru mediul siu, prelungindu-pi
astfel
intr-o anumitd mdsurd psihoterapia la infinit.
Aceastdexpnnsiunea psihoterapieiconstituieun prim pas cdtreobiectiaul
.
de a face ca psihoterapia sd deaind inutild.
Analiza diferenfiali gi alte teorii

in cele ce urmeazd ne vom ocupa de anumite aspecte legate de re-
lafia dintre analiza diferenlialx
;i aite direcgii psihoterapeutile. Din ne-
numdratele direcfii terapeutice, noi vom alege unele cire caracterizea-
zd in momentul de fali tablour psihoterapi6i, cel pulin in
fdrile unde
se vorbegte limba germand. penlru a {avoriza o piiui." de ansamblu,
am cuprins unele trdsdturi esenfiale de bazi ale icestor direclii
psiho-
terapeutice. care trebuie si serveascd aici inainte de toate drept
ajutor
orientativ" in acest context, noi ne-am propus mai pulin sd scoatem i::r
eviden!5 diferentele dintre analiza difereniiala pi ceielalte terapii gi
for-
me de tratament. Atunci cand prezentdm diferentele, o fa.em cu sco-
pui de a indica direcfia unei posibile colabordri constructive. Aceasta
colaborare se poate desfdgura in doud moduri: prin preluarea in
planul
de tratament analitico-diferenfial a unor elemente ierapeutice fivora-
bile gi.prin apiicarea de elemente analitico-diferentiale in cadrul
altor
metode psihoterapeutice. Desigur, aceastd oerspectivi presupune
o
anumitd distanfare de dogmatismul psihote.apeuti..
1.. Analiza diferenfiali 9i psihanaliza
Teoriapsilnnalizei
S. Freud, intemeietorul psihanalizei, a pornit de la premisa cd expe-
rienlele timpurii ale viefii sunt cele care influenleazdin mare parte con-
strucfia personalitifii gi cd ceea ce trXiegte un om dupd terminarea co-
pildriei sale t-,r,ii mai modificd deloc structura personalitifii. Insd triirile
ulterioare pot readuce la viald conflicte anterioare. Labaza fiecdrei ac-
La in-
fiuni se aflX dorinfa de a obgine pldcerea 9i de a evita nepldcerea.
ceputul vielii sale, omul aspiri cdtre obfinerea de plXcere, firX a fine
seima de consecinle. El este determinat de principiul pldcerii, cdruia ii
corespunde Se-ul, originea tuturor dorinlelor instinctuale, in principiu
de naturi sexuald. Cu timpul, el se orienteazi din ce in ce mai mult
dupd factorii realitdfii, concentrali abstract in principiul realitdfii. sar-
cina adaptdrii la realitate, a planificdrii gi a controlului ii revine Eului.
Comportamentul copilului mai mare gi cel al adultului se formeazdprtn
intermediul congtiinfei morale, prin Supraeu, dob6ndit de-a lungul
adaptirii infantile la modele de comportament existente.
Conform teoriei psihanalitice, originea nevrozei are caracter supra-
individual. Freud credea cd nucleul tuturor nevrozelor este complexul
Oedip, apdrut din dorinfa sexuald falX de pdrintele de sex opus 9i din
frica de pedeapsi (angoasa de castrare)' ,,Complexul Oedip constituie
atAt punctul culminant normal al dezvoltirii sexuale infantile, cdt 9i
bazJtuturor nevrozelor" (O. Fenichel,1945, p' 108)' Teoria psihanaliti-
cd aspird cxtre congtientizarea confinuturilor incongtiente reprimate.
Metoda ei este asocierea liberi; pacientul este provocat si ii impdrtd-
geascdanalistului tot ceea ce ii trece prin cap. Apoi analistul analizea-
zd pi interpreteazd materialul, pdnd cAnd, atAt lui, cAt 9i pacientului, le
devine clard relafia psihologicd dintre evenimentele din trecut gi pro-
blematica actuald a pacientului.
Posibilitdli de traducere
Sistemul conceptual psihanalitic poate fi tradus ir conceptele ana-
lizei dijerentiale gi invers. Chiar dacd in aceste traduceri rimane un rest,
care nu poate fi explicat decAt prin sistemul teoretic corespunzdtor, o
astfel de traducere ajutd la vederea unor fenomene cunoscute dintr-o
perspectivd noud. Ne vom limita la anumite exemple pregnante, stimu-
lAnd astfel transferul asupra altor concepte.
Supraeu
Psilunalizd: Supraeul corespunde, in mod Analiza diferenliald: Supraeul, ca loc al re-
general, congtiinfei. Dar spre deosebire de prezentdrii psihice al normelor psihoso-
aceasta, Supraeul este adesea in mare par- ciaie, se raporteaze din punctul de vedere
te sau complet incongtient. El igi are origi- al conlinutului }a modclul capacitifilor ac-
nea in imaginile interiorizate ale aspecte- tuale, care i-nfluenleazi comportamenful ti
lor morale ale pdrinlilor din perioada percepfiile noastre. Nu mai vorbirn deci
primei copilirii (dupi Brenner, 7967). despre Supraeu la modul general, ci de-
spre elementele la care acesta se raportea-
z5: la ordine, punctualitate, sinceritate, fi-
delitate, hdmicie, chJbzuinld etc.
Identificare
Psihanalizi:,,Deplasarea proceselor psihi- Analizn diferenfiald: Yor fi preluate anumi-

ce condilionate instinctual (energiile libi- te roluri gi aspecte comportamentale care
dinale 9i agresive) citre scopuri gi obiecte pot fi descrise cu ajutorul capaciti;ilor ac-
neinstinctuale tr mod primar (ca de exem- tuale. Te identifici de exemplu cu ordinea
plu in cazul activitijii artistice gi al celei mamei, respingi insd viziunea ei legati dc
intelectuale creatoare)" (S. Goeppert, 1976, punctualitate-
p.229).
Sublimare
Psihanalizd : Transf ormarea impuisurilor A naliza diferen!iald: conceptul sublimdrii

primare de naturi procesuald iir manifes- contine o mAsurA a faptului referitor la
tdri de comportament cu o mai inaltd va- care dintre comportamente sunt mai bine
lorizare sociali (dupi S. Freud,19i{1). gi care mai pulin bine evaluate din punct
de vedere cultural. Aceastd mdsurd nu este
absoluti, ci dependenti de sistemul crrltu-
ral de referinfi. Sublimarea semnificd, in
principiu, o diferen[iere crescuth a capaci-
tdtilor cle bazd $i a celor actuale.
Regresie
Psihanalizd: lntoarcerea de la un nivel ge- Analizn dtfertnlrrrli: comportamentuI carac-

netic ulterior la o treaptd de dezvoltare ge- teristic unui stadiu cle dezvoltare atins tre-
netic anterioari, ca urrnare a unei frustriri buie descris la fcl ca ;i regrcsia care plca-
puternice (dupa F. Fanai,1972). cd din el, existenii in cadrul sistemului
psihosocial de vaiori. Reintoarcerea la se-
xualitatea autoerotici poate fi consideratd
in acest sens o caracteristici pozitivi a se-
xualititii, a rnijloacelor sirrfurilor gi a re-
iafiei cu Eul, in timp ce in privinga contac-
tului sr a relatiei cu Tu-ul existl un deficit.
Sexualitate
Psilnna lizd: Sexualitatea (libidoui) repre- Analiza diferenliald: Sexualitatea este una
zintd pentru psihanalizd un fernomen de dintre capacitifile actuale. Ea poate fi
bazd 9i, ca irutinct, uua dintre sursele esen- atAt fenotnert de bazd, cit gi epifeno-
men; in acest sens, tulburirile ei pot fi
fiale ale energiei umane. Tulburirile de li-
b i d o s e m a n r f e s t i rp r i n t r - o v a r i t ' t a t t ' d c privite atdt drept cauze ale conflictelor,
simptome psihice ti psihosomatice. Sexu- cAt gi drept consecinfe ale altor conflic-
alitatea nu se raporteazh numai la organe- te. Astfel, sexualitatea nu este numal ln-
ie genitale, ci la zonele aflate in centrul stinct, ci, in conturarea ei,9i comporta-
pcrceperii plicerii pi al satisfacfiei din fie- mcnt invhlat. Daci irc intrebdm ce
care treapte de dezvoltare. factori modeleaze sexualitatea, atlngeln
domeniul inviidrii sociale, al capacitd-
filor actuaie gi ai mediilor capacithfilor
debazd,, de ex. tulburare sexuali apdru-
td din cauza unei pretenlii exagerate de
punctualitate sau in relafie cu o motiva-
iie accentuati legatd de Performanfh.
Din punct de vedere analitico-diferen-
fia1, noi deosebim intre: sex-sexualitate
si iubire.
Invidie de penis
Psihanalizd: Angoasei de castrare a bdiatu- Analiza diferenfiald: Existi doui conflic-

lui ii corespunde, in cazul fetei, sentimente-cheie care joaci un rol in ceeace este
tul de umilire, cici ea observi ci ii lipseg- denumit drept invidie de penis: neinte-
te penisul. in urma acestei descoperiri iegerea bdrbat-femeie, c5ci nu se Presu-
fetila dezvolta sentimente de ruprne, de ir-t- pune obligatoriu, de la sine inleles 9i
ferioritate pi de gelozie, precum gi dispref fXrd existenfa unor valoriziri condi;io-
fafii de mamd, care a permis ca ea se sc r u a t cc u l t u r a l , c i i p o s e d a r e a u n u i p e t t i s
nasci firi penis (dupd Brenner, 1967). ar reprezenta un avantaj Pe de altd
parte, apare aici o problematicd a drep-
t5tii, caz in care rolul de sex se afld in
legdtur5 cu o nedreptate trditi ca atare,
care blocheazd relalia cu unicitatea in-
dividuald.
Sadisrn - Masochism
Psihanalizd: Obfinerea cie plicere sexuald Analiza diferentiafti:Nu se raporteaza nu-

prin provocarea sau suportarea durerilor mai la sexualitate, ci pot aodrea pi in legi-
9i a umilinleior (dupa FreuC;' turrd cu anumite caoacitili actuale. Exem-
piu: tendinla de a fi nePunctual qi
atragerea de confirmare ciin pedeapsa pn-
mitd pentru nepunctualitate.
Acte ratate
Psihtnlizd: Intenfia de a-gi arninti, de a face, Analiza difercnfiald: Din punctul de vedere
de a spune un anumit lucru este fulbura- al confinutului existd mai multe cauze
td de o contraintenlie de cele mai multe ori pentru actele ratate. Una dinke ele este re-
de naturi inconstienti. lalia dintre politele gi sinceritate: concep-
tul politicos este tulburat de un impuls
agresiv, sincer.
Criticd gi colaborare:
Am subliniat deja mai devreme cateva aspecte critice vizavi de psih-
analizi. Printre acestea,inainte de toate intri critica fafd de imaginea
psihanaliticd asupra individului, care este pus ful mod biologizant pe
acelati palier cu animalul gi care pretinde reprimarea dorinfelor instinc-
tuale periculoase. Psihanaliza susfine ipoteza ci adultul nu mai este in-
fluenfat in mod remarcabil de cdtre mediul sdu social: ,,Numai in faza
copiliriei gi a tinerefii, atata timp cAt organizarea psihici gi in special
structura Eului nu sunt incd diferenfiate gi stabile, se rdsfrAnge schim-
bul cu realitatea exteme mai mult sau mai pulin semnificativ asupra
constitufiei individului" (H.E Richter, 1975).
In fala acestei concepfii, analiza diferenliald susfine ipoteza ci in-
fluenfele de mediu se rdsfrdng continuu asupra individului pi, in sen-
sul microtraumelor, cd trdirile anterioare formeazd cadrul de referinji
pentru cele ulterioare, nu numai copildria primard, ci fiecare etapi de
dezvoltare in parte avAnd propriile ei efecte psihologice. Aceasti ipo-
tezd poate fi inleleasd abia prin intermediul aspectului legat de conli-
nut, pe care psihanalizailia i:r considerare doar marginal.
,,Se"-ul psihanalizei apare i:r cadrul analizei diferenfiale ire catego-
riile corpului gi mijloacelor simfurilor, aici nefiind luata in considerare
numai perspectiva dinamicd asupra impulsurilor, ci gi funcliile fizice gi
corpul cabazd organicd a comportamentului.
,,Supraeul" este descris in confinutul sdu prin intermediul norme-
1or psihosociale ;i al capacitdfilor actuale. ln acest context, capacitdlile
actuale capitd mai multe semnificalii: pe de o parte sunt reguli sociale
de comportament, pe de altd parte constituie normele eficiente i. g*-
purile primare, unitdlile de mdsurd gi obiectivele interiorizate de cdtre
individ gi, in cele din urmd, capacitdfile existente in fiecare individ.
,,Eul" capdtd, ir mod corespunzdtor, o sarcini dubld in analiza di-
ferenfiald: el nu mijlocegte numai intre cerinfele sociale reprimate gi im-
pulsurile individuale, ci devine in acelagi timp locul unde se manifes-
ti capacitifile. Funcfia de testare a realitdfii se afld intr-o strdnsd
legdturi cu capacitatea specific umand, care structureazd gi integreazd
inpercepliegiirrcomportamentcategoriiledimensiunilorlegatedetre-
cut, prezent gi viitor.
extelrl se
Confmntarea dintre propriile nevoi pi cerinlele mediului
.,oi*"io. psihoso-ciale (capacitdfile actuale), care
clesfdgoardin cadrul
istorie in inieriorul organizirii psihic-g a individu-
igi dezvoltd propria
dire.ct.concep-
1.,i. Artfel, analiia diferenliali scoate in evidenfX in mod
analitico-dife-
te legate de comportamentul social' Pentru psihol:raPi3
de direcliile psihanalitice
renli'ate reiese din aceastacd: spre deosebire
relafia terapeut-pacient situafia
clasice, care incearcd sd regdseiscd in
gi caie conside-rd celelalte influenle ale mediului
*f"",1i'pa.in!i-copil
extem mai aegraui variabile care tulburd, demersul analitico-diferen-
tiui io i" .or,rii".ur" in mod special r.ealitatea socialS a pacientului'
Astfeldeaine inteligibit demeisul analitico-diferenfial, c,mpus din trei ele'
-
nrcnte: educalie autoaiutor-psiltoterapie'
in
i" uoufira diferenfiald sunt cuprinse elemente analitice evidente,
heapa a doua, a inveniarierii, care ia in considerare conflic-
,p".iuG
din punct
tul de buze, gi in cea de-a patra, a verbalizdrii, care pennlle 9i
devederetehnicasocierealiberigiinterpretareasemnificaliilordecd-
fi integrate in
tre terapeut. lnvers, aspectele analitico-diferen}iale pot
inainte .{e toate aici htrd demersul legat de confinut, orien-
"rifr"rira. actuale. Acest demers focalizat' condus prin inter-
iut.at." capacitdlile
a factorilor dina-
mediul cafacitililor actuale, faciliteazi o distribufie
transfer' de
mici eseniiali in psihanalizd, precum mecanismele de
regresie gi de rezistente.
"Ca psih-
exemplu pentru aspectele analitico-diferenfiale existentein
neofreudiene Karen Homey,
analizi noi im il", ,-,t cai al psihanalistei
Clare a reali-
care ii corespunde in arii extinse cazului ute s. Pacienta
zat, sub indiumarea lui Homey, o autoanalizd:
in realizareaunei
,,Dupdmai multe luni de nu prea bogatestrdduinfe
autoanalize,Claresetrezegteintr-odimineafddeduminicdfoarteenervata
Peunautorcarenuse}inusedepromisiuneadea-itrimiteunarticollare-
dacfiarevistelpecareeacledita.Eradenesuportatcdoameniiputeaufiatit
deneseriogi.Lascurttimpisepdrucdstareaeideenervareeraexagerati
intr-atatde
fafi de situafrapropriu-zisd.intreagaint6mplarenu era totugi
importantiincAtsdotrezeascilaoracincidimineafa.Simplarecunoa'tere
adiscrepangeiexistenteinhrestareaeideenervare;ievenimentulpretinso
ficu sd realizeze adevdratacauzda enervirii ei. De fapt, adevdratacauzdera
legati tot de neseriozitate,dar era legatdde o chestiunecareii stitea nrat
sen'iciu'
,Il"rrttp" inimi. Prietenulei, Peter,carefuseseplecatin interesde
nuseintorseseinweekentl,a;iacrrmiipron.risese.Ladreptvorbilrd,einu
va intoarce
fdcuseo promisiunecerti in acestsens,dar spuseseci probabilse
duminicd.El niciodati nu era precisgi clar cu ceva,i;;i sPuneaea;mereuii

didea speranfegi apoi o dezamdgea. Obosealape careo resimfisein ultima
noapte gi pe care o pusesein seamasurmenirii la serviciu trebuie sd fi fost
de fapt o reacfieIa dezamdgireaei. Refuzaseo invitafie la cind, pentru ci
sperasesd igi petreacisearacu Petergi, vizand cd el nu apare/se dusesela
cinema.Nu putea sd stabileascd niciodatdcu el o intdlnire,pentru cd Peter
detestaastfelde intalniri fixate dinainte. Urmarea era ci ea i9i pdstracate
seri libereputea,chinuindu-semereu cu gandul dacdel vrea sau nu si fie
imprenndcu ea." (KarenHorney,Selbstanalyse, pp. 144-154)
Analiza era ir:rdreptatdcdtre angoasele pacientei legate de despirfi-

rea cauzate de pierderea obiectului, citre nevoia ei infantild de ocroti-
re gi cdtre dependen;a ei emofionali. Aceste teme au fost prelucrate in-
tr-o terapie de patru zuti, cu ajutorul viselor 9i al asocierilor.
Numai in textul citat aici se regesesco serie de indicii privitoare la
capacitdfi actuale incdrcate conflictual, precum seri ozitatea, punctuali-
taiea, increderea, speranla, contactul 9i timpul. in locul angoasei de se-
parare, in analiza di-ferenfiali apar capacitdfile actualeîn care se reali-
zeazd tocmai aceasti angoasd legatd de despirfire. In acest caz eta
vorba mai ales de atitudinea de agteptare pasivd a pacientei vizavi de
seriozitate gi punctualitate. $i numai traducerea angoasei de separare
in conceptele capacitifilor actuale oferd noi posibilitdfi terapeutice care,
aga currlam schigat in cazul doamnei Ute S., pot oferi o iepire din caru-
selul conflictului.
2. Analiza diferenliali gi terapia comportamentali
Teorin t erapiei comport ament ale

Terapia comportamentali se bazeazd pe teoria invdfdrii, conform cd-
reia comportamentul este invxfat in sensul unui model stimul (s)-reac-
serie de ex-
fre (R).Aceastd teorie a fost veriJicatd gi confirmatd printr-o
perimente ptiinfifice. Terapia comportamentald vede simptomele drept
ieacfii neadaptate gi le percepe drept dovadd a unei invdldri grepite. Vin-
decarea se rcaltzeazd prin tratarea simptomuiui, adicd prin gtergerea re-
acfiilor neadaptate gi construirea unor reacfii condifionate dorite. Tiata-
rea simptomelor duce, conform lui Eysenck (Eysenck 9i Rachmann,
Tg6n,finsdndtoqiri de duratd, cu condigia sd fie eliminate atAt reflexe-
ie vegetative, cAt ;i cele condigionate ale aparatului de mipcare.
Teoria invifirii nu ii atribuie nevrozei nici o cauzd ,,incon9tienti",
ci considerd simptomele nevrotice pur ;i simpiu drept obignurnle invd-
numai
late. ,,Nu existd nici o ner,rozd care sd fiebaza unui siptom, ci
simptomul ?nsupi.l)acE este indepirtat simptomul, nevroza dispare"
(p. 20). Dezvoltarea de conduite comportamentale dezirabile din punct

de vedere sociai este pusi in seama unui proces de formare a unor re-
flexe condilionate (Mowrer, 1950).Conform acestuia, conduitele inde-
zirabile sunt imediat pedepsite gi stabilite reacfii condifionate. ,,Astfel
se dezvoltd la copilul in cregtere, prin intermediul reacfiilor condilio-
nate, un intreg sistem moral, care poate lua ie cele din urmi forma unei
(Eysenck gi Rachmann, 1967).
"congtiinie>."
Posibilitdti de traducere
Comportament dezirabil gi indezirabil
Terapiaconryortamentald:Ceea ce se ntuneg- Analiza dit'erenfiald: Dificultdlile de interac-

te comportament social dezirabil sau in- fiune nu vor fi ldsate in sfera formald (,,con-
dezirabil constituie ipoteza de la care duite indezirabile de comportament"), ci
pieacd terapia comportamentald. Consen- vor fi concretizate din punct de vedere al
sul social, viziunile pirinfilor sau ale pro- conlinutului in forma capacitililor secun-
fesorilor sunt criteriiJe dupd care este gters dare gi primare, urmdnd ca apoi si fie sis-
comportamentul indezirabil gi format tematizate in inventarul analitico-diferen-
apoi unul dezirabil. tial" (FL Deidenbach, 1975).
Pedeapsa
'lerapia Analiza diferenfialri':Structura de bazd a pe-

comportamentald:Pedeapsa este o
metodi de control ai comportamentului. depsei gi a recompensei o constihrie relatia
Ea rcprezintd procedura prin care unui dintre dreptatc ai iubire. Pedeapsa, recom-
stimul aversiv ii este oferitd contingent o pensa urmeazd dupd norme sociale de grup
reacfic (dupd Christoph-Lemke, 1974'). gi individuale existcnte, privitoare la perfor-
manlele dovedite, descrise prin intermediul
capacitd!ilor actuale: ,,Cdnd am furat odati
bani, tata m-a incuiat pentru trei zile in casd".
Extraversie-introversie
Terapia comportament ald: Extraversia-intro- Analiza dtferenfiald: In mediul tipului extra-

versia descrie, conform lui Eysenck, pe vert existi o puternici preluire a Noi-ului
lAngd nevrotism, o dimensiune esenliali gi a sinceritifii. Introvertul, dimpotriv5,
a personalitdlii. Extravertul tipic este des- pare si accentueze mai degrabi domeniul
chis din punct de vedere social, ii plac re- hdrniciei/performanfei, relafia cu un Tu im-
uniunile, are mulfi prieteni etc. Introver- personal gi politelea.
tul tipic este linigtit, retras, tinde cdtre
inhospecfie gi iubegte cdrlile mai mult de-
cAt oamenii.
Trainingul de autoafirmare
Terapia comportamentald: Trainingul de Analin dipenlinld: Autoafirmarea se refe-

autoafirmare, dezvoltat de citre Salter in ri la relafia dintre politefe 9i sinceritate. Po-
1950, pieacd de la premisa ca toate proble- iite;ea sernnifici aici comportamenhrl inhi-
Analiza diferenfiali 9i alte psihoterapii 379
mele nevrotice igi au baza intr-o inhibifie bat, in special din punctul de vedere a1agre-
exageratd. De aceea scopul terapiei tre- sivitifii, aflat in calea rurei autoafirmiri sin-
buie sd fie aceia de a ridica nivelui de ex- cere, deci a fine cont in mod exagerat de cei-
citabilitate al pacientului. Ca cxemplu 1al!i, dAnd la o parte propriile interese, 9i
concludent in acest sens, Salter prezintd modestie. ln timp ce in cazul trainingului de
pacienfi in1ilbafi, alcoolici, care ei ingigi se autoafirmare centrul de greutate este plasat
percep ca fiind timizi, sensibili la criticd gi pe sinceritate, in trainingul de politefe-sin-
care se supdri din cauza experienfelor ceritate, pacientul invafd si integreze ambe-
umilitoare- Lor li se potrivegte trainingul le capacitdfi actuale inff-o manierd satisficS-
de autoafirmare (dupi Eysenck, 1967). toare pentru el. Politefea slnceritatea se
raporteazl, in calitatca lor dc conflictc-chc-
ie, din nou la alte capacitdfi actuale: ,,Nu am
avut curajul si ii spun ci nu irni place faptul
ch telefoneazd intenrafional de pe telefonul
m c u " ( p o l i t e l e ,s i n c e r i t a t c ,c h i b z u i n l i ) .
Se poate observa faptul cd succeselefavorabile ale terapiei comporta-
mentale sunt atribuite in special pacienfilor cu simptome izolate, de exem-
plu cei cu anumite angoase. Acest demers care conste in indreptarea me-
todei terapeutice direct cdtre simptom gilanteazd, intr-o anumitd misura,
un controi exact in ceea ce priveFte succesul terapiei, dar apar in mod ine-
vitabil dificultdfi atunci cdnd este vorba despre o simptomatologie com-
plexd, c6nd simptomele sunt intr-atat de dependente urul de celdlalt, in-
cat cu greu este posibili separarea lor individuali, gi atunci c6nd tabloul
simptomatic apare difuz pi nediferenfiat, astfel incdt, dupd toate aparen-
fele, nu existd nici o posibilitate de intervenfie pentm a obtine schimbiri
comportamentale fintite (Gelder gi Marks, 1966, 1969;Lazarus,1963; Me-
yer ti Chesset I97!). Astfel de caracteristici psihologice se intAlnesc de
pilde in angoaselecomplexe ale pacienfilor cu depresii gi boli psihosoma-
tice. Terapia comportarnentali nu dispune de nici un fel de posibfitifi sis-
tematice de tratare ir cazul friglditdtii situative, care apar€ la unii bdrbafi,
adeseala cei cdsdtorifi, ca urmare a unei lipse de reacfie. Wolpe (7972) ex-
primi aceastedificultate irntr-o manierd imbucuritor de sincerd: ,,Intr-un
asemeneacaz", scrie el, ,,nu gtiu ce e de fdcut". Un astfel de caz ar fi, dirn-
potrivi, un ,{az de paradd" pentru anahza diferenfala. Evolufia mai re-
centd a terapiei comportainentale include in ceea ce privegte aceste difi-
cultefi din ce in ce mai multe tehnici cognitive.
Demersul terapeutic comportamental se dovedepte a fi relativ in-
gust, c;ci eviti sd ia in considerare asemenea dimensiuni ale persona-
litifii umane, care par a se sustrage unei obiectiviziri gi rafionaliziri.
Eiemente terapeutice comportamentale sunt fu:ltalnitein special in
cea de-a treia treapti a pianului de tratament analitico-diferenfiai, cea a
incurajdrii situative. Aici, sunt declangate, pe lAngd funcfiile legate de
Momen-
schimbarea atitudinii, 9i procese care fin de invdlarea !9or9ti91'
i" pot fi identificate gi in metodele valorilor lui Este 9i Tie-
"-r"*,..;*oare angoaselor'
;;i;.1" planul zilnic al in procedeele legate de reducerea
dln
Pe de altd parte, analiz'a diferenfiald-qoate fi aplicatd 11 -nyctul
ir cazul tratdrii con-
de vedere al terapiei comportamentale' ,,h-special
cu terapia comporta-
ni.,"lo, de cuptu va fi de bun augur o colaborare
(t_.s'tllwold,7975).Se oferi aici doui posibilitifi: o accentua-
;;"H"
nespecifice,.i'ndreptate cdtre. atagamentul
re mai puiemici a proceselor
a categoriilor compor-
air.rt." tlrapeut 9i picient, gi luarei in considerare
cuprinde situafii mai complexe gi.care sunt potri-
tamentale care pot 9i
extins' Un ajutor in
vite diagnosticerii un; spectru comportamentaLmai
il poate oferi IAD_ul, prin intermediul cdruia pot fi decodifi-
;;r|ffi,
premisa este ca terapia
.ut" gl tablouri clinice mai complexe' TJesigur'
comportamentalX sX nu se fixeze numai la un comportamentsimptoma-
ipotetice la un
totoii. singular, ci sd fie pregdtiti sd accepte constructe
cte abstractizare, ata cum sunt capacitdfile actuale'
,,i.r"i
-- *"aii
simptomatolo-
i.,.ur"r doamnei ute s. a fost aplicat, in legiturd cu
reprezenta numai o parte a trnui complex simpto-
eia de angoasd, care
i.utotogii*ai complex, un procedeu specific terapiei comPortamenta-
le, moiificat totugi confoim teoriei analitico-diferenfiale: tehnica
in relafia terape-
desensibilizirii sistematice. Ea are ca scop construirea
poatd fi confSntlt cu anu-
uticd a unor condi;ii prin care pacientul si
ii provoacd sentimentul de an-
mite situafii generatoare de stimuli care
semnificative (Wengele' 1974)'
goasx, fdrl a apirea reaclii de angoasd
efect"din doud pdrli' anume printr-o ale-
Se incearcd obfinerea acesiui 9i
a stimulilor care genereazd angoasa, a;a-numita
sere atent ierahizatd
disponibilitatea pa-
i".*f,i" a a.goasei. in acelagi timp este solicitatd
cienfuluidereducereaangoasei,p'i''i''t"'-ediultehnicilorderelaxa-
situafie angoa-
re. Acest lucru se desfdgoaid astfei: pacientul aflat intr-o
cu ea, iar apoi excitalia
santi, fie ea reald sau imaginari, este con{runtat
relaxdrii progresive a lui Ja-
apirutd este din nou estoirpatd cu ajutorul
astret va fi treptat diminuatd disponibilitatea de,angoa-
ffi;(l%sj.
cu situaliile gene-
sd. premisa este ca pacientul id fie confruntat treptat
ratoare de angoasd ale unei cauze angoasante'
a angoasei' ci
Analiza dilerenfiala nu stabilegte o ierarhie generali
unacorespunzdtoatefiecireisitualiiconflictualespecifice'denumitd
a po-
apoi ,,ieraihie a punctua[tetii",,,ierarhie a chibzuin]ei"' "ierarhie
fi decodificati printr-o
liiegii;, etc. Legdiura conflictuald existent6 va
- reaclie (R). Stimulul condifionat (sC)
anaLizafunqiJnald stimul (s)
(RC)'semnificdstimuli 9i reacfii invdfate' Rezul-
9i reaclia condilionatd al sofului gi al
ia astfel, in cazul comportamentului de nepunctualitate
a doamnei Ute S',urm6toarea imagine:
agteptdrii de punctualitate
Analiza diferenfiali gi alte psihoterapii 381
Fragrnent din analizafunc [ionald (lanf comportamentalgeneralizat)
Ora: 8-___------ 17-------- 17+x------77+2x

Birbat: Rrd Rs,,i R+ri
Rri
Prornite,,La Nu vine Nu vine Nu vine
ora 17sunt acasa acasA acasA
acasE" =S
Femeie: II t -t +- - - - l t : + tR r .
Gindegte: GAndegte: ,,Iar este
,,Nu va veni ,,Poate ci va nepunctual"
1a timp!" veni totugi la CS1
Cft timp"
I ; L
I r:::;
t?srabe
I
cRr cRz cRr
Cregte nivelui Nivelul de Nivelul de
de agitalie gi agitafie scade agitafie cregte
de activare Dentru o = C_
perioadd
scurti de tirnp
cRg
Concomitent
sentiment
crescut de
tristete
9+Re--+@-
I la o tableti Adoarme
R, RlRsf{6R7Rs
Dorinla incercdride
de a bea \ a-giciistrageatenfia
aicool muncette, telefcneazd,
se uitd la televizor
\ /
,i = pacient masculin \ E
i = pacient fe!:nirdn CRl/:
ILeducere cie scurtd driraid
f = intdriior generaiizat
a emofiilor legative
if = intdrire negativi =a-
De aici rezultd urmltoarele metode terapeutice comPortamentale:
Posibilitifi terapeutice
Variabila R1 masculin. Comportamentul verbal al bdrbatului trebuie

modificat:
.Aj.r.g acasdintre orele...!"
Funcgii SC, -> RC,4 trebuie i.trerupti prin training de relaxare gi ie-
rarhie a punctualitdlii (desensibilizare, coping).
Variabila R1 feminin trebuie modificati: ,,Aptept si vdd dacd e cdt

de cAt punctuall"; sau altfel formulat: Copingul ca scop al schimbdrii cie
atitudine.
Froces: 1 . incordare plus

1. Pacienta este adusd numirea unui
intr-o stare de relaxa- - SAU item din ierarhia
de punctualitate.
- l
I
I
tr
I
v
2. Se ofcrd unui itcm Dupi citcva se-
din ,,ierarhia de cunde, urmeazd
punctualitate" plus un semnal de re-
formula de coping! Iaxare.
I
v
I
I
*
I
3. Noliunea de relaxa- Relaxarea muscu-

laturii plus for-
I mula de coping;
I
eventual, in plus,
I
muzici relaxanti.
+
!
v
I
4. Se oferd din nou un 4. Din nou ircorda-

item...(precum sus, re.
la punctul 2). Se re-
pet5 atata 6mP, PAnd Analog cu
ce agitalia devine
minimd; apoi se trece
la urmitorul item
mai ciificii.
Prima metodh se bazea- A doua rnetodi se ba-

+ cc-
zd pe desensibilizare zeazd pe o fonnd a teh
putx ni cii suersiune4es cdY-
care
AnaLiza diferenfiald pi alte psihoterapii 383
Din ,,ierarhia punctualitdfii" au rezultat urmdtoarele situafii, ierar-

hizate dupd gradul lor generator de angoas5.
lerarhia punctualitdfii:
1. Incd trei ore gi trebuie sd apard!
Probabil cd va intArzia din nou!
2. incd doud ore pi trebuie sd apardl
Probabil cd va intArzia din nou!
3. inci o ord gi trebuie sd apard!
Probabil cd va intdrzia din nou!
4. De acum ar trebui sd pice dintr-un moment intr-aitul!
5. Deja jumitate de ord intArziere! Oare c6nd va veni?
6. Deja o ord intdrziere! Oare cAnd va veni?
7. Deja doud ore intArziere! Oare cAnd va veni?
8. Deja trei ore intArziere! Oare cdnd va veni?
Oeia patru ore intArziere! Oare cAnd va veni?
]
Formula de coping:
Cu siguran!5 are incd de lucru. Mi bucur dacd vine (speranfe)'
in cazul copingului este vorba despre o tehnici de depdgire a an-
goasei, in care pacientul intAlnegte stimulul generator de angoasX in
mod activ, pentru a-gi rezolva problema (reinterpretare cognitive a sti-
mulilor generatori de angoasd).
3. Analiza diferenfiali gi psihologia individuali
Teor ia psiholog iei india idual e

Psihologia individual5, dezvoltatX de Alfred Adler d7920),scoate in
evidenli trei mari teme ale dezvoltdrii personalitdfii: aspiralia cdtre su-
perioritate, infr6narea ei, complexul de in-ferioritate, combaterea lui pi
in cele din urmd sentimentul de comuniune sociald gi piedicile apdru-
te in calea formirii sale (1930). Dupi pdrerea lui Adler, ir:rcazul fieci-
rui om poate fi stabiliti o linie directoare, aga-numitul ,,stil de viald",
chiar pi atunci cind comportamentul superficial poate pdrea contradic-
toriu. Conceptul include totalitatea obiceiurilor, atitudinilor gi aptepti-
rilor unui individ. Stilul de viafi este rezultatul unui proces de forma-
re, ln care tendinfele biologice ale individului sunt marcate de cdtre
experienlele sale avute in relafia cu familia gi cu societatea.
Posibilitdli de trnducete
Complexul de inferioritaie
Psihotogia indiuitluald: in psihologia indi- Analizn diferentiald: Atunci cand A. Adler

viduali se vorhegtt'tlcspre un sentiment vorbelte de probiematica slimei de sine 9i
krazat pe o cortcretd itfedoritate organicA. i{e sentimentele de inferioritate, el ne adre-
in ctimplexul de inferioritate, individul in- seazi urmdtoarea intrebare: Asupra ciror
cearci si contPensezc aceastd in{eriorita- domenii ale comportamentului se aplici
te intr-o manierd mai mult sau mai pufin acest sentiment? Este el un sentiment care
fericiti. revine intregii personalitdfi, sau se orien-
teazi dupi valorizarea anumitor hisituri,
generalizate ulterior? lnferioritatea nu este
o mdsuri biologicd, ci una psihosociali,
dependenti de normele psihosociale 9i de
experienfele acumulate. Ea se marrifestd in
comparafie cu riglele de mdsuri existente
gi cu ceilalgi indivizi dintr-un grup ti se ra-
porteazi la capacitilile actuale, precum
irirnicie /performanf i, prestigiu, chibzuin-
ti, contact, sexualitate etc.
Aspiraf ia cltre suPerioritate
Psihologia itdiaiduald: Aspira;ia cAtre su- Analim diferenfrald; Noi intretrim in ce do-
perioritate se afld intr-o relagie directd cu meniu s-a dezvoltat aspirafia cdtre supe-
sentimentul de inferioritate, datoritd cd- iioritate: Doregti si fii mai mare sau mai
ruia devine posibili dorilfa de a se ridica frumos decAt ceilalgi (sex)? Doregti si ai
din starea in care persoana in cauzi se gi- performanfe mai ridicate (hdrnicie/per-
segte. Omul este, in esenla sa, astfel plds- formanfd)? Doregti sd ai mai mulfi bani
muit. inc6t se poate dezvolta in el aspira- (chibzuinld)? Aspirafia cdtre superiorita-
Adier, te nu trebuie si fie generald, ci se poate li-
|ia citre superioritate (dupi A.
1930). mita la anumite domenii pi persoane: sa
cAgtigi mai bine dec6t cumnatul, rivalita-
te faJd de membrii de acela'i sex ai gru-
pului, aspirafia citre superioritate vizavi
de anumifi frafi etc. Aici se incadreazi ne-
inlelegerea dreptate'-iubire.
Sentimentul de comuniune sociali
Psihologiaindiaiduald: ReprezentAnd opu- Analiza diferenflald: Sentimentul de comu-

sul aspirafiei cdtre superioritate, sentt- niune sociald se referd ia capacitatea actu-
mentul de contuniune sociali corlsti irl aiX ,,contact". Ea este modificatd dupd tt
tendinfa de a se uni cn alte fiinle utrnane, serie de alfi factori, precum valcrizarea
de a indepiini sarcinile in coiaborare gi de chibzuinfei, a ordinii, a politefii etc. In
a se face in generai folosiicrr din punct de acest sens, contachil nu include numai ra-
vedcre social(dupd.4. Adler, 1930). portul cu un Noi de grup, ci gi cclelalie re-
lalii ale capacitAtii de iubire, fald de Eu,
dc Tu, de Noi gi dc Nci-ul originar.
Crilicd 7i coleborare:
Implicarea factoriior sociali pi deosebi.taaccentuare a educatiei
(R. Dreikurs gi E. tslumenthal, 1,974) aduc psihoiogia individuali iri
apropierea analizei diferenfiaie. trn convorbirile sale cazuistice
(i930), A. Adler numette o serie de capacit5li actuale, firi a le re-
cunoapte caracterul sistematic. Conceptul sdu terapetltic se indreap-
tX in special cdtre incurajare, care este luatd ir consiclerare in psi-
hoterapia analitico-diferenfiald ?n cea de-a treia etapi (incurajarea
situativd). Deosebirile fdcute de Adler in ceea ce privegte stilurile
de educafie, precum rdsfXgul, severitatea etc. Sunt specificate in con-
tinuare ir analiza diferenfiali: as!,rpraciror capacitSli actuale gi me-
dii se aplicd rdsfdlul sau severitatea gi in ce forme ale stadiilor de
interacliune se manifesti ele? (de ex. severitatea: deosebire sau de-
tagare?)
4. Analiza diferenfiald gi psihologia analitici
Teoriapsihologiei analitice a lui C. G. lung

C. G. jung (1921) pleacd de la premisa existenlei unei energii psihi-
ce generale. Dinamica psihicd este caracterizatd de opozilii precum con-
gtientul gi incongtientul, a g6ndi, a simfi, a percepe, a intui. Fiecare din
aceste perechi de opozifii poate fi extravertiti sau introvertitX. ,,Perso-
na" conline pozilia fafd de lumea exterioari. Inconptientul este vizut
de C. G. ]ung drept incongtient colectiv, ir care apar tendinle spiritu-
al-religioase. Conlinuturile lui sunt arhetipurile, simboluri provenite
din straturile proftrnde ale incongtientului, care se regdsesc gi ?n mituri,
vise gi basme. Demersul terapeutic aspiri la o extindere a personaliti-
fii pentru a se ajunge in cele din urmd la o autonomie a personaiitdfii
(individuafie).
Inconqtientul colectiv
Psihologia analiticd: Inconptientul colectiv Analizn tliferenfialii: lt analiza diferenf iald,

nu are numai o semnificalie negativi, incongtienfului colectiv ii coresp':nde pre-
ameninfdtoare, ci el reprezintd pi sursa pu- supozifia ci fiecare individ dispune de
terii gi a formei creatoare. ln el sunt confi- cele doud capacititi debazd, capacitatea
nute toate experienfele trecute gi conflic- de iubire gi capacitatea de cunoagtere, care
tele prin care au trecut oamenii de-a fin cie esenia sa. Aspectul evolutiv al in-
lungul evolufiei kr filcrgenetice, dorin!e- con;tientului coiectiv esie acoperit dc tra-
le pi infelepciunea lor. difie 9i de mitoiogiile colective.
Arhetipuri
Psihologiaanaliticd: Arhetipurile sunt de- Analiza diferenfiald: Arhetipurilor le cores-

terminate genetic gi reprezentate in con- pund in sensul cel mai larg mitologiile co-
gtiinla individului prin simboluri univer- lective gi concepteie, devenite prin inter-
sale, cate se manifesti prin intermediul mediul tradiliei sisteme de referinfi
viselor, al miturilor, corllinuturilor reli- specific culturale gi puncte de orientare.
gioase, mistice;i filosofice. Lor le aparfi- Ele confin anumite concepte vizavi de me-
ne umbra, animus, anima, marea ntatnd, diile capacitdfii de iubire gi de cunoafltere,
bdtrAnul intelept etc. precun gi valori caracteristice capacitiJi-
ior actuale, putAnd fi reprezentate prin fi-
guri simbolice din mitologii 9i basme.
Individuatie
Psihologiaanaliticd: Individualia sau auto- Analin diferenfiald: in analiza diferenfialS,

implinirea constituie obiectivul teraPeu- individuafia ipi extinde semnifica!ia: noi
tic: fuzionarea tuturor puterilor disparate nu considerdm individuafia a fi doar
gi contradictorii ale individului intr-o uni- autoimplinire, adicd fuzionarea puterilor
tate atat de puternici, incAt toate aspecte- contradictorii ale individului intr-o unita-
le pot coexista in armonie. Reunificarea te, ci presupunem in aceasti unitate exis-
peisonalitigii necesiti ca anatstul sd retrd- tenla unor factori supraindividuali, sociali
iascd impreund cu pacientul sdu eveni- gi colectivi. C. C. Jung a avut in vedere
mentele tnarcante ale vieiii celui din ceea ce noi am denumit prin conceptul de
unni, reconstruind impreund luptele filo- mijloace ale capacitifii de cunoaptere. In
genetice. afard de acest asPect, pentru noi ioacd un
roi important miiloacele capacitdfii de iu-
bire, capacitifile actuale gi stadiile inter-
acliuni-i. Individuafia reprezinti in acelagi
tin'rp socializare.
Psihologia analitice a lui C. G.Iung accentueaze tradilia 9i intuilia
actuale, PrgcuT credinfa, Ieli-
Fi scoate in"evidenfd anumite capaciteti
gia, speranfa. Metode ale psihologiei analitice pot fi intabdte in cea de-a
etapi, a verbauzerii, in care sunt prelucrate conceptele_individu-
latra
ale gi colective, precurn ;i in tendinfele integratoare ale extinderii obiec-
tivelor. Concepiele pacientului pot fi analizate in funcfie de confinutul
lor individuaigi colectiv gi inlelese in legitura pe care o au cu ;rnumi-
te capacitdfi actuale. Datoriti deosebitei accenhrdri a tradiliei 9i a stilu-
lui terapeutic partenerial, democratic, metodele psihologiei analitice
sunt potrivite in special Pacienfilor mai in vArstd'
5. Analiza diferenfiali 9i logoterapia
Teorialogoterapiei
Logoterapia igi are centrul de greutate in voinfa de sens, de a gisi
gi a da un sens viefii. V. Frankl (1959) vorbegte in acest context despre
frustrarea existenfiali, care il determinX pe individ si aibX dubii asu-
pra sensului vieiii sale, aceasta reprezentAnd in viziunea lui Frankl o
problematicd tipic umani. Spre deosebire de S. Freud (Scrisori
1.873-1939,1960), care afirmd: ,,In momentul in care ifi pui intrebdri ie-
gate de sensul pi valoarea viefii, esti bolnav", V. Frankl accentueazi:
,,Pe cel care igi cunoagte scopul vielii il ajuti aceastd congtiinfi mai
mult decAt toate celelalte in a-pi rezolva greutdfile exterioare gi probie-
mele interioare" (1955, p. 13). In ciuda deosebirii fundamentale exis-
tente intre terapie gi religie, el vede un succes psihoterapeutic esenfial
in faptul cd ,,un pacient igi regisegte de-a lungul psihoterapiei resur-
sele indelung blocate ale unei religiozitdfi originare, incongtiente, re-
primate."
Principiul terapeutic debazd. consti in gXsirea unui sens, a logos-u-
lui, in spatele evenimentelor, conduitelor de comportament gi al tulbu-
rdrilor. O tehnicd esenfiali o reprezinti intenfia paradoxali.
Vointa de sens
Logoterapia:,,Existenfaumani a trecut in- Analizt diferenliald: Prtn intrebarca sa pri-

tr-adevdr irtotdeauna dincolo oe ea in- vitoare la sensul viefii, V Frankl abordea-
sdgi, ciutAnd mereu un sens. De aceea zd un aspect legat cle dimensiunea tempo-
scopul existenlei omului nu este plicerea rali a realitdfii umane, gi anume viitomi.
sau puterea, nici autoimplinirea, cAt reali- Sensul nu este ceva general, ci el este ie-
zarea sensului. Noi vorbim in logoterapie gat de aspectele de confi-nut ale realitdfii
de o voinfd de sens" (V Frankl). psihosociale a omului. De aceea, sensul
viefii este pus la indoiali aturci cird in-
dividul triiegte egecuri, nedreptdli sau
pierderi materiale. De aceea noi intrebdm:
Asupra cdror domenii ale capacitifilor ac-
tuale sc indreaptd sensul; asupra punctu-
alitif ii, ordinii, fidelitdlii, performanf ei,
chibzuinfei, speran!ei, credinfei, reli-
gieilideologiei, sexului, sexualitifii, iubi
rii?
lntenfia paradoxali
Logoterapia: A dori ceva, in l-oc de a te Analiza diferenliald: Aici e^ste specificat

teme de acel ceva. Exempiu: imi doresc obiechrl dorinlei. Exemplu: lmi doresc ne-
frica. prurctualitatea sofului meu'
Criticd si colaborare
ln cadrul analizei diferenliale regesirn elernente de logoterapie in
cea de-a treia etapi (incurajarea situativd), in cea de-a patra (verbaliza-
rea) Fi in cea de-a cincea (extinderea obiectivelor). Logoterapia aduce
in prim-plan in speciai capacitdf ile actuale : credinf d-reli gie-ideolo gie.
Sunt accentuate anumite lapacitifi primare. V. Frankl vede in dificul-
tdlile colective gi individuale temPorare in primul r6nd o sldbiciune de
naturd religioasd, un concept care poate fi extins ftr sensul analizei di-
ferenfiale: Nu este vorba despre o slibiciune religioasd, ci mai degrabd
de o neinlelegere formatd din lipsa unei deosebiri intre credinld-reli-
gie-biserici.
Demersul logoterapeutic, caracterizat prin cdutarea sensului, ii co-
respunde in arii extinse celui orientat cdtre concept 9i contraconcept:
Pacientul obgine, grafie conceptului altemativ, posibilitatea de a-pi eva-
lua situalia dintr-o noud perspectivd, oferindu-i un sens nou.
6. Analiza diferenfialE gi terapia dialogului
Teorin tcrapiei dialogului: terapia dialogului, intemeiatd de C' R' Ro-

gers (1942), se autoproclama drept metodd caldd, permisivi, sigurd, dar
Umututa din punct de vedere social; in cadrul ei, terapeutul 9i Pacien-
hrl discutd comportamentul afectiv al celui din urmi, inclusiv ciile afla-
te in legdturd cu rezolvarea situafiilor emolionale nuanfate (dupd Sho-
- centered
ben, 1153). Alte denumiri ale terapiei dialogului sunt: client
psychotherapygi N on-directioePsychotherapy,Contorm lui Tausdr t1974),
eieste potrivitd in special persoanelor ale ciror probleme au legaturd
cu conieptul stimei de sine gi cu experienfele corespunzdtoare. Psiho-
terapeutului i se pretind urmatoarele caracteristici de cornportament;
verbalizarea con,iinuiurilor trdirilor emofionale exprimate de citre
client; valorizare-atenfie-apreciere-cilduri a psihoterapeutului faj6 de
client; strddania activd a psihoterapeutului; autenticitate, congruenfx,
precurn gi autodezvdluire. Se considerd dezirabil ca psihoteraPeutd sA
ieprezinte fafx de client tur model de observafie favorabil ie ceea ce pri-
r.jgte funcfionaiitate spirituai5 favorabilX. S-a }'lcercat operafionaliza-
rea variabileior clemersului terapeutic al dialogului 9i verificar€a 1or
ernpirici.
Analiza diferenliali gi alie psihoterapii 389
Posibilitdti de trcducere
Valorizare-atenlie-apreciere-cilduri
Terapiadialogului; Calitifi umane legate de Ana!iza diferenliald: in aceastd privinfd,

comportamenhil sociai al psihoterapeutu- v o r b i m a p r o a p e a c e e a g il i m b d . O v a l o -
lui in relafia cu clientul sau, cahtati care rizare pozitivd gi cdlduri afectivi, expri-
trebuie sd se afle intr-o str6nsi legdfurd cu mate prin capacitdfile primare. impreu-
schimbdrile constructive. Acest iucru sern- ni cu lecunoagterea unicitilii pacientu-
nificd acceptarea unui individ ca persona- lui, reprezinti criterii esenliale ale com-
litate, indiferent de comportamentul siu portarnentului terapeutului- Firegte, ele
momentan. Atenfia falS de personalitatea nu sunt numai produsul bunivoinfei gi
clientului trebuie sd fie neconditionatd ai antrenamentului terapeutic. Mai de-
(dupi Rogers, 1,962,p. 12Of.) grabd ele sunt bazate pe capacitSfile se-
cundare. care devin mdsuri de referiuli
ale simpatiei 9i antipatiei pi care pot fi
diferenfiate gi controlate de cdtre terape-
ut (de exemplu, acceptarea unui pacient,
in ciuda mirosului rdspAndit de corpul
siu). In caz contrar, existd pericolul de
a intra in conflict cu criteriile legate de
,,autenticitate" gi,,congruenf h".
Autenticitategi congruenfi
Terapiadialogului:O trdsdturdde compor- Analiza diferenliald: Conturarea capacitd-

tament a psihoterapeutului care influen- lilor actuale,,polite!e-sinceritate" in
feazdin mod pozitiv procesul psihotera- comportamentul terapeutuiui: terapeu-
peutic constructiv gi rezultatul terapiei: ful reacfioneazd deschis la comportamen-
Terapeutul este ceeace este;el se poartd tul pacientului, totugi intr-o manieri su-
natural gi nu vrea si pard altfel in relalia portabili pentru ccl din urmi. in afara
or pacientul sEu. de acest aspect,,,politefea-sinceritatea"
reprezintd confinuturi centrale in cadrul
etapei verbalizirii.
Conceptul de sine
Terupia dialogului: Imaginea de sine gi Analizn diferenfialii: O concepfie legatd de

aprecierea propriei personaiiti9i, care in- cine, ce, chti valoare ii este acordat5 pro-
dica o distan;h mai micd sau mai mare priei persoane, Pe lAngi acest concept de
faii de conceptul ideal (c'urn ai dori sd fii). sine (concept debazl), capacitdfile actua-
Conceptul de sine gi cei ideai suit ?nlele- le constit',rie reguli de comportament, care
se cu ajutorul mctcdelor psihodiagnosti- controleaz5 comportamentul rnorrentan.
ce (Q Sort). Conceptele de bazd qi cele actuale se
orienteazd dupd capacitdliie actuale gi
cele de bazd gi sunt infelese cu ajuiorui in-
ventamlui analiiic+riifereniiai ;i cu apre-
cicrile vizavi ciemcdii. in acesi derners,
noi pomim rnai pulin cie la un concept de
sine unitar, ci de Ia concepte care se raPor-

teazi la capacitdfile actuale 9i care itlflu-
enleazd in coutinuare stilul de comporta-
ment al unui indivitl. IAD-ul permite gi
aprecierea concepbului ideal.
Criticd ;i colaborare:
Verbalizarea de cdtre terapeut a confinuturilor emofionale iegate
de triirile pacientului, caracteristicd in terapia dialoguiui, cAnd tera-
peutul incearci sd congtientizeze imaginea afectivd a pacientului din
punctul siu interior de vedere (concept), se intdlnepte in etapa obser-
varii gi in stadiile atatamentului, firegte nu ca principiu permanent.
Pentru a evita ,,impasurile nevrotice", in care terapeutul nu face de-
cAt si intdreasce conceptul nevrotic al pacientului siu, analiza dife-
renliali accentueaze un procedeu mai direclionat. Conform acestuia,
intrebirile, conceptele legate de agteptdri, contraconceptele 9i misu-
rile reglatorii ale comportamentului igi pot gisi aici apiicabilitatea.
Analiza diferenfiali ia astfel ir considerare, pe iAngd componenta cog-
nitivi gi emolionali, pi componenta de comportament a unei tulbu-
rdri. in etapa analitico-diferenfialE a verbalizlril pacientul ir"rsugipre-
ia sarcini psihoterapeutice ale dialogului. Fafa de terapia dialogului,
analiza diferenfialS este mai puternic structuratd, orientati pe confi-
nut 9i poate aborda in mod fintit domeniile devenite acceptabile sau
conflictuale in ochii pacientului.
7. Analiza diferenfiali gi Gestaltterapia
TeoriagcstaI tterapiei
Gestaltterapia, dezvoltatd de F'.S. Perls (1951), vizeazd dezvolta-
rea personalitifii din doui. perspective. Pe de o patte, ea trebuie sd
decurgi prin eliberarea individului din situafiile psihopatologice ne-
rezolvate. Labaza acestei idei se afld observarea psihologiei gestal-
tiste (W. Kohler, 7929), conform cireia individul are tendinfa de a
duce la final activitdfi odati incepute, chiar gi cAnd este vorba de pe-
rioade mai lungi de timp (tendinla de a incheia forma). Cauzele esen-
fiale a1etulburirilor sunt considerate a fi fixafia 9i stdruinla unilate-
ralS in trecut gi viitor. Terapia se desfdpoard asupra componentei
legate de prezentul pacientului. ,,Ceea ce a fost reprimat 9i blocat in
trecut renagte acum prin realitdli motorii gi senzoriale prezente" (E.
p i M . P o l s t e r , 1 9 7 5 ,p . 2 2 ) . E x p e r i e n f a t e r a p e u t i c X ,a c u m u l a t d f i e i n
grup, fie indiviciuai, ,,este un exerci;iu care se face in viafa restrAn-
si, in Acum" (p.25).
Analiza diferenliali gi alte psihoterapii 391
Pe de alti parte, situafiile nerezolvate servesc drept catalizator al

potenfialului uman incd nedezvoltat gi necongtientizat (M. M. Berger,
1975\.
Situafii nerezolvate
Gestaltterapia:,,Fiecare experienfd rimAne Analiza diferenliald: Situafiile nerezolvate

incompletd pAni ce nu este dusd la bun nu se referd numai la anumite sarcini, ci
sfirgit. Maioritatea oamenilor dispun de chiar mai mult ia capacitdfile care, degi
o apdsare mare in ceea ce privegte sihiafi- prezen+e, se afld incd nediferenfiate in
ile nerezolvate. Degi omul poate suporta fundal. Insi nu nevoile nesatisfdcute sunt
o cantitate mare de experienfe nerezolva- cele care se inmullesc, dAnd nagtere la
te, aceste dezvoltiri neterminate igi cauti aparifia de simptome, ci legdtura pe care
totr.rgiimpLinirea;9i ahmci cAnd devin su- acestea o au cu regulile de comportament
ficicnt dc puternicc, pcrsoana in cauza aflate la baza lor, respectiv capacitdfile ac-
este cuprinsd de o lipsd de concentrare, tuale. Ele se aduni, ca microtraume, de-a
comportament obsesiv, atenfie exageratS, lungul biografiei individuale, gi sensibili-
energie apisitoare gi de o hdmicie inuti- zeazd individul cu privire la anumite ca-
li" (Polster, p. a6 f .). pacitAfi actuale.
Principiul Aici gi Acum
Gestaltterapin: Cenfrul de greutate al ges- Analiztt diferenfiald: Se referi la dimensiu-

taltterapiei se afld in prezentul simplu. nea timpului gi la relafia dintre trecut, pre-
Din cauza faptului cd viafa nevroticului zent gi viito4, in percepfia fiecirui individ.
este fundamental anacronicd, orice reve- In mod corespunzdtor, pe lAngd evadarea
nire asupra evenimentelor prezente con- in trecut gi in viitor, apare ca reacfie ne-
stituie in sine un atac asuora nevrozei vroticd evadarea in acfionismul prezentu-
(dupi Polster). iui. Aplicat in terapie, acest iucru semni-
ficd: in fiecare tulburare sunt implicate,
desigur in misuri diferite, trecutul, pre-
zenhrl gi viitorul, gi ele trebuie si fie lua-
te in considerare in mod corespunzitor.
Criticd si colaborare:
Este indoielnic procedeul terapeutic conform cdruia rezolvarea in
prezent a chestiunilor nerezolvate pane in acel moment ar duce la in-
depdrtarea unei nevroze. Se pune intrebarea dacd problemele nerezol-
vate mai pot fi incheiate sau dacd fiecare incheiere a formei - cel pu-
fin in domeniul prelucrdrii conflictelor - nu produce cumva noi forme
neincheiate: Atunci c6nd se natte un copil, chestiunea este la fel de pu-
fin incheiati ca atunci cdnd se tipdregte un m;uruscris de carte sau cand
se exprim5 o dorinfd reprimatd pentru mult timp. Munca propriu-zisd
trans-
intervine de cele rnai rnulte ori dupd. pi tocmai acest lucru trebuie
care doresc si incheie totui per-
mis de exemplu pacienfilor obseiivi,
i".t g; .o*ptet mai degrabi ast6zi decAt rr,Aine pi care perceP situafiile
tri-
incX'deschise ca fiind i'relinigtitoare. De aceea terapia are o sarcind
congtientiza pacientuf ij nevoiie pe care acesta le are (capa-
pl5: Ile a-i
pa-
iitXlitu actualei, de a reiolva conflictele existente pi de a-i face pe
d'e a [e
cient capabil Je a pune capXt problemelor mcmentane 9i
orice principii generale, ci
suporta. Nevoie nesitisficutl nu constituie
actuale la experienfele acu-
ele se ruporteazd concret la capacitafile 9i
ca exPe-
mulate d'e individ in mediul siu. Apa se intdmpli de exemplu
la sinceritatea altor oameni din prezent si
rienlele negative cu privire
se reflecte gi in viitorul respectivei Persoane'
8. Analiza diferenfiali 9i terapia primari
Teoria terapiei Primare

Terapia prirnara dupd A. lanav (1973- 1976)pleacX de la.premisa cd
copiliriei, d"c la un
,,scened pJimare,,, adicd frustririle din perioada
iond de dureri originare. Aceste dureri originare-constituie ,,adevirul
fundamental,, al plcientului (1975). Ele se dezvoltd in urma anumitor
atunci cAnd un copil nu este luat de m6n5' degi
experienfe, de exemplu
nevoie, it tnci cind i se inchide gura, c6nd este luat in de-
are aceastd
rAdere, cAnd nu este bagat irr seamd sau atunci cAnd este supraincir-
cat" {1..572, p.20) - un fond de leziuni care face copilul fals 9i nevro-
tic. pLntru janoV mediul social este in principal un factor turbulent
de relafiile in-
p""t* ,,sinele real": ,,Nevroza nu este o ihestiune legatd
(1975). Ca metodd terapeutici este
ierumane; ea este o stare intemi"
folosit ,,strigitul origi:rar", retrdirea durerii originare. Efectul terapeu-
este
tic propriu-iis pomegte de la durerea originard, a cdrei manifestare
este completatd prin grupa (responsabili pen-
strigXtut; ea Pg:tprimare
truiratarea de dupi ,,experienfa primald" a ,,strig;tului originar")'
Criticd pi colaborare:
nu poate fi integratd 9i apli-
|anov expiicX faptui ci terapia primarX
cati eclectiv in altgmetode. Aga-z1sa virginitate a metodei este fireFte
o ilurie pentru ci gi terapia primari face parte, in ciuda contribuliei ei
o*gi"uti" din cadrul istorieipsihoterapeutice, fiind astfel comparabili
cu alte rnetode.
in mod esenlial la domeniul
Janov se raporteazi, prin metoda sa,
emo;ional, p* our* noi l-am cunoscut prin intermediul capacitdlilor pri-
mare, gi acientueazd nevoiie incongtiente de a fi iubit 9i respectat' Ce-
r,irrg"te't"gute de performanf[, capacitifile secundare, sunt privite drept
o ameninfare a Sinelui real. De aceea s-ar putea formula ci Sinele real

al lui janov este Sinele ireal, care reproduce o atitudine de agteptare
naiv-primard;;i care pare pe depiin potriviti pentru o serie de poten-
fiali pacienfi. In ceea ce |anov descrie drept situalii ale durerii origina-
re, noi identificXrn indicii ciare asupra capacitSlilor actuale, in special
asupra capacitXfilor secundare, care la |anov nu apare Crept capacit5fi,
ci drept pdrfi ale sistemului de apdrare: ,,Sd luim de exemplu ornul care
se enerveazi numai pentru cd este iXsat pulin sd aptepte. Poate ci pd-
rinlii lui l-au ldsat, copil fiind, rnereu sd agtepte. Poate cd in adult se va
declanga de fiecare datX supdrarea, fdri nici o legXturi cu situafia pro-
priu-zis5, atunci cAnd va experimenta ceva asemindtor cu neatenfia
manifestatd de citre pnrinfi ?r:rcopildria sa" (1973, p. 67).
Aici pot fi stabilite legdturi cu rnicrotraumele analitico-diferenfiale.
Totugi, citatul ,,o supirare, care nu are nici o legituri cu situalia pro-
piu-zisd" arat5 cd fanov preia, impotriva a ceea ce pretinde, irr mod ta-
cit norme pe care le opune ideilor sale normative individuale. El ii atri-
buie pacientului unicitatea; numai un individ care a trecut printr-o
experienfi originard poate spune ceea ce a determinat aparifia unei ne-
vroze speciale. Tiebuie si sard in ochi faptul cd terapia primari nu este
decAt un instrument relativ nediferenfiat, o mdsurd dupd care sunt eva-
iuafi mai mult sau mai pufin tofi pacienfii. Terapia sa este orientatd ci-
tre sentimentele omenegti ca misurd de referinfd, punAnd accentul pe
atagament, c5ruia el ii opune diferenfierea gi detagarea, percepute ca
traumatizante. Elementul catarctic inclus in tehnica strigitului originar
se regdsegtein treapta analitico-diferenfiali a verbalizdrii, in care, cu
scopul unei crqteri a implicirii emofionale, poate fi folositi tehnica ltri
,,a deveni mai zgomotos" gr ,,a urla din tofi rirunchii", metodd folosi-
td de altfel nespecific in terapia populard: ,,Urldnd, te eliberezi de toli
dricugorii diniuntrul tdw" (vezi modelul demonilor).
Metodologia iui janov este in mare misurd specificd din punct de
vedere culfural: ea poate fi eficientd mai ales acolo unde comportamen-
tul verbal este inhibat, precum ire Europa Centrald gi n:r SUA. Se poate
presupune ci metoda nu igi va atinge scopul ir Orient, de exemplu in
cazul unui dervip t6nguitoa care este obignuit si cAnte pi sd lipe piin de
plicere.
Asupra strigitului originar poate fi aplicatd critica lui Freud, pe care
acesta a formuiat-o itt1,937 vizavi de O. Rank. Rank considerase drept
cauzd a nevrozei trauma napterii, care ar putea duce la fapful ca fixa-
fia originard nerezolvatd fafd de rnarnd sX continue si existe ca refula-
re originard. Frintr-o vindecare ulterioard a traumei originare
la janov se numegte ,,durere originard" - Rank spera sd indepirteze
irrtreaga nevroz5. Rdspunsul legat de ceea ce ar putea sd realtzeze aceas-
td metodd a fost dat de cdtre S. Freud prin intermediul unui exemplu:

,,Probabil nu mai mult dec6t ar reupi sd izb6ndeasci pompierii daci in
cazul unui incendiu cauzat de o lampi cu petrol rdsfurnatd s-ar mul-
fumi si indepdrteze lampa din camera in care a luat nagtere incediul"
(1937,p.209).
9. Analiza diferenfiali gi analiza tranzacfionali
Teoris analizei tranzaclionale

Conceptul-cheie al analizei tranzacfionale intemeiate de E. Berne
(1964) gi de T. A. Harris (1975) este tranzacfia. Ce semnifici analiza tran-
zaclionald? Pentru clarificarea preliminard a acesfui concept este sufi-
cientd urmitoarea explicafie:
O ,,tranzacfie" in sens psihologic constituie intr-o anumiti mdsuri
un schimb spiritual de nevoi intre doi indivizi. Unul oferd ,,ceva" (un
comportament), celdlalt se conformeazd gi accepti oferta, pldtind cu
monedd corespunzdtoare. Intre ,,ernrgdtor" gi ,,receptor" are loc un pro-
ces complicat intre a da gi a lua. Rolurile emifdtorului pi ale receptoru-
lui se pot schimba foarte rapid gi in mod repetat intre ele. lnsi intot-
deauna o anumitd stare a Eului emifdtorului va trimite un stimul cdtre
receptor, care reacfioneazd la rdndul sdu prin semnale verbale sau
nonverbale, in conformitate cu starea Eului cdreia i se adreseazd emi-
fdtorul (A. Harris, 7975, p. l2).
Ca stdri ale Eului, analiza tranzacfionali vorbegte despre Eul-pdrin-
te (o serie de insemniri existente in creier, experienfe preluate fird a fi
verificate sau impuse din exterior, pe care un individ le-a congtientizat
in copildria sa), Eul-copil (reacfiile individului mic la ceea ce vede pi
aude) gi Eul-adult (preocupat in principal de ,,transformarea stimuli-
lor in reacfii gi de prelucrarea pi stocarea acestor informafii in baza ex-
perienfelor anterioare"- Beme, 1954). Analiza tranzaclionald se desfi-
goard intr-r.rn grup terapeutic, ir care pacienfii invali sd igi recunoasci
Eul-pirinte, Eul-adult pi Eul-copil.
Elemente caracteristice analizei tranzacfionale se regdsesc in anali-
za diferenliald in legdturd cu terapia de grup, cu extinderea obiective-
lor 9i cu stadiile interacliunii. Analiza kanzacfionald se ocupd de tran-
zacfiile dintr-un grup ti de instanfele aflate labaza lor. Ea se dovedepte
a fi o formd de psihoterapie deosebit de flexibiiX gi inteligibild. Totugi,
ea opereazi fdrd a fine seama de instrumentele cu care o face. Confinu-
turile tranzacfiilor pi semnificafiile subiective gi funclionale aflate in le-
gXturX cu ele sunt lisate deoparte. Cu toate acestea,noi gisim suficien-
te exemple in care apar capacitdlile actuale. Totugi, aceste confinuturi

nu sunt luate ir:r seamX. Eul-pirinte, Eul-copil gi Eul-adult nu sunt de-
terminate decdt formal: ,,In Eul-pdrinte sunt reprezentate toate mustri-
rile pi regulile, toate poruncile gi interdicfiile auzite de un copil de la
pdrinfii sdi sau de care gi-a putut da seama dupd felul in care pdrinfii
igi triiau propria viafi. Aceastd cantitate enormd de informafii este in-
teriorizatd odatd pentru totdeauna, cici individul este dependent de
ele, dacd vrea sd supraviefuiasd intr-un grup Fi sd se afirme" (Harris,
1975,p.34 f.). Analiza diferenfiald structureazi aceastdcantitate imen-
si de informafii disparate in capacitdfile actuale gi condifiile lor deose-
bite, care nu mai apar apoi ca fiind ,,interiorizate odati pentru totdea-
una". Aspectul dinamic scos in evidenfd de cdtre analiza tranzacfionald
pretinde in mod necesar o completare prin luarea ir considerare a as-
pectului legat de confinut.
Legdturile pe care le-am putut stabili intre analiza diferenfiali gi di-

feritele gcoli psihoterapeutice, precdrm gi posibilitdfile de aplicabilitate
reciproci apar pi in cazul altor metode psihoterapeutice pi in general cu
efect terapeutic. Chiar demersul psihiatric in sens restr6ns prczintd o
serie de aspecte gi confinuturi care pot fi specificate prin intermediui
sistemului analitico-diferenfial"
Analiza diferenfiali insdgi nu se consideri a fi un sistem exclusiv, ci
acordi o valoare deosebitd in mod corespunzitor fiecdrui model 9i me-
tode psihoterapeutice diferite. Prin urmare, ea fine seama de fiecare for-
md de tratament psihoterapeutic in parte, precum psihanaliza, psiho-
logia abisalS,terapia comportamentali, terapia de grup, hipnoterapia,
tratamentul medicamentos pi metodele fizioterapeutice.
Analiza diferenliald reprezintd astfel o metoddintegrald, tn sensul unci te-
rapii mul tidimensionale.
' Psihoterapiapozitivi
Traducerea conceptelor de boali convenfionale
Conceptele medicale, psihologice gi psihiatrice nu sunt folosite ne-

condifionat. Ele se afli in legdturi cu teoriile gi ideile ptiinfifice care
le-au conturat, pi ipi au partea ior proprie in istoria acestor teorii. Ast-
fel dobAndegte un concept in legdturi cu teoria sa o anumitd semnifi-
cafie, care anticipeazd atAt premisele teoretice, cAt gi posibiltifile diag-
nostice pi consecinlele terapeutice. Pentru a infelege cuv6ntui Supraeu,
este cel pulin necesari cunoagterea trdsdturilor de bazX ale teoriei psih-
analitice. Cine vrea sd gtie ce inseamni intirire in psihoterapie, are ne-

voie de informafii despre teoria invXfdrii gi aplicabilitatea ei ire terapia
comportamentald.
In acelagi timp, existi concepte - ce-i drept in cantitate mai mare
- care, degi nu sunt specifice unei anumite teorii, capdtd o semnifica-
fie proprie in funcfie de teoria terapeuticd in cadrul cdreia sunt utiliza-
te. Un exemplu in acest sens il reprezintd concepful angoasd. La fel cum
un mXr verde are o semnificalie diferitd pentru cineva care nu Percepe
culorile gi este sensibil la senzafia de acru, fa|d de cineva care percepe
culorile gi senzafia de acru a fructelor ca fiind inviordtoare, tot aga gi
cuvAntul ,,angoasi" dobAndegte semnificalii diferite, in funclie de di-
feri-teleconcepfii teoretice.
In medicina intemd, angoasa reprezintd de cele mai multe ori un
simptom secundar al altor boli grave, precum angina pectoris. Pentru
un chirurg, ea este un factor care trebuie luat in seamd de exernplu ina-
intea unei operalii pi care poate fi indepirtat cu ajutorul medicamente-
lor sau injecfiilor. In psihiatrie angoasa este deja tratatd intr-un mod
mai diferenliaL existd angoasa apirutd ca reaclie la o situafie genera-
toare de angoasd, angoasa independentd sau eingoasa ca simptom se-
cundar al unei depresii; psihiatria dispune de medicamente speciale
care elibereaze iniivid,lf de ungousd 9i care pot fi prescrise |intit. in
psihanalizd, angoasa este consecinfa unui conflict intre confinuturile
reprimate, instincte, cerinle interiorizate gi funcliile infrAnate ale Eului.
Pentru terapia comportamentald, angoasa este o reacfie invdfatd, cu im-
plicare vegetativi, care poate fi suprimatd cu ajutorul unor anumite
procedee terapeutice de invdfare. Depi toate semnificafiile se referi in
cele din urmd la acelagi lucru, ele ii atribuie conceptului confinuturi de
sens diferite, atrdg6nd dupi sine metode terapeutice diferite.
Psihoterapia pozitiv5, care se bazeazd pe analiza diferenfiald, pose-
di de asemenea o perspectivi proprie in ceea ce privepte bolile gi tul-
burdrile, o conceplie care se deosebegte in multe privinle de metodele
cunoscute pi care necesitX o schimbare in modul de a g6ndi conceptele
cunoscute gi de a le percepe conlinuturi noi de semnificafii. Aceasti
schimbare de gindire agazX fenomene cunoscute intr-o lumind noud pi
oferd posibilitatea gdsirii unor alte solufii. Ne referirn aici, in primul
rAnd, intrun rnod foarte practic, la consecinlele demersului terapeutic,
la relagia cu pacienfii, la delimitarea posibilitdfilor terapeutice pi ale md-
surilor de psihoigienX.
Astfel, noi aborddm in acelagi timp o problematici a medicinei care
tinde sd considere simptomul unei boli gi boala ?nsdgica fiind ceva ne-
g.rliv, care vi:re o datS cu pacientul gi care trebuie si fie indepdrtat prin
:..iitermediulmedicului aducdtor de sinitate: Fiecsrepacientpoartd tttsd
Analiza diferenliald gi aite psihoterapii 397
tn sine ambelestdri, vi ceade boald,pi ceade sdndtate,ceeace semnificd pen-

tru terapeut cd nu estesuficient numai sd indepdrtezestareade boald,ci, din-
colo de'aceasta,tnanumite cazuri el trebuiechiar sd se ttdreseze cuprecddere
stdrii de sdndtate,stabilizilnd-ope aceasta'
Dacd psihoterapia se preocupd exclusiv de poziiia negativd a pa-
cientului, atAt de familiard acestuia, ;i dacd pacientul 9i terapeutul vor-
besc mult, respectiv terapeutul il lasi pe pacient sd vorbeascd, acest lu-
cru nu apropi-eneapdrat terapia de scopul propus, adicd de a-l face pe
pacient sd congtientizeze cauzele stdrii sale. Mai degrabi atunci apar
iactori perturbatori, care pot avea o influenld decisivd asupra demer-
sului terapeutic ulterior. Preocupareaexclusiadfald de confinutu,rilepre-
ponderent
'tul negatiaegi pesimisteale percepliilor repetdin primul rfrnd concep-
nearotic il pacientului. Raportat Ia niael cognitio, acestlucru semnificd
continuare blocat tn aceleapi
faptut cd pacientul rdmkne in celedin urmd tn
'categorii
gi cdi simptomaticepentru prelucrareaperturbatda conflictelo.rsale'
fn continuare, o preocupare exclusivd a terapiei vizavi de confinutu-
rile dramatice, negative ale pacientului il va face pe acesta si i9i valori-
zeze Stmai mult cbncepgia negativd. EI onfi astfel tntdrit intr-un domeniu
careaparline simptomului sdu. In afard de aceasta,un asemenea demers
inlluenfeazd formele de comunicare ale pacientului, astfel incAt el se va
simfi de exemplu obligat sd se considere in centrul atenfiei numai atunci
c6nd ipi describ experienlele negative, respectiv sX respingd intiririle po-
zitive la sine gi la -eilal;i, considerandu-le ,,fire9ti", pur 9i simplu o for-
mi de politefe gi ingeldciune blandi a propriei persoane 9i a celorlalli.
Psihoterapia pozitiv5 nu incearcd sd inzestreze totul cu un semn pozi-
tiv, ci ea se strdduiegte sd di{erenfieze comportamentul critic. Aceastddi-
ferenliere permite separareapdrlilor de comportatnentneconflictualesa-upozi-
"tiae
de simptomul propriu-zis,pregdtindpentru pacientpi pentru mediul sdu
bazade la careacestasd poatdfacefafd mai bine problemeisale.
,,Fiulmeuesteun delincttent sexual?"

Mama unui bdiat de zeceani a venit ia cabinetulmeu completdescom-
pusd.Pdreacomplet tulburatd 9i mi-a povestit,plAngAnd:,,Estede neima-
ginat ce s-aint6mplat. Ce si mi fac cu fiul meu?Azi dimineafi m-a sunat
directorul gcolii lui sd imi spund sd vin urgent la gcoald.M-am gdndit cd i
s-a intAmplat ceva lui stefan, sau chiar ci s-a prdbupit gcoala.Directorul
mi-a spuscd Stefans-adezbrdcatin clasd.Mi-a spus cd acestlucru l-ar pu-
tea transformape fiul meu mai tarziu intr-un exhibifionistgi moiestatorse-
xual gi cd ar trebui sd md duc urgent cu el la un psihiatru,altfel s-arvedea
nevoit sd il exmatriculeze'"
Eu am diferenfiat,in sensulpsihoterapiei pozitive, urmdtoarele:a se
dezbradcanu esteun lucru rdu in sine.Fiecaredintre noi trebuiesd se dez-
bracezilnic cel pufin o dati. Depinde totugi unde, cAnd gi fald de cine se
desfdgoardaceastdacfiune.Astfel a fost diferenfiatcomportamentulsimp-
tomaticin doui pdrfi comportamentaledistincte:Pe de o parte acfiuneade
a se dezbrdca,pe de altd parte situafia socialdin carese desfdgoariaceasta
acfiune,datoriti cdreiase ajungela conflicte.Mama a fost vizibii uturate:
,,Md gdndeamdeja cd fiul meu va deveni un delincventsexual."
in tratamentul ulterior, Ia care au luat parte atAt mama, cAt gi bdia-

tul, au fost aprofundate motivele pentru care bdiatul s-a dezbrdcat in
clasd, in fafa celorlalfi. A reiegit cd, in acest caz, motivele sexuale fuse-
sera mai pufin importante decAt,,modelul" modem din acea perioadd,
atlelii goi, care igi dovedesc ,,curajul" alergAnd nud prin locuri publi-
ce.
irr capitolul ,,Analiza diferenfiald gi alte psihoterapli", noi am incer-
cat deja sd traducem anumite concepte din alte sisteme teoretice in cel
analitico-diferential, sau am sugerat retraduceri in limbajul celorlalte
teorii. In continuare vom illcerca sd descriem din punct de vedere ana-
litico-diferenfial concepte generale din domeniul medicinei, al psiho-
terapiei gi al psihiatriei, sd explicdm noile idei gi in baza acestor con-
cepte gi sd oferim astfel impulsuri pentru orientiri noi in ceea ce
privegte terapia. In primui rAnd este vorba despre reevaluarea semni-
ficafiei bolii gi despre luarea in considerare a aspectelor ei pozitive. Pe
de altd parte, sunt oferite indicii (capacitatea de dezvoltare), care s-au
dovedit a fi eficiente in tratarea pacienfilor cu tablouri clinice corespun-
zdtoare pi care conduc in primul r6nd cdtre o terapie convenfionald din
punct de vedere psihoigienic, respectiv care pot servi drept puncte de
orientare pentru un tratament psihoterapeutic.
Noi incercdmsd nu oedemboalacafiind ceztqabstract,ci tntotdeaunadin
punctul de aedereal confinutului, in legdturd cu mediile gi capacitdfileactu-
ale corespondente afectatc.
Tablouri clinice Traduceri analtico-diferentiale
Adipozitate (obezitate) Relafie pozitiva cu EuI, accentuarea mij-

loacelor simfrrriior, in special a gustului.
estetica nrAncirii, generozitate in ceea ce
privegte aLrmentele,fixatie in tradifiile aii-
mentare eristenie (cine e gras. e frurnosi.
De dezztoltat:reiafia cu celelalte orsane d':
simf . c'.; raliunea, reiatia cu Tlr-ui si cl:
\loi-ui, sincerilatea. ccntaciu;, sext!aiiia-
t(]3.
Analiza diferenfiali gi alte psihoterapii 399
Alcoolism gi abuz de drogurr incercarea de autovindecare (Battegay,

1976), incercarea de a irece peste proble-
me cu ajutorul alcoolului, Politete, indta-
fie, mi jloacele simf urilor.
De dezaoltat: sinceritatea, deosebirile, ce
domerui (fami1ia, relafia de cuplu, profe-
sia, sensul viefii) sunt incdrcate conflictu-
al, relafii active in locul unei atitudini de
contact pasive.
Amefealh (senzafia de pierdere a echili- Funcfia de semnal a tulburirii psihoso-

brului, ca gi cAnd s-ar migca podeaua sau matice a ,,amefelii" indicd un conflict
s-ar invArti c:unera, adesea insofitd de sen- aflat la baza sa, pe care pacientul nu il
timente de hdispozilie ;i tulburdri vege- poate articula adeseaintr-o manieri po-
tative; Pschyrembel, 1972. C. Maas, 1976, triviih. Derivarea amefeiii dtn ,,a se pier-
derivd ameleala psihosomaticd din sem- de" este pur etimologicd; sunt posibile
nificalia sa etimologici originari (a se gi alte legdturi: amefeali (conflict in do-
pierde), considerAnd-o a fi consecinfa unei rneniul politefe-sinceritate). Daci se ia
angoase in fafa pierderii obiectului). in calcul semnificalia psihoiogici a pier-
derii obiectului, se ridicd intrebarea re-
feritoare la ce capacitdli actuaie se refe-
ri el.
De dezuoltat: politefe-sinceritate, punctu-
alitate, timp, atagament-detagare. Neinfe-
legerea: soartd condifionatd ti soartd pre-
determinati.
Angoasd existenfiald Orientare accentuati cdtre viitor, capaci

tdfi actuaie favorizate: speranli. credinfd,
dubiu; chestiunile legate de chibzuinld,
hdmicie/performanld, dreptate ioacd aici
un rol important.
Anorexia nervosa (anorexia pubertlfii) A reacfiona in fafa conflictelor prin asce-

zd. fizicd; adesea se mir-tdnci ceva pe as-
cuns.
De dezpoltat: verbalizarea conflictului, sin-
ceritatea.
Asthma bronichale Relalie intensi cu propriul corp/ cu o

persoani de referinfd; capacitatea de a
atragc constantatcnIia asupra proprici
persoane cu ajutorul simptomuiui (hor-
cdit, tugit, incercarea de a respira, a se in-
vineti).
De dezaoltat: verbalizarea conflictelor (ra-
flune), ataganent-detagare, surceritate, in-
credere, increderea in sine 9i speranfd
Cleptomanie (mania de a fura; actul fura- Relalie pozitivi cei pufiu temporare cu
tului este asociat cu excitatia, adesea de obiectele,compensarepentru lipsurile de
naturi sexuald) alti naturd.
De dezaoltat:relafia cu obiectele,reiafia cu
Tu-ul, sinceritatea,treaPtadeosebirii.
Colitis mucosa-ulcerosa(colitd ulceroasi) Relafie pozitivd cu Tu-ul (pirinfi, parte-

ner), limbai organic, trecut, incredere in
sine.
De dezaoltat:deosebirea,detaparea,timpul
gi increderea.
Criminalitate Relafie pozitivi cu Eul, cu un anume Tu

sau cu un Noi Limitat. Capacitatea de a se
opune regulilor de comportament, de a
f olosi hdrnicia /performanf a, punctualita-
tea, seriozitatea,precizia cu un scop ile-
gal.
De dezaoltat: relalia cu Noi-ul, Noi-ul ori-
ginar, chibzuinfa, dreptatea, iubirea, sin-
ceritatea, relafia di{erenfiati fa}i de viito-
rul apropiat gi indepirtat; a lua in calcul
consecintele.
Depresii (sentimentul de a fi descurajat, Capacitateade a reacfionacu o afectivita-

preponderentin cazul unei pozifli pasive) te orofundi.
Di dezaoltat:relafia cu Tu-ul, cu Noi-ul,
timpul, incredereain sine gi speranfa.
Dificultiti tcolare Reaclia copilului sau a adolescentului la

supraaglomerdrile emofionale sau la cele
legate de performanfi.
De dezuoltat: diferenfierea, la ce se referd
dilicultifile: la capacitatea de performan-
fd, la institutia gcolii, la dificultdfile fami-
Iiale sau la problemele de contact cu
pcrsoanele dJacecagi v6rstd? in cazul cpe-
cului gcolar: schimbarea profesorului, a
clasei, a gcolii sau a institufiei.
Eiaculatio praecox (eliminarea prematura Rela[ie pozitivd cu Tu-ul, valorizare ac-

a lichidului spermatic) centuati a himiciei/performanfei, timp.
De dezaoltat: Timp, ribdare, punctualita-
te, incredere.
Enurezie (apare din nou dupd o perioadd Caracteristici pentru nevoia de ataga-
a curdfeniei) ment.
De dezaoltat: Relafia cu miiloacele sirnfu-
rilor, increderea, curdfenia, timpul punc-
tualitatea (copilul poate invdla cind 9i
unde poate urina).
Excentricitdfi de comportament la copii gi Capacitatea copilului ;i a adolescentului

adolescenfi (rosul unghiilor, enutezia, ne- de a reacfiona la anumite situafii gi con-
glijenfa, dificultifile pcolare, actele agresi- flicte gi de a dezvolta excentricitdfile
ve etc.). simptomatice de comportament ful sem-
nale ale unei hrlburiri.
De dezaoltat: politefe-sinceritate, sensibi-
litatea gi empatia persoanelor de referin-
t5, capacitatea de a verbaliza conflictele;
implicarea pirinfilor pe post de terapeufi;
netratarea copiilor fdrd prezenla pdrinfi
lor lor.
Exhibifionism (satisfacfia sexuali prin ex- Relafie pozitivd or propriile particularitdfi

punerea in public a organelor genitale) corporale, o form6 de a stabili un contact.
De dezaoltat:cAnd, unde gi fafi de cine este
expus propriul corp sau organe genitale;
politefe. Actul de a se dezbrdca nu duce
in sine la conflicte; ceea ce poate duce la
conflicte depinde de locul ales, de mo-
ment gi de persoana in prezenfa cireia se
desfdsoard accasti activitate.
Fetigism(excitafiepi satisfacfiesexuali cu Relafie pozitivd cu Eul, cu Tu-ul (obiecte),

obiecteprecum lenjeria feminind, panto- accentuarea sexualitdfii, experienle de in-
fi, bhnuri, adeseafurate cu scopul de a se vdfare din evolulia personald (tradilie in-
masturba) dividuali gi colectivi), fantezie.
De dezaoltat: relafiile cu Tu-ul partenerial,
sinceritatea.
Fobii (frica de anumite obiecte, precum Capacitatea de a ocoli situafiile gi obiecte-

goareci, cAini, albine etc., sau situafii, ca le percepute ca fiind amenir-tfitoare.
de exemplu frica de spafii largi, de locuri De dezuoltat: relalia cu aceste sifuafii si
inchise sau de a se inrogi) obiecte, contactul, relafia crr Eul, cu Tu-ul,
cu Noi-ul, cu Noi-ul originar, increderea
in sine fafd de capacitdfile actuale irnpli-
cate in fiecare situatie.
Frici de grup Accentuarea relaliei fald de Eu sau fafd de

partenerii existenti.
De dezaoltat: contactul, relafia cu Noi-ul,
poiitelea, sinceritatea, verbalizarea gl ex-
tinderea obiectivelor.
Frici de singur;tate Nevoie accentuatd de a avea o relafie (cu

Tu-ul 9i cu No!ui).
De dezaoltat: relalia cu Eul, relalia cu anu-
mite capacitifi actuale (interese proprii),
sinceritatea (a-gi susline propriile intere-
se).
Frigiditate Capacitatea de a spune ,,nu" prin inter-

mediul corpului.
De dezaoltat: relafiile cu propriul corp, cu
Tu-ul, capacitatea de spune un ,,nu" ver-
bal, politefe, sinceritate, sexualitate, con-
Gelozie morbidi Relafie pozitivi cu Eul, cu parteneml gi cu

fidelitatea, fantezie accentuate.
De dezooltat: relagia cu Noi-ul, tirnpul, in-
crederea in ceilaifi, increderea in sine,
speranta gi contactul.
Hipertonie esenfiali (cregtere a presiunii Accentuarea hinriciei/perfonnanlei, ca-

sAngelui) pacitate de reaclie fali de conflicte.
De dezaoltat: politefea, sinceritatea, rdbda-
rea, timpul, increderea, atagamenhrl.
Homosexualitate (iubire fagd de persoane Relafie pozitiva cu Eul, or Tu-ul aceluiagi

de acelagi sex) sex, mijloacele simfurilor.
De dezaoltat: relagiile cu Tu-ul celuilalt sex,
sinceritate, contact.
Infarct miocardic Intr-o misurd esenfiali, rdspunsul colpu-

lui la ir:rcircarea sa cu factori de risc, care
pot fi specificaJi cu ajutorul capacitdfilor
actuaie.
De dezaoltat: corectarea concepliei lega-
te de performantd a pacientului, modi-
ficarea obiceiurilor alimentare (miiloa-
cele simfurilor), alimentalie corecta
(miiloacele rafiunii) 9i dezvoitarea rela-
fiei cu Eul, cu propriul corp, prin exer-
cilii de migcare potrivite. Indepdrtarea
greutdlilor existente gi oferirea de mo-
dalitdfi compensatorii cu ajutorul
iAD-ului.
Anahza diferenliald gi alte psihoterapii 403
Ipohondrie (autopreocupare obsesivi cu Capacitatea de a acorda atenfie propriilor

privire la boli) funcfii fizice, relafie intensi cu Eul, mi1-
loacele sirnfurilor, fantezie.
D c d e z a o l t s t :r a f i u n e a , c a p a c i t a t e a d e
deosebire, relafia cu anumite capaci-
tdli actuale, relafia cu Tu-ul gi cu
Noi-ul, atagamentul, deosebire-deta-
9arc.
Iritabilitate Capacitatea de a reactiona spontan motor

sau negativ la anumite capacitifi actuale.
De dczaoltat: Asupra ciror capacitili actu-
ale se aplicd iritabilitatea: incredere, rhb-
dare ;;i timp?
Manie (dispozilie generalS euforicd, dez- Nevoie de contact puternic accentua-

inhibare generali Fi activitate motrice, ha- td, generozitate financiard, fantezie
lucinafii gi logoree) dezinhibati, miiloacele sirnfurilor, in-
credere.
Dc dezaoltat:chibzuinfa, relafia cu Eul, cu
T u - u l , c u N o i - u l , s i n c e r i t a t e a ,p r e c i z i a 5 l
seriozitatea.
Masturbare (autosatisfacere sexuali) Reiafie pozitivd cu Eul, cu propriul corp.

Capacitatca de a fi in relalic cu propriile
organe genitale.
De dezaoltat: relafia cu Tu-ul, cu sexuali-
tatea parteneriali sinceritatea gi curi!e-
nia.
Narcisism (formi de iubire fati de pro- Relatie pozitivi cu Eul, referitor la carac-
priul Eu) teristicile fizice pi la capacitifile actuale.
Aratd sincer ceea ce are, nu igi reprimd ca-
pacitifile prin modestie.
De dezaoltat: reiafia cu Tir-ul ;i ru Noiul,
politetea, increderea pi contactul.
Neglijert[i (negiijen]a exterioard - a vec- Capacitatea de a ignora normele obligato-

timentafiei, a bunelor maniere, trebuie derii iconturarea capacitifilor actuale) sau
limitati Ce cea interioarS, de naturi mode a acfiona irnpotriva lor.
rali) De dezuoltat:relafiile cu Eui, cu Tu-ui, cti
Noi-ul, diferitclc capacitdfi actuale (rrdr-
nea, snceritatea, poiiie!ea, curiterua, chib-
zuinl,a. ounc[ralitatca cic.). A, acorda afct.,
ti,' dezvoliiri. in,'redcrr.ii: .,;rc ;
speranle:, a taia rncntului - Cit'eren'Licntsi
.letaseni.
Nesupurere, incdPdfAnare Capacitatea de a sPune ,,nu".

De dezaoltat: timpul (cAnd se spune nu),
increderea, raliunea (a invdfa cie ce tre-
buie fdcut un anumit lucru, respectiv a ex-
plica motivul refuzului).
Nevrozd obsesionald (de ex. verificarea re' Este puternic accentuatd nevoia de ordi-
petatd pentru a vedea daci ugile sunt inne, seriozitate, precizie, congtiinciozitate.
chise, obsesia de a se spila, ceremonii ob- De dezaoltat: certitudinea, timpul, increde-
sesive, obsesia de a repeta la nesfArgit in rea in sine 9i contactul, speranfa, viitorul,
gAnd orarul zilnic) capacitatea de a se lasa surPrins.
Paranoia (delir sistematic manifestat prin O relalie bine conturatd cu capacitilile ac-
lipsd de logici in gAndire, voinfd 9i acfiu- tuale izolate, precum dreptatea, sincerita-
nel tea etc. Accentuarea rafiunii, ,,far*ezie izo-
lati".
De dezaoltat:relafia cu cclelalte capacitifi
achrale, fantezia, rafiunea, miiloacele sim-
furilor, politelea, sinceritatea, increderea
Fi speranta.
Reacfie istericd (iucarea unui rol prin care Capacitatea de a indrepta atcntia asupra
bolnavul doregte sd obfini ceva anune/ ca propriei persoane gi nevoilor personale,
de ex. mild, admirafie etc., de la mediul accentuarea fanteziei.
sdu) De dea:oltat: verbalizarea, sinceritatea
(verbaiizarea nevoilor gi nu formularea
lor corporali ca boli isterice), mijloacele
ratiunii, atagament-detatare.
Reumatism Tensiunile gi conflictele sunt prelucra-

te motor (simfuri gi corp); semnificafie
pentru conservarea economici perso-
nalitdfii in anumite situalii date. Poli-
tele.
De dezuoltat:politege-sinceritate,ce dome'
nii duc la tensiunile existente (de ex. ordi-
nea, curdfenia, fidelitatea, relafiile cu par-
tenerul, deta;area copiilor etc.)? A se
consulta, gi in cazul bolilor reumatice, cu
un psihoterapeut exPerimentat.
Rivalitate intre frafi (relafie tensionati de Posibilitatea de a invila reguli de comPor-

gelozie intre frafi) t a r n e n t p a r t c n e r i a l e ,d e a - 9 i i n t p u t e p r o -
oriile interese.
De dezztoltat:Dreptatea gi iubirea, unicita-
tea, contactul, politefea, sinceritatea.
Schizofrenie (psihozi endogend, a cirei in forma ei paranoicii: acentuarea fante-

genezd nu a fost clarificatd; Pschyrembel. ziei gi a traditiei (de ex. mania dreptdfii,
1972. Caracteristicile ei sunt de exemplu obsesie reiigioasi, obsesie legati de fide-
confuzia; sciziunea intre conlinuturile litate, de politele etc.).
gdndurilor; contachrl siab; disocierea exis- in cazul formelor hebefrene: capacita-
tenti intre bolnav gi lumea exterioari; tea de a se retrage ciin cAmpui cerin-
dupd Spoerri, 1966) felor iegate de performanfd (capaciti-
lile actuale) gi de a le pune la indoia-
l i . i n c a z u l c a t a t t - r n i l o r :r e s p i n g c r e
motorie, respectiv invers. manifesta-
rca cdtrc exterior a unei cxcitabilitdfi
exprimate prin migciri necoordonate.
De dezuoltat: la ce confinuturi se raportea-
zi mania? Ce capacitifi actuale sunt inci
relativ stabile (IAD)? I-a ce medii se rapor-
teazi simptomatologia? inainte de a se
pune diagnostic-ul de ,,ir.niscut" sau ,,en-
dogen", trebuie cercetat cum a fost hatat
pAni in acel moment pacientul. Implica-
rea familiei gi a mediului social, pe post
de terapeuli. Spitalele de psihiatrie care
funcfioneazd parfiai numai ca institufii de
oazd.ar trebui transformate in locuri de
ionsiliere, centre de terapie gi clinici de zi,
unde rudele pacienfilor sd fie pregitite in
legahud cu funcfia lor terapeuticd 9i unde
pacienfii inpigi si fie pregitifi pentru a co-
labora.
Stres (stresul este o stare acutd de tensiu- Fiecare adaptare a organismului la si-
ne a organismului, in care acesta este obli- tualii noi poate avea, in acest sens,
gat sd igi mobilizeze forfele de apdrare efect de stres. Ba chiar se consideri ci
pentru a {ace faJd unei situa}ii ameninfi- omul are nevoie de o cantitate minimd
toare; dupd Selye). de tensiune, de stres. Stresul nu este la
fel pentru toatd lumea. Pentru unii,
stresul este reprezentat de pretenfiile
legate de performanfd, pentru alfii dc
confruntarea cu dezordinea, impolite-
g e a ,i n f i d e l i t a t e a s a u c e r i n f e l e l e g a t e d e
punctualitate.
De dezaoltat: se ridicd intrebarea la ce
domenii se raporteazd stresul? Aceastd
manieri de abordare oferi posibilitatea
nu doar de a oferi sfaturi generale le-
gate de evitarea supraaglomeririi, ci
abordarea fintitd a fiecdrei situa]ii de
stres in parte.
Ulcer stomacal Relafie bine conturatd fafd de hirni

cie/performanfi, incredere 9i dubiu vi-
z a v i d e a r r u n r i t ec a p a ei t a f i a c f u a l e
De dezuoltat: ordinea, punctualitatea, tim-
pul (tnese fixe, a mAnca incet); politefea,
iinceritatea, increderea 9i contactul'
VArstdmiilocie Etapi a procesului de maturizare umana,

gansa de a congtientiza dificultilile 9i pro-
blemele reprrmate in anii anteriori dm ca-
uza obligafiei de ,,a se aduna"'
De denoltat: extinderea obiectivelor, sta-
d i u l d c t a g i r i i , t i m p u l , s P ( ' r a n l a ,i n t c B r a -
rea trecutului, prezenhrlui 9i a viitorului,
soarta conditionata 9i cea predeterminatd'
Neinlelegerea birbat-femeie. Trebuie fi-
cuti dcoscbirca dintre vArsta mijlocie ca
eveniment psihosocial, cireia ii urmeaze
o I r a n s f o r n t a r ca f u n c l i c i o v n l q l l r r , 9 i v i r -
sta miilocie drept consecinfi a uner reo-
rientiri cu privire la rolul de sex (sexuali-
tate), la rolul familial (deta;area copiilor),
la funcfia de performanfi (vArsta pensiei)'
Vdrsta mijlocie nu constituie un diagnos-
tic clinic. Mai degrabd trebuie analizati
factorii rispunzdtori pentru nepldcerile
aPamte.
pentru
Rezumat: Aceste traduceri sunt numai exemple 9i modele
toate celelalte traduceri posibile ale boliior 9i tulburarilor..Procedeul
neobignuit pentru aceia care considera bolile 9i tulbu-
concepfie negativd
ririle ca fijnd asociate aproaPe ir:rmod necesar cu o
"r,u,ina"uitabil,
sau pesimisti. O asemenea conceplie nu rePrezintd un garant al unei
F;#;tt"; mai realiste asupra luirurilor, ci cauza pentru care realita-

ofe-
iea privitoare ia sdnitate gi li ingrijirea psil{atrico-PsihoteraPeuticd
nu se iau i:r consicierare
rE un prilei suficieni pentru pe;imism' Dacd
minunim in ceea
otp*"tLi" pozitive aie unei boli, nu e cazul se ne mai
ce privette consectnteir
nu \.or sa
ta pa.ir.,1t isi arringd iirnpuriu cie acasi copiii; ci tinerii
iu ceirinlii ior 5i cu adultii; c5'partenerii de cr'i-
mai aibi nimic o:-a- race
iiivor{eaza', ca:oarte muiii oameni ':iernisioneaz'i
;i;t" desr"rar: sn.!i
illuiti oar''en:
iin-.curiu iiirl r;rrrtesiirepe care le au; ci ciin ce in ce rnai
se Lrc-earcaai*-
isr iauta rezoivaiea Dro;iemeior in drogur;. 9i aicot'ri;ii
qrelrrurile se 'lras:
iorarea celorlalii. fSra a fi eiectiv alutaF; ci oamenii si
Analiza diferenliald gi alte psihoterapir 407
reciproc, cd trdiesc in dugmdnie unii lAngd ceilalfi, in loc de a se uni

pen!ru a ingriji de o viald mai buni pentru ei tofi; cx bolnavii psihoso-
matici sunt considerali prefdcufi sau tratali exclusiv cu medic-amente;
cd oamenii bolnavi psihic sunt impingi deoparte, in ,,anormalitate,,; cd
pacienlii din clinicile de psihiatrie sunt numai pdzill in loc de a fi tra-
tafi^psihoterapeutic.
In aceasti carte, noi am fitcercat sd atragem atenfia asupra proble-
melor existente, sd agezdm fenomene cunoscute intr-o lumind nbud, sd
oferim rdspunsuri la intrebdri presante pi sd incurajxm aparifia de noi
intrebiri. Am ircercat si prezentdm modalitxfi de rezolvare, modele
pra^cticabileale psihoterapiei pi ale autoajutorului.
rn aceasta constd gi pretenfia fundamentald a analizei diferenfiale ca
psihoterapie pozitivd, gi anume de a-l face pe om capabil sd congtien-
tezeze ceea ce posedd prin natura lui pi de a-i aminti gansa pi capacita-
tea de a-9i folosi posibilitdfile terapeutice interioare 9i de a-9i ruf-itru cu-
pacitatea de diferenfiere.
Aceastdcarte tl conducepe cititor la sursd,dar de bdut trebuiesd beasin-

RUr.
INDEX
Capacitdfile actuale joacd un rol foarte mare in viafa noastrd profesional5.
Civilizafia noastri actuald este bazati pe forme tipice de prezentare. Este de re-
marcat faptul cd aproape fiecare individ are de-a face cu capacitdfile actuaie
fdrd sd fie conglient de fiecare dati ce semnificalie au ele. Ele sunt vitregite chiar
pi de cele mai cunoscute dicfionare gi enciclopedii.
Pentru cd, de cele mai multe ori, capacitifile actuale sunt luate in conside-
rare numai marginal, noi le-am reunit din punct de vedere psihoterapeutic.
Pentru a operafionaliza capacitdfile actuale, adicd pentru a putea deduce din
conceptualitatea lor abstractd situafii gi chestiuni concrete, oferim, pe l6ngd o
definifie gi o schifd scurtd a trdsdturilor lor esenfiale de dezvoltare, pi exemple
de intrebdri legate de felul in care ele pot fi identificate.
in cazul acestor intrebdri, noi avem ir:r vedere, inainte de toate, procedeul
practic desfdguratintr-un interviu lejer.intrebdrile sunt, intr-o anumitd misu-
rd, exemple pi intrebiri-cheie, cirora li se pot aldtura gi altele, cu caracter mai
specific.
Sinonimele ;i tulburdrile sunt menfionate cu scopul de a-i facilita cititoru-
lui imaginarea, din perspectiva capacitdfilor actuale, a situafiilor corespunzi-
toare viefii cotidiene gi de a-i mijloci un transfer asupra situafiilor corespunzi-
toare lor, aici insd neprezentate pe larg. Directivele de comportament rezumi
prin cuvinte-cheie strategii de rezolvare a conflictelor - nu precum o refeti de
gitit, ci ca imbold pentru alte reflecfii personale.
Perspectiva pedagogicd a capacitdfilor actuale a fost deja abordatd pe larg
in cartea mea Psihoterapia aielii cotidiene (Fischer Taschenbuch Nr. 1855).
Punctualitate
Definilie gi dezaoltare:Capacitatea de a respecta o unitate de timp agteptatd
sau stabilitd. Forme: punctualitate pasivi (adaptarea la unitdfile de timp pre-
stabilite, a se a;tepta ca ceilaigi sd se comporte punctual); punctualitate activd
(a planifica singur timpul pi a se cornporta in sensul punctualitdtii). in timp ce
4',to NossratPeseschkian
in psihanalizd curdfenia este consideratd a fi prima performanfi culturaii, in

analiza diferenfiaid aceastaeste punctualitatea. Ritmul de hrdnire, de curdfare
gi de somn-trezire determini prima impdrlire in unitifi a timpului de citre
sugar. in decursul dezvoltdrii, agteptirile pi comportamentul legate de punctu-
alitate vor fi modificate prin alte experienfe de invdfare specifice (de ex. a in-
tdrziala gcoald etc.).
Cum o recunogfi:Care dintre dumneavoastrd (dvs. sau partenerul) pune mai
mult pref pe punctualitate? Avefi sau afi avut dificultili din cauza nepunctua-
litdfii (cu cine)? Cum reacfionafi atunci cAnd cineva nu apare la ora stabilitd?
Vi planificali dumneavoastri, sau partenerul dvs., totui la secundi? Care din-
tre pirinfii dvs. (bunicii) punea mai mult pref pe punctualitate 9i planificarea
exacti a timpului?
Sinonime/ tulburdri: Promphtudine, precizie, irtdrziere, am6nare, sfertul aca-
demic, 72 fdrd 5./ Teama de agteptare, presiunea timpului, teami continud de
a nu fi gata la timp, neseriozitate, stres, nelinigte interioard.
Directiue de comportament:Anu stabili termene fdrii agendi; a-i spune cui-
va in mod sincer cd nu ai timp este adesea mai bine decAt a-l lisa si agtePte'
Este mai bine dacd cineva intArzie decAt dacd nu ar fi venit deloc.
Moto: Drdguf cd ai venit tofugi.
Curigenie
Definilie gi dezttoltare:Capacitatea cuiva de a fi curat in ceea ce prive;te cor-
pul sdu, vestimentafia, obiectele de uz zilnic, spafialitatea gi mediul sdu, pre-
cum gi, in sens metaforic, de a avea un caracter curat. Se poate presupune cd
educarea privind puritatea, din copildria micd, are o influen$d asuPra dezvol-
tdrii ulterioare a personalitifii, cel pufin in ceea ce prive;te atitudinea fafd de
curefenie.
Cum o recuno{i: Care dintre dvs. pune mai mult pref pe curifenie? Avefi
sau afi avut dificultdfi din cauza curdleniei (cu cine)? Cum vd simfiti atunci
cAnd vd aflafi intr-un mediu insalubru? Acordafi atenfie ingrijirii corpului dvs.,
cureleniei hainelor, locuinfei, mediului inconjurdtor? Care dintre pdrinfii dvs.
punea mai mult pref pe curdfenie gi pe puritate?
Sinonime/tulburdri: a curdta, a spdla, a purifica, murddrie, neglijenfi, mize-
rie, rdmdi ctrrat./ Curdfenie ritualizatd, obsesia de a te spdla, necurdfenie, tul-
buriri ale contactului, tulburdri sexuale, enurezie, eczeme/ alergii.
Directioe de comportament: Ate spdla pe mAini inainte de masd impreund cu
copilul tdu te scutegte de multe cuvinte. Atunci cAnd el gtie de ce trebuie si se
spele pe mAini ii vine mai u;or si o faci.
Ordine
Definilie gi riezooltare:Capacitatea cuiva de a-si organiza pi structura PerceP-
fiile 9i mediul. Ea se orienteaze cdtre diferite sisteme de referinfd: ordine rafio-
Index 411
nali, obiectivd, ordine tradi;ionald, ordine romanticd, intuitivd, plini de fante-

zie, ordine interioard gi exterioard. $i copilul dezordonat ipi are ordinea sa in
sensul pe care ii acordd ordinii. Ordinea este invdfatd prin intermediul mode-
luiui oferit de parinfi, de mediul apropiat gi de principiul recompensi-pedeap-
si. Dezordinea aparentd a unui copil este o etap.i in incercarea sa de a-gi orga-
niza lumea. Funcfia de bazd a ordinii este diferenfierea. Datoritd ei, i9i
construiegte o anurnitd relafie qi incredere fafd de obiecte.
Cum o recuno tl: Care dintre dvs. pune mai mult pref pe ordine? Avefi sau
afi avut dificultifi din cauza dezordinii (cu cine)? Sunteli atent ca locuinfa dvs.
(dormitorui, sufrageria, garajul, grddina), locul de lucru sd fie mereu lund? Vd
simfifi incomod intr-un mediu dezordonat, sau suntefi de pirere ci trebuie sd
fie gi pufini dezordine (situafii)? Care dintre pdrinfii dvs. acordi mai multd
atenfie ordinii? Ce se intdmpla atunci cAnd, copil fiind, nu ficeafi curat?
Sittonime/tulburdri: A face curat, de-a lungul gi de-a latul, haotic, a neglija,
dezordonat./Pedanterie, obsesia de a define controlul, nelinigte interioari, ne-
glilenfd, agresiuni, conflicte intergeneralionale, tulburdri profesionale, tulbu-
rdri cardiace, stomacale gi intestinale.
Directioede comportarnenf:Sortirile grosiere (macroordinea) oferd adeseain
primul rAnd o perspectivi de ansamblu necesard. O cutie pentru lucrurile de
care nu ai nevoie momentan impiedicd haosul in cameri. Toate la locul lor. Cd-
se;ti lucrurile acolo unde le-ai agezat(microordinea). Copilul are nevoie de pro-
pria sa ordine, in special in joc. Dacd luali un obiect care ii aparfine parteneru-
lui dvs., spunefi-i. Vefi economisi timp gi nervi in relafia cu el.
Supunere
Definilie pi dezaoltare:Capacitatea de a se conforma rugiminfilor, ordineior,
poruncilor unei autoritdfi exterioare. Supunerea este cerutd gi oferitd in special
in ceea ce privegte domeniile delimitate din punctul de vedere al confinutului,
precum ordinea, puncfualitatea, harnicia/performanfa etc. Supunerea este dez-
voltatd fie prin pedeapsi, respectiv ameninfarea cu pedeapsa, fie prin recom-
pensarea ordinelor indeplinite, precum pi prin modelul reprezentat de persoa-
na de referinfd.
Cunt o reutno fi: Care dintre dvs. pune mai mult pre! pe supunere, disci-
plind? Care Cintre dvs. are mai mult iendinta de a da orciine?VX piace ca cei-
lalii (partenerui, colegii, peiii, pdrinfii) sd vi spuni ce avefi de fdcut? Avet:
s a u a f i a v u t p r o b l e m e d i n c a u z a s u p u n e r i i s a L rn e s u o u n e r i i ?C a r e d i n t r e o a -
rinfii dvs. punea mai mult pret pe ascultare?Cum reaclionau pdrinlii dvs. ia
nesupunere?
Sinodmei tulburiiri: A -ceconforrna. a se dezminfi. a t5cea,a ceda, a se ir..-
ilotrir.i, a se razvritr, i: se inciodtina..,'Eviavi: in rata auiorititii, au'ronomis
faii cie crrdine,criz.Aie aui.oritate,frici" agresiviiate, inciriaiAnare, a-si rcade
ungiriiie, enurezie.iiificuliaii cie aciaptare
Directiaede comportamenf:Jipetele gi impolitefea nu garanteazd nici pe de-

parte supunerea pi o atmosferd prietenoasd. Moto: incercafi cu politefea. Atunci
cAnd cineva gtie de ce trebuie sd faci un anumit lucru, ii vine mai ugor sd il
faci. pi ceidlalt poate avea dreptate.
Politefea
Definilie si dezaoltare:Capacitatea de a modeia relaliile interumane. For-
mele ei de manifestare sunt manierele, in care sunt respectate regulile socia-
le de comportament, consideralia, atenfia fald de partener gi fafd de propria
persoand, precum gi modestia. Politefea ca neglijare a propriilor interese pi
nevoi reprezintd o inhibare a agresivitdfii din considerente sociale. In dobdn-
direa politefii, un rol important il joacd invifarea dupd model (de cele mai
multe ori dupd modelul pdrinfilor) pi invdfarea dupi succes (al propriilor
conduite comportamentale). O pondere importantd o are reacfia pdrinlilor
la conrportamentul aparent nepoliticos al copiilor. Felul politelii invdlate este
determinat intr-o mare mdsurd de culturd gi de normele stratului social din
care face parte individul.
Cum o recunosti: Care dintre dvs. pune mai mult pre! pe politefe (conside-
rafie, bune maniere)? Ce simfili atunci cAnd partenerul dvs. nu dovedegte po-
litefea (considerafia) la care vd agteptafi (situafii)? Suntefi mai degrabd politi-
cos sau sincer? Suntefi foarte atent la ceea ce sPun ceilalfi despre dvs.? Vd
inghififi mai degrabd nervii decAt sd punefi in joc o relatie bund? Care dintre
pdrinfii dvs. punea mai mult pref pe buna purtare?
Sinonime/ tulburdri: A se purta cum trebuie, a pti ce se cuvine, a acorda aten-
fie manierelor pi etichetei sociale, a fi bine crescut./ Ipocrizie, politefe rituald,
incapacitatea de a spune ,,nu", egoism, nesiguranfi socialS, fricd, lipsa capaci-
tifii de a se impune, alcoolism, spasme musculare, dureri reumatice, dureri de
cap, tulburiri cardiace pi de stomac-intestin.
Directit:e de comportamenf; Nu arareori, politefea formeazi posibilitatea con-
tactului. in loc de ,,Repede, dd incoa", mai degrabd: ,,Ai vrea te rog sd...?" Ce
afi spune daci partenerul v-ar trata in aceeagimanierd cum il tratafi dvs. pe el?
in legdturd cu ce domenii (chibzuinfd, fidelitate, sexualitate, ordine) 9i fafd de
cine sunteli deosebit de politicos? Meritd si ifi controlezi lacunele de politefe.
Sinceritate/f ranchete
Definilie gi dezaoltare:Capacitatea de a-fi exprima deschis pdrerea, de a-fi
impdrtdgi nevoile sau interesele pi de a oferi informafii. Veracitatea gi onestita-
tea lin tot de sinceritate. Sinceritatea in relafia de cuplu este considerati fideli-
tate, in comunicarea sociald deschidere gi loialitate. Copilul, la vdrsta la care in-
cepe se vorbeasci, nu poate diferenfia incd in mod clar intre imaginafie pi
realitate. Dacd adultul nu infelege logica perceptivd a copilului, pedepsind-o
ca minciund, poate rezulta chiar de aici o educafie cdtre nesinceritate.
Index 4"t3
Cum o recunogti:Care dintre dvs. igi poate exprima mai liber opiniile? Avefi
sau afi avut probleme cu partenerul din cauza nesinceritilii (situalii)? Cum re-
acfionafi atunci cand cineva vi minte (dafi exemple de situafii)? sunteli gene-
ros in ceea ce privegte adevdrul sau mai degrabd foarte exact, spunefi din cAnd
in cand minciuni de nevoie? Le povestili celorlalgi multe lucruri despre dum-
neavoastrd, sau mai degrabi pufine (franchefe)?
sinonime/ tulburdi: Aspune deschis ce ai pe suflet, a vorbi pe 9leau, a spune
jigru,
adevirul, a vorbi cum ifi vine, a inghifi orice, a-fi fine planurile ascunse./A
a barfi, a exagera gi a denafura, dorinla de a se impune, egocentrism, conflicte in-
terumane, agresivitate, izbucniri de sudoare, tensiune crescuti, dureri de cap.
Directiuede comporlamenf:A spune ceea ce crezi c6.este coi'ect, dar a o face
in aga fel incdt sd nu rinegti partenerul. unii oameni, care acum vi iau ir nume
de rdu franchefea, vd vor fi mai tdrziu recr:noscatori pentru ea. Chiar dacd poa-
te nu vd vine greu sd fili sincer in relalia de cuplu, nu vd va fi la fel de upor si
fifi sincer gi in viafa profesionali, cand este vorba de bani. De cele mai multe
ori, omul nu aplicd aceleagi criterii legate de sinceritate in toate domeniile vie-
actuale, in ce situafii 9i fafd de
lii sale. Moto: observafi in cazul cdror capacitdli
cine vi se pare dificil sd fili sincer.
Fidelitate
Definilie gi dezooltare:Capacitatea de a intra intr-o relafie stabild 9i de a o
menfine pentru o perioadd mai lungi de timp, a se comporta demn de incre-
dere. in sens restrins, fidelitatea se raporteazi in spaliul nostru cultural in spe-
cial la sexualitate. Cdsitoria convenfionald este bazatd pe fidelitate. Fidelitatea
se regdsegte insd pi fafd de institufii, modele sau principii, de ex. fidelitate 9i lo-
ialitate fali de propria persoand. o relalie labild fafd de fidelitate are in aceeagi
mdsurd fundamente biografice, la fel ca gi o fixafie necondilionatd, naivi asu-
pra unui partener.
Cum i recunopti:Avefi probleme cu fidelitatea in relalia de cuplu (situafie)?
Ce infelegeli prin infidelitate? Avefi sau afi avut dificultSli din cauza faptului
cd i-a!i fost infidel partenerului? Cum afi reacliona dacd partenerul v-ar ,,in'e-
1a"? (Respectiv: Cum ali reacfionat intr-o astfel de situafie?) cochetafi cu gan-
dul de a iu.u .* alt partener? Vi se pare posibil ca partenerul sd fie infidel in
absenla dvs.? Considerafi cd un pic Je infidelitate poate fi foarte excitantd? i'i
erau pdrinfii dvs. fideli unul celuilalt?
sinonime gi tulburdri: A se ircrede, incredere, loial, atapat, conservator, a se
lega, a promite, neircredere, infidelitate, necredincios, la bine 9i la rdu, fideli-
taie pAnd la moarte./ Fidelitate fixistS, gelozie, gelozie morbidd, infidelitate,
abuz de incredere, tridare, pierderea speranfei, fric6, agresivitate, depresie, tul-
burdri sexuale.
Directiae de comportament:Fidelitatea nu incepe o dati cu cdsitoria. Alege-
rea partenerului este deia o chestiune care are de-a face cu fidelitatea sau infi-
delitatea. Moto: Alegefi-vi partenerul in apa fel incdt sd vd dorifi sa ii fili fidel
(sex-sexualitate-iubire). A se decide asupra unui singur partener implici de
cele mai multe ori mai pufine probleme decat a oscila indecis intre doi parte-
neri, pe care nu dorifi si ii facefi sd sufere. Daci descoperiti cd nu vd potrivifi
cu partenerul dvs., despdrfifr-vd inainte de a ciuta un partener nou. Aceasti
atitudine este mai sinceri atdt fafd de partener, cdt 9i fafi de dvs' inpivd.
Dreptaie
Definilie si dezooltare:Capacitatea de a cumpdni interesele in relafia cu sine
insugi 9i in relafia cu ceilalfi. Este perceputd ca fiind nedreaptd o atitudine dic-
tatd de simpatia sau antipatia personaid in iocul considerentelor obiective. As-
pectul social al acestei capacitdfi actuale ii reprezintd dreptatea sociald. Fieca-
re om posedd un sim! al dreptdfii. Felul in care persoanele de referinfi se poarti
cu un copil, cAt de corecte sunt fafd de el, fald de frafii sii gi intre ele, marchea-
zd sistemui de referinfd individual in ceea ce privepte dreptatea.
Cum o recuttosfi;Care dintre dvs. pune mai mult pref pe dreptate? (Drepta-
te sau nedreptate in ce situalii 9i fafi de cine?) Considerafi cd partenerul dvs'
este o persoani corectd (fafd de copii, de socri, de oamenii din jurul sdu, fald
cie dvs.)? Cum reacfionafi atunci cind suntefi tratat nedrept (la locul de mun-
cd, in familie etc.)?Avefi sau afi avut probleme legate de nedreptdfi? (A fost fa-
vorizat cineva in familia dumneavoastri?) Care dintre pdrinlii dvs. acorda mai
multd atenfie corectitudinii in relafia cu dvs. sau cu fratii dvs. (situafie)?
Sinonime/ tulhurdri: Potrivit, bine meritat, obiectiv imparfial, inacceptabil,
nejustificat, in comparafie cu..., a se simli nedreptifit. / ,,Mania dreptdfii"' a-9i
face singur dreptate, suprasensibilitate, rivalitate, luptd pentru putere, sentt-
ment de slibiciune, nedreptate, rizbunare, agresivitate individuali 9i colecti-
v5, depresii, nevroza de compensare.
Directiuede comportameruf: Dreptatea fird iubire vede numai performanfa 9i
comparatia; iubirea fSrd dreptate pierde controlul asupra realitdtii. lnvafi sd
unifici: dreptatea ;i iubirea. A trata doi oameni la fel inseamnd aJ nedreotili
pe unul din ei.
Himicielperformanti
Definrliepi dezaoltnre:Capacitatea pi disponibilitatea de a menline pe un ter-
men mai iung o conduiti de comportament de cele mai multe ori istovitoare pi
obositoare, pentru a atinge un anumit scop. Hirnicia pi oerformanla sunt cri-
terii aie succesului social, recompensat prin prestigiu pi considerafie. In ciez-
voltarea copiiuiui, iocui reprezintd o etapd premergitoare acestor dou6 concep-
te. in scoaiii,hdrnicia este pretinsa intr-un mod serios.Aceasti pretenlie este
asociati cu lenungarea la alie satisfaciii iegate de instincte, eveniual unele mai
usoare. De aceea,devine cu atAt mai ugor si fii harnic, cu cAt tu insufi resimii
ca fiino avantaios inieresui pentru o anumiti activitate
Index 415
Care dintre dvs. pune mai mult pref pe hdrnicie gi perfor-

Curn o recuno,,sfl:
manfi? Aveli sau ali avut probleme profesionale? Suntefi nemulfumit de pro-
fesia dvs. sau de oamenii cu care lucrafi? In ce vd implicafi mai mult: in viala
profesionald sau in cea famiiiald? Vd simfili bine dacd o dati nu avefi nimic de
ficut? Suntefi mulfumit de succeselegcolare sau profesionaie ale copiilor dvs.?
Cum v-afi ales profesia? Care dintre pdrinfii dvs. punea mai mult pref pe hdr-
nicie gi performanfd?
Sinonime/tulburdri: A fi activ a se ocupa, a reugi, a fi muncitor, a exploata
timpul, a se eschiva de ia ceva, a nu-i pldcea sd munceasci, a nu-9i prea bate
capul./ Evadare in muncd, ambilie nemesurate, mania performanfei, stres, su-
prasolicitare, oboseala civilizaliei, luptd concurenfiald, invidie, agresivitate, an-
goase, lenevie, evadare in singurdtate, dureri de stomac, tulburdri ale somnu-
lui, dureri de cap, alcoolism;;i dependenfd de droguri.
Directiae de comportanrcnt:Un om nu are nevoie numai de informafii in
sensul instruirii sale. El necesitd gi o bazd emofionali, pentru a putea gu-
verna in mod corespunzdtor aceastd instruire. invafi si deosebegti intre:
formare gi instruire. Atunci cAnd vd supdrafi in legdturd cu meseria dvs.,
meriti sd deosebili: suparati-vd fie pe activitatea dvs. profesionali pro-
priu-zisd, fie pe factorii nepldculi secundari (nedreptatea gefilor, rivalita-
tea colegilor etc.) atunci cAnd ,,performanfa" devine subiectul confiictului.
obiectul nu trebuie si fie neapdrat acela de a diminua performanfa, ci de a
stimula celelalte domenii, precum contactul sau relalia cu propria persoa-
ni.
Chibzuinli
Definilie si dezaoltare:Capacitatea de a manevra cu inscusinfd banii, lucru-
rile de valoare, capacitdfile gi energiile. Extremeie ei sunt risipa ;;i avarifia. in
sens restrAns, vorbim de chibzuinfd abia din momentul in care cooilul poate
manevra jucdriile ;i banii. Copilul invafi valoarea banilor pe de o parte prin
contravaloarea lor gi pe de altd parte prin consumul necesar de hdrnicie gi per-
formanfd.
Cum o recunostl:Care dintre dvs. pune mai muit pref pe chibzuinfd? Avefi
sau afi avut probierne financiare? Ce afi face dacd ali avea mai mu1;i bani? Pe
ce anume cheltuili mai mult banii, pe ce nu i-ati cheltui deloc? (lare riintre pd-
rinfii dvs. era mai chibzuit? Atunci cAnd erali copil sau adolescent-pnmea!i
bani de buzr.rnar?
Sitronine/ tulburdri: A trdi cumpdtat, a gospodiri prudent, a fi atent ia pret,
a toca banii, a rlsipi, a trdi pe picior mare, generozitate./ Avaritie, banii ca in-
strument al puterii, risipd, nevoia de recunoagtere,iuciior oe noroc, escroche-
rie. atitudine pasivi de agtepiare, optimism naiv, lipsd de respr-.nsabilitate,an-
goasd existenfiaii, depresii, problerne legate de respectui de sine, neiinigie
interioard, insomnii, tentative cle suicid.
Directiae de conrportamenf:A investi bani intr-un singur proiect inseamnd a

miza totul pe o singurd carte. A cheltui bani poate avea diferite scopuri: a-i chel-
tui pentru sine, pentru familie, pentru oamenii din iua pentru organiziri socia-
le pi pentru viitor. A cheltui bani doar atunci cand cunopti veniturile; a discuta
planurile impreund cu familia. A da bani de buzunar fiecdrui membru al farni-
liei. Se invafd: a cheltui 9i a economisi.
Seriozitate, precizie, congtiinciozitate

Definilie Vi dezooltare:Vorbim de seriozitate atunci cdnd ne Putem baza pe
cineva. Chiar gi i_nabsenfa noastrd, aceastd persoand va indeplini sarcina in mo-
dul stabilit gi nu ne va dezamdgi apteptirile. Precizia inseamnd indeplinirea
unei sarcini ata cum a fost ea prestabilitd. Cu cat e mai mare precizia, cu atat
mai mici este probabilitatea de eroare. Congtiinciozitatea presupune un crite-
riu intern pentru precizie, atenfie gi corectitudine. se vorbepte despre congtiin-
ciozitate atunci cdnd o performanfd corespunde acestui criteriu intern, adici
atunci cdnd este in armonie cu congtiinfa.
Cum o recunosfl:Care dintre dvs. pune mai mr.rlt pref pe seriozitate? Dvs. sau
partenerul dvs. avefi tendinla de a face tohrl impecabil gi perfect? Ave[ sau afi avut
probleme legate de seriozitate, precizie gi congtiinciozitate? Atunci c6nd 9efu1dvs.
Iipsegte, vi indeptinifi sarcinile la fel de bine ca atunci cand este prezent? Cum vd
simfifi afunci c6nd partenerul este neserios in relafia cu dvs.? Putefi da exemple?
Care dintre pdrinfii dvs. punea mai mult pret pe seriozitate 9i precizie? Cum reac-
atdt de precis?
fionau pirinlii dvs. dacd se intimpla sd nu rezolvafi o sarcind
Sinonime/ tulburdri: Acuratefe, pedanterie, exactitate, temeinicie, perfecfio-
nism./ Formalitate, lipsd de flexibilitate, superficialitate, abuz de incredere, fri-
ca de egec, conflicte sociale gi profesionale, idei obsesive, actiuni obsesive, dez-
amigiri, suprasolicitare, depresii, sentimente de vinovdfie, insomnii, meditafie.
Directiae de comportament: Seriozitatea 9i lucrul Pe cont propriu nu au fost
invdfate intr-o misurd suficientd (Minus-simptomatologie): sarcinile mari re-
prezintd o suprasolicitare, de aceeaeste mai bine sd fie date sarcini mai mici cu
pagi frecvenfi de control. Persoana in cauzd a invilat si perfecfioneze anumi-
te activitdfi, neglijAnd celelalte domenii (PIus-simptomatologie): domeniile noi
trebuie ficute treptat accesibile, in special acele domenii ale capacitdfilor pri-
mare. seriozitatea pi precizia nu apar dec6t temporar (atitudine inconsecven-
td); vor fi susfinute, cu pretenfie de caracter absolut, incercdrile de stabilire a
contactului, pentru a fi apoi din nou abandonate; de ex. un pacient sune, do-
rind si stabileasci imediat o gedinld de terapie, apoi insi nu vine sau intdrzie:
nu trebuie preluat termenul impus, ci stabilitd o noui datd.
Iubire
Dcfinilie gi dezooltare:Capacitatea cAtre o relafie afectivd' pozitivd, care Poa-
te fi indreptatd citre o serie de obiecte cu o gradatie diferiti. Iubirea nu inclu-
hrdex 417
de un comportament unitar: individul are capacitatea de a iubi o alti persoa-

nd pi capacitatea de a se purta astfel incAt si fie iubit. Recomandarea generald,
,,Oferifi-i copilului mai multd iubire" ajuti doar pufin, atita timp cAt lipsepte
informafia legatd de domeniul in care existi un deficit de iubire gi deci tipul de
reialie emofional5 care necesitd o valorizare deosebiti. Cele mai importante for-
me de manifestare ale iubirii in educalie sunt: modelul, ribdarea, timpul.
Cum o recunosll;Vi acceptafi pe dvs. ingivi (corpul dvs.)? Care dintre dvs.
are mai mult tendinga de a-l accepta pe celdlalt partener? V-afi dori sd il avefi
pe partener numai pentru dvs.? Intr-un grup mare, vd simfifi ocrotit sau incol-
fit? Ce vd determind sd facefi bine altor oameni? Atunci cAnd erafi copil, gi mai
tdrziu ca adolescent, erafi acceptat de cdtre pdrinfii dvs.? in familia dvs., mem-
brii erau mai degrabd darnici sau zgArcifi i-n ceea ce privegte tandrefea, atentia
gi dovezile de iubire?
Sinonime/ tulburdri: Afi atapat de cineva, a-!i fi drag, a-!i pldcea, a fi bun fafi
de cineva, a simpatiza pe cineva./ Frica de iubire, respectiv de privarea de iu-
bire, nesiguranfd, neincredere, gelozie, agteptdri exagerate, capricii, limitare
emolionald, tulburdri sexuale, lipsa contactului, blocaj afectiv.
Directiae de comportament: Atunci cAnd il iubifi pe partenerul dvs., vd pur-
tafi astfel inc6t si fifi iubit la r6ndul dvs.? Atunci cdnd vi purtafi astfel incit sd
fifi iubit, suntefi in stare si gi oferili iubire gi tandrefe? Care dintre capacitifile
actuale reprezintd pentru dvs. criterii conform cdrora vi putefi accepta gi iubi
partenerul?
Model
Definilie Vi dezooltare:Capacitatea de a imita alte persoane, respectiv de a
deveni model de imitafie pentru ceilalgi. Nu vor fi copiate numai conduite, con-
siderate de cdtre model ca fiind preluabile de cdtre ceilalfi, ci gi pozifii, atitu-
dini gi sentimente pe care modelul le considerd a fi private. Imitalia este una
dintre funcliile esenfiale ale invdfdrii. Copilul igi imitd pirinfii, percepand irni-
tafia ca avAnd un caracter recompensatoriu i-n sine. Imitafia are loc pentru cd
va fi recompensatd. Imitafia are loc sau inceteazd pentru cd modelul a fost rds-
pldtit sau pedepsit.
Cum il rectmosfi: Care dintre dvs. constituie mai mult un model? Ce persoa-
nd, ce personaj, ce autor, ce moto reprezintd modelul dvs.? Vi dorifi sd fili la
fel ca ceilalgi?Care dintre pdrinfi era modelul dvs.? Regisifi in dvs. (in parte-
nerul dvs.) trdsdturi gi conduite care si vi aminteascd de o persoani de refe-
rinli din trecut?
Sinonime/tulburdri: A copia, a imita, a reproduce, a plagia, a se lua dupa ci-
neva, a cdlca pe urmele cuiva, a se impduna cu pene strdine./ Tendinfe de imi-
tafie, limitarea propriei capacitdfi de judecatd, respingere afectivi a modelului,
pendulare intre iubire pi uri, inhibifii, idealizare, apteptdri foarte ridicate, dez-
amdgiri, probleme legate de stima de sine, dificultdfi financiare.
Directiaede comportament:Fiecare din acliunile ;i gAndurile noastre poate fi

un model pentru ceilalti: Purtafi-vi congtient de faptul cd suntefi un model. pi
ceea ce am preluat de la cel mai bun model posibil necesitd o verificare: a ve-
dea cu propriii ochi, a auzi cu propriile urechi, a judeca cu propria rafiune.
Ribdare
Definilie gi dezooltare:Capacitatea de a lua propria persoand, un ()m, o situa-
lie apa cum este el/ea. Rdbdarea este sinonimd cu abilitatea de a agtepta, de a
tolera propriile alegeri ale partenerului, in ciuda incertitudinilor existente gi a
agteptdrilor, de a amAna anumite dorinfe pi a le acorda timp celorlalfi. Dezvol-
tarea rdbddrii depinde de vakrrizdrile corespunzdtoare capacitifilor actuale im-
plicate. Nu existd o persoand principial nerdbddtoare. Ea este poate neribdd-
toare in ceea ce privegte punctualitatea, ordinea, chibzuinfa, fidelitatea sau
hdrnicia/performanta etc.
Cum o recunogll:Care dintre dvs. este mai rdbddtor, respectiv care se ener-
veazd mai ugor? in ce situafii gi fafd de cine devenifi dvs. gi partenerul dvs. ne-
rdbddtori? Ce simfili atunci cAnd partenerul dvs. devine nerdbddtor? Putefi ap-
tepta? Vd pierdefi repede controlul? Care dintre pdrinlii dvs. era mai rdbddtor?
Cum reacfionau pirinfii dvs. atunci cAnd se intAmpla sd nu mai avefi rdbdare?
Sinonime/ tulburdri: Abate cu pumnul ie masi, a-gi iepi din fire, a-i siri mug-
tarul, a reactiona acru, a-gi iepi din pepeni, a se resernna, a accepta, a suporta,
a tolera, a domina, a-pi pdstra sdngele rece, a se fine in friu, a rimine relaxat./
Neribdare, rdbdare din fric5, inconsecvenfd, suprasensibilitate, agteptdri foar-
te mari, ambigie, a nu putea asculta, lipsi de consideralie, aroganfd, dureri de
cap, insomnii, nelinipte interioard.
Directiaede cornportantenf:Nerdbdarea nu trebuie finuti in interior. Se poa-
te vorbi ciespre ea. Notafi ceea ce vd determind sd devenifi nerdbditor gi prin
ce anume l-afi ficut pe partenerul dvs. sd devind nerdbditor; r'orbifi cu par-
tenerul, intr-un moment favorabil, despre aceste lucruri. Dupd ce afi discu-
tat o problemd cu partenerul dvs., acordafi-i timpul de care are nevoie pen-
tru a se confrunta cu conceptele dvs. gi pentru a-pi revizui propriile concepte.
Nu rrd mullumifi sd constatafi cd suntefi o persoani nerdbddtoare. Fiti atent
in ce situafii, fafi de cine pi in ce misuri vd pdrdsepterdbdarea. Daca ali de-
venit deja nerdbddtor, uneori este mai pldcut sd vd cereti scuze decAt sd pur-
tafi dupd dvs. sentimentele de vinovdfie legate de propriui comportament
coleric.
Timp
DeJinilie 7i dezaoltare:Capacitatea de a controla scurgerea timpului 9i cie a
stabiii o relafie cu trecutul, prezentui si viitorul. Acest iucru se poate intAmpia
in moci pasrv, prin preluarea de irr.pirfiri gi forrne aie timpuiui, gi activ, prin
crganizarea timpului dupd un concept personai. Copilui invaid incd ciin copr-
krdex 419
ldria micd dacd poate controla singur timpul, cum il poate organiza, sau dacd
este expus in mod pasiv oricdrui eveniment exterior.
Cum iI recuno,sfl:Care dintre dvs. acordd mai mult timp propriei persoane
gi partenerului? Cum vd simlifi atunci cAnd partenerul dvs. vd acordd pulin
timp (situafii)? Vd descurcafi cu timpul pe care il avefi, vi simfifi plictisit sau
mai degrabd agrtat?Avefi indeaiuns de mult timp pentru dvs. 9i pentru parte-
nerul dvs., putefi intreprinde ceva cu acest timp? Ce afi face dacd afi avea o
sdptdmAnd de timp liber la dispozifia dvs.? Aveli (partenerul dvs. are) un Pro-
gram de lucru stabil? Ce planuri de viitor avefi? Vi gdndifi adesea Ia ceea ce
afi fdcut bine sau ali gregit in trecut? Care dintre pdrinfii dvs. vd acorda mar
mult timp?
Sinonime/tulburdri: Plictiseala, durabil, statornic, trecitor, utopic, agita-
toa-
!ie, timp liber, vremurile bune, a pierde timpul, timpul inseamnd bani,
te Ia timpul lor, folosepte timpui, cdcizboard./ Suprasolicitare, neglijare, fri-
ci, meditare, excentricitate, manifestiri de stres, fixafie in trecut, percepfie
unilaterald asupra realitdfii, utopie, dureri de stomac, tulburdri cardiace, dis-
func!ii sexuale.
Directiae de conrportamenf:GAndifi-vd dinainte, ce dorifi sd facefi cu timpul
dvs.; vorbili despre acest lucru cu partenerul sau cu familia. Prin planificare
putefi diminua tulburdrile. Trebuie si acceptdm insi gi surprizele care aPar pe
parcurs. stabilifi care vd sunt prioritetile gi care nu; analizati-le una cate una.
Stabilifi cui ii acordali timp: dvs. inpivd, partenerului, familiei, contactului so-
cial, profesiei, perspectivei asuPra lumii/religiei.
Contact
Definifie vi tlezaoltare:Capacitatea de a stabili pi de a intrefine relalii sociair:.
Contactul social este o formd de man:ifestarea capacitifii de contact' care s?
poate indrepta gi asupra animalelor, plantelor sau obiectelor. Celelalie capa.r-
tdfi actuale funcfioneazd drept criterii de alegere a contactului: aptepfi de la cei-
lalfi politefe, punctuaiitate pi ordine, preocuparea de anumite domenii de inte-
res etc. pi ifi caufi parteneri care sd corespundd acestor criterii.
Cum il reaulo1ti: Care dintre dvs. este mai sociabil? Care dintre dvs. ciorcg-
te mai muit sd aibd musafiri in casd? Cum vd simtiii atunci cAnd vd aflati in-
tr-o comunitate cu muili oameni? Vi vine greu sa stabiiifi un contact cu aili oa
meni? Cum vd simfifi atunci cind avefi mulfi musafiri? Care dintre pdrinlii ovs
era mai sociabil? Copil fiind, aveafi mulfi prieteni sau erafi mai degrabi izo-
iat? Atunci cAnd pdrinfii dvs. aveau musafiri, aveali voie gi dvs. si participali
gi sd vorbiti?
Sittoninrc/tulburdri: distractiv, sociabil, a intAini pe cineva, a da pesit cinc-
va, a face ca un iucru sd fie mai usor inieles, schimb de idei, consiliere, apro-
priere, iegdturd strAnsd, atingere../ Inhibifii, nesiguranfd, neincredere, supra-
sensibilitate,Iipsa de contact, a;teptiri foarte mari, izolare, singuritate, evadare
in petreceri, dificultdfi financiare, depresii, probleme intergenerafionale, difi-

cultdfi transculturale.
Directioe de comportamenf: Nu este suficient sh avefi cea mai frumoasi ne-
voie de contact dacd nu intreprindefi nimic in direcfia contact, vizite, musafiri,
a scrie scrisori, a telefona, a iegi in ora;; etc. A stabili contacte 9i a intrefine re-
lafii sociale poate fi invdfat. Numai simplul antrenament in ceea ce privegte
contactul este pufin folositor dacd tulburdrile de contact sunt bazate pe alte ca-
pacitdli actuale: limitdrile de contact pot avea loc din motive legate de chib-
zuinfd, de ordine, curdfenie, politefe, punctualitate etc'
Sexualitate
Definilie vi tlezaoltare:Capacitateade a stabili o relalie sexuald sau pe consi-
derente sexuale cu propria persoand sau cu un partener (Tu). Noi deosebim in-
tre sex, sexualitate gi iubire. sexul se raporteazS la trdsdturi 9i funcfii fizice. se-
xualitatea se referd la acele trdsituri 9i particularitdfi care devin criterii ale
atracliei sau ale respingerii. Iubirea este cea care il implicd pe purtdtorul aces-
tor trdsdturi. El va fi iubit nu pentru ceea ce are, ci pentru ceea ce este. In dez-
voltarea sexualitdgii, o pondere mare o are modelul direct reprezentat de pd-
rinfi, feiul in care ei au reaclionat la nevoile legate de tandrele ale copilului 9i
modul in care se raporteazd sexualitatea la celelalte capacitdli actuale, Precum
curdfenia, politefea, sinceritatea, fidelitatea gi punctualitatea'
Cum o recunosfi; Care dintre dvs. este mai activ din punct de vedere sexu-
al? Avefi probleme in domeniul sexualitSgii? VE place partenerul dvs. din punct
de vedere fizic? Care trisituri ale partenerului va plac, care nu? Ali mai avut
relafii sexuale pi cu un alt partener, vd e dor de el? CAnd ali avut pentru prima
oari relafii sexuale? Cdnd ali inceput sd vd masturbafi? Ce pdrere avefi despre
masturbare? Ce forme ale sexualitdfii preferafi? Cine v-a educat in ceea ce pri-
vegte sexualitatea? Cum era relafia pdrinfilor dvs' fald de sexualitate?
Sinonime/ tulburdri: indrdgostit, iubit, a fi nebun dupd cineva, tandru, ata-
pat, erotic, pasional, adorabil, excitant, a atrage, a seduce, putere de seducfie,
atracfie, ddruire, pldcere, pasiune./ sexul ca scop al viefii, hipersexualitate, mas-
turbarea ca dependenfd, neglijarea sexualitdfii, perversiuni, sadism, masochism,
frica de sexualitate, dezamdgire, probleme legate de stima de sine, dificultifi
matrimoniale, respingere sexualS, tendinfe de dependenfd.
Directiaede comportamenf:invafd sd deosebegtiintre sex-sexualitate gi iubi-
re. Ce trebuie educat? Funcfiile sexuale, relafiile interumane, cauzele 9i conse-
cinfele unei relafii de cuplu? Toate trebuie explicate in conformitate cu vArsta'
A vorbi gi despre problemele pi dorinfele sexuale.
incredere - incredere in sine

Definilie gi dezooltare.incredere:Capacitatea de a se baza pe cineva 9i a se
simfi protejat in relalia cu acea persoand. incredere in sine: Capacitatea de a se
Index 421
putea baza pe anumite performanfe gi trdsdturi 9i de a le aptepta. increderea

apare in primul rand in baza capacitdlilor primare gi a capacitilii de iublre pi
implicd intr-o relalie de incredere intreaga persoani, uneori tot mediul. Pe de
alti parte, itcrederea este controlatd prin anumite experienle avute in privin-
ra capacitefilor actuale, adicd prin increderea in sine-
Cum il recunosfl:Avefi incredere in dvs. 9i in partenerul dvs.? V-a fost dez-
amdgitd increderea pand acum (situafii)? Putefi sd oferifi incredere persoane-
lor striine, sau suntefi mai degrabd prudent? De ce capacitifi pi posibiliti]i il
credefi capabil pe partenerul dvs. (fidelitate, sinceritate, hdrnicie/performan-
(il considerali pe parte-
!d, seriozitate, punctualiate)? Vi considerafi capabil
nerul dvs. capabil) de a vd (igi) putea schimba anumite conduite (de ex. a
ajunge acasd punctual)? Fafd de care dintre pirinfii dvs. aveafi mai multd in-
credere, fa$d de care vd simfeali mai ocrotit atunci cand erafi copil? Aveau cei-
lalfi incredere in comportamentul dvs. independent, sau era!i controlat
mereu?
Sinonimel tulburdri: Plin de incredere, care inspird incredere, demn de in-
credere, credul, a crede pe cineva capabil de ceva rdu, a bdga mAna in foc
pentru cineva, a fi foarte sigur de ceva, Ia bine gi la rdu./ Abuz de increde-
re, neincredere, incredere oarb6, dezamdgire, gelozie, ure/ invidie, respin-
gere, a9teptare exagerati, sentimente de inferioritate, resemnare, angoase,
depresii.
Directioe de comportamenf: in locul neincrederii, mai multd precizie gi since-
ritate. La ce trisdturi, persoane gi grupuri se raporteazd increderea, increderea
in sine pi nei:rcrederea? Cum a apdrut neincrederea, prin dezamdgire sau prin
imitafie?
Speranli
Definilie gi ilezztoltare:Capacitatea de a dezvolta, dincolo de momentul pre-
zentului, relafii pozitive cu propriile capacitdfi, cu cele ale partenerului 9i ale
grupuiui. in acest sens, noi sperdm cd mAine, anul viitor sau la un anumit mo-
ment dat se va intampla ceva care va da un sens acliunilor noastre sau chiar
intregii noastre viefi. Concepul pozitiv al speranfei este optimismul, iar cel ne-
gativ pesirnismul. in dezvoltarea ei, speranfa depinde de experienlele gi per-
cepliile pe care le-a avut un individ gi de posibilitdlile care i-au fost oferite lui
prin mediul din care fdcea parte. Speranfa, ca relafie cu viitorul, este controla-
ti prin experienfe pozitive gi dezamdgiri raportate in mod concret la anumite
capacitdfi actuale.
Cunt o recunopti:Care dintre dvs. este mai optimist? Ce planuri aveli pen-
tru viala privatd pi profesionald? Cum reacfionali (cum reacfioneazd partene-
rui dvs.) atunci cAnd sunteli dezamdgit (situafii)? in ce domenii sunteli deose-
bit de vulnerabil fali de dezamigiri (situafii)? Aveli speranla cd lucrurile se vor
schimba in bine i:r ceea ce vd privegte pe dvs. pi partenerul clvs' (argumenta-
re)? Care dintre pdrinlii dvs. era mai optimist sau mai pesimist? Cum s-a ma-
nifestat acest lucru?
Sitronime/tulburdri: A spera, a se baza pe ceva, a-gi da cuvdntul, promi-
fdtor, a agtepta, a oferi o perspectivi cuiva, a se agifa de un fir de pai, a ve-
dea totul in roz, a vedea negru inaintea ochilor, inutil, fdri sperantd, intan-
gibil, nerezolvabil, imposibil./ Deznddejde, nemulfumire, pesimism,
resefirnare, evadare in fantezie, atitudine pasivi de apteptare, optimism naiv,
angoasd existenfiald, frica de moarte, biocarea capacitdfii de acfiune, rnten-
lii suicidale.
Directiae de contportament: ,,Fiecare noapte intunecatd are un final luminos,,.
in loc de: ,,Nu putefi", ,,Nu puteli inci". Deosebifi intre ceea ce poate fi schim-
bat ;;i ceea ce trebuie si invi$afi sd acceptafi (nagterea,moartea, trecutul). Md
agtept eu numai sd rni se implineascd speranfa, sau fac ceva concret in acesi
sens? $i cea mai neagrd deznddejde are cauzele ei, de cele mai multe ori in ex-
perienlele cu anumite capacitdli actuale. Moto: Care sunt rddicinile reale ale
deznddejdii? in ciuda speranfei gi a celei mai minulioase planificiri, rdmdne
un rest care nu poate fi calculat. Moto: Md bucur de viitorul sperat, dar md bu-
cur pi de surprize.
Credinfi/religie
Definilie gi dezooltare:Capacitatea de a stabili o relalie cu necunoscutul pi de
a piJ apropia treptat, pAnd cAnd o parte a acestui necunoscut devine cunoscu-
ti. Credinfa se poate indrepta citre propriile capacitdfi, cdtre cele ale oameni-
krr din-jur, cdtre necunoscutul gi cercetarea gtiinfifici gi cdtre incognoscibiiul re-
ligiei. intr-o primd fazd, copilui dispune de o credinfi absoluti. Mai tArziu se
diferentiazd continuturiie de credinfd; copilui crede in atenlia sau in dreptatea
pirinfilor. Prin intermediul modelului reprezentat de pirinfi, copiiul inva!d sil
conslruiascd o relafie fafi de necunoscut pi preia formele marcate istoric ale cre-
dinfei religioase sau cu privire la perspectiva asupra lurnii.
Cum o recunosfl:Existi in relafia dvs. probleme legate de religie sau de vi-
ziunea asupra lumii? Care dintre dvs. este mai religios? Credefi intr-o fiinfd su-
perioard? Credefi intr-o viafd dupd moarte? Ce pdrere avefi despre religii? Cd-
rei comunitdti reiigioase ii aparfineli? Ce relalie avefi cu biserica? Care dintre
pdrinfii dvs. era mai religios? Cum era practicatd religia la dvs. acasd lrugd-
ciuni. rr..editafie,ritualuri)? Credefi ci dvs. ;;i partenerul dvs. vd mai puteli ciez-
volta in continuare pi accesaalte rezerve din interiorul dvs? Aveii scopuri exac-
te legate de activitdfile dvs. profesionale si personale?
Sitrortinrc/tulburiiri: Apresupune, a considera, a crede, a bdnui, a se baza pe,
a avea incredere, viziune asupra lumii. ideologie, teorie, ipotezd./ Superstitie,
bigotism, crizi de credinfa, scepticisn., frici, agresiviiaie, imitafii, resemnarg,
suprasolicitare, nesiguranti, osciiafii ale dispozi!iei, angoasd existenfiala, ura
colectivd, preiudecd!i, fanatism, obsesie religioasd etc.
Index 423
Directiae de comportamenf:Fiecare om, fird excepfie, are capacitatea de a cre-

de. invafd sd deosebegtiintre credin]d, religie pi bisericd. A crede in sine insugi,
in propriile capacitifi, intr-un partener, intr-un grup, intr-un idol, intr-o idee,
o teorie, o viziune asupra lumii, intr-un Dumnezeu.
Dubiu
Definilie si dezaoltare:Capacitatea de a pune la indoiald o credinfd, de a face
deosebiri pi de a cAntdri confinuturi. Funcfia dubiului, care se raporteazi mai
degrabi la anurnite capacitdji actuale decAt la intreaga personalitate, se invafi
in interacfiunea cu persoanele de referinfd.
Cum il recunosfi:Cdtre ce este indreptat dubiui dvs.? Va indoifi de propri-
ile dvs. capacitifi? Avefi cdteodatd sentimentul cd nu aveli soful (sofia) potri-
vit(d)? Vi se pare cd nu v-ali ales profesia potrivitd? V-ar fi pidcut sd vi fi nis-
cut in alte vremuri, alt mediu gi intr-o altd societate?Se intAmpld sd aveJi dubii
legate de religia dvs. gi de viziunea asupra lumii? Care dintre pdrinfii dvs. era
mai sceptic?
Sinonime/ tulburdri: Conflict interior, a oscila, a ezita, a fi nehotirAt, a lupta
cu sine insupi, a nu spune nici da, nici nu, a fi pe cale de a lua o decizie.,/ Ne-
siguranfd, frici, ambivalenfi, oscilafii ale dispozifiei, toane, neribdare, incerti-
iudine, incapacitatea de a lua decizii., nedumerire, probleme legate de stima de
sine, negativism.
Directiztede conrportamenf:Dubiul nu trebuie evaluat numai ca sldbiciune,
cdci el reprezintd o funcfie esenliald a controlului corespunzdtor al realitetii. Te
indoiegti de tine insufi, de partener, de lume sau de anumite trisituri care au
devenit de nesuportat datoritd preten!iilor noastre?
Certitudine
Definilie si dezaoltare:Capacitatea, urmati stirii de dubiu, de a lua decizii
care sd nu mai trezeascdsentimente de vinovdfie. Omul este in stare de a spu-
ne in mod clar da sau nu pi de a se identifica cu aceastddecizie. Dincolo de
acest lucru, certitudinea se referd la o calitate sau la o intensitate a credinfei. si
la copil se intAlnesc situafii ale Cubiului. Atunci cdnd fipi sd i se dea de mAn-
care, el nu ptie dacd va veni cineva sd il hrdneasci. Prin faptul cd mama ii acor-
dd mereu atenfie, se dezvolti certitudinea: ,,Chiar dacd nevoile mele nu sunr
imediat implinite, ele vor fi totuqi satisfdcutein cur6nd".
Cum o recunosil:Atunci cdnd luafi decizii, avefi sentir,entul ci ceea ce fa-
i:eti este corect? cat de sigur vd simfifi atunci cand trebuie si iuafi o decizie
{prcr-esionaidsau personald)? Care dintre pirintii dvs. transmitea mai ciegraba
,-;nserrtimentcie siguranid, reiaxaresi certitudine? Cum se comportau pdrinlii
ijvs. atunci cAncise iniimpla sa luali o decizie pe cont proprru?
l:'tt:ontrnt:itulburdrt: Sigttrantd, convingere clard, indubitabil, absoiut, defiru-
l:v, ;nciiscuiabii, inconiestabil, neindoielnic, iiresc, in orice caz, constanfa./ Ri-
giditate, dogmatism, fixafie, fanatism, respingere, ambivalen!6, sentimente de

iulpabilitate, incertitudine, angoase,neincredere, deznidejde, suprasolicitare.
Directiae de cortttortamenfr controlul certitudinii, al dubiului este o capaci-
tate umand a verificdrii realitdfii. in legdturd cu ce confinuturi avefi certitudini:
fidelitate, sinceritate, dreptate, confinuturi religioase ;;i legate de viziunea asu-
pra lumii? A conJrunta propriile certitudini cu certitudinile altora (contact, a
vorbi, a recunoatte conflictele gi a le rezolva, infelegere 9i respect reciproc, re-
lativitatea valorilor).
Unitate
Definilie gi dezooltare:Capacitatea de a integra caracteristicile capacitdlilor
actuale, capacitifile debazd, sistemele de valori 9i percepfiile. Aceasti unitate
psihicd trebuie si aibd aldturi unitatea de personalitate, care se referd la inte-
grarea unitard a funcfiilor, trdsdturilor gi nevoilor corpului, mediului gi timpu-
lui. Acestor doui unitdfi le este supraordonatd ,,unitatea universald", care se
referi la capacitatea de a stabili legaturi cu algi oameni, grupuri, fiinfe, obiecte
gi puteri, ;;i de a infelege legiturile existente intre ele. Unitatea de personalita-
te, care include gi autoperceplia, depinde de dezvoltarea capacitdfilor actuale,
a celor debazd gi de experienlele avute cu acestea'
Cum o recuno,pfl;sunteli mulfumit de infdfiparea dvs., de starea sdndtdfii
dvs., de capacitatea dvs. fizici de performanfd? suntefi mul;umit de dvs., de
trisdturile gi de capacitifile pe care Ie avefi? La ce raportafi sensul viefii: la pro-
pria stare de bine, la familie, la grupuri, la intreaga umanitate, la un viitor mai
tun? Avegi sentimentul de a fi in armonie cu propria persoani? Avefi sentimen-
tul ci formafi o unitate cu mediul dvs. inconjuritor sau cd vd aflafi fafi in fafd
cu ea? Aveafi sentimentul de a fi acceptat de cdtre pdrinfi tr toate domeniile le-
gate de personalitatea dvs., pi dacd nu, ce domenii gi confinuturi erau accen-
tuate sau neglijate?
sinonime/ tulburdri: Colaborare, integrare, identitate, unitar, armonie,legd-
turi, sistem universal, uniformitate, totalitate, sintezd, structuri, polaritate.,/
Pierderea unitifii, dezintegrare, depersonalizare, unilateralitdfi, examinare ipo-
hondri a corpului, profesia ca scop al viefii, evadare in fantezie, in viitor, pre-
judecdfi, crize de identitate, totalitarism, idolatrie, sectarism, eclectism'
Directiae de comportament:Tot ceea ce facem depinde de tot ceea ce se afli
in jurul nostru, chiar pi cand nu vrem congtientizim acest lucru. Existd un nu-
mdr mare de mdsuri de referinld care ne pot face si formdm o unitate intr-o
anumiti situafie. Terapia nu este numai indepdrtarea tulburdrii, ci restabilirea
unitdfii. o boald, o suferinfd, o crizd nu constituie tulburdri universale, ci tul-
burdri ale anumitor domenii. invafd sd deosebegti intre tulburdri 9i capacitifi.
cuprivirela
statistice
Cercetiri
diferentiali
analiza t
in continuare am incercat si verificdm din punct de vedere statistic in-

trebarea cu privire la ce capacitili actuale (capacitdfile primare 9i secunda-
re), referitoare la conflictele de cuplu gi cele profesionale, Precum gi la tul-
burdrile de comportament, sunt menfionate adesea la copii. Datele noastre
au fost adunate dupd metoda interviului directiv cu pacienfii (autoevalua-
re gi evaluarea celorlalfi) gi structurate de citre intervievator dupi impor-
tanfa subiectivi apreciatd de cdtre el. Urmdtoarele ,,rezultate" pot reflecta
agadar o tendinfi.
Conflicte de cuplu (disfuncfii sexuale) 9i capacitifile actuale

Din actele pacienfilor cu disfuncfii sexuale (dificult5fi de obfinere a orgas-
mului, ejaculare precoce, impotenfd, frigiditate, masturbarea ca obsesie) a fost
extras, dupd un principiu aleatoriu, un epantion de 50 de pacienfi (16 mascu-
lini,34 feminini). Fiecare pacient(d) a fost intrebat(d) in legdturd cu factorii con-
flictuali posibili, existenli in relafia cu partenerul sdu (sof, prieten, prietend).
Drept factori conflictuali au fost luate in considerare capacitdfile actuale inclu-
se in inventarul analitico-diferenfial (forma sa prescurtati).
Cel mai adesea (de 48 de ori, adicd 96"h din cazuri), ca factor conflictual
foarte important ir. relafia dintre parteneri a fost numit domeniul: ordine. Tr>
tugi, daci sunt incluse ca mdsuri complementare 9i ,,politefea", ,,sinceritatea/fi'
delitatea", acestea se dovedesc a fi, cu 50 de numiri (100%), cel mai frecvent
material al tulburdrilor.
34 de pacienti (68%) au considerat capacitatea actuald ,,punctualitate"
unul dintre cele mai importante confinuturi conflictuale in relafia de cuplu.
Pentru 31 de pacienfi, curdfenia a reprezentat un factor conflictual prioritar
(62%).27 $a%) de pacienfi au subliniat semnificafia hdrniciei,iperforman-
p|2a @8%) importan$a chibzuinfei pentru situafia lor conflictuali' Celelal-
te capacitdfi secundare au fost, in legdturd cu disfuncfiile sexuale, mai pufin
menfionate.
4?6 Nossrat Peseschkian
Dintre capacitdfile primare, a fost scoasi in evidenfi, ca factor de conflict,

lipsa de ,,rdbdare" (34 de menfictnd'ri,86'k), de,,contact" (30 de menfiondri,
60%) 9i de ,,timp" (16 menfioniri,32'/.)'
Cu ajutorul Testului 12 pentru variabile cu mai mult de doud clase calitati-
ve (Mittenekker,1.968, p. 45) a fost verificat dacd diferitele frecvenfe pot fi con-
siderate a fi intampldt oare. 72 oferd aici o valoare semnificativi pentru nivelul
de 5%: probabilitatea ca diferitele frecvenfe si fie intemeiate pe intAmplare mi-
soard mai pulin de 5%.
Conflicte profesionale 9i capacitifile actuale

Aceastd cercetare arelabazd un egantion format din 34 de pacienfi (16 mas-
cuiini, 18 feminini), care au venit la noi din cauza dificultdfilor in viafa profe-
sionald sau in formarea profesionald (profesori, gcoali, studiu) Pi a tulburdri-
lor funcfional-vegetative gi nevrotice corespunzdtoare. 18 pacienfi au numit
frica gi agresivitatea ca simptome. Este interesant de menfionat faptul cd nu-
mai trei barbafi (fafd de 8 femei) au menlionat frica pi simptomele fobice, in
timp ce 6 birbafi (fa!d de o singurd femeie) s-au plans de manifestdri agresive
gi/sau conduite comportamentale. 13 pacienli au menfionat nervozitatea, ne-
linigtea interioard gi tulburirile de concentrare. Tulburdrile de concentrare au
fost semnificativ mai des menfionate de citre barbafi decat de citre femei. si-
tuafia std invers ir cazul neryozitdfii gi al nelinigtii interioare, unde, dupd toa-
te aparenfele, centrul de greutate se afld la pacienfii de sex feminin. 9 pacienli
s-au pldns de dureri gastrointestinale, precum gi de ulcer ventricular gi duode-
nal. in cazul ultimului tablou clinic, au dominat 6 pacienfi masculini fafd de o
singurd pacientd. De asemenea, g pacienfi s-au plans de inhibifii'
ln acest grup s-a dovedit urmdtoarea apreciere a potenfialelor conflictuale:
in cazul capacitdfilor secundare,in prim-plan s-a aflat lipsa de .,sinceritate/fran-
chefe'l a pacienfilor (in domeniui privat 9i profesional). 15 pacienfi au menfio-
nat ,,sinceritatea/franchefea" drept potenfial conflictual, 11 pacienfi au indicat
capacitateaactualh ,,polite!e". A fost menfionati in mod frecvent 9i trilogia
.,punctuaiitate", ,,curdfenie", ,,ordine". Acest grup a apdrut de 28 de ori' De
mai mult de 10 ori au fost numite capacitifile actuale ,,hdrnicie,/performanfd",
.Fhibzurnfd," , ,,precizie / seriazttate" . Nu au putut fi stabilite diferenfe semnifi-
cative in funclie de sex.
?n cadrul capacitdtilor primare, au fost indicate ca fiind disfuncfionale,ca-
pacitdfile actuale ,,sexualitate" (17 menfiondri), ,,ribdare" (16) 9i ,,contact" (15),
in timp ce ideiie religioase (5) au fost relativ pufin mentionate. Lipsa de ,,rdb-
iare" a pdrinfilor fald de copiii lor, actualii pacienfi adulfi, 9i relalia oiirinfilor
unul fati de ceiSlalt au fost indicate in i6, respectiv 15 cazuri ca fiind tulbura-
te. in timp ce reiatia pdrinfilor cu lumea exterioard (,,contact") 9i cu ,,religia" a
fost perceputd ca fiind mai pufin conflictuald. cei pufin 12 drn 34 cie pacienfi
9i-au apreciai reiatia cu pdrinlii ca iegdturd parentald (conflictuali), o Donciere
Psihoterapia pozitivd 427
semnificativ mai mare avAnd-crlegdtura maternd (legdtura maternd 10 menfio-

ndri, legdtura paternd 2 menfiondri).
Tulburirile de comportament la copii 9i adolescenfi,

linAnd seama de capacitifile actuale
Cercetdrile au la bazi un egantion de 48 de copii (32 bdiefr, 17 fete, intre 3
gi 16 ani), care ne-au fost prezentafi din cauza diferitelor tulburdri psihoreacti-
ve, funcfionai-vegetative gi nevrotice. Cei mai mulfi copii prezentau mai mul-
te simptome. Relativ frecvent au venit copii care prezentau inhibifii ;;i tuibu-
rdri de contact, dificultdfi gcolare, tulburdri de invdfare gi de concentrare, fricd
sau comportament agresiv gi nelinigte interioard/nervozitate.
Pirinfii (persoanele de referinfi) au fost intrebafi ce capacitdfi secundare
apar in ochii lor ca fiind ,,tulburate" la copiii lor. in continuare, ele au fost in-
trebate in leghturd cu relatia pe care o au cu respectivul copil, reiafia pe care o
au pirintii unul cu celdlalt, cu lumea exterioard gi cu religia (conflictul debazd).
Din capacitifile secundare, se disting - foarte semnificativ din punct de
vedere statistic-,,hdrnicia/performanla" pi,,ordinea": acestedoud trdsituri
de comportament constituie, aparent, potenfiale conflictuale in cele mai multe
cazuri.
in continuare, degi nesemnificative din punct de vedere statistic, dar rela-
tiv frecvent mentionate, au fost considerate a fi importante ,,curdfenia", ,,polt-
tefea",,,since ritatea",,,supunerea" gi,,p unctualitatea".
Nu au fost deloc menfionate in aceastdcercetare ,,dreptatea", ,,precizia/se-
riozitatea" $i,,chibzuinta".
Semnificativ din punct de vedere statistic este faptul cd in vArful capacitd-
lilor primare se afld lipsa de ,,rdbdare" (39 din 48 de cazuri) a pdrinfilor fald de
copil, urmatd de lipsa de ,,timp" (31 din 48). Relafiile pirinfilor unul fafi de ce-
ldialt erau tulburaie in 32 de cazuri (10 cupluri divorfate), iar relafiile cu iumea
exterioari in 21 cie cazuri (tulburdri de contact ale pdrinfitor). Atitudinile ;r con-
duiteie religioase au apirut numai rareori ca fiind potenfiaie conflictuale.
Rezultatele prezentate aici indicd legiturile existente intre capacititile actu-
ale conflictuale pi simptomele manifeste. Trebuie totupi si observdm, in mr.rcire-
strictir', cd acestecercetdri statistice au, inainte de toate, numai un caracter cie
cercetdri preliminare gi ci ele nu pot decAt sd inclice direcfii generale. Un invcn-
tar analitico-diferenfial, care sd satisfacd cerinteie constructiei chestionaruiui 9i
sd poati oferi astfel date ,,mai consistente", este in pregiiire. O serie de cerce-
tdri gtiinlifice asupra analizei diferenfiaie constituie obieciul unui proiect de cer-
cetare al lnstitutului de Psihoiogie ai Univeristdtii din Mainz (proi. Benesch).
Bibfiografie
Abdril-Bahii: BeantworteteF ragen, BaI-6'i-yerrag, Frankfu

rt am Main (1962)
Adler, A.: Kindererziehung,Fischer Taschenbu&
Nr. 63il. (traducerea in rimba ger_
mand a The educationof children, 1.930)
Adleq, A.: ,,Individualpsychologische Behandlung der
Neurosen ,,, in praxis und rhe-
orie der lniliaidualpsychologie, Fischer Taschenbuch Nr.
6236
Anrmo& G: Dynamischepsychiatrie,Luchterhand, Darmstadt (1923)
Arunon, G.: Psychoa^yse und psychosomatik,piper Verlag,
MiiLnchen (1974)
Argelander, H.: Das Erstinteruiewin der psychotherapie,wiJsenschaftl.
Buchges.,Dar-
mstadt (1970)
Bach, G., Deutsch, H.: pairing, Diedrichs, Dtisseldorf (1972)

Bachmann, c. H. (Flrsg.): psychoanaryise und veilurtenstherapic,FischerThschenbuch
Nr. 6171
Bahri'u'llih: Ahrenlese,Bah6,i-Verlag, Frankfurt am
Main (1961)
Balint, M.: ThcrapeutischeAspekteder Regression,Rowohlt,Hamburg (1923)
Balint, M.: Angstlust und Regression-Beitragzur psychorogisctrcnrypJntet*e (rez+1
Battegay, R.:,Der Mensch in der Gruppe,3 Bde., Hans
Hube4, nern I1OZS;
Battegay, R, PsychoanarytischeNeurosenrehre;Eine
Einfiihrung,Hans Huber, Bern
(1e71)
Battegay, R., Miihlemarur, R., Zehnder, R., Dillinger,
A.: ,,Konsumverhalten einer
repriisentativen stichprobe von 40g2 gesunden
20jiihrigen schweizer
Miinnern in bezug auf Alkohol, Drogen und Racuhwaren-,,,
in: Schweiz.
Med. Wschr. tO5,1.BO-1,87 (1,gZS\
Beck, D' (Hrsg): Psychosoma t isches chmterzsy
ndrome desBewegungsapparates, schwa-
be & Co., Basel,/Stuttgart (1975)
Benedetti, G; ,,Die welt des schizophrenen und
deren psychotherapeutische
Zug?inglichkeit,,, in: Schweiz. Med. Wschr., g4, 1029(7954)
Berge4,M. M.: vorwort zu Gestarttheraple (polster, E. u. M.),Kindler, Mtinchen (1975)
Beme, E: Spieleder Erzlachsenen,Rowotrlt, Hamburg
(1967)
Bitter, W.: Psychotherapie und religidseErfahrung,Klett, Stuttgart (1965)
Bollnow, O.F.: Wesenund Wandelder Tugenden,Ullstein,
Berlin (193g)
Briiutigam, W.: Reaktionen,Neurosen,psychopathien,
Thieme, Stuttgart (196g)
at Grundzilge der psychaanalyse,s. Fischer verlag, Frankfurt
lT*"" am Main (1962)
Brihler, Ch': Psychologieim Lebenunseler Zeit,Droemer,/Knaur,
Miinchen/Ziirich
(|e62)
Clauser, G.: Die moderneElternschule,Herder, Freibwg/Br. (1972)

Cremerius, l.: Psychoanalyseund Erziehungspraxis,Fischer Taschenbuch Nr. 6076
Christoph-Lemke, Ch., ,,Bestrafung", irt: Handbuchder Verlaltenstherapie,editatd de
Kraiker, 33-84 (1,974)
Deidenbach,H.: Rezensionzu Sclnttenauf der Sonnenulrr(N. Peseschkian),Medical

Tribune, Wiesbaden (1975)
Depner, R.: Arztliche Etik und Gesellschaftsbild,Enke,Stuttgart (1974)
Dreikurs, R., Stoltz, Y.: Kinder fordern uns heraus,l(Lett, Stuttgart (1967)
Dreikurs, R.: ,,Uberwindung falscher gesellschaftlicher Normen", in: Die Wirklic-
hkeit und das Bdse,editat de U. Derbolowski, Christians, Hamburg (1970)
Dreikurs, R., Blumenthal,E.: Eltem und Kinder,FreundeoderFeind,l(eft, Stuttgart (1973)
Erikson, E. H.: Einsichtenund Verartwortung,FischerTaschenbuch(1971)

Erikson, E. H.: Kindheit und Gesellscluft,Klett, Stuttgart (197t)
Suhrkampf, Frankfurt/M. (1966)
Erikson, E. H.: ldentittit und Lebenszykhrs,
Esslemont, j. E.: Bahd'u'lldhund das neueZeitalter, Bah6'i-Verlag, Frankfurt am Main,
a 4-a edifie (1963)
Etessami, Parvin; Diutan Ekssami,apdrut in limba persand la Madjless Verlag, Tehe-
ran (1954)
Ey,H: Etudespsychiatriques.Historique, mtthodologie,psychopathologie
gEnLrale,Paris
(1e48)
Eysenck, H. J.: Handbookof abnormal Psychology,Basic Books (1960)
Eysenck, H. J., Rachmann, S.: Nearosen:Ursachenund Heilmethoden,YEBDeutscher
Verlag der Wissenschaften, Berlin (1967)
Fahrenberg, J., Selg, H.: Freiburger Persiinlichkeitsinaentar(FPI), Hogrefe, Gottingen

(r970\
Einfilhrung in die modernePsychoanalyse,
Fanai, A.: Systematische dipa- Verlag, Fran-
kturt am Man (L972)
Fenichel, O.: The PsychoanalyticTheoryof Neurosls,W. W. Norton, New York (1945)
Festinger, L: ATheory of Cognitiue Dissonance,Standford, Calif. (i957)
Fittkau,8., Schulz von Thun, F.: ,,Ein paar Worte tiber Kommunikationstrainings",
in Psychologie heute, al 3-lea an de aparifie, caiettrl 2 (1976)
Frankl, V.: ,,Grundriss der Existenzanalyse und Logotherapie",in: Handbuchder Ne-
urosenlehreunil Psychotherapie,Bd. 3, Urban gi Schwarzenberg (1959)
Frankl, Y: Arztliche Seelsorge;Grundlagender Logotherapieund Existenz,analyse,Deu-
ticke, Wien (1966)
Freud, A.: Wegeund lrrwege der Kinderentwicklung,Huber/Klett, Bern/Stuttgart
(1e58)
Freud, S.: Zur Psychopathologie desAlltagslebens,Fischer Thschenbticher Nr. 6079
Freud, S.: ,,PsychischeBehandlung (Seelenbehandl*g)", G. W., Bd. 5,289-31.5.
Bibliografie 431
Freud, S.: ,,Die endliche und die unendliche Analyse", G. W., Bd. 16,59-99
Fromm, E: Reoolutionder Hoffnung, Klett, Stuttgart (1971)
Goeppert, S.: Grundkurs Psychoanalyse, Rowohlt Thschenbuchverlag,Reinbeck 1976.

Guilford, J. P: Persdnlickeit, Beltz, Weinheim (1964)
Harris, Th. A.: .lchbin O. K. Du bist O. K., Rowohlt, Hamburg (1975)

Homey, K: Selbstanalyse, Kindler Taschenbticher (1974)
]acobson, E.: ProgressiaeRelaxation,Chicago (1938)

Janov,A.: Reaolutionder Psyche,S. Fischer, Frankfurt am Main (1976)
Janov, A.: Der Urschrei; Ein neuer Weg der Psychotherapie-S. Fischer, Frankfurt am
Main (1974)
|ordan, D. C.: Durchbruch zur Selbstoerwirklichung,BahA'i-Briefe, caietul 37 (1969)
Jordan, D. C. gi Streets D. T.: Guiding the Processof Becoming,World Order (1973)
Iut g, C. G.: PsychologischeTypen,Rascher, Znnch (1921)
Jr-g, C. G.: Psychologieund Religion,Rascher, Znrich (1940)
Katz, D. pi Stotland, E.: ,,A Preliminary Statement to a Theory od Attitude Structu-

re and Change", in: S. Koch (Hg.), Psychology:Study of a Science,Bd. 3, New
\ork,423475 (1959)
Kcihler, W.: GestaltPsychology,Liveright, New York (1929)
Kraiker, Ch.: ,,Bemerkungen i.iber die empirischen und theoretischen Grundlagen
der Verhandlungstherapie", in: Hanilbuch der Verhaltenstherapie,editat de
Kraiker, 11.-32(1974)
Kranz, H.: ,,Abgrenzung der Neurose gegeniiber Psychopathie und psychose,,, in
Handbuch der Neurosenlehreund Psychotherapie,Bd. 1, editat de Gebsat-
tel-Schultz, Urban pi Schwarzenberg (L957)
Kretschmer, E.: Kiirperbauund Charakter,a 24-a edif:le,Springer, Berlin (1961)
Ktinkel, F.: Ringenum Reife;eine Llntersuchungilber Psychologie,Religion und Selbster-
ziehung,Friedrich Bahn, Konstanz (7962)
Langen, D: Psychotherapie:
Konrpendiumfiir Studentenund Arzte, Thieme, Stuttgart
(re73l
Lazarus, A. A.: ,,The Results of Behavier Therapy in 126 Cases of Severe Neurosis,,,
in: Behav. Res. Ther. 7:69 (L963)
Loch, W.: Die Krankheitslehreder Psychoanalyse,S. Hirzel, Stuttgart (1971)
Luria: Das Leben,das unaollendeteExperiment,Piper, Mtinchen (1924)
Maass, G.: ,,Schwindel als psychosomatisches Symptom", in: Diagnostik,l0, al glea

an de aparifie (1976)
Maeder, A: Selbsterhaltungund Selbstheilung,Kindler TaschenbricherNr.2062/63
Mann, L.: Sozialpsychologie,Beltz,Weinheim 9i Basel (1972)

Meyer, H. H. (Flrsg.): SeelischrStdrungen,lJmschau-Verlag,Frankfurt am Mdn (1969)
Meyer, V, Chesser,E. S.: Verhaltenstherapie, Thieme, Stuttgart (1971)
Mitscherlich, A .: Kranwrcit alsKonflikt; studien atr psychosomatischen Medizin, II, suh-
rkampf, Frankfurt am Main (1967)
Mitscherlich, A .: versuch,die welt besserzu bestehen; Filnf Pliidoyersin sachenPsychoa-
nalyse,sulvkampf, Frantfurt am Main (1970)
Mittenecker, E.: Planung und statistischeAuswettung uon Experimenten,Franz Deu'
tikke, Wien (1968)
Murray, H. A.: ThematicApperceptionTest,Haward (1943)
siimtliche werke,
pawlow, l.P.: vorlesungeniiber die Arbeit der Grosshirnhemisphiiren,
BD. IV Akademie-Verlag, Berlin (1953)
Perls, F. S., Hefferline, R., Goodman, P: Gestalt Therapy,New York (1951)
Peseschkian, N.: ,,Lerne zu differenzieren, eine wichtige Aufgabe und Vorausse-
tzung ftir die Gruppenpsychotherapie", in: Die WirHichkeit und das Bdsc,edi-
tat de U. Derbolowsky, Christians, Hamburg (1970)
Peseschkian,N.: ,,Leistungsmotivation unter psychotherapeutischem Aspekt", in:
Gesundheitheute uwl morgen,editat de H. Karl, Wiesbaden, al 10-lea an de
aparifie, caietul 3 / 4 (1974)
Peseschkian,N.: ,,Neue Behandlungsmoglichkeiten autonomer Fehlsteuerung, dar-
gestellt an einem Fall von Ulcus duodeni",in: Fehlsteuerungen desautonomen
Neraensystems, editat de D. Gross, D' Langen, Hippokrates, Stuttgart (1975)
Peseschkian,N.: ,,Zum Beispiel H<iflichkeit", in: Sexualmedizin'3' 506-510(1974)
Peseschkian,N.: ,,Kopfschmerzen in Abhingigkeit von sozialen Normen und Kon-
flikten. Was hat Piinktlichkeit mit Kopfschmerzen zl7tun?", in: Kopfschmerz-
Headache?,editat de Barolin, G. S., Saurugg, D., Hemmer, W. (1975)
Peseschkian, N.: ,.Herzrhytmusst<irungen unter psychosomatischem Aspekt", in:
Vehandlungen der deutschen Gesellschaft ftir innere Medizin, 81. Bd., J. F
Bergmann, Miinchen (1970)
Peseschkian,N.: ,,Kosmetische Chirurgie-und dann?", in: Medical Tribwre' 42' 37
(r973)
Peseschkian,N: Psychotherapie desAlltagslebens,FischerTaschenbuch Bd. 1855
Peseschkian,N.: ,,Differenzierungsanalyse innerhalb der Gruppe", Vortrag auf der
Arbeitstagung des Deutschen Arbeitskreises ftir Gruppenpsychotherapie
und Gruppendynamik (ADGG), Gcittingen' (1971)
Theorieund Praxis der integratiaenGestalttherapie,Kin-
Polster,E. gi M.: Gestalttherapie;
dler, Mtinchen (1975)
Pschyrembel, W: KlinischesWdrterbuch,a 25-a edifie, de Gruyter, Berlin (1972)
Puntsch, E: Zitatenhandbuch,a'-aedifie extinsd, Modeme Verlags GmbH, Miinchen
(r971\
Rachman, S.: Critical Essays on Pschoanalysis, Pergamon Press,Oxford (1963)
Bibliografie 433
Rank, O.: Das Traumader Geburt (7924\

Richter, H.E.:, Eltern, Kind und Neurose,Klett, Stuttgart (1963)
Richteq,H. E., Shotzka, H., gi Willi, J.: Familie und seelische
Krankheit,Rowohlt, Ham-
burg (1976)
Rogers, C.R: Counselingand Psychotherapy(1942)
Rogers, C. R.: ,,The necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic Personality
Change", in: J. Consult I'sychal, 21,95-103 (1957)
Rogers, C. R.: The Interpersonal Relationship: The Core of Guidance", fur:Harward
Educ. Review, 416-429(1962)
Rosenberg,M. ].: ,,A structural Theory of a Attitude Dynamics", in: Publ. Opin.
Quart., 24, 319-340(1960)
Rumi (nurnit Mowlana): Massnaai, apdrut ir"rlimba persani Ia: Islfimie-Verlag, Te-
heran
Saadi: DizaanSaadi,apdrut in limba persand la Marefat Verlag

Selye, H.: Stressbeherscht unser Leben,Econ, Diisseldorf (1957)
Schulte, W., Tcjlle,R; Psychiatrie,Springea Berlin (1971)
Schultz-Hencke,H.: Lehrbuchder analytischenPsychotherapie, Thieme, Stuttgart (1951)
Schultz, J.H: DasautogeneTraining,a 13-a edifie, Thieme, Stuttgart (1970)
Shoben, E. j.: ,,Someobservations on Psychotherapy and the Learning Process", in:
O. H. Mawrer, Psychotherapy,Theory anil Research,New York (1953)
Spiegelberg, U.: Colitis ulcerosa,Enke, Stuttgart (1965)
Spoerri, Th.: Kompendium der Psychiatrie, Akadernische Verlagsgesellschaft, Fran-
kfurt am Main (1963)
Siillwold, L.: ,,Der piidagogische Impetus des Buches ist dessen Stiirke", Rezension
zu Schattenauf der Sonnenufur(N. Peseschkian),Medical Tribune, Wiesbaden
(re75)
Stem, W: TheorieundWirklichkeit als metaphysisches
Problent,Carl Winter, Heidelberg
(1923\
Stem, W.: Personurrd Sache,Gesammelte Werke, Bd. 1 (1923)
Holgrefe, Giittingen, a 6-a edilte (1974)

Tausch, R.: Gespriichspsychotherapie,
Thibant, J. W., Kelley. H.H.: The SocialPsychologyof Groups,New York (1959)
Weil, A. P.: ,,Der psychische Urkem", in: Psyche, 5 (1976)

Wengle, E. M.: ,,Die systematische Desensibilisierung", in: Handbuch der Verhalten-
stherapie,editat de Kraiker (1974)
Huber, Bern (1972)
Wolpe, J.: Praxis der Verhnltenstherapie,
Listaexemplelor
prezenlate
decazuri
Nu gtiu cui sd md adresez 27

Doar un nemernic 33
Cdt si tot agtepfi 44
Viitorul nesigur 45
Stelele sunt nefavorabile 46
Asta gi aagtepta4T
Md simfeam ingrozitor 48
Sentimente de omnibus-omnipotenfd 49
Vefi fi desensibilizati sistematic 49
Cine are complexe 50
Am nevoie de incd ceva timp 50
Nu voiam si fiu nepoliticoasd 54
Psihozi afectivd 91
Mdndnci mai intAi ceva 112
Dacd mama spune ,,da", atunci a9a rdmdne 115
Dragoste la prima vedere 116
Frica de schimbdri 116
Cdt de frumos ar fill'9
Cum era sd stiu L22
Ce spune lumea 123
pi acum ii mai aud incd vocea 128
Linigtea era rnai importantd pentru el 130
Cel care crede se va m6ntui 132
Pierderea scopului vielii 134
Md considerd un ratat 156
Nu sunt buni de nimic 156
Nechibzuinfd datoratd infidelitdlii 157
Ce-are a face atrofia musculari cu dreptatea 159
Daci ag fi gtiut numai 165
Lista exemplelor de cazuri prezentate 435
Aprobatorul165
Ce si fac? 166
Dumnezeul meu este nedrept 167
Obligafia succesului 170
De unde atAta climat organizafionallT0
Contactul sexual drept consecinfd logici L72
Fdrd mine 173
Rugiciunea in pat 774
Mami, ce e cu ttne? 776
imi cunosc intr-adevir solia? \77
E conptientd sofia mea de cum se poartd 177
Cel care nu vrea sd asculte trebuie sa simtd 178
Mi descurc foarte bine 179
Norocul de a avea doud femei 180
Eu si ceilalti 182
Afard e vopsit gardul, irduntru-i leopardul 183
Soful meu nu miroase bine 183
A face du$ sau a face baie 184
Fiecare cu ale lui 186
Fiul meu igi oferd sufletul pe tavd 191
Copilul meu trebuie sd reugeascdceea ce eu nu am reugit 201
Azi aga - mAine aga 203
Tiebuie sd fie ordine 210
Nu md mai descurc 211
Suprasolicitare 272
Nu ptiu cine sunt 213
Aga este el 214
Mulfumitd pirinfilor 215
Tiadifie de familie 216
Tiebuie sd fii mereu drdguf cu striinii 217
M-am sacrificat pentru ea 218
Niciodatd din nou! 219
Sldbiciune pentru brunefi 220
Pedeapsa de a fi femeie 220
Cum tu mie, la fel gi eu lie 227
Caut un bdrbat adevdrat 222
Iubirea ca institufie de formare 223
... atunci m-arn deSteptat 224
Bolnavul inchipuit 225
Dumnezeu-TatdL 225
Oricum rnori226
Dacd as fi moartd227
Soful meu esteun tiranr.229

Doamna Ute S.
Primul interviu 235
Diagnosticul gi planul de tratament 258
Terapia263
Totul e numai din vina mea 290
Ce se intdmpli cu traiul in comun 31L
Nu vei reuginiciodatd 311
Nu mai suport si aud asta311
Sofia mea poate suporta multe 31L
Concept optimist 312
Cum de-a putut numai 313
Consiliul de familie 341
Sexualitategi punctualitate 352
in sfArgitm-arn impus 352
Fiul meu esteun delincvent sexual 397
Listapovegtilor
(MitoIogii-Concepte-C ncepte)
ontraco
1. Curiogii gi elefantul25
2. Hakimul gtie tot 30
3. Semn sigur al prostiei 32
4. Nu totul dintr-o datd 33
5. Cimila perfecti 40
6. Odatd gi odatd tot trebuie luatd o hotdrAre43
7. Astrologul 47
8. Umbre pe cadranul solar 51
9. Papagalulgi saculcu zahdr 53
10. Preful corect93
11. Cel careaducesoarele105
12. Obsesiavindecatd118
13. Povaraincertitudinii 162
74. Feed-back137
15. Fiecareestesingur 188
16. Pejumdtateplind gi pe jumitate goald 183
17. De cAteori mai am voie sd mor? 191
18. Depresiilesunt doar nori 191
1,9. Conceptulviefii mele 192
20. Drumul cel lung 193
21. Eliberareapas cu pas 199
22. Chibzuinfaceascumpd199
23. Nu am timp 200
24. Negustorul gipapagalul2l2
25. Exagerare203
26. Profetul pi lingurile cele lungi 204
27. Dependentul de morfind 207
28. Vrdjitorul231
29. Vindecareaugoard235
30. Un exemplu curent din practicamedical5268

3 1 . Despre curajul de a indrXzni sd riSti274
JZ. Valoarealui Este9i valoarealui Tiebuie 281
JJ. Distanla potrivitd 286
34. Povesteaturbanului 284
35. Poruncile impirlite 290
36. Responsabilitdtile imp drJite 295
37. Cioaragi pdunul302
38. Mulahul ir:roragul striin 304
39. Trainingul de relaxare 307
40. Programareapozitivi a comportamentului 309
41. ,,strigdtulprimordial" al califului 309
ia
tL. Un motiv pentru a fi recunoscdtor318
+J. Conceptul de comunic are 325
M. Mama grrjulie 322
45. Concept-contraconcePt327
46. Extinderea obiectivelor 330
47. Planul de energie334
48. Negustorul degtePt336
49. Mitorul planificat336
50. Planul zil,mic338
5 1 . Evaluareaevolufiei terapeutice 350
52. Grijile altora 355
53. Spectacolulde marionete362

Psihoterapie Pozitivă. Teorie Şi Practică

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihoterapie Pozitivă. Teorie Şi Practică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

,L4

Capitohtl6: Celecinci elopeale terapieiururlitico-diferen|ia\e....................,.,.........274

Capituilul7: Analizu tliferenlittld Vi alle psi|nterapii...............................................362

Psihanalizd - Terapia comportamentald - Psihologia indi-

Traducerea conceptelor convenfionale de boald in analiza di-

I'aralel cu proliferarea contintri a psihoterapiilor - ce simpli era

Depi de orientare focalizatd (asupra capacitdfilor pacienfilor), psiho-

V,q.silnDnur. Znwnnscu 18 noiembrie 2007

in 1954 tatdl meu gi Prof. Dr. Peseschkian pi-au inceput studiile de

Dr. Wargha Enayati,

Obiceiurilc vechi nu trebuie aruncate

Demersui mer-rpsihotcrapeutic a continuat si se dezvolte ;;i dupd

In aceastdcarte sunt descrise principalele tulburiri psihice gi psiho-

piei pozitive in cadrul terapiei de familie pi al autoajutoririi le-a; reco-

Primivara lui 1985 Nossrat Peseschkian

Unirea punctelor de vedere orientale cu cele europene intr-o psiho-

Basel,ianuarie 7977 Prof. Dr. med. Raymond Battegay

este vorba nunrai de addugarea unor noi metocle diversitifii imense de

Psihansli2a a plecat jn mgtgdglogia sa gtiinfificd

4. Scopurile analizei diferenfiale

Psihoterapia pozitivd, care se bazeaziape anariza difere.,tiald,

Eu insumi aparlin religiei ljahai. Anumite principii debazdale aces-

5. Cui ii este destinati cartea?

un scop central al acestei cirfi este si prezinte in mocl sistematic

6. Cat de eficienti esteterapia diferentiali?

7. Ce perspective are analiza diferentiali?

Cu cdt se recunoaFte mai mult ci tulburdrile psihice gi psihosoma-

FtirX colaborarea pi deschiderea pacienfilor, care gi-au dat cu plice-

Ii sunt foarte recunoscitor colaboratorului meu, Psih. H. Deiden-

Situafia actualX clin psihoterapie, educafie gi psihoigiend se aseami-

tor de interacfiuni sociale, in timp ce altele bunioard il vicl ca efect

,,Nu gtiu cui sd mi adresez"

Adesea medicul se aflS in fafa problemei cdtre care din specia-

Neurologul: El se ocr-rpacu tulburirile, Ieziunile, cleficitele gi boiile

Psihiatrul: Psihiatrul este medic, la fel ca gi neurologul. Specializat

Psihoterapeutul: Psihoterapeutul e specializat in tulburdrile de na-

Psihanalistul: in cadrul psihanalizei existi un numdr de metode di-

Psihologul: Psihologul a studiat gtii.fa viefii gi a comportamentu-

comportamentalist: De reguli, el este fie rneclic, fre psr-

Pedagogul: Pedagogul ;rre o forrnare speciald i. tratarea copiiror si

In fala acestui mare numir cle direclii de specialitatein cadrul psi-

Ilezumat: Confonn raportului privincl situalia psihiatriei in Germa-

m e a ,e u t r d i e sicn c d l " .F e m e i iai d d d uc u e n e r g i u e n p u m ni n c a pb o l n a v u l us i

Nu existi putin insircinati

in activitatea mea psihoterapeuticdintAlnescadeseao anumita ne-

Rezumat: Din cauzi ci in special sirnptomeror fizict li se atribuie

U n f a g h i h ,u n p r o f e s oar l v r e m u r i l odr e d e m u l t ,c i t e a i,n t i m p c ei s i p r e g 6 -

Adesea, in limbajul uzual, starea de boald devine o jignire:

zeazdun presupus tablou clinic gi se pune semn de egalitate intre simp-

fii nu numai simptomele gi trisiturile sunt generalizate. Tocmai in

Rezumah Tianspusd in c{iagnoza psihiatricd, povestea orientali despre

4. Vi aflafi la locul potrivit?

CiordturcBrutn a fost ars pe rug ca ere-ticin anul 1600 c,n., pentru cd

Abordarea istorici a conceptului de boala ne indici faptul cd atitu-

lVlodelul divinizirii: in Grecia clasica,dar gi in unele culturi indiene,

Modelui demonilor: Se spurre in general ci bolnavul este posedat

vul gi il determind sd dezvolte manifestdri de comportament bizate,

Modelul picitosului: La baza sa std concepfia unui Dumnezeu riz-

dorepte acfionarea impotriva voinfei lui Dumnezeu, se renunfd la in-

Modelul stigmatului: in vremurile cregtinismului timpuriu, bolnavii

Modelul genetic: Modelul genetic are la bazi experienfa faptului

Modelul volitiv: Acest model igi are ridicinile in iiuminismul eu-

de singur gi de a transpune aceasti dccizie cu ajutorul voinlei in reali-

Modelul medical: Modelul meclical pleacd de Ia rrremisa existentei