Muntele Sfintei Treimi-Toate Mesajele 2004 20015 WORD

2015 - ANUL RECUNOŞTINŢEI – MARTIE
“Aduceţi mulţumiri lui Dumnezeu Tatăl, întotdeauna şi pentru toate!” (Ef. 5, 20)
A 126-a întâlnire de rugăciune lângă Nuşfalău, pe Muntele Sfintei Treimi
Din Sfânta Scriptură să citim şi să medităm parabola vameşului şi a fariseului (Lc. 18, 9-14).
Mottoul lunii: „Căci oricine se înalţă pe sine va fi umilit, iar cel care se umileşte va fi înălţat.” (L. 18, 14)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim pentru convertirea celor orgolioşi şi pentru ca cei umili să rămână
statornici în virtutea lor.
Sarcina noastră concretă va fi: ’cu umilinţă, fiecare să-l considere pe celălalt mai presus de sine.’ (Filip. 2,3)!
Să vorbim cu smerenie despre trăsăturile bune ale aproapelui nostru!
Învăţătura Sfintei Fecioare pentru luna martie 2015
„Dragii mei copii ispăşitori! În acest Post Mare vreau să vă învăţ să dispreţuiţi orgoliul şi să îndrăgiţi
smerenia.
 Ce trăsături îi caracterizează pe ispăşitorii orgolioşi şi pe cei smeriţi?
Ispăşitorii orgolioşi supraestimează propriile valori, propria putere, avere, cunoaştere, origine. Gândiţi-vă la
Goliat, care nu a crezut în puterea lui Dumnezeu, ci mai degrabă s-a încrezut în el însuşi, în sabia şi în
armura sa. I-au fost de-ajuns lui David o praştie şi câteva pietre pentru ca împreună cu ajutorul lui
Dumnezeu să-l învingă pe orgoliosul Goliat. Vedeţi, Dumnezeu îi umileşte pe cei orgolioşi, iar pe copiii săi
smeriţi îi ajută. Când vedeţi un om orgolios, gândiţi-vă la broasca din poveste, care a dorit să devină
asemănător boului, s-a umflat şi a crăpat. Oamenii orgolioşi când fac un bine oricât de mic, se laudă imediat.
Ei se aseamănă cu găina, care cotcodăceşte mult timp dacă a ouat un ou. Omul îngâmfat vorbeşte urât despre
persoana sa, având dorinţa de a fi lăudat. Omul îngâmfat poate fi recunoscut prin faptul că despre alţii spune
numai lucruri rele, iar despre propria persoană numai lucruri bune. Omul orgolios aleargă după ranguri
pământeşti, după recunoaştere şi premii. Cum nu-şi recunoaşte păcatele, omul orgolios crede că nu are
nevoie de pocăinţă.
Smeritul Sfânt Ioan Botezătorul nu s-a considerat deasupra nimănui. El a spus despre Isus: ’El trebuie să
crească, iar eu să mă micşorez!’ Omul smerit nu se teme de comentariile oamenilor. Gândiţi-vă la cele
spuse de un om al spiritului: ’unor oameni le este mai mare frică de superiorii lor decât de Dumnezeu.’
Acesta nu este un comportament corect. Omul cu adevărat smerit nu se laudă cu averea sa, cu frumuseţea
trupească, cu cunoştinţele sale, cu autoritatea sau serviciului său. Omul smerit acceptă şi oferă umilinţele
pentru cei care i le-au provocat. Omul smerit nu se consideră mai bun decât alţii; nu alege primul loc; nu se
agaţă de lucurile trecătoare; suferinţele trupeşti şi sufleteşti, neglijarea, persecuţia nu-l pot opri, el se încrede
doar în Dumnezeu. Tot ce este bun îi atribuie lui Dumnezeu şi tot ce este rău propriei persoane. Cel mai
minunat exemplu al smereniei este Sfântul Meu Fiu: deşi a fost Fiul lui Dumnezeu a acceptat voluntar să
îmbrace un trup de servitor; s-a născut şi a trăit în sărăcie; s-a coborât la oamenii simpli, la păcătoşi; a spălat
picioarele apostolilor şi în final a acceptat cea mai ruşinoasă moarte pe cruce pentru mântuirea omenirii.
 Care sunt consecinţele dacă cineva are un comportament orgolios sau smerit?
Ispăşitorul orgolios comite aproape toate păcatele, fără excepţie. Este ca o mamă rea care aduce pe lume
mulţi copii răi. Omul îngâmfat este neascultător, nu suportă avertizările, se îndepărtează de Dumnezeu şi de
credinţă, este invidios, nerecunoscător... Dumnezeu îl umileşte pe omul îngâmfat. Dumnezeu nu permite ca
pomii să crească până la cer. Pentru că s-a considerat un zeu, bunul Dumnezeu a permis ca Irod să fie bolnav
şi trupul său a fost mâncat de viermi. Păcatul constructorilor din Babilon nu a fost faptul că au construit, ci
faptul că din vârful turnului au tras cu săgeata către Cer pentru a-L înlătura pe Dumnezeu. Dacă nu se
converteşte, îngâmfatul poate fi dus de către cel Rău chiar şi în Iad.
În ispăşitorul smerit locuieşte Spiritul Sfânt, care îl conduce, îl luminează. Astfel primeşte haruri,
dobândeşte pacea sufletului, ajunge la sfinţenie, obţine iertarea păcatelor, rugăciunile sale sunt ascultate,
învinge ispitele şi ajunge în Rai. Priviţi la spicul plin, care se apleacă profund şi la spicul gol, care îşi ţine
capul ridicat. Cea mai puternică armă pentru a-l învinge e cel Rău este smerenia.
 În încheiere meditaţi asupra proverbelor scurte şi temeinice ale sfinţilor!
Cruzimea şi orgoliul sunt armele laşilor. Orgoliul şi prostia cresc în acelaş copac. Ignoranţa este mama
orgoliului. Calul îngâmfat se împiedică. Cel mai rău este când Dumnezeu nu se mai ocupă cu orgoliosul
împietrit. Omul îngâmfat este ridicol atât în ochii lui Dumnezeu cât şi în ochii oamenilor!
Omul care este cu adevărat smerit nu poate fi rănit sau jignit! Cine vrea să ajungă la glorie, trebuie
prima dată să se aplece cu smerenie în faţa lui Dumnezeu. Adevărata smerenie înseamnă să recunoaşteţi
slăbiciunile voastre şi să trăiţi o viaţă în conformitate cu acestea. Omul smerit este sincer cu el însuşi; nu se
consideră nici mai bun, nici mai rău, decât este cu adevărat. Dumnezeu se revelează doar copiilor săi smeriţi.
Copiii părinţilor orgolioşi, sunt orgolioşi; copiii părinţilor smeriţi, sunt smeriţi. Dacă te împrieteneşti cu
oameni îngâmfaţi, vei deveni îngâmfat, iar dacă te împrieteneşti cu oameni smeriţi, vei deveni şi tu smerit.
Nu este indiferent cu cine vă împrieteniţi. Cei orgolioşi merg la şcoala lui Lucifer, iar cei smeriţi merg la
şcoala Sfântului Meu Fiu şi a discipolilor Săi. Aceasta se vede pe ei. Cei smeriţi sunt fiii Sfântului Meu Fiu,
iar cei orgolioşi sunt fiii celui Rău. Orgoliul îi duce pe oameni spre Iad, iar smerenia spre Rai. Postul Mare
este o ocazie bună să vă convertiţi şi printr-o spovadă bună să deveniţi ispăşitori smeriţi.
Acum Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu dispreţuirea orgoliului şi îndrăgirea
smereniei!!!”
Temă de casă pentru luna martie:

“ISUS FIUL LUI DAVID, AI MILĂ DE MINE SĂRMANUL PĂCĂTOS!”
RETROSPECTIVA LUNII FEBRUARIE 2015
A FOST MESAJUL SFINTEI FECIOARE:
„Dragii mei trandafiraşi albi! Mulţumesc că şi azi aţi răspuns chemării Mele! Mulţumesc pentru prezenţa şi iubirea
voastră. Luna trecută v-am rugat să conştientizaţi prezenţa Îngerului vostru Păzitor. Să-l iubiţi, să-i daţi un nume şi
să-i cereţi ajutorul. În această lună să conştientizaţi prezenţa şi iubirea Sfinţilor voştri Protectori. Pe aceştia i-aţi primit
cu ocazia botezării şi mirungerii voastre. Dacă se poate, achiziţionaţi cartea ’Viaţa Sfinţilor’ din care puteţi să
cunoaşteţi mai bine viaţa lor. Ar fi bine în interesul creşterii voastre spirituale dacă pe lângă Sfânta Scriptură aţi citi în
fiecare zi şi din ’Viaţa Sfinţilor’. Dacă veţi face acest lucru, atunci veţi gândi, veţi trăi şi veți acţiona într-un mod total
diferit. Ar fi bine să vorbiţi şi despre lucruri spirituale când vă întâlniţi cu oamenii. ’Din prisosul inimii vorbeşte
gura!’ Învăţaţi să luaţi legătura cu Îngerii voştri Păzitori şi cu Sfinţii voştri Protectori. Ei vă văd şi dacă le cereţi vă pot
ajuta în toate situaţiile vieţii. Pe lângă aceasta vă mai cer să apreciaţi şi să folositi cu credinţă şi încredere
sacramentalele: crucea vindecătoare, crucea unităţii, lumânarea sfinţită, apa tămăduitoare, uleiul sfinţit… Să spuneţi în
fiecare zi rugăciunea de eliberare. Să nu uitaţi niciodată că mă bucur pentru voi şi vă iubesc. Acum Sfânta Treime vă
binecuvântează prin Mine cu aprecierea şi iubirea conştientă a Sfinţilor voştri Protectori!”
Cine a fost Iov şi ce trăsături a avut el? A fost un om impecabil şi drept, care se străduia spre sfinţenie. Îl temea pe
Dumnezeu şi evita păcatul. Prezenta o jertfă de foc pentru copiii săi drept recunoştinţă şi pentru iertarea păcatelor
acestora. În ce consta averea sa? A avut 7000 de oi, 3000 de cămile, 500 de vaci şi măgari şi mulţi servitori. În acea
perioadă el a fost cel mai bogat, cel mai fericit şi nu mai exista vreunul asemănător cu el. Prin ce încercări a trecut
cu permisiunea lui Dumnezeu? Cel Rău i-a luat averea, copiii şi servitorii. Pe soţia sa şi pe prietenii săi i-a întors
împotriva sa. Cum a trăit Iob încercările? Încercările exterioare le-a trăit cu răbdare, împăcându-se cu Voinţa lui
Dumnezeu. Încercările interioare le-a trăit rău: şi-a rupt hainele în boala sa de lepră, s-a lamentat, s-a certat cu
Dumnezeu. Într-un final şi-a dat seama că ar fi fost mai bine dacă tăcea. A înţeles că trebuie să îndrepte şi păcatele
comise din neştiinţă, slăbiciune şi omisiune. A înţeles că putem fi drepţi şi nevinovaţi în ochii noştri, dar nu și în ochii
lui Dumnezeu. A înţeles în cei 13 ani de suferinţă că omul nu are dreptul de a-l judeca pe Dumnezeu. În suferinţa sa a
înţeles trei lecţii dure: ’Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, Numele lui Sfânt fie binecuvântat!’ ’Dacă am acceptat tot
ce este bun din mâna lui Dumnezeu, de ce nu am accepta şi ce este rău?’ ’Chiar dacă Dumnezeu mă ucide, eu şi
atunci nădăjduiesc în El!’ Ce s-a întâmplat cu Iov după încercări? Dumnezeu i-a ruşinat pe prietenii săi, pe el l-a
vindecat de lepră, i-a dăruit fii și fiice, şi i-a dat avere mare. Concluzie finală: să rămânem fideli lui Dumnezeu în
toate circumstanţele! Nu este uşor deloc, dar cu ajutorul lui Dumnezeu este posibil!!!
La ce întrebări am mai primit răspuns la programele de ispăşire? Cum să ne raportăm la crucile noastre?
Crucile, pe care ni le procurăm în urma păcatelor noastre să nu le purtăm nici un minut. Să le punem jos prin pocăinţă
(spovadă) şi vom trăi mai uşuraţi. Crucile vieţii (în ce ţară sau famile ne-am născut, cu ce avantaje şi dezavantaje...)
trebuie să învăţăm să le acceptăm. Să nu schimbăm ceea ce nu se poate schimba; să schimbăm ceea ce se poate şi
trebuie schimbat. Să avem mare grijă, ca cele două să nu le amestecăm. Crucile lui Isus (dacă din cauza lui Isus
suntem calomniaţi, judecaţi, ucişi...) să învăţăm să le acceptăm cu bucurie şi să le oferim pentru mântuirea celor vii şi
a celor morţi. De ce permite Dumnezeu bolile? În primul rând ne ajută să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine. Vom
vedea mai clar ca lumina zilei, cine suntem noi şi cine sunt cei care sunt în jurul nostru. Boala poate fi o încercare a
credinţei, speranţei şi a iubirii noastre. Boala este o invitaţie să rezolvăm din timp problemele noastre nerezolvate şi
viaţa noastră. Boala este cea mai bună ocazie să ne pregătim pentru viaţa veşnică. Bolile incurabile ne atenţionează că
viaţa are un sfârşit. Trebuie să postească bolnavii în zilele de post? După cum iau medicamente, ei trebuie să
exerseze renunţarea şi nu postul. Bolnavii pot renunţa: la nerăbdare, lamentare, îngrijorare, păcate. În zilele de post
mai pot renunţa la: dulciuri, cafea, carne, televizor şi la toate acele alimente pe care din cauza bolii nu le pot consuma.
Poate oare cel Rău să vindece? Da! Poate să ia boala de pe cei care îi cer acest lucru. Cum nu poate anula boala
(doar Dumnezeu) o pune pe copiii, nepoţii noştri. Ne vindecă, dar cu timpul ne dă o altă boală. Să avem grijă să nu
acceptăm vindecarea de la acele persoane, care nu cred în Dumnezeu, care nu-şi practică religia, care pe ascuns sau
public cer ajutorul celui Rău, care vindecă cu ajutorul bioenergiei, reiky, ioga, etc; care nu ne ajută spre pocăinţă, spre
Dumnezeu şi spre viaţa veşnică. Pentru ce anume trebuie să mai fim recunoscători în luna bolnavilor? Pentru
sacramente, în special pentru ungerea bolnavilor! În boală, preotul unge cu ulei sfinţit organele de simț ale bolnavului,
se roagă pentru ca acesta să se vindece trupeşte şi sufleteşte. Bolnavul are posibilitatea să se spovedească, să se
împărtăşească şi să aibă parte de binecuvântare papală prin care Dumnezeu îi iartă toate păcatele şi îi şterge datoriile
din urma păcatelor! Prin maslu, Isus ne întăreşte, ne vindecă, ne pregăteşte pentru viaţa veşnică şi anulează teama
noastră în faţa morţii! Pot primi maslul cei care au împlinit 60 de ani sau dacă sunt bolnavi şi cei mai tineri. Când
avem un muribund în familie, să aprindem o lumânare lângă el şi să ne rugăm pentru iertarea păcatelor sale. Să nu
uităm, în caz de boală să cerem maslul!
Privire în viitor pentru luna aprilie 2015

 În zilele de post putem renunţa la carne.
 În Postul Mare să ne spovedim şi să ne rugăm Calea Crucii în zilele de post.
 Săptămâna Mare şi Paştele îl vom petrece cu toţii în famile. În suflet să ne rugăm unii pentru alţii şi la
intenţia să ajungem să sărbătorim cu toţii împreună Învierea Domnului Isus Cristos.
 În aprilie programele de ispăşire vor fi nu în prima săptămână, ci în a doua săptămână, în zilele de 9
– 10 – 11 – 12, de la ora 15 pe Muntele Sfintei Treimi!
 Ispăşirea se va încheia în data de 12 cu Duminica Îndurării Divine. Conform promisiunii lui Isus
Îndurător, celor care se spovedesc, li se vor anula toate păcatele şi pedepsele din urma păcatelor. Putem
avea parte de indulgenţa plenară!!!
 Dorim fraţilor ispăşitori şi tuturor oamenilor de bunăvoinţă, ca Isus Cristos Înviat să se simtă bine în
inima noastră curată şi prin iubirea reciprocă între noi!!! Cristos a înviat! Adevărat a înviat!
Mesajele le primim lângă Nuşfalău, pe Muntele Sfintei Treimi, prin intermediul pr.Janos Cs. şi al V.Ilona
Mesajele de la Nuşfalău în limba română le găsiţi pe internet la adresa :www.muntelesfinteitreimi.ro,
e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com, inf. 0760-739-518
2015 - ANUL RECUNOŞTINŢEI – FEBRUARIE
Din Sfânta Scriptură să citim despre vindecările făcute de Domnul Isus Cristos.
Mottoul lunii: „Căci vouă vi s-a dat harul nu numai să credeţi în Cristos, ci şi să suferiţi pentru El.” (Fil. 1, 29)
Intenţia comună de rugăciune: în această lună vom ispăşi pentru bolnavi, îngrijitorii bolnavilor şi medici.
Sarcina noastră concretă va fi: să vizităm cel puțin un bolnav!
Învăţătura Sfintei Fecioare pentru luna februarie 2015
„Dragii mei copii ispăşitori! În această lună în care sărbătoriţi ’Ziua mondială a bolnavilor’, vă pun
întrebarea: vreţi să vă vindecaţi?
Din păcate există persoane care nu vor să se vindece! Aceste persoane, pierzându-şi speranţa, îşi
acceptă soarta ca omul bolnav timp de 38 de ani din Sfânta Scriptură. Ei s-au obişnuit cu starea lor ca liliacul
din grotă cu întunericul. Pentru că nu cred în Dumnezeu şi în puterea Sa vindecătoare, rămân bolnavi. Există
persoane care vor să se vindece, dar nu folosesc instrumentele naturale şi supranaturale! Acestea sunt
următoarele: ceaiurile, doctorii, medicamentele, operaţia, rugăciunea de eliberare, postul, Liturghii de
eliberare, novene. Din cauza omisiunilor – ajută-te pe tine însuţi şi te va ajuta şi Dumnezeu – rămân bolnavi.
Există persoane care vor să se vindece, dar din interes! Aceste persoane doresc vindecarea lui Dumnezeu,
dar nu-L vor pe Dumnezeu. Aceştia vor sănătatea, dar nu vor să-şi schimbe viaţa definitiv așa cum cere
Dumnezeu. Trebuie să ştiţi că există suferinţe de ispăşire permise de către Dumnezeu. Pe acestea trebuie să
învăţaţi să le trăiţi cu pace în suflet, să le acceptaţi şi să le oferiţi pentru toţi viii şi toţi morţii.
Vreţi să vă vindecaţi de robia imaginaţiei (a gândurilor) voastre? Trebuie să ştiţi că nu este
indiferent cu ce fel de gânduri vă culcaţi seara. Puteţi să vă culcaţi gândindu-vă la Sfântul Meu Fiu, rugându-
vă, cufundându-vă în linişte sau cu sufletul revoltat din cauza duşmanilor voștri. Acestea toate influenţează –
ca şi radiul – visele voastre, bunăstarea voastră, memoria şi fantezia voastră. Trebuie să ştiţi că gândurile
voastre negative pot cauza boli trupeşti şi sufleteşti. Dacă se schimbă gândurile voastre negative, se schimbă
viaţa voastră şi puteţi chiar să vă vindecaţi din bolile voastre. Cum să schimbaţi gândirea voastră negativă?
Puteţi să faceţi acest lucru, dacă-I vorbiţi cu sinceritate în rugăciune liberă Domnului despre gândurile
voastre, dacă vorbiți unui mebru de familie, conducătorului spiritual sau unui tovarăş spiritual, care pot să vă
ajute. Cel mai inteligent este să omori şarpele încă în ou. În cazul gândurilor voastre negative, cereţi imediat
ajutorul Fiului Meu. Daţi ascultare cuvintelor Sfântului Paul: ’gândiţi-vă la ce este adevărat, corect, curat,
demn de iubire, nobil, vrednic de laudă…!’
Vreţi să vă vindecaţi de închisoarea temerilor voastre? Trebuie să ştiţi că sunt temeri care sunt dar al
lui Dumnezeu penrtu voi! Deoarece vă temeţi pentru copiii voştri când mergeţi pe un drum aglomerat, îi
prindeţi de mâini. Dacă cineva se îndreaptă către prăpastia osândei, trebuie să vă temeţi pentru el şi să-l
atenţionaţi. Există teamă strămoşească, care vă însoţeşte din momentul naşterii voastre şi până la moarte.
Aceasta aparţine de viaţă. Dacă permiteţi ca teama să vă stăpânească şi să vă doboare, ea poate cauza:
insomnie, depresie, spasm cardiac, ameţeală, probleme cu digestia, fluctuaţii ale tensiunii arteriale,
incapacitate de muncă şi incapacitatea de a trăi. Cu ce să vă apăraţi împotriva fricii? Să vă ajungă azi
necazul zilei de azi. Dacă nu vă ajunge, atunci veţi arde din teamă! Îfruntaţi-vă temerile şi nu fugiţi de ele!
Priviți vulturii cum înfruntă vântul, îl călăresc și se ridică peste el. Numiţi temerile voastre, legaţi spiritul
temerilor în numele Sfântului Sânge a lui Isus şi aruncaţi-l în focul Iadului. Teama fără motiv vine de la cel
Rău. Există o rezolvare şi o dezlegare pentru toate prin Sfântul Meu Fiu!
Vreţi să vă vindecaţi de Iadul mâniei voastre? Dacă mânia nu o eliminaţi din voi, ci o hrăniţi, atunci
se va transforma în ură. Mânia este cancerul sufletului. Mânia vă face orbi, surzi şi vă arde pe voi. Mânia
este Iadul prezent în suflet. Care este calea de a scăpa de mânie? Învăţaţi să iertaţi – să cereţi iertare, adică
să vă reconciliaţi cu cei vii şi cu cei morţi. Astfel se restabileşte pacea şi unitatea între voi, se naşte iubirea în
inimile voastre și rănile voastre sufleteşti se vindecă. Să vă căiţi pentru acestea şi să le depuneţi într-o
spovadă sinceră. Să cereţi Spiritului Sfânt să vă umple deplin cu iubirea Sa şi să vă călăuzească. Prin Sfântul
Sânge al Sfântului Meu Fiu să legaţi spiritul mâniei şi să-i porunciţi să plece în focul Iadului şi să nu se mai
întoarcă niciodată la voi şi nici la alţii.
Vreţi să vă vindecaţi de singurătatea voastră? Puteţi să trăiţi singurătatea nu doar fiind singuri, ci şi
în comunitate. Există în vieţile voastre ’înlocuitori a-i singurătăţii’ constructivi, dar şi distructivi. Aceştia pot
fi: cărţile, cinemaul, televizorul, muzica, compania, excursiile, câinele de cameră, alcoholul, drogurile. Cele
distructive vă ameţesc – vă leagănă – vă fac să plutiţi, şi mai devreme sau mai târziu vă vor distruge. Care
este esenţa singurătăţii? Aceasta este o senzatie a lipsei care vă chinuie! Degeaba aveţi casă, bani, familie,
totul, dacă nu-L primiţii pe Sfântul Meu Fiu în inima voastră. Sfântul Meu Fiu înlocuieşte pe oricine, dar El
nu poate fi înlocuit de nimeni şi de nimic din lume. Din viaţa voastră fără Isus izvorăşte senzaţia voastră de
lipsă şi singurătatea voastră dureroasă. Gândiţi-vă la cuvintele Sfântului Augustin: ’ne-ai creat pentru Tine
Doamne şi neliniştită este inima noastră până când nu se va odihni în Tine!’ Este de o importanţă vitală ca
acum să-L invitaţi în viaţa voastră pe Sfântul Meu Fiu, să trăiţi în prezenţa Sa. El este capabil să umple
singurătatea voastră.
Ca încheiere vă întreb: vreţi să vă vindecaţi de viaţa voastră fățarnică, de doliul lumesc şi de frica
de moarte? Dacă recunoaşteţi cu sinceritate că sunteţi oameni păcătoşi care au nevoie de Îndurarea lui
Dumnezeu, dacă vă împăcaţi cu toată lumea și dacă renunţaţi la idolii voştri, veţi păşi pe calea convertirii şi
vă vindecaţi de viaţa voastră fățarnică. Când moare o persoană dragă vouă, oricât de dureros ar fi, să
conştientizaţi că: există viaţă veşnică, există înviere, există revedere! Cel mai mult puteți să ajutaţi rudele
decedate oferind Liturghii pentru ei. După acestea să încercaţi să-i iubiţi pe cei de lângă voi. Dacă aveţi grijă
ca Fiul Meu să se simtă bine în inima voastră şi vă rugaţi pentru harul morţii bune, veţi trăi fără frică de
moarte!
Acum Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine, cu harul vindecării depline!!!”
RETROSPECTIVA LUNII IANUARIE 2015
„Dragii mei trandafiraşi albi! Eu aş dori să fiţi fericiţi deja pe Pământ, iar când va veni momentul şi în
Rai! Ce să faceţi pentru aceasta? Să aveţi în fiecare zi în inimile voastre: pocăinţă, recunoştinţă, cerere,
perseverenţă şi acceptarea sacrificiului. Vă rog să nu priviţi în urmă, ca soţia lui Lot, ci întotdeauna înainte şi
în sus. Aşa să trăiţi cât mai bine posibil clipa prezentă. Dacă îmi cereţi ajutorul în rugăciunile voastre,
ispăşesc şi îngenunchez împreună cu voi, pentru ca întreaga omenire să se salveze de la osândă. În fiecare zi
să aşezaţi trecutul, prezentul şi viitorul vostru în Sfântul Sânge al Fiului Meu şi în Lacrimile Mele. Astfel
veţi primi harul pocăinţei şi al iertării păcatelor. Să trăiţi iubirea, să deveniţi iubire în această lume plină de
ură. Să conştientizaţi în fiecare zi prezenţa Îngerului vostru Păzitor. Să-i cereţi ajutorul, să-i daţi un nume şi
să-l trimiteţi acolo unde simţiţi pericolul în jurul vostru. Să folosiţi cu credinţă şi inimă curată apa
tămăduitoare, care serveşte la binele vostru trupesc, sufletesc şi spiritual. Să nu uitaţi nici măcar o zi: Tatăl
Ceresc v-a creat pentru ca să puneţi accentul pe sufletul vostru şi pe salvarea sufletelor. Cu venirea Mea am
să înlătur întunericul din inimile voastre şi voi ajuta lumina spre deplinătate. Nu uitaţi, mă bucur pentru voi
şi vă iubesc.
Acum Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul Iubirii!”
Ce s-a întâmplat pe Muntele Sfintei Treimi pe 1 ianuarie? Pe lângă urările de bine, am luat decizii bune,
pentru ca să fim cu adevărat fericiţi în anul nou. Am hotărât dinnou, că vom evita şi cel mai mic păcat, că
vrem să facem doar binele, pentru ca astfel să avem în permanenţă în inimile noastre şi în comunitatea
spirituală: bucurie, fericire şi pace. Am decis că vrem să devenim o familie sfântă, o comunitate sfântă,
persoane pline de iubire. Am decis că vrem să ne iubim chiar şi duşmanii, că vrem să rămânem de partea
vieţii, acceptând sacrificii pentru novene. Am decis că în anul recunoştinţei vrem să fim recunoscători şi
pentru cel mai mic lucru bun. Cele 365 de zile, care ne stau la dispoziţie, vrem să le folosim cât mai bine
posibil pentru ca acest an să fie anul mântuirii pentru noi. Am decis că noi care am început anul cu Isus,
vrem să-l continuăm şi să-l încheiem cu Isus. Ne bucurăm că nu am adus cu noi în anul nou păcatele
vechiului an, iar conştiinţa noastră este liniştită şi curată. Am decis din nou că în anul 2015 nu vrem să fim
mai deştepţi, mai bogaţi, ci în primul rând vrem să fim mai buni.
Ce s-a întâmplat în prima sâmbătă, când am sărbătorit aniversarea izvorului tămăduitor? Ne-am
amintit ziua de 1 ianuarie 2012, când Cei din Ceruri au binecuvântat apa de izvor, şi de atunci a devenit
asemănătoare cu apa de la Lourdes. Am citit acasă povestea apei tămăduitoare! După ispăşire am coborât la
izvorul tămăduitor; am dat recunoştinţă prin cântece şi rugăciune pentru apa minunată şi am cerut împreună
vindecări şi eliberări şi pe viitor. Am ispăşit şi pentru aceia, care din cauza necredinţei, invidiei, indiferenţei,
nesimţirii, deşteptăciunii false, din cauza unei spiritualităţi închise, încă nu acceptă Muntele Sfânt, pe cei
responsabili şi comunitatea de ispăşire. Ne-am întărit în faptul că locul de pelerinaj de pe Muntele Sfintei
Treimi este de la Dumnezeu, pentru că ne-au convins prin semne, minuni, convertiri, naşteri din nou,
învierea mortului. Ne-am gândit că pentru beatificarea papei Ioan-Paul al II-lea a fost nevoie de o minune,
care s-a şi întâmplat. Pe Muntele Sfintei Treimi, prin apa tămăduitoare până acum au avut loc un şir de
minuni prin care Sfânta Treime și-a pus pecetea pe Muntele Sfânt şi pe comunitatea de ispăşire. Astfel am
sărbătorit izvorul tămăduitor şi astfel am reînnoit harurile pe care le-am primit de la Sfânta Treime.
Pe cine a lăudat Tatăl Ceresc şi pe cine nu? Nu i-a lăudat pe acei oameni, care au început şi au încheiat
rău anul trecut. Cain, soţia lui Lot, Baltazar, Golia, Irod şi urmaşii lor au întors spatele lui Dumnezeu şi au
spus nu planului lui Dumnezeu. Cel mai greu lucru este să ne osândim; pentru asta trebuie să spunem nu lui
Dumnezeu de-alungul întregii noastre vieţi şi chiar şi în momentul morţii noastre. Să ne păzească Dumnezeu
de aceasta. Nu sunt demni de laudă nici acei creştini, care au primit prima împărtăşanie, poate s-au cununat
în biserică, totuşi s-au îndepărtat de Dumnezeu. Iuda a fost apostol, unul din cei 12. Totuşi Isus a spus
despre el: ’ar fi fost mai bine dacă nu s-ar fi născut acest om, este fiul osândei.’ Din primul a devenit
ultimul, iar tâlharul din dreapta din ultimul a devenit primul! De aceea să fim atenţi, cel care stă în picioare
să nu cadă. Tatăl Ceresc îi laudă pe toţi aceia care au încheiat cu bine anul şi viaţa, chiar dacă până în
momentul convertirii au păcătuit. Cine au fost aceştia? Regele David, fiul risipitor, femeia păcătoasă,
Zacheu, Saul, Sfântul Augustin, Sfânta Margareta de Cortona şi urmaşii lor. Tată Ceresc, ajută-ne, să
începem cu Tine, să continuăm şi să încheiem anul şi viaţa noastră cu Tine!
Temă de casă pentru luna februarie:

“SĂ AVEM CA RUGĂCIUNE: DOAMNE, DACĂ BOALA MEA VINE DE LA CEL RĂU,
TE ROG SĂ O IEI DE LA MINE; DACĂ ESTE CU PERMISIUNEA TA, FII BINECUVÂNTAT PENTRU EA!!!”
Privire în viitor pentru luna martie 2015

 În martie programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1; 5 – 6 – 7 de la ora 13.
 În postul mare, din 1 până în data de 9, apoi luni – miercuri – vineri să postim renunţând la carne.
 În postul mare măcar vineri să ne rugăm calea crucii, dacă se poate împreună cu familia sau comunitatea
spirituală. Să ne spovedim! Vă dorim un post mare plin de haruri!
 e mai rugăm la intenţia ca încă în vieţile noastre să se realizeze unitatea dintre creştini, şi să sărbărim cu
toţii împeună Paştile, sărbătoarea Învierii Domnului nostru!
 N. B. Vă anunţăm anticipat, în aprilie programele de ispăşire vor fi în data de 9 – 10 – 11 – 12, din cauza
Paştilor.
2015 - ANUL RECUNOŞTINŢEI – IANUARIE
Din viaţa sfinţilor să citim despre viaţa Sfintei Tereza cea Mică, care și-a trăit bine clipele prezente.
Mottoul lunii: „Îi este de ajuns zilei necazul ei.” (Mt. 6, 34)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim la intenţia ca prin Spiritul Sfânt să se realizeze unitatea în iubire
şi credinţă între religii.
Sarcina noastră concretă va fi: ”Dumnezeul meu! În clipa prezentă care virtute trebuie să o exersez?”
N.B. Vă urăm un An nou plin de Speranţă tuturor!
Învăţătura Sfintei Fecioare pentru luna ianuarie 2015
„Dragii mei copii ispăşitori! În prima lună a noului an aş dori să vă învăţ cum să trăiţi bine clipa
prezentă.
 Prima lecţie pe care trebuie să o învăţaţi: să nu trăiţi doar în trecut, pentru că acesta vă
împovărează. Vă pot lega de trecut păcatele pe care le-aţi comis cândva, v-aţi căit pentru ele, poate le-aţi
spovedit, doar nu aţi crezut cu adevărat că Dumnezeu v-a iertat. Puteţi să vă înrădăcinaţi în trecut și din
cauză că nu acceptați pierderea celor dragi vouă care s-au mutat în cimitir. Pot să vă lege de trecut rănile
sufleteşti pe care le-aţi primit prin insulte. Pot să vă lege de trecut omisiunile pe care le-aţi comis poate cu
părinţii sau bunicii voştri bătrâni şi bolnavi, pe care i-aţi internat într-un azil de bătrâni, sau cu persoane
pe care aţi acceptat să le îngrijiţi în schimbul averii lor, dar când au apărut dificultăţi i-aţi dat la o parte.
Păcatele omisiunii pot să vă împovăreze şi în cazul în care nu aţi oferit novene sau gregoriene pentru cei
dragi ai voştri decedaţi. Pot să vă lege de trecut problemele voastre nerezolvate, banii împrumutaţi de la
bancă pe care nu aţi putut să-i refuzaţi din cauza lipsei voastre de măsură. Sunt persoane care deplâng
sistemul ateist, la care acum văd doar latura bună. Sfântul Meu Fiu vă atenţionează: ’Nimeni care pune
mâna pe plug şi priveşte înapoi nu este vrednic de Împărăţia lui Dumnezeu.’ Éu acum vă rog, dacă vreţi
să trăiţi bine clipa prezentă, să vă rezolvaţi trecutul: prin pocăinţă, prin împăcarea cu Voinţa lui
Dumnezeu, prin reconciliere, prin rezolvarea problemelor voastre, prin repararea omisiunilor, prin
oferirea Sfintelor Liturghii…
 A doua lecţie, pe care trebuie să o puneţi în practică: nu trăiţi doar în viitor, pentru că acesta poate
să provoace teamă şi anxietate în voi. Omul visător nu merge pe o cale bună. Puteţi să vă întrebaţi: ce
va fi dacă vă căsătoriţi, dacă veţi avea copii, nepoţi? Observaţi că în prezent vă pripiţi, alergaţi, vă grăbiţi,
acceptaţi prea multe sarcini, sunteţi nerădători, pentru că nu vă concentraţi asupra prezentului, ci asupra
unei sarcini din viitor. Mulţi trăiesc atât de intens în viitor, încât uită cel mai important lucru, să trăiască
clipa prezentă, care nu se mai întoarce niciodată. Dacă pentru tine cele mai importante persoane sunt cele
cu care te-ai întâlnit sau cu care vei sta de vorbă, nu trăieşti bine prezentul. Să fie întotdeauna cea mai
importantă persoană pentru tine cea care este lângă tine, cu care stai de vorbă în prezent. Sfânta Tereza
cea Mică a spus odată că harul pentru sarcina şi povara zilei de mâine îl veţi primi mâine de la Bunul
Dumnezeu. Dacă problemele zilei de mâine le luaţi asupra voastră astăzi, acestea vă împovărează, pentru
că trebuie să le purtaţi fără a fi primit harul necesar. Eu vă rog să eliminaţi în mod conştient din vieţile
voastre visarea, iluziile, pentru că astfel veţi trăi bine prezentul.
 A treia lecţie, pe care o cer de la voi – în interesul creşterii voastre spirituale – să învăţaţi să trăiţi
cât mai bine clipa prezentă. Gândiţi-vă la profetul Ilie, care a spus: ’Viu este Domnul! Chiar astăzi pot
să apar înaintea lui!’ Gândiţi-vă la Fiul meu cel Sfânt, Care i-a spus lui Zacheu: ’astăzi a intrat
mântuirea în casa aceasta!’ Tot Fiul meu a spus: ’îi este de ajuns zilei necazul ei!’ În rugăciunea Tatăl
nostru cereţi: ’pâinea noastră cea de toate zilele dăne-o nouă astăzi!’ Sfântul meu Fiu răstignit pe cruce
i-a spus tâlharului din dreapta: ’astăzi vei fi cu Mine în Rai!’ Sfânta Tereza cea Mică a spus: ’fiecare
clipă este o comoară! Întotdeauna să avem grijă de clipa prezentă. Dacă ne gândim întotdeauna la
trecut şi la viitor, ne pierdem curajul şi putem cădea în deznădejde!’ Fiecare preot ar trebui să celebreze
Sfânta Liturghie de parcă ar fi ultima penru el. Omul credincios trebuie să înţeleagă: ’Dumnezeu nu este
înantea voastră sau în urma voastră pe parcursul existenţei în timp, ci întotdeauna este alături de voi. De
aceea aşezaţi în mâinile Domnului trecutul şi viitorul vostru, pentru ca voi să puteţi trăi în prezent!’
Viaţa şi exemplul marilor sfinţi şi înţelepţi vă reaminteşte faptul că timpul îl foloseşte cel mai bine
acela, care trăieşte în prezent, nu poartă asupra sa povara trecutului şi nu fuge după iluziile viitorului.
Trebuie să utilizaţi prezentul, pentru că este întotdeauna la îndemână. Să învăţaţi împreună cu Mine ca în
fiecare clipă să spuneţi –Da= Voinţei lui Dumenezeu. Gândiţi-vă la tren, dacă urcaţi în el, nu trebuie să
mergeţi nici mai în faţă şi nici mai în spate, ca să ajungeţi mai repede la destinație. Sfânta Francisca a
spus: ’nu cerceta trecutul şi viitorul! Să trăieşti întotdeauna în prezent, ca să poţi vedea virtuţile pe care
trebuie să le exersezi şi posibilităţile de care trebuie să te foloseşti în prezent. În prezent să priveşti la
Cristos să vezi ce doreşte de la tine. Acum, azi să-ți faci datoria şi restul să încredinţezi Domnului! În
fiecare zi, în fiecare situaţie să pui întrebarea: Dumnezeul meu, în clipa prezentă care virtute trebuie să
o exersez?’
Drept încheiere vă spun cât de frumos trăiţi clipa prezentă, atunci când se coboară bariera în faţa
voastră. În acele momete vă puneţi întrebarea: acum care virtute trebuie să o exersăm? Răbdarea –
răspundeţi voi – şi nu vă mai revoltaţi că trebuie să aşteptaţi!
Acum Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul de a trăi bine clipa prezentă!”
RETROSPECTIVA LUNII DECEMBRIE 2014

„Dragii mei trandafiraşi albi! Vă salut cu mare iubire împreună cu Pruncul Isus din braţele Mele. Vă suntem
recunoscători pentru statornicia voastră şi pentru spiritul vostru misionar. Vă rugăm să nu obosiţi să ispăşiţi şi să nu
întrerupeţi novenele. Trebuie să ştiţi că mai devreme sau mai târziu prin novene veţi primi toate harurile de care aveţi
nevoie. Privind în urmă la novenele încheiate, majoritatea aţi trecut cu bine examenele. Vă rugăm ca şi de acum încolo
să simţiţi responsabilitate materială faţă de Muntele Sfintei Treimi. Răsplata voastră va fi de o sută de ori atât şi în
plus viaţa veşnică. Acum priviţi la coroniţa de Advent! Prin aceasta vă transmitem să luminaţi în lumea întunecată, să
speraţi între cei lipsiţi de speranţă, să întoarceţi spatele răului şi să vă străduiţi să faceţi doar binele. Priviţi la cei care
sunt în lipsuri, în special la copii. Să-L observaţi şi în ei pe Pruncul Isus care aşteaptă iubirea şi grija voastră. Priviţi la
Crăciun. Va fi durabil pentru voi, dacă veţi pune accentul în primul rând pe suflet şi nu pe trupul vostru. În viitor
pregătiţi-vă pentru surpriza care va veni din Cer. Prezenţa noastră extraordinară, iubirea şi atingerea noastră vor lăsa
urme profunde în voi.
Acum vă binecuvântăm împreună cu Pruncul Isus, cu iubirea noastră.”
Mărturia lui Laczovics Szatmári Mária: „Am crescut la Miskolc, părinţii mei au fost divorţaţi. Străbunica mea m-a
învăţat să mă rog. Momentan trăiesc la Debrecen, ajut la vindecarea trupească şi sufletească a oamenilor. Sunt
căsătorită de 31 de ani, avem 2 băieţi. Prin exemplul vieţii mele şi cu cuvintele mele înecrc să-mi ajut familia către
Împărăţia Raiului. Am fost în foarte multe locuri de pelerinaj împreună cu mulţi fraţi sufleteşti. Drept faptă bună am
ajutat şi săracii să ajungă în locuri sfinte. Locurile de pelerinaj sunt punctul de întâlnire dintre Cer şi Pământ, unde
putem să ne încărcăm cu credinţă – speranţă – iubire. Cu o spiritualitate de misionar i-am ajutat pe părintele Csilik
Janos şi pe Vad Ilona când au depus mărturie la Debrecen despre Muntele Sfânt. De 3 ani vin cu regularitate pe
Muntele Sfintei Treimi de lângă Nuşfalău, în zilele de prima sâmbătă şi prima duminică. Am ajutat foarte mulţi
oameni să cunoască Muntele Sfânt. Eu retrăiesc aici Muntele Tabor spunând: ’Doamne ne este bine aici!’ Este plăcut
să simţim prezenţa şi iubirea Celor din Ceruri în timpul programelor de ispăşire. În timpul programelor, sufletul meu
se umple de: bucurie, recunoştinţă, pace, speranţă, lumina Spiritului Sfânt, adică de foarte multe haruri. Cânt cu
bucurie împreună cu fraţii români cântecele în limba română. Am făcut un legământ cu mine însămi: cât timp voi fi
sănătoasă voi veni în fiecare lună, atât vara cât şi iarna şi voi aduce şi pe alţii cu mine. Aş dori să vă împărtăşesc două
experienţe sufleteşti. Pe data de 1 ianuarie 2012, împreună cu 50 de fraţi pelerini am venit în pelerinaj pe Muntele
Sfintei Treimi, la binecuvântarea Izvorului Tămăduitor. După două ore de somn am pornit în pelerinaj şi ne-am rugat
pe tot drumul. Pe Muntele Sfânt am făcut Calea Crucii. Sfânta liturghie a adus satisfacţii sufleteşti pentru toţi. În ora
îndurării, cântând şi rugându-ne, am binecuvântat Izvorul sfânt. Am cerut vindecare trupească şi sufletească pentru
toţi. Din senin am fost martorii unei minuni. Soarele s-a transformat într-o Ostie uriaşă din care s-au desprins multe
ostii mici care veneau spre noi. Puteam privi cu ochiul liber soarele care pulsa ca o inimă umană. După aceea a vibrat
şi a plutit. Ne gândeam cu recunoştinţă că suntem martorii unui fenomen supranatural. Acesta a fost răspunsul Celor
din Cer la prezenţa noastră jertfelnică. După ispăşire, am dus cu bucurie din apa tămăduitoare acasă celor dragi ai
noştri. Au rămas întipărite trei mesaje în sufletul meu în urma acestei zile: iubirea trebuie să o primim şi să o dăm mai
departe, nu trebuie să întrerupem novenele şi trebuie să binecuvântăm casele şi familiile noastre cu apa tămăduitare. În
februarie 2012 s-au înscris 54 de persoane în pelerinaj spre Nuşfalău. Din aceştia doar 27 am pornit la drum pentru că
mulţi s-au speriat de zăpada mare anunțată de meteorologi. Celor care au avut îndoieli le-am spus, dacă Sfânta
Fecioară ne cheamă atunci ne va ajuta. În pelerinajul nostru s-au revărsat haruri extraordinare. După ce am trecut
graniţa s-a oprit ninsoarea, drumurile erau curăţate, iar pe munte la amiază a ieşit soarele. Cel Rău ne-a speriat, dar noi
l-am învins. Pe Muntele Sfintei Treimi, acasă la noi, simţim cum Sfânta Fecioară ne îmbrăţişează. Aşteptăm cu emoţie
întâlnirea personală cu Sfânta Fecioară.”
Mărturia părintelui piarist Bocsa József : „Îmi amintesc cu bucurie de sora Natalia, pe care am cunoscut-o personal
şi al cărei conducător spiritual am fost într-o perioadă. În urma mesalor primite de ea de la Sfânta Fecioară, m-am
gândit mult la vocaţia noastră de ispăşire. Când am fost personal în pelerinaj împreună cu un grup la Nuşfalău, m-a
atins profund unitatea, iubirea dintre români şi maghiari şi faptul că se roagă şi cântă împreună, ispăşesc împreună. Pe
27 octombrie 2007, a fost prima reconciliere în interiorul naţiunii la Vac în biserica piaristă. Ne-am rugat împreună
pentru vindecarea rănilor sufleteşti provocate reciproc. Ne-am cerut iertare şi ne-am iertat reciproc, ne-am spălat
picioarele reciproc, şi astfel am păşit pe calea unităţii şi a iubirii. Mulţi episcopi şi-au dat binecuvântarea asupra
acestui eveniment istoric şi unic. De atunci ne întâlnim în fiecare an şi creştem împreună în unitate, iubire. Pe 1
ianuarie 2007 a fost prima reconciliere dintre români şi maghiari pe Muntele Sfintei Treimi. Ne-am cerut iertare
pentru rănile provocate în trecut şi ne-am iertat reciproc din toată inima şi astfel am dobândit haruri extraordinare. Ne
amintim în fiecare an şi de acest eveniment.”
Temă de casă pentru luna ianuarie:

“DOAMNE AJUTĂ-MĂ, SĂ EXERSEZ ACEA VIRTUTE PE CARE ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ, ÎN CIRCUMSTANŢELE
DATE, O AŞTEPŢI DE LA MINE!!!”
Privire în viitor pentru luna februarie 2015

 În februarie, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1 – 5 – 6 – 7 de la ora 13.
 Toată luna vom ispăşi pentru vindecarea bolnavilor.
 Toţi cei care au împlinit 60 de ani, cei care se spovedesc şi se împărtăşesc, pot să primească sacramentul
bolnavilor. Pot să primească sacramentul şi cei mai tineri dacă sunt bolnavi.
 În fiecare zi vom binecuvânta lumânări şi vom da binecuvântarea Sâfntului Blaziu ispăşitorilor prezenţi.
 N. B. Vă anunţăm anticipat, în aprilie programele de ispăşire vor fi în data de 9 – 10 – 11 – 12, din cauza
Paştilor.
2014 (2015) - ANUL RECUNOŞTINŢEI – DECEMBRIE
Din viaţa sfinţilor să citim despre viaţa Sfinţilor diaconi martiri Ştefan şi Laurenţiu!
Mottoul lunii: „Dacă m-au persecutat pe mine, vă vor persecuta şi pe voi!” (I. 15, 20)
Intenţia comună de rugăciune: în fiecare zi să ne rugăm pentru creştinii persecutaţi, ca să suporte cu curaj
încercările grele din prezent!
Sarcina noastră concretă va fi: să învăţăm să-i iubim și pe duşmanii noştri!
N.B. Vă dorim un Crăciun plin de iubire şi un An Nou plin de speranţă!!!
Învăţătura Domnului Isus Cristos pentru luna decembrie 2014
„Dragi ispăşitori! În noul an bisericesc, în luna în care vă amintiţi de naşterea mea, după cum în
lume sunt probleme mari, vreau să vă vorbesc despre persecuţia creştinilor şi despre martiriu. Acest mesaj să
servească la încurajarea şi îndrumarea voastră!
În trecut şi în prezent, am fost şi suntem persecutaţi de către fanatici: Eu, apostolii Mei, cei care Mă
urmează, pentru că nu M-au cunoscut şi nu Mă cunosc, nu M-au iubit şi nu Mă iubesc pe Mine şi pe cei
fideli Mie. Dacă în timpul persecuţiilor vă gândiţi la imoralul și avidul de putere Irod; la împăraţii care au
persecutat creştinii; la ideologiile fără Dumnezeu şi la naţiunile din prezent, posedate de cel Rău, atunci veţi
înțelege că pe parcursul istoriei nu a existat nici un secol în care cei care Mă urmează să nu fi fost
persecutaţi. În urmă cu 2000 de ani, Eu le-am spus apostolilor şi creștinilor prigoniți: ’fericiţi cei prigoniţi
pentru Dreptate, pentru Mine, că a lor este Împărăţia Cerurilor!’ Dacă în timpul încercărilor veți privi
doar la suferinţele voastre, la lipsa de adăpost, la sărăcie, la vulnerabilitatea voastră şi la răutatea umană,
atunci puteţi să vă întristaţi foarte tare şi să doriţi chiar încheierea vieţii voastre. Dacă în timpul dificultăţilor
de neînţeles şi neacceptat vă gândiţi la urmările acestora – la Împărăţia Cerului – care vă aşteaptă pe toţi,
atunci vă veţi raporta altfel la prigoanele pe care le experimentaţi în lume. În mijlocul prigoanei, atât Eu cât
şi cei care Mă urmează, am experimentat două lucruri în acelaşi timp: durerea trupească şi fericirea
sufletească. Să nu uitaţi niciodată, fericirea voastră sufletească are un singur duşman: PĂCATUL!!! Dacă
acceptaţi şi oferiţi pentru prigonitorii voştri nefericiţi şi posedaţi, suferinţele trupeşti şi sufleteşti, starea în
care vă aflaţi, atunci puteţi să-i salvaţi de la ce-i mai rău, de la osândă, iar voi veţi trăi în pace sufletească pe
Pământ şi în Rai.
Eu le-am spus celor care M-au urmat şi astăzi repet din nou: ’dacă pe Mine m-au prigonit deja din
copilărie şi apoi ca şi adult pentru convingerea mea, şi m-au răstignit, atunci vă vor prigoni şi pe voi’. Cel
mai dureros este să experimentaţi această invidie, ură, răzbunare, lipsă de iubire în familia voastră şi în
comunitatea spirituală.
În timpul prigonirii voastre gândiţi-vă la Sfântul Ştefan, diacon martir, pe care l-a durut ura
aproapelui, l-a durut când i-au lovit trupul cu pietre, dar totodată a văzut și cum se deschide Cerul şi M-a
zărit în gloria Cerului. În situaţiile de neînţeles din viaţa voastră, gândiţi-vă la Sfântul Laurenţiu martirul,
care a fost ars de viu pe grătarul de fier încins! În mijlocul durerilor trupeşti – pe care Eu le-am preluat după
primele clipe de suferinţă – a avut tăria de a glumi cu călăii săi, spunând: ’iată, pe o parte sunt fript;
întoarceţi-mă pe cealaltă!’ Ruşinaţi, duşmanii Sfântului Laurenţiu şi-au spus: ’acest om ne-a învins’! În
timpul dificultăţilor gândiţi-vă la cele spuse de Sfântul apostol Paul: ’sunt plin de mângâiere, îmi saltă
inima de bucurie în toate necazurile noastre’! După părerea voastră, cum ar fi suportat ’sfinţii martiri’
durerile mari, dacă nu ar fi simțit prezenţa Mea extraordinară şi ajutorul Meu special?
Éu vă spun: ’nu vă temeţi de cei care ucid trupul, vă iau casele şi vă lasă fără nimic; important
este să nu ucidă sufletul vostru prin ura pe care o provoacă! Aceştia nu vă pot lua Raiul şi fericirea
veșnică.
Să nu vă miraţi dacă fiii lumii spun: ’noi nu tolerăm nici o insultă! Răzbunăm nedreptatea’! Pot fi
fericiţi doar cei care evită boala, prigoana şi orice neplăcere?! Omul trupesc niciodată nu va înţelege
gândirea supranaturală a adevăraţilor creştini. Să conştientizaţi din nou că niciunul dintre voi nu primeşte
cruce mai mare decât cea pe care o poate duce. Dacă crucea voastră este mare, atunci este mult mai mare
harul şi mângâierea mea. Să credeţi că în fiecare situaţie a vieţii voastre, în special pe calea crucii voastre,
sunt lângă voi şi în voi ca Simon Cireneul.
Dragi ispăşitori! Voi, cei care momentan nu experimentaţi prigoana creştinilor, fiţi recunoscători
Tatălui Ceresc. Totodată vă cer ca în fiecare zi să spuneţi rugăciuni de eliberare, să postiţi şi să oferiţi Sfinte
Liturghii pentru prigonitori. Compasiunea și iubirea voastră, atitudinile voastre pe forumurile competente
înseamnă mult pentru creştinii prigoniţi.
Gândiţi-vă că în situaţia voastră actuală trebuie să învăţați să trăiţi permanent în curăţie, fidelitate, în
iubire, pace şi să învăţaţi să renunţaţi la voinţa voastră umană pentru Voinţa lui Dumnezeu, aceasta în ochii
Noştri este ’martiriu alb’! Şi pentru aceasta, după moartea voastră meritaţi Raiul fără a trece prin Purgator.
Nu este un adevărat discipol al Meu cel care pentru Rai se teme să trăiască, să sufere şi să moară, dacă
primeşte acest har special prin împrejurările pe care Noi le permitem. Acum, indiferent că sunteţi prigoniţi
sau nu de către duşmanii voştri, să aveţi mai mare grijă de mântuirea voastră, de convingerea voastră şi de
viaţa voastră veşnică, decât de lumina ochilor voştri, decât de averea voastră trecătoare sau de viaţa voastră!
Ca încheiere vă spun: ’cel care îşi pierde averea, pierde mult! Cel care îşi pierde viaţa, pierde şi
mai mult! Dar cel care îşi pierde credinţa, convingerea şi mântuirea, acela pierde TOTUL!’
Acum, în luna naşterii Mele, vă binecuvântăm împreună cu Mama Mea cu harul martiriului
alb şi roşu curajos!”
RETROSPECTIVA LUNII NOIEMBRIE 2014

„Dragii mei trandafiraşi albi! Nu uitaţi niciodată, că mă bucur pentru voi şi vă iubesc, ca Mama voastră! Învăţaţi să
spuneţi şi voi aceste lucruri în fiecare zi celor dragi şi astfel va creşte în voi şi între voi iubirea reciprocă. Trebuie să
ştiţi că vin la voi în fiecare lună pregătită, cu permisiunea Sfintei Treimi. Vă transmit cu mare bucurie toate acele
haruri pe care mi le cereţi şi de care aveţi nevoie. Datoria voastră este să cereţi harurile, iar Sfinta Treime la mometul
cel mai potrivit vi le dă. Vă rog cu o iubire maternă să eradicaţi din voi toate păcatele, mai ales invidia şi gelozia, din
cauza cărora cel Rău vrea să dezbine comunitatea de ispăşire. Nu doar la aniversarea reconcilierii voastre, ci de fiecare
dată când vă întâlniţi, să luaţi în serios clădirea unităţii, căci prin ea vă conduc la iubirea reciprocă. Nu doar în primele
zile din noiembrie, ci oricând puteţi să mergeţi în cimitir. Acolo să conştientizaţi că există Raiul, voi vreţi să ajungeţi
acolo şi vreţi să-i ajutaţi şi pe alţii să ajungă acolo. Există Iadul, pe care vreţi să-l evitaţi prin evitarea păcatelor şi a
ocaziilor care duc spre păcate. Există Purgatorul, unde se află cunoscuţi ai voştri şi strămoşii voştri necunoscuţi, care
aşteaptă în fiecare moment ajutorul vostru. Este bine dacă vă decideţi că în această lună şi după aceea veţi oferi totul
pentru sufletele din Purgator: rugăciunea de dimineaţa şi seara, rozarul Îndurării Divine, Sfânta Liturghie – Sfânta
Împărtăşanie zilnică, îndatoririle voastre efectuate cu conştiinciozitate, iubirea, suferinţele voastre, viaţa virtuoasă,
întreaga voastră viaţă. Este foarte important să vă reconciliaţi cu morţii voştri. Cereţi-vă iertare de la cei pe care i-aţi
jignit și iertaţi-i pe toţi aceia care v-au jignit. Astfel se restabileşte între voi unitatea şi iubirea prin care îi ajutaţi în
mod eficient către ţelul final. Învăţaţi ca despre persoanele din Purgator să spuneţi doar lucruri bune. Vă rog ca în
numele Sfintei Treimi şi a tuturor Celor din Ceruri să tăiaţi toate legăturile incorecte cu defuncţii voştri. Astfel
deveniţi şi voi liberi şi îi lăsaţi şi pe ei să se îndrepte către ţelul final. După cum cei dragi ai voştri decedaţi simt o
responsabilitate aparte faţă de voi, cereţi în fiecare zi în rugăciunea ’de oferire şi cerere a binecuvântării’ ajutorul lor.
Printre multitudinea harurilor, cereţi de la cei dragi ai voştri decedaţi în mod special două haruri: ca să puteţi trăi bine
Purgatorul de pe Pământ şi să ajungeţi în Rai fără a trece prin Purgator. Să mai conştientizaţi că există Judecata, pe
care prin pocăinţa voastră o puteţi anihila. Există Învierea! Nu doar Sfântul Meu Fiu şi prin El şi Eu am înviat, ci la
sfârşitul lumii va învia toată lumea: cei răi pentru osânda veşnică, iar cei buni pentru viaţa veşnică. Dumnezeu, prin
dreptatea Sa, vrea să răsplătească atât sufletul vostru cât şi trupul vostru. De aceea este important să trataţi trupul
vostru ca pe templul Spiritului Sfânt şi nu ca pe un bârlog de păcate. Există viaţa veşnică şi fericirea veşnică pentru
care merită să aduceţi orice sacrificii. Pe parcursul vieţii voastre să puneţi accentul pe sufletul vostru şi abia după
aceea pe trupul vostru, care va fi în Pământ doar o anumită perioadă. Să mai conştientizaţi că fiecare gând, vorbă,
faptă, omisiune de-a voastră are consecinţe veşnice. Gândiţi-vă în această lună, oare viaţa voastră în ce direcţie se
îndreaptă: spre Iad, spre Purgator sau spre Rai? Cei care se opun tuturor harurilor salvatoare pe parcursul vieţii şi în
ultima clipă a vieţii, aceia se îndreaptă către Iad. Cei care nu şi-au luat în serios viaţa, vocaţia, practicarea virtuţilor,
schimbarea serioasă, aceia se îndreaptă către Purgator. Cei care au luat în serios viaţa, vocaţia, repararea greşelilor, cei
care sunt gata în fiecare moment să o ia de la capăt, cei care au învăţat să trăiască în stare de har şi iubire aproape
permanent, viaţa acelora se îndreaptă către Rai. Drept încheiere vă mai spun vestea bună, că în această lună o
mulţime de suflete din Purgator vor ajunge în Rai şi aceştia vă vor fi veşnic recunoscători! Ei vă sunt foarte
recunoscători pentru jertfele pe care le-aţi oferit pentru ei!
Acum Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul de a ajunge în Rai fără a trece prin Purgator!”
A FOST MESAJUL MAMEI EVA:
„Dragi fraţi! Cu permisiunea extraordinară a Sfintei Treimi am primit posibilitatea să fiu între voi şi să vă vorbesc. Şi
acum vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut pentru Muntele Sfintei Treimi, pentru comunitatea de ispăşire şi pentru
sufletele din Purgator. În aceste zile am auzit din nou de la Sfânta Treime că în curând o va trimite pe Sfânta Fecioară
la voi, şi acesta va fi cel mai mare har din viaţa voastră. În acea zi de sărbătoare unică vor avea loc vindecări
extraordinare, eliberări, convertiri, naşteri din nou. De aceea vă rog să nu neglijaţi novenele nici vara – nici iarna.
Acum, cu împuternicirea Sfintei Treimi, vă rezum învăţătura despre iubire de care aţi avut parte. Trebuie să ştiţi că în
Rai există doar iubire fără suferinţă. Izvorul iubirii depline este Sfânta Treime. Sfinţii şi Îngerii primesc această iubire
şi o revarsă către Sfânta Treime, unii către alţii, către pământeni şi către sufletele din Purgator. Nu uitaţi: biletul de
intrare în Rai este iubirea. Cei care n-au învăţat-o pe Pământ vor fi nevoiţi să o înveţe în Purgator. Am înţeles în Rai
că nimic nu este mai important decât iubirea, nici în Cer şi nici pe Pământ. Cel care primeşte Iubirea – pe Dumenezeu
– şi o dă mai departe familiei şi celor dragi, acela a făcut totul pe Pământ. Trebuie să ştiţi că gândurile, vorbele,
faptele voastre sunt plăcute lui Dumnezeu, dacă în spatele acestora se află iubirea. Aceasta trebuie să o învăţaţi în
fiecare zi şi să o puneţi în practică!!! Să condamnaţi în voi toate păcatele, în mod special invidia, gelozia, care duc de
la voi unitatea şi iubirea, iar fără acestea mai devreme sau mai târziu se poate destrăma comunitatea voastră de
ispăşire. Prin trăirea iubirii coborâţi pe Pământ atmosfera Raiului, închideţi Iadul, îl legaţi pe cel Rău şi veţi grăbi
realizarea Noului Cer şi al Noului Pământ, venirea Sfintei Fecioare, revărsarea Spiritului Sfânt. Dacă învăţaţi să fiţi
primii în a iubi pe toată lumea, fără discriminare, chiar şi duşmanul, şi îl vedeţi şi îl apreciaţi pe Isus în aproapele,
sunteţi pe cea mai bună cale spre cel mai frumos ţel. Să conştientizaţi din nou mottoul vieţii voastre: voi aveţi voie
doar să iubiţi şi să fiţi buni.
Acum Sfânta Treime vă binecuvântează prin Sfânta Fecioară şi prin Mine cu harul Iubirii depline!!!”
Temă de casă pentru luna decembrie:

“SFINTE EMANUEL! TE RUGĂM AJUTĂ-NE, SĂ TRĂIM PERMANENT ÎN IUBIRE, PACE ŞI BUCURIE.
ASTFEL AM DORI SĂ TRĂIM MARTIRIUL ALB!!!”
Privire în viitor pentru luna ianuarie 2015

 În ianuarie programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1 – 2 – 3 – 4 de la ora 13.
 Ne vom ruga pentru unitatea creştinilor.
 În prima sâmbătă ne vom aminti de apa tămăduitoare şi într-o procesiune solemnă vom coborî la Izvorul
Sfânt!
2014 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE

SPIRITULUI SFÂNT – NOIEMBRIE
“Atunci, în zilele de pe urmă, voi revărsa din Spiritul Meu peste orice om. Şi vor profeţi fiii voştri şi fiicele voastre, tinerii
voştri vor avea viziuni, iar bătrânii voştri vor visa visuri!” (Fapte 2, 17)
Din viaţa sfinţilor să citim despre viaţa Sfintei Gertruda, care şi-a oferit întreaga viaţă pentru eliberarea
sufletelor din Purgator!
Mottoul lunii: „Sfânt şi cucernic gând a fost că s-a rugat pentru cei morţi, ca ei să fie sloboziţi de
păcat!” (2 Mac. 12, 46)
Intenţia comună de rugăciune: să oferim întreaga lună, toate ispăşirile, pentru eliberarea din Purgator a
rudelor noastre decedate, a strămoşilor noştri și în special a celor pentru care nu se roagă nimeni!
Sarcina noastră concretă va fi: să ne întrebăm oare în ce direcţie se îndreaptă viaţa noastră: spre Rai, spre
Iad sau spre Purgator? Cât timp mai trăim avem posibilitatea să schimbăm direcţia, dacă mergem într-una
rea!
N.B. Pe 25 noiembrie, la ora 13, Îl vom încorona pe Cristos, Regele nostru, cu o cunună de flori.
Să-i aducem Regelui nostru, ca simbol al iubirii noastre, o floare!!!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna noiembrie 2014
„Spirite Sfinte, Dumnezeule! În această lună am dori să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i
elibera din Purgator pe ce dragi a nouă şi pe strămoşii noştri. Permite-ne să-Ţi punem câteva întrebări în
legătură cu Purgatorul. Aşteptăm răspunsurile Tale cu inima şi sufletul deschise.
 Spirite Sfinte Doamne! Există Purgatorul?
„Dragi ispăşitori! Pe lângă Rai şi Iad, mai există şi locul purificator! Trebuie să ştiţi că aproape
toate neamurile de pe Pământ cred în existenţa Purgatorului. În Vechiul Testament, comandantul Iuda
Macabeul a adunat de la fiecare şi a trimis cam două mii de drahme la Ierusalim ca jertfă pentru soldaţii care
au murit în luptă. Era convins: ’Sfânt şi cucernic gând este să ne rugăm pentru cei morţi, ca ei să fie
sloboziţi de păcat! (II. Mac. 12, 46)’ În Noul Testament, Isus îi vorbeşte despre închisoare celui care trăieşte
în păcat: ’Adevăr îţi spun, nu vei ieşi de acolo până nu vei fi plătit şi ultimul bănuţ! (Mt. 5, 26)’ Conform
celor spuse de apostolul Paul, unii se vor mântui prin foc (I. Cor. 3, 15)! Primii creştini se rugau în fiecare
Sfântă Liturghie pentru morţii lor. Acest lucru îl faceţi şi voi chiar şi după 2000 de ani.
 Cine sunt cei care ajung în Purgator şi de ce îi numim ’suflete sărace’?
În Purgator sufletele suferă temporar pentru păcatele lesne iertătoare sau de moarte, pentru care în
urma dezlegării (pocăinţei) nu au oferit penitenţă suficientă în viaţa pământească. După moarte mulţi oameni
păţesc acelaşi lucru ca şi aurul scos din mină, care înainte de a fi folosit trebuie purificat. Trebuie să ştiţi că
sufletele din Purgator suferă împăcaţi în Voinţa lui Dumnezeu, în linişte, pace, plini de speranţă, aşteptând
să vadă Chipul lui Dumnezeu. Le numim ’suflete sărace’, pentru că nu se mai pot ajuta pe ei înşişi prin fapte
bune, doar prin acceptarea cu răbdare a suferinţei.
 În ce constă suferinţa sufletelor din Purgator şi cât timp durează?
Cea mai mare suferinţă şi tristeţe a ’sufletelor sărace’, constă în faptul că nu-L văd pe Dumnezeu,
după care râvnește toată fiinţa lor.
După scurta voastră viaţă pământească veţi suferi cu atât mai mult, cu cât veţi duce cu voi în cealaltă
lume mai multe păcate ne ispășite.
 Cu ce nu putem şi cu ce putem să ajutăm ’sufletele sărace’ din Purgator?
Nu le ajută doliul lumesc: haina neagră, plânset mult, aprinderea lumânărilor, tragerea clopotelor,
mulţimea coroanelor şi a florilor, piatra funerară scumpă şi participarea multora la înmormântare, dacă nu se
face ceva pentru mântuirea sufletului mortului. Le puteţi ajuta cel mai mult prin oferirea Sfintelor Liturghii,
prin novene (9 Sfinte Liturghii) sau gregoriene (30 de Sfinte Liturghii). După acestea le mai puteţi ajuta prin
oferirea adoraţiilor Euharistice, prin vizitarea Sfântului Sacrament, oferirea căii crucii, a rozarului, a
rugăciunilor, a postului, a faptelor bune, a suferinţelor trupești şi sufleteşti, prin oferirea întregii voastre
vieţi. Cereţi ajutorul Celor din Ceruri, a Sfântului Sânge al lui Isus, a Lacrimilor Sfinte ale Fecioarei Maria,
să-i ajute pe cei dragi vouă prin vizitele lor vindecătoare şi mântuitoare. Pe patul de moarte, Sfânta Monica
i-a spus fiului ei, Sfântul Augustin şi fratelui său: ’înmormântaţi trupul meu unde vreţi voi, dar vă rog ca la
Altarul Domnului să vă amintiţi de mine!’ Sfintei Gertruda Isus i-a spus odată: ’Dacă cineva se roagă
pentru un suflet suferind, consider că mă ajută pe Mine personal, de aceea îi şterg toate pedepsele, câştigă
o recompensă însutită în viaţa de apoi, iar în momentul morţii sale voi impune ca sufletele eliberate de el
să-l întâmpine şi să-l conducă în Cer în mijlocul uralelor de bucurie!’ Suarez marele teolog a spus: ’Nu
poate pieri acel suflet, care a salvat măcar un suflet din Purgator!’ Nu uitaţi că sufletele din Purgator vă pot
ajuta prin oferirea suferinţelor, a dorului şi a purificării lor, dacă le cereţi ajutorul.
 Ce să facem ca după moartea noastră să evităm Purgatorul?
Străduiţi-vă să trăiţi o viaţă sfântă, lipsită de păcate. Căutaţi şi înfăptuiţi Voia lui Dumnezeu. Să aveţi
întotdeauna iubire în inimile voastre. Cât timp mai trăiţi puteţi să oferiţi şi pentru voi înşivă: Sfinte Liturghii,
novene, hramuri, calea crucii, pelerinaje, întreaga voastră viaţă convertită, suferinţele voastre, împăcarea
voastră cu moartea. Dacă trăiţi bine Purgatorul de pe Pământ, nu veţi ajunge acolo. Să cereţi în timp util
sacramentul ungerii bolnavilor. Reconciliaţi-vă cu cei vii şi cu cei morţi. Încurajaţi măcar o persoană să ajute
sufletele din Purgator. Să acceptaţi de bunăvoie penitenţa pentru iertarea păcatelor voastre. Să fiţi răbdători
în boală. Să evitaţi chiar şi cele mai mici păcate şi ocaziile care duc spre păcat!
Ca încheiere vă recomand rugăciunea zilnică a Sfântului papă Pius al X-lea: ’Dumnezeule
Atotputernic! Începând de azi accept cu sufletul împăcat moartea împreună cu toate suferinţele sale, așa
cum dorești Tu. Mă decid ca în rugăciunea Tatăl Nostru să spun în fiecare zi conştient: facă-se Voia Ta
Cea Sfântă!’ Vă binecuvântez cu harul morţii bune!!!”
RETROSPECTIVA LUNII OCTOMBRIE 2014
„Dragii mei trandafiraşi albi! Vă mulţumesc că aţi venit şi M-aţi cinstit din nou cu prezenţa voastră. Vă mulţumesc
pentru novene, pentru donaţii, pentru suferinţele, rugăciunile, posturile, faptele voastre bune… pe care le-aţi oferit
pentru convertirea celor care merg pe calea osândei şi pentru strămoşii voştri din Purgator! Eu vă cer să continuaţi cu
novenele chiar cu preţul sacrificiilor. Mai devreme sau mai târziu veţi experimenta urmările extraordinare. În urma
ispăşirii pe care o faceţi individual sau în comunitate, vă purificaţi, vă vindecaţi, vă eliberaţi de toate legăturile
incorecte şi păcătoase şi rămânând pe calea strâmtă mergeţi spre Rai şi-i ajutaţi şi pe alţii în direcţia Cerului. Fiţi
precauţi pentru că cel Rău, prin mesaje false şi prin intermediul unor persoane despre care aveți o impresie bună, vrea
să-i despartă pe unii de comunitate. Vă cer să vă rugaţi pentru persoanele ierarhice ca să nu izbucnească un nou război
mondial. Rugaţi-vă pentru acele naţiuni pe care le-a posedat cel Rău şi din acest motiv creştinii sunt alungaţi din
propriile case şi omorâţi. Prin ispăşirea voastră îl orbesc pe cel Rău, iar pe voi vă acopăr cu mantia mea şi vă ocrotesc.
Să vă pregătiţi pentru venirea Mea cu sufletele curate şi pline de dor.
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul perseverenţei!”
Ce îi caracterizează pe ispăşitorii care au păşit pe calea sfinţeniei?
 În rugăciunea zilnică de oferire şi cerere a binecuvântării ei cer ajutorul tuturor din Ceruri, asupra tuturor
celor de pe Pământ şi din Purgator, pentru că vor să se mântuiască cu toţii şi să nu se osândească nimeni.
 Ispăşitorii care se străduiesc spre sfinţenie se roagă pentru legarea celui Rău, pentru pierderea puterii celor
care se ocupă cu practici diabolice, pentru revărsarea Spiritului Sfânt, pentru venirea lui Isus şi a Sfintei Fecioare şi
pentru înfăptuirea Cerului Nou şi a Pământlui Nou.
 Ei se roagă rozarul Îndurării Divine în fiecare zi şi îl trăiesc în reconciliere (iertare şi cererea iertării) cu
scopul ca iubirea şi unitatea să se restabilească şi să persiste în familia şi comunitatea lor spirituală.
 Ispăşitorii care râvnesc la mai mult spun rugăciunea de seară cu pocăinţă perfectă, înainte de a adormi îşi cer
iertare de la Dumnezeu şi în numele muribunzilor şi cer harul morţii bune de parcă ar fi ultima lor noapte pe Pământ.
 Ei iau în serios întâlnirile de rugăciune săptămânale şi lunare, novenele, pentru că ştiu, că astfel vor merge
înainte în viaţa spirituală cu mai mult elan.
 Ispăşitorii care se străduiesc spre sfinţenie, la întâlnirile de rugăciune săptămânale, se roagă rozarul Celor
Cinci Răni Sfinte ale lui Isus la itenţiile lor personale, după aceea citesc mesajul şi depun mărturie despre acesta,
despre cum l-au pus în practică. Întâlnirea de rugăciune o încheie cu rugăciunea ultimelor timpuri şi o agapă. Cu
fiecare ocazie ispăşitorii nu vor să devină mai deştepţi, ci mai buni, prin schimbarea într-o direcţie pozitivă.
 Prin spovada lunară ei nu vor doar să-şi uşureze conştiinţa, ci vor să se schimbe într-un mod serios. Ei cred
că în păcat nu există fericire, ci doar în spiritualitatea pură. Pe calea îngustă a ispăşirii ei se străduiesc să rămână cât
mai mult în stare de har, cu o spiritualitate fără păcat. Când îşi aleg un conducător spiritual, când păşesc pe calea
vocaţiei lor, când se decid în mod serios că păşească pe calea sfinţeniei, ispăşitorii fac o spovadă generală. Aceasta
aduce cu sine haruri extraordinare.
 Ispăşitorii se străduiesc cu un spirit misionar, să dea mai departe cât mai multor persoane valorile primite pe
Muntele Sfânt (mesaje, cărţi, cruci, etc.) şi să invite cât mai multe persoane la întâlnirile de rugăciune lunare, la
exerciţiile spirituale!
 Pe lângă rugăciune, post şi faptă bună, ei acceptă din Mâna lui Dumnezeu şi oferă suferinţele sufleteşti şi
trupeşti, iar dacă Dumnezeu îi invită la jertfa vieţii, accepta şi asta.
 Ei trăiesc Sfintele Liturghii de duminică şi din timpul săptămânii în pocăinţa sinceră, în iubirea Sfintei
Scripturi, în oferirea conştientă zilnică, prin împărtăşanie şi se străduiesc, să fie o binecuvântare pentru întreaga
omenire.
 Ispăşitorii care se străduiesc spre sfinţenie, în caz de legare spun rugăciuni de eliberare, în caz de boală spun
rugăciuni de vindecare şi în caz de posesie spun rugăciuni de exorcizare (cu propriile cuvinte, cu ajutor, cu o
spiritualitate curată, discret…). Se cere permisiunea episcopului, în cazul în care preotul vrea să facă acest lucru în
mod regulat, ca o vocaţie; dacă preotul spune rugăciunea legată a Bisericii în public; dacă nu ştie preotul ce are de
făcut în astfel de cazuri. În fiecare Dieceză, primul exorcist este episcopul, dacă nu există un preot înstruit şi numit în
acestă funcţie. Dacă preotul nu primeşte permisiunea cei posedaţi trebuiesc duşi la Episcop ca să-i ajute şi nu la
psihiatru, pentru că nu poate să-i ajute în astfel de cazuri.
 Ispăşitorii care se străduiesc la sfinţenie, învaţă să spună Da pentru tot ce este bine, şi Nu la tot ce este rău
(păcat). În caz de necesitate ei se ajută şi material, precum primii cerştini. Chiar şi cu preţul jertfelor, ei fac totul spre
mărirea lui Dumnezeu, pentru bucurarea Fercioarei Maria, spre binele sufletelor şi al propriului suflet.
Temă de casă pentru luna noiembrie:

“DOAMNE AJUTĂ-NE, CA SĂ-I AJUTĂM PE STRĂMOŞII NOŞTRI DIN PURGATOR PRIN OFERIREA CÂT MAI
MULTOR SFINTE LITURGHII ŞI NU DOAR PRIN DOLIUL NOSTRU LUMESC!”
Privire în viitor pentru luna decembrie

 În luna decembrie, programele de ispăşire vor avea loc în data de 4 – 5 – 6 – 7 de la ora 13; în prima
sâmbătă va fi vindecarea arborelui genealogic!
 Anul 2015 va fi pentru noi ”Anul recunoştinţei” după 10 ani de ispăşire!
 Vom oferi întreaga lună pentru fraţii noştri, care sunt persecutaţi din cauza convingerilor lor.

SPIRITULUI SFÂNT – OCTOMBRIE
Din viaţa sfinţilor să citim despre viaţa Sfântului nostru Protector!
Mottoul lunii: „Aceasta este voinţa lui Dumnezeu: sfinţirea voastră!” (1 Tes. 4, 3)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim pentru acele suflete, a căror viaţă se îndreaptă către Iad sau
Purgator!
Sarcina noastră concretă va fi: să avem curajul să spunem unii altora: „Cu ajutorul lui Dumnezeu eu vreau
să fiu sfânt, vreau să fiu un exemplu”!
N.B. Pe data de 25 octombrie, între orele 9 – 16, va avea loc întâlnirea de rugăciune a ispăşitorilor la Vac
(Ungaria), în biserica piaristă.
Învăţătura de la Tatăl Ceresc pentru luna octombrie 2014
„Dragile mele creaturi! În acaestă lună vreau să vă invit din nou la sfinţenia vieţii. O aduc în faţa
voastră ca exemplu pe Sfânta Tereza de Avila şi o rog să vă vorbească despre viaţa ei. Puteţi învăţa
foarte multe de la Ea, chiar dacă a trăit cu sute de ani în urmă (sec. al XVI-lea) şi a fost călugăriţă.
Îţi mulţumesc Tată Ceresc, pentru că mi-ai dat posibilitatea, să depun mărturie ispăşitorilor despre
viaţa Mea. Din păcate, până la vârsta de 18 ani am trăit o viaţă lumească. În această perioadă mă
preocupau gânduri precum: frumuseţea exterioară, bogăţia trecătoare şi căsătoria. Ardea în mine o mare
dorință pentru iubire şi pentru a cunoaște cât mai multe. Toată viaţa mi-a plăcut foarte mult să-i distrez şi
să-i fac să râdă pe tovarăşii mei.
Părinţii mei au avut 12 copii, între care 3 fete. Surorile mele s-au măritat și doar eu am decis să mă
retrag în Mănăstirea Carmelitană. Această decizie radicală a mea i-a şocat pe toţi. Nu am luat această
decizie pentră că aş fi avut vreo dezamăgire în dragoste sau pentru că râvneam după viaţa din mănăstire, ci
am luat-o pentru că mă temeam foarte tare pentru mântuirea sufletului meu. Am recunoscut cu sinceritate:
trăind în lume cu caracterul meu nu voi obţine mântuirea sufletului meu. Cel mai dureros pentru mine a fost
faptul că tatăl meu nu şi-a dat binecuvântarea pentru retragerea mea în mănăstire. De aceea, când am
împlinit 18 ani am părăsit casa părintească în secret şi am intrat în Mănăstirea Carmelitană. Când am
părăsit casa părintească, am simţit o imensă durere sufletească. Am trăit într-un mod atât de serios viaţa
din mănăstire, încât după un an am cedat fizic şi psihic. Am devenit anemică, aveam dureri articulare
asemănătoare gutei datorită cărora era să mor. Odată durerile au dispărut într-un mod miraculos şi m-am
făcut mai bine. În mănăstire nu am fost nici mai rea, nici mai bună decât alţii. Nimeni nu m-a încurajat spre
perfecţiune. În această etapă a vieţii mele, până la vârsta de 40 de ani am trăit o viaţă de căldicel. În
mănăstire dacă cineva încerca să fie mai bun, mai perfect, întâlnea atacuri din partea întregii comunităţi.
Viaţa de căldicel din mănăstire era comodă pentru toţi.
La vârsta de 40 de ani am simţit o chemare misterioasă la o viaţă spirituală mai profundă. Când am
citit o carte de-a Sfântului Augustin: ’Confesiuni’, când am văzut Iadul şi l-am văzut pe Isus biciuit din
cauza mea, am păşit pe calea convertirii. Îmi spuneam în sinea mea că ceea ce am trăit până acum a fost
viaţa mea, iar ceea ce abia începuse era viaţa lui Dumnezeu în mine. Am simţit în mod categoric că de
acum încolo va trebui să vorbesc cu Cei din Cer şi nu cu oamenii. Am depus tot efortul ca să aduc în
armonie inima mea cu Inima lui Isus. Din acest moment viaţa mea spirituală înainta rapid şi abrupt spre
înălţimile mistice. În prezenţa lui Dumnezeu sinţeam o imensă durere şi încântare în acelaşi timp. Oricât de
smerită şi retrasă am fost în mănăstire, din cauza levitărilor primite de la Dumnezeu, a strălucirii interioare
şi a revelaţiilor, călugăriţele au început să mă atace. M-au calomniat spunând că viziunile mele nu erau de
la Dumnezeu ci de la cel Rău. Din această stare neplăcută m-au eliberat conducătorii spirituali înţelepţi.
Am înţeles că cineva cere vrea să devină filozof trebuie să gândească mult; dacă cineva vrea să devină om
de ştiinţă trebuie să citească mult, iar cel care vrea să devină sfânt trebuie să iubească mult. După ce am
primit aprobarea de la Sfântul Părinte Papa şi de la Episcopul meu, am început să construiesc o mănăstire
mică cu ajutorul Sântului Ioan al Crucii. Activităţile mele continue nu au avut un efect de împiedicare
asupra vieţii mele spirituale. Dumnezeu mi-a data un curaj, care era mai mult decât simplul curaj al unei
femei. Duşmanii mei mă numeau: ’vagaboanda ţării, femeia neliniştită’. Din proprie experinţă vă spun, cel
mai mare grad al perfecţiunii nu constă în extazuri şi în viziuni, ci în faptul că voinţa noastră coincide în
totalitate cu Voinţa lui Dumnezeu. De multe ori le-am spus duşmanilor mei: ’niciodată nu mă vor
convinge de ceva, care se opune conştiinţei mele, chiar dacă întreaga lume se va întoarce împotriva mea’.
În timpul suferinţelor mele spuneam: ’să-mi mai dea Dumnezeu multe posibilităţi ca să sufăr pentru El!’
Călugăriţelor le spuneam des: ’mă tem mai mult de o călugăriţă tristă decât de o armată de spirite
malefice!’ ’Dumnezeu să mă păzească de sfinţii cu feţe triste.’ Dacă cineva îmi făcea reproşuri din cauza
veseliei mele, îi spuneam: ’avem nevoie de toate acestea pentru a suporta viaţa’! Când o călugăriţă m-a
judecat din cauza mâncării mele preferate, i-am spus: ’dacă este prizonier, să fie prizonier, iar dacă e
ispăşire, să fie ispăşire.’ Toate la locul lor şi la timpul lor trebuiesc făcute cât mai bine posibil. După
convertirea mea, în mijlocul dificultăţilor, mă încurajau următoarele gânduri: ’Nu te teme de nimic! Nimic
să nu te sperie! Doar Dumnezeu rămâne acelaşi! Răbdarea obţine totul! Dacă Dumnezeu îţi aparţine,
nimic nu îţi lipseşte! Dumnezeu singur să-ţi fie de-ajuns!’
Ca încheiere vă sfătuiesc să aveţi curaj să alegeţi calea sfinţeniei vieţii în locul vieţii lumeşti şi
călduţe, chiar dacă din această cauză veţi fi atacați! Trebuie să ştiţi: calea sfinţeniei este calea fericirii şi a
mântuirii!
Acum Tatăl Ceresc vă binecuvântează prin Mine, cu spiritualitatea străduinţei spre sfinţenie!!!
RETROSPECTIVA LUNII SEPTEMBRIE 2014
„Dragii mei trandafiraşi albi! Acum în vieţile voastre sunt prezente o serie de încercări. Sfânta Treime
pune la încercare credinţa voastră, speranţa şi iubirea voastră. Nu vă temeţi, pentru că prin rugăciune, post
şi acceptarea şi oferirea suferinţelor vă veţi căli, vă veţi întări pe calea strâmtă a vieţii spirituale. Să fiţi
siguri de faptul că nimeni nu primeşte cruce mai mare decât cea pe care o poate duce!!! Dacă cereţi
mijlocirea Mea, Eu vă voi ajuta întotdeauna şi peste tot. Dacă învăţaţi să luptaţi în fiecare zi împotriva
celui Rău cu ajutorul armelor spirituale, veţi triumfa.
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu darul curajului!”
A FOST MESAJUL MAMEI EVA:
„Dragi fraţi ispăşitori! Vă mulţumesc că m-aţi onorat atât de mulţi cu prezenţa voastră cu ocazia
aniversării ’Carismei Unităţii’. Astăzi vă rog să vă deschideţi inimile cu ajutorul Spiritului Sfânt şi să aveţi
curajul să cereţi haruri extraordinare de la Sfânta Treime. În Cer sunt pregătite o mulţime de haruri şi
depinde de voi câte puteţi să primiţi din acestea. Vă mulţumesc pentru faptul că în limita posibilităţilor
voastre ajutaţi dezvoltarea Muntelui Sfintei Treimi. Răsplata voastră nu va lipsi. Vă cer să vă rugaţi în
fiecare zi pentru conducătorii voştri spirituali, aduceţi toate jertfele posibile pentru aceştia, pentru că în
viitorul apropiat veţi avea foarte mare nevoie de ei. Vor urma timpuri în care doar aceia vor rămâne pe
calea îngustă, care au conducător spiritual şi comunitate spirituală. Uniţi-vă în bine şi pe viitor. Trebuie să
ştiţi că în fiecare loc de pelerinaj se revarsă haruri bogate. De aceea au rost pelerinajele voastre. Când
împreună cu conducătorul meu spiritual şi familia am mers în pelerinaj la Şumuleu Ciuc, Sfânta Treime mi-
a cerut doar atât: să accept ’Carisma Unităţii’, cu care a vrut să mă cadorisească. Atunci încă nu ştiam ce-
mi va aduce carisma. Privind în urmă din Cer, nu regret nimic din ceea ce am acceptat din iubire pentru
Dumnezeu şi pentru oameni. În fiecare zi să cereţi şi mijlocirea mea pe lângă cea a Sfintei Fecioare. Din
Cer pot să vă ajut într-un mod mai eficient.
Acum Sfânta Treime vă binecuvântează prin Sfânta Fecioară şi prin Mine, cu harul unităţii!!!”
Ce anume trebuie să mai ştiţi despre răbdare?
 Am recunoştinţă în inimă faţă de Dumnezeu, care până în ziua de azi a fost răbdător cu mine. Aş fi ajuns
departe de Domnul, dacă în păcatele mele Dumnezeu nu ar fi avut răbdare cu mine. În spatele răbdării
lui Dumnezeu se află Iubirea Lui Infinită, prin care vrea să-i salveze pe toţi pentru viaţa veşnică.
 Mergând pe calea spirituală, Domnul m-a învăţat să fiu răbdător în primul rând cu mine însumi. Am
învăţat să nu fiu supărat pe mine, ci să mă iubesc şi să mă accept în pace aşa cum sunt. De la acest nivel
de bază să pornesc în fiecare zi în părăsirea răului şi efectuarea binelui. Am experimentat, că dacă sunt
răbdător cu mine însumi, voi fi lafel de răbdător şi cu aproapele.
 În fiecare zi cer Spiritului Sfânt să-mi deschidă inima, să primesc răbdarea lui Dumnezeu, şi cu această
spiritualitate să mă îndrept către fraţii mei spirituali. Condiţiile răbdării: stăpânirea de sine, auto-
disciplina, iubirea, înţelegerea, acceptarea, dorinţa mântuirii noastre. În fiecare zi sunt atent în mod
conştient ca prima dată să gândesc şi abia după aceea să vorbesc şi să trec la fapte. Care este recunoştinţa
mea faţă de răbdarea lui Dumnezeu? Cât de răbdător este El cu mine, atât de răbdător vreau să fiu şi eu
cu aproapele meu.
Ce trebuie să ştim despre discernerea spiritelor?
 Discernerea spiritelor este un dar de la Spiritul Sfânt, pe care trebuie să-l cerem şi să-l învăţăm. Este un
dar şi o sarcină în acelaş timp. Regele Solomon a cerut acest dar de la Dumnezeu.
 Mesajele, viziunile, visele, legile… pot fi:
- De la Dumnezeu. Dacă ceva coincide cu Sfânta Scriptură, cu învăţătura Bisericii, cu Voinţa lui
Dumnezeu, acel lucru trebuie împlinite întotdeauna!
- De la oameni. Acestea trebuiesc analizate întotdeauna şi doar dacă este bine, trebuie împlinite.
Sfântul Petru a fost certat pentru că a gândit ’în mod omenesc’ cu privire la suferinţa lui Isus. Legile
europene sunt mixte. Între multele legi bune sunt şi rele (avort, eutanasie, căsătoria între persoane cu
acelaş sex, acceptarea microcipurilor, etc.).
- De la cel Rău. Acestea să nu le împlinim niciodată. Să fim foarte precauţi, pentru că în ultimele
timpuri ’Îngerul Luminii’ lucrează prin lucruri aparent bune!
 Concluzie!
- Răul recunoscut nu este voie să-l facem niciodată!
- Să analizăm orice lucru de care nu suntem siguri!
- Binele recunoscut, Voinţa lui Dumnezeu, trebuie să îl facem chiar cu preţul sacrificiilor!!!
Temă de casă pentru luna octombrie:

“TATĂ CERESC AJUTĂ-MĂ, CA ÎN VIITOR SĂ MĂ STRĂDUIESC ÎN MOD CONŞTIENT SPRE SFINŢENIA VIEŢII!”
Privire în viitor pentru luna noiembrie

 În noiembrie, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1 – 2; 6 - 7 de la orele 13.
 Vom oferi întreaga lună pentru strămoşii noştri decedaţi, pentru eliberarea lor din Purgator. Putem oferi
novene (9 liturghii) şi gregoriene (30 liturghii) pentru salvarea sufletelor acestora!
 Pe 23 noiembrie, de sărbătoarea lui Cristos Rege, la ora 13, îl vom îmbucura pe Domnul şi Regele nostru
cu o cunună de flori. Să nu uităm să aducem un fir de floare în dar Regelui nostru, drept simbol al iubirii
noastre.
SPIRITULUI SFÂNT – SEPTEMBRIE
Pe Sfânta Scriptură să desenăm semnul crucii, să o deschidem la întâmplare şi să medităm asupra
mesajului lui Dumnezeu conștienți că ni se adresează.
Mottoul lunii: „Să consideraţi ca mântuire îndelunga răbdare a Domnului nostru!” (2P. 3, 15)
Intenţia comună de rugăciune: să ne rugăm în fiecare zi pentru virtutea răbdării!
Sarcina noastră concretă va fi: să exersăm răbdarea în primul rând în familia noastră şi în comunitatea
spirituală!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna septembrie 2014
„Dragi ispăşitori! În această ultimă lună din novenă, doresc să vă mulţumesc pentru toate sacrificiile
aduse pe parcursul novenei și să vă vorbesc despre ispăşitorii răbdători!
Ispăşitorii răbdători nu sunt ranchiunoşi! Sunt ranchiunoşi ispășitorii, care dintr-un motiv anume,
se supără şi vor să se răzbune. Omul ranchiunos se aseamănă cu şarpele care-şi poartă cu el tot timpul
veninul. Persoanele ranchiunoase îşi pot pierde sănătatea trupească şi cea mintală, devin indezirabile în faţa
oamenilor şi au mari şanse să-şi piardă chiar şi mântuirea sufletului. Omul ranchiunos poartă prin ura sa
Iadul în suflet său. Dacă vreţi să învingeţi ranchiuna, vă recomand ca în acea stare de mânie să nu vorbiţi, să
nu acţionaţi, ci să vă refugiaţi cât mai repede în rugăciune. ’Aveţi grijă să nu apună soarele peste mânia
voastră’. Dacă exersaţi cu regularitate reconcilierea, mânia va dispărea din inima voastră şi în locul acesteia
va intra iubirea, după care râvniţi cu toţii.
Răbdarea ispăşitorilor se manifestă prin blândeţe. Sunt blânzi oamenii, care din iubire faţă de
Noi, nu se revoltă în momentul în care sunt supuşi unor nedreptăţi. Puteţi dobândi virtutea blândeţii dacă o
cereţi în rugăciune, exersaţi stăpânirea de sine şi vă gândiţi des la răsplata veşnică. Exersaţi blândeţea în
primul rând cu cei dragi vouă, după aceea cu superiorii şi cu subalternii voştri. Există oameni care în afara
casei sunt îngeri, iar acasă se comportă într-un mod insuportabil. Să ştiţi că sufletul omenesc este făcut
astfel, încât opune rezistenţă în faţa violenţei, dar se predă în faţa blândeţii. Pe copiii Săi Isus îi numeşte miei
şi nu lupi. Să ţineţi minte că este uşor să fii miel între miei, sau să urli între lupi. Cel mai greu este să-ţi
păstrezi spiritualitatea de miel între lupi, iar ispăşitorii sunt chemaţi să trăiască astfel.
Răbdarea ispăşitorilor se manifestă prin iubirea păcii! Cei care au pacea în inimile lor sunt de pe
acum purtători ai Raiului. ’Atât cât depinde de voi, să trăiţi în pace cu toţi oamenii’ vă avertizează apostolul
Paul. Trebuie să învăţaţi să aduceţi sacrificii pentru pacea voastră, uneori trebuie să renunţaţi la câte un
beneficiu, la comoditate; uneori trebuie să păstraţi adevărul pentru voi. Fără sacrificii nu există pace în
această lume!!! Vă rog ca fiecare ispăşitor să rabde pentru pace şi să evite tot ceea ce conduce la dezbinare.
Aveţi grijă să nu vă contraziceți cu nimeni fără motiv. Să nu vă certaţi niciodată pentru lucruri neîsemnate.
Este mai bună iertarea şi răbdarea decât cearta şi ranchiunea. Nu uitaţi, de dragul păcii să nu încălcaţi
niciodată Poruncile lui Dumnezeu. Este interzis şi ar aduce cu sine o pace falsă!
Ispăşitorii răbdători, acceptă de bună voie şi oferă pentru cei vii şi cei morţi toate neplăcerile,
bolile, suferinţele, chiar şi moartea. Ispăşitorii fac toate acestea cu inteţie curată, din iubire faţă de
Dumnezeu şi faţă de oameni. Aveţi grijă să nu fiţi răbdători pentru ca oamenii să vă admire. Învăţaţi să
acceptaţi cu răbdare nu doar boala, ci şi faptul că în această stare sunteţi o povară pentru ceilalţi. Dacă priviţi
bolile cu ochi supranaturali, veţi înțelege că acestea sunt haruri pe care vi le permitem cu scopul mântuirii
sufletului vostru şi al altor suflete. Cel mai frumos exemplu al celor răbdători este Isus prin suferinţa Sa
liniştită şi paşnică. Şi Tatăl Ceresc este un exemplu al răbdării, Care îi rabdă pe păcătoşi, chiar şi pe cei a
căror păcate strigă la Cer după răzbunare. În timpul bolii voastre să citiţi despre viaţa lui Iov, Tobia şi a
sfinţilor, între care mulţi ne-au dat exemplu în ceea ce înseamnă a fi răbdători. Să credeţi că crucea
suferinţelor voastre trăite cu răbdare este umplută cu aur. În timpul suferinţelor voastre gândiţi-vă la martiri,
la cei care au purtat cruci mai grele decât crucea voastră. Trebuie să ştiţi că fără suferinţă nu există mântuire
veşnică. În mijlocul suferinţelor grele rugaţi-vă şi liniştiţi-vă în Sfânta Voinţă a lui Dumnezeu. Dacă veți
învăţa să vă supuneţi cu smerenie Voinţei lui Dumnezeu, veţi dobândi harul unui suflet puternic ca şi Mama
Durerilor când se afla sub cruce. În oglinda celor spuse, gândiţi-vă cum trăiţi voi suferinţele şi boala?
Acceptaţi în mod anticipat din mâinile lui Dumnezeu chiar şi moartea voastră?
Ispăşitorii câştigă prin răbdare: curaj, putere, stăpânire de sine, satisfacţie, pace, protecţie
dumnezeiască şi mântuire veşnică. Iov a câştigat prin răbdarea sa în suferinţă o putere demnă de admiraţie.
Dacă învăţaţi să fiţi răbdători în fiecare situaţie a vieţii, puteţi deveni martiri chiar şi fără sabie şi închisoare.
Răbdarea este rădăcina tuturor virtuţilor. Încercările pe care le întâlniţi de-a lungul vieţii, le puteţi învinge
doar cu răbdare. A fi răbdător este un lucru mai măreţ decât să faci minuni. Nu uitaţi, cu o picătură de miere,
puteţi prinde mai multe muşte, decât cu un butoi de oţet. Prin răbdarea voastră puteţi să vă dobândiţi pacea
sufletească şi mântuirea sufletului. Sigur aveţi obiceiul să spuneţi: răbdarea dă roade!
Drept încheiere gândiţi-vă la povestea pribeagului. Într-o zi frumoasă, Soarele şi vântul au pus
pariu, care dintre ei poate să-l facă să-şi dea jos şuba. Primul care şi-a încercat norocul a fost vântul cu o
furtună violentă, dar degeaba. Când soarele a început să-şi reverse căldura cu răbdare, pace şi blândeţe,
pribeagul şi-a dat jos hainele. Vă rog ca în această lună să exersaţi în mod conştient răbdarea!
Acum vă binecuvântez cu harul răbdării!!!”
RETROSPECTIVA LUNII AUGUST 2014

MESAJUL TATĂLUI CERESC:
„Dragile mele creaturi! Am să vă spun ce timpuri trăiţi acum.
 În primul rând este timpul, când ne bucurăm în mod reciproc. Vă sunt foarte recunoscător
pentru faptul că la cerinţa mea M-aţi sărbătorit şi M-aţi bucurat. Vă mai sunt recunoscător
pentru faptul că în fiecare prima duminică din lună vă amintiţi de Mine, de Iubirea Mea şi
răspândiţi această sărbătoare şi în comunitatea voastră spirituală. Mă bucur că nu vă este
ruşine să mă mărturisiţi pe Mine, Dumnezeul vostru Creator, care vă susține şi vă poartă de
grijă. Vă sunt recunoscător pentru că Mă iubiţi şi nu vă temeţi de Mine, care sunt cel mai bun
Tată al vostru. Să credeţi că pe parcursul vieţii voastre şi după aceea, vă voi îmbucura cu
adevărata fericire și Eu.
 Acum sunteţi şi în perioada purificării. În lumea voastră şi în comunitatea vostră văd trei feluri
de inimi: inimă neagră – a celor care trăiesc în păcate de moarte –; inimă cu pete negre – a
celor care trăiesc în păcate lesne iertătoare – şi inimă albă – a celor care trăiesc o viaţă plăcută
Mie. Nu aşteptaţi ca să muriţi şi să ajungeţi în Purgator. Acolo funcţionează Dreptatea, iar pe
Pământ Îndurarea. Ispăşiţi pentru cei care trăiesc în păcate, cereţi-Mi iertare şi în numele lor,
pentru că Eu vreau să-i salvez pe toţi de pe calea osândei şi de la osândă.
 Acum este de asemenea timpul separării. Pe Pământ, momentan sunt împreună grâul şi neghina,
binele şi răul, cei care merg pe calea cea îngustă împreună cu cei care merg pe calea cea largă.
La sfârşitul timpurilor în care trăiţi acum, binele şi răul se vor separa şi fiecare om va
experimenta urmările deciziilor sale bune şi rele.
 Acum este timpul aşteptării. Aşteptaţi vindecarea voastră, eliberarea voastră, venirea lui Isus şi
a Mariei, revărsarea Spiritului Sfânt, înfăptuirea Cerului şi a Pământului Nou. Toate acestea se
vor realiza în momentul cel mai oportun din punctul Nostru de vedere. Până atunci să vă faceţi
partea voastră.
 Acum mai este timpul pocăinţei. Trebuie să ştiţi că păcatul nu trebuie explicat, ci trebuie să vă
eliberaţi de el cât mai repede. Adevărata voastră fericire se află în conştiinţa curată, şi nu în
păcat. Dacă aveţi pocăinţă, veţi evita de departe Iadul, chiar şi Purgatorul. Vă rog să învăţaţi să
trăiţi fără păcat cât mai mult timp.
 Acum este timpul recunoştinţei, al preamăririi, este timpul de a trăi iubirea, ispăşirea serioasă
şi timpul acceptării jertfelor. Gândiţi-vă, dacă virtuţile enumerate sunt prezente în viaţa
voastră?
 Drept încheiere vă spun: nu uitaţi, că vă iubesc aşa cum sunteţi! V-am pregătit locul în Rai. Fac
totul pentru ca voi să vă ocupaţi locul în Rai şi să conduceţi cât mai multe suflete în acea direcţie
prin exemplul bun al vieţii voastre şi prin mărturia voastră. Vă binecuvântez cu darul iubirii!”
MESAJUL SFINTEI FECIOARE:
„Dragii mei trandafiraşi albi! Ziua de azi este deosebită atât pentru Noi cât şi pentru voi. Fiecare
carismă este vrednică pentru a fi sărbătorită. Mă bucur că mergeţi frumos înainte în’carisma
deplinătăţii’, pe care aţi primit-o pe Muntele Sfintei Treimi la Altar în faţa comunităţii de ispăşire.
Trebuie să ştiţi că pentru fiecare suflet, pentru fiecare har, trebuie să acceptaţi sacrificii. Fără
sacrificii şi fără suferinţă nu se nasc şi nu cresc sufletele. Doar răstigniţi puteţi fi mame şi taţi
spirituali. Vă rog să oferiţi toate jertfele, în primul rând pentru naşterea din nou a persoanelor
ierarhice. Rugaţi-vă în fiecare zi pentru conducătorii voştri spirituali, ajutaţi-i, pentru ca ei să vă
conducă la ţelul final. Fiţi atenţi în fiecare zi la Spiritul Sfânt şi rugaţi-L să vă dea darul discernerii
spiritelor, pentru că în ultimele timpuri cel Rău se ascunde în spatele lucrurilor aparent bune, cu
intenţia de a vă duce într-o direcţie rea. Ascultaţi cu smerenie de conducătorii voştri spirituali. Nu
veţi regreta niciodată. Să credeţi că ceea ce se întâmplă pe Muntele Sfintei Treimi vine de la
Dumnezeu. Să nu uitaţi că adevărata putere se află în unitate, în iubire, mergând mână-n mână!!!
Trebuie să ştiţi, că şi cel Rău poate să facă minuni, dar nu poate să vă dea pacea sufletului. Cu
fiecare ocazie vă spun: mă bucur pentru voi şi vă iubesc.
Drept încheiere vă spun că în viitorul apropiat veţi avea parte de evenimente extraordinare!
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu darul perseverenţei până la capăt!”
Temă de casă pentru luna septembrie:
“DOAMNE, AJUTĂ-MĂ CA SĂ EXERSEZ RĂBDAREA ÎN MOD CONŞTIENT ÎN PRIMUL RÂND ÎN FAMILIA MEA!”
Privire în viitor pentru luna septembrie

 În octombrie, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 2 – 3 – 4 – 5 de la ora 15.
 În octombrie, noiembrie şi decembrie vom preamări Sfânta Treime.
 Ne vom îndrepta privirile către Fatima!
SPIRITULUI SFÂNT – AUGUST
Din Sfânta Scriptură să citim şi să medităm versetele în care Isus îl laudă pe Ioan Botezătorul (M. 11; 11);
versetele legate de bănuţii văduvei (Mc. 12, 41-44); şi vindecarea slujitorului centurionului (L. 1-10)
Mottoul lunii: „Nu s-a ridicat, dintre cei născuţi din femeie, unul mai mare decât Ioan Botezătorul!”
(M. 11, 11)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim pentru cei de care Isus nu este mulţumit!
Sarcina noastră concretă va fi: să observăm şi să lăudăm binele din familia noastră!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna august 2014
„Dragi ispăşitori! În această lună, în care copiii sunt în vacanţă, iar adulţii în concediu, vă pun
o întrebare: Suntem Noi mulţumiţi de voi?
Din păcate, în lumea voastră trăiesc mulţi, cărora trebuie să le spunem: ”nu suntem mulţumiţi de voi!”
Nu suntem mulţumiţi de persoanele care nu-şi botează copiii, ci le dau doar un nume în cadrul unei
festivităţi; de cei care în loc de mormântare creştinească organizează doar o mormântare civilă pentru cei
dragi decedaţi; de cei care în loc de cununia religioasă aleg cununia civilă sau pur şi simplu trăiesc în
concubinaj. Nu suntem mulţumiţi de toţi acei creştini care în loc să urmeze exemplul vieţii unui sfânt, trăiesc
şi urmează exemplul unei vieţi păgâne! Nu suntem mulţumiţi de cei care practică controlul mental,
bioenergia, reiki, ioga, vrăjitoria, satanismul; de cei care sunt superstiţioşi sau citesc horoscopul. Aceste
persoane păşesc astfel pe calea cea largă a pierzaniei, se îndreaptă către osânda cea veşnică şi duc şi pe alţii
în acea direcţie. Nu suntem mulţumiţi de acei oameni, care îşi trăiesc viaţa împotriva lui Dumnezeu, fără
cele zece porunci, cele şapte sacramente, Sfântă Scriptură, Biserică… Nu suntem mulţumiţi de cei care au
spiritualitatea lui Iuda, care apreciază mai mult cele materiale (banii, bunurile lumeşti), decât pe Isus Cristos
şi iubirea aproapelui. Privim cu tristeţe la tâlharul din stânga lui Isus şi la urmaşii săi, care blasfemiază; la
Lucifer şi la cei neascultători care-l urmează! Toate acele persoane care în clipa morţii lor vor auzi de la Noi
următoarele: ” nu suntem mulţumiţi deloc de voi”, vor mai auzi de la Noi pentru ultima dată: ”plecaţi la
osânda veşnică, care a fost pregătită pentru diavol şi urmaşii săi!” Cerinţa noastră cerească este ca înaintea
morţii voastre să vă întoarceţi la Noi, la cele zce porunci, cele şapte sacramente, la Sfânta Scriptură.
Cert este că în lumea voastră şi între ispăşitori trăiesc persoane despre care trebuie să spunem:
”suntem doar parţial mulţumiţi de voi!!”
Aceste persoane sunt creştinii căldicei. Nu putem să spunem despre ei că sunt reci, dar nici nu putem spune
că sunt creştini în care arde flacăra iubirii. Acestora le spunem: ”de ai fi rece sau cald, dar pentru că eşti
căldicel am să te vărs din gura mea!” Aceste persoane slujesc la doi stăpâni. Duminica merg la biserică
dând astfel impresia că sunt adevăraţi creştini, iar în timpul săptămânii trăiesc în lume ca alţii şi nu se simte
pe ei mirosul tămâii din biserică. Aceste persoane sunt ca norii fără ploaie, ca smochinii care nu aduc roade,
ca tânărul bogat idolatru, ca pietrele din apă, ca frunzele amare scăldate în apa sfinţită, ca cei care ne
cinstesc cu gura şi inima lor este departe de Noi! Cu toate că-şi afirmă convingerea, când va veni momentul
nu vor avea curajul să-şi mărturisească credinţa, ca nu cumva să fie batjocoriţi. Aceştia Îl uită pe Isus în
biserică; pe unii îi iubesc, iar pe alţii îi urăsc. Ei aprind o lumânare atât Sfântului Arhanghel Mihail cât şi
balaurului!!! Acestor persoane Noi le spunem: ”Vai de voi dacă nu vă veţi converti în totalitate! Vai de voi
pentru că viaţa voastră nu este atrăgătoare! Vai de voi pentru că o asemenea spiritualitate va îndrepta
viaţa voastră către Purgator!”!!!
Privim cu bucurie la acele persone din lumea voastră şi dintre voi despre care putem să spunem:
“suntem mulţumiţi de voi!!!”
Ne bucurăm pentru toţi acei ispăşitori care nu aleg răul, nu aleg nici doar binele lumesc, ci aleg binele
supranatural. Ne place tare mult radicalitatea voastră în privinţa păcatului; supunerea voastră în viaţa
spirituală; iubirea voastră concretă faţă de semeni. E plăcut să-i vedem pe toţi aceia, care cu înţelepciune şi-
au construit casa pe stâncă, care nu doar ascultă cerinţele Noastre, ci le şi împlinesc! E plăcut să auzim de la
cei care spun: ”Viaţa mea este Cristos! Iată, sunt aici Dumnezeul meu, ca să fac Voinţa Ta!” Privim cu
bucurie la acei ispăşitori, care nu-şi folosesc limba pentru a bârfi, a blestema, a blasfemia, ci o folosesc
pentru a binecuvânta, a se reconcilia, a se ruga, a mărturisi, a da recunoştinţă, pentru a preamări. După
moartea lor aceste persoane vor auzi de la Noi următoarele: ”Veniţi binecuvântaţii Tatălui meu, moşteniţi
Împărăţia care a fost pregătită pentru voi!”
Drept încheiere întrebaţi-vă, suntem oare mulţumiţi de voi? Vă rugăm să ispăşiţi pentru acele
persoane de care nu suntem mulţumiţi. Iar voi străduiţi-vă să trăiţi în aşa fel încât să putem spune despre voi:
”suntem mulţumiţi de voi”!!!
Acum vă binecuvântăm cu spiritualitatea unei vieţi pline de conţinut!!!
Temă de casă pentru luna august:

“AJUTĂ-MĂ DOAMNE SĂ TRĂIESC ASTFEL CA SĂ FII MULŢUMIT DE MINE
ÎN ÎNTREAGA MEA VIAŢĂ!”
RETROSPECTIVA LUNII IULIE 2014

Care a fost mesajul Sfintei Fecioare? „Dragii mei trandafiraşi albi! Mă pregătesc să vin la voi!
Vreau să vă întâlnesc personal, de aceea să nu lipsiţi niciodată de la ispăşire. Mai mult decât atât,
vă rog să aduceţi cu voi pe Muntele Sfintei Treimi măcar o persoană, exersând spiritualitatea
misionară. Să vă caracterizeze unitatea şi pacea. Trebuie să ştiţi, că cel Rău vrea să-i ia de lângă
voi pe cei mai slabi. Voi să simţiţi răspunderea faţă de aceştia. Eu vă iubesc cu o iubire maternă şi
vă purific cu lacrimile Mele de bucurie, pentru ca astfel să deveniţi capabili să vă întâlniţi cu Mine.
Acum, conform Voinţei Sfintei Treimi, cu ocazia aniversării morţii fiicei Mele Eva, am să-i dau ei
cuvântul, ca să vă vorbească!”
Care a fost mesajul Mamei Eva? „Iubiţii mei fraţi ispăşitori! Vă sunt foarte recunoscătoare
pentru faptul că nici după moartea mea nu aţi părăsit Muntele Sfintei Treimi. Mă bucur că veniţi tot
mai mulţi pe acest Munte Sfânt. Să fiţi uniţi în bine! Să trăiţi iubirea! Să vă caraterizeze ascultarea
faţă de conducătorii comunităţii. Ştiu că supunerea voinţei voastre este un martiriu spiritual, care
vă va aduce haruri extraordinare. Hrana şi băutura voastră să fie căutarea şi împlinirea Voinţei lui
Dumnezeu. Astăzi să aveţi curajul să cereţi haruri mari, pentru prin din Voinţa Sfintei Treimi, voi
revărsa haruri deosebite asupra voastră. Să nu părăsiţi niciodată acest Loc Sfânt! Să-l ajutaţi după
posibilităţile voastre, pentru ca Biserica Reconcilierii să fie construită cât mai repede. În numele
Sfintei Treimi vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut şi ceea ce veţi face în viitor pentru Muntele
Sfânt! Aveţi mare grijă pentru că cel Rău vrea să dezbine comunitatea de ispăşire,ascunzându-se
sub aparenţa binelui! Dacă cereţi darul discernerii spiritelor, veţi vedea clar ce vine de la
Dumnezeu şi ce vine de la oameni! Vă spun cu mare bucurie, când Sfânta Fecioară va apărea în
faţa voastră, a tuturor, atunci voi veni şi eu cu Ea în mod vizibil. Aştept cu nerăbdare ’clipa sfântă’
a întâlnirii noastre. Fratelui meu spiritual, care suferă, îi transmit să mai aibă puţină răbdare în
suferinţa sa de ispăşire. Nu te teme! Dumnezeu te iubeşte şi te va vindeca într-un mod miraculos,
împreună cu mulţi alţi bolnavi. Şi de acum încolo să ai încredere în Dumnezeu, chiar dacă mai
trebuie să aştepţi cu răbdare până la vindecarea ta. Nu uitaţi, eu mă bucur pentru voi şi vă iubesc!
Pregătiţi-vă, pe calea ispăşirii veţi întâlni multă fericire şi Noul Ierusalim care se va coborî din
Ceruri. Acum Sfânta Treime, prin Sfânta Fecioară şi prin Mine, vă binecuvântează cu harul
unităţii!”
Care este uniforma adevăraţilor ispăşitori?
Bucuria, zâmbetul, veselia, optimismul, speranţa, iubirea…
Condiţia bucuriei voastre continue este ca voi să trăiţi în pace, iubire şi unitate cu Dumnezeu, cu
oamenii şi cu voi înşivă!
Dumnezeu i-a creat pe toţi pentru bucurie, pentru fericire. Bucuria este darul lui Dumnezeu şi este
oglindirea Fericirii Eterne. Tristeţea a apărut pe Pământ împreună cu păcatul.
Adevărata evoluţie umană este posibilă doar în atmosfera bucuriei!
Bucuria înseamnă că vă bazaţi pe principii solide şi trăiţi în optimism!
Evanghelia, propovăduirea Veştii Bune, vă obligă ca în primul rând voi să fiţi vestea cea bună!
Izvorul bucuriei vieţii este bucuria unei bune conştiinţe!
Bucuria este un factor social important! Bucuria dă elan voinţei voastre şi capacităţii voastre de a
crea. Bucuria vă dă tonul bunătăţii, al iubirii, al serviabilităţii!
Sufletele triste sunt bolnave! Boala vă îndreaptă către moarte, în timp ce bucuria este floarea vieţii!
La nunta din Cana, Isus Cristos a binecuvântat bucuria oamenilor prin prezenţa şi prin minunea Sa!
Bucuria trăieşte în adâncul sufletului şi o putem poseda indiferent că suntem sănătoşi sau bolnavi; în
închisoare sau în palat.
Bucuria este prezentă peste tot, trebuie doar să o căutaţi.
Cele mai profunde bucurii sunt cele sufleteşti.
Celui care zâmbeşte i se deschide inima către Dumnezeu şi astfel primeşte haruri în plus.
De ce păreţi a fi trişti? De ce zâmbiţi prea puţin? De ce vă fac nemulţumiţi obiectele de lux?
Deoarece acestea sunt lucruri moarte! În realitate voi aveţi nevoie de iubire!
Tristeţea împărtăşită se înjumătăţeşte, bucuria împărtăşită se dublează!
Vreţi să fiţi fericiţi? Faceţi-i fericiţi pe alţii! Vreţi să fiţi creştini care se bucură? Străduiţi-vă în
fiecare zi să-i bucuraţi pe alţii, în primul rând pe cei dragi vouă!
Vă dorim tuturor o vacanţă şi un concediu plin de bucurie, veselie şi optimism!!!
Privire în viitor pentru luna septembrie

 În septembrie, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 4 – 5 – 6 – 7 de la orele 15.
 În prima sâmbătă va fi vindecarea arborelui genealogic şi vom medita despre discernerea spiritelor.
 Ne vom aminti de carisma unităţii, pe care a primit-o Mama Eva împreună cu conducătorul ei spiritual la
Şumuleu Ciuc.
Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul pr.Janos Cs. şi al V.Ilona

SPIRITULUI SFÂNT – IULIE
Din Sfânta Scriptură să citim şi să medităm versetele cu privire la moartea şi învierea lui Lazăr! (I. 11; 12)
Mottoul lunii: „Lazăr, prietenul nostru a adormit, dar mă duc să-l trezesc!” (I. 11, 11)
Intenţia comună de rugăciune: să fim recunoscători în fiecare zi pentru prietenia lui Isus şi pentru iubirea
prietenilor noştri!
Sarcina noastră concretă va fi: îndeplinim în fiecare zi poruncile lui Isus, pentru ca astfel să ne dovedim a
fi prietenii Săi! (I. 15, 14)
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna iulie 2014
„Dragi ispăşitori! Să citiţi din evanghelia după Sfântul Ioan, versetele legate de moartea şi învierea
lui Lazăr, în care Isus îl numeşte pe Lazăr prietenul Său. Cu această ocazie doresc să vă vorbesc despre
iubirea dintre prieteni!
Cine sunt adevăraţii prieteni? Prieteni sunt cei care au principii asemănătoare, îşi vor binele în
mod reciproc, se susţin reciproc şi sunt sinceri între ei. Prietenii au o singură inimă şi un singur suflet!
Micile neînţelegeri nu destramă prietenia, ci în momentul în care se clarifică, o întăresc. David păstoraşul
din Betleem şi Ionatan fiul regelui Saul s-au cunoscut pe câmpul de luptă şi datorită asemănării dintre
sufletele lor frumoase au încheiat o alianţă. Când Ionatan a aflat că vor să-l omoare pe David, de tristeţe nu a
mai mâncat nimic şi a plâns amarnic când a trebuit să se despartă de el. Ionatan l-a înştiinţat pe David de
toate pericolele, ba chiar l-a aprovizionat cu haine, mâncare şi arme. Adevăraţii prieteni îşi împărtăşesc
secretele. Şi Isus a revelat multe secrete în faţa discipolilor Săi. Adevăraţii prieteni îşi atrag atenţia asupra
greşelilor în mod reciproc. Gândiţi-vă la Sfântul papă Grigore cel Mare care a spus: ”Îi consider prietenii
mei doar pe aceia, care au sufletul destul de nobil pentru a-mi atrage atenţia asupra greşelilor mele!” Sunt
adevăraţi prieteni cei care au aceleaşi convingeri religioase. Clădirea prieteniei stă fermă doar atunci, dacă
baza prieteniei este iubirea lui Dumnezeu. Este zidită pe nisip prietenia care se bazează pe egoism şi pe
principiul de a profita unul de altul. Cel care este duşmanul lui Dumnezeu nu va fi niciodată un prieten
adevărat pentru aproapele său. Doar acela îşi iubeşte aproapele cu adevărat care în prietenul său Îl iubeşte pe
Dumnezeu.
Ce fel de prieteni sunt aceia, care sunt de acord în păcat? Prieteni falşi! Ei se distrug trupeşte şi
sufleteşte în mod reciproc, iar la ananghie se abandonează unul pe altul. Prieteniile false se leagă în general
în cârciume, la jocul de cărţi, la chefuri. Gândiţi-vă la Iuda şi la conducătorii evrei, care s-au aliat împotriva
lui Isus. Când Iuda în disperarea sa a înapoiat banii evreilor, aceştia l-au tratat ca pe un străin, de parcă nu l-
ar fi cunoscut niciodată. Gândiţi-vă şi la Irod şi Pilat care au devenit prieteni în momentul în care au trebuit
să-L condamne pe Isus. Prietenii falşi sunt asemenea rândunicilor, atâta timp cât este cald sunt alături de voi,
iar când se apropie frigul se îndepărtează de voi şi se îndreaptă spre meleaguri mai calde. Prietenii falşi se
aseamănă cu albinele, imediat ce au adunat polenul din flori zboară mai departe. Prietenii falşi se aseamănă
cu culegătorii de fructe, care după ce au cules fructele de pe pom îl abandonează. Voi să nu fiţi aşa!
Oare avem voie să-i iubim pe prietenii noştri mai mult decât pe alţii? Isus i-a iubit pe toţi
oamenii, dar cel mai mult a iubit-O pe Mama Sa, pe Iosif, pe apostoli şi discipoli. Pe ei i-a numit prietenii şi
copiii Săi şi era foarte sincer cu ei. Dintre apostoli Isus l-a iubit cel mai mult Ioan, prietenul Său sincer şi
plin de iubire. După aceea pe Petru şi Iacob. Pe aceştia i-a luat cu El în momentele importante ale vieţii Sale:
pe muntele Tabor, pe muntele măslinilor… Isus l-a iubit pe Lazăr împreună cu surorile sale cu o iubire
specială. Sfânta Treime mărturiseşte o iubire mai mare faţă de cei care O iubesc mai mult. Nu greşiţi nici voi
dacă îi iubiţi mai mult şi aveţi mai mare încredere în cei care sunt mai buni cu voi. Sentimentul prieteniei l-
am plantat Noi în inimile voastre, drept pentru care trebuie să fiţi recunoscători.
Ce anume să nu faceţi cu prietenii voştri? Să nu vă împrieteniţi prea repede cu nimeni şi niciodată
să nu păcătuiţi de dragul prietenilor voştri. Dacă te împrieteneşti cu cineva, mai întâi pune-l la încercare.
Prietenii trebuiesc judecaţi în primul rând după faptele lor bune şi nu după vorbirea frumoasă. Dacă
prietenul tău vrea să te ducă spre rău, spune-i: ”Sunt prietenul tău în măsura în care, astel nu voi pierde
prietenia lui Dumnezeu!” Într-adevăr, prietenia lui Dumnezeu este mai importantă decât toate prieteniile
pământene.
Ce fac adevăraţii prieteni? Ei vă ajută ca viaţa voastră să fie mai plăcută şi mai uşor de suportat,
înlătură primejdiile care ar ameninţa trupul şi sufletul vostru. Prietenul adăvărat este ca un înger păzitor
pentru voi. Zidurile de piatră sau armele nu vă ocrotesc atât de sigur precum un prieten devotat. Adevărata
prietenie persistă şi după moarte pentru că iubirea nu moare niciodată. Adevăraţii prieteni se vor revedea în
Rai şi în interiorul sufletului se vor iubi din nou.
Ca încheiere vă spun să fiţi recunoscători în fiecare zi pentru adevăraţii voştri prieteni şi să-i
apreciaţi ca pe o comoară foarte valoroasă!
Vă binecuvântez cu adevărata iubire prietenească!!!
Temă de casă pentru luna iulie:

“AJUTĂ-MĂ DOAMNE, CA TOT TIMPUL SĂ VREAU DOAR BINELE PRIETENILOR MEI, ŞI NICIODATĂ SĂ NU LE
VREAU RĂUL, SĂ FIU UN PRIETEN ADEVĂRAT!”
RETROSPECTIVA LUNII IUNIE 2014

Sfântă Treime, un Dumnezeu! Spuneţi-ne ce sentimente să avem în inimi cu care vă putem bucura de
sărbătoarea Voastră?
 Să aveţi în inimi pocăinţă permanentă: faţă de Tatăl Ceresc la a cărui iubire răspundeţi uneori cu lipsă
de iubire; faţă de Isus Cristos la a cărui jertfă, voi răspundeţi uneori cu lenea, alegând comoditatea; faţă
de Spiritul Sfânt la a cărui conducere răspundeţi cu neascultare.
 Să aveţi în inimi recunoştinţă şi preamărire! Recunoştinţă faţă de Tatăl Ceresc, Care v-a creat cu cea
mai mare iubire, vă susţine şi vă poartă de grijă! Recunoştinţă faţă de Isus Cristos, Care şi-a jertfit şi
ultima picătură de sânge, ca să nu vă osândiţi, ci să vă mântuiţi cu toţii. Recunoştinţă faţă de Spiritul
Sfânt, care prin imboldurile Sale iubitoare vrea să vă conducă pe calea îngustă spre Ţelul Final. Să vă
bucuraţi în fiecare zi pentru faptul că puteţi fi copiii Tatălui Ceresc, prietenii lui Isus Cristos şi templele
Spiritului Sfânt. Să aveţi recunoştinţă şi preamăre în inimile voastre: pentru Iubirea Nemărginită a Tatălui
Ceresc, pentru pacea lui Isus, pentru puterea pe care o revarsă Spiritul Sfânt şi pentru Îndurarea
Nemărginită a Sfintei Treimi.
 Sfânta Treime ne recomandă să facem un ”legământ de iubire” cu Ei. Adică să ne decidem că ne vom
deschide în faţa Iubirii Nemărginite a Sfintei Treimi devenind astfel purtători ai acestei Iubiri şi persoane
care dau mai departe Iubirea spre întreaga omenire şi spre tot ceea ce a fost creat.
 La cererea Sfintei Treimi, astăzi ne-am oferit Lor pe noi înşine, familia şi naţiunea noastră, întreaga
omenire, prin mâinile Sfintei Fecioare. Începând de azi vom permite în mod conştient Sfintei Treimi să
dispună de noi, de cei dragi ai noştri şi de bunurile noastre materiale.
 Ne-am rugat împreună la intenţia ca Iubirea Tatălui Ceresc, Pacea lui Isus Cristos şi Puterea care se
revarsă din Spiritul Sfânt să ne umple pe deplin!
Sfânta Treime ne-a binecuvântat cu spiritualitatea recunoştinţei şi preamării permanente.
Spirite Sfinte Doamne! Spune ce trebuie să-i caracterizeze pe ispăşitorii conduşi de Spiritul Sfânt?
 Abandonarea totală Lui! Trăim motto-ul Sfântului papă Ioan-Paul al II-lea: ”Totus Tuus! Vă aparţin în
totalitate Isus şi Sfântă Fecioară!” Să trăiţi aşa cum a spus Sfânta Tereza cea Mică: ”Eu nu vreau să fiu
sfânt pe jumătate. Éu vreau tot ceea ce vrea Dumnezeu!” Să răsune în inimile voastre cântecul:
”Doamne-Dumnezeul meu, lasă-mă să fiu deplin al Tău!”
 Cereţi revărsarea Spiritului Sfânt şi darurile Sale: profeţia, darul de a vorbi în limbi, darul vindecării
şi al eliberării, etc.
 Ei descoperă Sfânta Sciptură, o citesc cu regularitate, o trăiesc şi mărturisesc despre experinţele lor
spirituale.
 Sunt umpluţi de: bucuria sufletească, pace, iubire, recunoştinţă, preamărire, credinţă vie şi speranţă.
 Descoperă comunitatea frăţească. Se întâlnesc săptămânal şi se întăresc în mod reciproc.
Spiritul Sfânt ne-a binecuvântat ca să devenim ispăşitori, conduşi de Spiritul Sfânt!!!
Cu ocazia vindecării arborelui genealogic, în prima sâmbătă, am vorbit despre ocultism.
Ce este ocultismul? Cunoştinţă ascunsă a lumii de jos, putere care vine de la cel Rău. Ocultismul este o
poartă către cel Rău; nu este conformă cu învăţătura Bisericii; este opusul religiei; este religia celui Rău.
Ce intră în categoria ocultismului? Prezicerea viitorului, magia, vrăjitoria, necromanţia, sacrificarea
animalelor şi a oamenilor, pendulul, horoscopul, astrologia, scrierea automatică, mediumul, seansuri,
meditaţii transcendentale, reiki, controlul creierului, ioga, legământul cu cel Rău, liturghii negre, etc. Putem
citi în Sfânta Sciptură, că toate acestea sunt detestabile în faţa lui Dumnezeu. Citiţi din Sfânta Scriptură: 2
Regi 16, 3; 1 Sam. 28, 6-19; E 6,12: ”Căci noi nu avem o luptă împotriva trupului şi sângelui, ci împotriva
puterilor acestei lumi a întunericului”!
Care vor fi urmările, dacă o persoană din curiozitate (chiar şi într-un mod neserios), se ocupă cu acestea?
Aceşti oameni nefericiţi vor ajunge sub domnia celui Rău, care îi duce spre Iad. Aceşti oameni se pot aştepta
la tot ce este rău, nenorociri, teamă mare, gânduri sinucigaşe, nebunie, depresie, însomnie, convulsii şi
moarte îngrozitoare.
Cum puteţi să vă eliberaţi de ocultism, din capcana celui Rău? Luând decizia: ”începând de azi nu mai
vreau să mă ocup cu asta!” Trebuie să ieşim din legământul cu cel Rău! Prin spovadă şi pocăinţă! Prin
radicalitate! Ne decidem din nou pentru Isus şi împotriva celui Rău. Prin rugăciuni de eliberare şi post
serios! Intrăm într-o comunitate sufletească. Oferim Sfinte Liturghii de eliberare! Ardem toate materialele
lumii de jos: cărţi, DVD-uri, CD-uri, pendulul, etc. Putem deveni liberi schimbându-ne numărul de telefon,
sau chiar şi ţara în care locuim. Mântuirea sufletului nostru merită toate sacrificiile!!!
În noaptea din prima vineri, cel Rău s-a prezentat în camera mea, şi mi-a cerut să-i accept domnia. Astfel
mă va vindeca imediat, îmi va da carisma vindecării şi multe alte carisme. L-am refuzat în mod hotărât şi
am glorificat Sfânta Treime! După aceea camera mea şi sufletul meu au fost umplute de Prezenţa şi
Lumina Sfintei Treimi. Sfânta Treime m-a felicitat pentru decizia bună şi mi-au spus, că în curând mă vor
vindeca, şi ne vor oferi toate carismele, de care va avea nevoie comunitatea de ispăşire! Concluzia finală: în
interesul fericirii noastre veşnice să refuzăm domnia celui Rău şi să acceptăm doar Domnia lui Dumnezeu,
cerând ajutorul Sfintei Fecioare care l-a călcat pe Satan în picioare!!!
Privire în viitor pentru luna august
 În luna august, programele de ispăşire pe Muntele Sfinei Treimi vor avea loc în zilele de 1 – 2 – 3 şi 7 la ora 15.
 În luna august ne vom aminti de ”carisma deplinătăţii”, pe care au primit-o conducătorii noştri în interesul
comunităţii de ispăşire. Să citim şi să răspândim ultima noastră carte: ”Ce să facem, ca să fim fericiţi?”!
 Vă dorim tuturor un concediu şi o vacanţă pline de haruri!

SPIRITULUI SFÂNT – IUNIE
Din Sfânta Scriptură să citim versetele în care Isus Îl preamăreşte pe Tatăl! (Mt. 11, 25 – 30)
Mottoul lunii: „Învăţaţi de la Mine că sunt blând şi smerit cu inima!” (Mt. 11, 29)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim pentru aceia, care nu-L iubesc pe bunul Dumnezeu, pe
aproapele şi nicici pe ei înşişi!
Sarcina noastră concretă va fi: în această lună să ne oferim pe noi, familia noastră, naţiunea noastră Inimii
Preasfinte a lui Isus!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna iunie 2014
„Dragi ispăşitori! Vă rog, ca în această lună să citiţi şi să meditaţi viaţa Sfintei Margareta
Alacoque. Trebuie să ştiţi că datorită ei s-a răspândit cultul Inimi Preasfinte a lui Isus. Novena din această
lună să o oferiţi spre cinstirea Inimii Preasfinte a lui Isus!
Ce puteţi învăţa de la Sfânta Margareta?
 Puteţi să admiraţi Biserica şi conducătorii ei, care au acceptat cu smerenie viziunile Sfintei Margareta,
pe care le-a primit ca revelaţie particulară. Mulţumită acestui fapt s-a răspândit cultul Inimii Preasfinte
a lui Isus în Biserică. Să vă fie spre învăţătură: pentru Noi este minunat să vedem cum persoanele
carismatice sunt atente la învăţăturile Bisericii, iar persoanele ierarhice sunt atente la viziunile şi
mesajele persoanelor carismatice. Acest comportament ar trebui să fie natural în cadrul Bisericii. Puteţi
învăţa unii de la alţii în mod reciproc.
 Să credeţi că Dumnezeu are puterea să facă minuni în vieţile voastre, dacă aveţi nevoie. Când avea
zece ani, Margareta s-a îmbolnăvit de paralizie infantilă. Părinţii ei şi enoriaşii s-au rugat cu statornicie
pentru vindecarea ei, care a urmat după patru ani. Fiţi recunoscători pentru toate vindecările, care au
avut loc şi care vor urma pe Muntele Sfintei Treimi. Prin intermediul minunilor vă atragem atenţia
asupra Muntelui Sfânt, asupra comunităţii de ispăşire şi asupra mesajelor primite prin conducătorii
comunităţii. Trebuie să ştiţi că minunile vor rămâne minuni, chiar dacă lumea priveşte la acestea cu
neîncredere şi indiferenţă.
 Vă rog să iubiţi singurătatea şi liniştea, pentru că sufletul vostru are nevoie de acestea. În linişte sunteţi
capabili să auziţi mesajul Celor din Ceruri. Fiţi echilibraţi în această lume, în care de multe ori se pune
accentul pe extrovertire şi activitate. Să-L aveţi pe Isus în faţa ochilor voştri, care de multe ori dis de
dimineaţa şi seara târziu, retras în linişte, vorbea cu Tatăl Ceresc. Prin rugăciunea personală viaţa
voastră devine supranaturală. Fiţi atenţi în fiecare zi la imboldurile din interiorul vostru, prin care Noi
vă întărim, vă învăţăm, vă încurajăm şi vă consolăm. Cereţi harul discernământului spiritelor. Astfel veţi
învăţa să fiţi atenţi la conducerea Spiritului Nostru, şi nu la conducerea celui Rău şi a oamenilor. Vă mai
rog să aveţi curajul să urmaţi Voinţa lui Dumnezeu, pe care o descoperiţi în rugăciunile voastre.
 Pe calea ispăşirii acceptaţi pentru Isus umilirile şi atacurile, aşa cum şi Margareta le-a acceptat.
Margareta, din cauza deciziilor sale plăcute lui Dumnezeu, a întâlnit multe necazuri, neînţelegeri şi
încercări din partea superiorilor ei. Margareta a acceptat toate acestea şi le-a oferit pentru cei care i le
provocau. Pe Margareta au umilit-o încredinţându-i măgarii mănăstirii. Margareta, în timp ce avea
grijă de măgari a avut viziunile cu Inima Preasfântă a lui Isus. ’Cel care se smereşte, va fi înălţat!’
 Vă mai rog să vă oferiţi pe voi înşivă, pe copiii voştri, naţiunea voastră, Inimii Sfinte a lui Isus prin
Inima Neprihănită a Mariei. Trebuie să ştiţi, că prin oferirea vieţii voastre, Cei din Ceruri preiau
conducerea asupra acesteia. E plăcut de auzit când spuneţi: sunt la dispoziţia Ta Isuse, Sfântă Fecioară.
Oferirea de sine este pentru voi calea sfinţeniei şi a mântuirii.
 Învăţaţi să acceptaţi cu smerenie atenţionările altora,şi cu o spiritualitate plină de iubire să atenţionaţi
persoanele care vă sunt încredinţate. Aceasta este una din condiţiile dezvoltării voastre spirituale.
 Să credeţi că Isus ţine promisiunile pe care le-a făcut cu privire la novenele din primele vineri. Şi
novenele voastre vor aduce roade, mai devreme sau mai târziu.
 Ca încheiere vă spun, trăiţi în aşa fel încât în orice circumstanţe să fiţi înflăcăraţi de iubire, aşa cum
este Inima Sfântă a lui Isus.
’Conform unei istorisiri, în faţa unui om s-a deschis drumul către bogăţie. Cineva i-a oferit că-i va
îndeplini toate dorinţele, dacă îi va da inima sa simţitoare, şi în schimb va primi o inimă din piatră. Omul
care îşi dorea să devină bogat, a acceptat această ofertă. După aceea, într-adevăr, toate dorinţele i s-au
indeplinit, dar cu inima sa de piatră nu mai simţea nimic, nu se putea întrista, nu putea plânge, nu putea să
se bucure, să iubească.’ Atunci a înţeles că cea mai mare comoară a omului este inima sa plină de
sentimente şi iubire. Este un har imens, dacă din cei care-L urmează pe Isus lipseşte inima de piatră, dar
este prezentă o inimă plină de sentimente. Cinstirea Preasfintei Inimi a lui Isus înseamnă pentru voi că
preţuiţi, cereţi, trăiţi şi daţi mai departe Iubirea lui Isus.
Vă binecuvintez ca şi de acum înainte să fiţi oameni ai inimii şi ai iubirii!!!”
Temă de casă pentru luna iunie:

“SĂ AVEM CA RUGĂCIUNE SCURTĂ: ISUSE CU INIMA BLÂNDĂ ŞI SMERITĂ,
FĂ INIMA NOASTRĂ ASEMENEA CU INIMA TA!”
RETROSPECTIVA LUNII MAI 2014
În ce anume ne-au întărit cei din Ceruri, pe erioada ispăşirilor?
- Să fim recunoscători pentru vindecarea noastră trupească şi sufletească, pentru Muntele Sfintei Treimi,
pentru vocaţia noastră de ispăşitori, pentru conducătorii noştri spirtuali, care ne conduc spre Rai. Să fim
recunoscători pentru pacea sufletului, care ne dă siguranţa mântuirii. Pe lângă bucuriile primite de la
Dumnezeu, să fim recunoscători şi pentru suferinţe ŞI încercări, prin intermediul cărora ne-am întărit, ne-
am călit pe calea cea îngustă.
- Să fim recunoscători pentru faptul că putem ispăşi pentru aceia, a căror viaţă se îndreaptă către Purgator
sau către Iad. Să fim recunoscători pentru deciziile noastre bune. Facem tot posibilul să ajungem în Rai şi
să-i ajutăm şi pe alţii să ajungă acolo!
- A fost mesajul Sfintei Treimi către unul din copiii Săi bolnavi: ”Copilul meu mai are de suferit încă un
timp. El nu va fi vindecat de către medici, ci de către Noi la momentul considerat de Noi cel mai potrivit.
Puteti fi mame spirituale şi taţi spirituali numai dacă veţi fi rastigniţi. Atât copiii trupeşti cât şi cei
spirituali se nasc în mijlocul durerilor. Trebuie să se plătească pentru naşterea dinnou a sufletelor.
Copilul meu va primi puterea necesară pentru a trăi suferinţa cât mai bine posibil!”
- A fost mesajul Sfintei Fecioare: ”Dragii mei trandafiraşi albi! Am venit în mijlocul vostru cu cea mai
mare iubire. În curând mă veţi vedea cu toţii! Până atunci acceptaţi purificarea şi calea crucii
permanentă. Acceptaţi să fiţi taţi spirituali şi mame spirituale, ca astfel cât mai multe suflete să ajungă în
Rai. Vocaţia voastră este de a salva sufletele, adică ispăşirea!”
Cum să ne raportăm la muncă? Motto-ul Sfântului Iosif a fost: ’Roagă-te şi munceşte!’
- Putem să ne raportăm la muncă într-un mod incorect, extrem. Trebuie să ne ferim de lene şi de munca în
exces! Cine nu-şi îndeplineşte îndatoririle zilnice nu poate fi sfânt. ’Cine nu lucrează, să nici nu
mănânce!’ Trebuie să ne ferim de muncă duminica. Nu vor fi binecuvântaţi banii care sunt dobândiţi prin
furt. Să avem grijă să nu ne vindem mântuirea pentru o fiertură de linte, aşa cum a făcut Esau.
- Cât timp trăim trebuie să acceptăm munca fizică, sufletească şi spirituală. Trebuie să învăţăm să ne
raportăm în mod corect la muncă. ’Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi toate vi se vor adăuga!’
’Daţi-i cezarului, ceea ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu!’ ’Acestea
trebuie să le faceţi, iar pe acelea să nu le neglijaţi!’ Să conştientizăm faptul că ziua liberă, concediul
odihna, sunt Voia lui Dumnezeu. Este important ca în fiecare dimineaţă să cerem binecuvântarea lui
Dumnezeu asupra muncii noastre, seara să-I mulţumim, pe parcursul zilei în timp ce muncim
conştiincioşi să cerem ajutorul lui Dumnezeu. Să fim mulţumiţi şi să ne bucurăm de ceea ce avem.
Ce să facem pentru a ne mântui? Să trăim fiecare zi conştientizând faptul că patria noastră se află în Rai.
Locul nostru este pregătit în Rai, dar depinde de noi dacă îl ocupăm. Să fim perseverenţi pe calea cea
îngustă. Să luptăm cu ajutorul armelor noastre spirituale ca odată să ajungem la Ţel. Îndatoririle noastre de
zi cu zi să le împlinim în mod cinstit. Să facem doar binele şi să evităm răul! Să facem tot ceea ce ne duce
mai aproape de Ţel şi să evităm tot ceea ce vrea să ne oprească sau să ne înlăture de la Ţelul Final. Să
acceptăm suferinţa şi jertfa pentru Rai! Să ne rugăm şi tânjim în fiecare zi să ajungem în adevăratul nostru
Cămin. Să trăim în aşa fel, încât să putem spune: sunt pregătit Doamne, ca oricând să mă întâlnesc cu Tine!
Să trăim ca sfinţii, precum Sfântul Ioan al XXIII-lea şi Sfântul Ioan-Paul al II-lea.
Sfântul papa Ioan al XXIII-lea, a devenit sfânt şi mostenitor al Raiului, pentru că a fost plin de iubire; a
construit unitatea cu toţi, a fost vesel, a răspândit credinţa, a reînnoit morala, iar prin Conciliu Vatican II a
făcut ca învăţătura Bisericii să fie mai inteligibilă. A spus dinainte: ’Eu voi contribui cu suferinţa mea la
reuşita conciliului!’ A murit de cancer la stomac. Motto-ul său a fost: ’Supunere şi pace’.
Sfântul papa Ioan-Paul al II-lea, a devenit sfânt şi moştenitor al Raiului, pentru că a construit poduri între
naţiuni şi între religii; a fost tatăl tuturor şi întreaga sa viaţă a fost mărturie despre prezenţa lui Dumnezeu.
Motto-ul său a fost: ’Totus tuus! Îţi aparţin pe deplin Ţie Isuse şi Ţie Sfântă Fecioară!’
Cum să ne raportăm la mama noastră?
Cu pocăinţă! În cazul în care am supărat-o pe mama noastră cu gândul, cu cuvântul, cu fapta sau cu
omisiunea, să-i spunem în mod smerit: ’Iartă-mă mamă!’
Cu recunoştinţă! Să fim recunoscători pentru Sfânta Fecioară, pentru Da-ul Ei, pentru iubirea, suferinţa,
mijlocirea Ei. Să fim recunoscători pentru mamele cu copii mulţi; pentru mamele care îşi cresc singure
copiii; pentru mamele văduve şi pentru toate mamele. Să fim recunoscători pentru sufletele consacrate lui
Dumnezeu, şi pentru mamele spirituale care şi-au consfinţit viaţa în totalitate lui Dumnezeu.
Cu rugăciune! Să ne rugăm pentru mame, ca acestea să-şi aprecieze vocaţia; să se iubească şi pe ele înseşi,
să fie pline de iubire şi să creadă în puterea rugăciunii, precum Sfânta Monica. Să ne rugăm pentru taţi, ca
aceştia să-şi iubească şi să-şi ajute mamele care mai trăiesc; să se roage pentru mamele care au murit, ca
acestea să ajungă în Rai; să-şi aprecieze soţiile prin tandreţe, cuvinte drăgăstoase, şi ajutându-le. Să ne
rugăm pentru copii, pentru ca aceştia să-şi iubească mamele şi să fie ascultători. Să fie motto-ul mamelor:
’Eu am voie doar să iubesc!’ Dacă ele trăiesc în spiritualitatea iubirii, amintirea lor va trăi pentru totdeauna,
iar ele vor ajunge în Împărăţia Iubirii! Cu ocazia zilei de naştere, a onomasticii sau aniversarea căsătoriei să
le surprindem pe mame măcar cu un fir de floare. Dumnezeu să le binecuvinteze pe mame!!!
Privire în viitor pentru luna iunie
 În luna iulie, programele vor avea loc în zilele de 3 – 4 – 5 – 6 pe Muntele Sfintei Treimi de la ora 15.
 Ne vom aminti de a 4-a aniversare de la moartea Mamei Eva.
 Novena o vom oferi la intenţia Preasfântului Sânge a lui Isus.
SPIRITULUI SFÂNT – MAI
Din Sfânta Scriptură să citim versetele legate de nunta din Cana! (I. 2, 1 – 12)
Mottoul lunii: „Mama lui Isus a spus slujitorilor: faceţi tot ce vă va spune!” (I. 2, 5)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim pentru convertirea celor: nerăbdători, invidioşi, neascultători,
leneşi, materialişti, a celor care se bucură de răul altora, a celor care caută nod în papură…
Sarcina noastră concretă va fi: să oferim întotdeauna numai binele unii altora!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna mai 2014
„Dragi ispăşitori! În mai, una dintre cele mai frumoase luni ale Mariei, vă explic ce puteţi învăţa de
la Isus, de la Maria, de la tânăra pereche şi de la servitori, din întâmplarea nunţii din Cana (I. 2, 1-12).
 Ce puteţi învăţa de la Isus?
Învăţaţi să vă bucuraţi cu cei care se bucură şi să plângeţi cu cei care plâng! Isus, Maria şi apostolii,
care au participat la nuntă ca invitaţi, v-au dat un exemplu bun cum să vă bucuraţi împreună de bucuria
altora. Gândiţi-vă şi la acel caz în care Lazăr, prietenul lui Isus a murit şi a fost înmormântat, atunci Isus a
plâns împreună cu Marta şi Maria. Isus vrea ca atâta timp cât trăiţi pe Pământ să vă simţiţi bine pe cât
posibil. Isus nu este invidios pe bucuria voastră. Dacă există invidie şi bucurie pentru răul altora în inimile
voastre, eliminaţi-le pe acestea prin pocăinţă, pentru că Isus priveşte cu tristeţe la acele pesoane, care se
bucură de răul altora sau îi doare bucuria celorlaţi.
Aşteptaţi cu răbdare timpul lui Isus! Isus a răspuns la rugămintea Mamei Sale: ’încă nu a venit ceasul
meu’. Toate îşi au timpul hotărât de Dumnezeu: tristeţea şi bucuria, boala şi sănătatea, moartea şi viaţa,
chiar şi minunea! După cum vedeţi, când a venit ceasul lui Isus, el a acţionat imediat. Gândiţi-vă, că Isus
niciodată nu întârzie şi nu se grăbeşte, El acţionează la momentul cel mai potrivit. Poate voi suneţi uneori
nerăbdători.
Aveţi grijă, ca întotdeauna să daţi doar binele unii altora. Cadoul de nuntă a lui Isus au fost mai multe
sute de litri de vin bun, cu care a cadorisit tânăra pereche şi nuntaşii. Ca şi creştini adevăraţi, aveţi grijă să
vă cadorisiţi unii pe alţii doar cu o vorbe bune, fapte bune şi exemple bune. Şi în acestea urmaţi-L pe Isus,
care pe unde a umblat a făcut doar bine. Aveţi grijă să nu daţi băutură alcoolicului, ţigară celui care
fumează şi droguri celor care se droghează.
Să credeţi în Atotputernicia lui Isus, care poate să facă minuni. Isus, Cel care v-a mântuit, are puterea
să transforme apa în vin; în Sfânta Liturghie transformă vinul în Preasfântul Său Sânge, iar viaţa voastră
lumească o transformă într-o viaţă creştină. Trebuie să ştiţi că Isus prin minunile Sale adevereşte puterea
Sa Dumnezeiască, bunătatea Sa şi pe trimişii Săi.
 Ce puteţi învăţa de la Maria?
Cu atenţie şi cu o inimă plină de iubire, Maria a recunoscut nevoile tinerilor. De aceea a mers la Isus
cu o spiritualitate mijlocitoare, spunând:’nu au vin!’ Maria a îndreptat ochii servitorilor către Isus şi le-a
spus: ’faceţi tot ce vă va spune!’ Un creştin a întrebat un cerşetor: ’de ce anume ai nevoie?’ Cerşetorul i-a
răspuns: ’dacă tu m-ai iubi cu adevărat, ai ghici de ce anume am nevoie’. Observaţi oare nevoile altora şi îi
ajutaţi oare cu o spiritualitate darnică? Credeţi oare că veţi găsi soluţia pentru toate problemele voastre în
primul rând la Isus? La nevoie cereţi oare mijlocirea Sfintei Fecioare, a sfinţilor şi a îngerilor, şi credeţi
oare în urmările pozitive ale acesteia?
 Ce puteţi învăţa de la tânăra pereche?
Ei şi-au început viaţa comună împreună cu Isus şi nu fără El. Trebuie să ştiţi că Isus preţuieşte
căsătoria, de aceea a ridicat-o la rang de sacrament. Vă rog să preţuiţi şi voi întâlnirea în familie. Să iubiţi
rugăciunea în comun, să mergeţi împreună în pelerinaje, să mâncaţi împreună, să discutaţi, să luaţi
deciziile împreună şi să vă relaxaţi împreună! Trebuie să ştiţi că cei care se roagă împeună, rămân
împreună şi cresc în iubirea reciprocă. Vă întreb, voi vreţi oare să începeţi, să continuaţi şi să încheiaţi
împreună cu Dumnezeu căsnicia voastră? Puteţi oare să spuneţi, că nu puteţi trăi fără Sfânta Liturghie şi
împărtăşania duminicală? Ar fi minunat dacă aţi completa în mod real o invitaţie adresată lui Isus, Mariei
şi apostolilor, pe care să o aşezaţi pe masa festivă. Ar fi bine dacă, la nunta voastră aţi citi versetele legate
de nunta din Cana Galileei. Astfel atmosfera dintre voi ar deveni supranaturală. Vă rog, încercaţi cu curaj!
 Ce puteţi învăţa de la slujitori?
Ei s-au supus în toate lui Isus. La cererea lui Isus au umplut vasele cu apă, chiar cu preţul
sacrificiilor. Deşi părea ridicol, la cererea lui Isus, au dus din apă la naşi. Slujitorii nu au făcut pe
deştepţii, nu au filozofat, nu s-au îndoit, nu au fost necredincioşi, ci au fost ascultători, chiar şi cu preţul
sacrificiilor! Întrebarea mea pentru voi: sunteţi oare caracterizaţi de ascultare şi acceptarea jertefelor în
familie? Să nu uitaţi că Raiul aparţine acelora, care acceptă sacrificiile pentru Dumnezeu, pentru propriul
suflet şi pentru sufletele altora! Dacă având spiritualitatea slujitorilor, veţi asculta în fiecare zi de Isus,
Maria, urmaşii lor şi unii de alţii – asta reprezentând martiriul spiritual – veţi experimenta în vieţile voastre
fericirea, iubirea şi minunea.
Acum vă binecuvântez cu spirtualitatea ascultării jertfelnice!!!”
Temă de casă pentru luna mai:

“DOAMNE, AJUTĂ-MĂ SĂ CRED ŞI SĂ ACŢIONEZ CONFORM SPUSELOR: E MAI BINE SĂ DAI DECÂT SĂ
PRIMEŞTI!”
RETROSPECTIVA LUNII APRILIE 2014
A fost mesajul Sfintei Fecioare: „Dragii mei trandafiraşi albi! Cu inima plină de recunoştinţă vă
mulţumesc pentru această zi. Vă mulţumesc, că aţi rămas statornici pe această cale şi nu aţi obosit în
novene. Acum, din voia Sfintei Treimi, L-am adus cu Mine pe copilul meu, care în viaţa Sa de pe Pământ a
fost un exemplu pentru voi în cum anume trebuie să ispăşiţi, să iubiţi şi să suferiţi! Aş dori să vă deschideţi
inimile către Noi, pentru că veţi primi harurile pe care le-aţi cerut deja demult. Cerinţa Mea de mamă către
voi este: să aduceţi şi mai multe suflete la Mine şi să puneţi în practică ceea ce am cerut aici de la voi. Cel
Rău nu vrea să vă dea pace pentru că vede, că prin ispăşirea voastră salvaţi foarte multe suflete de la
osândă. În ispăşirile voastre, în iubirea voastră şi în suferinţele voastre Eu sunt mereu cu voi şi vă ajut. Din
Voia Sfintei Treimi, acum predau cuvântul Fericitului Papa Ioan-Paul al II-lea!”
A fost mesajul Fericitului papă Ioan-Paul al II-lea: „Dragii mei copilaşi! În viaţa mea de pe pământ,
printre altele m-am rugat la intenţia ca să existe pe Pământ un loc de pelerinaj, unde oameni de diferite
naţiuni şi religii se roagă împreună, fac împreună novene după novene, la intenţia ca în întreaga lume să se
nască în inimile oamenilor iubirea. În viaţa mea pământească am acceptat în acest scop ispăşirea şi tot
ceea ce mi-a cerut Dumnezeu. În mod special în ultima etapă a vieţii mele mi-a fost foarte greu să port
povara întregii lumi, dar am ştiut că Dumnezeu nu-mi dă nici mie o cruce mai mare decât cea pe care o pot
duce! De aceea am acceptat tot ceea ce a permis Dumnezeu în viaţa mea. Acum, din Cer văd totul diferit!
Acum văd minunatele roade ale rugăciunilor, sacrificiilor şi suferinţelor mele, ale întregii mele vieţi oferite.
Printre altele şi voi faceţi parte din acestea, şi voi sunteţi rodul rugăciunilor mele. Acum vă cer să nu cedaţi
sub povara suferinţelor voastre! Dacă aţi şti câte haruri aduce după sine suferinţa trăită bine, nu v-aţi
plânge niciodată, ci aţi accepta şi aţi oferi totul fără niciun cuvânt. Dacă din Cer aţi vedea câte haruri
aduce după sine şirul novenelor voastre, nu aţi mai renunţa niciodată. Vă cer din nou să nu încetaţi cu
novenele. Dacă aţi şti ce har mare este dacă oferiţi novene şi gregoriene pentru strămoşii voştri, nu aţi mai
renunţa niciodată! Vă anunţ în mod anticipat că din Voinţa Sfintei Treimi, înainte de Paşti se vor elibera o
mulţime de suflete din Purgator şi vor merge în Cer, deoarece de ani buni aţi oferit pentru ei Liturghii şi aţi
acceptat suferinţe şi tot ceea ce aţi putut. Ei vă vor recompensa din belşug pentru acestea. Dragii mei
copilaşi! Aş dori ca de acum încolo să răsune în inimile voastre că iubirea, sacrificiul şi novenele valorează
mai mult decât orice! Azi vom revărsa haruri deosebite asupra voastră. Drept încheiere vă rog ca începând
din Vinerea Mare să faceţi o novenă pentru ziua canonizării mele, şi pentru propriile voastre intenţii! Veţi
vedea că bogatele roade nu vor întârzia. Acum, împreună cu Sfânta Fecioară şi cu Fericitul papă Ioan al
XXIII-lea vă binecuvântăm cu harul aprecierii novenelor, suferinţei şi iubirii!”
Cine a fost Sfânta Faustina şi ce a cerut Isus Îndurător prin ea, cea care a fost apostolul Îndurării lui
Dumnezeu? Sfânta Faustina s-a născut la Glagovice în Polonia şi a trăit 33 de ani (1905-1938). În total a
făcut doar 2 clase şi jumătate de şcoală. La vârsta de 20 de ani a intrat în mănăstirea surorilor Îndurării, din
Varşovia. Din exterior arăta ca oricine altcineva. Îşi îndeplinea în mod conştiincios sarcinile de bucătar,
grădinar şi portar. Era tăcută, senină şi binevoitoare. Era caracterizată de o iubire lipsită de egoism. Se
străduia să aibă o relaţie lăuntrică personală cu Cei din Ceruri. Vroia să salveze suflete, străduindu-se spre
sfinţenia vieţii. Misiunea Sfintei Faustina a adus cu ea multe suferinţe umilitoare şi multe agonii sufleteşti.
Şi-a oferit întreaga viaţă pentru convertirea păcătoşilor. La vârsta de 33 de ani şi-a cerut iertare de la
comunitate, s-a spovedit pentru ultima dată şi s-a mutat în lumea de dincolo. Papa Ioan Paul al II-lea a
beatificat-o pe 18 aprilie 1993 şi a canonizat-o pe 30 aprilie 2000. În anul 2002 a proclamat sărbătoarea
Duminicii Îndurării Divine! Ce anume am înfăptuit din ceea ce ne-a cerut Isus Îndurător prin Sfânta
Faustina? Trăim spiritul reconcilierii prin iertare şi cererea iertării? Credem oare că Dumnezeu îi iartă pe
păcătoşii convertţi? Trăim împăcaţi cu Dumnezeu, cu aproapele şi cu noi înşine? Avem încredere în Isus
Îndurător? Avem obiceiul să spunem rugăciunea: ’Isuse mă încred în Tine!’? Luăm în serios Duminica
Îndurării Divine? Avem obiceiul să spunem rozarul îndurării singuri sau în comunitate, la ora îndurării?
Depunem oare mărturie despre iertarea şi iubirea lui Isus Îndurător? Suntem oare recunoscători pentru
iertarea păcatelor noastre? Ispăşim oare pentru convertirea păcătoşilor? Îi cerem iertare lui Dumnezeu
Îndurător în numele păcătoşilor? Apreciem revelaţia particulară precum Fericitul papa Ioan-Paul al II-lea?
Ne minunăm oare de unitatea persoanelor ierarhice cu cele carismatice? Credem oare că spovedindu-ne,
împărtăşindu-ne, rugându-ne la intenţia papei în Duminica Îndurării Divine şi evitând în mod conştient şi cel
mai mic păcat, putem avea parte de indulgenţa plenară? Avem obiceiul să începem novena în Vinerea Mare,
pregătindu-ne pentru Duminica Îndurării Divine? Viaţa noastră se îndreaptă către Rai sau către Iad? Ne căim
deplin în fiecare seară, spunând: ’Isuse, Te iubesc, Te rog iartă-mi toate păcatele!’?
Cine sunt cei care L-au bucurat pe Isus Îndurător? Enoriaşii efeseni, prin faptul că s-au întors la prima
dragoste. Enoriaşii din Smirna au renunţat la frica lor faţă de suferinţă. Enoriaşii din Pergam au evitat
învăţătorii falşi şi învăţăturile lor. Enoriaşii din Tiatira au ţinut pocăinţă pentru idolatrie. Enoriaşii din Sardes
s-au convertit din făţărnicie şi din moartea sufletească. Enoriaşii din Filadelfia s-au convertit din minciunile
lor iar cei din Laodiceea din căldiceala lor! Noi Îl bucurăm în mod conştient pe Isus Îndurător?
Privire în viitor pentru luna iunie
 În luna iunie, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1, 5 – 6 – 7 de la orele 15.
 Vom sărbători împreună în mod anticipat sărbătorile din luna iunie şi aniversarea de 33 de ani a
apariţiilor Sfintei Fecioare la Medjugore.
 În 24 mai 2014, între orele 9 şi 16 vom sărbători împreună aniversarea de 7 ani a reconcilierii, în
Ungaria, la Vac, în biserica piariştilor.

SPIRITULUI SFÂNT –APRILIE
Din Sfânta Scriptură să citim versetele legate de discipolii din Emaus! (L. 24, 13 – 35)
Mottoul lunii: „Oare nu ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne explica Scripturile?”
(L. 24, 32)
Intenţia comună de rugăciune: să cerem mijlocirea Fericitului papa Ioan al XXIII-lea şi a Fericitului papa
Ioan-Paul al II-lea în fiecare zi din aprilie, luna canonizării acestora!
Sarcina noastră concretă va fi: să exersăm postul limbii! Să avem grijă ca vorbirea noastră să nu fie
negativă sau doar lumească, ci să fie supranaturală.
N.B. Cu binevuvântarea lui Cristos Înviat dorim un Paşte Fericit tuturor oamenilor binevoitori!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna aprilie 2014
„Dragi ispăşitori! În această lună să citiţi din Sfânta Scriptură versetele despre întâlnirea discipolilor
de la Emaus cu Cristos Înviat. Acum aş dori să vă vorbesc despre învăţăturile acestei întâmplări.
Să ţineţi minte pentru toată viaţa că: fără Cristos Înviat omul este întotdeauna trist. Cei care rămân în
această stare, vor rămâne trişti pe veci. Trăind împreună cu Cristos Înviat, viaţa voastră devine plină de
bucurii aici pe Pământ şi în viaţa veşnică.
Este bine ca uneori să vă gândiţi spre ce direcţie se îndreaptă viaţa voastră, spre Ierusalim sau spre
Emaus? În fiecare zi puteţi să vă îndepărtaţi de Cristos Înviat sau să vă apropiaţi de El. Depinde de voi!
Examinaţi în această lună, despre ce sau despre cine obisnuiţi să vorbiţi pe drum, acasă, cu oamenii
pe care-i întâlniţi? Vorbirea voastră poate să fie negativă, lumească sau supranaturală. Cum inima
discipolilor din Emaus era plină cu Isus, pe drumul de trei ore au vorbit permanent despre Isus. Discipolii
au realizat că Isus este Păstorul Bun, care merge după mieii pierduţi ca să-i întoarcă într-un loc sigur, în
comunitatea apostolilor.
Trebuie să ştiţi că, Cristos Înviat este cel mai bun pedagog, de la El trebuie să învăţaţi. Prima dată li
se alătură discipolilor, îi lasă să vorbească, le pune întrebări. Le-a dat timp să vorbească despre tensiunile
din ei, despre slăbiciunile, necredinţa, confuzia şi deznădejdea lor. Au recunoscut că şi ei ar fi vrut să-L
întâlnească personal pe Cristos Înviat. Au mai recunoscut că n-au crezut îngerilor, femeilor, tovarăşilor lor
nici măcar atunci când aceştia mărturisit despre mormântul gol şi despre giulgiu. Doar după acestea a
început să vorbească Străinul şi le-a cerut discipolilor ca pe baza Scripturilor să- l creadă pe Moise, pe
profeţi şi să creadă cele spuse de El personal cu privire la suferinţa, moartea şi învierea Sa. Ce păcat –
spuneţi voi – că discipolii nu au notat cuvintele Străinului.
A fost de neuitat pentru discipoli, când I-au cerut Străinului să rămână cu ei, iar acesta a intrat în
casa lor şi S-a aşezat la masă cu ei. Din semne L-au recunoscut pe Cristos Înviat. Le-a fost foarte cunoscut
modul în care a luat pâinea în Mâinile Sale, a binecuvântat-o, a rupt-o şi le-a dat-o. După aceea, Cristos
Înviat a dispărut brusc. Spre bucuria voastră, Cristos Înviat a rămas printre voi în Sfânta Scriptură, în
Sacramente, în Biserică, în comunitate, în semenii voştri (în bolnavi, în săraci, în nevoiaşi) şi în propriile
voastre inimi. Aceasta trebuie să conştientizaţi cu fericire în fiecare zi.
Discipolii au experimentat cu bucurie că în prezenţa lui Cristos Înviat a dispărut din inima lor:
tristeţea, deznădejdea, neînţelegerea, necredinţa, indiferenţa, tot răul şi toate lipsurile. În apropierea lui
Cristos Înviat inimile lor s-au înflăcărat şi în acestea s-a născut: speranţa, bucuria, pacea şi fericirea.
Prin întâlnirea cu Cristos Înviat au primit putere să se întoarcă la Ierusalim în comunitatea apostolilor. Au
realizat că fără comunitatea apostolilor sunt lipsiţi de protecţie. Ar trebui să fiţi recunoscători în fiecare zi
pentru protecţia care v-o oferă biserica, familia şi comunitatea. Este bine dacă înţelegeţi că, comunitatea
spirituală are puterea de a vă păstra în stare de har, că aveţi nevoie unii de alţii. Este bine dacă prin
iubirea reciprocă îl experimentaţi pe Cristos Înviat. În compania semenilor veţi realiza cât de mare păcat
este invidia. Omul invidios este capabil să ucidă. Este important s-o eliminaţi pe aceasta din inimile
voastre ca nu cumva să-i faceţi vreun rău cuiva.
Puteţi învăţa de la discipoli faptul că bucuria împărtăşită se dublează, tristeţea împărtăşită se
înjumătăţeşte. Învăţaţi, ca în faţa fraţilor spirituali să nu ascundeţi experienţele voastre spirituale,
întâlnirea personală cu Cristos Înviat, iubirea Lui care radiază. Pe lângă acestea fiţi atenţi ca perlele
voastre să nu le aruncaţi în faţa porcilor.
Drept încheiere vă spun că după ce apostolii şi discipolii s-au convins de Învierea lui Cristos, care le-
a înflăcărat inimile,au fost în stare să aprindă întreaga lume prin mărturiile lor convingătoare. Eu vă
recomand, dacă vreţi să rămâneţi ispăşitori bucuroşi în suflet, să vă îndreptaţi în fiecare zi în pelerinaj
spre ţelul final împreună cu Cristos Înviat şi nu fără El.
Acum vă binecuvântez împreună cu Cristos Înviat, cu Prezenţa, Bucuria, Pacea şi Iubirea Sa
perceptibilă!!!
Temă de casă pentru luna aprilie:

“CRISTOASE ÎNVIAT! DĂ CA EU SĂ TE RECUNOSC CU OCHII SUFLETULUI ÎN SFÂNTUL SACRAMENT AL
ALTARULUI ŞI SĂ TE IUBESC PRIMIND ÎMPĂRTĂŞANIA CU REGULARITĂTE!!!”
RETROSPECTIVA LUNII MARTIE 2014
În ce anume ne-au întărit Cei din Ceruri în zilele de ispăşire? Am experimentat o revărsare de har
extraordinară. Cei din Ceruri au fost prezenţi la ispăşire într-un mod invizibil, dar perceptibil. Atingerea
Celor din Ceruri a provocat lacrimi de bucurie în ochii noştri. A fost bine să auzim din nou că suntem
trandafiraşii albi ai Sfintei Fecioare şi că ne iubeşte aşa cum suntem. Am luat în serios invitaţia la curăţia
sufletească, la păstrarea stării de har. A fost bine să auzim că Sfânta Fecioară se bucură pentru faptul că
ispăşitorii sunt perseverenţi în novene, indiferent că e iarnă sau vară, frig sau cald. Cei din Ceruri ne-au cerut
ca în Postul Mare să coborâm crucea de pe perete, să o ştergem de praf, să o pupăm. Ţinând crucea în mână
este bine să medităm asupra suferinţei şi morţii lui Isus pe care a acceptat-o pentru noi toţi, pentru mântuirea
şi salvarea noastră. Cei din Ceruri ne-au atenţionat să ne gândim, oare de ce este goală cealaltă parte a
Crucii? Acolo este locul nostru şi acolo trebuie să răstignim propria noastră voinţă, acordând prioritate
Voinţei lui Dumnezeu. În suflet am luat coroana de spini de pe capul lui Isus prin pocăinţa noastră şi am
înlocuit-o cu o coroană de flori prin viaţa noastră plină de virtuţi. Trebuie să învăţăm în viaţa spirituală – ne-
au învăţat cei din Ceruri – ca pentru Voinţa lui Dumnezeu, care este un bine superior, să renunţăm la voinţa
noastră omenească, aparent bună. Astfel va avea loc o schimbare în vieţile noastre. Cei din Ceruri ne-au
cerut să exersăm postul limbii. Ne-au învăţat că prin rostirea cuvintelor negative, din gura noastră iese un
drăcuşor întrupat, care ne va face rău nouă şi familiei noastre, iar prin cuvintele pozitive se întrupează un
mic îngeraş, care ne ajută în direcţia mântuirii noastre. Cei din Ceruri ne-au cerut să ne rugăm la intenţia ca
şi în viitor să sărbătorim împreună Paştele, Învierea Domnului Isus care a murit şi a Înviat o singură dată.
Dacă este posibil, în Postul Mare să ne rugăm în fiecare zi Calea Crucii, rozarul durerii şi să citim din Sfânta
Scriptură Învierea lui Isus. Acestea vor avea un efect bun asupra tuturor, în special asupra bolnavilor.
Care sunt condiţiile pentru un Post Mare plin de har?
 Să luăm mai în serios rugăciunea legată – liberă – comună. Să fim atenţi în linişte la mesajul Celor din
Ceruri. Să spunem rugăciuni de eliberare şi vindecare. Să oferim novene, gregoriene de Liturghii pentru
vindecarea şi eliberarea noastră, pentru rezolvarea situaţiei strămoşilor. Trebuie să ajungem la
spiritualitatea rugăciunii, care înseamnă să învăţăm să trăim în permanenţă în prezenţa lui Dumnezeu.
 Să luăm mai în serios postul! Există multe feluri de post. Fiecare să exerseze postul comunităţii de care
aparţine. Aceasta este o probă de smerenie şi ascultare, dar este şi semnul apartenenţei noastre la
comunitate. Pe Muntele Sfintei Treimi, Tatăl Ceresc ne cere să ajunăm până la amiază în novenă, iar după
aceea luni – miercuri – vineri. Nu mâncăm şi nu bem nimic până la amiază, iar vinerea nu mâncăm carne.
Bolnavii să exerseze renunţarea! Să înveţe să renunţe la: răzvrătire, nerăbdare, invidie, toate păcatele şi
greşelile lor. Este bine să exersăm în mod conştient postul organelor de simţ. Asta înseamnă să învăţăm
să ne folosim organele de simţ (ochi, gură, urechi, mâini, picioare…) doar spre bine. Trebuie să ajungem
la spiritualitatea postului, adică să avem grijă ca sufletul să ne conducă trupul şi nu invers.
 Să luăm mai in serios fapta bună. ’Isus a mers de jur împrejur făcând bine.’ ’Cât mai avem timp, să
facem doar bine altora, în special fraţilor în credinţă.’ Prin rugăciune ne exprimăm iubirea faţă de
Dumnezeu, prin post iubirea faţă de noi înşine şi prin faptele bune iubirea faţă de semenii noştri. Trebuie
să ajungem la spiritualitatea faptelor bune, ceea ce înseamnă că dorim tuturor binele şi mântuirea şi nu
dorim nimănui răul.
 Nu doar să ne rugăm calea crucii, ci să o şi trăim pe aceasta. Să nu fim laşi ca Pilat, apostoli fricoşi,
soldaţi ciminali, arhierei invidioşi sau oameni indiferenţi. Să ne însuşim spiritualitatea Fecioarei Maria,
care cu prezenţa Sa tăcută şi încurajatoare şi-a ajutat Sfântul Fiu. Să uşurăm crucea altora ca Simon
Cireneul, să ştergem lacrimile ca Veronica, să ne dăruim mormântul ca Iosif din Arimateea, să ajutăm ca
Nicodim, să rămânem statornici până la capăt ca femeile şi apostolii. Să suferim în linişte şi cu răbdare.
 Să conştientizăm că în spatele fiecărei ispite se află cel Rău, care cu aprobarea noastră vrea să ne ducă în
păcat şi într-un final în Iad. Să învăţăm să-l refuzăm în mod radical pe cel Rău cu spiritualitatea lui Isus
iar în timpul ispitelor să cerem ajutorul Celor din Ceruri.
 Să luăm mai în serios pocăinţa. Să nu ne ocupăm de păcatele altora, ci de repararea propriilor noastre
păcate. Să nu ne spovedim ca să ne uşurăm, ci ca să ne schimbăm. Să credem odată, că în păcat nu există
fericire durabilă. Să facem în fiecare seară examenul de conştiinţă. Să credem în Iubirea Îndurătoare a lui
Isus. Să mergem cu regularitate la Sfânta Liturghie şi să ne împărtăşim. Postul Mare să fie timpul
întoarcerii spre interior, timpul liniştii. Prin reconciliere (iertare şi cererea iertării) să reparăm relaţia de
iubire din comunitatea noastră. Să fim recunoscători pentru suferinţa, moartea şi Învierea lui Isus, pe care
le-a acceptat pentru noi. Cu spiritualitatea Sfântului Iosif să nu facem voia celui Rău sau voia noastră, ci
întotdeauna să facem Voia lui Dumnezeu. Să ne pregătim pentru moartea noastră, acceptând-o din Mâna
lui Dumnezeu şi să cerem harul morţii bune. Să ne gândim des la urmările vieţii pline de virtuţi şi la
urmările păcatului, care poate fi viaţa veşnică sau moartea veşnică.
Ce am învăţat cu ocazia vindecării arborelui genealogic? Principalele cauze ale bolilor noastre sunt:
păcatele, legările noastre, lucrurile oculte, practicile diabolice, învăţăturile false… Condiţia vindecării
noastre sunt: convertirea; rugăciunile de eliberare şi vindecare; oferirea Sfintelor Liturghii; reconcilierea;
ruperea puterii şi peceţii celui Rău în Numele lui Isus; aşezarea sub ocrotirea Sfântului Sânge şi a Sfintelor
Lacrimi; trăirea cu sacramente; rugăciunea de mărire şi cerere a binecuvântării; oferirea noastră lui Isus
Cristos; eliminarea lucrurilor oculte şi apartenenţa la o comunitate mică.
Privire în viitor pentru luna mai
 În luna mai, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1 – 2 – 3 – 4 de la orele 15. Întreaga lună o
oferim Sfintei Fecioare şi cerem mijlocirea Ei în novenă.

SPIRITULUI SFÂNT – MARTIE
Din Sfânta Scriptură să medităm asupra patimilor lui Isus!
Mottoul lunii: „Nu te teme de ceea ce vei avea de suferit!” (Ap. 2, 10)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm la intenţia, ca postul mare să fie plin de haruri, pentru că ar putea
fi ultimul pentru noi!
Sarcina noastră concretă va fi: măcar în zilele de vineri din Postul Mare să ne rugăm Calea Crucii
împreună cu familia sau comunitatea noastră!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna martie 2014
„Dragi ispăşitori! În acest Post Mare când vă rugaţi Calea Crucii să vă amintiţi de suferinţa, moartea
şi învierea lui Isus. Acum aş dori să-i învăţ, să-i încurajez şi să-i mângâi pe cei care suferă indiferent de
felul suferinţei lor. Este foarte important pentru voi să uniţi toate suferinţele voastre cu suferinţele lui Isus
şi să le oferiţi pentru purificarea voastră personală, pentru convertirea omenirii întregi, pentru legarea
celui Rău şi pentru eliberarea sufletelor care suferă în Purgator. Prin fiecare suferinţă acceptată şi oferită
obţineţi haruri deosebite pentru întreaga omenire şi grăbiţi realizarea Cerului Nou şi a Pământului Nou. Eu
nu vă cer să iubiţi suferinţa, ci să apreciaţi roadele acesteia. Multe medicamente sunt amare când le luaţi în
gură, dar totuşi servesc la vindecarea voastră.
Învăţaţi să nu purtaţi crucea păcatelor voastre, ci să o puneţi jos cât mai repede prin pocăinţă. Dacă
sunteţi jigniţi din cauza lui Isus – aceasta este crucea lui Isus – să oferiţi acestea în primul rând pentru cei
care v-au jignit. Astfel daţi valoare suferinţei, iar în sufletul vostru persistă pacea. Trebuie să învăţaţi să
daţi valoare crucii vieţii voastre. Nu voi alegeţi ţara şi familia în care vă naşteţi, nici avantajele sau
dezavantajele trupeşti – sufleteşti – spirituale cu care vă naşteţi. Acestea reprezintă crucea vieţii voastre.
Ceea ce nu puteţi schimba, acceptaţi ca pe Voia lui Dumnezeu, fără a vă răzvrăti. Voi, cei bolnai şi
suferinzi, eliminaţi din sufletele voastre invidia faţă de cei sănătoşi. Să credeţi, că mai devreme sau mai
târziu, fiecare om trebuie să păşească pe propria cale a crucii şi trebuie să meargă până la capăt pe ea. În
loc să fiţi invidioşi, gândiţi-vă la cei care suferă mult mai mult decât voi. Vă cer ca fiind bolnavi şi în
suferinţă, să daţi recunoştinţă pentru sănătate în locul acelora care consideră că aceasta este ceva ce li se
cuvine. Mântuirea lumii voastre nu s-a realizat prin forţa debordantă a tânărului, ci prin dăruirea
voluntară de sine a lui Isus Cristos, care a acceptat suferinţa pentru cei păcătoşi. Isus a lăsat o mică parte
din crucea suferinţei Sale pentru cei care Îi aparţin, ca astfel să aveţi ocazia să semănaţi cu El. Prin fiinţa
lor şi prin mărturia lor, cei suferinţi trebuie să strige către lume că: nu sănătatea trupească este cea mai
importantă, ci sănătatea sufletească. Este demnă de mila noastră acea persoană, care este sănătoasă fizic
dar este bolnavă sufleteşte. Întipăriţi-vă în minte, suferinţa este una dintre mistere, în realitate ea nu trebuie
înţeleasă, ci trăită bine!!! În mijlocul suferinţelor voastre fiţi atenţi la natură. Dacă ceea ce se seamănă
toamna nu ar fi expus îngheţului din perioada iernii, recolta ar fi mult mai slabă. În mijlocul suferinţelor
voastre să nu întrebaţi de ce, ci să întrebaţi care este scopul şi mesajul celor din Ceruri prin acestea.
Uneori credeţi că Dumnezeu pune povară prea mare asupra voastră, sau că ia de la voi prea mult bine. Noi
tot timpul dăm mai mult decât luăm, într-un final vă dăm viaţa veşnică. Să ştiţi că în şcoala suferinţei
dobândiţi o maturitate la care altfel nu aţi ajunge. În facultatea suferinţei trebuie, să învăţaţi în mod special
trei lecţii: iubirea, răbdarea şi recunoştinţa. Isus care suferă vă conduce spre lumină traversând nopţile
sufleteşti, vă conduce spre victorie prin luptă, la coroana cerească prin cruce şi la glorie prin suferinţă.
Suferinţa vă face înţelepţi. Veţi realiza că nu este cel mai important să savuraţi viaţa, important este să vă
transformaţi în jertfă, ca astfel să se nască din nou măcar un suflet. Cel mai important nu este ca Dumnezeu
să facă voia voastră, ci este ca voi să faceţi Voia lui Dumnezeu. Cel mai important nu este să trăiţi mult, ci
este ca viaţa voastră să-şi găsească adevăratul rost. Cel mai important nu este să evitaţi cu orice preţ
suferinţele, ci ca Dumnezeu să-Şi atingă scopul în privinţa voastră prin suferinţă. Cel mai important nu este
când muriţi, ci să fiţi pregătiţi în orice clipă să păşiţi în faţa lui Dumnezeu.
Există suferinţă care vă invită să-L urmaţi pe Isus. Există suferinţe care purifică, educă, ocrotesc şi
apără. Există suferinţă care este spre gloria lui Dumnezeu. Pe acestea să le apreciaţi. Să nu cădeţi
niciodată în deznădejde în timpul suferinţelor, pentru că atunci când voi nu vedeţi cale de ieşire, Dumnezeu
are o mie de căi pentru voi. Să ştiţi că şi în zilele acestea vă puteţi vindeca prin ajutorul lui Dumnezeu. Cu
toate acestea, de multe ori Dumnezeu vine în ajutorul vostru prin medici, prin schimbarea alimentaţiei şi a
vieţii, prin puterea naturii. Vă cer doar un lucru, să nu acceptaţi niciodată vindecarea de la cei care-l
urmează pe cel Rău. Uneori Dumnezeu nu ascultă rugăciunile voastre pentru că vrea să vă dea ceva mai
bun. Dacă nu vi se întâmplă ceea ce aţi vrea, atunci vă puteţi aştepta la ceva mai bun. Trebuie să ştiţi că
Dumnezeu nu greşeşte niciodată, nici atunci când voi nu-L înţelegeţi.
Drept încheiere să ţineţi minte pentru toată viaţa: dacă inima voastră ar da recunoştinţă pentru tot
binele, nu aţi mai avea timp să vă plângeţi.
Acum vă binecuvântez cu harul răbdării în suferinţă!!!”

“AJUTĂ-MĂ DOAMNE, CA ÎN MIJLOCUL SUFERINŢELOR, SĂ NU TE ÎNTREB DE CE LE-AI PERMIS, CI SĂ TE
ÎNTREB CARE ESTE SCOPUL TĂU!!!”
Ce s-a întărit în noi la programele de ispăşire?
Am sărbătorit ziua mondială a bolnavilor. Am primit maslul. Am conştientizat că în vieţile noastre au existat
întotdeauna boli, există în prezent şi vor exista. Viaţa de pe pământ nu este Raiul, ci mai degrabă Purgatorul.
Dumnezeu permite bolile în viaţa noastră, pentru ca astfel să ne apropiem mai mult de El. Trebuie, să
învăţăm, să acceptăm şi să oferim orice boală, astfel aceasta se va întoarce spre folosul nostru. În uleiul
sfinţit pe care-l găsiţi pe Muntele Sfintei Treimi, este prezent uleiul ceresc de la Kígyós, Gheorgheni şi
Manduria. Cu acest ulei putem să-i binecuvântăm în fiecare zi pe cei dragi nouă. Cum cei din Ceruri doresc
ca noi să dăm mai departe cu spirit misionar învăţătura familiilor noastre şi micilor noastre comunităţi, ne-
au cerut ca de fiecare dată să aducem cu noi la programe un caieţel şi un instrument de scris.
Care a fost mesajul Sfintei Fecioare de sărbătoarea prezentării Pruncului Isus în Templu?
 Domnul Isus şi Sfânta Fecioară au fost curaţi în suflet. Noi nu suntem curaţi. Trebuie să acceptăm
purificarea.
 Viaţa noastră trebuie, să se îndrepte în sus, către Ierusalim şi nu în jos către Egipt. Să avem ca motto:
“M-am născut pentru ceva mai măreţ! Sunt capabil să fac mai mult!”
 Să luăm în serios oferirea! Să fim conştienţi, că soţul şi soţia noastră, copiii şi averea noastră… aparţin
în primul rând lui Dumnezeu. Nu avem drept de proprietate asupra nimănui.
 Să nu alegem între cele zece porunci. Să ne străduim să le păzim pe toate pentru a dobândi viaţa
veşnică.
 Să învăţăm de la Simeon, ascultarea la imboldurile Spiritului Sfânt şi pregătirea pentru moarte.
 Profetesa Ana a primit cea mai bună veste şi a dat-o mai departe.
 Sfânta Fecioară, Sfântul Iosif, pruncul Isus, Simeon şi Ana au fost ascultători. Să-I urmăm şi noi.
 Prin lumânarea sfinţită am fost invitaţi la curăţie, la viaţa jertfelnică, să fim modele bune. Să ne
străduim să folosim sacramentalele cu un suflet curat şi credinţă vie, pentru că doar în acest mod vom
experimenta urmările bune ale acestora.
Ce trebuie să ştim despre boli şi despre vindecare?
 Cea mai importantă este sănătatea sufletească. Trupul şi sufletul trebuiesc tratate împreună, pentru că în
mod reciproc au o influenţă pozitivă sau negativă unul asupra celuilalt!
 Persoanele cu dizabilităţi ne atenţionează: să-I mulţumim în fiecare zi lui Dumnezeu pentru sănătatea
fizică şi să ne rugăm pentru ca ei să traiască bine starea lor împreună cu îngrijitorii lor.
 Cele mai multe boli ne invită să punem ordine în viaţa noastră. Ele sunt o încercare a credinţei, a
speranţei şi a iubirii noastre, ne ajută să ne cunoaştem mai bine şi ne pregătesc pentru viaţa veşnică.
 Boala trăită bine, influenţează în mod pozitiv pe bolnav şi pe îngrijitorul său.
 Bolnavii nu trebuie să postească. Ei trebuie să exerseze renunţarea! Trebuie să înveţe să renunţe: la
nerăbdare, la lamentări, la revoltă, la obiceiurile rele, şi în mod special la păcat.
 Pentru vindecare sunt necesare: Voia lui Dumnezeu, credinţa bolnavului şi rugăciunea de mijlocire.
 Bolile incurabile ne atenţionează asupra sfârşitului vieţii.
 Dumnezeu, de cele mai multe ori vindecă în mod indirect: pe cale naturistă (medicamentul se găseşte în
plante), prin doctori, medicamente, preoţi (sacramente); rar vindecă în mod direct pe căi miraculoase.
 Pentru a obţine vindecarea trebuie să învăţăm: acceptarea, oferirea, uniunea cu suferinţa lui Isus,
resemnarea, răbdarea şi recunoştinţa.
 Nu putem accepta vindecarea de la oameni necredincioşi, de la cei care se ocupă cu bioenergie, de la
vrăjitori, şarlatani, de la oamenii care aparţin celui Rău.
Care este experienţa mea în procesul vindecării mele? De ce a permis Dumnezeu boala în viaţa mea?
 Pentru ca eu să învăţ să mă abandonez în totalitate Domnului.
 Am învăţat să-mi schimb alimentaţia şi modul de viaţă. Am învăţat să accept şi să ofer neplăcerile,
durerile şi neînţelegerile aduse de boala mea. Am început să iubesc şi mai mult liniştea, încărcarea
spirituală, şi să fiu mai atent la mesajele trupului. Am învăţat să fiu recunoscător pentru ajutoarele pe
care le-am primit. Am descoperit vocaţia mea în interiorul vocaţiei. Am învăţat să accept instrumentele
ajutătoare: maslul, sacramentalele, rugăciunea de mijlocire a comunităţii de ispăşire, ajutorul doctorilor.
 M-am căit pentru păcatele pe care le-am comis împotriva trupului meu cu carnea afumată,
condimentată, prăjită; cu fructele stropite cu chimicale; cu lipsa de mişcare, cu prea multă mâncare; cu
prea multă activitate şi puţină odihnă. Am recunoscut invidia din mine faţă de cei sănătoşi.
 M-am confruntat cu moartea şi am cerut harul morţii bune.
 Pot să spun că boala permisă de Dumnezeu şi trăită bine, este un mare har pentru mine!!! (Pr. Csilik)
Privire în viitor pentru luna aprilie

 În luna aprilie, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 3 – 4 – 5 – 6 de la orele 15.
 Ne vom pregăti împreună pentru sărbătorirea Sfintelor Paşti, şi vom cere împreună mijlocirea Fericitului
papă Ioan al XXIII-lea şi a Fericitului papă Ioan-Paul al II-lea, pe care Biserica îi va canoniza.

SPIRITULUI SFÂNT – FEBRUARIE
Din Sfânta Scriptură să medităm asupra vindecărilor Domnului Isus!
Mottoul lunii: „Să privim la Isus, care pentru bucuria ce îi era propusă, a îndurat crucea, şi s-a aşezat
la dreapta tronului lui Dumnezeu!” (Ev. 12, 2)
Intenţia comună de rugăciune: luna aceasta să oferim toate rugăciunile, postul, sfintele Liturghii,
sacrificiile noastre... pentru vindecarea bolnavilor!
Sarcina noastră concretă va fi: să-i vizităm pe cunoscuţii noştrii care sunt bolnavi!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna februarie 2014
„Dragi ispăşitori! În această lună aş dori să vă atrag atenţia asupra temerilor voastre, asupra
cauzelor acestora şi asupra modului în care puteţi să le învingeţi.
Privind în adâncul inimii voastre, veţi vedea de cine şi de ce vă este teamă în realitate? Sunt între voi
persoane care se tem de bolile trupeşti – sufleteşti – spirituale, de bătrâneţe, de singurătate, de neputinţă,
de vulnerabilitate. Alţii se tem de oamenii răi, de cei invidioşi, de cei care-i calomniază. Unii se tem de
dezastrele naturale, de cutremure, de eruperea vulcanelor, de secetă, de potop, de uragane. Există persoane
care se tem de războaie, de prigoană, de părăsirea căminelor. Alţii se tem de Satana, de Iad, de nefericirea
veşnică. Unii se tem de Anticrist şi urmaşii săi, de cip, de cei care deformează cele zece porunci. Sunt unii
care se tem de moarte, de distrugere, de descompunerea trupului. Alţii se tem de Tatăl Ceresc, de judecata
Sa, de dreptatea Sa.
După acestea gândiţi-vă de ce şi de cine vă temeţi în realitate? Acum vă rog să aşezaţi temerile
voastre în mâinile Tatălui Ceresc, pentru ca El să le ia şi să le distrugă!!!
Acum gândiţi-vă care este cauza temerilor voastre? Mulţi se tem în adâncul inimii, pentru că nu cred
în Tatăl Ceresc, în Iubirea, Îndurarea, Providenţa Lui. Alţii se tem, pentru că ţin la păcatele lor mai mici
sau mai mari, dar în inima lor simt că acestea nu-i duc într-o direcţie bună. Unii se tem pentru că s-a rupt
legătura lor cu Noi şi din această cauză se simt foarte singuri chiar şi în familiile lor. Alţii se tem pentru că
nu iau în serios cele zece Porunci, rugăciunea, preamărirea lui Dumnezeu, respectul faţă de părinţi, mersul
la biserică, respectul faţă de viaţă, curăţia trupească, fidelitatea în căsnicie, stima faţă de alţii, respectarea
bunurilor altora. Din acest motiv au mustrări de conştiinţă şi se tem de judecata Tatălui Ceresc! Există
persoane, care se tem fiindcă nu iau în serios cele şapte Sacramente. Acesti, în loc de botez ţin doar o
sărbătoare în care dau nume copilului, în loc de Spiritul Sfânt ascultă de cel Rău, neglijează spovada şi
împărtăşania regulată, care i-ar elibera de temerile lor, neglijează punerea în ordine a căsniciei lor, fiind
bolnavi nu cer maslul, când au nevoie de un sfat nu cer ajutorul preotului.
Vă rog, să fiţi precauţi cu persoanele care vă intimidează, pentru că acestea vor să vă domine, să vă
controleze şi să vă conducă după convingerea lor! Din păcate, unii se tem mai tare de şefii lor, decât de
Tatăl Ceresc! Persoanele intimidate îşi pierd libertatea şi convingerile. Trebuie să ştiţi că Tatăl Ceresc vă
respectă întotdeauna libertatea şi convingerea, chiar dacă luaţi decizii care sunt împotriva mântuirii
voastre! Tatăl ceresc este un Dumnezeu puternic dar niciodată nu vă forţează. Aceasta trebuie să fie şi
pentru voi calea.
Acum gândiţi-vă care sunt cauzele temerilor voastre. Dacă le enumeraţi înaintea Noastră, vă veţi
elbera parţial de aceste temeri. Teama fără motiv vine de la cel Rău.
Noi am dori, să trăiţi fără frică, pentru că frica aduce după sine suferinţa sufletească.
Cum puteţi să vă eliberaţi de temerile voastre? Primindu-l în inimile voastre pe Isus, al cui Nume este
Emanuel. Dacă veţi face acest lucru, atunci în fiecare moment al vieţii voastre veţi simţi: că Dumnezeu este
cu voi şi nu veţi fi singuri; că Dumnezeu este deasupra voastră şi vă binecuvântează; că Dumnezeu este sub
voi şi vă susţine deasupra abisurilor; că Dumnezeu este în spatele vostru, vă apără de cel Rău, de oamenii
răi şi vă fereşte de primejdii; că Dumnezeu este în faţa voastră şi vrea să vă conducă în Împărăţia Raiului;
că Dumnezeu vă îmbrăţişează şi că Iubirea Sa pentru voi este nemărginită.
Vă puteţi elibera de temerile voastre, dacă eradicaţi toate păcatele voastre şi porniţi pe calea îngustă
a convertirii, a naşterii din nou.
Puteţi deveni liberi de orice teamă, dacă credeţi în Îndurarea Tatălui Ceresc, în Iubirea Sa
nemărginită, în Raiul promis, în învierea trupului şi în nemurirea sufletului.
Vă eliberaţi de temerile voastre, dacă luaţi în serios cele zece porunci, cele şapte sacramente şi vă
aşezaţi în fiecare zi pe voi înşivă şi pe cei dragi ai voştri în Sfântul Sânge a lui Isus şi în Sfintele Lacrimi ale
Fecioarei Maria. Încercaţi şi veţi experimenta, că prin rugăciune de eliberare, prin post, prin fapte bune,
prin ispăşire şi prin oferirea temerilor voastre (ale păcatelor, îngrijorărilor) vă puteţi elibera deja de pe
acum de toate temerile voastre. Dacă folosiţi instrumentele supranaturale enumerate, acestea vor acţiona
ca un vaccin împotriva fricii în vieţile voastre.
Drept încurajare vă spun, cei cu adevărat cerdincioşi, cu ajutorul Nostru sunt capabili să elimine
toate temerile din viaţa lor.
Drep încheiere vă spun, că în Sfânta Scriptură este prezentă de 366 de ori, afirmaţia îmbucurătoare:
’Nu vă temeţi! Sunt cu voi!’ În ziua în care nu vă gândiţi la aceasta, vă cuprinde teama. Dacă în fiecare zi,
în mijlocul temerilor voaste vă gândiţi la prezenţa Noastră, le puteţi învinge!
Acum vă binecuvântez cu harul abandonării Nouă!”

“DOAMNE, DUMNEZEULE TE ROG AJUTĂ-MĂ, CA PRIN POCĂINŢĂ, SĂ ELIMIN TOATE PĂCATELE MELE,
PENTRU CA DE ACUM ÎNCOLO SĂ POT TRĂI FĂRĂ FRICĂ!!!”
În ce anume ne-au întărit Cei din Ceruri luna trecută, în zilele de ispăşire?
Cei din Ceruri au fost foarte recunoscători, pentru faptul că şi pe timpul iernii luăm în serios ispăşirea. Am auzit cu
mare bucurie afirmaţia cerească, cum că persoanele care ispăşesc au fost alese de către Dumnezeu din veci. În acest an
Spiritul Sfânt ne-a promis că vor avea parte de haruri deosebite toţi aceia, care spun nu celui Rău, păcatelor şi
ocaziilor care duc spre păcat. Spiritul Sfânt se va revărsa în inimile tuturor acelora, care şi de acum încolo vor aduce
sacrificii pentru purificarea lor personală, pentru cei dragi, pentru comunitatea de ispăşire, pentru întreaga omenire şi
pentru cei din Purgator. Spiritul Sfânt aşteaptă de la noi, să folosim armele spirituale, în primul rând apa sfinţită, cu
care putem stropi casele noastre, pe cei dragi ai nostri, maşinile şi animalele noastre, şi putem turna chiar şi în
fântânile noastre. Să spunem în fiecare zi rugăciunea de eliberare, legând şi numind în mod concret toate spiritele
negative, împingându-le în focul Iadului!
Spiritul Sfânt ne-a cerut ca la începutul novenei să reînnoim da-ul nostru pentru ispăşire, pentru o viaţă exemplară,
pentru iubirea liniştii, pentru luarea în serios a vieţii spirituale! Cei din Ceruri ne-au cerut să fim afectuoşi cu cei slabi,
să-i încurajăm pentru ca ei să se întărească şi să rămână în comunitate. La cerinţa celor din Ceruri ne-am oferit din nou
şi în acest an pentru slujirea Sfintei Treimi! Dacă trăim astfel încât cei din Ceruri să fie mulţumiţi de noi, putem să ne
aşteptăm la daruri cereşti: botezul în Spiritul Sfânt, darul profeţiei, vindecarea şi darul vindecării, darul de a vorbi în
limbi, la multe schimbări pozitive în viaţa noastră şi în jurul nostru. Cei din Ceruri ne-au cerut să trăim bine
încercările, căci acestea ne întăresc sufletul. Cei din Ceruri ne-au întărit din nou în faptul că, prin suferinţa trăită bine
putem dobândi cele mai multe haruri pe Pământ. Am primit şi temă de casă: să venim cu regularitate la ispăşire şi să
aducem cu noi măcar o persoană.
Cine sunt acele persoane, care pot avea parte de botezul în Spiritul Sfânt? Toate acele persoane care îşi doresc
acest lucru; cele care spun în mod radical Nu tuturor păcatelor; cele care spun Da la tot ce este bine; cele care se
deschid spre conducerea Spiritului Sfânt; cele care acceptă acea sarcină, pe care le-o dă Spiritul Sfânt.
Care a fost mesajul pentru acest an?
 „Sunteţi fericiţi, dacă începeţi, continuaţi şi încheiaţi acest an şi întreaga voastră viaţă împreună cu Dumnezeu!”
 Doar Isus şi Sfânta Fecioară au fost persoanele care au început, au continuat şi şi-au încheiat viaţa cu Tatăl
Ceresc.
 Ne-am decis să ispăşim în mod serios pentru cei care îşi încep şi îşi încheie viaţa fără Dumnezeu. Aceste
persoane sunt: Cain, victimele potopului, cei din Babilonia, Goliat, şi urmaşii lor. Ei pot să spună doar nu celor
zece porunci, celor şapte sacramente, şi la tot ce este bine. Trebuie să ispăşim pentru convertirea celor împietriţi.
 Ne-am gândit cu mare tristeţe la toate acele persoane, care cândva şi-au început viaţa cu Dumnezeu, dar părăsind
calea cea îngustă şi-au încheiat viaţa fără Dumnezeu. Despre apostolul Iuda a spus Isus: ’Ar fi fost mai bine, dacă
nici nu s-ar fi născut, este fiul osândei.’
 Din păcate, sunt mulţi aceia, care îşi încep rău viaţa, dar slavă Domnului, convertindu-se, născându-se din nou,
experimentând Iubirea lui Dumnezeu, şi-o sfârşesc bine. Asemenea persoane au fost: regele David, profetul Iona,
fiul risipitor, femeia păcătoasă, tâlharul din dreapta, Sfântul apostol Pavel şi mulţi alţii.
 Să nu uităm mesajul pe tot anul: să ne străduim să începem, să continuăm şi să încheiem acest an şi toată viaţa
noastră împreună cu Dumnezeu! Nu vom regreta niciodată!!!
După sufletul nostru, trebuie oare să ne ocupăm şi de trupul nostru, templul Spiritului Sfânt?
La Prilog a trăit un călugăr, Neamţu Mihai, căruia i-a apărut Sfânta Fecioară şi i-a dezvăluit mai multe amestecuri de
ceaiuri, care servesc la prevenirea şi vindecarea multor boli. Călugărul a spus că ceaiurile folosesc doar acelora, care
cred în ele şi se roagă. Şi eu le-am încercat în a treia fază a bolii mele de cancer. Cu ajutorul lui Dumnezeu, a
ceaiurilor (comprese, ceaiuri de şezut) şi cu ajutorul medical primit din când în când (transfuzii de sânge, perfuzii
pentru întărire) am reuşit să oprim boala canceroasă. Este bine că ceaiurile nu au niciun efect secundar. Se recomandă
un tratament lunar de 20 de zile cu ceaiurile purificatoare şi vindecătoare şi apoi 10 zile pauză. Eu sunt convins, că
dacă aş fi consumat ceaiurile din timp, aş fi putut evita boala. Cartea călugărului Neamţu Mihai şi câteva din ceaiurile
purificatoare se găsesc şi pe Muntele Sfintei Treimi. Cei săraci pot să culeagă vara din plantele medicinale şi să le
amestece. Eu m-am decis că şi după vindecarea mea completă voi consuma ceaiurile purificatoare şi le voi recomanda
şi altora. Când fierbem ceaiul noi punem tot timpul în apă şi apă tămăduitoare de pe munte. Credem că aşa va avea un
efect mai puternic. Amestecurile de ceaiuri de pe Muntele Sfintei Treimi sunt binecuvântate.
Privire în viitor pentru luna martie 2014
 Programele de ispăşire de pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc în luna martie, în zilele de 1 – 2şi 6 – 7
la ora 13.
 În această lună va începe postul mare (5 martie). În zilele de luni – miercuri – vineri, să renunţăm la
carne şi să acordăm prioritate legumelor şi fructelor. Să oferim şi asta pentru convertirea păcătoşilor.
 Paştele vor fi în data de 20 aprilie împreună cu fraţii ortodocşi.
 Măcar în zilele de vineri din postul mare să ne rugăm împreună cu familia meditând Calea Crucii!
 În prima sâmbătă din martie va avea loc vindecarea arborelui genealogic, care este una din cele mai mari
haruri ale ultimelor timpuri.
 Vă dorim un post mare plin de iubire!
Învăţăturile cereşti le primim în apropiere de Nuşfalău, pe Muntele Sfintei Treimi, prin intermediul pr.Janos Cs. şi al V.Ilona
SPIRITULUI SFÂNT – DECEMBRIE
Din Sfânta Scriptură să medităm predica de pe munte, după evanghelia Sf. apostol Matei. (Mt. 5; 6; 7)
Mottoul lunii: „Într-adevăr, n-am voit să ştiu nimic altceva decât pe Isus Cristos, şi pe acesta
răstignit” (1 Cor. 2, 2)
Intenţia comună de rugăciune: să ne rugăm la intenţia ca noul an, să-l putem începe cu sufletul curat!
Sarcina noastră concretă va fi: „Să nu vrem să fim mai deştepţi sau mai bogaţi în acest an, ci să vrem să
fim mai buni!” „Să fim mai buni, mult mai buni, să fim fraţii iubitori ai tuturor în acest an nou şi în fiecare
an!”
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna ianuarie 2014

„Dragi ispăşitori! Privind în urmă la luna decembrie şi privind înainte către anul nou, este
foarte important să luaţi decizii bune în privinţa creşterii voastre spirituale.
 A fost bine să aud de Crăciun, cum unii s-au decis că vor să trăiască în aşa fel, încât Isus să
se simtă întotdeauna bine în inimile lor.
 De sărbătoarea Sfintei Familii, câteva familii şi comunităţi s-au decis că vor să devină familii
sfinte şi comunităţi sfinte, prin trăirea iubirii reciproce.
 De sărbătoarea Sfântului martirului Ştefan, unii s-au decis în inimile lor că din dragoste
pentru Isus vor să accepte toate jertfele pentru salvarea sufletelor.
 De sărbătoarea Sfântului Apostol Ioan unii s-au decis că vor fi darul lui Dumnezeu pentru cei
dragi.
 De sărbătoarea Sfinţilor Prunci Nevinovaţi mulţi şi-au cerut iertare de la sufletele avortate şi
s-au decis că de acum încolo nu vor sta de partea morţii, ci de partea vieţii.
 De Revelion unii s-au decis, că nu vor să ia cu ei păcatele anului vechi în anul nou!
 Ar fi bine dacă v-aţi decide că în Anul Nou vreţi să fiţi o binecuvântare pentru cei dragi prin
gândurile voastre bune, prin cuvintele şi faptele voastre bune. Decideţi-vă, că timpul care vă
stă la dispoziţie, cele 365 de zile, vreţi să-l folosiţi doar spre bine. Străduiţi-vă ca acest an să
fie anul mântuirii pentru voi şi nu anul osândei. Decideţi-vă, că de acum înainte nu vreţi să
trăiţi nici în trecut şi nici în viitor, ci vreţi să trăiţi cât se poate de bine prezentul. Este bine să
aud unele suflete pioase spunând: eu vreau să încep acest an nou împreună cu Isus, vreau să-l
continui şi să-l închei tot cu Isus. Este bine când Ne spuneţi: eu vreau să încep di nou în
fiecare zi cu ajutorul lui Dumnezeu! Străduiţi-vă, ca în acest an cu ajutorul Nostru, să nu fiţi
în primul rând mai deştepţi sau mai bogaţi, ci mai buni. Acesta este secretul viitorului vostru
fericit.
 Ca ispăşitori, decideţi-vă din nou că veţi merge cu regularitate în comunitatea de ispăşire.
Hotărâţi-vă să spuneţi nu şi pentru cel mai mic păcat, şi să spuneţi da şi pentru cel mai mic
bine. Decideţi-vă, că şi în acest an vreţi să învăţaţi de la Maria: curăţia, iubirea, ascultarea,
spiritualitatea slujirii... fiţi conştienţi, că rugăciunile voastre rostite împrenă, novenele voastre
jertfelnice vor avea roade speciale, în primul rând în vieţile voastre şi în vieţile acelora,
pentru care le-aţi oferit. Decideţi-vă, că şi anul acesta vreţi să începeţi, să continuaţi şi să
încheiaţi anul ţinându-vă de mână în mod spiritual cu Isus şi Maria. Veţi vedea că luând
hotărâri bune la începutul anului şi luându-le în serios pe acestea, veţi avea o viaţă plină de
har.
Vă binecuvintez cu harul de a vă abandona Nouă!!!
Încredinţaţi-vă dinnou viaţa lui Cristos!”

“DOAMNE AJUTĂ-MĂ, SĂ NU TRĂIESC ÎN TRECUT ŞI NICI ÎN VIITOR, CI SĂ TRĂIESC ÎNTOTDEAUNA
CLIPA PREZENTĂ!!!”

Ce ne-au învăţat Cei din Cer, în primele zile de ispăşire?
 Încercaţi să treziţi în voi spiritul reconcilierii. Gândiţi-vă la persoanele pe care le-aţi supărat şi
cereţi-vă iertare de la acestea. Gândiţi-vă şi la persoanele care v-au supărat şi iertaţi-le din toată
inima. Dacă faceţi aceste lucruri, atunci se restabileşte între voi relaţia de iubire şi rănile sufleteşti
se vor vindeca.
 În duminicile Adventului, adunaţi-vă în jurul coroniţei de Advent atât în familiile voastre, cât şi
în comunitatea voastră. Citiţi din Sfânta Scriptură fragmentele legate de Crăciun, rugaţi-vă şi
cântaţi. Dacă faceţi acestea va creşte în voi iubirea reciprocă şi iubirea faţă de pruncul Isus. Prin
culorile coroniţei de Advent, întipăriţi-vă în inimă următoarele mesaje: prin lumânarea mov,
sunteţi invitaţi la pocăinţă. Ar fi foarte bine, dacă v-aţi spovedi înainte de Crăciun. Prin
lumânarea de culoare roz sunteţi invitaţi la bucurie. Dacă vă străduiţi ca Pruncul Isus să se simtă
bine în inimile voastre curate şi între voi prin iubirea reciprocă, atunci veţi fi bucuroşi înainte de
sărbători, în timpul sărbătorilor şi după sărbători. Lumânările dau lumină. Fiţi lumina lumii prin
viaţa voastră exemplară. Lumânările ard încet, în linişte, jertfindu-se pe sine. Acceptaţi şi voi tot
ceea ce este greu şi folosiţi acestea pentru salvarea sufletelor. Prin coroana verde, sunteţi invitaţi
la speranţă. Ispăşitorul care învaţă să trăiască în fiecare zi cu Domnul Isus, nu poate fi
deznădăjduit în nici o circumstanţă. Coroana de advent este rotundă, ceea ce ne atrage atenţia
spre eternitate. Domnul Isus a venit pe Pământ, pentru ca ţinându-vă de mână să vă conducă spre
Rai. Dacă meditaţi asupra acestor învăţături şi le trăiţi, veţi avea un Advent, un Crăciun şi o viaţă
plină de har.
 Şi Sfântul episcop Nicolae a avut un mesaj pentru noi. Gândiţi-vă cu bucurie la copilăria voastră,
când cei dragi vouă vă făceau cadouri. Fiind adulţi păstraţi spiritul copilăriei. De-a lungul vieţii
voastre învăţaţi să dăruiţi cu iubire şi să acceptaţi cu smerenie darurile. În toţi cei care dăruiesc cu
dragoste, există spiritualitatea Tatălui Ceresc, în cei care primesc cu smerenie este prezentă
spiritualitatea Pruncului Isus, iar în cei care ştiu să dăruiască dar şi să primească este prezentă
spiritualitatea Spiritului Sfânt.
Să aveţi drept mottou: „Fă în fiecare zi un bine, şi Dumnezeu va fi cu tine!”
Mărturia părintelui greco-catolic Aurel Hancu M-am născut pe 20 septembrie 1940, în judeţul
Mureş. Am fost şase fraţi, iar eu am fost cel mai mic dintre aceştia. La vârsta de 12 ani parohul
nostru m-a lăudat pentru modul exemplar în care m-am pregătit pentru sărbătorirea Sintelor Paşti. În
perioada liceului intram în fiecare zi în biserică să mă rog. Când aveam 16 ani, ieşind din biserică,
tatăl meu m-a sfătuit: „Oriunde vei fi de-a lungul vieţii, să nu-L uiţi pe Dumnezeu şi nicodată să nu
te rupi de el!” M-am căsătorit la vârsta de 44 de ani. Căsnicia noastră a fost binecuvântată cu doi
copii. După căderea comunismului am făcut teologia. La vârsta de 70 de ani m-am pensionat. Din
harul lui Dumnezeu, încă mai sunt un preot activ. În anul 2013 am participat tot anul la ispăşiri
alături de copiii mei, pe Muntele Sfintei Treimi. Anul 2013 a fost pentru mine, anul marilor
încercări. Suferinţele mele le-am unit cu suferinţele lui Isus. Am oferit totul pentru convertirea
păcătoşilor. Cred că tot ceea ce se întâmplă pe Muntele Sfintei Treimi (rugăciuni, spovadă,
împărtăşanie, liturghii, cântece) este plăcut Sfintei Treimi. Mottoul vieţii mele: „Nihil sine Deo!
Nimic nu vreau să fac fără Dumnezeu, doar împreună cu Dumnezeu!”
Mărturia consilierului juridic, Vigu Mihail, pe Muntele Sfintei Treimi M-am născut în 1963 la
Cluj, ca fiu unic într-o familie greco-catolică. Familia mea, în mod special bunicul, care a fost
deportat, a suferit mult din cauza credinţei. Bunicul meu a ţinut la el Sfânta Scriptură chiar şi pe
front, în buzunarul de la piept. Când a fost împuşcat, Sfânta Scriptură a oprit glonţul, care altfel i-ar
fi străpuns inima. Bunica mea m-a introdus în lumea credinţei. Din căsnicia noastră, care a fost
legată în 1975 s-au născut doi copii. Crescând, mergeam tot mai rar la biserică, am început să fumez
şi să beau. După anul 1989, împreună cu soţia mea am început să ne apropiem din nou de
Dumnezeu. Am trecut şi printr-un şir de încercări. Fata noastră s-a îndepărtat de calea lui Dumnezeu
şi ne-a părăsit. Băiatul nostru a plecat în străinătate la studii. În mijlocul încercărilor am început să
mergem în locuri de pelerinaje (Medjugore, Seuca, Şimian, Nuşfalău) şi am luat în serios
rugăciunea, postul, novenele şi am oferit gregoriane. După un timp lucrurile au mers bine, copiii
noştri s-au căsătorit şi îşi cresc copiii într-o familie creştină. Prin ispăşirile de la Nuşfalău, viaţa
noastră s-a schimbat, am devenit creştini mai buni. Ne rugăm mai mult zilnic, ispăşim într-o
comunitate mică. De-alungul anilor am adus mulţi oameni pe Muntele Sfintei Treimi. În data de 1
ianuarie 2012, la binecuvântarea izvorului, am văzut dansul Soarelui, am simţit prezenţa Sfintei
Fecioare. Este o mare bucurie să ispăşim împreună oameni de naţionalităţi, religii şi vârste diferite.
De-a lungul ispăşirilor am crescut în: credinţă, speranţă, iubire şi a dispărut din mine frica de viitor.
Mottoul meu: „Nu vă temeţi, pentru că eu sunt cu voi în fiecare zi până la sfârşitul timpurilor!”
 În februarie, ispăşirile vor avea loc în data de 1 – 2, 6 – 7 de la ora 13.
 În întreaga lună ne vom ruga pentru vindecarea bolnavilor!
 Cei care se spovedesc, au împlinit 60 de ani şi sunt bolnavi pot primi maslul.
 Să ne vizităm cunoscuţii care sunt bolnavi!
2013 (2014) - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE
SPIRITULUI SFÂNT – DECEMBRIE
Din Sfânta Scriptură să medităm asupra copilăriei lui Isus, descrisă în evangheliile Sfântului Matei şi al
Sfântului Luca, capitolele 1 şi 2.
Mottoul lunii: „Prin credinţă, Noe, cuprins de o teamă sfântă, a construit o arcă pentru salvarea casei
lui.” (Ev. 11, 7)
Intenţia comună de rugăciune: să ne rugăm în fiecare zi la intenţia, să devenim o familie şi o comunitate
sfântă!
Sarcina noastră concretă va fi: să ne educăm unii pe alţii şi copiii prin multă laudă!
Vă dorim tuturor un Craciun plin de iubire şi un An Nou plin de speranţă!
Învăţătura Domnului Isus pentru luna decembrie 2013
„Iubiţii mei prieteni ispăşitori! În luna sfântă a naşterii mele, vă dau câteva sfaturi, cu
privire la cum puteţi deveni o Familie Sfântă!
După cum vedeţi, în lume familia se află în criză. Schimbarea acestei situaţii pe viitor,
depinde şi de voi. Dacă voi, taţi şi mame, vă străduiţi să le oferiţi copiilor voştri un cuib al familiei
călduros şi iubitor, puteţi spera din toată inima că şi copiii voştri se vor strădui în această direcţie.
În urma experienţelor voastre, trebuie să realizaţi că în educarea copiilor trebuie să fiţi atenţi în
mod special la două lucruri: dăruirea unui exemplu bun şi iubirea. Cu siguranţă experimentaţi
duminicile, că degeaba vă trimiteţi copiii în Casa lui Dumnezeu, dacă voi lipsiţi de acolo în mod
regulat. Pe termen lung, degeaba îi învăţaţi pe copiii voştri să vă respecte, dacă ei văd, că voi ca şi
părinţi nu-i vizitaţi pe părinţii voştri în vârstă şi bolnavi, şi nu aveţi răbdare cu ei. Copiii voştri vor
urma în primul rând exemplul vostru şi nu vorbele voastre frumoase.
Trebuie să ştiţi că cea mai importantă condiţie în educarea copiilor pentru viaţa de familie,
trebuie să fie iubirea profundă dintre părinţi. Această iubire trebuie îngrijită zi de zi şi nu este voie
să o lăsaţi să se stingă. Dacă puneţi în mod regulat lemne pe focul din sobă, aceasta va da căldură,
dar dacă îl neglijaţi, atunci mai devreme sau mai târziu focul se va stinge, iar soba nu va mai da
căldură. Vă rog să vă găsiţi timp pentru conversaţii, pentru programe împreună, pentr plimbări şi
excursii. Să nu vreţi să vă schimbaţi unul pe altul, schimbaţi-vă voi înşivă într-o direcţie bună!
Aveţi grijă, ca faţă de copiii voştri să nu vă vorbiţi niciodată de rău unul pe altul. Să învăţaţi
ordinea corectă în familie: pe primul loc trebuie să fie Dumnezeu, după aceea urmaţi voi şi la urmă
copiii. După aceea puteţi fi deschişi şi spre ceilalţi membrii ai familiei, spre fraţii spirituali, vecini
sau prieteni!
Gândiţi-vă în această lună la cum vă educaţi copiii! Să devină oameni, care câştigând mulţi
bani, să fie persoane egoiste şi de succes, sau să devină oameni, care trăiesc pentru familia lor,
acceptă sacrificiile, sunt altruişti şi preţuiesc adevăratele valori.
Cum să vă educaţi copiii? Cu iubire necondiţionată! Să nu-i iubiţi doar atunci când sunt buni,
ei trebuie să simtă şi iubirea voastră îndurătoare atunci când greşesc. Găsiţi-vă timp când vă cer
ei pentru a-i asculta. Să vă educaţi copiii cu multă răbdare, cu coerenţă fermă, cu cereri, cu multă
laudă şi cu atenţie personală. Învăţaţi-i să ştie să-şi ceară iertare şi să ierte. Dacă puteţi, rugaţi-vă
împreună cu copiii voştri măcar odată pe zi! Trebuie să credeţi că, cei care se roagă împreună,
rămân împreună pe veci.
Eu, ca şi prietenul vostru dumnezeiesc, vă rog pe voi mame, ca după naştere, dacă puteţi, să
rămâneţi cât mai mult timp alături de copilaşul vostru, pentru ca acesta să simtă iubirea voastră
tandră. Să nu permiteţi copiilor voştri să devină robii televizorului sau ai calculatorului. Învăţaţi-i
pe copiii voştri să-şi îndeplinească îndatoririle, să ajute, să accepte sacrificiile, învăţaţi-i să
renunţe şi să se adapteze! Trebuie să ştiţi că anturajul bun îi duce într-o direcţie bună pe copiii
voştri. Să-i iubiţi pe prietenii buni ai copiilor voştri, şi să aveţi întotdeauna inimile şi căminele
voastre deschise în faţa lor. Împărtăşiţi-vă experienţele copiilor voştri care se află înainte de
căsătorie în măsura în care ei sunt deschişi.
Ca încheiere vă rog, să învăţaţi să-i lăsaţi liberi pe copiii voştri, care devenind adulţi calcă pe
calea căsătoriei. Să învăţaţi să acceptaţi cu iubire pe soţia sau soţul copiilor voştri şi membrii
familiei extinse. Să nu daţi niciodată sfaturi fără a fi întrebaţi! Când copiii voştri devin adulţi şi
vedeţi cum acceptă cu bucurie dulcile poveri ale familiei, atunci puteţi spune cu mâna pe inimă că
educaţia jertfelnică dată lor nu a fost degeaba.
Acum, în luna iubirii ne rugăm cu Mama Mea şi cu Iosif pentru voi şi împreună cu voi ca
să deveniţi o Familie Sfântă!!!”
Temă de casă pentru luna decembrie:

“ISUSE AJUTĂ-NE, CA ÎN LUNA IUBIRII, SĂ FIM ATENŢI ÎN MOD CONŞTIENT SĂ FIM EXEMPLE PLINE DE
IUBIRE!!!”
În ce anume ne-am întărit în primele zile de ispăşire ale lunii noiembrie?

Pe piatra funerară de pe mormântul mamei Eva, se află o poză cu chipul ei. Într-o zi, privind la această poză,
faţa ei a devenit vie, şi a fost strălucitoare ca a unui înger. În acel moment a transmis următoarele: „Merită
să acceptaţi toate sacrificiile pentru voi, pentru întreaga omenire şi pentru cei din Purgator, pe calea cea
strâmtă şi abruptă a ispăşirii! Pentru voi, ispăşirea reprezintă calea sfinţeniei vieţii, prin intermediul căreia
puteţi ajunge în Rai fără a trece prin Purgator! În orice situaţie v-aţi afla, dacă cereţi ajutorul meu, eu vă
voi ajuta! Vă rog, să rezistaţi până la capăt pe calea ispăşirii în unitate, în iubire şi supunere. În momentul
de faţă, este grea pentru voi ispăşirea din pricina încercărilor permanente. La sfârşitul vieţii voastre veţi
vedea că nu a fost în zadar ce aţi făcut pentru salvarea sufletelor. Aveţi grijă, pentru că în ultimele timpuri
cel Rău, se preface în îngerului luminii şi vrea să vă atragă pe căi greşite prin învăţături false, care vă
îndeamnă la prejudecată, minciună şi calomnie. Iubiţi-l pe sfântul părinte papa şi rugaţi-vă în fiecare zi
pentru el şi la intenţiile sale. Cereţi în fiecare zi darul discernerii spiritelor, pentru că cel Rău vrea să vă
dezbine şi să vă întoarcă pe unii împotriva altora. Din păcate sunt tot mai mulţi aceia, care ascultă de
îngerul minciunii, al dezbinării şi al duşmăniei. Acceptaţi rugăciune, post şi novenă pentru papa, pentru ca
să reziste până la capăt în mijlocul atacurilor ca un miel. Iubiţi-vă preoţii. Nu ascultaţi de învăţătorii falşi!
Pregătindu-vă la sărbătoarea iubirii trăind iubirea, să încercaţi să observaţi binele în toţi şi să vorbiţi
despre acesta. Vocaţia voastră nu este judecarea, ci salvarea sufletelor. Să fiţi recunoscători pentru faptul
că atunci când cereţi, puteţi primi în fiecare zi ajutorul celor din Rai şi al celor din Purgator. Cât timp trăiţi
să vă ajutaţi şi voi unii pe alţii şi pe cei din Purgator. Cât timp mai trăiţi, faceţi tot posibilul pentru voi
înşivă, pentru că în Purgator nu vă mai puteţi ajuta. Să fie pentru voi o permanentă atenţionare faptul că
toţi cei care au rostit "Nu"-ul final lui Dumnezeu au ajuns în Iad. Ei nu se mai pot ajuta nici pe ei înşişi, nici
pe alţii, dar nici alţii nu-i pot ajuta pe ei. Trăiţi în aşa fel încât prin viaţa voastră exemplară să fiţi
purtătorii Raiului. Dacă în inimile voastre există: iubire, bucurie şi pace, atunci puteţi avea certitudinea
mântuirii. Dacă muriţi în această stare, veţi ajunge în compania tuturor sfinţilor!”
Ce viziune am avut parte în trecut, cu privire la prezent şi la viitor?
 Într-o casă de cultură, în care de la un amvon remarcabil predica o persoană îmbrăcată în negru,
s-au adunat foarte mulţi oameni. Vorbea împotriva lui Dumnezeu, a Sfintei Fecioare, a Bisericii, a
papei, a preoţiei, a sacramentelor, celor zece porunci, a Sfintei Scripturi... Pe cei care s-au decis să-i fie
alături, pe aceia i-a îmbrăcat în haine negre. Le-a dat o sarcina: ’În ultimele timpuri spuneţi despre alţii
doar răul sau nimic!’ Am simţit că îi înconjoară atmosfera Iadului. După aceea am auzit un mesaj din
Cer: ’Aveţi grijă, deoarece colaboratorii celui Rău se îndreaptă spre Iad şi îi duc şi pe alţii în acea
direcţie! Nu-i urmaţi!!!’
 În a doua parte a viziunii, am văzut o biserică, ce strălucea într-un mod minunat şi se înălţa până
la Cer. La amvonul acesteia se afla Sfânta Fecioară şi predica. Sfânta Fecioară vorbea mulţimii de
oameni, care a umplut biserica într-un mod minunat despre: Sfânta Treime, Rai, Iad, Purgator, Biserică,
papă, preoţie, cele zece porunci, sacramente, Sfânta Scriptură, despre Cerul Nou, Pământul Nou, despre
apariţia ei personală, reîntoarcerea Sfântului Ei Fiu, despre revărsarea Spiritului Sfânt... Pe toţi aceia,
care au acceptat învăţătura ei şi au devenit colaboratorii ei, cu ajutorul îngerilor şi sfinţilor i-a îmbrăcat
în haine strălucitoare, albe, având marginile aurii. Colaboratorii Sfintei Fecioare au primit următoarea
sarcină: ’Mergeţi, observaţi şi vorbiţi despre binele din aproapele vostru!’ După aceea de parcă s-ar fi
deschis Cerul, şi s-a auzit o voce spunând: ’Fiţi conştienţi că cei care colaborează cu Sfinta Fecioară
mărşăluiesc către Rai, şi îi duc şi pe alţii în acea direcţie! Urmaţi-i!!!’
 În a treia parte a viziunii am văzut o piaţă uriaşă, în care se afla un amvon remarcabil şi era plină
cu oameni. Vorbitorii erau îmbrăcaţi în haine de culoare crem, cu pete negre! Un vorbitor vorbea
pentru, iar altul împotriva Sfintei Treimi. Astfel ei vorbeau pentru şi împotriva Sfintei Fecioare, Sfintei
Scripturi, a sacramentelor, a celor zece porunci. Pe cei care i-au acceptat pe aceşti vorbitori i-au îmbrăcat
în haine crem cu pete negre. Aceşti oameni au primit următoarea sarcină: ’Vorbiţi-le oamenilor şi de
bine şi de rău, în numele dreptăţii!!! Astfel să-i induceţi în eroare, ca să nu afle care-i adevărul!’ După
aceea s-a auzit o voce din Cer: ’Fiţi precauţi! Aceşti oameni induşi în eroare mărşăluiesc către Purgator
şi duc şi pe alţii în acea direcţie!’ Să ne gândim în mod serios, în prezent a cui haină o purtăm, care
predică o ascultăm şi o propovăduim. Să ne mai gândim, înainte de a ajunge în faţa lui Dumnezeu, oare
în ce direcţie se îndreaptă viaţa noastră şi în ce direcţie ducem şi pe alţii?
 Cererea Sfintei Fecioare este să purtăm haina ei albă şi să-i vorbim de bine pe alţii! Astfel vom
ajunge în fiecare zi mai aproape de Rai şi vom duce mai aproape şi pe alţii.
 În ianuarie, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 2 – 3 – 4 – 5 de la ora 13.
 În prima sâmbătă ne vom aminti de ”izvorul tămăduitor” şi printr-o procesiune vom da recunoştinţă
pentru vindecările de până acum.
 Vă vom binecuvânta în fiecare zi cu Apa Sfântă şi din depărtare vom binecuvânta şi casele voastre!
 În numele Spiritului Sânt, vă invităm pe toţi la o nouă novenă, pe care o putem oferi pentru mântuirea
noastră, pentru familia noastră, pentru vindecarea şi eliberarea noastră, pentru eliberarea tuturor
strămoşilor noştri din Purgator...
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – NOIEMBRIE

“Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!” (Lc.1,45)
Din Sfânta Scriptură să medităm capitolele 21 şi 22 din Apocalips.
Mottoul lunii: : „... cine este drept să facă mai departe dreptatea, iar cine este sfânt să se mai
sfinţească” (Ap. 22, 11)
Intenţia comună de rugăciune: să ne rugăm pentru ca toţi ispăşitorii să se străduiască spre sfinţenia vieţii,
iar după moarte să ajungă în Rai fără a trece prin Purgator!
Sarcina noastră concretă va fi: în această lună să oferim totul pentru strămoşii noştri decedaţi (rugăciune,
post, fapte bune, strădania spre sfinţenie), în mod special Sfinte Liturghii sub formă de novene sau
gregoriene (novenă = 9 Liturghii, gregoriană = 30 Liturghii) prin intermediul cărora ne putem aştepta şi noi
la haruri extraordinare.
N.B. Pe 24 noiembrie la ora 13.00 Îl vom bucura pe Cristos Rege cu prezenţa noastră şi cu o floare!
Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna noiembrie 2013
„În această lună vă voi vorbi despre sfinţi şi despre urmarea lor!
Cine sunt sfinţii? Ei sunt prietenii Noştri şi fericiţii moştenitori ai Împărăţiei Noastre. Ei au
devenit sfinţi trecând prin multe încercări, suferinţe trupeşti şi sufleteşti, chinuri, atacuri
spirituale... Nimeni nu se naşte sfânt, ci fiecare poate deveni sfânt, dacă acceptă şi cooperează cu
harurile pe care Noi le oferim. Sfinţii sunt acei oameni, care nu s-au mulţumit cu viaţa
pamântească trecătoare, ci şi-au dorit şi viaţa veşnică, şi au acceptat orice jertfă pentru a o
dobândi. Ei şi-au însuşit chemarea cerească: fiţi sfinţi, fiţi desăvârşiţi! Sfinţii au ajuns la relaţia
personală cu Noi şi şi-au trăit viaţa dându-Ne ascultare. Au descoperit în viaţa lor, Voinţa Noastră
în ceea ce îi priveşte şi au împlinit-o bucuroşi. Desigur aţi experimentat şi voi că acolo unde au
trăit sau trăiesc sfinţi, Biserica este renăscută. Trebuie să ştiţi că datorită sfinţilor am cruţat
omenirea de multe -multe pedepse meritate. Binecuvântarea Cerului s-a revărsat şi se mai revarsă
asupra naţiunilor întregi şi asupra ţărilor, mulţumită lor!Datorită lor s-au scurtat şi se vor scurta şi
în viitor zilele suferinţei. Datorită lor puteţi avea parte de vindecări, eliberări, ascultarea grabnică
a rugăciunilor, mântuire... Prin viaţa lor oferită, sfinţii sunt binefăcătorii întregii omeniri! Sfinţii au
convertit păgânii, au păstrat vie credinţa şi au scris cărţi spirituale foarte valoroase. Trebuie să
ştiţi, că în ziua Tuturor Sfinţilor, nu sărbătoriţi doar sfinţii canonizaţi, ci şi pe acei sfinţi, care, după
moartea lor, au ajuns în Rai. Printre aceştia pot fi: părinţii voştri, bunicii voştri, rudele voastre,
cunoscuţi de-ai voştri... cărora puteţi să le cereţi mijlocirea. Prin intermediul sfinţilor vă atragem
atenţia că, luând în serios scurta viaţă pământească, puteţi ajunge direct în Rai, fără a trece prin
Purgator.
Cum să vă raportaţi la sfinţi? Nu doar să îi admiraţi, ci să îi urmaţi în viaţa virtuoasă
cerându-le zilnic mijlocirea. Dacă învăţaţi să vă apropiaţi de Noi prin intermediul sfântului vostru
patron sau al sfinţilor pe care îi cunoaşteţi, puteţi avea parte de haruri deosebite. Citiţi viaţa
sfinţilor şi cinstiţi sărbătorile lor. Cinstiţi icoanele, statuile şi relicvele lor. Acestea să fie prezente
pe altarele din casele voastre! Să nu uitaţi că cea mai mare cinstire dintre sfinţi i se cuvine
Fecioarei Maria, întrucât Ea este cea mai apropiată Sfintei Treimi. Dacă aveţi posibilitatea,
construiţi biserici şi altare în cinstea lor! Numiţi după ei localităţi, străzi, instituţii! Cu ocazia
botezului, al mirungerii sau la intrarea într-un ordin religios, să luaţi cu bucurie numelei sfinţilor
care vă sunt cunoscuţi. Să-i amintiţi cu bucurie în cărţile, în mărturiile şi în cântecele voastre.
Pentru toate acestea, ei vă sunt foarte recunoscători, pentru că astfel devin mai strălucitori şi vă
pot ajuta mai eficient. Să avem foar mare grijă de următorul lucru: Doar SfinteiTtreimi i se cuvine
adoraţie, sfinţii, întrucât sunt creaturi, pot fi doar onoraţi.
Dintre voi, cine a păşit pe calea sfinţeniei? Acei copii ai voştri care au învăţat să fie
ascultători. Acei tineri, care au îndrăgit curăţia trupească şi sufletească. Acei căsătoriţi, care iau în
serios fidelitatea! Acei vârstnici, care pregătiţi fiind din punct de vedere sufletesc, abandonându-
ni-se Nouă, se îndreaptă spre Fericirea Veşnică ajutându-şi familia. Acei preoţi, a căror sarcină
cea mai importantă este salvarea propriului suflet şi a sufletelor care le-au fost încredinţate. Acele
creaturi ale Noastre, care luptă zi de zi împotriva păcatului, şi zilnic renasc în a face binele! Acei
ispăşitori, care trăiesc serios vocaţia lor de ispăşire. Cei care, fiind începători, luptă împotriva
păcatelor de moarte, ca avansaţi- împotriva păcatelor lesne iertătoare, iar când se străduiesc spre
sfinţenia vieţii- caută şi împlinesc Voinţa Noastră. Printre voi, se străduiesc spre sfinţenia vieţii,
aceia care prin viaţa lor plină de virtuţi, ţintesc Raiul şi nu Iadul sau Purgatorul. Să nu uitaţi că
marea sfinţenie se află în îndeplinirea conştiincioasă a micilor obligaţii zilnice. Pregătiţi-vă,
deorece convertirea este doar o clipită a vieţii voastre, dar sfinţenia trebuie să se răsfrângă asupra
întregii voastre vieţi.
Ca încheiere, aţi putea să Mă întrebaţi, dacă în lumea voastră de astăzi, în familia voastră, în
comunitatea voastră este oare cu putinţă să deveniţi sfinţi? Răspunsul Meu este: fără ajutorul
Nostru şi al sfinţilor este imposibil, dar cu ajutorul Nostru şi al sfinţilor, pentru oricine este cu
putinţă, trebuie doar să VREŢI!!!
Acum vă binecuvintează întreaga Sfântă Treime, cu spiritualitatea străduinţei spre sfinţenia
vieţii!!!”
Temă de casă pentru luna noiembrie:

“SPIRITE SFINTE DOAMNE, AJUTĂ-MĂ SĂ CITESC ÎN FIECARE ZI , PE LÂNGĂ SFÂNTA SCRIPTURĂ ŞI VIEŢILE
SFINŢILOR, CA PRIN EXEMPLUL ŞI MIJLOCIREA LOR SĂ DEVIN ŞI EU SFÂNT!!!”
În ce anume ne-au întărit cei din Ceruri, în primele zile ale lunii octombrie? „Consfinţiţi ultimele trei
luni ale anului laudei şi preamăririi Sfintei Treimi! Dacă învăţaţi să gândiţi binele, să vorbiţi de bine şi să
faceţi binele, atunci din inimile voastre va izbucni recunoştinţa! Mottoul vostru să fie: ’Gândeşte, spune şi fă
doar binele, ca să fi o unelată al lui Dumnezeu!!!’ Dacă se poate spune despre cineva că este recunoscător,
atunci ai spus tot binele despre acea persoană.Dacă se poate spune despre cineva că este nerecunoscător, ai
spus tot răul. Pentru voi, mottoul acestor trei luni poate fi: ’ Fiţi recunoscători întotdeauna pentru toate!
Pentru ce să fiţi recunoscători? Pentru că Dumnezeu v-a creat, vă susţine şi vă poartă de grijă. Orice ar da,
ar lua, sau ar permite Tatăl Ceresc în vieţile voastre, o face cu iubire. Credeţi în Tatăl Ceresc, aveţi
încredere în El şi abandonaţi-vă Lui cu spiritualitate de copil! Împreună cu toţi sfinţii, fiţi recunoscători şi
pentru îngerii voştri păzitori, pe care, Dumnezeu i-a pus la dispoziţia voastră pentru întreaga viaţă pentru ca
să vă ajute. Conştientizaţi în fiecare dimineaţă prezenţa îngerilor, fiţi atenţi la şoaptele lor, la îndrumările,
atenţionările, învăţăturile lor şi cereţi mijlocirea lor. Dacă faceţi acest lucru, atunci puteţi evita multe rele şi
puteţi avea parte de multe lucruri bune. Să fiţi conştienţi că îngerii voştri păzitori vă conduc în fiecare zi în
direcţia Raiului. Fiţi recunoscători în fiecare zi pentru faptul că, Tatăl ceresc v-a dat instrumente puternice
pentru învingerea îngerilor răi. Dacă în fiecare zi veţi lua în serios sacramentele, sacramentalele, viaţa
virtuoasă, atunci ei nu vă pot face rău. Fiţi foarte recunoscători pentru locurile de pelerinaj, unde cei din Cer
sunt prezenţi într-un mod special, unde vă învaţă prin intermediul mesajelor, al semnelor şi al minunilor, şi
vă întăresc în credinţă. Fiţi recunoscători pentru toate locurile de pelerinaj, indiferent dacă sunt noi sau
vechi. Fiţi recunoscători pentru vizionarii care, cu o spiritualitate smerită, se pleacă în faţa investigaţiei
Bisericii, şi care, cu consecvenţă transmit mesajul celor din Ceruri. Să nu vă mire de mai greşesc şi ei.
Corectaţi-i şi mergeţi înainte. Fiţi recunoscători în fiecare zi pentru vocaţia voastră de ispăşitori, căci prin ea
puteţi deveni sfinţi şi puteţi salva de la osândă o multitudine de suflete. Ispăşirea este una dintre cele mai
frumoase vocaţii ale ultimelor timpuri. Cei din Ceruri v-au chemat la ispăşire şi la salvarea sufletelor. Luaţi
aminte, cei din Ceruri nu v-au încredinţat doar familiile voastre, ci întreaga omenire şi sufletele din Purgator.
Puteţi face cel mai mult, dacă vă oferiţi întreaga viaţă pentru convertirea păcătoşilor. Fiţi recunoscători că vă
puteţi ruga şi pentru cei care nu s-a rugat nimeni niciodată. Fiţi recunoscători pentru purificarea voastră prin
care treceţi acum. Dacă veţi fi curaţi pe deplin, voi salva nu doar familiile voastre, ci şi sate, oraşe şi
continente întregi, fiind cu privire la voi. Fiţi recunoscători deoaerece, cu ajutorul lui Dumnezeu puteţi
învinge toate păcatele! Cu ajutorul lui Dumnezeu puteţi învinge păcatul limbii, al trupului, al ochilor, al
urechilor şi al organelor sinţului. Aveţi grijă, ca sstăzi să luaţi în serios pocăinţa şi nu mâine! Sfânta Treime
vă binecuvântează cu harul recunoştinţei veşnice.”
Viziune despre poarta Iadului şi poarta Raiului. „Domnul mi-a permis să văd poarta Iadului şi poarta
Raiului şi şi să arunc o privire acolo. Poarta Iadului era o poartă mare neagră, care se deschidea doar spre
interior. Cel care păşeşte prin ea, trebuie să renunţe la orice speranţă din cauză că şi în ultimul moment a
spus nu Îndurării Divine. A fost îngrozitor să văd cum sufereau sufletele osândite. M-a cuprins o mare teamă
şi de aceea nu am păşit prin acea poartă ca să văd ce se mai află acolo. În sufleul meu am decis ca de acum
încolo voi accepta tot ceea ce permite Dumnezeu, pentru ca niciun suflet să nu ajungă în Iad. După groaza
porţii Iadului, am văzut poarta Raiului şi am atuncat o privire înăuntru. Poarta Raiului era o poartă albă care
strălucea minunat. În spatele porţii pe ambele părţi se aflau îngeri şi sfinţi îmbrăcaţi în alb. Cu mare bucurie
i-am văzut Sfinţii Protectori şi Îngerii Păzitori ai Muntelui Sfintei Treimi, care cântau cântece cereşti. În
sufletul meu am primit mesajul: ’Dacă trăiţi într-un mod plăcut lui Dumnezeu, în clipa morţii vastre, aşa
veţi fi aşteptaţi de către sfinţi şi îngeri.’ După această viziune m-am întărit în faptul că, merită să acceptăm
orice jertfă cu scopul de a da jos pe toată lumea de pe căruţa celui Rău şi de a-i urca pe toţi în căruţa lui
Dumnezeu, cea care ne duce spre fericirea fără de sfârşit. !!!”
Privire în viitor pentru luna decembrie 2013

 În decembrie programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1, 5, 6, 7 de la ora 13.00!
 În prima sâmbătă va avea loc din nou vindecarea arborelui genealogic!!!
 În numele comunităţii de ispăşire vă mulţumim pentru jertfele pe care le-aţi adus pentru
salvarea sufletelor şi pentru donaţiile oferite!!!
 În 2014 ne pregătim pentru revărsarea extraordinară a Spiritului Sfânt. Vom cere împreună
darul vindecării, al eliberării, al discernerii spiritelor, al profeţiei, al vorbitului în limbi şi toate
harurile de care vom avea nevoie în ultimele timpuri!
 Să mergem înainte în ispăşire plini de speranţă şi de bucurie şi în următorul an. Recompensa
noastră nu va întârzia!!!
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – OCTOMBRIE
Din Sfânta Scriptură să medităm capitolul 12 din Apocalipsă, în care Sfânta Fecioară şi Arhanghelul Mihail înving
dragonul.
Mottoul lunii: „Pentru că el va porunci îngerilor săi să te păzească pe toate căile tale!” (Psalmi 91, 11)
Intenţia comună de rugăciune: Să ne rugăm pentru ca în această lună şi în tot restul vieţii noastre să creştem în
iubirea faţă de Îngerul nostru Păzitor!
Sarcina noastră concretă va fi: : celor dragi nouă, care pornesc la drum, să le spunem: „Îngerul Domnului să vă
însoţească cu grijă!” (Tob. 5, 17)!
Învăţătură de la Tatăl Ceresc pentru luna octombrie 2013
„Dragile mele Creaturi! În această lună, vă voi vorbi despre îngerii buni şi despre îngerii răi.
Ce trebuie să ştiţi în general despre îngerii buni? Îngerii Mei buni sunt spirite curate, care nu au trup! Ei,
când sunt într-o misiune specială, îmbracă un trup vizibil, asemănător unui văl. Arhanghelul Rafael, s-a
arătat în trupul unui evreu prestigios atunci când l-a însoţit pe tânărul Tobia pe drumul său. La mormântul
Fiului Meu cel Sfânt s-au arătat în trupul unor tineri, iar la Înălţarea Sfântului Meu Fiu către Ceruri, au
apărut în trupul unor bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe. La naşterea Fiului Meu şi la eliberarea Sfântului
Apostol Petru din închisoare, au apărut într-o lumină Cerească. Îngerii Mei buni sunt fiinţe superioare, pe
care le-am înzestrat cu o mare cunoaştere şi putere. Creaturile Mele pământeşti oricât ar fi de perfecte, pot
fi şi mai perfecte, îngerii Mei sunt la ţel, nu pot atinge o perfecţiune mai mare. Îngerii Mei sunt neschimbaţi.
Creaturile Mele pământeşti îşi mai pot pierde mântuirea, îngerii Mei, care au trecut proba nu o mai pot
pierde. Dacă rămâneţi perseverenţi pe calea cea strâmtă, puteţi fi părtaşi la fericirea îngerilor Mei. Am
creat îngerii spre propria Noastră slavă, fericire şi ca ei să slujească. Îngerii Mei buni ajută oamenii în
dobândirea mântuirii.
Ce trebuie să ştiţi despre Îngerii voştrii Păzitori? Pe îngerii care au grijă de voi, îi numesc Îngeri Păzitori.
Trebuie să ştiţi că Îngerii voştri Păzitori vă stau la dispoziţie cu mare drag. Pentru ei cel mai îmbucurător
lucru este acela de a salva cel puţin un suflet pentru viaţa veşnică. Vă spun cu mare bucurie, că fiecare om,
familie, oraş, ţară, naţiune... are un Înger Păzitor. Îngerii Mei Păzitori vă insuflă gânduri bune şi vă
stimulează spre bine voinţa. Îngerii Păzitori aduc înaintea Mea rugăciunile voastre, posturile voastre,
faptele voastre bune. Prin intermediul Îngerilor Mei Păzitori puteţi afla Voinţa Mea pentru voi, aşa cum au
aflat Avram, Zaharia şi Fiica Mea Sfântă Maria. Trebuie să ştiţi că apariţia Îngerilor Păzitori mai întâi vă
provoacă teamă, dar apoi vă umple de bucurie. La apariţia spiritelor malefice de obicei este invers. Îngerii
buni apar sub forma unor trupuri omeneşti, iar îngerii răi de cele mai multe ori se întrupează în animale.
Puteţi să vă asiguraţi protecţia Îngerilor Păzitori dacă vă străduiţi să aveţi o viaţă sfântă, îi cinstiţi, îi iubiţi
şi le cereţi ajutorul zilnic. Puteţi conta în fiecare zi pe ajutorul Îngerilor Mei Păzitori. Ei ocrotesc viaţa
voastră când sunteţi în pericol şi vă ajută în timpul ispitelor, iar în clipa morţii vă ridică la Ceruri.
Ce trebuie ă ştiţi despre spiritele malefice? Ele la începutul timpurilor au fost foarte bune şi Spiritul Sfânt
locuia în ele! După un timp, când le-am revelat planul Meu în ceea ce priveşte crearea şi mântuirea omului,
şi le-am cerut ajutorul în această privinţă, din orgoliu, s-au întors împotriva Mea şi a îngerilor Mei. De
aceea, drept pedeapsă au ajuns la osânda veşnică. Ei nu au trecut proba! Conducătorul spiritelor malefice
este Lucifer! Ei nu sunt cu toţii în Iad, din când în când se află împrejurul Pământului şi vor să vă
influenţeze într-o direcţie rea prefăcându-se în stăpânii lumii. În ziua judecăţii de apoi vor fi condamnaţi
definitiv şi atunci va deveni cunoscută în faţa tutturor oamenilor răutatea lor şi pedeapsa pe care o vor
primi. Din păcate, Mântuirea Fiului Meu nu este valabilă şi pentru ele. Aveţi grijă, spiritele malefice nu
sunt prietenii voştri, nu sunt binevoitorii voştri, ci sunt duşmanii voştri, care din invidie vă ispitesc la păcat
pentru ca şi voi să ajungeţi la osânda cea veşnică. Ei nu vor să le ocupaţi locul în Rai. Cei care ascultă de
’îngerul luminii’, pentru că el se deghizează în lucruri care par a fi bune, pe aceia îi va priva de religia lor,
de libertatea lor, de pacea lor sufletească şi în cele din urmă de fericirea lor veşnică. Urăsc Biserica şi pe
slujitorii ei, pentru că aceştia îi distrug puterea şi scot sufletele de sub domnia lor. Eu vă cer să nu vă temeţi
de cel Rău. Dacă vă temeţi de el, va deveni un leu care urlă, dacă nu vă temeţi de el, va deveni un iepuraş.
Dacă respectaţi poruncile Mele şi nu cedaţi păcatului, cel Rău nu vă poate dăuna. El este asemeni unui
câine înlănţuit, care poate merge doar până unde îi permite lanţul. Le poate face rău doar celor care cu
mare îndrăzneală se apropie prea tare de el. El este asemeni unui pescar, care şi-a aruncat undiţa în apă
(în lume), dar nu poate obliga peştii să muşte momeala. Eu vă cer, ca atunci când cel Rău vă ispiteşte, să vă
rugaţi imediat şi să-l refuzaţi în mod categoric! În realitate, cel Rău poate să aibă putere asupra voastră
doar prin intermediul păcatelor. În mod excepţional, când pe unii vreau să-i purific, îi permit celui Rău să-i
umilească. Dacă aleşii mei rămân fideli în timpul luptelor, ei vor dobândi o mare perfecţiune. Să nu uitaţi
niciodată că nimeni în această lume nu primeşte nici ispită şi nici cruce mai mare, decât cea pe care o
poate duce. Această convingere să vă dea putere în timpul atacurilor.
Ca încheiere vă rog din nou, să cereţi în fiecare zi ajutorul îngerilor buni, pentru că ei doar astfel vă pot
ajuta într-un mod eficient. Totodată să învăţaţi să vă opuneţi imediat celui Rău, atunci când vă ispiteşte.
Astfel voi veţi fi învingătorii! În scopul victoriei voastre, să folosiţi zilnic instrumentele pe care Biserica
Mea vi le oferă: cereţi ajutorul Sfântului Meu Fiu şi a Fiicei Mele Sfinte, să credeţi în puterea
sacramentelor şi a sacramentalelor, spovediţi- vă şi împărtăşiţi- vă cu regularitate, apreciaţi comunitatea
sufletească, locurile de pelerinaj, novenele, iar suferinţele voastre să le oferiţi pentru legarea celui Rău...
Dacă mergeţi pe această cale strâmtă, veţi face parte din tabăra învingătorilor!!!
Acum vă binecuvintez, împreună cu Sfânta Treime, cu spiritualitaea curajului!!!
Temă de casă pentru luna octombrie:
“CEREŢI ÎN FIECARE ZI AJUTORUL ÎNGERILOR BUNI, PENTRU CA ASTFEL EI SĂ VĂ POATĂ
AJUTA ÎNTR-UN MOD ŞI MAI EFICIENT!!!”
Care a fost mesajul Sfintei Fecioare în primele zile din luna septembrie? „Dragii Mei trandafiraşi albi!!!
Nu uitaţi, că vă iubesc camama voastră. Vă mulţumesc, că acceptaţi jertfele şi veniţi să ispăşiţi pe Muntele
Sfintei Treimi. Nu peste mult timp, va veni acea mare sărbătoare pentru voi, când din Voia lui Dumnezeu
mă veţi vedea şi mă veţi auzi pe Mine!!! Acesta va fi un har de neuitat pentru întreaga voastră viaţă şi va fi o
răsplata Cerească pentru perseverenţa voastră!!! Cu ocazia apariţiei Mele voi aduce din Ceruri toate acele
haruri de care voi şi cei dragi vouă aveţi nevoie. Până atunci străduiţi-vă să trăiţi în aşa fel, încât Sfânta
Treime să fie mulţumită de voi. Învăţaţi abecedarul vieţii spirituale şi puneţi-l în practică! Părăsiţi binele
lumesc pentru un bine şi mai mare, pentru ceea ce va rămâne pe veci! Învăţaţi să vă abondonaţi în totalitate
Sfintei Treimi, fără nicio frică. Rămâneţi permanent în stare de har, învăţând să spuneţi nu păcatului şi să
spuneţi da virtuţilor! Să-i iubiţi pe toţi, chiar şi pe duşmanii voştri. Sunt mulţumită de voi, dacă suferinţele
fizice şi sufleteşti, pe care vi le permite Fiul Meu cel Sfânt le trăiţi în pace! Mergeţi pe cel mai bun drum,
atunci când, având o spiritualitate serioasă de ispăşitor, oferiţi totul pentru întoarcerea omenirii spre bine,
pentru eliberarea sufletelor din Purgator şi pentru legarea spiritelor rele. Ca încheiere vă rog, ca în fiecare
seară, înainte de a vă culca, să vă puneţi întrebarea: ’Oare Sfânta Treime a fost azi mulţumită de mine?’”
Ce anume trebuie să-i caracterizeze pe adevăraţii ispăşitori? Ei învaţă cu ajutorul lui Dumnezeu, să facă
opusul a tot ceea ce fac fiii lumii. Când văd, că fiii lumii: sunt orgolioşi, urmăresc dezbinarea, ţin supărarea,
ei să se străduiască în mod conştient spre smerenie, unitate în iubire şi reconciliere. Când ispăşitorii văd că
fiii lumii trăiesc: împotriva lui Dumnezeu, fără Dumnezeu, în invidie, înjurături, beţie, materialism, ei se
decid în mod conştient pentru Dumnezeu, prin preamărirea lui Dumnezeu, viaţa sobră, şi merg înainte
adunând comori pentru veşnicie. Când fiii lumii iubesc lucrurile prin care se autodistrug: ţigările, băuturile
alcoolice, drogurile, munca în exces... ei au grijă în mod conştient de trupul lor, care este templul Spiritului
Sfânt, şi pe care Domnul îl va învia. Când fiii lumii îşi exploatează trupul într-un mod păcătos, trăind în
curvie şi adulter, fiii luminii iubesc curăţia trupească şi sufletească. Fiii lumii sunt: pesimişti, fără speranţă,
domnesc unii asupra altora, permit celui Rău să-i conducă, dar fiii luminii sunt: optimişti, slujesc, şi îi
conduce Spiritul Sfânt. Fiii lumii nu apreciază viaţa, clădind cultul morţii prin: avorturi, eutanasie,
sinucidere, crimă, războaie; fiii luminii clădesc cultul vieţii. Mottoul adevăraţilor ispăşitori: „Contra
torrentem! Împotriva torentului, împotriva spiritului lumii!” Dacă devenim capabili pentru aceste lucruri,
atunci devenim adevăraţi ispăşitori.
De ce iubesc ispăşitorii vindecarea arborelui genealogic? Atunci au ocazia să-şi pună în ordine viaţa lor şi
a celor dragi, prin pocăinţă, prin rugăciune de eliberare şi vindecare. În astfel de ocazii oferă un şir de
liturghii, novene şi gregoriane, pentru strămoşii lor, ca astfel dinspre trecut să se reverse asupra lor doar
binecuvântare. Cu aceste ocazii rezolvă problema sufletelor avortate intenţionat sau spontan şi embrioanele
congelate. În astfel de ocazii aşează în mâinile lui Dumnezeu şi cer eliberarea caselor şi drumurilor proprii,
care au ajuns sub stăpânirea celui Rău. Prin vindecarea arborelui genealogic, se scot pe ei înşişi şi pe cei
dragi de sub stăpânirea celui Rău şi se aşează sub stăpânirea lui Dumnezeu. Prin vindecarea arborelui
genealogic aducem la cunoştinţa ispăşitorilor mijloacele de salvare a sufletelor, şi îi încurajăm să se
folosească de acestea. Prin oferirea în comun a Sfintei Liturghii şi a ispăşirii, avem parte de haruri deosebite.
De aceea ispăşitorii iubesc vindecarea arborelui genealogic, care de acum încolo va avea loc tot la trei luni.
Mărturia părintelui piarist Bocsa József: m-am născut în 1950, într-o familie de agricultori. Am un frate
mai mare. În familia mai credincioasă a tatălui meu au fost trei preoţi. Întotdeauna am admirat blândeţea
tatălui meu. Mama mea, de asemenea a fost foarte credincioasă, dar din cauza sărăciei nu a putut să devină
călugăriţă. Ea, m-a oferit pe mine lui Dumnezeu în locul ei. În interiorul meu recunosc trei tipuri de vocaţii,
care se clădesc una peste alta şi se compensează una pe alta: vocaţia de preot, cea de călugăr şi cea de
ispăşitor. Vocaţia mea de preot s-a întărit în cadrul familiei mele, şi cu ajutorul comunităţii spirituale şi a
parohului meu. În cadrul ordinului piarist, care se ocupă cu educarea copiilor, trăiesc comuniunea în iubire
cu Dumnezeu şi cu fraţii mei preoţi. În comunitatea spirituală, trăiesc mai uşor handicapul meu fizic,
deoarece m-am născut cu o luxaţie bilaterală la nivelul şoldurilor, problemă care s-a rezolvat abia după 50 de
ani. Când eram încă preot tânăr, sora Natalia m-a iniţiat în vocaţia de ispăşitor. Convertirea mea completă a
avut loc lângă patul de moarte al mamei mele şi într-o comunitate carismatică. Sub influenţa acesteia, multe
lucruri au primit o altă valoare în interiorul meu. Începând din acel moment, viaţa mea de preot a luat o altă
direcţie, m-am întors către studiul vieţii sfinţilor şi am devenit mai deschis către intervenţia directă a lui
Dumnezeu. În anul 2007, la chemarea enoriaşilor mei, am venit pentru prima dată la Nusfalău. Aici i-am
cunoscut pe părintele Csilik, pe mama Eva şi pe Vad Ilona, care erau conducătorii comunităţii de ispăşire.
Cel mai mult m-a atins, când am văzut că pe Muntele Sfintei Treimi oameni de confesiuni şi etnii diferite se
roagă împreună, ispăşesc împreună şi se iubesc unii pe alţii reconciliindu-se. Aici am înţeles că Dumnezeu
mă invită la ispăşire şi la răspândirea acesteia în Ungaria. După aceea a avut loc în Biserica piaristă Sfânta
Ana de la Vac – unde slujesc eu – reconcilierea în interiorul naţiunii. Împreună cu părintele Csilik şi Vad
Ilona ne întâlnim cu regularitate, vorbim despre experienţele noastre, ne corectăm – ne compensăm unii pe
alţii şi ne rugăm unii pentru alţii. Astfel avansăm într-o unitate de iubire pe calea ispăşirii, pe care ne-au
invitat şi pe noi şi pe voi cei din Ceruri.
Privire în viitor pentru luna noiembrie 2013
 În luna noiembrie, programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1 – 2 – 3 şi 7, de la orele 13, pe
Muntele Sfintei Treimi!!!
 Întreaga lună o oferim în cinstea Spiritului Sfânt şi ne rugăm pentru sufletele din Purgator.
 Pe 24 noiembrie, duminica de la ora 13, îl vom bucura pe Cristos Rege cu prezenţa noastră şi cu o floare.
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – SEPTEMBRIE
“Fericită este cea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul! (Lc.1,45)
Din Sfânta Scriptură să medităm trimiterea celor şaptezeci şi doi de discipoli (Lc.10,1-12).
Mottoul lunii: „Rugaţi dar Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul său!” (Lc. 10, 2).
Intenţia comună de rugăciune: Să simţim o responsabilitate mai mare pentru strămoşii noştri care se află
în Purgatoriu (oferind novene şi gregoriene)!
Sarcina noastră concretă va fi: să citim şi să răspândim broşura „Scurta istorie a Muntelui Sfintei Treimi”!
Învăţătură de la Sfânta Fecioară pentru luna septembrie 2013
„Dragii Mei copii ispăşitori! În ultima lună a novenei aş dori să vă vorbesc despre trecut,
prezent şi viitor.
Din însărcinarea Sfintei Treimi vă mulţumesc: pentru perseverenţa voastră, pentru creşterea
voastră spirituală, pentru asumarea jertfelor şi pentru tot ce aţi luat asupra voastră în timpul
novenei. Privim cu bucurie la tot ce aţi făcut pentru purificarea vostră, a familiei, a comunităţii
voastre, pentru convertirea omenirii şi pentru cei aflaţi în Purgator. Vă puteţi aştepta la o răsplată
îmbelşugată, în parte aici pe Pământ, iar în Rai la răsplata deplină. Nu uitaţi că cei care seamănă
plângând vor secera cu bucurie. Am văzut că novena nu a fost uşoară pentru voi, mai ales din
cauza evenimentelor pe care nu le înţelegeţi. Sarcina voastră nu este în primul rând să înţelegeţi
evenimentele din viaţa voastră, ci să le trăiţi, acceptându-le şi oferindu-le. În numele Sfintei Treimi
vă chem şi în continuare la ispăşire. Voia Sfintei Treimi este ca întreaga voastră viaţă să fie o
ispăşire continuă. De fapt, voi nu ştiţi cu adevărat ce este Raiul şi Iadul. Dacă prin viaţa voastră
oferită aţi ajutat chiar şi un singur suflet să ajungă în Rai, în fericirea veşnică, viaţa voastră nu a
fost în zadar! Sufletele care au scăpat de Iad, datorită vouă, vă vor fi şi vouă veşnic recunoscătoare
în Rai. Fiţi conştienţi de faptul că merită să ispăşiţi, merită să salvaţi suflete, chiar dacă uneori
mergeţi înainte asudând sânge. Gândiţi-vă la faptul că suferinţa va trece odată cu toate cele
lumeşti, dar fericirea vă va rămâne pentru veşnicie.
Acum vă dau câteva sfaturi în legătură cu ce trebuie să fiţi mai atenţi pentru a deveni
ispăşitori fericiţi şi moştenitori ai Raiului. Acel ispăşitor care stârpeşte în fiecare zi păcatul din
viaţa sa şi se străduieşte să facă doar binele nu trebuie să se teamă de viitor, indiferent ce-i va
aduce acesta. Luaţi în serios şi în continuare iubirea şi stima reciprocă. Aceasta funcţionează
destul de bine pe Muntele Sfintei Treimi în timpul ispăşirii. Puneţi acestea în practică şi acasă, şi la
locurile voastre de muncă. Este foarte important să fiţi atenţi în mod conştient unii la alţii, să-l
ascultaţi pe semenul vostru, să-i daţi un sfat bun. Făcând astfel, puteţi salva vieţi sau vă ajutaţi
reciproc în uşurarea poverii problemelor. În familiile voastre să vă împărţiţi sarcinile. Evitaţi
extremele, precum lenea sau asumarea tuturor activităţilor. Învăţaţi să vă rugaţi împreună. Prin
aceasta va creşte în inima voastră iubirea reciprocă. Cei care sunt capabili să se roage împreună
vor reuşi să rămână împreună. Puneţi în practică construirea unităţii. Împărtăşiţi-vă gândurile şi
ideile şi fiţi capabili să şi renunţaţi la ele în cazul în care tovarăşul vostru are o idee mai bună.
Învăţaţi să vă bucuraţi cu cei care se bucură şi să plângeţi cu cei care plâng! Învăţaţi să vă
subordonaţi voinţa proprie Voinţei lui Dumnezeu şi celei a tovarăşilor voştri. Astfel vă veţi
converti, renunțând la impunerea voinţei proprii. Învăţaţi să fiţi flexibili. Să fiţi atenţi în mod
conştient la a lua masa cu regularitate, la odihnă, la relaxare, pentru că asta este Voia lui
Dumnezeu. Iubiţi-vă în mod concret, sărbătorind zilele de naştere, onomasticile, aniversarea
căsătoriei. Dacă vă provocaţi reciproc răni sufleteşti, atunci împăcaţi-vă, cerând iertare şi iertând.
Păstraţi ordinea lucrurilor. Dumnezeu să fie pe primul loc în fiecare zi, apoi edificarea voastră
spirituală şi doar apoi aproapele vostru. Banii, bunurile materiale să fie pentru voi doar
instrumente şi nu un ţel. Dacă aţi făcut tot ce a depins de voi, restul încredinţaţi Providenţei Divine.
Rezolvaţi-vă problemele pe rând. Întâi spuneţi-le lui Dumnezeu, apoi discutaţi-le cu familia, cu
comunitatea spirituală şi doar după aceea cu îndrumătorul vostru spiritual. Dacă vreţi să avansaţi
în viaţa spirituală atenţionaţi-vă reciproc cu iubire şi acceptaţi cu smerenie atenţionările altora.
Pentru creşterea voastră spirituală, dintre toate acestea alegeţi doar una şi puneţi-o în practică
până la următoarea ispăşire.
În ultimele trei luni ale anului veţi învăţa preamărirea şi recunoştinţa faţă de Sfânta
Treime. Anul viitor vă voi pregăti pentru primirea darurilor deosebite ale Spiritului Sfânt. Ulterior,
cu toţii veţi vedea că novenele nu au fost în zadar în viaţa voastră. Cel care a salvat fie şi un singur
suflet de la osânda veşnică se va mântui şi el însuşi.
Acum, Sfânta Treime vă binecuvântează prin mine cu minunata spiritualitate a salvării
sufletelor!!!”
Temă de casă pentru luna septembrie

“IUBITI-VĂ RECIPROC ÎN MOD CONCRET SARBATORIND ZILELE DE NASTERE, ONOMASTICILE ŞI
ANIVERSAREA CASATORIEI !!!”

Cum a ajuns Vad Ilona să primească mesaje cereşti şi să le împărtăşească comunităţii de ispăşire?
 Încă din copilărie, pe când era bolnavă şi se temea de moarte, i-au apărut în vis doi îngeri, iar unul dintre
ei i-a spus: „Nu te teme! Nu vei muri! Domnul are planuri cu tine în viitor!”.
 În anul 2000, de 1 mai, s-a petrecut vindecarea şi naşterea din nou a ei. După aceea a avut viziuni şi a
primit mesaje care îi erau destinate doar ei. Le-a împărtăşit părintelui Csilik şi Mamei Eva, care le-au
analizat şi le-au evaluat.
 În prima sâmbătă a lunii august din anul 2007 s-a întâlnit personal cu Sfânta Fecioară în casa lui Isus şi a
Mariei. Sfânta Fecioară i-a apărut în locul în care se afla Mama Eva, bolnavă fiind, şi i-a transmis
următorul mesaj: „V-o încredinţez pe fiica Mea Eva! Să o îngrijiţi ca şi cum m-aţi îngriji pe Mine!”.
 Şi în timpul rugăciunilor zilnice a primit deseori mesaje care erau pentru întărirea ei spirituală.
 După mutarea la Ceruri a Mamei Eva, pentru prima oară a primit mesaj pentru întreaga comunitate de
ispăşire. În fiecare prima joi ne vorbeşte Spiritul Sfânt, în prima vineri, Domnul Isus, în prima sâmbătă
Sfânta Fecioară, iar în prima duminică Tatăl Ceresc.
 În prezent, ceea ce este deosebit în legătură cu mesajele Sfintei Fecioare este că până în luna iunie ea a
auzit doar glasul Sfintei Fecioare, iar din prima sâmbătă a lunii iulie o şi vede cu ochii sufletului pe
Muntele Sfintei Treimi în timp ce transmite mesajul.
 Cererea celor din Ceruri este ca mesajele să fie întotdeauna analizate. Dacă mesajele se potrivesc cu
învăţăturile Bisericii, să le primim cu credinţă şi cu inima deschisă, fiincă doar astfel pot fi spre folosul
nostru.
Ce transmite Domnul Isus, cel care, pe Muntele Tabor, în timpul rugăciunii s-a schimbat pe deplin,
devenind strălucitor?
 Sunteţi chemaţi la transformările pozitive. Ispăşiţi pentru cei care se schimbă într-o direcţie greşită şi
pentru cei care bat pasul pe loc.
 Aveţi grijă ca vorba voastră să nu fie a lumii de jos, să nu fie lumească, ci să fie legată de cele sfinte.
 Să fiţi conştienţi de faptul că în Rai există doar fericire, fără suferinţă; în Iad există doar suferinţă, fără
fericire; în viaţa voastră pământească este prezentă şi fericirea, şi suferinţa. Trebuie să învăţaţi să le trăiţi
corect pe amândouă.
 Pe acest pământ este bine oriunde cu Mine şi nicăieri nu este bine fără Mine!
 Nu există fericire pământească fără sacrificii. De aceea acceptaţi tot ceea ce este greu.
 Aveţi grijă că persoanele muritoare, lucrurile trecătoare nu vă pot face fericiţi pe deplin.
 Observaţi în viaţa voastră nu doar evenimentele neplăcute, ci şi pe cele fericite şi vorbiţi cu recunoştinţă
despre ele.
Ce trebuie ştiut despre sora Eugenia şi despre mesajele primite prin intermediul ei?
Sora Eugenia Rovasino (1907 – 1990) a fost unul dintre cei mai mari profeţi ai secolului XX, care a primit
mesaje în latină de la Tatăl Ceresc, începând de la vârsta de 25 de ani. Biserica a analizat şi a acceptat aceste
mesaje.
Ce i-a transmis Tatăl ceresc? „ Sunt un ocean de iubire! Îi îmbrăţişez cu drag la pieptul Meu patern pe
copiii Mei care se convertesc. Vreau să vă fac sfinţi. Eu pedepsesc doar atunci când nu luaţi în seamă şirul
repetat al avertismentelor Mele!”
Ce ne cere Tatăl Ceresc? „Destinaţi măcar o zi pe an pentru cinstirea Mea. Aceasta să fie 7 august sau
prima duminică din luna august. Trăiţi în permanenţă în prezenţa Mea. Vreau să transform prin voi
întreaga omenire într-o mare familie de iubire. Renunţaţi la temerile voastre referitoare la Mine! Încredeţi-
vă în Mine în toate situaţiile vieţii voastre! Lăsaţi-Mă să Îmi ridic tronul în inimile voastre. Eu vă iubesc pe
voi şi aştept de la voi acelaşi lucru. Vorbiţi cu Mine zilnic, măcar o jumătate de oră. În fiecare zi bucuraţi-
Mă şi atunci şi Eu, în felul Meu, vă voi aduce bucurie!”
În prima sâmbătă am sărbătorit carisma deplinătăţii. Putem citi despre aceasta în mesajul din luna august.
Ce ne-a transmis Sfânta Fecioară în prima sâmbătă: Ne-a spus că ne iubeşte, că ne-a ales pentru ispăşire.
Ne-a rugat să punem Medalia Miraculoasă lângă crucea vindecătoare. Prin asta recunoaştem că
Dumnezeu este Atotputernic şi poate vindeca în mod personal şi prin mijlocirea Sfintei Fecioare. A mai
cerut ca în viaţa spirituală să ne punem pe propriile picioare, iar ceea ce am învăţat să împărtăşim acelor
fraţi care sunt începători pe calea ispăşirii. Ne-a spus că se pregăteşte să vină la noi. Să aşteptăm această
întâlnire cu sufletele pregătite!
Privire în viitor pentru luna octombrie 2013

 Vom consacra luna octombrie spre lauda şi mărirea Tatălui Ceresc.
 În luna octombrie ispăşirile vor avea loc în 3 – 4 – 5 – 6 de la ora 15 pe Muntele Sfintei Treimi.
(Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul pr.Janos Cs. şi al V.Ilona)

Mesajele din Nuşfalău în limba română le găsiţi pe internet la:www.muntelesfinteitreimi.ro,
e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com, inf. 0040-760-739-518
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – AUGUST
Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!” (Lc.1,45)
Din Sfânta Scriptură:să medităm pericopa evanghelică a Schimbării la Faţă a Domnului (Lc. 9, 28-36).
Mottoul lunii:„Eu voi oferi cu bucurie totul şi mă voi oferi pe mine pentru sufletele voastre!” (2 Cor.
12,15)
Intenţia comună de rugăciune:în această lună ne vom ruga unii pentru alţii la intenţiile reciproce!
Sarcina noastră concretă va fi:să apărăm şi să ajutăm”carisma deplinătăţii” după posibilităţi!
Învăţătura Sfintei Fecioare pentru luna august 2013
„Dragii mei copii ispăşitori!În această lună aş vrea să vă vorbesc despre carisma deplinătăţii, pe
care au primit-o copiii mei aleşi, spre folosul întregii comunităţi de ispăşire.
Ce s-a întâmplat după plecarea la Ceruri a Mamei Eva?Atunci aţi trăit o durere de nedescris.V-aţi gândit
cum veţi continua construirea Muntelui Sfintei Treimi şi conducerea comunităţii de ispăşire fără prezenţa
fizică şi fără ajutorul fiicei mele Eva. De aceea aţi izbucnit în lacrimi, şi asta a fost de înţeles.Apoi, după
câteva zile, după ce fiica Mea Eva v-a apărut într-un mod strălucitor, cu permisiunea Sfintei Treimi, aţi
trăit şi o bucurie de nedescris.Bucuria a fost deosebită pentru voi, precum şi responsabilitatea, atunci când
Sfânta Treime a declarat prin fiica mea Eva că „voi aţi avut parte de carisma deplinătăţii”şi că „voi doi”
trebuie să continuaţi construirea locului de pelerinaj al Sfintei Treimi. „Voi doi” trebuie să conduceţi în
continuare comunitatea de ispăşire cu ajutorul ei ceresc permanent.A fost o pecete ierarhică sosită la
momentul potrivit, atunci când un fiu de-al meu, preot, a mulţumit pentru acel „Da” al vostru pe care l-aţi
spus pentru construirea în continuare a Muntelui Sfintei Treimi şi pentru conducerea comunităţii de
ispăşire.Inimile voastre au fost pline de recunoştinţă atunci pentru carisma deplinătăţii pe care aţi primit-o
pe Muntele Sfintei Treimi, la Altar, în faţa întregii comunităţi de ispăşire şi spre folosul acesteia.
De ce aţi primit "carisma deplinătăţii"?Eu, ca dar deosebit al Sfintei Treimi, sunt „plină de har”!Voi, în
carisma deplinătăţii, trebuie să-i educaţi pe copiii mei ispăşitori să urască păcatul, să iubească virtuţile şi
să rămână în stare de har. Trebuie să faceţi aceasta în primul rând prin pilda voastră bună şi, în al doilea
rând, prin mărturia voastră.Aş atrage atenţia ispăşitorilor şi asupra patronului vostru spiritual, Fericitul
Ioan Paul al II-lea, al cărui motto a fost „TotusTuus” „ Sunt cu totul al Tău, Isuse, sunt cu totul al tău,
Sfântă Fecioară!” Voi, cei de pe Muntele Sfintei Treimi, care sunteţi de etnii şi religii diferite, învăţaţi şi
trăiţi „unitatea iubirii”, apoi trebuie să vă străduiţi în mod conştient, atât individual, cât şi ca şi
comunitate, spre deplinătate, spre sfinţenie!Prin „carisma deplinătăţii” vă îndrept atenţia şi asupra Sfintei
Tereza cea Mică, care a scris în jurnalul ei că „eu nu vreau să fiu sfântă pe jumătate, eu vreau tot ce vrea
Dumnezeu!”. Gândiţi-vă şi la fiica mea Eva al cărei motto a fost: „Dumnezeul meu, eu vreau tot ceea ce Tu
vrei şi nimic din ceea ce Tu nu vrei!”.Asta trebuie să fie şi în inima ispăşitorului adevărat, să descopere şi
să împlinească cu dăruire Voia Lui Dumnezeu!Prin carisma deplinătăţii vă atrag atenţia şi asupra celei
mai importante porunci.Trebuie să învăţaţi să-L iubiţi din toată inima, cu tot sufletul şi din toate puterile pe
Dumnezeu şi creaturile Sale. Voi aveţi voie doar să iubiţi şi să fiţi buni.Prin carisma deplinătăţii vă mai
atrag atenţia şi asupra Muntelui Tabor, unde Sfântul Meu Fiu s-a transformat în totalitate în timpul
rugăciunii, strălucea ca soarele în faţa apostolilor.Cererea Sfintei Treimi este ca şi voi să vă rugaţi, să
postiţi, să faceţi pelerinaje, să vă trăiţi în așa fel viaţa spirituală, încât viaţa voastră să se transforme într-
una strălucitoare.Trebuie să ştiţi că, în timp, doar acei ispăşitori rămân în comunitate care pornesc pe
calea schimbărilor pozitive, care ajută cât mai mulţi oameni pe această cale şi care se supun cu smerenie
conducătorilor dintotdeauna.Prin carisma deplinătăţii vă atrag atenţia şi asupra Sfântului Paul, care a
scris credincioşilor din Corint: „mă jertfesc cu totul pentru sufletele voastre!”El a acceptat toate
sacrificiile pentru ca nimeni să nu se osândească, ci toată lumea să se mântuiască.Prin carisma deplinătăţii
vă atrag atenţia asupra unui cântec de-al vostru:Doamne, Dumnezeul meu, ia tot ce e al meu şi mă-
ndepărtează de Tine, Doamne Dumnezeul meu, dă-mi totul ce mă apropie de Tine. Doamne Dumnezeul
meu, acceptă viaţa mea, ca să fiu cu totul al Tău!”
Ce este în Inima Sfintei Treimi când vă vede pe voi?Cei din Ceruri sunt mulţumiţi de voi în mare măsură.
De ce? Datorită ofertelor voastre constante şi generoase, Muntele Sfintei Treimi se construieşte şi se
înfrumuseţează conform planului divin. Comunitatea de ispăşire creşte numeric şi spiritual.Prin novenele
voastre jertfelnice, a izvorât apa tămăduitoare şi mulţi se vindecă datorită ei. Continuă mesajele, viziunile
şi învăţăturile care sunt spre folosul creşterii voastre spirituale.Cei din Ceruri se bucură de voi atunci când
văd că trăiţi unitatea iubirii, că vă străduiţi spre desăvârşire şi că puneţi în practică mesajele. Avansează
pe o cale bună cei care apreciază şi-i ajută pe copiii mei aleşi în carisma deplinătăţii.
În încheierevă rog ca, în mod special în această lună, să vă rugaţi zilnic pentru „carisma deplinătăţii”
pentru ca să se poată înfăptui împreună cu voi planul unic al Sfintei Treimi!
Acum, Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine şi prin Mama Eva cu harul străduinţei către
desăvârşire!!!”

“DOMNUL MEU, DUMNEZEUL MEU, DĂ-MI TOTUL CA SĂ FIU PE DEPLIN AL TĂU!!!”

Ce ne-au transmis Cei din Ceruri în primele zile de ispăşire?
„Pe calea voastră a ispăşirii învăţaţi să nu vă gândiţi la persoane, ci la ţel! Până acum voi aţi fost cei care aţi
făcut Voia lui Dumnezeu şi o veţi face şi în continuare.A sosit timpul, şi veţi experimenta asta, ca
Dumnezeu să facă voia voastră, în măsura în care este spre mântuirea voastră. Când veniţi pe Muntele Sfânt,
să veniţi întotdeauna cu inima deschisă şi sufletul plin de căinţă, deoarece această spiritualitate vă face
capabili să primiți haruri!A sosit timpul ca după ce vă veţi da examenele, să primiţi şi sarcini. Vă rugăm să
înfiinţaţi comunităţi de ispăşire, acolo unde nu există, iar unde există, înfiinţaţi şi alte comunităţi noi spre
folosul creşterii spirituale.A sosit timpul să nu mai întrebaţi de la responsabilii principalidespre elementele
de bază ale vieţii spirituale, ci voi să fiţi cei care îi învăţaţi pe începătorii care vă sunt încredinţaţi.A sosit
timpul să lucraţi cu şi mai mult sârg pentru înfrumuseţarea sufletului vostru şi al altora. Schimbaţi ce se mai
poate schimba atât cât mai ţine timpul de har.Trăiţi conştienţi de faptul că prin ispăşirea voastră veţi face
foarte mulţi oameni fericiţi atât pe Pământ, cât şi în Ceruri.Dacă apreciaţi într-adevăr comunitatea de
ispăşire şi prin intermediul ei aţi avut parte de haruri de neuitat, aduceţi măcar o persoană cu voi la ispăşire.
A sosit timpul să vă pregătim pentru revelaţia publică prin revelaţii personale. Acest lucru a început deja!Vă
puteţi aştepta, ca de acum înainte, în timpul ispăşirilor, să fim printre voi împreună cu Sfinţii Patroni şi
Îngerii Păzitori ai Sfântului Munte într-un mod mai tangibil, pentru a vă obişnui cu prezenţa noastră şi
atingerea noastră palpabilă. Îndrumătorul vostru spiritual a pornit într-un mod evident pe calea vindecării.
Va avea parte de şirul mai multor mici miracole pentru vindecarea deplină.El are nevoie de aceasta potrivit
Planului Divin. Datorită ispăşirii vostre jertfelnice, foarte multe suflete ale celor dragi ai voştri s-au eliberat
din Purgator. Toţi cei dragi ai voştri care mai trebuie să ispăşească în Purgator au urcat cu o treaptă mai
aproape de mântuire.
Mesajul Mamei Eva:„De acum înainte aţi păşit într-o nouă etapă în care veţi trăi ispăşirea la un alt
nivel.Fiţi pregătiţi, pentru că Sfânta Treime va preamări într-un mod deosebit Muntele Sfânt şi comunitatea
de ispăşire.În timpul vieţii mele, am acceptat tot ce mi-a cerut Sfânta Treime. Nu mi-a părut rău de ceea ce
am făcut spre folosul sufletelor.Acum văd răsplata şi roadele vieţii mele jertfite. Nu vă fie teamă pentru
copiii voştri care s-au rătăcit de la calea cea strâmtă.Datorită vouă, unii vor primi harul convertirii, alţii vor
primi harul unei morţi bune în clipa plecării acasă. Nu se vor osândi, datorită vouă.Sunteţi fericiţi dacă
credeţi în acel har cu totul special pe care Sfânta Treime l-a revărsat şi-l va revărsa şi în continuare asupra
Muntelui Sfânt. Vă suntem foarte recunoscători că sunteţi perseverenţi în ispăşire, fie vară, fie iarnă.Răsplata
voastră va fi însutită, la care se adaugă şi viaţa veşnică, chiar dacă nu percepeţi încă toate acestea.Oricine
vine în pelerinaj pe Muntele Sfânt nu va pleca fără un dar concret sau ”împachetat”. Sfânta Treime iubeşte
foarte mult comunitatea de ispăşire.E încântată de unitatea voastră în iubire, care este un bun model pentru
toate comunităţile. Veniţi pe Sfântul Munte ori de câte ori simţiţi chemarea. Nu vă fie teamă pentru viitorul
vostru! Mergeţi înainte în ispăşire cu mult curaj şi perseverenţă. Veţi vedea că toate se vor rezolva în viaţa
vostră, în cel mai potrivit moment rânduit de Dumnezeu! Celui ce crede, totul îi este cu putinţă!!!”
Care este cea mai eficientă armă sufletească pe care trebuie s-o folosiţi zilnic?Luna iulie este luna
Sfântului Sânge al lui Isus. Ce aveţi de făcut? Prin Sfântul Sânge al lui Isus, cereţi-I iertare Tatălui Ceresc în
numele întregii omeniri. Prin Sfântul Sânge al lui Isus, luptaţi împotriva celui Rău şi aşa veţi
învinge.Aşezaţi-vă în fiecare zi sub protecţia Preasfântului Sânge, pe voi înşivă, pe cei dragi ai voştri,
bunurile voastre. Nu aveţi nevoie de o protecţie mai mare. Prin Sfântul Sânge al lui Isus, luând Împărtăşania
cu regularitate, aveţi parte de viaţa veşnică!Cereţi orice har de care aveţi nevoie prin intermediul Sfântului
Sânge (vindecare, eliberare....)! Puteţi efectua novene în cinstea Sfântului Sânge, a Preasfintei Inimi, a
Sfintelor Răni ale lui Isus şi înfiinţaţi mici comunităţi de ispăşire care să Le cinstească.Domnul Isus a promis
celor care apreciază şi Îi cinstesc Preasfântul Sânge că vor urî păcatul, se purifică, devin luptători, câştigă
frumuseţe sufletească, obţin pacea, devin sfinţi şi primesc viaţă veşnică...Cu spiritualitatea Sfintei Tereza
Mică în suflete să ne aşezăm la picioarele Crucii şi să adunăm strop cu strop Sfântul Sânge al lui Isus pentru
a ne acoperi cu el pe noi, întreaga omenire şi sufletele din Purgatoriu.
Cum putem fi oameni în vârstă cu sufletul frumos?Apropiindu-ne de Fericirea Veşnică, nu izolaţi şi
singuri, ci împreună cu Isus şi în tovărăşia fraţilor spirituali. Să avem grijă ca nu animalele de companie, nu
lucrurile lumeşti sau viciile noastre să ne fie cele mai importante, ci persoanele: Isus, copiii şi nepoţii noştri,
cunoştinţele noastre...Să ne străduim a lupta împotriva păcatelor bătrâneţii!Să eliminăm: invidia, bârfa, lipsa
de generozitate, agresivitatea, lamentarea permanentă, mânia, beţia, vanitatea, zgârcenia etc.Să ne străduim,
ca odată cu trecerea anilor, să crească în noi: iubirea, răbdarea, înţelepciunea, bucuria, dărnicia, credinţa în
înviere şi în viaţa veşnică.Să învăţăm a accepta în linişte slăbirea: vederii, a auzului, a puterii de muncă.Să
acceptăm zâmbind: ridurile feţei, încărunţirea părului, scăpările memoriei, oboseala mai accentuată,
tremurul mâinilor etc.Să avem grijă ca şi atunci când suntem bătrâni să avem timp pentru lucrurile cele mai
importante: Dumnezeu, îngrijirea sufletului nostru, rugăciune,Sfânta Liturghie, citirea Sfintei Scripturi,
viaţa spirituală!Să ne străduim a trăi în fiecare zi cu sufletul curat, şi astfel să cerem harul unei morţi bune!În
încheiere, să ne gândim dacă prin comportamentul nostru actual aducem bucurie sau tristeţe în viaţa celor
dragi ai noştri?Să ne străduim în fiecare zi să fim bătrâni cu sufletul frumos!!!
Privire în viitor pentru luna septembrie 2013
 Ispăşirile pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc pe 1, 5, 6, 7 septembrie de la ora 15. Ne vom aminti de
carisma unităţii pe care Mama Eva a primit-o la Şumuleu Ciuc împreună cu îndrumătorul ei spiritual.
Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul pr.Janos Cs. şi al V.Ilona)
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – IULIE

Din Sfânta Scriptură să medităm scrisoarea Sfântului Apostol Paul către Filipeni (capitolele 1- 4).
Mottoul lunii: „Fraţilor, fiţi imitatorii mei şi priviţi cu atenţie la aceia care umblă după modelul pe
care îl aveţi în noi!” (Fil. 3, 17).
Intenţia comună de rugăciune: Să ne rugăm pentru ca ziua mutării noastre la Ceruri să fie data naşterii
noastre în Rai!
Sarcina noastră concretă va fi: în timpul calamităţilor naturale să utilizăm „Crucea care îndepărtează
catastrofele”, şi anume Crucea Unităţii.
Învăţătura Sfintei Fecioare pentru luna iulie 2013
„Dragii mei copii ispăşitori! În această lună, când comemoraţi împreună cu Noi plecarea la
Ceruri a copilei mele Eva, aş dori să v-o dau drept exemplu. Gândiţi-vă împreună cu Mine – care i-am
urmărit viaţa – cum s-a raportat Mama Eva la Sfântul Meu Fiu, la Mine, la ispăşitori, şi urmaţi-i
exemplul.
Am văzut-o pe fiica Mea Eva zilnic la altarul ei de acasă cum medita şi ispăşea cu bucurie la
Sfânta Inimă a Fiului Meu, la Sfânta Lui Faţă Însângerată, la Sfintele Lui Răni. În relaţia personală –
Eu o priveam pe ea, iar ea mă privea pe Mine – o vedeam petrecând mult timp în rugăciune. În pofida
păcatelor şi a slăbiciunilor sale, împotriva cărora a luptat până la ultima suflare, a avut o încredere
nemărginită în Iubirea iertătoare a Sfântului meu Fiu. În fiecare an, de sărbătoarea Cristos Rege,
întreaga comunitate de ispăşire încorona statuia Sfântului Meu Fiu cu o coroană de flori, în semn de
iubire pentru El. Se oferea zilnic pe sine însăşi şi omenirea întreagă Sfintei Inimi a Fiului Meu, ca El să
dispună potrivit Voinţei Sale de toţi. Prin aceste oferiri şi-a salvat de la osândă în primul rând soţul şi,
pe lângă el, şi pe mulţi alţii. Copila Mea Eva iubea vizitarea şi adorarea euharistică, Sfânta Liturghie,
împărtăşania. Încet, treptat, acestea au condus-o la sfinţenie. Fiica Mea iubită s-a străduit, ca în
spatele fiecărei fapte, al fiecărui cuvânt sau gând al ei să fie iubire. In persoana conducătorului ei
spiritual şi în toţi preoţii a văzut pe reprezentanţii Sfântului Meu Fiu şi i-a iubit astfel. Ispăşirea a fost
cu adevărat vocaţia ei. Spunea adesea când încă trăia pe Pământ: „ Pe mine Dumnezeu m-a creat
pentru ispăşire!”. A crezut în harurile extraordinare ale unei vieţi oferite, ale suferinţelor acceptate şi
oferite! A crezut cu tărie că Paradisul este câştigat de cei care aduc sacrificii pentru Dumnezeu, pentru
sufletul propriu şi al celorlalţi. Înainte de a se muta la cele veşnice, a primit cu smerenie din mâna
conducătorului spiritual ultima spovadă, ultima împărtăşanie, maslul şi binecuvântarea papală. A
crezut în viaţa veşnică, în înviere, în revedere. Fiica Mea Eva iubea foarte mult Rozarul Îndurării
Divine şi, cu siguranţă, nu întâmplător ea a ajuns la ţelul final în ora Îndurării Divine, potrivit Voinţei
Sfântului Meu Fiu. De fapt, Fiica mea abia în Cer a văzut adevăratul rost al oferirii vieţii, suferinţei şi
morţii ei.
Copila Mea Eva iubea foarte mult locurile Mele de pelerinaj, sărbătorile Mele, statuile Mele şi
cântecele închinate Mie. Copila Mea aleasă vorbea cu Mine în fiecare zi ca şi un copil cu mama sa. A
primit de la mine mesajele şi le-a transmis cu cea mai mare iubire comunităţii de ispăşire spre
creşterea spirituală a acesteia. I-am îngăduit iubitei mele fiice ca încă din timpul vieţii să vadă
înlăuntrul Inimii Mele Neprihănite. A văzut cu ochii sufletului în Inima mea Sfântă toate virtuţile Mele
şi modul în care am răspuns Voinţei lui Dumnezeu. Acest copil ales şi-a iubit mama foarte mult, iar
după plecarea acesteia la Ceruri, m-a rugat pe Mine să îi fiu mamă. Ea a fost într-o relaţie foarte
strânsă cu Sfinţii Patroni ai Muntelui, cu Îngerii Păzitori, de care asculta cu seriozitate! Spunea
rozarul meditat în fiecare zi şi trăia virtuţile Mele. Îmi oferea propria persoană, familia sa şi întreaga
omenire, nu doar prin vorbe, ci şi cu fapte bune făcute în fiecare zi. Dorinţa ei cea mai fierbinte a fost
ca nimeni să nu se osândească, ci toţi să se mântuiască. A ştiut că Eu sunt Cea care striveşte capul
şarpelui şi că îi ajut pe copiii mei ca, învingând balaurul, să ajungă la izbânda finală. Atunci când,
potrivit Sfintei Voinţe a lui Dumnezeu, a sosit clipa fericită a mutării ei la cele veşnice, am mers
împreună cu îngerul ei păzitor după sufletul ei binecuvântat şi l-am adus în Paradis fără a mai trece
prin Purgator. Toţi Sfinţii Patroni ai Muntelui şi toţi îngerii păzitori suntem prezenţi împreună cu voi la
fiecare program de ispăşire, indiferent dacă simţiţi sau nu acest lucru. Atunci când vă vom apărea, la
timpul potrivit lăsat de Dumnezeu, va fi pentru voi toţi un har de neuitat. După apariţia publică veţi
spune că pentru asta a meritat să vă naşteţi!
În încheiere vă rog să oferiţi la intenţiile noastre toate rugăciunile voastre, postul, zeciuiala,
suferinţele, ba mai mult, chiar şi clipa mutării voastre din această lume. Să ştiţi că în Ceruri cei mai
mari sfinţi sunt aceia care primesc cel mai mult de lucru de la persoanele de pe Pământ, şi astfel ei pot
ajuta cel mai mult. Prin novenele voastre, Sfânta Treime vrea să o glorifice şi pe fiica Mea Eva în cel
mai înalt grad. Vă rog ca, prin cererile voastre concrete, să îi daţi cât mai mult de lucru fiicei mele
Eva, ca prin aceasta ea să devină tot mai strălucitoare în Cer şi să vă poată ajuta din ce în ce mai
eficient.
Acum, Sfânta Treime vă binecuvântează prin intermediul Nostru cu harul unei fericite
întâlniri viitoare cu noi!!!”
Temă de casă pentru luna iulie:
“DĂ, DOAMNE, SĂ TRĂIESC ÎN AŞA FEL, ÎNCÂT CEI DRAGI AI MEI SĂ POATĂ
SPUNE DESPRE MINE – CE BINE CĂ TE-AI NĂSCUT!!!”

Ce mesaje pline de speranţă am primit de la Cei din Ceruri în zilele ispăşirii?
„Tot ce aţi învăţat până acum puneţi în practică! De aceea Cei din Ceruri vă numesc „trandafiraşi
albi”, pentru că vor ca voi să fiţi atât de albi şi curaţi ca şi un trandafir alb. Nici în viitor să nu vă fie
teamă de nimeni şi de nimic, în cazul în care sufletul vă este curat! Vocaţia voastră este ispăşirea!
Prin voi, vrem să răspândim ispăşirea în întreaga lume. Să oferiţi în mod conştient toate sacrificiile,
toate suferinţele pentru salvarea întregii omeniri. Pentru voi, acum, este timpul încercării şi al
întăririi, ca astfel să vă pregătiţi pentru misiunile voastre viitoare! Să ştiţi că oferirile voastre vă
asigură protecţie totală şi nu vi se poate întâmpla nimic altceva decât ceea ce este spre folosul
mântuirii voastre! Luaţi şi mai în serios sacramentele şi sacramentalele pentru creşterea voastră
spirituală! Abandonaţi Nouă voinţa voastră, păcatele voastre pentru ca să dispunem de voi! În ciuda
greutăţilor, să nu vă îndoiţi că Dumnezeu va triumfa în cele din urmă în inimile voastre şi în
întreaga omenire. Să aveţi curajul de a vă abandona nouă chiar şi când nu înţelegeţi multe lucruri.
Avansând pe calea strâmtă a ispăşirii, veţi întâlni deplinătatea harului, Paradisul va sălăşlui în
inimile voastre şi veţi fi cei mai fericiţi oameni de pe pământ! Prin rugăciune comună în familie şi
prin mărturie să deveniţi şi o familie spirituală! Nu vă fie ruşine să vorbiţi despre Muntele Sfintei
Treimi şi despre harurile pe care le-aţi primit acolo! Fiţi pregătiţi pentru faptul că în viitor
Dumnezeu va pregăti pentru ai Lui tot ce este mai frumos!!!”
Care este răspunsul Lui Dumnezeu la rugăciunile voastre? Da! Acest răspuns ne bucură cel mai
mult. S-a întâmplat astfel cu orbii, surzii, ologii, cu bolnavii....care s-au vindecat pe vremea lui Isus.
Nu! De ce uneori nu ne ascultă Dumnezeu? Sfântului Apostol Paul nu i s-a luat spinul, dar a primit
har şi putere ca să rămână smerit! Nu ne ascultă Dumnezeu pentru că El vrea altceva, ceva mai bun!
Dumnezeu spune nu cererilor noastre până în momentul parcurgerii în mod corespunzător a şcolii
suferinţei. De multe ori Dumnezeu gândeşte şi acţionează altfel decât ne-am aştepta noi. Să-i
permitem asta! Există şi cazuri când Dumnezeu nu ne ascultă din cauza lipsei de căinţă. În acest caz
trebuie să ne căim, să credem, transformându-ne astfel viaţa şi supunându-ne Voinţei Lui.
Aşteaptă cu răbdare! Roagă-te cu stăruinţă, cu perseverenţă! Sfânta Monica s-a rugat pentru fiul
ei Augustin timp de 18 ani. Poate nu s-a rugat bine? Poate puterea lui Dumnezeu a fost fără efect?
Inima lui Augustin a fost închisă în faţa harurilor. Dumnezeu respectă voinţa liberă a omului! După
18 ani, Augustin s-a deschis harurilor şi a devenit preot, episcop şi sfânt! Nicio rugăciune rostită nu
cade în ţărână, doar că, din cauza închistării noastre, îşi atinge ţelul mai târziu.
Ce să facem atunci când Domnul Isus cere ceva de la noi? Noi, ispăşitorii, nu avem voie niciodată
să îi spunem NU! Nici chiar AŞTEAPTĂ CU RĂBDARE! Noi trebuie să învăţăm să răspundem
cererilor lui Dumnezeu DOAR DA! Să fim recunoscători lui Dumnezeu dacă El răspunde
rugăminţilor noastre cu: Da! Nu! sau Aşteaptă cu răbdare!
Ce ne spun cei din Ceruri despre preoţi? Cum unii nu au o relaţie vie cu Dumnezeu, nu au o
comunitate spirituală ocrotitoare, de aceea, fiind singuri, ei sunt în pericol! Sunt atacaţi atât de cel
Rău, cât şi de oamenii răi! De aceea, oferiţi pentru ocrotirea lor rugăciuni de eliberare, post sever.
Mai bine ajutaţi-i în loc să îi judecaţi. Raportaţi-vă la preoţi ca şi la membrii familiilor voastre.
Primiţi-i cu iubire în inimile voastre. Asumaţi-vă responsabilitatea pentru ei, deoarece este mare
nevoie de ei şi de slujirea lor.
Ce trebuie să ştim despre Medjugorje? Este un loc de pelerinaj din Bosnia-Herţegovina. Sfânta
Fecioară apare acolo de 32 de ani şi transmite zilnic mesaje pentru întreaga omenire prin
intermediul unor persoane alese. Sfânta Fecioară ne atrage atenţia asupra elementelor de bază
(ABC-ul) ale vieţii spirituale. „Regina Păcii” cere rugăciune, post, spovedanie şi împărtăşanie
regulată, lecturarea Bibliei. E o bucurie că Măicuţa Sfântă rămâne cu noi de atâta timp. Totuşi, e
trist că ea trebuie să ne spună iar şi iar aceleaşi mesaje, deoarece creştinii nu le trăiesc. Să mergem
cu drag şi cu dorinţa de a aduce schimbarea în vieţile noastre în locurile de pelerinaj, acolo unde
putem avea parte de haruri speciale.
Ce legătură avem cu Medjugorje? „Nuşfalău, în planul lui Dumnezeu, este continuarea Fatimei şi
a Medjugorje-ului.” Într-una din viziuni, un curcubeu a unit Crucea de pe Križevac şi Crucea
Unităţii de la Nuşfalău, iar deasupra lui stătea zâmbind Sfânta Fecioară. Ea este cea care leagă cele
două locuri de pelerinaj. Cele două Cruci, cea de pe Križevac şi Crucea Unităţii de pe Muntele
Sfintei Treimi sunt surori, pentru că pe niciuna dintre ele nu există Trupul răstignit al lui Cristos.
Noi Îl reprezentăm pe Cristos cel Înviat. Şi acolo, şi aici au luat fiinţă comunităţi de rugăciune care
slujesc pentru avansarea spirituală a creştinilor. Biserica cercetează atât mesajele de la Medjugorje,
cât şi pe cele de la Nuşfalău!
Privire în viitor pentru luna august 2013

 În luna august, zilele de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc pe 1-2-3-4, de la ora
15, când ne vom aduce aminte de „carisma deplinătăţii”!
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – IUNIE
”Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul ” (Lc.1, 45).
A 105-a întâlnire pe Muntele Sfintei Treimi lângă Nuşfalău
Din Sfânta Scriptură să medităm două capitole din Evanghelia lui Luca (Lc.1; 2).
Mottoul lunii: "Cristos a vrut să-şi poată pune alături o Biserică măreaţă, fără nicio pată, fără
zbârcitură sau ceva asemănător, ci ca să fie sfântă şi nevinovată!” (Ef. 5,27).
Intenţia lunară de rugăciune:să ispăşim şi să muncim pentru ca prin iubirea noastră un ”ocean de fericire”
să inunde familia şi lumea noastră.
Sarcina noastră concretă:să citim şi să medităm din nou al III-lea volum al Mamei Eva ”Secretul bucuriei
mele”.
Învăţătura de la Sfânta Fecioară pentru luna iunie 2013
„Iubiţii mei copii ispăşitori!În această lună când sărbătoriţi Inima Mea Neprihănită, vă invit să
aveţi o viaţă neprihănită!
Cum au fost Adam şi Eva în grădina Edenului înainte de căderea în păcat?Erau neprihăniţi, curaţi, plini
de har!Tot astfel va fi din nou omenirea rămasă, în Lumea Nouă, aşa cum sunt Eu prin harul lui Dumnezeu
în prezent. Prima pereche de oameni au mâncat fericiţi din pomul vieţii. Ar fi câştigat mântuirea ca
moştenire.Ei nu au simţit acolo nici oboseală, nici ispită, niciun fel de durere. Cel Rău nu era pe
Pământ.Raţiunea lui Adam şi a Evei era luminată, voinţa lor era puternică, erau sănătoşi, pentru ei munca
era o bucurie, erau nemuritori.Eva era sub domnia lui Dumnezeu! Forţele naturii, creaturile inferioare le
slujeau lor. Viaţa le era o fericire. Sfântul Spirit sălăşluia în ei! Trupul lor era învăluit în îmbrăcăminte
cerească.În grădina Edenului simţeau ocrotirea lui Dumnezeu. Prin harul lui Dumnezeu ar fi putut rămâne
ca Mine, dacă ar fi rămas ascultători.
Cum au devenit Adam şi Eva după comiterea primului păcat?Erau pătaţi, necuraţi, păcătoşi! Din cauza
nesupunerii, sufletul lor a avut de suferit, raţiunea li s-a înceţoşat, voinţa le-a slăbit, a devenit predispusă
spre rău, au pierdut prezenţa Spiritului Sfânt, harul Lui sfinţitor!A avut de suferit şi trupul lor, au pierdut
nemurirea, s-au îmbolnăvit, au pierdut ocrotirea Paradisului.Au muncit din greu. Eva a ajuns sub
stăpânirea bărbatului ei. Natura şi creaturile inferioare s-au revoltat împotriva lor.Ca urmare a alegerii ei
greşite, prima pereche de oameni a renunţat la domnia plină de iubire a lui Dumnezeu şi a avut parte de
stăpânirea celui Rău, a forţelor naturii, a animalelor şi a lor reciprocă.
Care au fost urmările vieţii pângărite?Crima lui Cain, mândria celor din Babel, necredinţa
contemporanilor lui Noe, adulterul şi crima lui David şi toate păcatele omenirii până în zilele voastre,
împreună cu păcatele voastre proprii. O mare de lacrimi, de sânge, de sudoare a urmat căderii în păcat a
primei perechi de oameni.
Cine a venit în ajutorul vostru în viaţa voastră pângărită?Dacă vă oferiţi viaţa Fiului Meu, cu iertarea
Lui, El vă poate elibera de păcatele voastre, de suferinţa fără rost, de bolile demonice, de sclavia celui Rău,
de orice fel de legări, de cel mai mare rău, de osândire.Eu am devenit ”plină de har” pentru Fiul Meu şi
pentru voi, pentru întreaga omenire.Dacă cereţi mijlocirea mea, Eu, ca şi Tovarăşă a Mântuitorului, vă pot
ajuta foarte mult. Vă pot călăuzi pe calea vieţii neprihănite. Trebuie să ştiţi că voi Mi-aţi fost încredinţaţi
Mie de către Sfânta Treime. Sfântul Meu Fiu, voi şi cu Mine trebuie să fim una în salvarea sufletelor
voastre şi a tuturor sufletelor.
Ce trebuie să faceţi în viaţa voastră prihănită ca să deveniţi neprihăniţi?Oferiţi-mi Mie viaţa voastră,
iar eu împreună cu Sfântul Meu Fiu, în Spiritul Sfânt, vă voi oferi Tatălui Ceresc. Străduiţi-vă la sfinţenia
vieţii, ceea ce înseamnă să faceţi doar binele şi să ocoliţi răul. Urmaţi pilda sfinţilor. Luaţi în serios
sacramentele. Cereţi în fiecare zi ocrotirea tuturor celor din Ceruri. Educaţi-i către bine pe copiii voştri şi
dezvăţaţi-i de rău.Să îndrăgiţi ocrotirea datorată comunităţii voastre spirituale! Fiţi întotdeauna pregătiţi
pentru întâlnirea cu Domnul! Năzuiţi către viaţa neprihănită!
În încheierevă spun: Sfântul Meu Fiu şi cu Mine suntem neprihăniţi prin harul lui Dumnezeu. Întreaga
omenire poate să declare: ”Noi suntem prihăniţi!” Vă recomand ca rugăciune zilnică: ”Isuse şi Maria,
călăuziţi-ne spre viaţa neprihănită!”.
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu dorul pentru o viaţă neprihănită!!!”
Temă de casă pentru luna iunie

“ISUSE ŞI MARIA, VĂ RUGĂM, CĂLĂUZIŢI-NE CĂTRE VIAŢA NEPRIHĂNITĂ!!!”

În ce privință ne-au întărit cei din Ceruri în primele zile ale programului de ispăşire?
 Să ne bucurăm că acelaşi Isus, care s-a născut în Bethleem, a crescut în Nazaret şi a murit în Ierusalim,
este printre noi şi în Euharistie.Domnul Isusa fost prezent pe Pământ nu doar acum 2000 de ani, ci este
prezent printre noi şi astăzi în Sfânta Euharistie.Să ne raportăm la Euharistie ca la Isus, prezent printre
noi, care ne consolează, ne vindecă şi ne eliberează. Să îndrăgim vizita la Sfântul Sacrament al Altarului
şi adoraţia euharistică pentru ca să crească în noi iubirea faţă de Isus.
 Dumnezeu îi încearcă pe aleşii săi.Oare şi în mijlocul greutăţilor credem în El, ne încredem în El, Îl
iubim? Dumnezeu a permis ca cel Rău să îl pună la încercare pe copilul Său ales, pe Iov.El şi-a pierdut:
copiii, averea, ba mai mult, chiar şi sănătatea.La început Iov se revolta, dar şi-a dat seama că ar fi făcut
mult mai bine dacă şi-ar fi pus mâna pe gură şi ar fi tăcut.A trebuit să înveţe şi să trăiască trei lecţii:
„Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat! Dacă am acceptat mult bine din
mâna Domnului, de ce nu am accepta şi răul? Chiar dacă Domnul mă ucide, eu şi atunci mă voi
încrede în El!” După ce a învăţat aceste lecţii a primit de la Domnul totul înapoi din belşug: avere,
copii, sănătate.
 Cel Rău e furibund acum în lume pentru că ştie – că înainte de legarea lui – mai are doar puţin
timp pentru a ademeni suflete. În prezent face tot posibilul, chiar şi cu forţa, ca să-i ia cu el pe cei
slabi.Este recomandat a spune în fiecare zi rugăciuni de eliberare pentru a ne elibera de capcanele care
par bune şi să-i ajutăm şi pe alţii.
 În prezent este şi timpul separării.Trebuie să decidem să fim lângă Dumnezeu şi împotriva celui Rău.
Nu putem merge prea departe într-o duplicitate, fiind căldicei.„Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu şi
mamonei!” „Măcar de-ai fi rece, ori cald! Deoarece însă eşti căldicel, nici cald, nici rece, te voi scuipa
din gura mea.” „Fiţi înflăcăraţi în suflet!”
 Se poate vedea în zilele noastre ce înseamnă religiozitatea individualistă!Unii hotărăsc ei singuri ce
este bine şi ce este rău pentru ei.Credincioşilor individualişti nu le este călăuză Bunul Dumnezeu, ci
propria gândire.Să ajungem în smerenie până acolo, încât să ne supunem călăuzirii lui Dumnezeu şi a
Bisericii. Doar pe această cale vom ajunge la ţintă.Putem avea surprize neplăcute pe căile noastre
individuale.
 Când suntem bolnavi, să credem că Dumnezeu există şi că El poate să ne ajute.Noi să ne punem în
ordine viaţa, să primim cu regularitate sacramentele şi să folosim sacramentalele (apă sfinţită, ulei
sfinţit, cruce vindecătoare....), să oferim liturghii pentru intenţia vindecării, să ne rugăm unii pentru alţii
în comunitate, să facem novene....şi vom vedea că harul dumnezeiesc al vindecării nu va
întârzia.Domnul Isus vrea ca în suferinţă să ne asemănăm cu El, unind toate suferinţele cu Pătimirea
Lui.În viaţa noastră, cea mai grea cale a crucii aduce şi cele mai multe haruri dacă este bine trăită!Pe
calea crucii noastre să nu ne autocompătimim şi să nu dorim să inspirăm milă, deoarece nimeni nu
primeşte o cruce mai mare decât poate duce. Să nu ne bucurăm niciodată de suferinţă, ci de roadele ei,
pe care le putem oferi pentru întreaga omenire.În boală să spunem zilnic rugăciuni de vindecare. În
timpurile de pe urmă putem salva multe suflete de la osândă cu rugăciune, cu post, prin fapte bune, prin
ispăşire!Putem salva şi mai multe suflete prin ispăşirea în suferinţă, şi cele mai multe le putem salva
prin oferirea vieţii noastre. Indiferent la ce nivel ispăşim, primim de la Dumnezeu şi harurile
necesare.Nu este nicio problemă dacă în timpul suferinţei spunem împreună cu Isus:"Părinte, dacă vrei,
înlătură această cupă de la mine.”Dar este important să spunem cu Isus şi în continuare:„Dar nu voia
mea, ci a Ta să se facă!” „Dumnezeul meu de ce m-ai părăsit? Părinte, în mâinile Tale ofer sufletul
meu, trupul meu, întregul meu viitor!” Să acceptăm suferinţa pentru salvarea sufletelor, pentru că
Domnul Isus a promis că va fi cu noi şi ne ajută!
 Să ne străduim a ispăşi cu intenţii curate.Să nu venim pe Muntele Sfânt pentru conducători în primul
rând, ci pentru Sfânta Treime, pentru Sfânta Fecioară, pentru vocaţia noastră de ispăşitori. Dacă avem
intenţii curate, vom reuşi să rămânem pe calea ispăşirii până la capăt.
 Să ne ferim în vremurile de pe urmă de învăţătorii falşi,care vor să ne ducă în eroare.Să cerem în
fiecare zi darul discernământului, pentru a observa care mesaje sunt de la Sfântul Spirit şi care sunt de la
cel Rău!
 Noi, ispăşitorii, suntem „copiii luminii”şi Dumnezeu doreşte ca prin intermediul nostru să reverse
lumina în familiile noastre şi în lume.
Ce ne-a sfătuit Sfânta Treime de Ziua mamei, în scopul fericirii mamelor?
- Să înveţe să intre într-o relaţie personală cu Sfânta Treime!
- Să îndrăgească viaţa spirituală a comunităţii!
- Să se străduiască să facă totul din iubire pentru Dumnezeu şi pentru semeni!
- Să înveţe să trăiască în unitate cu Dumnezeu şi cu aproapele!
- Să lase la o parte raportul de subordonare şi să înveţe a trăi alături de ceilalţi într-un raport de egalitate!
- Să conştientizeze că prin Sacramentul Botezului şi al Mirungerii, Dumnezeu le-a pecetluit pentru Sine!
- Să se minuneze de opera Sfintei Treimi, de lumea creată!
- Să fie recunoscătoare Sfintei Treimi pentru tot ce le dă, le ia sau permite în viaţa lor!
- Să conştientizeze că Mâna Sfintei Treimi e deasupra lor şi le binecuvântează, e sub ele şi le susţine, e în
faţa lor şi le conduce, e în spatele lor şi le ocroteşte, îmbrăţişându-le cu prezenţa Ei iubitoare.
- Să se pregătească pentru fericirea veşnică, unde vor trăi etern cu Sfânta Treime!
Privire în viitor pentru luna iulie 2013

 În iulie, programele de ispăşire vor avea loc pe 4 – 5 – 6 – 7 iulie de la ora 15 pe Muntele Sfintei
Treimi.
 O vom comemora cu toată dragostea pe Mama Eva care s-a mutat în Împărăţia lui Dumnezeu în data de
19 iulie 2010!
 Din spirit misionar, să aducem măcar încă o persoană în comunitatea de ispăşire!

e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com, inf. . 0040-760-739-518
2013- ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – MAI
“Fericit este cel care a crezut că se vor împlini cele spuse de Domnul!” (Lc.1,45)
Din Sfânta Scripturăsă medităm iarăşidin cele patru Evanghelii despre suferinţa, moartea şi învierea
Mântuitorului.
Mottoul lunii:„S-a umilit pe Sine, făcându-se ascultător până la moarte, şi încă moartea pe cruce.
Pentru aceasta Dumnezeu l-a înălţat!”(Fil. 2, 8)
Intenţia comună de rugăciune:Să ispăşim pentru ca toţi creştinii să sărbătorească cât mai curând împreună
pătimirea, moartea şi învierea Domnului Isus.
Sarcina noastră concretă va fi:pregătindu-ne pentru aniversarea plecării la cele veşnnice a Mamei Eva, să
recitim şi să răspândim volumul doi al cărţii „Secretul bucuriei mele”.
Mesajul Sfintei Fecioare în luna mai 2013
„Dragii mei copii ispăşitori!În această lună când fraţii voştri greco-catolici şi ortodocşi sărbătoresc
pătimirea, moartea şi învierea Sfântului Meu Fiu, să medităm împreună cu ei asupra 'Misterului Răscumpărării'!
Ce este misterul?Şi în lumea voastră, ca şi în cea supranaturală, există mistere care trebuie abordate în primul rând
din prisma credinţei şi nu a raţiunii.Asemenea mistere sunt: Sfânta Treime, Euharistia, Întruparea Sfântului Meu Fiu,
pătimirea, moartea şi învierea Lui.Căile lui Dumnezeu nu sunt fără sens, ci sunt mai presus de raţiune.Din păcate
există şi misterul păcatului.Cum a fost posibil ca o parte a îngerilor puri, deşi erau fericiţi, să se răscoale şi să se
decidă împotriva lui Dumnezeu?Aceştia au devenit spiritele malefice, care din invidie, din gelozie, din răzbunare
împotriva lui Dumnezeu, din răutate, vor să ademenească şi creaturile lui Dumnezeu şi să le ducă în Iad!Cum a fost
posibil ca prima pereche de oameni să-l asculte pe cel Rău şi nu pe Bunul Dumnzeu, în ciuda faptului că aveau de
toate şi erau fericiţi în minunata grădină a lui Dumnezeu?Cum e posibil că omul, deşi ştie că păcatul e rău şi că-l
duce într-o direcţie greşită, totuşi îl alege pe acesta şi nu binele care-l ajută spre Rai?O parte a misterelor pozitive şi
negative pot fi înţelese, dar majoritatea lor nu pot fi înţelese. Eu vă rog, din supunere faţă de Dumnezeu, deschideţi-
vă către Misterul lui Dumnezeu şi atunci veţi fi capabili de tot binele. Dimpotrivă, dacă vă supuneţi celui Rău, vă
deschideţi misterelor Iadului, din cauza cărora veţi fi capabili de orice rău.
Ce trebuie să ştiţi despre mântuire?
 După ce prima pereche de oameni a căzut în păcat, au şi primit „prima veste bună” că va veni Mântuitorul, care
va elibera omenirea de păcat, de suferinţă, de abisul morţii, de capcana celui Rău.
 De-a lungul vremurilor profeţii lui Dumnezeu au prezis venirea „Celui ce va sluji în Suferinţă”.
 Fiul meu le-a zis lui Petru, femeii din Samaria şi marelui preot Caiafa, că El este Mântuitorul!
 Întreaga omenire trebuie să ştie că nu există mântuire, prin nimeni altcineva, decât prin Sfântul Meu Fiu, cel care
este Mântuitorul întregii omeniri.
 Întreaga viaţă a Fiului Meu a fost Misterul Mântuirii. Sfântul Meu Fiu s-a jertfit din iubire pentru Tatăl Ceresc şi
pentru întreaga omenire.Mântuirea este de fapt misterul iubirii Sfintei Treimi pentru întreaga omenire. „Într-
adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul Său, unul născut, ca oricine crede în El, să nu
piară, ci să aibă viaţa veşnică.”Prin semnul crucii mărturisiţi că Tatăl Ceresc l-a trimis pe pământ pe Sfântul Său
Fiu, ca El să conducă omenirea de pe calea cea largă pe calea cea strâmtă. Semnul cel mai mare al iubirii
Sfântului Meu Fiu este răscumpărarea.„Nimeni nu are o iubire mai mare ca aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa
pentru prietenii săi.”
 Mântuirea este biruinţa Sfântului Meu Fiu asupa păcatului, a suferinţei, a morţii şi a celui Rău. Tuturor celor care
apucă mâna Sfântului Meu Fiu prin faptul că îndeplinesc Învăţăturile Sale, El le iartă păcatele, dă sens suferinţei
lor, transformă moartea în poartă spre viaţa veşnică şi-i face să recunoască şi să învingă ispitele celui Rău.
Aşadar vedeţi că Dumnezeu permite răul pentru că poate să-l transforme în bine: „El îndreaptă toate spre binele
celor care îl iubesc pe Dumnezeu”Din păcate, Mântuirea Fiului Meu nu este valabilă pentru îngerii decăzuţi şi
pentru cei ce îi urmează cu îndărătnicie, deoarece ei resping această mântuire, nu vor să o accepte! Trebuie să ştiţi
că cea mai mare durere i-a pricinuit-o Fiului Meu faptul că Sfântul Său Sânge a curs în zadar pentru cei împietriţi
deşi El a vrut să-i salveze pe toţi.
Trebuie să ştiţi că„primul plan”al Tatălui Ceresc a fost să-i facă fericiţi pe primii oameni şi întreaga omenire în
grădina Edenului, unde nu era păcat, suferinţă şi nici moarte.Singura condiţie pentru aceasta a fost ca omul,
creatură a lui Dumnezeu, conştient de libertatea sa, să se supună Lui cu iubire.Cum omul, abuzând de libertatea sa,
nu s-a supus lui Dumnezeu ci celui Rău,a venit „al doilea plan” a lui Dumnezeu,răscumpărarea omenirii din păcat,
suferinţă şi moarte, prin moartea jertfelnică a Fiului. Vă spun dinainte că pentru timpurile din urmă Dumnezeu mai
are şi un „al treilea plan”.Tatăl Ceresc vrea să aducă pe pământ „Cerul Nou – Pământul Nou – Ierusalimul Nou" –
unde nu va fi păcat, suferinţă, moarte, iar cel Rău va fi înlănţuit în Iad!În prezent Tatăl Ceresc pregăteşte creaturile
Sale, prin profeţii Săi, pentru acestă a doua stare paradisiacă.De aceea vă spun vouă celor care trăiţi acum
nedumiriţi calea crucii, suferinţa şi încercările, mergeţi mai departe cu speranţă.Trebuie să ştiţi că merită aduse toate
sacrificiilepentru „Lumea Nouă” care vă aşteaptă.
Aşa cum Tatăl Ceresc a scos cu Mână puternică poporul Său din Egipt, tot aşa vă va scoate şi pe voi din
capcanele celui Rău.Trebuie să ştiţi că din cauza păcatelor sale omenirea a căzut în cea mai adâncă groapă.Nu s-a
putut salva pe sine. Sfântul meu Fiu a fost scara pentru întreaga omenire, care i-a scăpat din groapa propriilor
păcate pe cei care s-au căit.Trebuie să ştiţi că omenirea, din cauza nesupunerii faţă de Dumnzeu, s-a scufundat în
fluviul revărsat al păcatelor.Prin mântuitoarea Sa viaţă, învăţătură, suferinţă şi moarte, Sfântul Meu Fiu a aruncat o
frânghie după ei. Cei care nu se agaţă de „Mâna salvatoare” a Sfântului Meu Fiu se vor înneca pentru veşnicie; iar
cei care se vor agăţa de Mâna Lui, aceia se vor salva.
Ca încheiere vă cer să fiţi recunoscători pentru Mântuirea adusă de Fiul Meu.Din recunoştinţă luaţi o hotărâre
spunând: Cristoase Mântuitorul meu! Mă hotărăsc să nu mai cad în capcana celui Rău din cauza nesupunerii mele, ci
supunându-mă Ţie vreau să rămân pentru totdeauna în braţele Tale mântuitoare şi ocrotitoare!”
Acum, Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine, cu spiritualitatea supunerii faţă de Dumnezeu!!!”
Temă de casă pentru luna mai:
“ISUSE MÂNTUITORUL MEU, PRIN SUPUNEREA MEA, VREAU SĂ FIU RECUNOSCĂTOR TOATA VIATA MEA
PENTRU BINECUVANTATA TA MANTUIRE!”
RETROSPECTIVA LUNII APRILIE 2013
Ce ne-au învăţat cei din Ceruri în primele zile ale lunii aprilie?
Ce să facem împotriva celui Rău?Să fim vigilenţi, pentru că am ajns în acea etapă a vieţii noastre în care cel Rău
atacă într-un mod deosebit.Întrucât zilele satanei sunt numărate, în timpul ce i-a mai rămas îi atacă şi pe cei drepţi. Cu
permisiunea lui Dumnezeu îi ispiteşte şi încearcă să-i descurajeze de pe calea vocaţiei lor. Ce să facem în actuala
situaţie dificilă?Să luptăm împotriva lui prin Sfântul Sânge al lui Isus şi prin Sfintele Lacrimi ale Fecioarei Maria. Să
nu ne temem de el! Să trăim astfel încât celui Rău să-i fie teamă de noi! Să perseverăm până la capăt în vocaţia noastră
de ispăşitori! În caz că Necuratul ne leagă să facem rugăciuni de eliberare. În atacuri grele să cerem „Liturghii de
eliberare.”
Cum să ne raportăm la papa Francisc?Cei din Ceruri ne cer să spunem numai bine despre papa Francisc, pentru că
prin el Dumnezeu vrea să conducă înapoi Biserica şi omenirea la simplitate, la sărăcie, la ajutorarea celor căzuţi, la
smerenie, la atenţia îndreptată către Sfântul Spirit, la aducerea roadelor bune. Potrivit voinţei celor din Ceruri, papa
Francisc vrea să îmbrăţişeze întreaga omenire şi s-o ajute către ţelul final! Aşa cum ne-a cerut, să ne rugăm pentru al
nostru papă în fiecare zi şi să nu-l judecăm pe baza unor lucruri neînsemnate sau pe baza unor mesaje false. Să-l
iubim, pentru că şi el ne iubeşte.
Ce face pentru noi Sfânta Fecioară?Ea a declarat că ne iubeşte, ne ţine în braţe chiar şi atunci când nu simţim şi
mijloceşte pentru noi haruri deosebite. Măicuţa Sfântă ne acoperă cu mantia ei, ne apără şi ne ocroteşte. Doreşte să se
întâlnească personal cu noi, vrea să ne îmbrăţişeze, să ne binecuvintete şi să ne răsplătească.
Ce să facem pentru a avea o întâlnire fericită cu Sfânta Fecioară?Ne-a cerut să punem păcatele noastre în Inima
Sa Neprihănită, iar ea mijloceşte pentru noi o adevărată căinţă. Ne cere să ne rugăm cu toţii la intenţia ei. Să fim uniţi,
să-i apărăm pe cei slabi, pe cei aflaţi în necazuri. Să ne iubim şi în continuare unii pe alţii, fără a ne uita la etnia sau
religia celuilalt. Se bucură de comunitatea de ispăşire că este un exemplu de iubire şi unitate în faţa altor comunităţi.
Să avem grijă, ca prin spiritualitatea noastră curioasă să nu aşteptăm alte noi şi noi mesaje, ci să punem în practică pe
cele care le-am primit până acum.Ne-a cerut:„Oferiţi totul pentru fiul meu preot, care şi-a consacrat întreaga viaţă
Sfântului Meu Fiu, Mie şi comunităţii de ispăşire, iar acum îşi poartă crucea.”
Ce ne-a spus Isus Îndurător în Duminica Indurarii Divine?Să ne deschidem inimile indiferent cărei religii îi
aparţinem deoarece El vrea să ne ofere daruri deosebite. Ne-a promis că nimeni nu va pleca de pe Muntele Sfânt aşa
cum a venit. Tuturor celor ce se căiesc El vrea să le dea o inimă nouă, un suflet nou, să le deschidă o pagină nouă
imaculată şi vrea să şteargă toate păcatele şi urmările păcatelor. Isus Indurător ne-a mulţumit că am răspuns chemării
Sale personale.Ne aşteaptă la Capela Îndurării Divine unde personal vrea să ne atingă, să ne vindece, să ne îmbrăţişeze
şi să ne binecuvânteze. Ne-a spus că ne iubeşte foarte mult aşa cum suntem, iar dacă credem acest lucru, atunci această
iubire a Sa ne va transforma. Ne-a cerut să nu ne fie teamă de El, pentru că El este Dumnezeul Îndurării, al Iubirii şi al
Iertării. Isus Indurător a afirmat că ne-a ales pe noi toţi pentru salvarea sufletelor în timpurile din urmă.
Ce ne-a cerut Isus în Duminica Îndurării Divine?Să trăim în spiritul reconcilierii, asta însemnând să-i iertăm pe
duşmanii noştri şi să cerem iertare de la cei pe care noi i-am supărat.Să ne spovedim şi să ne cuminecăm cu
regularitate, pentru că El abia aşteaptă să ne ierte şi să ne hrănească. În fiecare zi la ora trei, ora Îndurării Divine, să
spunem Rozarul Îndurării Divine, pentru toţi, dar în special pentru muribunzi! Să depunem mărturii legat de cum am
reuşit să ne păstrăm în stare de har.În timpul spovezii să dezvăluim ispitele noastre şi să cerem sfaturi de la
conducătorul nostru spiritual atunci când avem îndoieli. Să nu ne temem de viitor pentru că mai ţine Timpul Îndurării
Divine.Mijlocim haruri maxime pentru întreaga omenire, dacă acceptăm toate suferinţele noastre pentru purificarea
noastră, pentru iertarea păcatelor şi le oferim pentru convertirea întregii omeniri, pentru sufletele din Purgator şi ne
unim toate durerile cu suferinţele lui Isus.
Isus cheamă oamenii la convertire şi prin intermediul ploilor abundente şi al inundaţiilor. Dacă ei se vor căi, ploaia se
va opri şi va ieşi soarele. Să cerem iertare şi în numele celor dragi ai noştri, pentru că azi, prin noi, Isus vrea să-i ierte
şi pe ei. Isus Indurator ne-a rugat să răspândim spiritualitatea Sa Îndurătoare trăind iubirea şi mărturisindu-L cu curaj.
În încheiereÎsus Îndurator a spus: „Vă îmbrăţişez acum prin fiul Meu preotul suferind care este în spital şi oferă totul
pentru voi, ca sărbătoarea şi viaţa vostră să fie pline de har.” El ne-a binecuvântat cu spiritualitatea iubirii
supranaturale.
Mărturia părintelui Schek László:M-am născut în judeţul Bihor în satul Petreu într-o familie catolică.Studiile le-am
făcut în satul meu, apoi la Şimleul Silvaniei, iar teologia la Alba Iulia. Înaite de teologie am lucrat ca tehnician
veterinar.În iunie voi avea 24 ani de preoţie. Povestirea convertirii mele are de fapt un traseu lung. Am făcut Prima
Împărtăşanie, Miruirea, care au lăsat doar puţine urme. Într-o lună de mai, luna Maicii Sfinte, harul a început să mă
învăluie.La început trăiam acest lucru într-un mod duplicitar: mergeam şi la biserică, dar şi la cârciumă. Pe atunci încă
îmi era teamă să-mi mărturisesc credinţa. Mergeam foarte greu la spovadă! M-au ajutat foarte mult în dezvoltarea
spirituală: o comunitate ecumenică, Sfânta Scriptură primită, spiritualitatea Focolarină, iar mai târziu comunitatea de
ispăşire.Trăind în lume mi-a fost foarte greu să renunţ la viciile păcătoase. Datorită bolii am reuşit totuşi. Cu ocazia
unui curs de formare profesională am avut un vis. Am văzut că eram mort şi că sufletul meu se înălţa. Domnul mi-a
explicat că de-acum înainte trebuie să trăiesc pentru suflet şi nu pentru trupul meu.După aceasta am avut curajul să îmi
mărturisesc credinţa. Viaţa de rugăciune mi-a întărit credinţa, iar întâlnirile spirituale mi-au împrospătat-o.Am luat
parte de mai multe ori la ispăşirile de la Şimian. În viaţa noastră, ispăşirea este foarte importantă, deoarece, după
părerea mea, suntem norocoşi dacă putem ispăşi pe Pământ pentru pedeapsa meritată din cauza păcatelor noastre, şi nu
în Purgator.În legătură cu Nuşfalău şi cu Muntele Sfintei Treimi, am convingerea că Dumnezeu a ales şi locul şi
persoanele. Ce minunat e să vezi roadele bune: convertirile, vindecările şi constituirea cadrului extern material. Nu
poate fi explicat ceea ce se întâmplă la Nuşfalău decât prin intervenţia Divină deosebită.Pentru mine Nuşfalul este ca
un Munte Tabor, unde pot trăi întâlnirea cu Dumnezeu. Pe calea ispăşirii am avut posibilitatea de a creşte în
spiritualitatea slujirii, în smerenie, în construirea unităţii. Ca încheiere vă recomand tuturor celor care vin în pelerinaj
la Nuşfalău două lucruri: să aveţi inimile deschise pentru a putea primi harurile, şi să veniţi fără a avea aşteptări.
Astfel întotdeauna veţi pleca acasă mai bogaţi sufleteşte!
Privire în viitor pentru luna iunie 2013
- În iunie ispăşirile vor avea loc în zilele de 1 – 2; 7 – 8 pe Muntele Sfintei Treimi de la ora 15.00
- Vom sărbători cu bucurie 32 de ani de Apariţii ale Sfintei Fecioare la Medugorje
- Vom consacra întreaga lună Preasfintei Inimi a lui Isus şi Inimii Imaculate a Sfintei Fecioare.
e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com, inf. 0040-768-712723;0040260670508
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE –APRILIE
“Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!” (Lc.1, 45)
A 1Ö3-a întâlnire de rugăciune lângă Nuşfalău, pe Muntele Sfintei Treimi
Din Sfânta Scriptură să medităm despre pildele celor convertiţi (Zaheu, Maria Magdalena, tâlharul din
dreapta, fiul risipitor, femeia adulteră, Levi, Saul etc.).
Mottoul lunii: „Va fi mai mare bucurie în Cer pentru un păcătos care se converteşte, decât pentru
nouăzeci şi nouă de drepţi care nu au nevoie de convertire!!!” (Lc. 15, 7).
Intenţia comună de rugăciune: să fim recunoscători pentru convertirea noastră! Ispăşim pentru convertirea
păcătoşilor!
Sarcina noastră concretă va fi: să recitim şi să răspândim primul volum al cărţii „Secretul bucuriei mele”
scrisă de Eva B. Madarász!
Mesajul Sfintei Fecioare pentru luna aprilie 2013
Dragii mei copii ispăşitori!!! În această lună când sărbătoriţi Milostivirea Divină, aş dori să vă
vorbesc despre raportarea voastră faţă de sacramentul pocăinţei! Dorinţa Sfântului Meu Fiu Milostiv, care
a Înviat, este ca atunci când cădeţi în păcat, să vă căiţi imediat. Gândiţi-vă, ce s-ar întâmpla cu voi dacă
aţi muri subit după ce aţi comis păcatul?
Ce vă spune în adâncul sufletelor voastre cel Rău, şi din păcate foarte mulţi îl ascultă?
 Nu trebuie luat în serios Cuvântul lui Dumnezeu! Nu vă spovediţi, căci oricum veţi cădea din nou în
păcat! Acesta e motivul pentru care căinţa voastră nu are rost.
 Dacă vreţi să trăiţi o viaţă liniştită şi confortabilă, nu vă luptaţi, nu vă împotriviţi păcatelor voastre!
Lupta continuă împotriva păcatelor voastre presupune un mare efort. E în zadar să luptaţi împotriva
păcatului pe care oricum nu reuşiţi să îl învingeţi.
 Cel Rău îi face pe mulţi să creadă că din cauza păcatelor comise, Dumnezeu nu vă iubeşte şi nu vă
iartă! Astfel reuşeşte să stârnească în suflete mânie şi ură împotriva lui Dumnezeu.
 Sunt oameni pe care cel Rău îi face să creadă că preotul nu are puterea de a ierta păcatele. Omul nu
poate avea o asemenea putere! Din păcate, sunteţi predispuşi să credeţi mai degrabă şoaptele celui
Rău decât mesajul lui Dumnezeu.
 Multor oameni cel Rău le şopteşte să nu creadă că păcatul este ceva rău pentru ei şi că asta au
inventat-o preoţii. Vrea să-i convingă să se simtă bine în păcatele lor.
 Sunt persoane pe care cel Rău îi atinge în mândria lor. Lor le spune: ”Voi, cei care sunteţi oameni
importanţi, doar nu veţi îngenunchia în faţa unui preot păcătos? Să nu permiteţi nimănui să se
amestece în viaţa voastră, în libertatea voastră! Această umilire nu este demnă de voi.”
 Multor oameni cel Rău le ia sentimentul de remuşcare! El spune: ”A înjura nu este păcat, este doar o
modalitate de a vă elibera de tensiune! Să trăiţi în concubinaj fără a vă căsători nu este păcat,
deoarece e la modă şi toată lumea face astfel. Nici adulterul nu este păcat, ci doar o varietate de care
aveţi nevoie. Nici ţinerea supărării nu este păcat, deoarece celălalt a început. Nici beţia nu e păcat,
pentru că astfel vă eliberaţi de multe-multe gânduri. Nici furtul nu este păcat, deoarece consideraţi că
toată lumea trebuie să trăiască de la locul de muncă. Voi aveţi nevoie de lucrurile furate! Întrebarea se
pune, dacă s-ar fura de la voi, aţi gândi la fel? Nici avortul nu este păcat, întrucât embrionul încă nu
este un copil format, de aceea, dacă este necesar, poate fi făcut. Nu este păcat nici omisiunea Liturghiei
duminicale şi de sărbători, căci aveţi nevoie de odihnă, de o excursie binemeritată după o săptămână
grea de muncă. Nici eutanasia nu este păcat, deoarece dacă cineva devine nefolositor, puteţi liniştit să-
l trimiteţi pe lumea cealaltă.”
Nu voi continua. Analizaţi voi câte şi mai câte vă şopteşte cel Rău, doar pentru a nu vă căi, pentru a nu vă
supune lui Dumnezeu şi pentru a nu atinge pacea sufletească şi mântuirea!
Ce vă spune Sfântul Meu Fiu Inviat, Izvorul şi Regele Milostivirii?
 Vă roagă să nu-l ascultaţi pe cel Rău, pentru că el vrea să vă ducă la osândă, la nefericirea veşnică.
 Spovediţi-vă cu ocazia Duminicii Îndurării Divine pentru a putea fi absolviţi de toate urmările
păcatelor voastre. Să credeţi că fiii mei preoţi au puterea de a vă absolvi de păcate, putere pe care au
primit-o de la Fiul Meu, prin episcopul care i-a hirotonit ca preoţi.
 Să credeţi că merită să luptaţi împotriva păcatelor voastre. Dacă faceţi asta în fiecare zi, atunci veţi
păşi pe calea bucuriei, a fericirii şi a mântuirii.
 Să nu uitaţi niciodată că Dumnezeu vă iubeşte, dar nu iubeşte păcatele voastre. A dovedit asta jertfind
pentru voi şi ultima Sa picătură de sânge.
 Atunci când vă îndoiţi de Iertarea Sfântului Meu Fiu, gândiţi-vă la: pilda fiului risipitor, la tâlharul din
dreapta, la femeia adulteră, la convertirea lui Saul care a devenit Sfântul Paul.
 Trebuie să ştiţi că în lumea voastră nu catastrofele naturale constituie cele mai mari tragedii, ci
păcatele voastre de care nu vreţi să vă eliberaţi. Acestea atrag după ele cele mai mari tragedii.
 Trebuie să ajungeţi să numiţi întunericul, întuneric, să spuneţi despre păcat că este păcat, iar despre
lumină că este lumină. Nu permiteţi părintelui minciunii să vă inducă în eroare zicându-vă că lumina e
întuneric şi întunericul, lumină.
Ca încheiere, vă spun că Sfântul Meu Fiul vă cere ca, ori de câte ori cădeţi în păcat, să vă căiţi
imediat. Cel Rău însă vă sugerează că nu aveţi nevoie de aşa ceva. Oare de cine să ascultaţi? Aceasta e o
chestiune primordială legată de viaţa voastră veşnică.
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul căinţei permanente!!!”
Tema de casă pentru luna aprilie:
„SĂ NE SPOVEDIM, SĂ NE ÎMPĂRTĂŞIM, SĂ NE RUGĂM LA INTENŢIA SFÂNTULUI PĂRINTE PAPA, PENTRU A
AVEA PARTE DE INDULGENŢĂ PLENARĂ!!!”
RETROSPECTIVA LUNII MARTIE 2013
În ce privinţă ne-au întărit cei din Ceruri în luna martie în prima zi de ispăşire?
 A venit timpul nu doar să ne rugăm calea crucii, ci să o şi trăim! Să învăţăm să unim suferinţele noastre fizice şi
sufleteşti cu suferinţele lui Isus şi ale Mariei. Să nu aşteptăm în mod egoist ca noi să fim ajutaţi, ci cu un spirit
altruist, noi să fim cei care-i ajutăm pe alţii. Să ne străduim să facem chiar şi cel mai mic bine cu cea mai mare
iubire! Să rămânem alături de Domnul Isus până la capăt. Tot ceea ce suntem şi ceea ce avem să punem la
dispoziţia Domnului Isus. Să ispăşim zilnic: pentru norodul care doar priveşte curios la pătimirea lui Isus, pentru
necredincioşi, pentru soldaţii brutali şi pentru cei care au o spiritualitate asemănătoare acestora. Să ne bucurăm
pentru sutaşul convertit, pentru tâlharul din dreapta şi pentru toţi cei convertiţi. Pe calea crucii din vieţile noastre
să fim convinşi că ultimul cuvânt nu este al păcatului, al suferinţei şi al morţii, ci este al iertării, al vieţii şi al
învierii. Domnul Isus a spus că şi astăzi îşi oferă suferinţa mistică pentru ierarhii Bisericilor care încă nici astăzi
nu reuşesc să ajungă la un consens în ceea ce priveşte sărbătoarea Paştelui. Preasfânta Sa Voinţa ar fi ca, în sfârşit,
întreaga creştinătate să sărbătorească împreună Pătimirea Sa, Moartea şi Învierea Sa. Noi, ispăşitorii, trebuie să ne
rugăm şi de-acum înainte pentru ca Voinţa Domnului Isus să fie îndeplinită cât mai curând!!!
 Am meditat şi la schimbările pe care ar trebui să le facem în viaţa şi în familia noastră. În ultimul timp, planul
celui Rău este ca, în lipsa păcii şi a iubirii, să-i incite pe membrii familiilor, plini de mândrie, unii împotriva
celorlalţi. Trebuie să luăm la cunoştinţă cu umilinţă că din fiecare mebru al familiei iese la iveală păcatul care
există în el. Să nu ne învinovăţim unii pe alţii pentru păcatele care au ieşit la suprafaţă, ci să ne căim şi să ne
împăcăm unii cu alţii. Noi, ispăşitorii, trebuie să învăţăm a fi primii care iubim şi care avem iniţiativa binelui! Noi
avem voie doar să iubim şi să fim buni!!!, poate fi mottoul nostru de viaţă pe care putem să îl punem şi pe peretele
camerei noastre. Cei din Ceruri ne-au binecuvântat în strădania de a iubi virtutea şi de a condamna păcatul!
Care sunt condiţiile pentru a rămâne în starea de har cât mai mult timp?
Când cel Rău ne atacă prin ispite, să nu-i permitem să ne învingă. În mometul ispitei să-i poruncim celui Rău, prin
Sfântul Sânge al lui Isus şi prin Sfintele Lacrimi ale Fecioarei Maria, să plece de la noi. Trebuie să ştim că prin botez,
prin miruire, prin sfinţirea ca preot, am primit putere asupra celui Rău. Să nu permitem ca armele noastre să se
ruginească, ci să le folosim cu fiecare ocazie atunci când cel Rău ne atacă. Să avem grijă să ne ferim de păcat şi de
ocaziile de a păcătui şi prin televizor, internet, ziare, în toată viaţa...! Să cerem în fiecare zi Protecţia Sfântului Sânge
al lui Isus şi a Sfintelor Lacrimi ale Fecioarei Maria pentru noi, membrii familiilor noastre, asupra casei, maşinii,
asupra a tot ce ne aparţine. Să avem grijă ca în această luptă împotriva celui Rău să nu ne domine teama, ci puterea şi
curajul.
Care sunt păcatele de care trebuie să ne păzim în mod deosebit în postul Pastelui?
La începutul fiecărei liturghii spunem: „am păcătuit cu gândul, cuvântul, cu fapta şi omisiunea”, aşadar să facem un
examen de conştiinţă. Să ne gândim:
Cum sunt gândurile noastre? Lumea spune că gândurile nu pot fi controlate. Romanii considerau că judecătorul nu
poate condamna pe nimeni pentru gândurile sale rele! Nu aşa stau lucrurile în faţa lui Dumnezeu. La judecată El ne
trage la răspundere şi pentru gândurile păcătoase, dacă nu ne căim pentru ele. De aceea, în fiecare seară când ne facem
examenul de conştiinţă, să condamnăm şi gândurile păcătoase. „Isus a văzut gândurile lor!” „Cuvântul lui Dumnezeu
judecă gândurile inimii.”
Cum sunt cuvintele noastre? Îl întristăm pe Dumnezeu şi pe aproapele nostru prin cuvintele pe care le rostim?
Trebuie să renunţăm la vocabularul suburban, la cel lumesc şi păcătos şi trebuie să ne străduim ca vorbele noastre să
fie constructive, să aducă îmbărbătare, alinare şi speranţă. „Vă spun, aşadar, în ziua judecăţii, oamenii vor da cont de
orice cuvânt nelalocul lui pe care l-ar fi spus. Căci după cuvintele tale vei fi îndreptăţit şi după cuvintele tale vei fi
condamnat.” (Mt. 12, 36-37)
Cum sunt faptele noastre? „Isus a umblat pe pământ făcând binele! Tuturor Isus le-a făcut doar bine!” Dacă ne
deschidem prin rugăciune către spiritualitatea lui Isus, atunci şi noi vom fi capabili de a face tot binele. Prin căinţă, să
eradicăm faptele noastre rele. Toţi cei care se deschid, prin faptele lor celui Rău, vor fi în stare de orice faptă rea.
„...arată-mi credinţa ta fără fapte, iar eu îţi voi arăta credinţa cu faptele mele!” (Iac. 2, 18)
Cum stăm cu păcatele săvârşite prin omisiune? În fiecare zi, de dimineaţa şi până seara, avem o sumedenie de
oportunităţi de a săvârşi binele. Putem să ne rugăm, să mergem la biserică, să spunem şi să facem bine, să vizităm un
bolnav etc. Dacă omitem să facem binele care ne stă în putere să-l facem, atunci păcătuim. Fireşte că trebuie să facem
doar acele fapte bune pentru care avem timp, putere şi posibilitate. Oare obişnuim să ne mărturisim păcatele făcute
prin omisiune? „Aşadar cine ştie să facă binele şi nu-l face, comite păcat.” (Iac. 4, 17)
Mărturia părintelui greco-catolic Gavril Şandor: M-am născut în localitatea Boghiş în 11 noiembrie1965. Părinţii
mei au primit ca dar de la Dumnezeu 6 copii, dintre care trei am fost băieţi şi trei fete. Am primit o educaţie religioasă
în familie. Tatăl meu a fost medic veterinar, iar mama avea grijă de copii. După ce am fost hirotonit, m-am dus de mai
multe ori la programele de ispăşire de la Şimian. Atunci mă rugam ca programele de ispăşire să fie mai aproape de
mine, ceea ce s-a şi întâmplat când comunitatea de ispăşire a venit pe Muntele Sfintei Treimi. O perioadă n-am mai
venit la ispăşire la Nuşfalău, dar o dată, într-un vis, mi-a apărut Sfânta Fecioară, mi l-a întins pe Pruncul Isus şi astfel
m-a călăuzit înapoi în comunitate. Cu ocazia unui accident, mi-am fracturat mâna şi am făcut apă la genunchi. Medicii
spuneau că trebuie operat. Dar eu m-am rugat Măicuţei Sfinte în felul următor: dacă Nuşfalăul este de la Dumnezeu,
atunci să nu ajung la operaţie. Slavă Domnului, genunchiul mi s-a vindecat fără a fi nevoie de operaţie. Cu ocazia
ispăşirilor, am primit foarte multe haruri pe Muntele Sfintei Treimi. Este minunat să poţi vedea că oameni de diferite
religii şi naţionalităţi ispăşesc împreună. Mottoul meu de viaţă este: „Mulţumesc lui Dumnezeu, Celui care m-a ales!
Mulţumesc lui Dumnezeu că am putut răspunde chemării Sale!”.
Privire în viitor pentru luna mai 2013:
 Ispăşirile pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc pe 2-3-4-5 mai, după-amiaza, de la ora 15!
 Cea mai frumoasă luna a anului o dedicăm Sfintei Fecioare. Din iubire pentru Mama noastră Cerească putem
merge într-un loc de pelerinaj.
 În primele zile de ispăşire sărbătorim: Sfânta Treime, Sfântul Spirit, Sfânta Euharistie şi Ridicarea la Ceruri a
Domnului Isus.
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – MARTIE
Din Sfânta Scriptură, din cele patru Evanghelii, să medităm suferinţa, moartea şi învierea Domnului Isus.
Mottoul lunii: „Să nu fim căutători de mărire deşartă, provocându-ne unii pe alţii şi invidiindu-ne
între noi!!!” (Gal. 5, 26)
Intenţia comună de rugăciune: Printr-o spovadă bună să ne eliberăm de păcatele noastre, iar luptând şi
rugându-ne, să rămânem cât mai mult în stare de har! Pentru asta să ne rugăm!
Sarcina noastră concretă va fi: măcar în zilele de post să ne rugăm Calea Crucii pentru întreaga noastră
Biserică, în special pentru fostul şi viitorul papă!
Mesajul Sfintei Fecioare în luna martie 2013
Dragii mei copii ispăşitori!!!
Pentru voi, postul mare este în primul rând perioada pocăinţei! În acest timp de har, aş dori să vă
vorbesc despre unul dintre cele mai des întâlnite păcate, despre invidie, despre consecinţele acesteia şi
despre modul de eliberare.
Despre cine putem spune că este invidios? Este invidios acel ispăşitor care se întristează pentru
succesele aproapelui său sau se bucură de nenorocirile acestuia, adică este răuvoitor. Au fost invidioşi:
Satana pe proto părinţii voştri în grădina paradisului; Cain pe fratele său Abel, pentru că jertfa acestuia a
fost plăcută în faţa lui Dumnezeu; fiii lui Iacob pe fratele lor Iosif, pentru că tatăl lor îl iubea mai mult pe
acesta; regele Saul pe David, pentru că, învingându-l pe Goliat, a avut parte de un respect mai mare;
profetul Iona a fost invidios pe cei din Ninive, pentru că Dumnezeu, privind pocăinţa lor, i-a iertat pe
aceştia.
Ce spun sfinţii despre invidie? Omul invidios seamănă cu diavolul, gândeşte şi acţionează în mod
diabolic. Invidia este cel mai mare dintre păcate. Deşi toate păcatele sunt comise sub un anumit pretext
care ar putea să le justifice, omul invidios nu-şi poate găsi nicio scuză. Invidia este singurul păcat care nu
poate fi distrus prin iubire. Dacă dai de mâncare la câini, aceştia se îmblânzesc, invidioşii în schimb, prin
iubire, devin şi mai sălbatici. Omul invidios seamănă cu şarpele indian, care roade copacii înmiresmaţi
pentru că nu poate suporta parfumul acestora. Omul invidios seamănă cu un fluture care, prin zborul său,
nu stinge lumina unei lămpi, ci se arde pe sine, fără a dăuna luminii. Omul invidios seamănă cu molia, care
roade hainele; seamănă cu rugina, care mănâncă şi fierul; cu omida, care distruge plantele verzi. Există
invidia pâinii în sufletul acelui om care invidiază bunăstarea semenului său. Ajunge la apogeul invidiei
acel om care invidiază harul lui Dumnezeu şi creşterea în virtuţi în aproapele său. Aşa L-au invidiat
arhiereii şi fariseii pe Sfântul Meu Fiu, când au văzut că face multe minuni, de aceea au hotărât să-L ucidă.
Care sunt urmările dăunătoare ale invidiei? În primul rând, omul invidios se autodistruge, fără
niciun rost. Răscoleşte pacea propriului suflet şi se privează de toate bucuriile. Invidia îi prescurtează
viaţa, de aceea este propriul său călău. Invidia duce la multe nenorociri! Din cauza invidiei, Cain a fost cel
care pentru prima dată a udat pământul cu sângele fratelui său! Invidia i-a determinat pe fiii lui Iacob să-
şi vândă fratele! Invidia l-a împins pe regele Saul să-l urmărească pe binefăcătorul său, pe David. Ba mai
mult, din cauza invidiei, arhiereii şi fariseii L-au executat pe Fiul Meu Sfânt nevinovat! Invidia, dacă nu o
eliminaţi din viaţa voastră, vă poate exclude şi din Rai! ”Invidioşii nu vor moşteni Împărăţia lui
Dumnezeu!”
Ce trebuie să faceţi ca să vă eliberaţi de unul din cele şapte păcate capitale, de invidie? Dacă voi
spuneţi că nu sunteţi invidioşi, nu vă eliberaţi de acest păcat. Pentru voi primul pas este recunoaşterea.
Recunoaşteţi în mod smerit, în faţa oamenilor şi a lui Dumnezeu, că sunteţi invidioşi. Al doilea pas este
pocăinţa! Recunoaşteţi la spovedanie că sunteţi invidioşi, fără alte explicaţii! Al treilea pas: învăţaţi să vă
bucuraţi cu cei care se bucură şi să plângeţi cu cei ce plâng. Priviţi reuşitele altora de parcă ar fi ale
voastre. Străduiţi-vă să faceţi cât mai mult bine celor împotriva cărora invidia s-a cuibărit în inima
voastră. Rugaţi-vă în fiecare zi pentru cei pe care îi invidiaţi. Din când în când puteţi medita asupra
aspectului trecător al lucrurilor pământeşti, pe care în scurt timp trebuie să le lăsaţi aici pe pământ. Dacă
faceţi acestea, puteţi alunga demonul invidiei din inima voastră şi puteţi deveni ispăşitori bucuroşi.
Mai trebuie să vă spun că cea mai mare tristeţe a Mea este să văd cum un vizionar este invidios pe
altul; pelerinii dintr-un loc de pelerinaj sunt invidioşi pe cei din alt loc de pelerinaj, vorbindu-i de rău;un
carismatic îl invidiază pe altul; cei mari pe cei mici, cei mici pe cei mari. Ar fi bine dacă v-aţi umple de
spiritualitatea lui Moise care s-ar fi bucurat dacă Dumnezeu ar fi dat tuturor darul profeţiei .
Ca încheiere vă spun: o dată, la un exerciţiu spiritual, diavolul invidiei l-a ispitit şi pe conducătorul
vostru spiritual şi încă în timpul liturghiei. De aceea, inima i-a fost copleşită de o mare tristeţe. Când l-a
recunoscut în sine pe demonul invidiei, l-a eliminat imediat prin pocăinţă. După aceea, imediat bucuria l-a
umplut iarăşi. La aceasta sunteţi şi voi cu toţii chemaţi. Dacă în acest post mare, eliminaţi din sufletul
vostru unul din cele şapte păcate capitale, invidia, precum şi celelalte păcate ale voastre, Sărbătorile
Pascale vor fi pline de har pentru voi.
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul pocăinţei sincere!

„CRISTOASE ÎNVIAT! ÎNVAŢĂ-NE SĂ NE BUCURĂM CU CEI CE SE BUCURĂ ŞI SĂ PLÂNGEM CU CEI CE
PLÂNG!!!”

În ce privinţă ne-au întărit cei din Cer, în primele zile din luna februarie?
 Pe cei pe care Dumnezeu îi alege pentru Sine îi purifică prin încercări şi apoi îi pecetluieşte.
 Trebuie să învăţăm să acceptăm, să oferim şi să unim suferinţele trupeşti şi sufleteşti cu suferinţele lui
Isus, pentru că doar astfel vor fi spre folosul nostru şi al întregii omeniri.
 Cerinţelor noastre Dumnezeu poate să răspundă: Da! Nu! Aşteaptă cu răbdare! Rugăminţilor lui
Dumnezeu noi putem răspunde doar: Da! Numai astfel vom deveni adevăraţi ispăşitori!
 Cei din Cer au cerut să ne preocupăm în primul rând de noi înşine, făcând ordine în sufletul nostru şi
doar apoi să vrem să-i ajutăm pe alţii! Să nu ne îngrijorăm prea mult pentru cei dragi nouă, pentru că
Dumnezeu, datorită nouă, le va dărui şi lor haruri deosebite, atunci când se vor deschide harurilor.
 În ultimele timpuri, când harul lui Dumnezeu se revarsă în mod extraordinar şi cel Rău atacă puternic,
avem nevoie de sacramentale! Să avem tot timpul asupra noastră măcar un sacramental (cruce
vindecătoare, scapular, medalie miraculoasă, medalie cu Isus sau Maria etc.), deoarece prin intermediul
lor primim o mare protecţie. Să folosim: apa sfinţită, uleiul sfinţit, lumânările sfinţite, rugăciunea de
eliberare, măcar în zilele de post, luni, miercuri şi vineri, pentru că prin ele vom primi lumină şi putere.
Ce să facem în Postul Mare înainte de Paşti, pentru ca acesta să fie plin de har.
Să eliminăm prin pocăinţă păcatele noastre! Să învăţăm să luptăm împotriva celui Rău pentru a rămâne cât
mai mult timp în stare de har! Să ne reconciliem în cadrul familiei, cerându-ne iertare şi iertându-i pe
ceilalţi. Să fie prezentă în viaţa noastră: rugăciunea zilnică, liturghia săptămânală şi spovada lunară.
Măcar în zilele de post să ne rugăm Calea Crucii la intenţiile noastre bune. Să ne rugăm cu regularitate şi
mai mult împreună cu familia noastră. În perioada postului să renunţăm în primul rând la păcat şi abia în al
doilea rând la mâncare! Căutând binele tuturor să trăim spiritul faptelor bune! În fiecare zi să luăm în serios
vocaţia noastră de ispăşitori. Să ne întâlnim săptămânal cu membrii comunităţii spirituale! Să ne rugăm să
putem sărbători cât de curând Paştele împreună. Să trăim acest post mare ca şi cum ar fi ultimul pentru noi!!!
Un vis interesant cu papa Benedict al XVI-lea
Papa era palid, slăbit, tulburat! M-a lăsat chiar să-i mângâi faţa în semn de compasiune. Apoi a spus
următoarele: „Mie să nu-mi vorbească nimeni despre morala muncii. Eu, până am avut putere, am făcut tot
ce a depins de mine! Acum simt că mi se apropie moartea, de aceea vreau să mă ocup de acum numai de
Dumnezeu şi de sufletul meu! În timpul ce mi-a mai rămas din viaţă, vreau să mă pregătesc pentru cel mai
important eveniment din viaţa mea, pentru întâlnirea cu Domnul! De aceea am renunţat la a fi papă!”
Viziunea lui V. Ilona cu călugărul Mihai Neamţu
 Mihai Neamţu a murit deja. În timpul vieţii, i-a apărut Sfânta Fecioară şi i-a explicat cum să vindece
oamenii prin intermediul ceaiurilor şi al rugăciunilor. V. Ilona a învăţat de la el: rugăciunea cu inima,
adevăratul post şi fapta bună! Tot de la el a învăţat, cum poate o femeie săracă, aşa cum era şi ea, să
ofere zeciuială, făcând clătite pe care le oferea copiilor.
 "În timpul tratamentului eu folosesc acel amestec de ceaiuri pe care călugărul Mihai Neamţu le-a primit
de la Sfânta Fecioară, împreună cu apa binecuvântată de pe munte. La ultimul control, doctorul a spus că
merg într-o direcţie bună pe calea vindecării". – a spus părintele Cs. Janos.
 Când comunitatea de ispăşire era împreună, călugărul a spus într-un vis: „Părinte János, tu ai primit
această boală cu permisiunea lui Dumnezeu! Accept-o şi ofer-o în primul rând spre purificarea ta, pentru
comunitatea de ispăşire şi pentru persoanele ierarhice!” Lui V. Ilona i-a spus: „Dumnezeu se minunează
în tine şi în unitatea voastră! Este o bucurie să vedem cum vă supuneţi Voinţei lui Dumnezeu şi
înţelepciunea cu care conduceţi comunitatea de ispăşire!” Ţinând-o de mână pe V. Ilona, i-a spus: „Mă
bucur că te-ai întărit şi că ai rămas statornică pe calea ispăşirii!”.
 Mărturia părintelui Birman Iosif
„M-am născut la Borsec, jud. Harghita, pe 7 octombrie 1943, de ziua Reginei Rozariului. Am experimentat
că Sfânta Fecioară m-a luat sub ocrotirea Ei şi m-a ajutat încă de când m-am născut. Pe 2 aprilie 1967, am
fost hirotonit preot la Alba Iulia, de către episcopul Márton Áron. Am fost în două locuri capelan şi în trei
locuri paroh. Din anul 2003 trăiesc la Gheorgheni şi sunt preotul conducător al Mişcării de Reînnoire
Carismatică Catolice din Ardeal. Încă de când eram student la teologie m-au interesat apariţiile şi mesajele
Sfintei Fecioare! Am început să studiez pe rând mesajele de la: Lourdes, Fatima, Garabandal, Medjugore,
Şimian şi apoi Nuşfalău. Pe Muntele Sfintei Treimi, de lângă Nuşfalău, am recunoscut şi acceptat prin
mesaje revelaţia Voinţei lui Dumnezeu legată de prezent şi viitor. Vă împărtăşesc cu mare bucurie că
Spiritul Sfânt mi-a schimbat viaţa prin intermediul Mişcării Carismatice. Dumnezeu a ajuns pe primul loc în
viaţa mea, iar prin intermediul spovezii generale şi a micii comunităţi am devenit un preot reînnoit. În urmă
cu cinci ani, când am fost bolnav pe moarte, am fost vizitat de Mama Eva, Pr. Csilik János şi V. Ilona. S-au
rugat pentru vindecarea mea, care s-a şi realizat. Sunt convins că Dumnezeu a ales Nuşfalăul şi pe mesagerii
săi. Văd cu mare bucurie harurile din vieţile pelerinilor: reconcilierea, unitatea, schimbarea din viaţa lor.
Sunt foarte recunoscător pentru toate harurile care au loc pe Muntele Sfintei Treimi.
Privire în viitor pentru luna aprilie 2013:
 În aprilie, programele de ispăşire vor avea loc pe Muntele Sfintei Treimi, în zilele de 4 – 5 – 6 – 7 la ora 15!
 Pe 7 aprilie va fi Duminica Îndurării Divine. Să ne facem spovada, dacă se poate acasă, ca să putem avea
parte de indulgenţa plenară. Începând cu 29 martie, Vinerea Mare, să facem o novenă în cinstea lui Isus
Îndurător!!! Mesajul lui Isus Îndurător prin Sfânta Faustina: „Nu vreau să pedepsesc omenirea rănită, ci mai
degrabă vreau să o vindec şi să o strâng la Inima Mea Îndurătoare!”(Jurnal 1588)
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – FEBRUARIE
Din Sfânta Scriptură să citim şi să medităm din cele patru evanghelii vindecările săvârşite de Isus.
Mottoul lunii: „Iată semnele care-i vor însoţi pe cei ce vor crede:...îşi vor pune mâinile peste bolnavi şi
bolnavii se vor însănătoşi!!!” (Mc.16,17-18).
Intenţia comună de rugăciune: să ne rugăm împreună în fiecare seară între orele 20 şi 21 pentru
însănătoşirea bolnavilor noştri!
Sarcina noastră concretă va fi: să ducem mesajul în spitale şi în casele celor bolnavi!
Mesajul Sfintei Fecioare în luna februarie 2013
„În această lună în care sărbătoriţi ”ziua mondială a bolnavilor”, prin primirea maslului doresc să
vorbesc medicilor, bolnavilor şi ispăşitorilor!!
Dragii Mei copii medici! Trebuie să conştientizaţi că sunt şi Mama voastră, iar voi sunteţi copiii
Mei. Sfântul Meu Fiu şi-a vărsat Sfântul Sânge şi pentru voi şi a pregătit şi pentru voi un loc în Rai. Vă rog
ca în anul credinţei să mărturisiţi credinţa voastră atât între voi, cât şi în faţa bolnavilor. Înainte de fiecare
intervenţie chirurgicală, faceţi-vă semnul crucii şi cereţi ajutorul Lui Dumnezeu! După fiecare operaţie fiţi
recunoscători Bunului Dumnezeu că a fost cu voi şi v-a ajutat. Aveţi grijă ca pentru voi bolnavul să fie
întotdeauna cel mai important. Orice altceva să rămână pe plan secundar. În inima şi pe buzele voastre să
fie deopotrivă răbdarea, iubirea şi speranţa. Trebuie să conştientizaţi şi faptul că atât în spatele vostru, cât
şi în spatele naturii stă tot puterea de vindecare a lui Dumnezeu. De aceea, dacă se poate, spuneţi-le
bolnavilor să se folosească mai întâi de puterea vindecătoare a naturii. Aceasta îi va vindeca pe viaţă, fără
niciun fel de efecte secundare.
Dragii mei copii bolnavi! Eu văd că în boală voi observaţi de regulă doar ceea ce este rău, de aceea
sunteţi trişti! Acum, din însărcinarea Sfintei Treimi, am să vă dezvălui şi părţile bune ale bolii, ca să găsiţi
pace şi alinare sufletească.
 Dumnezeu are cu fiecare dintre voi un plan unic. Înainte de a vă folosi ca şi colaboratori, vă formează
cu o previziune atentă, prin intermediul miilor de situaţii pline de durere sau de bucurie.
 Dacă veţi învăţa să acceptaţi şi să oferiţi suferinţele cauzate de boli pentru iertarea păcatelor voastre,
pentru purificarea voastră, pentru eliberarea sufletelor din Purgator, dacă le veţi uni cu suferinţele
Sfântului Meu Fiu, veţi vedea că suferinţa voastră va avea sens şi valoare veşnică.
 Învăţaţi să spuneţi şi să împărtăşiţi altora toate suferinţele voastre. Nu-i aşa că aţi experimentat că
bucuria se dublează, iar suferinţa se înjumătăţeşte atunci când este împărtăşită?
 Când sunteţi bolnavi nu întrebaţi: ”De ce a permis asta Bunul Dumnezeu?”, ci ”Cu ce scop a permis
Dumnezeu această boală?”. Doar acest mod de gândire vă duce în direcţia bună.
 Trebuie să mai ştiţi şi că în Împărăţia lui Dumnezeu se ajunge trecând prin multe greutăţi. Viaţa
voastră pământească nu este Paradisul, ci testarea credinţei, speranţei şi iubirii voastre. Depinde
doar de voi cum treceţi examenul la aceste materii. Crucea aparţine fiecărei vieţi omeneşti până când
veți ajunge la ţintă. Aveţi dreptul să vă alinaţi suferinţa. Însă, dacă nu puteţi schimba situaţia, atunci
acceptaţi suferinţa şi oferiţi-o fără să cârtiţi!
 Vă rog să credeţi că orice vă dă, permite sau vă ia Dumnezeu, toate sunt spre sfinţirea voastră. Dacă
veţi crede aceasta cu adevărat, atunci veţi accepta cu mulţumire tot ceea ce vi se întâmplă.
 Bolnavii care merg cu credinţă şi încredere pe calea crucii vieţii lor, vor auzi în suflete încurajarea
Celor din Ceruri: ”Nu te teme. Doar crede. Sunt cu tine, te iubesc şi te ajut!”.
 Ar fi bine ca în caz de boală să cereţi harul vindecării împreună cu familia şi cu cei din comunitatea
spirituală. „Acolo unde doi sau trei vor cere ceva, ruga va fi auzită!”
 În timpul bolii vă daţi seama câtă nevoie aveţi de medici, de asistenţi, de alinare, de membrii familiei
voastre. Ar fi bine dacă în linişte, în inima voastră s-ar trezi la viaţă recunoştinţa şi premărirea pentru
orice ajutor şi har concret! Ar fi bine dacă aţi uşura viaţa celor dragi ai voştri având o atitudine
creştinească în timpul bolii. De multe ori nu se ştie cui îi este mai greu: bolnavului sau celui care îl
îngrijeşte.
 Când sunteţi bolnavi, pentru a vă vindeca, folosiţi sacramentalele (apă sfinţită, cruce vindecătoare),
cereţi de la preoţii voştri maslul; puteţi cere liturghii pentru vindecare, promiteţi-I lui Dumnezeu că
veţi fi mai buni, rezolvaţi-vă problemele nerezolvate, împăcaţi-vă cu duşmanii voştri, cereţi harul unei
morţi bune şi observaţi calea care duce către Cer, împrieteniţi-vă cu ea. Nu vă fie teamă de acea
Împărăţie unde nu va fi nici cel Rău, nici boală, nici lacrimi, ci doar o fericire veşnică. Trebuie să ştiţi
că, dacă Dumnezeu mai are planuri cu voi, vă va ridica chiar şi din adâncul mormântului. Dar dacă
planul lui Dumnezeu în ceea ce vă priveşte s-a încheiat aici pe Pământ, atunci nici milioane de medici
nu vor putea să vă ajute!
Dragii Mei copii ispăşitori! Vă îndemn cu cea mai mare iubire să duceţi acest mesaj Ceresc cu
îndrăzneală în spitale şi în casele celor bolnavi. Împărţiţi aceste mesaje: medicilor, asistentelor, celor care
vă îngrijesc şi bolnavilor deopotrivă. Veţi vedea că prin acest mesaj Ceresc veţi duce lumină şi putere celor
aflaţi în întunecime şi slăbiciune sufletească.
Sfânta Treime vă binecuvântează acum prin Mine cu spiritul abandonării depline lui
Dumnezeu!”
„AUZI ÎNCURAJAREA CELOR DIN CER ATUNCI CÂND EŞTI BOLNAV: NU TE TEME! SĂ AI CREDINŢĂ! SUNT CU
TINE, TE IUBESC ŞI TE AJUT!!!”
În ce privință ne-au întărit Cei din Cer în ultimul timp?
 Anul trecut am avut de înfruntat multe încercări şi suferinţe. Cei din Cer le-au permis pentru ne întări în
credinţă şi pentru a putea trece cu bine examenul credinţei, speranţei şi iubirii!
 Mesajul Pruncului Isus din seara de Crăciun a fost: „Nu vă fie frică, indiferent ce se întâmplă cu voi,
pentru că Eu sunt cu voi, vă iubesc şi vă ajut în orice situaţie a vieţii voastre!”.
 În noaptea de Revelion Cei din Ceruri ne-au întărit în inimi: „Veţi fi cu adevărat fericiţi în anul viitor,
dacă nu veţi aduce în anul nou păcatele anului vechi şi veţi avea grijă ca sufletele voastre să nu fie
pătate din cauza păcatelor!”.
 În prima zi a anului Cei din Ceruri ne-au rugat: „Să nu vă străduiţi să deveniţi în primul rând mai
bogaţi şi mai inteligenţi, ci, cu fiecare zi încercați să deveniţi mai buni!”. „Să fim în acest an mai buni,
mult mai buni, să fim fraţi iubitori pentru toţi!”
 Cei din Cer ne-au recomandat trei rugăciuni scurte pe care să le spunem la sfârşitul şi începutul
anului: „Iartă-mă, Doamne! Recunoştinţă Ţie, Doamne! Ajută-mă, Doamne!”.
 Încă de la începutul anului să ne gândim că Dumnezeu e Drept şi Îndurător. Dumnezeu răsplăteşte
binele, parţial aici pe Pământ şi deplin în Cer, dar şi pedepseşte răul în parte aici pe Pământ şi deplin
dincolo. De aceea să ne gândim că nu merită făcut răul, nici chiar atunci când acesta este mai uşor de
ales şi făcut de mulţi. Merită făcut binele, chiar dacă este dificil şi este înfăptuit de către puţini! Dacă
vom cădea din cauza atacurilor celui Rău şi din cauza lumii şi a firii noastre păcătoase, să ne căim
imediat şi să cerem iertare de la Isus Îndurător. Dacă învăţăm să luptăm prin Sfântul Sânge al lui Isus şi
prin Sfintele Lacrimi ale Fecioarei Maria, am putea rămâne în stare de har chiar şi de-a lungul mai
multor luni.
 Putem fi siguri de faptul că în acest an cel Rău îi va ataca într-un mod deosebit pe preoţi. De aceea, Cei
din Ceruri ne roagă ca în această novenă mare să-i apărăm pe preoţii hirotoniţi printr-un lanţ de
rugăciune.
Ce trebuie să ştim despre novene?
Există novene care se fac pe parcursul a nouă zile, a nouă săptămâni sau a nouă luni. Se pot face în cinstea
Sfintei Treimi, a Sfintei Fecioare, a Îngerilor şi sfinţilor, cerând mijlocirea lor. Este important să închinăm
novena sfântului în care ne încredem cel mai mult. Novena, cu cât este spusă de mai multe persoane, cu atât
este mai eficientă! Atenţie mare ca novena să fie făcută doar pentru intenţii bune. Cine face novene pentru
intenţii rele produce bucurie lui Satan, iar el îi răsplăteşte pe ai lui cu Iadul. În timpul novenei, în fiecare zi
să luăm mai în serios rugăciunea, postul, faptele bune, împărtăşania, pelerinajul lunar, iubirea, schimbările
pozitive din viaţa noastră spirituală. Putem face novene pe parcursul întregii noastre vieţi, cu intenţii de
cerere sau recunoştinţă şi ne putem aştepta la haruri deosebite ce se vor revărsa asupra noastră şi a celor din
jur.
Mărturia părintelui greco-catolic Pop Adrian
M-am născut la data de 7 iunie 1959 în judeţul Satu Mare! Prin mila şi ajutorul lui Dumenezu, părinţii mei
au crescut 10 copii, 9 băieţi şi o fată. Tatăl meu a fost ceferist, iar mama casnică și s-au dedicat cu iubire
copiilor. Întrucât Biserica greco-catolică a fost interzisă în vremea comuniștilor, mergeam 15 kilometri
pentru o Liturghie la o biserică romano-catolică! În familia noastră se făcea rugăciune în comun în fiecare
dimineaţă şi seară. În fiecare după- amiază spuneam împreună rozariul, în cinstea Maicii Sfinte. După
terminarea şcolilor şi a armatei am devenit pădurar. M-am căsătorit în această perioadă şi avem doi băieţi şi
o fată! Întrucât am simţit chemarea către preoţie, în anul 1990 m-am înscris la teologie. Am ştiut despre
comunitatea de ispăşire încă de pe vremea când era la Şimian. Cu bucurie vă spun că m-am oferit Celor
Cinci Sfinte Răni ale lui Isus încă de pe vremea când eram tânăr, rugându-mă în cinstea lor.
Vin să ispăşesc cu regularitate la Nuşfalău, pe Muntele Sfintei Treimi, din vara anului 2005. Eu mă
străduiesc să fie ordine în viaţa mea spirituală şi, prin intermediul spovezii, îndemn şi pe alţii la aceasta. Mă
bucur foarte mult că pot avansa în preoţie, nu singur, ci împreună cu o comunitate spirituală. Sunt foarte
recunoscător pentru toate harurile pe care le-am primit prin intermediul ispăşirii!
Mărturia Esterei despre vindecarea sa
Am venit din localitatea Ajak- Ungaria. În anul 2011 am suferit de o boală incurabilă de piele (psoriazis).
Atunci pielea capului şi întregul corp erau acoperite cu răni. Veneam cu regularitate la Nuşfalău pe Muntele
Sfintei Treimi. La sfârşitul anului 2011 am mers la părintele Csilik şi la Vad Ilona să cerem o binecuvântare.
Atunci Sfânta Fecioară a spus prin intermediul Ilonei să venim pe 1 ianuarie, deoarece Ea vrea să mă
vindece prin intermediul apei binecuvântate. Aceasta a fost o zi de neuitat. După binecuvântarea apei, am
dus acasă din ea, am băut şi am pus şi în apa de baie cu regularitate. În primul sfârşit de săptămână de după
1 ianuarie toate rănile de pe corpul meu au dispărut. Când ne-am reîntors la medic, el a spus: practic este
imposibil să fi dispărut aşa cu totul.”. După vindecarea mea vorbesc în fiecare zi cu Sfânta Fecioară. Ultima
dată mi-a spus: "Rugaţi-vă mai mult şi cu regularitate, deoarece este multă răutate în lume!”.
Privire în viitor pentru luna martie 2013:

 În martie programele de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc pe 1 – 2 – 3 şi 7 de la ora 13!
 În aceste zile vom sărbători în avans Zielele Săptămânii Mari !!!
 Să facem calea Crucii măcar în zilele de post pentru sfinţirea naţiunilor noastre!
 Sfintele Paşti vor avea loc pe 31 Martie!
2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – IANUARIE

A 1ÖÖ-a întâlnire de rugăciune lângă Nuşfalău, pe Muntele Sfintei Treimi
Din Sfânta Scriptură să citim şi să medităm primele două capitole din Faptele Apostolilor. Acolo vom
descoperi prima novenă şi urmările ei binecuvântate.
Mottoul lunii: „Vouă vi s-a dăruit, pentru Cristos, nu numai să credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru
El!!!” (Fil. 1, 29).
Intenţia comună de rugăciune: ispăşitorii să ofere novena pentru preoţii lor, iar preoţii pentru cei
încredinţaţi lor!
Sarcina noastră concretă va fi: pentru păstrarea sănătăţii noastre, să urmărim să ne hrănim sănătos!
Mesajul Sfintei Fecioare în luna ianuarie 2013
„Dragii Mei copii ispăşitori! În Numele Sfintei Treimi, doresc să-mi exprim recunoştinţa faţă de toţi
cei care s-au angajat la novene de ispăşire – salvare a sufletelor. Trebuie să ştiţi că cei care prin ispăşirea
lor sunt gata să-i salveze pe alţii – chiar şi o singură persoană – de ororile Iadului, se pot salva şi ei, şi cei
dragi lor. Să fiţi conştienţi în fiecare zi că pe voi Sfânta Treime v-a creat pentru ispăşire şi pentru
răspândirea acestei spiritualităţi. Astfel, pentru voi ispăşirea este calea sfinţeniei, a mântuirii!
Care să fie intenţia pentru care oferiţi următoarea novenă? În primul rând pentru dragii Mei fii
preoţi! Acum vă voi dezvălui planul celui Rău legat de ei. Planul hotărât de cel Rău este să distrugă trupul
şi sufletul persoanelor consacrate lui Dumnezeu. El vrea să-i convingă să nu ia în serios sfinţenia vieţii! Cel
Rău vrea ca ei să zâmbească atunci când aud de: rugăciune de eliberare, post serios, sacramentale şi toate
mijloacele de salvare a sufletelor. Cel Rău vrea să-i împingă într-o activitate permanentă, ca să fie secaţi
sufleteşte. Vrea să-i conducă spre diferite vicii şi dependenţe. Îi convinge să renunţe la formarea
comunităţilor sufleteşti, care sunt speranţa viitorului! Îi îndeamnă să formeze în locul relaţiilor spirituale
care îi întăresc, relaţii distructive, superficiale, lumeşti. Îi lasă să facă orice, să construiască biserici,
parohii, case comunitare, numai de sufletul lor şi al altora să nu se ocupe. După toate acestea, declar în
Numele Sfintei Treimi că, dacă veţi ispăşi cât mai mulţi pentru iubiţii Mei fii preoţi, prin novene, puteţi
anula planul celui Rău. După novenele pe care le oferiţi, veţi vedea că fiii Mei hirotoniţi vor pune accentul
pe propriul suflet şi pe conducerea sufletelor. Vor căuta sfinţenia vieţii şi prietenia sfinţilor! Mai devreme
sau mai târziu, Voia lui Dumnezeu va deveni hrana şi băutura lor, chiar dacă aceasta le aduce suferinţă sau
moarte. Vor predica peste tot cu viaţa lor exemplară şi cu mărturia lor atractivă. Vor primi un har atât de
mare, încât îi vor atrage spre Dumnezeu chiar şi pe necredincioşi şi pe indiferenţi.
Acum îi rog pe dragii Mei fii preoţi ca şi ei să facă novene de ispăşire, salvare a sufletelor, în
primul rând pentru cei încredinţaţi lor. Voia lui Dumnezeu este ca Spiritul Sfânt să se reverse asupra
tuturor oamenilor, ca fiii şi fiicele voastre să profeţească, să vadă viziuni şi vise (Fapte 2, 17-18). În prezent
vi se pare că mulţi au urechile înfundate, ochii acoperiţi, lacăt pe gură şi picioarele şi mâinile încătuşate.
Dacă preoţii vor face novene pentru cei încredinţaţi lor, vor vedea cum urechile acestora se vor deschide şi
cum vor auzi mesajul lui Dumnezeu! Ochii li se vor elibera şi vor privi cu ochii lui Dumnezeu evenimentele.
Lacătul va cădea de pe gurile lor şi vor vorbi despre Cuvintele lui Dumnezeu. Cătuşele vor cădea de pe
picioarele lor şi vor umbla pe calea cea strâmtă. După novena fiilor Mei preoţi, cei încredinţaţi lor vor
avea putere să renunţe definitiv la păcatele lor, la vicii, vor rupe legările incorecte şi păcătoase. Vor avea
putere să se opună învăţăturilor false pentru că vor primi harul discernerii spiritelor. După acestea vor
trece la modul de viaţă sănătos!
Ce să faceţi ca novenele voastre să fie pline de har? Sufletul vostru să fie întotdeauna curat prin
pocăinţă (spovadă), protejaţi-vă spiritul de învăţăturile false şi trupul de hrana nesănătoasă. Să vă
caracterizeze rugăciunea liberă, postul serios şi faptele bune! Împăcaţi-vă cu duşmanii voştri, achitaţi-vă
datoriile şi trăiţi permanent în iubire. Puneţi-vă în ordine căsnicia, mergeţi săptămânal în comunitate
sufletească şi, lunar, faceţi un pelerinaj! Mergeţi la biserică nu doar duminica, ci şi în cursul săptămânii,
măcar în zilele postului. Aceasta este partea voastră (unu la sută). După aceea, puteţi aştepta de la
Dumnezeu 99%, care este partea Lui şi care pentru voi pare imposibil.
Ca încheiere, din încredinţarea Sfintei Treimi vă spun că în ultimele timpuri omenirea primeşte cele
mai mari haruri – printre altele – prin novene! Prin novene puteţi închide Iadul şi deschide Raiul înaintea
celor dragi vouă! Prin novene primiţi lumina deplină a Spiritului Sfânt legat de ce trebuie să faceţi în
timpurile grele! Prin novene nu vă va lipsi niciun har. Când simţiţi că vă este greu să mergeţi pe această
cale strâmtă, gândiţi-vă că cei care seamană cu lacrimi se vor bucura la recoltă.
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu spiritualitatea aprecierii novenelor!!!”
Tema de casă pentru luna ianuarie:
„CREDEM, DOAMNE, CĂ PRIN NOVENE PUTEM ÎNCHIDE PORŢILE IADULUI ŞI PUTEM DESCHIDE PORŢILE
RAIULUI PENTRU ÎNTREAGA OMENIRE!!!”

În ce privinţă ne-au întărit Cei din Cer în timpul programelor de ispăşire?
 Cei din Cer au fost recunoscători pentru reconcilierea dintre naţiuni, care a avut loc pe 1
decembrie 2007. Atunci ne-am cerut iertare şi ne-am iertat unii pe alţii, astfel încât rănile sufleteşti ni
s-au vindecat şi relaţia de iubire a revenit între noi. Cei din Cer au fost bucuroşi că ne amintim în
fiecare an în mod solemn de acest eveniment pozitiv! La cererea celor din Cer am oferit Ţara
noastră în mod solemn Sfintei Treimi prin mâinile Sfintei Fecioare, ca să dispună de noi!!! Am dori
să reînnoim această oferire în fiecare an! Cei din Cer s-au bucurat pentru comunitatea de ispăşire
care în cinci ani s-a înmulţit, crescând de trei ori (aprox. 2500-3000 de persoane). Cei din Cer se
bucură şi că, indiferent de-i vară sau iarnă, indiferent de jertfe, venim pe Muntele Sfintei Treimi şi
ispăşim împreună pentru convertirea omenirii întregi. Cei din Cer au cerut să fim ispăşitori cu spirit
misionar, pentru ca această spiritualitate să se răspândească şi în alte ţări.
 Cei din Cer ne-au cerut să ne reconciliem cu familia noastră şi să învăţăm să iubim primii, în mod
altruist. În Advent să ne examinăm conştiinţa în fiecare seară, iar ce este bun în sufletul nostru să
păstrăm cu recunoştinţă, iar răul să-l aşezăm prin pocăinţă în Mâinile Îndurătoare ale lui Dumnezeu.
Măcar în zilele de duminică să ne adunăm în jurul coroniţei de advent de pe altarul din casa noastră,
rugându-ne, cântând, citind Sfânta Scriptură, vorbind de cele sufleteşti. În spatele fiecărui păcat se află
cel Rău. Cei din Cer au cerut să legăm spiritele malefice prin Sfântul Sânge al lui Isus şi prin
Lacrimile Sfintei Fecioare şi să le aruncăm în osândă, ca astfel să devenim liberi. În prezent, suntem
în timpul purificării. Cei din Cer vor să purifice: sufletele noastre de toate păcatele, spiritul de
învăţăturile false şi trupurile de hrana nesănătoasă. Să nu ne mire dacă în ultimele timpuri se
accentuează şi binele, şi răul în noi şi în jurul nostru. A venit timpul ca şi noi, şi alţii să vedem ce
se ascunde în inimile noastre. Întrebarea este ce facem cu toate acestea!
 Sfânta Fecioară a promis că va veni în mod invizibil la toate programele de ispăşire, că va aduna
cererile noastre în mantia ei şi le va duce în faţa Sfintei Treimi şi că ne va acoperi cu mantia Ei.
Sfânta Fecioară a mai spus că în curând va veni timpul când o vom vedea pe Ea avându-i în jur pe
Protectorii Muntelui.
 Cei din Cer au cerut să ne unim în bine! Dacă cineva din comunitate este în necaz, să ne rugăm cu
toţii pentru acea persoană! Aşa cum Dumnezeu i-a permis celui Rău să-l supună încercărilor pe
Iov, tot aşa a permis încercările şi pentru conducătorul comunităţii, ca El să se glorifice astfel. Să
oferiţi rugăciuni de eliberare şi post pentru vindecarea lui! „A sosit timpul nu doar să credem în
Domnul Isus, ci să şi suferim pentru El!” (Fil. 1, 29).
 Crăciunul nostru va fi plin de har dacă în fiecare zi vom evita păcatul şi vom face binele. Astfel
putem avea bucurie, pace, iubire permanentă, adică spiritualitatea Pruncului Isus. De Crăciun să
punem accentul în primul rând pe interior, pe relaţia personală cu Pruncul Isus, şi nu pe exterior. Cu
spirit de copil sincer, să îngenunchem în faţa ieslei Pruncului Isus şi să-I promitem că nu-L vom lăsa
în iesle, ci Îl vom duce cu noi în inimile noastre. Săoferim cadouri simbolice şi să ne străduim ca noi
să fim cel mai frumos dar unii pentru alţii! De la Cei din Cer – cum am fost copii cuminţi – am
primit daruri împachetate în sufletul nostru, al căror conţinut îl vom simţi în viitor.
Mărturia depusă de doi colaboratori ai noştri:
Mă numesc Czövek Mónika! M-am născut şi am crescut în religia reformată. După Confirmare am început
să-mi practic mai mult religia. După câţiva ani am cunoscut comunitatea de ispăşire. În comunitatea
sufletească am învăţat , împreună cu soţul meu, bazele vieţii spirituale. În timpul programelor de ispăşire
ne-am apropiat tot mai mult de Sfânta Treime, de Sfânta Fecioară, de Sacramente şi de fraţii de suflet. S-a
copt în mine decizia pentru ”mai bine” şi ”mai mult”, aşa că am devenit catolică. Cu cinci ani în urmă,
printre altele, din cauza problemelor materiale, am plecat împreună cu soţul meu să lucrăm în Italia, lângă
lacul Guarda. La început am avut multe lupte sufleteşti. Nu a fost uşor să ne obişnuim cu ţara străină, cu
limba nouă, cu munca grea. Ne-am făcut probleme întrebându-ne ce se va întâmpla cu noi fără comunitate
sufletească, cum ne vom practica credinţa. Am ajuns într-un loc unde erau Liturghii zilnice. Am hotărât că
noi vrem să ne bazăm viaţa şi viitorul pe Dumnezeu. Am încercat în fiecare zi să punem în practică ceea ce
am învăţat în comunitatea de ispăşire. Am reuşit să trăim mai bine unitatea dintre noi! Seara citeam
împreună Sfânta Scriptură, mesajele lunare, ne examinam cu sinceritate conştiinţa. Posteam într-un mod
foarte concret. Am scris pe fiţuici, post de T.V., de dulciuri, de muzică, postul limbii, post de alcool, de
relaţii sexuale … Ce alegeam în rugăciune puneam în practică toată luna! Novenele în mare am reuşit să le
facem conectându-ne sufleteşte cu ispăşitorii. Luptăm în fiecare zi cu slăbiciunile noastre ca Voia lui
Dumnezeu să se împlinească şi cu noi. Pentru aceasta vă cerem rugăciune.
Mă numesc Prian Károly! Şi eu m-am născut şi am crescut într-o familie reformată. La mulţi ani după
Confirmare am cunoscut comunitatea de ispăşire şi pe viitoarea mea soţie. M-am decis bucuros pentru
religia catolică unde am experimentat „deplinătatea”. În străinătate am trăit bazându-ne doar pe Domnul şi
unul pe altul. Am ţinut legătura cu comunitatea de ispăşire prin internet şi telefon. Acolo toate deciziile le-
am luat în rugăciune. Când am hotărât să-I cerem Domnului un copil, am început făcând o novenă. Aproape
că am renunţat la a avea copil, când am primit de la Domnul ”cel mai cuminte copil”! Băieţelul nostru s-a
născut de aniversarea apariţiei Sfintei Fecioare la Medjugorje, de aceea l-am oferit Sfintei Treimi prin
mijlocirea Sfintei Fecioare! De acum înainte vom întări acasă unitatea noastră, unitatea cu conducătorii
spirituali şi cu comunitatea de ispăşire.
Privire în viitor pentru luna februarie 2013:
 În februarie programele de ispăşire vor avea loc pe 1 – 2 – 3 şi 7 de la ora 13 şi vom sfinţi lumânări!
 În aceste zile vom da maslul pentru bolnavii care se spovedesc! După Sfânta Liturghie vom da celor
prezenţi binecuvântarea Sfântului Blaziu!!! Pe 13 februarie va fi miercurea cenuşii, începutul
postului mare. Paştele va fi pe 31 martie.
2012 (2013) - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – DECEMBRIE
“Fericit este cel care a crezut că se vor împlini cele spuse de Domnul! (Lc.1,45)
Din Sfânta Scriptură să citim şi să medităm copilăria lui Isus (Lc.1; 2, Mt. 1; 2).
Mottoul lunar: „ Nu vă temeţi! Bucuraţi-vă! Isus s-a născut!!!” (Lc.2, 10-11).
Intenţia comună de rugăciune: să oferim ispăşirea ca nimeni să nu se osândească, ci toţi să se mântuiască!
Sarcina noastră concretă va fi: promitem lui Isus să fim fideli până la capăt vocaţiei noastre de ispăşitori.
Urările noastre: Dorim tuturor oamenilor de bună-credinţă un Crăciun binecuvântat şi un An Nou Fericit!
Mesajul Sfintei Fecioare în luna decembrie 2012

„Dragii Mei copii ispăşitori! Voi aşteptaţi cu o tot mai mare nerăbdare să se împlinească
evenimentele prezise: venirea Mea, revărsarea Spiritului Sfânt, Marele Avertisment, legarea celui Rău,
Cerul Nou şi Pământul Nou, Noul Ierusalim. Mai devreme sau mai târziu, Dumnezeu ştie când, cu
siguranţă se vor împlini. Aşa cum am promis fiicei mele Eva apa binecuvântată, care a şi izvorât pe
Muntele Sfintei Treimi, tot aşa evenimentele ultimelor timpuri se vor împlini.
Până când acestea se vor împlini, gândiţi-vă că şi Noi avem aşteptări de la voi! Care sunt acestea?
În ultimele timpuri nu încercaţi să ghiciţi date, deoarece prin acestea îi tulburaţi pe alţii!
Sarcina voastră este să puneţi în practică mesajele auzite! Nu aveţi voie să greşiţi în privinţa
aceasta.
 Înainte de a se petrece marile evenimente, păşiţi în sfârşit pe calea sfinţeniei. Cei care se
mai luptă cu păcatele de moarte sunt ispăşitori începători. Avansaţi sunt cei care se luptă şi cu
păcatele lesne iertătoare. Ispăşitorii care se străduiesc pe calea sfinţeniei sunt aceia care
năzuiesc spre culmi, căutând voinţa lui Dumnezeu şi îndeplinind-o.
 Prin exemplul vieţii voastre şi prin cuvintele voastre de mărturie, să duceţi spre schimbarea
pozitivă în primul rând familia voastră. Gândiţi-vă la sfinţii care au avut influenţă pozitivă
asupra unor naţiuni întregi şi cereţi-le mijlocirea!
 Învăţaţi să vă supuneţi cu smerenie în mica voastră comunitate. Smerenia Sfântului Meu
Fiu, naşterea sa din grajd, supunerea Sa faţă de Mine, m-au impresionat şi pe Mine. Cu cât veţi
şti să fiţi mai smeriţi, cu atât mai mari veţi fi în ochii lui Dumnezeu!
 Învăţaţi să vă rugaţi, să postiţi, să iubiţi, să suferiţi astfel încât să deveniţi ispăşitori plini de
lumină care salvează suflete.
 Vă mulţumesc în numele Sfintei Treimi pentru donaţiile voastre jertfelnice, pe care le-aţi
oferit pentru construirea în continuare a Muntelui Sfânt! Răsplata voastră va fi însutită şi, în
plus, veţi avea viaţa veşnică. Trebuie să ştiţi că în ultimele timpuri, cea mai bună investiţie este
să folosiţi bunurile materiale în scopuri sfinte. Cei care vor veni după voi vă vor fi veşnic
recunoscători pentru că aţi construit cu micile voastre oferte unul dintre locurile de pelerinaj al
ultimelor timpuri.
 Înainte de evenimentele deosebite, aşteptăm de la voi nu doar să sărbătoriţi, ci chiar să trăiţi
Adventul spunând: „Sunt întotdeauna pregătit, Doamne, să Te întâlnesc!”. Străduiţi-vă nu doar
să sărbătoriţi Neprihănita Mea Zămislire, ci să o şi trăiţi. Dacă vă scârbiţi de necurăţie şi de
tot păcatul şi îndrăgiţi puritatea sufletească şi toate virtuţile, atunci mă veţi cinsti cu adevărat!
În decembrie nu doar să sărbătoriţi, ci să şi trăiţi Naşterea Sfântului Meu Fiu. Dacă Sfântul
Meu Fiu se simte permenent bine în sufletul vostru curat, veţi avea un Crăciun permanent!
Trăiţi sărbătoarea Sfintei Familii, experimentând în fiecare zi iubirea reciprocă în familia
voastră. Revelionul să-l trăiţi încercând să fiţi într-o preamărire şi recunoştinţă continuă.
 Vă rog, nu daţi ultimatum Sfântului Meu Fiu. Unii spun, dacă până la sfârşitul novenei mă
vindec, mă eliberez de cel Rău, mi se rezolvă problemele, se vor întâmpla lucruri spectaculoase
cu mine şi în jurul meu, voi continua ispăşirea. Dacă Dumnezeu nu-mi îndeplineşte aşteptările,
atunci mă opresc cu ispăşirea. Eu, personal, vă rog ca apropiindu-ne de sfârşit, să nu-l ascultaţi
pe cel Rău care vrea să vă oprească. Voi, ascultând de Sfântul Spirit, fiţi statornici în ispăşire,
fie vară, fie iarnă. Vă spun cu bucurie că în viitorul apropiat vă aşteaptă asemenea haruri
extraordinare pe voi şi întreaga omenire, cum nu au mai fost de la Facere încoace. Cu tristeţe,
trebuie să vă spun şi că mulţi oameni din lume, printre care şi persoane ierarhice, se găsesc pe
calea cea largă şi îi duc într-acolo şi pe alţii. Dacă prin novena de ispăşire vă interpuneţi ca un
baraj în calea lor, ei vor fi salvaţi din capcana celui Rău şi vă vor fi recunoscători de-a pururi!
 Declar, din însărcinarea Sfintei Treimi, că mai avem nevoie de ispăşire deoarece, potrivit
Voinţei lui Dumnezeu, salvarea mulţimii de suflete depinde şi de voi.
În această lună, sărbătorind Naşterea Sfântului Meu Fiu, bucuraţi-L, promiţându-I că veţi persevera
până la capăt în vocaţia de ispăşitori şi îndeplinindu-I aşteptările. Iar Sfântul Meu Fiu vă va bucura
îndeplinind cu prisosinţă aşteptările voastre, respectându-şi promisiunile!
Acum vă binecuvântăm în mod solemn, împreună cu Sfântul Meu Fiu, cu harul perseverenţei
până la sfârşit!!!”

În luna noiembrie, sarcina noastră principală a fost să-L bucurăm pe Sfântul Spirit. Cum am făcut-o?
1. Ne-am străduit spre sfinţenie în mod conştient!
Am făcut binele în mod conştient şi am evităm răul. Am ascultat de Spiritul Sfânt care vrea să ne sfinţească.
Ne-am străduit ca sărbătoarea „Tuturor Sfinţilor” să devină odată şi-odată şi sărbătoarea noastră. Prin
sfinţirea noastră, vrem să devenim binefăcători ai întregii omeniri, datorită cărora Dumnezeu se va milostivi
de mulţi. Avansând pe calea cea strâmtă, nu ne mai este suficient ceea ce este trecător; nu ne mulţumim cu
această viaţă scurtă, ne trebuie viaţa veşnică!!! Ne străduim să intrăm într-o legătură strânsă cu Cei din
Ceruri! Să căutăm comunităţile mici, unde ne purificăm şi de păcatele mici. Să cunoaştem viaţa Sfântului
nostru Patron, s-o urmăm şi să-i cerem mijlocirea. Vrem să trăim o viaţă exemplară. Cu ajutorul lui
Dumnezeu acceptăm totul pentru vocaţia noastră de ispăşitori: orice jertfă, suferinţă, chiar şi viaţa noastră. În
scurta noastră viaţă nu ţintim Iadul, nici Purgatorul, ci Raiul şi vrem să-i ajutăm şi pe alţii să ajungă acolo.
Spirite Sfinte Dumnezeule, ajută-ne să devenim Sfinţi!
2.Vrem să trăim în spiritul reconcilierii!
Ce înseamnă asta în mod concret?
a) Să credem că Dumnezeu iartă pe fiecare păcătos care se converteşte. După o spovadă sinceră, nu-i mai
permitem celui Rău, şi nici oamenilor care ne acuză, să aducă înapoi trecutul. Nu facem asta nici cu noi
înşine, nici cu alţii.
b) Trăim în pace cu Dumnezeu! Nu ne supărăm pe Dumnezeu indiferent ce ne dă, ne ia, sau ce permite în
vieţile noastre.
c) Trăim în iubire reciprocă cu semenii noştri, în primul rând cu membrii familiei noastre. Dacă greşim, să
cerem cu smerenie iertare şi, totodată, să iertăm şi noi cu iubire celor ce ne greşesc.
d) Trăim împăcaţi şi cu noi înşine. Ne acceptăm aşa cum suntem, luptând cu slăbiciunile noastre şi
dezvoltând părţile noastre bune.
e) Ne aducem aminte cu bucurie că la Vác (Ungaria) ne-am reconciliat în cadrul naţiunii, iar la Nuşfalău am
reconciliat şi cele două naţiuni în 2007.
f) De Ziua Morţilor, ne-am împăcat cu cei dragi ai noştri decedaţi. Le-am cerut iertare pentru greşelile pe
care le-am săvârşit împotriva lor şi i-am iertat pentru păcatele pe care le-au săvârşit împotriva noastră.
Astfel, prin iubire, credem că ne-am ajutat mai eficient unii pe alţii.
De acum înainte ne vom strădui să vorbim despre morţii noştri numai de bine, sau nimic. Dacă spunem
lucruri rele, nu este bine nici pentru ei, nici pentru noi. Din cauza cuvintelor rele, vor suferi mai mult şi timp
mai îndelungat.
Spirite Sfinte, învaţă-ne să trăim în spiritul reconcilierii cu toţi cei vii şi cu toţi cei morţi!
3. În anul credinţei vom cere prin Maica Credinţei harul credinţei vii pentru toată lumea!
În anul credinţei vrem să ispăşim în mod conştient pentru atei, pentru cei cu credinţa slabă, pentru cei cu
credinţa falsă, pentru cei cu o credinţă de faţadă... ca şi ei să primească harul credinţei vii!
Noi, credincioşii, vrem să fim recunoscători pentru credinţa noastră şi să trăim potrivit convingerii noastre.
În anul credinţei vrem să ne închidem în faţa răului şi să ne deschidem în totalitate în faţa puterii lui
Dumnezeu, care este izvorul a tot binele. În anul credinţei vrem să urmăm pildele de credinţă ale lui Abel,
Noe, Abraham, Iosif din Egipt, ale Sfintei Fecioare şi ale tuturor sfinţilor.
Spirite Sfinte Dumnezeule, dă-ne o credinţă vie care să se manifeste printr-o viaţă plăcută Ţie!
4. Cu ajutorul Sfintei Fecioare, vrem să devenim şi noi ispăşitori care calcă pe capul şarpelui!
Cum vom face asta? Nu ascultăm de ispitele celui Rău! Vom face totul pentru a-i elibera pe cei care au căzut
în capcana Satanei. Vrem să schimbăm ura din lume în iubire! Vrem să trăim virtuţile Maicii Sfinte
zdrobitoarea capului Satanei: smerenia ei, radicalitatea, iubirea, puritatea ei, credinţa ei, spiritualitatea ei de
ispăşire!
Sfântă Fecioară care ai zdrobit capul Satanei, roagă-te pentru noi!
5. Ca încheiere să medităm la două viziuni:
a) După moartea subită a unui frate de-al nostru, Sfânta Fecioară ne-a arăta ce înseamnă rugăciunea
comunităţii. Multe-multe mâini care s-au rugat l-au ajutat pe decedat să se ridice spre lumină, fapt pentru
care el a fost foarte recunoscător.
b) Am pus toate cererile noastre în mantia Sfintei Fecioare, iar ea le-a dus în faţa Sfintei Treimi pentru a le
binecuvânta. Binecuvântarea Sfintei Treimi distruge orice rău, iar binele îl primim înapoi purificat.
„Sfinte Spirite Doamne, ajută-ne să Te bucurăm în toate zilele vieţii noastre!”
Tema de casă pentru luna decembrie:
„AJUTĂ-NE, ISUSE, SĂ-ŢI OFERIM ÎN DAR DE SFÂNTA SĂRBĂTOARE A NAŞTERII TALE
SUFLETUL NOSTRU CURAT!!!”
Privire în viitor pentru luna ianuarie 2013:
 Toată lumea va sărbători cu recunoştinţă Revelionul şi Anul Nou acasă în familie şi în parohia proprie!
 În ianuarie, programele de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 3-4-5-6, de la ora 13.
Procesiunea solemnă de recunoştinţă la Izvorul Maicii Sfinte Făcătoare de Minuni va avea loc în prima sâmbătă.
 Vă oferim cu toată dragostea: calendarele noastre de perete şi de buzunar care cuprind imagini de pe Muntele
Sfintei Treimi. Mai avem şi alte noutăţi!!!
Vă mai aducem la cunoştinţă că s-au modificat conturile bancare! Noile conturi ale fundaţiei se găsesc atât pe
calendare, cât şi pe site-ul nostru!
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT - NOIEMBRIE
”Voi fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi!” (Mt.24,44)
A 98-a întâlnire lunară de rugăciune în Nuşfalău pe muntele Sfintei Treimi
Din Sfânta Scriptură: să învăţăm şi să punem în practică Imnul iubirii (1Cor.13, 1-13).
Mottoul lunii: „Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii
pentru alţii”(I.13,35).
Intenţia comună de rugăciune: vom ispăşi pentru ca în inimile tuturor să se nască iubirea faţă de duşmani!
Sarcina noastră concretă va fi: să-L bucurăm pe Sfântul Spirit cu iubirea noastră concretă faţă de semeni!
Mesajul Sfintei Fecioare în luna noiembrie 2012
„Dragii Mei copii ispăşitori! Luna trecută v-am învăţăt cum să-L iubiţi pe Tatăl Ceresc. Acum vă
spun cum să vă iubiţi semenii şi, în mod corect, pe voi înşivă pentru a-L bucura pe Spiritul Sfânt. Trebuie să
ştiţi că dragostea pentru semeni este piatra de încercare a dragostei pentru Dumnezeu. Cine îl iubeşte cu
adevărat pe Dumnezeu, acela îşi iubeşte şi aproapele. Este valabil şi viceversa. Aşa cum sunt inseparabile
picioarele, mâinile, urechile, ochii voştri sau aripile unei păsări, tot aşa, nici dragostea pentru Dumnezeu,
nici cea pentru semeni nu pot fi separate. Trebuie să conştientizaţi că toţi oamenii creaţi sunt semenii voştri,
indiferent de religia, etnia, vârsta, sexul sau ocupaţia lor. Trebuie să-i iubiţi pe semenii voştri pentru că
Sfântul Meu Fiu vă cere asta, deoarece fiecare om este copilul lui Dumnezeu, a fost creat după chipul şi
asemănarea Lui şi toţi aveţi aceiaşi protopărinţi şi cu toţii vă îndreptaţi către acelaşi ţel, spre mântuirea
veşnică!
Cum să-i iubiţi în mod concret pe semenii voştri?
Arătaţi-le semenilor voştri bunăvoinţă şi compasiune şi la bine, şi la rău. “Învăţaţi să vă bucuraţi
cu cei care se bucură şi să plângeţi cu cei care plâng”. “Cel ce plânge împreună cu altul este om. Dar cine
este capabil să se bucure cu alţii, acela are o spiritualitate angelică!”. În cazul în care vă doare bucuria
altora, sunteţi invidioşi, iar dacă vă bucuraţi de necazul altuia, sunteţi răutăcioşi. Invidia şi bucuria faţă de
necazul altuia indică lipsa iubirii din voi.
Aveţi grijă să nu aduceţi prejudicii vieţii, inocenţei, bunurilor, onoarei... semenului vostru.
În baza faptelor de milostenie sufletească, străduiţi-vă să-i atenţionaţi pe păcătoşi, să-i învăţaţi pe
neştiutori, să-i sfătuiţi pe cei ce se îndoiesc, să vă rugaţi pentru vii şi morţi, să-i consolaţi pe cei trişti, să
înduraţi cu pace nedreptăţile, să iertaţi celor ce vă greşesc!
Străduiţi-vă a face şi fapte ale milosteniei trupeşti: să-i hrăniţi pe cei flămânzi, să le daţi de băut
celor însetaţi, să-i îmbrăcaţi pe cei fără haine, să-i vizitaţi pe cei din închisoare, să-i consolaţi pe cei
bolnavi, să-i găzduiţi pe călători, să-i înmormântaţi pe morţi cum se cuvine.
În loc de a judeca, încercaţi să vă puneţi în situaţia aproapelui vostru. Ceea ce nu vreţi pentru voi
(niciun rău), să nu vreţi nici pentru semenii voştri. Ceea ce vreţi pentru voi (doar binele), aşa să faceţi şi
semenilor voştri. În viaţa spirituală aşa se ajunge pe culmi, dacă sunteţi capabili, prin harul lui Dumnezeu,
să vă daţi chiar şi viaţa pentru semenii voştri, aşa cum a făcut şi sora voastră Eva prin viața ei jertfelnică .
Învăţaţi ca în primul rând să-l iubiţi pe aproapele vostru necondiţionat şi fără discriminări. Să-L
vedeţi şi să-L iubiţi în semenii voştri pe Sfântul Meu Fiu. Iubiţi-i cu spiritualitatea Fiului Meu şi pe
duşmanii voştri.
Semnul distinctiv al adevăratului creştin este: "Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii
Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii!”.
Aveţi grijă să vă raportaţi în mod corect la bunurile materiale! Banii voştri nu trebuie să fie mai
importanţi decât iubirea pentru semeni. Nu fiţi robii bunurilor materiale. Găsiţi calea cea bună de mijloc
între risipă şi zgârcenie. Atenţionarea divină a Sfântului Meu Fiu va fi întotdeauna asupra capului celui
zgârcit: "Nebunule! Chiar în această noapte voi cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce le-ai pregătit ale cui
vor fi?”. Nu uitaţi o veche concepţie creştină: orice îmbucătură de pâine de care vă privaţi din iubire
pentru aproapele hrăneşte sufletul vostru!!! Trăiţi astfel încât oamenii să nu poată spune despre voi:
”Nesătuilor!”.
Iubiţi-i pe semenii voştri acordându-le atenţia voastră, ascultându-i, împărţindu-vă sarcinile în
familie, asumându-vă jertfe, cu compasiune, păstrând relaţiile, aniversând onomastica, ziua de naştere sau
aniversarea căsătoriei!
Cum să vă iubiţi pe voi înşivă în mod corect?
Având grijă de sănătatea voastră trupească şi de curăţia voastră sufletească!
Cel care se iubeşte în mod corect: se îmbracă decent, se hrăneşte cu regularitate, consideră odihna
necesară, ca fiind Voia lui Dumnezeu, îşi vindecă trupul bolnav cu ajutorul medicilor, ocoleşte păcatele şi
are grijă ca în sufletul lui să fie întotdeauna pace, bucurie şi iubire!
Se iubeşte pe sine în mod incorect cel care: fumează, se droghează, bea fără măsură, exagerează cu
munca, cine-i leneş şi nu vrea să muncească, cine se expune pericolelor conducând cu viteză mare,
practicând alpinismul, îmbrăcându-se indecent, neglijând somnul, neluând în serios boala, având tentative
de sinucidere. Nu se iubeşte pe sine în mod corespunzător cel care: nu se spovedeşte, nu se împărtăşeşte, nu
merge la biserică, nu citeşte cărţi de spiritualitate, trăieşte conform unor învăţături false, comite păcate mai
mici sau mai mari şi, fără pocăinţă, se îndreaptă către osândă!
Auzind toate acestea, gândiţi-vă: oare îi iubiţi pe semenii voştri şi pe voi înşivă în mod corect? Toţi
ispăşitorii care se străduiesc să-şi iubească semenii şi să se iubească în mod corect pe ei înşişi aduc bucurie
Sfântului Spirit şi tuturor celor din Ceruri. În această lună străduiţi-vă în mod conştient să faceţi asta!
Sfântul Spirit vă binecuvântează acum prin Mine, cu spiritualitatea adevăratei iubiri a aproapelui
şi a iubirii corecte faţă de voi înşivă!!!”.

Ce trebuie să ştim despre adorarea lui Dumnezeu? Îl adorăm pe Dumnezeu căci este mai presus de
oricine! Recunoaştem că Dumnezeu este Domnul, Creatorul întregii lumi, iar noi, fiind creaturile Sale,
depindem de El. Nu adorăm pe nimeni şi nimic, nici în Cer, nici pe Pământ, decât Sfânta Treime! Îl adorăm
pe Dumnezeu înlăutrul nostru cu credinţă, speranţă şi dragoste! Cu credinţă: recunoaştem că Dumnezeu este
Adevărul suprem! Cu speranţă: recunoaştem că El este Bunătatea supremă! Cu dragoste: recunoaştem că El
este Ţelul nostru suprem, de aceea, îndeplinind Voinţa Sa în toată viaţa noastră, ne îndreptăm către El. Îl
adorăm pe Dumnezeu şi prin gesturi exterioare: participând la Jertfa Liturgică, îngenunchind şi
prosternându-ne în faţa Lui, bătându-ne în piept în semn de căinţă, primind Sfintele Sacramente… Făţarnic
este acela care în exterior arată pioşenie, dar în interior nu este aşa. Aceştia fac de râs religia. Adorarea
noastră să fie: simplă, conştientă, firească, ferită de exagerări, veselă, care respectă îndatoririle zilnice!
Ce trebuie să ştim despre idolatrie? Idolatru este cel care adoră o creaţie sau creatură considerând-o ca
fiind dumnezeire! Planul celui Rău este de a determina pe toată lumea să-l adore pe Satana. Pe mulţi nu i-a
putut înşela astfel, însă i-a putut determina să adore soarele, luna, stelele, focul, vântul, apa… şi nu pe
Creatorul lor. Idolatru este şi cel care se ataşează mai tare de o creatură/creaţie pământească (soţ, soţie,
copil, maşină, casă, bani, trup, orgoliu, slavă…) decât de Dumnezeu. În Vechiul Testament, idolatria era
considerată ca fiind unul dintre cele mai grave păcate şi se pedepsea cu moartea! Parţial este idolatru şi cel
care îl adoră pe Dumnezeu fără a respecta regulile Sfintei Scripturi şi ale Bisericii. În această categorie intră
omul superstiţios, care se încrede mai mult decât este firesc în puterea unui lucru creat. Omul superstiţios
aşteaptă ajutor de la: potcoavă, kabala, trifoi cu patru foi, amulete, pietre etc. Sacramentalele (apa sfinţită,
tămâia…) aparţin altei categorii. Acestea, prin rugăciunea Bisericii, într-adevăr au putere supranaturală.
Este vinovată de păcatul prezicerii persoana care vrea să afle viitorul din astre, datul în cărţi, interpretarea
viselor, numerologie, zaţul de cafea, horoscop...
Vrăjitorul cheamă în ajutor duhuri rele pentru a realiza lucruri ieşite din comun.
Spiritiştii întreabă duhurile necurate pentru a afla ceva misterios. Aceştia invocă morţii, învârt mesele, se
folosesc de persoane medium…
Care sunt urmările acestor practici? După un timp, aceste persoane se tem bolnăvicios de toţi şi de toate,
chiar şi de propria umbră. În toate văd doar răul. Ei sunt ruşinea creştinismului, deoarece dispreţuiesc alianţa
făcută cu Dumnezeu şi leagă o alianţă cu cel Rău. Biserica interzice aceste practici, pentru că ele dăunează
trupului – sufletului – spiritului!
Ce trebuie să ştim despre uleiul binecuvântat pe Muntele Sfintei Treimi?
Acesta este un ulei amestecat din mai multe uleiuri aduse din: Kidesh (Ucraina), Gheorgheni (România),
Manduria (Italia) şi ulei exorcizat, cu el ne putem binecuvânta pe noi înşine, unii pe alţii sau pe fraţii noştri
bolnavi. Dacă îl folosim cu inima curată şi plini de credinţă, putem avea parte prin intermediul acestuia de:
vindecare, eliberare, protecţie... Uleiul binecuvântat este unul dintre cele mai mari daruri ale Cerului în
ultimele timpuri şi trebuie să fie prezent pe altarul familiei. Rugăciune: „Dumnezeule Atotputernic, prin
acest ulei binecuvântat, cu credinţă vie şi inimă curată, cer pentru mine şi cei dragi ai mei vindecare
trupească – sufletească – spirituală, precum şi toate harurile, conform Voinţei Tale Divine, în numele
Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Spirit. Amin!”.
În ce ne-au mai întărit cei din Ceruri în timpul ispăşirii? Făcând un examen de conştiinţă ca să privim
înapoi la novena efectuată, gândindu-ne la ce am reuşit şi ce am omis să facem. Privind spre trecut, să fie în
inimile noastre căinţă şi recunoştinţă, iar legat de viitor, să îndrăznim a cere!
Să cerem cu credinţă vie şi cu inimă curată binecuvântarea Sfântului Sânge al lui Isus şi a Lacrimilor Sfintei
Fecioare, prin intermediul cărora putem avea parte de căinţă şi iertarea păcatelor.
Sfânta Fecioară şi-a exprimat recunoştinţa pentru pelerinajele noastre jertfelnice, prin intermediul cărora am
reuşit să salvăm multe suflete de la osândă. Cererea Sfintei Fecioare a fost să fim statornici până la capăt în
novenele de ispăşire, deoarece sunt spre folosul nostru şi al tuturor. Atunci când cădem, să revenim imediat
prin căinţă la starea de har şi, luptând cu cel Rău, să ne păstrăm cât mai mult timp puritatea sufletească.
Într-o viziune, mama Eva ne-a cerut să ne rugăm pentru soţul ei care este în Purgator încă din anul
2002. Bolnavilor le-a transmis că vor simţi ajutorul lui Dumnezeu, dacă vor merge înainte pe drumul cel bun
cu încredere şi credinţă! Mesajul pentru ispăşitori a fost: „Dacă o luăm în serios, ispăşirea este calea cea mai
binecuvântată a timpurilor din urmă, prin intermediul căreia putem deveni sfinţi şi ajunge în Rai.” Ea a
declarat că cei din Ceruri sunt mulţumiţi cu majoritatea ispăşitorilor!!!
Tema de casă pentru luna noiembrie:

„SFINTE SPIRITE DUMNEZEULE, AJUTĂ-MĂ SĂ MA BUCUR CU CEI CARE SE BUCURA ŞI SĂ PLÂNG CU CEI
CARE PLANG!”
Privire în viitor pentru luna decembrie 2012:
În decembrie, programele de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc în 1-2, 6-7 de la ora 13. În luna decembrie, Îl vom
bucura pe Domnul Isus cu iubirea noastră faţă de Maica Sfântă! 2013 va fi „Anul pregătirii apariţiei Sfintei Fecioare”! În Anul
credinţei mottoul va fi: „Fericit este cel care a crezut”(Lc. 1, 45). În Anul credinţei îi vom cere Sfintei Fecioare să ne întărească în
credinţă!
e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com,
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT - OCTOMBRIE

A 97-a întâlnire lunară de rugăciune în Nuşfalău pe Muntele Sfintei Treimi
Din Sfânta Scriptură să medităm la predica de pe munte. (Mt.5,6,7,8)
Mottoul lunii: Toate spre Slava lui Dumnezeu să le faceţi!” (1Cor.10,31)
Intenţia comună de rugăciune: Să ispăşim pentru cei care adoră altceva sau pe altcineva în locul lui
Dumnezeu!
Sarcina noastră concretă va fi: Luna aceasta rugăciunea noastră scurtă să fie: Tată, te iubesc!
Corectarea unor date: A cincea aniversare a reconcilierii de la Vac, va avea loc în data de 20 octombrie,
de la ora 9 şi vindecarea arborelui genealogic va avea loc pe 19 octombrie, de la ora 17.
Mesajul Fecioarei Maria în octombrie 2012
„ Dragii mei copii ispăşitori! Voinţa Sfintei Treimi este ca următoarele luni să le consacraţi din
nou preamăririi Persoanelor Sfintei Treimi cărora să le arătaţi iubirea voastră! În această lună când îl
slăviţi pe Tatăl Ceresc vă învăţ cum să-L iubiţi pe Bunul Dumnezeu şi cum să vă raportaţi la lumea
păcătoasă.
Cum să-L iubiţi pe Tatăl Ceresc?
Străduiţi-vă cu cea mai mare iubire să respectaţi poruncile lui Dumnezeu. ' Cine Mă iubeşte
respectă poruncile Mele!' Dumnezeu v-a dat poruncile pentru ca să vă păzească de greşeli, de osânda
veşnică şi să vă menţină pe calea strâmtă ce duce la ţintă. În spatele fiecări porunci să vedeţi cu ochii
sufletului Faţa iubitoare a Tatălui Ceresc. Cunoaşteţi vreun şofer sau pieton care trecând peste un pod
se uită cu furie la parapeţii de protecţie ai podului?
Trebuie să ştiţi că Dumnezeu are un plan unic cu fiecare persoană, familie, comunitate,
naţiune...! Dacă veţi descoperi în rugăciunle voastre acest Plan de Iubire şi-l înfăptuiţi, Îl veţi bucura
pe Tatăl Ceresc, iar inimile voastre vor tresălta de fericire.
Aveţi grijă ca Dumnezeu să fie pe primul loc în vieţile voastre şi nu persoane, lucuri
neînsufleţite, animale adorate sau probleme cotidiene. ' Cel ce iubeşte pe tatăl său, pe mama sa, ori pe
copiii săi mai mult decât pe Mine, nu poate fi ucenicul Meu!'
Călătorind prin lume observaţi în natură măreţia, frumuseţea, iubirea lui Dumnezeu.... şi cu
recunoştinţă preamăriţi-L pentru toate darurile Sale!
Trăiţi astfel încât intenţiile voastre să fie întotdeauna curate! ' Fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că
faceţi altceva, faceţi totul spre mărirea lui Dumnezeu ', respectiv pentru a-L bucura.
Citiţi, trăiţi şi vorbiţi despre mesajul lui Dumnezeu, despre Sfânta Scriptură! În acesta este
scris cum să vă raportaţi corect la Dumnezeu, la propria persoană, la semeni şi la lume!
Iubiţi pe toată lumea, chiar şi pe duşmanii voştri, din iubire pentru Dumnezeu! Nu păcatul să-l
iubiţi în om, ci omul creat, care este plăcut înaintea Domnului!
Dacă într-adevăr îl iubiţi pe Dumnezeu, atunci faceţi-vă timp fizic pentru a vorbi cu El în
fiecare zi, pentru rugăciune! Acest timp să fie sfânt pentru voi. Totodată să împărtăşiţi semenilor voştri
experienţele spirituale pe care le-aţi trăit. 'Oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi
şi Eu înaintea Tatălui Meu.' Toată lumea este chemată la evanghelizarea cea mai scurtă! Indiferent cu
cine vă întâlniţi să spuneţi măcar o dată: 'Dumnezeu să te binecuvânteze! Dumnezeu te iubeşte!'
Spuneţi des: 'Tată te iubesc! Inima-mi este plină de recunoştinţă pentru că m-ai creat, mă
susţii, îmi porţi de grijă şi mă călăuzeşti spre Mântuirea Veşnică.' Trebuie să ştiţi că iubirea faţă de
Dumnezeu va creşte în voi prin fiecare declaraţie de iubire pe care o faceţi.
Iubiţi-L pe Dumnezeu cu sentimentele voastre! Să simţiţi bucuria Lui pentru binele existent în
lume, şi suferinţa Lui mistică din cauza răului mult din lume! Iubiţi-l pe Dumnezeu cu raţiunea vostră!
Gândiţi-vă adesea la nemărginita Bunătate, Milostivire, Iubire... a lui Dumnezeu! Iubiţi-L
peDumnezeu cu voinţa voastră! Să vreţi doar binele, care-l vrea şi Dumnezeu şi să nu vreţi răul, căci
Dumnezeu nu-l vrea! Iubiţi-L pe Dumnezeu cu sufletul vostru, respectiv cu toată fiinţa voastră, nu
doar prin fapte de o cucernicie exterioară!
Aveţi grijă că Iubirea lui Dumnezeu se poate pierde chiar şi cu un singur păcat de moarte! Aşa
cum apa stinge focul, aşa stinge şi un păcat de moarte iubirea voastră faţă de Dumnezeu. Această
iubire poate fi restabilită printr-o căinţă serioasă şi prin evitarea păcatului şi a ocaziilor de a păcătui!
Care sunt consecinţele faptului că-L iubiţi pe Dumnezeu? Chiar şi cea mai grea muncă va
deveni uşoară. Astfel câştigaţi iertarea păcatelor, pacea, bucuria sufletească. Iubindu-L pe Dumnezeu
aveţi parte de ocrotirea Lui, deveniţi desăvârşiţi, vă sfinţiţi. Prin iubirea faţă de Dumnezeu: veţi
străluci ca Soarele, rugăciunile voastre vor fi ascultate, Dumnezeu vi se revelează, şi orice s-ar
întâmpla cu voi va fi spre binele vostru şi, în final veţi dobândi mântuirea.
Care este opusul iubirii faţă de Dumnezeu?Iubirea lumii păcătoase! Iubeşte incorect lumea cal
care în loc să-L iubească pe Dumnezeu iubeşte mai mult averea, mâncarea, băutura, distracţia, faima
trecătoare a lumii, ceva anume sau pe cineva. Consecinţa acestui fapt este că raţiunea se tulbură,
voinţa slăbeşte, bucuria sufletească şi mulţumirea dispare, veţi începe să-L urâţi pe Dumnezeu, pe
slujitorii Săi, creaţiile Sale, în viaţa voatră intră teama de suferinţă şi de moarte.
Nu-i aşa că vedeţi şi voi diferenţa esenţială dintre cei care-L iubesc pe Dumnezeu şi cei care
iubesc lumea păcătoasă? De aceea vă rog, în Numele Tatălui Ceresc, să decideţi pentru Iubirea de
Dumnezeu. Spuneţi şi voi ca Josua: „ Eu şi familia mea îl alegem pe Dumnezeu!”
Acum, Tatăl Ceresc vă binecuvântează prin Mine cu spiritualitatea iubirii faţă de
Dumnezeu!!!”
Ce ne-au învăţat cei din Ceruri prin „Crucea Unităţii?”
 Este importantă rugăciunea pentru unitate, este mai important a face ceva pentru unitate, dar cel mai
important este să trăim în spiritul unităţii!
 Doar acei ispăşitori sunt capabili să construiască unitatea între oameni, care trăiesc într-o bună unitate cu
Dumnezeu.
 Acolo unde, prin intermediul nostru se naşte unitatea în iubire, mai devreme sau mai târziu va lua
naştere, prin Spiritul Sfânt, şi unitatea în credinţă.
 Modelele de unitate sunt:
a) Sfânta Treime - Ei trăiesc în iubire reciprocă, în egalitate, respectând diversitatea, slujind unul altuia... În
acestea sunt model pentru noi!
b) Sfânta Familie - Isus s-a simţit bine întotdeauna în prezenţa Sfintei Fecioare şi a Sfântului Iosif. Şi noi să
realizăm asta în familia noastră, în comunitatea noastră!
c) Comunitatea pimilor Creştini – păgânii îi arătau cu degetul spunând: „ priviţi cum se iubesc unii pe
alţii”. Şi noi, creştinii secolului XXI, asemenea primilor creştini, trebuie să înfăptuim asta.
Cine mai sunt capabili să contruiască unitatea?
Cei care au empatie faţă de alţii, sunt deschişi la dialog, iertare, cererea iertării, reconciliere; cei care
vor să transforme întreaga omenire într-o familie a iubirii. Unitatea păcătoasă să stea departe de noi! Dacă
trăim bine unitatea, experimentăm prezenţa, iubirea, pacea şi bucuria lui Isus în noi şi în jurul nostru.
Spiritul individualist, cel căruia îi place să domnească, să poruncească, să conducă, să violenteze, să
decidă de unul singur; cel care este voinţa întruchipată, care e inflexibil, nu are capacităţi de adaptare....
aceluia îi este imposibil să contruiască unitatea. Dacă vrem să fim înfăptuitori ai unităţii trebuie să învăţăm
spiritul de comunitate: iubirea reciprocă, răbdarea, felxibilitate, slujirea, ascultarea, deciziile luate în comun,
comunicarea permanentă, dorinţa de a produce bucurie. Dacă ne vom însuşi aceste trăsături, vom fi capabili
să înfăptuim unitatea.
Ce am învăţat prin intermediul „carismei unităţii”?
Dacă suntem deschişi, putem dobândi haruri extraordinare în locurile de pelerinaj. Să nu ne mire
dacă luând în serios tot mai mult chemarea lui Dumnezeu, vom avea parte de atacuri demonice tot mai
puternice. Dezvăluind păcatele, ispitele, atacurile demonice prin care trecem putem să ne eliberăm cel de
Rău.
Să primim cu smerenie şi spirit de slujire harurile cereşti, carismele, pe care ni le-a dăruit Dumnezeu
spre salvarea altora. Să acceptăm să învăţăm zi de zi şi să-i învăţăm pe alţii, acolo unde ne trimite
Dumnezeu. Merită să acceptăm ispăşirea pentru întreaga omenire, chiar şi atunci când Dumnezeu ne cere o
viaţă jertfelnică.
Ce ne-au învăţat Cei din Ceruri în primele zile ale lunii septembrie?
Să ne asumăm cu curaj în faţa preoţilor noştri apartenenţa la comunitatea de ispăşire. Să-l invităm şi
pe parohul nostru la o novenă, pe care o poate oferi spre sfinţirea propriei persoane şi a enoriaşilor săi.
Trebuie să ştim că preoţii noştri nu au nevoie să-i judecăm, ci să-i sprijinim cu iubirea noastră. Să-L lăsăm
pe Dumnezeu să judece, dar să punem în practică iubirea. Ne-am întărit în certitudinea că novena este pentru
noi o cheie prin care putem avea parte de vindecări, eliberări, de haruri ale Spiritului Sfânt care să ne dea
lumină.
Să facem tot ce ne stă în putinţă pentru rezolvarea situaţiei strămoşilor noştri. Să oferim atâta timp
rugăciuni, post, suferinţe, pelerinaje, Liturghii, până când se vor elibera din Purgator.
Să oferim novene de liturghii şi pentru fraţii noştri care trăiesc, ca să se poată elibera de viciile lor, de
încurcăturile în care se află, de boli, de necredinţă, indiferenţă, de spirit lumesc... Zeciuiala pe care o oferim
benevol o putem investi şi în intenţii de Liturghii. Cei din Ceruri doresc să fim ispăşitori adevăraţi, aşa cum
a fost Mama Eva. Pentru noi, ispăşirea este calea spre sfinţenie!!!
Am primit explicaţia celor din Ceruri şi referitor la secetă. Catastrofele naturale sunt preavertismente
pentru întreaga omenire. Dacă permitem ca şi sufletul nostru să se usuce şi nu ne preocupă starea lui, atunci
să nu ne aşteptăm în viitor la binecuvântări, ci numai la sărăcie. Prin Marele Avertisment vom experimenta
separarea în două a omenirii. Dacă luăm în serios ispăşiea (fie vară, fie iarnă) şi răspândirea spiritualităţii de
ispăşire, Dumnezeu se va îndura de omenire şi va scurta semnificativ perioada marii strâmtorări.
Prin prin culoarea albă a cortului, cei din Ceruri ne atrag atenţia asupra albului imaculat al sufletului,
pentru că asta se potriveşte cu „trandafiraşii albi”.
Tema de casă pentru luna octombrie:
„ DOAMNE AJUTĂ-MĂ SĂ VORBESC DESPRE IUBIREA TA FIECĂREI PERSOANE PE CARE O ÎNTALNESC!”
Privire în viitor pentru luna noiembrie 2012:

Programele de ispăşire în luna noiembrie vor avea loc în zilele de 1-2-3-4 de la ora 13 pe Muntele Sfintei Treimi şi le
vom oferi pentru mântuirea sufletelor celor dragi care au plecat la cele veşnice în acest an. Pe parcursul întregii luni
vom aduce bucurie Spiritului Sfânt prin rezolvarea arborelui nostru genealogic. Vom oferi toate rugăciunile, postul,
Liturghiile, pelerinajele, suferinţele noastre, pentru eliberarea strămoşilor noştri din Purgator. Pe 25 noiembrie de la
ora 13 îl vom încorona cu o cunună de flori pe Cristos Regele nostru. Putem aduce fiecare o floare pe care să o oferim
în dar Regelui nostru Ceresc.

2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT - SEPTEMBRIE
A 96-a întâlnire lunară de rugăciune în Nuşfalău pe Muntele Sfintei Treimi
Din Sfânta Scriptură să citim acele pasaje preferate care ne impresionează.
Mottoul lunii: „ Cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe!” (Ap.3,5)
Intenţia comună de rugăciune: Să fim recunoscători pentru novena făcută şi pentru harurile primite!
Sarcina noastră concretă va fi: să construim în casele noastre un altar familial, spre mărirea lui Dumnezeu
şi spre binele sufletelor noastre!
Mesajul Fecioarei Maria în septembrie 2012
„Dragii mei copii ispăşitori! Vă mulţumesc în numele Sfintei Treimi, al tuturor Îngerilor şi
Sfinţilor pentru novena la care v-aţi angajat pentru convertirea omenirii întregi şi pentru eliberarea
sufletelor din Purgator. Veţi primi răsplata cuvenită atât în Ceruri, cât şi pe Pământ!
Observ cu bucurie transformarea pozitivă prin care aţi trecut pe parcursul novenei. Văd şi
deosebirea esenţială dintre cei care au sau nu au o comunitate spirituală. Vă rog să continuaţi cu
perseverenţă ispăşirea individuală, în familie şi în comunitatea spirituală. Novena este pentru voi o
cheie prin intermediul căreia puteţi închide poarta Iadului şi deschide poarta Raiului pentru cei dragi
vouă!!! Vă spun dinainte că cerinţa Sfintei Treimi este ca intenţia principală a novenei următoare să fie
pentru persoanele ierarhice, mai ales ca episcopul şi parohul vostru să devină sfinţi. Cel Rău i-a cerut,
vrea să-i despartă de vocaţia lor, iar pe voi vă rog să simţiţi o mare răspundere pentru ei. Trebuie să
ştiţi că manifestările deosebit de violente ale celui Rău sunt înfrânate de liturghiile zilnice şi de viaţa
voastră oferită lui Dumnezeu. Luaţi acestea foarte în serios şi pe mai departe. Şi sufletele eliberate din
Purgator datorită vouă vă sunt foarte recunoscătoare şi fac totul pentru voi în Ceruri ca să trăiţi o
viaţă exemplară şi fericită, iar după moarte să ajungeţi direct în Cer, aşa ca şi sora voastră ispăşitoare
Eva!
Cu bucurie vă spun că datorită ispăşirii voastre de până acum, dacă veţi continua să ispăşiţi, să
postiţi şi să vă rugaţi cu statornicie, cei trei ani şi jumătate de pedeapsă a întregii omeniri pot fi reduşi
semnificativ de Tatăl Ceresc! Tatăl Ceresc este foarte reconoscător pentru toate jertfele pe care le-aţi
adus până acum pentru salvarea sufletelor. Trebuie să ştiţi că şi sufletele salvate de la oroarea Iadului
vă vor fi de-a pururi recunoscătoare, chiar şi pentru cel mai mic sacrificiu făcut. Toată viaţa să fiţi şi
voi recunoscători Tatălui Ceresc, care din nemărginita lui Milostivire şi Iubire poate reduce perioada
de pedeapsă a întregii omeniri.
În timpul perioadei pedepsei juste, atât cel Rău, cât şi Spiritul Sfânt îi va însemna definitiv pe ai
lui. Atunci va urma şi separarea definitivă a celor buni de cei răi. Atunci va trebui ca cei buni să se
ascundă în catacombe, în locuri de pelerinaj, în biserici, de furia celor răi. Toţi cei care aparţin de
Dumnezeu vor şti în inimile lor ce să facă şi unde să fugă atunci. Va trebui să se îngrijească doar de
cele mai necesare alimente şi haine, restul va cădea în sarcina celor din Ceruri!!!
Vă mai învăţ acum ca în casele voastre să fie o cameră sau măcar un colţ destinat altarului
familiei. Aceasta să fie un lucru sfânt pentru voi. Măcar o dată pe zi să vă retrageţi aici singuri şi în
grup pentru a vă ruga. Sfânta Treime vrea ca fiecare cămin să fie ca şi o capelă familială unde Sfântul
Meu Fiu să se simtă mereu bine în familiile voastre, prin inimile voastre curate şi prin iubirea voastră
reciprocă. În această cameră, cereţi-vă iertare de la Dumnezeu şi unul de la celălalt, exprimându-vă
astfel iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de cei dragi! Prin binecuvântarea şi protecţia Sfântului Sânge al
Fiului Meu cel Sfânt şi ale Sfintelor Mele Lacrimi vă binecuvântăm casa, camera destinată capelei sau
altarul!
Ce să fie pe acest altar al familiei? În primul rând să fie acolo crucea, pe care Fiu Meu cel
Sfânt a purtat-o pentru voi, ca să vă atenţioneze asupra Iubirii, Iertării, Jertfelor şi darurilor Lui. Să fie
acolo „crucea vindecătoare”, prin intermediul căreia Sfânta Treime va lucra la vindecarea voastră.
Să fie pe altar şi „crucea unităţii”, care este şi crucea care îndepărtează catastrofele, urgiile naturii şi
vă protejează în orice nevoi. Să mai fie pe altarele voastre şi statuete cu Sfântul Meu Fiu şi cu Mine.
În faţa lor să reînnoiţi zilnic oferirea voastră prin rugăciunea de binecuvântare şi oferire! Să fie pe
altar şi Sfânta Scriptură a familiei deschisă, din care să citiţi şi să meditaţi în fiecare zi. Pe altar să
fie şi un rozar al familiei. Să recitaţi împreună în fiecare zi măcar un rozar. Şi apă sfinţită să mai fie pe
altarul familiei. Să vă binecuvântaţi cu ea unii pe alţii, să vă stropiţi cu ea patul, camera, casa,
maşina.... Să fie pe altarul vostru şi ulei sfinţit exorcizat şi tămâie sfinţită, prin care vă apărăm de
atacurile celui Rău. Să mai fie şi lumânări sfinţite care să vă atenţioneze asupra Invierii Sfântului Meu
Fiu, care rămâne cu voi până la sfârşitul veacurilor. Să mai fie şi măcar un fir de floare naturală, care
prin parfumul ei să vă simbolizeze pe voi.
Care sunt urmările rugăciunilor voastre comune spuse în faţa altarului? Va creşte în voi, pe
lângă iubirea pentru Dumnezeu, şi cea faţă de semeni. La altarul casei veţi primi lumina, ca să ştiţi ce
să faceţi în vremurile grele ale pedepsei! Veţi simţi în suflete putere, pace, unitate... Altarul familiei va
rămâne ca un semn permanent pentru copiii voştri şi pentru cei care calcă pragul casei voastre. Vă rog
să-i îndemnaţi şi pe alţii să-şi facă un altar al familiei. Rugându-vă împreună la altarul familiei vor
dispărea din inimile voastre teama, neliniştea şi în locul acestora veţi experimenta încrederea totală în
Dumnezeu şi siguranţa.
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul asumării în continuare a novenelor
jertfelnice!!!
Ce trebuie să ştim despre „carisma deplinătăţii” pe care au primit-o de la cei din Ceruri părintele
Csilik János şi Vad Ilona, după mutarea în Cer a Mamei Eva? (19 iulie 2010)
După mutarea la Cer a +Mamei Eva, ea a apărut într-o viziune şi a spus: „Construiţi voi doi mai departe
acest Munte Sfânt şi călăuziţi în continuare comunitatea de ispăşire!” Pe 5 august 2010, un preot ispăşitor a
mulţumit în numele Sfintei Treimi pentru Da-ul nostru pe care l-am spus Voinţei lui Dumnezeu. Prin
„carisma unităţii” a trebuit să conducem, împreună cu +Mama Eva, la unitatea în iubire persoane de diferite
confesiuni şi naţionalităţi. Prin „carisma deplinătăţii” trebuie să conducem ispăşitorii la o viaţă sfântă,
desăvârşită, neprihănită, curată, schimbată pozitiv, jertfită deplin spre bucurarea celor din Ceruri.
Cei din Ceruri au spus că sunt mulţumiţi cu marea parte a comunităţii de ispăşire. Cei din Ceruri se bucură
că Muntele Sfânt se construieşte, se înfrumuseţează, că sosesc donaţii mai mici sau mai mari, colaboratorii
noştri lucrează conştiincios, comunitatea de ispăşire creşte, avansează spiritual, se angajează la novene chiar
cu preţul sacrificiilor, cred în apa făcătoare de minuni, o utilizează cu credinţă dând şi altora din ea, continuă
mesajele, viziunile, învăţăturile…. Avem recunoştinţă în inimile noastre pentru „carisma deplinătăţii”, care a
fost pecetluită de către cei din Ceruri pe muntele Sfintei Treimi în faţa Altarului, a Sfintei Euharistii şi a
comunităţii. Sfinţii noştri protectori sunt: „Mama Speranţei” şi Fericitul papă Ioan Paul al II-lea! Mottoul
nostru este: „Totus Tuus”. „Suntem ai voştri cu totul, Isuse şi Sfântă Fecioară”. Am rugat întreaga
comunitate de ispăşire să se roage pentru noi pe parcursul întregii luni, iar noi ne rugăm pentru ei! Cei din
Ceruri ne-au cerut să trăim cât mai pur vocaţia noastră de ispăşitori! Să ne dedicăm numai unei singure
comunităţi! Să citim mesajele, să le trăim şi să depunem mărturie despre ele!
Cum se raportează ierarhia Bisericii la Muntele Sfintei Treimi şi la ispăşitori?
Am predat comisiei de examinare, desemnate de Episcop, cărţile, broşurile cu rugăciuni, mesajele,
învăţăturile. Am relatat amănunţit şi printr-o scrisoare despre: Muntele Sfintei Treimi, „carisma unităţii”,
despre mesajele primite de Vad Ilona şi despre comunitatea de ispăşire. În scrisoare l-am mai rugat pe
Preasfinţitul Mons. Böcskei László să-mi permită, atunci când va sosi timpul, să-mi dedic în totalitate viaţa
Sfintei Treimi şi comunităţii de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi. Nu demult Preasfinţitul l-a trimis pe
protopop care a întocmit un proces-verbal al Muntelui Sfintei Treimi care cuprinde şi cronologia formării
comunităţii de ispăşire şi a fotografiat capelele de pe Munte. La acest proces-verbal vom ataşa şi
documentele medicale ale persoanelor care s-au vindecat până acum de boli grave prin apa miraculoasă.
Ce mesaje, viziuni am primit de la Cei din Ceruri în timpul programelor de ispăşire şi luna trecută?
- Cei din Ceruri ne-au cerut ca în viitorul apropiat să fim pregătiţi pentru un examen personal,
familial şi comunitar! Prin evenimentele pe care le permit Cei din Ceruri vor să ne facă să vedem la ce nivel
suntem în viaţa spirituală, la nivel de bază, mediu sau superior? Ei ne cer să punem în practică mesajele şi
învăţăturile auzite, căci doar aşa putem progresa în spiritualitatea de ispăşire! Să fim întotdeauna
pregătiţi pentru întâlnirea cu Cei din Cer! Ei aşteaptă seriozitate de la noi! Să încercăm să trăim atât de
serios ca şi când chiar astăzi ar trebui să-i întâlnim pe Cei din Ceruri! Ei vor să ne purifice de toate
păcatele, de legăturile păcătoase şi incorecte, încă înaintea Marelui Avertisment.
- Cei din Ceruri au cerut ca fiecare ispăşitor să se roage, măcar pentru parohul şi episcopul lui,
făcând novenă ca ei să devină sfinţi. Să ofere pentru ei rugăciuni, post, liturghii, suferinţe, pelerinaje….
Intenţia este ca ei să rămână şi să se întărească în vocaţia lor! Sfânta Fecioară a cerut: „ Îmbrăţişaţi-i la
pieptul vostru pe fiii Mei preoţi hirotoniţi, care sunt în mare pericol din cauza atacului deosebit de puternic
al Satanei. El se pregăteşte cu forţe uriaşe să răstoarne întreaga Biserică! Am încredere în voi că uniţi,
făcându-vă împreună şi voi partea voastră, vom triumfa!"
- Cei din Ceruri au cerut să nu privim niciodată înapoi sau în jos, ci să privim numai înainte şi în
sus! Să nu pomenim de supărările avute, să iertăm duşmanilor noştri, aşa cum şi Dumnezeu ne iartă! Despre
morţi şi despre vii să învăţăm să vorbim numai de bine! Privind astfel la Dumnezeu şi la bine, ne
vindecăm viaţa noastră rănită! Dacă învăţăm asta, vom înainta cu paşi repezi, cu spirit sănătos, pe calea
vieţii spirituale!
- Sfânta Fecioară ne-a cerut să ne bucurăm de prezenţa Ei pe Pământ, indiferent sub ce formă este
împreună cu noi, căci aceasta aduce haruri extraordinare pentru întreaga omenire. Ea ne ajută, mijloceşte
pentru noi, ne protejează, ne învaţă... ca o Mamă adevărată! Sfânta Fecioară varsă lacrimi de durere asupra
celor care nu vor să se convertească nici în ultimele timpuri şi să construiască unitatea deplină a Bisericii.
- Tatăl ceresc ne-a mulţumit tuturor pentru Da-ul pe care l-am spus ispăşirii şi novenelor jertfelnice!
Ne-a cerut să consacrăm întotdeauna prima duminică din lună cinstirii Lui, să ne amintim de El şi să
răspândim această devoţiune şi celor din anturajul nostru. Dacă facem asta, Îi atenuăm supărarea justă
datorită lumii păcătoase, iar El va scurta perioada suferinţei înaintea Marelui Avertisment.
- Sfânta Fecioară ne-a cerut ca nici vara să nu ne îmbrăcăm după moda lumească, ci simplu, discret şi
decent. Să nu ne fardăm şi să ne acceptăm aşa cum suntem! Să ne preocupe înfrumuseţarea sufletului
nostru, care ne va ilumina faţa şi întreaga fiinţă. Să nu vrem să fim pe placul oamenilor cu o înfăţişare
lumească, ci lui Dumnezeu cu un suflet frumos şi curat!!!
Tema de casă pentru luna septembrie
„DOAMNE, AJUTĂ-NE SĂ ISPĂŞIM STATORNIC: INDIVIDUAL, ÎN FAMILIE ŞI ÎN COMUNITATEA SPIRITUALĂ !”
Privire în viitor pentru luna octombrie 2012:
Programele de ispăşire vor avea loc în 4-5-6-7 octombrie pe Muntele Sfintei Treimi de la ora 15! Vom
consacra întreaga lună octombrie cinstirii Tatălui Ceresc. Vom recita zilnic în familie un rozar ca semn de
iubire pentru Regina Rozarului! Pe 20 octombrie la Vác, de la ora 15, vom aniversa 5 ani de la reconcilierea
noastră. De la ora 9 vor fi meditaţii. Pe 19 octombrie de la ora 17.00 va fi vindecarea arborelui genealogic.
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT - AUGUST
Din Sfânta Scriptură să medităm în fiecare zi şi să tratăm ca mesaj dumnezeiesc capitolul care ni se arată
în faţa ochilor, acolo unde s-a deschis Cartea după ce am făcut semnul crucii pe Ea.
Mottoul lunii: „Fiţi temple ale Spiritului Sfânt!”
Intenţia comună de rugăciune: Să ispăşiţi în fiecare zi pentru conducătorii muntelui Sfintei Treimi, iar noi
ne vom ruga pentru intenţiile voastre!
Sarcina noastră concretă va fi: Să mergem cu regularitate în Casa Domnului!
Mesajul Fecioarei Maria în august 2012
„Dragii Mei copii ispăşitori! Luna trecută v-am rugat să nu treacă o duminică sau
sărbătoare fără Sfântă Liturghie, nici în timpul concediului. Ar fi foarte bine dacă am trăi spusele
psalmistului: ' Mă bucur, căci am auzit că mergem în Casa Domnului!'
În această lună aş dori să vă învăţ în continuare prin intermediul bisericii.
Din păcate sunt ţări unde există biserici distruse! Dacă nu veţi eradica ura din inimile
voastre, aceasta oricând se poate întrupa în distrugere, devastare, ucidere. Persoanele care trăiesc
în păcat de moarte amintesc de bisericile distruse. Aveţi grijă, deoarece chiar şi un singur păcat de
moarte pentru care nu v-aţi căit vă poate duce spre osândă. Ca Mamă a voastră vă rog să ispăşiţi
în fiecare zi pentru convertirea celor aflaţi pe calea osândirii!
Din păcate mai există şi biserici care sunt netencuite, murdare în interior, pline de pânze de
păianjen, sunt neîngrijite. Aşa arată acele sufletele care-şi mai îngăduie greşeli şi păcate mai mici.
Gândiţi-vă la Sfânta Tereza cea Mică, care în fiecare zi a vieţii ei a ocolit păcatele mici şi a făcut şi
micile faptele bune. La întâlnirea noastră, Eu şi Fiul Meu, vrem să vă vedem foarte frumoşi şi
curaţi.
Slavă Domnului, în lumea voastră există şi biserici minunate, care sunt îngrijite şi frumoase
pe interior şi exterior! Nu-i aşa că şi voi admiraţi o biserică frumoasă şi aranjată? Şi pe Noi ne
încântaţi cei care sunteţi minunate Temple ale Spiritului Sfânt!
Ce vă mai învăţ prin intermediul bisericii?
Pe turlele bisericilor se află crucea! Fiul Meu vă spune şi astăzi: 'Cine vrea să Mă urmeze,
să se lepede de sine în fiecare zi, să-şi ia crucea şi aşa să Mă urmeze!' Oare acceptaţi şi oferiţi
toate greutăţile vieţii voastre pentru convertirea omenirii şi eliberarea sufletelor din Purgator? În
ultimele timpuri cele mai mari haruri le puteţi obţine prin suferinţa trăită bine!
Pe turlele bisericilor se află şi ceasul, care vă atrage atenţia asupra scurgerii timpului.
Oricare clipă a celor 24 de ore poate fi pentru voi clipa în care trebuie să îi părăsiţi pe cei dragi ai
voştri şi bunurile materiale. Sunteţi întotdeauna pregătiţi pentru întâlnirea cu Noi? Turnul este
îndreptat către Cer! Aşa să fie şi viaţa voastră! Să trăiţi astfel încât fiecare cuvânt, gând şi faptă
ale voastre să fie îndreptate către Cer!
Clopotele îi cheamă pe cei vii, îi plâng pe cei morţi şi sparg fulgerele! Auziţi voi oare
duminica şi de sărbători sunetul clopotelor? Faceţi fapte bune mergând la înmormântarea celor
dragi ai voştri? Trăiţi în familiile voastre ca fulgerul care loveşte sau ca paratrăsnetul care
înlătură fulgerele?Acoperişul bisericii să vă amintească de Providenţa Divină. Dacă v-aţi făcut
partea, nu vă îngrijoraţi! Dumnezeu vă iubeşte şi are grijă de voi. E adevărat că nu potrivit
dorinţelor, ci a necesităţilor voastre!
Biserica se construieşte pe stâncă! Cel ce-şi construieşte viaţa pe Evanghelia Fiului Meu va
rămâne veşnic. Cel ce construieşte pe nisip, fără Dumnezeu, se va nărui în necazuri şi nevoi! În
lumea voastră sunt puţine suflete puternice din cauză că sunt puţini cei care construiesc pe stâncă,
pe Dumnezeu şi Poruncile Lui!
Biserica este alcătuită din cărămizi şi piatră! Şi pentru voi este foarte importantă unitatea,
solidaritatea. Trăind fără Dumnezeu, să nu vă mire dacă viaţa voastră personală şi de familie se
destramă. Trăind cu Dumnezeu nici cutremurul nu vă poate dăuna.
În fiecare biserică cel mai important este Fiul Meu, prezent în Euharistie! Învăţaţi să trăiţi
astfel încât Fiul Meu să se simtă întotdeauna bine în inimile voastre! Aceasta este condiţia de bază
a fericirii voastre! Fii mei preoţi celebrează zilnic în biserică jetfa Sfintei Liturghii! Sigur ştiţi că
Cerul este a celor care aduc jertfe zilnic pentru Dumnezeu, pentru sufletul propriu şi al altora! În
biserică se rosteşte Cuvântul Lui Dumnezeu! Sunt minunate acele suflete care ascultă Cuvântul
Domnului, îl pun în practică şi depun mărturie despre El. Şi scaunul de spovadă se găseşte în
biserică! Prin căinţă şi iertarea păcatelor, puteţi deveni adevăraţi ispăşitori!
În biserică se află icoanele şi statuile sfinţilor! Ei vă insuflă să fiţi sfinţi, să tindeţi spre
culmi, deoarece numai aşa veţi deveni nemuritori şi după moartea voastră pământească. Fântâna
baptismală din biserică să vă amintească de botezul prin care aţi devenit copiii Sfintei Treimi!
Puteţi continua meditaţia când mergeţi la biserică!
În încheiere vă spun: când aruncaţi o privire prin biserică duminica şi vedeţi suflete
năruite, suflete murdare şi suflete minunate, voi să încercaţi ca înainte de Marele Avertisment să
deveniţi suflete minunate!
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul aprecierii Sfintei Liturghii !!!”
Cum să se raporteze ispăşitorii la Sfântul Sânge al lui Isus, la Sfintele Răni şi la Preasfânta Inimă?
- Ispăşitorii preţuiesc Jertfa pe Cruce a lui Isus şi sunt capabili de orice sacrificiu pe care Domnul Isus îl
cere de la ei!
- Ispăşitorii luptă împotriva tuturor ispitelor celui Rău prin Sfântul Sânge al lui Isus!
- Ispăşitorii se hrănesc cu regularitate cu Sfântul Trup şi Sânge al lui Isus, datorită cărora se raportează în
mod corect atât la propriul trup şi suflet, cât şi la ale altora.
- Ispăşitorii ispăşesc cu bucurie în cinstea Sfintei Treimi, împreună cu toţi Îngerii şi Sfinţii, pentru
păcatele întregii omeniri.
- Ispăşitorii formează „mici comunităţi", pentru ispăşirea în cinstea Sfintelor Răni unde, la întâlnirile
săptămânale, nu doar se roagă împreună, ci se şi ajută reciproc, ca primii creştini ai secolului XXI.
- Ispăşitorii fac novene în cinstea Sfântului Sânge al lui Isus. Prin Sfântul Sânge cer haruri şi se oferă pe
sine în totalitate Domnului.
- Ispăşitorii cred cu tărie că se purifică, câştigă îndurare, sunt protejaţi, ajung la izbândă, se sfinţesc şi
obţin viaţa veşnică prin cinstirea Sfântului Sânge al lui Isus.
- Ispăşitorii se prosternează în suflet zilnic la picioarele Crucii şi cer revărsarea Sfântului Sânge asupra
persoanei proprii, asupra familiei, a lumii întregi şi asupra sufletelor din Purgator!
Cum poate deveni plin de har concediul nostru?
Doar dacă învăţăm să evităm orice nerăbdare, iscarea tensiunilor, comentariile lipsite de iubire, lăsarea lui
Dumnezeu la o parte, zgârcenia, excesele (băutură, TV), munca fizică, psihică sau sufletească istovitoare...
adică orice formă a păcatului! Aşa concediul nostru va fi plin de har!
Ce legătură a avut + Mama Eva cu Muntele Sfintei Treimi?
Casa lor a fost acolo. Şi-a trăit acolo copilăria. Acolo a trăit toată iubirea şi tensiunea unei familii cu părinţi,
fraţi, bunici. Acolo a primit primele noţiuni de credinţă de la mama ei. Ea a trăit acolo cel mai frumos
Crăciun, atunci când, în ciuda coşului gol, a ajuns să-şi preţuiască cu adevărat mama. Acolo a trăit sărăcia de
nedescris, dar şi ajutorul Providenţei Divine. Acolo a experimentat că cel Rău poate fi învins cu rugăciune.
După moartea mamei sale, a moştenit Muntele, l-a oferit Sfintei Treimi şi atunci Cei din Ceruri au preluat
conducerea acestuia! Locul de pelerinaj de pe Muntele Sfintei Treimi s-a format pe baza viziunilor şi
mesajelor primite de +Mama Eva. În prezent Muntele Sfintei Treimi este proprietatea privată a părintelui Cs.
János şi a V. Ilona şi prin conducerea lor se dezvoltă în continuare!
În ce privinţă m-au întărit cei din Cer în perioada trecută?
- Sfânta Fecioară ne-a dezvăluit că cel Rău a cerut pentru sine persoanele ierarhice şi comunitatea de
ispăşire. De aceea trebuie să luăm foarte în serios rugăciunile de eliberare, postul şi novenele oferite pentru
preoţi! Nu ne este teamă de viitor deoarece ştim că puterea lui Dumnezeu e mai presus de toată puterea
Iadului. Să nu ne pese nici dacă cel Rău dansează în jurul nostru, să avem doar grijă să nu-i permitem să
intre în sufletul nostru prin păcate.
- Ispăşitorii să accepte şi să ofere pe lângă post, rugăciune, pelerinaje, şi suferinţele pentru convertirea
lor şi a lumii întregi! Domnul a permis să ajungem la spital pentru a putea depune mărturie despre Muntele
Sfintei Treimi, despre comunitatea de ispăşire, despre apa vindecătoare şi în mod special despre rostul
suferinţei.
- Am rememorat data de 1 ianuarie, când apa a fost binecuvântată şi am meditat la faptul că unii se vor
purifica şi vindeca prin apă, iar alţii prin suferinţă! Ne-am întărit în convingerea că suferinţa este un semn al
celor aleşi de Cer! În suferinţă am primit şi încurajare cerească: „Nu te teme, doar crede!!! Eu sunt cu voi în
fiecare situaţie a vieţii voastre!” - a spus Sfânta Fecioară.
- Am văzut la spital cât de mici, umili, credincioşi şi abandonaţi lui Dumnezeu îi face suferinţa pe
bolnavi. Acolo nu mai vedem bolnav mândru şi cu nasul pe sus! Acolo, cei mai mulţi cer ajutorul Cerului cu
cartea de rugăciuni în mână. În spital există şi foarte multe posibilităţi ca bolnavii să se ajute reciproc!
- Din cauza judecăţii şi atacurilor unora, am reuşit din nou să pun în practică mottoul: "Eu am voie
doar să iubesc şi să fiu bun!"
- În spital Sfânta Fecioară îi îmbărbătează pe cei disperaţi şi prin alţi bolnavi. Acolo orice cuvânt de
încurajare este foarte bine venit. La spital am înţeles că nici Domnul Isus, nici Sfânta Fecioară, nici sfinţii,
nici vizionarii locurilor de pelerinaj… nu au fost scutiţi de suferinţă. Tot aşa, şi aleşii Cerului din zilele
noastre trebuie să accepte suferinţa.
- Am mai înţeles că Sfânta Fecioară poate uşura suferinţa noastră lăsând o parte din ea şi familiei
noastre. Aşa am dus împreună crucea urmându-L pe Isus care poartă Crucea. Suferinţa trăită bine ne-a unit
în spital şi iubirea ne-a transformat într-o mare familie!
„DĂ DOAMNE SĂ DEVENIM ŞI ÎN EXTERIOR ŞI ÎN INTERIOR TEMPLE CURATE ALE SFINTEI TREIMI!”
Privire în viitor pentru luna septembrie 2012:
- În luna septembrie programele de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2; 6-7 de
la ora 15.00! Pe 1 septembrie, prima sâmbătă a lunii, va avea loc pe Muntele Sfintei Treimi vindecarea
arborelui genealogic şi ne putem din nou aştepta la haruri deosebite.
- Vom sărbători cu recunoştinţă încheierea novenei, creşterea comunităţii de ispăşire şi dezvoltarea
Muntelui Sfintei Treimi. În viitor, fiecare ispăşitor să facă o novenă pentru episcopul şi parohul său! –
aceasta este cererea Celor din Cer!
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT - IULIE
Din Sfânta Scriptură să căutăm şi să medităm fragmentele de Evanghelie cuprinse în acest mesaj.
Mottoul lunii: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa!”
Intenţia comună de rugăciune: să oferim totul la intenţia +Mamei Eva, pentru ca să se glorifice tot mai
mult şi prin ajutorul ei şi noi să ajungem în Rai fără a trece prin Purgator!
Sarcina noastră concretă va fi: şi atunci când călătorim să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu asupra
tuturor persoanelor şi lucrurilor!
Mesajul Fecioarei Maria în iulie 2012
„Dragii Mei copii ispăşitori! Aceste luni care vă stau înainte, vor fi pentru voi timp al
vacanţei şi pelerinajelor. Mi-ar place, împreună cu voi, să nu uitaţi niciodată lunile următoare. De
aceea vă rog să fiţi atenţi la sfaturile Mele care vă vor fericirea.
Înainte de a porni la drum planificaţi călătoria! Este foarte important să vă faceţi bagajele
rămânând în iubire! Înainte de excursie, puneţi-vă totul - pe voi, maşina, zilele - sub protecţia
Sfântului Sânge al lui Isus. Decideţi-vă ca pe parcursul călătoriei să excludeţi orice fel de vorbe
urâte. Mai promiteţi şi că pe lângă discuţii lumeşti, veţi vorbi (medita) şi despre lucruri
supranaturale.
Pe drum, după ce aţi vorbit destul despre lucrurile familiale, puteţi să şi faceţi meditaţii.
Văzând drumul în faţa voastră, puteţi vorbi despre calea cea largă, care pe mulţi îi duce la osândă,
şi despre cea strâmtă care duce la viaţa veşnică. Puteţi să vă gândiţi: oare voi pe care cale sunteţi?
Ispăşiţi pentru cei care umblă pe calea cea largă şi străduiţi-vă să rămâneţi pe cea strâmtă. Între
timp gândiţi-vă la cuvintele Sfântului Meu Fiu: 'Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa!' Dacă înaintaţi
pe calea virtuţilor, acceptând Adevărul Întrupat, veţi ajunge la fericirea veşnică şi-i puteţi ajuta şi
pe alţii spre aceasta. Trebuie să ştiţi că trăind fără Isus, puteţi întâlni fundături, minciuni, şi osânda
veşnică. În timpul călătoriei vă mai puteţi gândi la discipolii din Emmaus, care în timpul călătoriei
lor au vorbit doar de Isus. Şi Isus le-a făcut cadou prezenţa Sa, răspunsurile Sale, speranţa şi
frângerea pâinii. Pe drum puteţi medita şi despre cei zece leproşi, care în boala lor au cerut
ajutorul lui Isus. Isus i-a vindecat, iar ei pe cale s-au curăţat de lepră. Şi pentru voi, concediul
trebuie să permită ca în timpul drumului, să vă purificaţi, gândindu-vă doar la greşelile voastre şi
nu acuzând pe alţii. Aţi putea medita şi despre pilda bunului samaritean, care spune că un om a fost
bătut foarte tare de către tâlhari. Preotul şi Levitul care mergeau dinspre Ierusalim spre Ierihon, l-
au văzut, dar au plecat mai departe. Samariteanul dispreţuit de evrei, s-a comportat cu
generozitate. Şi voi, în timpul călătoriei, observaţi-i pe toţi cei care au nevoie de ajutor, şi ajutaţi-i
după posibilităţi. Mai puteţi să meditaţi şi despre Calea Crucii. Isus a acceptat pentru voi toate
suferinţele, vărsând pentru voi şi ultima Sa picătură de sânge. Oare voi mergeţi la biserică din
recunoştinţă, măcar duminica şi de sărbători, chiar şi în concediu, mulţumind astfel pentru jertfa
Lui? Pe drum puteţi medita şi despre apostoli, care urmându-L pe Isus vorbeau despre cine este cel
mai mare între ei. Trebuie să ştiţi că în ochii Domnului cel mai mare este acela care ştie să fie cel
mai mic, iar slujind, să stea la dispoziţia aproapelui său. În timpul călătoriei puteţi medita şi despre
Sfântul Apostol Paul, care a arătat credincioşilor săi cea mai măreaţă cale, cea a iubirii. Vacanţa
voastră va fi de neuitat, dacă învăţaţi să o petreceţi în iubire, răbdare şi laudă reciprocă. Pe drum
puteţi medita şi la Cei Trei Crai de la Răsărit, care găsindu-L pe Isus s-au întors acasă pe o altă
cale. Dacă şi voi veţi vedea în oricine pe Isus, dacă Îl veţi iubi şi sluji, atunci vă veţi întoarce acasă
din concediu pe o altă cale, cu o altă spiritualitate. În timpul călătoriei fiţi recunoscători pentru
poliţişti, care veghează la liniştea populaţiei; pentru cei de la salvare, care îi salvează pe cei ce pot
fi salvaţi; pentru pompieri, care sting focurile distrugătoare. Ar fi bine dacă aţi învăţa să cereţi
binecuvântarea lui Dumnezeu asupra tuturor celor care călătoresc. De asemenea fiţi recunoscători
şi pentru indicatoare (de drum, luminoase) care se află acolo pentru siguranţa călătoriei voastre.
Rugaţi-vă să vină acele timpuri când pe marile panouri publicitare să se vadă şi versete din Sfânta
Scriptură, icoane cu Isus şi cu sfinţi. Nu fiţi iritaţi nici măcar din cauza gropilor de pe drum!
Gândiţi-vă la faptul că avansând mai încet, mai prudent, aparent concediul va ţine mai mult!
Ajungând la destinaţie, gândiţi-vă şi la +Mama Eva, care vă transmite cu ocazia aniversării
plecării ei acasă următoarele: 'Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am
păzit. ' Vă poate ajuta în toate acestea dacă-i cereţi mijlocirea. Ajungând la destinaţie,admiraţi în
linişte frumuseţile naturii. Minunaţi-vă de soare, de nori, de munţi şi văi, de mare şi ape
curgătoare, de flori şi ciripitul păsărilor, de fluturi şi diversitatea animalelor... Minunaţi-vă de
frumuseţea voastră şi a altora. Permiteţi ca recunoştinţa, mărirea şi lauda să izbucnească din
inimile voastre pentru toate darurile lui Dumnezeu.
Ca încheiere vă spun, dacă porniţi la drum cerând protecţia lui Dumnezeu, dacă în timpul
călătoriei trăiţi în iubire pentru Domnul şi semeni, dacă ajungând la destinaţie, inima vă cântă de
bucurie şi recunoştinţă, atunci vacanţa voastră va fi plină de har.
Sfânta Treime, vă binecuvântează prin Mine, cu spiritul contemplării frumuseţilor
naturii!!!”
Ce ne-a transmis Sfânta Treime cu ocazia sărbătorii Ei?
- Să învăţăm să fim în contact personal cu Ea, să iubim, să rugăm şi să preamărim Sfânta Treime!
- Să iubim viaţa personală şi de comunitate, deoarece ambele sunt importante pentru noi!
- Să trăim în unitate cu Sfânta Treime şi unii cu alţii!
- Să învăţăm să ne raportăm la alţii, ca la egalii noştri!
- Să căutăm şi să înfăptuim Voinţa Sfintei Treimi!
- Să admirăm opera Sfintei Treimi, lumea creată şi omul!
- Să fim recunoscători Sfintei Treimi pentru tot ceea ce ne dă, ne ia sau permite în vieţile noastre!
- Să ne pregătim pentru fericirea veşnică, unde vom trăi mereu cu Sfânta Treime!
Cum să ne oferim în fiecare zi Sfintei Treimi prin uleiul sfinţit?
„Eu, mă ofer şi astăzi Sfintei Treimi şi mă aşez sub Protecţia Ei!” Este una dintre cele mai eficiente
rugăciuni ale ultimelor timpuri!
Ce am învăţat de la Isus de Ziua Domnului?
- Să apreciem revelaţiile particulare, datorită cărora au luat fiinţă mai multe sărbători. (Ziua
Domnului, Sfânta Inimă a lui Isus, Neprihănita Zămislire,...).
- Sfânta Euharistie nu este un simbol, ci o realitate, Sfântul Trup şi Sfântul Sânge al lui Isus sub
specia pâinii şi a vinului, creată de Spiritul Sfânt cu ajutorul persoanelor ierarhice.
- Să-L mărturisim pe Domnul Isus împărtăşindu-ne cu regularitate!
- Să avem grijă să ne împărtăşim cu sufletul curat şi având îmbrăcămintea decentă!
- Roadele împărtăşaniei regulate: ne uneşte cu Isus, ne întăreşte în lupta contra ispitelor, şterge
păcatele lesne iertătoare, ne transformă, ne ajută spre mântuire!
Ce am învăţat de la Domnul Isus în 30 de ani de preoţie?
- Nu este cel mai important unde trăiesc, în care parohie, ci cel mai important este cum trăiesc acolo
unde m-a trimis Episcopul meu.
- Am învăţat să recunosc şi să înfăptuiesc Voinţa lui Dumnezeu care-mi este destinată mie. Să
recunosc vocaţia mea de ispăşire în cadrul vocaţiei preoţeşti. Acestea sunt bucuria, fericirea şi
mântuirea mea!
- Am învăţat să iubesc primul pe toată lumea, chiar şi pe duşmani. Este minunat să-L descoperi pe
Isus în propria persoană şi în aproapele! Cel mai nou motto al meu a devenit: "Eu am voie doar să
iubesc şi să fiu bun!"
- Am învăţat să-mi recunosc greşelile şi să încep imediat din nou.
- Am învăţat să păstrez permanent în faţa mea ţelul mântuirii şi să ajut şi pe alţii în această direcţie.
- Am învăţat să mă bucur pentru ceea ce am şi să nu mă plâng pentru ceea ce nu am!
- Am învăţat să merg înainte cu speranţă, descoperind întotdeauna binele.
- Am învăţat să lupt împotriva celui Rău prin: rugăciuni de eliberare, post, Liturghii de eliberare, viaţă
oferită.
- Am învăţat să rămân în legătură permanentă cu cei din Ceruri prin rugăciunea personală.
- Am învăţat să fiu răbdător, să fiu recunoscător pentru toate, să apreciez novenele, să mă abandonez
întotdeauna lui Dumnezeu.
- Am învăţat să sufăr în linişte, să îi pierd pe cei dragi cu pace în inimă, şi să accept dinainte moartea
mea din Mâinile Milostive ale lui Dumnezeu.
- Văd cu recunoştinţă în jurul meu roadele spirituale: convertiri, vindecări, eliberări, naşteri din nou,
semne, minuni, înfiinţarea unui centru spiritual! Recunoştinţă lui Dumnezeu pentru toate!!!
Ce m-au învăţat cei din Ceruri în ultimul timp?
- Să ne pregătim, deoarece nu numai elevii, ci şi noi vom da examen din cele învăţate!
- Pentru harurile extraordinare, de cele mai multe ori trebuie să plătim cu suferinţă!
- Ispăşitorii trebuie să trăiască conştient sub mantia protectoare a Sfintei Fecioare.
- Prin ispăşirea noastră, Sfânta Fecioară uneşte în iubire ţări şi naţiuni.
- Până la sfârşitul novenei cei din Cer aşteaptă mari sacrificii de la noi pentru salvarea sufletelor!
- Fiecare este deja aici pe Pământ purtător al Iadului, al Purgatorului sau al Raiului! Aceasta se poate
vedea din faptele sale!
- Cei cărora inima le bate regulat, sunt sănătoşi; cărora le bate cu sincope, sunt bolnavi; cei cărora li se
opreşte inima, aceia sunt morţi. Noi să ne străduim să trăim o viaţă de ispăşire regulată şi sănătoasă!
Tema de casă pentru luna iulie:
„DOAMNE, AJUTĂ-MĂ SĂ ADMIR FRUMUSEŢILE NATURII!”
Privire în viitor pentru luna august 2012:
- Zilele de ispăşire vor avea loc în 2-3-4-5 august pe Muntele Sfintei Treimi de la orele 15!
- Vom sărbători cu recunoştinţă al doilea an al carismei noastre!
- Anunţăm dinainte că pe 1 septembrie, în prima sâmbătă, va avea loc vindecarea arborelui genealogic
pe Muntele Sfintei Treimi.
- N.B. Şi în timpul concediului să mergem măcar duminica şi de sărbători la Liturghie. În viaţa
spirituală să nu ne luăm concediu!!!
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT - IUNIE
Din Sfânta Scriptură să medităm fragmentele care se referă la preoţi. (Evrei 1-13)
Mottoul lunii: „Preot în veac eşti tu după rânduiala lui Melchizedec” (Evrei5,6)
Intenţia comună de rugăciune: Toată luna să cerem de la Spiritul Sfânt harul discernământului spiritelor!
Sarcina noastră concretă va fi: Nu vrem să judecăm pe nimeni, ci să ne ajutăm unul pe altul!
Mesajul Fecioarei Maria în iunie 2012
„ Dragii Mei copii ispăşitori! În această lună, în care cei mai mulţi dintre iubiţii Mei fii preoţi
îşi sărbătoresc hirotonirea sau jubileul hirotonirii, permiteţi-mi să vă dau câteva sfaturi concrete în
interesul fericirii voastre pământeşti şi a celei veşnice. Vă spun dinainte, nu veţi regreta niciodată dac
veţi asculta sfaturile mele.
La ce să fie atenţi în mod conştient fii Mei care îşi încep preoţia? Aduceţi-vă aminte cât mai
des de trăirile sufleteşti primite la hirotonire, mai ales la prima Liturghie, la puterea de a
transsubstanţia şi de a dezlega, pe care aţi primit-o pentru a hrăni şi a dezlega sufletele . Totodată dacă
vă gândiţi la ultima voastră Liturghie, vă va da o seriozitate şi profunzime a vieţii spirituale! Chiar
dacă sunteţi preoţi, să aveţi şi voi un conducător spiritual, la care vă spovediţi cu regularitate şi cu
care discutaţi problemele ivite. Străduiţi-vă ca pe lângă rugăciunea legată şi cea liberă, să vă hrăniţi
sufletele cu regularitate. Căutaţi şi împliniţi Voia lui Dumnezeu. Astfel în cadrul vocaţiei veţi găsi
menirea voastră. Cereţi zilnic ajutorul tuturor Celor din Cer asupra tuturor celor de pe Pământ! Uniţi
toate suferinţele voastre cu suferinţa Sfântului Meu Fiu, şi oferiţi-le pentru eliberarea strămoşilor
voştri din Purgator. Căutaţi compania spirituală a unor preoţi şi comunităţi sufleteşti, unde puteţi să
vă întăriţi spiritual şi să vă ajutaţi reciproc în progresul spiritual. Să apreciaţi şi să aveţi curajul de a
deveni prieteni spirituali şi cu acele familii sau persoane serioase, care vă duc într-o direcţie bună.
Luptaţi cu curaj împotriva celui Rău cu armele Sfântului Meu Fiu (post, Sfântul Sânge al lui Isus,
novene, pelerinaje), pentru a rămâne în fiecare zi în stare de har. Păziţi-vă de acele persoane care vă
fură inutil timpul, puterea şi pacea sufletească. Păziţi-vă de toate viciile şi de toate dependenţele
incorecte, care vă duc în robia celui Rău. Străduiţi-vă să trăiţi vocaţia preoţească, nu la un nivel de
bază sau mediu, ci năzuind la un nivel superior spre sfinţenie. Puneţi-vă la vedere mottoul vieţii, pentru
ca să-l vedeţi în fiecare zi şi să vă dea elan pe calea cea bună. Să ştiţi că cel mai important nu este
locul în care vă trimite superiorul, ci cum trăiţi voi în acel loc. Să nu uitaţi în nicio zi a vieţii voastre
că fericirea la care să năzuieşte sufletul vostru nu există nici în păcatul mic, nici în cel mare. Fericire
adevărată este doar în viaţa plină de jertfe, de virtuţi şi de dorinţa de a începe din nou. Dacă veţi trăi
fiecare zi cu Sfântul Meu Fiu, veţi vedea că mai devreme sau mai târziu se vor petrece în jurul vostru,
semne, minuni, vindecări, eliberări şi naşteri din nou!
Ce-i sfătuiesc pe iubiţii Mei fii preoţi, care-şi aniversează sfinţirea întru preoţie? Vă rog, ca
măcar în ziua aniversării, în cadrul unei liturghii de recunoştinţă, în prezenţa enoriaşilor, să vă
amintiţi harurile pe care le-aţi primit de la Sfânta Treime prin rugăciunea şi impunerea mâinilor
Episcopului care v-a sfinţit. Ceea ce înseamnă să vă gândiţi la prima iubire care odinioară s-a aprins
în inima voastră. Gândiţi-vă cu recunoştinţă la Episcopul vostru, indiferent de trăieşte sau nu, la
binecuvântaţii voştri părinţi şi la toţi cei care v-au ajutat să ajungeţi la Altarul Domnului, şi care de-a
lungul anilor au fost şi sunt şi acum alături voi şi la bine, şi la rău. Cu inima plină de recunoştinţă
aduceţi-vă aminte de comunităţile şi enoriaşii pe care i-aţi păstorit. Rugaţi-vă pentru enoriaşii pe care
i-aţi avut, pe care-i aveţi şi pe care-i veţi avea, datorită cărora aţi avut parte de multe experienţe. Fiţi
recunoscători şi pentru cei duşmanii voştri, datorită cărora aţi avut posibilitatea să învăţaţi iubirea
duşmanului. Fiţi recunoscători şi în cazul în care, de-a lungul anilor, v-aţi putut raporta la Episcopul
vostru ca la un părinte spiritual, la preoţi ca la adevăraţi fraţi, la enoriaşi ca la copii spirituali,
prieteni, părinţi, bunici. Fiţi recunoscători şi dacă în inima voastră în locul judecării nocive s-a
dezvoltat adevărata iubire şi dorinţă de a ajuta păcătoşii. Fiţi recunoscători şi pentru slăbiciunile
voastre, pe care Sfântul Meu Fiu le-a permis în viaţa voastră, pentru ca să rămâneţi smeriţi şi să vă
raportaţi cu înţelegere la enoriaşii voştri. Să vă gândiţi cu recunoştinţă la calităţile care s-au dezvoltat
în voi de- a lungul anilor. În cazul în care cineva vă laudă pentru acestea, spuneţi sincer: gloria este a
lui Dumnezeu, şi a mea este bucuria! Cu inima plină de recunoştinţă să participaţi în comunităţile
spirituale. Fiţi atenţi cu iubire la comunităţile spirituale din parohia voastră. Trebuie să ştiţi că acestea
sunt speranţa Bisericii! Încurajaţi-le şi îndrumaţi-le cu iubire. Trebuie să ştiţi că prin aceste mici
comunităţi vii, se va reînnoi comunitatea voastră parohială şi întreaga lume. În fapt viaţa
supranaturală se dezvoltă în familia spirituală şi în comunitatea spirituală. Vă eliberaţi de şirul
greşelilor ascunse, prin oglinda micilor comunităţi. Învăţaţi să vă deschideţi nu doar în faţa enoriaşilor
voştri, ci spre întreaga comunitate a localităţii. Trăind astfel, prin iubirea voastră, toată comunitatea se
transformă într-o familie a iubirii.
În încheiere, vă sfătuiesc să aveţi în inimi căinţă şi recunoştinţă pentru trecut, iar pentru viitor,
multe-multe cereri sincere. Fiul Meu abia aşteaptă să-i cereţi harul sfinţeniei!
Sfânta Treime vă binecuvântează acum prin Mine cu harul statorniciei până la moarte!!!”
PROFEŢIA SFÂNTULUI NIL DESPRE SECOLUL XX

Sfântul Nil a trăit pe muntele Sinai (+430) şi înainte de convertirea sa a fost prefectul
Constantinopolului, iar mai apoi a devenit prieten cu Sfântul Ioan Gură de Aur. El a avut
următoarea viziune despre timpurile noastre.
„Pe la mijlocul secolului al XX-lea, când va fi aproape vremea venirii Anticristului, raţiunea
oamenilor se va întuneca din cauza patimilor trupului. Oamenii acestor timpuri se vor caracteriza
prin îndepărtarea de poruncile lui Dumnezeu şi diminuarea demnităţii lor umane.
Oamenii îşi vor schimba aspectul exterior! Va fi imposibil să deosebeşti femeile de bărbaţi din
cauza îmbrăcăminţii indecente şi a modei părului. Aceşti oameni vor fi cruzi ca animalele sălbatice
după ridicarea Anticristului, de a cărui ispite vor fi învinşi. Nu vor da respect părinţilor şi
oamenilor mai în vârstă, iar iubirea va dispărea. Păstorii creştini, arhiereii şi preoţii vor deveni
nişte oameni neputincioşi, care nu vor fi în stare să deosebească calea cea dreaptă de cea strâmbă.
În acel timp tradiţiile şi obiceiurile moralei creştine se vor schimba. Oamenii nu vor mai
cunoaşte modestia. În schimb va stăpâni fărădelegea, beţia şi iubirea de arginţi! Vai de cei care-şi
strâng banii în lada de comori. Se vor înmulţi luxul, adulterul, homosexualitatea, crimele. Datorită
proliferării dezmăţului şi a păcatelor grave oamenii vor pierde harul Spiritului Sfânt, pe care l-au
primit la botez. Nu vor mai avea nici măcar mustrări de conştiinţă.
Bisericile vor fi lipsite de păstori evlavioşi şi credincioşi. Vai acelor creştini care vor trăi în
acele timpuri pe Pământ. Îşi vor pierde credinţa pentru că nu va mai fi cine să le reaprindă lumina
adevărului. Cei puţini care au rămas fideli se vor separa de lume şi se vor refugia în adăposturi
sfinte pentru a-şi alina suferinţele sufleteşti. Dar peste tot se vor lovi de greutăţi. Şi toate acestea se
vor face pentru că Anticristul vrea să stăpânească peste toţi şi toate şi să domnească peste întregul
univers. Va face semne şi minuni cu înşelăciune.
Omul care trăieşte într-o parte a lumii va putea vorbi cu cel care locuieşte în celălalt capăt
de lume. În acele vremuri oamenii vor putea zbura în ceruri precum păsările, şi se vor putea
scufunda în oceane precum peştii. Când vor ajunge aici, aceşti bieţi oameni vor fi orbi de orgoliu,
îşi vor petrece viaţa în huzur, fără să ştie că toate acestea sunt înşelăciunea Satanei. Conştiinţa le
va fi într-atât de umplută de îngâmfare, încât se vor abate de la calea cea dreaptă. Satana îi va
duce până într-acolo, încât îşi vor pierde credinţa în Sfânta Treime un singur Dumnezeu, ba mai
mult, vor pierde chiar credinţa în Dumnezeu.
Atunci Prea Bunul Dumnezeu va vedea această dezicere şi din iubire faţă de cei puţini care
au rămas fideli, şi pe care-i va salva, va scurta acele zile, căci duşmanul va încerca să-i ispitească
şi să-i înşele şi pe cei aleşi, dacă va putea. Atunci, imediat va apărea sabia pedepsei, şi pe ispititor
împreună cu slugile lui, îi va arunca în adâncuri."
Această profeţie a fost făcută în secolul al IV-lea după Cristos.
Citind şi meditând viziunea, se pune întrebarea ce avem noi de făcut? Noi, ispăşitorii,
trebuie să facem întotdeauna opusul a ceea ce face Anticristul şi discipolii lui.
- Noi nu punem accent pe înfrumuseţarea trupului trecător, ci pe sufletul nepieritor!
- Vrem să luăm foarte în serios Poruncile lui Dumnezeu şi preţuim demnitatea umană.
- Nu vrem să fim în pas cu moda schimbătoare, ci avem în vedere o îmbrăcăminte decentă.
- În această lume cu spiritualitate de lup, vrem, cu ajutorul Domnului, să rămânem cu o
spiritualitate de miel!
- Vrem să-i îngrijim, să-i ajutăm şi să-i iubim cu cea mai mare dragoste pe părinţii noştri şi pe
bătrâni!
- Ne rugăm pentru ca preoţii şi credincioşii să primească de la Sfântul Spirit harul discernerii
spiritelor, pentru a putea discerne binele de rău, şi a putea alege întotdeauna numai binele.
- În această lume egoistă şi materialistă vrem să rămânem printre cei care ajută în mod altruist!
- Vrem ca în fiecare seară să facem un examen de conştiinţă, şi astfel să rămânem pe calea cea
strâmtă.
- Vrem să luăm în serios credinţa vie şi puritatea sufletească!
- Vrem să căutăm şi să iubim locurile de pelerinaj, unde primim lumină şi putere pentru o viaţă
plăcută Domnului, acum în ultimele timpuri.
- În mijlocul greutăţilor motoul nostru să fie: „Cu Domnul trecem şi munţii! Cu Domnul învingem
orice obstacol, chiar şi pe Anticrist cu discipolii lui!"
- Vrem să rămânem prudenţi, atunci când vom vedea semnele şi minunile Anticristului. Vom
crede doar celor care ne duc către Dumnezeu şi ne ajută în credinţă.
- Vedem în lume marile realizări ale ştiinţei (telefon, internet, avion,...) şi vrem să le utilizăm doar
în scopuri bune.
- Cu ajutorul lui Dumnezeu vrem să aparţinem micului grup fidel, datorită căruia Dumnezeu să
mântuiască întreaga omenire de la osândă.
- Să nu uităm că oricât ar fi de viclean Anticristul şi discipolii săi, ei nu vor izbândi. Copiii lui
Dumnezeu, oricât sunt de umili şi slabi, cu ajutorul Lui vor învinge! Folosindu-ne raţiunea, să ne
decidem pentru echipa fidelă a copiilor lui Dumnezeu.
1. Este nevoie să ne pecetluim din nou în cadrul unei ceremonii, prin intermediul
Sfântului Sânge a lui Isus?
Conform unui mesaj controversat, da! Răspunsul Sfintei Fecioare este că nu este necesară o
nouă pecete, întrucât am primit în sufletele noastre o pecete de neşters la botez, miruire,
hirotonire. Acestea trebuie conştientizate şi trăite. Dacă trăim o adevărată viaţă de creştin,
suntem sub o protecţie deplină, în toate situaţiile vieţii noastre. Să avem grijă, deoarece în
curând Dumnezeu ne va supune unei examinări, atunci când vom vedea clar dacă purtăm
pecetea Domnului sau a celui Rău!
2. Cum să trăim ca Dumnezeu să ne răsplătească?
Nu trebuie să ne străduim la nimic ieşit din comun. Este important să trăim cât mai bine cu
putinţă vocaţia noastră de ispăşitori. În primul rând, fiecare să ia cel mai în serios mântuirea
propriului suflet. Pe lângă spovedaniile noastre, să învăţăm a lupta pentru a rămâne cât mai
mult timp cu putinţă în curăţie sufletească! Să folosim simţurile noastre numai pentru bine!
Să trăim cu toată lumea numai în iubire! Să trăim astfel, încât Cristos cel Înviat să se simtă
întotdeauna bine în inimile noastre. Dacă în sufletele noastre este: curăţie, iubire, pace,
suntem ispăşitori 24 de ore pe zi şi ne putem aştepta la binecuvântările Domnului. Motoul
nostru ar putea fi: gândeşte, vorbeşte şi fă doar bine pentru a fi un instrument bun al lui
Dumnezeu!
3. Ce să facem pentru cei dragi ai noştri, care prin viaţa lor păcătoasă îşi atrag
pedeapsa lui Dumnezeu?
În primul rând, dacă ne permit, să-i atenţionăm uneori asupra păcatelor lor şi a urmărilor
acestora. Dacă nu acceptă atenţionarea personală, avem multe alte posibilităţi de a-i ajuta. În
primul rând să ne străduim să facem parte din categoria drepţilor pentru ca Domnul, fiind cu
privire la noi, să salveze oraşe şi ţări. Să cerem iertare în fiecare seară de la Dumnezeu şi în
numele celor dragi nouă. Să-i aşezăm în fiecare zi în Preasfântul Sânge a lui Isus şi în
Sfintele Lacrimi ale Fecioarei Maria, ca prin acestea să ajungă la pocăinţă şi să primească
iertare. Să oferim întreaga noastră viaţă şi ispăşire pentru convertirea păcătoşilor. Să oferim
suferinţa pe care o provoacă celor din Ceruri şi nouă, prin viaţa lor îndepărtată de Dumnezeu,
spre convertirea lor. Putem cere mijlocirea tuturor celor din Ceruri, chiar şi a sufletelor din
Purgator, pentru a mijloci la Sfânta Treime pentru cei dragi ai noştri. Dacă noi vom face cu
iubire tot ce este posibil, să credem că şi Dumnezeu va face ceea ce pentru noi este
imposibil. Dacă vom face oricare dintre acestea, putem spera că nu se vor osândi!!!
4. Cum trebuie să fie iubirea mamelor (ispăşitorilor)?
Să fie rodnică, prin relaţia personală cu cei din Ceruri! Să radieze de iubirea-pacea lui Isus!
Să fie concretă, atunci când îi iubeşte pe cei care sunt cel mai dificil de iubit! Cu spirit
jertfelnic acceptă tot ce este greu! Să fie inventivă, ghicind pentru toţi cei din familie fiecare
de ce are nevoie. Să fie o iubire corectă, dorind familiei ceea ce-i doreşte Dumnezeu. Dacă
va exersa zilnic iubirea, aceasta va creşte. Să respecte libertatea, să nu impună cu forţa!
Mamele să fie caracterizate de o iubire răbdătoare, înţelegătoare, slujitoare! Dacă în prezent
iubirea noastră nu este aşa, să spunem: „ Doamne iartă-mă!” Dacă am ajuns cu ajutorul lui
Dumnezeu la adevărata iubire, să spunem: Mulţumire Ţie Doamne!”
5. De ce, locurile de pelerinaj emană o mare putere?
Sfânta Treime binecuvântează cu haruri speciale unele locuri, persoane sau comunităţi. În
locurile alese de Dumnezeu este mai uşor a te ruga, a iubi. Cei care prin dorinţă primesc o
invitaţie de a merge într-un loc de pelerinaj, se vor strădui prin iubirea lor să ofere cât mai
mult aproapelui. Aceste mici flăcări de iubire, puse la un loc, se vor transforma într-un foc de
iubire uriaş. Tocmai de aceea simţim în locurile de pelerinaj că suntem pe Muntele Tabor,
unde ne simţim foarte bine. În locurile de pelerinaj primim sarcina de a duce acasă în
familiile şi comunităţile noastre spirituale acea atmosferă de iubire. Prin radiaţia iubirii
noastre să creăm în căminele noastre mici locuri de pelerinaj.
6. Ce transmite Sfânta Fecioară de la Fatima (la a 95-a aniversare) întregii omeniri?

„Să aveţi o spiritualitate de copil! Fiţi instrumentele păcii! Mărturisiţi-vă credinţa în această
lume necredincioasă! Ispăşiţi pentru convertirea păcătoşilor acceptând sacrificii. Acceptaţi şi
oferiţi suferinţele voastre! Rugaţi-vă în fiecare zi Rozarul! Ispăşiţi împărtăşindu-vă! Fiţi
curaţi la suflet şi îmbrăcaţi-vă decent! Oferiţi familiile voastre Sfintei Treimi. Trăiţi în aşa fel
încât să ocoliţi de departe Iadul. Iubiţi şi faceţi-i şi pe alţii să iubească Inima Mea
Neprihănită! Bucuraţi-i în fiecare zi pe cei din Ceruri!”
7. Iluska, ce este în inima ta la a 12-a aniversare a vindecării şi renaşterii tale?
În fiecare an sărbătoresc cu bucurie aniversarea vindecării şi renaşterii mele, care a avut loc
pe 1 mai 2000, la capela Maicii Speranţei, pe Muntele Sfintei Treimi. În inima mea am o
recunoştinţă continuă, pentru tot ce Dumnezeu îmi dă, ia sau permite în viaţa mea. Sunt
fericită că prin viaţa mea oferită pot sluji lui Dumnezeu şi ispăşitorilor! Cel mai nou motto al
meu este: Eu am voie doar să iubesc şi să fiu bună! Acest motto este pus pe masa mea şi l-
am scris pe o coală albă cu litere negre. Foaia albă mă atenţionează asupra purităţii sufleteşti,
iar literele negre mă atenţionează asupra păcatului şi a ocolirii ocaziilor de păcat.
8. Cel mai nou mesaj al Sfintei Fecioare a fost:
“Fiţi recunoscători pentru că ţara voastră este Grădina Mea, în care voi sunteţi trandafiraşii
mei albi! Străduiţi-vă cu o spiritualitate misionară să plantaţi cât mai multe suflete în
Grădina Mea! Vă promit că voi veni la voi atunci când voi fi mulţumită de iubirea voastră!
De aceea, pe viitor motoul vostru să fie: „eu am voie doar să iubesc şi să fiu bun!”
Tema de casă pentru luna iunie:

„DOAMNE AJUTĂ-MĂ SĂ FAC ÎNTOTDEAUNA CONTRARIUL A CEEA CE
ANTCRISTUL ŞI FAC DISCIPOLII LUI!”
Privire în viitor pentru luna iulie 2012:

- Zilele de ispăşire vor avea loc în 5-6-7-8 iulie pe Muntele Sfintei Treimi de la orele
15.00! Întru-cât la Crasna va avea loc miruire, ispăşirea se va ţine în a doua duminică
din lună!
- Ne vom aduce cu drag aminte de Mama Eva, care a plecat în veşnicie pe 19 iulie
2010!
- În luna dedicată Sfântului Sânge a lui Isus, vom aşeza pe toată lumea sub protecţia
acestuia.
- Rugaţi-vă pentru pelerinajul la Fatima, pe care-l vom face între 11şi17 iulie. Vom
oferi toate jertfele pentru sfinţirea comunităţii noastre!
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT - MAI
Din Sfânta Scriptură să medităm la căderea în păcat a primilor oameni (Gen.3), istoria potopului (Gen.
6;7;8;9), dărâmarea turnului Babel (Gen.11), distrugerea Sodomei (Gen.18;19) şi salvarea oraşului Ninive
(Iona).
Mottoul lunii: „Omul drept va avea parte de răsplata lui Dumnezeu!” (Mt.10,41)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim pentru ca pedeapsa justă a lui Dumnezeu să se diminueze sau să
nu mai aibă loc!
Sarcina noastră concretă va fi: să trăim în mod conştient în aşa fel încât Dumnezeu să nu pedepsească
omenirea din cauza noastră, ci să o răsplătească!
Mesaj de la Fecioara Maria în mai 2012
„Copiii Mei iubiţi! În acestă lună, înaintea Marelui Avertisment aş vrea să vă vorbesc despre
pecete. Cu siguranţă ştiţi că acolo unde omul îşi pune pecetea, ca semn al stăpânirii, înseamnă că acel
obiect, animal… se află în proprietatea lui.
Pecetea lui Dumnezeu reprezintă domnia Lui asupra creaturilor Sale. Trebuie să conştientizaţi
faptul că, atunci când aţi fost botezaţi, aţi primit pecetea de neşters a Sfintei Treimi. Prin pecetea
primită în sacramentul botezului, aparţineţi Sfintei Treimi, sunteţi proprietatea Ei. Acest har, pe care l-
aţi primit inconştient, se aprinde în sufletele voastre atunci când trăiţi conştient mărturisind credinţa şi
opunându-vă conştient celui Rău. În sacramentul de neşters al mirungerii, Sfântul Spirit vrea ca prin
pecetea Lui să preia controlul vieţii voastre prin îndemnurile şi interdicţiile pe care vi le dă. Cei care
aţi primit sacramentul preoţiei, aţi primit de asemenea în suflet o pecete de neşters, pentru ca lucrul cel
mai important în toată viaţa voastră să fie salvarea propriului suflet şi a altor suflete. Trebuie să ştiţi,
că cei care se spovedesc şi se împărtăşesc cu regularitate, cei care-şi trăiesc căsnicia conform Voinţei
Dumnezeu, cei care, bolnavi fiind, acceptă maslul… toţi aceştia trăiesc sub domnia lui Dumnezeu, sub
protecţia pecetei Lui. Toţi copiii Mei care acceptă: pe Dumnezeu, pe Mine, cele Zece Porunci,
sacramentele, Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie…şi trăiesc potrivit acestora sunt pecetluiţi, sunt
proprietatea Sfintei Treimi. Vă spun dinainte că în ultimele timpuri veţi fi foarte fericiţi datorită pecetei
Sfintei Treimi, căci prin aceasta veţi avea parte de protecţie în marea încercare şi la Marele
Avertisment. Prin pecetea Divină veţi primi lumină în zilele întunericului, putere şi statornicie pentru
mărturisirea credinţei, chiar şi pentru martiriu.
Trebuie să conştientizaţi că viaţa celor care acceptă pe lângă pecetea Sfintei Treimi şi pecetea
celui Rău se îndreaptă către Purgatoriu. Poartă şi pecetea celui Rău toţi acei copii ai Mei care sunt
căldicei. ’ Spun ţie: O, de-ai fi rece sau fierbinte, dar pentru că eşti căldicel, - nici fierbinte, nici rece -
am să te vărs din gura Mea!’ Mai poartă şi pecetea lui Satan cei care trăiesc o viaţă duplicitară.
Înţelegeţi o dată pentru totdeauna că nu puteţi sluji la doi stăpâni: şi lui Dumnezeu şi celui Rău! Nu fiţi
ca o morişcă în bătaia vântului, care îşi schimbă direcţia după cum bate vântul. Se îndreaptă spre
purificare viaţa tuturor celor care uneori spun Da alteori Nu cerinţelor lui Dumnezeu; care ascultă
uneori de Sfântul Spirit, alteori de cel Rău. Din păcate, mulţi ştiu ce trebuie făcut, ce este spre
mântuirea lor, dar, în defavoarea lor, caută scuze atunci când Dumnezeu le cere o jertfă. Poartă o
pecete neagră şi cei care pun trupul pe primul plan şi numai după aceea sufletul; cei care uneori cântă
Fiului Meu osana, iar alteori strigă: răstigneşte-l; cei care fac selecţie printre sacramente, porunci,
învăţăturile Scripturii... Au nevoie de purificare toţi cei care duminica sunt creştini, iar în timpul
săptămânii aproape că-s păgâni; cei care, cu aceeaşi gură uneori binecuvântează, iar alteori blestemă;
cei care cu aceeaşi inimă uneori iubesc, alteori urăsc. Trebuie să ştiţi că cei care, pe lângă pecetea lui
Dumnezeu o poartă şi pe cea a celui Rău, după moarte vor ajunge în Purgatoriu şi vor rămâne acolo
până ce se vor purifica pe deplin, până ce în inima lor se va coace o decizie fermă pentru Dumnezeu.
Trebuie să conştientizaţi că se îndreaptă către osânda veşnică vieţile acelora, care spun Nu
lui Dumnezeu şi Bisericii până la sfârşit; care nu ascultă de persoanele pe care le-a rânduit
Dumnezeu; care luptă împotriva celor Zece Porunci, a celor Şapte Sacramente; care-şi oferă etern
viaţa lui Satan. Pe calea lui Satan umblă şi ateii, care neagă conştient Sfânta Treime. Sunt pecetluiţi
pentru Satan acei masoni şi libercugetători (liberalişti), care în alianţă unii cu alţii şi cu cel Rău,
lucrează pentru a îngreuna şi amărî viaţa întregii omeniri şi pentru a distruge omenirea din
însărcinarea lui Satan. Sunt pe drumul cel mai rău acei oameni, care legalizează avortul, eutanasia,
homosexualitatea şi toate imoralităţile. Ispăşiţi pentru toţi cei care prin mass-media, internet, televizor,
DVD-uri, ... îi îndrumă pe oameni spre a iubi păcatul şi lumea de jos, conducându-i astfel spre Iad.
Sunt instrumentele lui Satan toţi cei care vor să implanteze cipul în actele de identitate, animale şi în
final şi în oameni, cu scopul ascuns de a putea domina, supraveghea, controla omul, iar dacă acesta
nu-i ascultă pe ei, să-l trimită la moarte.
Străduiţi-vă dragii Mei copii ispăşitori, ca în ultimele timpuri să ispăşiţi conştient şi plini de
speranţă pentru toţi cei a căror viaţă se îndreaptă către Purgator sau către Iad. Trebuie să ştiţi, că nu
aţi trăit degeaba dacă aţi salvat măcar un suflet de la Iad sau din Purgator.
În încheiere, vă spun că voi, copiii Mei aleşi, care sunteţi apostolii şi profeţii ultimelor timpuri,
trebuie să trăiţi astfel încât, prin viaţa voastră virtuoasă, să strălucească în sufletele voastre doar
pecetea lui Dumnezeu. Dacă veţi trăi astfel, nu trebuie să vă fie teamă de viitor, indiferent ce va aduce.
Acum, Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu spiritualitatea deciziei radicale pentru
Dumnezeu!!!"
MESAJUL SFINTEI FECIOARE ÎN LA SALETTE (1846)
În anul 1846, în Alpii Francezi, Fecioara Maria le-a apărut la doi păstoraşi. După ce a cercetat
evenimentele, Biserica a recunoscut veridicitatea apariţiilor! Ce ne-a transmis Fecioara în La
Salette?
La ce pedeapsă se poate aştepta Pământul şi omenirea dacă nu porneşte pe calea convertirii?
„Omenirea trăieşte ajunul celor mai groaznice şi mai mari evenimente. Trebuie să golească potirul
necazului. Pământul va fi lovit de tot felul de calamităţi. Vor fi foamete, ciumă, boli contagioase.
Oamenii vor auzi sunete în aer, se vor da cu capul de ziduri şi-şi vor dori moartea, dar acesta nu va
aduce pentru ei decât chinuri. Pe Pământ, peste tot va curge sânge. Din Cer va cădea foc! Soarele se
va întuneca, Luna va da doar o lumină slabă şi roşiatică, stelele îşi vor părăsi orbita normală. Apa şi
focul vor produce pe Pământ tunete şi cutremure înfiorătoare, care vor scufunda munţi, oraşe şi ţări.
Cine ar putea triumfa aici dacă Dumnezeu nu ar scurta zilele suferinţelor prin cei aleşi! Dar
Dumnezeu se lasă influenţat de sângele, lacrimile şi rugăciunile celor drepţi!!!”
De ce pedepseşte Dumnezeu omenirea în timpul din urmă?
„Unii oameni nu se gândesc decât la distracţie! Cei răi comit tot felul de păcate! Cei zece regi ai lui
Anticrist, care vor să domine întreg pământul, vor să pornească din nou războaie. Pe Pământ mulţi
se adoră pe ei înşişi sau unii pe alţii. Vor fi din belşug pe Pământ cărţi rele. Spiritele întunericului şi
cei care-i urmează vor propaga lipsa de iubire, împietrirea, ura împotriva lui Dumnezeu şi a
oamenilor. Vor fi şi comunităţi care vor sluji spiritelor malefice!”
Care va fi sfârşitul lui Anticrist şi al celor care-l urmează?
„Adâncurile se vor deschide…..Bestia (în mândria ei), împreună cu supuşii ei, se va ridica spre
înălţimi, ca să urce în Rai! Atunci, de la suflarea Sfântului Arhanghel Mihail se va sufoca, şi se va
prăbuşi în adâncul plin de foc al Pământului. Atunci va fi înghiţită de abisul Iadului veşnic.”
Ce se va întâmpla în viitor cu copiii lui Dumnezeu?
„Copiii Sfintei Biserici, adevăraţii Mei discipoli, apostolii ultimelor timpuri, ucenicii fideli ai lui
Isus Cristos, vor trăi ascunşi de lume, în rugăciune, suferinţă şi ispăşire, uniţi cu Dumnezeu. Sub
conducerea Spiritului Sfânt ei vor creşte în iubire faţă de Dumnezeu şi aproapele, vor creşte în
virtuţi. Eu voi lupta împreună cu ei.”
Ce se va întâmpla cu Pământul şi cu omenirea la sfârşitul timpurilor?
„Atunci Pământul va fi purificat prin foc şi apă şi Dumnezeu va distruge toate operele mândriei
omeneşti şi totul se reînnoieşte. Atunci, cei care vor rămâne Îl vor sluji, adora, lăuda, preamări şi
iubi pe Dumnezeu!”
Ce trebuie să facă în prezent copiii lui Dumnezeu?
„E timpul să faceţi un pas în faţă şi să umpleţi cu lumină întreaga lume! Zelul vostru să înflăcăreze
inimile tuturor pentru adorarea lui Isus Cristos. Voi, cei care sunteţi copiii luminii, să luptaţi cu
armele lui Dumnezeu (rugăciune, post, fapte bune, suferinţă, sfinte liturghii…) pentru că a sosit
timpul timpurilor şi sfârşitul sfârşiturilor!!!”
Ce trebuie să ştim despre pedeapsa venită de la Dumnezeu?
Pedeapsa lui Dumnezeu întotdeauna este condiţionată. „Dacă vă convertiţi, veţi avea viitor, dacă nu
vă convertiţi, nu veţi avea viitor!” Trebuie să lucrăm pentru a îndepărta din lume cauza pedepsei,
distrugând păcatul prin căinţă.
Putem cere iertare de la Dumnezeu în numele nostru propriu şi al întregii omeniri. Trebuie să ştim,
că fiecare păcat grav strigă după pedeapsa lui Dumnezeu şi ne duce spre Iad. După fiecare faptă
bună ne putem aştepta la răsplata lui Dumnezeu şi în final la Rai.
Să fim conştienţi de faptul că cel Rău şi cei care-l urmează oricât par ei de puternici, în cele din
urmă vor pierde. Copiii lui Dumnezeu, oricât par ei de slabi, vor triumfa.
Trebuie să decidem cât suntem încă în viaţă, a cui mână o apucăm. Dacă prin păcatele grave îl luăm
de mână pe cel Rău, vom pierde şi am putea ajunge în Iad. Dacă prin faptele bune, Îl luăm de Mână
pe Dumnezeu, vom izbândi şi am putea ajunge în Rai.
Noi, ispăşitorii, să fim de partea lui Dumnezeu, să luptăm cu armele Lui, să aducem toate jertfele
pentru salvarea sufletelor. Astfel ne salvăm şi noi şi putem salva foarte multe suflete de la osânda
veşnică!!! Noi pentru aceasta ne-am născut! Acestea sunt ţelul şi sensul vieţii noastre!!!
Tema de casă pentru luna mai:

„AJUTĂ-NE, SFÂNTĂ FECIOARĂ, SĂ TRAIM ASTFEL ÎNCÂT PRIN VIAŢA NOASTRĂ
VIRTUOASĂ, PECETEA DIVINĂ SA STRALUCEASCA INTOTDEAUNA IN SUFLETELE
NOASTRE!”
Privire în viitor – luna iunie 2012:

În iunie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2-3-7 de la ora 15!
Să fiţi recunoscători împreună cu mine pentru aniversarea a 30 de ani de la sfinţirea mea ca preot (20 iunie 1982)
Vă anunţăm anticipat, că programele de ispăşire în luna iulie vor avea loc în zilele de 5-6-7-8, de la ora 15,
datorită faptului că la Crasna va fi mirungere în data de 1 iulie.
RETROSPECTIVĂ – APRILIE 2012
1. Cum poate deveni fiecare zi a noastră o zi plăcută lui Dumnezeu?
În fiecare dimineaţă (între orele 6 şi 7) să ne rugăm rugăciunile de oferire şi binecuvântare;
să ne aşezăm sub protecţia Sfintei Treimi cu uleiul sfinţit şi să bem un pahar de apă sfinţită pentru
purificarea noastră sufletească şi trupească!
La ora Îndurării Divine (între orele 15-16) să ne rugăm Rozarul Îndurării Divine, cerând
spiritul milostivirii.
Seara (între orele 21-22) să ne rugăm pentru vindecarea celor bolnavi şi pentru eliberarea
celor care sunt legaţi din cauza păcatelor lor. În fiecare seară, înainte de culcare să ne examinăm
conştiinţa. Să-I cerem iertare lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, iar pentru binele pe care l-am
făcut să-I mulţumim Lui.
Întreaga zi să ne străduim a trăi în prezenţa lui Dumnezeu: în unitate, iubire, ocolind păcatul
şi ocaziile care duc la păcat. Dacă avem posibilitatea, să mergem zilnic la Sfânta Liturghie, să ne
spovedim şi să ne împărtăşim cu regularitate. Hrana noastră spirituală zilnică să fie Sfânta Scriptură,
vieţile sfinţilor, mesajele…. Să purtăm la gât crucea vindecătoare.
Dacă trăim astfel în fiecare zi, Dumnezeu îşi va găsi plăcerea în noi şi sufletul nostru se va
umple de o fericire uriaşă!!!
2. Ce ne recomandă cei din Ceruri în caz de boală sau legare?
Fiecare încercare din viaţa noastră este o invitaţie de a ne pune în ordine sufleteşte viaţa!!!
Prima dată să ne gândim care sunt cauzele bolilor şi legărilor noastre. Poate faptul că
duminica şi în zilele de sărbătoare nu mergem la biserică! Sau poate că nu ne spovedim şi
împărtăşim cu regularitate! Poate că trăim în preacurvie sau adulter! Poate că nu ne ferim de vicii:
băutură în exces, droguri, TV, internet, calculator, medicamente, jocuri … de prieteni răi …
Sarcina noastră cea mai importantă este să punem în ordine ceea ce nu este bine în viaţa
noastră, şi să eliminăm ceea ce este rău.
Dacă aceasta s-a întâmplat: să facem zilnic rugăciunile de vindecare şi eliberare, să ţinem
ajun luni, miercuri şi vineri până la prânz, să cerem preoţilor noştri serii de liturghii de dezlegare (o
novenă = 9 liturghii, o gregoriană = 30 de liturghii). Dacă oferim liturghii la intenţiile celor din Cer
sau pentru sufletele din Purgator, aceştia ne vor ajuta într-un mod deosebit în vindecare, eliberare.
Este foarte important să mergem cel puţin de nouă ori într-un loc de pelerinaj. Până ce ne vom
vindeca, să oferim în linişte suferinţele noastre trupeşti şi sufleteşti, pentru purificarea noastră,
pentru salvarea întregii omeniri şi pentru eliberarea sufletelor din Purgator!!! Dacă se poate, să
alegem o comunitate spirituală, şi ajutându-ne, îmbărbătându-ne reciproc să avansăm pe calea cea
strâmtă. Dacă facem acestea, acel 1%, numai după aceea ne putem aştepta ca Dumnezeu să facă
restul de 99% . Fă ce-ţi este în putinţă, şi aşteaptă cu răbdare ca Dumnezeu să facă ceea ce pentru
tine este imposibil!!!
3. Cum se raportează oamenii la Isus răstignit?
„În timpul Liturghiei L-am văzut pe Domnul Isus răstignit pe cruce! Suferea cumplit pentru
păcatele omenirii! Sub cruce stăteau oameni! În mâinile unora se găsea un ciocan cu care băteau noi
cuie, prin păcatele lor, în Trupul lui Isus. În mâinile altora se găsea câte un cleşte cu care prin căinţa
lor scoteau cuiele din Sfântul Trup al lui Isus. La picioarele Crucii se aflau şi persoane care într-o
mână aveau un ciocan, iar în cealaltă un cleşte. Rugămintea lui Isus Răstignit a fost: „Străduiţi-vă să
trăiţi în ultimele timpuri o viaţă plăcută Mie, în aşa fel încât în mâinile voastre să nu fie ciocan, ci
doar cleşte!”
4. De ce este Isus trist în zilele noastre?
„Într-o viziune, Isus era trist şi mi-a spus: Mă doare inima când văd că pentru conducătorii
responsabili, în sărbătorirea Paştelui, tradiţia este mai importantă decât unitatea! Rugaţi-vă în fiecare
zi pentru ierarhie, pentru ca să se ajungă ca toată creştinătatea în fiecare an să sărbătorească Paştele,
Sfânta sărbătoare a Învierii, la aceeaşi dată!!!”
5 Cum să ne raportăm la Iubirea lui Isus Îndurător?
Din păcate, marea parte a omenirii ascultă de cel Rău, care le şopteşte următoarele:
„Dumnezeu nu te iubeşte din cauza păcatelor tale! Dumnezeu nu-ţi iartă păcatele!” Cel Rău vrea să
ţinem supărare, să urâm şi să nu iertăm nici duşmanilor şi nici propriei persoane. Prin ură el creează
iadul în inimi şi duce oameni spre Iad! Cel Rău închide inimile către Dumnezeu şi le deschide spre
Iad!!!
Spiritul Sfânt, respectând libertatea noastră, ne şopteşte blând: „Dumnezeu te iubeşte!
Dumnezeu iartă orice păcat căit! El ne ajută ca cererea iertării şi iertarea să funcţioneze bine între
noi!” Am mulţumit împreună lui Isus Îndurător în Duminica Îndurării Divine, că ne-a iertat toate
păcatele datorită căinţei noastre şi a şters toate datoriile avute ca urmare a păcatelor noastre! Am
hotărât împreună că vrem să trăim cu suflet curat, astfel încât Isus cel Înviat să se simtă întotdeauna
bine în inimile noastre. În Duminica Îndurării Divine am mai mulţumit şi pentru iubirea lui Isus
Indurator care s-a revărsat peste întreaga lume (şi asupra celor dragi nouă, şi asupra strămoşilor
noştri care se află în Purgator).
6. Cum să folosim apa sfinţită şi care sunt efectele ei?
Să o bem cu credinţă vie şi cu inima curată. Apa sfinţită se poate şi spori! Să ne spălăm
părţile bolnave ale trupului cu apa binecuvântată. Putem pune în mâncare, în băutură, pentru ca să
ne eliberăm de dependenţe şi să ne purificăm trupul, sufletul şi spiritul. Pentru a produce vindecare
o putem pune şi în apa de baie. Să oferim şi altora apa sfinţită. Promisiunea celor din Ceruri:
„ această apă binecuvântată se va răspândi foarte repede pe întreg Pământul!” Această apă este unul
dintre cele mai mari daruri cereşti ale ultimelor timpuri, pentru întreaga omenire! Şi în viitor, prin
apa binecuvântată vor avea loc nenumărate vindecări, eliberări, convertiri… Cei din Ceruri ne
pregătesc pentru Marele Avertisment prin purificarea cu apa sfinţită. De aceea o putem bea zilnic
(înmulţită)!
Ce semnale au venit în zilele trecute despre vindecările primite prin apa binecuvântată?
- Unei mame i se umflau picioarele în fiecare zi. După utilizarea apei binecuvântate s-a vindecat.
- Un om era alergic la ouă şi din această cauză i se umflau mâinile. S-a vindecat prin apa sfinţită.
- Un om avea picioarele şi mâinile acoperite de o eczemă, care, şi în timpul tratamentului se
extindea. Prin apa sfinţită, în trei zile s-a vindecat.
- O mamă s-a vindecat dintr-o boală diareică şi hemoroizi care au făcut-o sufere ani de zile. S-a
vindecat după utilizarea apei sfinţite.
- O altă mamă, s-a vindecat de o tumoră severă şi dureroasă la sân. A şi depus o mărturie publică.
- Un bărbat din Japonia s-a vindecat de cancer folosind apa binecuvântată. În urma vindecării s-a
hotărât că va merge la biserică cu regularitate.
- O fetiţă s-a vindecat de psoriazis în câteva zile. Când a depus mărturie în public, ea a spus:
„Mulţumesc Sfântă Fecioară că m-ai vindecat!”
- A fost cineva care s-a vindecat de boală la colecist. I s-a dizolvat piatra la fiere.
- A fost şi o persoană care s-a vindecat de ulcer duodenal.
- Pe un preot îl dureau atât de tare picioarele, încât abia se dădea jos din pat dimineaţa. Într-o seară
şi-a pus apă sfinţită pe ele şi pe dimineaţă s-a vindecat.
Mulţumim lui Dumnezeu pentru toate!!!
7. Ştiri pe scurt – anunţuri
Am ţinut exerciţii spirituale de trei zile la Veszprém şi Székesfehérvár: am vorbit despre
Muntele Sfintei Treimi, despre izvor şi efectele apei binecuvântate. Mulţi au promis că vor veni în
pelerinaj la Nuşfalău. În legătură cu locul de pelerinaj Rab Maria (Ungaria), Maica Sfântă a dat un
mesaj. A cerut ca acest loc de pelerinaj să fie reînnoit de către pelerini.
Am acceptat şi oferit pagubele cauzate de incendiul de pe Muntele Sfintei Treimi pentru
convertirea celui care, în mod iresponsabil, a aprins focul şi pentru legarea spiritelor malefice.
În primele zile ale lui aprilie au fost prezenţi la programele de ispăşire aproximativ 3000 de
persoane. Au mai fost în vizită pe Muntele Sfintei Treimi şi peste 100 de copii împreună cu
profesorii lor.
Vă anunţăm cu bucurie că Drumul Mariei, care porneşte din Mariazell (Austria) şi se termină
la Şumuleu Ciuc, se construieşte în continuare şi va atinge pe traseu şi Muntele Sfintei Treimi.
Cei care năzuiesc să se vindece au la dispoziţie şase fântâni cu apă binecuvântată.
Pe 19 mai 2012, de la ora 15 va avea loc la Vác, în biserica piariştilor, întâlnirea de
rugăciune a tuturor ispăşitorilor, iar începând cu ora 9 dimineaţa vor avea loc meditaţii despre
Sfânta Fecioară. În acelaşi loc, mai devreme cu o zi, pe 18 mai, de la ora 17, va avea loc vindecarea
arborelui genealogic.
8. În ce mod m-au întărit cei din Ceruri printr-un vis?
„Am visat că eram la Vatican împreună cu Iluska. Luam prânzul într-o atmosferă amicală împreună
cu Papa Benedict şi cardinalii. A fost extraordinar a trăi, chiar şi în vis, unitatea dintre ierarhie şi
persoanele carismatice. După masă, unul dintre cardinali ne-a dus într-o încăpere uriaşă şi cu
dragoste ne-a întrebat: „ Ce ne transmite acum Sfânta Fecioară, nouă conducătorilor Bisericii?”
Privind la Cer am spus: „Fiţi conştienţi că papa Benedict este sfânt, şi sfinţi sunt şi cei care-l ajută
în slujirea lui!” După aceasta cardinalul a privit şi el la Cer şi a spus: „Şi voi să fiţi conştienţi că
Mama Eva este sfântă, precum şi voi sunteţi sfinţi, cei care, prin ispăşire îndepliniţi Voinţa Tatălui!
Apoi a adus un lănţişor pe care atârna un medalion cu Sfânta Faţă a lui Isus. L-a pus la gâtul meu
spunând: „Să fii şi în continuare reprezentantul lui Cristos Înviat în comunitatea de ispăşire!” Apoi,
i-a adus şi Iluşkăi un lănţişor pe al cărui medalion se afla Sfânta Faţă a Sfintei Fecioare. L-a pus la
gâtul ei spunând:„Să fii şi pe mai departe reprezentanta Sfintei Fecioare în comunitatea de ispăşire."
După aceea ne-a îmbrăţişat cu drag şi ne-a condus până la porţile Vaticanului.
Din acest vis am înţeles că bărbaţii trebuie să fie reprezentanţii exemplari ai lui Isus, iar femeile,
cele ale Sfintei Fecioare în familiile lor şi în comunităţile lor.
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT – APRILIE
Din Sfânta Scriptură să medităm din cele patru Evanghelii evenimentele legate de Învierea lui Isus: Mt.28;
Mc.16; Lc.24; I. 20; 21.
Mottoul lunii: „Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv!!”(Lc.6,36)
Intenţia comună de rugăciune: să oferim toate durerile noastre sufleteşti şi toate rugăciunile noastre ca de
acum înainte să sărbătorim întotdeauna împreună Învierea lui Isus!
Sarcina noastră concretă va fi: să avem gânduri şi cuvinte pozitive pentru că în acestea se află mesajul lui
Cristos Înviat! Vă dorim tuturor sărbători Pascale binecuvântate!
Mesaj de la Fecioara Maria în aprilie 2012
„Dragii mei copii! În această lună, când vă amintiţi în mod festiv patimile, moartea, învierea şi
îndurarea Sfântului Meu Fiu, vreau să vă învăţ folosind cele şapte zile ale săptămânii.
În fiecare zi de luni gândiţi-vă la Îngerii voştri păzitori şi cereţi-le ajutorul. Ei au fost rânduiţi
lângă voi încă din clipa sfântă a conceperii voastre! Din însărcinarea Sfintei Treimi, Ei au grijă de trupul şi
sufletul vostru. Ei vă iubesc şi amplifică pentru voi glasul Sfintei Treimi. Dacă-i rugaţi pe Îngerii voştri
păzitori şi pe toţi îngerii, ei vă pot apăra de multe ispite, păcate, nenorociri, suferinţe… Vă rog să-i
apreciaţi, să-i iubiţi şi să cereţi cât mai des protecţia Îngerilor voştri păzitori. Daţi-le nume, ascultaţi-i
întotdeauna, pentru că ei vor mântuirea voastră. Dacă cineva din jurul vostru este în pericol, trimiteţi
Îngerii voştri păzitori să ajute acea persoană. Măcar în fiecare luni gândiţi-vă la Îngerii voştri păzitori,
cereţi-le ajutorul şi străduiţi-vă să fiţi Îngeri păzitori unii pentru alţii având grijă reciproc de voi.
În fiecare zi de marţi, gândiţi-vă la Sfântul Anton şi cereţi-i ajutorul. El a fost un renumit vestitor
al Evangheliei. Când vorbea, cu Dumnezeu vorbea sau Îl mărturisea pe El. Înainte de a propovădui
Evanghelia Fiului Meu el a trăit-o personal. Din gura lui n-au ieşit cuvinte inutile, lumeşti. În scurta lui
viaţă i-a învăţat şi pe alţii acest lucru. De aceea, Sfânta Treime l-a învrednicit, ca după moarte să ajungă
direct în Rai, iar limba lui binecuvântată nu a putrezit şi a rămas intactă până în zilele noastre. Trebuie să
ştiţi: cine nu păcătuieşte cu limba, cine învaţă să-şi stăpânească limba este un om desăvârşit. Vă rog să
învăţaţi să vă folosiţi limba doar pentru bine, niciodată pentru rău. În fiecare marţi cereţi mijlocirea
Sfântului Anton şi exersaţi postul limbii!
În fiecare miercuri, gândiţi-vă la Sfântul Iosif şi cereţi puternica lui mijlocire! Voia lui Dumnezeu
pentru el a fost să aibă grijă de cele mai scumpe două comori: Isus şi cu Mine. De aceea mottoul lui era:
'astăzi toate vreau să le fac pentru Isus şi Maria'! Tot Voia lui Dumnezeu a fost ca noi să trăim în curăţie
trupească şi sufletească. Cu ajutorul lui Dumnezeu ne-am şi trăit aşa toată viaţa. Al doilea motto al lui a
fost: 'roagă-te şi munceşte'. El îşi începea ziua cu Dumnezeu, cu El o şi termina şi, împreună cu familia lui,
şi-a trăit întreaga viaţă în prezenţa lui Dumnezeu. Răsplata pentru viaţa lui plăcută lui Dumnezeu a fost că
a murit în braţele lui Isus şi ale Mele, iar după moartea sa a ajuns imediat în braţele Tatălui Ceresc. În
fiecare miercuri cereţi mijlocirea Sfântului Iosif şi împliniţi curajos, după modelul lui, Voia lui Dumnezeu.
În fiecare zi de joi, gândiţi-vă la Sfântul Meu Fiu, care din iubire pentru omenire a rămas printre
voi în Euharistie până la sfârşitul lumii! Vă rog, ca din recunoştinţă să-l iubiţi pe Sfântul Părinte Papa, pe
Episcopi şi pe preoţi, care prin Spiritul Sfânt îl coboară pe Isus în fiecare zi pe pământ în Sfânta Euharistie.
Din recunoştinţă pentru Isus care se află printre voi, împărtăşiţi-vă cu inima curată în mod regulat! Faceţi
împărtăşanie spirituală dacă nu ajungeţi la Sfânta Liturghie, şi să îndrăgiţi vizitarea Sfântului Sacrament şi
Adoraţia Euharistică. Să iubiţi liniştea ca să puteţi auzi mesajul celor din Cer adresat vouă. Trebuie să ştiţi
că Iubirea a coborât pe Pământ. Sarcina voastră este să primiţi Iubirea, să o purtaţi şi să o daţi mai
departe! Pentru asta v-a creat Tatăl Ceresc! În fiecare joi, să conştientizaţi iubirea, ca să ajungeţi în
Împărăţia Iubirii!
În fiecare zi de vineri, gândiţi-vă la Sfântul Meu Fiu, care a pătimit cele mai cumplite suferinţe şi
a acceptat chiar şi moartea pentru salvarea omenirii întregi! Şi voi puteţi ajuta Mântuitorului, dacă
acceptaţi şi oferiţi cu răbdare toate suferinţele voastre trupeşti şi sufleteşti – pe care nu le puteţi schimba –
pentru purificarea voastră, şi pentru salvarea tuturor celor vii şi a celor morţi! Trebuie să ştiţi că în
ultimele timpuri, în care trăiţi acum, cele mai multe suflete se pot salva prin suferinţa trăită bine. În fiecare
vineri, să conştientizaţi că puteţi fi binefăcători ai întregii omeniri dacă suferiţi în linişte şi cu răbdare!
În fiecare zi de sâmbătă, să vă gândiţi la Mine, Cea care, prin Voinţa Sfintei Treimi, am devenit
Mama voastră. Am învăţat foarte multe lângă Fiul Meu, în mod special că trebuie spus Da la tot ccea ce
este bine! Tragedia omenirii este că spune da păcatului şi nu binelui! Nu uitaţi, în interesul fericirii voastre
veşnice, trebuie să învăţaţi să spuneţi lui Dumnezeu cel mai frumos cuvânt, DA, şi cel mai hotărât cuvânt
celui Rău: NU! Aceasta este pentru voi calea fericirii, a sfinţeniei vieţii, calea spre mântuire. În fiecare
sâmbătă să exersaţi în mod conştient Da-ul şi Nu-ul spuse într-un mod corect!
În fiecare duminică, gândiţi-vă la Sfânta Treime, la Tatăl Ceresc, care vă iubeşte, la Sfântul Meu
Fiu, care a înviat pentru voi şi la Spiritul Sfânt, ale cărui haruri s-au revărsat asupra omenirii întregi.
Inimile voastre să fie pline de recunoştinţă pentru Tatăl Ceresc, într-un mod special în fiecare primă
duminică, pentru că din marea Lui Iubire v-a creat, vă susţine şi vă aşteaptă acasă. Să fie recunoştinţă în
inimile voastre pentru Isus Înviat, care la sfârşitul lumii va învia şi trupurile voastre. Să fie recunoştinţă în
inimile voastre pentru Spiritul Sfânt, care prin îndemnurile, interdicţiile şi învăţăturile Sale vrea să vă ajute
să ajungeţi la ţintă. În fiecare zi să aveţi în inimi o recunoştinţă extraordinară faţă de Sfânta Treime pentru
toate darurile Sale văzute şi nevăzute.
Ca încheiere, vă spun: dacă veţi trăi fiecare zi a vieţii voastre într-un mod plăcut lui Dumnezeu,
atunci, când vă veţi reîntoarce acasă, veţi străluci ca Soarele în Împărăţia Sfintei Treimi!
Acum, Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul trăirii bune a clipei prezente!!!
CEI DOI STÂLPI AI BISERICII
Pe 30 mai 1862, la Torino, Sfântul Ioan Bosco le-a povestit copiilor lui spirituali următoarea
viziune: " Închipuiţi-vă că stăm pe malul unei mări, pe o stâncă înaltă, de unde nu vedem niciunde pământ
uscat decât cel de sub picioarele noastre. Pe mare sunt foarte multe corăbii care se pregătesc de bătălie.
Botul navelor este făcut din fier, iar cala lor este plină de tunuri, puşti şi alte arme. Navele mici se
îndreaptă către una cu mult mai mare (Biserica) şi încearcă cu boturile lor ascuţite să o rănească, apoi
să-i dea foc, şi în toate modurile posibile să o distrugă.
Nava mare este urmată de multe ambarcaţiuni mai mici, care primesc porunci de la aceasta şi o apără de
flota inamică. Trebuie să facă faţă unui vânt potrivnic puternic, iar marea învolburată pare a fi şi ea de
partea celor care le atacă.
În depărtare, în mijlocul mării stau doi stâlpi aproape unul de celălalt. Pe unul stă statuia Sfintei
Fecioare, sub ale cărei picioare se poate citi următorul înscris: "Auxilium Cristianorum" – Ajutorul
creştinilor. Al doilea stâlp este cu mult mai mare, şi pe el vedem o Ostie foarte mare pe care scrie:
„Salus credentium" – Salvarea credincioşilor!
Papa, ca şi căpitan al navei mari, îşi dă seama de furia duşmanului, de pericol, şi încearcă să cârmuiască
nava între cei doi stâlpi. Navele inamice pornesc atacul şi vor să scufunde nava papei. În ciuda acestui
fapt, nava papei traversează marea. După aceea, potrivit viziunii, navele atacanţilor explodează, multe
nave scufundându-se în mare.
Atunci papa este nimerit de un glonţ şi cade mort la pământ. Duşmanii se bucură foarte mult. Oamenii
papei aleg în mare grabă un nou papă. Atunci inamicul îşi pierde curajul. Învingând toate greutăţile,
nava papei pluteşte în siguranţă până ajunge între cei doi stâlpi şi aruncă ancora.
Duşmanul, în timp ce fuge, se scufundă. După aceasta, pe mare s-a lăsat liniştea..."
Unul dintre cei care l-au urmat pe Don Bosco spune următoarele: " Cred că nava papei este Biserica
al cărei cap este El. Restul navelor simbolizează oamenii, iar marea este lumea. Cei care apără nava
mare sunt persoanele care-l urmează fidel pe papă, iar restul sunt duşmanii lui care, prin toate mijloacele
încearcă să distrugă Biserica. După părerea mea, cei doi stâlpi semnifică cinstirea Sfintei Fecioare şi
Sfânta Euharistie. Răspunsul lui Don Bosco a fost: 'Ai vorbit bine'! Trebuie să ştim că ne-au rămas doar
două instrumente ca să ne putem salva: cinstirea Născătoarei de Dumnezeu şi împărtăşania frecventă!
Concluziile noastre: Biserica are duşmani în exterior şi în interior. Duşmanii din exterior sunt ateii,
masonii, liber-cugetătorii, sataniştii, profeţii falşi... Duşmanii din interior ai Bisericii sunt păgânii
botezaţi şi miruiţi, care nu-şi mai practică credinţa, care trăiesc fără Dumnezeu. Se încadrează aici şi cei
indiferenţi pe care nu-i interesează soarta Bisericii. Cei mai mari duşmani ai Bisericii sunt francmasonii
din Biserică, cei care distrug Biserica din interior. Pentru aceştia trebuie să ne rugăm în fiecare zi.
Este foarte important ca întotdeauna să-l primim cu dragoste pe papa, urmaşul Sfântului Petru, şi să
simţim răspundere pentru el: „Tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi forţele iadului
nu o vor învinge!” În lume se dă o luptă spirituală. „Nu aveţi de luptat împotriva aceea ce este trup şi
sânge, ci împotriva puterilor celeilalte lumi!” Această luptă este simţită numai de oamenii spiritului.
Miza bătăliei este câştigarea sufletelor noastre. În timpurile din urmă trebuie să învăţăm să luptăm cu
armele lui Isus, cu rugăciune, post, viaţă oferită şi folosirea sacramentalelor.
Trebuie să trăim cu speranţa că atâta vreme cât îi ţinem de mână pe Isus şi pe Maria nu putem pierde.
Oricât de viclean, deştept… ar fi inamicul, pe Isus, pe Maria şi pe cei care-I urmează nu-i poate învinge.
Pot cădea în capcana duşmanului numai cei care nu-i acceptă pe Isus, Maria şi pe Papa. Duşmanul vrea
să ne întoarcă împotriva celor zece Porunci, a celor şapte Sacramente, a Bisericii, papei, episcopilor, a
preoţilor, precum şi pe unul împotriva celuilalt. Trebuie să observăm aceasta. De fapt, noi avem un
singur duşman, cel Rău şi discipolii lui.
Miza este Viaţa şi Moartea, viaţă veşnică şi moarte veşnică. Depinde de cine ascultăm. Să fim atât de
hotărâţi precum cel Rău, care luptă până în ultima clipă să obţină sufletul nostru. Asta o putem învăţa de
la el.
Lângă Nuşfalău, pe Muntele Sfintei Treimi, putem cunoaşte armele recomandate de Isus şi Maria şi
învăţăm să luptăm. În comunitatea de ispăşire ne rugăm în fiecare zi pentru conducătorii noştri. Pe
Muntele Sfânt îi cunoaştem şi-i facem cunoscuţi, îi iubim şi-i facem să fie iubiţi pe Isus şi Maria tuturor
pelerinilor. Cu acceptul lor conştient, îi călăuzim pe toţi la Isus şi Maria, indiferent de religie şi etnie.
Noi credem că a noastră comunitate de ispăşire, ţinându-se de mâna lui Isus şi a Mariei merge pe
drumul cel mai bun, va ajunge la victorie, şi-i ajută şi pe alţii să fie victorioşi. De aceea nu avem în
inimi nici cea mai mică teamă de viitor!!! Mottoul nostru este: Per Mariam, ad Jesum!!! Prin Maria îi
călăuzim pe ispăşitori la Isus!

„DUMNEZEUL MEU, AJUTĂ-MĂ CA SĂ PETREC FIECARE ZI ÎN SUFLET CU ISUS
ÎNVIAT ŞI CU MARIA!!”
Privire în viitor – luna mai 2012:
- În mai programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 3-4-5-6 de la ora 15!
- Pe 18 mai, de la ora 16 la Vác va avea loc vindecarea arborelui genealogic, va fi adoraţie

Euharistică toată noaptea. Pe 19 mai de la ora 15 va avea loc întâlnirea tuturor ispăşitorilor!
Sâmbătă începând cu ora 9 vor fi învăţături despre Sfânta Fecioară.
- Să trăim această frumoasă lună a lui mai conştienţi de prezenţa şi iubirea Maicii Sfinte!
RETROSPECTIVĂ - MARTIE 2012
Ce ne-au învăţat Cei din Ceruri?
- “Recunoaşteţi că şi Dumnezeu şi cel Rău există! Voi trebuie să urmaţi numai Cuvântul lui Dumnezeu
dacă vreţi să ajungeţi în Ceruri!”
- “În ultimele timpuri, învăţaţi să luptaţi cu radicalitate atunci când vă atacă cel Rău!”
- “Să aveţi îndrumător spiritual de care să ascultaţi, pentru că prin el Dumnezeu vă vrea mântuirea!”
- “În fiecare zi să cereţi harul discernământului spiritelor, ca să vedeţi cu claritate ce este de la

Dumnezeu şi ce este de la cel Rău! Trebuie să învăţaţi să ascultaţi doar glasul lui Dumnezeu, care este
în concordanţă cu învăţăturile Sfintei Scripturi şi ale Bisericii!”
- “Dacă în inimile voastre este Isus, nu aveţi de ce să vă fie teamă, chiar dacă cel Rău se dezlănţuie în
jurul vostru.”
- “Învăţaţi să oferiţi şi să valorificaţi spre folosul omenirii toate suferinţele trupeşti sau sufleteşti pe care
vi le permite Domnul!”
- “Ispăşirea înseamnă: salvarea sufletelor. Toate rugăciunile, posturile, faptele bune şi vieţile voastre
oferite să le puneţi în Mâinile lui Dumnezeu, ca nimeni să nu se osândească, ci toţi să se mântuiască".
- “Nu uitaţi că sufletele eliberate din ghearele celui Rău şi din Purgator, vor fi recunoscătoare de-a
pururi, întâi lui Dumnezeu apoi şi vouă".
- “Trebuie să ştiţi că cei din Ceruri îi pot ajuta numai pe cei care le cer ajutorul! Ei respectă libertatea
voastră.”
- “Dumnezeu v-a creat pentru a deveni adevăraţi ispăşitori pentru voi înşivă şi pentru întreaga omenire!”
- “În fiecare dimineaţă zâmbiţi şi mergeţi înainte preamărindu-L pe Dumnezeu. Veţi vedea că cel Rău
va fugi din calea voastră!”
- “Când aveţi greutăţi, gândiţi-vă că Noi suntem cu voi şi vă ajutăm să învingeţi!”
- “Inimile voastre să fie deschise către cei din Ceruri, ca Ei să poată lua orice de acolo, şi să vă poată
oricând dărui orice. Aveţi grijă! Ţineţi-vă întotdeauna inimile închise în faţa celui Rău!!!
- “Dacă domneşte teama în inimile voastre, legaţi spiritul fricii prin Sângele lui Isus şi Lacrimile Mariei
şi aruncaţi-l în focul Iadului. Să luptaţi împotriva tuturor legărilor satanice, spunând pe nume spiritelor!”
- „ Să aveţi o spiritualitate misionară în familiile voastre, comunităţile voastre şi spre orice om de bună-
credinţă care e deschis spre voi!”
- „ În timpul din urmă, timpul de har în care trăiţi, cea mai importantă misiune a voastră este salvarea
sufletelor voastre şi al altora. Aceasta este ispăşirea!!!”
- “Rugaţi-vă foarte mult pentru preoţi! Şi de ei depinde salvarea sau rătăcirea foarte multor suflete!!!"
- “Acele femei sunt ispăşitoare plăcute lui Dumnezeu, care îi păstrează pe preoţi în apropierea lui
Dumnezeu şi în vocaţia lor! Femeile care îi îndepărtează pe preoţi de Dumnezeu şi de vocaţia
preoţească vor deveni nefericite împreună cu aceştia!”
- “Cei care spun în fiecare zi 'Da', Voinţei lui Dumnezeu, vor fi în stare să dea jos o mulţime de suflete
din căruţa Satanei şi să le pună în cea a lui Dumnezeu!”
- “Toate acele voci care ne deprimă, ne întristează, care ne întorc împotriva lui Dumnezeu... sunt de la
cel Rău. Toate acele voci care ne îndeamnă la bine, ne încurajează, ne dau speranţă, sunt de la Spiritul
Sfânt!!!”
- “Trebuie să vă bucuraţi, pentru că aţi învăţat cum trebuie să vă eliberaţi din capcana celui Rău!
Persoanele care folosesc rugăciunea de dezlegare, postesc în mod serios, oferă Liturghii de eliberare şi
utilizează cu credinţă sacramentalele (apă sfinţită, ulei sfinţit, cruce) se pot elibera de orice legări.”
- “Persoana în a cărei inimă curată Isus se simte bine poartă deja în suflet Cerul Nou şi Pământul Nou!”
- “Ne bucurăm foarte mult atunci când vă prindeţi de mâini în timpul rugăciunii şi, după aceea, vă
îmbrăţişaţi cu iubire. Faceţi aceasta şi acasă, ca Noul Ierusalim să se coboare peste familiile voastre!”
- “Trăiţi în aşa fel, încât atunci când va veni Marele Avertisment să nu vreţi să vă ascundeţi din faţa lui
Dumnezeu, ci, cu braţele deschise, să mergeţi în întâmpinarea Domnului!”
- “Unde cei din Cer găsesc suflete curate şi credinţă vie, acolo se revarsă haruri speciale prin apa
binecuvântată!”
- “Trăiţi şi ispăşiţi astfel încât să lăsaţi în urma voastră fraţi ale căror suflete au înflorit!”
- “Uniţi spiritual cu ispăşitorii din întreaga lume să formaţi un mare cerc şi să-i apăraţi pe cei slabi, pe
care cel Rău vrea să-i îndepărteze de la calea cea strâmtă!”
Cei din Cer ne-au binecuvântat cu spiritualitatea căinţei, a iubirii şi a statorniciei!!!
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT – MARTIE

Din Sfânta Scripturăsă medităm următoarele capitole: Isaia 65. 66; 2Petru 3; Iacob 1; Apoc. 21. 22.
Motto-ul lunii:„Pentru ce dormiţi? Sculaţi-vă si rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită!”(Luca 22, 46)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm pentru ca acest post mare (care poate fi ultimul pentru noi) să fie
plin de har!
Sarcina noastră concretă va fi: în zilele de post să medităm calea crucii!

Mesaj de la Fecioara Maria în martie 2012
„Dragii mei copii! În această lună vreau să vă vorbesc despre ispită!

Ispita este o caracteristică naturală a omenirii căzute în păcat. Fiecare om născut pe
pământ este expus la multe feluri de ispite. În spatele fiecărei ispite se află cel Rău, care vrea să
ducă omul în păcat prefăcându-se în îngerul luminii, având aparenţa binelui. De aceea trebuie să
învăţaţi să-l recunoaşteţi pe cel Rău în spatele fiecărei ispite, şi trebuie să învăţaţi să-i spunem
categoric „Nu”. Intenţia ascunsă a celui Rău este să vă ducă în păcat şi după aceea la osândă. Cel
Rău se foloseşte de lumea păcătoasă şi de caracterul rănit al omului pentru a ne atrage în păcat!
Cu ce îl ispiteşte cel Rău pe om? În primul rând vrea să vă convingă să nu faceţi binele pe
care Dumnezeu îl aşteaptă de la voi pentru mântuirea voastră! După aceea vrea să vă convingă să
faceţi răul, adică ceea ce Dumnezeu consideră că este greşit. După toate acestea vă duce în
exagerări! Ştie foarte bine că toate exagerările vă duc într-o direcţie greşită! Mai ştie că exagerând
pe plan spiritual (rugăciune, post, fapta bună), mai devreme sau mai târziu veţi ajunge să urâţi
viaţa spirituală. Deci şi în viaţa spirituală este foarte importantă măsura. Pe lângă acestea să aveţi
motto-ul: fă binele şi evită răul! Acesta este pentru voi calea simplă spre sfinţenie. Trebuie să ştiţi
de asemenea, că cel Rău vă poate ispiti în următoarele domenii: pofta trupului, pofta ochilor şi
orgoliul. Dacă cel Rău vă ispiteşte prin pofta trupului (mâncare-bătură fără măsură, senzualitate,
lene…), atunci trebuie să luaţi în serios postul. Prin post vi se întăreşte voinţa şi puteţi să vă
opuneţi celui Rău. Dacă cel Rău vă ispiteşte prin pofta ochilor (posedare dezordonată), ca ceea ce
vedeţi să vreţi să posedaţi chiar şi în mod păcătos, trebuie să practicaţi faptele bune. Să aveţi ca
motto: faceţi în fiecare zi binele şi Dumnezeu va fi cu voi! Dacă cel Rău vă ispiteşte prin orgoliu
(mândrie, dispreţ pentru alţii), atunci să luaţi în serios rugăciunea personală, şi astfel veţi realiza
cu smerenie că nu sunteţi Dumnezeu, doar creaturi trecătoare. Trebuie să ştiţi, că prin rugăciunea
făcută cu regularitate, prin relaţia personală cu Dumnezeu, creşte în voi iubirea faţă de Dumnezeu,
prin post, creşte iubirea corectă faţă de voi înşivă şi prin fapta bună va creşte în voi iubirea faţă
de semeni. Dacă luaţi în serios rugăciunea, postul şi milostenia, atunci veţi fi capabili să învingeţi
cele şapte păcate capitale, care sunt izvorul tuturor relelor. Cele şapte păcate capitale sunt:
mândria, zgârcenia, invidia, senzualitatea, desfrâul, furia şi lenea. Dacă învăţaţi să luptaţi în
numele lui Isus şi să vă opuneţi ispitelor celui Rău, veţi deveni adevăraţi creştini fericiţi. Dacă veţi
ceda ispitelor cu gândul, cu privirea, cu vorba… acestea vor deveni păcate, care vă apasă sufletele
şi vă fac trişti. Dumnezeu permite să fiţi ispitiţi ca să vedeţi unde sunteţi slabi. Sfinţii au trebuit să
se opună deseori unor ispite puternice, pentru ca astfel să-şi dovedească iubirea faţă de
Dumnezeu. Trebuie să ştiţi, că cel Rău atacă doar cetatea care nu a cucerit-o. El nu-i mai ispiteşte
pe cei care-i aparţin. Permiţând ispitele, Dumnezeu vă face smeriţi, iar prin cererea de ajutor şi
prin începerea din nou vă dă posibilitatea de a vă arăta iubirea faţă de Dumnezeu şi astfel vă căliţi
sufleteşte. Ce trebuie să faceţi când sunteţi ispitiţi? Fugiţi imediat la Dumnezeu, cerându-I
ajutorul. Dacă prima pereche de oameni ar fi procedat aşa, nu ar fi avut loc tragedia omului. Dacă
cel Rău vă ispiteşte în timpul rugăciunii, opriţi-vă liniştiţi, dezvăluiţi lui Dumnezeu ispita voastră şi
după aceea continuaţi rugăciunea. Această spiritualitate îi place Domnului. Puteţi învinge ispitele,
dacă vă gândiţi la urmările păcatului: la tristeţe, la despărţirea de Dumnezeu, la osânda cea
veşnică. Veţi avea puterea să vă opuneţi celui Rău, dacă vă gândiţi la pacea sufletească, la
fericirea veşnică ce-i aşteaptă pe cei ce-L iubesc pe Domnul. Trebuie să ştiţi că în timpul ispitelor
dacă veţi deveni iepuraşi fricoşi, atunci cel Rău va deveni un leu curajos. În schimb dacă voi veţi
deveni lei curajoşi atunci cel Rău va deveni un iepuraş fricos. Dacă vă veţi dezvălui ispitele
duhovnicului vostru, veţi vedea că acestea vor dispărea imediat. Trebuie să ştiţi că Dumnezeu nu
permite să suferiţi ispite care depăşesc puterile voastre. Totuşi câteodată cădeţi în ispită, pentru că
subestimaţi puterea lui Dumnezeu, supravalutaţi puterea celui Rău, vă autocompătimiţi prea mult,
şi în mod greşit credeţi că păcatul oferit de cel Rău vă dă fericirea.
Ca încheiere vă spun: nimeni dintre cei ispitiţi, sa nu spună că Dumnezeu îl ispiteşte, pentru
că Dumnezeu nu poate fi ispitit şi nici el nu ispiteşte pe nimeni. De aceea vă rog, când rostiţi
rugăciunea „nu ne duce pe noi în ispită”, să cereţi „nu ne lăsa pe noi în ispită”! Să credeţi, că
este fericit omul care se opune ispitelor, pentru că după ce trece încercarea, primeşte coroana vieţii
pe care Dumnezeu a promis-o celor ce Îl iubesc!
Vă binecuvântez cu harul spiritului luptător!!!

ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE CERUL NOU, PĂMÂNTUL NOU ŞI NOUL IERUSALIM

Unde putem citi despre acestea în Sfânta Scriptură?

Isaia 65, 17-25; 66, 22: „Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai
aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.” În această parte este vorba
despre construirea caselor, despre sădirea viilor, despre oameni care vor trăi timp îndelungat, despre
prietenia cu animale care acum sunt duşmănoase, despre încetarea fricii, lipsa plânsului. Toate
acestea nu vor fi în Rai, ci în Lumea Nouă, care se va realiza aici pe Pământ!
2 Petru 3, 13: „Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va
locui neprihănirea.” După descrierea Sfintei Scripturi, Pământul mai întâi s-a purificat prin apă
(Potopul). A doua oară, Pământul se va purifica (transforma) prin focul Spiritului Sfânt, când
vechiul Pământ se va transforma într-un Pământ Nou, iar Vechiul Cer (cel de acum) se va
transforma într-un Cer Nou. Când îl vom privi, vom zice că acesta este atât de frumos, minunat,
unic, încât aproape că nici nu seamănă cu cel vechi.
Apocalipsa 21, 1-8 Sfântul Apostol Ioan fiind pe insula Patmos a văzut într-o viziune cu ochii
proprii Cerul Nou, Pământul Nou şi Noul Ierusalim, care a coborât pe pământ de la Domnul, din
Ceruri. Dumnezeu i-a spus: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii.” A mai văzut cum Dumnezeu
le-a şters lacrimile. Acolo nu a văzut moarte şi durere, tot ce înainte a fost rău a trecut. Dumnezeu i-
a vorbit: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi!” Cerul Nou şi Pământul Nou vor fi opera noii creaţii a lui
Dumnezeu, a creerii din nou. De acea Lume Nouă vor avea parte numai cei victorioşi, care îşi vor
învinge păcatele.
Cum va fi Noul Ierusalim?(Ap. 21, 9-27; 22, 1-5) Acest Nou Ierusalim coborât din Ceruri pe
Pământ, strălucea. Avea ziduri şi porţi. Mielul era Templul. Din tronul Mielului se revărsa viaţă. Vai
de cei care nu vor crede toate acestea şi va fi bine de cei care vor crede toate acestea.
Ce citim în mesaje cu privire la Lumea Nouă? „Această Lume Nouă se va realiza în curând!”
Spiritul Sfânt va purifica acest Pământ păcătos ca prin durerile naşterii. Lumea Nouă va coincide cu
înfrângerea Satanei. Lumea Nouă se va realiza prin munca omului (rugăciune, suferinţă, jertfă, post,
ispăşire…) şi prin darul lui Dumnezeu. Lumea Nouă va coborî din Ceruri pe Pământ, şi va
transforma răutatea în iubire, indiferenţa în râvnă, iar inimile înpietrite le va înmuia. Vor ajunge în
Lumea Noua, doar cei care au în suflete pocăinţă şi iubire smerită şi slujitoare, cei care vor fi
capabili să conduca sufletele din întunericul sufletesc spre lumina sufletească. Prin Lumea Nouă, va
veni pe Pământ Noua Eră a Păcii. Omenirea va deveni grădina frumuseţii. Biserica va deveni o
familie unită în iubire. Copiii lui Dumnezeu vor primi „Nume” noi. În Lumea Nouă vom trăi în
compania Îngerilor şi a Sfinţilor. Iubirea va domni în inimile tuturor. Acolo va fi preamărirea lui
Dumnezeu zi şi noapte. Acolo toţi vor împlini fericiţi Voia lui Dumnezeu. În Noul Ierusalim, toţi
oamenii vor trăi în iubirea lui Dumnezeu. Cerul Nou, Pământul Nou şi Noul Ierusalim vor începe
odată cu judecarea lumii. Lumea actuală poartă pecetea păcatului. În Lumea Nouă toate acestea vor
lipsi. Dumnezeu va arăta prin Lumea Nouă cum trebuia să fie această lume dacă nu ar fi existat
păcatul. Atunci, Dumnezeu va avea o relaţie intimă cu creaturile Sale (butaşi-viţă). În acea Lume
Nouă se va regăsi tot ce are nevoie omul. Cartea Apocalipsei se încheie prin salutarea ispăşitorilor:
„Maranatha! Vino Doamne Isuse!” Noi nu numai aşteptăm Lumea Nouă, dar în suflet suntem
pregătiţi pentru a ajunge acolo împreună cu mulţi alţi creştini.

Tema de casă pentru luna martie:
„AJUTĂ-NE DOAMNE SĂ FUGIM IMEDIAT LA TINE PENTRU AJUTOR ATUNCI CÂND

SUNTEM ÎN ISPITE!”
Privire în viitor – luna aprilie 2012:
- Din cauza Săptămânii Mari şi a Paştilor, în aprilie, programele de ispăşire vor fi ţinute în zilele de 12-13-14-
15, la ora 15
- Pentru Duminica Îndurării (15 apr.), ne pregătim cu o novenă începând de Vinerea Mare (6 apr.). Cine se
spovedeşte şi se împărtăşeşte în Duminica Îndurării, se poate elibera de toate păcatele şi pedepsele datorate
pentru acestea. Acest har deosebit putem să-l oferim pentru noi sau pentru cei dragi aflaţi în Purgator!
- Ne rugăm pentru ca în viitor să sărbătorim împreună Paştele!!! În prezent să oferim suferinţele noastre
pentru cei pentru care tradiţia este mai importantă decât Voinţa lui Isus!


RETROSPECTIVĂ - FEBRUARIE 2012
Cu ce să bucurăm Sfânta Treime şi pe Fecioara Maria? (fragmente din mesajele Celor din Cer)
„Să credeţi în harul deosebit, care este pe Muntele Sfintei Treimi!
Puteţi bucura Sfânta Treime cu credinţa voastră vie, cu ispăşirea jertfelnică, cu seria novenelor!!!
Învăţaţi să trăiţi în aşa fel încât, prin curăţia sufletelor voastre şi iubirea reciprocă, Isus să se simtă
bine în inimile voastre şi între voi.
Să vă străduiţi să obţineţi şi să păstraţi pacea sufletească care este anticiparea Raiului în inimile
voastre.
Căutaţi şi împlinţi cu curaj Voia lui Dumnezeu care se referă la voi!
Trăiţi bine clipa prezentă!

Faceţi tot ceea ce pentru voi este posibil, şi încredinţaţi-Ne Nouă, tot ceea ce pentru voi este
imposibil.
Nu lăsaţi ca cei slabi să fie eliminaţi din comunitatea de ispăşire. Rugaţi-vă pentru ei, ajutaţi-i şi
încurajaţi-i!
Să folosiţi cât mai bine timpul care vă mai stă la dispoziţie! Nu ascultaţi de cel Rău, care vrea să vă
inducă în nesiguranţă pe calea cea strâmtă!
Să conduceţi cât mai mulţi oameni la Noi, prin viaţa voastră ispăşitoare, oferită nouă, şi prin
mărturia voastră blândă.
Încercaţi să acceptaţi şi să oferiţi încercările, de care aveţi parte în familia voastră şi în comunitatea
voastră spirituală!
Să beţi cu credinţă, ungeţi-vă părţile bolnave şi stropiţi-vă casele, cu apa binecuvântată de Noi!
Încercaţi în fiecare zi să trăiţi într-un mod plăcut Nouă!
Oferiţi ispăşirea voastră pentru convertirea întregii lumi şi pentru eliberarea sufletelor din Purgator.
Astfel veţi deveni binefăcătorii întregii lumi!
Să credeţi că nici un pas pe care îl faceţi spre preamărirea Sfintei Treimi şi pentru binele sufletelor,
nu este inutil!
Să fiţi ca lumânările aprinse: luminaţi din iubire, rămâneţi cu o spiritualitate albă ca zăpada din
iubire şi ardeţi până la capăt cu o iubire jertfelncă.
În această lume plină de ură să aveţi ca motto: „eu am voie doar să iubesc”!
Să vă străduiţi să învingeţi răul din lume numai cu binele!
În fiecare zi să fiţi atenţi la inspiraţiile primite de la Spiritul Sfânt, pentru că Noi vrem fericirea
voastră pământească şi mântuirea voastră.”
Sfânta Fecioară m-a făcut părtaşă de o viziune care ne pune pe gânduri!
Sfânta Fecioară mi-a arătat o grădină cu trandafiri uriaşă, care a fost plină cu: boboci, trandafiri
deschişi pe jumătate şi trandafiri înfloriţi. Sfânta Fecioară a cules un braţ mare de trandafiri din
grădina Ei, şi după aceea i-a ales. A pus separat bobocii, separat pe cei înfloriţi pe jumătate şi
separat pe cei înfloriţi de tot. După aceea a luat din fiecare câteva fire, şi pe acelea le-a legat
împreună. Explicaţia Sfintei Fecioare: „A venit pentru voi, timpul separării. Vor fi doi pe câmp, la
moară sau acasă. Unul va fi ridicat, iar celălalt va fi lăsat acolo. În aceste timpuri, toţi vor înţelege
unde aparţin, şi fiecare va ocupa locul care-i aparţine. Vor fi şi din aceea între voi, care vor ajunge
în faţa Sfintei Treimi. De aceea să fiţi tot timpul pregătiţi pentru întâlnirea cu Cei din Ceruri.”
Sfânta Fecioară a mai spus, că promisiunea legată de apariţia Ei, o va îndeplini la momentul pe care
Sfânta Treime îl va considera oportun. Cei din Cer ne-au binecuvântat cu harul credinţei vii, al
statorniciei, al curajului, al speranţei, al vieţii jertfelnice şi al iubirii înflăcărate!
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT – FEBRUARIE
Din Sfânta Scriptură să medităm următoarele capitole: Apocalips 5;6, Lc. 21.
Motto-ul lunii: „Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele
lui.!”(I.7,38)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm pentru convertirea liber cugetătorilor şi a francmasonilor!
Sarcina noastră concretă va fi: să renunţăm la toate băuturile alcoolice oferind aceasta pentru eliberarea
celor vicioşi!
Mesaj de la Fecioara Maria în februarie 2011
„Dragii Mei copii ispăşitori! În această lună aş dori să vă întăresc în credinţa vie.
A crede înseamnă să consideri ceva adevărat pentru că este spus de un martor de încredere!
Are credinţă creştină persoana care acceptă fără dubii ca adevărat ceea ce a propovăduit
Sfântul Meu Fiu şi vă prezintă Biserica Mea. Credinţa este convingerea fermă că ceva ce nu vedeţi
este adevărat. Cele mai multe adevăruri de credinţă nu sunt lipsite de sens, ci sunt deasupra
înţelegerii (Dumnezeu, Îngeri, suflet, Sfânta Treime, Rai, Iad, Pugator). De aceea a spus Sfântul
Meu Fiu: ’Fericiţi cei ce nu văd şi totuşi cred’. În credinţa voastră vă puteţi baza pe faptul că
Dumnezeu spune Adevărul, că este incapabil să mintă.
Ca Mama voastră vă spun că nu merită să fiţi necredincioşi! Cel care totuşi este
necredincios din cauza orgoliului, a educaţiei incomplete, a modului de viaţă păcătos... nu poate fi
ajutat de Dumnezeu. Omul necredincios rămâne în păcatele sale, în bolile sale, în legarea sa, mort
sufleteşte,... Modelul omului necredincios este Ahaz regele Iudeii, care a avut mai mare încredere
în ajutorul omenesc al Asiriei, decât în puterea lui Dumnezeu. Omul necredincios este demn de
milă, pentru că se poate baza numai pe propria putere şi pe ajutorul limitat al semenilor. Nu doar
apostolului Toma, ci şi necredincioşilor de astăzi le-a spus Fiul Meu: ’Să nu fii necredincios, ci
credincios!’
Sfântul Meu Fiu spune celor care îşi reneagă credinţa din teamă sau ruşine: ’Cel ce se va
lepăda de Mine în faţa oamenilor, şi Eu mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, care este în
Ceruri!’ Ţineţi minte pentru toată viaţa: cine îşi pierde averea pierde mult, cine îşi pierde viaţa
pierde mai mult, cine îşi pierde credinţa pierde totul.
Vă rog să nu-l credeţi pe cel Rău şi pe cei care-l urmează, pentru că e mincinos, ucigaş,
care vrea să vă ducă în păcat, în învăţături false şi în Iad ca inger al luminii, având aparenţa
binelui.
În ultimele timpuri să fiţi foarte precauţi faţă de oameni, pentru că nu toţi vă vor binele,
mântuirea. Să credeţi necondiţionat numai persoana care se ţine de mâna Domnului şi s-a dovedit
a fi de încredere.
Cine simte că are credinţă slabă să-l roage împreună cu apostolii pe Fiul Meu: ’Doamne
măreşte credinţa noastră’. Trebuie să ştiţi că prin rugăciunea zilnică, liturghia săptămânală,
spovada lunară, post, citirea Sfintei Scripturi, adoraţia Euharistică, ispăşire, viaţa plăcută lui
Dumnezeu... credinţa voastră creşte.
Este defectuasă şi eronată credinţa persoanei, care nu acceptă tot ce este scris în Sfânta
Scriptură şi tot ce învaţă Biserica.
Vă rog să cereţi pentru voi şi pentru cei dragi vouă harul credinţei vii, căci este darul lui
Dumnezeu pentru voi. Voi cei care faceţi pelerinaje de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi să credeţi
în avertismentul dumnezeiesc, în apariţia Anticristului, în revenirea lui Isus, în revărsarea
Spiritului Sfânt, în legarea lui Satan, în relizarea Cerului Nou, a Pământului Nou, a Noului
Ierusalim, în puterea cerească a apei binecuvântate. Totul este posibil pentru cel care crede! Prin
credinţa voastră vie puteţi experimenta puterea, vindecarea, eliberarea, iertarea, învierea... lui
Dumnezeu Atotputernicul. Cine are credinţă vie este capabil să-şi dea şi viaţa pentru Dumnezeu,
pentru salvarea sufletelor!
Cine are credinţă vie este un ispăşitor fericit! Elisabeta mi-a spus şi Mie, şi vă spune şi
vouă: ’Eşti fericită pentru că ai crezut!’ Cine are cu adevărat credinţă vie nu aşteaptă ca
Dumnezeu să asculte de el, ci mai întâi îl ascultă el pe Dumnezeu. Credinţa vie a cuiva se vede şi în
faptele bune ale acelei persoane. Apostolul Iacob spune: ’credinţa fără fapte e moartă!’
Trebuie să ştiţi că Dumnezeu dă credinţa vie tuturor celor care-I cer aceasta, celor care
trăiesc o viaţă plăcută Lui, celor care se străduiec serios să cunoască Adevărul. Cu siguranţă ştiţi
că oamenii de ştiinţă credincioşi au fost profund religioşi. Ei au putut îmbina ştiinţa şi credinţa.
Dumnezeu aşteaptă de la voi să vă şi mărturisiţi credinţa spre exterior prin cuvinte şi fapte, dacă
este necesar pentru binele oamenilor.
Să fiţi în fiecare zi recunoscători lui Dumnezeu pentru credinţa voastră creştină şi pentru
viaţa voastră curajoasă de mărturisitori. Vă invit pe toţi să ispăşiţi în fiecare zi pentru cei
necredincioşi, pentru cei care-l reneagă pe Dumnezeu, pentru cei cu credinţă eronată sau slabă, ca
şi ei să ajungă la credinţa vie cu ajutorul lui Dumnezeu.
Sfănta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul credinţei vii!!!
ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE ANTICRIST ŞI DESPRE CEI CARE-L URMEAZĂ
Anticristul va fi un om care se prezintă ca Mesia şi cu ajutorul diavolului va face minuni false. „Înainte
de a doua venire a lui Cristos trebuie să aibă loc apostazia şi trebuie să apară omul păcatului, fiul
osândirii, duşmanul,care se ridică deasupra lui Dumnezeu şi deasupra a tot ce e sfânt. Mai mult va
ocupa loc în templul lui Dumnezeu şi va zice despre sine că este Dumnezeu!” (2Tes.2, 3-4)
Care este spiritul Anticristului? Pe cei care-l ascultă, pentru că nu au harul discernerii spiritelor, îi
convinge să se separe de Dumnezeu, Biserică, papa, preoţi, biblie, cele zece porunci, şapte sacramente...
Anticristul îi convinge să păcătuiască (avort, homosexualitate, eutanasie, iubire liberă, ucidere,
sinucidere, droguri, idolatrizarea banilor...) şi să nu le considere păcate, să devină una cu acestea fără
pocăinţă. Îi mai convinge să răspândească acest mod de gândire demonic. Spiritul Anticristului lucrează
în toţi aceia care se consideră deasupra altora şi sunt împotriva altora. Intenţia lui secretă este ca pe cei
care-l ascultă să-i ducă în Iad, la osânda veşnică. Esenţa minunilor şi semnelor făcute de el va fi ca pe
cei care poate să-i rupă de Dumnezeu şi să-i ducă la rele. Omul păcatului reuneşte în sine tot ce este
lipsit de Dumnezeu.
„Venirea Anticristului – care colaborează cu Satan – va fi însoţită de tot felul de fapte evidente, semne
mincinoase şi minuni false, şi de tot felul de ispite rele spre pierzarea celor care se osândesc, pentru că
nu au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască. Şi de aceea Dumnezeu le permite să se
amăgească şi să creadă în minciuni. Ca să fie osândiţi toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut
nedreptatea.” (2Tes.2,9-12)
Pe cei în care spiritul Anticristului este prezent, cel Rău îi duce treptat să iubească păcatul şi să urască
virtuţile. Cel care-l urmează pe Anticrist se consideră peste alţii prin orgoliu, luptă împotriva altora în
ura sa. Esenţa lui este dominarea, controlul altora, adorarea banului, răspândirea învăţăturilor false. El îi
face liber cugetători, îi face francmasoni şi la final, pe cine poate îi face satanişti, fii ai Iadului!
Anticristul va lupta cu furie împotriva celor drepţi. „Fiara va vorbi împotriva celui Preaînalt şi îi va
călca în picioare sfinţii. Plănuieşte să schimbe timpurile şi legile. Un timp toţi i se vor supune.”
(Dan.7,25)
Să citim împreună prima scrisoare a apostolului Ioan de la capitolul al doilea: „Copiii mei, a venit
ultima oră, vine Anticristul, iar acum mulţi antictişti s-au arătat. Dintre noi au ieşit, dar nu erau de-ai
noştri! Căci de erau de-ai noştri, ar fi rămas cu noi! Pe voi însă v-a uns cel Sfânt.” (1I.2,18-20)
În cine trăieşte spiritul Anticristului? În liber cugetători. Ei nici nu vor să audă de Dumnezeu,
gândesc arbitrar. Pentru ei binele este ce consideră ei că este bine, iar răul ce consideră ei că este rău. Nu
vor ca cineva (Dumnezeu, Biserică) să-i conducă. De multe ori viaţa imorală îi face liber cugetători.
„Că oricine face răul urăşte lumina.” (I.3,20) Aşa cum calul se zbate împotriva hamului, se zbate şi
omul vicios împotriva moralei. Ei îi calomniază pe apostolii care propovăduiesc ordinea dumnezeiască.
Voltaire, filozoful fără de Dumnezeu a recomandat prietenului său care agoniza: „Să primeşti ungerea
bolnavilor! Să te spovedeşti! Înainte de moarte să alegi ce-i mai sigur!” Fără Dumnezeu e uşor de trăit,
dar e foarte greu să mori.
În cine trăieşte spiritul Anticristului? În francmasoni! Această organizaţie a fost fondată în secolul
XVIII de liberi cugetători cu scopul de a-i face pe oameni independenţi de Dumnezeu, Biserică şi legi.
Ei sunt precursorii Anticristului. Sub masca iubirii faţă de semeni ei vor să ajungă deasupra tuturor
puterilor bisericeşti şi lumeşti. Ei sunt lupii în blană de oaie. Unde pot prigonesc şi defăimează
Biserica! Scopul lor este eliminarea religiei din şcoli, descreştinarea familiilor, eradicarea ordinelor
călugăreşti, interzicerea creştinismului. Sarcina lor este îndepărtarea crucilor, interzicerea procesiunilor
şi sărbătorilor, uşurarea divorţurilor. Cine este membru, pe faţă sau în secret, al organizaţiei
francmasonilor, nu mai este creştin catolic şi este excomunicat din Biserică, chiar dacă fizic mai trăieşte
în aceasta. Dacă se căiesc sincer pot primi dezlegare.
Trebuie să ne temem de Anticrist? Trebuie să credem că orice putere care este fără Dumnezeu poate
supravieţui doar un timp scurt. Victoria finală este a lui Dumnezeu şi a tuturor celor care-L urmează cu
fidelitate. „Cine va fi statornic până la capăt, se va mântui”. „Rămâi fidel până la moarte şi îţi dau
coroana vieţii veşnice”. „Când apare cel Rău, Domnul nostru Isus Cristos îl va ucide cu suflarea gurii
Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale.” (2 Tes.2,8)
Care să fie armele noastre împotriva Anticristului? Să ne decidem cu radicalitate pentru: Isus,
Biserică, cele zece porunci, cele şapte sacramente, morală! Să ne rugăm pentru convertirea păcătoşilor.
Să ne ţinem în fiecare zi de Sfânta Treime, de sfinţi şi îngeri! Să iubim comunităţile bune! Să fim atenţi,
să fim precauţi! Să rămânem statornici în bine până la sfârşit!
Tema de casă pentru luna februarie:

„DĂ DOAMNE CA CREDINŢA NOASTRĂ VIE ÎN VIITOR SĂ SE ARATE ÎN MULTE FAPTE
BUNE”
Privire în viitor – luna martie 2012:
În martie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2-3-4 de la ora 13! Vă
rugăm să scrieţi şi să ne transmiteţi experienţele voastre legate de apa binecuvântată! La programele de ispăşire, în
semn de pocăinţă sacramentalul marcării cu cenuşă! Atenţie în aprilie programele de ispăşire vor avea loc în zilele
de 12-13-14-15, de la ora 15!!! Vă dorim un Post Mare plin de haruri!
RETROSPECTIVĂ - IANUARIE 2012
Acum am vrea să relatăm despre împrejurările izvorului binecuvântat de către Biserică şi de

către Sfânta Fecioară, despre ecouri şi mesajele zilnice. La Medugorje, un ateu i-a spus unei
vizionare: „Eu nu cred în mesajele tale.” Răspunsul vizionarei a fost: „Sarcina mea este să ţi-l transmit,
nu să te conving. Acesta este şi punctul nostru de vedere. Oricine poate fi neîncrezător, sceptic, dar e
voie şi să creadă în cele spuse. Respectăm reciproc părerile în ceea ce priveşte izvorul!
Evenimentele din jurul izvorului binecuvântat
- În decembrie mai multe sute de persoane ne-au telefonat şi ne-au întrebat despre izvor
- Mulţi au venit la Nuşfalău deja de Revelion. Ne-am pregătit pentru 1 ianuarie, sărbătoarea
binecuvântării izvorului, cu o Sfântă Liturghie de recunoştinţă şi cu Adoraţie Euharistică
- Mulţi au spus că niciodată nu au aşteptat aşa de tare Anul Nou ca şi acum
- Ispăşitorii s-au pregătit pentru această sărbătoare unică cu o novenă începută în data de 23
Decembrie
- În 1 ianuarie 2012, soarele a strălucit superb, iar pe cerul albastru abia s-au văzut câţiva
norişori
- Pe Muntele Sfintei Treimi s-au adunat aproximativ 3000 de pelerini
Să începem cu începutul!
Terenul pe care se află izvorul Sfintei Fecioare Făcătoare de Minuni a fost cumpărat de un ispăşitor din
Sopron, căruia Sfânta Fecioară i-a mulţumit donaţia în mod personal.
Apa, oriunde se găseşte ea, este un dar de la Dumnezeu. Fără apă nu se poate trăi. Noi, nu vrem să trăim
nici fără Dumnezeu şi nici fără Sfânta Fecioară. E mare lucru dacă apa izbucneşte pe un teren ales de
Dumnezeu. E un lucru şi mai mare că Măicuţa Sfântă a promis că după binecuvântarea dată de
reprezentanţii Bisericii, şi Ea va binecuvânta izvorul, după care apa lui va fi întocmai ca şi apa de la
Lourdes. Potrivit promisiunii Sale, aceasta s-a împlinit pe 1 ianuarie 2012, de sărbătoarea Născătoarei
de Dumnezeu. Atunci Soarele a jucat pe cer, şi statuia Sfintei Fecioare făcătoare de minuni a fost şi ea
împrejmuită de jocul de culori (portocaliu, alb, roşu). Pe o poză făcută în direcţia soarelui, se distingea
silueta Maicii Sfinte.
În decembrie am avut la dispoziţie o lună, să construim casa rotundă, de unde pelerinii pot lua din apa
binecuvântată. Mulţi au spus că este imposibil! Nu s-au gândit că lui Dumnezeu totul este posibil, dacă
se potriveşte cu voinţa Sa.
Noi, cu Iluska şi cu mulţi alţi ispăşitori am crezut şi credem în acest har deosebit. Noi spunem ceea ce
Isus a zis: „pomul se cunoaşte după roade”. Să aşteptăm cu răbdare! Noi credem că această apă
binecuvântată de Fecioara Maria Făcătoare de Minuni, va fi spre vindecarea multora. Vor fi şi din aceia,
care prin apa binecuvântată, printr-un umăr întărit îşi vor duce crucea. Vor fi şi dintr-aceia care prin
această apă sfinţită se vor purifica. În primul rând, apa sfinţită este spre folosul purificării sufletului. Vor
fi şi dintr-aceia care prin apa sfinţită se convertesc, renasc, au parte de botezul spiritual. Fecioara Maria
Făcătoare de minuni, a promis celor ce au adus jertfe, că nimeni nu va pleca de pe Sfântul Munte fără
daruri cereşti. Putem să ne aşteptam şi la daruri împachetate pe care le vom descoperi mai târziu.
Vă voi spune acum câteva minuni pe care le-am văzut cu ochii mei.
În decembrie, pe parcursul celor 30 de zile, cât muncitorii noştri au construit casa Fecioarei Făcătoare
de Minuni, a fost un timp propice, numai o singură zi a plouat şi nu s-a putut lucra. Nu este şi aceasta o
minune, în decembrie?
Două persoane dezinteresate au oferit banii pentru începerea lucrărilor la Casa Maicii Sfinte.
Pământul existent lângă noi, am putut să-l achiziţionăm acum, pentru a putea primi maşinile care vin pe
munte. Acesta a devenit parcarea Sfântul Nicolae, deoarece am primit-o de ziua Sfântului Nicolae.
Cariera de piatră a fost deschisă special pentru noi în decembrie, ca să putem amenaja parcarea.
Statuia Fecioarei Făcătoare de Minuni, din care a fost doar un singur exemplar, am reuşit s-o aducem
din Italia în Ungaria, unde o comunitate de ispăşire a plătit preţul ei şi a adus-o la Nuşfalău, chiar de
sărbătoarea Sfântului Apostol Ioan. Casa Sfintei Fecioare Făcătoare de Minuni a fost terminată într-o
lună, în decembrie, iar apa binecuvântată este astfel uşor de împărţit.
Acum împreună ne gândim la ecouri. Ce s-a întâmplat cu cei care au băut din apa binecuvântată?
Pelerinii au dus aproximativ 15.000 litri de apă, şi totuşi în fântâna de şase metri a mai rămas apă.
O doctoriţă ne-a telefonat şi a spus că după ce a băut din apă i-a încetat durerea de coloană, şi s-a
micşorat tumoarea din organism.
Tatăl lui Iluska, a fost între viaţă şi moarte. După ce a băut din apă şi-a revenit şi apoi a mers să sape în
grădină.
A fost şocant să auzim că un copil care a sosit aici într-un scaun cu rotile, şi care putea face doar câţiva
paşi nesiguri, s-a sculat din scaun şi a înconjurat Sfântul Munte.
O mamă, din 1 ianuarie se roagă altfel. În timpul rugăciunii când îşi închide ochii, îi vede pe Isus şi
Maica Sfântă, a căror prezenţă o fac să plângă cu lacrimi de fericire. Din 1 ianuarie familia se roagă
împreună şi copilul ei a depus la şcoală mărturie despre evenimentele petrecute la izvor.
Un tânăr, nu avea loc de muncă de doi ani. Prin sacrificii a putut veni la Nuşfalău, la această sărbătoare.
A băut şi el din apa binecuvântată. A plecat acasă, i-au dat un telefon spunându-i că are loc de muncă şi
poate merge la serviciu.
Un bolnav, care a băut din apa binecuvântată a primit o speranţă în inimă în ceea ce priveşte viitorul.
Un pelerin, atunci când a băut din apă a simţit că omul vechi a murit în el şi s-a născut unul nou, pe care
Fecioara îl ţine în braţe.
O femeie depresivă, a devenit veselă şi fericită. I-a dispărut din inimă orice tristeţe.
Cineva avea o boală cardiacă. A băut din apă şi de atunci simte că s-a vindecat.
Un bolnav în spital, a fost între viaţă şi moarte, conectat la aparate. Cei dragi i-au picurat în gură apă
binecuvântată, de atunci s-a trezit şi comunică cu cei din jur.
Nu mai continui. Cine nu vrea să creadă, aceluia nici o sută de cazuri nu-i vor fi de ajuns. Celui ce crede
şi un singur caz îi este prea mult! Reacţiile acestea le vom documenta şi cu hârtii medicale şi am dori să
le imortalizăm într-o broşură.
Mesajele Sfintei Fecioare în timpul ispăşirii
În Inima Sfintei Fecioare a fost recunoştinţă, datorită marii părţi a ispăşitorilor. A cerut ca în ianuarie să
facem o novenă de recunoştinţă pentru trecut, prezent şi pentru harurile viitorului.
Să avem în inimi recunoştinţă pentru trecut! Recunoştinţă pentru că cea mai mare parte a
ispăşitorilor şi-au luat examenul cu brio anul trecut. Avem recunoştinţă în inimi pentru semnele
vizibile, minunile, convertirile, şi ispăşirea perseverentă. Suntem recunoscători pentru vremea bună din
toată luna decembrie, pentru ajutorul material susţinut, pentru parcarea Sfântul Nicolae, pentru munca
jertfelnică a muncitorilor, pentru statuia Fecioarei Făcătoare de Minuni, pentru clădirea rotundă, care a
fost gata pe sărbătoare. Recunoştinţă pentru globul de lumină, prin care Cei din cer au însemnat locul.
Recunoştinţă pentru că am recunoscut şi ne-am căit pentru păcatele comise prin omisiune.
Avem recunoştinţă în inimi pentru prezent! Recunoştinţă pentru că a sosit timpul, ca Cei din Cer,
prin mijlocirea noastră, au putut pune Izvorul la dispoziţia întregii omeniri. Recunoştinţă pentru apa
curată, binecuvântată de Biserică şi de Sfânta Fecioară. Recunoştinţă în inima noastră pentru credinţa
vie, pentru seriozitatea sfântă, pentru lumina şi forţa care se revarsă din inima noastră datorită apei.
Recunoştinţă pentru reacţiile pozitive. Recunoştinţă pentru jocul soarelui, pentru prezenţa şi iubirea
extraordinară pe Sfântul Munte a Sfintei Treimi, a Maicii Sfinte, a Sfinţilor patroni ai Muntelui. Lăsăm
ca Cei din Ceruri să decidă ce este benefic pentru noi. Recunoştinţă pentru că apreciem şi punem în
valoare suferinţele noastre fizice şi sufleteşti, acceptând şi oferindu-le pentru convertirea omenirii şi
pentru eliberarea celor care suferă în Purgatoriu. Recunoştinţă pentru că am înţeles clar: „Fericiţi cei
care văd şi cred, dar mult mai fericiţi cei care nu văd şi totuşi cred”.
Avem recunoştinţă în inimi pentru viitor! Vedem cu ochii sufletului, că prin apa binecuvântată se vor
împlini datorită credinţei vii multe purificări sufleteşti, vindecări, eliberări, convertiri, naşteri din nou.
Avem recunoştinţă în inimi pentru seria de minuni pe care le vedem şi le vom vedea şi în viitor.
Cine nu crede în apa binecuvântată, venind aici, poate bea o apă curată, care nu are nici un fel de
impurităţi. Cei care cred în binecuvântarea Bisericii, pot duce acasă o apă sfinţită. Cei care cred în
binecuvântarea Sfintei Fecioare Făcătoare de Minuni, pot duce acasă o apă binecuvântată cu haruri
speciale. Toţi au parte de haruri potrivit credinţei lor.
Sfânta Fecioară Făcătoare de Minuni ne-a binecuvântat cu harul recunoştinţei permanente!
2012 – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT – IANUARIE
Din Sfânta Scriptură să medităm următoarele capitole: Apocalips 3;4, Mc. 13.
Motto-ul lunii: „Fiind împreună-lucrători cu Cristos vă îndemnăm să nu primiţi în zadar harul lui
Dumnezeu!”(2Cor.6,1)
Intenţia comună de rugăciune: să ne rugăm împreună ca în fiecare zi a vieţii noastre să fim între cei „10
drepţi”!
Sarcina noastră concretă va fi: în zilele de post să renunţăm la televizor, iar în schimb să ne rugăm şi să
vorbim în familie! Să învăţăm să alegem binele mai mare în locul binelui!
Mesaj urgent de la Fecioara Maria în ianuarie 2011
„Dragii Mei copii ispăşitori!
La începutul anului calendaristic vă mulţumesc în Numele Sfintei Treimi pentru jertfele

trupeşti şi sufleteşti pe care le-aţi adus anul trecut pentru muntele Sfintei Treimi şi pentru salvarea
omenirii întregi! Răsplata voastră va fi însutită deja aici pe Pământ şi pe deasupra veţi primi viaţa
veşnică! Privind în urmă veţi constata că anul trecut a fost extraordinar! Vă spun dinainte că anul
viitor va fi şi mai extraordinar! În viitor veţi vedea fericiţi roadele sufleteşti minunate ale muncii
voastre jertfelnice.
Acum vă voi spune pe scurt pe ce să puneţi accentul printre altele în novena mare care
urmează!
În timpul novenei va avea loc cu prioritate pregătirea responsabililor comunităţilor. Vă rog

să daţi mai departe cu spirit misionar învăţăturile primite despre ultimele timpuri. Sufletele celor
aflaţi în lume strigă spre voi: frate, fii răspunzător pentru mine!
În novena care urmează aştept de la voi toţi prezenţă personală pe Muntele Sfânt. Vă spun
dinainte că privind înapoi la sfârşitul novenei nu vă va părea rău pentru efortul depus! În viitor veţi
primi haruri cum nu aţi mai primit în viaţa de până acum.
Vă rog, voi să nu judecaţi pe nimeni, voi să ispăşiţi pentru toţi. Vă vor fi recunoscători când
se vor converti cei care sunt necredincioşi, cei care au îndoieli, cei împietriţi...
Personal vă rog ca alături de pelerinajele lunare să luaţi şi mai în serios întâlnirile

săptămânale de ispăşire. Voi onora cu prezenţa Mea maternă invizibilă, dar simţibilă toate
întâlnirile voastre.
Pentru sfinţirea voastră şi pentru salvarea omenirii întregi să luaţi şi mai în serios
instrumentele de salvare a sufletelor: rugăciunea, postul, sfintele liturghii, împărtăşania luată cu
regularitate, valorificarea suferinţelor trupeşti şi sufleteşti. Toţi cei care au posibilitatea, să se
conecteze sufleteşte la întâlnirile de rugăciune ale comunităţii de ispăşire. În fiecare dimineaţă
între orele 6 şi 7 să spuneţi, uniţi în suflet, rugăciunea de oferire şi cerere a binecuvântării. După
amiază între orele 3şi 4 să spuneţi rozarul Îndurării Divine. În fiecare zi în ora Îndurării să-I cereţi
iertare lui Isus Îndurător în numele vostru, al familiei voastre, al naţiunii voastre, al omenirii
întregi şi în numele semenilor voştri care suferă în Purgator. Pe preoţii Mei dragi îi rog ca în
fiecare zi în ora Îndurării să dea dezlegare spre cele patru puncte cardinale, pentru ca muribunzii
care se căiesc, dar mor fără sacramentul bolnavilor să primească dezlegarea prin voi. Acesta este
pentru voi unul din harurile extraordinare ale ultimelor timpuri! Folosiţi acest har, căci voi sunteţi
fiii Mei, preoţi salvatori de suflete şi ispăşitori! În fiecare seară între 9 şi 10 să spuneţi rugăciuni
de eliberare şi vindecare pentru eliberarea celor legaţi şi vindecarea bolnavilor.
Participaţi de câte ori puteţi la întâlnirile de vindecare a arborelui genealogic unde vă puteţi
rezolva definitiv poverile sufleteşti personale, ale celor dragi, copiii avortaţi, nebotezaţi şi strămoşii
aflaţi în Purgator.
Voia lui Dumnezeu este să trăiţi, şi ca individ şi comunitar, atât de frumos de parcă
evenimentele profeţite s-ar împlini în această novenă!
Ca încheiere vă mai spun câteva lucruri importante. Pregătiţi-vă pentru apariţia Mea
publică, pe care v-am promis-o. Apariţia Mea în faţa comunităţii de ispăşire va fi confirmarea
Cerească din partea Sfintei Treimi, a muntelui Sfintei Treimi, a copiilor Mei aleşi şi a comunităţii
de ispăşire. Apariţia Mea va elimina toate dubiile din sufletele voastre.
În restul vieţii voastre trebuie doar să vă bucuraţi pentru că v-am dat ca rod minunat al
ispăşirii voastre jertfelnice apa promisă, pe care Sfânta Treime o va binecuvânta Personal prin
Mine, de sărbătoarea Născătoarei lui Dumnezeu. Astfel v-am obţinut împreună cu fiica Mea Eva,
cel mai frumos dar de Crăciun. Apa tămăduitoare o puteţi înmulţi tot aşa ca uleiul binecuvântat. În
viitor toţi copiii Mei care pornesc pe calea convertirii şi învaţă bazele vieţii spirituale, se pot
aştepta la vindecare, eliberare şi toate harurile de care au nevoie.
Vă rog ca în viitor să nu puneţi accentul în primul rând pe vorbe, ci pe faptele bune pentru
că a venit timpul faptelor. Nu voi uita niciodată numele celor care fac donaţii pentru construirea
muntelui Sfintei Treimi, numele lor nu-l voi înscrie pe table de marmură, ci în Inima Mea de Mamă
pentru veşnicie!
Sfânta Treime vă binecuvântează acum prin Mine cu spiritualitatea pregătirii

permanente!!!
ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE AVERTISMENTUL DE LA DUMNEZEU
 În ce va consta „Marele Avertisment”? Toţi oamenii îşi vor vedea cu Ochii lui Dumnezeu
propriile păcate, omisiuni, virtuţi şi urmările bune sau rele ale acestora asupra lumii. Se numeşte
„Marele Avertisment”, pentru că va atinge toţi oamenii din lume. Acesta va fi invitaţia Personală
de la Dumnezeul Îndurător pentru convertirea lumii.
 În ce constă preavertismentul? În prezent Dumnezeu permite ca ceea ce este în sufletele

noastre să iasă la iveală. Pentru aceasta să nu învinovăţim împrejurările noastre. Pentru binele
care vine la suprafaţă să mulţumim lui Dumnezeu, iar pentru rău să ne căim fără a da explicaţii.
Dacă mergem înainte astfel vom fi pe deplin purificaţi.
 De când îi atenţionează Dumnezeu pe oameni? Chiar dinainte de comiterea primului păcat şi
de atunci permanent prin conştiinţa noastră, prin preoţi, prin cei dragi nouă... Să învăţăm să
acceptăm cu smerenie atenţionările şi să ne atenţionăm şi noi unii pe alţii cu iubire asupra
greşelilor! Aceasta este una din condiţiile dezvoltării noastre spirituale.
 Oamenii au luat în serios atenţionările primite de la Dumnezeu şi de la oameni? Din păcate
marea parte a omenirii nu le-a luat în serios, şi a avut loc prima cădere în păcat, Potopul,
distrugerea Sodomei şi Gomorei, robia evreilor, războaiele mondiale,... şi seria tragediilor din
zilele noastre.
 De ce este necesară atenţionarea? Din cauza păcatelor strigătoare la Cer. Pentru că marea
parte a omenirii se îndreaptă spre Iad şi duce şi pe alţii în cea mai rea direcţie.
 Când va avea loc „Marele Avertisment”? Nu ştim! Cine spune data exactă este profet fals! Se
poate întâmpla oricând, de aceea trebuie să fim permanent pregătiţi! Isus vine precum furul, pe
neaşteptate. Să nu ne găsească nepregătiţi.
 De ce nu a avut loc până acum avertismentul dumnezeiesc? Pentru că în ultimele timpuri şi-
au oferit foarte mulţi viaţa Sfintei Treimi prin mijlocirea Sfintei Fecioare. Să-i atenţionăm cu
răspundere pe cei dragi nouă asupra păcatelor şi a urmării acestora. Dacă nu ne ascultă să fim
între cei „10 drepţi”, ca prin noi Domnul măcar să micşoreze pedeapsa care vine asupra lumii.
 Care vor fi semnele prevestitoare ale „Marelui Avertisment”? Vor fi semne observabile,
evidente pe Cer şi pe Pământ! Semne sunt deja lacrimile lui Isus şi a Mariei şi în viitor va fi
Crucea care apare pe Cer!
 Cine vor avea motive de teamă şi cine nu la „Marele Avertisment”? Trebuie să se teamă cei
împietriţi în păcat, care nu vor să se convertească, şi să-şi ceară iertare de la Dumnezeu.
Ispăşitorii care au acceptat Iubirea iertătoare a lui Dumnezeu şi îi conduc şi pe alţii spre
Dumnezeu, nu trebuie să se teamă de nimeni şi de nimic.
 Ce se va întâmpla dacă omenirea nu se converteşte nici la avertismentul dumnezeiesc? Ne

putem aştepta la mânia Dreaptă a lui Dumnezeu, la pedepsele Cerului şi a Pământului. Trebuie
să ştiţi că pedepsele anunţate de Dumnezeu sunt condiţionate. Dacă omenirea nu se converteşte,
nu va avea viitor, dacă se converteşte va avea viitor. Să ne gândim la Ninive, la fiul risipitor, la
tâlharul din dreapta,...
 Ce înseamnă că în prezent suntem in „timp de har sau în timpul Îndurării”? Mai avem
timp să ne schimbăm, să reparăm pedepsele meritate după păcatele noastre.
 Ce înseamnă timpul „Dreptăţii lui Dumnezeu”? Atunci nu vom mai avea posibilitatea să ne
răscumpărăm păcatele. Dumnezeu ne va judeca aşa cum vom fi în acea clipă.
 Ce putem face ca pedeapsa Dreptăţii lui Dumnezeu să nu aibă loc sau să fie atenuată? Să
ne rugăm, să postim, să facem numai fapte bune! Să ne oferim toate suferinţele trupeşti şi
sufleteşti pentru purificarea noastră şi pentru convertirea omenirii întregi. Să ne oferim viaţa ca
Cei din Cer să dispună cum vor de noi. Să trăim în iubire faţă de Dumnezeu, oameni şi propria
persoană. Să facem totul în limita timpului, puterii şi posibilităţilor pe care le avem. Să luăm în
serios până la capăt vocaţia noastră de ispăşire. În fiecare zi să-I bucurăm pe Cei din Cer şi de pe
Pământ cu viaţa noastră exemplară. Să ne străduim spre sfinţenia vieţii.
 Ce va urma după atenţionare? Vom avea o mare iubire faţă de Sfânta Treime, Sfânta
Fecioară, Îngeri şi Sfinţi. Pe Pământ va urma Civilizaţia Iubirii. Vom trăi Cerul Nou şi Pământul
Nou despre care putem citi în Cartea Apocalipsei.
 Ce ne cer nouă ispăşitorilor Cei din Cer? Să ne luăm în serios până la capăt vocaţia de
ispăşire, căci prin aceasta ne sfinţim şi se poate salva întreaga omenire.
Tema de casă pentru luna ianuarie:
„DUMNEZEUL MEU! DĂ-NE CURAJ SĂ NE ATENŢIONĂM UNII PE ALŢII ŞI TE RUGĂM DĂ-

NE SMERENIE SĂ PUTEM ACCEPTA ATENŢIONAREA DE LA SEMENI”
Privire în viitor – luna februarie 2012:
În februarie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 2-3-4-5 de la ora 13! În
fiecare zi vom da sacramentul ungerii bolnavilor! Cine poate să vină la novenă! Temele ultimelor timpuri vor fi în
primele sâmbete şi în primele duminici! Să dăm cu suflet misionar mesajele şi învăţăturile celor care le acceptă!
Mesajele din Nuşfalău în limba română le găsiţi pe internet la: www.muntelesfinteitreimi.ro
Retrospectivă - decembrie 2011
Prima joi
Ne-am amintit de reconcilierea care a avut loc între români şi maghiari, la a IV-a aniversare a
acesteia. Ne-am întărit în convingerea că nici o naţiune nu poate fi deasupra altei naţiuni, nici
împotriva ei, ci doar alături mână în mână, cum Vrea Dumnezeu. Oameni de diferite etnii şi
confesiuni trăim în unitate şi iubire pe Muntele Sfintei Treimi atât în timpul programelor de
ispăşire cât şi după acestea.
Prima vineri
Iluska, cum a fost în trecut şi cum e acum Crăciunul pentru tine? Înainte de convertire am
pus accentul pe cele exterioare. După convertire pun accentul pe cele interioare, pe relaţia
personală cu Isus. Fac totul ca Isus să se simtă bine în inima mea. Încerc să-L bucur în fiecare
zi cu ceva. Să vă gândiţi în fiecare seară, oare cum se simte Isus în inima voastră?
Prima sâmbătă dimineaţa, am primit de la Sfânta Fecioară un mesaj legat de izvor care a avut
un efect extraordinar asupra noastră şi a comunităţii de ispăşire.
- Ne-am gândit în urmă la viziunea Mamei Eva, pe care a primit-o pe muntele Sfintei Treimi.
Când în lume era secetă mare, i-a apărut Sfânta Fecioară. „Era minunată, avea mantie albastră
şi basma albă, şi îmbrăcămintea îi strălucea minunat. A arătat spre o buturugă din care a
izbucnit un izvor de apă.” Într-adevăr, şi la capela Maicii Speranţei se revarsă harul sufletesc,
unde Iluska şi mulţi alţii s-au vindecat. Acest izvor invizibil de har poate fi înţeles numai prin
credinţă.
- La sfârşitul lunii noiembrie 2011 i-am rugat pe muncitorii noştri să sape o fântână în
parcarea de jos, unde este trestie şi pământul este umed. După puţină muncă a izbucnit atâta
apă încât s-a umplut un inel de beton. După aceea lângă izvor au săpat o fântână de şase metri,
care în ciuda secetei de patru luni s-a umplut cu apa venită din izvor. Noi ne gândeam atunci
numai la apa de băut, de care avem nevoie pe muntele sfânt. Iluska şi-a amintit de anul 2000
când a fost ridicată Crucea Unităţii. Atunci au apărut două sfere de lumină, una la capela
Sfintei Fecioare, şi cealaltă deasupra actualului izvor. Dar atunci încă Cei din Cer nu au
dezvăluit ce va fi acolo doar au indicat locul izvorului printr-un semn.
- 30 noiembrie 2011, miercuri noaptea, înainte de prima joi Iluska a avut o viziune interesantă.
Cum nu a putut dormi între orele 3 şi 4 spunea Rozarul Îndurării. Atunci, fiind aproape
amorţită a văzut un norişor în depărtare. Norişorul creştea cum se apropia şi când a ajuns foarte
aproape s-a deschis şi Sfânta Fecioară a ieşit zâmbind din acesta. A spus doar atât:„Pregătiţi-
vă pentru revărsarea unui har extraordinar care va atinge întreaga omenire!”
- 3 decembrie 2011, prima sâmbătă dimineaţă am primit amândoi mesaj de la Sfânta
Fecioară. Ea a declarat că este mulţumită cu majoritatea comunităţii de ispăşire. Ne-a mulţumit
cu mare iubire pentru Da-ul nostru, pe care l-am spus pentru construirea muntelui Sfintei
Treimi şi pentru conducerea comunităţii de ispăşire! După aceea a spus, Eu v-am pregătit un
har extraordinar ca dar de Crăciun. Ştiu că v-aţi rugat mult pentru izbucnirea izvorului. Cum
capela Mea este locul liniştii şi a rugăciunii, am permis izvorului să izbucnească aici cu
ajutorul vostru. Acesta este izvorul despre care am vorbit fiicei mele Eva. Voi binecuvânta
Personal acest izvor şi pe voi pe 1 ianuarie 2012. Vor fi împreună cu mine Sfinţii Protectori ai
Muntelui Sfânt, care vă ajută pe voi. Această apă binecuvântată va fi ca apa din Lourdes, prin
care primiţi vindecare, eliberare, convertire şi multe haruri, de care veţi avea nevoie în Voia lui
Dumnezeu. Vor fi unii care prin această apă binecuvântată se purifică şi se mută în Cer. Vedeţi
că nu a fost în zadar ispăşirea voastră jertfelnică.
- Sfânta Fecioară a mai spus că pentru Ea cea mai dragă sărbătoare este Crăciunul. În
Betleem şi Ea a oferit împreună cu Isus toată durerea trupească şi sufletească pentru salvarea
omenirii. A mai explcat că perioada de Crăciun este între 25 decembrie şi 6 ianuarie. Va veni
pe 1 ianuarie, pentru că prima duminică este ziua Tatălui Ceresc, dar duminica este şi
sărbătoarea lui Cristos Înviat şi a Spiritului Sfânt. Pe 1 ianuarie Sfânta Treime vă va
binecuvânta prin Mine!
- A mai cerut să nu ascultăm de cel Rău, ci să luptăm împotriva lui.
- Vrea să credem în acest har, pe care Sfânta Treime îl dă prin Ea pentru întreaga omenire! Să
avem grijă pentru că omul necredincios şi cel care se îndoieşte nu poate accepta harul. Măcar
atât să spunem: „cred Doamne, ajută necredinţei mele”.
- A spus de multe ori că ne iubeşte, ne acoperă cu mantia Ei şi are grijă de noi în fiecare zi ca
Mamă iubitoare!
- Ne-a adus la cunoştinţă că noi toţi suntem aleşi şi că Dumnezeu are un plan cu noi. A cerut cu
mare iubire să facem o novenă pentru convertirea omenirii. A spus că o mare fericire îi va
aştepta pe unii în Lumea Nouă, iar pe alţii în Cer.
- Sfânta Fecioară a mai spus că această zi este scrisă în Cer cu litere mari şi că an de an
trebuie să ne amintim de aceasta cu procesiune, reînnoind harurile. Vedeţi, spunea, când
în lume domneşte păcatul, pentru voi şi prin voi se revarsă harul. Ţineţi minte, din noul an
pentru voi va începe o eră nouă.
- Am mai înţeles în prezenţa Sfintei Fecioare că aşa cum la Lourdes a folosit-o pe Bernadette
pentru pornirea izvorului, tot aşa ne-a folosit şi pe noi să ajutăm la ieşirea la suprafaţă a
izvorului.
- Am mai înţeles că sunt viziuni şi semne pe care le înţelegem doar atunci când vine timpul
potrivit. Am mai înţeles că viziunile nu se împlinesc întotdeauna cum înţelegem noi. Sfânta
Fecioară a explicat legat de data de 1 ianuarie să ne gândim la Fatima, unde s-a întâlnit cu
copiii din mai până în octombrie în fiecare lună în ziua de 13, sau la Medjugorje unde de 30 de
ani apare în fiecare zi la ora 7 fără 20 de minute.
- Ne-a mai dezvăluit cum să pregătim construcţia pentru a putea da altora apa sfântă. Pe peretele
clădirii trebuie să scriem: „În acest loc Sfânt se găseşte apa binecuvântată de Fecioara Maria
şi de Biserică, apă prin care, după credinţă voastră, se întâmplă vindecări trupeşti şi sufleteşti
tot aşa ca la Lourdes” Deasupra izvorului trebuie să punem o tablă pe care să scrie: „Izvor
sfânt binecuvântat de Fecioara Maria şi de Biserică!”
- Sfânta Fecioară a mai cerut să punem pe clădire „statuia Ei Făcătoare de minuni”, prin care îi
va binecuvânta permanent pe toţi cei care vin în acest loc sfânt ales de Ea.
- Pe noi responsabilii Muntelui Sfintei Treimi ne-a încurajat: „Nu vă temeţi pentru viitor, pentru
că oamenii vindecaţi de apa binecuvântată vor fi atât de recunoscători încât în scurt timp veţi
putea construi biserica Reconcilierii şi parohia Sfintei Treimi pe Muntele Sfânt!”
Prima duminică
Tatăl Ceresc a spus că din cauza ispăşitorilor a scurtat timpul suferinţei care aşteaptă omenirea
care trăieşte în păcat. El a vrut să aducem acum la suprafaţă apa izvorului de care vom avea
mare nevoie în viitor. Trebuie să ştiţi că atunci când în curând în lume mesajele se vor opri în
multe locuri, aici, în acest loc ales vor fi mesaje până la sfârşitul timpurilor! A cerut ca şi de
acum în colo să luăm foarte în serios vocaţia noastră de ispăşitori.
PENTRU TOATE GLORIA SĂ FIE A LUI DUMNEZEU ŞI A NOASTRĂ SĂ FIE
BUCURIA!!!
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – IANUARIE
”Fericit este poporul care poate sărbători şi poate umbla în lumina Feţei Tale Doamne!”
(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evanghlile de duminică! (Mt.1,2,3,4,5;Lc.2;I.1)
Motto-ul lunii: În noul an să „îmbrăcaţi omul nou”, pe Isus Cristos! (Ef 4,24)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim în primul rând unii pentru alţii, ca să devenim adevăraţi
ispăşitori!
Sarcina noastră concretă va fi: să fim recunoscători în mod conştient că prin sacramentul botezului am
devenit copiii Sfintei Treimi, fraţi unii altora şi moştenitorii Raiului!
Mesajul extraordinar al Sfintei Fecioare în ianuarie 2011
„Dragi copii ispăşitori! Din încredinţarea Sfintei Treimi vă spun dinainte că acest an va fi anul
revărsării harurilor extraordinare pentru cei care se căiesc pentru păcatele lor, iar pentru cei împietriţi în
păcat va fi anul atenţionărilor extraordinare.
Ce să faceţi ca să se salveze de osânda veşnică cât mai mulţi dintre copiii mei?
Vă rog să aduceţi cât mai multe jertfe. Să acceptaţi cu iubire şi statornicie jertfele necesitate de:
rugăciune, post, Sfânta Liturghie, viaţa în comunitate, suferinţă, pelerinaje. De asemenea, vă invit solemn,
în numele Sfintei Treimi, ca timp de nouă luni să vină pe muntele Sfintei Treimi cel puţin un reprezentant
din comunitatea voastră şi să preia harurile extraordinare. Cei care rămân acasă, să se unească în suflet cu
comunitatea de ispăşire mare şi şă ispăşească împreună cu aceasta. Puteţi merge şi în alte locuri de
pelerinaj aflate în apropiere în primele zile ale fiecărei luni. În acest an să ispăşiţi pentru aceia, care din
lene, indiferenţă, necredinţă... nu aduc jertfe nici măcar pentru salvarea propriului lor suflet. Ispăşiţi şi
pentru aceia, care aduc jertfe plăcute celui Rău, oferindu-i trupul, sufletul, sănătatea, viaţa, chiar şi viaţa
altora. Ispăşiţi şi unii pentru alţii, ca să puteţi rezista până la capăt pe calea plină de jertfe a ispăşirii. Să
faceţi novena timp de nouă luni cu atâta zel, de parcă aceasta ar fi pentru voi ultima posibilitate de a ajuta
omenirea înainte de Marele Avertisment. Acum sunteţi în timpul Îndurării, când cu jertfe mărunte puteţi
salva mulţimea sufletelor. La terminarea Îndurării va urma timpul Dreptăţii, când fiecare va trebui să
plătească în totalitate datoria după păcatele sale. Vă rog să folosiţi cât mai bine posibil timpul de har care
vă mai stă la dispoziţie. Ispăşirea voastră jertfelnică va fi recompensată de Sfânta Treime în persoană.
Vă rog ca prin adevărata voastră iubire să deveniţi primii creştini ai secolului XXI. În fiecare zi
străduiţi-vă să vă hrăniţi cu hrană spirituală. Citiţi cu regularitate şi puneţi în practică învăţătura şi
mesajul. Să iubiţi liniştea şi nu gălăgia, întoarcerea spre interior, căci numai aşa vă poate conduce
Spiritul Sfânt. Când vă rugaţi singuri sau în comunitate sufletească, să puneţi pe primul loc rugăciunea
inimii (rugăciunea liberă). În fiecare zi faceţi-vă timp pentru dialog în familie, ca să vă eliberaţi de
poverile grele.
Trebuie să ştiţi că vor rămâne până la capăt în comunitatea voastră sufletească numai cei care se
convertesc în fiecare zi, care îi conduc şi pe alţii spre convertire şi ascultă cu smerenie de responsabili.
Ţineţi bine minte, în viaţa spirituală esenţial nu este numărul locurilor de pelerinaj în care aţi fost şi câte
mesaje aţi citit, ci cât aţi pus în practică din acestea.
Rugaţi-vă în fiecare zi pentru unitatea persoanelor ierarhice şi carizmatice şi pentru purificarea

lor deplină. Nu vă temeţi de comentariile oamenilor. Acceptaţi Voia lui Dumnezeu chiar şi cu preţul vieţii.
Orice ar da, ar permite sau ar lua Dumnezeu, voi să fiţi recunoscători pentru toate. Pentru libertatea
voastră sufletească, trebuie să tăiaţi toate legăturile păcătoase şi incorecte prin Sfântul Sânge al lui Isus. În
fiecare seară, când vă examinaţi conştiinţa, puneţi-vă toate greşelile şi păcatele cu încredere în Inima
Îndurătoare a lui Isus, ca să le ia şi să le distrugă.
A fost Voia lui Dumnezeu să construiţi Capela Speranţei, pe muntele Sfintei Treimi. Pentru vremea
bună mulţumesc Sfintei Treimi, iar pentru spiritul de dărnicie vă mulţumesc vouă.
În fiecare zi să fiţi pregătiţi sufleteşte pentru că voi şi lumea întreagă veţi trăi lucruri atât de bune,
dar şi atât de dureroase, cum nu au mai fost în istoria omenirii. În fiecare zi, indiferent unde sunteţi, în ora
Îndurării (între 15 şi 16) să cereţi mijlocirea copiilor mei care s-au sacrificat pe sine şi a copiilor
nenăscuţi ajunşi la ţintă. Bucuraţi-vă că Sfânta Treime i-a ales printre alţii pe Mama Éva şi pe sfinţii
mărunţi pentru a transmite haruri extraordinare în ultimele timpuri. Copila Mea ajunsă la ţintă îi poate
ajuta foarte mult şi la mormântul ei, pe cei care-i cer cu încredere mijlocirea.
Să afle lumea întreagă că ispăşitorii purificaţi sufleteşte sunt reprezentanţii Mei, Mă întrupează şi
vor transmite haruri extraordinare spre întreaga omenire, în ultimele timpuri. Toţi copiii Mei, care
indiferent unde s-ar afla ascultă de Mine, la sfârşitul novenei vor primi de la Mine titlul de „Dr.”, care
înseamnă: eşti copilul Meu Drag!!! Acest titlu va aduce haruri extraordinare înainte de Marele
Avertisment. Dacă veţi avansa cât mai mulţi cu zel, în ispăşire, pentru voi Sfânta Treime îmi poate da harul
ca naţiunea voastră să se convertească într-o clipă şi strămoşii voştri aflaţi în Purgatoriu să ajungă în
Rai. Să nu uitaţi că vă aflaţi pe ultima sută de metri înainte de Marele Avertisment!
Vă binecuvântez cu spiritul ispăşirii jertfelnice!”
e-mail: comunitateadeispasire@yahoo.com, inf. 0040-260-670508, 0040-768-712723

CE AŞTEAPTĂ CEI DIN CER ÎN MOD CONCRET SĂ FACĂ ADEVĂRAŢII
ISPĂŞITORI?
1. Adevăraţii ispăşitori se conectează sufleteşte în fiecare dimineaţă între orele 6 şi 7. Spun

rugăciuni libere şi legate pentru întreaga omenire.
Rugăciune scurtă de dimineaţă: „Doamne, Te preamăresc, Te binecuvântez şi Te ador orice dai, iei
sau permiţi în viaţa mea! Doamne îţi sunt recunoscător pentru că m-am putut trezi din nou! Te rog să
binecuvântezi cele 24 de ore ale zilei mele, persoanele pe care le întâlnesc, problemele pe care trebuie să le
rezolv, pe toţi viii şi morţii. Doamne iartă-mă pe mine, iartă omenirea întreagă şi pe strămoşii noştri care
suferă în Purgator. Doamne, prin Sfântul Sânge al lui Isus fereşte-mă pe mine şi familia mea de atacurile
celui Rău. Doamne, din nou îţi ofer persoana mea şi tot ce am. Te rog să dispui de mine, de bunurile mele
sufleteşti şi materiale, spre gloria Ta, spre binele sufletului meu şi al altora. Doamne, Te iubesc din toată
inima pe Tine şi toate creaturile Tale cereşti şi pământeşti. Te rog, dă-ne şi astăzi tot ce e în Voia Ta Sfântă.
Amin.
După aceasta spunem rugăciunea de dimineaţă şi o decadă de rozar:„...care pe Spiritul Sfânt ni l-ai
trimis...”.
2. Adevăraţii ispăşitori se conectează sufleteşte în fiecare după masă între orele 3 şi 4 unii cu alţii,
cu Isus Îndurător, cu Maria, cu cei din Cer, între ei cu Mama Eva.
Rugăciune scurtă: „Isuse Îndurător! Îţi mulţumesc că mă ierţi întotdeauna. Dă să pot primi pe deplin
Îndurarea Ta, să-i pot ierta şi eu pe toţi semenii mei şi să mă pot ierta şi pe mine!”
După aceasta spunem rozarul Îndurării Divine.
3. Adevăraţii ispăşitori se conectează sufleteşte în fiecare seară între orele 9 şi 10 şi spun

rugăciuni de eliberare şi vindecare pentru sine şi unii pentru alţii.
Rugăciune scurtă de eliberare: „Prin Sfintele Inimi ale lui Isus şi a Mariei, unite şi glorificate în
Spiritul Sfânt, Dumnezeu Atotputernicul să ne elibereze de spiritele lui: Lucifer, Belial, Belzebub, Iezabelei,
făcăturii, blestemului, bolii, legării, posesiei,... Toate acestea să plece în focul Iadului şi să nu se întoarcă
niciodată. Dumnezeu Atotputernicul să ne dea sănătatea trupului şi a sufletului, independenţă deplină de cel
Rău, unitate, iubire, pace şi tot binele care e în Voia Sa. În numele Tatălui, al Fiului şi al Spiritului Sfânt.
Amin.
Rugăciune scurtă de vindecare: „Prin Sfintele Inimi ale lui Isus şi a Mariei, unite şi glorificate în
Spiritul Sfânt cerem harul vindecării depline pentru noi şi pentru bolnavii noştri, dacă e în Voia lui
Dumnezeu. În numele Tatălui, al Fiului şi al Spiritului Sfânt. Amin.
După aceasta spunem rugăciunea de seară şi rozarul celor Cinci Răni Sfinte ale lui Isus.
4. Adevăraţii ispăşitori fac în fiecare zi, în primul rând rugăciunea inimii (rugăciuni libere) şi
după acea din caietul de rugăciuni „Ispăşire pe muntele Sfintei Treimi” atâta rugăcine legată
cât le permite timpul şi puterea.
Ispăşitorii se străduiesc în fiecare zi să trăiască în prezenţa lui Dumnezeu. Aceasta este rugăciunea
neîncetată. Înainte de a călători, ei leagă prin Sfântul Sânge al lui Isus şi prin Sfintele Lacrimi ale Mariei
spiritele malefice care pot provoca accidente.
5. Adevăraţii ispăşitori participă la Sfânta Liturghie duminică, de sărbători şi în cursul

săptămânii când pot, şi se împărtăşesc cu regularitate.
6. Adevăraţii ispăşitori se roagă împreună cu comunitatea cel puţin o dată pe săptămână şi cel
puţin o dată pe lună merg într-un loc de pelerinaj aducând jertfe şi ispăşesc pentru întreaga
omenire.
7. Adevăraţii ispăşitori trăiesc în iubire şi pace, în primul rând cu propria familie, cu
comunitatea sufletească, cu persoanele de altă confesiune sau naţionalitate. Pe ei se vede tot ce
au învăţat în comunitatea sufletească.
8. Adevăraţii ispăşitori ţin ajun în fiecare lună din prima zi până în nouă, şi după aceea luni,
miercuri şi vineri. Când sunt bolnavi în loc de ajun renunţă la ceva. Pot renunţa la:TV, carne,
cafea, dulciuri, băuturi alcoolice,... şi cel mai important, renunţă la păcat.
9. Adevăraţii ispăşitori se spovedesc cel puţin o dată pe lună şi se străduiesc să rămână cât mai
mult curaţi în spirit.
10. Adevăraţii ispăşitori folosesc doar istrumentele recomandate de Biserică în caz de boală,
legare, posesie:
Rugăciune de: eliberare, vindecare, ispăşire! Post! Sfânta Liturghie: novene de eliberare-vindecare,
gregoriene. Fac cel puţin nouă pelerinaje în locuri de pelerinaj! Folosesc sacramentalele: apa sfinţită,
tămâia, crucea vindecătoare, crucea unităţii, icoane, statui, lumânări, rozar,... Se decid că vor trăi o viaţă
plăcută lui Dumnezeu: îşi pun în ordine şi căsnicia la Biserică, îşi botează copiii, se spovedesc cu
regularitate, se spovedesc, merg la biserică, se împacă cu toţi, practică milostenia, muncesc conştiincios,
trăiesc în iubire,... Ispăşitorii, dacă fac tot ce le este în putinţă, se pot aştepta ca şi Dumnezeu să facă pentru
ei ceea ce este imposibil!
Dă Doamne să devenim adevăraţi ispăşitori cu ajutorul Tău!
„DOAMNE AJUTĂ-MĂ CA ŞI ÎN ACEST AN SĂ ACCEPT CU BUCURIE CÂT MAI MULTE

JERTFE PENTRU SALVAREA SUFLETELOR!!!”
Privire în viitor – luna februarie 2011:
În februarie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc in zilele de 3-4-5-6!
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – FEBRUARIE
(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evanghliile de duminică şi sărbători! (Mt.5,6;Lc.2)
Motto-ul lunii: „Isus a fost ascultător până la moarte, şi încă moarte pe cruce! (Fil. 2,8)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim pentru convertirea celor neascultători şi să ne rugăm ca cei
ascultători să rămână statornici!
Sarcina noastră concretă va fi: „să nu împărăţească păcatul în trupul vostru”! (Rom. 6,12)
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în februarie 2011

„Dragii mei! În această lună vă vorbesc despre păcatul neascultării, despre virtutea
ascultării şi despre urmările acestora.
Este neascultător ispăşitorul care nu împlineşte poruncile superiorului său. Gândiţi-vă la

neascultarea lui Adam şi Eva, care au adus asupra omenirii întregi o mare de sânge, de sudoare şi
de lacrimi. Cine nu vrea să facă ascultare nu are nevoie de Satan ca să fie ispitit, pentru că este
propriul său duşman. Acei ispăşitori, care deşi ispăşesc în mod voluntar, nu au învăţat să facă
ascultare, nu cresc în virtuţi.
Ascultător este ispăşitorul care împlineşte cu iubire poruncile superiorului său. Ascultarea
este virtute perfectă pentru voi numai dacă vă supuneţi voinţei semenilor voştri avându-L în vedere
pe Dumnezeu. Abraham a devenit modelul ascultării prin jertfirea fiului său Isac. Isus, Fiul lui
Dumnezeu i-a ascultat pe Maria şi pe Iosif! Isus s-a supus Tatălui până la moarte, la moartea pe
cruce, iar Dumnezeu la preamărit şi mulţi au devenit drepţi datorită ascultării Lui.
Trebuie să ştiţi că este obligaţia copiilor să se supună părinţilor şi celor care îi suplinesc,
pentru că părinţii sunt delegaţi de Dumnezeu. Femeile au obligaţia să se supună soţului lor!
Femeia este îndemnată să asculte de soţ şi prin modul în care a fost creată, căci Dumnezeu a creat-
o pe Eva din Ádam. Soţii să nu-şi terorizeze soţiile, ci să le iubească aşa cum Cristos iubeşte
Biserica.
Cu toţii trebuie să vă supuneţi conducătorilor bisericii şi ai statului. Isus a spus, „cine vă

ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă, iar cine vă dispreţuieşte pe voi, pe Mine Mă dispreţuieşte! Nu
există autoritate decât de la Dumnezeu!”
Fiţi atenţi pentru că ascultarea are şi limite! Nu trebuie să vă supuneţi superiorilor voştri în
domenii în care nu le sunteţi subordonaţi. Părinţii nu au dreptul să-şi oblige copiii spre o meserie
sau o căsnicie, care pentru aceştia nu este voia lui Dumnezeu. Dacă în aceste domenii nu se supun,
procedează corect.
Trebuie să ştiţi de asemenea că în cele sufleteşti nu pot da dispoziţii conducătorii lumeşti, iar
în cele lumeşti nu pot porunci conducătorii bisericeşti. Nu este voie să vă supuneţi superiorilor
voştri dacă ei vă cer ceva ce Dumnezeu interzice. În aceste cazuri trebuie să spuneţi: ’Mai degrabă
trebuie să ne supunem lui Dumnezeu decât omului!’ Cei trei tineri din Babilon nu s-au închinat în
faţa statuii zeului idol chiar dacă au fost ameninţa şi cu cuptorul încins. În aceste cazuri este mai
bine să-i întristaţi pe superiori decât pe Dumnezeu.
Datorită caracterului lor rănit, oamenii sunt mai predispuşi să poruncească şi să

domnească, decât să se supună cu smerenie. Supunerea este: jertfirea propriei voinţe, martiriu
spiritual. Omul nu poate da ceva mai mare lui Dumnezeu decât voinţa sa omenească atunci când o
subordonează Voinţei lui Dumnezeu. Ascultarea este mama şi rădăcina tuturor virtuţilor, de aceea
este foarte importantă între virtuţi.
Să credeţi că prin ascultare puteţi ajunge pe cea mai scurtă cale la sfinţenia vieţii. Cea mai
simplă faptă, dacă e făcută ca ascultare, are o valoare mai mare înaintea lui Dumnezeu decât
postul şi veghea unora. Supunerea distruge orgoliul din voi!
Neascultarea primei perechi de oameni a închis Raiul în faţa omenirii întregi şi a deschis
Iadul. Ascultarea lui Isus a deschis Raiul şi a închis Iadul.
Vă puteţi însuşi spiritul ascultării dacă i-L cereţi lui Dumnezeu în fiecare zi în rugăciune de
parcă totul ar depinde numai de El; şi îl puneţi în practică de parcă totul ar depinde numai de voi.
Acesta e secretul spiritului ascultării şi al tuturor virtuţilor! În fiecare zi din viaţa voastră să
spuneţi din inimă: ’iată, sunt aici Dumnezeul meu, să împlinesc Voia Ta!’
Vă binecuvântez cu iubirea pentru spiritul ascultării şi cu dispreţul pentru neascultare!”
Tema de casă pentru luna februarie:
„DOAMNE ÎNVAŢĂ-MĂ SĂ MĂ SUPUN CHIAR ŞI CU PREŢUL JERTFELOR!!!”

ORIGINEA ŞI MESAJUL SĂRBĂTORII „ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI”
Originea sărbătorii se regăseşte în evanghelia după Sfântul Luca. „Şi când s-au împlinit zilele
curăţirii lor, după legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca să-L pună înaintea Domnului.
Precum este scris în Legea Domnului, că orice întâi-născut de parte bărbătească să fie închinat Domnului.
Şi să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.”
(Lc.2,22-24)
În a 40-a zi după naştere l-au dus pe Isus în casa Tatălui ca să-l răscumpere pe primul născut. Atunci s-a
întâlnit omenirea cu Cristos prin profeţii Simeon şi Ana. Conform regulii evreieşti: „Femeia să stea în casă
40 de zile după naştere, să nu atingă nici un lucru sfânt, să nu intre în locurile sfinte, până nu îi trec zilele
de purificare. După ce trec zilele să ducă un miel de un an ca jertfă şi un pui de porumbel sau o turturică
jertfă pentru păcatele sale. Dacă nu poate să ducă un miel, să ducă două turturele sau doi pui de porumbel.
Dacă preotul se roagă pentru femeie aceasta se purifică.” Această dublă acţiune liturgică a Vechiului
Testament, răscumpărarea şi purificarea se înfăptuiesc în aceaşi zi.
Introducerea sărbătorii din 2 februarie a fost meritul papei Sixt al III-lea (434-440), care a cinstit-o
foarte mult pe Sfânta Fecioară. Mai citim în evanghelia după Sfântul Luca: „Simeon din îndemnul
Duhului a venit la templu; şi când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Isus, ca să facă pentru El după
obiceiul Legii,
El L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: Acum slobozeşte pe robul Tău, după
cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor
popoarelor,
Lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel!” (Lc.2,27-32)
Acest pasaj din Sfânta Scriptură este baza sărbătorii care are loc în a patruzecea zi după Crăciun şi care
s-a format din secolul V. Mai târziu au început să se facă procesiuni cu lumânări cu scop de pocăinţă.
Binecuvântarea lumânărilor s-a început în secolul al X-lea în Galia. În prezent Biserica binecuvântează
lumânările în cadrul Liturghiei festive şi face procesiuni cu lumânările aprinse. În acest timp ne amintim că
Isus este Lumina tuturor naţiunilor. După această sărbătoare creştinii duc acasă lumânările binecuvântate
în biserică şi le aprind când se roagă, când este vreme rea şi la căpătâiul muribunzilor. Când ne rugăm în faţa
sacramentalelor binecuvântate de Biserică (lumânări, cruce, statui,...) avem parte de rugăciunile Bisericii
întregi, şi ne rugăm pentru întreaga Biserică.
Ce ne învaţă Fecioara Maria prin această sărbătoare?
Învaţă să dai! ’E mai bine să dai, decât să primeşti’ – citim în Sfânta Scriptură. Cu toate că Pruncul era al
Fecioarei Maria, Ea nu a vrut să-l păstreze doar pentru sine. Prin ritualul prezentării în Templu recunoaşte
că Pruncul Isus este în primul rând al lui Dumnezeu, de aceea îl răscumpără de la Domnul. Dar nu ca să-L
păstreze pentru sine, ci ca să-i dea lui Dumnezeu ce este pe deplin al Ei. Fecioara Maria nu l-a pierdut pe
Isus dându-L lui Dumnezeu pentru întreaga omenire, ci astfel Pruncul a devenit deplin al Ei şi Ea deplin a
Fiului.
Aşa suntem noi toţi cu toate. De fapt al nostru este numai ce-I dăm lui Dumnezeu şi oamenilor. Părintele
care vrea să-şi educe copilul doar pentru sine, îl pierde foarte repede, poate definitiv, pentru că acesta se
revoltă împotriva robiei, a acestei legări incorecte. Dacă părintele îşi educă copilul pentru vocaţia lui, pentru
viitoarea lui familie, liber, copilul va rămâne al lui în relaţia de iubire. Ceea ce dau altcuiva din cele
materiale, este mai degrabă al meu decât ceea ce păstrez pentru mine. Niciun fel de valori materiale nu
putem duce cu noi din această lume în viaţa veşnică, decât dacă le transformăm în fapte bune.
Sfânta Fecioară ne cere să trăim bine şi bătrâneţea. Problemele bătrâneţii, durerile, lipsa de iubire
suportată, singurătatea, lipsa recunoştinţei,... pot fi înţelese şi ca ultima chemare a lui Dumnezeu. Să observi
că pe Pământ nu ai un cămin veşnic! Pregăteşte-te pentru veşnicie, acceptând şi oferind totul! Încearcă să
iubeşti Iubirea veşnică! E timpul să începi ispăşirea pentru păcatele comise în întreaga ta viaţă şi pentru cele
pe care alţii le-au comis din cauza ta. Să accepţi suferinţele trupeşti şi sufleteşti ale bătrâneţii ca pe Crucea
lui Cristos. Să trăieşti bine Purgatoriul pe Pământ. Permite-i lui Dumnezeu să ia ciocanul şi să te formeze
prin cei dragi ţie, înainte de marea întâlnire. Nu te agăţa cu disperare de nimeni şi de nimic! Să spui în
fiecare zi pe care o primeşti în dar: „Dumnezeul meu toate sunt cel mai bine aşa cu Tu Vrei!”
Sfânta Fecioară ne cere să primim, să purtăm şi să dăm mai departe Lumina! Toţi adevăraţii creştini în
care trăieşte Isus, Lumina Lumii, trebuie să devină Lumină. Cuvintele noastre supranaturale, faptele noastre
bune şi viaţa noastră unită cu Isus trebuie să încălzească în această lume rece măcar familiile noastre,
comunităţile noastre sufleteşti. Celor mai mulţi oameni le plac cărţile care conţin multe poze. Viaţa
creştinului trebuie să fie ca o carte cu poze strălucitoare şi colorate în culori calde, din care oricine poate să-l
recunoască pe Isus, învăţătura Sa mântuitoare şi Iubirea lui.
Sfântă Fecioară, roagă-Te pentru noi, ca să putem fi lumânări care ard în linişte pe altarul lui
Dumnezeu!
Privire în viitor – luna martie 2011:
În martie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 3-4-5-6 de la ora 13!
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – MARTIE
(Ps88.16)

Din Sfânta Scriptură să medităm evanghliile de duminică şi sărbători! (Mt. 1; 4; 7; 17; Lc.1; I. 4)
Motto-ul lunii: „ Iată slujitoarea Domnului! ” (Lc. 1,37)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim pentru distrugerea planului celui Rău şi realizarea Planului lui
Dumnezeu!
Sarcina noastră concretă va fi: „Când aprobaţi să spuneţi: Da! Când refuzaţi să spuneţi: Nu! Restul este de
la cel Rău!”
Mesajul extraordinar al Sfintei Fecioare în martie 2011
„Dragi copii ispăşitori! Înainte de Marele Avertisment vă rog să încercaţi să trăiţi atât de serios
acest Post Mare de parcă ar fi ultima posibilitate de pregătire din viaţa voastră. În prezent, marea parte a
omenirii este ca un muribund care trebuie şocat pentru a se trezi din abisul păcatelor sale. De acum, cei
care în urma mesajelor Mele şocante se vor schimba, vor rămâne în viaţă, iar cei insensibili vor muri. În
aceste ultime timpuri în care vă aflaţi să luaţi şi mai în serios cererile Mele, căci ele vor mântuirea voastră.
Învăţaţi să spuneţi Da Voinţei lui Dumnezeu care se referă individual la voi! Eu am spus da celui
mai mare dar al Tatălui Ceresc, întrupării lui Isus, harului zămislitor al Spiritului Sfânt şi minunatului
mesaj al arhanghelului Gabriel. Dumnezeu are un plan individual cu fiecare persoană şi comunitate. Pe
acesta îl recunoaşteţi în rugăciune şi îl puteţi împlini cu ajutorul lui Dumnezeu. Eu vă mulţumesc în Numele
Sfintei Treimi că aţi spus da vieţii de ispăşire, salvării sufletului vostru şi al altora. Trebuie să ştiţi că micile
comunităţi sunt cea mai mare binecuvântare a lui Dumnezeu pentru întreaga Biserică şi pentru omenire, iar
răsplata pentru acestea nu va lipsi. Eu vă spun că ispăşirea serioasă, consecventă şi jertfelnică nu doar îl
orbeşte pe cel Rău, nu doar îl îngenunchează, ci îi şi distruge planul.
Învăţaţi să spuneţi Da în fiecare seară examinării sincere de conştiinţă! Înainte de culcare gândiţi-
vă că oricare noapte poate fi ultima pentru voi şi patul vostru poate deveni sicriu pentru voi până
dimineaţă. În acest timp sfânt, plin de har luaţi cartea de rugăciune şi pe baza oglinzii spirituale examinaţi-
vă sufletul. Dacă cereţi ajutorul Spiritului Sfânt pentru examinarea conştiinţei, El, ca o rază de soare care
pătrunde în sufletul vostru, va indica şi cel mai mic păcat pe care-l aveţi. Niciodată să nu vă gândiţi că
examinând conştiinţa altora careva dintre voi va deveni mai bun. Dacă vă veţi condamna în fiecare seară
păcatele pe care le recunoaşteţi concret, Cristos Înviat nu vă va condamna nici la Paşti, nici după
încheierea vieţii voastre!
De asemenea vă rog să învăţaţi să spuneţi Da în fiecare seară, înainte de culcare pocăinţei

depline! Aceasta se face spunând: ‘Dumnezeul meu, Te iubesc, te rog iartă-mi toate păcatele‘. Prin
pocăinţa deplină harul extraordinar al Spiritului Sfânt va lucra în sufletul vostru, şi vă va anula toate
păcatele. Faceţi pocăinţă deplină de fiecare dată când: porniţi la drum, sunteţi în pericol, şi în mod special
în ora morţii voastre. În viitor veţi avea mare nevoie şi de aceasta!
În ultimele timpuri învăţaţi să spuneţi Da căinţei sincere! Persoana în a cărui viaţă nu este
îmbunătăţire, schimbare pozitivă, renunţare serioasă la păcat, nu are nici căinţă adevărată. Fără căinţă
sinceră, nu există iertare! În căinţa sinceră, care nu este în primul rând opera sentimentelor, ci a voinţei
voastre, se regăseşte renunţarea deplină la păcat şi întoarcerea deplină spre Dumnezeu. Lacrimile celor
care se căiesc cu adevărat sunt ca apa sfinţătă, prin care au parte de binecuvântarea extraordinară a lui
Dumnezeu.
Până când aveţi timp învăţaţi să spuneţi Da hotărârii ferme, prin care spuneţi Nu tuturor păcatelor
şi ocaziilor de a păcătui. Gândiţi-vă la Sfântul Sebastian, care în Numele lui Dumnezeu a promis unui
dregător roman bolnav că se va vindeca dacă îşi distruge idolii. Cum dregătorul nu a vrut să renunţe la
unul dintre idolii săi preferaţi, pe care l-a primit de la mama sa, a rămas bolnav şi a murit. Din păcate
foarte mulţi păcătoşi, care nu vor să renunţe la păcatele lor preferate, păţesc aşa, rămân toată viaţa robii
celui Rău, şi nu pot fi prietenii lui Dumnezeu şi moştenitorii Împărăţiei Lui. Dumnezeu vă cere să evitaţi şi
ocaziile de a păcătui. Cei care, în ciuda faptului că se spovedesc cu regularitate, totuşi nu vor să evite
ocaziile de păcat – prietenul beţiv, jucătorul de jocuri de noroc, partenerul de imoralitate – devin mai răi ca
înainte! Vă mai rog să observaţi şi cauza păcatelor voastre, rădăcina lor. Dacă nu veţi face aşa puteţi păţi
ca cel care taie buruiana dar îi lasă rădăcina în pământ.
În timpul sfânt al Postului Mare să învăţaţi să spuneţi Da sfintei spovezi sincere. Gândiţi-vă la
păgâni, care îşi mărturiseau păcatele în cimitirul de păcate şi le îngropau într-o groapă. Evreii îşi spuneau
păcatele în prezenţa preotului lasându-le să cadă asupra ţapului ispăşitor. În spovadă aveţi posibilitatea să
vă uşuraţi sufletul, să primiţi sfaturi, dezlegare şi atenţionare. Dacă vreţi să aveţi o spovadă bună,
mărturisiţi-vă propriile păcate şi nu păcatele altora, evitaţi scuzele şi porniţi pe calea schimbării pozitive,
a sfinţeniei vieţii.
Ca încheiere vă atrag atenţia să luaţi în serios semnele timpurilor. Dumnezeu vă atenţionează

printr-o serie de semne, că această lume păcătoasă se îndreaptă spre sfârşit. Dumnezeu vă atenţionează pe
voi, aleşii săi prin vreme, suferinţe, catastrofe... Prin semnele interioare şi exterioare Dumnezeu vrea să vă
oprească să mergeţi pe calea spre osândă. Eu vă rog când vedeţi şi auziţi în lume semnele, să spuneţi din
toată inima: ‘Isuse, Fiul lui David, ai milă de noi sărmanii păcătoşi ‘!
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu harul morţii sfinte!”
Tema de casă pentru luna martie:
„DOAMNE, ÎNVAŢĂ-MĂ SĂ SPUN DA PENTRU TOT BINELE ŞI NU PENTRU TOATE

PĂCATELE!”
ORIGINEA ŞI MESAJUL SĂRBĂTORII BUNEI VESTIRI (25 MARTIE)
Începând cu secolul al V-lea, cu nouă luni înainte de Crăciun Biserica a ţinut sărbătoarea cu
numele annuntiatio (vestirea) şi incarnatio (întruparea), care se referea la salutul îngerului şi la întruparea
Cuvântului pe baza evangheliei după Luca 1,26-38. În acea zi s-au împlinit profeţiile mesianice, când la
împlinirea timpurilor Dumnezeu l-a trimis pe arhanghelul Gabriel la Fecioara din Nazaret. Aceasta este
sărbătoarea pe care o ţinem la vestirea conceperii Domnului. În această zi la Crezul din Sfânta Liturghie, ne
plecăm genunchiul la propoziţia despre întrupare, iar dacă cântăm Crezul îngenunchem.
Această sărbătoare este ziua darurilor! În această zi am primit una dintre cele mai iubite rugăciuni,
rugăciunea „Bucură-Te Marie”. Îngerul ne-a învăţat, iar îngerului i l-a dat însuşi Dumnezeu. În această zi am
primit-o pe Sfânta Fecioară ca Mamă. Ea devenind Mama lui Isus, a devenit şi Mama noastră, care suntem
membre ale lui Cristos. În mod mistic Fecioara Maria, ne-a purtat pe toţi în sânul Ei. În această zi L-am
primit pe Isus şi prin El Mântuirea, învierea şi Raiul. Cu siguranţă simţim că în această zi şi noi trebuie să
Le dăm ceva lui Isus şi Mariei. Să spunem cu bucurie în rugăciune: „Doamne, sunt aici, mă ofer ţie deplin,
aşa cum sunt!”
Această sărbătoare este ziua liniştii! Dumnezeu lucrează şi în linişte. E bine să ştim şi noi acest lucru.
Cele mai importante evenimente ale vieţii noastre se desfăşoară în inimile noastre, nu le cunoaşte nimeni,
doar dacă vrem să vorbim despre ele. Se întâmplă multe cu omul de la naşterea sa, până la moarte, dar cele
cu adevărat importante se petrec în liniştea inimii, pentru că acolo spune omul da sau nu lui Dumnezeu. Şi
aceasta întotdeauna este un eveniment istoric, cu mult mai important decât paşii pe Lună.
Această sărbătoare este ziua Da-ului spus! Tatăl Ceresc a spus Da dăruirii; Isus a spus Da întrupării;
Spiritul Sfânt a spus Da zămislirii supranaturale; arhanghelului Gabriel a spus Da transmiterii celei mai bune
veşti şi Sfânta Fecioară a spus Da acceptării lui Isus! Dumnezeu ne-a creat liberi. Putem spune Da şi Nu lui
Dumnezeu acceptând urmările. Aşa cum Domnul aştepta Da-ul Mariei la vestirea întrupării, Dumnezeu
aşteaptă şi Da-ul nostru. Trebuie să-I spunem Da lui Dumnezeu nu doar cu vorba, ci cu viaţa noastră plăcută
Lui.
Acum să ascultăm împreună lauda Sfintei Fecioare din omilia Sfântului Bernard! „Fecioară
Sfântă! Ai auzit că vei concepe şi vei naşte un Fiu? Ai auzit că nu va fi de la bărbat, ci prin minunea
Spiritului Sfânt? Îngerul aşteaptă răspunsul, e timpul să se întoarcă la Dumnezeu, care l-a trimis. Şi noi
aşteptăm de la Tine Doamna noastră, Cuvântul Îndurării, căci ne apasă destinul chinuitor al alungării
noastre. Priveşte, acum îţi ofer răscumpărarea mântuirii noastre: dacă accepţi, a bătut imediat ceasul
eliberării noastre! Dumnezeu ne-a creat în Cuvântul Său Veşnic şi iată ne aşteaptă nimicirea, în scurtul
Tău răspuns se găseşte concentrată speranţa învierii noastre!
Sfântul Tău răspuns îl imploră nenorocitul Adam, împreună cu progeniturile sale alungate din Paradis.
Răspunsul Tău îl cer Ábraham şi regele David. Răspunsul Tău îl imploră şi restul, sfinţii părinţi, da,
părinţii Tăi, care şi ei stau în umbra morţii. Lumea întreagă aşteaptă prosternată înaintea Ta răspunsul
Tău! Pe bună dreptate! Căci de răspunsul buzelor Tale depinde lumina nenorociţilor, eliberarea
prizonierilor, răscumpărarea celor loviţi de judecată: da, mântuirea tuturor progeniturilor lui Adam, a
naţiunii Tale!
Răspunde repede îngerului Sfântă Fecioară, de fapt Domnului îngerului. Spune cuvântul, primeşte
Cuvântul, spune cuvântul şi primeşte Cuvântul Veşnic al lui Dumnezeu. De ce întârzâi? Ti-e teamă? Crede!
Mărturiseşte! Acceptă chemarea! Vai, acum n-ar fi bine ca gândirea Ta feciorelnică să uite înţelepciunea!
Înţeleaptă Fecioară, în aceasta să nu te temi să ai curaj.
Tu fericită Fecioară, deschide-ţi Inima credinţei, deschide-ţi buzele pentru a vorbi, dă drumul
Creatorului Tău în sanctuarul interiorului Tău! Fii atentă! Cel care este dorul lumii întregi bate la uşă. Ce
se va întâmpla dacă pleacă mai departe până Tu eziţi? O, atunci degeaba începi să-L cauţi din nou pe cel
pe care sufletul Tău Îl iubeşte.
Maria, porneşte! Maria, deschide uşa! Maria, porneşte în numele credinţei, grăbeşte-Te cu dor
fierbinte. Maria, deschide uşa şi spune Da! Şi Maria a spus: „Iată slujitoarea Domnului, fie mie după
Cuvântul Tău!” (Lc.1,37)
Doar o dată să ne gândim ce s-ar fi întâmplat cu omenirea scufundată în păcat dacă Sfânta Fecioară ar fi
spus nu Planului Sfintei Treimi. În vieţile noastre ale tuturor sunt clipe de har care nu se mai întorc
niciodată, decizii, perioade! Aşa a fost vindecarea arborelui genealogic, aşa este această novenă şi în
realitate aşa este ispăşirea în ultimele timpuri.
Fecioara Maria, împreună cu Sfântul Ei Fiu aşteaptă de la noi să spunem Da salvării noastre şi
salvării altora. Pentru noi este cea mai importantă sarcină în ultimele timpuri!!!
Privire în viitor – luna aprilie 2011:
În aprilie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2-3-7 de la ora 15!
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR –APRILIE

(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de sărbători! (I. 9; 11; 20; Lc.24; Mt.26)
Motto-ul lunii: „... fiţi ai lui Cristos, care a înviat din morţi!” (R.7,4)
Intenţia comună de rugăciune: ispăşim pentru ca în viitor să sărbătorim întotdeauna Paştele deodată!
Sarcina noastră concretă va fi: când trecem prin faţa crucii, să ne facem semnul crucii şi să ne rugăm: „Ne
închinăm, Ţie Cristoase şi Te binecuvântăm căci prin sfânta Ta Cruce ai Răscumpărat lumea!”
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în aprilie 2011
„Dragii mei! În ultimele timpuri, în care trăţi, din foarte multe statui, icoane, cruci,... curge mir. Vă
voi spune acum pe baza Sfintei Scripturi care este mesajul nostru pentru întreaga omenire prin lacrimile de
mir.
În Biserică uleiul sfinţit poartă şi transmite har dumnezeiesc! Din acest motiv copiii mei aleşi
folosesc uleiul sfânt pentru: botez, mirungere, sfinţire, maslu,... Prin uleiul sfinţit puteţi deveni copii ai
Sfintei Treimi, templele Mele, instrumente bune ale Bunului Păstor şi moştenitorii Raiului. Să cereţi în
fiecare zi binecuvântarea lui Dumnezeu asupra vieţii voastre şi asupra celor dragi vouă şi străduiţi-vă să
deveniţi purtători şi transmiţători ai binecuvântării dumnezeieşti.
Uleiul are mireasmă! Când Maria Magdalena a turnat ulei pe picioarele lui Isus întreaga casă s-a
umplut cu mireasma acestuia. Sigur ştiţi că morţii vii aflaţi în păcat şi morţii adevăraţi au miros, iar
oamenii virtuoşi au mireasmă bună. Străduiţi-vă în întreaga voastră viaţă ca prin viaţa voastră plină de
virtuţi să fiţi mireasma bună a lui Cristos.
Uleiul este darul lui Dumnezeu! Tatăl Ceresc vă spune în fiecare zi ’sunt un Dumnezeu Darnic, iar
voi sunteţi creaturi care aţi primit în dar lumea vizibilă şi invizibilă. Străduiţi-vă în fiecare zi să fiţi, unii
pentru alţii, daruri de la Dumnezeu cât mai frumoase.
Uleiul este un aliment de bază, important pentru voi! Dacă şi importantul ulei lipseşte din casa
voastră este semn al celor mai mari lipsuri. Gândiţi-vă cât de mulţi trăiesc în prezent fără Isus, Maria,
biserică, sărbători, preoţi, iubire,... Pe voi vă rog, hrăniţi-vă cu regularitate alături de hrana trupească şi
cu hrană sufletească, cu Sfânta Scriptură, cu Sfântul Trup şi Sânge al lui Isus. Ar fi bine dacă şi familiile
voastre le-aţi hrăni numai cu cele sfinte şi bune.
Uleiul este simbolul binelui natural şi supranatural! În fiecare zi să vă străduiţi să faceţi un

legământ cu Sfânta Treime, cu Maria, cu Îngerii, cu Sfinţii şi cu sufletele care suferă în Purgator. Asta
înseamnă să nu faceţi ceea ce Lor nu le place şi să faceţi numai ceea ce Lor le place. Dacă veţi merge pe
această cale strâmtă veţi avea parte de tot binele natural şi supranatural.
Uleiul vindecă! Aveţi grijă ca prin vorbele voastre lipsite de iubire să nu provocaţi răni sufleteşti.
Vă invit să fiţi, prin cuvintele voastre frumoase, prin iertare şi cererea iertării, cei care vindecă rănile
sufletului, cei care şterg lacrimile şi poartă crucea altora.
Uleiul este sursă de lumină! Gândiţi-vă la Moise, a cărui faţă a strălucit pe muntele Sinai când a
primit cele zece porunci. Gândiţi-vă la Isus a cărui Faţă a strălucit pe muntele Tabor datorită discuţiei cu
Tatăl. Gândiţi-vă la Ştefan, primul martir, a cărui faţă era ca a îngerilor datorită iubirii pentru duşmani.
Candelele fecioarelor înţelepte şi sufletele lor ardeau datorită pregătirii pentru nuntă. Vă rog să nu fiţi fiii
întunericului şi ai devierii, ci ai convertirii şi ai luminii.
La prezentarea jertfei, pentru Dumnezeu se punea deoparte întotdeauna cel mai bun ulei! Poporul
ales nu putea aduce ca jertfă lui Dumnezeu animalele oarbe, oloage, bolnave,... şi uleiul stricat. Să aveţi
curaj să vă daţi viaţa pentru slujirea Domnului de tineri şi nu doar atunci când păcatele vă părăsesc.
Dumnezeu merită să-I dăruiţi cele mai bune gânduri, cuvinte, fapte şi viaţa.
Nu este voie să folosiţi uleiul spre rău, numai spre bine! Şi voi să aveţi grijă să nu folosiţi nicicând
spre rău, numai spre bine ceea ce Dumnezeu v-a dăruit: trupul, sufletul, timpul, talanţii... După cum le veţi
folosi pe acestea veţi avea parte de atenţionare sau recompensă cerească.
Uleiul dă frumuseţe exterioară persoanei care se unge cu acesta! Trebuie să ştiţi că Îngerii, Sfinţii
şi creaturile Mele de pe pământ sunt frumoase în interior numai dacă au inima plină de iubire. Aveţi grijă,
nu căutaţi doar frumuseţea exterioară văzută de oameni, ci în primul rând frumuseţea interioară văzută de
Dumnezeu.
Ca încheiere vă mai spun motivul celei mai mari tristeţi şi a celei mai mari bucurii pentru Noi.
Motivul celei mai mari tristeţi pentru Noi este că nu sărbătoriţi deodată Paştele, pe Cristos înviat! Din
păcate, încă sunteţi la nivelul la care consideraţi mai importante tradiţiile voastre decât Voinţa lui Cristos,
care vă cheamă la unitate. Când sărbătoriţi la date diferite cea mai mare sărbătoare a creştinismului se
realizează cea mai mare ruşine a creştinismului! De aceea toţi cei care aveţi putere de decizie în acest
domeniu să faceţi pocăinţă! Motivul celei mai mari bucurii pentru Noi este când vedem că creaturile
Noastre sărbătoresc împreună Paştele. Vă rog, rugaţi-vă, postiţi, ispăşiţi,... pentru această intenţie şi faceţi
tot ce vă stă în putinţă ca de acum să sărbătoriţi deodată Paştele. Dacă veţi ajunge la această hotărâre,
binecuvântarea lui Cristos înviat se va revărsa în mod extraordinar asupra omenirii întregi.
Vă binecuvântez ca primindu-L pe Cristos înviat să răspândiţi mireasma Lui spre oameni!”
ORIGINEA ŞI MESAJUL SĂRBĂTORII PAŞTELUI
Paştele evreilor (pesah, trecere, exod), are loc pe 14 a lunii Nisan, la prima lună plină de primăvară. În
Vechiul Testament Paştele este sărbătoarea familiei. Atunci jertfeau un miel, ungeau tocul uşii cu sângele
acestuia şi l-au consumat fiind pregătiţi de drum. Aceasta indică originea nomadă a sărbătorii. În viaţa
poporului ales această sărbătoare s-a îmbinat cu eliberarea din Egipt (Exod12,21-23) şi cu amintirea acesteia
(Exod 12,11-14). Astfel, ei sărbătoreau de Paşti eliberarea din robie prin jertfirea mielului pascal şi cu pâine
nedospită. Paştele la evrei a fost la început sărbătoare în templu, mai apoi sărbătoare cu pelerinaj la
Ierusalim.
Isus a folosit această cină pascală să fondeze Jertfa Veşnică a Noului Testament, pe care apostolii o fac
în amintirea Lui. Înţelesul deplin al acesteia s-a dobândit prin jertfa pe cruce. Paştele a primit o
semnificaţie total nouă în Noul Testament. Cristos şi-a eliberat poporul de păcat, de moartea veşnică şi a
înviat pentru o viaţă nouă. Astfel sărbătoarea Învierii lui Cristos a devenit curând timpul special pentru
botez.
Sfântul Áugustin a spus: „Prin suferinţa Sa Domnul a trecut din moarte la viaţă şi nouă, celor
credincioşi, ne-a deschis calea să putem trece şi noi din moarte la viaţă!” În secolul I sărbătoarea a avut loc
sub diferite forme. În secolul al IV - lea s-a început unificarea practicilor din diferitele comunităţi. Data
Paştelui a fost decisă de conciliul de la Niceea (325). Începând de atunci în întreaga Biserică s-a sărbătorit
Paştele în prima duminică de după luna plină ce urmează solstiţiului de primăvară. Sărbătoarea Paştelui
poate să aibă loc între 22 martie şi 25 aprilie. Sărbătorile cu dată variabilă se aliniază după data Paştelui.
Începând din secolul al IV-lea în Ţara Sfântă de Florii se mergea în procesiune de pe Muntele Măslinilor
până în Ierusalim. Astfel se sărbătorea intrarea triumfală a lui Cristos în Ierusalim.În marţea mare se aduce
în faţa credincioşilor învăţătura lui Isus despre sfârşitul lumii, în miercurea mare se prezintă trădarea lui
Iuda. Cele trei zile sfinte de Paşti începeau cu seara de joia mare pe Muntele Măslinilor şi cu veghea din
grădina Getsimani. În dimineaţa vinerii mari se amintesc evenimentele legate de Pilat şi biciuirea lui Isus, la
prânz se arăta poporului relicva crucii, după care ascultau până la ora trei după amiază istoria patimilor lui
Isus. Sâmbăta mare este ziua aşteptării, când întreaga Biserică posteşte, căci Mirele este departe, se
odihneşte şi coboară în împărăţia morţilor, unde va trumfa prima dată asupra morţii. Ajunul Paştelui este
„mama tuturor ajunurilor, când întreaga lume veghează!” Sfântul Áugustin spunea: „sâmbătă să vegheaţi,
citiţi Scripturile şi Psalmii, rugaţi-vă pentru păcătoşi, aşteptaţi cu speranţă până la ora trei în noaptea care
urmează Învierea lui Isus. Atunci: mâncaţi, veseliţi-vă, bucuraţi-vă pentru că garantul învierii noastre Cristos
a înviat. Sfinţii părinţi considerau că cel mai importat eveniment al ajunului este primirea solemnă a
botezului. Ajunul Paştelui se încheia în zori cu sărbătorirea Euharistiei. Duminica următoare au purtat pentru
ultima dată haine albe cei care au primit botezul în sâmbăta mare. Timpul pascal durează cincizeci de zile şi
se termină de Rusalii.
Conciliul Vatican II a reînnoit practica străveche a sărbătorii pascale.
Ce ne învaţă Cristos Înviat prin simboluri?
Să fim blânzi, altruişti, ca Mielul, ca Bunul Păstor, care şi-a dat şi viaţa pentru oi! Să fim conştienţi că este
uşor să urli între lupi, e uşor să behăi între miei, dar e greu să ai spirit de miel între lupi. Cu ajutorul lui
Cristos Înviat până şi acest lucru este posibil!
Peştele în greacă se spune Ihtys şi se interpretează simbolic astfel: Isus, Cristos Fiul lui Dumnezeu
Mântuitorul. Cristos Înviat este cel care ne schimbă viaţa, dacă ne facem partea.
Oul este simbolul vieţii! Mesajul lui este: Cristos Înviat a învins moartea! Aşa cum puiul iese din ou,
Isus iese din mormânt, înviat, învingând moartea.
Băutura, dulciurile, urările sunt mijloacele prin care Cristos Înviat ne invită la bucurie! Să credem că
„această zi e dată de Dumnezeu, să ne bucurăm şi să ne veselim”.
Apa de colonie, obiceiul stropitulului ne atenţionează: „să fiţi mireasma bună a lui Cristos Înviat prin
viaţa voastră plină de virtuţi!”
Prin iepuraş recunoaştem că ne temem de multe: de viitor, de cel Rău, de suferinţă, de moarte,... De
aceea Cristos Înviat ne spune de 366 de ori în Sfânta Scriptură: „Nu vă temeţi! În toate situaţiile vieţii
voastre sunt cu voi! ” Pentru fiecare zi avem un apel!
Lumânarea de Paşti este cea prin care Cristos Înviat ne invită: „fiţi lumina lumii prin exemplul vostru
bun!”
Steagul lui Cristos Înviat ne atrage atenţia asupra victoriei. Cristos Înviat a învins şi păcatele noastre
prin iertare! A învins şi moartea noastră prin Înviere! A învins ura cu Iubire! A învins teama cu încurajare!
Cristos Înviat a învins supărarea noastră cu Pacea Sa! A învins singurătatea noastră cu prezenţa Lui
permanentă! A învins orgoliul nostru cu smerenia Lui de Dumnezeu - Om! A învins întunericul nostru cu
Lumina Lui! Cristos Înviat l-a învins pe cel Rău cu Atotputernicia Lui.
Tuturor membrilor comunităţii noastre de ispăşie şi tuturor oamenilor de bună-credinţă le dorim

din toată inima bucuria, pacea şi iubirea lui Cristos Înviat! Cristos a Înviat! Adevărat a Înviat!

„CRISTOASE ÎNVIAT, ÎŢI MULŢUMIM CĂ NE-AI CONDUS DIN MOARTE LA VIAŢA
VEŞNICĂ!”
În mai programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-5-6-7 de la ora 15!
Întreaga lună o vom oferi pentru papa +Ioan Paul al II- lea, care a iubit-o foarte mult pe Sfânta
Fecioară!
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – MAI
(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica şi de sărbători! (I. 10; 14; 20; Lc.20)
Motto-ul lunii: „Nu mai sunteţi străini, ci casnici ai lui Dumnezeu! ” (Ef. 2,19)
Intenţia comună de rugăciune: cerem mijlocirea Sfintei Fecioare şi a Fericitului papă Ioan Paul al II–lea ca să
devenim Familie Sfântă şi comunitate de ispăşire model!
Sarcina noastră concretă va fi: luna aceasta vrem, în mod conştient, să aducem bucurie familiei noastre
trupeşti şi sufleteşti!
Mesajul extraordinar al Sfintei Fecioare în mai 2011
„Dragii mei copii ispăşitori! În această minunată lună dorim, împreună cu Fericitul papă Ioan
– Paul al II-lea să vă vorbim despre familie! Voia lui Dumnezeu este să deveniţi Familie Sfântă! Cum
este posibil acest lucru? Pentru aceasta vă dăm câteva sfaturi!
Căutaţi ca Emanuel, care este Isus Cristos, să se simtă permanent bine în inimile voastre curate,
iar prin iubirea reciprocă, prin respectul şi aprecierea reciprocă să se simtă bine în familiile voastre.
În fiecare zi a vieţii voastre învăţaţi să recunoaşteţi şi să înlăturaţi în familie tendinţa de

dominare şi începeţi să vă slujiţi unii pe alţii cu spiritualitatea lui Isus. Isus nu a venit ca să fie slujit, ci
ca să slujească. Din acest motiv a spălat el cu smerenie picioarele apostolilor şi nu i-a mustrat cu
severitate.
Vă rugăm să nu încercaţi să-i schimbaţi pe cei de lângă voi, pentru că nu veţi reuşi. În fiecare
familie, fiecare persoană să pornească individual pe calea schimbării. Ajutaţi-vă unii pe alţii în
aceasta!
Să aveţi smerenia să vă recunoaşteţi greşelile în faţa lui Dumnezeu şi a familiei voastre. Veţi
vedea că astfel prestigiul vostru nu va scădea, ci va creşte!
Căutaţi în familiile voastre să fie unitate adevărată, comuniune sfântă, aşa cum este în Sfânta
Treime, în Sfânta Familie şi în comunităţile sufleteşti adevărate. Dacă cereţi şi puneţi în practică
aceasta, o veţi şi experimenta.
Trebuie să ştiţi că familiile în care persoanele se roagă împreună cel puţin o dată pe zi vor
rămâne unite şi în timpul încercărilor.
Să aveţi răbdare cu voi înşivă şi unii cu alţii în familie. Aceasta se poate realiza prin
autocontrol!
În fiecare zi, după ce terminaţi munca, faceţi-vă timp unii pentru alţii. Cei care discută cu
regularitate, sincer în familie rămân împreună cu adevărat. Prin dialogul sincer veţi simţi prezenţa,
conducerea, purificarea, darurile,... Spiritului Sfânt în familia voastră, pentru că El este Spiritul
relaţiilor! Soţii care omit dialogul, mai de vreme sau mai târziu, vor trăi doar unul lângă altul şi în
final unul împotriva altuia!
Aveţi grijă ca fiecare cuvânt spus în familie să fie medicament şi nu otravă! Cine nu păcătuieşte
cu cuvintele sale este om desăvârşit – spune Sfântul Apostol Iacob persoanelor din toate comunităţile.
Trebuie să ştiţi că pentru creşterea voastră spirituală aveţi nevoie de familii care sunt model
spiritual, cu care să vă întâlniţi cu regularitate, să discutaţi despre cele sufleteşti şi astfel să vă întăriţi
unii pe alţii.
În familiile voastre baza educării să fie exemplul vostru bun şi iubirea voastră jertfelnică!
Aveţi grijă, în faţa copiilor voştri să nu vorbiţi niciodată de rău unii despre alţii, numai de bine.
Învăţaţi-i pe copii voştri dragi generozitatea, să accepte să facă jertfe pentru alţii şi să preţuiască
adevăratele valori. Faceţi-vă timp ca să-i ascultaţi cu răbdare pe copiii voştri. În loc de porunci
educaţi-i cerându-le şi lăudându-i. Învăţaţi-i pe copiii voştri să-şi împlinească datoria! Să nu vă
educaţi copiii pentru voi înşivă, ci pentru Dumnezeu şi pentru semeni. Dacă copiii voştri când au
crescut vor accepta cu bucurie jertfele necesare familiei şi copiilor, atunci munca voastră nu a fost
zadarnică.
Ca încheiere vă spunem împreună cu Fericitul Papă Ioan – Paul al II-lea, dacă veţi învăţa să
trăiţi în familia voastră conform aşteptărilor Noastre cereşti, în fiecare seară vă veţi ruga şi veţi simţi
cu bucurie astfel: Mâna lui Isus este deasupra familiei noastre şi ne binecuvântează! Mâna lui Isus este
sub familia noastră şi ne susţine! Mâna lui Isus este în spatele familiei noastre şi ne apără de cel Rău!
Mâna lui Isus îmbrăţişează familia noastră, pentru că ne iubeşte nemărginit! Mâna lui Isus este în faţa
familiei noastre, ne ţine de mână şi ne conduce spre Rai!
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Noi ca să deveniţi Familie Sfântă!”
„SFÂNTĂ FECIOARĂ, FERICITE IOAN – PAUL AL II – LEA, AJUTAŢI-NE CA VORBIND ÎN

FAMILIE FIECARE CUVÂNT AL NOSTRU SĂ VINDECE, SĂ FIE MEDICAMENT!”
În iunie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 2-3-4-5 de la ora 15!
Ne vom pregăti pentru aniversarea mutării la cele veşnice a Mamei Eva (19 iulie 2010 ora 15,40) recitind şi
răspândind cartea ei cu titlul „Secretul bucuriei mele”!

INTERVIÚ CU VAD ILONÁ
1. Te rog să vorbeşti despre tine şi despre familia ta trupească. M-am născut pe 21 decembrie1964 la
Camăr, judeţul Sălaj. Părinţii şi un frate trăiesc în satul natal. Suntem trei fraţi. Am o fată măritată, Nicoleta.
În prezent, din Voia lui Dumnezeu, sunt conducător asociat al comunităţii de ispăşire.
2. După părerea ta ce îi caracterizează cel mai mult pe fata ta, pe părinţii şi pe fraţii tăi? Niciodată nu voi
uita clipele când medicii au renunţat la mine şi fetiţa mea aflând aceasta mă încuraja: „Mamă nu te teme! Eu
mă voi ruga pentru tine şi Bunul Dumnezeu te va vindeca!” Mi-a fost alături în toate încercările. Când mă
gândesc la mama mea îmi amintesc de Isus, care pe unde trecea făcea binele. Mama mea este caracterizată de
iubire, bunătate şi dărnicie faţă de toţi. Tatăl meu este caracterizat de jertfelnicie. Când am fost bolnavă m-a
dus pe spatele lui pe drumul de 3 km până la doctor. Cu fraţii mei trăiesc în iubire, înţelegere şi ajutor
reciproc.
3. Vorbeşte despre boala şi vindecarea ta. Marea parte a vieţii mele a fost caracterizată de boli. În copilărie
părinţii mă duceau pe spate la doctor indiferent că era iarnă sau vară, ploaie sau zăpadă, şi repetau: „Doamne
ajută şi vindecă copilul nostru!” Am fost de foarte multe ori între viaţă şi moarte. Aveam 14 ani când am
avut un vis interesant. Deasupra capului meu au apărut doi îngeri, îmbrăcaţi în alb, având mâinile împreunate
pentru rugăciune. I-am întrebat zâmbind de ce au venit şi unul mi-a răspuns: „Nu te teme! Nu vei muri!
Dumnezeu are un plan cu tine!” După ce am născut au apărut complicaţii datorită cărora am ajuns din nou să
fiu între viaţă şi moarte. Am trecut prin aşa de multe suferinţe datorită tratamentelor prescrise de medici încât
am hotărât că nu mă mai duc niciodată la medic. După doi ani nu am mai putut suporta durerea şi am fost
nevoită să merg din nou la medic. După ce m-a consultat doctorul a declarat că am tumoare uterină. Medicii
m-au tratat timp de şapte ani după care au renunţat. Atunci o vecină cu suflet bun m-a dus la Prilog, la
călugărul Mihai. La prima întâlnire acesta mi-a spus: „Mai ai doar trei luni dacă nu faci ceea ce îţi cere
Dumnezeu. Dacă te supui te poţi vindeca! Viitorul depinde de tine!” Călugărul mi-a recomandat programe de
rugăciune, ceaiuri şi novene, iar eu le-am luat în serios. A mai recomandat să ofer din banii pe care îi am
zeciuială pentru scopuri nobile. Cum eram foarte săracă în zilele de marţi făceam în cinstea Sfântului Anton
multe clătite pe care le dădeam copiilor şi le ceream să se roage. Vindecarea mea trupeşte şi sufleteşte a avut
loc pe 1 mai 2000, lângă Nuşfalău, pe muntele Sfintei Treimi. Despre aceasta puteţi citi detaliat în primul
volum al cărţii Mamei Eva „Secretul bucuriei mele”.
4. Te rog să-ţi aminteşti de unul din visele tale rele care a fost spre binele tău. Când eram sub tratament am
visat că sunt într-un sicriu negru al cărui capac se închidea. M-am speriat tare şi de spaimă am strigat:
„Doamne, dacă exişti ai milă de mine şi mai dă-mi o şansă, iar eu în schimb îţi dăruiesc viaţa mea!” Atunci
m-am trezit şi am simţit că în viaţa mea are loc o schimbare pozitivă.
5. Te rog să vorbeşti pe scurt despre căsnicia ta. Din copilărie am simţit vocaţia mea nu este căsătoria. Mi-ar
fi plăcut să trăiesc într-o mănăstire. Fiind reformată nu am putut realiza acest lucru. La vârsta de 17 ani m-am
mutat în Oradea, unde lucram într-o fabrică. Acolo l-am cunoscut pe soţul meu. După puţin timp am parcurs
toate cele XIV staţiuni ale căii crucii. Din păcate fostul meu soţ a avut boala dependenţei şi a devenit un
pericol pentru familia noastră. Simţeam de parcă şi Dumnezeu m-ar fi părăsit. În rugăciune şi post am primit
din Cer indicaţia: „Trebuie să ieşi din Cosovo, înainte de a fi prea târziu!” Am împachetat puţine haine şi am
plecat cu fetiţa mea la Camăr, la părinţi. Aşa cum a cerut Domnul am lăsat totul, nu am ţinut la nimic doar la
Voia lui Dumnezeu. Acolo mergeam în biserica catolică aflată la 5 km la sfânta liturghie. După aceea au
urmat mutările. În decurs de un an şi jumătate ne-am mutat de nouă ori, timp în care am simţit şi bunătatea,
dar şi lipsa de îndurare a oamenilor. În acest timp m-am întărit şi am învăţat să privesc numai înainte, să
accept binele şi răul şi să le ofer, am învăţat datorită sărăciei să cer şi să accept ajutorul, am învăţat să trăiesc
foarte simplu. Am învăţat să iubesc şi duşmanii! Am învăţat să fiu flexibilă şi să-i accept pe toţi aşa cum
sunt!
6. Cum ai devenit catolică? Într-o primă vineri am intrat într-o biserică catolică plină de adulţi şi de tineri.
Când mergeau la împărtăşanie în mine s-a născut un dor de nespus după Isus. Spuneam în sinea mea, îmi
trebuie Isus şi vreau să devin catolică. În scurt timp am găsit un preot catolic, care m-a pregătit, m-a spovedit
şi m-a împărtăşit. Din acea clipă am devenit cea mai fericită creatură a lumii.
7. Cum ai ajuns în legătură cu părintele János şi cu Mama Éva? Călugărul Mihai m-a trimis la Şimian la
părintele Csilik şi m-a rugat să-l ascult în toate. El m-a primit cu iubire, m-a invitat la novenele de prima
sâmbătă iar eu l-am ales conducător spiritual. Aici am cunoscut-o pe Mama Eva, care era ca o adevărată
mamă şi profesoară. Lângă ea am învăţat iubirea, ascultarea, flexibilitatea, răbdarea, radicalitatea, oferirea,
bucurarea altora,... într-un cuvânt virtuţile Sfintei Fecioare. Ca recunoştinţă la aniversările carismei din
puţinii bani care-i aveam cumpăram câte un coş mare de flori. Mama Eva m-a ajutat când eram cea mai
părăsită. După 7 ani am ajuns la Nuşfalău, unde s-a continuat ispăşirea.
8. Cum ai trăit boala şi moartea Mamei Eva? În august 2007 când mi-a apărut Sfânta Fecioară, în locul
Mamei Eva am văzut-o pe Sfânta Fecioară. A spus: „Vi-o încredinţez pe copila mea bolnavă, îngrijiţi-o de
parcă m-aţi sluji pe Mine”. Cât a fost bolnavă ne-am străduit în fiecare zi să o bucurăm. Când a murit,
aproape că am murit şi noi cu ea. Am reuşit să ne resemnăm în pierderea ei când a părut şi cu faţa
strălucitoare a spus că a ajuns în Rai fără să treacă prin Purgator.
9. Care e motto-ul tău? „Mărire Ţie Doamne, recunoştinţă Ţie Doamne pentru toate!” Rămân veşnic
recunoscătoare lui Dumnezeu pentru că prin vindecare mi-a redat viaţa, mi-a dat o nouă vocaţie, familie
spirituală, comunitate spirituală. Recunoştinţă lui Dumnezeu PENTRU TOATE!
(A pus întrebări – pr. Csilik János)
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR –IUNIE
(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica şi de sărbători! (Mt. 10; 16; 28;
I.3;15;16;17;20)
Motto-ul lunii: „Voi sunteţi seminţie aleasă, preoţie împărătească, neam sfânt, popor dobândit de
Dumnezeu!” (1Pt. 2,9)
Intenţia comună de rugăciune: să ispăşim şi să facem novene pentru iertarea păcatelor preoţilor ierarhici şi a
celor din preoţia generală!
Sarcina noastră concretă va fi: în această lună vrem să observăm numai binele unii în alţii şi să vorbim
despre acesta!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în iunie 2011
„Dragii mei! În luna Sfintei Inimi a lui Isus vreau să vă vorbesc despre preoţie şi despre poporul
lui Dumnezeu.
În primul rând vă invit pe toţi nu doar să participaţi la sărbătorile din această lună ci să le şi
trăiţi. De sărbătoarea Înălţării Domnului vă învăţ să fiţi întotdeauna pregătiţi pentru întâlnirea cu Cei din
Cer. De Rusalii vă spun să nu ascultaţi niciodată de Cel Rău, care vrea să vă ducă spre osândă, ascultaţi
numai de imboldurile Mele, căci vreau să vă fac fericiţi atât pe Pământ cât şi în Cer. De sărbătoarea Sfintei
Treimi vă spun să căutaţi să aveţi o relaţie vie cu persoanele Sfintei Treimi, dar să preţuiţi comuniunea
sufletească şi cu semenii voştrii. De sărbătoarea Trupului şi Sângelui Domnului întrebaţi-vă dacă se vede
pe voi că vă hrăniţi cu regularitate cu Sfântul Trup şi cu Sfântul Sânge al lui Isus? Trebuie să ştiţi că
fiecare loc de pelerinaj, indiferent că e nou sau vechi, are un har unic. Acesta este motivul pentru care are
rost să faceţi pelerinaje în locurile sfinte alese de Cei din Cer! La Medjugorje Maria este prezentă deja de
30 de ani şi învaţă oamenii despre bazele vieţii spirituale. Maria contemplă fericită mulţimea sufletelor care
se convertesc, îşi primesc vocaţia şi pornesc pe calea sfinţeniei vieţii în Medjugorje sau în alte locuri de
pelerinaj. Cea mai mare durere a Mariei este că marea parte a persoanelor aparţinând ierarhiei spun în
inimile lor: „Nu cred! Nu mă interesează!” Cum ei nu merg în locuri de pelerinaj, nici pe alţii nu-i
încurajează în acest sens! La Marele Avertisment cel mai mult vă vor durea omisiunile voastre. Voia Sfintei
Treimi este ca persoanele aparţinând ierarhiei şi persoanele carismatice să avanseze în unitate şi
deschidere smerită pentru a învăţa. Numai mergând pe calea unităţii omenirea se poate aştepta la haruri
maxime.
Vă rog acum pe voi preoţii mei să vă gândiţi la momentul hirotonirii voastre! Astfel, să
reaprindeţi în inimile voastre harul, elanul, zelul iniţial! Să fiţi conştienţi că Sfânta Treime v-a ocupat
total pentru Sine. Trăiţi-vă vocaţia cu bucurie. Fiţi fericiţi că în Numele Sfintei Treimi puteţi dezlega
păcătoşii, puteţi transforma cu puterea Mea pâinea şi vinul în hrană sufletească şi puteţi conduce spre
mântuire poporul sfânt al lui Dumnezeu. Încercaţi să trăiţi constienţi că voi sunteţi reprezentanţii lui
Cristos pe Pământ. Străduiţi-vă în fiecare zi spre sfinţenia vieţii, pentru că numai aşa îi puteţi conduce
şi pe alţii pe calea sfinţeniei! Trebuie să ştiţi că prin voi vreau să declanşez pe Pământ revoluţia iubirii.
Învăţaţi să vă raportaţi la copii de parcă ar fi copiii voştri. Tinerii şi căsătoriţii să-i consideraţi
prietenii voştri, iar pe bătrâni, bunicii voştri. În episcopii voştri să vedeţi un tată grijuliu, iar în preoţi
pe fraţii voştri adevăraţi.
La final vă spun cum să se raporteze poporul sfânt al lui Dumnezeu la preoţi. Rugaţi-vă în
fiecare zi pentru preoţii care v-au botezat, v-au condus la prima împărtăşanie şi la mirungere! Fiţi
recunoscători pentru conducătorii voştri spirituali! Gândiţi-vă cu iubire şi la acei preoţi care i-au
înmormântat şi i-au ajutat spre Cer pe cei dragi vouă. Vă rog fiţi înţelegători cu preoţii voştri! Dacă
preoţii voştri sunt trişti consolaţi-i, dacă vor cădea ridicaţi-i, dacă sunt slabi încurajaţi-i. Oferiţi pentru
ei în loc de judecare, rugăciuni, post şi pelerinaje. Pentru ca preoţii voştri să devină sfinţi puteţi oferi
novene şi liturghii gregoriene. Apăraţi-i de vorbele care îi calomniază. Luptaţi cu armele sufleteşti ca
preoţii voştri să rămână preoţi model! Primiţi în inimile voastre, în familia voastră pe preoţii voştri ca
membri ai familiei voastre. Dacă veţi vedea numai răul în preoţii voştri, gândiţi-vă ce ar fi dacă nu ar fi
cine să boteze, să dea mirungerea, să dezlege, să vă înmormânteze cuviincios! Ce va fi dacă bisericile
voastre devin case de cultură în lipsa Euharistiei! Ce se va întâmpla dacă nu va exista preot să vă arate
drumul care duce în Rai. Eu vă spun: preţuiţi-i, iubiţi-i şi ajutaţi-i pe preoţii voştri, căci ei sunt daruri
mari de la Dumnezeu pentru voi!
Vă binecuvântez pe toţi să deveniţi revoluţionari ai iubirii!”
„DOAMNE AJUTĂ-MĂ CA RUGĂCIUNEA ZILNICĂ, LITURGHIA SĂPTĂMÂNALĂ ŞI

SPOVADA LUNARĂ SĂ FIE PREZENTE ÎN VIAŢA MEA!”

ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE DUMINICĂ
Ce să spunem persoanelor care sărbătoresc sâmbăta?
Duminica este cea mai veche sărbătoare în Biserică, a apărut deodată cu creştinismul.
La primii creştini, Sfântul apostol Paul a decretat adunarea în prima zi a săptămânii (duminică) şi în
acea zi se adunau pentru frângerea pâinii (Sfânta Liturghie). Învierea lui Isus şi venirea Spiritului Sfânt
au avut loc duminică, de aceea au decis primii creştini să sărbătorească în prima zi a săptămânii. Erau
convinşi că Isus este Domn şi peste sâmbătă.
În jurul anului 90 după Cristos denumirea creştină a duminicii era deja cunoscută între credincioşi.
Sfântul apostol Ioan, pe insula Patmos, a căzut în extaz în ziua Domnului.
Didaché scria (90 d.C.) că duminica avea loc frângerea pâinii, cu euharistia şi recunoştinţa. „În ziua
Domnului adunaţi-vă, frângeţi pâinea şi daţi recunoştinţă!”
Sfântul Ignaţiu de Antiochia (108 d.C.) subliniază deja duminica: „Nu mai sărbătoriţi sâmbăta, ci trăiţi
după ziua Domnului”!
Iustinus scria în opera sa că creştinii obişnuiau să se adune „duminica”.
În perioada prigoanei sărbătorirea sâmbetei dispare între creştini şi persistă numai duminica.
Sfântul Áugustin scria în secolul IV: „Duminica este o zi foarte celebră. De aceea sfinţii învăţători ai
Bisericii au hotărât să transfere toată gloria sâmbetei asupra „zilei Domnului”!
Ce defineşte duminica?
Ziua învierii! În liturghia mozarabă scrie: „Ziua Domnului trebuie să o sărbătorim cu evlavie plină
de har pentru că ne luminează ziua învierii şi a păcii, ziua adevăratei lumini şi a păcii, în această zi a
înviat din morţi Cristos, care e viaţa credincioşilor!” În ritul oriental fiecare duminică este
„sărbătoarea micului paşte”.
Duminica este zi sfântă! În secolul al V-lea un predicator a spus: „Sfinţii părinţi au dat pentru
creştini poruncă să nu se muncească duminica, pentru ca ei să fie mai apţi pentru adorarea lui
Dumnezeu!” „Cine nu a mers timp de trei săptămâni la adunarea de duminică era excomunicat. (Ce
să facem cu acei credincioşi care nu merg la Sfânta Liturghie nici odată într-un an, sau merg la
liturghie doar de marile sărbători?) Împărtăşania de duminică era parte a sfinţirii duminicii. Citim la
Eusebius: „Ziua Domnului să o pecetluiţi cu Sfântul Trup şi Sfântul Sânge al Mielului Mântuitor!” Şi
Cuvântul lui Dumnezeu este parte integrantă a ceremoniei de duminică. Iustinos spune (155 d.C.)
„De ziua Domnului, când se adună toţi se citesc scrierile apostolilor sau scrierile profeţilor. După
aceea conducătorul îndeamnă la urmarea exemplelor frumoase.” De sfinţirea duminicii ţinea şi
practicarea iubirii aproapelui prin faptele îndurării. Iustinos aminteşte: „Fiecare dă superiorului său
cât vrea. Din suma adunată superiorul ajută orfanii, văduvele, bolnavii, prizonierii, călătorii, într-un
cuvânt pe toţi cei care suferă!”
Duminica este ziua veşnică a liniştii! Această denumire înseamnă oprirea muncii. Deja şi romanii
păgâni au simţit că sărbătoarea nu este compatibilă cu munca. Împăratul Constantin (321 d.C.) a
transformat duminica în zi de odihnă oficială a statului. Sfântul Bonifaciu a cerut presbiterilor: „toate
duminicile din an trebuie sărbătorite ca sâmbetele!”
Duminica este ziua bucuriei! În secolul al II-lea păgânii observau veselia creştinilor şi ştiau că
aceştia sărbătoresc! Duminică nu se posteşte. Atunci creştinii mâncau mai bine şi se îmbrăcau mai
frumos! Iniţial s-a permis târgul de duminică fiind o simplă distracţie comunitară. Cum acesta a
devenit lumesc prin teatru şi curse de cai a început lupta împotriva târgului de duminică.
Duminica este ziua ispăşirii! Sfântul Grigore cel Mare a spus: „De ziua Domnului trebuie oprită
munca câmpului şi trebuie să se roage în toate modurile cu stăruinţă, ca ceea ce am păcătuit prin
neglijenţă timp de şase zile, să ispăşim prin rugăciune de ziua Domnului.” Creştinii au iubit duminica
şi în timpul prigoanei. Foarte mulţi şi-au dat şi viaţa pentru respectarea duminicii. Dintre aceştia au
fost şi presbiterii Anisia şi Saturninus.
Să medităm la acest proverb: „Cum îţi e duminica, aşa va fi ziua morţii tale! Cum va fi ziua morţii
tale, aşa va fi viaţa ta veşnică!”
Să avem grijă! De cine ne ataşăm duminică, de aceia vom aparţine!
O constatare adevărată: „luaţi de la om duminica şi va ajunge ca animalele!”
A fost motto-ul primilor creştini şi poate fi şi motto-ul nostru:
„Noi nu putem şi nu vrem să trăim fără duminică!”
Privire în viitor – luna iulie 2011:
În iulie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2-3-7 de la ora 15!
Ne vom pregăti pentru aniversarea mutării la cele veşnice a Mamei Eva (19 iulie 2010 ora 15,50) recitind şi
răspândind cartea ei cu titlul „Secretul bucuriei mele”!
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR –IULIE
(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica şi de sărbători! (Mt. 11; 13; 14; Lc.1)
Motto-ul lunii: „Fericiţi cei morţi, cei ce acum mor întru Domnul, căci faptele lor îi însoţesc!”
(Apocalips 14,13)
Intenţia comună de rugăciune: să oferim totul la intenţiile Sfintei Fecioare şi a Mamei Eva, ca astfel să avem
parte de har înmulţit!
Sarcina noastră concretă va fi: ne vom pregăti cu o novenă pentru aniversarea mutării acasă a Mamei Eva!
Mesajul extraordinar al Sfintei Fecioare şi al Mamei Eva în iulie 2011

„Dragi copii ispăşitori! În luna Sfântului Sânge al lui Isus vă vorbim împreună cu copila Mea
Eva despre tipmurile din prezent.
În prezent este timpul valorificării Sfântului Sânge al lui Isus şi a Lacrimilor Mele. Trebuie să
ştiţi că aşezându-vă pe voi înşivă şi pe cei dragi vouă în Lacrimile vărsate de Mine pentru voi, veţi ajunge
să aveţi o pocăinţă profundă, iar prin Sfântul Sânge al lui Isus veţi dobândi iertarea păcatelor. Acest har nu
este suficient să-l cunoaşteţi, ci trebuie să-l folosiţi în fiecare zi.
În prezent este timpul recunoştinţei! Vă rog, ca în loc să vă plângeţi şi să fiţi nemulţumiţi, să

observaţi binele mult pe care-l primiţi în fiecare zi şi să fiţi recunoscători pentru acesta. Învăţaţi să spuneţi
în toate situaţiile vieţii: mulţumesc lui Dumnezeu! Ispăşitorul recunoscător are un spirit sănătos, de aceea
primeşte multe haruri.
În prezent este timpul altruismului. În lume foarte mulţi săraci suferă din cauza egoismului celor
bogaţi. Locuri de pelerinaj alese de Dumnezeu se construiesc timp de decenii datorită egoismului
oamenilor. Cu toate că de aceste locuri sfinte şi de harurile de acolo voi aveţi nevoie. Unii nu donează nici
măcar pentru opera lui Dumnezeu, pentru că se gândesc că astfel vor fi mai săraci şi vor putea cheltui cu
atât mai puţin pentru sine, pentru ideile lor. Declarăm în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor că cei care pot
oferi de bună voie, liberi şi cu iubire o zecime din bunurile lor materiale „pentru un scop sfânt” vor primi
însutit deja pe Pământ şi în plus viaţa veşnică. Dacă acceptaţi ca adevărată declaraţia lui Isus, încercaţi
timp de cel puţin un an oferirea zeciuielii. Vă suntem recunoscători împreună cu copila Mea Eva pentru
fiecare cărămidă pe care aţi investit-o în muntele Sfintei Treimi. Răsplata voastră nu va lipsi!
În prezent este timpul luptei spirituale! Voi nu trebuie să luptaţi unii împotriva altora, ci împotriva
răului din voi şi din jurul vostru. Adevăratul ispăşitor luptă corect dacă foloseşte numai instrumentele
recomandate de Biserică: rugăciunea, postul, liturghiile oferite... şi nu practici diavoleşti.
În prezent este timpul pentru misiune! Dacă preţuiţi cu adevărat mesajele şi învăţăturile pe care le
primiţi pe muntele Sfintei Treimi, atunci le daţi mai departe. Vă rog să puneţi deoparte toate temerile
omeneşti şi să mergeţi cu curaj pe calea mărturiei supranaturale, pentru că de voi va depinde convertirea,
vindecarea, eliberarea multora.
În prezent este timpul călirii! Fierul devine oţel puternic, dacă din foc este pus în apa rece. Voi
deveniţi ispăşitori puternici, căliţi, dacă veţi trăi în linişte şi pace abisurile şi înălţimile vieţii voastre.
Schimbaţi toate domeniile vieţii voastre care necesită schimbare şi pot fi schimbate. Ce nu puteţi schimba,
acceptaţi şi puneţi în Mâinile lui Dumnezeu, căci pentru Dânsul totul este posibil!
În prezent este timpul unităţii, al colaborării! Vă spunem dinainte, pregătiţi-vă, pentru că în

viitorul apropiat vor veni timpuri speciale, prin care veţi putea trece triumfători numai în unitate strânsă cu
Cei din Cer şi cu semenii voştri. Unitatea dintre voi va putea distruge si cel mai puternic rău. Fiţi atenţi,
niciodată să nu colaboraţi în rele, ci numai în bine.
În prezent este timpul pentru manifestarea iubirii! Să vă spuneţi des în familie: te iubesc aşa cum
eşti. În comunităţile voastre de ispăşire se vă spuneţi cu curaj unii altora: mă bucur pentru tine. Trebuie să
ştiţi că vorbele spuse cu iubire vă vindecă.
În prezent este timpul pentru harurile care nu se mai întorc! Pregătiţi-vă pentru că Sfânta Treime
îi va glorifica în mod special pe ispăşitorii statornici, care colaborează cu harul Dumnezeiesc. Acum simţiţi
preponderent numai jertfa. În curând va veni timpul când Sfânta Treime vă va dărui puterea Sa cerească. În
ultimele timpuri ispăşitorii statornici vor vindeca bolnavii, vor salva păcătoşii de Iad, îi vor elibera pe cei
posedaţi de diavol şi vor învia morţii cu puterea lui Dumnezeu. În funcţie de câte puncte bune va strânge o
persoană în aceste timpuri, va fi glorificată de Dumnezeu.
În prezent este timpul pentru formarea vocaţiilor! Vor fi între voi persoane independente, care la
momentul hotărât de Dumnezeu se vor muta pe Muntele Sfânt şi vor ajuta la adoraţia perpetuă, la primirea
pelerinilor şi la rezolvarea problemelor. Vor fi familişti care se vor muta la Nuşfalău şi în împrejurimi şi
vor ajuta cât le va permite timpul, puterea şi posibilităţile. Vor fi şi ispăşitori cu spirit misionar, care vor
duce în lume puterea şi lumina primită pe Muntele Sfintei Treimi.
În prezent este şi timpul pregătirii pentru moarte! În lume vor fi multe persoane care în timpul
Marelui Avertisment vor muri văzând mulţimea păcatelor pentru care nu s-au căit. Vor fi şi persoane
ca Mama Eva, care alături de suferinţă vor accepta şi moartea pentru salvarea sufletelor. Nu vă temeţi
de viitor pentru că toţi vor primi şi harul necesar împlinirii sarcinilor primite de la Dumnezeu.
Ca încheiere vă spunem: dacă veţi trăi cât mai bine posibil timpul actual de har care nu se va mai
întoarce, Sfânta Treime vă va binecuvânta prin Noi cu plinătatea harurilor!”
ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE ZECIUIALĂ
Mama Eva ne învaţă permanent şi după trecerea ei la cele veşnice (19 iul.2010). De curând ne-a rugat ca
la prima aniversare a mutării ei la Cer să vorbim comunităţii de ispăşire despre zeciuială. Ne-a cerut ca în
numele ei să mulţumim pentru toate donaţiile pe care le-aţi făcut pentru construcţiile de pe Muntele Sfintei
Treimi. A spus că sunt atât de multe probleme materiale (criza economică) în lume, în Biserică şi în familiile
voastre, pentru că marea parte a omenirii a uitat în mod egoist de zeciuiala pe care Dumnezeu o cere tuturor
în Sfânta Scriptură! Mama Eva ne transmite tuturor : dacă vom învăţa să oferim „pentru un scop sfânt” a
zecea parte a salariului (pensiei) şi veniturilor noastre, vom avea parte de binecuvântarea extraordinară a lui
Dumnezeu asupra bunurilor noastre.
Mama Eva ne-a indicat câteva fragmente din Sfânta Scriptură:
- Mt. 23,23 – aici citim despre cărturarii şi fariseii care dădeau zeciuială preoţilor din toate roadele
grădinilor!
- Evrei 7,1-10 – „Melchizedec, preot al lui Dumnezeu cel Preaînalt, care l-a binecuvântat pe Ávraam.
Ávraam (pentru această binecuvântare) i-a dat zeciuială din toate... Şi cei dintre fiii lui Levi care
primesc preoţia, au poruncă după lege ca să ia zeciuială de la popor”.
- Mc.10,28-31 – „Adevărat grăiesc vouă, nu este nimeni care şi-a lăsat casă sau fraţi... sau ţarine,
pentru Mine şi pentru Evangelie şi să nu ia însutit acum..., iar în veacul ce va să vină: viaţa veşnică!”
Cei din Cer ne mai cer în această perioadă ca înainte de Marele Avertisment să renunţăm total la băuturile
alcoolice şi la cafea, pentru convertirea celor aflaţi în vicii. Isus vrea să ne pregătim pentru Întâlnirea cu El
având trupul – sufletul – mintea curate.
- Lc. 21,1-4 – Isus a lăudat văduva săracă, pentru că abandonându-se lui Dumnezeu şi-a aruncat ultimii
doi bănuţi în vistieria templului. Este interesant că nu scrie în Sfânta Scriptură niciunde că evreii au dat
faliment sau au murit de foame din cauza zeciuielii sau a donaţiilor altruiste!
- Lc. 16,9 – Isus cere: „Faceţi-vă prieteni cu bogăţia nedreaptă, ca atunci, când veţi părăsi viaţa să vă
primească ei în corturile cele veşnice!” Putem utiliza zeciuiala şi pentru liturghii oferite (novene,
gregoriene) pentru cei dragi nouă vii sau morţi. Toţi cei care datorită rugăciunilor, postului, liturghiilor,
bunurilor noastre se vindecă, se eliberează de rău, ajung din Purgatoriu în Rai, ne vor fi veşnic prieteni
recunoscători pe Pământ şi în Cer.
A fost uimitor să auzim declaraţia plină de putere a Mamei Eva: „Zeciuiala nu e a voastră, este propri-
etatea lui Dumnezeu!” „Zeciuiala aveţi voie să o folosiţi numai pentru scopuri sfinte!” „Cine ia zeciuiala
de la Dumnezeu lucrează la propria pierzare!” Ne-a mai rugat să dăm înapoi lui Dumnezeu şi zeciuială din
timpul nostru, zilnic două ore şi jumătate! Mama Eva îi roagă pe ispăşitori ca să ofere de bună voie, liberi şi
cu iubire zeciuiala pentru construcţia Muntelui Sfintei Treimi. Mama Eva a mai reamintit că Ea şi
conducătorul ei spiritual şi-au vândut casele şi au investit toţi banii în Muntele Sfintei Treimi. Ei nu au
început prin a cere, ci au dăruit în mod altruist pentru gloria lui Dumnezeu şi pentru binele sufletelor. V.
Ilona îşi dă zeciuiala prin liturghii oferite pentru persoanele din familie sau din comunitate care au zile de
naştere, onomastica sau aniversarea căsătoriei.
Au fost şi sunt persoane altruiste în comunitatea de ispăşire care au oferit pentru Muntele Sfintei
Treimi o zecime din bunurile care le-au vândut. Acestora le mulţumim pentru că astfel am putut pune la
punct drumul, parcările, că am putut construi capela Maicii Speranţei, că am pietruit potecile de pe Muntele
Sfintei Treimi, am făcut treptele, am tencuit Casa lui Isus şi a Mariei, că putem pune în ordine mormântul
Mamei Eva. Ce ne aşteaptă în viitor? Aducerea curentului electric, construirea parohiei de pe munte şi a
Casei Reconcilierii, săparea unei fântâni, sprijinirea cu pereţi de piatră a celor de pământ, etc. Toate acestea
se pot termina până la Marele Avertisment dacă oferiţi zeciuială. După acestea se poate porni pe Muntele
Sfintei Treimi adoraţia şi ispăşirea perpetuă. Acesta este maximul pe care îl putem atinge împreună.
Ca încheiere vă mai spun care vor fi urmările dacă luăm în serios oferirea zeciuielii. Dispare orice
raportare incorectă sau păcătoasă la bani. Se construieşte locul de pelerinaj. Dumnezeu binecuvântează toate
bunurile noastre şi întreaga noastră viaţă. În inimă vom primi pacea sufletească, libertate, Raiul anticipat.
Vom ajunge în Rai fără a trece prin Purgator, ca Mama Eva. Aşa cum a promis Sfânta Treime: Dumnezeu
şterge păcatele personale şi ale familiei, pedepsele meritate pentru acestea şi ne va elibera toţi strămoşii din
Purgator. Fiecare să decidă liber despre oferirea zeciuielii, dacă merită sau nu! Eu în calitate de conducător
spiritual al comunităţii de ispăşire, împreună cu Mama Eva vă recomand vouă, ispăşitorilor statornici, ca să
încercaţi cel puţin timp de un an oferirea zeciuielii. Dacă veţi experimenta urmările extraordinare ale
acesteia în viaţa familiei voastre şi pe Muntele Sfintei Treimi, numai atunci să continuaţi. La aniversarea
mutării acasă a Mamei Eva, Ea transmite tuturor ispăşitorilor binecuvântarea extraordinară a Sfintei
Treimi, a Sfintei Fecioare, a tuturor Îngerilor şi Sfinţilor!
„Nu uitaţi niciodată: vă iubesc, mă bucur pentru voi şi vă aştept acasă! Mama Eva!
„DOAMNE AJUTĂ-NE CA ÎN FIECARE ZI SĂ NE AŞEZĂM PE NOI ŞI PE CEI DRAGI NOUĂ ÎN

SFÂNTUL SÂNGE AL LUI ISUS ŞI ÎN SFINTELE LACRIMI ALE SFINTEI FECIOARE, CA SĂ
DOBÂNDIM POCĂINŢA ŞI IERTAREA PĂCATELOR!”
Privire în viitor – luna august 2011:
În august programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 4-5-6-7 de la ora 15!
În august vom sărbători ziua Tatălui Ceresc şi prima aniversare a noii carisme.
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – AUGUST
(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica şi de sărbători! (Mt. 7; 14; 15; 16 ;Lc.1)
Motto-ul lunii: „Tu eşti Petru, pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor
birui!” (Mt. 16,18)
Intenţia comună de rugăciune: să ne rugăm pentru unitatea şi iubirea dintre preoţi şi enoriaşi!
Sarcina noastră concretă va fi: să lucrăm voluntar în parohia noastră pentru bucurarea parohului nostru!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în august 2011
„Dragii mei! În această lună vreau să vă atrag atenţia asupra relaţiei dintre slujitorii Mei
hirotoniţi, poporul sfânt al lui Dumnezeu şi Biserică.
Trebuie să conştientizaţi că Isus Cristos este unul, nu există decât un singur creştinism şi nu există
două Biserici, dintre care una e a clericilor, iar cealaltă a laicilor, una a călugărilor, iar cealaltă a celor
din lume. Sunteţi invitaţi să fiţi apostoli, să convertiţi păcătoşii, să-i învăţaţi pe neştiutori,... În Biserica lui
Cristos, voi nu trebuie să fiţi unii împotriva celorlalţi sau unii deasupra celorlalţi, ci unul lângă altul, mână
în mână, împlinind sarcini diferite. Preoţii trebuie în primul rând să stea între Sfânta Treime şi poporul lui
Dumnezeu, să transmită mesajul Celor din Cer. Poporul lui Dumnezeu trebuie să fie punte de legătură între
preoţi şi cei din lume.
Poporul sfânt al lui Dumnezeu prin botez şi mirungere este chemat de Dumnezeu ca prin exemplul
bun al vieţii lor şi prin cuvintele lor care zidesc să mărturisească despre lumea supranaturală. Totuşi
slujirea poporului lui Dumnezeu va fi plină de har dacă o împlineşte în unitate cu preoţii. Păstorii nu
trebuie să poarte singuri misiunea de mântuire a Bisericii, ci aşa cum a cerut Cristos, împreună cu poporul
lui Dumnezeu. Deduceţi împreună semnele timpurilor şi examinaţi împreună spiritele, ca să vedeţi dacă
sunt de la Dumnezeu. Să fiţi în fiecare zi conştienţi că, preoţi şi laici împreună, sunteţi responsabili pentru
viitorul Bisericii. Acest lucru l-au declarat nu demult şi părinţii conciliului.
Preoţii hirotoniţi ai lui Dumnezeu trebuie să întărească în rândul poporului lui Dumnezeu iubirea,
apartenenţa la aceaşi familie şi unitatea. Îi rog pe preoţi ca ei să nu fie conduşi în primul rând de puterea
pe care o au asupra celorlalţi, de poruncire şi impunerea autorităţii, ci de iubirea jertfelnică. Astfel
Biserica devine Mamă, adevărată familie, comuniune de iubire, unde toţi se simt acasă. Invit păstorii
hirotoniţi să preţuiască credincioşii din lume, să le ceară sfaturi înţelepte, să le încredinţeze sarcini şi mai
mult, să le încurajeze iniţiativele. Diferitele daruri de la Dumnezeu se găsesc într-o mare bogăţie la
enoriaşi. Preoţii să recunoască cu bucurie şi să îngrijească aceste daruri care apar sub multe forme.
Preoţii să colaboreze ca şi fraţi cu cei din lume spre binele Bisericii şi să susţină din tot sufletul lucrarea
apostolică a acestora.
Poporul sfânt al lui Dumnezeu trebuie să înveţe să trăiască în lume cu spiritul lui Cristos şi nu cu un
spirit lumesc. Astfel veţi deveni lumina lumii, sarea pământului, aluatul lumii, oraş construit pe munte, care
luminează în depărtare. Toţi discipolii lui Cristos trebuie să accepte din iubire pentru suflete partea care le
revine din propovăduirea credinţei. Poporul lui Dumnezeu are libertatea şi uneori obligaţia să-şi exprime
părerea legat de binele Bisericii. Sfânta Scriptură relatează de mai multe ori despre cât de naturală şi de
eficientă era activitatea primilor creştini la începuturile Bisericii.
Credincioşii aflaţi în lume, în felul lor, sunt părtaşi la chemarea preoţească, profetică şi
împărătească a lui Cristos, de aceea ei au un rol activ în viaţa şi funcţionarea Bisericii. Fără poporul lui
Dumnezeu apostolatul păstorilor este incomplet şi nu poate fi eficient. Laicii care au un adevărat spirit
apostolic trebuie să-i ajute pe slujitorii Mei hirotoniţi în propovăduirea Evangheliei, aşa cum au făcut
bărbaţii şi femeile care-I ajutau pe Cristos şi pe apostoli. Trebuie să ştiţi că revigorarea spirituală din viitor
a Bisericii depinde şi de laicii zeloşi, dornici de sfinţenie, care acceptă diferite sarcini. Biserica trebuie să
se reînnoiască permanent şi în această lucrare spirituală laicii au un rol vital. Situaţiile noi din lume fac
necesară activitatea laicilor, şi în domenmiile social, economic, cultural, chiar şi politic. De acea invit laicii
să fie atenţi la Cristos, care îi invită în via Sa la muncă spirituală, unde în mod activ, conştient şi
responsabil trebuie să-şi accepte partea din lucrarea Bisericii în zorii celui de al treilea mileniu.
Slujitorii Mei hirotoniţi şi poporul lui Dumnezeu, să nu uitaţi niciodată că unde este iubire, unitate,
comuniune adevărată, acolo este prezent Dumnezeul iubirii în mod simţibil şi activ!
Vă binecuvântez cu spiritul preţuirii reciproce!”
Tema de casă pentru luna august:
„DOAMNE AJUTĂ-NE, CA PRIN EXEMPLUL NOSTRU BUN ŞI PRIN CUVINTELE

NOASTRE CARE ZIDESC SĂ MĂRTURISIM DESPRE LUMEA SUPRANATURALĂ!”
Interviu cu Vad Ilona (partea a II-a)
Prima parte a interviului o puteţi citi în învăţătura din luna mai.
Cum a fost viaţa ta legat de sărbători înainte şi după convertirea ta? Înainte de convertire viaţa mea a fost
goală, nu avea conţinut, aparent era fără rost, era tristă şi banală. Plecată de acasă, la început am mers mai rar la
biserică şi pe urmă nu mai mergeam deloc.Vroiam să-mi rezolv toate problemele fără Dumnezeu însă aceasta era
imposibil. Într-o zi de neuitat, m-am hotărât să termin viaţa mea care era fără Dumnezeu şi să încep o nouă viaţă
cu Dumnezeu. Oferind multă rugăciune, post regulat, novene şi sfinte liturghii s-a născut în mine dorinţa, ca să
merg duminica la biserică şi pe urmă zilnic. Mergând în comunitatea sufletească am pornit pe calea creşterii
spirituale, ceea ce mi-a permis să simt bucuria interioară, fericirea permanentă, pacea sufletească, adică am
întâlnit deplinătatea harului.
Cât timp ai trăit în căsnicie ai reuşit să faci ca soţul tău să se schimbe? La fel ca în căsnicie şi în comunitatea
sufletească omul vrea să-i schimbe pe ceilalţi şi nu pe sine însuşi. Întrucât Dumnezeu a dat tuturor voinţă liberă,
din exterior nu putem schimba pe nimeni fără ruperea legăturilor incorecte şi păcătoase. De aceea m-am hotărât
să mă schimb zilnic şi să mă rog pentru alţii pentru ca şi ei să poată porni pe calea schimbării. Cred că nicio
rugăciune oferită nu este în zadar.
De ce a permis Dumnezeu suferinţa în viaţa ta? Dumnezeu pregăteşte prin suferinţă în sufletul nostru un loc
pentru primirea harurilor. Deoarece încă nu trăim în Rai, suferinţa purificatoare aparţine vieţii cotidiene, iar eu
am invăţat să o accept şi să o ofer pentru convertirea omenirii întregi şi pentru eliberarea sufletelor din purgator.
Prin suferinţă ne aprofundăm iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni. Toate suferinţele pe care le trăim bine sunt
haruri în vieţile noastre.
După părerea ta Dumnezeu a luat în serios promisiunea ta? Atunci când Dumnezeu m-a vindecat pe Muntele
Sfintei Treimi dintr-o boală incurabilă I-am promis că îmi voi oferi viaţa Lui şi comunităţii de ispăşire. Cel Rău a
încercat să facă totul, ca să mă abat de la acest drum. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu preţul multor lupte, până în
ziua de azi am reuşit să respect promisiunea făcută lui Dumnezeu.
Vindecarea şi naşterea ta din nou a avut loc acum 11 ani (01.05.2000), din ce ai învăţat în timpul care a
trecut ce ţi se pare cel mai important? La şcoala lui Isus şi a Mariei am învăţat să mă abandonez în totalitate
lui Dumnezeu, să renunţ la un lucru bun pentru ceva mai bun, să exersez virtuţile Sfintei Fecioare: simplitatea,
flexibilitatea, sinceritatea, smerenia, ascultarea, iubirea, îngrijirea bolnavilor, viaţa comunitară.
În ce domenii te-a atacat în mod deosebit cel Rău şi tu cum te-ai apărat? Cât am trăit fără Dumnezeu datorită
vieţii mele fără sens, cel Rău m-a ispitit cu sinuciderea. Nu înţeleg cum, dar nu l-am ascultat. Probabil mi-a fost
frică de Iad. Înainte de a deveni catolică cel Rău îmi spunea: trebuie să mori în religia în care te-ai născut. Aşa a
vrut să mă îndepărteze de deplinătate. Pe parcurs dorea să mă abată de la Voia lui Dumnezeu. Folosind cu
regularitate armele spirituale: rugăciunea, postul, Sfânta Liturghie, cu ajutorul lui Dumnezeu am rămas pe calea
cea strâmtă.
Cum este în prezent legătura ta cu Isus şi cu Sfânta Fecioară? În fiecare zi mă aşez pe mine însumi şi pe cei
dragi mie sub protecţia Preasfântului Sânge a lui Isus şi a Lacrimilor Sfintei Fecioare. Prin oferirea zilnică
conştientizez că eu aparţin lui Dumnezeu şi Sfintei Fecioare şi vreau să trăiesc virtuţile Lor. Toată ziua trăiesc în
prezenţa lui Isus şi a Mariei şi încerc să Îi bucur cu ce pot. Am hotărât în adâncul sufletului meu, că vreau să fiu
în toată viaţa mea slujitoarea fidelă a lui Isus şi a Mariei.
După părerea ta Muntele Sfintei Terimi şi comunitatea de ispăşire au viitor? Acest munte a fost oferit
Sfintei Treimi. Sfânta Treime a acceptat această ofertă confirmând prin semne, minuni, vindecări, converitiri,
naşteri din nou, învierea morţilor. Eu cred că Nuşfalău este continuarea de la Fatima şi Medjugorje. Locul de
pelerinaj Muntele Sfintei Treimi este unul dintre altarele lumii şi va exista până la sfârşitul lumii. Ispăşitorii vor
avea viitor numai dacă vor porni pe calea convertirii, dacă îi vor ajuta şi pe alţii spre convertire şi vor învăţa să
asculte de conducătorii lor.
Cum trăieşti situaţia ta de conducătoare a comunităţii de ispăşire? Dacă Dumnezeu ne alege pentru o
sarcină, ne şi dă harul necesar pentru împlinirea acesteia. Mă bucur, că Dumnezeu m-a ales şi m-a găsit vrednică
pentru această slujire. În fiecare zi mă rog să fiu şi să rămân instrumentul simplu, mic şi umil al Domnului. În
fiecare zi sunt atentă la ce doreşte Dumnezeu de la mine şi nu la ce spun oamenii!
Spune ceva despre „noua carismă”, pe care ai primit-o împreună cu conducătorul tău spiritual? După
trecerea la cele veşnice a mamei Eva, când a apărut prima oară sub formă strălucitoare a anunţat: „voi doi trebuie
să construiţi mai departe Muntele Sfintei Treimi şi voi doi trebuie să conduceţi mai departe comunitatea de
ispăşire” . Sfânta Treime a confirmat cererea mamei Eva printr-un preot ispăşitor în 5 august 2010. Prin acest
preot Sfânta Treime a mulţumit pentru DA-ul nostru şi pentru faptul că am acceptat Voinţa lui Dumnezeu. Noua
carismă a fost primită în timpul programului de ispăşire pe Muntele Sfintei Treimi, la altar. Când stăm împreună
la altar, în timpul ispăşirii, asupra comunităţii se revarsă harul deplin. Din acest motiv numele carismei este:
„carisma deplinătăţii!”.
Eşti o ispăşitoare fericită în ciuda greutăţilor zilnice? Nu este uşor să recunoaştem şi să facem voinţa lui
Dumnezeu. Aceasta necesită luptă spirituală. Cel Rău vine zilnic cu ispitele sale. Am şi dureri fizice pe care le
accept şi le ofer. Şi rezolvarea problemelor zilnice este destul de obositoare. Cu toate acestea mă consider printre
cei mai fericiţi ispăşitori.
(A pus întrebări – pr. Csilik János)
Privire în viitor – luna septembrie 2011:
În septembrie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2-3-4 de la ora 15!
În aceste prime zile îi vom unge cu ulei sfinţit primit din Ierusalim pe ispăşitorii care au făcut s-au vor face novena în
acest an. În prima sâmbătă va avea loc din nou vindecarea arborelui genealogic! În prima duminică vom sărbători
carisma unităţii, pe care am primit-o acum 24 de ani la Şumuleu Ciuc împreună cu Mama Eva.
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – SEPTEMBRIE
(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica şi de sărbători! (Mt. 1; 18; 20; 21)
Motto-ul lunii:„Aşa va fi la sfârşitul veacului: vor ieşi îngerii şi vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor drepţi !”
(Mt.13,49)
Intenţia comună de rugăciune: cerem unii pentru alţii harul statorniciei până la capăt!
Sarcina noastră concretă va fi: să spunem în fiecare zi „Da” vocaţiei noastre de ispăşitor!
Mesajul extraordinar al Sfintei Fecioare şi al Mamei Eva în septembrie 2011
„Dragii mei copii ispăşitori! La sfârşitul novenei vă mulţumim în numele Sfintei Treimi pentru
jertfele pe care le-aţi acceptat pentru salvarea sufletelor. Răsplata voastră nu va lipsi nici pe Pământ, nici
în Cer. Trebuie să ştiţi că în ultimele timpuri veţi primi cele mai mari binecuvântări chiar şi pentru cele mai
mici jertfe aduse pentru suflete. Prin ungerea cu ulei sfinţit deveniţi ispăşitori devotaţi, reprezentanţii noştri
dragi. Prin voi revărs asupra naţiunii voastre, asupra omenirii întregi şi asupra sufletelor din Purgator
haruri mult mai bogate, decât cele pe care vi le puteţi omeneşte închipui. Ca Mama voastră vă cer în
ultimele timpuri să fiţi statornici în bine.
A fost Voia lui Dumnezeu că i-am dus pe copiii Mei aleşi la Medjugorje. Terenul pietros de acolo
simbolizează omenirea împietrită în păcat. Eu am venit pe Pământ ca înainte de Marele Avertisment să
înmoi inimile împietrite. De asemenea trebuie să ştiţi că la Medjugorje nu sunt atracţii lumeşti mai speciale
pentru că vreau ca pelerinii să meargă în locurile alese cu intenţii curate, pentru Cei din Cer, pentru
propriul suflet şi pentru suflete. Fiţi fericiţi şi pentru că atât la Medjugorje, cât şi pe Muntele Sfintei Treimi
de lângă Nuşfalău, se găseşte pecetea Sfintei Treimi. Prin aceasta Sfânta Treime v-a marcat ca proprietatea
Sa. Cum la Medjugorje în scurt timp mesajele se vor termina voi da continuarea copiilor Mei aleşi, să ducă
mai departe acestea pe muntele Sfintei Treimi. Într-adevăr Nuşfalău este continuarea de la Fatima şi
Medjugorje! Pregătiţi-vă pentru aceasta! Mai adaug la acestea că Fatima este alfa (începutul) şi Nuşfalău
va fi omega (sfârşitul). De aceea vă rog să spuneţi din nou Da vocaţiei voastre de ispăşitori, pentru că în
viitor voi avea nevoie de voi toţi fără excepţie. Vă promit în mod solemn că nu mai aveţi de făcut multe
novene până la Marele Avertisment! De asemenea vă spun că, dacă veţi colabora cu Noi vom scoate foarte
multe suflete de pe căruţa celui Rău şi vom pune în căruţa lui Dumnezeu foarte multe suflete convertite. Cei
din Cer au confirmat cu o minune solară şi cu un curcubeu dublu „carisma deplinătăţii” şi cele două locuri
de pelerinaj înrudite. Pelerinajul vostru a fost plin de har şi pentru că aţi fost însoţiţi de binecuvântarea
ierarhiei. Mesajul Meu lunar a fost şi pentru voi: să aveţi curajul ca alături de rugăciunile legate să
practicaţi şi rugăciunea inimii şi liniştea!
Pe ce să puneţi accentul până la Marele Avertisment? Să priviţi la crucea voastră de ispăşire,

acolo veţi găsi răspunsul. Prin cruce vă invit pe toţi să vă acceptaţi suferinţele trupeşti şi sufleteşti şi să le
oferiţi cu spiritul paşnic al lui Isus pentru convertirea omenirii! Prin Inimile Noastre Sfinte vă invităm la
unitate în iubire, în mod special pe cei aparţinând ierarhiei şi persoanele carismatice. Să construiţi unitatea
în iubire între naţiuni şi religii aşa cum este între Isus şi Mine. Prin crucea fără corpus (trupul lui Isus) –
cum este şi crucea de pe Krijevac – vă rugăm să vă străduiţi să trăiţi astfel încât în inimile voastre să
trăiască permanent Isus înviat şi niciodată Isus răstignit pentru păcatele voastre.
În cele trei luni care urmează vă invităm la preamărirea Sfintei Treimi. Dacă veţi trăi bine aceasta
veţi uita să vă plângeţi pentru încercările trecătoare. Pregătiţi-vă pentru că în ultimele timpuri, până la
Marele Avertisment cei buni vor fi tot mai buni, iar cei răi – care nu se vor converti – vor fi tot mai agresivi.
Ca apărare aşezaţi-vă în fiecare zi pe voi înşivă, pe cei dragi vouă, bunurile voastre sub protecţia Sfântului
Sânge al lui Isus şi al Lacrimilor Mele Materne.
Vă spun dinainte, anul viitor vă voi pregăti în fiecare lună, pas cu pas pentru Marele Avertisment!
Anul viitor va avea loc pregătirea responsabililor comunităţilor, prin care înainte şi după Marele
Avertisment voi face ca oamenii neştiutori să primească o binecuvântare care să îi informeze. La această
pregătire vă invit pe toţi!
Trebuie să ştiţi că omenirea împietrită în păcat se îndreaptă spre final. Zilele, orele le sunt
numărate. Dacă datorită vieţilor voastre oferite omenirea care trăieşte în păcat ajunge la pocăinţă, ea se va
salva! Fără convertire omenirea nu are viitor! În Numele Sfintei Treimi vă rugăm să Ne ajutaţi în
continuare să oprim omenirea pe drumul spre osândă.
Ca încheiere vă spun că Tatăl Ceresc a pregătit deja Lumea Nouă pentru creştinii devotaţi. Acolo
nu va fi păcat, suferinţă şi moarte. Pentru această minunată Lume Nouă care vă aşteaptă pe Pământ merită
să aduceţi toate jertfele.
Sfânta Treime vă binecuvântează prin Noi cu spiritul seriozităţii Sfinte!”
Tema de casă pentru luna septembrie:
SĂ AVEŢI CURAJUL CA ALĂTURI DE RUGĂCIUNILE LEGATE SĂ PRACTICAŢI

RUGĂCIUNEA INIMII ŞI LINIŞTEA!”
MESAJUL EXTRAORDINAR AL SFINTEI FECIOARE ÎN NOIEMBRIE 2010
„Dragii mei copii ispăşitori! Cum zilele celui Rău sunt numărate, el vă atacă în mod extraordinar.
În ultimele timpuri, în care trăiţi, trebuie să învăţaţi în mod extraordinar să vă apăraţi şi să luptaţi
împotriva lui.
Eu, din Voia Sfintei Treimi, sunt Femeia care îl calcă în picioare pe Satan. Vă voi spune acum cum
ajungeţi voi şi strămoşii voştri în puterea celui Rău şi cum puteţi ajunge din nou sub domnia Sfintei Treimi.
În puterea celui Rău ajungeţi datorită păcatelor, omisiunilor, rănilor sufleteşti, relaţiei nerezolvate
cu strămoşii, practicilor oculte, a vieţii fără Dumnezeu,...
Cum puteţi ajunge din nou sub domnia deplină a Sfintei Treimi?
Prin pocăinţa sinceră! E important să spuneţi în sfânta spovadă, în faţa lui Dumnezeu şi a
slujitorului Său că: ’Sunt un om păcătos care are nevoie de Îndurarea lui Dumnezeu! Sunt răspunzător de
toate urmările faptelor mele păcătoase. Mă lepăd din toată inima de cel Rău, mă lepăd de toate ispitele şi
mă decid din toată inima pentru Dumnezeu şi îmi ofer întreaga viaţă Lui.’ Dacă veţi face acest lucru, veţi
ieşi de sub puterea celui Rău şi veţi ajunge sub domnia lui Dumnezeu. Vă rog cereţi-vă iertare de la
Dumnezeu şi pentru păcatele strămoşilor voştri, ca şi ei să devină liberi.
Dacă veţi învăţa să iertaţi şi să cereţi iertare, rănile sufletului vostru se vor vindeca, relaţia de
iubire cu Dumnezeu, cu cei dragi vouă vii şi morţi, cu întreaga omenire se va restabili. Trebuie să ştiţi că
supărarea, ura şi toate celelalte păcate vă deschid calea spre a fi dominaţi de cel Rău. Acestă poartă o
puteţi închide definitiv prin cererea iertării şi prin iertare.
Dacă spuneţi rugăciuni de vindecare, vă puteţi elibera de bolile provocate de cel Rău trupului,
sufletului şi a spiritului. Dacă vindecarea nu are loc, oferiţi suferinţele voastre ca ispăşire pentru
purificarea voastră, pentru convertirea omenirii întregi şi pentru eliberarea strămoşilor voştri care suferă
în Purgator.
Prin rugăciunile de eliberare vă puteţi elibera de legăturile demonice. Datorită păcatelor comise cu
regularitate ajungeţi să fiţi ca pasărea legată de picior cu o sfoară, care nu poate zbura liberă, doar pe o
distanţă limitată. Prin rugăciunea de eliberare făcută cu regularitate veţi urâ păcatul, veţi iubi binele şi veţi
porni pe calea dezvoltării spirituale.
Dacă cel Rău vă posedă, prin rugăciunile de exorcizare vă puteţi elibera de el. Oamenii posedaţi
sunt ca pasărea închisă în colivie, în care au intrat de bună voie. Rugăciunile de exorcizare pot fi făcute de
Papă, de episcopi şi de preoţii sau persoanele carismatice îputernicite de aceştia. Aceaste rugăciuni care
poruncesc celui Rău se pot face numai cu sufletul curat, având încredere în puterea lui Dumnezeu şi având
experienţă, niciodată singuri, totdeauna în comunitate.
Ce să faceţi cu copiii avortaţi? În primul rând cereţi iertarea lui Dumnezeu şi a copiilor avortaţi şi
spuneţi-le că-i iubiţi. După aceea cereţi-i lui Dumnezeu iertare şi în numele celor care au ştiut despre avort
şi au colaborat la acesta. După aceea acceptaţi suferinţele pe care Dumnezeu le permite în vieţile voastre
ca ispăşire.
Sunt case, familii, locuri, zile, segmente de drum,... care au ajuns în puterea celui Rău datorită
păcatelor grave. Vă rog, rupeţi puterea celui Rău prin Sângele lui Isus, oferirea sfintelor liturghii,
stropirea cu apă sfinţită, tămâiere şi aşezaţi aceste locuri şi persoane sub protecţia Sfinţilor şi Îngerilor.
De asemenea vă rog ca în Numele lui Isus să vă delimitaţi radical de cel Rău, de lumea păcătoasă,
de oamenii răi şi de strămoşii voştri ajunşi în Iad, ca de acum să nu mai poată face rău! Ardeţi cărţile
oculte, materialele pornografice, toate instrumentele practicilor demonice (pendul, cărţi, instrumentele
vrăjitoriei, etc.), înapoiaţi ce aţi furat, compensaţi daunele produse, ca să vă eliberaţi de sub domnia celui
Rău. Învăţaţi să vă aşezaţi sub domnia şi protecţia lui Isus pe voi înşivă, pe cei dragi vouă, bunurile
voastre, întreaga omenire şi strămoşii din Purgator. Repetaţi periodic aceasta!
Să vă căiţi pentru omisiunile pe care le-aţi făcut legat de strămoşii voştri care suferă în Purgator!
Cereţi-le iertare şi iertaţi-i şi voi! Reparaţi omisiunile prin liturghii oferite pentru ei (gregoriană, novene)!
Aşezaţi-i pe toţi strămoşii voştri din partea tatălui şi a mamei în Rănile Sfinte ale lui Isus, stropiţi-i cu
Sfântul Sânge al lui Isus şi cereţi revărsarea şi binecuvântarea Îndurării lui Isus asupra lor.
Prin vindecarea arborelui genealogic veţi coborâ din căruţa celui Rău persoanele dragi vouă care
mai trăiesc pe acest pământ şi îi veţi aşeza în căruţa lui Dumnezeu, de asemenea lucraţi la eliberarea
persoanelor dragi care suferă în Purgator şi restabiliţi relaţia de iubire cu copiii avortaţi.
Dacă nu vă veţi aşeza sub domnia lui Dumnezeu pe voi înşivă şi pe strămoşii voştri aşa cum am
cerut, vă puteţi aştepta la toate relele. Dacă ascultaţi cererile mele, aşezându-vă sub domnia lui Dumnezeu
împreună cu strămoşii voştri, veţi ajunge în iubire foarte aproape de Dumnezeu, de întreaga omenire, de
sufletele din Purgator şi de cele mântuite. Vă puteţi aştepta la vindecare trupească şi sufletească, naştere
din nou şi mântuire fără Purgator. Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu Protecţia Sa divină!”
Privire în viitor – luna octombrie 2011:
În octombrie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2,6-7 de la ora
15! Toată luna îl vom preamări pe Tatăl Ceresc prin vieţile noastre oferite.
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – OCTOMBRIE
”Fericit este poporul care poate sărbători şi poate umbla în lumina Feţei Tale Doamne!” (Ps 88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica şi de sărbători! (Mt. 21; 22; 23)
Motto-ul lunii: „Mulţumiţi întotdeauna pentru toate!” (Ef. 5,20)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm pentru ca în ciuda dificultăţilor, noi să fim recunoscători!
Sarcina noastră concretă va fi: în aceste luni este interzis să ne plângem, dar e permis să preamărim!
Învăţătură de la Tatăl Ceresc în octombrie 2011
„Dragii Mei copii! Eu, cel care sunt Tatăl care a Creat, Susţine şi Îngrijeşte lumea vizibilă şi
invizibilă, doresc în lunile următoare să vă chem la recunoştinţă.
Pentru ce să fiţi recunoscători? Din Iubire Nemărginită, Eu, vi l-am dat pe Fiul Meu Drag, care şi-a
dat viaţa pentru mântuirea omenirii. Împreună cu Sfântul Meu Fiu vi l-am dat pe Spiritul Sfânt. Prin El
vreau să vă conduc, să vă purific, să vă dau lumină, să vă dau daruri, ...
Eu v-am dat-o pe Maria, care prin credinţă, smerenie, iubire, curăţie, ... este în primul rând un
exemplu bun pentru voi. Maria, prin rugăciunea Ei mijlocitoare, vrea să readucă întreaga omenire la Mine.
Voi să O ajutaţi ca tovarăşi în opera de mântuire! Eu v-am dat Sfinţii Protectori – prietenii voştrii cereşti –
la botez şi la mirungere. Dacă îi rugaţi, cu ajutorul lor ceresc veţi deveni sfinţi, modele în comunităţile
voastre. Eu v-am dat Îngerul Păzitor pe care l-am aşezat lângă voi din clipa în care aţi fost concepuţi, ca să
vă păzească trupul şi sufletul, să vă iubească şi să vă conducă, iar voi să fiţi îngeri păzitori pentru cei dragi
vouă. Am pus la dispoziţia voastră toţi Îngerii, în special pe Mihail, Gabriel şi Rafael. Dacă îi rugaţi, ei vă
pot ajuta în mod extraordinar ca să aveţi un spirit angelic.
Eu v-am dat Soarele, Luna şi stelele, ca în acestea să contemplaţi Atotputernicia Mea şi să cereţi în
fiecare zi cu spirit de copil ajutorul Providenţei Mele. Eu v-am dat Pământul pe care trăiţi! Împreună cu
Pământul v-am dat aerul, râurile – mările – oceanele, peisajele minunate, diversitatea plantelor, pomii,
fructele, fiinţele care trăiesc pe uscat, în apă şi în aer, ca să simţiţi Iubirea şi Providenţa Mea şi văzând
acestea în inimile voastre să se aprindă de recunoştinţă faţă de Mine.
Eu v-am dat persoanele care vă iubesc: părinţii, conducătorii religioşi şi laici, fraţii trupeşti şi
sufleteşti, prietenii,... Vă spun direct şi indirect prin creaturile Mele, că vă iubesc ca pe copiii Mei. Eu v-am
dat ca dar să vedeţi, să auziţi, să umblaţi, să vorbiţi, să gândiţi, să vă amintiţi lucrurile bune,... Uneori vă
puteţi gândi că aţi putea fi orbi, ologi, surzi, handicapaţi în orice domeniu.
În momentul conceperii voastre v-am pregătit locul în Rai şi v-am invitat în adâncul sufletului vostru
ca după o viaţă cinstită să vă ocupaţi locul în Împărăţia Mea. Eu v-am creat ca să fiţi fericiţi deja pe
Pământ şi veşnic în Rai.
Trebuie să ştiţi că-Mi provocaţi durere dacă spuneţi cu spirit nerecunoscător: ’Eu am dreptul la
toate acestea! Eu merit ceea ce am!’ În realitate totul este har, cadou de la Mine pentru voi, dar pentru care
trebuie să învăţaţi să fiţi recunoscători. Să spuneţi cu recunoştinţă gândindu-vă la trecut, prezent şi viitor:
Tată Creator – Susţinător şi Providenţial! Te iubesc din toată inima şi Îţi sunt recunoscător pentru toate
darurile!”
Dragii Mei copii! După toate acestea vă mai spun că nu doar aştept recunoştinţă de la voi, ci şi Eu
vă sunt foarte recunoscător şi pentru cel mai mic bine pe care-l faceţi pentru Mine şi pentru creaturile
Mele. Eu vă sunt recunoscător pentru fiecare gând bun, cuvânt bun, faptă bună, pentru iubirea voastră…
Eu vă sunt recunoscător dacă puneţi în practică învăţăturile auzite la programele de ispăşire.
Eu vă sunt recunoscător când hotărâţi de care comunitate vreţi să aparţineţi şi mergeţi înainte în
spiritul acesteia. Vă spun: praful în sine e bun şi ploaia la fel, dar cele două amestecate formează noroiul.
Eu vă rog să vă trăiţi vocaţia de ispăşire cât mai curat posibil!
Eu vă sunt recunoscător şi vă ajut în mod extraordinar dacă luptaţi pentru fraţii voştri bolnavi şi
legaţi: cu rugăciuni de eliberare şi vindecare, cu post sănătos, cu liturghii oferite, cu pelerinaje pline de
jertfe, oferindu-vă suferinţele, cu apă sfinţită şi tămâie, cu viaţa voastră exemplară – convertită.
Eu vă sunt recunoscător dacă trăiţi cu seriozitate fiecare program de ispăşire de parcă ar fi ultimul.
Eu vă sunt recunoscător dacă prin convertire serioasă intraţi în arca lui Noe, care mai este deschisă şi
pentru voi înainte de Marele Avertisment.
Eu vă recompensez cu pace sufletească dacă veţi crede în sfârşit că fericirea nu se găseşte în păcat
nici pe termen scurt nici pe termen lung, ci se găseşte numai în viaţa trăită în virtuţi.
Eu vă dau o viaţă serioasă şi raţională dacă renunţaţi la toate băuturile alcoolice, căci acestea sunt
izvorul multor rele pentru voi. Aveţi grijă nu distrugeţi trupul şi sufletul primit în dar de la Mine. Eu vă
recompensez dacă vă întoarceţi la prima iubire când Noi mai eram cei mai importanţi pentru voi.
Eu vă voi fi recunoscător la separarea care va avea loc în curând dacă în loc să vă găsesc între
neghină vă voi găsi între boabele de grâu.
Eu vă voi fi recunoscător dacă urmând modelul Sfintei Familii veţi fonda comunităţi spirituale în
familiile voastre sau împreună cu fraţii voştrii de suflet, în care învăţaţi să vă rugaţi, să iubiţi, să faceţi
binele.
Ca încheiere, ca semn al iubirii şi recunoştinţei Mele mă duc la voi toţi şi vă desenez un triunghi pe
frunte. Astfel pe voi şi pe cei dragi vouă aflaţi în inimile voastre vă ocup pentru Mine pentru veşnicie înainte
de Marele Avertisment: în Numele Tatălui, a Fiului şi a Spiritului Sfânt!
Acum vă binecuvântează Sfânta Treime ca să rămâneţi mereu ispăşitori recunoscători!!!
CUM ÎI ISPITEŞTE CEL RĂU PE CREŞTINII CARE MERG LA BISERICĂ?

Un om care duminică dimineaţa se grăbea să ajungă la biserică a fost foarte surprins

când l-a găsit pe diavol aproape de uşa bisericii.
- Ce faci tu aici? – l-a întrebat surprins.
- Merg şi eu la biserică, cum faceţi şi voi – a răspuns Satan. – Oamenii merg la biserică să se
roage împotriva mea şi să predice. Pe mine cine m-ar apăra dacă eu nu aş fi prezent?
- Şi cum te aperi? – l-a întrebat omul care mergea la biserică.
O, pentru asta am mii de instrumente! În primul rând vizitez la momentul oportun acele familii
care vor să meargă la biserică şi mă străduiesc să provoc conflicte între soţ şi soţie; îl îndemn pe
soţ să se enerveze din cauza gulerului prea tare prin care nu vrea să treacă nasturele şi se rupe.
Din această cauză îşi pierde buna dispoziţie. Soţia îşi pierde buna dispoziţie pentru că îşi caută
în zadar mănuşile în sertare.
- Prin aceste mijloace îi împiedic să meargă la biserică sau le stric dispoziţia ca să nu aibă
foloase dacă merg.
- Pentru oamenii care - continua diavolul, - pornesc serioşi şi închişi în sine folosesc alte
mijloace: Întotdeauna se găseşte o fată sau o femeie care să atragă atenţia asupra propriei
persoane. Atunci îndrept privirile femeilor asupra îmbrăcăminţii acestora; le fac să examineze
în amănunt pălăria, bluza şi predica trece peste ele. Iar bărbaţii care au puţină cultură literară
descoperă în predică ici – colo câte o expresie mai puţin corectă sau câte o exprimare greşită şi
astfel sunt atenţi la formă şi nu la conţinut. La plecarea din biserică fac observaţii reciproce şi
astfel se pierde tot efectul.
- Cealaltă femeie, se teme de răceală; deci o informez că aici sau acolo este un geam deschis şi
în timpul Liturghiei nu se gândeşte la altceva decât la curent şi la pericolul care îi afectează
sănătatea.
- Da, şi afaceriştii! Aranjez astfel ca să primească veşti proaste în seara dinainte sau dimineaţa
înainte de Liturghie. Astfel pe parcursul Liturghiei capul le va fi plin de probleme lumeşti.
- Pe o bancă stă o mamă. A lăsat acasă un copil care doarme în leagăn; repede îi amintesc că
copilul s-a trezit şi acum este în pericol să cadă din pătuţ. Această femeie va fi neliniştită tot
timpul. Văd nişte domni arătoşi care-l ascultă atenţi pe preot. Îi fac atenţi că ceea ce aud acum
se referă la o persoană sau la alta, care se află în biserică. Imediat încep să se gândească Ion la
Petru, iar Alexandru la Iosif şi pornesc către casă foarte mulţumiţi de preot şi de sine.
- Dacă nu pot distrage persoana în timpul Liturghiei, încerc să-l posed la ieşire. Ispitesc oamenii
să vorbească despre tot felul de lucruri care nu au nicio legătură cu biserica. Îi dirijez ca după
Liturghie să viziteze persoane la care se poate vorbi numai despre cele lumeşti şi astfel şterg
din sufletele lor toate impresiile bune pe care le-au primit în biserică.
Acestea au fost declaraţiile diavolului pentru omul care îl întreba când a pornit spre biserică.
Cât de real este şi în viaţă. Fiecare poate adăuga la acestea din propria experienţă.
(sursa: http://laudeturkincsek.blogspot.com/2011/07/ordog-templomban.html)
Să ne străduim să mergem la biserică astfel ca realmente să fie spre folosul

sufletului nostru!

„TATĂ CREATOR, SUSŢINĂTOR ŞI PROVIDENŢIAL! TE IUBESC DIN TOATĂ
INIMA ŞI ÎŢI SUNT RECUNOSCĂTOR PENTRU TOATE DARURILE”
Privire în viitor – luna noiembrie 2011:
În noiembrie programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 3-4-5-6 de la ora 13!
Toată luna îl vom preamări pe Spiritul Sfânt prin vieţile noastre oferite.
2011 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – NOIEMBRIE
”Fericit este poporul care poate sărbători şi poate umbla în lumina Feţei Tale Doamne!” (Ps 88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminica şi de sărbători! (Mt. 5;25; Mc.13; Lc.14)
Motto-ul lunii: „Vă rugăm în numele lui Cristos împăcaţi-vă cu Dumnezeu (şi cu semenii)!” (2 Cor. 5,20)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm ca să trăim la modul serios cererea iertării şi iertarea, de parcă
aceasta ar fi ultima şansă pentru noi înainte de moarte!
Sarcina noastră concretă va fi: să venim pe Muntele Sfânt ca să ne împăcăm cu Dumnezeu şi cu semenii!
N.B. Pe 20 noiembrie, de sărbătoarea „Cristos Rege”, va avea loc la ora 13 încoronarea cu cunună de flori.
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în noiembrie 2011
„Dregii Mei copii ispăşitori! Vă rog cu iubire să sărbătoriţi în acest an cu recunoştinţă

aniversarea reconcilierii voastre.
Fiţi recunoscători pentru spiritul smereniei primit de la Noi, datorită căruia aţi cerut şi aţi
acceptat iertarea Noastră.
Fiţi recunoscători pentru reconcilierea care a avut loc între membrii naţiunii şi între naţiuni.
Trebuie să ştiţi că am aşteptat foarte mult timp aceasta şi când am văzut cererea voastră de iertare
şi iertarea voastră am revărsat toate harurile Cerului asupra voastră, asupra naţiunii voastre şi
asupra omenirii întregi! Indiferent că simţiţi sau nu, după reconcilierea voastră în inimile voastre
şi între voi este iubire adevărată! Şi pentru viitor vă încredinţez să practicaţi reconcilierea în
familie în comunitatea sufletească şi între religii, dacă este necesar. Dacă v-aţi împăcat cu Noi şi
cu semenii voştri vă rog să trăiţi împăcaţi şi cu voi înşivă.
Fiţi recunoscători pentru cei care sunt modele ale reconcilierii: Isus, Maria, papa Ioan Paul
al II-lea, sfinţii naţiunii voastre, îngerul păzitor al naţiunii voastre, Mama Eva,... Ei v-au ajutat
într-un mod special în reconciliere şi vă ajută şi în continuare.
Fiţi recunoscători şi pentru că reconcilierea s-a realizat în primul rând prin voinţa Sfintei
Treimi, a Mariei, a Îngerilor şi Sfinţilor şi nu prin voinţa voastră! De aceea aţi primit de mai multe
ori binecuvântarea conducătorilor bisericii. Trebuie să ştiţi că reconcilierea este ultima şi unica
şansă pentru supravieţuirea naţiunilor. În viitor veţi vedea că toate naţiunile care nu învaţă
reconcilierea în cadrul naţiunii şi cu alte naţiuni, vor dispărea de pe scena istoriei. Aceste naţiuni
orgolioase se vor distruge pe sine şi unele pe altele.
Fiţi recunoscători şi pentru că aţi primit unul dintre cele mai mari haruri ale ultimelor
timpuri, vocaţia de ispăşire, trăirea şi răspândirea reconcilierii pe întregul Pământ.
Fiţi recunoscători pentru reprezentanţii voştri smeriţi aleşi de Noi, prin al căror Da s-a
putut realiza reconcilierea în cadrul naţiunii şi între naţiuni. A fost încântător să vedem din Cer
cum preoţii care vă reprezentau s-au îmbrăţişat şi după aceea v-aţi îmbrăţişat şi voi. Tot Cerul s-a
cutremurat la predarea acestui har extraordinar.
Fiţi recunoscători pentru urmările minunate ale reconcilierii voastre. Prin reconciliere s-au
eliminat din inimile voastre: invidia, gelozia, divizarea, antipatia, răzbunarea şi s-au născut în voi
dorinţa de a ajuta, iubirea adevărată, unitatea, coeziunea, smerenia, bucuria şi multe alte virtuţi!
Cu ocazia sărbătorii extraordinare a reconcilierii aţi primit inimă nouă, suflet nou şi alb ca
zăpada. Exemplul vostru bun luminează de atunci în faţa naţiunilor ca oraşul construit pe munte.
Trebuie să ştiţi ca mulţi au urmat exemplul vostru. De la reconciliere vă priviţi cu alţi ochi şi
aşteptaţi cu sufletul liniştit întoarcerea lui Isus pe Pământ. Trebuie să ştiţi că aţi devenit cele mai
frumoase flori în grădina Mariei. Observăm cu bucurie că rănile sufleteşti pe care vi le-aţi
provocat reciproc s-au vindecat. După acestea, vă rog ca în viitor să nu mai amintiţi nici o dată
rănile primite, să le uitaţi pentru veşnicie cum le-am uitat şi Noi.
În timp ce sunteţi recunoscători puteţi să vă gândiţi ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc
reconcilierea în cadrul naţiunii şi între naţiuni?
Fiţi recunoscători pentru crucea ispăşitorilor pe care o purtaţi la gât ca mărturie a credinţei
voastre. Îe această cruce Ini mile lui Isus şi a Mariei sunt unite! Prin această cruce vrem să vă
atenţionăm în fiecare zi a vieţii voastre asupra unităţii prin iubire. Dacă veţi păstra chiar cu preţul
jertfelor unitatea în cadrul naţiunii şi între naţiuni pe care aţi primit-o din Cer, veţi simţi
revărsarea permanentă a harului.
La aniversarea reconcilierii voastre vă mulţumesc în numele Sfintei Treimi, a Mariei, a

tuturor Îngerilor şi Sfinţilor că aţi acceptat harurile reconcilierii. Vă rugăm ca în viitor să păziţi
acest har unic ca lumina ochilor.
Binecuvântăm întâlnirea voastră jertfelnică cu harul de a simţi iubirea, în Numele

Tatălui, a Fiului şi a Spiritului Sfânt!!!
„SPIRITE SFINTE DOAMNE! ÎŢI SUNTEM RECUNOSCĂTORI PENTRU CĂ PRIN

RECONCILIERE ÎN INIMILE NOASTRE S-A NĂSCUT ADEVĂRATA IUBIRE”

Mesaj extraordinar al Sfintei Fecioare în prima sâmbătă din octombrie 2011
„Dragii Mei copii ispăşitori! Acum vreau să vă vorbesc despre Fatima, Medjugorje
şi Nuşfalău.
Când am apărut celor trei copii aleşi la Fatima, le-am spus în mod solemn: ’Eu sunt
Regina rozarului!’ De fiecare dată când am apărut i-am rugat să recite zilnic rozarul. Copiii
au luat foarte în serios şi au trăit toate cererile Mele astfel încât le-am putut spune: ’Sunt
mulţumită de voi!’
Copiii Mei ispăşitori! În ultimele timpuri, vă rog să recitaţi în fiecare zi rozarul meditat
împreună în familie, astfel încât să fiu mulţumită şi cu voi.
Când am apărut la Medjugorje celor şase copii, le-am spus în mod solemn: ’Eu sunt
Regina Păcii!’ În timpul apariţiilor Mele le-am atras atenţia printre altele asupra păcii în
inimă, între naţiuni şi religii.
Copiii Mei ispăşitori! Trebuie să ştiţi că pacea inimii şi pacea dintre voi este unul dintre cele
mai mari daruri ale Cerului pentru voi. Pacea este anticiparea Raiului pe Pământ. Dacă o
pierdeţi, o puteţi redobândi prin iertare şi cererea iertării, adică prin reconciliere. Vocaţia
ispăşitorilor este reconcilierea, căci prin ea Cerul coboară pe Pământ. Aţi făcut acest lucru la
Vac, pe Muntele Sfintei Treimi lângă Nuşfalău şi mai recent la Mohács, motiv pentru care
sunt foarte mulţumită cu voi.
Pe muntele Sfintei Treimi i-am spus copilei Mele alese Eva: ’Eu sunt Mama
Speranţei!’ Ea a sperat şi în situaţiile cele mai disperate pentru că privea la Atotputernicia
lui Dumnezeu. În deznădejde trăiesc acei ispăşitori care uită de Dumnezeu şi privesc numai
spre oameni şi spre sine. Eu vă rog, dacă v-aţi făcut partea, să aveţi încredere în Dumnezeu
Atotputernicul, căci El pe toate le întoarce spre binele şi mântuirea voastră.
Acum vă declar în mod solemn că înainte de Marele Avertisment, din Voia Sfintei
Treimi, voi apărea pe Muntele Sfânt împreună cu copila Mea aleasă Eva. La Fatima am
apărut la trei copii, la Medjugorje am apărut la şase copii, iar pe Muntele Sfintei Treimi voi
apărea comunităţii de ispăşire. Primiţi acest har extraordinar de la Sfânta Treime pentru
ispăşirea voastră jertfelnică şi datorită rugăciunilor de mijlocire ale copilei Mele Eva.
Apariţia Mea publică şi învăţăturile Mele vor fi o trăire de neuitat pentru cei care vin să
ispăşească cu regularitate pe Muntele Sfintei Teimi pentru convertirea omenirii. Cu ocazia
apariţiei Mele, care va avea loc în curând, voi exprima recunoştinţa Sfintei Treimi pentru
voi, vă voi prezenta pe copila Mea glorificată Eva, care a devenit exemplu pentru voi prin
suferinţa ei de ispăşire şi vă voi pregăti personal pentru Marele Avertisment.
Fiţi întotdeauna pregătiţi sufleteşte pentru că nu cunoaşteţi nici ziua şi nici ora. Nu vă temeţi
de viitor pentru că Eu sunt întotdeauna cu voi şi vreau să fiţi trandafirii Mei albi. În prezent
mergeţi pe cea mai bună cale. Sfânta Treime este mulţumită cu marea parte a comunităţii de
bispăşire!
Acum Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine şi prin copila Mea Eva cu
spiritul rugăciunii, pacea inimii şi harul speranţei.”

Privire în viitor – luna decembrie 2011:
Va începe pregătirea intensivă a responsabililor comunităţilor pentru Marele Avertisment! În decembrie

programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-2-3-4 de la ora 13!
Vă dorim tuturor un Advent binecuvântat! La sfârşitul anului bisericesc mulţumim tuturor ispăşitorilor
pentru jertfele pe care le-au acceptat pentru convertirea omenirii!
2011(2012) – ANUL PREGĂTIRII PENTRU MARELE AVERTISMENT – DECEMBRIE
Din Sfânta Scriptură să medităm următoarele capitole: Revelaţia 1;2; Matei 24;25
Motto-ul lunii: „De nu se va naşte cineva din apă şi din Spirit, nu va putea să intre în Împărăţia lui
Dumnezeu!” (Ioan 3,5)
Intenţia comună de rugăciune: să ne rugăm pentru naşterea din nou a comunităţii de ispăşire şi a omenirii
întregi!
Sarcina noastră concretă va fi: până la Crăciun în zilele de post să postim renunţând la carne!
Învăţătură de la Isus în decembrie 2011
„La începutul noului an bisericesc, când vă amintiţi de naşterea Mea, vreau să vă vorbesc
despre naşterea din nou.
Când am trăit pe Pământ i-am spus lui Nicodim şi vă spun acum şi vouă: dacă nu vă veţi
naşte din nou, nu puteţi intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Nu este suficient că v-aţi născut fizic
trebuie să vă naşteţi din nou şi sufleteşte.
Cum puteţi să vă naşteţi din nou? Din Apă, Cuvânt şi de la Spiritul Sfânt!
După ca v-aţi născut, părinţii şi naşii voştrii v-au dus în casa lui Dumnezeu ca slujitorul
Meu să vă boteze. Aţi devenit copiii Sfintei Treimi prin bunăvoinţa rudelor voastre. La botez rudele
s-au lepădat de cel Rău şi şi-au măturisit credinţa în numele vostru. Pentru voi botezul a fost primul
pas al naşterii din nou. Când la prima împărtăşanie, la mirungere şi după aceea la fiecare ispită v-
aţi lepădat şi voi de cel Rău şi v-aţi decis pentru Sfânta Treime în mod conştient, aţi păşit pe calea
naşterii din nou.
Prin cuvânt vă transformaţi dacă citiţi cu regularitate Biblia şi o puneţi în practică. Astfel
mesajul ceresc vă pătrunde în inimi şi ca un aluat vă transformă în adevăraţi creştini. Naşterea din
nou este un proces care durează toată viaţa.
Tuturor celor care s-au botezat şi trăiesc botezul şi celor care citesc şi trăiesc mesajele Mele
cereşti Spiritul Sfânt începe să le conducă personal viaţa. Spiritul Sfânt dă imbolduri interioare să
faceţi, chiar cu preţul jertfelor, binele citit în Sfânta Scriptură, şi să evitaţi păcatul care vă duce
într-o direcţie greşită. Dacă vă încredinţaţi conducerii Spiritului Sfânt, el pe lângă imbolduri şi
interdicţii, vă va conduce, când sunteţi trişti vă mângâie, când sunteţi neştiutori vă învaţă, când
sunteţi slabi vă întăreşte, vă purifică de păcate, vă luminează şi vă face sfinţi. Datorită imboldurilor
şi interdicţiilor dumnezeieşti ajungeţi pe calea cea strâmtă şi veţi merge înainte pe calea naşterii
din nou în bucurie sufletească, pace şi iubire. Dacă veţi părăsi această cale strâmtă din cauza celui
Rău, a lumii păcătoase şi a slăbiciunilor voastre, vă puteţi întoarce la Noi prin pocăinţă şi iertarea
păcatelor. Să cereţi de la Spiritul Sfânt darul discernerii spiritelor pentru că nu de toate vocile
trebuie să ascultaţi. Vocea care zideşte, încurajează, mângâie, înalţă, care este în conformitate cu
Sfânta Scriptură, cu învăţătura Bisericii, este de la Spiritul Sfânt. De această voce trebuie să
ascultaţi întotdeauna pentru că duce spre Rai. Vocea care distruge, întristează, acuză, care duce
spre autodistrugere este de la cel Rău. De aceasta să nu ascultaţi nici o dată pentru că vă duce într-
o direcţie greşită, vă duce spre Iad.
Verificaţi-vă pe voi înşivă să vedeţi dacă aţi păşit pe calea naşterii din nou? Celor care au
fost născuţi din nou din Apă, Cuvânt şi Spirit Sfânt li se schimbă raportările faţă de Noi. Ei trăiesc
împăcaţi cu Noi. Parabola viţei de vie şi a mlădiţelor vă spune că prin rugăciunea inimii şi prin
rugăciunea legată veţi avea o relaţie profundă cu Noi. Copiii Mei se luptă în Numele Nostru cu cel
Rău şi cu cei care-l urmează. Cei aleşi de Mine acceptă ruşinarea din cauza Noastră. Ei fac totul
spre gloria şi bucuria Noastră. Ei aşteaptă permanent pregătiţi sufleteşte întâlnirea cu Noi. Nu se
tem de moarte şi au siguranţa mântuirii. Cum ei poartă deja pe Pământ în inimi Împărăţia lui
Dumnezeu o vor primi ca moştenire. Ei se supun Cuvântului şi învaţă să asculte de Spiritul Sfânt.
Cum se raportează copiii Mei născuţi din nou la semenii lor? Ei nu se situează deasupra
nimănui, împotriva nimănui, doar alături de semenii lor. Trăiesc în iubire, pace şi unitate cu toţi
indiferent de religie şi etnie. Ei lucrează pentru binele, naşterea din nou şi mântuirea tuturor.
Cum se raportează copiii Mei născuţi din nou la sine? Îi caracterizează foamea şi setea
sufletească faţă de cele spirituale. De aceea citesc cu regularitate Sfânta Scriptură, vieţile sfinţilor,
cărţi de suflet, merg cu regularitate la biserică să asculte predici, se uită la filme constructive,
merg în comunitate sufletească, pentru a deveni mai buni şi a-i ajuta pe alţii. Ei au numai prieteni
care merg în direcţia bună. Aleşii Mei gândesc, vorbesc şi trăiesc altfel decât fiii lumii acesteia şi
fiii lumii de jos. Pentru ei spiritul va fi pe primul loc şi nu trupul. Ei pun accentul pe cele veşnice şi
nu pe cele trecătoare. Ei dăruiesc cu plăcere pentru cauze sfinte pentru că sunt convinşi că vor
primi înapoi însutit ce au dăruit, atât pe Pământ cât şi în viaţa veşnică. Ei urmează numai
exemplele bune şi dau semenilor lor numai exemple bune.
Ca încheiere vă mai spun că nu există naştere din nou prin reîncarnare, numai naştere din
nou prin apă, Cuvânt şi Spirit Sfânt!
Vă binecuvântez în luna naşterii Mele cu harul naşterii din nou!!!
Discursul +pr.Stefano Gobbi ţinut în San Marino, în 1996, despre întoarcerea glorioasă a lui Cristos
La aceste exerciţii spirituale internaţionale penru preoţi pe care le-a ţinut pr. Stefano Gobbi, conducătorul
Mişcării Mariane a Preoţilor au participat 300 de preoţi, 25 de episcopi şi un cardinal. Doresc să vă prezint pe
scurt aceste exerciţii.
Unde va triumfa Inima Neprihănită a Mariei? Va triumfa numai prin întoarcerea în glorie a lui Cristos.
„Nu vă temeţi: aşa cum Inima Mea v-a dăruit cândva Mântuitorul, tot aşa Inima Mea Neprihănită vă va dărui în
aceste timpuri vestea bună a Mântuirii. În curând se va bucura pentru rodul nopţii sfinte lumea întreagă, pe care
acum o pătrunde întunericul şi a fost separată de Fiul Meu. Triumful Inimii Mele Neprihănite se va realiza când
în inimile sărmanilor Mei fii rătăciţi se va naşte din nou Isus! Să fiţi încrezători şi să nu vă domine nici griji şi
nici disperarea! Viitorul care vă aşteaptă va fi precum zorile luminoase pentru lumea purificată deja”. (mesajul
Fecioarei Maria 24.12.1975)
„A doua venire a lui Isus va fi asemănătoare cu prima. Aşa cum s-a născut în această noapte, tot aşa se va
întoarce în glorie Isus, înainte să vină la Judecata de Apoi, a cărei oră mai este ascunsă între tainele Tatălui.
Lumea se va acoperi deplin cu întunericul tăgăduirii. Astfel aproape nimeni nu va fi capabil să-L primească.
Când va veni din nou Fiul omului, oare va găsi credinţă pe Pământ? Isus va veni pe neaşteptate ca să-şi înceapă
domnia în lume!” (mesajul Fecioarei Maria 24.12.1978)
În gândirea obişnuită venirea lui Cristos o asociem cu parusia (venirea de la sfârşitul lumii), când va veni ca
Judecător. În ultimul timp s-au elaborat deja lucrări teologice despre întoarcerea în glorie a lui Isus.
Ce spune Sfâna Scriptură despre a doua venire a lui Isus? În anumite părţi ale Sfintei Scripturi găsim scris că
Isus va veni în această lume şi va distruge puterea celui Rău.
 „Când va veni din nou Fiul omului, oare va găsi credinţă pe Pământ?” (Lc.18,8) Dacă Isus vrea să găsească
credinţă, atunci trebuie să vină pe Pământ! La Judecata de Apoi Pământul dispare şi urmează judecata, Raiul
sau Iadul, dar Pământul dispare.
 „Bărbaţi galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care s-a înălţat la Cer din mijlocul vostru, va
veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la Cer.” (Fapte1,11) „Venind pe norii cerului!” (Mt.26,64) Cât
timp există nori nu se împlineşte Judecata de Apoi. Cristos vine pe acest Pământ pe nori!
 „Îngerul a sigilat iadul ca Diavolul să nu mai înşele naţiunile” (Rev.20,3) Astfel puterea lui Satan va fi
înfrântă. Vor învia toţi cei care au fost ucişi pentru că nu au adorat fiara şi icoana idolului, să domnească cu
Cristos. Aceasta va fi prima înviere! A doua înviere va avea loc după Judecata de Apoi şi va avea loc pentru
toţi oamenii. Cei o mie de ani trebuie interpretaţi simbolic. Fapt este că Cristos va domni după ce va învinge
puterea lui Satan şi-l va neutraliza.
 „Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va distruge
cu arătarea venirii Sale!” (2 Tes.2,8) Domnul va veni înainte de sfârşitul lumii şi va distruge puterea răului.
Ce spune despre acestea învăţătura Bisericii? Fericitul papă Ioan – Paul al II.-lea a spus în 1993 în SUA la
mara Întâlnire Mondială a Tineretului. „La întâlnirea tinerilor veniţi din lumea întreagă exclamăm: Maranatha!
Vino Doamne Isuse!” (Rev.22,20) Nu demult a fost adresată o întrebare Congregaţiei pentru Doctrina
Credinţei: Cum trebuie să interpretăm venirea în glorie a lui Isus? Ca venire la Judecata de Apoi sau o venire pe
Pământ? Răspunsul: „Legat de această temă Biserica nu a făcut nici o dată declaraţii oficiale! Din acest motiv
ambele concepţii pot fi acceptate!”
Cu ce evenimente va coincide a doua venire a lui Cristos?
 Toate creaturile vor îndeplini în mod perfect Voia lui Dumnezeu: „Facă-se Voia Ta, precum în Cer, aşa şi
pe Pământ!” „Vie Împărăţia Ta!” Când Isus va reveni, lumea va accepta Împărăţia Lui şi-L vor preamări din
nou în mod deplin pe Tatăl, cum au făcut la începutul creaţiei. Luisa Picaretta mistică italiană, care timp de
60 de ani a stat în pat paralizată, timp de 50 de ani a trăit numai cu Euharistie şi al cărei proces de beatificare
este în curs, a vorbit mult despre Împărăţia lui Cristos care va veni pe Pământ: „La 2000 de ani după creaţie a
avut loc potopul de apă, pentru purificarea omenirii, după încă 2000 de ani a urmat potopul de sânge,
Mântuirea. După alţi 2000 de ani va urma potopul de foc, un potop al focului sufletesc, care va învinge focul
urii care domneşte în lume şi în final va veni în această lume Împărăţia Voinţei lui Dumnezeu, când toate
creaturile vor împlini deplin Voia lui Dumnezeu.”
 Întoarcerea lui Isus va coincide cu noile Rusalii! Noile Rusalii (a doua revărsare a Spiritului Sfânt) vor avea
loc la nivel mondial. Spiritul Sfânt se va cobotrâ în mod extraordinar asupra lumii întregi şi o va purifica şi
va transforma inimile tuturor oamenilor. Toţi vor fi carismatici şi-L vor preamări pe Domnul.
 Venirea lui Isus pe Pământ va fi cea mai mare minune a Îndurării Divine! „Minunea Îndurării Divine va
avea ca rezultate: păcătoşii se convertesc, cei slabi vor fi sprijiniţi, bolnavii se vindecă, cei care s-au
îndepărtat se întorc în Casa Tatălui, cei divizaţi se unesc!” Atunci va fi civilizaţia iubirii.
 Venirea lui Isus va coincide cu glorificarea Euharistiei! Isus care va veni şi se va arăta în glorie se uneşte cu
„acel Isus”, care este prezent în Euharistie, şi va desface uşile celor două specii, care încă Îl ascund, ca să se
arate în deplina Sa putere, să reînnoiască totul şi în final să aducă un Cer Nou şi un Pământ Nou!
„Maranatha! Vino Doamne Isuse!”
„CÂND NE ÎNTÂLNIM SALUTUL NOSTRU SĂ FIE: MARANATHA! VINO DOAMNE ISUSE!”
Privire în viitor – luna ianuarie 2012:
Va începe pregătirea intensivă a ispăşitorilor pentru Marele Avertisment! Cine poate, să vină la novena care durează
din ianuarie până în septembrie de parcă ar veni la repetiţia generală. Temele ultimelor timpuri vor fi în primele
sâmbete şi în primele duminici! Să dăm cu suflet misionar mesajele şi învăţăturile celor care le acceptă. În ianuarie
programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor avea loc în zilele de 1-5-6-7 de la ora 13! Ar fi bine să
începem Anul Nou împreună!
Vă dorim Crăciun binecuvântat şi un An Nou fericit!
Retrospectivă - noiembrie 2011
Prima joi
Spune-ne Iluska, cum te-ai raportat la moarte înainte şi după convertirea ta?
Înainte de convertire, când mă gândeam că şi eu voi muri cândva şi mă voi întâlni cu Dumnezeu şi va trebui
să dau socoteală despre viaţa mea, simţeam frică. Credeam că există Rai, Purgator şi Iad. Nu vroiam să
ajung în Iad, căci este veşnic. Când eram bolnavă şi eram între viaţă şi moarte m-am gândit foarte serios
unde aş ajunge dacă aş muri acum? Am hotărât că-L voi căuta pe Dumnezeu înainte să mor şi îmi cer iertare
pentru toate păcatele pe care le-am comis, le răscumpăr şi că vreau să încep o viaţă nouă.
După convertire am ajuns la nivelul să mă întâlnesc oricând bucuroasă cu Isus Îndurător. Mi-a trecut frica şi
locul ei a fost luat de siguranţa mântuirii. Mă străduiesc în fiecare zi să evit păcatul, ocaziile de păcat şi să
păstrez pacea sufletului, Raiul anticipat în inimile noastre. Vă rog pe voi fraţii mei ispăşitori ca în fiecare
seară să vă culcaţi având în inimi pocăinţă, de parcă aceasta ar fi ultima voastră şansă de împăcare.
Prima vineri
Spune-ne Iluska, după părerea ta, ce face ca în noiembrie cimitirul să fie preţios?
După părerea mea este foarte bine dacă aprindem lumânări la mormântul celor dragi, dacă ducem coroane pe
mormânt, dacă aranjăm mormintele, dacă facem monumente funerare minunate... Acestea după părerea mea
sunt totuşi secundare. Cel mai importan este să oferim pentru cei dragi nouă rugăciune, post, Sfinte
Liturghii, pelerinaje, fapte bune, suferinţe, viaţa nostră plăcută lui Dumnezeu. După părerea mea numai
aceste lucruri bune, sunt cele care fac cu adevărat frumos şi preţios cimitirul, viaţa rudelor mutate şi viaţa
noastră. Eu vă rog să trăiţi ca Mama Eva, ca să ajungeţi în Rai fără purgator.
Prima sâmbătă
Sfânta Fecioară a vărsat lacrimi de recunoştinţă asupra noastră, pentru că tot mai mulţi luăm în serios
ispăşirea. Sfânta Fecioară a cerut să fim trandafirii Ei albi şi curaţi, să fim statornici pe calea cea strâmtă, să
ne examinăm în fiecare seară conştiinţa şi în fiecare dimineaţă să ne pregătim sufleteşte. A mai cerut trei
lucruri foarte importante: să spunem în fiecare dimineaţă rugăciunea de oferire şi cerere a binecuvântării,
căci astfel avem parte de protecţie deplină. Să nu ne fie ruşine să purtăm crucea ispăşitorilor, prin care
primim protecţie exterioară. Să ne ungem pe noi şi pe cei dragi nouă cu uleiul sfinţit şi astfel putem avea
parte de purificare, vindecare şi eliberare.
Prima duminică
Spune-ne Iluska, ai avut experienţe supranaturale în viaţa ta?
Da, odată! După ce am născut am fost între viaţă şi moarte. Atunci am văzut foarte mulţi îngeri îmbrăcaţi în
alb având mâinile împreunate, care se rugau pentru mine ca să mă vindec şi să-mi pot creşte copilul.
După părerea ta, dacă pierdem pe cineva foarte drag din familie, cum putem să-l abandonăm în
Mâinile lui Dumnezeu? Este un sentiment foarte dureros! Şi nouă ne-a lipsit mult Mama Eva după ce a
murit. Dar, când a apărut strălucitoare am fost fericiţi împreună cu ea.
Mesajul Tatălui Ceresc din prima duminică a fost că putem atenua prin prezenţa noastră jertfelnică furia
Dreptăţii Lui pe care o simte pentru omenirea care trăieşte în păcat. Ne-a mulţumit pentru că nu ne mai
apropiem cu teamă de El, ci cu iubire. A cerut să nu ne neliniştim pentru că este cu noi în toate situaţiile
vieţii noastre şi ne iubeşte foarte mult!
Sărbătoarea lui Cristos Rege
Eu aştept întotdeauna cu bucurie sărbătoarea lui Crisos Rege şi mă străduiesc să-I aduc bucurie. Cum L-am
bucurat pe Cristos Rege? Ispăşesc pentru aceia care şi la începutul secolului XXI pun pe Capul Lui Sfânt
coroană numai din spini sau coroană mixtă (un spin - o floare). Eu mă străduiesc în fiecare zi să-I pu pe Cap
lui Cristos Rege numai cunună de flori. Acum 13 ani la Şimian L-am încoronat pentru prima dată pe Cristos
Rege, aşa cum a cerut. Când razele Soarelui au atins Inima lui Cristos Rege am ştiut că se bucură pentru
această sărbătoare şi pentru că L-am ascultat.
Aici pe muntele Sfintein Treimi simt că Sfânta Treime mă aşteaptă cu braţele deschise pentru binecuvântare.
Ei ne ajută să ne ducem în pace crucea. Prin statuia lui binecuvântată Cristos Rege ne iubeşte, ne
binecuvântează, se bucură că ispăşim în cinstea Rănilor lui Sfinte. El a spus că a marcat cu semnul crucii şi
al triunghiului nu doar Muntele Sfânt, ci şi pe ispăşitori.
De pe Muntele Sfânt se revarsă Lumină şi putere. Aici înţelegem ce trebuie să facem în ultimele timpuri şi
primim putere pentru o viaţă de ispăşire model. Cristos Rege ne-a cerut să-L iubim în Euharistie, să ne
împărtăşim cu regularitate având inima curată, să iubim adoraţia şi vizita Euharistică. În final Cristos Rege
ne-a cerut să iubim liniştea, pentru că numai prin ea poate lua legătura cu noi.
(a pus întrebări pr. Csilik János)
2010 (2011) – ANUL CUNOAŞTERII ŞI TRĂIRII SĂRBĂTORILOR – DECEMBRIE
”Fericit este poporul care poate sărbătorişi poate umbla în lumina Feţei Tale Doamne!”
(Ps88.16)
Din Sfânta Scriptură să medităm la naşterea lui Isus! (Mt.1,2;Lc.1;2;I.1)
Motto-ul lunii: „Când a venit plinirea timpurilor, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din
Femeie...!”
(Gal 4,4)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm împreună pentru ca mamele să accepte cu bucurie naşterea şi
creşterea copiilor lor în Voia lui Dumnezeu!
Sarcina noastră concretă va fi: să mulţumim mamei noastre, că ne-a născut şi ne-a crescut cu iubire!
Vă dorim sărbători de Crăciun pline de pace, iubire şi bucurie, şi un An Nou binecuvântat de

Dumnezeu!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în decembrie 2010
„Dragii mei! Isus v-a învăţat, chiar şi fără cuvinte, deja în momentul naşterii Sale. Trebuie să ştiţi
că tot ce s-a întâmplat la naşterea lui Isus are o semnificaţie foarte profundă.
Isus s-a născut la Betleem! Betleem, înseamnă casa pâinii. El, cel care s-a născut în iesle, este
Pâinea din ceruri, care dă lumii viaţă. „Cine mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică”.
Isus nu s-a născut la Nazaret, ci într-un loc străin! El ne propovăduieşte astfel că pe Pământ sunteţi
doar călători, un călător, care merge mai departe. Casa voastră este în Ceruri!
Isus s-a născut în sălaşul păstorilor şi al mieilor. El, este Bunul Păstor al celor mici şi al celor
mari, care şi-a dat i viaţa pentru oile sale.
Isus s-a născut într-un grajd urât mirositor. La naşterea lui Isus Pământul era asemănător cu un
grajd urât mirositor. Isus nu s-a născut într-o casă de locuit, pentru ca toţi să se apropie cu încredere de El.
Isus s-a născut în ascuns! El este Dumnezeul ascuns, care este prezent în sacramente, în semeni şi în
Biblie.
Isus s-a născut când întunericul culmina, la miezul nopţii, când marea parte a omenirii trăia
sufleteşte în întuneric. Mesajul Lui: să nu fiţi fii întunericului şi ai devierii. Fiţi fii luminii şi a convertirii.
„Să lumineze exemplul vostru bun în faţa oamenilor, astfel încât ei să-L laude pe Tatăl Ceresc.”
Isus s-a născut iarna, în frig, atunci când inimile majorităţii oamenilor erau lipsite de iubire. Isus a
a adus în lume şi în inimi căldura, iubirea, fericirea.
Când Isus s-a născut templul zeului războiului din Roma era închis. Acolo unde în inimi nu este
Isus,este luptă, lipseşte pacea şi se regăseşte tot răul. Acolo unde Isus este primit în inimi, în familie, odată
cu intrarea Lui se naşte Pacea.
Isus a venit pe Pământ ca copil! El nu provoacă oamenilor teama, ci iubirea. Şi astăzi vă spune:
‘Dacă nu veţi fi cum sunt copiii, nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor!’
Isus a venit între voi în sărăcie. Spiritul sărăciei este: să fiţi mulţumiţi cu ceea ce aveţi, să fiţi
recunoscători pentru toare. Nu fiţi nemulţumiţi, necumpătaţi, lacomi.
Îngerii au vestit naşterea lui Isus păstorilor simpli şi smeriţi, şi nu fariseilor orgolioşi şi
cărturarilor. Isus a spus: Te binecuvântez Tată, Domnul Cerului şi al Pământului, pentru că ai ascuns
acestea în faţa celor înţelepţi şi deştepţi şi le-ai arătat celor simpli.
Naşterea lui Isus a fost anunţată de steaua minunată. Învăţătura: în această generaţie rea şi
stricată, trebuie să străluciţi ca stelele în univers.
Isus s-a născut în timpul recensământului împăratului August. Astfel vă învaţă că odată toţi trebuie
să dea socoteală în faţa lui Dumnezeu despre viaţa lor!
Naşterea lui Isus o sărbătoriţi pe 25 decembrie, de Crăciun. Semnificaţia Crăciunului este –

incarnatio – întruparea. Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între voi! Cereţi de la Isus harul ca trupurile
voastre să se transforme în Trupul Lui, şi sângele în Sângele Lui.
În ziua naşterii lui Isus vă amintiţi de venirea Lui în trei forme: El avenit sub forma unui om la
Betleem; a venit sub forma sacramentelor şi va veni cu putere dumnezeiască la judecata de apoi.
În ziua naşterii lui Isus vă amintiţi de naşterea S-a sub trei forme: naşterea eternă de la Tatăl;
naşterea în timp de la Maria şi naşterea Lui sufletească, în inimile voastre. Degeaba s-a născut Isus la
Betleem, dacă nu se naşte în inimile voastre! Isus cere: nu Mă lăsaţi în iesle, primiţi-Mă în inimile voastre!
Nu Mă lăsaţi în biserică, duceţi-Mă cu voi!!!
Sărbătoarea naşterii lui Isus, este timpul cadourilor. Gândiţi-vă că Tatăl Ceresc este un Dumnezeu
darnic. Cel mai minunat dar pe care-l puteţi primi de la El este Isus. În fiecare zi să trăiţi conştienţi că
sunteţi creaturi care au primit darul lui Dumnezeu.
Acum vă binecuvântez cu spiritualitatea plină de iubire a lui Isus!”
„ISUSE ÎNVAŢĂ-MĂ SĂ TRĂIESC ASTFEL CA CEI DRAGI MIE SĂ POATĂ SPUNE DESPRE
MINE CU SINCERITATE: BINE CĂ TE-AI NĂSCUT!!!”
(Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul pr.Janos Cs.)

CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎNAINTE DE NAŞTEREA LUI ISUS, LA NAŞTEREA LUI ISUS ŞI

DUPĂ NAŞTEREA LUI ISUS
În anul 39 înainte de Cristos, un păgân pe nume Irod a devenit rege în Iudea! El avea origine străină. El a
fost cel care a ordonat uciderea pruncilor. A murit în anul 1 d.C. Pe Irod la urmat fiul său Irod Antipa (1-40
d.C.). El a fost cel care a ordonat uciderea lui Ioan Botezătorul şi în timpul patimilor lui Isus l-a îmbrăcat în
batjocură.
Pe el l-a urmat pe tron nepotul marelui Irod, Irod Agripa. El a fost cel care l-a decapitat pe Sfântul Apostol
Iacob şi l-a întemniţat pe Apostolul Petru. În mod blasfemiator se autointitula dumnezeu, dar încă în timpul
vieţii trupul lui a fost mâncat de viermi.(+ 44 d.C.) În anul 70 d.C. generalul roman Tit a distrus Ierusalimul.
Atunci evreii s-au împrăştiat în lumea întreagă. Din anul naşterii Domnului începe calendarul creştin.
Perioada de dinainte de Cristos o numim Vechiul-legământ, iar cea de după Noul-legământ. În afară de
Ierusalim locurile cele mai importante în Ţara Sfântă sunt Betleem şi Nazaret. La 10 km sud de Ierusalim se
găseşte Betleem, locul naşterii lui Isus. Nazaretul este locul unde a trăit Mama lui Dumnezeu când a primit
vestea naşterii lui Cristos şi locul unde a trăit Isus până la vârsta de 30 de ani.
Isus din Nazaret este Mântuitorul lumii. În El s-au împlinit profeţiile. Îngerii Cerului l-au numit pe Isus
Mântuitor. „Nu vă temeţi! Vă vestesc o mare bucurie vouă şi mai apoi întregului popor. Astăzi s-a născut
Mântuitorul vostru, Cristos Domnul, în oraşul lui David! Acesta va fi semnul: veţi găsi un prunc înfăşat,
culcat în iesle. (Lc.2,10-11) Şi lui Iosif i-a spus un înger în somn despre naşterea miraculoasă a lui Cristos:
„Ea va naşte Fiu, pe care-l vei chema Isus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor.” (Mt.1,21)
Arhanghelul Gabriel i-a vestit Fecioarei Maria naşterea lui Cristos. (Mt.1,21) Arhanghelul Gabriel i-a
spus Fecioarei Maria să-l numească pe pruncul dumnezeiesc Isus (Jehosua) (Lc.1,31), ceea ce înseamnă:
Mântuitor (Mt.1,21) De aici se trage obişnuitul semn al lui Cristos: I.H.S. De vestea dată de Arhanghelul
Gabriel ne aminteşte sărbătoarea Bunei Vestiri din 25 martie, clopotele trase de trei ori în fiecare zi. După
primirea veştii că-l va naşte pe Cristos, Fecioara Maria a vizitat-o pe Elisabeta, mama Sfântului Ioan
Botezătorul. De acest eveniment ne amintim în sărbătoarea din 2 iulie. Sfântul Iosif nu a putut vorbi nimănui
despre miracolul plin de mister al întrupării pentru că evreii nu l-ar fi crezut, mai mult după legile lor pe
Maria ar fi ucis-o cu pietre. El a fost protectorul Fecioarei Maria şi în faţa legii apărea ca tatăl lui Isus.
Cristos, Domnul nostru s-a născut din Fecioara Maria în Betleem! Maria împreună cu Iosif trebuiau să
se prezinte, în oraşul lui natal, la Betleem, pentru că împăratul roman August a ordonat un recensământ al
populaţiei. (Lc.2,1) Fecioara Maria a trebuit să-l nască pe Pruncul dumnezeiesc într-un grajd, pentru că în
Betleem din cauza aglomeraţiei nu a mai găsit loc. (Lc.2,7) Şi în zilele noastre lângă Betleem este arătată o
grotă lungă de 12 m. Şi lată de 4 m., înaltă de 3m., care este cinstită ca loc de naştere a lui Cristos. Sf.
Áugustin spunea: „Iată cel care susţine lumea este culcat în iesle. Pe cel ce hrăneşte îngerii îl hrăneşte o
mamă om. Puterea a devenit slabă ca să-i întărească pe cei slabi.” În amintirea naşterii lui Cristos
sărbătorim Crăciunul! Crăciunul este pe 25 decembrie, la nouă luni după sărbătoarea Bunei Vestiri.
Deasupra grotei din Betleem în care s-a născut Isus, ulterior s-a construit o biserică închinată Sf. Ecaterina.
Spre sfârşitul lunii decembrie zilele se lungesc din nou, şi amintesc de venirea pe Pământ a celui numit
Lumina lumii. Crăciunul şi-a primit numele din cuvântul incarnatio – întrupare. Vechii păgânii la sfârşitul
lui decembrie sărbătoreau în cinstea soarelui.
Noaptea dinaintea sărbătorii Crăciunului o numim „noaptea de ajun”. În majoritatea bisericilor de Crăciun se
fac iesle. Primele iesle le-a făcut Sf. Francisc de Assisi. La aproape toate casele se împodobesc brazi.
Aceştia amintesc în parte de pomul pierzării din Paradis şi în parte de lemnul crucii lui Isus. Darurile de
crăciun amintesc de Isus, pe care omenirea l-a primit în dar de la Tatăl.
Cele patru săptămâni dinaintea Crăciunului le numim advent. Aceste săptămâni simbolizează cei 4000
de ani dinainte de Isus. Acest timp sfânt ne aminteşte de mizeria păgânismului şi de căderea în păcat, şi a
fost întotdeauna un timp al pocăinţei. Din secolul IV de când se sărbătoreşte naşterea lui Cristos, creştinii
postesc în advent de trei ori pe săptămână: luni, miercuri şi vineri. Biserica, prin alăturarea primului Ádam
şi celui de al doilea Ádam, vrea să ne amintească de marea Îndurare a lui Dumnezeu, care s-a manifestat prin
întruparea lui Isus. În perioada de advent sărbătorim Neprihănita Zămislire, când Fecioara Maria ne
invită la curăţie.
Pruncul dumnezeiesc a fost adorat prima dată de păstori, şi după aceea de magii de la răsărit. Ei reprezentau
la ieslea lui Isus oamenii săraci şi bogaţi. La circumcizie pruncul a primit numele Isus. Circumcizia a fost un
ritual evreiesc, care chema omul la purificare din păcate. Numele lui Isus are mare putere: ajută în ispite,
protejează de nenorociri, de acest Nume fug spiritele malefice.
La 40 de zile pruncul dumnezeiesc a fost prezentat în Templul din Ierusalim. Acest eveniment îl
sărbătorim la sărbătoarea Prezentării la Templu. Atunci se sfinţesc lumânările care ne atenţionează asupra
lui Cristos, Lumina lumii. La 9 luni pruncul Isus a ajuns în Egipt, când părinţii l-au salvat de ucigaşul
Irod. Pruncii din Betleem au dobândit mântuirea prin martiriul lor. Într-o suburbie a oraşului Cairo este
cinstită din strămoşi locuinţa din Egipt a Sfintei Familii. Conform viziunilor Ecaterinei Emmerich pruncul
Isus a fost în Egipt timp de 7 ani după care s-a întors în Nazaret. La vârsta de 12 ani Isus a mers la
Templul din Ierusalim. Cărturarii au admirat înţelepciunea Lui. Atunci a adus la cunoştinţa părinţilor săi,
după cele trei zile de căutări, că El trebuie să fie atent în primul rând la Tatăl Ceresc şi trebuie să-I
împlinească Voia.
Să ne salutăm în sfântul timp al Crăciunului astfel: Cristos s-a născut! Adevărat că s-a născut!
Privire în viitor – luna ianuarie 2011:
În ianuarie 2011 programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 1-2,6-7 de la ora 13 pe muntele Sfintei
Treimi!
2010 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI URMĂRII SFINŢILOR – NOIEMBRIE
”Voia lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră!” (1 Tes.4,2)
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică şi de sărbători! (Mc.5;Lc.20;21;23;Mt.24)
Motto-ul lunii: „Tată, eliberează-ne de cel Rău!” (Mt 6,13)
Intenţia comună de rugăciune: să oferim pentru eliberarea sufletelor din Purgator viaţa noastră care râvneşte binele!
Sarcina noastră concretă va fi: dacă putem să mergem la mormântul celor dragi nouă, să-l aranjăm şi să ne rugăm
acolo pentru mântuirea sufletelor lor!
N.B. pe 21 noiembrie la ora 13 îl vom încorona pe Cristos Rege cu flori.

„Dragii mei copii ispăşitori! Cum zilele celui Rău sunt numărate, el vă atacă în mod extraordinar. În
ultimele timpuri, în care trăiţi, trebuie să învăţaţi în mod extraordinar să vă apăraţi şi să luptaţi împotriva lui.
Eu, din Voia Sfintei Treimi, sunt Femeia care îl calcă în picioare pe Satan. Vă voi spune acum cum
ajungeţi voi şi strămoşii voştri în puterea celui Rău şi cum puteţi ajunge din nou sub domnia Sfintei Treimi.
În puterea celui Rău ajungeţi datorită păcatelor, omisiunilor, rănilor sufleteşti, relaţiei nerezolvate cu
strămoşii, practicilor oculte, a vieţii fără Dumnezeu,...
Cum puteţi ajunge din nou sub domnia deplină a Sfintei Treimi?
Prin pocăinţa sinceră! E important să spuneţi în sfânta spovadă, în faţa lui Dumnezeu şi a slujitorului
Său că: ’Sunt un om păcătos care are nevoie de Îndurarea lui Dumnezeu! Sunt răspunzător de toate urmările
faptelor mele păcătoase. Mă lepăd din toată inima de cel Rău, mă lepăd de toate ispitele şi mă decid din toată
inima pentru Dumnezeu şi îmi ofer întreaga viaţă Lui.’ Dacă veţi face acest lucru, veţi ieşi de sub puterea celui
Rău şi veţi ajunge sub domnia lui Dumnezeu. Vă rog cereţi-vă iertare de la Dumnezeu şi pentru păcatele
strămoşilor voştri, ca şi ei să devină liberi.
Dacă veţi învăţa să iertaţi şi să cereţi iertare, rănile sufletului vostru se vor vindeca, relaţia de iubire cu
Dumnezeu, cu cei dragi vouă vii şi morţi, cu întreaga omenire se va restabili. Trebuie să ştiţi că supărarea, ura
şi toate celelalte păcate vă deschid calea spre a fi dominaţi de cel Rău. Acestă poartă o puteţi închide definitiv
prin cererea iertării şi prin iertare.
Dacă spuneţi rugăciuni de vindecare, vă puteţi elibera de bolile provocate de cel Rău trupului,
sufletului şi a spiritului. Dacă vindecarea nu are loc, oferiţi suferinţele voastre ca ispăşire pentru purificarea
voastră, pentru convertirea omenirii întregi şi pentru eliberarea strămoşilor voştri care suferă în Purgator.
Prin rugăciunile de eliberare vă puteţi elibera de legăturile demonice. Datorită păcatelor comise cu
regularitate ajungeţi să fiţi ca pasărea legată de picior cu o sfoară, care nu poate zbura liberă, doar pe o
distanţă limitată. Prin rugăciunea de eliberare făcută cu regularitate veţi urâ păcatul, veţi iubi binele şi veţi
porni pe calea dezvoltării spirituale.
Dacă cel Rău vă posedă, prin rugăciunile de exorcizare vă puteţi elibera de el. Oamenii posedaţi sunt
ca pasărea închisă în colivie, în care au intrat de bună voie. Rugăciunile de exorcizare pot fi făcute de Papă, de
episcopi şi de preoţii sau persoanele carismatice îputernicite de aceştia. Aceaste rugăciuni care poruncesc celui
Rău se pot face numai cu sufletul curat, având încredere în puterea lui Dumnezeu şi având experienţă, niciodată
singuri, totdeauna în comunitate.
Ce să faceţi cu copiii avortaţi? În primul rând cereţi iertarea lui Dumnezeu şi a copiilor avortaţi şi
spuneţi-le că-i iubiţi. După aceea cereţi-i lui Dumnezeu iertare şi în numele celor care au ştiut despre avort şi au
colaborat la acesta. După aceea acceptaţi suferinţele pe care Dumnezeu le permite în vieţile voastre ca ispăşire.
Sunt case, familii, locuri, zile, segmente de drum,... care au ajuns în puterea celui Rău datorită păcatelor
grave. Vă rog, rupeţi puterea celui Rău prin Sângele lui Isus, oferirea sfintelor liturghii, stropirea cu apă
sfinţită, tămâiere şi aşezaţi aceste locuri şi persoane sub protecţia Sfinţilor şi Îngerilor.
De asemenea vă rog ca în Numele lui Isus să vă delimitaţi radical de cel Rău, de lumea păcătoasă, de
oamenii răi şi de strămoşii voştri ajunşi în Iad, ca de acum să nu mai poată face rău! Ardeţi cărţile oculte,
materialele pornografice, toate instrumentele practicilor demonice (pendul, cărţi, instrumentele vrăjitoriei, etc.),
înapoiaţi ce aţi furat, compensaţi daunele produse, ca să vă eliberaţi de sub domnia celui Rău. Învăţaţi să vă
aşezaţi sub domnia şi protecţia lui Isus pe voi înşivă, pe cei dragi vouă, bunurile voastre, întreaga omenire şi
strămoşii din Purgator. Repetaţi periodic aceasta!
Să vă căiţi pentru omisiunile pe care le-aţi făcut legat de strămoşii voştri care suferă în Purgator!
Cereţi-le iertare şi iertaţi-i şi voi! Reparaţi omisiunile prin liturghii oferite pentru ei (gregoriană, novene)!
Aşezaţi-i pe toţi strămoşii voştri din partea tatălui şi a mamei în Rănile Sfinte ale lui Isus, stropiţi-i cu Sfântul
Sânge al lui Isus şi cereţi revărsarea şi binecuvântarea Îndurării lui Isus asupra lor.
Prin vindecarea arborelui genealogic veţi coborâ din căruţa celui Rău persoanele dragi vouă care mai
trăiesc pe acest pământ şi îi veţi aşeza în căruţa lui Dumnezeu, de asemenea lucraţi la eliberarea persoanelor
dragi care suferă în Purgator şi restabiliţi relaţia de iubire cu copiii avortaţi.
Dacă nu vă veţi aşeza sub domnia lui Dumnezeu pe voi înşivă şi pe strămoşii voştri aşa cum am cerut, vă
puteţi aştepta la toate relele. Dacă ascultaţi cererile mele, aşezându-vă sub domnia lui Dumnezeu împreună cu
strămoşii voştri, veţi ajunge în iubire foarte aproape de Dumnezeu, de întreaga omenire, de sufletele din
Purgator şi de cele mântuite. Vă puteţi aştepta la vindecare trupească şi sufletească, naştere din nou şi mântuire
fără Purgator. Sfânta Treime vă binecuvântează prin Mine cu Protecţia Sa divină!”

„DOAMNE AJUTĂ-MĂ SĂ-ŢI SPUN DA ÎN TOATĂ VIAŢA MEA ŞI ÎN MOMENTUL

MORŢII!!!”
CHIARA LUCE BADANO (1971-1990) SFINŢENIA VIEŢII LA 18 ANI
Nu de mult mai trăia între noi şi o putem deja cinsti în rândul fericiţilor. Nu a fost călugăriţă, nici preot, ci o
elevă din Italia, pe care la 17 ani Isus a întrebat-o: „Vrei să duci crucea Mea? Cu ajutorul tău pot să
salvez mult mai mulţi oameni de la osândă?” Şi Chiara i-a spus da lui Isus!
În 1960 doi tineri italieni, Ruggero Badano şi Maria Tereza Caviglia s-au căsătorit. Ani în şir au aşteptat
degeaba, nu li s-a născut un copil. S-au rugat împreună foarte mult şi au făcut un pelerinaj, cu cererea în
inimi, la sanctuarul Sfintei Fecioare. După 11 ani rugăciunile lor găsesc ascultare şi pe 29 octombrie 1971 s-
a născut micuţa Chiara. Părinţii o consideră darul Sfintei Fecioare. A fost un copil minunat, care zâmbea
întruna, vorbăreţ, cu un caracter vesel, care iubea sportul, natura şi muzica. I-a iubit pe „ultimii”, pe săracii
la care puţini sunt atenţi.
Încă din grădiniţă aduna bani într-o cutiuţă pentru copiii săraci din Africa şi visa, când va fi mare să
fie medic, să-i vindece. Dar o atrăgeau nu doar ce-i aflaţi la mare depărtare, pe care „e uşor să-i iubeşti”, ci
şi între tovarăşii ei i-a găsit întotdeauna pe cei pe care putea să-i ajute. Chiara era o fetiţă fericită, care iubea
viaţa sşi dorea să facă frumoasă şi viaţa altora.
La prima împărtăşanie a primit o carte a evangheliilor, care a influenţat-o mult. La nouă ani devine
membră a comunităţii Focolarelor, unde îşi duce şi prietenii. De atunci motto-ul vieţii ei a fost „vreau
ca Dumnezeu să fie pe primul loc în toate!”
Iubirea lui Dumnezeu i-a pătruns în mod natural viaţa în timp ce trăia viaţa de zi cu zi a tinerilor. Într-o zi, în
timp ce juca tenis a simţit în spate o durere atât de puternică, încât paleta i-a căzut din mână. Avea atunci 17
ani. A doua zi a mers la medic, care după o lungă examinare a spus întâi părinţilor vestea rea: fata lor nu
putea fi vindecată datorită unui cancer osos. Când Chiara a aflat diagnosticul, s-a culca pe pat tăcută,
rugându-se. Când s-a ridicat încet, şi-luat zâmbind mama de mână şi a spus: „Ştii mamă am vorbit cu Isus.
I-am spus: Isuse, dacă Tu Vrei, şi eu vreau!” A repetat des această frază în anul plin de durere care a
urmat. Boala a avansat cu repeziciune şi au urmat mai multe operaţii dureroase. După puţin timp Chiara nu
mai putea nici umbla. În timpul durerilor ea a dat mângâiere sufletească familiei şi celor care o vizitau. A
primit vizitatorii zâmbitoare, dar cu faţa marcată de durere. Până la capăt faţa ei a radiat linişte, pace şi
bucurie. În jurnalul ei a scris prietenilor: „Am ieşit din viaţa voastră într-o clipă! Aş fi dorit să opresc
trenul care m-a dus de la voi! Multe nu le înţelegeam! Eram plină de planuri, de dorinţe. Mă aştepta o
lume nouă şi nu puteam face altceva decât să mă abandonez. Simt deja că sunt parte a unui minunat
plan dumnezeiesc, care mi se dezvăluie pas cu pas.” Prietenilor din depărtare le transmite: „Viitorul este
al tinerilor! Eu nu mai pot alerga, dar aş dori să vă predau flacăra ca la olimpiadă. Aveţi grijă, aveţi
doar o singură viaţă şi merită oricât să o trăţi bine pe aceasta.” Încet boala i-a devorat puterea trupească,
dar puterea ei sufletească era nealterată. Medicul ei curant, care nu era credincios a declarat: „De când am
cunoscut-o pe Chiara şi familia ei în mine s-a schimbat ceva. Acum începe să se formeze în mine
imaginea despre esenţa creştinismului!”
În iulie 1990 ea scria Chiarei Lubich, fondatoarei mişcării Focolarelor: „De când medicii mi-au oprit
tratamentul, spatele mă doare atât de tare încât nu mă pot întoarce pe o parte şi uneori simt că
durerea mă sufocă! Aşa-i că m-a vizitat Mirele meu?” Chiara Lubich i-a răspuns astfel: „Chiara, nu te
teme să-I spui Da lui Isus în fiecare clipă! Isus îţi va da putere, eu sunt sigură de aceasta! Şi eu mă
rog pentru tine, şi în suflet sunt permanent cu tine! Dumnezeu te iubeşte Nemărginit, şi vrea să
pătrundă în adâncul sufletului tău şi vrea să te facă să simţi Raiul!”
Chiara a văzut în suferinţă vizitele lui Isus şi s-a pregătit conştient pentru întâlnirea cu El!
A planificat totul: a cerut să fie înmormântată în rochie de mireasă, căci se pregătea să-şi întâlnească Mirele.
Înainte de moarte a spus: „Nu plângeţi pentru mine, eu mă duc la Isus! Nu vreau ca la înmormântarea
mea oamenii să fie trişti, mai bine să cânte din toată inima!” Ultimele cuvinte, pe care le-a spus mamei
ei au fost: „Fii fericită mamă, pentru că eu sunt fericită!”
Chiara Luce a deveni rapid pentru tineri un semn care arată spre Cer. Prietenii şi admiratorii când se adună
la mormântul ei îşi amintesc de ea ca de cineva care şi acum este cu ei! Credem că cei care au ajuns în
comuniune cu Dumnezeu mijlocesc pentru noi! La mijlocirea Chiarei Luce Badano s-a întâmplat deja o
vindecare miraculoasă, pe care papa Benedict al XVI-lea a recunoscut-o în decretul dat pe 19 decembrie
2009.
Chiara Luce, te rugăm să mijloceşti şi pentru noi la Dumnezeu ca şi în vieţile noastre Dumnezeu să fie
pe primul loc în toate şi totdeauna!
Privire în viitor – luna decembrie 2010:
Următorul an bisericesc va fi anul cunoaşterii şi trăirii sărbătorilor.
Mulţumesc comunităţii de ispăşire pentru toate jertfele aduse anul trecut pentru Dumnezeu şi pentru suflete.
Vă doresc pregătiri de Advent pline de har!
În decembrie programele de ispăşire vor avea loc în zilele de 2,3,4 şi 5 cu începere de la ora 13!
2010 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI URMĂRII SFINŢILOR – OCTOMBRIE
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică! (Lc. 17; 18; 19)
Motto-ul lunii: „Fericiţi cei săraci cu spiritul, că a lor este Împărăţia Cerurilor!” (Mt.5,3)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm ca să primim în fiecare zi, din zilele întunericului, harul
protecţiei depline de la Isus!
Sarcina noastră concretă va fi: vrem să-L vedem şi să-L iubim cu fapte bune pe Isus şi în cei săraci!!!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în octombrie 2010
„Dragii mei! Trăiţi într-o lume unde vă asiguraţi: casele, maşinile, vieţile omeneşti. Trebuie
să ştiţi că toate acestea nu vă vor da nici o protecţie în zilele încerării! Unii se gândesc omeneşte
că având destulă apă, stocuri de alimente, haine călduroase, geamuri şi uşi termopan, în zilele
întunericului se vor salva de gazele otrăvitoare. Vă spun dinainte că zilele încercării, care vor
atinge întreaga omenire, le veţi trăi în rugăciune, post şi veghe, acolo unde veţi fi în acele
momente! Când întreaga lume şi întreaga omenire vor trece printr-o transformare deplină,
Dumnezeu se va îngriji de voi.
Vă spun ce trebuie să fie în inimile voastre şi în jurul vostru ca să vă salvaţi şi trupeşte şi

sufleteşte şi să-i puteţi salva şi pe alţii în ultimele timpuri, în care trăiţi.
Aveţi grijă ca inimile voastre să fie pline de virtuţi: pocăinţă, iubire, ascultare, smerenie,
moralitate, zel, jertfelnicie, spirit de rugăciune,... Inima plină de virtuţi vă va da protecţia internă!
Datorită virtuţilor Dumnezeu vă va salva sufletul nemuritor pentru Lumea Nouă, pentru viaţa
veşnică.
Ce trebuie să fie în jurul vostru ca trupul vostru să aibă parte de protecţie?
- În fiecare casă să existe un altar! Ce să fie pe el? Sfânta Scriptură, cărţi de spiritualitate,
mesaje cereşti, apă sfinţită, tămâie, lumânări, icoanele sau statuile lui Isus, a Mariei, a sfinţilor
şi a îngerilor, „Crucea Unităţii”, crucea vindecătoare, cărţi de rugăciune, rozar, medalia
miraculoasă, ...
- Vă recomand să purtaţi la gât o cruce binecuvântată, prin care să faceţi parte dintre cei aleşi
marcaţi de Dumnezeu! În cameră să aveţi icoane pe pereţi! Toate aceste sacramentale
binecuvântate vă vor da protecţie exterioară şi vor lumina în zilele întunericului!
- Familia voastră să fie primul grup de rugăciune, unde îl imploraţi, măcar o dată pe zi,
împreună pe Domnul.
- Să aveţi conducător spiritual, de care ascultaţi ca de reprezentantul lui Isus. Să aveţi
comunitate sufletească, cu care vă întâlniţi măcar săptămânal, vă rugaţi, vă discutaţi
problemele, vă încurajaţi, vă consolaţi şi vă ajutaţi unii pe alţii.
- Să alegeţi o biserică, un loc de pelerinaj, unde mergeţi împreună cu regularitate, unde primiţi,
trăiţi şi daţi mai departe învăţăturile auzite.
Ce să faceţi pentru cei dragi vouă în ultimele timpuri, ca şi ei să se salveze la Marele

Avertisment?
- Dacă sunt destul de smeriţi, atenţionaţi-i cu iubire despre tot ce vă aşteaptă în viitor.
- Dacă sunt împietriţi şi nu vă ascultă, vă recomand următoarele:
o Cereţi iertare de la Dumnezeu şi în numele lor, în fiecare seară înainte de culcare.
o Oferiţi-i Preasfintei Inimi a lui Isus şi Inimii Imaculate a Mariei.
o Aşezaţi-i pe ei şi întreaga omenire sub protecţia Sângelui Preasfânt al lui Isus şi al

Lacrimilor Sfinte ale Mariei.
o Oferiţi şi pentru ei strădania voastră spre sfinţenia vieţii, ispăşirile, rugăciunile, postul,
faptele bune, suferinţele,...
Restul încredinţaţi-ni-l Nouă! Să credeţi în sfârşit că ispăşind pentru cineva, acele persoane
nu se vor osândi, pentru că în zilele încercării vor accepta harul pocăinţei, de care vor avea
nevoie!!!
Ca încheiere vă spun, dacă veţi umbla pe calea cea strâmtă arătată de Mine şi-i veţi
conduce şi pe alţii acolo, nu trebuie să vă temeţi de nimeni şi de nimic, pentru că în zilele
întunericului veţi avea parte de protecţie deplină.
Vă binecuvântez cu spiritul încrederii depline în Noi!”
„DOAMNE, DUMNEZEUL MEU, UMPLE-NE INIMILE CU VIRTUŢI, CA SĂ NE

PUTEM SALVA DE TOATE RELELE ÎN ZILELE ÎNTUNERICULUI!!!”
VIAŢA SFÂNTULUI FRANCISC DE ASSISI (1182-1226)
După convertirea sa, iniţial l-au considerat nebun pe Francisc, dar religiozitatea lui serioasă a
risipit rapid această părere. Au notat despre el: „Dacă a sosit într-un oraş, preoţimea se bucura, cântau
clopotele, se bucurau bărbaţii şi femeile împreună cu ei, copiii aplaudau de bucurie, rupeau ramuri din
pomi şi veneau înaintea lui”. Mulţi considerau că a venit între ei imaginea lui Cristos, să aducă mântuirea,
iar oamenii se grăbeau să „vadă şi să audă, de parcă ar fi venit cineva din lumea de dincolo!”
Cine a fost acest călugăr, care în bogatul ev mediu se numea pe sine sărăcuţul lui Dumnezeu?
El a fondat unul dintre cele mai mari şi mai populare ordine călugăreşti, ordinul Franciscanilor. Francisc, s-a
născut în anul 1182 în oraşul italian Assisi. Tatăl său Petru Bernardone, a fost un bogat comerciant de
stofe. Tatăl său spera că fiul va înmulţi averea familiei. Dar Francisc visa la un viitor strălucit de cavaler.
Anii tinereţii i-a petrecut în petreceri interminabile. În asemenea condiţii i-a vorbit Domnul. L-a ales, la
chemat, iar El l-a urmat pe Domnul cu smerenie şi simplitate, dar cu toată inima! A renunţat la distracţiile
tinereţii. În locul acestora căuta liniştea bisericilor, singurătatea şi săracii. Aşa îşi trăia viaţa până când a
primit o minunată îndrumare dumnezeiască.
O dată se ruga în biserica San Damiano, aflată la periferia oraşului Assisi. Atunci a auzit cuvintele lui
Isus răstignit: „Francisc! Mergi şi repară biserica Mea, care se ruinează!” Imediat a şi pornit şi s-a apucat
să repare capela aflată în apropiere. Cum a vândut o parte din stofele tatălui său, a început în familie un mare
scandal. În final Francisc a recuperat banii tatălui său, după care şi-a dezbrăcat hainele spunând: „Până
acum tatăl meu era Petru Bernardone, de acum vreau să-l slujesc pe Dumnezeu. De acum Tatăl meu este
este cel ce se află în Ceruri!” Aşa a început fiul bogatului comerciant de stofă logodna sa cu sfânta sărăcie.
A pornit în noua sa viaţă cu inima fericită, cu cântec pe buze. După aceea a reparat capelele San Damiano şi
Porţiuncula.
Pe 24 februarie 1209 ascultând evanghelia a înţeles că Dumnezeu are alte planuri pentru el. A
primit o nouă chemare dumnezeiască: „Mergeţi şi propovăduiţi că Împărăţia Cerurilor este aproape!
Vindecaţi bolnavii, înviaţi morţii, curăţaţi leproşii, alungaţi demonii” (Mt.10,7). Francisc era entuziasmat la
auzul acestor cuvinte. După acestea, acest minunat călător al lui Dumnezeu a pornit şi a propovăduit
evanghelia. Mulţi s-au convertit, alţii l-au urmat imediat. Trăiau din ceea ce oamenii le dădeau de bună voie.
Nu au avut bani sau averi, totuşi erau fericiţi şi bogaţi sufleteşte. Nu doar predicau, ci şi trăiau ceea ce
spuneau.
Când au ajuns să fie doisprezece au pornit la Roma şi au obţinut de la papa Inocenţiu al III
-lea recunoaşterea ordinului lor. De atunci a pornit minunata viaţă şi lucrare a ordinului Franciscan.
Membrii noului ordin trăiau o viaţă admirabilă. Concurau între ei în rugăciune, sărăcie şi ispăşire. Francisc a
plâns şi s-a rugat nopţi întregi: „Dumnezeul meu, eşti Totul pentru mine! Cine eşti Tu Doamne şi cine sunt
eu?” Pe lângă rugăciune, Francisc a postit mult şi si-a stăpânit poftele trupeşti. Propriul său trup îl numea
„fratele măgar” şi-l învăţa ascultarea. Convertiri în masă dovedeau sfinţenia vieţii fraţilor franciscani.
Sărăcuţul lui Dumnezeu a pornit să-i convertească şi pe musulmani.
Spiritul Sfântului Francisc le-a atras şi pe femei. Sfânta Clara de Assisi, contemporana lui
Francisc, a fondat mănăstirea mamă a ordinului secundar. Pentru laici s-a născut Ordinul Franciscan
Terţiar, care a a dat lumii mulţi sfinţi.
Viaţa apostolică, lucrarea, fondarea ordinului l-au făcut pe Sfântul Francisc smerit. În aşa
măsură încât nu a avut curajul să ceară hirotonirea ca preot. Rudele i-au batjocorit, i-au bătut şi calomniat.
Ei au învins tot răul prin bine. Erau foarte atenţi în iubire! Se spovedeau public! După câţiva ani erau cinci
mii! Trăiau evagheliile cuvânt cu cuvânt. Celo care-l urmau le cerea să respecte preoţii. „Dacă veţi fi fii
păcii îi veţi câştiga şi pe preoţi şi pe enoriaşi pentru Dumnezeu!” Sfântul Francisc a ştiut să transmită pace
într-o lume chinuită de războaie. El a vrut să urmeze Cuvântul lui Dumnezeu şi al Bisericii. Din această
cauză a trăit cel mai dur conflict interior. Cu blândeţea sa l-a înblânzit până şi pe lupul din Gubbio. Nimeni
nu-l putea întrece pe Francisc în smerenie. Chiar dacă el personal nu a citit Sfânta Scriptură, şi-a însuşit
deplin spiritul acesteia. Relaţia sa cu natura era a unui copil inocent. În sufletul său curat a locuit o bucurie
netulburată. Pe muntele Alverna, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, a primit primul în istorie cele cinci
răni ale lui Isus (stigmatele).
Dumnezeu l-a onorat nu doar cu iubirea Sa, ci şi cu suferinţe. A suportat eroic boala stomacului
şi a ficatului. Înainte de moarte a strigat: „Bine ai venit Frate Moarte!” Şi-a dat sufletul Domnului, fiind
deplin sărac, dezbrăcat, cântând, după ce a binecuvântat fraţii şi oraşul Assisi pe 3 octtombrie 1226. La
catafalcul lui erau împreună Biserica şi lumea. Pe 16 iulie 1228, papa Grigore al IX-lea, care i-a fost prieten,
l-a canonizat pe sărăcuţul Francisc.
Sfinte Francisc, roagă-te pentru noi, să putem ajunge şi noi sfinţi!
Privire în viitor – luna noiembrie 2010:
În noiembrie 2010 programele de ispăşire pe muntele Sfintei Treimi vor începe la ora 13.
Pe 21 noiembrie 2010, duminică, la ora 13 îl vom încorona cu flori pe Cristos Rege!
2010 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI URMĂRII SFINŢILOR –SEPTEMBRIE
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică! (Lc. 14; 15; 16)
Motto-ul lunii: „Pentru mine viaţa este Cristos, iar moartea un câştig!” (Fil.1,21)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm ca persoanele aparţinând ierarhiei şi cele aparţinând carismei să se accepte
reciproc, să se preţuiască şi să se iubească reciproc!
Sarcina noastră concretă va fi: examinaţi toate mesajele şi păstraţi ceea ce este bun!!!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în septembrie 2010
„Dragii mei! Vă spun acum ceea ce trebuie să ştiţi despre revelaţiile particulare şi despre cum să
vă raportaţi la acestea!
Prin Isus Cristos aţi primit toate revelaţiile esenţiale de care aveţi nevoie pentru mântuirea
sufletului vostru. Mesajul public al lui Isus Cristos se adresează tuturor oamenilor, este obligatoriu pentru
toţi şi s-a încheiat odată cu moartea ultimului apostol. Mesajul lui Isus a fost dat mai departe verbal şi în
scris de oamenii aleşi de Cei din Cer.
În afara Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii în Biserică au existat şi există permanent revelaţii
particulare. Acestea nu adaugă şi nu taie nimic, nu schimbă revelaţia publică, ci o aprofundează, subliniază
mesajele actuale şi le explică mai pe larg. Cei din Cer pot transmite mesaje oricui indiferent de starea de
har, de aptitudini şi sfinţenia vieţii. Mesajele pot fi date sub formă exterioară, în mod vizibil, sub forma
apariţiilor şi interior sub forma imaginilor sau prin cuvinte; în stare de veghe sau în somn; în mod pur
spiritual şi fără imagini.
Vizionarul care primeşte mesajul, dacă este convins de veridicitatea acestuia, trebuie să-l primească
cu credinţă! Ceilalţi, care ascultă sau citesc mesajele se pot raporta liberi la acestea, acceptându-le sau
refuzându-le.
Feriţi-vă de atitudinile extreme legat de mesaje. Este greşit dacă cineva califică toate revelaţiile
particulare ca fiind escrocherii, autoamăgire şi din această cauză le denigrează batjocoritor. Este greşită
şi atitudinea prin care acceptaţi creduli, fără verificare toate mesajele. Este bine dacă examinaţi toate
mesajele pe care le întâlniţi şi păstraţi ceea ce e bun din ele.
Pedepsele transmise prin mesaje să le primiţi întotdeauna ca fiind condiţionate. Dacă omenirea se
converteşte acestea nu vor avea loc, iar dacă nu se converteşte pot avea loc.
Semnele distinctive ale revelaţiilor particulare false sunt: contravin Sfintei Scripturi, Sfintei Tradiţii,
învăţăturilor Bisericii, credinţei, moralei. Mesajul este fals dacă afirmă lucruri ridicole, dacă îndeamnă la
neascultare, revoltă,opoziţie, lipsă de iubire faţă de Biserică şi oameni. Este fals mesajul care anunţă
timpul exact al împlinirii evenimentelor viitoare.
Adevăratele revelaţii particulare sunt în cocordanţă cu Sfânta Scriptură, cu Sfânta Tradiţie, cu

învăţăturile Bisericii, cu credinţa şi cu morala. Mesajele adevărate îndeamnă la lucruri pozitive, la:
adorarea lui Dumnezeu, cinstirea sfinţilor şi a îngerilor, ispăşire, post, smerenie, pocăinţă, sfinţenie,
ascultare. Este un semn foarte bun dacă mesajele sunt urmate de: convertiri, vindecări, eliberări. Un alt
semn bun este dacă vizionarul îşi trăieşte cu răbdare suferinţele, dacă e paşnic şi smerit, ascultător de
conducătorul spiritual şi doreşte să rămână într-un plan secundar.
Cei din Cer transmit mesaje de regulă copiilor şi femeilor, pentru că aceştia sunt mai deschişi, mai
simpli şi mai smeriţi. Trebuie să ştiţi că atât persoanelor aparţinând ierarhiei cât şi celor carismatice Eu le
dau mesajele, doar modalitatea diferă. De aceea vă rog, apreciaţi-vă şi atenţionaţi-vă reciproc cu iubire,
dacă este necesar!
Mesajele pot veni de la Dumnezeu, de la oameni, de la cel Rău şi amestecat. De aceea trebuie
întotdeauna examinate! Dacă-Mi veţi cere darul discernământului spiritelor veţi putea decide de la cine
vine revelaţia.
În ultimele timpuri au devenit mai dese atenţionările cereşti pentru că lumea s-a scufundat în păcat,
nu respectă duminicile şi sărbătorile, au pus deoparte sacramentele, mulţi au devenit necredincioşi,
indiferenţi, au crescut: blasfemia, violenţa, materialismul, imoralitatea, avorturile, sinuciderile,
satanismul...
Cei din Cer vă transmit prin mesaje şi condiţiile salvării! Ei vă recomandă să vă oferiţi Inimilor
Sfinte ale lui Isus şi a Mariei. Vă invită la: adoraţie Euharistică, vizitarea locurilor de pelerinaj, ţinerea
novenelor, luarea în serios a sacramentalelor, viaţa plăcută lui Dumnezeu,...
Revelaţiile particulare sunt spre binele Bisericii. Mesajele reînvie şi adâncesc credinţa, invită la
sfinţenia vieţii. Prin mesaje se fondează: locuri de pelerinaj, centre de spiritualitate, ordine călugăreşti,
mici comunităţi şi sărbători bisericeşti.
Vă încurajez cu iubire să fiţi deschişi pentru mesajele adevărate şi să permiteţi ca acestea să vă

schimbe deplin vieţile. Vă binecuvântez cu spiritualitatea precauţiei!”
Tema de casă pentru luna septembrie:
„DOAMNE AJUTĂ-MĂ, SĂ TRĂIESC ASTFEL CA SĂ AJUNG ÎN RAI FĂRĂ

PURGATOR!!!”
VIAŢA ŞI MOARTEA EVEI BARA MADARÁSZ (1942-2010)
Madarasz Eva s-a născut la Nuşfalău pe 23 septembrie 1942. A fost al patrulea copil din cei opt avuţi
de părinţii ei. Întreaga familie a fost de confesiune reformată. Tatăl a fost inspector economic, mai târziu
secretarul de partid al satului. Vocaţia mamei era creşterea copiilor. Eva a studiat în Marghita şi în Oradea. La
Oradea s-a căsătorit şi a născut un fiu: Tibor-Csaba. Mama Eva s-a ocupat la Oradea cu proiectarea şi execuţia
rochiilor de mireasă. În 1984 a făcut prima împărtăşanie şi în 1987 a primit mirungerea. Pe 4 sept.1987, la
Şumuleu Ciuc a primit un har extraordinar. A primit de la Sfânta Treime sarcina ca împreună cu conducătorul ei
spiritual (Csilik János) să-i conducă la unitate pe cei de confesiuni şi naţionalităţi diferite. Au urmat mai mult de
zece ani în care Cei din Cer au învăţat-o bazele vieţii spirituale. Între 1999 şi 2004 la Şimian a fost conducătoare
împreună cu pr.Csilik a comunităţii de ispăşire. Soţul ei a murit în urma unei hemoragii cerebrale într-o primă
sâmbătă din 2002. După moartea soţului, Mama Eva s-a mutat la Nuşfalău, unde ţinem programele de ispăşire
începând din octombrie 2004 pe muntele Sfintei Treimi. Pe 21 octombrie 2005, vineri, la cererea lui Isus, Mama
Eva şi-a oferit vocea ca ispşire pentru convertirea celor care îl blasfemiază pe Dumnezeu, capul acoperit pentru
cei care comit păcatul mândriei, slăbiciunea picioarelor şi durerile pentru cei care merg pe calea largă a păcatului.
Mama Eva a primit mesaje de la Cei din Cer până în septembrie 2008. De atunci comunitatea de ispăşire
primeşte mesajele şi învăţăturile prin conducătorul spiritual al Mamei Eva.
Ca urmare a ofertei făcute, Mama Eva, şi-a pierdut încet, treptat vocea, capacitatea de a umbla şi puterea.
A devenit aproape total neputincioasă. Până în ultima clipă a vieţii ei am sperat că o vom reprimi, cum l-a
reprimit Ábraham pe Isac pe muntele Moria. Mama Eva şi-a dat înapoi lui Dumnezeu bunul suflet, unită cu jertfa
lui Isus Cristos, pe 19 iulie 2010, la Zalău, în spitalul „Sfânta Vineri”, la ora 15 şi 50 de minute. Înmormântarea
a avut loc pe 22 iulie 2010, de sărbătoarea Sfintei Maria Magdalena, la ora 15 pe muntele Sfintei Treimi. La
înmormântare au fost mai multe sute de persoane, în Soarele care dansa pe Cer se vedea crucea, din Cer a căzut
ploaie şi rouă. La înmormântare s-a simţit prezenţa paşnică a Mamei Eva. Sufletele celor care au participat la
înmormântare au fost umplute de liniştirea deplină în Voia lui Dumnezeu.
Sfinţii protectori ai Mamei Eva au fost Sfânta Fecioară, papa Ioan Paul al II-lea şi Sfântul Padre Pio.
Motto-ul ei a fost: „Doamne, eu vreau tot ce vrei Tu şi nu vreau ceea ce Tu nu vrei!”
Pentru cei care doresc să cunoască mai bine spiritualitatea Mamei Eva recomand cu iubire cele trei volume
ale cărţii ei cu titlul „Secretul bucuriei mele”.
Acum aş vrea să vă informez despre câteva trăsături de caracter şi despre moartea Mamei Eva.
- A iubit mult Sfânta Treime, Sfânta Fecioară, Îngerul ei Păzitor şi Sfântul Protector. A fost în legătură
permanentă cu ei şi le-a cerut în fiecare zi ajutorul.
- Era recunoscătoare Mariei, Care a iubit-o şi când ea încă nu O cunoştea. A iubit-o şi a cinstit-o pe Sfânta
Fecioară trăind virtuţile Ei: maternitatea, iubirea, tandreţea. A primit „carisma unităţii” la Şumuleu Ciuc, la
picioarele Sfintei Fecioare, unde a dus şi întregul grup de ispăşire. A construit o capelă în cinstea Maicii
Speranţei pe muntele Sfintei Treimi şi a adus o statuie la Nuşfalău din Medugorje. A mai avut parte şi de
harul că a putut privi în Inima Neprihănită a Mariei. Zilnic s-a oferit pe sine Mariei şi a primit de la Ea
mesaje. După toate acestea nu e de mirare că Sfânta Fecioară a venit după ea şi a dus-o fără Purgator în Rai.
Ne-a promis că va veni împreună cu Sfânta Fecioară la toate programele de ispăşire şi ne va ajuta în mod
extraordinar!
- Cât a trăit, persoanele din jurul ei au fost mai importante decât bunurile materiale. Pe toţi cei cu care era în
legătură a vrut să-i conducă la Dumnezeu. A luptat în fiecare zi împotriva slăbiciunilor ei şi a Celui Rău.
Toată viaţa a căutat şi a împlinit Voia lui Dumnezeu. Era atentă la imboldurile Spiritului Sfânt! Experienţa cu
Dumnezeu avută la Şumuleu Ciuc a fost determinantă pentru întreaga ei viaţă. A avut curaj să vorbească
despre experienţele ei sufleteşti. Pe calea spiritualităţii a acceptat şi greutăţile şi înălţimile. L-a iubit foarte
mult şi l-a adorat pe Isus Euharisticul! A practicat iertarea, cererea iertării, iubirea duşmanilor, într-un cuvânt
virtuţile. A adus enorm de multe jertfe pentru salvarea păcătoşilor, pentru educarea ispăşitorilor. A acceptat şi
oferit totul pentru ca nimeni să nu se osândească. Zilnic îi ajuta pe cei aflaţi în Purgator ca să ajungă cât mai
repede în Rai. A crezut în puterea sacramentalelor (lumânare, tămâie, cruce,...) Pe toţi i-a aşezat în Sfântul
Sânge al lui Isus şi în Sfintele Lacrimi ale Fecioarei Maria, ca ei să dobândească pocăinţa şi iertarea
păcatelor. A crezut în înviere, în viaţa veşnică, în comuniunea sfinţilor. De multe ori s-a gândit: dacă aş muri
acum, oare unde aş ajunge? Cât a trăit s-a pregătit pentru Lumea Nouă, pentru Rai şi i-a ajutat şi pe alţii să
ajungă acolo!
- Cei care au ajuns în legătură cu Mama Eva au apreciat-o, au iubit-o, au admirat-o şi au urmat-o. Îi mulţumim
Mamei Eva pentru muntele Sfintei Treimi, pentru comunitatea de ispăşire şi pentru viaţa ei jertfelnică!
După moarte, când a apărut în formă strălucitoare, a spus că momentul morţii a fost pentru ea zi de naştere în
Rai. A povestit cu cine s-a întâlnit în Cer! A spus că novenele, suferinţele, rugăciunile comunităţii, viaţa ei oferită
au fost mijloacele prin care s-a purificat deplin. A declarat că Tatăl Ceresc i-a scris numele în Cartea Vieţii. Ne-a
consolat: doar trupul meu trecător este în pământ, sufletul nemuritor este în Cer. A spus că în ultimul timp a
zâmbit zi şi noapte pentru că deja îl vedea pe Domnul! Îi suntem recunoscători pentru ultima binecuvântare,
ultima spovadă, ultima scrisoare, în care şi-a exprimat iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de noi. E mai bine pentru
voi dacă plec pentru că din Cer pot face mai mult pentru voi!- spunea de Dincolo. În fiecare zi între orele 15,50 şi
16 Cei din Cer transmit haruri extraordinare prin Mama Eva. Ne-a cerut să scriem pe mormântul ei: „Nu vă
întristaţi pentru că sunteţi cu unul mai puţini pe Pământ, ci bucuraţi-vă pentru că sunt cu unul mai mulţi în Cer!”
Privire în viitor – luna octombrie 2010:
Intenţia comună de rugăciune: ne vom ruga ca să primim de la Domnul darul sărăciei sufleteşti!
Sarcina noastră concretă va fi: să-L observăm pe Isus şi în cei săraci!!!
2010 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI URMĂRII SFINŢILOR – AUGUST

Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică! (Lc.12-13-14; Lc.1,39-56; M.7,24-29)
Motto-ul lunii: „Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul meu!” (Lc.23,46)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm ca să cunoască cât mai mulţi marea iubire a Tatălui Ceresc!
Sarcina noastră concretă va fi: să încercăm să-L bucurăm în fiecare zi pe Tatăl Ceresc cu o faptă bună concretă!!!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în august 2010
„Dragii mei! Luna aceasta vreau să vă vorbesc despre Providenţa lui Dumnezeu.
Dumnezeu se îngrijeşte de lumea materială, vegetală, animală, de oameni, de naţiuni şi de întregul

univers, ca cel mai bun Tată. Dumnezeu nu doar a creat lumea, ci o susţine şi o conduce. Providenţa
Tatălui face ca totul să se întoarcă spre gloria Sa şi spre binele vostru. Dumnezeu îi poate folosi şi pe cei
mici pentru realizarea Planului Său. Gândiţi-vă la profeţi, la Maria, la Iosif şi la apostoli. Nimic nu se
întâmplă în lume fără voia sau permisiunea lui Dumnezeu. El permite răul pentru că şi din acesta poate
face ceva bun. Gândiţi-vă la Iosif egipteanul, la robia evreilor, la lepădarea apostolului Petru, la
necredinţa apostolului Toma şi la prigonirea creştinilor. Tatăl v-a transmis prin profetul Isaia că: ‘mama
poate să-şi uite copilul, dar eu nu vă voi uita niciodată‘.
Vă rog să nu credeţi în destinul orb, în viitorul care nu se poate schimba, dar nici că Dumnezeu nu
se ocupă de lume.
Trebuie să ştiţi că Dumnezeu i-a creat pe toţi oamenii pentru mântuire. Pentru fiecare om creat,
locul în Rai este pregătit. Dacă veţi colabora la modul serios cu Tatăl cu siguranţă veţi ajunge în fericirea
veşnică. Dacă nu luaţi în serios cererile Tatălui, vă aşteaptă Purgatorul. Dacă şi în ultima clipă a vieţii
voastre vă veţi opune îmbrăţişării Tatălui, El vă va respecta libertatea şi vă va permite Iadul.
Feriţi-vă de extreme în vieţile voastre! Unii îi încredinţează totul lui Dumnezeu! Alţii vor să facă
totul singuri! Încrederea voastră în Providenţa lui Dumnezeu este corectă dacă în fiecare zi vă rugaţi de
parcă totul ar depinde de Dumnezeu şi între timp lucraţi de parcă totul ar depinde de voi. Aceasta voi o
formulaţi spunând: ajută-te mai întâi pe tine şi Dumnezeu te va ajuta!
Să nu-i invidiaţi pe păcătoşii din lume, pentru că fericirea lor este doar aparentă. În realitate omul
fără Dumnezeu nu are pace! Cei drepţi sunt fericiţi şi în timpul suferinţelor, pentru că viaţa lor merge spre
viaţa veşnică. Dacă vreţi să vă convingeţi de acestea citiţi Psalmul 37 despre soarta omului drept şi a
păcătosului. Providenţa Divină vă lasă să păcătuiţi pentru că aţi fost creaţi să fiţi liberi! Puteţi decide cu
răspundere între bine şi rău! Dumnezeu aşteaptă cu răbdare până când veţi înţelege că binele are urmări
bune, iar răul are urmări rele. Dumnezeu vă va judeca pe baza deciziilor voastre bune sau rele! Prin
pocăinţă puteţi anula pedeapsa dreaptă a lui Dumnezeu!
Vă rog să nu vă încredeţi în trecătoarea avere pământească, în succesele lumeşti, în plăcerile

păcătoase. Nu vă încredeţi necondiţionat nici în propria persoană, nici în oameni. Gândiţi-vă că sunteţi
expuşi greşelilor, iar oamenii uneori vă sunt alături, alteori vă sunt împotrivă. Încredeţi-vă în primul rând
în Dumnezeu, după acea în oamenii care trăiesc cu Dumnezeu şi s-au dovedit demni de încrederea voastră.
Căile lui Dumnezeu deseori sunt de neînţeles. Pe Dumnezeu l-aţi putea înţelege doar dacă aţi fi
Dumnezeu! În multe cazuri lucrările lui Dumnezeu nu trebuie să le înţelegeţi, ci să le trăiţi!
De ce vă permite Dumnezeu suferinţa? Suferinţa aparţine vieţii voastre pământeşti şi urmării lui
Isus. Dumnezeu vă purifică prin suferinţă, aşa cum furtuna curăţă copacii de crengile uscate. Dacă veţi trăi
bolile trupeşti abandonându-vă lui Dumnezeu, sufletul vostru va deveni sănătos. Prin suferinţă puteţi ispăşi
pentru: voi înşivă, familiile voastre, întreaga omenire. Prin suferinţă vedeţi clar ce este în realitate în
inimile voastre şi ale semenilor voştri. Prin cruci Dumnezeu vă căleşte, vă întăreşte. Obişnuiţi să spuneţi că
palmierul creşte sub povară! Cel care pe Pământ îşi trăieşte purgatoriul cu răbdare şi linişte, dincolo sigur
nu-l va mai avea.
Ce să faceţi în situaţiile grele şi de neînţeles ale vieţii? Să fiţi răbdători în suferinţă! Acceptaţi Voia
Sfântă a lui Dumnezeu! Învăţaţi să vă abandonaţi lui Dumnezeu cu spiritul unui copil! Pe marea agitată a
vieţii voastre cereţi ajutorul lui Dumnezeu! Trecând peste abisuri priviţi numai la Isus! Să credeţi că toate
se întorc spre binele celor care îl iubesc pe Dumnezeu! Dumnezeu nu vă dă niciodată cruce mai mare decât
cea pe care o puteţi duce! În situaţiile grele ale vieţii învăţaţi să priviţi la ajutorul lui Dumnezeu şi nu doar
la cruce. Trebuie să ştiţi că Dumnezeu este cu voi în toate suferinţele, este în voi şi vă mângâie. Ţineţi
minte: în lume există o singură nenorocire: păcatul fără căinţă şi nu suferinţa! Nu uitaţi niciodată că în
spatele Providenţei lui Dumnezeu se găseşte Bunătatea Lui, Iubirea Lui şi intenţia Lui mântuitoare!
Observaţi aceasta în toate situaţiile vieţii voastre. Vă binecuvântez cu spiritul abandonării copilăreşti lui
Dumnezeu!”
Tema de casă pentru luna august:
„RUGĂCIUNE NOASTRĂ ZILNICĂ SĂ FIE: TATĂ CERESC, OFER TRECUTUL MEU

ÎNDURĂRII TALE, PREZENTUL MEU IUBIRII TALE ŞI VIITORUL MEU
PROVIDENŢEI TALE!!!”
(Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul pr.Janos Cs. şi a Évei B. M.)
SORA EUGENIA ELISABETTA RAVASIO (1907-1990)
Sora Eugenia a fost unul dintre cei mai mari profeţi ai secolului XX, vestitor al reînnoirii Bisericii. Ea a
fost lumină pe care Tatăl Ceresc a dăruit-o omenirii întregi. S-a născut în San Gervasio d’Adda (actualmente
Capriate San Gervasio), o localitate în regiunea Bergamo, pe 4 sept.1907, într-o familie simplă de agricultori. La
patru ani copila încă nu vorbea şi nu umbla. Bunicul Piero, un om foarte credincios, a hotărât să facă un pelerinaj
la sanctuarul Sfintei Fecioare din Varese ca să se roage pentru vindecarea nepoatei sale. La ora când bunicul a
ajuns în sanctuar, acasă fetiţa s-a ridicat şi s-a îmbrăcat cu ajutorul „unei minunat de frumoase Doamne”. După
care a mers la părinţii ei. Ei au acceptat cele întâmplate ca pe o minune şi i-au mulţumit cutremuraţi, dar cu mare
bucurie Sfintei Fecioare. La puţin timp după vindecare părinţii au dus copila cu ei în acelaşi loc să dea
mulţumire, iar ea văzând statuia Mariei a exclamat: „Această Doamnă m-a îmbrăcat acasă!” După terminarea
şcolii generale până la vârsta de 20 de ani Eugenia a lucrat într-o ţesătorie. După acea a intrat într-un ordin
călugăresc misionar francez, în Congregaţia Maicii Sfinte a Apostolilor. În 1932 (la 25 de ani) a avut parte de
un har extraordinar, Tatăl Ceresc i-a apărut de mai multe ori şi i-a dat mesaje! Episcopul locului Alexandre
Caillot după zece ani de examinare meticuloasă (1933-1943) a ajuns la următoarea concluzie legat de persoana
călugăriţei şi de conţinutul mesajelor: „Pe baza cunoştinţelor mele şi a conştiinţei mele, conştient fiind pe
deplin de răspunderea ce o am în faţa Bisericii, declar: aceste fapte le putem explica logic şi mulţumitor
numai ca influenţă supranaturală, dumnezeiască!”
Sora Eugenia a întâlnit multe greutăţi în mănăstire. În ciuda dezamăgirilor s-a întărit în convingerea că
fiecare trebuie să dea socoteală lui Dumnezeu despre sine! La 28 de ani, între 1935-1947, au ales-o ca Maică
Generală a congregaţiei. Iniţiativele şi propunerile ei au avut ca rezultat schimbări profunde în întregul ordin. A
inovat şi a revitalizat viaţa călugăriţelor. În aceşti 12 ani a fondat peste 70 de centre – cu spitale, şcoli, biserici, în
diferite părţi ale Africii, Ásiei şi Europei. Sora Eugenia a fost prima care a descoperit medicamentul leprei! Între
1939 şi 1941 a proiectat şi a fondat „Oraşul leproşilor” pe Coasta de Fildeş. În prima jumătate a vieţii ei (40 de
ani) a reprezentat aproape total singură cauza operei de iubire a Tatălui Ceresc. Dacă prima parte a vieţii ei a
umblat în „lumină”, în a doua parte a întâlnit opoziţie, refuz, calomnii, „întuneric sufletesc”. În 1980 împreună cu
patru călugăriţe au fondat ordinul „Unitate în Cristos spre Tatăl”, care în 1988 a fost acceptată de Biserică! În
1989 s-a publicat în trei limbi, cu acceptul Bisericii, cartea conţinând mesajul Tatălui Ceresc cu titlul: „Tatăl
Ceresc vorbeşte copiilor săi iubiţi”! SORA Eugenia s-a întors acasă la Tatăl Ceresc pe 10 aug. 1990. Pe
parcursul a zece ani surorile împreună cu Maica Eugenia şi cu „învăţătorul lor” au putut merge la „şcoala Tatălui
Ceresc”. Acum misiunea lor este să propovăduiască cu ajutorul mesajelor Iubirea Nemărginită a Tatălui Ceresc.
Călugăriţele au experimentat vindecările trupeşti şi sufleteşti, convertirile, pe care Tatăl Ceresc le dăruieşte din
abundenţă prin mijlocirea sorei Eugenia. Pe ea au văzut-o strălucind în lumină cerească. Le-a dat de înţeles că-L
bucură pe Tatăl Ceresc când citesc, trăiesc şi răspândesc mesajele Lui. Carisma sorei Eugenia constă în a realiza
unitatea, ca întreaga omenire „să formeze o singură familie al cărei Cap este Tatăl Ceresc!!!”. Fapt care atrage
atenţia este că Tatăl Ceresc a dictat mesajele în 1932 în limba latină, limbă total necunoscută sorei Eugenia. Sora
Eugenia a pimit de la Tatăl Ceresc personal sarcina de a duce oamenilor mesajul Iubirii Sale. Tatăl Ceresc a
promis foarte multe haruri celor care Îl cunosc tot mai mult, Îl iubesc si-I răspândesc mesajul.
Mărturia episcopului locului Alexandre Caillot despre sora Eugenia. Prima certitudine apărută în
timpul cercetării a fost conduita morală fermă a Maicii Eugenia. Sora Eugenia a practicat eroic virtuţile:
ascultarea, smerenia, răbdarea, simplitatea. Îşi împlinea sarcinile cu mare iubire pentru ordinul ei şi pentru
Biserică. Cu toate că nu a terminat şcoala, a avut o inteligenţă peste medie. Instrucţiunile le dădea clar, precis şi
foarte concret. Cunoştea personal cele 1400 de fete ale sale, capacităţile şi virtuţile lor. A avut o viaţă echilibrată.
În timpul cercetării au căzut ipotezele legate de influenţabilitatea sa. Scopul misiunii sorei Eugenia: să-L facă
cunoscut tuturor pe Tatăl Ceresc şi cinstirea Lui să o răspândească într-un cerc cât mai larg.
Cine este Tatăl Ceresc oglindit prin mesaje? „Oceanul Iubirii! Tată darnic şi bun! El îşi reprimeşte cu
bucurie copiii convertiţi! El a făcut totul din iubire pentru creaturile sale. Îl dor: lipsa noastră de recunoştinţă,
lipsa noastră de iubire, păcatele noastre. Putem vorbi cu El la fel cum am vorbi cu cel mai bun Tată! Îl încântă să
fie cu fiii oamenilor. El ne vrea sfinţi. Pedepseşte din iubire şi numai în cazul în care am refuzat toate
atenţionările Lui”.
Ce cere Tatăl Ceresc? „Preoţii să vorbească despre El! Să facă exerciţii spirituale cu teme legate de El.
Să conversăm cu El zilnic jumătate de oră! Să consacrăm cel puţin o zi pe an pentru cinstirea Lui, ziua de 7
august sau prima duminică din august. Să ne străduim să trăim în prezenţa Lui, să-L bucurăm în fiecare zi. Vrea
să-şi aşeze tronul părintesc în inimile curate. Să formăm o singură mare familie pe Pământ, fiind copiii iubiţi ai
unui Tată iubitor. El ne iubeşte în ciuda păcatelor noastre, căci suntem creaturile Lui! Îi recompensează pe cei
care-L cunosc, Îl iubesc, Îl cinstesc şi îi conduc pe alţii la acestea. Afirmaţia Tatălui Ceresc: dacă acum 2000 de
ani aş fi fost cinstit, aşa cum am cerut multor copii ai mei, deja în lume nu ar mai exista păgânism, idolatrie,
necredinţă, indiferenţă, păcat şi ar fi venit deja Lumea Nouă, adevărata fericire pe Pământ!”
De când cunoaştem mesajele primite de sora Eugenia, am consacrat Tatălui Ceresc fiecare primă
duminică din fiecare lună şi medităm despre El! Am hotărât că vom vorbi oriunde e posibil despre
nemărginita Iubire a Tatălui Ceresc, spunând: „Nu te teme! Dumnezeu te iubeşte!”
Privire în viitor – luna septembrie 2010:
Intenţia comună de rugăciune: ne vom ruga ca persoanele aparţinând ierarhiei şi cele aparţinând carismei să se
accepte reciproc, să se preţuiască şi să se iubească reciproc!
Sarcina noastră concretă va fi: examinaţi toate mesajele şi păstraţi ce este bun!!!
2010 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI URMĂRII SFINŢILOR – IULIE
Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică! (Lc.10,1-42; 11, 1-13)

Motto-ul lunii: „Nu te ruşina să-l mărturiseşti pe Domnul nostru!” (2. Tim.1,8)
Intenţia comună de rugăciune: ispăşim pentru acele persoane cărora le este ruşine să-şi mărturisească credinţa!
Sarcina noastră concretă va fi: indiferent cu cine vorbim vom spune conştient măcar o dată: „Dumnezeu să te
binecuvânteze!!!”
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în iulie 2010
„Dragii mei! Luna aceasta vreau să vă vorbesc despre mărturie.
Mărturia este susţinerea deschisă, curajoasă a convingerii voastre, chiar şi cu preţul vieţii. Voi
oamenii sunteţi capabili de aceasta cu ajutorul nostru. Vă rog să mărturisiţi despre: Adevărurile Sfintei
Scripturi, învăţăturile Bisericii, relaţia voastră cu Cei din Cer. Trebuie să ştiţi că e cel mai greu să vă
mărturisiţi credinţa celor cu care trăiţi şi munciţi împreună zi de zi. Aveţi grijă ca vorbele voastre să nu fie
diabolice, nici doar lumeşti, ci să fie supranaturale.
Comunitate spirituală se formează numai dacă aveţi curajul să depuneţi mărturie despre
experienţele voastre sufleteşti. Nu doar preoţii şi călugării sunt invitaţi la o viaţă de mărturisire, ci toţi
oamenii care sunt botezaţi şi miruiţi! Dacă veţi înlătura teama de oameni din sufletele voastre, veţi fi
capabili de aceasta.
Încercaţi ca oriunde aţi merge să depuneţi mărturie în primul rând cu: viaţa voastră exemplară,
vorbirea pozitivă, suferinţa răbdătoare şi cu moartea acceptată din mâna lui Dumnezeu. Dacă sufletul vă
este preaplin de prezenţa Noastră plină de iubire, atunci nu veţi putea să tăceţi când vine timpul mărturiei.
Dacă Îmi cereţi zilnic darul Înţelepciunii, Eu vă voi dezvălui când trebuie să vorbiţi, când trebuie să
tăceţi şi cui şi cât să spuneţi. Când depuneţi mărturie este foarte important ca întâi să-l întrebaţi şi să-l
ascultaţi până la capăt pe aproapele vostru. Să vorbiţi doar după ce aţi văzut de ce are el nevoie, fiind
atenţi la capacitatea lui de asimilare. Aşa cum farmacistul nu dă dintr-o dată toate medicamentele din
farmacie unui bolnav, nici voi să nu vreţi să spuneţi totul dintr-o dată.
Nu aveţi voie să tăceţi când în prezenţa voastră sunt batjocoriţi: Dumnezeu, Maria, sfinţii, preoţii
voştri, religia sau convingerea voastră,... Nu aveţi voie să tăceţi nici atunci când, în prezenţa voastră,
oamenii îi vorbesc pe alţii de rău, îi calomniază, spun bancuri sau cântă cântece de prost gust.
Dacă în familie nu sunt ascultate atenţionările voastre blânde, vorbiţi-I mai mult lui Dumnezeu
despre familia voastră decât familiei despre Dumnezeu. Aveţi grijă ca în mărturie să respectaţi libertatea şi
convingerea semenilor voştri. Să nu-i forţaţi nici atunci când daţi mai departe binele. Sarcina voastră este
să spuneţi Adevărul şi nu să-l impuneţi oamenilor.
Vă invităm să depuneţi mărturie, pentru că aceasta are urmări. Veţi fi fericiţi dacă prin mărturia
voastră se convertesc multe persoane şi pornesc pe calea iubirii, a schimbării, a fericirii. Trebuie să vă
aşteptaţi că vor fi şi oameni care vă vor asculta miraţi, dar nu vor deveni nici mai buni, nici mai răi.
Trebuie să fiţi pregătiţi şi pentru posibilitatea ca, datorită mărturiei voastre, se vor întoarce împotriva
voastră şi vă vor batjocori. În acele momente gândiţi-vă la Isus, care pentru viaţa sa trăită în bunătate a
fost răstignit. Gândiţi-vă la apostoli, care pentru propovăduirea evangheliei lui Isus au suportat: bătaia cu
bâte şi pietre, temniţa, chiar şi martiriul. Gândiţi-vă la primii creştini, care datorită credinţei în Isus au fost
excluşi şi prigoniţi. Isus vă spune:’fericiţi sunteţi, dacă pentru mine sunteţi prigoniţi, calomniaţi şi ucişi!
Voi să nu vă temeţi de cel care vă ucide trecătorul trup, ci de cel care vrea să vă ducă veşnicul suflet în Iad.
Niciodată să nu uitaţi că pe cel care Mă mărturiseşte cu curaj în faţa oamenilor, şi Eu îl voi mărturisi în
faţa Tatălui Meu Ceresc. Pe cel care cu laşitate se leapădă de Mine în faţa oamenilor, şi Éu îl voi renega în
faţa Tatălui Meu Ceresc’.
Vă spun că nu este un adevărat creştin acela care se teme să trăiască, să sufere sau la nevoie moară
pentru Cristos, pentru Adevăr, pentru convingerea sa,... Să credeţi că Cerul este al acelora care sunt gata
să aducă jertfe pentru Dumnezeu, pentru propriul suflet şi pentru alte suflete. Vă rog să ispăşiţi pentru cei
care din teamă, lene sau comoditate nu se angajează la o viaţă creştină de mărturisitor. Ispăşiţi şi pentru
aceia care prin fumat, munca în exces, viaţa păcătoasă,... depun mărturie despre faptul că încă nu aparţin
lui Cristos. Voi să fiţi printre cei puţini care prin curăţie, fidelitate, iubire, viaţă în virtuţi vă angajaţi la
martiriul alb şi dacă Dumnezeu o cere şi la martiriul roşu!
Vă binecuvântez cu spiritualitatea mărturiei curajoase pentru Isus!”
„AVEŢI GRIJĂ CA VORBIREA VOASTRĂ SĂ NU FIE DIABOLICĂ, NICI

LUMEASCĂ, CI SUPRANATURALĂ!!!”
SERVUL LUI DUMNEZEU Dr. BOGDÁNFFY SZILÁRD EPISCOP MARTIR (1911-1953)
Când şi unde va avea loc beatificarea Episcopului Martir Szilárd? Această celebrare
extraordinară va avea loc pe 30 octombrie la Bazilica Romano Catolică din Oradea. Pe 27 martie 2010 papa
Benedict al XVI-lea a aprobat documentul care confirmă martiriul episcopului de Oradea Bogdánffy Szilárd
care a fost uns episcop în secret. În perioada 4-6 mai 2010 episcopul de Oradea Böcskei László a mulţumit
la Roma personal papei Benedict al XVI-lea pentru aprobarea beatificării. Sfântul Părinte a subliniat că în
persoana episcopului Bogdánffy dieceza de Oradea şi întreaga Biserică a primit un excelent model şi
mijlocitor. Pentru beatificare vine la Oradea arhiepiscopul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru
Cauzele Sfinţilor, care primeşte încredinţare pentru citirea şi prezentarea decretului. La liturghia de
beatificare, ca urmare a cererii episcopului de Oradea, celebrantul principal va fi cardinalul Erdő Péter.
Servul lui Dumnezeu Dr. Bogdánffy Szilárd s-a născut pe 21 februarie 1911 în localitatea Crna
Bara – din comuna Feketetó (Iugoslavia), judeţul Torontál. A dat bacalaureatul la Gimnaziul Piarist din
Timişoara, după care s-a înscris la Institutul Teologic din Oradea. Guvernatorul apostolic Mayer Antal l-a
trimis la Budapesta la Universitatea de Ştiinţe Catolice Pázmány Péter. A fost hirotonit pe 29 iunie 1934 de
episcopul de Satu Mare – Oradea Fiedler István, în biserica Sfânta Tereza de Lisieux din Ioşia (Oradea), nou
construită, în aceaşi zi cu sfinţirea bisericii. Ca profesor de teologie la gimnaziu a fost un pedagog respectat,
iubit şi apreciat în şcolile Orădene atât de limbă maghiară cât şi în cele de limbă română. În 1947 Servul lui
Dumnezeu Dr. Scheffler János, episcop de Satu Mare, guvernator apostolic de Oradea la mutat în Satu Mare
ca să-l ajute în conducerea Bisericii. A fost uns episcop în secret pe 14 februarie 1949 la Bucureşti de
nunţiul Gerard Patrik O’Hara. În acelaşi an pe 5 aprilie a fost arestat şi deţinut în diferite puşcării din ţară. A
murit ca martir pe 2 octombrie 1953 în puşcăria din Aiud. Procesul de beatificare la nivel diecezan a început
pe 2 octombrie 1993 la cererea episcopului Tempfli József. În Oradea ultima canonizare a avut loc pe 2
februarie 1192, când a fost declarat sfânt fondatorul şi protectorul Diecezei de Oradea, regele Sfânt Ladislau.
După atâtea secole vom avea din nou parte de un asemenea eveniment istoric înălţător şi sfânt.
Episcopul Bogdánffy Szilárd este martirul fidelităţii faţă de Biserică. El nu a vrut să conducă o
comunitate bisericească de felul celei pe care conducătorii comunişti voiau să o fondeze în România şi
care nu-l recunoştea pe Papa de la Roma cap al Bisericii Catolice. A ales mai bine calea martiriului.
De ce îl beatifică Biserica pe Episcopul Martir Szilárd?
 După ce a fost hirotonit, a celebrat prima sa liturghie solemnă la Timişoara pe data de 1 iulie 1934.
Motto-ul lui a fost prima frază din Magnificatul Sfintei Fecioare, în spiritul căreia a şi trăit: „Măreşte
suflete al meu pe Domnul!” (Lc.1,46)
 Pe iconiţa primei liturghii era Sfântul Francisc de Assisi care-l îmbrăţişează pe Cristos aplecat spre el
de pe cruce. Pe spatele icoanei a scris: „Iubirea fără cruce e imposibilă! Crucea fără iubire e
insuportabilă!”
 Elevii lui declarau despre el: „nu făcea diferenţieri între cei de diferite confesiuni! Îi iubea şi îi ajuta pe
toţi la fel! Nu a jignit pe nimeni niciodată nici în cea mai mică măsură, pe săraci i-a ajutat şi iubit în mod
special! Pentru noi a fost un model. Avea un spirit naiv, copilăresc. A avut încredere în oameni chiar
dacă aceştia au abuzat de încrederea lui! Şi noi l-am iubit cu toţii. Fără cuvinte mari, el a fost cu adevărat
sfânt!”
 Pe 5 aprilie 1949 după arestarea lui s-a pierdut aproape tot ce a avut, doar copia lucrării de doctorat,
un ceas de argint cu iniţialele lui şi nişte ornate albe au rămas. Totuşi ce e mai important a rămas pentru
noi toţi: viaţa lui care luminează până la sfârşitul lumii!
 Nunţiul, care l-a uns episcop i-a spus: „pe tine frate Szilárd te sfinţesc pentru martiriu.” El a acceptat
cu spiritualitatea lui Isus, cu curaj.
 Rugăciunea lui a fost: „Dumnezeul meu, aşez în mâinile Tale sfinte scurta mea viaţă care luptă cu
nesiguranţa! Tu eşti bun! Tu ştii ce şi pentru ce permiţi! Doamne facă-se Voia Ta cea Sfântă!”
 Colegii din penitenciar spuneau despre el: Szilárd a fost un om foarte atent, politicos şi smerit! Pe toţi
îi încuraja şi se ruga cu ei. Ne dădea ore de limbi şi de istorie. Întotdeauna era încrezător şi bine dispus.
Întotdeauna ştia să ne aducă bucurie. A spus confidenţial unui coleg episcop: „M-au bătut toată noaptea!
Au rupt coada măturii pe tălpile mele. M-au rupt total!” L-au chinuit trăgându-l pe un scripete şi între
timp îl întrebau: mai vrei subordonarea faţă de Papa de la Roma? El a rămas fidel convingerii sale,
Papei, în ciuda chinurilor!
 La începutul novenei Sfântului Iosif se ruga aşa: „Doamne, care ai desfăcut în mod miraculos cătuşele
Sfântului Petru şi l-ai eliberat din temniţă fără să păţească ceva, scoate-ne şi pe noi din această mare şi
grea temniţă.”
Când cei răi sărbătoreau moartea lui, nu ştiau că el se află deja în iubirea şi pacea eternă a lui Dumnezeu! Să
ne gândim că atât oamenii care îi chinuie pe alţii cât şi sufletele chinuite ale martirilor au ajuns în faţa
scaunului de judecată a lui Dumnezeu. Oare după moarte în locul cărora am dori să fim? Implorăm
Îndurarea nemărginită a lui Dumnezeu pentru oamenii care în timpul vieţii lor pământeşti au permis Celui
Rău să-i posede şi să-i folosească!!! Noi ispăşitorii, să cerem mijlocirea Episcopului Martir Bogdánffy
Szilárd pentru ca viitorul nostru să fie în Voia lui Dumnezeu!
Privire în viitor – luna august 2010:
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm ca să cunoască cât mai mulţi marea iubire a Tatălui Ceresc!
Sarcina noastră concretă va fi: să-L facem cunoscut şi iubit pe Tatăl Ceresc tuturor celor pe care îi întâlnim!!!
2010 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI URMĂRII SFINŢILOR – IUNIE

Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică! (Lc.10,1-41; 11, 1-13)

Motto-ul lunii: „Îndură-te de mine Dumnezeule, după mare mila Ta!” (Psalmul 50)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm pentru cei care zilnic păcătuiesc cu vorba împotriva lui
Dumnezeu şi a oamenilor!
Sarcina noastră concretă va fi: ne rugăm şi răspândim caietul de rugăciuni cu titlul: „Rugăciuni pentru
situaţii grele”, care conţine rugăciuni de eliberare şi vindecare!!!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în iunie 2010

Spirite Sfinte Doamne! În ultimele timpuri auzim şi vedem că în multe locuri din lume plâng icoane şi
statui ale lui Isus, ale Mariei şi ale unor sfinţi.
Ce vor să transmită Cei din Cer omenirii prin aceste lacrimi?
„Dragii mei! Prin lăcrimări vă atenţionăm asupra Marelui Avertisment care se află la uşa voastră. Cele
mai multe mame plâng atunci când îşi văd copiii în pericol trupesc sau sufletesc şi omeneşte nu-i pot salva.
Prin lăcrimări, Isus şi Maria, mărturisesc că sunt prezenţi ca Persoane compătimitoare, care dau ajutor, în
Biserică şi în lume. Prin lăcrimări Cei din Cer vor să vă atragă atenţia asupra gravităţii păcatelor voastre
şi asupra urmărilor nefaste ale acestora! Trebuie să ştiţi că Cei din Cer nu plâng pentru ei înşişi, ci din
cauza păcatelor voastre. Ei vor să se nască în voi lacrimile pocăinţei. Dacă vor reuşi să obţină acest lucru
cu ajutorul vostru, veţi fi salvaţi la Marele Avertisment. Dacă nu vor reuşi, sunteţi pierduţi pentru veşnicie!
Lacrimile sunt ultimele avertismente şi ultimele invitaţii la pocăinţă de la Cei din Cer pentru omenirea
păcătoasă. Mai trebuie să vă spun că aceste lacrimi adunate vor fi spre convertirea şi vindecarea voastră,
dacă le primiţi şi le folosiţi cu credinţă.
Văzând aceste lăcrimări, întrebaţi-vă: oare Cei din Cer plâng sau se bucură din cauza voastră?
Pentru cine plâng Cei din Cer?
 De Florii, când Isus a intrat în Ierusalim, cei din jurul Lui erau fericiţi, numai El plângea. Isus a
prevăzut că nu vroiau să-L accepte nici pe El, nici învăţăturile Lui. A mai prevăzut şi că din cauza
opoziţiei lor nu vor putea evita pedeapsa, care s-a şi împlinit după câteva decenii. Isus plânge şi
astăzi pentru toţi cei care nu vor ceea ce vrea El şi vor ceea ce El nu vrea!
 Apostolul Paul spunea cândva credincioşilor: ’Vă spun între lacrimi, că mulţi trăiesc între voi ca
duşmani ai crucii lui Cristos. Stomacul le este Dumnezeu, se laudă cu cele de care ar trebui să se
ruşineze’. Cei din Cer plâng şi astăzi pentru cei care nu doar comit fără ruşine păcate grave (avort,
eutanasie, homosexualitate,...) ci mai vor să le şi legalizeze. Cei din Cer plâng pentru că marea
parte a omenirii de astăzi a decăzut la nivelul de imoralitate al Sodomei şi Gomorei şi nici nu vrea
să schimbe situaţia. Forţează pedeapsa lui Dumnezeu prin păcate strigătoare la cer.
Pentru cine se bucură Cei din Cer?
 Când evreii s-au întors din robie, au construit şi au sfinţit Templul. În timpul sărbătorii au vărsat
lacrimi de recunoştinţă. Când au auzit Cuvintele lui Dumnezeu , în lumina acestora şi-au văzut
păcatele şi omisiunile,şi au vărsat lacrimi de pocăinţă. Dacă-I veţi permite lui Dumnezeu ca prin
Sfânta Scriptură să vă îndrepte spre pocăinţă şi recunoştinţă, se va bucura pentru voi.
 Isus a plâns la mormântul prietenului său Lazăr, vărsând lacrimile compasiunii şi ale iubirii. Dacă
veţi eradica din voi bucuria simţită pentru necazul altora şi daca se va naşte în voi compasiunea
faţă de toţi semenii, Cei din Cer se vor bucura pentru voi.
 Cei din Cer sunt încântaţi de lacrimile de căinţă ale regelui David, ale apostolului Petru, ale Mariei
Magdalena şi ale voastre.
 Gândiţi-vă la Ieremia, care spunea: ’ printre lacrimile mele de ispăşire, mă bucur de parcă aş trăi
între îngeri’. Bucuraţi-vă că prin viaţa de ispăşire puteţi răscumpăra deja aici pe Pământ pedeapsa
datorată după păcatele voastre.
 Fericiţi sunteţi dacă puteţi plânge din inimă pentru păcatele voastre şi ale omenirii. În curând va
veni timpul când Dumnezeu vă va şterge toate lacrimile.
 Trebuie să ştiţi că cei care în prezent seamănă cu lacrimi (ispăşesc) la recoltă (revenirea lui Isus)
se vor bucura.
 Gândiţi-vă la papa Ioan Paul al II-lea, care s-a oferit pe sine şi întreaga omenire Maicii Sfinte
Îndurerate. El a crezut în importanţa oferirii. El a crezut că aşezându-vă în Inima Îndurerată şi
Neprihănită a Maicii Sfinte, mai devreme sau mai târziu veţi ajunge la pocăinţă.
Ca încheiere vă spun că provocând lacrimi de durere în Cei din Cer şi în persoanele de pe Pământ, mai
devreme sau mai târziu veţi primi înapoi aceste lacrimi. Dacă aduceţi lacrimile bucuriei, mai devreme sau
mai târziu veţi simţi roadele bune ale acestora.
Vă binecuvântez cu cele mai minunate lacrimi, cu darul lacrimilor pocăinţei!”

„ISUS ŞI MARIA AJUTAŢI-NE SĂ TRĂIM ASTFEL, ÎNCÂT VĂZÂND POCĂINŢA NOASTRĂ
SĂ PLÂNGEŢI DE BUCURIE!”
MANDURIA (1992-2005)
Mesajul principal al Manduriei este: „Isus este Regele Revelaţiei! Fecioara Maria este Fecioara
Euharistiei!”
Manduria – se găseşte în sudul Italiei, unde Sfântul apostol Petru a păşit pe uscat şi a propovăduit
evanghelia lui Isus Cristos. În acest mic oraş au fost spuse mesajele, cererile, atenţionările, profeţiile lui Isus
şi ale Sfintei Fecioare referitor la timpurile acestea şi la viitor, ca o continuare a Fatimei.
Viaţa Deborei Marasco (născ.1973) Debora este copila aleasă de Isus şi Sfânta Fecioară, care a trăit
până la vârsta de 17 ani fără Dumnezeu. A crescut într-un mediu de secetă sufletească. Nu s-a preocupat
deloc de obligaţiile religioase. Harul Divin a atins-o în discotecă. În locul vieţii ei vesele, dar goale, a păşit
pe calea lui Isus, a început o nouă viaţă şi a ales calea sfântă a apostolatului. În anul 2000, la 27 de ani a
primit stigmatele lui Isus pe: frunte, mâini şi glezne. A devenit tovarăşa lui Cristos în suferinţă, pe care o
trăieşte în Postul Mare, Săptămâna Mare şi aproape în fiecare primă vineri. Isus i-a spus Deborei: ’copila
mea, dacă suferi înseamnă că eşti în Inimile Noastre Sfinte, care au fost umilite, batjocorite şi răstignite’.
Sfânta Fecioară a învăţat-o pe Debora bazele credinţei. Ea, ca o simplă mamă, tânără şi având un singur
copil, merge pe toate continentele, stigmatizată, şi mărturiseşte despre mesajele lui Isus şi ale Mariei.
Despre apariţii. Isus a început să-i vorbească Deborei pe 10 aug.1992. Pe Sfânta Fecioară a întâlnit-
o prima dată pe 23 oct. 1992. Debora, a văzut în camera ei, la lumina zilei trei „sfere luminoase”, care se
învârteau şi pulsau, s-au unit şi au format o sferă uriaşă de aproape doi metri asemănătoare Soarelui. Din
această lumină a ieşit Sfânta Fecioară îmbrăcată în alb. Îmbrăcămintea ei era împodobită de la genunchi în
jos cu blazonul papei Ioan Paul al II-lea. Sfânta Fecioară a apărut în fiecare lună în ziua de 23. În timpul
apariţiilor Debora a primit 12 secrete, dintre care trei le-a dezvăluit. În timpul apariţiilor de multe ori Ea
cânta cântece care preamăresc Sfânta Treime şi „alleluia”, zâmbea, vorbea şi deseori plângea. De regulă
apariţiile au fost însoţite de minuni Solare şi luminoase.
Din mesajele lui Isus şi ale Mariei
Mesajele lui Isus: „Eu sunt Regele Revelaţiei şi Salvatorul lumii! Eu vă însoţesc întotdeauna până la
sfârşitul timpurilor!” „Te rog să fii vocea Luminii şi a Speranţei pentru această generaţie, care trăieşte fără
Lumină şi Idealuri!”
Mesajele Mariei: Mama noastră Cerească roagă omenirea să-şi vină în fire, să se convertească, să accepte şi
să pună în primul plan al vieţii sale Euharistia. Să cunoască şi să cinstească Faţa lui Isus, Sfintele Sale Răni
şi Lacrimile Mariei, prin care se poate salva Pământul de o uriaşă catastrofă! Omul să-şi reglementeze relaţia
cu Creatorul pentru triumful Inimii Neprihănite a Sfintei Fecioare. Sfânta Fecioară vorbeşte mult despre
importanţa: spovezii, sfintei împărtăşanii, adoraţiei, Uleiului Sfânt, pelerinajelor, ispăşirii, rugăciunii în
familie, grupurilor de rugăciune. Sfânta Fecioară cere să primim împărtăşania de la preot în gură, după o
căinţă sinceră, plecându-ne genunchiul, cu mâinile împreunate. „În zilele noastre prin Spiritul Sfânt se
deschide în faţa lumii o viaţă nouă! Activitatea Răului se poate simţi atât de apăsător pentru că Satan, spre
deosebire de Planul Sfintei Fecioare, vrea să scufunde lumea lui Dumnezeu în propriul ei ateism!” „În
ultimele timpuri întunericul va deveni tot mai dens! Urmaţi-l pe papă, care este ecoul Vocii lui Isus!” „Va fi
o zi mare cea în care veţi vedea Marea Minune şi multe suflete vor găsi vindecarea.” „În viaţa omenirii va
începe în curând o Nouă Eră, care va fi pe deplin a lui Isus şi a Mariei!” Sfânta Fecioară cere următoarea
rugăciune la ungerea cu ulei: „Maria, Mama măslinului binecuvântat, Fecioara Preasfântă a Uleiului Sfânt,
atinge-ne, iubeşte-ne şi vindecă-ne inimile cu Iubirea Ta, aşa cum Vrei! Amin!”
Să ne rugăm: Isus şi Maria, vă mulţumim pentru că în 5 iunie 2010 o aduceţi la Nuşfalău, pe
muntele Sfintei Treimi, pe Debora. Mulţumim pentru viaţa ei oferită, mărturia şi suferinţele ei! Vă rugăm să
binecuvântaţi viaţa Deborei, slujirea ei şi toate locurile şi persoanele unde va depune mărturie!! Amin!
SFÂNTUL ANTON DE PADOVA
Îţi mulţumim că ai venit la noi prin moaştele tale. Te rugăm fereşte-ne de păcatele limbii: de blestem,
înjurătură, minciună, calomnie, vorbire de rău, revoltă, jurăminte false şi de vorbirea inutilă. „Dacă cineva
se consideră credincios, dar nu-şi înfrânează limba, în zadar este credinţa lui!!!”
Sfinte Antoane te rugăm ajută-ne să ne folosim vorbirea numai pentru bine: atenţionare cu iubire,
binecuvântare, spovadă, mărturie, mărturisirea credinţei, rugăciune, cântec, laudă, iertare, cererea iertării,...
„Cine nu păcătuieşte cu vorba este om desăvârşit!”
Să medităm la câteva proverbe: „Pentru tăcere nimănui nu-i va părea rău! În lumea stelelor, în adâncul
mării şi în inima sfinţilor este linişte! Prin dificultăţile vieţii învăţăm să tăcem! Niciodată să nu vorbeşti
dacă din această cauză iubirea trebuie să sufere! Foloseşte-ţi mai des urechile decât limba!”
Sfinte Antoane de Padova! Învaţă-ne să vorbim atunci când este momentul pentru vorbire şi să tăcem
când este timpul tăcerii cerut de Dumnezeu! Amin!
Privire în viitor – luna iulie 2010:
Intenţia comună de rugăciune: vom ispăşi pentru acele persoane cărora le este ruşine să-şi mărturisească
credinţa în faţa oamenilor!
Sarcina noastră concretă va fi: indiferent cu cine vorbim vom spune măcar o dată în timpul conversaţiei
conştient Sfântul Nume al lui Dumnezeu!!!
2010 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI URMĂRII SFINŢILOR – MAI

Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică! (Lc.2,41-51; I.13, 31-35; 14,23-29; Lc.24,46-
53; I.20,19-23; 16,12-15; 17,20-26)
Motto-ul lunii: „pătimeşte pentru evanghelie încrezându-te în puterea lui Dumnezeu!” (2 Tim.1,8)
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm ca să putem accepta şi oferi toate greutăţile şi suferinţele în
primul rând pentru purificarea noastră şi pentru convertirea celor suferinzi!
Sarcina noastră concretă va fi: vom reciti şi vom răspândi volumul III al cărţii „Secretul bucuriei mele” de
Eva B.M.!!!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în mai 2010

„Dragii mei! Cum în ultimile timpuri, în care trăiţi, treceţi printr-o serioasă purificare, vreau să
vă vorbesc despre suferinţă.
Ce este suferinţa? Tot ce vă provoacă durere de orice fel! Poate fi: boală, lipsuri, durere sufletească,
insucces, privaţiuni, singurătate şi multe altele. Când pruncul se naşte, plânge. Viaţa voastră pe Pământ
începe cu suferinţă.
Ce a fost la începutul creaţiei în Grădina Edenului? Dumnezeu a creat prima pereche de oameni în
Grădina Edenului după chipul şi asemănarea Sa. Dependenţa de Tatăl era bucuria cea mai profundă a
fiinţei lor. Au trăit în permanentă armonie cu Dumnezeu, cu sine, unii cu alţii şi cu întreaga lume creată.
Dumnezeu a dăruit omului sănătate, fericire şi viaţă veşnică. Prima pereche de oameni a primit „primul
loc” între toate creaturile. Buna funcţionare a Grădinii Edenului avea la bază colaborarea creaturii cu
Creatorul. Prin pomul aflat în mijlocul Grădinii Edenului, Dumnezeu a spus primei perechi de oameni:
permiteţi-mi ca Eu singur să fiu centrul vieţii voastre! Tatăl a mai spus creaturilor sale: ‘până când vă veţi
supune liberi şi cu iubire Mie, veţi trăi o viaţă deplină‘. În Grădina Edenului nu exista păcat, suferinţă şi
moarte. Suferinţa nu provine de la Tatăl, nu a fost Voia lui Dumnezeu!
Cum a intrat suferinţa în lumea voastră? Înainte de a crea omul, Dumnezeu a creat o minunată lume
spirituală, cu îngerii, care-L preamăreau. Când Dumnezeu le-a pus la încercare iubirea majoritatea I-au
rămas fideli! O parte din îngeri s-au răzvrătit împotriva Creatorului lor şi au devenit demoni. Unul dintre
aceştia l-a ispitit pe om. Cel Rău a şoptit în inima omului: Dumnezeu este gelos, egoist, despotic, vă
împiedică fericirea! Datorită şoaptelor Celui Rău întâi în sufletul omului a apărut neîncrederea. După
aceea el a şi crezut ceea ce-i spunea Cel Rău. Din această cauză a hotărât că se desparte de Dumnezeu.
Astfel omul a devenit egocentric. Creatura a vrut să decidă fără Dumnezeu ce este bine şi ce este rău! Omul
a pus în centru propriile sale închipuiri, interese şi dorinţe. Astfel creatura lui Dumnezeu a pierdut Lumina,
capacitatea de a se orienta şi întunericul a pătruns în toate relaţiile omului. În inima omului a pătruns frica
de Dumnezeu. După aceea nici unul pe altul nu se mai puteau accepta aşa cum erau. Datorită deciziei
greşite omul şi-a pierdut siguranţa, protecţia, adevăratul cămin şi a ajuns singuratic! Omul s-a despărţit de
Izvorul Vieţii prin păcatul său. Cum omul nu a ascultat de Dumnezeu, ci de Cel Rău, în lume a intrat
păcatul, suferinţa şi moartea!
Care este planul lui Dumnezeu pentru viitorul omului? Isus i-a revelat apostolului Ioan în Cartea
Apocalipsei că întreaga istorie se îndreaptă spre împlinire. Că suferinţa nu este eternă, ci este o stare
trecătoare. Nu suferinţa va avea ultimul cuvânt! Omenirea convertită se apropie spre cea mai fericită stare
a vieţii, unde din nou nu va exista păcat, suferinţă şi moarte! Vestea bună pentru întreaga omenire este că
vine timpul când omul va intra din nou într-o comuniune plină de iubire cu Dumnezeu, cu semenii şi cu
întreaga lume creată. Prin relaţia profundă cu Dumnezeu omul se va vindeca de rănile sale. Toate fără
excepţie vor deveni bune! Omul poate aştepta cu speranţă în fiecare zi a vieţii sale coborârea pe Pământ a
Cerului Nou, a Pământului Nou şi a Noului Ierusalim.
Ce trebuie să faceţi ca Lumea Nouă cea lipsită de suferinţă să vină cât mai repede pe Pământ? Rugaţi în
fiecare zi Sfânta Treime, Îngerii şi Sfinţii ca să puteţi spune NU tuturor relelor şi DA binelui! În perioada
dintre Grădina Edenului şi împlinirea finală să luaţi mai în serios rugăciunea de vindecare, postul, oferirea
liturghiilor de eliberare, sacramentalele, novenele lunare, corijarea vieţilor voastre conform Voinţei lui
Dumnezeu! Fiţi recunoscători lui Isus, care prin învăţăturile cereşti vă dă lumină şi vă vindecă cu puterea
sa dumnezeiască.
În semnele extraordinare din lume (erupţii vulcanice, cutremure, inundaţii, clima schimbată, moartea subită
a miloane de oameni,...) observaţi atenţionările venite de la Noi: „Omule! Opreşte-te pe calea largă a
osândei! Converteşte-te şi porneşte pe calea strâmtă a mântuirii! Omule! Eu te iubesc, iubeşte-Mă şi tu pe
Mine, căci îţi doresc fericirea veşnică!!!”
Ca încheiere gândiţi-vă cum se formează perla în scoică. În trupul sensibil al scoicii, împotriva voinţei ei,
ajunge un fir de nisip! Acesta îi produce o durere permanentă! La început scoica face totul să elimine din
trupul ei firul de nisip care-i provoacă durerea. Cum nu reuşeşte să-l elimine, învaţă să-l accepte. Zi de zi îl
îmbrăţişează cu lacrimile sale. Perla se naşte în trupul scoicii între chinuri şi dureri!
Vă binecuvântez cu spiritualitatea de a fi atenţi la semnele timpurilor!”

„ÎN TIMPUL SUFERINŢELOR VREAU SĂ MĂ ROG ASTFEL: DOAMNE PENTRU
CONVERTIREA OMENIRII ÎNTREGI ACCEPT ŞI OFER TOATE SUFERINŢELE!”
VIAŢA SFINTEI RITA DE CASCIA

Rita s-a născut în anul 1381 la Roccaporena şi a murit la Cascia pe 22 mai 1447. A trăit 66 de ani. Rita era
considerată sfântă de oamenii din jurul ei deja înainte să moară. La zece ani după moartea ei, chiar înainte ca
Biserica să se pronunţe, poporul a declarat-o sfântă. Beatificarea ei s-a terminat în 1626, iar canonizarea în
1900. Papa Leon al XIII-lea a numit-o „perla din Umbria”. Trupul ei neatins de destrămare se găseşte în
biserica Sfânta Rita din Cascia construită între anii 1937-47.
Părinţii au primit-o pe Rita în dar de la Dumnezeu după multă aşteptare, speranţă şi multă rugăciune. Ei au
crescut-o în apropiere de Cascia, în simplitate şi frică Dumnezeu. Copilăria şi tinereţea ei au fost
caracterizate de ascultarea faţă de părinţi, permanenta renunţare la propria voinţă şi muncă obositoare. În
inima Ritei, în timpul rugăciunii, s-a aprins iubirea faţă de Dumnezeu şi dorinţa să devină călugăriţă ca să
poată deveni pe deplin una cu Mântuitorul ei. Conform obiceiurilor de atunci părinţii au promis-o pe Rita
unui tânăr localnic, care era foarte violent. A suportat caracterul rău al soţului ei cu răbdare eroică. Nu s-a
plâns niciodată părinţilor! Îl asculta în toate pe soţul ei cu condiţia să o lase la biserică. Cu blândeţea şi
bunătatea ei în final a învins şi caracterul rău al soţului şi i-a condus sufletul la Dumnezeu.
După moartea părinţilor ei pentru Rita a urmat un nou doliu: i-a murit soţul, care deja o respecta şi o iubea.
L-a ucis un vechi duşman ca răzbunare. Un an mai târziu au murit cei doi fii ai Ritei. Pentru ei s-a rugat ca
mai bine să-i ia Dumnezeu decât să-şi murdărească mâinile cu sânge datorită răzbunării pentru tatăl lor.
După ce, cu preţul multor suferinţe, legăturile ei lumeşti au fost dezlegate, după trei refuzuri a putut intra în
mănăstirea augustiniană Maria Magdalena. Între călugăriţe a ieşit în evidenţă spre binele tuturor cu răbdarea,
ascultarea şi evlavia ei.
A meditat cu pioşenie specială suferinţele lui Cristos şi îşi dorea să poată lua parte la suferinţele lui Isus
răstignit. O dată când stătea în genunchi în faţa crucii a simţit că un spin din coroana de spini i se înfige în
frunte. A primit o rană profundă, care s-a infectat şi din cauza mirosului pe care-l emana au separat-o pe Rita
de călugăriţe. A avut voie să meargă între oameni numai cu ocazia unui pelerinaj la Roma când Domnul, în
urma cererii Ritei, a făcut ca rana să dispară în timpul pelerinajului, dar durerile i le-a lăsat şi atunci.
Durerile, postul şi munca i-au consumat puterea. Ultimii ani i-a petrecut imobilizată la pat. Trecerea ei în
fericirea veşnică a fost anunţată pentru popor de glasul unui clopot, care a început să bată fără să fie atins de
mână omenească.
Ca un privilegiu special trupul lui Rita nu a fost înmormântat niciodată, pentru că în mod miraculos nu a fost
atins de descompunere. Trupul a rămas intact şi în incendiul care la câţiva ani după moartea ei a transformat
în scrum sicriul făcut din lemn de cedru. Noul ei sicriu a fost făcut de Cesco Barbari un tâmplar din Cascia
care a cinstit-o mult şi s-a vindecat dintr-o boală gravă datorită mijlocirii sfintei.
Sfânta Rita, Tu care ai suferit mult în viaţa ta, ce ne spui nouă oamenilor care suferim? „Să credeţi că
Tatăl iubitor nu priveşte pasiv la perioada grea în care trăiţi. Nu aşteaptă pasiv până la sfârşitul timpurilor,
ci îşi întinde Mâna spre omul aflat în suferinţă! Să aveţi încredere în Tatăl Ceresc că nu-şi va preda în
totalitate creaturile forţelor naturii şi slăbiciunii lor în faţa Celui Rău.
Remuşcările pentru trecut şi frica de viitor atrag suferinţă sufletească. De aceea să învăţaţi să trăiţi bine
clipa prezentă. Gândiţi-vă des la cuvintele lui Isus: îi ajunge zilei necazul ei! Pentru problemele zilei de
mâine veţi primi mâine harul. Fiecare suferinţă este o invitaţie pentru voi la convertire, la punerea în
ordine a vieţilor voastre conform Voinţei lui Dumnezeu. Încredeţi-vă în Dumnezeu, care este cu voi în
fiecare suferinţă şi vă ajută. Să fie clar pentru voi că suferinţa pe care nu o puteţi schimba este spre
purificarea voastră. Să credeţi că toate suferinţele permise de Dumnezeu sunt har pentru voi. Niciodată nu
este decisiv ce fel de suferinţă vă atinge, ci modul cum vă raportaţi la ea. Lupta cu suferinţa este pentru voi
un proces care trece prin mai multe faze. Voi toţi trebuie să mergeţi pe calea crucii în mare parte singuri.
Nimeni nu poate face paşii în locul vostru. Doar cu ajutorul lui Dumnezeu puteţi asimila şi include suferinţa
în vieţile voastre. Suferinţa este un mod de a educa al lui Dumnezeu pentru examinarea celor drepţi. Cu cât
scoateţi mai multe învăţături pozitive din suferinţele voastre, cu atât mai mult vor fi spre binele vostru.
Suferinţa acceptată în mod conştient vă eliberează. Prin acceptarea şi oferirea crucilor voastre puteţi salva
de la osânda veşnică multe suflete!!! Ca încheiere vă transmit ca sora voastră sufletească: pe Pământ şi
bucuriile şi suferinţele durează doar puţin, dar fericirea Raiului este veşnică. Pentru ea merită să acceptaţi
orice jertfă!!!"
Sfânta Rita, care eşti sfânta situaţiilor imposibile, roagă-te pentru noi!

Intenţia comună de rugăciune: ne vom ruga pentru cei care zilnic păcătuiesc cu vorba!
Sarcina noastră concretă va fi: ne vom ruga şi vom răspândi caietul de rugăciuni cu titlul: „Rugăciuni
pentru situaţii grele”, care conţine rugăciuni de eliberare şi vindecare!!!
2010 – ANUL CUNOAŞTERII ŞI URMĂRII SFINŢILOR – APRILIE

Din Sfânta Scriptură să medităm evangheliile de duminică şi din zilele de sărbătoare! (I.13, 1-15; 18,1-19;
20,1-31; 21,1-14; 10,23-30;Lc.24,1-12;Mt.28,8-15)
Motto-ul lunii: „zidiţi sunteţi pe temelia apostolilor şi a profeţilor!” (Ef.2,20)
Intenţia comună de rugăciune: ne vom ruga ca să devenim adevăraţi apostoli ai ultimelor timpuri, aşa cum
a fost papa Ioan Paul al II-lea!
Sarcina noastră concretă va fi: vom citi şi vom răspândi cartea părintelui Cs.János: ’Învăţături din Cer’!!!
NB! Ora de începere a programelor de ispăşire din aprilie până în noiembrie va fi ora 15!!!
Urarea noastră: Cristos Înviat să trăiască în fiecare zi a vieţii noastre în inimile noastre curate şi între
noi prin iubirea reciprocă!!!
Învăţătură de la Spiritul Sfânt în aprilie 2010

„Dragii mei! Ispăşitorii trebuie să devină adevăraţii apostoli şi profeţi ai ultimelor timpuri. De
aceea, acum vă voi spune cum trebuie să fie apostolii ultimelor timpuri!
Apostolii ultimelor timpuri sunt: adevăraţii copii ai Tatălui, veritabilii fraţi ai lui Isus, templele Mele
împodobite, colaboratorii entuziaşti ai Mariei, prietenii buni ai Sfinţilor şi ai Îngerilor. Să nu uitaţi
niciodată că ‘sunteţi colaboratorii lui Dumnezeu‘ în salvarea sufletelor!
Apostolii ultimelor timpuri copiază în vieţile lor virtuţile lui Isus şi ale Mariei: smerenia, bucuria, curăţia,
pacea, sărăcia, simplitatea, curajul, statornicia, recunoştinţa, milostenia, cumpătarea, zelul, preamărirea,
căutarea şi împlinirea Voinţei lui Dumnezeu,... ‘Întotdeauna să gândiţi şi să faceţi ceea ce este virtuos!‘
Apostolii ultimelor timpuri luptă în fiecare zi împotriva celui Rău prin: pocăinţă, evitarea ocaziilor de
păcat, fermitate, începere din nou, oferirea liturghiilor de eliberare, rugăciune sistematică, folosirea
sacramentalelor – apă sfinţită, tămâie... -, novene făcute în comunitate. ‘Când cel Rău vă atacă gândiţi-vă
că armele voastre nu sunt pământeşti, ci au putere dumnezeiască şi pot distruge fortăreţele lumii de jos!‘
Apostolii ultimelor timpuri merg pe calea cea strâmtă a mântuirii în unitate, mână în mână, dialog
continuu cu semenii lor ispăşitori, cu cei de altă confesiune şi naţionalitate. Trăiesc unitatea cei care-şi
pun în comun părerile, care pot renunţa chiar şi la bine pentru un bine mai mare, care slujesc în
comunitatea de ispăşire cu spiritualitatea lui Isus. ‘Străduiţi-vă să fiţi una în bine ca lumea să creadă!’
Apostolii ultimelor timpuri sunt caracterizaţi de intenţii curate! Ceea ce fac, fac spre gloria lui Dumnezeu,
bucuria Mariei, binele sfletului lor şi al altor suflete. ‘Domnul care vine va dezvălui intenţiile inimilor
voastre şi atunci tot binele va fi răsplătit.‘
Apostolii ultimelor timpuri au iubire jertfelnică în inimile lor faţă de Cei din Cer şi de pe Pământ! Ei pot fi
recunoscuţi nu în primul rând după cravatele lor, ci după iubirea lor altruistă. Ei învaţă să-i iubească
primii pe toţi, fără aşteptări şi în mod concret. Ei îl iubesc pe Isus în toţi chiar şi în duşmani. Meditaţi la
Cuvintele lui Isus: ‘nimeni nu are iubire mai mare decât cel care-şi dă viaţa pentru semenii săi!‘
Apostolii ultimelor timpuri se străduiesc spre sfinţenia vieţii cu vieţile lor oferite Nouă. Trăiesc cu
seriozitate cele spuse de Cei din Cer: ‘fiţi sfinţi, fiţi desăvârşiţi!‘ Ei ştiu că pot să crească sfinţi numai acele
persoane care se străduiesc spre sfinţenie. Dacă sunt lăudaţi datorită vieţii lor exemplare, ei răspund din
inimă: gloria este a lui Dumnezeu, bucuria este a mea! Motto-ul lor este motto-ul papei Ioan Paul al II-lea:
Totus Tuus, sunt deplin al Tău Sfântă Fecioară! Nu uitaţi motto-ul anului: ‘Voia lui Dumnezeu este să fiţi
sfinţi!‘
Prin apostolii ultimelor timpuri se întâmplă semne, vindecări, eliberări, convertiri,... Ei ştiu că toate
acestea Dumnezeu le face datorită rugăciunilor lor comune! Ei cred că ‘Puterea lui Dumnezeu este aceaşi
ieri,astăzi şi în vecii vecilor.‘ Meditaţi zilnic la Cuvintele lui Isus: ‘cei care cred vor fi însoţiţi de semne. Vor
alunga diavoli în Numele lui Isus, vorbesc în limbi noi (limba iubirii), dacă-şi pun mâinile pe bolnavi
aceştia se vindecă.‘ Părăsind această lume trecătoare, lasă după ei lumină, covor de flori, valori
durabile,...
Apostolii ultimelor timpuri aşteaptă întotdeauna pregătiţi întoarcerea lui Isus pe Pământ. Ei cred ceea ce
a spus Isus: ‘când vine Fiul Omului oare mai găseşte credinţă pe Pământ?‘ Ei cred în venirea Cerului Nou,
a Pământului Nou, a Noului Ierusalim, despre care citesc în Apocalipsă şi până acum nu s-au realizat. Ei
cred că datorită harului extraordinar al lui Dumnezeu va veni pe Pământ o eră de Paradis, în care nu va fi
păcat, suferinţă şi moarte! Din această cauză salutul lor este: ‘Maranatha! Vino Doamne Isuse!‘ Motto-ul
lor este: ‘Doamne sunt oricând pregătit să mă întâlnesc cu Tine!‘
Apostolii ultimelor timpuri ispăşesc împreună cu Inimile lui Isus şi a Mariei pentru convertirea omenirii
întregi. Ei cred că ‘Voia lui Dumnezeu este ca fiecare om să se mântuiască şi să cunoască Adevărul!‘
Copiii Mei ispăşitori! Dacă încercaţi în fiecare zi să trăiţi aşa cum vă cerem, vă puteţi aştepta ca în
curând Sfânta Treime să vă recompenseze.
Vă binecuvântez să deveniţi adevăraţii apostoli şi profeţi ai ultimelor timpuri!”

„CRISTOASE ÎNVIAT, AJUTĂ-MĂ, SĂ AŞTEPT ÎNTOTDEAUNA PREGĂTIT ÎNTOARCEREA
TA GLORIOASĂ PE PĂMÂNT! ”
VIAŢA, ÎNVĂŢĂTURA ŞI MOARTEA PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA (1920-2005)
Papa Ioan Paul al II-lea a fost al 264 lea urmaş al Sfântului Apostol Petru. A fost papă mai mult de 26 de
ani. Pe 2 aprile 2005, în prima sâmbătă, seara la ora 9,37 a plecat acasă la Tatăl Ceresc. La înmormântarea
lui au fost aprox. 3 milioane de pelerini şi aprox. 2 miliarde de oameni au văzut ceremonia înmormântării la
televizor. La catafalcul lui au fost reprezentanţii a 156 de ţări. A fost înmormântat conform testamentului său
într-un sicriu simplu de lemn în pământ. Tinerii au scandat la înmormântare: SANTO SUBITO! Pentru noi
el este sfânt! Vox populi – Vox Dei! Vocea poporului – vocea lui Dumnezeu! Cândva aşa se făcea
canonizarea. ‘Sfânt este acela în a cărui prezenţă îl simţim pe Cristos înviat!‘ Dacă un ulcior cu ulei este
spart mireasma se revarsă! Papa Ioan Paul al II-lea „a fost mireasma plăcută a lui Cristos”. „Pentru
Domnului moartea sfinţilor Lui este de mare preţ!” Ultimul lui mesaj:„Sunt senin, fiţi şi voi la fel!”
Viaţa papei Ioan Paul al II-lea
S-a născut pe 18 mai 1920 în Polonia la Wadovice. Tatăl a fost ofiţer, iar mama profesoară. Şi-a pierdut
devreme părinţii şi fraţii, devenind astfel sensibilt la toate felurile de suferinţă. În jurul vârstei de zece ani a
primit scapularul Doamnei noastre de pe Muntele Carmel, pe care l-a purtat până la sfârşitul vieţii. Tânăr
fiind a devenit membru al societăţii rozarului la Cracovia. În 1946 a devenit preot, în 1958 episcop auxiliar,
în 1964 arhiepiscop, în 1967 cardinal. Pe 16 octombrie 1978 l-au ales papă. Motto-ul lui a fost: „Totus Tuus!
Al Tău întru totul Sfântă Fecioară!”
Pe 13 mai 1981, teroristul turc Ali Agca a comis un atentat împotriva lui în piaţa Sfântul Petru. Din această
cauză a fost operat de nouă ori! Papa l-a vizitat pe Ali Agca în închisoare şi l-a iertat. Convingerea lui a fost
că Fecioara Maria l-a apărat de glonţul ucigaş. În luna mai a anului 1982 papa a făcut un pelerinaj la Fatima,
unde a pus glonţul în coroana Sfintei Fecioare şi I-a mulţumit pentru vindecarea sa. În 1984 de sărbătoarea
ridicării Mariei la Cer (15 aug.) a oferit întreaga omenire Sfintei Treimi prin Inima Neprihănită a Fecioarei
Maria. Pe 25 martie 1987 a publicat enciclica cu titlul „Mama Mântuitorului”, prin care a anunţat anul
marian.
A făcut multe pentru unitatea creştinilor. A construit punţi spre evrei, ortodocşi, protestanţi şi alte religii. A
fondat întâlnirea de rugăciune de la Assisi, cu reprezentanţii religiilor necreştine, unde fiecare s-a rugat după
propria credinţă şi tradiţie. Atunci, aceste lucruri erau de neînţeles în Biserica Catolică.
În 1999 a ajuns în scaunul cu rotile ca urmare a bolii Parkinson care l-a cuprins. Ca pregătire pentru anul
2000 a făcut cunoscute şi iubite omenirii Persoanele Sfintei Treimi. Papa şi-a exprimat recunoştinţa Sfintei
Fecioare de la Fatima şi prin faptul că pe 13 mai 2001 i-a dăruit inelul său. În 2005 avea probleme de
respiraţie şi i s-a făcut o traheotomie. Atunci a scris: „mi-au tăiat gâtul ca unui miel!” De atunci nu a mai
putut vorbi! A fost exemplu în acceptarea şi oferirea suferinţei. Înainte de moarte a avut febră mare, rinichii i
s-au oprit. În duminica de Paşti a anului 2005 a dat ultima sa binecuvântare creştinilor care în suflet sufereau
împreună cu el!
În afară de acestea ce a mai propovăduit şi a făcut papa Ioan Paul al II-lea pentru întreaga
omenire?
1. A dărâmat zidurile care despărţeau religii, naţiuni, ţări, continente, şi a construit cu consecvenţă
jertfelnică legături. A făcut 130 de vizite apostolice cu iubirea apostolului Ioan şi cu spiritul de
misionar al apostolului Paul! (a ocolit de 27 de ori Pământul).
1. În timpul drumurilor misionare i-a întărit în credinţă atât pe cei mici cât şi pe cei mari, pe cei săraci
cât şi pe cei bogaţi!
2. Ca adevărat profet a prorocit căderea comunismului şi a ajutat prin rugăciune, suferinţă, viaţa sa
oferită la împlinirea acestei profeţii.
3. În predicile sale cuvântul cheie a fost permanent: Speranţa! „Nu vă temeţi de nimeni şi de nimic dacă
v-aţi decis pentru Dumnezeu şi pentru Sfânta Fecioară!”
4. A celebrat 1300 de beatificări şi 500 de canonizări!
5. În Miercurea Cenuşii, în Bazilica Sfântul Petru a mărturisit solemn şi s-a căit pentru păcatele comise
de Biserica Catolică împotriva religiilor, a naţiunilor, a persoanelor,...!
6. Într-o Sfântă Liturghie din Colosseum a atras atenţia asupra martirilor care au fost uitaţi! A făcut
referire la victimele comunismului, care au avut curajul să înfrunte minciuna.
7. A intervenit împotriva rasismului, a şovinismului, a antisemitismului,... Cu fiecare drum a îndemnat
la reconciliere, la instaurarea păcii.
8. Şi noi suntem recunoscători papei Ioan Paul al II-lea pentru că prin rugăciune a obţinut pentru noi
„carisma unităţii”, locul de pelerinaj de pe muntele Sfintei Treimi, comunitatea de ispăşire şi mutarea
mea la Crasna şi Nuşfalău!
Papa Ioan Paul al II-lea a fost profetul carismatic şi apostolul ierarhic al ultimelor timpuri! Din acest motiv
merită pe bună dreptate cinstirea noastră şi plecăciunea capetelor noastre! Mesajul lui de astăzi:”Să trăiţi
astfel încât în prezenţa voastră plină de iubire cât mai mulţi să-l descopere pe Cristos Înviat!”
Intenţia comună de rugăciune: ne rugăm ca să putem accepta şi oferi toate greutăţile şi suferinţele pentru
convertirea celor suferinzi!
Sarcina noastră concretă va fi: vom reciti şi vom răspândi volumul III al cărţii „Secretul bucuriei mele” de
Eva B.M.!!!

Muntele Sfintei Treimi-Toate Mesajele 2004 20015 WORD

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Muntele Sfintei Treimi-Toate Mesajele 2004 20015 WORD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2015 - ANUL RECUNOŞTINŢEI – MARTIE

Temă de casă pentru luna martie:

Privire în viitor pentru luna aprilie 2015

Temă de casă pentru luna februarie:

Privire în viitor pentru luna martie 2015

RETROSPECTIVA LUNII DECEMBRIE 2014

Temă de casă pentru luna ianuarie:

Privire în viitor pentru luna februarie 2015

RETROSPECTIVA LUNII NOIEMBRIE 2014

Temă de casă pentru luna decembrie:

Privire în viitor pentru luna ianuarie 2015

2014 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE

Temă de casă pentru luna noiembrie:

Privire în viitor pentru luna decembrie

2014 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE

Temă de casă pentru luna octombrie:

Privire în viitor pentru luna noiembrie

RETROSPECTIVA LUNII AUGUST 2014

Privire în viitor pentru luna septembrie

Temă de casă pentru luna august:

RETROSPECTIVA LUNII IULIE 2014

Privire în viitor pentru luna septembrie

2014 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE

Temă de casă pentru luna iulie:

RETROSPECTIVA LUNII IUNIE 2014

2014 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE

Temă de casă pentru luna iunie:

Temă de casă pentru luna mai:

2014 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE

Temă de casă pentru luna aprilie:

2014 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE

Temă de casă pentru luna martie:

Privire în viitor pentru luna aprilie

2014 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU PRIMIREA DARURILOR EXTRAORDINARE ALE

Temă de casă pentru luna februarie:

Învăţătura Spiritului Sfânt pentru luna ianuarie 2014

Temă de casă pentru luna ianuarie:

RETROSPECTIVA LUNII DECEMBRIE 2013

Temă de casă pentru luna decembrie:

În ce anume ne-am întărit în primele zile de ispăşire ale lunii noiembrie?

2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – NOIEMBRIE

Temă de casă pentru luna noiembrie:

Privire în viitor pentru luna decembrie 2013

Temă de casă pentru luna septembrie

RETROSPECTIVA LUNII AUGUST 2013

Privire în viitor pentru luna octombrie 2013

(Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul pr.Janos Cs. şi al V.Ilona)

Temă de casă pentru luna august:

RETROSPECTIVA LUNII IULIE 2013

2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – IULIE

RETROSPECTIVA LUNII IUNIE 2013

Privire în viitor pentru luna august 2013

Temă de casă pentru luna iunie

RETROSPECTIVA LUNII MAI 2013

Privire în viitor pentru luna iulie 2013

(Mesajele le primim în Nuşfalău, prin intermediul pr.Janos Cs. şi al V.Ilona)

Temă de casă pentru luna martie:

RETROSPECTIVA LUNII FEBRUARIE 2013

Privire în viitor pentru luna martie 2013:

2013 - ANUL PREGĂTIRII PENTRU APARIŢIA SFINTEI FECIOARE – IANUARIE

RETROSPECTIVA LUNII DECEMBRIE 2012

Mesajul Sfintei Fecioare în luna decembrie 2012

RETROSPECTIVA LUNII NOIEMBRIE 2012

RETROSPECTIVA LUNII OCTOMBRIE 2012