Acum 85 de ani

ÎN NOAPTEA UNIRII....
Era pentru întâia dată când oraşul de pe Răut dormea sub obloanele trase la ferestre. După ora
nouă deja nici pui de lele nu mai vedeai pe străzi. Numai apariţia „corbilor negri” pe roate mai făcea
să tresară cineva din somnul nopţii. Ei, „corbii negri” ai nkvdului şi nkgbeului roşu survolau liniştea
din jur şi, dacă, frânele şuierau strident lângă vre-una din porţi, însemna că din ogradă era scos cineva
sub ţeava naganului.
Oraşul dormea în lătratul necontenit al câinilor. Şi ei îşi deplângeau într-un fel stăpânii care
ieşeau forţaţi de necunoscuţi.
Toate acestea au fost la început, atunci, când blajinul de basarabean i-a primit cu pâine puhavă
de casă, sare şi un pahar de vin pentru „eliberatori.”
Era noaptea spre 24 ianuarie 1941. O noapte cu un cer stelar de iarnă. Noaptea, când pentru
prima dată orăşenii n-au mers la teatru şi în căminele de cultură pentru a participa la manifestările
Zilei Unirii de la 1859. Era noaptea absurdului. Şi totuşi....
Patru siluete au urmat pe străzile urbei. Ajunşi nu departe de clădirea nkvdeului au pornit mai
în vale, dea lungul râuleţului Ivanos, îndreptându-se pe strada Dorobanţi. Au bătut la fereastra casei
nr. 1, de unde s-a auzit o voce:” - Hai, întraţi.” Dumitru Avramoglu deschise uşa. La lumina lămpii de
gaz îi privi. Erau ei, ilegaliştii Vsevolod Ciobanu, Dumitru Stici şi Vlad Alekseev.
- Băieţi, vom lucra operativ şi calitativ, zise Dumitru. - Trebuie până la ora 23.00 să lansăm prin
oraş volantele noastre. Este doar noaptea Unirii Principatelor de la 1859. Roşii nu ne-au dat voie să
avem un concert, sau să mergem la teatru. Le vom răspunde cu „teatrul” nostru. Adică vom răspândi
foi volante.
FIŞIER:
Dumitru AVRAMOGLO s-a născut în anul 1922 în satul Glavani, judeţul Akkerman,
Basarabia Tatăl, Gheorghe Avramoglo era medic, mama, Ludmila Avramoglo – învăţătoare. În anii
treizeci s-au mutat cu traiul la Chişinău, apoi au trecut în judeţul Orhei, la Puţintei. A făcut studiile
la Liceul de băieţi „Vasile Lupu” Orhei, iar după 28 iunie 1940 - la Şcoala Pedagogică Orhei, anul
II.
Dumitru Avramoglo întinse fiecăruia câte 2 foi de matematică. Primul care a spart liniştea a fost
Seva Ciobanu, care a exclamat: „Fraţilor, priviţi, ce-am scris: „Camarazi! Când vor înflori copacii
toţi Românii vor fi uniţi sub conducerea generalului conducător Antonescu! Jos
comunizmul!!!”( Arhiva SIS RM, Dosar penal 2256, pag. 188, fila 1). Ei, cum?
- Frumos, n-am ce spune, -zise, Vlad Alekseev.- Dar iată ce-am aşternut eu:„ -E ceasul sfânt al
redeşteptării Neamului Românesc care vor să fie Unite pe Vecie! Trăiască Regele Mihai!!!”(ibidem,
pag. 188, foaia 15)”. Şi mai am încă una:” Români din Basarabia şi Bucovina! Aşteptaţi primăvara,
când Domnul general Ion Antonescu şi aliaţii vor da jos comuniştii bolşevici”(ibidem, pag. 188, fila
19).
- Eu am mai scris încă câteva,- sparse liniştea Dumitru Avramoglo.-Priviţi:” Trăiască toată
România în frunte cu Marele Voievod de Alba-Iulia!”(ibidem, pag. 188, fila 17) Şi ultima:” Sus
Naţionalismul!! Jos komunismul!!”(ibidem, pag. 188, fila 17) Dacă am terminat de scris, văr rog să-
mi înapoiaţi filele. Le vom repartiza printre colegii noştri de la pedagogică. Iar acum noapte bună şi
fiţi atenţi pe străzi.
Vlad Ciobanu, Dumitru Stici şi Vlad Alekseev, luându-şi rămas bun, au dispărut în noapte.
Dumitru Stici merse la casa părintească de pe strada Eremia Movilă nr. 2.
FIŞIER:
Ilegalistul Dumitru STICI s-a născut în anul 1924 în familia fostului şef al poştei judeţene Nicanor
şi a casnicii Natalia Stici din oraşul Orhei. Fratele mai mare locuia la Teleneşti. Între anii 1932-
1940 învaţă la Liceul de băieţi „Vasile Lupu”, iar din 1 septembrie 1940 – student anul II la şcoala
pedagogică. De la 01.09. 1940 – membru al Organizaţiei de rezistenţă anticomunistă Majadahonda
a tineretului studios din judeţul Orhei. La 10 februarie 1941 este arestat de organele de represalii
sovietice direct la domiciliu. Este condamnat la 10 ani de închisoare şi 5 ani privaţiune în drepturi
civile la 26 septembrie 1941 în RASS Tatară. Dat dispărut în anul 1943 în regiunea Kazani, Rusia.
La 25 ianuarie 1941, sub oghialul nopţii Vsevolod Ciobanu s-a strecurat lângă sediul miliţiei
judeţene, unde a lipit o foaie volantă. Alta – chiar pe uşa sediului nkvd-ului judeţean. Avea şi pentru
ce se răzbuna. La 8 iulie 1940 organele de represalii ale sovietelor l-au arestat pe tatăl său Ion
Ciobanu şi unchiul Alexandru Ciobanu. Pe foaia lipită pe uşa nkvdului judeţean erau aşternute
rândurile:” Camarazi!! Când vor înflori copacii, toţi Românii vor fi uniţi sub conducerea generalului
conducător Ion Antoinescu! Jos comunismul!!!”(ibidem, pag. 188, fila 1)
FIŞIER:
Neînfricatul ilegalist Vsevolod CIOBANU s-a născut în anul 1923 în familia avocatului Ion
Ciobanu şi a învăţătoarei Olga Ciobanu din oraşul Orhei. Unul din fraţi era student militar în
România, altul – student la Chişinău. Au locuit pe str. Gorki nr. 12. În anul 1932 merge la Liceul de
băieţi „Vasile Lupu”, iar după 28 iunie 1940, când a fost ocupată Basarabia, trece student anul III
la şcoala pedagogică din localitate.
La 8 februarie 1941, studentul Vsevolod Ciobanu în prezenţa mamei Olga Ciobanu şi a
lucrătorilor operativi ai nkvd-ului judeţean Iudin şi Goncearenko este arestat. La 22 septembrie
1941, Judecătoria Supremă a RASS Tatară, în temeiul art. 58-10 şi 58-11 CP RSFSR l-a condamnaT
pe studentul şi ilegalistul Vsevolod CIOBANU la 10 ani de închisoare şi 5 ani de privaţiune în
drepturi civile. Dat dispărut în anul 1943 în regiunea Kazani, Rusia.
...În jurul orei 17 a zilei de 24 ianuarie Dumitru Avramoglo şi-a anunţat prietenii despre o nouă
întrunire la gazda lui Vlad Alekseev de pe strada Dorobanţi nr. 12. Aici erau prezenţi Dumnitru Stici,
Vlşad Alekseev şi Vsevolod Ciobanu. Alekseev a comunicat că a împrăştiat foile volante la piaţă şi
pe unii dintre copacii din faţa comitetului judeţean al comuniştilor bolşevici.(ibidem, pag. 83-84)
În ziua de 24 ianuarie 1941, în jurul orei 20.00, tinerii ilegalişti mergeau spre casă. Vlad
Alekseev, fiind îngrijorat de soarta părinţilor îi mărturisea lui Dumitru Stici. Ultimul asculta povestea
colegului. Alekseev spunea că va sosi şi ora când Basarabia va fi eliberată de sub jugul sovietelor.
- Să ştii, dragul meu, de curând România va redobândi Basarabia. Dar pentru asta trebuie să
luptăm şi noi. Vezi şi tu, a fost arestat tatăl lui Seva Ciobanu, a lui Ion Bacalu, rudele şi cunoştinţele
noastre. De aceea am acceptat să fiu membru al organizaţiei noastre. Căci cine alţii, dacă nu noi,
tinerii români, putem salva ţara ocupată de bolşevici. Cred că eşti convins să devii membru al
organizaţiei noastre, - l-a întrebat Alekseev(ibidem, pag. 94).
- Deja mi-am făcut meseria. Am lipit câteva foi volante la sediul cabinetului de sănătate a
judeţului, altele două le-am aruncat lângă uşa şcolii medii nr. 2 din oraş, deoarece m-am speriat de
paznic, - răspunse Dumitru Stici (ibidem, pag. 94)
FIŞIER:
Ilegalistul Vlad ALEKSEEV s-a născut în anul 1924 în familia Nichita şi Feodosia Alekseev
din oraşul Orhei. Tatăl, Nichita Alekseev a decedat în 1938. În oraş locuiau cu mama, fratele
Nicolae şi surorile Vera şi Maria.
În anul 1933 devine elev la Liceul de Băieţi „Vasile Lupu” Orhei, unde învaţă până la 28 iunie
1940, când Basarabia este ocupată de Armata Roşie. După 1 septembrie este student în anul II al
şcolii pedagogice. În aceiaşi zi de 1 septembrie 1940, studentul Vlad Alekseev devine membru al
Organizaţiei de rezistenţă anticomunistă Majadahonda a tineretului studios din judeţul Orhei. La 26
septembrie 1941 de către Judecătoria Supremă RASS Tatară, conform art. 58-10 şi 58-11 al CP al
Federaţiei Ruse, fiind condamnat la 10 ani de închisoare şi 5 ani privare în drepturi civile. Dat
dispărut în lagărele comunist-staliniste ale Rusiei sovietice.(ibidem, pag. 43-45;46;56;65; 168).
În nopţile de 24-25-26 ianuarie 1941 ilegaliştii Avramoglu, Alekseev, Ciobanu şi Stici au
împânzit oraşul de foi volante. Au fost lipite pe uşile nkvd-ului şi nkgb-ului judeţean, al miliţiei
judeţene, secţiei de propagandă şi agitaţie a comitetului judeţean al partidului comunist-bolşevic din
judeţ, comitetului judeţean de ocrotire a sănătăţii, la şcolile nr. 2 şi cea din Slobozia Doamnei. După
ce au împrăştiat proclamaţiile ilegaliştii Dumitru Avramoglo, Dumitru Stici, Vlad Alekseev şi Seva
Ciobanu au revenit la gazda lui Avramoglo de pe strada Dorobanţi nr. 1. Ilegaliştii s-au îmbrăţişat
fericiţi şi au intonat cu o jumătate de voce o melodie patriotică românească. Când şi-a făcut apariţia
primile raze ale soarelui printre case, ilegaliştii s-au despărţit. Seva Ciobanu mai trecuseră încă odatăî
pe lângă nkvd, unde a observat că proclamaţia sa stă nestingherită lipită cu clei de uşă. Pornise mai
departe fredonând o melodie....
Vreme de câteva zile copoii nkvd-ului încercau să dezlipească foile volante. Turbau nu alta.
Foile volante erau încleiate pe sediile nkvd-ului, miliţiei judeţene, cabinetului politic al partidului
bolşevic, cabinetului direcţiei învăţământ judeţean şi la şcolile şi pieţele din oraş. Numai ilegaliştii
rămâneau satisfăcuţi de isprava lor, organizată şi înfăptuită la 24 ianuarie 1941 – de Ziua Unirii
principatelor române de la 1859...
În zilele de 9,10,11 februarie 1941, enkavediştii i-au arestat pe ilegaliştii Dumitru Avramoglo,
Vsevolod Ciobanu, Dumitru Stici şi Vlad Alekseev. Deja la 3 august 1941, locotenentul de securitate
Abramovici, anchetator al secţiei anchetă NKVD-ului din RASS Tatară emite decizia de învinuire a
ilegaliştilor şi îndreaptă Dosarul Penal nr. 2356 la Procuratura RASS Tatară. În aceiaşi perioadă
ilegaliştii orheieni Avramoglo, Ciobanu, Stici şi Alekseev se găseau în închisoarea nr. 1 din or.
Kazani(ibidem, pag. 140-168).
La 26 septembrie 1941, cu uşile închise, Judecătoria Supremă a RASS Tatară, în temeiul art. 58-
10 şi 58-11 l-a condamnat pe ilegalistul Dumitru Avramoglo( a.n. 1922, român din s. Glavani,
judeţul Akkerman, locuitor al comunei Puţintei, judeţul Orhei), student în anul 3 la şcoala pedagogică
or. Orhei la pedeapsa capitală – moartea prin împuşcare. Camarazii de luptă Vlad Ciobanu( a.n.
1923, român, născut în or. Orhei), elev la şcoala pedagogică, anul II, Dumitru Stici( a.n. 1924,
român, născut în or. Orhei), student la şcoala pedagogică Orhei, anul II şi Vladimir Alekseev( a.n.
1923, rus, născut în or. Orhei), elev la Şcoala Pedagogică, în temeiul art. 58-10 şi 58-11 CP al
Federaţiei Ruse - de condamnat la câte 10 ani închisoare şi câte 5 ani de privare în drepturi
civile(ibidem,pag.203).
La 30 decembrie 1941, Dumitru Avramoglo este împuşcat(ibidem, pag. 215). Ceilalţi au apelat
la preşedintele Judecătoriei Supreme RASS Tatară, care la 3 ianuarie 1942 le-a refuzat pe scurt: „nu
sunt temeiuri pentru a redresa dosarul dat”(ibidem, pag. 216)...
Neînfricaţii ilegalişti Dumitru Avramoglo, Vsevolod Ciobanu, Dumitru Stici şi Vlad Alekseev
au fost reabilitaţi post-mortem la 26 iunie 2000 de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii
Moldova. Chiar şi cu riscul proprieiilor vieţi, tinerii ilegali;ti de la Orhei Vsevolod Ciobanu, Dumitru
Stici(români), Dumitru Avramoglo(bulgar) şi Vlad Alekseev(rus) au dat dovadă de curaj şi bărbăţie,
demonstrând că ei sunt Acasă şi sunt continuitatea românismului în Basarabia. Dar ce avem acum?
Andrei CALCEA, publicist, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie Orhei

ZIUA UNIRII DE LA 24 IANUARIE 1859 ÎN SATELE JUDEŢULUI ORHEI ÎN PRESA VREMII

În comuna Bieşti. Judeţul Orhei a avut loc în ziua de 24 ianuarie 1929 o sărbătoare vrednică
de a fi cunoscută fraţilor noştri moldoveni, iubitori de Neam şi Lumină…La orele 11 s-a săvârşit un
Te-Deum în cinstea zilei, pe lângă autorităţile locale în Biserică erau învăţătorii şi elevii şcoalei,
conduşi de doamnele şi domnii învăţători. După slujba de la biserică toată lumea a mers spre Primărie
unde au cântat melodii patriotice şi populare.( Cuvânt Moldovenesc, nr.6, 03.02. 1929, p.2).
GHETLOVA
Foarte frumos s-a sărbătorit Ziua de 24 ianuarie 1929 în comună. Slujba în Biserică, cuvinte
înălţătoare au rostit preoţii. La şcoală serbarea a fost organizată de domnii P. Ghindă şi I. Molea. A
cântat frumos şi Corul condus de dl I. Gniagniţchi. A vorbit foarte frumos dl Ştefan Stoianov,
preşedintele Comitetului Şcolar(Cuvânt Moldovenesc, 08.02. 1929, p.4)
MOROZENI
După slujba la Biserica locală, la care au luat parte elevii şi elevele, Consilierii comunali,
aproape toţi gospodarii comunei, a cuvântat foarte frumos părintele paroh Andrei Bivol.
De la Biserică toată lumea, căntând Hora Unirii s-a îndreptat spre Primărie. Aici a vorbit dl Profir
Pescariuc, primarul comunei. Apoi s-au angajat în Hora Unirii împrejurul Primăriei(Cuvânt
Moldovenesc, 08.02. 1929, pag. 4)