Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura Gotica
Arhitectura Gotica
Baldau Cristina
Gheorghe Beatrice
Minzararu Mariana
Cuprins:
I. Introducere
II. Arhitectura
III. Arhitectura gotica
IV. Istoricul arhitecturii gotice
V. Arhitectura gotica franceza
VI. Arhitectura gotica italiana
VII. Arhitectura gotica spaniola
VIII. Arhitectura romaneasca si trasaturile ei europene
IX. Concluzie : rolul arhitecturii gotice in societate si estetica
I. Introducere
1
Şi Renaşterea a păstrat noţiunea clasică a artei, dar a procedat la separarea
artelor frumoase de meserii şi de ştiinţe şi la ataşarea poeziei în sfera artelor.
Marsilia Ficino, îndrumătorul academiei platoniciene din Florenţa, a inclus
în artele liberale arhitectura şi sculptura pornind de la ideea că factorul de legătură
între arte este muzica, deoarece aceasta, în sens larg, se referea la tot ce se afla în
slujba muzelor.Arta nouă a crescut din cea veche păşind pe calea negaţiei. Arta
secolului al XIXlea, de exemplu, era pragmatică, se conforma gustului general, pe
câtă vreme arta secolului al XX-lea este în mod pragmatic nonconformistă.
Împotriva dominaţiei artei convenţionale a apărut mişcarea de avangardă. Încă din
secolul al XIX-lea existau artişti independenţi care au format cercurile
simboliştilor şi impresioniştilor. Avangarda a dobândit o influenţă şi o admiraţie
deosebită în secolul al XX-lea. Acum au luat naştere suprarealismul, cubismul,
futurismul, abstracţionismul, expresionismul şi multe alte curente în literatură şi
în muzică.
In prezentul proiect, ne vom indrepta atentia spre arhitectura si in special
spre cea gotica.
II. Arhitectura
2
mai exactă în timp şi spaţiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice
acoperă perioada 1140 - 1500, fiind construite din România până în Portugalia şi
din Slovenia până în Norvegia, Suedia şi Finlanda. A fost precedată de arhitectura
romanică şi a fost succedată de arhitectura renascentistă, o transformare a stilului
romanic, odată cu Renaşterea, începută în Florenţa secolului al XV-lea.
Două dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta în arc frânt,
sau ogiva, care este de fapt o intersecţie longitudinală a doua bolte clasice ale
stilului romanic, şi arcul de susţinere al ogivei, aşa numitul arc butant. În Anglia,
la începutul secolului al 19-lea, goticul cunoaşte o reevaluare şi o nouă
recunoaştere, de fapt o "renaştere" denumită gotic renăscut (conform termenului
original folosit în engleză, Gothic Revival architecture) sau neo-gotic, producând
clădiri memorabile, dintre care Palatul Westminster, care a fost total refăcut după
devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu memorabil de gothic revival.
Mai târziu, la sfârşitul aceluiaşi secol şi începutul secolului 20, arhitectura gotică
are o ultimă "tresărire de orgoliu", producând opere durabile, în stilul numit deja
atunci neo-gotic, în locuri foarte diferite ale lumii, aşa cum ar fi Canada, Filipine,
Germania, India, Norvegia, România, Statele Unite ale Americii şi Ungaria.
3
particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerata centrul compozitional al
structurii plastic a fatadei.
Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate
reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice care converg spre
centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara excese, fara
ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat aprecierea
goticului radiant ca fiind etapa “clasica”.
4
invenţie, sprijină, din exterior, peretii înalţi ai navei centrale, alături de
contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea laterală a bolţilor. Aceste soluţii au
îngăduit o nouă organizare a spaţiului bisericii, în care planul cu o navă este cel
mai raspandit.
Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de înălţime ameţitoare, al
cărui varf împunge bolta cerească. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar
unele dintre ele au rămas neterminate din lipsă de fonduri, cum ar fi în Belgia,
catedrala din Anvers.
Primele catedrale gotice au apărut în inima Franţei, pe domeniul regal.
Cea dintâi este biserica abaţială de la Saint-Denis din Paris, inălţată în deceniile 4-
5 ale secolului al XII-lea, sub îndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui
Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale
goticului francez. Prima este Notre-Dame de Paris, în a doua jumătate a veacului
al XII-lea, cu cinci nave si o faţadă admirabilă. Întregul ansamblu degajă echilibru
şi armonie. A doua este catedrala din Chartres, cu două turnuri inegale. Catedrala
din Amiens este cel mai mare monument gotic din Franta. În sfârşit, cea mai
frumoasă rămâne catedrala din Reims, comparată cu Partenonul, loc de încoronare
a regilor Franţei.
În Germania, goticul pătrunde mai tarziu, influenţat de monumentele
franceze. Cele mai cunoscute opere gotice sunt: domurile din Koln, Nurnberg si
Bamberg. Caracteristica edificiilor germane este planul "bisericii-hală", cu trei
nave de înălţimi egale.
În Anglia, trăsătura monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscută
pe continent. Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury,
Wells, Lincoln şi Salisbury. Şi Spania stă sub influenţa goticului francez, adus de
pelerinii sositi în Peninsula Iberică de dincolo de Munţii Pirinei. Caracteristicile
acestui stil apar mai ales la catedralele din Burgos si Toledo.
In Romania arhitectura gotica a patruns in secolele XIV-XV in
Translivania. Exemple in acest sens sunt : Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica
Neagra- Brasov, Catedrala Sf. Mihail- Cluj-Napoca, Castelul de la Bran, Castelul
Corvinilor
În sfârşit, Italia rămâne refractară inovaţiilor gotice, datorită puternicei
rezistenţe a influenţelor bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din
Peninsula Italică este domul din Milano, înălţat pe parcursul a cinci secole, al
doilea mare monument religios din lumea creştină, dupa catedrala Sf. Petru din
Roma. În schimb, Italia, mai mult decat orice altă ţară europeană, a dat admirabile
monumente gotice în arhitectura civilă. Zeci de palate comunale din oraşele
5
italiene preiau elementele stilului, ce le oferă eleganţă şi armonie. Printre cele mai
faimoase edificii civile se număra Palatul Dogilor din Veneţia şi admirabila "Casa
de aur" (Ca d'Oro) aflată în aceeaşi cetate din lagună.
1. Orasul medieval
2. Arhitectura civila
3. Arhitectura religioasa
6
Catedrala exprima nu numai inalta stiinta a constructiilor din piatra, ci si
solidaritatea economica si sociala a colectivelor orasului, forta si mandria cultural
a oraselor din centrul si apusul Europei. Cu cat catedrala era mai impresionanta ca
dimensiune si turnul-flesa era mai inat, cu atat ilustra bogatia si orgoliul social al
cetatenilor.
7
geometrice care converg spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor
ansamblului, fara excese, fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita,
a determinat aprecierea goticului radiant ca fiind etapa “clasica”.
8
decorarea cu marmura policroma sau separarea constanta a clopotnitei de restul
edificiului. Pe de alta parte, datorita puterii economice si politice a oraselor,
operele arhitecturii civile se inmultesc; ea imbina traditia medievala, masiculi
(balcon al fortificatiilor zidurilor si turnurilor de aparare, care avea deschizatura
ce permitea supravegherea fortaretei), freste mici cu decorul gotic, ca la Palazzo
Publico din Siena. La Venetia, in palatul Dogilor se adauga influenta decorului
bizantin. Italia, remane pentru mult timp inchisa artei gotice, careia ii da o
interpretare cu totul originala. In plus, la mijlocul secolului XIV, in Toscana se
dezvolta o arta noua- Renasterea-, care va pune capat treptat Goticului, catre
mijlocul secolului XVI.
Turnul, aspectul securitatii, poate fi urmarit din secolul XII pana in secolul
XIV la Florenta, Siena si in alte cetati toscane.Un turn arata originea nobila a
proprietarului sau ( la fel ca si donjonul medieval european ), era un loc de
retragere in caz de pericol si de asemenea, un loc de atac de unde se lansau sulite
si pietre impotriva dusmanilor.Problemele au aparut in momentul in care fiecare
nobil isi ridica propriul turn. Florenta, de exemplu, avea in total 150 de turnuri ,
9
in afara de cele din vechile cartiere ale orasului. Din acest motiv, aici s-a dat o
lege care interzicea construirea unui turn mai mare de 30 m de catre cetateni.
Scopul legii era evitarea razboaielor civile in oras.San Gimignano este un
exemplu unic in peisajul toscan de ” cetate cu turnuri ” bine pastrata. Orasul cu
palate din calcar auriu, cu logii, turnuri, castele si fantani publice ilustreaza cel
mai bine orgoliul medieval manifestat prin ridicarea de turnuri. Din 72 de turnuri
in trecut s-au mentinut in picioare doar 14. Arhitectura toscana este dominata de
tipologia turnului pana in secolul XIV.
10
modelele cele mai simple ,ccea ce convenea ordinilor religioase ale dominicanilor
si ale franciscanilor,modele folosite , de preferinta ,la templele cu o singura nava,
in care cuvantul catehist sa poata rasuna puternic si sa ajunga la urechile tuturor.
N-au supravetuit bisericile Santa Catalina si San Francisco din Barcelona , care
intruchipau acest tip, iar Santo Domingo, din Gerona, intemeiata in 1253, trebuie
sa o consideram drept edificiu ce anunta goticul catalan: inaltimea impunatoare a
unicei nave, impartita de cinci travee gotice, alungita in directie perpendiculara cu
axul templului (barlonga), la care se adauga o absida pentagonala, totul fiind
decorat cu maxima sobrietate. Dupa incheierea secolului al XIII-lea, Catalonia,
dispunand de mai mijloace materiale, de o reconquista dusa pana la capat si
intrand repede in contact cu orice solutie mediteraneana,putea sa se gandeasca in
liniste la inaltarea de catedrale care sa le inlocuiaca pe cele vechi ,romanice.Odata
initiata aceasta actiune in Barcelona si Gerona, nu s-a avut in vedere nici o clipa
abandonarea traditiei existente in aceasta regiune, pentru a se copia.
Catedrala din Gerona constituie punctul cel mai inalt , ca maiestrie si
grandiozitate ,atins de goticul catalan. In Valencia , goticul este mai simplu si mai
sarac decat in Catalonia, lipsind si aici puternicele ambitii constructive pe care le-
a cunoscut regatul aragonez.Catedrala din Valencia, inceputa in 1262, are unele
preluari romanice in fatada Palau;navele, simple in secolul al XVIII-lea n-ar putea
fi date ca exemplu de gotic levantin daca n-ar exista alte parti ale bisericii,cum ar
fi minunatul ciboriu, sala capitulara si indeosebi acel turn octogonal,numit
Miquelete, ce pare a fi desprins de catedrala, iind proictat si construit de Jose
Franch.
Goticul din regiunile basconavarreze,un gotic tarziu si fecund,este aproape
in exclusivitate francez, prin comunitatea stilului de viata, a obiceiurlor si a
politicii existente la curtile din Paris si Pamplona.Unul dintre monumentele cele
mai interesante din istoria artei spaniole ni-l ofera activitatea desfasurata de Regii
Catolici, si, mai exact de catre Isabel. Nu numai din pietate, ci datorita inteligentei
sale politice, ea s-a ingrijit sa inzestreze cu splendide lacasuri monastice orasele
cele mai importante ale Castiliei,iar cand cititorii nu constituiau o consecinta a
propriei sale hotarari,ii indemna la aceasta pe colaboratorii sai cei mai apropiati,
ca Hernando de Zafra si Beatriz de Galindo. In realitate, putin mai ramanea din
sipritul gotic, si intr-un mod asemanator cu acea uimitoare eterogenitate de teme
ornamentale, care incepea a de ivi din pietrele luzitane,in timpul domniei lui
Manuel el Adortunado,un stil nou, cel isabelin,se constituia ca o ultima si
fascinanta expresie a goticului din aceasta durereoasa trcere la epoca moderna.
11
VIII. Arhitectura romaneasca si trasaturile ei europene
12
deosebita care putea fi convertite in legenda. Atunci cand se analizeaza faptele de
arta din Transilvania nu trebuie sa se vada in formele provinciale ale
monumentelor locale dovezi de izvoare sau de ramaneri in urma la modul absolut.
Bistrita-Nasaud
Alba-Iulia
Primul monument gotic din Transilvania este corul catedralei romano-catolice din
Alba-Iulia. Atribuit verosimil episcopului Andrei Szechy, noul cor – care
inlocuieste absida romanica – este alcatuit dintr-o ingusta travee boltita in cruce
pe ogive si o absida adanca cu sapte laturi. Repertoriu de forme este aici
caracteristic goticului matur, boltile au travee suple, capitelele au o decoratie cu
vrejuri usoare, iar ferestrele sunt largi dominand plinul zidariei. Vechea biserica
ortodoxa Sf. Nicolae din Zlatna , jud.Alba , prezinta aceeasi planimetrie
traditionala. Nava este alcatuita din doua travee patrate care fusesera boltite in
cruce pe ogive. Altarul este patrat si pastreaza boltile originale caracteristice fiind
profilele delicate ale nervurilor. Biserica ortodoxa din Lupsa, jud. Alba, are aspect
de sala tavanita, prevazuta cu un altar decrosat si poligonal, intarit cu contraforti,
ancadramente nu se pastreaza dar aspectul deschiderilor in arc frant, contrafortii
treptati, sunt elemente indelungatoare pentru incadrarea tipologica a
monumentului de lemn.
Sibiu
13
autoritate artistica a manastirii cisterciene de la Cirta. In forma initiala,
monumentul este alcatuit dintr-un corp basilical cu trei nave, din transept, cor cu
absida si un masiv turn-clopotnita pe latura de vest. Din prima etapa se mai
pastreaza fara transformarii importante, doar transeptul si corul. Boltile in cruce
pe ogive, cu pofile robuste ca si consolele cilindrice terminate in jumatate de con
tradeaza o data mai mult persistenta amintirile cisterciene. Biserica evanghelica
din Mosna, jud. Sibiu. Este o ampla hala cu trei nave separate prin patru perechi
de stalpi. Pe latura de nord se afla doua turnuri neterminate care protejeaza
intrarile in axul fatadei vestice , dar deplasat la 4 m de monument , se afla un
puternic turn-clopotnita. Corul acoperit de o bolta in retea de desen complicat ,
este luminat de largi ferestre.
Sebes-Alba
Spre deosebire de biserica din Sibiu, aceea din Sebes-Alba are o expresie foarte
framantata, fiind puternic marcata de istoria orasului insasi. De mari dimensiuni,
conceptul pe sistem hala cu patru perechi de stalpi bogat articulati, corul bisericii
din Sebes-Alba vadeste prezenta unui atelier experimentat atat prin logica subtila
a compozitiei arhitectonice, cat si prin abundenta decoratiei sculptate. Remarcat
este regimul inegal al traveelor mai largi spre interiorul bisericii, mai inguste spre
absida, ceea ce craza un efect de mare adancime, sporand impresia de
monumentalitate. Decorul sculptat al interiorului consta din capitel cu frize de
vrejuri vegetale, populate cu figuri fantastice, iar cheile de bolta sunt
individualizate prin reliefuri cu motive florale, cu masti umane si embleme
heralice. Stalpii articulati sunt prevazuti cu console si baldachine pentru statui ,
azi disparute, console decorate cu reliefuri. Exteriorul este bogat ornamentat: pe
contraforti se etajeaza statui pe console adapostite de baldachine si reliefuri inalte
gazduite de nise polilobe.
Oradea
14
stie ca era o biserica hala, cu trei nave si doua turnuri in fatada de vest, corul
prevazut cu deambulatoriu si corola de capele, era la randul sau incadrat cu doua
turnuri. Tipul de biserica hala, caracterizat prin inaltimea egala a navelor s-a
constituit ca in cadrul arhitecturii romanice din Franta si Germania si se pare ca isi
are originea in constructiile marilor cripte.
Cluj
La Cluj, lucrarile pentru construirea bisericii Sf. Mihail, au inceput dupa 1349,
intr-o prima etapa fiind executat corul. Alcatuit din trei travee si o adanca absida
pentagonala. Conceput ca o biserica cu trei nave si doua turnuri spre vest
monumentul clujean a ramas in fapt neterminat, pentru ca turnurile nu au depasit
inaltimea navelor, fiind cuprinse in cele din urma sub pantele aceluiasi amplu
acoperis. Navele sunt inegale, ca deschidere nava centrala mai larga, are traveele
aproape patrate, in timp ce navele laterale sunt alcatuite din travee
dreptunghiulare. La Turda in imediata vecinatate a bisericii reformate se inalta
cladirea fostului palat voievodal, actualmente sediul muzeului de istorie din
localitate. Constructia din piatra si caramida, edificiul are aspectul unui
paralelipiped de zidarie, desfasurat pe doua nivele deasupra beciului cu bolti
semicirculare. Incaperile de la parter si de la etaj sunt tavanite. Intrarea principala
este marcata de un portal in arc frant cu profile gotice tarzii deasupra caruia se
afla un balcon pe console de piatra. In Cluj se pastreaza o casa in care, potrivit
traditiei, s-ar fi nascut Matei Corvine. Desfasurata pe doua nivele, cu intrarea
principala marcata de un larg portal care conduce spre o sala de degajare ce
asigura circulatia spre celelalte incaperi, cladirea pastreaza cateva ancadramente
in arc frant , cu pofile simple , dar cele mai multe sunt dreptunghiulare, cu
menouri de piatra.
Brasov
Biserica Neagra din Brasov inceputa inainte de sec. XIV, noua constructie a avut
ca prim model biserica din Sebes-Alba, de la care a fost preluata ideea corului de
tip hala cu trei nave. Marele incendiu din 1689, care a negrit biserica, este cauza
refacerii boltilor corului. La inceput spatiul navelor corului era compartimentat in
cate cinci travee cu ajutorul a cinci perechi de stalpi – azi mai sunt doar trei
perechi de stalpi – partea estica fiind intregita de o absida cu sapte laturi. Ca si la
Sebes-Alba , contrafortii sunt decorati cu statui sub baldachine. Turnurile nu au
15
fost executate integral, cel de nord-vest a fost construit doar pana la etajul patru,
ramanand nerealizata camera clopotelor. Sete alcatuit din trei nave despartite prin
cinci perechi de stalpi ortogonali care delimiteaza, in plan si in spatiu, cat sase
travee: dreptunghiular in nava centrala, patrate in colaterale. Elementul nou adus
de biserica brasoveana este faptul ca navele laterale si traveea vestica a navei
centrale sunt prevazute cu tribune sustinute pe bolti stelare. Latura de nord a
Bisericii Negre este prevazuta cu doua intrari monumentale : Poarta de Aur si
Poarta Sf. Jertfe. Biserica ortodoxa din Tirpiu este o monumentala constructie de
tip sala, alcatuita din nava si cor cu absida poligonala. Compartimentata din doua
travee, nava este acoperita de o bolta cu sectiune semicilindrica, al carei intrados
este decorat cu nervuri gotice ce descriu o retea cu compozitie stelara. Corul si
absida cu bolti traditionale in cruce pe ogive.
In cazul Brasovului, trecerea la tipul de fortificatie perimetrala a fost precedata de
construirea mai multor cetati de refugiu , in legatura cu principalele cartiere ale
orasului. Astfel zona centrala a asezarii a beneficiat de fostul castru regal de pe
Timpa. Era prevazuta cu o curtine inalt, intarite cu turnuri si baritoane puternice
sistemul defensiv fiind completat cu ziduri. Castelul Bran situat pe un varf de
stanca a fost ridicat in anul 1378. Are un plan patrulater neregulat, latura de nord
marginita de o rapa abrupta fiind dominata de turnul donjon care are aspectul unei
uriase prisme patrulatere, cu acoperis in pupitru. Pe latura de sud se afla un
puternic turn de piatra tot de plan patrulater, in timp ce coltul de sud-vest este
strabatut de un turn cilindric. Pentru România, discursul despre identitate
înseamnă astăzi şi o recuperare a valorilor europene pentru care a optat de-a
lungul istoriei sale, fie că aceste valori s-au exprimat în plan politic, economic,
cultural, literar, fie că s-au exprimat în planul vieţii cotidiene, în general.
Sighisoara
16
ESTETICA f. 1) Stiinta care se ocupa cu studiul categoriilor si legilor artei,
considerata ca cea mai inalta forma de creare si de receptare a frumosului. 2)
Ansamblu de probleme ce tin de esenta artei si de raporturile ei cu realitatea. [G.-
D. esteticii] /<fr. esthétique, lat. aesthetica.
ARTA, arte, s.f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor
valori estetice si care foloseste mijloace de exprimare cu caracter specific;
totalitatea operelor (dintr-o epoca, dintr-o tara etc.) care apartin acestei activitati.
♢ Loc. adj. De arta= artistic. ♢ Expr. (Fam.) De amorul (sau de dragul) artei = in
mod dezinteresat. 2. Indemanare deosebita intr-o activitate; pricepere, maiestrie. ♦
Indeletnicire care cere multa indemanare si anumite cunostinte. – Din fr. art, lat.
ars, -tis.
ARHITECTURA f. 1) Stiinta si arta de a proiecta si a construi cladiri. 2)
Stilul, caracterul distinctiv al unei constructii. 3) fig. Aspectul compozitional,
structura armonioasa a unei lucrari, a unei opere. /<fr. architecture, lat.
architectura.
Arhitecura exprima nu numai inalta stiinta a constructiilor din piatra, ci si
solidaritatea economica si sociala a colectivelor orasului, forta si mandria cultural
a oraselor din centrul si apusul Europei. Cu cat, de exemplu, catedrala era mai
impresionanta ca dimensiune si turnul-flesa era mai inalt, cu atat ilustra bogatia si
orgoliul social al cetatenilor. Arhitectura de fortificatie a dezvoltat sistemul
medieval al imbratisarii circulare a orasului cu ziduri de incinta, prevazute cu
porti de aparare, coridor de straja si turnuri de observare si aparare. Turnurile
zidurilor de fortificatie apartineau breslelor, ale caror resurse economice si umane
asigurau securitatea si paza continua. Evenimentele importante erau concentrate
in piata publica unde se afla catedrala, monument reprezentativ al orasului. Catre
piata publica si catedrala erau directionate toate strazile orasului, avand ca limita
zidurile de incinta, inalte si groase. Piata publica era si piata comerciala, deoarece
zona de aparare trebuia sa fie cat mai mica. Strazile erau stramte. Castelele cu
fatada ingusta erau orientate catre strada. Desfasurarea continua a incaperilor
excludea curtile si gradinile. Aceasta trecere la arhitectura gotica mai „afirma” si
stabilitatea vietii sociale, in urma incetarii navalirii barbarilor; desprinderea
individului si familiei lui din dependenta fata de senior; organizarea cetatenilor
liberi in bresle mestesugaresti, devenite la randul lor autoritati autonome, care
decideau destinul colectivitatii; societatea nu mai depindea asa mult de biserica;
progres material si cultural al societatii europene. Pornind de la necesitatile
sociale directe la necesitatile legate de psihologia umana, tehnologie etc., ele
reprezentand in final nivelul de confort. Scopul pragmatic major pe care îl are
17
arhitectura şi cadrul construit în viaţa socială, acela de a exprima modul de viaţă
al oamenilor, de a asigura adăposturi pentru activităţile complexe ale oamenilor.
Personaje ale lumii occidentale, statuile cu fizionomii individualizate ale
catedralelor gotice la inceput evocate prin semnele zodiacului, apoi prin muncile
campului, au fost completate de alegorii(exprimarea unei idei printr-o imagine).
Medalioane cu scene ale scolarilor, lectii ale profesorilor cu studentii ilustreaza
imagini ale lumii invatamantului, mentalitatea epocii. Artele decorative au
dezvoltat ca centru de interes vitraliul, tehnica panourilor decorative din sticla
colorata, montata in armature de plumb. Tematic, vitraliile au avut acelasi univers
de inspiratie ca si sculptura, subiecte biblice si scene din viata contemporana.
Manuscrisele gotice dezvolta doua categorii diferite prin continut: unele
destinate cultului, care cuprind texte religioase si altele cu continut laic. Evoluand
oarecum diferit de artele plastice, muzica sau literatura, arhitectura nu a cunoscut
o etapa ce ar putea fi definita ca miscare de avangarda propriu-zisa, in sensul
impulsului negativist sau contestatar. Aceasta tendinta a fost indreptata spre ideea
de progres, spre o sincronizare cu civilizatia europeana. Arhitectura moderna
romaneasca se va imune printr-o innoire echilibrata, moderata, gasind insa resurse
pentru o intensa forta in exprimare. Ancorata puternic in determinari materiale si
sociale, arhitectura romaneasca ilustreaza cel mai clar spiritualitatea, fluenta
culturala si dorinta de emancipare a societatii romanesti; arhitectura si urbanismul
a avut in Romania semnificatii unice, determinand racordarea, alaturi de celelalte
arte, la cultura mondiala. Devenit "fenomen mondial", arhitectura a participat
masiv la transformarea Romaniei printr-un salt spectaculos spre civilizatie,
ramanand dovada incontestabila a uneia dintre cele mai fertile etape din istoria
noastra culturala. Geometria se regaseste si in forma functionala, pe de o parte
pentru ca deseori forma functionala este o forma geometrica si, pe de alta, pentru
ca ea este prezenta in masa unei multimi, in insiruiri si ordonari. Dar, in aceste
cazuri, geometria apare ca tipar al formei functionale si nu de dragul expresiei.
Efectele estetice constituie efecte secundare si nu scopul modelarii. E
suficient sa ne gandim la lucrari de inginerie, în care insiruirile produc efecte
estetice deosebite, fara ca acestea sa fi existat in intentiile constructorului. Se pune
intrebarea daca artistul trebuie sa se bazeze pe astfel de efecte sau trebuie sa le
ignore. Fara indoiala, artistul trebuie sa ia in considerare aceste efecte, tocmai
pentru ca ele decurg din ideea formei de utilizare.
Societatea moderna prin dinamismul sau, prin flexibilitatea sa, deschide
calea spre inovatii, solicita un model al personaitatii umane capabila sa faca fata
cerintelor secolului XXI care s-a anuntat ca un mileniu al schimbarilor continue.
18
Educatia devine imboldul progresului social, exigentele timpului an de an suscita
noi abordari si valorificari ale stiintelor pedagogice, psihologice, politice, sociale,
economice in scopul formarii unei generatii tinere capabile sa asigure in
continuare un nivel de bunastare a vietii, o interactiune sociala sporita, conditii
optime pentru dezvoltarea creativitatii omului.
Bibliografie:
19