Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Matematici Financiare
Matematici Financiare
Cls. a X-a A
1
MATEMATICI FINANCIARE
Introducere:
Capitolul de fata cuprinde elemente de matematici financiare: dobanzi simple,
dobanzi compuse, constituirea unui capital, amortizarea unei datorii, taxa pe
valoarea adaugata (T.V.A.), profit. Sunt prezentate tipurile de credite si metodele
de finantare. Acest
capitol ofera o prezentare a obiectului de studiu al statisticii matematice, a
instrumentelor pe care le utilizeaza.
Cuprins
Matematici financiare
Elemente de statistica matematica
Calcul probabilitatilor
Variabile aleatoare
2
1. Matematici financiare
Intalnim adesea in vorbirea curenta exprimari de felul: 1) intr-o clasa 70% sunt
baieri, iar restul (30%) fete; 2)preferintele electorale pentru partidul P1 sunt 25%,
pentru partidul P2 sunt de 35 %, pentru partidul P3, sunt de 30%, iar pentru restul
partidelor 10%; 3) sansele de castig ale echipei A in detrimentul echipei B sunt de
30% etc.
In toate enunturile de mai sus apare notiunea de procent (p% - citim p la suna). In
toate cazurile marimile se compara cu 100.
p
Definitie: Numim raport procentual un raport de forma 100 , p≥ 0 .
Exemple.
1)Se considera doua vase de 5 m3 si de 10 m3. In primul vas se afla 3 m3 de apa, iar
in al doilea 4 m3. Sa se exprime in procente cat este gradul de umplere al fiecarui
vas.
R. Pentru primul vas volumul sau (5 m3) reprezinta valoarea baza, iar gradul de
umplere (3 m3) reprezinta valoarea procentuala. Atunci, pentru un vas de 100 m3
avem un grad de umplere egal cu p. Aplicand regula de trei simpla gasim:
5 m3………. 3 m3
100 m3……………. p m3
3 ∙100
p= =60 %
5
3
Proprietăţi
Procentele sunt folosite pentru a exprima cât de mare sau mică este o cantitate în
raport cu o altă cantitate. De exemplu, o creştere cu 0,15 € a unui preţ de 2,50 €
reprezintă o creştere cu o fracţiune de 0,15⁄2,50 = 0,06. Pentru a exprima acest raport
ca procent, se mută virgula zecimală cu 2 poziţii spre dreapta; creşterea va fi atunci
de 6 %.
Dacă însă preţul iniţial ar fi fost de exemplu de 8 €, atunci aceeaşi creştere cu 0,15
€, raportată acum la cei 8 €, ar reprezenta numai 0,15⁄8 = 0,01875 sau 1,875 %.
Cea mai simpla investitie care sa aduca un venit este depunerea banilor la o banca
sau C.E.C. pe o anumita perioada cu o anumita dobanda (care reprezinta o anumita
suma de bani pe care deponentul o primeste dupa o perioada de timp).
Aceasta este dobanda simpla.
Daca insa aceasta suma se adauga la cea initiala si pentru ea se calculeaza
dobanda pentru aceeasi perioada de timp, aceasta adaugandu-se la sfarsitul
perioadei etc. atunci vorbim de o dobanda compusa.
Pentru cele doua tipuri de dobanzi distingem: dobanda platita, care este
dobanda platita de banci sau C.E.C. depondentilor pentru sumele depuse si
dobanda incasata, care este dobanda incasata de banci sau C.E.C. de la debitori
pentru sumele imprumutate.
4
Dobanda simpla
Procentul dobanzii reprezinta suma care se plateste pentru suma depusa de 100
unitati monetare (u.m.) pentru o perioada de un an.
unde S este suma depusa, n numarul de ani pe care s-a depus suma, iar p este
S
procentul dobanzii ( 100 =¿numarul de seturi de 100 continute de suma S,
S
∙ p=¿dobanda pe un an pentru suma depusa, iar D reprezinta dobanda pe n ani
100
pentru suma S).
De aici formula dobanzii pe m luni este data de formula :
S∙ p∙m
D=
100 ∙12
Iar pentru d zile:
S ∙ p∙ d
D=
100 ∙360
Exemple:
1) La o banca un deponent pune suma de 100.000 lei cu un procent al dobanzii
de 15%. Care este dobanda obtinuta dupa un an? Dar dupa trei ani?
15
R. Dupa un an dobanda este egala cu 100000 ∙ 100 =15000 lei, iar dupa trei ani
15
valoarea acesteia este egala cu 3 ∙100000 ∙ 100 =45000 lei.
5
2) Sa se determin procentul dobanzii, daca o suma de 12.000 u.m. aduce in sase
ani o dobanda de 2.880 u.m.?
R. Aici S=12.000 u.m., D=2880, n =6. Din formula dobanzii simple rezulta
100 ∙ D
p= =4 , ceea ce inseamna ca procentul anual al dobanzii este de 4%.
S ∙n
Exemple:
Suma de 2.000.000 lei a fost depusa la o banca (cu dobanda simpla) cu procentele
anuale de 6%, 7%, 8% pentru perioade de 30 , 60 respectiv 90 zile. Dobanda
obtinuta pe perioada 180=(30+60+90) zile este egala cu:
S=2000000 ( 10030∙∙360
6
+
60 ∙7 90 ∙8
100 ∙360 100 ∙360 )
+ =73333
6
În situaţia în care perioada de plasament t este un număr întreg de ani se porneşte
de la tabelul următor şi de la faptul că plasamentul în regim de dobândă compusă
presupune ca până la sfârşitul perioadei t, suma plasată rămâne neschimbată pentru
a aduce în continuare dobânda simplă.
Din aproape in aproape gasim ca dupa n ani capitalul din banca este:
Cn=Cn-1+Cn-1d=C0(1+d)n.
Exemple
1) Sa se determine capitalul obtinut dupa 7 ani prin depunerea intr-o banca a
sumei de 3000 u.m cu o dobanda de 4%.
R. Avem: C7=3000(1+0.04)7=3947,80 u.m.
Constituirea unui capital
( 1+ d )n−1
C=C 0
d
7
Amortizarea unei datorii
(1+d )n−1
D(1+d )n=S
d
8
In caz contrar spunem ca este vorba de o recuperare de la bugetul de stat, adica
T.V.A. de recuperat.
Exemple:
1) Un cumparator trebuie sa stie daca vrea sa cumpere un televizor care costa
S=5.300.000 lei fara T.V.A., atunci el mai adauga inca 19% din S, adica
19
∙ S=1.007 .000 lei, adica in final palteste pentru a achizitiona televizorul cu
100
19
suma finala Sf =S+ 100 ∙ S=6307000 lei .
2) O masina de spalat cu program costa 12 000 000lei, iar T.V.A. este egla cu
1.900.000 lei. Sa se determina caloarea de productie a masinii de spalat si
care este procentul T.V.A..
9
CV
2)costul variabil mediu (CVM) dat de formula CMV = Q , unde CV sunt costurile
variabile.
1.6 Profit
Eficienta activitatii uni agent economic este apreciata prin ceea ce se obtine in plus
in raport cu ceea ce s-a cheltuit pentru producerea de bunuri sau servicii in cadrul
activitaii.
Tot profitul il puteam calcula ca diferenta intre valoarea productiei si costul total.
In acesc caz P=p∙Q – CT unde p este pretul unitar (pretul produsului), iar Q este
productia.
Definitie: Prin profit normal sau ordinar intelegem profitul care asigura agentului
economic posibilitatea de a-si continua activitatea.
Un agent economic, pentru a-si desfasura activitatea, are nevoie de bani pe care ii
poate obtine din surse proprii sau din surse atrase.
Definitie: Creditul este o suma de bani data cu imprumut unui agent economic si
care urmeaza sa fie restituita impreuna cu dobanda dupa o anumita perioada de
timp(scadenta).
1.8 Amortizari
11
A
Rata anuala de amortizare are exprimarea: r = V ∙100 ( % ) .
1.9 Bugetul familial
Bugetul familial este format din veniturile pe care le realizeaza membrii unei
familii pe un timp determinat. Din acesti bani familia trebuie sa-si acopere toate
cheltuielile pe care le prognozeaza ca le va face in acelasi interval si eventula sa-si
depuna restu de bani intr-un cont in banca sau la C.E.C. Veniturile unei familii pot
provenii din salarii, devidende, dobanzi etc. Cheltuielile se refera la intretinere,
alimentatie, telefon, transport, imbracaminte, alte cheltuieli gospodaresti,
divertisment etc. Este evident ca aceste cheltuieli nu pot depasi veniturile sau, daca
acest lucru se intampla, atunci familia trebuie sa-si ierarhizeze cheltuielile pe baza
de prioritati, renuntand la cele mai putin importante.
Bugetul personal este un plan pe care il poate alcatui orice individ, in care sunt
prevazute veniturile si cheltuielile pe o perioada data. Fiecare indivit trebuie sa-si
suplimenteze veniturile prin mai multe activitati care sa le fie retribuite. Aici
initiativa personala este decisiva in a trai mai bine. Lucrul bine facut te conduce la
o pozitie mai buna pe scara ierarhiilor si-ti ofera un venit suplimentar.
12
2. Elemente de statistica matematica
13
Efectiv total: 1+2+1+3+4+5+3+3+3=25 (∑ni)
Definitie: Se numeste frecventa absoluta a unei valori x a caracteristicii, numarul
de unitati ale populatiei corespunzatoare acestei valori.
In tabelul 3 valoarea 5 a caracteristicii are frecventa absoluta 3(in limbaj uzual
insemnand ca nota 5 a fost luata la teza de matematica doar de trei elevi).
O reprezentare o constituie reprezentarea in batoane aplicata caracteristicii
discrete cu un numar mic de valori. Pe axa orizontala suntr trecute punctele
reprezentand valorile variabilei si din aceste puncte se ridica segmente verticale de
lingime egala cu frecventa absoluta a valorii respective.
Efectiv
6
1
Note
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
14
Definitie: Se numeste frecventa relativa a unei valori x, a caracteristici raportul
dintre frecventa absoluta ni, a valorii xi si efectivul total al populatiei>
ni
f ( xi )= , n=efectivul total
n
Se numeste frecventa cumulata crescatoare a unei valori x a variabilei, suma
tuturor frecventelor valorilor care apar pana la x inclusiv.
Se numeste frecventa cumulata descrescator a unei valori x a variabilei suma tuturo
frecventelor valorilor care apar de la x inclusiv.
F ( x )= ∑ f (xi )=freventa cumulata crescatoare
xi ≤ x
~
F ( x )=∑ f ( x i )=frecventa cumulatadescrescatoare
xi ≥ x
2.2 Media
15
2.3 Mediana
2.4 Modulul
2.5 Dispersia
k
1) ϑ=∑ f ( x i ) ( x i−x́ )
i=1
k k
1
2) ϑ=∑ f ( xi ¿ ) x 21−(x́)2 = ∑ n n2−( x́ ) .2 ¿
n i=1 i i
i=1
16
3. Calculul probabilitatilor
Istoric
Stii de cate ori folosim cuvantul “probabilitate” intr-o zi? Acest cuvant se refera la
posibilitatea ca un eveniment anume sa se intample. Indiferent de capacitatea
noastra de a calcula probabilitatea, frecvent estimam, comparam si luam decizii
bazate pe probabilitate. Este un unghi subiectiv al convingerii ca evenimentul va
avea loc. Conceptul de probabilitate are interpretari filozofice, psihologice si
stiintifice. Mai simplu spus, insa, probabilitatea unui eveniment este raportul dintre
numarul de evenimente favorabile si numarul tuturor cazurilor egal posibile.
17
3.1 Universul probelor
Exemple:
1) La aruncarea unei monede omogene avem Ω={b,s}, unde b este banul, iar s
este stema.
2) La aruncarea unui zar omogen avem Ω={1,2,3,4,5,6}.
3) Se arunca o moneda pana se obtine banul. In acest caz universul probelor
este Ω={b,sb,ssb,sssb,…}, adic o multime numarabila.
3.2 Evenimente
Exemple:
1) La aruncarea monedei Ω={s,b} si P(Ω)={∅ ,{s},{b},{s,b}}.
Deci in acest caz avem patru evenimente: ∅ numit eveniment imposibil,
A={s}, B={b}, C={s,b}=Ω numit evenimentul sigur care se realizeaza
in totdeauna.
2) La aruncarea zarului Ω={1,2,3,4,5,6}, numarul de evenimente legate de
acest fenomen aleator este egal cu 26=64.
Iata cateva evenimente:
A1={1,3,5} care se pot enunta: “se obtine un numar impar de puncte”,
A2={1,2,3} care inseamna: “se obtine un numar de puncte cel mult egal cu 3”.
18
3.3 Observatii cu evenimente
Negatia
Reuniunea
Intersectia
Evenimente incompatibile
Evenimente elementare
k n( A)
P ( A )= = .
n n(Ω)
4. Variabile aleatoare
20
Definitie: Fie (Ω,P(Ω),P) un camp de probabilitate. Se numeste
variabila aleatoare relativa la probabilitatea P, orice aplicatie
X:Ω→ℝ.
O variabila aleatoare se numeste discreta daca are o multime finita sau
numarabila de valori.
O variabila aleatoare se numeste continua daca are ca multime de
valori un interval marginit al dreptei reale.
21
4.1 Valori tipice alea variabilelor aleatoare
4.1 Dispersia
Proprietatile dispersiei
1. Dispersia unei constante este nula.
2. Dispersia a doua variabile aleatoare care difera printr-o constanta sunt egale.
3. Dispersia produsului dintre o constanta k si o variabila aleatoare X, este
egala cu produsul dintre patratul constantei si dispersia variabilei X.
4. Dispersia sumei a doua variabile aleatoare independente este egala cu suma
dispersiilor variabilelor aleatoare.
Probleme
22
Problema 1. Sa se calculeze dobanda obtinuta prin depunerea unei sume
initiale de 2 500 u.m. cu procentul anual de 11% din data de 10 martie 2003
pana in data de 25 iulie 2003 in functie de:
a) numarul de zile
b) numarul de chenzine intregi (o chenzina = 15 zile)
c) numarul de luni intregi
Problema 2. Sa se calculeze dobanda totala pentru urmatoarele capitaluri
investite, primele patru cu procentul anual de 9% pe termenele indicate si ultimele
trei cu procentul anual de 10% pe termenele indicate:
s1 = 135 u.m. pe timp de 29 zile
s2 = 1120 u.m. pe timp de 43 zile
s3 = 129 u.m. pe timp de 49 zile
s4 = 635 u.m. pe timp de 58 zile
s5 = 195 u.m. pe timp de 70 zile
s6 = 369 u.m. pe timp de 74 zile
s7 = 465 u.m. pe timp de 80 zile
Problema 3. O persoana dispune de doua sume de bani s1 si s2 astfel incat
prima suma este de cinci ori mai mare decat a doua. Persoana plaseaza prima
suma pe timp de 135 zile cu procentul anual de 10% ¸si a doua suma pe timp
de 3 luni cu procentul anual de 9%. Stiind ca dobanda adusa de prima suma
este mai mare cu 66 u.m. decat cea produsa de a doua suma sa se determine
valorile celor doua sume initiale.
Problema 4. Se depune spre fructificare suma de 150 u.m. pe timp de trei
luni, in regim de dobanda simpla cu rata anuala a dobanzii de 12%.
a) Calculati dobanda produsa de acest plasament daˇa ea se ıncaseaza la
scadenta.
b) Daca dobanda se ıncaseaza ın momentul depunerii, calculati care este
procentul efectiv corespunzator acestei operatiuni.
c) Care este valoarea actuala comerciala si care este valoarea actuala rationala
la momentul depunerii?
Problema 5. O persoana depune la o banca suma de 300 u.m.. Stiind ca
procentul anual este de 15% pe an, sa se calculeze ce suma va avea persoana
respectiva dupa 4 ani precum ¸si care este valoarea dobanzii.
23
Bibliografie
24