Copiii astrali

A fost odata ca niciodată, o ţară îndepărtată unde nu se mai năşteau copii. Bărbaţii si
femeile, se întalneau, se îndragosteau, dar alegeau sa nu aibă urmaşi, pentru că astfel viaţa era
mult mai uşoară. Se puteau distra şi puteau să îşi organizeze timpul liber fără griji, puteau chiar
să lucreze cât de mult doreau. La început situaţia asta aparuse din întâmplare, ca urmare a
schimbării societătii/ lumii şi toată lumea se adaptase situaţiei, anii treceau si pe măsură ce copii
creşteau şi deveneau adulţi, creşteau şi problemele: cadrele didactice/ profesorii nu mai aveau loc
de muncă deoarece şcolile fuseseră închise. Aceeaşi soartă urma să fie împărtăşită şi de
universităţi, unde se puteau observa apariţia primelor fisuri in ziduri. Magzinele de jucării
vindeau doar jocuri de societate pentru adulti. Nu erau mulşi cei care se frămantau / îşi făceau
griji in legătură cu această situaşie, pentru că se considera ca noi profesii vor apărea pentru a le
inlocui pe cele vechi – să educi copii era foarte obositor. Şi astfel, fără să îsi dea seama, toţi
îmbătrâneau din ce în ce mai tare, cu fiecare zi ce trecea.
Într-o dimineată foarte devreme, un barbat ce culegea ciuperci în pădure, auzi o mişcare
uşoară ce venea din spatele unui tufiş; se gândi că era un animal rănit şi se apropie, dar mare îi fu
surpriza când văzu că era vorba despre doi nou- născuti, un băieţel blond şi o fetiţă brunetă, cu
gene lungi şi cu pielea de o culoare diferită de a locuitorilor acelei tări, acoperiţi cu un şal de lână
pe care erau desene stranii. Bărbatul luă cei doi copii şi îi duse în sat unde toţi fură informaţi
despre cele întâmplate. Curiozitatea de a vedea doi nou- născuţi atât de mici, a fost asa de mare
că în faţa casei unde fuseseră duşi aceştia, se adunase o mulţime de lume.
Prima problemă a fost aceea de ai hrăni, pentru ca nimeni nu îşi mai amintea ce mâncau
nou născuţii. După mai multe tentative eşuate, au reuşit să le dea să bea o supă preparată de o
bătrână bucătăreasă, ce lucrase cu mulţi ani în urmă într–o creşă. Acoperirea / învelirea,
îmbrăcarea sugarilor, întrucât era iarnă, a fost a doua problemă deoarece nu existau măsuri
potrivite lor la nici un tip de haină, astfel că fură îmbrăcaţi cu lucruri mult mai mari readaptate
pentru situaţia de faţă.Odată rezolvate aceste probleme, toată lumea a început să lanseze ipoteze
legate de locul de unde sosiseră aceste fiinţe fantastice, dar nici măcar oamenii de ştiinţă nu au
putut să explice ceea ce se întâmplase şi se fabula că veniseră din lumi ceresti.
Trecură cîteva luni şi copii creşteau urmăriţi de toată lumea- deveniseră aşa de faimoşi,
că atunci când au învăţat să meargă mii de oameni au venit să asiste la eveniment, primele lor
cuvinte au fost chiar trensmise dee către toate televiziunile. Abia ce trecuse un an de la
extraordinarea gasire, că multe femei rămaseseră insărcinate stârnind o uimire generală şi
împrospătând amintiri vechi.
Pe scurt, ţara se repopulă – s-au redeschis scolile, magazinele cu haine pentru copii şi
chiar parcurile de joacă. Zâmbetul si gingăşia celor doi bebeluşi au redat visul unei vieţi noi
tuturor locuitorilor.
Lucia