în atenţia Procurorului General al Republicii Moldova,

d-lui STOIANOGLO Alexandru

Copia: Consiliului Superior al Magistraturii, pentru cunoştinţă şi luare de atitudine ca garant al

independenţei autorităţii judecătoreşti. _______ _____— ..A,^TD.Tn5n
M * * J CONSILIUL SUPERIOR
CONSILIUL SUPERIORAL ALMAGISTRATURII
MAGISTRATURII
n ♦ n-t . i ■ , „ non JUDECĂTORIA CHIŞINĂU
Data: 01 septembrie anul 2020 SEDIUL
s e d iu l cCIOCANA
io c a n a .

Domnule Procuror General,

Subsemnatul jd. PAVLIUC Ghenadie, vicepreşedinte al Judecătoriei Chişină, sediul Ciocana, intervin cu
prezenta plângere, în apărarea statutului de judecător şi revendicarea garanţiilor instituţionale de independenţă
a justiţiei, sfidate de către procurorii ierarhic inferiori din cadrul PCCOCS în circumstanţele expuse infra, de o
manieră contrară standardelor constituţionale de conduită a procurorilor în raport cu puterea judecătorească,
respectarea cărora constituie o condiţie sine qua non pentru menţinerea aparenţilor de independenţă a justiţiei
şi implicit a echităţii actului de justiţie.
în susţinerea acuzaţiilor privind violarea de către procurori a garanţiilor constituţionale de independenţă a justiţiei
şi utilizarea unor "tertipuri defectuoase" în frauda statului de judecător, aparent în vederea persecutării
judecătorilor de instrucţie care au dezamăgit aşteptărilor procurilor şi intimidarea judecătorilor de instrucţie în
scopul "subordonării" intereselor promovate de procuratură contrar regulilor de procedură penală, respectarea
cărora este asigurată de către corpul judecătoresc al sediului Ciocana, invoc următoarele circumstanţe de fapt
şi de drept:
A. Circumstanţe de fapt
1. La 10 august 2020, procurorului delegat în PCCOCS, Denis Poiată, s-a adresat Judecătoriei Chişinău (sediul
Ciocana) cu un demers cu privire la ridicarea informaţiei care constituie secret bancar de la instituţiile bancare
în cauza penală nr. 2019670223 care prin intermediul PIGD, a fost repartizat spre examinare judecătorului
Judecătoriei Chişinău (sediul Ciocana), Roman Mazureţ.
2. La data de 13 august 2020, procurorul Denis Poiată a depus, prin intermediul cancelariei Judecătoriei
Chişinău (sediul Ciocana), o cerere de recuzare a judecătorului Roman Mazureţ de la examinarea demersului
înaintat cu privire la ridicarea informaţiei care constituie secret bancar de la instituţiile bancare în cauza
penală nr. 2019670223.
3. La data de 14 august 2020, cererea de recuzare înaintată de către procurorul Denis Poiată a fost repartizată,
pentru examinare, prin intermediul PIGD, judecătorului Judecătoriei Chişinău (sediul Ciocana), Ghenadie
Pavliuc.
4. în motivarea cererii de recuzare, procurorul a indicat că, prin încheierea judecătorului Roman Mazureţ din 07
august 2020, au fost admise plângerile avocatului Vasile Nicoară în interesele SRL ”XXX” înaintate în
ordinea art. 313 din Codul de procedură penală, anulată ordonanţa procurorului adjunct-interimar al
procurorului-şef al PCCOCS, Aurel Ciocan şi declarat nul procesul-verbal de percheziţie la sediul SRL ”XXX”.
5. Or, recuzarea judecătorului Mazureţ Roman a fost motivată de "nemulţămirea" procurorului că judecătorul
într-o altă procedură a admis plângerea avocatului împotriva acţiunilor organului de urmărire penală
întreprinse în aceiaşi cauză penală, aparent admiterea plângerii împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului,
constatarea de către judecător a încălcărilor de procedură indicate de partea apărării, constituie temei de
neîncredere în imparţialitatea judecătorului Roman Mazureţ.
6. în acest context, necesită a fi reţinut faptul că procurorul D. Poiată, în acuzaţiile aduse în cererea de recuzare
a lăsat se înţeleagă că judecătorul de instrucţie, soluţia căruia l-a "dezamăgit" în cadrul unei proceduri de
exercitare a controlului judecătoresc de legalitate, urmează de a fi înlăturat de la exercitarea controlului de
legalitate a actelor şi acţiunilor de procedură penală exercitate în cadrul cauzei penale instrumentate de
procurorul Poiată Denis.
7. în şedinţa de judecată în care urma a fi examinată a cererea de recuzare, [procurorul delegat în PCCOCS
Denis Poiată, din motive necunoscute instanţei, nu s-a prezentat, deşi acesta urma ca, după depunerea
cererii de recuzare să manifeste diligenţă şi interes faţă de demersul şi cererea înaintată şi să se informeze
despre locul şi ora examinării acesteia, în virtutea faptului că, chestiunea cu privire la abţinere sau recuzare,
potrivit prevederilor legale, urmează să se soluţionează în aceeaşi zi de repartizare, dar mai ales ţinând cont
de circumstanţa că această cerere de recuzare a fost înaintată în cadrul examinării unui demers de autorizare
a acţiunilor de urmărire penală, care se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, în termeni restrânşi.
8. Procurorul D. Poiată a fost înştiinţat telefonic despre şedinţa de judecată, informând instanţa că nu se află
în sediul instanţei, şi că la şedinţă urmează să se prezinte un alt procuror.
/. Prin urmare, la ora stabilită pentru examinarea cererii de recuzare, la şedinţa de judecată nu s-a prezentat
nici un procuror, fapt care însă nu a împiedicat examinarea cererii de recuzare depusă în lipsa autorului
acesteia.
10. Prin încheierea din 14 august 2020, propunerea de recuzare a judecătorului Mazureţ Roman, formulată
de procurorul Denis Poiată a fost respinsă ca fiind neîntemeiata şi emisă inter alia o încheiere interlocutorie
pe marginea faptelor de încălcare a legislaţie procesual penale constate cu ocazia examinării propunerii de
recuzare.
11. Curmându-se toate infracţiunile din ţară, la 24/08/2020 PCCOCS a intervenit să regularizeze deja
activitatea sistemului judecătoresc, făcându-se astfel uz de atribuţiile instituţionale, prin intermediul CTS a
executat acte de interogare şi identificare a personalului Judecătoriei Chişinău sediul Ciocana responsabilul
de deservirea sistemului de supraveghere video pentru ca ulterior, în aceiaşi zi, la cererea ofiţerului de
investigaţii din cadrul PCCOCS Ion Bodrug, angajatul Judecătoriei Chişinău sediul Ciocana, Anatolie
Ţiganiuc să fie invitat pentru consultaţii la sediul PCCOCS, aparent pentru furnizarea de informaţii privind
modul în care pot fi obţinute înregistrările video realizat de sistemul de supraveghere a instanţei, vizând
judecătorul Pavliuc Ghenadie.
12. Faptul întreprinderii acţiunilor arbitrare de investigaţie de către PCCOCS în frauda statutului de judecător,
urmează a fi probat cu interogarea angajatului CTS Dumitru, care la indicaţiile PCCOCS făcând uz de
atribuţiile de serviciu, în lipsă de procedură a executat misiuni de investigaţie în favoarea PCCOCS, angajatul
Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana Anatolie Ţiganiuc şi ofiţerul de investigaţii a PCCOCS Ion Bodu.
13. Or, acţiunile de investigaţie întreprinse ex officio în privinţa judecătorului Pavliuc Ghenadie de către
PCCOCS în legătură cu acuzaţiile aduse de un procuror PCCOCS, aparent "dezamăgit" de soluţia
judecătorească pronunţată într-o cauză instrumentată de PCCOCS, reprezintă o atentare inadmisibilă la
statutul de judecător şi aparenţele de independenţă instituţională a instanţei de judecată, în speţă Judecătorie
Chişinău sediul Ciocana, de competenţa căreia ţine exercitarea controlului judecătoresc de legalitate în
privinţa procesului de urmărire penală.
14. La data de 25/08/2020, adjunctului Procurorului General, Ruslan POPOV a solicitat preşedintelui
Judecătoriei Chişinău Ţurcan Radu, "consimţământul" şi "prezenţa" la acţiunile procesual penale
desfăşurate în incinta instanţei, vizând vicepreşedintele Judecătoriei Chişnău sediul Ciocana, Pavliuc
Ghenadie - cercetare la faţa locului, ridicării înregistrărilor video efectuate de sistemul de supraveghere video
a instanţei în data de 14/08/2020, precum şi altor documente sau obiecte ce au relevanţă la caz, (formulare
abstractă a obiectului acţiunilor de urmărire penală sancţionată frecvent de CtEDO).
15. în aceiaşi zi cu acordul preşedintelui Ţurcan Radu şi cu participarea acestuia, în sediul instanţei au fost
efectuate acţiuni procesual penale, cercetare la faţa locului, ridicare de informaţii, cercetarea dosarelor
judiciare aflate în custodia instanţei vizând acţiunile vicepreşedintelui Pavliuc Ghenadie, fapt care poate fi
probat prin interogarea martorilor, angajaţi ai cancelariei şi a preşedintelui Ţurcan Radu. în cadrul acţiunilor
efectuate de către reprezentanţii Procuraturii Anticorupţie şi CNA, aceştia şi-au motivat acţiunile prin ceva
mai nou, deja neîntocmirea procesului-verbal al şedinţei de judecată la examinarea cererii de recuzare, asta
în situaţia în care s-a examinat un material confidenţial cu privire la acţiuni de urmărire penală şi privitor la
care legea şi actele normative obligă examinarea unor astfel de chestiuni într-o manieră confidenţială, fără
grefier şi fără încheierea procesului-verbal al şedinţei de judecată.
B. Acuzaţii de ilegalitate
16. Potrivit standardelor constituţionale de independenţă a judecătorilor în sensul art.116 alin. (1) din
Constituţie, "noţiunea de inviolabilitate/imunitate judecătorească face parte din conceptul de independenţă
judecătorească (HCC nr. 22/2013, §67).
17. în acest sens, potrivit jurisprudenţei CC, în mecanismul statal de apărare a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului un factor de primă importanţă îl constituie buna funcţionare a autorităţilor
judecătoreşti. Protecţia judiciară efectivă şi completă se poate realiza doar în condiţiile unei adevărate
independenţe a autorităţii judecătoreşti, în special a judecătorului - exponent al puterii judecătoreşti. Acest
fapt impune asigurarea autonomiei şi independenţei puterii judecătoreşti, reglementarea constituţională
a limitelor şi principiilor activităţii sale (HCC 22/2013 §45).
18. Dispoziţiile constituţionale privind separaţia puterilor în legislativă, executivă şi judecătorească (art.6),
privind independenţa, imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorilor instanţelor judecătoreşti (art.116
alin.(1)), privind stabilirea prin lege organică a organizării instanţelor judecătoreşti, a competenţei acestora şi
a procedurii de judecată (art. 115 alin.(4)) definesc statutul juridic al judecătorului în Republica Moldova
şi consacră justiţia ca o ramură independentă şi imparţială a puterii de stat.
19. Astfel, independenţa justiţiei este o condiţie obligatorie pentru existenţa statului de drept şi o garanţie
fundamentală a unui proces echitabil. Această independenţă urmează a fi asigurată de către stat (Idem
§48-49), Procurorul General nefiind o excepţie în acest sens.
20. Or, potrivit standardelor europene în domeniul justiţiei, organul examinator are obligaţia de a oferi toate
garanţiile, suficiente de a exclude orice dubii rezonabile referitor la imparţialitatea şi obiectivitate, aparenţele
având un rol decisiv, într-o societate democratică, organul examinator trebuie să inspire justiţiabililor
deplină încredere (Piersack v. Belgium, no 8692/79 din 01.10.1982, §30, Padovani v. Italy no. 13396/87
26.02.1993 §27).
21. Raportând principiile menţionate supra la circumstanţele speţei, Procurorului General îi revine obligaţia
de a exercita un control de legalitate în privinţa actelor şi acţiunilor procurorilor ierarhic inferior din cadrul
PCCOCS sub aspectul admisibilităţii de acţiuni directe a procurorilor PCCOCS împotriva instanţei de judecată
în legătură cu soluţiile judecătoreşti pronunţate în cadrul exercitării controlului de legalitate în privinţa actelor
şi acţiunilor PCCOCS, acţiuni necesare menţinerii încrederii justiţiabililor în independenţa instanţei şi
eliminarea dubiilor rezonabile că procurorii ar putea recurge la atribuţiile în domeniul penal în scopul
sensibilizării judecătorilor.
22. Or, Procurorul General urmează să furnizeze o justificare a admisibilităţii "acţiunilor procesual-penale
directe" întreprinse de PCCOCS în privinţa instanţei de judecată şi judecătorul Gh. Pavliuc în legătură cu
soluţiile judiciare pronunţate în privinţa actelor şi acţiunilor PCCOCS, prin prisma standardele constituţionale
de independenţă a justiţiei în sensul art. 116 alin. (1) din Constituţiei şi încrederea care poate fi pretinsă
publicului în actul de justiţie, înfăptuit de o instanţă de judecată împotriva căreia procurorul are drept de
"acţiune directă" în cazul în care este dezamăgit de actul de justiţie adoptat în cadrul procedurilor în care
deţine calitatea de participant la proces şi modul în care aparenţele de independenţă a instanţei au fost
asigurate de Procurorul General în cadrul acţiunilor declanşate de PCCOCS la adresa instanţei, potrivit
obligaţiei constituţionale desprinsă din interpretarea art. 116 alin. (1) din Constituţie.
23. în acest context al acuzaţiilor de ilegalitate a acţiunilor arbitrare ale PCCOCS, autorizate de adjunctul
Procurorului General, Ruslan POPOV, în frauda statului de judecător şi a aparenţelor de independenţă a
instanţei de judecată în calitate de condiţie sine qua non a unui proces echitabil, necesită a fi reţinut că în
accepţiunea CC, dispoziţiile art.114 şi art.116 alin.(1) din Constituţie şi art.17 din Legea cu privire la statutul
judecătorului instituie principiul independenţei judecătorilor, fără de care este imposibilă o activitate
autentică de înfăptuire a justiţiei. Realizarea principiului independenţei judecătorului, pus la baza
autonomiei autorităţii judecătoreşti, se asigură prin procedura de înfăptuire a justiţiei, modul de numire,
suspendare, demisie şi eliberare din funcţie a judecătorului, prin declararea inviolabilităţii judecătorului.
24. Or, în speţă inviolabilitatea judecătorului în raport cu PCCOCS şi în particular cu procurorul Denis Poiată,
în legătură cu "nemulţămirea" procurorului de soluţiile judiciare pronunţate şi obiecţiile instanţei de
comportament, nu a fost asigurată conform exigenţelor constituţionale, procurorul exercitând atacuri de
"răzbunare" în adresa instanţei în frauda aparenţelor de independenţă a instanţei şi încrederea justiţiabilului
în justiţie.
25. Curtea reiterează că independenţa judecătorului este un element esenţial al statutului juridic şi condiţia
principală a autonomiei autorităţii judecătoreşti. Corelaţia dintre principiul independenţei justiţiei şi principiul
independenţei judecătorului determină, de fapt, caracterul echitabil şi democratic al exercitării justiţiei
într-un stat de drept (Hotărârea Curţii Constituţionale nr.35 din 1 iulie 1997).
26. Curtea menţionează că judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită pentru a soluţiona
cauzele în mod imparţial, potrivit convingerilor lor şi propriului mod de interpretare a faptelor, precum şi în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
27. în acest sens, independenţa puterii judecătoreşti are atât o componentă obiectivă - caracteristică
indispensabilă a puterii judecătoreşti, cât şi o componentă subiectivă, care priveşte dreptul persoanei de a i
se stabili drepturile şi libertăţile de către un judecător independent.
28 _ Fără judecători independenţi, nu se poate vorbi despre o veritabilă garantare a drepturilor şi libertăţilor,
în consecinţă, independenţa justiţiei nu este un scop în sine, nu este un privilegiu personal al judecătorului,
ci este o garanţie împotriva presiunilor exterioare la luarea deciziilor, fiind justificată de necesitatea de a
permite judecătorilor să-şi îndeplinească rolul lor de gardieni ai drepturilor şi libertăţilor omului.
2S Principiul independenţei judecătorilor presupune că judecătorii trebuie gă ia decizii în deplină libertate şi
să acţioneze fără restricţii şi fără a fi obiectul unor influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii
nelegale, directe sau indirecte, indiferent din partea cărei persoane vin şi sub ce motiv. Judecătorul, în
cai :a:e ce deţinător al autorităţii judecătoreşti, trebuie să-şi poată exercita funcţia sa în deplină independenţă,
în 'aco'*. cu toate constrângerile, forţele de natură socială, economică şi politică şi chiar în raport cu alţi
._oecă:ori şi în raport cu administraţia judecătorească.
SI Normele constituţionale privind statutul judecătorului sunt bazate pe exigenţele şi principiile actelor
-:e~-3:onaie. care consfinţesc statutul şi drepturile magistraţilor, garanţiile independenţei acestora, reieşind
c n mportanţa rolului justiţiei în apărarea statului de drept (Idem §55).
3' Potrivit CC, esenţa independenţei judecătorului rezidă în autonomia acestuia la adoptarea deciziilor
judecătoreşti. Aceasta presupune că judecătorul urmează să fie ocrotit şi să-i fie garantat că la judecarea
 cauzelor, atribuţie conferită de Constituţie, el nu va fi supus persecuţiilor şi nu va putea fi antrenată
urmărirea penală pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluarea probelor, cu excepţia
“cazurilor de rea-credinţă’’ (idem §59).
32. în speţă, acţiunile procesual-penale întreprinse în privinţa judecătorului Pavliuc Ghenadie cu acordul
preşedintelui Judecătoriei Chişinău, Radu Ţurcan, reprezintă acte arbitrare de sfidare a statutului de
judecător.
33. Or, judecătorul nu poate beneficia de imunitate statutară în cadrul unei instanţe care nu corespunde
exigenţelor constituţionale de independenţă sau independenţa căreia poate fi ridicată de către preşedintele
instanţei, în lipsă de competenţă şi de procedură legală.
34. CC în jurisprudenţa sa de principiu, cu ocazia definirii standardelor de independenţă a justiţiei a precizat,
că în aspect procedural*nu există o diferenţă de principiu între pornirea urmăririi penale şi pornirea
procesului penal, în ambele cazuri fiind prezentă o acuzaţie în materie penală, motiv din care Procurorul
General responsabil de legalitatea acţiunilor de acuzare penală a judecătorului, nu a fost în drept de a admite
eludarea garanţiilor de independenţă statutară a judecătorilor în cadrul acţiunilor procesual penale întreprinse
în privinţa judecătorilor titulari ai unui statut special.
35. Or, tertipul defectuos de care s-au prevalat procurorii PCCOCS, în frauda statutului constituţional al
justiţiei, urmează a fi calificate drept practici ilegale de persecutare şi intimidare a judecătorilor.
36. CC în hotărârea nr. 22 din 05/09/2013, §106-107 a atenţionat că în raport cu garanţiile statutare ale
judecătorii nu pot fi aplicate standarde diferenţiate de garanţii statutare celor aplicate în privinţa procurorilor.
37. în opinia CC, încuviinţarea CSM sau controlul de către Procurorul General al acţiunilor procesuale
efectuate de organele de urmărire penală în privinţa titularului statului special de judecător, constituie o
anumită garanţie, care diminuează riscul abuzurilor, acţiunilor arbitrare, precum şi al acuzaţiilor false
împotriva judecătorului de către persoane interesante, (idem §107), motiv din care "tertipul procesual" la care
a recurs adjunctul Procurorului General Ruslan Popov cu ocazia încuviinţării acţiunilor de urmărire penală în
privinţa judecătorului Gh. Pavliuc, reprezintă un abuz de drept în frauda garanţiilor constituţionale de
independenţă a judecătorilor, definite cu o suficientă claritate şi accesibilitate de CC în jurisprudenţa sa
constantă.
38. Or, potrivit prevederilor art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 71 din codul Jurisdicţiei
Constituţionale, art. 140 alin. (2) din Constituţie, hotărârile CC sunt definitive şi în acest sunt opozabile inclusiv
Procuraturii.
Admisibilitatea acţiunii directe împotriva judecătorului
39. în speţă, acţiunile procesual penale exercitate în privinţa judecătorului Gh. Pavliuc, de către PCCOCS,
aparent la sesizarea procurorului Denis Poiată în legătură cu soluţia judiciară adoptată într-o cauză de interes
instituţional al procuraturii, potrivit standardelor de conduită judiciară, reprezintă o acţiune directă împotriva
judecătorului în legătură cu modul în care a fost înfăptuit actul de justiţie, susceptibilă de a afecta garanţiile
statutare şi aparenţele de independenţă a justiţie, în calitate de condiţie sine qua non a unui proces echitabil
în sensul art. 6§1 din Convenţie.
40. Or, potrivit standardelor internaţionale în domeniul justiţiei, corolarul puterilor şi încrederii conferite de
societate judecătorilor este că trebuie să existe anumite mijloace de a trage judecătorii la răspundere şi chiar
de a-i înlătura din funcţie în cazuri de comportament necorespunzător atât de grav încât să justifice o
asemenea măsură. Nevoia de precauţie în recunoaşterea acestor răspunderi provine din nevoia de a
păstra independenţa şi libertatea juridicului de presiuni necuvenite (CCJE (2002) Aviz nr. 3).
41. în materie de răspundere pretinsă judecătorilor, justiţiabilii dezamăgiţi de actul de justiţie, în speţă
procurorul PCCOCS Denis Poiată, nu trebuie să dispună de un drept de acţiune directă împotriva
judecătorului, altfel judecătorii se pot găsi adesea în situaţia de a suporta proceduri disciplinare, iniţiate de
litiganţi dezamăgiţi, trebuie să existe un filtru în acest sens.
42. Mutatis mundais, răspunderii penale pretinse judecătorului de către procurul dezamăgit de actul de
justiţie. în lipsa unui filtru de admisibilitate a procedurii, afectează esenţa statutului constituţional al
-iOecătorului si aparenţele de echitate a procesului judiciar, procurorul dispunând de "pârghii speciale" de
sensibilizare a judecătorului şi/sau persecutare în legătură cu soluţiile judiciare dezaprobate de procuror,
discreţia aparţinându-i.
43. în acest sens, reţinând asimilarea constituţională a noţiunii de proces penal şi proces de urmărire
penală, sub aspectul impactului în raport cu statutul de judecător şi inadmisibilitatea aplicării unor tratamente
diferenţiate de statut în privinţa judecătorilor (§106, 107 HCC nr.22/2013), standardele internaţionale în
comeniul răspunderii judecătorilor, încuviinţarea acţiunilor procesual penale în privinţa judecătorului de către
CSM. constituie o condiţie esenţială de garantare a statutului constituţional de judecător şi dreptul la un
proces echitabil, motiv din care "tertipul procedural" autorizat de către adjunctul Procurorului General în cadrul
 unei acţiuni directe a PCCOCS împotriva judecătorului în legătură cu actul de justiţie dezaprobat de procuror,
reprezintă un abuz de drept în frauda statutului constituţional de judecător.
Lipsa competenţei preşedintelui Judecătoriei Chişinău de a încuviinţa acţiuni procesul penale în sediul
instanţei.
44. Importanţa principiului legalităţii presupune, aşadar, respectarea legilor, această exigenţă fiind impusă
nu doar indivizilor sau persoanelor juridice private, ci şi autorităţilor şi instituţiilor publice. în măsura în care
legalitatea vizează actele agenţilor publici, este important ca aceştia să acţioneze în limita atribuţiilor care le-
au fost acordate (Raportul privind preeminenţa dreptului, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 86
sesiune plenară, 2011, §42 ,HCC nr. 22/2015 §52), motiv din care preşedintele judecătoriei Chişinău, nu
constituie o excepţie îzn acest sens.
45. Potrivit prevederilor art. 161 din Legea nr. 514, atribuţiile preşedintelui instanţei în domeniul administrării
instanţei sunt enumerate exhaustiv şi printre acestea nu se regăseşte competenţa decizional în materie de
independenţă judecătorească sau de consimţi acţiuni procesual penale în incinta instanţei de judecată, în
privinţa căreia se aplică garanţii constituţionale de independenţă instituţională, inclusiv în raport cu
Procuratura, motiv din care consimţirea de către preşedintele Ţurcanu Radu a acţiunilor de urmărire penală
în frauda statutului constituţional al instanţei de judecată în lipsa unui drept legal, reprezintă o depăşire a
atribuţiilor în frauda independenţei justiţiei.
46. Or, sediul instanţelor de judecată este sediul unei instituţii cu statut special, statut garantat în
conformitate cu prevederile art. 123 din Constituţie, în lumina interpretărilor jurisprudenţiale ale CC
(HCC10/1997) art. 1 din Legea cu privire la CSM, de către CSM în calitate de organ de autoadmmistrare
judecătorească şi garant al independenţei judecătoreşti, motiv din care orice ingerinţă în activitatea instanţei
susceptibilă de a afecta garanţiile instituţionale urmează a fi încuviinţată de către CSM şi nu de către
preşedintele Ţurcanu Radu
47. Astfel, în circumstanţele speţei, acţiunile procesul penale întreprinse de PCCOCS în sediul Ciocana a
Judecătoriei Chişinău, în baza unor acuzaţii penale în privinţa jd. Paliuc Ghenadie, în lipsa încuviinţării CSM,
reprezintă un abuz de drept în frauda garanţiilor instituţionale ale justiţiei în legătură cu dezaprobarea de
către procurori a soluţiilor judiciare pronunţate în Procuraturii.
48. Potrivit standardelor internaţionale de conduită judiciară, în cazul în care judecătorii consideră că
independenţa lor este ameninţată, ei ar trebui să poată recurge la un consiliu judiciar sau la o altă autoritate
independentă, ori ei ar trebui să dispună de mijloace efective de remediere (Recomandarea
CM/Rec(2010)12.
49. în speţă, reţinând competenţele speciale ale sediului Ciocana a Judecătoriei Chişinău în materie de
control judiciar de legalitate al procesului penal extrajudiciar, "remedierea" aparenţelor de independenţă a
instanţei sfidate de o manieră inadmisibilă de către procurorii PCCOCS cu încuviinţarea adjunctului
Procurorului General este vitală asigurării încrederii justiţiabililor, pentru ca instanţa să nu fie percepută ca
fiind una subordonată procuraturii şi/sau că judecătorii sunt sensibili în legătură cu dezaprobarea soluţiilor
judecătoreşti de către procurori.
50. Instituţia judecătorului de instrucţie, trebuie să fie percepută în calitate de instituţie independentă, garant
al legalităţii acţiunilor şi actelor procesual penale, instituţie aflată în serviciul Legii menită să asigure de o
manieră eficientă apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului.
51. Or, în lipsa independenţei judecătorilor este imposibilă o activitate autentică de înfăptuire a justiţiei, o
justiţie în care se poate pretinde încrederea societăţii, motiv din care în vederea remedierii aparenţelor
independenţă, intervin cu prezenta plângere prin care Vă solicit:
exercitarea controlului de legalitate în privinţa actelor şi acţiunilor procurorilor antrenaţi la
promovarea de acuzaţii penale în privinţa judecătorului Pavliuc Ghenadie în frauda statutului de
judecător, în sensul definit de Constituţie;
R desfiinţarea actelor procesual penale ilegale întreprinse de către procuri cu consimţământul
preşedintelui Ţurcanu Radu în baza acuzaţiilor penale lansate la#adresa judecătorului Paviiuc
Ghenadie şi în incinta sediul Ciocana a Judecătoriei Chişinău, (cercetare la faţa locului, ridicarea de
obiecte şi informaţii, cercetarea dosarelor judiciare);
atragerea la răspundere a procurilor care au recurs la acte ilegale în frauda statului instanţei de
judecată şi a garanţiilor statutare a judecătorului Ghenadie Pavliuc în lipsa încuviinţării CSM;
desfiinţarea şi descurajarea practicilor ilegale de utilizare de către procurori a tertipurilor
procedurale defectuoase în frauda legii, utilizarea atribu..............................scopuri de răzbunare Ir
legătură cu dezaprobarea soluţiilor judecătoreşti.
Judecător, vicepreşedinte
al Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana Ghenadie Pavliuc
C A f C