Cantecul lui Fafnir prezinta cea mai cunoscuta fapta de tinerete a lui Sigurd: uciderea balaurului Fafnir.

Uciderea balaurului era una dintre faptele atribuite cel mai frecvent unui erou. Reginn il incurajeaza pe
Sigurd s ail omoare pe Fafnir. Sigurd strapunge inima Balaurului cu sabia. Balaurul Fafnir incearca sa afle
cine este cel care l-a ucis pentru a-l blestema insa Sigurd isi ascunde identitatea.

Sigurd merge spre tara francilor. Pe un munte vede o lumina care ardea ca un foc, era o cetate. Eroul
intra si vede un barbat dormind in armura de lupta si cu coiful pe cap. Atunci cand Sigurd ii scoate coiful,
vede ca este de fapt o femeie. Sigurd o trezeste despicandu-I armura cu sabia Aceasta spune ca se
numeste Sigrdriffa, mai tarziu in carte este numita walkirie (Brunhilda). Ea a fost pedepsita de Odin sa
doarma perpetuu. Odin a intepat-o cu spinul care provoaca somnul si i-a spus ca din acel moment ea nu
va mai ajuta pe nimeni in batalie si ca se va casatori.

Sigurd ii cere walkiriei sa il invete secretul runelor. Sigrdrifa ii explica eroului ca este necesar sa cunoasca
runele victoriei si sa le insemneze pe sabie pentru a avea victorie in luptele sale.

Walkiria Sigrdrifa a fost identificata cu Brynhildr, identificare sustinuta de episodul adormimrii ei de

catre Odin, cand i se anuleaza statutul de walkirie prin obligatia de a se casatori. Destinul walkiriei
Sigrdrifa coincide cu cel al lui Brynhildr, sora lui Atli si cu cel al reginei Brunhild din Cantecul Nibelungilor.

Brunhild este invinsa de catre Sigfried astfel incat renunta la felul ei salbatic de a fi pentru a se integra in
institutia casatoriei.

Juramantul walkiriei Sigrdrifa de a nu se casatori decat cu un barbat care nu cunoaste teama este
echivalentul hotararii reginei Brunhilda de a lua drept sot doar un barbat capabil sa o invinga.
Cand se incheie sirul invataturilor despre rune, walkira il avertizeaza ca il asteapta un destin tragic, dar
ca el poate sa aleaga.

Faptele de tinerete ale lui Siegfried ocupa un loc marginal, fiind relatate de catre Hagen, care il prezinta
regelui Gunther in momentul in care eroul din Xanten vine la curtea din Worms. Prezentarea lui
Siegfried coincide in cateva locuri cu cea a lui Sigurd, iar in alte cateva puncta difera Despre Siegfried
aflam ca are o comoara fabuloasa pe care a obtinut-o de la doi frati, acestia o mostenisera insa nu
reuseau sa o imparta. Tot de la cei doi frati mai are sabia Balmung, iar de la paznicul comorii , pititcul
Alberich, mantia care confera invizibilitate si sporeste puterile. Lupta cu balaurul este mentionata fara a
fi pusa in legatura cu comoara. Se spune ca Siegfried si-a dobandit invulnerabilitatea in urma acestei
confruntari, prin scaldarea in sangele balaurului ucis. Candi l prezinta pe eroul din Xanten, Hagen nu
vorbeste despre o intalnire a acestuia cu Brunhilda.

Hogni si Gunnar discuta despre Sigurd, Gunnar doreste sa ii i-a viata deoarece acesta a incalcat
juramintele facute Brynhildr. Hogni o anunta pe Gudrun, fiica lui Gjuki de moartea lui Sigurd.
Sigurd este omorat in padure

Primul cantec al lui Godrun - aceasta sta langa sotul sau mort. Cand Godrun ii vede chipul sir anile lui
Sigurd este cuprinsa de durere. Se vorbeste despre dragostea dintre sora ei si Sigurd ca fiind cea mai
mare dragoste care a existat vreodata.
La finalul acestui cantec ni se spune:

Cantecul cel scurt al lui Sigurd.

Dupa o lupta apriga ( uciderea balaurului) Sigurd ajunge la curtea regelui Gjukisi, se casatoreste cu fata
acestuia, Gudrun.

Dupa care pleaca pentru a o peti pe Brynhild.

Gutthorm este cel care il ucide pe Sigurd, in pat ?? Sigurd cunoaste faptul ca Brynhild a pus totul la cale.

Gunnar despre Brynhild “ Femeie insetata de razbunare!” Brynhil ii atrage atentia lui Gunnar despre
faptul ca toti sunt vinovati. “ Ca voi cu totii v-ati facut vivnovati” .
 Brynhilda isi exprima dorinta ca ar dori sa se sinucida, pe poarta
de moarte isi exprima ultima dorinta catre Gunnar, sa fie asezata langa eroul hun. “ Sa ma asezi alaturi
deeroul hun!”

Brynhilda ajunge in Hel

Sinuciderea lui Brynhildr si arderea ei pe rug inaltat alaturi de cel al lui Sigurd poate fi interpretata ca o
confirmare a faptului ca ea era prima sotie, sau sotia “adevarata” a eroului. Pe drumul spre taramul
mortilor ajunge la o curtain care locuia o uriasa. Aceasta ii interzice sa intre in curtea ei, reprosandu-I ca
l-a urmat in moarte pe sotul unei alte femei si ca este vinovata de sfarsitul tragic ai fiilor lui Gjuki.

La fel ca si Brunhilda, Brynhild este inselata in casnicie

Cel de al doilea cantec al Grudunei

La inceputul cantecului moartea lui Sigurd este pus ape seama fratilor Gudrunei.
Despre comoara Nibelungilor

Cei trei zei, Odin, Honir și Loki rătăcesc pe pământ si intalnesc o vidră. Loki ucide vidra și îi îndepărtează
pielea.

Cei trei zei caută adăpost pentru noapte, Hreidmar le ofera adapost. Ei îi arată pielea vidrei doar si
descopera că de fapt era fiul lui Hreidmar care luase formă animală.

El îi prinde cu ajutorul fiilor săi, Fafhir și Regin, și stabilește o răscumpărare pentru viața lor: Loki trebuie
să umple pielea vidrei cu aur. Loki arunca un bluestem asupra comorii.

Loki predă aurul și lui Hreidmar. Refuzând să dea o parte din aur fiilor săi, Hreidmar este ucis de Fafhir,
care mai târziu ia forma unui dragon pentru a păzi tezaurul.
Evul Mediu este considerat un timp al credinței, fiind o epoca profund religioasă. Biserica
creştină a avut un rol deosebit de important în societatea medievală. aceasta se afla în inima
societăţii medievale. Religia crestina era prezentă în fiecare clipă a vieţii omului medieval.
Astfel am identificat si in Cantecul Nibelungilor elemente apartind religiei crestine.
Cel mai important dintre aceste element este taina Sf Botez. Botezul este specificat prima data in
Cantecul Nibelungilor in momentul in care se naste fiul lui Siegfried si al Kriemhildei.

Părinți-l botezară și nume bun i-au dat; Chiar numele lui Gunther – prea-strălucit bărbat...

De asemena, atunci cand Ahila afla despre frumoasa Kriemhilda si este indemnat sa se insoare cu
aceasta, el este reticent din cauza diferentelor de credinta.

Cum credeți că asta s-ar putea? Doar sînt păgân, botezul nu-l știe legea mea Iar ea creștină
este.

Kriemhilda refuza la inceput casatoria cu Ahila avand acelasi argunt: ea este crestina iar Ahila
pagan. Ulterior cei doi se casatoresc si au un copil, pe care Kriemhilda il boteaza il legea
crestineasca, acelasi act savarsidu-l si cu primul ei fiu.

Si la inmormantarea lui Siegfried sunt prezente elemente apartind credintei crestine. In primul
rand ar fi impartirea aurului, a vesmintelor „De sufletul lui Siegfried”. In plus trupul eroului este
dus la catedrala, este sesizata prezenta preotilor care canta prohodul.

In stransa legatura cu biserica sunt personajele feminine. In toate cazurile in care apare
biserica aceasta este in legatura directa cu personajele feminine.
In cadrul operei avem doua categorii in care putem incadra personajele feminine.
Putem observa faptul ca personajele feminine din Cantecul nibelungilor se pot imparti in doua categorii:

 prima categorie insumeaza traditiile (Uote, Sieglind, Helche și Gotelind)

Caracteristicile lui Uote, Sieglind, Helche și Gotelind se conformează așteptărilor societății medievale.
Deși apar în lucrare ca personaje individuale, trăsăturile lor sunt extrem de similare și nu există o
diferențiere semnificativă între ele. Ele reprezintă tradiția în sine. Una dintre caracteristicile comune ale
celor patru este că sunt mame, preocuparea pentru bunăstarea copiilor lor – atât tineri cât și adulți.

Sieglind, mama lui Siegfried, este menționată aproape exclusiv în acest context. Când Sieglind aude că
fiul ei intenționează să meargă la Worms pentru a o curte pe frumoasa Kriemhild, ea își exprimă o mare
îngrijorare.

In majoritatea cazurilot Uote, este mentionata alaturi de unul dintre copii acesteia ( Gunter, Gernot,
Giselher), cel mai evident în relația cu Kriemhild.

Același lucru este valabil și în a doua parte a epopeei, când o convinge pe Kriemhild să accepte oferta de
căsătorie a lui Atila. Dorul lui Uote pentru fiica ei este exprimat și în reacția ei când Kriemhild o invită la
curtea hună. Îi pare profund rău că nu va putea să-și vadă fiica iubită pentru că călătoria este prea lungă
pentru ea (1455).

Gotelind, soția lui Rudiger, apare aproape exclusiv într-un context matern. De fiecare dată când este
menționată, fiica ei este menționată împreună cu ea.

O altă caracteristică a femeilor tradiționale este conducerea gospodăriei, care constă din două funcții:
îngrijirea garderobei și primirea oaspeților.

Uote, Sieglind și Gotelind se asigură că cavalerii care pornesc în călătorii sunt îmbrăcați corespunzător,
așa cum se cuvine rangului lor. Siegfried, pornind în călătoria sa pentru a o curte pe Kriemhilda, îi cere
mamei sale să pregătească o ținută potrivită pentru el și pentru cavalerii care îl însoțesc .

Gunther si Siegfried, inainte de a pleca în călătorie pentru a o curte pe Brünhilda, ii cer Kriemhildei sa le
pregateasca vesminte cat mai frumoase si bogate

Femeile întâmpină oaspeții care vizitează regatul și le oferă cadouri. Uote, Sieglind și Gotelind ies cu toții
să-și întâlnească oaspeții. Sieglind pleacă să o întâlnească pe Kriemhild, care ajunge în compania fiului ei
la Xanten).

Uote si Kriemhilda merg impeuna pentru a o intampina pe Brünhild în afara porților orașului.

Gotelind iese să o întâlnească pe Kriemhild, care sosește din Worms în ajunul căsătoriei ei cu Athila

Prin urmare, rolul femeii traditionale in epoca medievala este în culise, au un rol de susținere.

Femeile din epopeele medievale, de exemplu, sunt de obicei definite în relație cu eroul. Ca mamă,
prințesă, ajutor sau oponent al eroului, femeile joacă roluri importante, dar ele rămân adesea, narativ
vorbind, locuri, obstacole, teste prin care eroul trebuie să treacă pentru a-și îndeplini destinul.

Biserica a jucat un rol deosebit de important în cadrul soceităţii medievale. Biserica catolică s-aimplicat
în viaţa politică fapt ce a determinat o slăbire a disciplinei ecleziastice
Femeile tradiționale reprezintă Biserica în prima etapă a relațiilor dintre Biserică și Imperiu, când Biserica
și-a îndeplinit rolul de „sfântă biserică-mamă:” hrănind nevoile spirituale ale împăratului și menținându-și
locul în fundalul politicii.

Kriemhild și Brünhilda si personajele feminine care se inscriu in ce-a de a doua categorie. Pe parcursul
operei, cele doua suferă evoluții opuse

Kriemhild, dintr-o femeie mai mult sau mai puțin tradițională, devine rebelă. Ea se sutrage rolului de
femeie traditionala in incercarea ei de a-si razbuna sotul, Siegfried.

Ca femei rebele, ele reprezintă Biserica în a doua etapă a relațiilor dintre Biserică și Imperiu. În această
etapă, conform punctului de vedere Hohenstaufen, Biserica și-a depășit limitele tradiționale ca o
susținere în culise a împăratului și, prin creșterea puterii sale politice, a trădat Imperiul și a devenit o
amenințare pentru acesta.
Kriemhilda

Inca de la începutul povestii, putem constata faptul ca personajul Kriemhilda nu este o femeie
tradițională tipică.

Din cauza unui vis care prevedea sfarsitul tragic al sotului Kimhildei, aceasta decide să nu aibă nimic de-a
face cu oamenii și dragostea, deoarece aceasta din urmă provoacă doar suferinta. Kriemhild a decis să
nu se căsătorească (18) și a perseverat în decizia ei respingând numeroși pretendenți până la sosirea lui
Siegfried (45-46). Această decizie este în sine o rebeliune împotriva tradiției reprezentate de Uote,
mama ei.

Rebeliunea Kriemhildei se manifestă chiar și după ce se căsătorește cu Siegfried. Înainte de a

pleca la Xanten, ea insistă să primească partea ei din moștenirea tatălui ei, totodata Kriemhilda
va lua cu ea la curtea lui Siegfried mai multi cavaleri ai fratelui ei.

Faptul că Kriemhild a cerut în mod special să il ia pe Hagen, subliniază faptul că nu ea urmărește

independenta fata de sot. Această încercare, face aluzie la faptul că, deși Kriemhild s-a supus
convențiilor sociale prin însuși actul căsătoriei, ea nu intenționează să fie o regină supusa.

O altă etapă în independența lui Kriemhilda este dezvăluită în timpul discuției cu Brünhilda la
Worms, când Kriemhild își susține statutul de regină independentă.

Argumentul se concentrează pe rangul lui Kriemhild, așa cum se vede ea, o regină bogată și
independentă, sau așa cum o vede Brünhild, o vasală a regilor burgunzi.

Cearta dintre Kriemhilda si Brunhilda este despre statut și putere: regina care este mai onorabilă
va intra prima în Catedrală.

Dupa moartea lui Siegfried, Kriemhild incearca sa fie cat mai independenta.

Aduce la curtea burgunda comoara Nibelungilor si imparte aur cavalerilor.

Acest lucru îl îngrijorează pe Hagen și insistă să fure comoara pentru a preveni pe Kriemhild să
devină mai puternică decât burgunzii (1127-1128).

Decizia Kriemhildei de a accepta cererea în căsătorie a lui Atila are la baza dorința ei de putere și
independență pentru a se răzbuna pe Hagen. La început, ea pare să ezite. Dar după ce i se
promite proprietatea personală a regretatului Helche și loialitatea lui Rudiger și a oamenilor săi
ea acceptă.

In final mânuiește ea insasi sabia pentru a tăia capul lui Hagen. Prin acest act, Kriemhilda se
sustrage complet conditiei de femei traditionala.
Brünhild se dezvoltă în direcția opusă față de Kriemhild. Brunhild este în dezacord cu unele
dintre principalele atribute feminine medievale.

Brünhild este prezentată la început ca un personaj rebel, o femeie extrem de puternica din punct
de vedere fizic, care ii dobora pe barbati in lupte. Hagen o numeste diavolita. Puterea ei este
descrisă ca fiind supranaturală.

Cand Brünhilda impreuna cu ceilalti cavaleri se pregatesc pentru a pleca spre tara Burgunda,
aceasta imparte aur și argint. Această acțiune are o dublă semnificație: pe de o parte, este un act
cu totul tradițional; pe de altă parte, distribuirea aurului este o demonstrație a puterii ei în fața
oamenilor lui Gunther.

Căsătoria ei nu a fost aranjată de membri bărbați ai familiei și este independentă financiar.

Dupa venirea Brunhildei la curtea regelui Gunther, personajul isi pierde puterea supraomeneasca
devenind in totalitate o femeie traditionala. Episoade relevant in acest sens: Brunhilda si Ute o
intampina pe Kriemhilda si Siegfried ( una dintre atributiile femeilor) iar in ultima ei apariție,
Brünhild este ingrijorata pentru plecarea lui Gunther la curtea lui Atila.

In Edda Brunhilda = Brynhild este prezentata ca fiind o walkiria = o luptătoare trimisa de Odin in
bătălie
IUBIREA

Siegfried, fiul regelui Siegmund și al reginei Sieglinde, care domneau în Xanten, aude de
frumusețea prințesei burgunde și pleacă la Worms hotărât să o ia de soție.

Pentru a-și atinge scopul, el luptă împotriva saxonilor, care au declarat război burgunzilor, și se
oferă să îl ajute pe Gunther să o cucerească pe Brünhild, regina unui ținut îndepărtat.

După cucerirea Brunhildei, în Worms are loc o nuntă dublă: Gunther se căsătorește cu Brünhild,
iar Siegfried cu Kriemhild.

Siegfried și Kriemhild pleacă la Xanten, aceasta da nastere unui baiat pe care il va boteza
Gunther.

După 10 ani, acestia sunt invitați să își viziteze rudeniile din Worms. Aici are loc o ceartă între
Brünhild și Kriemhild.

Brünhild îl numește pe Siegfried vasal, în timp ce Kriemhild susține că soțul ei este un rege
chiar mai mare decât Gunther.

Cearta culminează atunci când Kriemhild dorește să intre în dom înaintea reginei din Worms.
Brünhild spune că nu se cuvine ca o soție de vasal să intre în biserică înaintea reginei, ca urmare
Kriemhilda o numeste “concubina”

Cearta dintre cele doua personaje feminine este semnificativa in acest context deoarece ea
reprezinta motivul pentru care Siegfried este ucis.

Moartea lui Siegfried ii provoaca Kriemhildei o suferinta profunda. Chiar si dupa trecerea
annilor suferinta Kriemhildei nu se diminueaza, iubindu-l in continuare pe Siegfried.

Cand regele Ahila doreste sa se casatoreasca cu ea, Kriemhilda refuza spunand ca nu va mai iubi
pe altcineva.

Totusi ea accepta casatoria motivul principal fiind dorinta razbunarii pe Hagen, cel care l-a ucis
pe Siegfried.

Dorinta arzatoare a Kriemhildei de a savarsi aceasta razbunare este evidentiata loialitatea

acesteia fata de Siegfried.
Tragedia supremă constă în faptul că ea eșuează. La sfârșitul poeziei, mulți oameni mor dincauza
ei, Kriemhilda fiind ucisă de asemenea. Comoara nibelungilor, un simbol al soțului ei ucis, nu
este gasita niciodată – omul nu se poate sustrage mortii;

Edda

În legendele nordice, Brunhild este cea care cere să se reunească prin moarte cu Sigurd. Dacă
comparăm acest impuls de a se reuni cu iubirea adevărată, atunci insistența Kriemhildei de a
recupera comoara nibelungilor de la Hagen reflecta tot o dorinta de reunine cu Sigfried. Singurul
obiect material rămas de la soțul ei ucis.