Sunteți pe pagina 1din 8

c 



   

Polonia a fost primul stat din Europa de Est in care, la alegerile din 4 iunie 1989, comunistii
sunt invinsi. Pe 24 august, Tadeusz Mazowiecki, consilier al sindicatului Solidarnosc, a
devenit primul sef de guvern care nu era comunist din fostul bloc sovietic.

In luna august 1989, mii de germani din RDG asediaza reprezentanta RFG din Berlinul de
Est si ambasadele din Ungaria si Cehoslovacia, cerând azil politic. Ungaria decide in
primavara anului 1989 sa desfiinteze 246 de kilometri din granita cu Austria, iar Rusia nu
se opune.

Pe 11 septembrie, Ungaria desfiinteaza frontiera austriaca. La jumatatea lunii octombrie,


50.000 de germani trecusera in Austria, prin Ungaria. Pe 25 noiembrie Partidul Comunist
este indepartat de la putere. Pe 7 octombrie, cu ocazia vizitei lui Mihail Gorbaciov la Berlin,
au loc primele manifestatii de protest. Constient de tensiune, presedintele rus le cere
conducatorilor RDG o reforma. Dupa numai doua zile, pe 9 noimebrie, cade Zidul Berlinului.

In Bulgaria, Todor Jivkov este indepartat de la conducerea tarii pe 10 noiembrie.


Infruntarile dintre politie si studenti marcheaza inceputul Revolutiei de Catifea din
Cehoslovacia, pe 17 noiembrie. Dupa 41 de ani de comunism, pe 29 decembrie, disidentul si
omul de teatru Vaclav Havel este ales la conducerea Cehoslovaciei.

In ziua de 3 decembrie 1989, liderii celor doua state considerate superputeri, presedintele
american George H.W. Bush si liderul URSS Mihail Gorbaciov, au declarat sfarsitul
Razboiului Rece la Summitul de la Malta.

Primele manifestatii anticomuniste din România sunt innabusite in sânge la Timisoara, pe


17 decembrie.Pe 22 decembrie presedintele Nicolae Ceausescu este arestat, iar pe 25
decembrie este judecat si executat, impreuna cu sotia sa.

In decembrie 1990, puterea comunista din Albania autorizeaza primul partid de opozitie,
dupa 45 de ani. Pe 7 februarie 1990, Comitetul Central al Partidului Comunist Sovietic a
fost de acord sa renunte la monopolul puterii, iar republicile constituente ale URSS-ului au
inceput sa-si impuna suveranitatea nationala.

Pe 25 decembrie 1991, Mihail Gorbaciov a demisionat din functia presedinte al URSS-ului si


i-a predat puterea lui Boris Eltin. In ziua urmaoare, Sovietul Suprem a votat pentru
autodizolvarea sa si a abrogat declaratia din 1922, care stabilea in mod oficial existenta
URSS. Pâna la stârsitul anului, toate institutiile oficiale sovietice isi incetasera activitatea.

  

    c
*P     . Uneori si o scanteie este de ajuns sa starneasca un foc. In cazul
caderii ,,Cortinei de fierdz cea mai importanta a fost instaurarea contractului Sejm. In aprilie
1989,   a fost reintrodusa in sistemul politic, fiind considerate legala si
acceptata ca grupare politica la alegerile ce urmau pe 4 iunie, in acelasi an. Succesul 
 s-a dovedit o surpriza ce nu fusese macar prevazuta ca un scenariu posibil.
Astfel, candidatii   ocupa toate locurile pentru care au avut dreptul de a candida
in Sejm si in cadrul Senatului. Asadar, in septembrie 1989, intra in vigoare primul govern
non-comunist din blocul de est.

*U  U  



    
    Urmand exemplul Poloniei,
Ungaria a fost urmatorul stat ce a adoptat un guvern non-comunist. Desi Ungaria a obtinut
o oarecare gama de reforme economice si liberalizare politica limitata in anii ǯ80, schimbari
majore au fost notate abia dupa inlocuirea lui János Kádár din pozitia de secretar general al
partidului communist in 1988. In acelasi an, Parlamentul a adoptat un ,,pachet democraticdz
ce includea pluralismul uniunilor de schimb; libertatea la asociere, a presei si a adunarilor,
o noua lege electorala si o revizie radicala a constitutiei, printre altele.

*       Dupa ce Ungaria si-a reformulate politica privind
granitele, implicit tranzitul prin punctele de acces, un numar coplesitor de locuitori din
Germania de Est au emigrat in Germania de Vest via granita Ungariei cu Austria. Pana la
sfarsitul lui septembrie 1989, mai mult de 300,000 de locuitori ai Germaniei de Est au
emigrat in partea de vest inainte ca RDG a interzis trecerea in Ungaria, lasand ca singura
posibilitate de plecare spre Cehoslovacia. Mii de oameni au incercat sa ajunga in RFG
apeland la oficiile diplomatice ale capitalelor altor tari est europene, in special ambasada
de la Praga. RDG inchidea la inceputul lui octombrie granite cu Cehoslovacia, prin acest act
izolationist lasand oamenii cu nici o alta optiune in afara de participarea la proteste
publice.

In timpul vizitei sale in perioada 6-7 octombrie, Mihail Gorbaciov   guvernul german
sa accepte reforma. Dupa mai multe presiuni, mai ales dupa cele vizibile din partea
poporului se redeschid granitile cu Cehoslovacia. Astfel, reincepe emigrarea cetatenilor est-
germani spre RFG, fara ca statul cehoslovac sa le puna in cale prea multe dificultati, si in
acest mod contribuind la partea lor in a ridica Cortina de Fier. Acesta a fost inceputul
sfarsitului. Nu dupa mult timp, autoritatile au permis accesul cetatenilor in partea de vest a
Berlinului, respective in Germania de Vest prin puncte speciale de acces, incepand cu 9
noiembrie ceea ce a dus la caderea zidului Berlinului.

*       In vara anului 1989, minoritatea turca ce a suferit sub
regimul comunist a inceput sa fuga din tara. Mai bine de un sfert de milion de turci bulgari
au ajuns in Turcia, unde au fost formate tabere de refugiati.
In noiembrie 1989, la Sofia au fost inscenate adunari pe tema problemelor de mediu, mai
tarziu fiind transformate intr-o adevarata campanie pentru promovarea democratiei.
Comunistii au reactionat prin indepartarea oricarei forma de putere in stat a lui Zhivkov si
aducerii in scena a lui Petar Mladenov , dar acest lucru le-a adus doar un scurt moment de
respire.

In februarie 1990 , fortat de proteste stradale, Partidul Comunist a renuntat la putere iar in
iunie a aceluiasi an au fost tinute primele alegeri libere din 1931, castigate de catre Partidul
Socialist Bulgar (noua forma luata de partidul comunist). Desi Zhivkov a fost supus unui
proces in 1991, acesta a reusit sa scape de soarta violenta de care a avut parte tovarasul
sau mai din nord, Nicolae Ceausescu.

*    c  Spre deosebire de alte state est europene, Romania nu
fusese afectata catusi de putin de de-stalinizare, dar a apucat un drum independent de
dominatia sovietica inca din anii ǯ60. In noiembrie 1989, Nicolae Ceausescu, atunci in varsta
de 71 de ani, a fost reales pentru inca cinci ani in fruntea PCR, semnaland intentia de a
scapa de curentul de revolte anti-comuniste ce aparuse in restul statelor din Europa de est.

Dupa ce incidentele de la Timisoara si Bucuresti au fost auzite pe posturi din occident, anii
de opresiune si nemultumirea poporului au constituit ultimul strop in rabdarea cetatenilor
si chiar a unor persoane din cabinetul propriu si guvernul lui Ceausescu, iar revoltele s-au
extins in toata tara.

La inceput, trupele armate au ascultat ordinul liderului comunist de a impusca


protestatarii, dar in dimineata de 22 decembrie soldatii au schimbat tabara. Tancurile
armatei au inceput sa se indrepte spre sediul comitetului central, in timp ce multimea le
imprejura. Protestatarii au fortat usile cladirii si au patruns inauntru in incercarea de a-i
prinde pe Nicolae Ceausescu si sotia sa, Elena, insa acestia au reusit sa scape din mainile
celor nemultumiti, urcandu-se intr-un elicopter ce-i astepta pe acoperis. Revolutia s-a
soldat cu peste 1000 de morti si multi alti raniti.

  
   
 
   c

*A   Dupa aproape patru decenii de conducere ferma a statului, liderul albanez al
Republicii Popular-Socialista a Albaniei, Enver Hoxha, a decedat la 11 aprilie 1985. In 1989,
urmand exemplul altor state, apar revolte ce se extind in toata tara.

In 1990, regimul comunist cauta sa adopte reforme si sa ia masuri ce ar putea aplana


situatia, incepand cu libertatea de a calatori dincolo de granite. Desi castiga alegerile din
martie 1991, regimul comunist nu va face fata unor noi valuri de proteste in strada, greve
generale, cu atat mai mult cu cat se formeaza un cabinet de coalitie in mare masura compus
de non-comunisti. Acestia au fost inlaturati de la putere in martie 1992, dupa ce noi alegeri
s-au organizat in pragul unui imminent colaps economic.

*D
    
  Dupa cum nu facea parte din Pactul de la Varsovia, Republica
Social Federala a Iugoslaviei a urmat calea sa unica a comunismului, asa cum a fost
orientata de catre Josip Broz Tito. Unul dintre motivele disolvarii statului Iugoslav ar fi fost
motivul etnic , avand in vedere multitudinea de minoritati.

La sfarsitul anilor ǯ80, liderul comunist Slobodan Milosevic s-a folosit de criza din Kosovo
pentru a creste tensiunile nationaliste sarbe si a consolida puterea republicii conduse
pentru a obtine dominatia in stat, astfel alienand celelalte grupari entice.

Tensiunile entice, dar si alte probleme interne, au dus la razboaie inauntrul Iugoslaviei,
ulterior la proclamarea independentei unitatilor federale in ordinea: Slovenia (25 iunie
1991), Croatia (25 iunie 1991), Republica Macedona (8 septembrie 1991), Bosnia si
Herzegovina (1 martie 1992), Serbia si Muntenegru (ultima ramasita a ceea ce a insemnat
Iugoslavia, uniunea a ramas functionala pana in 2006 cand si-au proclamat independenta,
mai intai Muntenegru pe data de 3 iunie, apoi Serbia pe 5 iunie), Kosovo (17 februarie
2008, desi independenta sa este numai partial recunoscuta).

Scindarea Iugoslaviei poate fi motivate cu o serie mai complexa de argumente, cum ar fi


motive economice, nationaliste, culturale, ale politicilor internationale, s.a.m.d., insa blocul
comunist format in estul europei a dovedit ca nu poate rezista nici in forma uneia dintre
cele mai functionale societati de pe continent, dar si din lume la un momentdat, din punct
de vedere economic, si politic.

* 
U   A fost anuntat de de disolvarea Pactului de la Varsovia in
cadrul unei adunari la Praga, pe 1 iulie 1991. Intr-un summit ce a luat loc mai tarziu in
aceeasi luna, Mihail Gorbaciov si George H.W. Bush au declarat infiintarea unui parteneriat
strategic americano-sovietic, in acest mod punctand irevocabil sfarsitul Razboiului Rece,
repetand declaratia din 1989 de la Malta. Presedintele american a numit cooperarea dintre
cele doua mari superputeri ca fiind baza unui proces menit sa rezolve problemele
bilaterale, precum si cele ce pot aparea pe mapamond.

In timp ce Uniunea Sovietica isi retragea rapid fortele din Europa de Est, ramasitele
conflictelor aparute in 1989 si-au transmis reverberatiile pana in centrul uniunii. Impulsul
autodeterminarii au impins rand pe rand ca Lituania, Estonia, Latvia si Armenia sa isi
declare independenta. Parasirea uniunii de catre alte republici precum Georgia sau
Azerbaidjan a fost intampinata prin promisiunea unei sporiri a descentralizarii. Alegerile
organizate ulterior au dus la ascensiunea la putere a unor candidate opusi partidului
comunist.
Miscarile nationaliste au fost mai departe intarite de deteriorarea rapida a economiei
sovietice, asadar plasand vina pe umerii conducerii moscovite. Reformele lui Gorbaciov au
esuat in a relansa economia, in timp ce vechea structura de conducere sovietica se
deteriora rapid. Una cate una, republicile constituente au dezvoltat un sistem economic
propriu si au votat subordonarea legilor sovetice legilor locale.

Intr-o incercare de a opri schimbarile ce se produceau inauntrul sistemului, un grup de


interes condus de catre vice-presedintele Gennadi Yanayev a lansat o lovitura de stat ce a
avut ca urmare inlaturarea de la putere a lui Mihail Gorbaciov, in august 1991. Boris Eltin,
pe atunci presedinte RSFSR , a mobilizat poporul si o parte importanta a armatei impotriva
lovituri de stat, actiune ce s-a dovedit a fi de succes. Desi a fost readus la putere, Gorbaciov
a vazut puterea sa redusa irecuperabil. In septembrie, statelor baltice li s-a acordat
independenta. Intr-un referendum pe 1 decembrie, votantii Ukrainieni au aprobat
declararea independentei fata de uniunea sovietica. Pe data de 26 a aceleiasi luni, Uniunea
Sovietica a fost dizolvata oficial, fiind impartita ulterior in 15 parti constituente, asadar
proclamand sfarsitul celui mai mare si important stat comunist, predand stafeta Republicii
Populare Chineze.

Cele 15 natiuni ce s-au despartit de umbra uniunii sovietice au fost:

A . Lupta pentru independenta a fost vizata de semnul violentei, mai ales de
conflictul purtat cu Azerbaidjan in razboiul Nagorno-Karabakh.

A   . Partidul Frontul Popular Azerbaidjan a castigat primele alegeri, dar a fost
inlaturat printr-o lovitura de stat. Liderul KGB-ului Azerbaidjanez, Heydar Aliyev, a preluat
puterea si a ramas presedinte pana cand a transmis functia fiului sau in 2003.

 
. Liderul comunist Alexander Lukashenko a venit la putere si a tinut la distanta
orice forma de opozitie.


 . A obtinut independenta pe data de 20 august 1991, aceasta zi devenind
sarbatoare nationala.

! . In aprilie 1989, armata sovietica a suprimat violent protestatarii. Pana in


noiembrie al aceluiasi an, conducerea georgiana a inceput sa condamne invazia rusa din
1921 si ocupatia de pana atunci. Activistul democrat Zviad Gamsakhurdia a ocupat functia
de presedinte in perioada 1991-1992, pana cand o lovitura de stat l-a adus la putere pe
liderul comunist Eduard Shevardnadze, ce si-a pastrat pozitia pana la Revolutia
Trandafirilor din 2003.
å  "#
 . Lupta pentru independenta a inceput inca din 1986, in timpul Jeltoqsan . 
Liderul comunist Nursultan Nazarbayev detine puterea inca din 1991.

å
 . Liderul comunist Askar Akayev a detinut puterea pana la Revolutia Lalelelor din
2006.

$  . Si-a obtinut independenta si o conducere democrata dupa Revolutia Cantata .

$  . Si-a obtinut independenta si o conducere democrata dupa Revolutia Cantata.

  % . A participat in razboiul dintre Transnistria, impotriva fortelor de


aliniament rusesc. Comunistii au revenit la putere in 2001. Alegerile din 2009 sunt puse
sub semnul intrebarii, comunistii fiind suspectati de controlarea lor.

& "
 . Liderul comunist Rahmon Nabiyev a ramas la putere. Acest lucru a dus la un
razboi civil.

& "
 . Liderul comunist Saparmurat Niyazov a ramas la putere fiind criticat
drept unul dintre cei mai totalitari si cruzi dictatori din lume.

U  . Presedentiile fostilor comunisti Leonid Kravchuk si Leonid Kuchma au fost


urmate de Revolutia Portocalie din 2004, cand ucrainienii l-au ales pe Viktor Yushchenko.

U"
 . Liderul comunist Islam Karimov a ramas la putere si a suprimat orice forma
de opozitie.

Moscova a fost implicata intr-o serie de conflicte, incluzand razboiul Nagorno-Karabakh,


razboiul din Transnistria, conflictul din Ossetia de Sud din 1991-1992, primul razboi cecen,
razboiul din Abkhazia din 1992-1993, conflictul Abkhaziano-Ingush, avand un rol de jucat
si in influenta asupra Ucrainei cauzata de conflictul Crimeii.

'    


  

 #     

(
  )
 )  *

Un razboi poate fi asemuit unei explozii, avand materialul explozibil, catalizatorul, fitilul si
scanteia ce produce explozia. Pe langa acest fapt, cel mai important factor este raza de
explozie, suprafata pe care suflul se extinde. Asadar, intr-un razboi, cel mai important lucru
este teritoriul cuprins de conflict. Indiferent de suprafata acaparata de zona efectiv
disputata, ramificatiile se extind adanc in realitatea cotidiana. Fortele armate devin
prioritatea statului, scena politica sufera o transformare prin axarea puterii pe politica
externa, modul de viata individual pana la intreaga societate devin preocupate de cursul pe
care il poate lua un razboi.Ceea ce s-a intamplat in cadrul URSS nu a fost cu mult diferit de
acest cadru de desfasurare insa, spre deosebire de orice altfel de conflict ce a acaparat
planul militar, economic, politic si social, totul s-a produs mai mult ca o implozie. Colapsul a
fost provocat, augmentat si suportat pe plan intern. Dintr-o perspective superficiala a lumii
din afara cortinei de fier, din 1991 pot fi numite drept cele mai mari schimbari caderea
celui mai mare stat comunist din lume si trecerea de la doi hegemoni ai echilibrului
international numai la unul singur (SUA Ȃ pana in 2001). Totusi, situatia nu poate fi vazuta
chiar asa de simplu. Implicatiile pe care acest mecanism ce a nascut o comunitate
multinationala le-a avut nu numai in domeniul relatiilor internationale, ci si in viata reala a
partilor constituente, sunt te o anvergura mult prea mare pentru a fi sumarizate in doua

 
 ale ori existentei Cortinei de Fier ori consumarii Razboiului Rece.

P   . Perioada cuprinsa intre sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial si
sfarsitul Razboiului Rece a insemnat apogeul comunismului in lume. Pe langa cresterea
puterii acestei ideologii intr-o buna parte a Asiei (Rusia, China, Koreea, Vietnam, Tajikistan,
Turkmenistan etc.), in unele zone chiar a continentului american (Cuba si alte state din
America Latina orientate mai mult spre socialism), terenul pe care s-a dat batalia
importanta a fost Europa.

Partea cea mai interesanta de observat in ceea ce tine de cursul istoriei de dupa incheierea
razboiului a fost orientarea pe care unele state au luat-o. Italia, ca fosta parte importanta a
Axei, reuseste sa scape de amenintarea comunista cu venirea crestin democratilor la putere
in ǯ48, iar imediata aderare la NATO practic le asigura un viitor foarte putin tangent cu
influenta moscovita.

Pe de alta parte, Rusia se extinde atat asupra dusmanilor dar si asupra fostilor aliati. 
 se extinde cu viteza asupra partii de est a Europei, dar nu numai, punand in
lanturi pentru o perioada lunga de timp destinele multor natiuni. In cursul a aproape
jumatate de secol de dominatie ruseasca putem vedea cum comunismul este catalizatorul
venirii la putere a unor marionete ce, in mare, vor fi conduse in comportamentul lor. Insa,
suprafata mare pe care trebuia sa opereze acest control s-a dovedit a prezenta o dificultate
prea mare in a fi organizata dupa un plan considerat aproape infailibil .

P  . Fara a epuiza subiectul cu date statistice, putem spune foarte putine
pentru a arata exact ce nu a mers conform planului. In primul rand CAER-ul a dat gres.
Acest instrument de ajutor economic reciproc nu a putut face fata crizelor ce au aparut in
anii ǯ70-ǯ80. Problemele economiei in cadrul URSS deja nu mai puteau fi rezolvate de catre
 uniunii, nici macar ameliorate sau conciliate, asadar multe dintre provinciile si
republicile constituente au profitat de slabirea lanturilor ce le inconjurau si si-au dezvoltat
un sistem economic autonom, cat de curand, de la acest pas ajungandu-se la extinderea
autonomiei in toate sferele statului.

-P  , Influenta militara in perioada 1989-1991 a avut un mare rol de jucat.
Sunt si evenimente fericite, cum ar fi revolutii fara violente (dupa cum este cazul Revolutiei
Cantate sau a situatiilor in care conducerea comunista s-a retras pur si simplu de la putere),
insa putem da si de extreme cum ar fi confruntarile dintre trupele armate si populatie ca in
cazul Romaniei, al statelor din cadrul Iugoslaviei, dar nu numai. Deoparte de acest lucru,
erau doua forte care trebuie luate in consideratie in analiza problemei. Trupele de stat si
cele sovietice ramase inca de la ocuparea din timpul celui de- al doilea Razboi Mondial. Au
fost cazuri in care cele doua chiar au facut parte din tabere opuse (Transnistria/Moldova,
Iugoslavia) dar de cele mai multe ori erau implicate numai una dintre cele doua.

Acestea spuse la nivel intern, deoarece la nivel extern nu se pot spune chiar atat de multe.
Au fost intr-adevar conflicte ce au trecut granitele, insa foarte putine. La nivel international
razboiul rece si-a meritat numele. Au fost putine cazurile in care a fost o ciocnire directa a
ideologiei comuniste cu cele democrat-capitaliste. In ceea ce tine de Europa, focurile de
arma nu s-au auzit in afara revolutiilor. Singurele amenintari erau izbucnirea conflictelor
dincolo de granitele statelor aflate la limita blocului comunist, cum ar fi fost vecinatatea
Iugoslaviei cu Italia si Austria.

In momentul in care situatia chiar a devenit insuportabila, ralierea si spiritual revolutionar


ce poate cu adevarat    s-au aratat capabile de a mobilize un motor ce a
intors in unele cazuri radical societatea. De la proteste, scandari, ciocniri violente pe strada,
lovituri de stat, pana la simple negocieri si tranzitii calme, societatea a respins organul
stricat ce se extindea ca o boala.

S-ar putea să vă placă și