Sunteți pe pagina 1din 92

Ministerul Educației

ARTE VIZUALE
ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
clasa a IV-a

Gheorghe Roșeț
Emilia Roșeț

Booklet
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.

Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin
OM Nr. 5003 / 02.12.2014.

116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii


Ministerul Educației

ARTE VIZUALE
ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
clasa a IV-a

Gheorghe Roșeț
Emilia Roșeț

Booklet
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de Ministru nr. 4200 / 07.07.2021 .
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru ani
școlari, începând din anul școlar _ _ _ .
Inspectoratul Școlar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Școala/Colegiul/Liceul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar
la primire la predare
1.
2.
3.
4.

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României


ROȘEȚ, GHEORGHE
Arte vizuale și abilități practice : clasa a IV-a / Gheorghe Roșeț, Emilia Roșeț. - București
: Booklet 2021
ISBN 978-606-590-922-9

I. Roșeț, Emilia

372

Referenți științifici: Lect. univ. dr. Alexandru Rădvan, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti
Prof. gr. didactic I Oana Isar, Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” Bucureşti
Prof. gr. didactic I Mirela Ilie, Școala gimnazială nr. 169, București
Redactori: Anda Diana Marin, Maria Fiera
Design interior și copertă: Andreea Chele
Ilustrații: Raluca Guraliuc
Tehnoredactare: Mihaela Cotîrnea
Video: Quartz Film Editura Booklet
Digital: MyKoolio Pentru comenzi:
Credite foto: Adobe Stock, Shutterstock tel: 021 430.3095
Voci/ interpretare: Ramona Hilohe e-mail: comenzi@booklet.ro

© Editura Booklet Comenzi online:


Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii. www.booklet.ro
cuprins

Recapitulare clasa a III-a 7 UNITATEA 6  53


Evaluare inițială 8 1. Felicitarea 54
Proiect – Oul de Paște 55
UNITATEA 1  9 2. Compoziția plastică 56
1. Comunicare prin limbaj vizual 10 3. Compoziția decorativă 58
2. Desenul. Tehnici de lucru 11 Recapitulare. Evaluare 60
Proiect – Cutie pentru portofoliu 13
3. Tehnica modelajului liber 14 UNITATEA 7  61
Recapitulare. Evaluare 16 1. Pictura 62
2. Sculptura 63
UNITATEA 2  17 3. Pictura pe piatră 64
1. Elemente de limbaj plastic. Punctul 18 4. Pictura pe suport textil. Pictura pe lemn 65
Proiect – La braț cu Zâna Toamnă 20 Proiect – Sacoșă de pânză pictată 66
2. Elemente de limbaj plastic. Linia 21 5. Pictura pe ceramică. Pictura pe sticlă 67
3. Împletituri 23 6. Pictura pe polistiren. Tehnica ștampilei 68
Proiect – Breloc din fire împletite 24 7. Origami. Kirigami 69
4. Sculptura. Prelucrarea lemnului 26 Recapitulare. Evaluare 70
Recapitulare. Evaluare 28
UNITATEA 8  71
UNITATEA 3 29 1. Arta, mijloc de comunicare 72
1. Teoria culorilor 30 2. Meșteri populari, meșteșuguri populare 75
Proiect – Ecuson 1 Decembrie 32 3. Arta populară 77
2. Culori calde. Culori reci 33 Proiect – Semn de carte 78
3. Nuanțe. Tonuri. Valoarea culorii 34 4. Utilizarea diferitelor materiale reciclabile.
Recapitulare. Evaluare 36 Proiecte 79
5. Măști și costume pentru diferite ocazii:
UNITATEA 4  37 teatru, carnaval, sărbători, spectacole 80
1. Forma naturală. Forma artificială 38 6. Scenariu prin schițare 81
2. Forma spontană. Procedee 39 7. Și fotograful este un artist 82
3. Tehnici combinate: decupare 8. Portret. Fotografia macro 83
după contur, colaj 42 Recapitulare finală 84
Proiect – Omul de zăpadă 43 Evaluare finală 85
Recapitulare. Evaluare 44
Anexa 1 – Autoevaluarea proiectelor mele 86
UNITATEA 5 45 Anexa 2 – Sugestii pentru observarea
1. Macheta 46 sistematică a activității elevilor 87
Machetă – Medii de viață 47
2. Forma elaborată 48
3. Pata de culoare 50
Recapitulare. Evaluare 52

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 3


Competenţe generale și specifice

1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate


de contexte
1.1. Exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin limbaj vizual
1.2. Evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj plastic, în compoziții
în mediul înconjurător și în imagini

2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale


și tehnici adecvate
2.1. Valorificarea unor materiale și tehnici adecvate, pentru exprimarea clară a unui mesaj
intenționat
2.2. Realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv al limbajului plastic
2.3. Realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma desfășurării unor activități
dominant manuale, creative și ludice
2.4. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici variate

4 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Ghid de utilizare a manualului digital

Ce este manualul digital?


Manualul digital reproduce întregul conținut din versiunea tipărită, oferind elevilor posibilitatea de
a interacționa cu diverse elemente de conținut. Astfel, aceștia vor putea viziona animații sau filme,
rezolva exerciții interactive și naviga prin manual.

1. AMII static:
imagini;
informații și activități
suplimentare.

2. AMII animat:
videoclipuri cu informații
și activități suplimentare;

curiozități.

3. AMII interactiv:
exerciții de alegere
multiplă, de tip adevărat sau
fals, de asociere, de completare.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 5


Ghid de utilizare a manualului digital

Cum se folosește manualul digital?


1. Meniul superior
Mărire/ micșorare – se mărește sau se micșorează fereastra, pentru o vizualizare adecvată
a elementelor de interes.

Căutare – pot fi efectuate căutări în manualul digital după cuvinte-cheie.

Cuprins – deschide cuprinsul manualului digital.

Înapoi la prima pagină – se revine la prima pagină a manualului digital.

Pagina anterioară – se accesează pagina anterioară paginii curente.

Pagina următoare – se accesează pagina următoare paginii curente.

Salt la ultima pagină – se accesează ultima pagină a manualului digital.

Adnotări – deschide o galerie de instrumente, cu funcții diferite, ce permit operații în


timp real: sublinieri, adnotări, încercuiri, demarcări, mascări, evidențieri etc.

Indicații – se accesează ecranul cu indicații.

2. Ajutor în utilizarea AMII interactiv:


Deschide interacțiunea dând click cu mouse-ul pe exercițiu. Pentru exercițiile de completare, utilizează
mouse-ul pentru a poziționa cursorul pe spațiul în care dorești să completezi. Pentru exercițiile
de alegere, urmărește cerința, apoi utilizează mouse-ul pentru alegerea variantei de răspuns, prin
apăsare pe varianta pe care o consideri corectă. Apasă butonul Verifică pentru a vedea dacă ai ales
corect. Pentru ambele tipuri de exerciții, apare pentru răspunsul corect și pentru răspunsul
greșit. Pentru a relua rezolvarea exercițiului, apasă butonul Reia/ Reîncearcă. Poți vedea răspunsurile
corecte și apăsând butonul Arată/ Afișează soluția.

3. Ajutor în utilizarea AMII animat:


Apasă pe butonul pentru a deschide aplicația. Butonul Play este localizat pe bara de jos a ferestrei,
alături de Volum și opțiunea de afișare completă pe ecran. Pentru a opri temporar aplicația, apasă
butonul de Pauză, de pe bara de jos a ferestrei. Pentru a ieși din aplicație, apasă pe butonul din
colțul din dreapta sus al ferestrei.

4. Ajutor în utilizarea AMII static:


Apasă pe butonul Imaginea se va deschide mărită. Apasă pe butonul din colțul din dreapta sus,
pentru a închide aplicația.

6 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Recapitulare clasa a III-a
NE AMINTIM Rechizite şi accesorii pentru Arte vizuale şi
Să ne amintim câteva tehnici de lucru învățate abilităţi practice:
în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități • coli de hârtie albă și colorată, coli de carton
practice: colorat, coli dimensiune A4 şi A5 de carton
• tăiatul după contur (decupare) cu cutterul • hârtie creponată, hârtie de mătase, carton
sau foarfeca ondulat, hârtie gumată
• lipire și colaj din diferite materiale • aracet, lipici solid, adeziv puternic
• ruperea, răsucirea, mototolirea și îndoirea • aţă colorată (mulinéu), gută, lână de
hârtiei diferite culori, sfoară, etamină, ace de cusut,
• țesut cu benzi de hârtie sau fire o croşetă mai mare, mărgeluţe, paiete,
diverse mărgele colorate de plastic
• cusutul și împletitul cu fire, paie, pănuși,
nuiele etc. • mai multe tipuri de paste şi seminţe
(boabe de porumb, de fasole, susan, seminţe
• desen și pictură pe diferite materiale
de in etc), pietre, obiecte simple de ceramică
confecționate sau din natură
(sticlă), linguri/ furculițe de lemn
• modelaj, machete, fotografii
• foarfecă, cutter, scobitori, nuiele, pănuși,
papură, paie de cereale
• culori acrilice, alte tipuri de vopsele
(guaşe, tempera), pensule de diferite
dimensiuni, recipient pentru apă, planşetă,
paletă de culori, creioane colorate şi carioci
• plastilină de mai multe culori, argilă,
ghinde, castane, nuci

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 7


Evaluare inițială
NE AMINTIM 3. Stabilește corespondența între cifrele
1. Recunoaște în imaginea de mai jos scrise în dreptul tehnicii de lucru și literele
materialele folosite la orele de Arte vizuale și corespunzătoare din dreptul imaginilor.
abilități practice. Ex: creioane colorate Ex: (1-C)
1. pictură 2. desen în creion

colorate
3. desen creioane

2. Analizează imaginile de mai jos și scrie


tehnicile folosite. Ex: origami

8 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


UNITATEA 1

9
Unitatea 1 1. comunicare prin limbaj vizual

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Ce tehnici cunoscute s-au folosit în realizarea celor trei portrete?
Care dintre aceste tehnici folosite îți plac mai mult?
Ce poți organiza, în clasă ori în locuri special amenajate, cu
aceste obiecte pentru a fi cunoscute?

Fig. 1
REȚINEM
Comunicăm cu cei din jurul nostru folosind limbajul oral,
limbajul scris sau limbajul vizual.
Comunicarea vizuală se realizează pe calea imaginilor
și presupune, la fel ca la celelalte forme de comunicare,
existența unui limbaj. În cazul comunicării vizuale, limbajul se
compune din formă și culoare.
Înainte de a transmite un mesaj prin intermediul scrisului,
Fig. 2 Nicolae Tonitza oamenii au folosit desene sau decorațiuni pe diferite obiecte.
„Portret de fetiță”
În domeniul artelor plastice putem vorbi, de regulă, despre
cele trei arte: pictură, grafică și sculptură, la care se adaugă și
artele decorative.

APLICĂM
1. Privește tabloul lui Édouard Manet (fig. 4) și, folosind
comunicarea vizuală, încearcă să descifrezi mesajul picturii.
Te poți ajuta ghidându-te după întrebările:
Fig. 3 Leonardo da Vinci
„Cap de femeie” • Ce culori sunt folosite?
Ex.: verde, alb etc.
• Ce vezi în tablou?
• Unde sunt personajele din tablou?
• Ce fac ele?
• Cine ar putea fi ele?
2. Joc! În perechi, fiți ghizii unui muzeu de artă. Alege un portret
(pictor cunoscut sau realizat de tine) și prezintă-l colegului.
Fig. 4 Édouard Manet „Familia Faceți schimb de roluri!
Manet în grădina din Argenteuil”

10 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


2. DESENUL. TEHNICI DE LUCRU

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Ce elemente de limbaj plastic recunoști?
Ce culori sunt folosite?
Cu ce instrumente au fost realizate desenele?

Fig. 1
descoperim
Desenul este arta care constă în reprezentarea grafică
a unui obiect, a unei figuri sau a unui peisaj pe o suprafață
bidimensională (plană sau curbă). Reprezentarea se face, în
general, prin linii, puncte, pete, simboluri etc.
Desenul poate fi monocrom (o singură culoare) sau colorat.
Trasarea și hașurarea sunt tehnici de lucru pentru desen.
Fig. 2
A trasa înseamnă a aplica pe o suprafață linia sau desenul
unui drum, al unui plan, al unei figuri geometrice.
A hașura constă în a aplica serii de linii (hașuri) care umplu
formele desenului, pentru a crea efectul de adâncime și
formă.

REȚINEM
Fig. 3
Hașura poate fi uniformă sau poate varia ca tonalitate, în
funcție de lumina sau de umbra redată prin desen. sfaturi
Tipuri de hașuri: l Materiale folosite:
- hârtie de grosimi și
texturi diferite (blocuri/ foi
de desen)
- creioane:
• H-urile au mina dură și
se folosesc la construcţia şi
Hașura cu puncte Hașura în linii drepte Hașura în cruce
haşurarea zonelor luminoase.
• B-urile au mina mai
Schița este desenul în care autorul conturează în linii mari
moale și se folosesc pentru
(generale, fără detalii) un subiect care îl intereseză și care îi
a haşura părţile medii şi
va servi mai târziu la definitivarea formei.
întunecate.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 11


Unitatea 1

APLICĂM
sfaturi
- riglă: chiar dacă se 1. Realizează corespondența:
presupune că ar trebui să 1. schiță A
tragem linii drepte cu mâna
liberă, o riglă e întotdeauna 2. hașură
binevenită
3. desen
B
- creioane colorate,
creioane pastel
- pix cu gel
- penițe pentru tuș și
cerneală (fig. 4) C
1–C
- cariocă
2–
- instrumente de ascuțit
(cutter/ ascuțitori) și de 3 –
șters (guma)
- mapă de portofoliu.

2. Alege varianta corectă.


A. Materiale folosite la B. Desenul este o
desen sunt: reprezentare:
a) creion, peniță, daltă a) tridimensională
b) foarfecă, carioci, lipici b) bidimensională
c) culori, creion, pix c) unidimensională
Fig. 4
C. În funcție de mina pe care o au, creioanele sunt:
l Poți combina tehnicile
a) de tip H și B
de lucru (creioane colorate
- acuarele/ acuarele - b) de tip B și C
creioane hașură) pentru un c) de tip H și C
plus de expresivitate. 3. Desenează pe foi de desen cu ajutorul creioanelor și
al culorilor:
a) un dreptunghi monocrom cu laturile de 3 și 6 cm, hașurat cu
linii drepte. (vezi figurile din secțiunea Reținem și video-urile)
b) un triunghi hașurat cu puncte color
c) un pătrat monocrom cu latura de 5 cm, hașurat în cruce
d) floarea-soarelui – folosind linii și puncte colorate
e) fluturi în zbor, color.

12 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


cutie pentru portofoliu – Proiect

Materiale necesare:
o cutie goală de pantofi, cu tot cu capac
hârtie de împachetat cadouri
panglică/ sfoară colorată pentru asigurarea capacului
foarfecă sau cutter
lipici

Etape de realizare:

1 2

Măsoară hârtie de împachetat cadouri pentru Decupează după măsurători.


cutie și capac.

3 4
Fă o fundiță peste capac doar după ce ai
Lipește hârtia.
introdus în ea lucrările, fișele și proiectele tale de
la Arte vizuale și abilități practice.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 13


Unitatea 1 3. TEHNICa modelajului liber

OBSERVĂM
Observă obiectele din figurile 1 și 2.
Cum se numește tehnica prin care se obțin aceste obiecte?
Ce materiale s-au folosit?
Ce obiecte sau figurine ai modelat? Din ce material?

REȚINEM
Fig. 1
Prelucrarea artistică a unor materiale maleabile: pastă (de
modelaj, de hârtie), plastilină, lut (argilă), cocă (aluat) poartă
numele de modelaj.
Aceste materiale pot fi ușor modificate cu palmele și cu
degetele. Se poate folosi și un instrument numit eboșoar.
Folosind tehnica modelajului plan sau în spațiu (relief) se
obțin prin: apăsare, turtire, rulare, împletire, amprentare, zgâriere,
rotunjire etc. obiecte și forme individuale sau în compoziții.
Fig. 2
Modelajul poate fi realizat astfel: basorelief (foarte puțin
reliefat), altorelief (puțin reliefat) și rond-bosse (se vede
VOCABULAR figura de jur-împrejur).
maleabil = (despre
material) care poate fi ușor
modelat, căruia i se poate descoperim
schimba forma.
Lutul este o argilă maleabilă, folosită la olărit și modelaj.
eboșoar = instrument din Lutul pentru olărit este o substanță minerală pe bază de apă.
lemn, din fier sau din os cu Acesta se usucă și se coace la temperaturi înalte, rezultând
care sculptorii modelează astfel ceramica sau porțelanul.
argila, ceara etc.
Plastilina este o argilă pe bază de uleiuri și ceară. Aceste
polimer = produs chimic substanțe nu se evaporă și plastilina rămâne maleabilă chiar
papirus = material sub dacă este lăsată o lungă perioadă într-un mediu uscat.
formă de foiță, asemănător Pasta de modelaj este o pastă (polimerică) maleabilă
hârtiei, pe care se scria ce se întărește permanent după coacere la temperaturi de
în Antichitate, mai ales în 129–135°C timp de 15 minute și nu își modifică dimensiunile
Egipt. în urma acestui proces.
Pasta de hârtie este o substanță pe bază de celuloză, ce se
întărește în contact cu aerul. Obiectele realizate din pastă de
hârtie sunt extrem de ușoare. Acest material nu își modifică
dimensiunile după uscare și se crapă mai ușor.

14 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Unitatea 1

APLICĂM Știați că…


1. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals (F) a l Locuitorii Egiptului
următoarelor enunțuri: Antic foloseau drept
A
• Ceramica rezultă din modelarea și coacerea lutului. (_____) instrumente de scris tulpini
de bambus sau de stuf, în
• Pasta de hârtie rămâne maleabilă o perioadă îndelungată de
care turnau plumb topit.
timp. (_____)
Acest lucru se întâmpla în
• Plastilina se crapă ușor. (_____) urmă cu mai bine de 5000
• Eboșoarul este instrument folosit în tehnica modelajului. de ani.
(_____)
2. Privește imaginile de mai jos și răspunde cerințelor.

l Primul strămoș
adevărat al creionului era
folosit în Roma Antică, fiind
numit stylus – o vergea din
metal (de obicei plumb),
cu ajutorul căreia se zgâria
suprafața unui papirus.
a) Ce obiecte sunt prezentate în imagini? l Nicolas-Jacques Conte,
pictor francez, inventează
Ex.: În prima imagine sunt modelate din plastilină flori, iarbă, nori,
în 1795 creionul cu mină
soare.
de grafit, într-o formă
b) Din ce materiale sunt confecționate? asemănătoare cu cea pe
c) Care crezi că a fost realizată cu mâna liberă? care o cunoaștem astăzi.
3. Pe o foaie de desen, trasează conturul unei flori și apoi, l Cu un creion se poate
folosind modelajul, umple formele cu plastilină. Pictează floarea. trasa o linie lungă de 50 de
kilometri sau se pot scrie
4. Realizează un obiect din plastilină, lut sau pastă de modelaj
45.000 de cuvinte (în jur
pe care să-l dăruiești celui mai bun prieten (vezi fig. 1-2).
de 100 de pagini).

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 15


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Alege varianta corectă. lll


FB
ll
B
l
S
• Ce înseamnă hașură? A. Limbajul comunicării vizuale este:
Ex.: Hașura este o serie de linii aplicate a) imaginea
pentru a umple formele desenului, pentru a b) textul
crea efectul de adâncime și formă.
c) sunetul
• Ce este desenul? Ce materiale se
B. Reprezentarea grafică a unui obiect pe o
folosesc în realizarea acestei tehnici?
suprafață plană se numește:
• La ce se referă arta modelajului?
a) hașură
• Din ce materiale putem realiza obiecte
b) desen
prin modelaj?
c) pictură
• Cu ce scop realizăm obiecte prin
C. Scopul hașurii este de a crea:
modelaj?
a) formă
2. Dă trei exemple de materiale folosite în
tehnica modelajului. (Ex.: lut) b) adâncime și formă
c) culoare
3. Completează rebusul și pe verticala A–B
vei descoperi denumirea unui element de 2. Completează spațiile libere cu termenii
lll ll
limbaj plastic. potriviți. lll ll
FB B
ll
S
A • Tehnicile pentru desen sunt: hașura și ... .
1. P E N S U L A
• Prelucrarea cu … și cu degetele a unui
amestec modelator poartă numele de ... .
2.
• Limbajul comunicării vizuale se compune
3.
din ... și ... .
4.
3. Ce elemente de limbaj plastic s-au folosit
5. în lucrările de mai jos? lll
FB
ll
B
l
S

6. 1 2
7.
B
1. Ustensilă folosită la pictură. 2. Vopsea
solidă care se subțiază cu apă. 3. Obiect 3
ascuțit la un capăt care scrie pe hârtie.
4. Cu ea facem vârf la creion. 5. Mina din
interiorul creionului este din … . 6. Serie de
linii care umplu formele desenului.
7. La pictură și la tenis de masă.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

16 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


UNITATEA 2

17
1. elemente de limbaj plastic.
Unitatea 2 punctul
OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-4.
Care este elementul de limbaj plastic folosit în creațiile
alăturate?
Pe ce tip de suport este folosit?

REȚINEM
Fig. 1
Punctul este cel mai mic element de limbaj plastic și
reprezintă urma lăsată de un obiect de lucru prin atingerea
unei suprafețe. Punctul este o suprafață de dimensiuni mici în
comparație cu alte suprafețe din mediul înconjurător.
În artele plastice, punctul se obţine prin procedee
tehnice diverse: pulverizare, stropire, colaj, şablon, mozaic,
amprentare, modelare.
Punctele pot fi:
• de mărimi diferite: mare, mediu, mic – sugerând
Fig. 2 apropierea (mai mare) și depărtarea (mai mic)

• de culori diferite
• sub formă de șiruri în aceeași direcție ori în direcții
diferite
Fig. 3 Paul Signac
„Pinul de la Saint Tropez”

• colorat, mai luminos ori mai întunecos.

Fig. 4 Théo van Rysselberghe


„Apus la Ambleteuse”

18 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Unitatea 2

DESCOPERIM
După scopul în care este utilizat, punctul poate avea rol:
• de construcţie (construieşte forma, acoperă suprafaţa)
• de expresie (exprimă, sugerează „flori pe câmp”, „stele
pe cer”, „spectatori”, „fructe”, „flori” etc.)
• decorativ (decorează, ornamentează – mozaic).
Într-o lucrare, cu ajutorul punctului se pot obţine efecte Fig. 5 Henri-Edmond Cross
„Plajă la Mediterană”
cu caracter expresiv (fig. 5, 6):
• puncte de mărimi diferite pot da impresia de spaţiu
(mare – aproape, mic – departe)
• puncte realizate în culori calde sau reci (cald – aproape,
rece – departe)
• puncte realizate în culori deschise sau închise (deschis –
uşor, închis – greu).

Fig. 6 Albert Dubois-Pillet


APLICĂM „Natură moartă cu pește”

1. Completează spațiile libere cu termenii potriviți.


Punctul este urma lăsată de un obiect pe o suprafață. Rolul
punctului poate fi: ..., ..., ... .
Depărtarea este sugerată printr-un punct de mărime ..., iar
apropierea printr-unul ... .
2. Privește lucrările din figurile 7 și 8, apoi răspunde la cerințe.
• Ce element de limbaj plastic este folosit de cei doi pictori?
• Ce culori sunt folosite pentru planul apropiat, dar pentru cel Fig. 7 Georges Lemmen
„Plajă la Heist”
îndepărtat?
• Dimensiunea punctului este folosită pentru a reda apropierea și
depărtarea?
• Cum sunt redate lumina și umbra în tablouri?
• Ce tablou îți place mai mult? De ce?
3. Realizează o lucrare plastică cu unul dintre titlurile La plajă,
Mirajul stelelor, Platou cu struguri, folosind punctul ca element de
limbaj. (Ex.: inspiră-te din figurile 5-8)
Fig. 8 Paul Signac
„Portul Saint-Tropez”

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 19


La braț cu Zâna Toamnă – Proiect

Materiale necesare:
un carton subțire galben pentru suport
hârtie creponată de culori diferite (violet și maro)
hârtie glasată (albastru și verde)
culori
lipici
foarfecă

Etape de realizare:

1 4
Trasează ușor cu creionul pe foaia de lucru forma Mototolește hârtie creponată sub formă de bile
coșului. de mărimi diferite (bobițele de struguri).

2 5
Taie fâșii de hârtie glasată și lipește-le ca o ramă
în jurul coșului (lățime 1-2 cm). Taie fâșii de hârtie creponată pentru conturul
coșului, împletește-le și lipește-le.

3
Desenează conturul unor frunze, decupează-le și 6
lipește-le. Lipește pe carton bilele (boabele de strugure).

20 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


2. Elemente de limbaj plastic.
Unitatea 2 Linia

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Ce elemente din natură identifici în imagini?
Ce elemente plastice ai folosi dacă ar trebui să desenezi una
dintre imagini?
Ce tipuri de linii recunoști?

Fig. 1
REȚINEM
Urma lăsată de un punct care „se deplasează” în anumite
direcții formează linia. În acest caz, instrumentul de lucru
determină grosimea liniilor (subțiri, medii, groase).
Pe lângă rolul constructiv, linia are şi un rol decorativ.
Linia poate fi întâlnită:
• în natură - formele materiale create de natură (fluturi,
munți, copaci)
• ca ornament - formele create de om (ţesături şi
Fig. 2
imprimeuri textile, vase de ceramică, încălţăminte, obiecte de
uz casnic etc.)
• ca obiect - liniile de cale ferată, firele electrice etc.

Liniile pot fi:


subțiri verticale
groase întrerupte
orizontale oblice
frânte curbe
Fig. 3
Ele pot exprima gingășie sau duritate, ordine sau
dezordine, lumină sau întuneric.

DESCOPERIM
Expresivitatea liniei se obține în funcție de traiectorie,
structură, lungime, grosime, poziție, culoare, valoare,
amplasare în spațiul plastic și de natura instrumentului de
lucru. (fig. 4)
Fig. 4

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 21


Unitatea 2

DESCOPERIM
În compoziția plastică, liniile exprimă:
• linia verticală – sentimentul de înălțime,
monumentalitate, fermitate
• linia oblică – mișcare, instabilitate, agitație
• linia curbă – armonie, mișcare, dinamism
• linia frântă – neliniște, duritate, tensiune
Fig. 5
După scopul în care sunt utilizate, liniile au rol:
- de construcţie – conturează sau acoperă, creând forme şi
volume
- de expresie, de semn plastic – sugerează elemente din
natură, mişcare, exprimă o stare sufletească etc.
- decorativ – creează motive decorative după principiile:
alternanţă, repetiţie, simetrie
În arhitectură, linia este intersecția a două planuri
(suprafețe sau fețe ale aceluiași obiect, clădire). (fig 5)
Fig. 6

APLICĂM
1. Analizează categoriile de linii folosite în figurile 6 și 7.
a) Ce categorii de instrumente s-au folosit?
Ex.: în figura 6 s-a folosit creionul.
b) Ce tehnici de lucru s-au utilizat?
2. Privește figura 8. Răspunde la următoarele întrebări:
• Ce sugerează imaginea?
Fig. 7 • Ce simți atunci când o privești?
• Care crezi că este tema abordată?
• Ce culori au fost folosite?
• Ce ți-a atras atenția cel mai mult? Pe ce anume este pus accentul?
• Care este mesajul picturii?
3. Realizează cu ajutorul diferitelor tipuri de linii crengile din
coroana unui pom desfrunzit și străzile unui oraș.
4. Realizează compoziţia cu subiectul Valurile mării, utilizând
Fig. 8 linia curbă în tonalităţi de albastru.

22 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


3. Împletituri

OBSERVĂM
Privește obiectele din figura 1.
Din ce material sunt confecționate?
Cum crezi că au fost confecționate?
Ai văzut astfel de obiecte sau ceva asemănător?
Fig. 1

REȚINEM
Unul dintre cele mai vechi îndeletnici, împletitul este un
meşteşug de confecţionare a obiectelor casnice din nuieluşe
de salcie (răchită). (fig. 1)
Împletitul din nuiele vegetale era utilizat în confecţionarea
obiectelor necesare: coşuri mari pentru păstrarea şi
transportarea cerealelor, fructelor şi legumelor, coşul carului, Fig. 2
a saniei, o largă varietate de unelte de pescuit.
Îndeletnicirea era la fel de utilă şi pentru dotarea cu
cele trebuincioase în interiorului casei: mese, scaune, laviţă
etc. Unii meşteri utilizează nuiele de culori naturale, alţii
utilizează nuiele vopsite.
O largă utilizare în confecţionarea rogojinilor, a saltelelor, a
aşternutului de pat şi pentru podea o aveau pănuşile de porumb.
Fig. 3
APLICĂM
1. Privește figurile 2-4 și apoi răspunde la întrebări.
• Din ce au fost realizate împletiturile?
• Cu ce scop a fost folosită tehnica împletirii?
• Ce alte obiecte împletite mai știi?

2. Realizează o împletitură din fire de ață mai groase și


Fig. 4
colorate. O poți transforma în brățară.

1 2 3
Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 23
Breloc din fire împletite – Proiect

Materiale necesare:
trei fire colorate (roșu, galben, mov)
foarfecă
carton A4 sau foaie de hârtie
agrafă de birou/ clips

Etape de realizare:

1 2
Taie bucăți egale din fire colorate. Înnoadă-le la un capăt și prinde-le cu agrafa/
clipsul de cartonul A4.

3 4
Începe să înnozi formând o buclă cu firul galben Apoi adu firul galben peste cel mov și înnoadă.
peste firul roșu.

24 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


5 6
Acum repetă pașii anteriori, dar cu firul roșu
Ia firul mov și fă o buclă întâi peste firul galben
peste cel mov și apoi peste cel galben.
și apoi peste cel roșu.

7
Repetă pașii de mai sus pentru a obține
lungimea dorită. La sfârșit, înnoadă firele și la
capătul rămas liber.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 25


4. Sculptura.
Unitatea 2 prelucrarea lemnului
OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-4.
În ce materiale au fost sculptate?
Cu ce scop au fost sculptate?
Recunoști sculptura din figura 1? Cine este autorul ei?

Fig. 1
REȚINEM
Sculptura reprezintă una dintre ramurile artei vizuale, ale
cărei opere sunt transpuse în plan tridimensional (lungime,
lățime, înălțime).
Cele mai vechi sculpturi înfățișează figuri și siluete umane
și animale.
Fig. 2

DESCOPERIM
Sculptura în piatră este opera unui sculptor, care cu
ajutorul dălții și al ciocanului cioplește piatra după un model
original sau după o anumită schiță. (fig. 2)
Materiale folosite: marmură, bazalt, granit etc.
Fig. 3 Sculptura în lemn este una dintre tradițiile românești de
prelucrare a lemnului. Stilul ornamental predominant este
cel geometric (fig. 3), dar în decorul obiectelor din lemn (lăzi
de zestre, dulapuri, blide etc.) sunt răspândite și motivele
florale, zoomorfe și antropomorfe.
Alte materiale folosite în sculptură sunt: metalele (bronz),
metalele prețioase (argint, aur, platină), oțelul, ghipsul, sticla
(fig. 4).
Fig. 4

VOCABULAR APLICĂM
zoomorf = (în artele 1. Alege varianta corectă.
plastice) care reprezintă
A. Sculptura este arta B. Stilul ornamental predominant
animale.
transpusă în plan: în sculptura în lemn este:
antropomorf = obiect sau
a) bidimensional a) geometric
reprezentare decorativă cu
formă de ființă omenească. b) tridimensional b) zoomorf
c) plat c) antropomorf

26 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


DESCOPERIM
Prelucrarea lemnului a rămas o îndeletnicire de bază a
omului pe parcursul timpului.
Obiecte de lemn produse de meşteşugari:
• acoperișuri la case
Fig. 5
• garduri şi porţi de lemn acoperite, porţi sculptate, porţi
înfundate
• ciutura (găleată de lemn) fântânii (fig. 5)
• obiecte de cult
• lăzi de zestre în care se păstrau cele mai bune haine ale
fetei de măritat
• paturi şi laviţe folosite pentru odihnă şi somn
Fig. 6
• mese și scaune de diferite mărimi, leagăne pentru copii
(fig. 6)
• diverse obiecte necesare în gospodărie, unelte agricole,
butoaie, roți pentru căruțe
• instrumente muzicale: fluiere (fig. 7), flaute, cavale,
buciume, cimpoi etc.

APLICĂM Fig. 7

1. Dă trei exemple de obiecte confecționate prin prelucrarea


lemnului.
VOCABULAR
2. De ce crezi că lemnul era folosit atât de mult în trecut? laviță = scândură lată
fixată pe țăruși de-a lungul
Ex.: Cred că lemnul era folosit atât de mult în trecut pentru că era un
unui perete în casele
material accesibil.
țărănești, pe care se stă.
3. Vizitează cel mai apropiat Muzeul al Satului. Fă poze obiectelor,
caval = instrument muzical
porților, caselor din lemn care te impresionează și creează un
asemănător cu fluierul, dar
album. Poți face acest lucru căutând în reviste, ziare sau pe
mai mare decât acesta.
Internet imagini, pe care apoi le decupezi sau le imprimi.
bucium = instrument
4. Desenează o lingură și realizează pe ea ornamente tradiționale, muzical de suflat în forma
după modelul din imaginea de mai jos.
unui tub conic, lung (până
la 2 metri și jumătate),
făcut din coajă de tei sau
din metal.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 27


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals


lll ll
• Ce elemente de limbaj plastic ai învățat? (F) a următoarelor enunțuri:  lll ll ll
S
FB B
• Pe ce suprafețe se poate desena? • Un punct în depărtare se desenează mai
mare. (____)
• Ce obiecte se folosesc pentru sculptura în
piatră? • Urma unui punct în mișcare se numește
linie. (____)
• Cum pot fi liniile pe care le folosești
într-un desen? • Linia și punctul, ca elemente de limbaj
plastic, au doar rol constructiv, nu și decorativ.
• Ce materiale se utilizează în sculptură? Dă
(____)
cinci exemple.
• Sculptura în lemn utilizează motive
2. Care este diferența dintre punct și linie?
zoomorfe, antropomorfe, florale, dar și
3. Realizează corespondența: geometrice. (____)
1. Sculptură în lemn • Expresivitatea liniei se obține doar din
2. Împletitură
grosimea și lungimea ei. (____)
3. Sculptură în piatră 5. Puncte • Împletitul este un meșteșug de
4. Linii
confecționare a obiectelor casnice din răchită.
A B (____)
2. Completează spațiile libere cu termenii
lll ll
potriviți. lll
FB
ll
B
ll
S

Ramura artei vizuale care transpune obiecte


în plan tridimensional se numește ... . Această
artă este practicată de un ... . El folosește ... și
C ciocanul. Una dintre tradițiile românești de
D prelucrare a lemnului este ... .
Un alt meșteșug tradițional este împletitul
... din care se obțin obiecte de uz casnic.
Nuielele pot fi simple sau ... .
3. Realizează corespondențele (pot fi mai
E multe corespondențe la un singur termen):
1–
lll ll l
FB B S
2–
3– Împletitură • piatră
• răchită
4– Sculptură
• lemn
5 –

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

28 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


UNITATEA 3

29
Unitatea 3 1. teoria culorilor

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Cum se numesc culorile folosite predominant în primele două
tablouri?
Ce sentimente îți transmit cele trei tablouri?

REȚINEM
Fig. 1 Culoarea este realitatea subiectivă generată de interacțiunea
a trei factori: ochiul, lumina și suprafața obiectului. Ea se
percepe numai în prezența luminii naturale sau artificiale.
Johannes Itten a alcătuit un cerc al culorilor ca în figura 4.
În triunghiul din centru se află culorile primare (principale):
roșu, galben și albastru. Acestea nu pot fi obținute din niciun
amestec.
Din amestecul culorilor primare,
două câte două, se obțin culorile binare
(secundare): oranj, verde și violet.
Fig. 2

+ = + =

+ =

În exteriorul cercului sunt culorile terțiare rezultate din


amestecul unei culori primare cu o culoare secundară.
Alb și negru nu sunt culori, ci nonculori.

Fig. 3
DESCOPERIM
Amestecul cromatic se mai numește și amestec fizic al
culorilor. El se produce:
– între culori: (R +A; G +Ve; R +O; A +Vi etc.) (fig. 5-6)
– între culori și nonculori: (G +n; R +a; A +a; Ve +a; O +n;
Vi +a etc.), obținându-se diferite griuri colorate, închise sau
deschise. (fig. 7-8)
Prin amestec se pot reda umbra, lumina, efectul de
spațialitate.
Fig. 4

30 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


DESCOPERIM
Dominanța cromatică este efectul sugestiv intenționat,
prin care culorile se armonizează conform anumitor criterii:
• de luminozitate
Fig. 5-6
• culori complementare (R-Ve; G-Vi; A-O)
• prin contrastul cald-rece (R.O și A.Ve; G.Ve și R.O; R.Vi și A.Ve)
În toate cazurile, condiția este ca una dintre culori să
domine, fie ca intensitate cromatică, fie ca întindere.
În sens larg, textura este definită ca o calitate tactilă a
suprafeței unui obiect. Ea apelează la simțul tactil, care poate
provoca sentimente de plăcere, disconfort sau familiaritate. Fig. 7-8
În pictură, desen și imprimare, un artist redă adesea textura
prin utilizarea liniilor de pensule, iar în sculptură sau modelaj
prin șlefuire, lustruire, decolorare, scobire etc. Știați că…
l Unele culturi
APLICĂM antice, inclusiv egiptenii
și chinezii, practicau
1. Completează pe o foaie de desen, după indicații, schema:
cromoterapia sau foloseau
culorile pentru a vindeca.
l Studiile făcute
Oranj
primară 2 asupra psihicului uman
1+2 Galben au condus la ideea că
oamenii sunt influențați
de culori.
primară 1 CULOAREA 2+3 l În limba Hanuno'o,
Roșu care se vorbește în
Filipine, există patru
primară 3 cuvinte de bază pentru
Albastru culori: negru, alb, roșu și
verde.
1+3
2. Joacă-te și experimentează pictura pe diferite materiale
(hârtie moale, hârtie aspră, piatră, lemn, sticlă etc.). Alege două
dintre ele și compară-le texturile. Folosește cât mai multe
adjective precum: fin, aspru, dur, neted, măcinat, șlefuit etc.
3. Realizează o compoziție folosind culori principale și
secundare. Dă-i un titlu potrivit!

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 31


ecuson 1 decembrie – Proiect

Materiale necesare:
hârtie colorată (roșu, galben, albastru)
lipici
panglică colorată
ac de siguranță
carton colorat
foarfecă
pahar de plastic
capsator
bandă adezivă

Etape de realizare:

2
1
Prinde mai întâi panglica colorată pe cercul
Desenează câteva petale din fiecare culoare și de carton, folosind capsatorul pentru hârtie.
două cercuri din cartonul colorat. Decupează-le.

3
Se lipesc, în ordinea dorită, petalele pe același
4
suport de carton. Apoi se lipește mijlocul florii La sfârșit, taie o bucată de bandă adezivă și
pe care scrie 1 Decembrie, să ascundă îmbinarea prinde acul de siguranță pe spate.
petalelor.

32 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Unitatea 3 2. culori calde. culori reci

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Ce culori identifici?
Ce sentimente îți transmit cele trei tablouri?
Care îți place mai mult? De ce?

REȚINEM
Fig. 1
Culorile se împart în două categorii, în funcție de impresia
calorică (cald, frig) pe care ne-o produc atunci când le privim.
• Culori calde – galben, oranj, roșu
• Culori reci – albastru, verde, violet
Cercul cromatic al lui Johannes Itten este alcătuit din:
culori primare, culori binare, culori terțiare, nuanțe, culori
calde, culori reci, culori complementare.
Culori complementare
Complementara elementară a unei culori primare este Fig. 2
acea culoare așezată diametral opus în cercul cromatic și
care nu are în componența ei culoarea primară respectivă.
Perechile de culori complementare sunt: roșu – verde
(albastru + galben); galben – violet (roșu + albastru);
albastru – oranj (roșu + galben).

Fig. 3

PORTOFOLIU
Realizează două planșe
folosind culori calde,
APLICĂM respectiv culori reci, cu
titlurile de mai jos:
1. Folosește culorile (calde și reci) pentru a caracteriza următorii
termeni: iubire, prietenie, calm, relaxare, energie, visare. Poți 1. Caravană în deșert –
realiza un tabel să te ajute. (Ex.: iubire – roșu) culori calde

2. Dă exemple din natură de elemente care sunt redate prin 2. Ținutul lui Fram,
culori reci sau calde. (Ex.: lac – albastru – culoare rece) ursul polar – culori reci

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 33


Unitatea 3 3. Nuanțe. tonuri. valoarea culorii

OBSERVĂM
Privește tablourile din figurile 1-4.
Care este culoarea predominantă în fiecare tablou?
Cum a obținut pictorul lumina în tabloul 2?
Cum a obținut pictorul galben deschis în tabloul 3?

Fig. 1 William Turner REȚINEM


„Povestea unui naufragiu”
Nuanțele sunt culori rezultate din amestecul a două culori
vecine (una primară și una secundară) din spectru (ROGVAIV).
Ele se referă la calitatea unei culori de a fi mai caldă sau mai
rece.
G+V = nuanțe de la G la V (ex: galben verzui - dacă are mai
multă cantitate de galben sau verde gălbui - dacă are mai
multă cantitate de verde)
Nuanțele unei culori sunt obținute prin migrarea unei
culori către o altă culoare (prin adăugarea unei cantități
Fig. 2 William Turner
„Vedere la mare. 1826” diferite din culoarea spre care migrează).
Ex.: roșul migrează către galben, prin oranj.

Tonurile sunt rezultatul amestecului unei culori cu o


nonculoare.
Culoare + alb = culoare cu ton deschis (folosită pentru a
sugera suprafețe luminate)
Culoare + negru = culoare cu ton închis (folosită pentru a
Fig. 3 Vincent van Gogh sugera suprafețe umbrite)
„Lan de grâu în apropiere de Arles”
Ex: R + alb = ton roșu deschis

R + negru = ton roșu închis

Fig. 4 Claude Monet


„Primăvara. 1873”

34 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


DESCOPERIM sfaturi
l Potrivește culorile pe
Valoarea este calitatea prin care deosebim intensitatea
paletă și stabilește cum va
culorii sau a liniei desenate (de la intens la transparent). Ea
fi lucrarea:
se realizează prin proporția de lumină și de umbră pe care
o conține un amestec cromatic. Astfel, valoarea intensifică - mai întunecată sau mai
expresivitatea culorilor și a nuanțelor pentru a sublinia deschisă?
mesajul transmis. - mai caldă sau mai rece?
Amestecând o culoare cu negru sau cu alb, îi schimbăm l Nuanțele mai deschise
valoarea. pot da senzația de mărire
a unui spațiu mic.
l Combinațiile de culori
APLICĂM
galben-violet, roșu-verde,
1. Alege varianta corectă. portocaliu-albastru au
A. Roșu deschis se obține amestecând: un efect puternic asupra
privitorului.
a) roșu cu alb
l Într-o cameră cu lumină
b) roșu cu negru
bună poți alege tonuri și
c) roșu cu galben nuanțe de culori variate.
B. Portocaliu se obține amestecând: l Folosește o paletă mare
a) galben cu alb pentru a ține culorile
departe unele de altele.
b) portocaliu cu alb
l Prea mult alb folosit
c) galben cu roșu
într-o lucrare reduce
C. Valoarea unei culori este dată de proporția de: contrastul valoric al
a) verde și alb culorilor (adică cel de
închis-deschis).
b) roșu și negru
l Amestecă doar câte
c) negru și alb
două culori.
D. Umbra în pictură este redată prin culoare:
a) cu ton închis
b) cu ton deschis
c) alb
PORTOFOLIU
2. Dă cinci exemple de elemente din natură pentru tonuri și Realizează o compoziție
nuanțe.
plastică pe bază de nuanțe
3. Exersează amestecuri de culori și obține valori diferite pentru și tonuri.
roșu, verde, albastru.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 35


recapitulare evaluare

1. Completează pe caiet Explozia solară. 1. Completează spațiile libere cu termenii


lll ll
În prezența potriviți. lll ll ll
S
FB B
CUM CUI percepem o Culoarea se percepe doar în prezența ... .
obținem CARE
culoare? Culorile binare sunt: ..., ..., ... .
tonuri sunt
culorile Nuanțele se obțin prin ... a două ... .
de
culoare? calde? 2. Alege varianta corectă: lll
FB
ll
B
l
S
A. Albastru este:
Ex.:
a) culoare caldă
Amestecând CULOAREA
o culoare cu o b) culoare rece
nonculoare c) culoare complementară
B. Nuanța este amestecul dintre:
a) două culori primare
CÂTE culori CÂND folosim b) o culoare primară și o nonculoare
sunt considerate culori calde?
c) o culoare primară și una secundară
reci?
C. Culorile binare se mai numesc și:
2. Realizează, pe o bandă de hârtie, nuanțe a) nonculori
prin amestecul a două culori vecine.
b) culori primare
3. Realizează tonuri ale unei culori prin c) culori secundare
adăugare de alb sau negru.
3. Identifică în tablourile de mai jos:
4. Aplică noțiunile învățate în acest capitol și lll ll l

descrie peisajele din imaginile de mai jos. a. culori calde FB B S

b. culori reci
c. nuanțe

Ștefan Luchian
„Garoafe”

Ștefan Luchian
„Părăluțe”

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

36 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


UNITATEA 4

37
1. FORMA NATURALĂ.
Unitatea 4 FORMA ARTIFICIALĂ
OBSERVĂM
Observă imaginile din figurile 1-5.
Ce recunoști în fiecare imagine?
Ce reprezintă acestea?
Fac ele parte din natură sau nu?
Fig. 1
REȚINEM
Forma este aspectul exterior al unei figuri. Ea poate fi de
mai multe feluri.
Formele minerale reprezintă întreg Pământul cu alcătuirea
(pietre, peşteri, munţi etc.). Putem spune că formele minerale
sunt suportul, legătura care asigură traiul, mişcarea și
existenţa celorlalte forme. (fig. 1-2)
Fig. 2
Formele vegetale sunt formele care cresc în funcţie de
natura lor: copaci, flori, întreaga vegetaţie a planetei. Din
acestea fac parte toate animalele, inclusiv omul. (fig. 3-4)
Formele artificiale sunt formele create de om: oraşe cu
străzi, locuinţe, mobilier etc. (fig. 5)
În artele plastice, forma naturală a fost transformată în
formă plastică, care este cel mai important element de limbaj.
Fig. 3 Ea are mai multe înțelesuri, dintre care cele mai cunoscute
sunt forma spontană și forma elaborată.

APLICĂM
1. Dă câte trei exemple de tipuri de forme identificate în jurul
tău (minerale, vegetale, artificiale).
2. Potrivește în tabel următoarele forme: urs, cană, copac,
Fig. 4
libelulă, marmură, fier, tablou, om, strugure, argilă.
formă minerală formă vegetală formă artificială
marmură urs cană

3. Ce crezi, obiectele și instrumentele pe care le folosești la


ora de Arte vizuale și abilități practice sunt forme naturale sau
Fig. 5 artificiale? Explică.

38 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Unitatea 4 2. forma spontană. procedee

OBSERVĂM
Observă imaginile din figurile 1-5.
Ce tip de formă plastică identifici?
Ce procedee de obținere a formei recunoști?
Alege una dintre figurile 1-5 și explică modul în care se poate
obține.
Fig. 1

REȚINEM
În pictură, forma spontană se poate obține accidental sau
dirijat prin diferite procedee tehnice, precum:
• fuzionare (fig. 1)
• dirijarea culorii cu jet de aer, prin suflarea liberă sau
printr-un tub, în diferite sensuri a unor pete de culoare Fig. 2

fluidizată (fig. 2)
• prin stropirea cu pensula pe foaia umedă sau uscată (fig. 3)
• prin imprimarea cu ajutorul unor materiale textile
îmbibate cu una sau mai multe culori (tehnica sforii) (fig. 4)
etc.
• monotipie (formă făcută după un singur model sau tip)
(fig. 5). Fig. 3
Forma spontană astfel obţinută poate constitui o lucrare
în sine sau poate fi prelucrată prin conturare, adăugire,
suprapunerea sau alăturarea mai multor forme spontane,
astfel încât să exprime un subiect.

APLICĂM
1. Cum se obține forma spontană? Fig. 4

2. Umezește o foaie de hârtie cu apă şi desenează cu pensula


înmuiată în culoare linii, forme simple, puncte (vezi fig. 2). Ce
observi că se întâmplă și ce forme apar?
3. Îndoaie o foaie de hârtie în două părți egale și așază culori
numai pe una dintre ele. Acoperă cu jumătatea albă partea
colorată și presează. Desfă foaia. Ce observi? Poți completa cu
pensula forma spontană obținută.
Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 39


Unitatea 4

DESCOPERIM
Procedeele de obținere a formelor (petelor) spontane sunt:
a) Fuzionare
• Pe suprafaţa unei foi de hârtie bine umezită se
desenează cu pensula înmuiată în culoare linii şi puncte de
Fig. 6.1 diferite mărimi şi mişcări. Prin fuzionarea lor, la margine iau
naştere diferite forme spontane. (fig. 6.1)
• În interiorul unei foi îndoite se introduc pete de culoare
uşor fluidizate. Se presează culoarea prin apăsarea cu podul
palmei ori cu o cârpă. Când se îndreaptă hârtia apar nişte
forme spontane dispuse simetric pe cele două jumătăţi ale
foii (se obţin două forme asemănătoare). (fig. 6.2)
• Pe un suport lucios (sticlă, faianţă, folie de plastic etc.)
Fig. 6.2
se aşază câteva pete de culoare. Peste ele se aşază o foaie de
hârtie şi se presează cum s-a procedat la exerciţiul anterior.
Când se ridică foaia apare forma spontană care s-a creat. Ea
este o formă spontană unicat. (fig. 6.3)
b) Dirijarea scurgerii – curgerea liberă
Se realizează prin aplicarea culorii bine fluidizate pe
suport umed sau uscat, schimbând poziţia planşei în diferite
Fig. 6.3
sensuri. Operația se poate repeta de mai multe ori cu mai
multe culori. (fig. 7)

APLICĂM
1. Câte modalități de fuzionare cunoști?
2. Completează spațiile libere cu termenii potriviți.
Fig. 7
Fuzionarea poate avea loc la ... sau în ... petelor de culoare. Se
poate realiza cu pensula sau prin ... .
PORTOFOLIU
Pentru dirijrea scurgerii, culoarea trebuie să fie bine ... și poate
Realizează forme avea loc pe suport umed sau ... .
spontane prin îndoirea foii 3. Experimentează fuzionarea pe suport lucios. Lasă culoarea
în două și în patru. să se usuce sau fă o poză formei pe care ai obținut-o și prezint-o
colegilor în clasă.

40 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


DESCOPERIM
c) Suflarea liberă sau dirijarea jetului de aer
Constă în suflarea culorii fluidizate, depusă pe suport, în
direcții diferite, liber sau cu obiecte aflate la îndemână: paie,
tuburi etc. (fig. 8)
d) Stropirea cu pensula pe foaia umedă sau uscată (fig. 9) Fig. 8

e) Imprimare
Constă în aplicarea de culoare pe diferite suporturi
(frunze, pietre, palme etc.) și apoi transferarea ei pe hârtie.
(fig. 10)
f) Monotipia
Lucrările prin tehnica monotipiei presupun folosirea ca
suport de lucru a unor materiale precum sticla, metalul, Fig. 9
linoleumul, pe care se realizează imaginile propuse.
Monotipia se poate realiza pe hârtie albă sau colorată,
de preferință lucioasă, pe care se așază una sau mai multe
pete de culoare (cât mai grupate). După presare va rezulta o
imagine conformă cu desenul de apăsare. (fig. 11)

APLICĂM Fig. 10

1. Lucrează pe planșe diferite și exersează tehnicile:


- stropirea cu pensula;
- imprimare;
- dirijarea scurgerii culorii;
- suflarea liberă.
Dă titluri potrivite planșelor pictate prin aceste tehnici.
Fig. 11
2. Realizează forme spontane prin colorarea și presarea hârtiei
pe folii de plastic.
3. Folosește tehnica imprimării (cu palma sau cu degetul) și
creează cât mai multe animale, după modelul peștilor din desenul
alăturat (fig. 12). Apelează la imaginație și realizează fluturi,
dinozauri, păuni, păsări flamingo etc.

Fig. 12

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 41


3. Tehnici combinate:
Unitatea 4 decupare după contur, colaj
OBSERVĂM
Știați că…
Observă imaginile din figurile de mai jos.
l Calculatoarele,
Există deosebiri între cele două imagini, din punct de vedere al
programele variate și
felului în care au fost obținute compozițiile?
aplicațiile au schimbat
modul în care putem face
colaje, fără să folosim
foarfeca și lipiciul. Colajul
digital a devenit un stil
aparte de design.
l Creat preponderent
în Photoshop, colajul
Fig. 1 Fig. 2
este munca unei întregi
echipe care are acces
la un stoc nelimitat de
REȚINEM
imagini, al căror scop este
de a oferi claritate și de a Colajul este o formă de artă care implică lipirea și
decora mesajul transmis. asamblarea unei varietăți de materiale pe o suprafață plană.
Colajul digital iese din Realizarea unui colaj constă în selectarea materialelor și
tiparele și regulile care a suportului de lucru, decuparea, aranjarea şi lipirea lor pe
obligau ca orice element pânză, lemn sau pe altă suprafaţă.
de pe pagină să aibă
un scop clar, fiindcă el
încorporează atât de DESCOPERIM
multe elemente încât
Tehnici de realizare a colajului:
multe dintre ele sunt pur
decorative și estetice. • tehnica formelor rupte – se folosesc hârtii colorate, ziare,
afișe, pliante etc. rupte spontan;
• tehnica formelor tăiate din hârtie – formele de hârtie
sunt tăiate întregi sau secţionate în părţi după un contur
stabilit și sunt aşezate în felul dorit;
• colajul cu ajutorul materialelor textile – se folosesc mai
multe bucăți de material;
• colajul cu ajutorul frunzelor şi florilor – se folosesc
frunze și flori presate sau naturale.

APLICĂM
1. Realizează un colaj din frunze și flori presate sau naturale.

42 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Omul de zăpadă – Proiect

Materiale necesare:
două bucăți de carton dimensiunea A3
hârtie glasată
ziare, reviste
carioci, culori, acuarele
lipici, foarfecă, vată

Etape de realizare:

1 2
Tamponează cu diferite Desenează trei cercuri de diferite mărimi (14 cm, 9, cm, 4 cm), un
nuanțe de albastru una dintre dreptunghi mai lat și alte trei mai înguste pe cea de-a doua bucată de
bucățile de carton. carton. Decupează-le.

3 4 5
Desenează pe hârtie glasată Lipește pe cartonul pictat
nasul, gura, ochii și nasturii omul de zăpadă, nasul, ochii, gura Pe cele patru dreptunghiuri
omului de zăpadă. Decupează-i. și nasturii. lipește bucățele rupte din ziare și
reviste. Decupează și rotunjește
două colțuri ale dreptunghiului
mai lat, care devine pălăria
omului de zăpadă.

6 7
Lipește pălăria și fularul Desenează, cu ajutorul
omului de zăpadă. culorilor și cariocilor, mătura pe
post de mână.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 43


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Privește desenele de mai jos și precizează


• Ce este forma? ce procedeu de obținere a formei spontane
s-a folosit. lll
FB
ll
B
l
S
• De câte feluri este forma în arte?
• Ce se înțelege prin fuzionare?
2. Alege varianta corectă.
Colajul implică:
a) pictarea, desenarea, îndoirea hârtiei
b) decuparea, aranjarea și lipirea pe suport
c) stropirea, ruperea, expunerea
3. Realizează forme spontane prin tehnicile:
• fuzionării
• suflării libere
4. Desenează un tablou de toamnă cu
ajutorul tehnicii imprimării, urmând pașii de 2. Completează spațiile libere cu termenii
lll ll
mai jos. potriviți. lll
FB
ll
B
ll
S

• Aplică un strat subțire de culoare pe toată În pictură, forma se poate obține ... sau ...
suprafața colii de desen. Forma spontană poate constitui o ... de sine
stătătoare sau poate fi prelucrată prin: ...,
• Pe spatele frunzelor adunate din toamnă,
adăugire, ... sau juxtapunerea mai multor ...
partea cu nervuri proeminente, aplică cu
spontane, încât să exprime un subiect.
generozitate vopsea. Imprimă frunzele
apăsând cu grijă pe margini. 3. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals
lll ll
(F) a următoarelor enunțuri: lll ll ll
S
Poți trasa trunchiuri de copaci, desena FB B
păsări călătoare și aplica o mulțime de puncte • Suflarea liberă constă în suflarea culorii
prin stropire cu pensula, pe post de ploaie de fluidizate depusă pe suport. (____)
toamnă. • Pata spontană NU este o formă liberă, ci
5. Realizează un colaj din materiale este după model. (____)
reciclabile, alese de tine. • Formele artificiale sunt create de om. (____)
6. Realizează o compoziție liberă despre • În tehnica de realizare a unui colaj nu
anotimpul iarna. Poate fi iarna în oraș, la sat putem folosi frunze uscate, flori presate ori
sau copii la săniuș. Folosește elementele de alte materiale din natură. (____)
limbaj plastic învățate. Nu uita să-i dai un • Monotipia este o formă elaborată
titlul compoziției tale. realizată pe hârtie albă sau colorată. (_____)
• Zambila este o formă vegetală. (_____)

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

44 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


UNITATEA 5

45
Unitatea 5 1. macheta

OBSERVĂM
Observă imaginile din figurile 1-3.
Ce reprezintă ele?
Care dintre acestea înfățișează un mediu natural și care unul
confecționat de om?
Cum sunt elementele din cea de-a doua imagine?

Fig. 1 REȚINEM
Macheta este reproducerea unor obiecte din natură într-o
formă micșorată, respectând anumite proporții ale părților
componente, pentru a servi ca model în executarea acelui
obiect. (fig. 2)
Cele mai importante domenii care folosesc machete
sunt: aviația, construcțiile, industria automobilelor, a navelor
fluviale și maritime, artele, scenografia etc.

Fig. 2
APLICĂM
1. Dă cinci exemple de obiecte după care se pot face machete.
2. Privește cele două machete de mai jos, apoi răspunde cerințelor:
• Ce medii de viață sunt reprezentate de cele două machete?
• Ce este reprezentat în cea de-a doua machetă?
• Care sunt elemente care alcătuiesc aceste machete?
• Ce materiale s-au folosit pentru crearea lor?
Fig. 3

PORTOFOLIU
În grupe de câte doi,
alegeți un mediu de
viață (baltă, râu, pădure,
grădină etc.) și identificați
elementele naturale.
Alegeți apoi materialele
necesare pentru a realiza 3. Creați, în echipe de câte patru, macheta unui spectacol de
o machetă a acestuia și teatru (decor, scenă, personaje). Prezentați-le în clasă.
realizați-o.

46 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Unitatea 5
machetă – medii de viață

Materiale necesare:
o bucată de polistiren de 2-3 cm grosime
hârtie creponată albastră, verde
Activitatea
carton
se va realiza în
bețișoare ascuțite pentru copaci 2-3 echipe/grupe (în
jucării mici care să reprezinte animale, păsări, omul funcție de numărul de
(*se pot modela din plastilină), o căsuță în miniatură (ferma) elevi). Fiecare echipă își
acuarele pentru pictarea anumitor cadre (deal, munte) poate folosi creativitatea
bolduri în realizarea acestei
lucrări.

Etape de realizare:

1 2 3
Acoperă bucata de polistiren Din carton se vor modela Din hârtie creponată
cu hârtie creponată verde. un deal și un munte ce vor fi albastră se va realiza cursul unei
fixate cu bolduri peste bucata de ape curgătoare.
polistiren.

4
Fixează copacii în zona de
munte.

5 6
Așază animalele în funcție de Plasează omul, astfel
mediul de viață. încât să sugerezi diferite munci.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 47


Unitatea 5 2. forma elaboratĂ

OBSERVĂM
Observă tablourile din figurile 1-4.
Ce reprezintă fiecare?
Ce poți spune despre forma lor?
Ce culori sunt folosite?
Ce culori predomină în fiecare tablou?
Fig. 1

REȚINEM
Forma elaborată este creată de om pe baza sugestiilor din
natură. Ea poate avea rol ornamental sau de semn plastic,
comunicând idei, cunoștințe sau provocând sentimente și trăiri.
Forma plastică elaborată se realizează în mod conștient,
prin studiul unor forme naturale.
Fig. 2

DESCOPERIM
Amestecurile pot fi:
• fizice – amestec cromatic care se creează întotdeauna
pornind de la culoarea dominantă a unui ton mixt.
În cazul verdelui-gălbui, de exemplu, se începe cu galben
Fig. 3 și se adaugă treptat verde până când se obține rezultatul
dorit. Pe paletă va fi mereu o cantitate mai mare din nuanța
de pornire/ inițială decât din cea care trebuie încorporată.
Amestecul fizic este și procedeul prin care se amestecă
o culoare cu alb sau cu negru, două sau mai multe culori,
pentru a se obține o culoare nouă.

+ = + =
Fig. 4

+ = + =

+ + = + =

+ + =
Fig. 5

48 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


recapitulare evaluare

DESCOPERIM PORTOFOLIU
• optice – amestecul în care se suprapun două straturi Lucrări din fire –
de culoare, cel din stratul inferior fiind vizibil prin stratul Mărțișorul, semnul
superior (fig. 5), prin punct, linie sau pată. primăverii.
De exemplu, un strat de culoare verde, peste care se Materiale necesare:
adaugă o transparență galbenă. Stratul transparent de
culoare galbenă va lăsa să se vadă verdele stratului inferior, • tub de carton de la
lăsând astfel impresia de verde-gălbui. hârtia igienică sau de la
rolele de șervețele
APLICĂM • fire textile albe și roșii
Amestecul cromatic exerciții – joc • foarfecă
A) La două capete ale unei benzi înguste, așază oricare două • lipici
culori și începe treptat să le amesteci. În funcție de cele două Etape de lucru:
culori originale, vei obține tonurile mixte corespunzătoare, care
la rândul lor pot fi luminate sau întunecate. 1. taie tubul de carton în
fâșii transversale
2. îndoaie-le în forma unei
inimioare
B) Împarte fiecare latură a unui triunghi după modelul celui
de mai jos și conectează punctele rezultate cu linii paralele cu 3. înfășoară fir textil alb
laturile triunghiului. Vei obține astfel nouă triunghiuri mici. În pe una dintre inimioare și
triunghiurile din colțuri vei pune galben, roșu și albastru, apoi vei fir textil roșu pe cealaltă
amesteca secvențial roșu cu galben, galben cu albastru și roșu
4. prinde cele două
cu albastru. Plasează aceste amestecuri în triunghiuri situate
inimioare cu un șnur
la mijlocul fiecărei laturi. În fiecare dintre triunghiurile rămase
obținut prin răsucirea
plasează un amestec de trei culori în contact cu acesta. Exerciții
celor două fire (alb cu
similare pot fi efectuate și cu alte culori.
roșu)
G RG R 5. fixează-le cu lipici

GA AR

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 49


Unitatea 5 3. pata de culoare

OBSERVĂM
Sfaturi
Observă tablourile din figurile de mai jos.
l În tablourile de
Ce asemănări descoperi? Dar diferențe?
primăvară predomină
verde și roz. Cum crezi că a fost realizat tabloul din figura 1? Dar cel din
figura 2?

Victor Boris-Musatov
„Primăvara”
Fig. 1 Fig. 2
l În tablourile de vară
predomină portocaliu, REȚINEM
galben și nuanțe deschise
Petele de culoare se deosebesc unele de altele după:
de roșu.
• formă
• mărime
• culoare
• valoare
• intensitate
Pata de culoare poate fi spontană, dirijată şi elaborată.
Picasso Pata spontană este o formă liberă, care ia naştere în urma
„Peisaj de vară”
contactului unei culori cu un suport.

l Tablourile de toamnă Pata dirijată capătă o anumită formă impusă de o mişcare


conțin albastru, verde simplă a pensulei.
închis și violet. Se obține pe un suport uşor umezit, prin colorarea cu
pensula a petelor, formelor, liniilor şi punctelor aşezate în locuri
şi pe direcţii voite, fără a reprezenta ceva concret. Expresivitatea
formelor este dată de diversitatea petelor de culoare. (fig. 1)
Pata elaborată (fig. 2) este o formă mai complexă, care poate
reproduce ceva ce există în natură.
Pata elaborată poate avea loc pe suport uscat sau pe suport
umed. Pe suport uscat, petele au contururi precise, în timp ce pe
Isaac Levitan suport umed petele fuzionează la margine.
„Toamna lacului”

50 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


DESCOPERIM Sfaturi
În funcție de rolul ei, pata poate fi: l Tablourile de iarnă
utilizează nuanțe ale
- plată (decorativă)
culorilor reci.
- picturală (vibrată)
a) Pata plată sau decorativă se obţine prin întinderea
uniformă a culorii, fără urme vizibile de pensulă.
Aspectul ei uniform poate sugera linişte, calm, stabilitate.
Ea imprimă lucrărilor un caracter decorativ. Poate deveni
animată prin fragmentarea ei cu alte pete plate mai mici
(eventual cu linii sau puncte de culori în acord).
Paul Gauguin
b) Pata picturală sau vibrată prezintă urme vizibile „Peisaj de iarnă”
de pensulă și este neunitară ca ton (conține mai multe
amestecuri cromatice).
Prin tratare picturală se urmăreşte redarea, cu ajutorul
culorilor, a efectelor de lumină – umbră (fig. 3), aproape –
departe (fig. 4). Ea sugerează dinamism, tensiune, mișcare.

APLICĂM
1. Alege varianta corectă. Fig. 3
A. În funcție de rolul ei, pata este:
a) decorativă și plată
b) plată și picturală
c) spontană și elaborată
B. Pata picturală poartă numele și de pată:
a) decorativă
b) elaborată
c) vibrată
Fig. 4
2. Acoperă suprafețele de lucru cu o culoare întinsă uniform,
lasă să se usuce și apoi suprapune grafic elemente inspirate din
natură.
3. Realizează un fond colorat prin pata picturală (culoare caldă
sau rece), apoi suprapune grafic elemente geometrice.
4. Analizează tabloul alăturat (fig. 5) din punct de vedere al
culorilor și al petei de culoare. Precizează tipul petei.
Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 51


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Alege varianta corectă. lll


FB
ll
B
l
S
• Ce este macheta? A. Pata de culoare poate fi:
• Ce este forma elaborată și unde o întâlnești? a) neagră, spontană, roșie
• Câte tipuri de pete de culoare cunoști și ce b) mare, colorată, pătrată
rol au? c) spontană, dirijată, elaborată
• Care este diferența dintre amestecul fizic și B. În funcție de rolul ei, pata poate fi:
cel optic?
a) de lumină și de umbră
2. Desenează pe o foaie separată diagrama b) picturală și plată
de mai jos și completeaz-o. c) importantă, colorată
C. Amestecurile pot fi:
a) fizice și vegetale
b) fizice și optice
c) optice și artificiale
Deosebiri Asemănări Deosebiri
2. Realizează corespondența: lll
FB
ll
B
l
S

1. pata spontană 2. formă elaborată

3. machetă
A
B
Pata plată Ex.: se pot Pata picturală
(decorativă) realiza pe (vibrată)
suporturi
umede sau C 1–
uscate 2–

3. Realizează o compoziție plastică după 3–


versurile:
„Abia se-arată cârduri de cocori 3. Completează spațiile libere cu termenii
potriviți. lll
FB
ll
B
l
S
Nici n-a-nflorit grădina noastră încă,
Reproducerea unor obiecte din …, la
Dar ghioceii, albi de sub ninsori,
o dimensiune micșorată, dar respectând
I-am adunat cu dragoste adâncă (...)”.
proporțiile, poartă numele de ... . Forma
(Victor Tulbure, De ziua mamei) elaborată este forma creată de ... pe baza
a. Comparați lucrările și evaluați-le reciproc. sugestiilor din natură.
b. Organizați o expoziție a clasei.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

52 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


UNITATEA 6

53
Unitatea 6 1. felicitarea

OBSERVĂM
Privește felicitările din figurile 1, 2 și 3.
Ce înseamnă a ne felicita?
De ce trimit oamenii felicitări?
Care sunt prilejurile de a trimite o felicitare?
Prin ce modalități se trimit/ primesc felicitările?
Fig. 1

DESCOPERIM
Felicitarea este fabricată din carton sau dintr-o hârtie
de calitate, ambele ilustrate, și reprezintă o expresie a
prieteniei, a iubirii sau a altor sentimente. Deși felicitările
sunt date cu ocazia diferitelor sărbători precum Crăciunul,
Paștele, zilele de naștere, ele sunt folosite și pentru a
Fig. 2
transmite mulțumirea, recunoștința, bucuria etc. Felicitările
vin de cele mai multe ori însoțite de un plic și pot fi produse
în masă pentru comerț (produse în fabrici) sau pot fi realizate
manual (unicat sau într-un stoc limitat).
În momentul actual, piața felicitărilor este largă. Poți
alege felicitări standard (clasice), felicitări lucrate manual,
felicitări personalizate cu poze alese de cel care trimite
felicitarea, felicitări muzicale, electronice, pop-up (felicitări
Fig. 3
3D), felicitări quilling și chiar felicitări reutilizabile (hârtia pe
care se scrie mesajul felicitării poate fi înlocuită, astfel că ea
Știați că… poate fi folosită și cu altă ocazie).
l În anul 1843, s-a
tipărit la Londra prima APLICĂM
felicitare de Crăciun din
lume. 1. Decupează două pătrățele de hârtie de 10 cm, unul roșu și
unul alb. Pliază-le în formă de evantai, apoi îndoaie-le la mijloc.
l Egiptenii au avut
Lipește capetele ca să obții un evantai. Agață șnurul de mărțișor
ideea originală de a
unde vrei tu.
împărtăși urări prin
intermediul mesajelor 2. Un carton de culoare verde (sau culoarea preferată), de
scrise, în special în 10-15 cm dimensiune, se îndoaie pe jumătate. Pe prima față
preajma sărbătoririi lipește mărțișorul confecționat la exercițiul 1. În interior
noului an, stabilit după scrie dedicații, la alegere, pentru mama, bunica, mătușa, sora mai
calendarele vremii. mare etc.

54 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Oul de paște – Proiect

Materiale necesare:
un carton colorat dimensiune A4
riglă
creion
foarfecă/ perforator
panglică/ șnur colorat
culori sau acuarele/ abțibilduri

Etape de realizare:

2
Perforează pe liniile externe în care vei
introduce apoi o panglică sau un șnur împletit/
colorat.

1 3
Folosind o riglă, îndoaie liniile spre
Decorează/ desenează/ pictează ,,oul”
interior, astfel încât să se plieze ușor, apoi
în exterior. Scrie mesajul, apoi introdu și leagă
decupează colțurile.
panglica/ șnurul.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 55


Unitatea 6 2. compoziția plastică

OBSERVĂM
Observă tablourile din figurile 1-4.
Ce este reprezentat în fiecare tablou?
Cum sunt încadrate elementele în tablouri? Sunt centrale sau
la margine?
Cum sunt elementele din tablouri?
Ce îți transmite fiecare tablou?
Fig. 1 Paul Gauguin
„Natură moartă cu portocale”

REȚINEM
Compoziția înseamnă modalitatea de organizare a
elementelor de limbaj plastic într-un ansamblu care transmite
privitorului emoţia şi mesajul autorului.
Când pictăm sau lucrăm cu forme, culori, linii, puncte,
comunicând celor din jur idei și sentimente, spunem că am
creat o compoziție.
Fig. 2 Theodor Pallady Compoziţia plastică este spaţiul plastic creat pe o
„Casă din Oltenia”
suprafaţă, ca un tot unitar, care stabilește legătura dintre
conţinut şi formă (fig. 1-4), dintre părți și întreg.
Forma de ansamblu este obţinută prin organizarea
suprafeţei după scheme compoziţionale, obţinându-se astfel
diferite feluri de compoziţii:
• în friză (sub formă de bandă)
• verticală, orizontală, oblică
• în triunghi, pătrat, dreptunghi

Fig. 3 Samuel Mutzner • circulare, spirale.


„Nuntă la sat” (detaliu) În funcţie de schema de organizare se obţin compoziţii
închise şi deschise, cu efecte statice sau dinamice.

Fig. 4 Samuel Mützner


„Farfurie țărănească cu mere”

56 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


DESCOPERIM
Compoziţia plastică statică se realizează prin organizarea
elementelor plastice într-un echilibru stabil, elementele
folosite înscriindu-se într-o structură fixă – cu axe verticale,
orizontale (pătrat, dreptunghi, triunghi). (fig. 5)
Compoziţia dinamică se realizează prin organizarea
elementelor plastice într-un echilibru instabil – cu axe oblice, Fig. 5 Vincent van Gogh
ce dau ansamblului dinamism, mişcare. (fig. 6) „Bol cu margarete”

Ritmul plastic reprezintă repetarea periodică a unor


componente (culori, suprafețe, volume, puncte, linii) și se
obţine prin ordonarea elementelor de limbaj plastic.
Compoziția determină efectul vizual și tipul. (fig. 7)

APLICĂM
1. Alege varianta corectă.
Fig. 6 Ștefan Popescu
A. Forma compoziției plastice ține cont de: „Zi de duminică”
a) idei și sentimente
b) scheme compoziționale
c) feluri de compoziții
B. Ritmul plastic reprezintă:
a) ritm muzical
b) repetare periodică a unor componente
c) artă decorativă
C. Specific compoziției plastice statice este:
Fig. 7 Ioana Alexandrescu
a) dinamismul
b) echilibrul instabil
PORTOFOLIU
c) structura fixă
Realizează o compoziție
2. Realizează o compoziție plastică, respectând următoarele cerințe:
plastică statică, a cărei
• să fie deschisă
schemă compozițională să
• să fie dinamică
aibă structura de triunghi.
• să conțină culori calde Folosește atât culori
calde, cât și reci, dar poți
adăuga tonuri și nuanțe.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 57


Unitatea 6 3. compoziția decorativă

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Ce reprezintă fiecare imagine?
Ce au cele trei obiecte în comun?
Cunoști și alte obiecte decorate?

Fig. 1
REȚINEM
Compoziția decorativă se deosebeşte de compoziţia
plastică prin modul de organizare și prin modul în care sunt
folosite elementele de limbaj și mijloacele de expresie. Ea
este folosită în decorarea spațiilor și a obiectelor.
Arta decorativă presupune ornamentarea unor
suprafeţe sau obiecte cu ajutorul unor motive decorative,
Fig. 2
a unor elemente din natură, stilizate sau a unor elemente
geometrice.
Stilizarea este procedeul prin care se simplifică formele
din natură, păstrând însă caracterul lor esenţial. Elementul
obţinut în urma stilizării se numeşte motiv decorativ.
Arta decorativă se realizează în tehnici diferite: cusături
(fig. 1, 2), lemn (fig. 3), marmură, piatră, ţesături, vitraliu,
Fig. 3 mozaic, metale preţioase etc.
Principiile de bază ale compoziţiei decorative sunt:
repetiţia, alternanţa, simetria.

DESCOPERIM
Repetiţia este un procedeu de ornamentare care constă în
Fig. 4 repetarea unui element de limbaj plastic (punct, linie, formă)
sau a unui motiv decorativ obţinut prin stilizare. (fig. 4)
Alternanţa este o succesiune de cel puţin două elemente.
Ea poate fi de culoare, de motiv sau de poziţie. (fig. 5)
Simetria exprimă echilibru într-o compoziție. Ea presupune
existența unei axe ce are de o parte și de alta elemente și
motive așezate la distanțe egal depărtate de ea. (fig. 6)

Fig. 5

58 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Unitatea 6

APLICĂM
1. Alege varianta corectă:
A. Principiile compoziției decorative sunt:
a) stilizarea, repetiția, simetria
b) forma, simetria, alternanța
c) alternanța, simetria, repetiția Fig. 6
B. Motivul decorativ este obținut prin:
a) stilizare Știați că…
b) repetiție Friza este compoziția
c) prelucrare decorativă în formă de
C. Friza este o compoziție dispusă: bandă orizontală, cu
picturi sau reliefuri în
a) vertical
jurul unui vas, al unei săli,
b) orizontal al unui sarcofag.
c) oblic Friza se întâlnește și
2. Identifică în imaginile de mai jos arta decorativă și precizeaz-o. în arta populară, unde
creează prin cusături
modele decorative de
mare efect.

PORTOFOLIU
Desenează un covor
popular și decorează-l
3. Alege un element natural (floare, frunză etc.) și stilizează-l. cu motive obţinute prin
Îl poți colora sau picta la sfârșit. Poate deveni motiv decorativ alternanţa de culoare şi
pentru un viitor proiect. mărime.
4. Realizează o friză decorativă cu figuri geometrice, utilizând
alternanța de culoare, mărime sau formă.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 59


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: Joc didactic

• Ce este compoziția plastică? (discuții pe baza tabloului)

• Ce este ritmul plastic al unei lucrări? Se împarte clasa în şase grupe, fiecare
grupă primind câte o pălărie de o anumită
• Prin ce se deosebește compoziția
culoare. Se vor trage la sorți culorile cu
decorativă de cea plastică?
ajutorul unor bilețele. Se aleg căpitanii
• Ce exprimă simetria într-o compoziție?
fiecărei echipe.
2. Alege varianta corectă. Se distribuie fişele de lucru pe foi A4 de
A. Friza este: aceeași culoare cu pălăria. Elevii din fiecare
a) mod de aranjare a părului echipă cooperează în rezolvarea sarcinilor
scrise pe foi.
b) compoziție decorativă
c) o formă din natură
B. Ritmul plastic este:
a) repetarea elementelor plastice
b) acompaniament instrumental
c) mersul soldaților
3. Realizează corespondența: Ce culori s-au folosit?
2. compoziție
1. felicitare decorativă Ce elemente de limbaj plastic s-au
folosit?
3. compoziție
A
plastică Care sunt aspectele pe care nu le
înțelegi?
B
Ce vezi în imagine și ce sugerează?

Care sunt elementele pe care s-a pus


accentul?
C
Claude Monet
„Căpițe la Giverny”
Ce emoție/ stare îți transmite lucrarea?

Răspunsurile echipelor vor fi prezentate


de căpitani, care vor evalua și activitatea
1– 2– 3 – fiecărui participant.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

60 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


UNITATEA 7

61
Unitatea 7 1. pictura

OBSERVĂM
Privește tablourile din figurile 1, 3 și 4.
Cine crezi că este în tabloul din figura 1?
Ce îți inspiră tabloul din figura 3?
Ce culori predomină în tabloul din figura 4?
Fig. 1 Ștefan Fig. 2
Luchian Claude Monet
„Un zugrav”
Știați că…
l Ștefan Luchian (1868 – 1916) a fost un pictor român,
supranumit poetul plastic al florilor.
Prin opera sa, Luchian s-a dovedit a fi o personalitate
artistică originală, afirmându-se cu o pictură vibrantă prin
paleta cromatică plină de lumină și cu un limbaj artistic
plin de prospețime. Marele aport inovator adus de Luchian
Fig. 3 Ștefan Luchian „Păstoriță” în pictura românească este reprezentat de modul de
transpunere a efectelor de lumină.
Ștefan Luchian a fost considerat de către critica de artă un
continuator al pictorului Nicolae Grigorescu. El s-a remarcat
prin echilibrul cromatic al lucrărilor și prin precizia cu care
și-a definit planurile compoziționale.
l Claude Monet (1840 – 1926), pictor francez: „Nu am
Fig. 4 Claude Monet decât meritul de a fi pictat întocmai după natură,
„Nuferi, armonie verde ”
străduindu-mă să reproduc propriile impresii față de
fenomene trecătoare și schimbătoare.”
Lui Monet îi plăcea foarte mult să picteze natură
controlată – livada cu sălcii de lângă casă sau mlaștina
cu nuferi și podul din grădina sa. De asemenea, Monet a
pictat și malurile Senei.
El a rămas în istoria picturii ca fondatorul mișcării
Fig. 5 Ștefan Luchian „Imortele” impresioniste.

APLICĂM
1. Privește tablourile din figurile 5 și 6 și stabilește autorul
fiecăruia, în funcție de informațiile aflate mai sus. Ex.: fig. 5 –
Ștefan Luchian pentru că este o vază cu flori (imortele).

Fig. 6 Claude Monet 2. Alege unul dintre tablouri și fii critic de artă. Descrie-l și
„Nuferi, efect de seră” analizează-l, folosind noțiuni plastice învățate.

62 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


2. Sculptura

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 4.
Ce reprezintă ele?
Știi ale cui sunt operele? Cunoști și altele de aceiași autori?

Știați că…
l Gheorghe Leonida (1893 – 1942) s-a născut la Galați, Fig. 1 Cristos Mântuitorul -
cap realizat de Gheorghe Leonida
într-o familie influentă din clasa de mijloc, fiind penultimul
dintre cei 11 frați. Unul dintre fraţii săi a fost chiar renumitul
inginer Dimitrie Leonida.
Leonida a studiat la Conservatorul de Artă de la Bucureşti,
secţia sculptură, continuându-şi pregătirea, între anii
1922 – 1925, la Roma. În 1925 s-a mutat la Paris, unde a
primit oferta de a sculpta chipul lui Iisus de la Rio.
Despre stilul artistic al sculptorului, criticul de artă Pavel
Şuşară apreciază că se încadrează în zona impresionismului,
fiind puternic influenţat de tehnicile folosite de francezul Fig. 2 Gheorghe Leonida
„Eva”
Auguste Rodin.
l Auguste Rodin, cu numele complet François-Auguste-
René Rodin, (1840 – 1917) a fost un sculptor francez
cunoscut pentru operele în bronz și marmură, considerate de
unii critici ca fiind unele dintre cele mai reușite imagini din
istoria artei sculpturii. Printre portretele realizate de el se
numără și cele ale lui Victor Hugo și Honoré de Balzac.
Rodin și-a propus să revoluționeze limbajul sculpturii și
să redea figura umană cu mai multă autenticitate. Există o
asemănare între opera lui Rodin și cea a lui Michelangelo. Fig. 3 Auguste Rodin

Printre cele mai cunoscute opere ale lui Rodin se numără


Poarta Infernului (comandată de statul francez pentru
Muzeul de Arte Decorative), grupul statuar Burghezii din
Calais, Gânditorul, Primăvară eternă, Cele trei umbre etc.

APLICĂM
1. Caută pe Internet sau în albume de artă mai multe lucrări ale
celor doi sculptori.
Fig. 4 Auguste Rodin
„Burghezii din Calais”

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 63


Unitatea 7 3. Pictura pe piatră

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Pe ce au fost realizate picturile?
Cu ce crezi că au fost realizate? Acuarele, vopsea, tempera, alte
materiale?
Crezi că picturile acestea se spală cu apă?
Fig. 1

REȚINEM
Pictura pe pietre de râu este o activitate creativă și plăcută.
Pietrele netede, cu forme inedite, se adună din timp. Mai ai
nevoie de câteva culori acrilice și o pensulă subțire și poți să
creezi mici opere de artă.
Este ideal să se aplice un grund înainte de acrilic pe
suprafața suport, iar după uscare să se dea un strat de lac.
Fig. 2

DESCOPERIM
Poți folosi principiile picturii pe piatră și pentru a-ți
decora faianța din baie sau cea din bucătărie.
În tehnica picturii pe faianță, marmură sau piatră se
recomandă folosirea culorii ușor diluate.
Fig. 3

APLICĂM
VOCABULAR
1. Realizează picturi pe două pietre de râu de forme și dimensiuni
inedit = necunoscut mai diferite.
înainte; nou, neobișnuit
2. Găsește o piatră cât mai plată, măcar pe una dintre fețe. Spal-o
culori acrilice = vopsele și curăț-o cât mai bine. Alege modelul pe care vrei să-l pictezi (un
solubile în apă, dar animal, o creatură fantastică, un personaj din desene sau ceva
rezistente la apă odată ce geometric) și stabilește culorile pe care le vei folosi. Nu uita să ai
s-au uscat lângă tine pensule de mai multe dimensiuni, un borcan cu apă să
grund = soluție specială le cureți și servețele ca să poți sterge repede când greșești.
care se aplică pe anumite După ce termini de pictat, folosește lac pentru lemn să sigilezi
piese înainte de a le vopsi pictura, iar pe partea opusă (cea nepictată) lipește un magnețel cu
un adeziv pentru a obține un magnet de frigider personalizat.

64 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Unitatea
4.7pictura pe suport textil. pictura pe lemn

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Pe ce suport au fost realizate picturile?
Crezi că rezistă picturile la spălare?

REȚINEM Fig. 1

Etapele realizării unei picturi pe materiale textile, folosind


coloranți cu termofixare:
1. Alege suportul textil, apoi modelul – realizând un șablon.
2. Trasează conturul, după șablon, cu un marker pe
suprafața textilă.
3. Pictează modelul obținut cu vopsele de termofixare.
4. Fixează coloranții folosind aer cald (de exemplu cu un Fig. 2
uscător de păr).

DESCOPERIM
Pictura pe lemn este una dintre cele mai vechi forme de
pictură, datând de pe vremea Romei și Greciei Antice. Până
în secolul al XVI-lea, când pânza devine populară, lemnul era
Fig. 3
suportul întâlnit în pictură.
Sfaturi pentru pictura pe lemn:
PORTOFOLIU
• Aplică neapărat grund pe lemn, pentru că altfel culorile vor
fi absorbite de textura sa poroasă și vor avea un aspect șters. Pictează un tricou cu
• Șlefuiește porțiunea de lemn pe care vrei s-o pictezi însemnele echipei de
folosind o hârtie abrazivă cu granulație mică, apoi fotbal/ volei pe care o
îndepărtează praful cu o pensulă mare. admiri.
• Lasă fiecare strat să se usuce înainte de a-l aplica pe
următorul.
• Îndepărtează scamele și orice particule prinse sub VOCABULAR
stratul de grund înainte să se usuce. termofixare = procedeu de
stabilizare a dimensiunilor,
formei și culorii unor
APLICĂM produse textile prin
1. Realizează picturi diverse pe bucăți de lemn. încălzire în mediu uscat.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 65


Sacoșă de pânză pictată – proiect

Materiale necesare:
sacoșă din pânză
carton pentru șablon
marker
folie de plastic (celofan)
acrilice
pensule
cană pentru apă, servețele pentru pensule

Etape de realizare:

1
Desenează șablonul pe carton și apoi
decupează-l.
2
Întinde foarte bine sacoșa, să nu aibă pliuri
sau încrețituri. Nu uita să introduci în sacoșă o
folie de plastic, să nu se imprime culoarea și pe
cealaltă parte a sacoșei. Trasează cu markerul
conturul șablonului pe fața sacoșei pe care vrei
să o pictezi.

3
Umple conturul cu acrilice.

66 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


5. Pictura pe ceramică. Pictura pe sticlă

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-4.
Pe ce suport au fost realizate picturile?
Știi o zonă din România recunoscută pentru ceramica pictată?

DESCOPERIM
Cum pictăm o cană din ceramică/ sticlă? Fig. 1
Materiale necesare:
• o cană simplă din • creion mai gros
ceramică/ sticlă • model desen
• culori acrilice • vată și spirt medicinal
• pensule subțiri și medii • cuptor
Etapele picturii pe ceramică cu acrilice:
Etapa 1. Se trasează cu un creion modelul dorit.
Etapa 2. Se trasează cu o pensulă subțire conturul cu
negru sau cu alte culori, în funcție de model. Fig. 2

Etapa 3. Se lasă să se usuce bine.


Etapa 4. Se umplu bine spațiile modelului, cât mai
uniform și cu grijă, fără a se depăși conturul.
Etapele picturii pe sticlă:
Etapa 1. Se realizează desenul pe hârtie.
Etapa 2. Se așază sticla peste desenul executat anterior,
iar apoi se conturează cu pensula sau cu o peniță înmuiată în
tuș negru sau tempera neagră amestecate cu aracet.
Etapa 3. Urmează trasarea detaliilor tot cu negru. Fig. 3
Etapa 4. Când totul s-a uscat, se trece la colorarea
suprafețelor în culori tempera sau de ulei.

APLICĂM
1. Realizează șablonul pentru un viitor model de pictat.
2. Folosește șablonul creat și pictează o cană.
3. Pictează pe sticlă un peisaj sau un portret, cadou pentru familia ta.
Fig. 4

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 67


6. pictura pe polistiren.
Unitatea 7 Tehnica ștampilei
OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1 și 2.
Pe ce material crezi că pictează artistul în figura 1?
Ce instrument pentru pictură se folosește în figura 2?

REȚINEM
Polistirenul este un material rezistent, ușor de manevrat,
Fig. 1
ideal pentru proiecte creative. Poți folosi diverse articole din
polistiren drept suport pentru ideile tale (fig. 1) – cele mai
populare sunt bilele sau ouăle din polistiren, dar poți realiza
și tablouri impresionante pe plăci medii și mari, de exemplu,
pentru scenografii la spectacolele școlare.

DESCOPERIM
Tehnica amprentei și a ștampilei
Fig. 2 Ștampilele se confecționează din diferite materiale:
gumă de cauciuc, cartof, plută, dopuri etc., prin gravarea
desenului pe suprafața materialului respectiv.
PORTOFOLIU
Apoi ștampila se înmoaie în culoare umedă și se așază pe
Realizează două buburuze suprafața de hârtie. Prin presare ea imprimă modelul colorat
din polistiren sau din pe suprafața dorită. (fig. 2)
lemn, ori chiar din ouă
fierte, pe care să le
folosești în decorarea APLICĂM
mesei de Paști. Ai nevoie 1. Desenează pe o foaie de desen un copac cu ramuri și coroană.
de acrilice sau tempera, Folosește tehnica ștampilei și, cu ajutorul unui dop de plută,
în funcție de suportul pe realizează florile din copac. Poți dezvolta tabloul adăugându-i și
care alegi să pictezi. alte elemente obținute prin ștampilare (fire de iarbă – cu ștampilă
din cartof etc.).
2. Dintr-o bucată mai mare de polistiren decupează după contur
o formă la alegere (brad, coșulețe, ouă, animale etc.) și apoi
picteaz-o și decoreaz-o cât mai atrăgător. Puteți face o expoziție a
clasei cu figurinele obținute.

68 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


7. origami. kirigami

OBSERVĂM
PORTOFOLIU
Privește cele două figuri de mai jos.
Ce tehnici au fost folosite în realizarea figurinelor? Realizează o floare
folosind tehnica Kirigami
Dă exemple de figurine care pot fi realizate din hârtie?
și pașii de mai jos.

Fig. 1 Fig. 2

REȚINEM
Origami reprezintă tehnica japoneză de realizare a unor
modele prin împăturirea succesivă a unei coli de hârtie, de
obicei pătrată, fără tăieturi, fără lipici, fără colorare.
Pe lângă valoarea estetică, arta origami are, în viața
cotidiană, și una utilitară: în vestimentație – broșe, ornamente
de păr și decorarea interioarelor – lămpi, abajururi.
Kirigami este o altă tehnică japoneză de pliere a hârtiei,
dar aceasta include și tăieturi.

APLICĂM
1. Urmează etapele de mai jos și realizează capul de cățel.

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3

Etapa 4 Etapa 5 Etapa 6

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 69


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări:


• Pentru ce anume este cunoscut
Gheorghe Leonida?
• Există vreo asemănare între
Ștefan Luchian și Claude Monet?
• Din ce materiale se obțin ștampilele
folosite în tehnica ștampilei?
2. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau
fals (F) a următoarelor enunțuri: Ștefan Luchian Claude Monet
„Vază cu garoafe” „Femeia cu umbrelă”
• Sculptura și pictura sunt componente ale (detaliu) (detaliu)
artelor frumoase. (_____)
CUBUL
• Pictura pe lemn nu este posibilă. (_____)
• Kirigami este o tehnică japoneză de Clasa se împarte în șase echipe. Pe fiecare
împăturire a hârtiei. (_____) dintre laturile cubului se scrie câte un cuvânt
dintre cele cu majusculă. Prin ,,aruncarea/
• Se poate picta pe polistiren. (_____)
rotirea” cubului fiecare echipă primește una
• Ștefan Luchian a fost considerat un dintre sarcinile înscrise pe laturile sale. În
continuator al lui Grigorescu. (_____) cazul în care, la o echipă, cubul se oprește pe o
3. Realizează corespondența: față care a mai fost, se repetă aruncarea.

1. kirigami 2. origami ANALIZEAZĂ culorile folosite în cele două tablouri.


APLICĂ ce ai observat în compoziții și extrage
3. pictură pe piatră un detaliu inspirat de realitatea din jurul tău.
ASOCIAZĂ imaginile prezentate cu un obiect sau
A cu un eveniment despre care acestea îți amintesc.
COMPARĂ cele două tablouri, făcând referire la:
• subiectul abordat;
B • modul în care este organizată imaginea.
ARGUMENTEAZĂ faptul că viziunea artistului,
indiferent de subiectul abordat, este una de
C ansamblu și nu un detaliu.
DESCRIE cele două tablouri prezentate.
1–
Răspunsurile echipelor vor fi prezentate
2–
de căpitani, care vor evalua și activitatea
3 – fiecărui participant.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

70 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


UNITATEA 8

71
Unitatea 8 1. Arta, mijloc de comunicare

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-7.
Ce activități/ meserii reprezintă ele?
Cu ce poți asocia fiecare imagine? (personalități, ustensile,
materiale etc.)

Fig. 1
REȚINEM
Arta reprezintă activitatea creatoare a omului, care se
finalizează prin realizarea unor produse cu valoare estetică.
Arta se află peste tot în jurul nostru, sub diferite forme. Ea
reprezintă și o formă de cunoaștere, comunicare și dezvoltare.
Arta, ca mijloc de comunicare, transmite mesaje artistice
(picturi, sculpturi, fotografii), mesaje publicitare, mesaje de
Fig. 2
avertizare, mesaje de informare (simboluri uzuale – spital,
metrou, farmacie; simboluri rutiere) etc.

DESCOPERIM
În prezent, se consideră a fi șapte arte (fig. 1-7): pictură,
sculptură, arhitectură, muzică, dans, literatură,
Fig. 3
cinematografie.

Fig. 4

Fig. 6 Fig. 7

APLICĂM
1. Desenează un simbol universal pentru una dintre arte (pictură,
fotografie, dans etc.).
2. Joc în perechi! Alegeți-vă fiecare câte o artă și, prin mimă,
încercați să-l faceți pe celălalt să ghicească despre ce este vorba.
Fig. 5

72 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


DESCOPERIM
Muzică
Reprezentanți
• români
• internaționali
George Enescu Ciprian Porumbescu Sergiu Celibidache

Wolfgang Ludwig van Niccolò Paganini


Amadeus Mozart Beethoven

Arta cinematografică
Reprezentanți
• români
• internaționali

Sebastian Papaiani Amza Pellea Margareta Pâslaru


și Dem Rădulescu

Audrey Hepburn Grace Kelly Alain Delon

Dans
• românesc

Călușul Sârba Brâu

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 73


Unitatea 8

DESCOPERIM
Dans
• internațional

Tango Balet Hip-hop

Arhitectură
Reprezentanți
• români
• internaționali

Ion Mincu – Ion D. Berindey – Paul Gottereau –


Primăria Craiova Palatul Cantacuzino Palatul CEC

Bernini – Piața Antoni Gaudí – César Pelli – Turnurile


Sf. Petru Vatican La sagrada familia gemene Petronas din
Kuala Lumpur
Literatură
Reprezentanți
• români
• internaționali

Mihai Eminescu Ion Creangă I.L. Caragiale

William Shakespeare Victor Hugo Lev Tolstoi

74 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


2. Meșteri populari, meșteșuguri populare

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Ce este reprezentat în fiecare imagine?
Cine realizează produsele din imagini?
Pot fi considerate meserii acțiunile care au ca rezultat
produsele din imagini?
Fig. 1

DESCOPERIM
Meșteșugul înseamnă deopotrivă meserie, profesie,
dar și pricepere, îndemânare, abilitate, talent. Principalele
îndeletniciri care au constituit din timpuri străvechi resursele
de trai ale omului – vânătoarea, pescuitul, păstoritul și
agricultura – au generat și modelat o serie întreagă de ramuri
tehnice din care au luat naștere în decursul vremii meserii
diverse. Fig. 2

Meșteșugurile, indiferent de natura lor, îmbină spiritul practic


cu nevoia de frumos manifestată de om în dezvoltarea lui.

APLICĂM
1. Alege din lista de mai jos numai meșteșuguri tradiționale:
• încondeierea ouălor
• confecționarea de măști populare Fig. 3
• olărit
• țesut PORTOFOLIU
• grădinărit Realizează motive
• pescuit decorative pe bază de:
• prelucrarea lemnului - puncte;
2. Scrie pentru fiecare meșteșug materia folosită: olărit, tors, - linii;
încondeierea ouălor, sculptură. (Ex.: olărit – lut)
- figuri geometrice;
3. Completează spațiile libere cu termenii potriviți.
Torsul folosește ... de la oi. Covoarele țărănești și costumele - cusături simple (linii și
populare sunt ... de meșterii populari. ... ouălor este o tradiție puncte) cu fire de diferite
practicată exclusiv de femei. culori.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 75


Unitatea 8

1. PUNCTUL DECORATIV

REȚINEM
Punctul decorativ, repetat sau alternat cu alte elemente
geometrice, creează efecte spectaculoase în ornamentație.
Dintre toate formele, cercul este des utilizat în compunerea
Fig. 1 fondurilor decorative, în diferite imprimeuri pe pânză, mătase,
hârtie sau materiale plastice, în încălţăminte ca ornament
aplicat sub formă de perforaţii. (fig. 1-2)

DESCOPERIM
Pentru obţinerea unor efecte decorative, punctele se
grupează în diferite poziţii:
Fig. 2
• şiruri orizontale, verticale, sub formă de linie frântă,
linie curbă, șerpuită sau grupări de puncte
• şiruri orizontale duble având aceeaşi axă prin repetarea
simplă cu alternanţă sau suprapunere

2. LINIA DECORATIVĂ

Fig. 3 REȚINEM
În desenul decorativ, linia este o trasare, de diferite grosimi,
cu creionul, tocul, pensula sau cu alte mijloace grafice.
Ca direcţie, linia poate fi: dreaptă, frântă, curbă, închisă sau
deschisă, iar ca aspect decorativ filiformă (forma unui fir) sau
simplă, întretăiată, compusă sau modulată.

Fig. 4

DESCOPERIM
PORTOFOLIU
Creatorii populari au folosit în moduri diferite linia
Realizează o bijuterie decorativă ca mijloc de ornamentaţie:
(broșă, cercei) din
• ornamente ale căror forme sunt compuse din linii
ceramică sau lut pe care
• ornamente ale căror forme sunt acoperite cu linii (fig. 3)
să o pictezi folosind linia
• ornamente în care linia se îmbină cu alte elemente (fig. 4)
și punctul decorativ.

76 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


recapitulare 3. Arta populară
evaluare

OBSERVĂM
Observă obiectele vestimentare și de încălțăminte din
figurile 1-7.
Ce elemente decorative utilizate recunoști?

Fig. 1

Fig. 6 Fig. 7

REȚINEM
Fig. 2
Arta confecționării costumului popular își are rădăcinile în
portul strămoșilor noștri daci. În decursul istoriei, structura și
evoluția costumului popular românesc și-a păstrat neatinse
caracteristicile esențiale.
Motivele decorative folosite variază de la o zonă a țării la
alta, iar alegerea culorilor folosite în ornamentația hainelor
depinde de evenimentul pentru care a fost creat costumul
(nuntă, înmormântare etc.).
Fig. 3
Costumul popular femeiesc este alcătuit din năframă
(purtată pe cap – fig. 1), ie sau cămașă brodată (fig. 2), poale,
fotă sau catrință, brâu (fig. 3), bundiță (cojocel) și opinci (fig. 4).
Costumul popular bărbătesc este alcătuit din cămașă
(fig. 5), ițari, brâu (fig. 6), bundiță, căciulă sau pălărie (fig. 7) și
opinci.

APLICĂM Fig. 4

1. Investighează ce alte țesături/ obiecte vestimentare sau


pentru altă utilitate se mai confecționau în locuințele țărănești?
2. Găsește asemănări și deosebiri între costumul popular
femeiesc și cel bărbătesc.
(Ex.: ambele costume sunt decorate cu motive obținute prin stilizare)
3. Specifică elementele de limbaj plastic folosite pentru
confecționarea lor. Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 77


semn de carte – proiect

Materiale necesare:
etamină
ac
foarfecă
ață roșie, neagră

Etape de realizare:

2
Coase al doilea rând tot cu ață neagră,
dar cu linii oblice.
1
Taie o bucată suficient de mare din ața neagră.
Bagă ața în ac și înnoad-o. Coase primul rând cu linii
orizontale.

3
4
Schimbă culoarea aței și coase al treilea rând cu
Coase marginile semnului de carte tot cu
roșu, în model de X.
ață roșie, trecând ața peste marginea bucății de
etamină.

78 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


4. Utilizarea diferitelor
Unitatea 8 materiale reciclabile. proiecte
OBSERVĂM
Privește imaginea din figura 1. Ce face fata?
Ești atent(ă) cum selectezi gunoiul?
Ai refolosit materiale reciclabile? Pentru ce anume?

DESCOPERIM
Trompeta Fig. 1

Materiale necesare:
• pahar de unică folosință • tub de carton de la rola
• cutter de prosoape de bucătărie
• bandă adezivă • nasturi
Etape de lucru:
Etapa 1. Îndepărtează cu atenție baza paharului de unică
folosință cu ajutorul unui cutter.
Etapa 2. Lipește apoi cu bandă adezivă restul paharului de
Fig. 2
tubul de carton.
Etapa 3. Adaugă-i trompetei clapete din nasturi și mâner
dintr-o fâșie de carton.
Știați că…
Cele mai periculoase
deșeuri dintr-o locuință
APLICĂM sunt: vopselele, diluanții,
1. Confecționează pentru ora de Educație muzicală un instrument bateriile, electronicele
din obiecte/ materiale reciclabile pe care le ai la îndemână. și electrocasnicele,
medicamentele expirate,
Toba
detergenții, produsele de
Ai nevoie de o cutie de conservă, fără capac, folie de plastic, curățare și dezinfecție,
șnur (sau elastic), scoci, bețe. produse cosmetice
Întinde bine folia deasupra cutiei de conserve – cu cât o precum lacul de unghii,
întinzi mai mult, cu atât sunetul tobei va fi mai bun. Ca să nu se acetona, fixativul,
desprindă, asigură folia cu ajutorul elasticului. Poți decora toba vopselele pentru păr,
după bunul plac – cu panglici, stickere, hârtie colorată. uleiul alimentar folosit,
Tamburina (fig. 2) scutecele de unică
folosință etc.
Pe o sârmă, mai groasă, cu lungimea de 30 cm, se introduc
10-15 capace din metal găurite, care să se miște pe sârmă. Prin
rotunjire, leagă capetele acesteia.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 79


5. Măști și costume pentru diferite ocazii:
Unitatea 8 teatru, carnaval, sărbători, spectacole

OBSERVĂM
Privește imaginea din figura 1.
Ce reprezintă imaginea?
Ce elemente recunoști?
La ce folosește decorul?

Fig. 1

DESCOPERIM
Măștile și costumele sunt esențiale în teatru, carnavaluri
și de sărbători. Ele întregesc atmosfera și creează ambientul
specific, dar oferă și indicii asupra personajelor și a mesajului
pe care îl transmit.

Fig. 2
APLICĂM
1. Recunoaște personajele din figurile 2-5. Ex.: fig. 5 – urs panda
2. Confecționează dintr-un carton subțire o mască la alegere,
după unul dintre modelele de mai jos. Întâi desenează conturul
măștii, colorează-l la alegere și, la sfârșit, decupează-l. Folosește
un elastic pentru a putea să o fixezi ușor pe față.

Fig. 3

Fig. 4

3. Lucrați în grupe de câte patru și schițați decorul scenetei


pe care o veți juca la sfârșitul anului școlar. Unii dintre voi se pot
ocupa de costume și măști.
Fig. 5

80 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Unitatea 8 6. Scenariu prin schițare

OBSERVĂM
Privește imaginea din figurile 1-4.
Din ce poveste fac parte?
Poți povesti după imagini?
Ce momente din poveste sunt reprezentate în imagini? Ai
reușit să le identifici?

Fig. 1
REȚINEM
Textul succint al unei piese de teatru, al unui spectacol sau
al unui film, de obicei împreună cu indicațiile tehnice și de
regie, poartă numele de scenariu. El poate fi însă reprezentat
prin imagini pornind de la o idee, un cuvânt, o poveste etc.

APLICĂM
1. Imaginează-ți că ești ilustrator de cărți pentru copii și
trebuie să desenezi fragmentul de mai jos din Gărgărița Gloria,
de David Gruev. Cum ar arăta pagina de carte? Fig. 2

Gloria s-a spălat pe față. S-a spălat pe dinți. Și-a pieptănat


antenele. Apoi și-a spus „Ar trebui să ies din casă!“. Și cu asta, a sărit
înapoi în pat și a mai dormit câteva zile. Când s-a trezit din nou, a
deschis un ochi, apoi pe celălalt. Totul era la fel, doar că de data
asta și-a auzit stomacul chiorăind. Oftând, înțelese că acum chiar
trebuie să iasă din casă.
Așa că s-a dat jos din pat și a început să se încalțe. Mai întâi și-a pus
pantoful stâng. Apoi și-a pus pantoful drept. Apoi și-a mai pus un
pantof stâng. Și tot așa, și tot așa, până când a terminat.
S-a hotărât să iasă la plimbare ca să-și întindă toate piciorușele. Fig. 3

Gloria era o gărgăriță vanitoasă, așa că mai întâi s-a dus să se


privească în oglindă ca să se asigure că era la fel de frumușică pe
cât își amintea.
(Gărgărița Gloria, David Gruev)
2. Imaginează-ți că ești Ion Creangă! Scrie replicile pentru
ilustrațiile din figurile 1-4.
— Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure ca să mai duc ceva
de-a mâncării. Dar voi, încuieți ușa după mine, ascultați unul de
altul, și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți auzi glasul meu.
Fig. 4

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 81


Unitatea 8 7. Și fotograful este un artist

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-4.
Ce este în figura 1?
Ce face persoana din figura 2?
Ce diferențe sunt între figurile 3 și 4? Cum au fost realizate?

Fig. 1
REȚINEM
Fotografia este imaginea unui subiect (peisaj, ființă,
obiect) sau a unui eveniment, obținută pe hârtie specială
(fotografică).
Aparatul foto este un instrument care înregistrează imagini
folosind lentile pentru a capta lumina pe un film sau pe un
dispozitiv digital, care salvează imaginea.
Fig. 2 Ca și pictura, fotografia este o artă prin care se realizează
compoziții plastice, cu ajutorul luminilor și diferitelor încadrări
armonioase.
Spre deosebire de imaginea pictată, fotografia redă mult
mai clar şi mai fidel realitatea înconjurătoare.

DESCOPERIM
Fig. 3 Fotografia are multiple utilizări. Prin intermediul ei
se transmit informaţii, poate fi un instrument util pentru
cercetări ştiinţifice, este folosită frecvent în publicitate, este
o formă de artă, dar poate fi și hobby.
La fel ca pictorii, unii fotografi creează tablouri cu
imagini artistice (neobișnuite), alții fotografiază evenimente
(reportaje, momente speciale din viața altor oameni etc.), unii
sunt pasionați de modă, alții fotografiază diferite colțuri ale
Fig. 4 lumii, organizând apoi expoziții.

VOCABULAR APLICĂM
hobby = ocupație plăcută, 1. Realizează cu mijloacele de fotografiat pe care le ai la
în afara preocupărilor îndemână prezentarea familiei tale.
profesionale, exercitată în 2. Alege elemente din natură și creează poze artistice. Surprinde
timpul liber culori sau detalii și încearcă să nu încadrezi elementul fotografiat
în centrul imaginii.

82 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


8. Portret. Fotografia macro

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-4.
Ce sentimente transmit imaginile 1 și 2?
Cum crezi că au fost realizate fotografiile 3 și 4?

REȚINEM Fig. 1

Tabloul (pictură sau fotografie) în care subiectul este un


om sau un grup de oameni se numește portret. El transmite
informații despre viața persoanei (vârstă, gen, naționalitate,
locul unde trăiește) și sentimente în funcție de expresiile feței.
În schimb, atunci când fotografiem ceva foarte mic
(insecte, detalii din natură – picături de rouă, fire de iarbă
etc.) realizăm o fotografie macro.
Fig. 2
Aparatele foto, precum și smartphone-urile au mai multe
moduri de fotografiere automate, cele mai întâlnite fiind:
fotografia portret, peisaj, macro, mod de noapte, fotografie cu
subiect în mișcare etc.
Portretul în care subiectul nu privește la cameră și este
implicat într-o activitate, poartă numele de instantaneu (fig. 5).

APLICĂM Fig. 3

1. Care dintre cele trei fotografii de mai jos nu este fotografie macro?

Fig. 4

Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 83


recapitulare finală

1. Răspunde la următoarele întrebări: 3. Enumeră elementele de limbaj plastic,


• Ce reprezintă desenul și cu ce se realizează? formele, culorile și valoarea lor, tehnicile
de lucru întâlnite în lucrarea lui Nicolae
• Care sunt materialele cele mai folosite în
Grigorescu.
arta modelajului?
• Ce elemente de limbaj plastic se folosesc
în pictură?
• Ce materiale din natură poți folosi în arta
împletitului?
• Cum se obțin nuanțe? Dar tonuri de culoare?
• Ce sunt machetele?
• Ce este compoziția plastică? Nicolae Grigorescu
• Ce meșteșuguri populare cunoști? „Primăvara”

2. Realizează corespondența: 4. Realizează compoziții plastice având ca


plecare următoarele cuvinte și expresii-cheie:
A B lună, lac, oraș, avion, „iarna, vrăjitoarea cea
căruntă”, „crengi gătite cu beteală”. Poți
folosi mai multe într-o singură compoziție.
5. Realizează un colaj al străzii pe care
locuiești. Observă clădirile, formele, detaliile,
semnele de circulație etc.
c d
6. Cu ajutorul tehnicilor mixte (acuarele –
creioane colorate) și a dominanței cromatice
redă următoarele perechi: zi însorită –
zi ploioasă, toamnă – vară, răsărit – apus.
7. În perechi, realizați o bijuterie la alegere.
e Nu uitați să scrieți și etapele de lucru pe care
le-ați urmat.
8. Schițează și confecționează costumul
pe care îl vei purta la sceneta de sfârșit de
an. Poți să-l decorezi cu paiete, mărgele sau
bucăți textile.
1. calde 2. reci 3. non-culori
9. Joacă-te și încearcă să desenezi un peisaj
4. primare 5. binare într-un program informatic (Paint, PowerPoint
etc.). Roagă un adult să te ajute. Arată-le
1 – 2– 3– 4– 5 – colegilor ce ai obținut.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

84 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


evaluare finală

1. Alege varianta corectă. lll


FB
ll
B
l
S
3. Urmărește etapele de realizare a unei
lll ll l
A. Forma, ca element de limbaj plastic, este: pisici. FB B S

a) cea folosită de mama pentru prăjituri • Ce instrument a fost folosit pentru


realizarea formei?
b) aspectul interior al unui obiect
• Care sunt elementele de limbaj utilizate
c) aspectul exterior al unei ființe sau al
pentru a obține forma pisicii?
unui element din natură
• Descrie fiecare imagine în parte.
B. Fotografia este:
a) acțiunea de a te uita la desene animate
b) imaginea unui subiect obținută pe
hârtie specială
c) un joc de copii în parc
C. Meșterii populari:
a) cântă la orice instrument muzical
b) sunt interpreți de muzică populară
c) sunt creatori de obiecte populare
utilizate în diferite activități ale omului
2. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals
lll ll
(F) a următoarelor enunțuri: lll
lll
ll
ll
lll
FB B S
• Cuvântul origami este de origine japoneză
și se referă la arta îndoiturii hârtiei. (___)
• Hașura nu se folosește în arta desenului.
(___)
• Lutul nu este un material maleabil. (___)
• Alb și negru se numesc nonculori. (___)
• Machetele sunt obiecte cu dimensiuni
reduse care respectă realitatea. (___)
• Fotografia este tehnica înregistrării unei
imagini sub acțiunea luminii. (___)
• Creatorii de artă nu folosesc elementele
de limbaj plastic. (___)
• Portul popular românesc are rădăcini în
felul în care se îmbrăcau strămoșii noștri: traci,
geți și daci. (___)
• Treptat, costumul popular a fost înlocuit
de hainele obișnuite. (___)

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 85


86
Sunt
Aș fi avut Cred că m-am descurcat…
A fost A fost Am depus mândru/ă
Titlul lecției nevoie de mai
interesant. util. mult efort. de ideile Foarte
Criterii mult timp. Bine Satisfăcător
mele. bine
Cutie pentru portofoliu (p. 13)

La braț cu Zâna Toamnă (p. 20)

Brățară împletită (p. 23)


Breloc din fire împletite
(p. 24 -25)
Ecuson 1 Decembrie (p. 32)

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


Omul de zăpadă (p. 43)

Machetă – medii de viață (p. 47)


Mărțișorul – semnul primăverii
(p. 49)
Oul de Paște (p. 55)
autoevaluarea proiectelor mele

Tricou pictat (p. 65)


se potrivesc cu ceea ce crezi sau simți în legătură cu realizarea lor.

Sacoșă de pânză pictată (p. 66)

Cap de cățel – origami (p.69)

Floare – kirigami (p. 69)


Bijuterie din ceramică/ lut pictat
(p. 76)
Semn de carte (p. 78)
După ce ai realizat proiectele enumerate mai jos, bifează, într-un tabel asemănător, enunțurile care

Tobă – tamburină (p. 79)


Sugestii de fișe pentru observarea sistematică
a activității și a comportamentului elevilor
Completați sistematic fișele de observare propuse, analizați-le cu atenție și aplicați măsuri de
îmbunătățire a demersului didactic. Împărtășiți elevilor concluziile analizei și cooptați-i ca parteneri
în ameliorarea procesului de învățare.

FIȘĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII CLASEI


Indicator Frecvent Rar Deloc
Fiecare membru al clasei este implicat în
rezolvarea sarcinii.
Elevii formulează idei clare şi ușor de înţeles
de către ceilalţi.
Toate ideile propuse sunt luate în considerare.
Elevii se sprijină și se încurajează pentru a fi
productivi și creativi.
Rezultatul activității este relevant și prezentat
într-o manieră care facilitează înțelegerea.
Elevii urmăresc cu atenție prezentările celorlalți.
Elevii acordă feedback colegilor.

FIȘĂ DE MONITORIZARE A LUCRULUI ÎN ECHIPĂ


Indicator Da Nu Observații
Asumarea responsabilităţii
Cooperare în cadrul grupului
Solicitarea de sprijin din partea cadrului didactic
Respectarea regulilor
Încadrare în timpul stabilit
Autoevaluarea muncii în echipă

Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a 87


Bibliografie și Surse de informare

Cărțile de specialitate consultate au fost:


Haller, Karen, Psihologia culorilor, editura Baroque Books & Arts, București, 2019

Site-urile consultate au fost:


https://www.britannica.com/biography/Auguste-Rodin#ref6240
https://centrul-de-publicitate.ro/ro/smartblog/9/cum-se-picteaza-sacosele-din-panza.html
https://www.colorit.ro/blog/culorile-complementare-in-pictura/
https://www.curspictura.ro/reguli-simple-pentru-pictura/
https://www.greelane.com/ro/umanistic%C4%83/arte-vizuale/definition-of-texture-in-art-182468
https://hartareciclarii.ro/stiati-ca/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/lada-de-zestre-un-simbol-al-satului
https://makeitcenter.adobe.com/blog/how-to-make-a-digital-collage.html

Imaginile ce se regăsesc în manual au fost procurate de pe site-urile: www.shutterstock.com,


www.pixabay.com, www. stock.adobe.com, www. wikipedia.org, www.wikiart.org

88 Arte vizuale și abilități practice – clasa a IV-a


ARTE VIZUALE
ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
clasa a IV-a

ISBN 978-606-590-922-9
MN18

6 421763 010213
Booklet