Sunteți pe pagina 1din 92

Ministerul Educației

ARTE VIZUALE
ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
clasa a III-a

Gheorghe Roșeț
Emilia Roșeț

Booklet
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.

Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin
OM Nr. 5003 / 02.12.2014.

116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii


Ministerul Educației

ARTE VIZUALE
ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
clasa a III-a

Gheorghe Roșeț
Emilia Roșeț

Booklet
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de Ministru nr. 4200 / 07.07.2021 .
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru
ani școlari, începând din anul școlar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
Inspectoratul Școlar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
Școala/Colegiul/Liceul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului*


1. la primire la predare
2.
3.
4.

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit,
neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României


ROȘEȚ, GHEORGHE
Arte vizuale și abilități practice : clasa a III-a / Gheorghe Roșeț, Emilia Roșeț. -
București : Booklet, 2021
ISBN 978-606-590-921-2

I. Roșeț, Emilia

372

Referenți științifici: Lect. univ. dr. Alexandru Rădvan, Universitatea Națională de Arte București
Prof. gr. didactic I Oana Isar, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” București
Prof. gr. didactic I Marilena Nedelcu, Școala Gimnazială nr. 169 București
Redactori: Anda Diana Marin, Maria Fiera
Design interior și copertă: Andreea Chele
Ilustrații: Raluca Guraliuc
Tehnoredactare: Mihaela Cotîrnea
Video: Quartz Film Studio
Digital: MyKoolio Editura Booklet
Credite foto: Adobe Stock, Shutterstock Pentru comenzi:
Voci/ interpretare: Ramona Hilohe tel: 021 430.3095
e-mail: comenzi@booklet.ro
© Editura Booklet Comenzi online:
Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii. www.booklet.ro
cuprins

Recapitulare clasa a II-a 7 UNITATEA 6 51


Evaluare inițială 8 1. Felicitarea 52
2. Compoziția plastică 53
UNITATEA 1 9 3. Compoziția decorativă 54
1. Comunicarea prin imagini 10 Proiect – Pernuță pentru ace 55
2. Reprezentare grafică. Punctul. Linia 11 4. Arta decorativă 56
3. Forma ca element plastic 12 Proiect – Pepenele evantai 57
4. Despre modelaj 14 Recapitulare. Evaluare 58
Proiect – Atelier de modelaj 15
Recapitulare. Evaluare 16 UNITATEA 7 59
1. Arta populară. Meșteșuguri populare 60
UNITATEA 2 17 2. Arta textilelor 62
1. Culori primare 18 3. Forma spontană. Alte tehnici de lucru 64
2. Culori binare. Nonculori 19 Recapitulare. Evaluare 66
3. Culori calde. Culori reci 20
4. Pata de culoare 21 UNITATEA 8 67
5. Nuanțe. Tonuri 24 1. Tehnici de lucru combinate 68
6. Texturi 27 2. Compoziții plastice la diferite ocazii 69
Recapitulare. Evaluare 28 3. Prelucrarea și recondiționarea
materialelor vechi 70
4. Jucării și costume din materiale reciclabile 71
UNITATEA 3 29
Proiect – Ocheanul căpitanului 73
1. Amestecul cromatic/ acromatic 30
Recapitulare. Evaluare 74
2. Efectul de transparență/ opacitate 31
3. Modelaj din lut 33
Recapitulare. Evaluare 34
UNITATEA 9 75
1. Arta picturii decorative 76
2. Arta sculpturii. Arhitectura 77
UNITATEA 4 35
3. Fotografia 79
1. Punctul 36
Recapitulare. Evaluare 81
2. Linia 37
3. Tehnica origami 39
Recapitulare finală 82
4. Forme plane și spațiale 40
Evaluare finală 83
5. Quilling 41
Expoziția mea 84
Proiect – Felicitare decorată cu tehnica quilling 42
Anexa 1 – Autoevaluarea proiectelor mele 86
6. Colajul de frunze, hârtie, textile
Anexa 2 – Sugestii pentru observarea sistematică
și alte materiale 43
a activității elevilor 87
Recapitulare. Evaluare 44

UNITATEA 5 45
1. Forma spontană. Tehnici de lucru 46
2. Forma elaborată 48
Recapitulare. Evaluare 50

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 3


Competenţe generalE și specifice

1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate


de contexte
1.1. Recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini în contexte familiare
1.2. Diferențierea caracteristicilor expresive ale elementelor de limbaj plastic în compoziții și în
mediul înconjurător
1.3. Manifestarea receptivității față de mesajele exprimate prin limbaj vizual

2. Realizarea de creații funcționale și/ sau estetice folosind materiale


și tehnici adecvate
2.1. Utilizarea în contexte variate a materialelor în funcție de proprietăți ale acestora și de tehnici
de lucru adecvate
2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie, confecții
textile, ceramică, sticlă etc.)
2.3. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice
2.4. Modificarea expresiei plastice inițiale prin remodelare
2.5. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente
de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică

4 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


Ghid de utilizare a manualului digital

Ce este manualul digital?


Manualul digital reproduce întregul conținut din versiunea tipărită, oferind elevilor posibilitatea de
a interacționa cu diverse elemente de conținut. Astfel, aceștia vor putea viziona animații sau filme,
rezolva exerciții interactive și naviga prin manual.

1. AMII static:
imagini;
informații și activități
suplimentare.

2. AMII animat:
videoclipuri cu informații
și activități suplimentare;

curiozități.

3. AMII interactiv:
exerciții de alegere
multiplă, de tip adevărat
sau fals, de asociere,
de completare.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 5


Ghid de utilizare a manualului digital

Cum se folosește manualul digital?


1. Meniul superior
Mărire/ micșorare – se mărește sau se micșorează fereastra, pentru o vizualizare adecvată
a elementelor de interes.

Căutare – pot fi efectuate căutări în manualul digital după cuvinte-cheie.

Cuprins – deschide cuprinsul manualului digital.

Înapoi la prima pagină – se revine la prima pagină a manualului digital.

Pagina anterioară – se accesează pagina anterioară paginii curente.

Pagina următoare – se accesează pagina următoare paginii curente.

Salt la ultima pagină – se accesează ultima pagină a manualului digital.

Adnotări – deschide o galerie de instrumente, cu funcții diferite, ce permit operații în


timp real: sublinieri, adnotări, încercuiri, demarcări, mascări, evidențieri etc.

Indicații – se accesează ecranul cu indicații.

2. Ajutor în utilizarea AMII interactiv:


Deschide interacțiunea dând click cu mouse-ul pe exercițiu. Pentru exercițiile de completare, utilizează
mouse-ul pentru a poziționa cursorul pe spațiul în care dorești să completezi. Pentru exercițiile
de alegere, urmărește cerința, apoi utilizează mouse-ul pentru alegerea variantei de răspuns, prin
apăsare pe varianta pe care o consideri corectă. Apasă butonul Verifică pentru a vedea dacă ai ales
corect. Pentru ambele tipuri de exerciții, apare pentru răspunsul corect și pentru răspunsul
greșit. Pentru a relua rezolvarea exercițiului, apasă butonul Reia/ Reîncearcă. Poți vedea răspunsurile
corecte și apăsând butonul Arată/ Afișează soluția.

3. Ajutor în utilizarea AMII animat:


Apasă pe butonul pentru a deschide aplicația. Butonul Play este localizat pe bara de jos a ferestrei,
alături de Volum și opțiunea de afișare completă pe ecran. Pentru a opri temporar aplicația, apasă
butonul de Pauză, de pe bara de jos a ferestrei. Pentru a ieși din aplicație, apasă pe butonul din
colțul din dreapta sus al ferestrei.

4. Ajutor în utilizarea AMII static:


Apasă pe butonul Imaginea se va deschide mărită. Apasă pe butonul din colțul din dreapta sus,
pentru a închide aplicația.

6 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


Recapitulare clasa a II-a
NE AMINTIM
Să ne amintim câteva tehnici de lucru C) Identifică elementele care s-au folosit în
învățate în cadrul orelor de Arte vizuale desene/ picturi/ sculpturi.
și abilități practice:
• desen liber 2. Realizează corespondența:
• pictură cu acuarele, tempera, guașe, acrilice
1. lucrări din hârtie
• modelaj
• origami, tangram 2. materiale pentru modelaj

• țesut cu benzi de hârtie/ fire


ură
• decupare, lipire și colaj din diferite materiale 3. materiale pentru sculpt

• cusut, croit 4. materiale pentru pictură


• decorare bijuterii/ figurine
1. Sesizarea semnificațiilor mesajelor A
vizuale simple (desen, pictură, modelaj, colaj,
desen animat)
B
A) Răspunsuri la întrebări simple/ discuții:
• Ce materiale ai utilizat la pictură?
• Participarea la discuții privind desenele
animate urmărite.
• Povestește un eveniment din vacanță prin C
desen, pictură, modelaj din plastilină sau
realizează un colaj din materialele pe care le
ai la îndemână.
D
• Realizează un anunț (desen și text) pentru
transmiterea unui mesaj la intrarea în clasă.
B) Caracteristici/ proprietăți ale materialelor
de lucru:
- selectare de materiale de lucru în funcție de
scopul activității
1– B
- realizarea inventarului de materiale și
necesarul pentru perioada următoare 2 –

- instrucțiuni pentru utilizarea uneltelor pentru 3 –


activități viitoare 4–

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 7


Evaluare inițială

NE AMINTIM 2. Stabilește corespondența între cifrele


scrise în dreptul tehnicii de lucru și literele
1. Marchează materialele folosite din dreptul imaginilor.
în clasa a II-a pentru:
• desen 1. tăiere
2. decupare după contur

3. lipire
re
4. mototolire-lipi
x

6. rupere 5. răsucire

8. împletire

7. modelare
9. origami
• pictură

A B C

D E F

• abilități practice

G H I

3. Folosind materiale și tehnici de lucru la


alegere, realizează o planșă sau un desen cu
tema Acum e toamnă, da!

8 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 1

9
Unitatea 1 1. comunicarea prin imagini

OBSERVĂM
Privește pozele de mai jos. Ce mesaj transmit?

Fig. 1
REȚINEM
Cu cei din jurul nostru putem comunica:
• oral: vorbind sau făcând diferite semne, gesturi pentru a ne
înțelege
• scris: folosind alfabetul limbii respective
• vizual: prin desen, grafică, pictură, sculptură sau arte
decorative.

Fig. 2
DESCOPERIM
Arta este activitatea omului care are drept scop
cunoașterea și producerea unor valori estetice și care
folosește mijloace de exprimare cu caracter specific.
Un exemplu întâlnit în jurul nostru este arta decorativă,
care se ocupă de împodobirea (decorarea) obiectelor pe care
le folosim (case, mobilier, ceramică, costume, bijuterii etc.).
Arta decorativă se definește prin:
• piese de mobilier (fig. 1)
Fig. 3
• obiecte din ceramică și sticlă (fig. 2)
• obiecte din metal (medalii, bijuterii, obiecte de uz casnic etc.)
(fig. 3)
• textile (fig. 4).

APLICĂM
1. Găsește în clasa ta obiecte care se încadrează la artă
decorativă.
Fig. 4 Ex.: tablou, perdele etc.

10 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


2. reprezentare grafică. punctul. linia

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-5 și spune ce instrumente
crezi că s-au folosit în realizarea lor.

REȚINEM
Reprezentarea grafică a unui obiect – desenul – se Fig. 1
realizează, în general, prin: linii, puncte, pete, simboluri etc.
Instrumentele cu care se realizează un desen sunt:
• creion (creioane colorate, ceracolor) (fig. 1, 2)
• cărbune (fig. 3)
• cariocă (fig. 4)
• pix cu gel
Fig. 2
• penițe pentru tuș și cerneală etc. (fig. 5).
Desenul poate fi monocrom (realizat într-o singură culoare)
sau colorat.

descoperim
Fig. 3
Ca elemente de limbaj plastic folosim: punctul, linia și forma.
Punctul este urma lăsată de un obiect pe o suprafață (foaie).
Expresivitatea punctului este dată de mărimea, culoarea și
poziția lui într-o lucrare.
Linia este obținută printr-un punct în mișcare, în diferite
direcții.
Expresivitatea liniei se obține în funcție de lungime,
grosime, poziție, culoare. Fig. 4

APLICĂM
1. Foaia va fi împărțită în două cadrane, în urma stabilirii unei
teme la alegere. Pe fiecare cadran va fi realizat același desen,
dar folosind câte un element de limbaj plastic diferit pe care l-ai
învățat. Poți folosi instrumente diverse.
Ex.: creion, pix etc. Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 11


Unitatea 1 3. Forma ca element plastic

Sfaturi OBSERVĂM

l Desenul nu înseamnă să Privește imaginile din figurile 1-3.


copiezi identic un motiv Ce crezi că au ele în comun?
din realitate sau un alt
desen. REȚINEM
l Lasă-ți imaginația să Orice obiect din natură are o formă: munții, apele, copacii,
pună stăpânire pe lucrarea rocile, casele (blocurile) (fig. 1, 2), animalele, omul etc.
ta și concentrează-te pe
Lucrurile se deosebesc între ele prin diverse forme (fig. 3).
aspectul final al lucrării.
Însemnarea pe o suprafață a formei sau a desenului unui
l Identifică elementele obiect se numește trasare.
principale din desenul
original și pune-le pe
hârtie, într-un mod
personalizat.
l Este important să-ți
găsești un stil propriu,
care să îți caracterizeze
desenele.
l Nu fi supărat dacă Fig. 1 Fig. 2

desenul nu iese așa cum


ți-ai propus după primul
contur. Ai răbdare și, în
timp, capătă cât mai multă
experiență, iar desenul tău
se va îmbunătăți.

Fig. 3
APLICĂM
1. Enumeră patru figuri geometrice studiate la matematică și
explorarea mediului. Ex.: pătrat etc.
2. Ce elemente de limbaj plastic s-au folosit în figurile 2 și 3 de
mai sus? Ex.: punctul etc.
3. Cu un creion ascuțit, trasează pe o foaie de hârtie o linie
continuă, plecând de la un punct ales. Fără să ridici creionul de pe
foaie, vei trasa spre stânga, spre dreapta, în jos, în sus, apoi spre
fiecare colț al foii, de mai multe ori, liniile putând fi și suprapuse.
Discută apoi în clasă ce ai obținut! Ex.: vezi figura 3.

12 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


APLICĂM
PORTOFOLIU
4. Realizează prin trasare trei figuri geometrice de diferite
mărimi. Ex.: vezi figura 3.
1. Realizează pentru
portofoliu un desen în
5. Folosind doar figuri geometrice cunoscute, realizează creion, cu titlul Casa
etapele unui desen asemănător cu cel din figura 4. Explică modul bunicilor de la țară, și altul,
de realizare și ce reprezintă. în culori, cu titlul Coș cu
fructe de toamnă.
Cum să desenezi un ursuleț
Folosește punctul, linia,
1 2 3 hașura și forma.

2. Alege un obiect din


natură sau din universul
imediat apropiat și
identifică-i forma sau
4 5 6 formele componente.
Desenează-le.
Ex.: Te poți ajuta de figura 3
de la pagina 12.

Fig. 4

REȚINEM
Hașurarea se referă la aplicarea unei serii de puncte și linii
în interiorul sau în exteriorul unei forme desenate (fig. 5, 6), cu
scopul de a reda forme, contururi, umbre etc.

6. Privește ilustrațiile de mai jos și desenează cât mai fidel


folosind hașurarea. Fig. 5

Fig. 6

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 13


Unitatea 1 4. despre modelaj

Sfaturi OBSERVĂM

l Activitatea de modelaj Privește imaginea din figura 2. Din ce material crezi că sunt
te ajută să identifici confecționate vasele?
materialele de lucru, să Ai văzut vreodată cum sunt realizate aceste vase?
le cunoști proprietăţile, Ai folosi astfel de vase acasă?
să utilizezi instrumentele
potrivite, în funcţie de
scopul urmărit.
REȚINEM
l Pentru modelaj se Modelajul este o formă a artei plastice, prin care se
folosesc tehnici diferite reproduc obiecte.
precum: Cele mai practicate tipuri de modelaj sunt:
• amestecul/ frământarea de • din plastilină (fig. 1)
materiale • în lut (fig. 2)
• modelarea/ realizarea • în ceară (fig. 3)
diverselor forme
• din hârtie (fig. 4)
• rularea/ turtirea
• din ipsos.
• turnarea în matrițe
(ceară, ipsos etc.)
• asamblarea diferitelor
părți componente
• colorarea/ pictarea/
lăcuirea produselor.
l Modelajul favorizează
dezvoltarea imaginației, a
creativității, a îndemânării Fig. 1 Fig. 2
și educă gustul artistic și
simțul culorii.

Fig. 3 Fig. 4

APLICĂM
1. Realizează un modelaj din plastilină cu tema Bogățiile toamnei.
14 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a
Proiect – atelier de modelaj

Materiale necesare:
plastilină
forme pentru plastilină
magneți

Etape de realizare:

2
Decuparea plastilinei
1 După ce ai stabilit care este culoarea:
Pregătirea plastilinei a. decupează cu forma aleasă bucata de plastilină
a. alege culoarea potrivită. b. strânge surplusul de plastilină din exteriorul
Ai mai multe posibilități: formei și finisează marginile figurinei decupate
• să folosești o culoare de plastilină • să mixezi două
culori de plastilină până când obții o nouă culoare
• să obții un degradé cu două sau mai multe culori
b. modelează o biluță perfectă, pe care să nu se mai
vadă linii
c. întinde plastilina cu mâna

Cum obții un degradé din plastilină


• rupe o bucată din plastilina pe care o vrei și
întinde-o cu mâna
• din celelalte culori modelează fire cât mai subțiri
3
pe care le așezi pe o față a plastilinei întinse deja Decorarea lucrării
• după ce ai adăugat culorile dorite, strânge Decorarea figurinelor din plastilină este măsura
plastilina într-o biluță având grijă ca în exteriorul îndemânării, imaginației și creativității.
biluței să fie partea pe care ai pus celelalte culori Pentru a da utilitate lucrării, poți:
• modelează biluța până când nu se mai văd linii • fie să îi atașezi un magnet,
• întinde plastilina până când consideri că a ajuns la • fie să îi faci o gaură, astfel încât, după uscare,
mărimea potrivită să poată fi atașat un șnur.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 15


recapitulare evaluare

1. Completează spațiile libere cu termenii 1. Răspunde la următoarele întrebări:


lll ll l
potriviți. FB B S
• Prin ce feluri de limbaj putem comunica?
• Cu cei din jurul nostru putem comunica,
• Din ce categorie de artă fac parte piesele
în afară de limbaj, și prin imagini.
de mobilier?
• Într-un desen, hașurarea presupune … de
• Care sunt principalele instrumente de
linii în diferite ... .
lucru cu care putem realiza un desen?
• Modelajul se poate realiza în: hârtie, …,
2. Privește cu atenție imaginile alăturate și
lut, … sau … .
precizează, pentru fiecare în parte, tehnica
2. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau de lucru folosită.
lll ll
lll ll ll
S
FB B
fals (F) a următoarelor enunțuri:
• Prin activitatea de modelaj se pot realiza 1 2 3
și obiecte utile. (___)
• Pentru modelaj se utilizează doar
plastilina. (___)
• Oamenii pot comunica prin arte. (___) 4 5 6
3. Dezleagă rebusul și vei afla, pe verticala
A-B, cum se mai numesc modalitățile de lucru
în arte.
A
1. P E N I T E
3. Realizează corespondența: lll
FB
ll
B
l
S
2.

3. 1. modelaj din hârtie

4. 2. modelaj în ceară
3. modelaj din ipsos
5.
A B
6.
7.
B
1. Se folosesc pentru desenul în tuș.
2. Prelucrarea lutului. 3. A acoperi cu linii (cu C
creionul sau culori) un desen. 4. Desen realizat 1 –
într-o singură culoare. 5. Pot fi și geometrice. 2 –
6. Cel mai mic element de limbaj plastic.
3 –
7. O folosim în arte împreună cu punctul.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

16 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 2

17
Unitatea 2 1. culori primare

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1 și 2. Care îți place cel mai
mult? Ce culori sunt folosite? Ce stare îți transmit?

DESCOPERIM
Culoarea este impresia sau senzația produsă de lumina
albă asupra ochiului uman. Cum fiecare om este diferit, la fel
Fig. 1 poate fi și perceperea culorii obiectelor. Culoarea poate fi
influențată de cantitatea de lumină sau de întuneric ce cade
pe obiectul privit.
R O G V A I V sunt culorile spectrului solar (curcubeul)
(fig. 3): Roșu, Oranj, Galben, Verde, Albastru, Indigo și Violet.

Fig. 2
Fig. 3

REȚINEM
Pictura nu există fără culoare. Limbajul culorii este
limbajul folosit de către cei care pictează. Ei folosesc Cercul
Cromatic (Roata culorilor) (fig. 4) creat de Johannes Itten.
Culorile din triunghiul central sunt culori primare, cele din
triunghiurile laterale sunt culori secundare, iar în cercul
exterior – culori terțiare.
Fig. 4 Cea mai importantă categorie de culori o formează culorile
primare sau principale.
Se numesc culori primare acele culori care nu se obțin din
alte amestecuri. Ele sunt: roșu, galben și albastru. (fig. 1, 2)

APLICĂM
1. Dă exemple de obiecte din apropierea ta care au culori primare.
2. Desenează și colorează drapelul României. Ce culori folosești?
3. Pune o lentilă din sticlă în lumina directă a soarelui, ca în figura 5.
Fig. 5 Investighează ce obții!

18 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


Unitatea 2 2. culori binare. nonculori

OBSERVĂM
Pe suport umed pictează trei pete în culori primare. Apoi
adaugă albastru peste pata roșie, roșu peste cea galbenă și
galben peste cea albastră. Ce observi?

REȚINEM
Fig. 1
Culorile binare (secundare) (fig. 1) se obţin prin amestecul în
cantităţi egale a două culori primare.
Roşu + Albastru = Violet
Roşu + Galben = Portocaliu
Galben + Albastru = Verde
Albul și negrul nu sunt considerate culori. Ele poartă
denumirea de nonculori.
Fig. 2

DESCOPERIM
Cu alb culorile se pot deschide, iar cu negru se pot
închide. Amestecând fizic alb cu negru în proporții diferite,
pot fi obținute griuri valorice. (fig. 2)
Prin amestecul fizic al culorilor în diferite proporții cu alb
se obțin griuri colorate. (fig. 3)
Fig. 3

7 6
APLICĂM
1. Realizează un tablou folosind culori primare și culori binare. 5

Dă-i un titlu potrivit! 4 1

3 2
Tangram
Tehnica Tangram, cunoscută și sub denumirea de „pătratul Fig. 4
magic” (fig. 4), presupune împărțirea unui pătrat din hârtie
sau lemn în șapte figuri geometrice, numite tanuri, şi
PORTOFOLIU
asamblarea acestora astfel încât să rezulte diverse modele
figurative (bărcuţe, case, păsări, animale etc.). Realizează diferite
modele figurative din pătrate
Se decupează cele șapte forme de culori diferite și apoi
magice. Fotografiază-le și
se așază astfel încât să se obțină diferite figuri, având grijă ca
adaugă-le în portofoliul tău.
piesele să se atingă fără a se suprapune.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 19


Unitatea 2 3. culori calde, culori reci

OBSERVĂM
PORTOFOLIU
Privește tablourile din figurile 2 și 4. Ce culori au fost folosite?
Realizează o ramă pentru
Ce senzație îți transmit culorile din tablouri?
expoziția clasei.
Materiale necesare:
REȚINEM
• CD-uri uzate (trei bucăți)
Culorile calde și culorile reci se diferențiază în funcție de
• un dreptunghi din carton
senzația calorică pe care o produc atunci când le privim.
tare
Culorile calde produc senzația de caldură, soare, foc. Ele sunt:
• lipici
roșu, oranj, galben. (fig. 1, 2)
• decupaje rotunde din
Culorile reci dau senzația de frig, rece, răcoare. Ele sunt: violet,
lucrări de la pictură
albastru, verde. (fig. 3, 4)
(sau poze) cu diametrul
mai mic cu 5 mm decât cel
al CD-ului.
Pe fața mată a CD-urilor
vei aplica prin lipire
cartonul dreptunghiular
sau cel rotund, în funcție
de așezarea celor trei
CD-uri (poziția 1 sau Fig. 1 Fig. 2
poziția 2), peste care vei
trece banda adezivă.

1 2

Fig. 3 Fig. 4

APLICĂM
1. Acoperă suprafața de lucru cu o culoare rece întinsă uniform și
las-o să se usuce. Suprapune grafic elemente inspirate din natură
Pe fața lucioasă lipește în culori calde.
pozele/ imaginile decupate a. Ce obții?
rotund, astfel încât să se
b. Ce observi?
vadă și un pic din CD-urile
de dedesubt. 2. Realizează o pictură prin care să comunici bucuria întâlnirii cu
prietenii pe o plajă, folosind culorile calde.
3. Realizează o lucrare folosind doar culori reci. Dă-i un titlu potrivit!
20 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a
4. patA DE CULOARE

OBSERVĂM
Privește imaginea din figura alăturată (fig. 1) și descrie-o cu
termenii învățați la ora de Arte vizuale și abilități practice.

REȚINEM
Orice urmă de culoare, așezată pe un suport, indiferent
în ce mod, se numește pată de culoare. Ea se obține prin
aplicarea culorii cu pensula (fig. 2), prin stropire (fig. 3), prin
Fig. 1 Ioana Alexandrescu
apăsare ori presare (fig. 4) sau prin fuzionare (fig. 5).
Pata de culoare poate fi realizată pe suprafaţă uscată sau
Joc – pata de culoare
umedă. Prin cele două procedee se obţin diferite expresivităţi
plastice. Alege una dintre
variantele de mai jos și
Pe suport uscat contururile sunt precise și ia naștere pata
realizează o lucrare din
plată (decorativă). Pe suport umed contururile fuzionează
pete de culoare.
şi pata are un aspect difuz, luând naștere pata picturală sau
vibrată. A) Realizează un fond
colorat prin pata plată,
Pata de culoare este element de limbaj plastic.
lasă să se usuce şi
apoi suprapune grafic
elemente inspirate din
natură.
B) Realizează un fond
colorat prin pata picturală
(culoare caldă sau rece),
apoi suprapune grafic
elemente geometrice sau
elemente inspirate din
Fig. 2 Fig. 3 natură.
C) Realizează o compoziţie
plastică în care să utilizezi
pata de culoare obţinută
prin diferite procedee.

Fig. 4 Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 21


Unitatea 2

Știați că…
l Dacă privești o
Pata de culoare este de mai multe feluri:
,,paletă” de culori, observi
• spontană (obținută prin cădere, stropire, scurgere,
culori primare și binare
presare, fuzionare etc.). (fig. 6)
într-o ordine alternativă.
• dirijată (obținută cu pensula ori prin dirijarea jetului de
l Există oameni care
aer), dând un sens mișcării petei. (fig. 7)
suferă de daltonism –
o tulburare a vederii • elaborată (obținută cu pensula sau cu alte instrumente de
cromatice, constând în lucru, dar urmărind realizarea unei anumite forme). (fig. 8, 9)
incapacitatea de a deosebi
unele culori (mai ales roșu
și verde), care sunt văzute
ca negru sau gri.
l Când este însoțită de
puii săi, vulpea ține coada
ridicată, aceștia urmând-o
după pata albă din vârful
cozii.
l Cercetătorii au aflat
Fig. 6 Fig. 7
că albinele disting doar
culorile albastru, galben și
violet.

Fig. 8 Fig. 9

APLICĂM
1. Folosește pata de culoare spontană obținută prin presare și
realizează un fluture sau o omidă. Ex.: vezi figura 6.
2. Realizează același tablou pe două suprafețe de lucru diferite
(hârtie uscată, hârtie umedă). Folosește creion, gumă de șters,
acuarele, pensulă. Ce observi? Care dintre cele două tablouri este
mai apropiat de ceea ce ți-ai propus să creezi? De ce?

22 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


DESCOPERIM
Tipuri de vopsele în pictură:
În ulei – culorile de ulei sunt vopsele cu uscare lentă
(fig. 10).
Acuarelă – se bazează pe transparență, ceea ce conferă
lucrărilor în acuarelă luminozitate și delicatețe. Uscarea
imediată necesită o execuție rapidă. Fig. 10 Claude Monet
Tempera – este una dintre cele mai vechi metode de pictură „Camille Monet în grădină”
și cea mai utilizată în iconografie. Picturile sunt rezistente la
umiditate și la schimbările de temperatură (fig. 11).
Aplicată într-un strat subțire de culoare, tempera este
transparentă, precum acuarela, dar aplicată în straturi mai
groase de culoare, aceasta devine opacă, precum guașa.
Guașă – este o varietate de tempera, dar spre deosebire
de aceasta, își păstreză calitățile după uscare. Când este
folosită ca pastă, are un aspect lucios.
Este o tehnică ieftină de pictură, care folosește apa ca Fig. 11 Duccio di Buoninsegna
„Fecioara cu pruncul” (detaliu)
diluant, lucru care o face să se spele foarte ușor (fig. 12).
Vopselele acrilice – folosite pentru prima dată în anii ‘50,
sunt acum considerate a fi unele dintre cele mai importante
inovații pentru artiști (fig. 13). Culorile conțin acrilic lângă
pigmenți și apă și sunt folosite și la văruit.
Se poate picta cu acrilice pe aproape orice tip de
suprafață (hârtie groasă, lemn, sticlă, lut, piatră).

Fig. 12
Ioana Alexandrescu
APLICĂM
1. Alege varianta corectă.
A. Culorile de ulei: B. Guașa este:
a) au uscare lentă a) opacă
b) au uscare rapidă b) se usucă rapid
c) se diluează în apă c) transparentă

Fig. 13

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 23


Unitatea 2 5. nuanțe. tonuri

OBSERVĂM
Sfaturi
Folosește Roata culorilor și fă amestecuri de culori vecine, în
l Pentru a realiza picturi
cantități inegale. Ce crezi că obții?
interesante și atrăgătoare,
trebuie să folosești Combină alb cu puțin roșu, apoi combină roșu cu puțin negru.
diferite nuanțe. Compară cele două rezultate.
l Natura ne oferă, prin
elementele din jur, multe REȚINEM
posibilități de folosire a Nuanțele sunt culori rezultate din amestecul a două culori
culorii. vecine (una primară și una secundară) din spectru (ROGVAIV).
l Orice culoare creează Astfel:
armonie, dacă este corect • amestecând ROȘU cu din ce în ce mai mult GALBEN,
folosită (cantitativ și se obțin nuanțe de roșu spre oranj (fig. 1) , până la GALBEN.
calitativ). Și invers, de la GALBEN amestecat cu roșu, trecând prin oranj,
l Utilizează „paleta de se ajunge la ROȘU;
culori” pentru a obține
nuanțe diferite.
l Comentarea unei lucrări
de artă se referă la analiza
ei din punct de vedere Fig. 1

plastic:
• amestecând GALBEN cu din ce în ce mai mult ALBASTRU,
1. autor
se obțin nuanțe de galben spre verde (fig. 2), până la VERDE;
2. denumirea lucrării
3. elemente de limbaj
plastic utilizate, adică
modalități specifice
de exprimare plastică Fig. 2
raportate la:
• tipuri de linii (drepte, • amestecând ROȘU cu din ce în ce mai mult ALBASTRU, se
curbe, orizontale, obțin nuanțe de roșu spre VIOLET (fig. 3) și nuanțe de albastru
verticale, oblice, groase, spre VIOLET.
subțiri, de contur, de
expresie etc.)

Fig. 3

24 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


REȚINEM Sfaturi
Tonurile sunt rezultatul amestecului unei culori cu o • pete de culoare
nonculoare (alb, negru și gri) (fig. 4). (vibrate, plate, mixte)
Prin amestecul fizic cu alb, culorile se deschid. • tușe – urme lăsate
Prin amestecul fizic cu negru, culorile se închid. de pensulă (spontane,
vibrate, oblice)
• forma plastică
(sugestivă, spontană,
plană, echilibrată,
simetrică, asimetrică etc.).

Fig. 4

Fig. 5
DESCOPERIM
Se pot crea efectele de volum și de clar-obscur în pictură
prin folosirea nuanțelor. Prin adăugarea de alb se face
trecerea spre lumină, iar cu negru spre întuneric.

APLICĂM
1. Realizează pe foaia de lucru, după modelul din manual,
nuanțe: Fig. 6

• de galben spre verde (fig. 5) și albastru spre verde;


• de roșu spre violet (fig. 6) și de albastru spre violet.
2. Identifică tonurile și nuanțele din tabloul alăturat (fig. 7).
3. Desenează un coș cu fructe. Creează efectul de clar-obscur
pentru fructele din coș.
4. Realizează o lucrare în care să folosești tonuri de verde
închis (verde + negru în cantităţi progresive).
Fig. 7

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 25


Unitatea 2
joc – cubul
Știați că…
Pe fiecare din cele șase fețe ale unui cub este scrisă câte o
l În Franța secolului cerință din cele de mai jos. După formarea a șase echipe, prin
al X-lea, ușile trădătorilor rostogolirea cubului, fiecare dintre ele primește una dintre sarcini
și ale criminalilor erau și materialele necesare rezolvării. Se fixează timpul de lucru, după
pictate în galben. care se prezintă, pe rând, răspunsurile fiecărei echipe.
l Zăpada este albă Copiii analizează și comentează împreună cu învățătorul
deoarece moleculele fiecare răspuns, apoi comentează eventualele greșeli și stabilesc
sale reflectă toate răspunsul corect.
culorile luminii solare. Nu
1. Descrie cum se obțin culorile binare.
absoarbe selectiv nicio
culoare. 2. Compară lucrările reprezentate în figura 1 și figura 2.
l Oamenii preistorici 3. Asociază anotimpurile și culorile în funcție de cum se
reușeau să obțină negrul potrivesc cel mai bine.
din cenușa focului. 4. Analizează efectul de transparență realizat prin suprapunerea
l Albastrul puternic, de tonuri, în figura 3.
aprins - numit și 5. Aplică, în trei figuri geometrice, culori calde.
ultramarin - a fost cea mai 6. Argumentează de ce violetul și verdele nu sunt cele mai reci
scumpă culoare folosită culori.
în pictură. Pigmentul
era obținut din piatra
semiprețioasă numită
lapis lazuli.
l În 1841 s-au inventat
tuburile metalice pliabile
pentru vopsele, ceea
ce a permis artiștilor să
lucreze în aer liber și nu Fig. 1 Nicolae Grigorescu Fig. 2 Ștefan Luchian
doar în atelier. ,,Pescăriță la Granville“ ,,Maci“

Fig. 3
Ioana Alexandrescu

26 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


6. texturi

OBSERVĂM
Privește cu atenție figurile 1, 2 și 3 și gândește-te cum ai
putea să descrii obiectele reprezentate, în funcție de cum se simt
la atingere.

REȚINEM
Fig. 1
Aspectul unui material, împreună cu caracteristicile sale,
se numește textură.
Ea este legată de senzația pe care o avem atunci când
atingem o suprafață, sau pe care ne-o imaginăm atunci când
privim o operă de artă. Se mai numește textură și calitatea
tușei de culoare.
Textura în artă este suprafața materialului pe care îl
folosește artistul în realizarea unei lucrări. De exemplu, în Fig. 2
pictură este pânza, în sculptură marmura sau lemnul etc.

DESCOPERIM
Textura mai este folosită la realizarea mozaicului și a
vitraliului.
Mozaicul (fig. 4) este o tehnică a artei decorative, prin care Fig. 3
se creează imagini prin asamblarea unor piese mici de sticlă
colorată, piatră, gresie sau alte materiale. Piesele au de obicei
formă cubică.
Vitraliul (fig. 5), considerat derivat din tehnica mozaicului,
este o compoziție decorativă formată din bucățele de sticlă
colorată dispuse simetric sau asimetric, legate între ele
prin rețele de plumb și prinse prin tije de metal de cadrul
ferestrelor sau al ușilor. Fig. 4

APLICĂM
1. Desenează câte un cerc pe trei foi de desen separate. În
primul cerc lipește ață tăiată mărunt, în al doilea cerc pietricele,
iar în al treilea hârtie ruptă în bucățele cât mai mici. Trece cu
mâna peste fiecare cerc, ce simți? Ordonează-le de la cel mai
aspru la cel mai neted. Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 27


recapitulare evaluare

1. Realizează o lucrare folosind culori calde. 1. Confecţionează din cartoane de diferite


Dă-i un titlu potrivit! forme (cerc, pătrat, dreptunghi etc.) jetoane
2. Care este diferența dintre pata spontană și cu care apoi exemplifică:  lll ll
ll ll lll
S
FB B
pata elaborată? • tipuri de culori
3. Așază după texturi (de la cel mai aspru la • monocromie (tonurile închise şi deschise
cel mai neted) următoarele materiale: lut, ale unei culori)
lână, pietriș, grâu, scoarță de copac. • nuanţe
4. Completează spațiile libere cu termenii: • pete de culoare
piatra, ceramica, sticla, pânza, decorativă, • tușe
sculptură.
2. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau
În pictură, textura este... . Alte materiale cu fals (F) a următoarelor enunțuri: lll
FB
ll
B
l
S
funcție de textură pot fi: ..., ..., ... . Acest termen
• Din roșu amestecat cu violet sau cu
nu se întâlnește doar în pictură, ci și în ... și
galben, rezultă nuanțe. (___)
artă ... .
• Amestecând verde și alb, obținem un gri
5. Dezleagă rebusul și vei afla pe verticala colorat. (___)
A-B unul dintre obiectele folosite de pictori.
• Tonurile sunt culorile obținute din
A amestecul altor culori. (___)
1. 3. Alege varianta corectă. lll
FB
ll
B
l
S
2. A. Culorile calde sunt:
a) oranj, roşu, verde
3. b) oranj, roşu, galben
4. c) roz, galben, roşu
B. Culorile reci sunt:
5.
a) albastru, verde, violet
6. b) roşu, galben, albastru
B c) albastru, violet, oranj
1. Una dintre arte 2. Din ce categorie de culori C. Cum se numește aspectul unui material
fac parte roșu, galben și oranj? 3. Se disting împreună cu caracteristicile sale?
doar în prezența luminii. 4. Le ascuțim pentru a) culoare
a le putea folosi la desen/scris. 5. Urma lăsată b) pânză
de o culoare pe o foaie albă. 6. Se obțin prin c) textură
amestecul a două culori în proporții diferite de
fiecare dată.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

28 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 3

29
Unitatea 3 1. Amestecul cromatic/ acromatic

OBSERVĂM
Privește cu atenție tablourile din figurile 1 și 2.
Ce culori au folosit pictorii?
Ce tablou ți se pare mai vesel și mai luminos? Argumentează.
De ce crezi că au ales să picteze flori? Ar putea transmite
vreun mesaj cele două buchete?
Fig. 1 Nicolae Tonitza „Flori roșii
de clematis” (detaliu)

REȚINEM
Procedeul prin care se pun la un loc două sau mai multe
culori, obținându-se una nouă, diferită de celelalte, se
numește amestec cromatic.
Amestecul fizic poate fi:
Fig. 2 Alexandru Moser Padina • spontan – obținut prin fuzionarea culorilor pe suport (fig. 3).
„Trandafiri” (detaliu)
• elaborat – realizat cu ajutorul pensulei, cuțitului,
degetelor, pe suport sau paletă (fig. 4).
De obicei, în amestecul cromatic se începe întotdeauna de
la culoarea deschisă, peste care se adaugă treptat culoarea
închisă, până se obține nuanța dorită.
Amestecul ar trebui realizat pe paletă și nu pe imaginea
în sine. Astfel, poți obține tonul dorit sau îl poți corecta dacă
Fig. 3 este necesar.
Amestecurile acromatice se realizează prin combinarea
celor două nonculori: alb și negru.

APLICĂM
1. Discută, în echipe de câte doi, imaginea din figura 5, urmărind:
Fig. 4
• recunoașterea culorilor primare
• numirea culorilor binare
• identificarea culorilor calde/ reci
• fixarea nuanțelor unor culori
• stabilirea tonurilor de culoare întâlnite
2. Experimentează și obține amestecuri cromatice și acromatice.
Fig. 5 Ex.: fig. 3-4
Ioana Alexandrescu

30 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


2. efectul de transparenȚĂ/ opacitate

OBSERVĂM
Privește cu atenție figura 1. Cum crezi că a obținut artistul
spațiile albe?
Trasează pe o foaie de desen o tușă de acuarelă și paralel o
tușă cu tempera sau guașă. Ce observi?

REȚINEM Fig. 1
Efectul obținut prin tehnica fuzionării sau prin
suprapunerea mai multor straturi de culoare, astfel încât cele
de dedesubt să se vadă prin cele de deasupra, poartă numele
de efect de transparență. (fig. 1 și 2)
Dacă la acuarelă caracteristică este transparența, pentru
tempera și guașe, reprezentativă este opacitatea. (fig. 3)
Tempera și guașa sunt culori opace și dense. Ele se deschid
numai în combinații cu alb, spre deosebire de acuarelă, care
se poate deschide prin transparență și diluare cu apă. Fig. 2

DESCOPERIM
Transparența culorilor este caracteristică acuarelei,
datorită culorilor ce se diluează cu o cantitate mai mare sau
mai mică de apă. Lumina este dată de albul hârtiei, care este
păstrat în zonele luminoase.
Principiile acuarelei constau în transparență, luminozitate Fig. 3
(fig. 4), prospețime și puritate. Ioana Alexandrescu

Tempera și guașa sunt culori lipsite de tranparență, care


se întind cu pensula. Ambele se usucă repede.
Guașa, spre deosebire de tempera, este mai potrivită
pentru începători, fiindcă se poate retușa.
Tempera este formată din pigmenți (culori) amestecați
cu o substanță (liant) care se dizolvă în apă (gălbenuș de ou,
miere, lipici etc.)

Fig. 4
Ioana Alexandrescu

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 31


Unitatea 3

Știați că… APLICĂM

l Roșu este culoarea 1. Realizează corespondența:


cea mai puternică din 1. transparență A. diluată
toată gama coloristică și se 2. tehnică B. efect
asociază cu elementul foc.
3. culoare C. fuzionării
l Oranj (portocaliu)
1 – 2 – 3–
este culoarea asociată
elementului pământ și 2. De ce efectul de transparență nu este întâlnit și la tempera?
reprezintă aspirația. 3. Aplică pe un suport umed tușe de acuarelă și lasă-le să se
l Galbenul poate întrepătrundă. (vezi fig. 3 de la pag. 30)
semnifica posesia, 4. Împarte o foaie de desen în două părți egale și realizează
optimismul și înțelepciunea, într-o parte pete de culoare diluate, iar în cealaltă pete de culoare
fiind asociat elementului nediluate.
pământ.
5. Realizează o lucrare cu subiectul Toamna, folosind efectul de
l Verde este culoarea
transparență.
naturii și simbolizează
pacea. 6. Analizează, pe baza întrebărilor, tabloul de mai jos:
l Albastru este culoarea a. Ce vezi în tabloul de mai jos?
cerului și a apei; emană b. Ce anotimp crezi că este? Argumentează.
siguranță și optimism. Se
c. Ce culori a folosit pictorul?
asociază cu gândirea și
d. Ce observi în planul apropiat? Dar în cel depărtat?
adevărul.
l Indigo poate exprima e. Ce fel de sunete ai putea auzi în pădure? Ce te face să te
o stare de luciditate gândești la aceste sunete?
și, mai ales, simțul
responsabilității.
l Violet este culoarea
idealurilor înalte.

Paul Cézanne
„O fermă în Normandia”

32 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


3. modelaj din lut

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1 și 2.
Ce realizează meșterul din prima imagine?
Cu ce material crezi că lucrează el?
Mai știi și alte meșteșuguri tradiționale?

REȚINEM
Lutul este un tip de argilă naturală, având două Fig. 1
caracteristici importante – plasticitatea și culoarea. Acesta
se poate modela cu ajutorul mâinilor sau cu instrumente
adecvate pentru a reda volumul obiectelor. Obţinerea
volumului se face prin adăugare de material, prin cizelare şi
prelucrare artistică.

DESCOPERIM
Lutul se folosește în olărit și se prepară în felul următor:
se pune praful într-o oală şi se toarnă peste el atâta apă cât Fig. 2
poate să absoarbă. Se lasă un timp, apoi se frământă foarte
bine pe o planşetă de lemn, până se obţine o pastă care nu se
mai lipeşte de mână. Obiectele modelate din lut pot fi arse în
cuptoare speciale (fig. 3).

APLICĂM
1. De ce crezi că se folosește lutul pentru olărit și nu pământ sau
nisip simplu?
2. Pune în ordine etapele de preparare a lutului: Fig. 3

¨ frământă lutul pe o planșetă de lemn.


¨
1 toarnă praful de lut într-o oală. PORTOFOLIU

¨ arde lutul. Realizează din lut


o ceșcuță. Respectă
¨ toarnă peste lut atâta apă cât poate absorbi. modalitatea de preparare
3. Dă exemplu de două-trei obiecte casnice realizate din lut. a lutului. Picteaz-o în
4. Desenează pe o foaie de desen conturul unei flori. culorile preferate.
Folosește lut pentru a umple conturul. Pictează-l după ce se usucă.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 33


recapitulare evaluare

1. Desenează pe o foaie separată schema de 1. Completează spațiile libere cu termenii:


mai jos și apoi completeaz-o. opace, lutul, culoare, olăritului, amestecul,
transparență. lll ll
lll ll ll
FB B S
Multe dintre culori se obțin prin … altora.
Efectul de … se obține prin suprapunerea
petelor de … .
ACROMATIC
Tempera și guașa sunt culori … . Putem
CROMATIC folosi pentru modelaj, în afară de plastilină, și
…, care se utilizează mult în arta … .
2. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau
fals (F) a următoarelor enunțuri: lll
FB
ll
B
l
S
• A amesteca două sau mai multe culori
alb înseamnă a le pune una lângă alta. (___)
• Albul și negrul amestecate dau griuri
AMESTECUL colorate. (___)
DE CULOARE
• Efectul de transparență se obține prin
suprapunerea petelor de culoare. (___)
3. Descrie obiectele modelate din lut, din
imaginile de mai jos. Fă referire la:
lll ll l
FB B S
EFECTE
• forma, volumul/ proporția acestora;
• textura și compoziția;
• utilitatea lor în viața omului.

2. Explică oral modalitatea de obținere a


lutului pentru modelaj.
3. Realizează o lucrare în care să folosești
amestecuri cromatice spontane. Expuneți
lucrările în clasă.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

34 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 4

35
Unitatea 4 1. Punctul

OBSERVĂM
Privește tablourile din figurile 1 și 2.
Ce este reprezentat în fiecare dintre ele?
Observi ceva diferit la felul în care sunt pictate?

REȚINEM
Fig. 1 Camille Pissarro Elementele de limbaj plastic sunt: culoarea, punctul, linia,
„Recolta” forma, pata.
Ca element de limbaj plastic, punctul este rezultatul
primei întâlniri a instrumentului de lucru (creion, pix, pensulă
etc.) cu suprafața-suport. Punctul poate fi spontan, dar și
elaborat, desenat, construit.
Punctul este cea mai mică formă de bază, în raport cu
suprafața tabloului și cu celelalte forme cuprinse în spațiul
acestuia.
Punctele sunt de mai multe feluri:
Fig. 2 Albert Dubois Pillet • puncte spontane – o planșă cu puncte împrăștiate,
„Pe malurile Marnei la răsărit”
fără o formă stabilită
• puncte elaborate (fig. 1, 2).
Știați că…
În artele vizuale, punctul
este folosit ca: APLICĂM
• mijloc de exprimare 1. Alege varianta corectă.
a volumului, a umbrei A. Punctul este: B. Punctul poate fi:
și luminii, a texturii, a
a) o urmă a) spontan și elaborat
structurii etc.
b) o linie b) spontan și direct
• semn plastic – imagine
elaborată care comunică c) o suprafață c) elaborat și dirijat
idei, sentimente, trăiri 2. Realizează câteva exerciții de obținere a punctelor cu pensula,
• element decorativ. degetul, penița.
3. Pune pe o foaie de desen trei puncte foarte mari realizate
prin amprentă cu o pensulă mare. Decorează-le cu puncte de
diferite forme.
Pe fondul dintre puncte, poți reda efectul de spațialitate cu
ajutorul punctelor: mari pentru apropiere și mici pentru depărtare.

36 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


2. linia

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1 și 2.
Ce observi?
Ce element iese în evidență?

Fig. 1
REȚINEM
Linia este urma unui punct în mișcare pe o suprafață. Ea
este constituită dintr-un șir de puncte.
Liniile pot fi:
• verticale, orizontale, oblice, drepte, spiralate
• frânte, curbe (deschise sau închise)
• lungi, scurte, subțiri, groase Fig. 2 Vincent van Gogh
• clare, difuze/ opace „Lan de grâu cu chiparoși”

• în duct (continue) sau întrerupte


• grupate
• paralele, intersectate, suprapuse etc.

DESCOPERIM Fig. 3 Ion Pacea


„Marina”
Expresivitatea liniei se obține în funcție de traiectorie,
structură, lungime, grosime, poziție, culoare și amplasarea ei
în spațiul plastic.
Linia deţine rol:
• constructiv – deoarece sugerează forma, volumul,
materialitatea şi chiar culoarea – se conturează unele forme
(fig. 3)
• figurativ – devine semn plastic sau formă cu diverse Fig. 4

semnificaţii
• expresiv – obţinut prin mişcare, ritm, contrast – se
structurează compozițiile plastice.
În artele decorative, linia dă un aspect particular în funcție
de materialele și tehnicile folosite (fig. 4, 5).

Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 37


Unitatea 4

APLICĂM
PORTOFOLIU
1. Realizează pe suportul de lucru (foaia de desen) linii obținute
Realizează din fâșii de
cu diverse instrumente de lucru, având în vedere linia ca:
hârtie colorată Covorașul
traiectorie, structură, lungime, grosime, poziție, culoare, valoare și
(Țesere).
amplasare în spațiul plastic.
O coală de hârtie de o
2. Desenează o ie și un vas, după modelele de mai jos, și
culoare la alegere se taie în
decorează-le cu motive decorative obţinute cu ajutorul punctului
interior, la 2 cm de margini,
organizat după principiile artei decorative.
pe lungime, în fâșii egale
de 1 cm. Din coli de culori
diferite se fac benzi cu
aceeași dimensiune (1 cm).
Dintr-un capăt al colii se
începe a se țese cu benzile
colorate, astfel încât a doua
bandă să nu pornească din
aceeași poziție cu prima.
Se alternează împletirea și
culorile. 3. Confecţionează un semn de carte din carton şi decorează
Atenție: l țeserea suprafaţa lui cu ornamente geometrice.
(realizarea țesăturii) se 4. Observă desenele de mai jos și analizează-le, având în vedere
face pe partea necolorată a elementul de limbaj plastic – linia.
hârtiei!
l se poate folosi un
creion (bețișor) pentru a
introduce benzile de hârtie
mai ușor.

38 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


3. tehnica origami

OBSERVĂM
Observă imaginile din figurile 1 și 2.
Ce reprezintă ele?
Din ce sunt confecționate?
Știi să confecționezi și tu vreuna din cele reprezentate?

REȚINEM Fig. 1

Cuvântul origami (de origine japoneză) înseamnă arta


îndoirii hârtiei, în diferite modele, asemănătoare celor din
viața omului: plante, animale, flori, diferite obiecte utilizate
de om etc.
În tehnica origami se folosesc pătrate de hârtie colorată
sau albă. Pentru unele lucrări se pot folosi bucăți de hârtie
care au și alte forme geometrice.

Fig. 2

APLICĂM
1. Parcurge etapele de mai jos și obține capul de pisică.
Materiale necesare:
• un pătrat de hârtie sau carton subțire mai mare
Etapa 1 Etapa 2
• riglă
• lipici
• creioane colorate, acuarele, pensule
Etape de lucru:
Etapa 1. Îndoaie pe diagonală pătratul de hârtie.
Etapa 2. Îndoaie apoi pe jumătate triunghiul obținut. Etapa 3 Etapa 4.1

Etapa 3. Ridică în sus colțurile exterioare, așa cum arată linia


punctată.
Etapa 4 (4.1, 4.2). Îndoaie spre interior colțul de sus ca să obții
capul pisicii.
Etapa 5. Întoarce figura și desenează fața pisicii.
Etapa 4.2 Etapa 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 39


Unitatea 4 4. forme plane și spațiALE

OBSERVĂM
Observă tablourile din figurile 1, 2 și 3.
Ce observi în cele trei tablouri?
Ce culori sunt folosite?
Din punctul tău de vedere, care sunt asemănările și
deosebirile dintre cele trei tablouri?

Fig. 1 REȚINEM
Forma reprezintă aspectul exterior al obiectelor materiale,
al fiinţelor, al tuturor lucrurilor din mediul înconjurător.
Formele întâlnite în natură sunt denumite forme naturale:
copaci, munți, pietre, animale etc.
Formele obținute de artist, în procesul creaţiei, prin diferite
procedee și tehnici de lucru, sunt denumite forme elaborate.
Acestea sunt de două feluri:
• forma plană este imaginea conținută pe o suprafață
Fig. 2 Ioana Alexandrescu plană și are două dimensiuni: lungime și lățime (fig. 4-5)
• forma spațială (tridimensională) (fig. 4-5) are lungime,
lățime, înălțime (volum).

Fig. 3 Constantin Artachino


„Natură statică”
Fig. 4-5

APLICĂM
1. Dă exemple și de alte forme materiale din natură.
2. Realizează pe o planșă diferite forme geometrice, în diferite
poziții și mărimi. Pictează apoi, în interiorul fiecăreia, folosind
linia, punctul, culoarea, cu diferite nuanțe și tonuri. Dă un titlu
lucrării obținute!
3. Realizează din plastilină o minge de fotbal, iar din bețe de
Fig. 6 chibrituri sau scobitori un coif și o piramidă (fig. 6).

40 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


5. quilling

OBSERVĂM știați că…


Observă imaginile din figurile 1 și 2. Tehnica quillingului sau
Din ce material crezi că sunt realizate decorațiunile? hârtia filigranată provine
Cum crezi că a fost răsucită hârtia? din Egiptul Antic, unde
locuitorii o foloseau să
facă figurine din papirus.
În secolul al XVI-lea, ea
ajunge și în Europa, unde
este folosită de călugări
pentru a decora coperțile
cărților sau icoanele. În
acea perioadă, quillingul
era o alternativă ieftină
a filigranului în aur sau
Fig. 1 Fig. 2
argint.
În secolul al XVIII-lea,
REȚINEM tehnica quillingului devine
populară în toată Europa,
Quillingul constă în rularea unor fâșii înguste de hârtie
fiind o artă practicată
care, după ce au fost răsucite, sunt îmbinate și aranjate pentru
de femeile aristocrate.
a forma un model decorativ.
Culoarea și calitatea hârtiei
Materiale necesare: hârtie, ac special, lipici, diferite
folosite făceau ca prețul să
suporturi de lucru.
fie destul de mare în acea
Fâșiile de hârtie sunt folosite pentru a crea diferite forme perioadă, astfel că doar
(a se vedea video de la pag. 42 din manualul digital). nobilimea și-o permitea.
În prezent, tehnica
quilling este folosită în a
APLICĂM crea diferite invitații de
1. Realizează corespondența: nuntă, felicitări, carnețele
și decorațiuni.
1. origami A. modelare
2. quilling B. răsucire
3. lut C. îndoire
1 – 2 – 3–
2. Realizează, pentru bradul de Crăciun sau pentru altă
sărbătoare, ornamente folosind această tehnică, pe care să le
folosești apoi la momentul potrivit.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 41


Unitatea 4
2

Proiect – felicitare decorată cu tehnica quilling

Materiale necesare:
o foaie de desen sau carton subțire
foarfecă, lipici
16 fâșii de hârtie roșie sau altă culoare aleasă de tine (pentru petale și glob)
ac de quilling

Etape de realizare:

3
1
Lipește apoi pe fața
Îndoaie pe jumătate
felicitării cercul pentru
o foaie de desen sau un
mijlocul florii, petalele,
carton mai subțire.
codița și frunzulițele din
fâșii de hârtie verde.

2
Fiecare petală reprezintă o fâșie de hârtie pe
care o rulezi în formă rotundă. Fixezi capetele cu
lipici. Ca să obții forma alungită a petalelor, turtește
puțin cercurile. Ai nevoie de o formă perfect
rotundă și opt petale alungite.

4
Scrie mesajul
personalizat.

42 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


6. Colajul de frunze, hârtie, textile și alte materiale

OBSERVĂM
Observă planșele din figurile 1, 2 și 3.
Ce materiale sunt folosite în fiecare tablou?
Ce tehnici de lucru identifici în fiecare planșă?

REȚINEM Fig. 1
Colajul este un procedeu artistic care constă în
compunerea unui tablou prin lipirea laolaltă a unor elemente
diferite, tăiate sau rupte. (fig. 1-5)
Pentru lipirea acestora se folosește aracetul, lipiciul lichid
sau solid sau orice alt material care lipește. Poate fi abordată
orice temă de compoziţie.

Fig. 2

DESCOPERIM
Se pot realiza lucrări plastice din diferite tipuri de semințe
(de floarea-soarelui, de dovleac, de muştar etc.), de boabe
(de cafea, de orez, de grâu etc.) sau ascuțitură de creion.

Fig. 3

APLICĂM
1. Numește șase materiale care se pot folosi la realizarea unui
colaj.
2. Alege una dintre figurile 1-5 și scrie etapele realizării colajului
din imagine.
3. Realizează un colaj din frunze și plastilină sau mărgele, Fig. 4
reprezentând un alt animal (pește, iepure etc.), după modelul din
figura 5.
4. Realizează, pe suport textil sau pe carton mai gros, un colaj din
materiale pe care le găsești în natură. Lucrează în echipă alături
de colegul de bancă. Organizați la sfârșitul activității o expoziție
a clasei!

Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 43


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Completează spațiile libere cu termenii


lll
• Care sunt elementele de limbaj plastic potriviți. lll
lll
ll
ll
ll lll
FB B S
învățate? Punctul, ca element de limbaj plastic, se
Ex.: Elementele de limbaj plastic învățate poate obține cu pensula, …, creionul, … sau
sunt: punctul, linia, forma și culoarea. … . Linia este un … în mișcare. Ele pot avea
• Ce înseamnă origami? diferite poziții …, …, … și diferite grosimi.
• Care sunt formele întâlnite într-o lucrare Formele elaborate sunt … și … .
plastică? 2. Ce elemente de limbaj plastic s-au utilizat
• Ce este colajul ca procedeu artistic? Din în realizarea următoarelor lucrări?
lll ll l
ce se poate realiza? FB B S

2. Completează pe o foaie separată diagrama


Venn de mai jos.

Punctul Linia

Diferențe Diferențe
Asemănări

Ex.: elemente de
limbaj plastic

3. Decorează cu puncte și linii de diferite


dimensiuni, grosimi, mărimi, culori conturul 3. Desenează pe o planșă trei forme
unei farfurii tradiționale românești. geometrice, în diferite poziții și mărimi, apoi
cu creioanele colorate, realizează în fiecare
4. Realizează un colaj din frunze, acuarele
câte un tablou. Dă un titlu potrivit fiecăruia!
și plastilină, reprezentând anotimpul
lll ll l
preferat. Compară-l apoi cu cele ale colegilor FB B S
de clasă și stabilește un top trei al lucrărilor
care ți-au plăcut.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

44 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 5

45
1. FormA spontanĂ.
Unitatea 5 tehnici de lucru

OBSERVĂM
Observă imaginile din figurile 1 și 2.
Ce poți spune despre forma din fiecare tablou?
Ce tipuri de forme cunoști?

Fig. 1 Jackson Pollock


„Numărul 8”
REȚINEM
Forma spontană în pictură este obținută întâmplător, prin
diferite procedee.
Tehnici de obținere a formelor spontane:
• Monotipia – se realizează prin presarea unor pete de
culoare fluidizată, așezate pe hârtia albă sau colorată, de
preferință lucioasă, împăturită în două sau patru. Presarea
Fig. 2 Gheorghe Petrașcu se realizează cu mâna în diferite direcţii, apoi suportul se
„Punte cu trei arce”
despăturește și apar forme cromatice spontane noi, similare
cu reprezentări vizuale deja cunoscute (fluturi, flori, gâze
etc.). (fig. 3)
• Suflarea liberă sau cu ajutorul unui pai/ tub (dirijarea
jetului de aer), în diferite sensuri, a unor puncte, pete de
culoare fluidizată. (fig. 4)
• Curgerea liberă a petelor de culoare și scurgere dirijată
Fig. 3
prin schimbarea poziţiei planşei pentru a favoriza deplasarea
culorilor în sensurile dorite.

APLICĂM
1. Realizează corespondența:
1. suflarea liberă A. presare
Fig. 4
2. monotipie B. schimbarea poziției planșei
PORTOFOLIU 3. curgerea liberă C. pai/ tub
Fă o vizită online la 1 – 2 – 3–
Muzeul Național de Artă. 2. Realizează o floare folosind monotipia. Crezi că reușești să
După ce „te plimbi” prin obții o floare asemănătoare folosind dirijarea jetului de aer?
muzeu, alege un tablou
și încearcă să identifici
3. Alege două tehnici de obținere a formelor spontane și creează
câte o planșă diferită.
tehnicile folosite.

46 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


REȚINEM
Tehnici de obținere a formelor spontane:
• Stropirea forţată a culorilor se obține cu pensula sau
cu alt instrument plin de culoare, pe suport uscat sau umed.
(fig. 5)
• Tehnica sforii colorate constă în înmuierea unui fir textil Fig. 7
în culoare și presarea lui între două foi de desen sau între
jumătățile aceleiași foi. Firul se poate dirija de la capătul Exercițiu-joc
necolorat și se obțin astfel diverse forme. De asemenea, se Urmează etapele
poate impregna firul cu mai multe culori pentru un tablou de lucru și descoperă
spectaculos. (fig. 6) fuzionarea.
• Fuzionarea este amestecul spontan a două sau mai multe 1. Umezește o foaie de
culori aplicate pe suport umed. (fig. 7) desen cu o pensulă mare
curată.
2. Desenează cu
pensula puncte mari și
mici, apoi linii de diferite
forme, grosimi și în direcții
diferite. Ai grijă ca unele
dintre linii să treacă și
peste punctele de pe
Fig. 5 Fig. 6 planșă.
APLICĂM 3. Observă cum
1. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals (F) a fuzionează culorile și ce
următoarelor enunțuri: forme spontane obții.
• Forma spontană este o formă foarte bine gândită și aleasă de 4. Retușează dacă simți
pictor înainte. (____) nevoia.

• Curgerea dirijată se realizează prin suflarea jetului de aer 5. Dă un nume tabloului


printr-un pai. (____) (formele obținute te pot
inspira).
• Fuzionarea este amestecul spontan de două sau mai multe
culori pe suport umed. (____) 6. Expune lucrarea în
clasă.
• Monotipia se realizează prin presarea petelor de culoare. (____)
2. Realizează o lucrare folosind tehnica sforii colorate. Dă-i un
titlu potrivit!
3. Realizează o compoziție cu același subiect, la alegere, folosind
două tehnici diferite. Spune ce observi.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 47


Unitatea 5 2. forma elaborată

OBSERVĂM
Știați că…
Observă tablourile din figurile 1 și 2.
Nicolae Grigorescu s-a
născut în anul 1838, în Ce forme identifici?
comuna Pitaru, județul Îți e ușor să înțelegi ce este reprezentat în ambele tablouri?
Dâmbovița.
Pictează, ca ucenic,
icoane la câteva mănăstiri:
Căldărușani, Zamfira și
Agapia.
În 1861 ajunge la Paris,
unde își desăvârșește
talentul pentru pictură.
Simpatia pentru oamenii Fig. 1 Nicolae Grigorescu Fig. 2 Adam Bălțatu
„Tânără fată cu oglinda“ „Peisaj cu case“
din popor și frumusețile
naturii sunt reflectate în
opera sa. Câteva dintre REȚINEM
lucrările pe această temă
Forma elaborată este creată de om pe baza sugestiilor
sunt: Țărancă din Muscel,
din natură. Aceasta se realizează în mod conștient, pe baza
Fetița cu basma roșie, Fata
schimbării unor forme naturale.
cu zestrea, Ciobănaș, Horă,
Car cu boi.
Participă la Războiul
pentru Independență DESCOPERIM
(1877–1878), după care
Peisajul
pictează eroismul și jertfa
Peisajele sunt opere de artă care prezintă scene ale naturii
românilor în tablouri ca
cuprinse dintr-o privire. Acestea pot include: munți, lacuri,
Atacul de la Smârdan.
grădini, râuri și orice vedere pitorească. Ele se pot realiza în
La 21 iulie 1907 se
ulei, acuarele, culori, pasteluri sau amprente de orice fel. (fig. 3)
stinge din viață la Câmpina.
Natura moartă (natura statică)
Natura statică sau natura moartă este reprezentarea
în artele vizuale a unor obiecte neînsuflețite, din natură,
ordonate în mod voluntar.
Prin definiție, natura moartă este o reprezentare grafică
sau picturală a unui grup de obiecte naturale, constând în:
ghiveci cu flori, fructe sau legume așezate pe o fructieră,
Nicolae Grigorescu vânat, vază, sticlă, amforă, ceainic, pahare, farfurii etc. (fig. 4)
„Car cu boi”

48 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


DESCOPERIM
Natura statică şi peisajul sunt două genuri artistice aflate
aparent în opoziţie, având însă ambele un important punct
comun: artistul, creatorul subiectiv al imaginii.
Pictorul îşi alege modelul de reprezentare din faţa lui (un
colţ de natură sau un grup de obiecte) şi-l reproduce apoi
prin formă şi culoare, transformându-l într-o operă de artă. Fig. 3 Claude Monet
„Câmpie cu maci langă Vetheuil”

APLICĂM
1. Care este diferența dintre forma elaborată și forma spontană?
2. Joacă-te și stabilește titluri pentru tablourile de mai jos, în
funcție de ce identifici în ele și ce îți transmit.

Fig. 4 Paul Cézanne


„Natură moartă cu carafă,
pahar și fructe”

Știați că…
Paul Cézanne (1839
– 1906) a fost un pictor
francez, reprezentant al
Nicolae Grigorescu Nicolae Grigorescu Post-impresionismului.
„Țărancă din Muscel“ „Fată cu basma roșie“ Este considerat a fi
puntea de legătură dintre
Impresionismul secolului
XIX și Cubismul secolului
XX. Tehnica de pictură a lui
Cézanne se caracterizează
prin repetitivitate, zone de
culoare cu valori termice
(date de folosirea jocului
de culori calde și reci),
Paul Cézanne Claude Monet
„Mere” „Plajă la Pourville” urme mici de pensulă și
referiri directe la formele
3. Realizează o compoziție cu titlul Grădina cu flori, folosind geometrice.
forma elaborată.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 49


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Alege varianta corectă. lll ll l


FB B S
• Câte categorii de forme se utilizează A. Fuzionare înseamnă:
într-o pictură? a) amestec spontan de culori
• Ce modalități de obținere a formelor b) lipirea de flori uscate
spontane cunoști?
c) amestec de creion și culoare
• Ce este fuzionarea?
B. Forma spontană se obține prin:
• Ce poți spune despre forma elaborată?
a) învârtirea pensulei, suflare, stropire
2. Răspunde la întrebările din colțurile b) săritură, sfoara umedă, monotipie
stelei. c) stropire, presarea culorii, scurgere
DE CÂTE feluri este? liberă
Ex.: C. Etapele monotipiei sunt:
spontană a) aplicare culoare, pliere hârtie, presare
elaborată
b) pliere hârtie, presare, aplicare culoare
c) presare, aplicare culoare, pliere hârtie

2. Completează spațiile libere cu termenii


lll ll l
potriviți. FB B S
FORMA
Forma spontană în pictură se obține … .
Monotipia se realizează prin … petelor de
CUM se CARE sunt culoare.
obține? tehnicile Fuzionarea se realizează pe suport … .
de obținere
3. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau
a formei
fals (F) a următoarelor enunțuri: lll ll l
FB B S
spontane?
CÂND se obține PE CE • Forma elaborată are la bază elemente și
forma elaborată? poți sugestii din natură. (____)
picta? • Fuzionarea se realizează numai în
interiorul lucrării plastice. (____)
3. Realizează pentru portofoliu forme • Monotipia se realizează cu ajutorul unei
spontane prin două tehnici care ți-au sfori sau a unui pai. (____)
plăcut mai mult. Fă schimb cu colegul de
bancă și încearcă să identifici tehnicile
folosite de acesta. Pe ce anume te-ai bazat
în alegerile tale?

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

50 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 6

51
Unitatea 6 1. felicitarea

OBSERVĂM
Observă ce este în figura 1.
Cu ce ocazii trimitem felicitări?
Când ai trimis ultima dată o felicitare?

REȚINEM
Felicitarea se adresează în momente festive, speciale, și
Fig. 1 este alcătuită dintr-un mesaj ce conține o urare, formula de
încheiere și semnătura. Se poate transmite oral sau scris prin
poștă sau prin email (electronic).

DESCOPERIM
Cum se realizează o felicitare de Paște?
Materiale necesare:
• carton subțire de culoare albă (sau orice culoare
Fig. 2 preferată) de dimensiune A4, care se poate îndoi
• hârtie albă pe care se desenează conturul unui ou de
Știați că… Paște

Felicitările: • lipici, carioci, foarfecă

• sunt un gest personal • abțibilduri specifice: puișori, ouă mici desenate etc.
la ocazii speciale şi Etape de lucru:
sărbători Etapa 1. Cartonul se îndoaie în părți egale.
• ne leagă de diferiţi Etapa 2. Pe hârtia albă se desenează conturul oului.
oameni, de colegi, Etapa 3. Se pictează sau se colorează oul.
profesori, familie şi
Etapa 4. Se decupează apoi desenul și se lipește pe fața
prieteni
exterioară a cartonului îndoit.
• ne ajută să exprimăm
Etapa 5. Pe spațiu din interiorul felicitării se scrie textul.
emoţiile prin cuvinte
(notă: se poate desena/ picta și spatele felicitării)
• ne oferă amintiri ale
momentelor speciale din
viaţa noastră APLICĂM
• păstrează amintirile
1. Urmează etapele de mai sus și confecționează o felicitare de
cu prietenii şi familia.
Paște sau pentru un eveniment la alegere (zi de naștere, Crăciun,
8 Martie etc.).

52 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


Unitatea 6 2. compoziția plastică

OBSERVĂM
Privește tablourile din figurile 1 și 2.
Observi vreo diferență?
Ce aspect îți atrage privirea în fiecare tablou?

REȚINEM Fig. 1 Ion Th. Sion


„Compoziție cu motive românești”
Compoziția plastică reprezintă modul de organizare a unei
suprafețe, a unui spațiu sau a unui volum cu ajutorul elementelor
de limbaj plastic, astfel încât să transmită privitorului emoția și
mesajul autorului. Fiecare operă de artă are o anumită compoziţie
fie creată conștient, fie accidental.
Compozițiile plastice pot fi:
• statice (închise)
• dinamice (deschise) Fig. 2
Compoziția plastică închisă sugerează că acțiunea se Ioana Alexandrescu

desfășoară în interiorul spațiului plastic, având un centru de


interes. Elementele compoziționale sunt ordonate pe scheme
Știați că…
compoziționale (structuri) în formă de triunghi, cerc, oval. (fig. 1)
l Originea termenului
Compoziția plastică deschisă sugerează acțiuni și în afara
compoziție este legată de
spațiului plastic, având unul sau mai multe centre de interes
armonie și de îmbinarea
(linii, contraste, aglomerări de detalii). (fig. 2)
unor cunoștințe din
matematică – geometrie.
l Compoziția stă la
APLICĂM
baza oricărei opere de artă.
1. Realizează două compoziții plastice închise cu un singur centru l Tipurile compoziționale
de interes. Folosește culori calde, reci, tonuri și nuanțe. Dă un
deschise și închise se
titlu lucrărilor!
regăsesc de-a lungul
2. Realizează o compoziție dinamică, al cărei subiect de lucru istoriei artelor.
să fie Jocuri de primăvară, și în care să ții cont de următoarele
cerințe:
• existența a cel puțin două centre de interes VOCABULAR
• folosirea corectă a culorilor reci și calde centru de interes = zonă din
• aplicarea subiectului propus în tehnica acuarelei compoziția plastică spre care
se îndreaptă imediat privirea
• câmpul de vedere să fie larg și să permită privitorului să vadă
departe și în ansamblu.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 53


Unitatea 6 3. compoziția decorativă

OBSERVĂM
Privește obiectele din figurile 1 și 2.
Ce reprezintă ele?
Ai văzut astfel de obiecte? Unde?

Fig. 1
REȚINEM
Compoziția decorativă aparține artei decorative și presupune
îmbinarea elementelor plastice într-un tot armonios, cu scopul
de a înfrumuseța. Aceste elemente se pot lua din natură, din
geometrie, din arta popoarelor antice, din arta modernă, arta
populară sau din imaginație.
Elementele folosite sunt cele ale limbajului plastic: punctul,
Fig. 2 linia, forma și culoarea. Ele se pot repeta, alterna, pot fi
simetrice sau suprapuse (fig. 3), în funcție de autor și textură.

repetare

DESCOPERIM
Stilizarea reprezintă transformarea elementelor
suprapunere din natură în elemente plastice prin geometrizare şi
abstractizare, accentuându-se particularităţile expresive ale
acestora. (fig. 2)
simetrie Motivul decorativ reprezintă structura plastică obţinută
prin stilizare. (fig. 4)

alternare
APLICĂM
Fig. 3 1. Identifică în imaginea din figura 4 motivul decorativ și
elementele din natură care au fost stilizate.
2. Realizează, pe un suport de hârtie cu pătrățele, o compoziție
decorativă folosind figuri geometrice cunoscute și modalități
diverse de așezare a acestora.
3. Vorbește cu părinții sau cu bunicii să te ajute să identifici
mai multe motive decorative pe haine sau pe accesoriile textile.
Realizează fotografii și creați în clasă o expoziție cu cele mai
Fig. 4 interesante dintre ele.

54 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


proiect – pernuță pentru ace

Materiale necesare:
șablon cap de urs din carton
trei bucăți de material (pânză, fetru, lână) de culori diferite
ac de cusut
ață
foarfecă
marker, creion
vată

Etapele de realizare:

3
Coase pe una dintre cele două
1
fețe ochii, nasul și gura (ca o
Desenează după șablon
săgeată cu vârful în jos).
capul de urs, nasul, gura,
ochii pe bucățile de material.
5
Umple capul de urs cu vată,
începând cu urechile, și apoi
termină de cusut.

4
2 Acum coase cele două fețe
Decupea­ză-le. Vei avea nevoie ale ursului (una peste alta), dar ai
de două bucăți separate pentru a grijă să lași un spațiu suficient de
realiza capul ursului. mare ca să-l umpli cu vată.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 55


Unitatea 6 4. arta decorativă

OBSERVĂM
Știați că…
Privește obiectele din figurile 1 și 2.
Tapiseria este o formă
Ce reprezintă ele?
de artă textilă, care a
apărut din nevoia de Cum arată ele în prezent? Au același design?
a încălzi pereții reci ai
castelelor și catedralelor
REȚINEM
medievale. Din dorința de
a înfrumuseța un obiect Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii și-au decorat
practic, ea înfățișa diverse spațiile de locuit (fig. 1), îmbrăcămintea sau diferite obiecte
subiecte și teme simbolice utilizate în gospodării (fig. 2).
(natura, evenimente Arta decorativă se deosebește de pictură prin modul
istorice, mitologie etc.) de organizare a compoziției și prin felul în care sunt
Tapiseria a fost multă folosite elementele de limbaj și mijloacele de expresie. Ea
vreme bunul material înfrumusețează anumite spații sau obiecte și poate avea
pe care doar regalitatea, funcții utile sau doar artistice.
aristocrația și biserica
și-l permiteau. Abia din
secolele XIX – XX intră și
în casele burgheziei și mai
târziu în ale omului de
rând, dar numai în versiuni
de mici dimensiuni.
Față de o țesătură
normală, tapiseria clasică Fig. 1 Fig. 2
se putea realiza din
materiale cu firul de
grosimi diferite (lână,
DESCOPERIM
mătase etc.). În funcție de suportul pe care este realizată, arta
decorativă se împarte în: arte textile (tapiserie, imprimeu,
goblen etc.), arta ceramicii (lut, ceramică, mozaic etc.), arta
sticlei (pictură pe sticlă, vitraliu etc.).

APLICĂM
1. Identifică în camera ta obiecte al căror studiu se încadrează în
arta decorativă.
2. Folosește un tricou mai vechi, pe care nu-l mai porți, și
decorează-l. Poți folosi carioci, tempera, cusături și chiar decuparea.

56 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


proiect – pepenele evantai

Materiale necesare:
carton dimensiune A3 mai subțire sau hârtie glasată, de culoare roșie
două benzi verzi și două albe, cu lățime de 1 cm fiecare, cât lungimea colii
marker negru
două lamele de lemn de la înghețată
capsator cu capse ori elastic subțire

Etapele de realizare:

1
Lipește cele două benzi de culori diferite (verde și
4
alb), pe lungimea cartonului, începând cu cea verde.

Strânge cu elasticul (capsează) jumătatea


cartonului (acordeonul).

2
Cu markerul, pe toată partea roșie a cartonului,
desenează puncte negre (semințele).

3
Lipește lamelele de lemn pe fiecare parte și
Realizează îndoiturile pe lățime, alternând de
deschide evantaiul.
fiecare dată partea.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 57


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Realizează corespondența. lll


FB
ll
B
l
S
• Prin ce mijloace se poate transmite 1. Compoziție 2. Compoziție
felicitarea? plastică decorativă
• Cum faci distincția dintre compoziția
3. Artă decorativă
plastică închisă și cea deschisă?
• Cum identifici arta decorativă?
A C
• Ce este motivul decorativ?
2. Realizează o felicitare pentru ziua celui/
celei mai bun(e) prieten(e), urmărind etapele
învățate.
3. Exersează compoziția decorativă folosind
elemente ale limbajului plastic. Încearcă să le B 1 –
stilizezi. 2 –
4. Precizează ce tip de compoziție plastică 3 –
are fiecare tablou de mai jos.

Ștefan Luchian
„Spălătoreasa”
2. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals
(F) a următoarelor enunțuri: lll
FB
ll
B
l
S
• Felicitarea ne ajută să ne exprimăm
emoţiile prin cuvinte. (_____)
• Elementele folosite în limbajul plastic
nu se pot folosi și în compoziția decorativă.
Edvard Munch (______)
„Primăvara pe strada Karl Johan” • Arta decorativă se deosebește de pictură.
(______)

3. Completează tabelul. lll


FB
ll
B
l
S

Obiecte de artă DA NU
decorativă
covor da
mașină
faianță
Henri Fantin-Latour vază de sticlă
„Piersici”

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

58 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 7

59
1. arta populară.
Unitatea 7 meșteșuguri populare

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-4.
Ce reprezintă ele?
Unde ai văzut astfel de obiecte?
Obiectele confecționate de meșteri din figurile 3 și 4 pot fi
realizate și în fabrică?

Fig. 1
REȚINEM
Arta populară definește creația care nu se înscrie
în artele clasice sau moderne, ci e inclusă în producția
meșteșugărească tradițională sau casnică.
Lucrările de artă populară sunt în general de origine anonimă,
producătorii lor nu au absolvit studii estetice sau artistice.
Arta populară este practicată de meșterii populari.
Olăritul, creația costumelor populare, prelucrarea pieilor
de animale şi cojocăritul (fig 1 și 2), ţesutul (fig. 3), torsul,
Fig. 2
broderia, prelucrarea și sculpura lemnului (fig. 4), pictura
pe sticlă sunt doar câteva dintre meșteșugurile practicate
dintotdeauna de om.

DESCOPERIM
Meșteșugul este deprinderea practică de a efectua un
lucru cu îndemânare și cu pricepere, artă, măiestrie.

Fig. 3 Punctul decorativ, linia decorativă și forma sunt


elementele de limbaj și în arta meșteșugului.
Meșterii sunt persoane care practică o meserie manuală.
Ei sunt persoane talentate, îndemânatice, pricepute, care
posedă multe cunoștințe și care au adus contribuții foarte
valoroase într-un anumit domeniu.
Meșterii creează diverse obiecte și modele artistice,
unele unice, atât pentru utilizarea în diferite activități ale
omului, cât și pentru expoziții sau vânzări.

Fig. 4

60 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


DESCOPERIM PORTOFOLIU
Creația costumelor populare Data viitoare când îți
Confecționarea costumului popular românesc a pornit de la vei vizita bunicii, discută
materiile prime produse în gospodăriile țăranilor (in, cânepă, cu ei despre arta populară
bumbac, mătase), dar a evoluat odată cu trecerea timpului. de la tine din zonă. Află ce
meștegușuri predomină, ce
Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul țării,
meșteri populari localnici
dar se deosebește de la o regiune la alta prin amănunte:
sunt căutați și pentru ce
croială, formă și culoare.
îndeletnicire. Scrie o mică
Prelucrarea pieilor și cojocăritul prezentare a informațiilor
Prelucrarea pieilor are ca scop confecţionarea pieselor de pe care le-ai descoperit.
îmbrăcăminte și încălțăminte (opinci) (fig. 2).
Cojocăritul a fost cel mai răspândit meşteşug specializat
în prelucrarea pieilor, în special de ovine. Știați că…
Prelucrarea și sculptarea lemnului
Măștile sunt
Țăranul de altădată își confecționa și își întreținea singur confecționate cu ocazia
obiectele din gospodărie: mobilier, tacâmuri și alte obiecte teatrului popular organizat
de uz casnic, jucării pentru cei mici etc. de Crăciun și Anul Nou în
chip de colindă pe la casele
oamenilor, pentru a alunga
spiritele rele.
APLICĂM
Măștile populare
1. Urmează să fii expozant la un târg de meșteșuguri. Realizează datează din perioada
o listă cu cinci obiecte pe care le vei expune. precreștină, iar unele
2. Realizează corespondența: dintre ele s-au păstrat și în
1. costum popular A. piele creștinism. Ele sunt legate
de anotimpuri, dar și de
2. cojocărit B. lemn
principalele evenimente
3. tacâmuri C. in din viața omului (naștere,
1 – 2 – 3– nuntă și înmormântare).
3. Te-ai înscris la tabăra de creație și artă populară și trebuie
să îți completezi fișa cu opțiuni. Ce meșteșuguri vrei să încerci?
Scrie-le pe primele trei, în ordinea preferințelor tale.
4. De ce crezi că sunt turiștii încântați de arta noastră populară?
5. Arta populară a cărei țări ești curios(ă) să o descoperi? Explică.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 61


Unitatea 7 2. arta textilelor

OBSERVĂM
Analizează bluza pe care o porți! Observă cum se îmbină
mânecile cu spatele și cu pieptul, cum sunt prinși nasturii sau
fermoarul, cum este realizat tivul (marginea care împiedică haina
să se destrame). Spune ce remarci!

Fig. 1 REȚINEM
Arta textilelor reprezintă crearea de ţesături din bumbac,
in sau lână pentru uz casnic sau realizarea hainelor, precum
şi decorarea acestora cu motive interesante specifice fiecărei
zone geografice.

DESCOPERIM
Fig. 2
Torsul înseamnă răsucirea cu mâna și cu ajutorul fusului
a fibrelor (de lână, de cânepă etc.) trase din caier, pentru a
obține fire care pot fi țesute (fig. 1). Se poate realiza și cu
aparate speciale în țesătorii.
Țesăturile sunt realizate în războiul de țesut, prin
încrucișarea firelor de urzeală cu cele de bătătură, cu
ajutorul războiului de țesut. Firele sunt colorate în culori
naturale, obținute din diferite plante. (fig. 2)
Fig. 3 Cusătura este acțiunea de a prinde între ele părțile unei
haine, un petic, un nasture la o haină, trecând prin ele un
VOCABULAR fir de ață cu ajutorul unui ac. Cusăturile se pot realiza pe
materiale precum: pielea, etamina, mătasea, bumbacul
fus = unealtă de tors care
etc. (fig. 3). Cusăturile se folosesc cel mai mult după ce
servește la răsucirea firului
materialul a fost croit.
caier = mănunchi de lână, de
in, de cânepă, care se pune
în furcă pentru a fi tors
APLICĂM
a croi = a tăia un material
după forma și măsura 1. Alege dintre materialele următoare pe cele pe care le poți
indicată sau după un folosi în arta textilă: lână, nisip, aur, in, cânepă, bumbac, piele,
contur desenat lemn, mătase.
2. Dă câte două exemple de produse obținute prin țesere și prin
coasere.

62 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


DESCOPERIM
Broderia este cusătura în relief, reprezentând flori sau
alte ornamente, executată pe un material textil. Față de
cusătura simplă, broderia are rol decorativ. (fig. 4)
Împletitură înseamnă încrucișare sau înnodare după un
anumit sistem a mai multor fire provenite din materiale
diferite. Împletiturile pot să nu fie doar textile, ele se pot
realiza din aluat pentru colaci, nuiele elastice, papură, pănuși Fig. 4
de porumb, păr lung etc. (fig. 5)

APLICĂM
3. Ia un tricou sau o cămașă pe care nu le mai porți și croiește
un maiou pentru ora de sport. Folosește forfeca, acul și ața,
acuarelele pentru pictură sau cariocile pentru desen.
4. Urmează etapele de mai jos și obține o brățară împletită.
Materiale necesare:
Fig. 5
• un carton rotund de mărimea unui capac de borcan
• șapte ațe de culori diferite
• riglă sau centimetru
• foarfecă
• creion
Etape de lucru:
Etapa 1. Împarte cercul în opt părți egale și taie 1 cm la fiecare
semn. Fă și o gaură în mijlocul cercului cu ajutorul creionului.
Etapa 2. Măsoară ațele cu ajutorul riglei sau centimetrului Fig. 6
și taie-le pe toate egale (30 cm).
Etapa 3. Înoadă toate ațele la un capăt și introdu nodul prin
mijlocul cercului de carton. Trece fiecare fir de ață printr-o
tăietură de pe marginea cercului de carton. Trebuie să-ți rămână o
tăietură goală. (fig. 6)
Etapa 4. Începe să împletești (alternează ațele și schimbă-le
locul). (fig. 7)
Etapa 5. Scoate împletitura din cercul de carton și leagă ațele și la
celălalt capăt. Ai obținut o brățară împletită. Fig. 7

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 63


3. forma spontană.
Unitatea 7 alte tehnici de lucru

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1 și 4.
Cum crezi că au fost pictate?
Care tablou crezi că a fost mai greu de realizat?
Ai pictat vreodată folosind alte instrumente în afară de pensule?

Fig. 1
REȚINEM
Dactilopictura este o tehnică de pictură prin care culoarea
se aplică cu degetele (fig. 1). Poate veni în completarea
picturii cu palma.
Pictura cu palma se obține după ce palma se unge cu un
strat de vopsea mai concentrată şi se aplică apoi apăsat pe
suprafaţa de decorat. Pata care rezultă sugerează un model
Fig. 2 ce poate fi completat cu ajutorul dactilopicturii sau chiar cu
pensula, obţinându-se astfel diferite imagini.
Tamponarea este o tehnică de pictură care folosește foarte
mult punctul ca element de limbaj plastic. Pensula pentru
tamponare, din burete rotund, este ideală pentru crearea
efectelor pe pânză sau pe orice suprafață. (fig. 2)

Fig. 3
DESCOPERIM
Tehnica amprentei este un procedeu prin care frunze de
diferite forme şi mărimi se colorează pe dos în diverse culori,
apoi se aşază cu suprafaţa colorată pe o coală de hârtie şi se
presează cu mâna. Se ridică frunzele, obţinându-se pe foi o
compoziţie plastică. (fig. 3)
Tehnica decolorării cu pic este o tehnică de pictură cu
Fig. 4
ajutorul picului. Pe foaia cu cerneală se folosește picul
pentru a decora cu puncte și linii tabloul. (fig. 4)
Tehnica ştampilei este un procedeu de pictură prin
care culoarea se aplică cu o ștampilă din diferite materiale
(plastilină, cartof, plută etc.). (fig. 5)

Fig. 5

64 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


DESCOPERIM
Tehnica Batik este o tehnică indoneziană de vopsire a
materialului textil după ce a fost desenat cu ceară fierbinte
sau prin imprimarea cu ștampile din lemn. (fig. 6)

APLICĂM Fig. 6

1. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals (F) a


următoarelor enunțuri: Sfaturi
• Dactilopictura se mai numește și tehnica amprentei. (____) l Dactilopictura se
• Ștampila folosită pentru tehnica ștampilei se poate obține din realizează foarte ușor și
orice material mai dur. (____) oferă libertate maximă.
Poate fi un mod foarte
• Batik este o tehnică populară românească. (____)
distractiv de petrecere a
• Tehnica decolorării cu picul folosește ca materiale cerneala și timpului liber.
picul. (____)
l Aplicând palma plină de
• Vopseaua folosită pentru pictura cu palma trebuie să fie mai culoare de mai multe ori
concentrată. (____) în același loc şi învârtind
2. Joacă-te și exersează pictura cu palma și dactilopictura, în acelaşi timp foaia de
obținând cât mai multe imagini noi. hârtie, se obţin efecte sub
3. Realizează o compoziție folosind tehnica decolorării cu pic, formă de floare, soare sau
urmărind pașii de mai jos: alte imagini.

• întinde cerneala albastră cu pensula sau cu discheta l Pe materialul din care se


demachiantă pe toată coala de desen vrea să se obțină ștampila
se desenează forma simplă
• după ce s-a uscat bine, folosește picul pentru decolorare
dorită. Se decupează apoi
(puncte mici și mari) sau suflă pic printr-un tub subțire
materialul din jurul formei,
• aceste puncte, dispuse ordonat sau dezordonat, vor fi stelele care apoi se colorează și
• după decolorarea cu pic, poți stropi (și) cu acuarele. se imprimă în repetate
rânduri pe foaia de hârtie,
4. Decorează o sacoșă din pânză cu tehnica amprentei. Culege cât
obținându-se compoziția
mai multe frunze de dimensiuni și forme diferite și folosește-le
plastică.
pentru pictură.
5. Taie un măr în două și colorează partea lipsită de semințe.
Aplică apoi ștampila pe foaia de desen și creează diferite
compoziții plastice.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 65


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Scrie pentru fiecare imagine tehnica de


lll ll l
• Care sunt elementele de limbaj plastic realizare folosită. FB B S

utilizate în arta meșteșugului?


• Din ce materiale sunt confecționate
costumele populare românești?
• Ce alte materiale se pot prelucra în arta
populară?
• Ce este broderia?
• Ce erau opincile și la ce erau folosite?
2. Alege varianta corectă.
A. Reluarea unui motiv decorativ, pe
parcursul compoziţiei, se numeşte:
a) decorare
b) alternare
c) repetiţie
B. Împletiturile se pot realiza din:
a) fire de lână, sfoară, lut
2. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals
b) fire de lână, sfoară, fâşii de hârtie (F) a următoarelor enunțuri: lll ll
lll ll ll
FB BS
c) fire de lână, aţă, etamină
• Cusăturile se pot realiza pe piele,
C. Pe costumul naţional sunt cusute:
etamină, mătase și alte textile. (____)
a) împletituri
• Meșteșugurile sunt îndeletniciri recente.
b) motive decorative (____)
c) noduri • Olăritul are și valoare utilitară. (____)
D. Obiceiurile practicate de Anul Nou sunt: • Portul popular are aceeași structură pe
a) Încondeierea ouălor teritoriul românesc, cu mici deosebiri la colorit
b) Sorcova şi Pluguşorul și cusături. (____)
c) Mărțișorul • Nu folosim dactilopictura pentru că ne
murdărim. (____)
3. Enumeră cinci meserii și meșteșuguri
practicate de om. • Pictura cu palma și dactilopictura sunt
același lucru. (____)
4. Confecționează o sorcovă pentru
sărbătoarea de Anul Nou. 3. Numește trei deosebiri între cusătură și
broderie. lll
FB
ll
B
l
S

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

66 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 8

67
Unitatea 8 1. Tehnici de lucru combinate

OBSERVĂM
Privește figura 1. Ce tehnici de lucru identifici în planșă?
Ce materiale sunt folosite în realizarea planșei?

DESCOPERIM
Transformarea unui material simplu (hârtie, material
textil, frunze etc.) se poate realiza printr-o serie de tehnici
simple. Aceste tehnici sunt: trasare, decupare după contur,
mototolire, lipire.

Fig. 1
APLICĂM
Sfaturi 1. Realizează o lucrare cu o barză, asemănătoare celei din
Stabilește lista de imagine, urmând pașii de mai jos.
materiale necesare Materiale necesare:
realizării produsului
• carton colorat (format A4), culoare verde
(o lucrare sau un
obiect), ținând cont de • hârtie glasată de culoare portocalie
proprietățile acestora • fâșii de 1 cm lățime din hârtie glasată (culoare la alegere)
și de caracteristicile pentru chenar
produsului final, astfel:
• hârtie creponată albă
• alegerea unui produs
• creion, șabloane, foarfecă, lipici
de realizat
• procurarea • cariocă neagră
materialelor de lucru și a Etape de lucru:
ustensilelor necesare în Etapa 1. Trasează pe un carton verde, de format A4, corpul berzei.
funcție de material și de
Etapa 2. Desenează ciocul și picioarele berzei pe hârtie glasată
produsul de executat
portocalie.
• realizarea desenului
Etapa 3. Decupează-le și lipește-le pe corpul berzei.
sau a schiței pentru acel
produs. Etapa 4. Mototolește hârtia albă și lipește-o pe tot corpul berzei.
Etapa 5. La final lipește chenarul tabloului (benzile de hârtie
glasată cu lățimea de 1 cm.)
Urmărește video-ul din manualul digital pentru a vedea
etapele de lucru.

68 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


2. Compoziții plastice la diferite ocazii

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1 și 2.
Cu ce ocazie se realizează aranjamentul de masă cu brad, dar
ouăle încondeiate?
Ai participat vreodată la vopsitul sau încondeierea ouălor?
Care dintre cele două sărbători îți place mai mult?
Fig. 1

DESCOPERIM
Obișnuim să oferim cadouri cu ocazia sărbătorilor sau a
diferitelor evenimente. De 1 Martie oferim mărțișoare,
de 8 Martie flori, de Crăciun cadouri etc.
Avem însă sărbători la care pregătim decorațiuni, precum
ouăle încondeiate de Paște sau bradul împodobit de Crăciun.

Fig. 2

APLICĂM
Știați că…
1. Realizează o lucrare cu ocazia sărbătorilor pascale,
Tradiția ouălor
urmând pașii de mai jos.
încondeiate datează de
Materiale necesare: dinainte de creștinism și era
• carton subțire (format A4), • ață albă din bumbac practicată în Europa centrală
culoare verde • foarfecă și de est. Ouăle încondeiate
• hârtie colorată simbolizau venirea primăverii
• cariocă neagră
și renașterea naturii.
• lipici
În tradiția noastră
Etape de lucru: populară, ouăle de Paște
Etapa 1. Desenează pe o foaie albă corpul iepurașilor sunt simbolul purificării și
și decupează. al regenerării. Încondeierea
Etapa 2. Lipește iepurașii pe cartonul verde. ouălor este o practică
realizată de femei în
Etapa 3. Colorează cu roz partea interioară a urechilor iepurașilor
zilele de joi și sâmbătă
și desenează-le boticul.
din Săptămâna Mare.
Etapa 4. Înfășoară fire de bumbac alb pe două degete și apoi taie-le. Ornamentația ouălor include
Etapa 5. Lipește firele tăiate pe corpul iepurașilor. simboluri precum soare,
lună, cruce, motive din
Etapa 6. La final colorează cu o cariocă neagră ochii iepurașilor.
natură și modele din țesături
Urmărește video-ul din manualul digital pentru a vedea folclorice.
etapele de lucru.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 69


3. Prelucrarea și recondiționarea
Unitatea 8 materialelor vechi

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 2–5.
Poți descrie ce se întâmplă în imagini?
Știi cum se numesc acțiunile respective?

Fig. 1 REȚINEM
Materialele sau obiectele, după o mai lungă utilizare,
se pot deteriora. De aceea, omul recondiționează unele
dintre ele. A recondiționa înseamnă a readuce în stare de
funcționare un produs pentru a putea fi utilizat (fig. 1). O
parte dintre aceste obiecte recondiționate pot fi folosite în
continuare, altele ajung în muzee, unde sunt păstrate și puse
în valoare în scop istoric, științific sau cultural.
Fig. 2

DESCOPERIM
Din procesul de recondiționare fac parte mai multe etape,
precum:
Șlefuirea înseamnă a prelucra o suprafață prin frecare
cu diferite materiale, pentru a o netezi sau pentru a-i da o
anumită formă. (fig. 2)
Fig. 3
Lipirea este operația de asamblare a unor piese folosind
un material de adaos.
În tehnică există două tipuri de lipire:
• lipirea cu adezivi, cunoscută și sub denumirea de
încleiere. (fig. 3)
• lipirea cu metale sau aliaje de lipit. (fig. 4)
Sudura este operația de lipire a două piese din materiale
Fig. 4
metalice. (fig. 5)

APLICĂM
1. Răspunde la următoarele întrebări:
a. Ai reparat vreodată un obiect stricat? Ce anume?
b. Cum ai reușit să-l repari?
Fig. 5 c. De ce nu ai reușit să-l repari?

70 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


4. Jucării și costume din materiale reciclabile

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1 și 2.
Crezi că interiorul acela este real, dintr-o casă?
Unde sunt copiii?
Ce fac ei?

REȚINEM
Fig. 1
Reciclarea este procesul prin care unele deșeuri sunt
transformate în materie primă care intră în componența
unor produse noi (fig. 3). Pot fi reciclate: ambalajele,
sticla, metalul, bateriile, anvelopele, electronicele și
electrocasnicele, uleiul folosit etc.
Reciclarea are beneficii nu doar asupra mediului, ci și
asupra economiei.

Fig. 2

DESCOPERIM
Unele materiale reciclabile pot fi materii prime pentru
jucării, costume și decoruri pe care să le folosești în jocurile
și în proiectele tale.
Exprimarea artistică se face de la cele mai fragede vârste.
Pentru exprimarea artistică se utilizează texte literare
(piese de teatru) puse în scenă în teatre, diferite costumații
și decoruri, la care iau parte actori, scenografi, costumieri, Fig. 3
regizori, dar și spectatori.
Scenograful este cel care realizează decorul spectacolelor.
PORTOFOLIU
Pentru acest lucru, el comunică foarte bine cu regizorul – cel
care pune în scenă spectacolul, gândește și coordonează Folosește o cămașă veche
actorii pe tot parcursul repetițiilor. și multe capace de la
sticlele de plastic. Fie
Decorul ajută la înțelegerea mesajului transmis, iar
lipești capacele pe cămașă
spectatorul este introdus în poveste odată cu ridicarea cortinei. 
ca și cum ai avea o vestă
deasupra, fie alegi numai
anumite culori și îți creezi
APLICĂM o armură (doar față, doar
1. Discută cu colegii despre importanța costumelor și a măștilor spate sau și față și spate).
la serbări și spectacole.

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 71


Unitatea 8

Știați că… APLICĂM

Unul dintre cele mai 2. Privește imaginile de mai jos și spune ce costum poartă fiecare
renumite carnavaluri în copil.
care se folosesc măștile și
costumele este Carnavalul
de la Veneția. Primul
document care atestă
carnavalul veneţian datează
din 2 mai 1268, când este
menţionată utilizarea
măştilor şi a costumelor
confecţionate manual.
Măştile purtate în timpul
Carnavalului ascundeau
diferenţele dintre clasele
sociale. Astfel, chiar
şi cei mai umili dintre
veneţieni puteau fi pentru
o zi eleganţi şi rafinaţi.
Carnavalul făcea trecerea
de la iarnă la primăvară.
Iniţial, măştile erau
confecţionate din carton
gros şi decorate cu pene,
pietre preţioase şi blană.
„Mascareri“, înfiinţaţi
ca breaslă în 1436, care
aveau propriile reguli şi 3. Urmează să puneți în scenă povestea Ursul păcălit de vulpe.
legi, erau una dintre cele Clasa se va împărți în două grupe, prima grupă se va ocupa de
mai respectate bresle realizarea decorului, iar cealaltă grupă de costume și măști.
veneţiene. Pentru măști te poți ajuta de desenele de mai jos.

72 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


Unitatea 8

proiect – Ocheanul căpitanului

Materiale necesare:
un tub de carton rămas de la rola de șervețele de bucătărie
o folie de plastic transparentă
fâșii de hârtie
foarfecă, lipici
creioane colorate

Etape de realizare:

3
1 Taie fâșii de hârtie de
dimensiuni egale.
Decupează din folia transparentă de plastic o
bucată pe care o lipești peste unul dintre capetele
tubului de carton. Fii atent ca bucata decupată să fie
mai mare decât orificiul tubului de carton!

2
4

Desenează pe ele motive Lipește pe ochean fâșiile de hârtie decorate cu


maritime. Colorează-le. motive care sugerează o călătorie cu vaporul pe mare.
Se pot adăuga: abțibilduri, franjuri, mânere.
*ochean = instrument optic prin care se văd obiectele în depărtare (lunetă).

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 73


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Alege varianta corectă. lll


FB
ll
B
l
S
• Care sunt ocaziile din an pentru care A. Ouăle încondeiate se fac de:
putem confecționa obiecte din materiale a) Crăciun
diferite, pe care le avem la îndemână?
b) Paște
• Ce putem decora cu ele?
c) 1 Iunie
• Cine realizează decorurile la spectacole?
B. Scenograful face:
• Ce putem face cu lucrurile mai vechi la
a) jucării
care ținem foarte mult?
b) sudură
2. Completează spațiile libere cu termenii
c) decor la teatru
potriviți.
C. Recondiționarea înseamnă:
Decorul pentru un spectacol este realizat
a) a reda funcționalitatea unor obiecte
de … . El lucrează cu … . Actorii pot purta … care
să sugereze anumite personaje. b) a le expune în muzeu

Compozițiile plastice se pot realiza pentru c) a le șlefui


diferite evenimente precum: 2. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau fals
lll ll
a) …, (F) a următoarelor enunțuri: lll ll ll
S
FB B
b) …, • Oamenii folosesc diverse ocazii pentru
c) …, realizarea unor lucrări plastice. (_____)
d) … . • Arta populară este specifică doar țării
noastre. (_____)
3. Realizează corespondența între
persoană și ce presupune ocupația ei: • Confecționarea de jucării poate fi o artă.
(_____)
1. scenograf A. coordonează
• În teatru nu se folosesc decoruri și
2. actor B. decor
costume speciale. (_____)
3. costumier C. joacă piesa • Scenograful este cel care conduce o trupă
4. regizor D. costume de teatru. (_____)
1 – 2 – 3 – 4– • Recondiționarea este un proces în care
obiectele vechi sunt reparate și își recapătă
4. Realizează un tablou care să reprezinte un
forma inițială. (_____)
clovn la circ, folosind tehnici simple de lucru
învățate. 3. Dă trei exemple de produse care pot fi
5. Trebuie să participi la un concurs de reciclate. lll
FB
ll
B
l
S
inventat jucării cu funcții practice. Realizează
schița jucăriei pe care o vei prezenta în
competiție și precizează utilitatea ei.

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

74 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


UNITATEA 9

75
Unitatea 9 1. arta picturii decorative

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1, 2 și 3.
Ce au ele în comun?
Ce diferă?
Îți transmit ele un mesaj?
Crezi că mesajul ar mai fi fost transmis fără picturi?
Fig. 1

REȚINEM
Pictura decorativă este o ramură a artei decorative, prin
care se interpretează realitatea în imagini vizuale, prin
forme colorate, bidimensionale (lungime și lățime). Cele mai
importante suprafețe pe care apare pictura decorativă sunt
zidurile, sticla, ceramica.
Fig. 2

DESCOPERIM
Pictura murală (pe zid) contribuie la înfrumusețarea și
transformarea spațiului interior sau exterior, completând
astfel arhitectonica acestuia. Cele mai multe picturi murale
Fig. 3 se găsesc în biserici. (fig. 1)
Pictura pe sticlă (fig. 2) este cea mai simplă metodă de
VOCABULAR înfrumusețare a unui obiect din sticlă. Presupune realizarea
schiței pe hârtie, după care aceasta se transpune pe spatele
a degresa = a îndepărta
sticlei și se trasează detaliile cu negru. După ce se usucă, se
petele de grăsime de pe
trece la colorarea suprafeței cu tempera sau culori în ulei.
suprafața unor obiecte,
prin procedee chimice. Pictura pe ceramică (fig. 3) contribuie la decorarea
obiectelor din ceramică. Mai întâi obiectul ce urmează a
fi pictat se curăță și se degresează și abia apoi se începe
lucrul. Culorile folosite în pictura pe sticlă se pot utiliza și pe
PORTOFOLIU suprafețe ceramice.
Ia un suport din ceramică
sau o bucată pătrată de
faianță și, cu acrilice,
APLICĂM
decorează-l cu simboluri și 1. Ai fost vreodată într-o biserică? Cum ți s-au părut picturile de
motive tradiționale. pe pereți? Îți amintești dacă ai avut un ghid care să-ți povestească
istoria locului?

76 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


2. arta sculpturii. arhitectura

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1-4.
Ce reprezintă ele?
Care crezi că este utilitatea lor?
Sunt ele valoroase din punct de vedere estetic (arta frumosului)?

Fig. 1
REȚINEM
Sculptura este ramura artelor plastice care își propune să
creeze imagini artistice în trei dimensiuni (lățime, lungime,
înălțime), prin cioplirea sau modelarea unui material. (fig. 1, 2)
Sculptura în arta medievală românească pune accent pe
decorațiuni.

Fig. 2

DESCOPERIM
Arhitectura este arta de a proiecta și de a construi clădiri
după anumite proporții și reguli (fig. 3, 4). Arhitectura se
inspiră din natura înconjurătoare, dar orice construcție
trebuie să se integreze perfect în mediul natural.
Macheta este reproducerea la scară micșorată a unei
Fig. 3
lucrări (clădire, mașină, oraș, operă artistică etc.). (fig. 5)

APLICĂM
1. Alege varianta corectă.
A. Sculptura are: C. Macheta este:
a) două dimensiuni a) reproducere la scară mică a
Fig. 4
b) o dimensiune unei lucrări

c) trei dimensiuni b) reproducere la scară mare


a unei lucrări
B. Construcția clădirilor
respectă: c) reproducere la
dimensiunea normală a unei
a) proporții și reguli
lucrări
b) curentul artistic actual
c) reproducerile artistice Fig. 5

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 77


Unitatea 9

Știați că…
Constantin Brâncuși (fig. 1) s-a născut la 19 februarie 1876
în Hobița, județul Gorj. A fost al șaselea copil, iar mama sa își
dorea să-l vadă ajuns preot.
La vârsta de 7 ani a fugit în Târgu Jiu, unde a intrat ucenic
la o tâmplărie, iar la 13 ani ajunge în Craiova, angajându-se
în prăvălia negustorului Ion Zamfirescu. În 1894 se înscrie la
Școala de Arte și Meserii din Craiova, specializarea sculptura
Fig. 1 lemnului. Termină cursurile în anul 1898 și se îndreaptă către
Școala Națională de Arte Frumoase din București.
În 1904 pleacă din România, iar după o lungă călătorie
prin Austria, Ungaria și Elveția, ajunge în capitala Franței. Se
înscrie la École des Beaux-Arts și va fi susținut cu o bursă
primită din partea Ministerului Instrucțiunilor Publice,
acordată la propunerea ambasadorului României la Paris,
Grigore Ghika. Aici își face ucenicia în atelierul sculptorului
francez Auguste Rodin.
Din 1907 își deschide propriul atelier în Paris, iar din 1910
Fig. 2
se dedică exclusiv cioplirii directe. Este momentul în care iau
naștere lucrări celebre: Sărutul, Pasărea măiastră,
Muza adormită etc.
Ansamblul monumental de la Târgu Jiu a fost executat
între 1937–1938 și reprezintă cele patru elemente
fundamentale ale lumii – apă (râul Jiu), pământ (Masa tăcerii)
(fig. 2), foc (Poarta Sărutului) (fig. 3), aer (Coloana infinitului)
(fig. 4).

Fig. 3
APLICĂM
1. Câte sculpturi conține ansamblul de la Târgu Jiu executat de
Brâncuși?
2. Realizează din lut sau plastilină una dintre lucrările lui
Brâncuși, la o dimensiune mică.
3. Vizitează cu un cadru didactic Muzeul de Artă cel mai apropiat.
Privește ce sculpturi sunt expuse. Notează trei-cinci sculptori și
lucrările lor care te-au impresionat.
Fig. 4

78 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


3. fotografia

OBSERVĂM
Privește imaginile din figurile 1 și 2.
Care dintre cele două imagini ți se pare mai apropiată de
realitate?
Cum sunt culorile din fiecare imagine?
Care artă este mai des întâlnită astăzi, pictura sau fotografia?
Fig. 1

REȚINEM
Fotografia este arta de a surprinde imaginea unui subiect
(persoană, obiect, peisaj, eveniment etc.) pe o hârtie specială
(fotografică). Se realizează cu aparatul foto sau cu telefonul.
Fotografia este o artă, dar în același timp, o meserie și un
hobby (pasiune). Fig. 2

știai că…
DESCOPERIM l Prima „imagine
Lumina, culoarea și forma sunt criterii importante în fotografică“ a fost creată
realizarea fotografiilor. în 1827 cu ajutorul unei
camere obscure.
Lumina este cel mai important criteriu în arta fotografiei.
Dacă ai lumină bună, jumătate din poză este deja obținută. l În anul 1861 a fost
realizată prima fotografie
Forma fotografiei – verticală sau orizontală – este la fel
color cu ajutorul a trei
de importantă precum lumina.
filtre: roșu, galben și
Culorile în fotografie sunt mai vii, mai apropiate de
albastru.
realitate față de cele din pictură.
l Acum 100 de ani,
În prezent, există fotografia digitală, care permite
meseria de fotograf se
tranferul rapid al fotografiilor pe calculator sau pe alt
învăța făcând ucenicie.
dispozitiv electronic.
l Atelierele fotografilor
erau situate la ultimul etaj,
APLICĂM iar tavanul era din sticlă,
1. Realizează o colecție de fotografii cu titlul Ce iubesc mai mult. pentru a asigura lumina
Fotografiază familia, prietenii, animale dragi, locuri etc. naturală.

2. Fotografiază un copac, apoi pictează-l. Care lucrare îți place


mai mult? De ce?

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 79


Unitatea 9

sfaturi APLICĂM

l Lumina trebuie să 3. Privește fotografiile de mai jos și identifică-le pe cele greșite.


fie în spatele fotografului,
să învăluie subiectul din
față. Dacă lumina vine
din spatele subiectului,
atunci fotografia va ieși
întunecată și neclară. Cea
mai bună lumină este cea
naturală.
l Stabilizează aparatul
și fixează încadrarea
atunci când vrei să captezi
momentul. Dacă miști
aparatul, fotografia va ieși
tremurată. Mai nou, unele
aparate foto au funcții și
setări de stabilizare.
l Fii atent la cum
încadrezi, pe verticală sau 4. Comentează diferențele dintre fotografie și pictură în
pe orizontală. De exemplu, imaginile de mai jos.
portretele sau clădirile
înalte cer încadrarea pe
verticală.
l Zoomul e de preferat
să-l folosești doar dacă
ești aproape de subiect.
Folosirea zoomului la
distanță deformează
imaginea și deteriorează
calitatea fotografiei.
l Evită blițul, folosește
cât mai mult lumina
naturală.

80 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


recapitulare evaluare

1. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Alege varianta corectă. lll


lll
ll
ll ll
S
FB B
• Ce este o machetă? A. Arhitectura este arta de a:
• Pe ce materiale sau obiecte se poate a) construi clădiri
picta? b) surprinde cadre frumoase
• Unde se folosește cel mai mult pictura c) picta cu acrilice
murală?
B. Fotografia depinde de criteriile:
2. Pentru a trimite în format electronic o a) formă, culoare, dimensiune
fotografie, este nevoie de:
b) culoare, lumină, bliț
a) plic c) lumină, culoare, formă
b) curier C. Pictura murală se realizează pe:
c) adresa electronică a destinatarului a) sticlă
3. Realizează corespondența: b) zid
c) lut
1. Fotografie 2. Sculptură
D. Brâncuși își deschide atelierul la:
3. Pictură pe sticlă 4. Vitraliu a) Londra

5. Pictură murală b) Paris


c) București
A B E. Fotografia digitală permite:
a) comunicarea între oameni
b) reîntoarcerea în timp
c) transferul rapid al fotografiilor
F. Sculptura constă în:
C
a) a ciopli un material
b) a picta un material
c) a fotografia un material
2. Scrie trei sfaturi pentru fotografii reușite.
D E 
lll
FB
ll
B
l
S

3. Completează spațiile libere cu termenii


potriviți.  lll
FB
ll
B
l
S
Fotografia se realizează cu … foto sau … . În
prezent, există și fotografie … .
1 – 2 – 3 –
4 – 5 –

La sfârșitul acestei unități, mă simt:

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 81


recapitulare finală

1. Realizează corespondența: 3. Dezleagă rebusul și descoperă, pe verticala


R–S, două cuvinte ce denumesc tehnici folosite
1. Desen în creion 2. Pictură pe sticlă în realizarea lucrărilor artistice.

R
3. Sculptură 4. Origami
1.

5. Mototolire/ lipire 2.

3.
A B
4.

5.

6.

C d
7.

8.

9.

10.
E 11.

12.

13.
S
1 – 2 – 3 – 4 – 5 –
1. Arta prelucrării plastilinei sau lutului.
2. Analizează tabloul de mai jos, enumerând 2. Arta care folosește vopsele. 3. Alte culori se
câteva elemente de limbaj plastic învățate, pot obține prin această tehnică.
pe care le regăsești în această lucrare. 4. Culori secundare sau … . 5. Element obținut
printr-un punct în mișcare. 6. Tehnică folosind
ruperea, tăierea, lipirea materialelor diverse.
7. Poate fi un punct (mic sau mai mare) pe o
suprafață. 8. O deosebim doar în prezența
luminii. 9. Culori ce exprimă soare, lumină,
căldură. 10. Pe acest material putem picta.
11. Se obține prin deschiderea sau închiderea
unei culori (cu alb sau negru). 12. Tehnica
Pierre-Auguste Renoir îndoirii hârtiei. 13. Obiecte nelipsite din biserici.
„Păstorița”

82 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


evaluare finală

1. Răspunde la următoarele întrebări:


lll ll
4. Stabilește valoarea de adevărat (A) sau
ll lll ll
• Care sunt modalitățile
lll
FB
ll
B S fals (F) a următoarelor enunțuri: lll ll ll
S
FB B
de comunicare între oameni? • Pentru modelaj nu se folosește lutul. (____)
• Ce materiale se folosesc pentru desen? • Pe Roata culorilor sunt: culori primare,
Dar pentru pictură? binare și nonculori. (___)
• Ce materiale se folosesc pentru a • Forma spontană o putem obține prin
modela? suflare liberă sau presare de pete. (____)
• Care sunt elementele de limbaj plastic • Compoziția plastică este statică și
folosite în arte? dinamică. (___)
• Ce este o machetă? • Se pot executa picturi pe perete, pe
• Ce înseamnă scenograf? sticlă, pe ceramică și pe alte texturi. (___)

2. Completează spațiile libere cu termenii • Pata de culoare este element de limbaj


potriviți.
lll
lll
ll
ll ll plastic. (___)
FB B S
Elementele de limbaj plastic sunt ..., ..., ... 5. Privește imaginile de mai jos și apoi
și ... . Ele sunt folosite și în arta ..., unde, cu răspunde la întrebări. lll ll ll
lll ll
FB B S
ajutorul stilizării și al motivelor ... se obțin
modele unice.
3. Alege varianta corectă. lll
FB
ll
B
l
S

A. Forma, element de limbaj plastic, este:


a) aspectul interior al unui obiect
b) aspectul exterior al unui obiect
c) un desen/ pictură.
B. Culorile calde sunt:
Ion Andreescu
a) albastru, oranj, galben „Țărăncuță cu
basma verde”
b) roșu, galben, oranj
c) roșu, galben, albastru.
C. Tehnici de lucru cu hârtia pot fi: a) Ce lucruri poți vedea în fiecare imagine?
a) traforaj, modelaj, îndoire b) Ce îți transmite fiecare imagine când o
b) modelaj, olărit, colaj privești?
c) origami, quilling, lipire. c) Ce culori calde și ce culori reci observi?
d) Ce elemente de limbaj plastic identifici?
e) Ce mesaj a vrut să transmită pictorul?
La sfârșitul anului școlar, mă simt: Dar fotograful? Dar artistul de quilling?
f) Sunt folosite în tablou nuanțe și
tonuri? Dar griuri colorate?

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 83


expoziția mea
La sfârșitul anului, realizează o expoziție cu lucrările tale de la orele de Arte vizuale
și abilități practice, precum cea de mai jos.

d elaj
Atelier de mo

pepenele evan
tai

84 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


itanului
ocheanul căp

pernuță pentru
ace
Ă
ic ita r e decorat
fel g
t e h n ica quillin
cu

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 85


86
Sunt
Aș fi avut Cred că m-am descurcat…
A fost A fost Am depus mândru/ă
Titlul lecției nevoie de mai
interesant. util. mult efort. de ideile Foarte
Criterii mult timp. Bine Satisfăcător
mele. bine

Atelier de modelaj (p. 15)

Tangram – figurine (p. 19)

Ramă din CD-uri (p. 20)

Ceșcuță din lut (p. 33)

Cap de pisică – origami (p. 39)

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


Felicitare decorată cu tehnica
quilling (p. 42)
Felicitare de Paște (p. 52)

Pernuță pentru ace (p. 55)

Pepenele evantai (p. 57)


autoevaluarea proiectelor mele

se potrivesc cu ceea ce crezi sau simți în legătură cu realizarea lor.

Brățară împletită (p. 63)

Tablou barză (p. 68)

Tablou de Paște (p. 69)

Vestă/ armură din capace (p. 71)

Ocheanul căpitanului (p. 73)


După ce ai realizat proiectele enumerate mai jos, bifează, într-un tabel asemănător, enunțurile care

Ceramică pictată (p. 76)


Sugestii de fișe pentru observarea sistematică
a activității și a comportamentului elevilor
Completați sistematic fișele de observare propuse, analizați-le cu atenție și aplicați măsuri de
îmbunătățire a demersului didactic. Împărtășiți elevilor concluziile analizei și cooptați-i ca parteneri
în ameliorarea procesului de învățare.

FIȘĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII CLASEI


Indicator Frecvent Rar Deloc
Fiecare membru al clasei este implicat
în rezolvarea sarcinii.
Elevii formulează idei clare şi ușor de înţeles
de către ceilalţi.
Toate ideile propuse sunt luate în considerare.
Elevii se sprijină și se încurajează pentru a fi
productivi și creativi.
Rezultatul activității este relevant și prezentat
într-o manieră care facilitează înțelegerea.
Elevii urmăresc cu atenție prezentările celorlalți.
Elevii acordă feedback colegilor.

FIȘĂ DE MONITORIZARE A LUCRULUI ÎN ECHIPĂ


Indicator Da Nu Observații
Asumarea responsabilităţii
Cooperare în cadrul grupului
Solicitarea de sprijin din partea cadrului didactic
Respectarea regulilor
Încadrare în timpul stabilit
Autoevaluarea muncii în echipă

Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a 87


Bibliografie & Surse de informare

Cărțile de specialitate consultate au fost:


Haller, Karen, Psihologia culorilor, editura Baroque Books & Arts, București, 2019
St Clair, Kassia, Culorile și viața lor secretă, editura Baroque Books & Arts, București, 2017

Site-urile consultate au fost:


https://www.colorit.ro/blog/arta-desenului-creion-sfaturi-utile/
https://www.curspictura.ro/7-sfaturi-pentru-termina-mai-repede-un-desen/
https://www.curspictura.ro/culorile-esentiale-pentru-pictura-peisajelor/
https://www.curspictura.ro/cum-sa-obtii-nuantele-de-verde-pentru-peisaje/
https://www.curspictura.ro/compozitia-in-pictura/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/top-10-lucruri-de-stiut-despre-mastile-venetiene
https://identitatea.ro/constantin-brancusi-sculptorul-sufletului-romanesc/
https://marucisphotography.wordpress.com/2018/09/25/stiati-ca/
https://www.rador.ro/2016/01/23/documentar-mastile-venetiene-o-istorie-a-senzualitatii-si-extravagantei/
http://tablouri-picturi.com/acuarela/

Imaginile ce se regăsesc în manual au fost procurate de pe site-urile: www.shutterstock.com,


www.pixabay.com, www. stock.adobe.com, www. wikipedia.org, www.wikiart.org

88 Arte vizuale și abilități practice – clasa a III-a


ARTE VIZUALE
ȘI ABILITĂȚI PRACTICE
clasa a III-a

ISBN 978-606-590-921-2
MN12

6 421763 010152 Booklet