COPACUL CU 13 ETAJE

de Andy GRIFFITHS

In aceasta carte este vorba despre 2 prieteni Andy Griffiths si Terry Denton care locuiau impreuna
intr-o casuta din copac. Nu orice casuta, ci una cu 13 etaje.

Cei doi prieteni scriu impreuna carti amuzante. Andy este autorul cartilor, iar Tery deseneaza
ilustratiile acestora.

Orice copil isi doreste o casuta in copac. Casuta baietilor este una ideala care are 13 etaje si este
dotata cu o platforma de observare, o catapulta uriasa, o fantana de limonada, o camera plina cu perne, o
camera de jocuri, dormitorul lui Andy, dormitorul lui Terry, o piscina transparenta, un cinematograf si o
biblioteca, baie, o popicarie, un laborator secret subteran, un bazin cu rechini mancatori de oameni, un
aparat de bezelecare te urmareste peste tot si iti arunca automat bezele in gura ori de cate ori iti este foame
si un pulverizator de legume.

In aceasta casuta Andy si Terry lucreaza la cartile lor. Aceste carti se bazeaza pe lucruri care chiar s-au
intamplat sau totul este inventat.

Intr-o dimineata, Andy coboara sa ia micul dejun. Il gaseste pe Terry deja la bucatarie pictand o
pisica, dar nu pe hartie ci ,, de-adevaratelea,,. O picta in galben aprins pentru ca dorea sa o transforme intr-
un canar.

Andy a incercat sa ii explice lui Terry ca nu se poate intampla asa ceva, dar acesta dupa ce a terminat pisica
de vopsit i-a dar drumul de la marginea platformei. De indata au rasarit doua aripi micute si pisica a zburat.
Se transformase in pisicanar.

Nu mult dupa aceasta intamplare, se auzi soneria. Era Jill, vecina baietilor. Ea locuia in cealalta parte
a padurii, intr-o casuta plina de animale: doi caini, o capra, 3 cai, 4 pestisori, o vaca, sase iepuri, doi porci de
Guineea, o camila, un magar si o pisica. Terry s-a gandit ca poate fata isi cauta pisica. El stia ce se intamplase
cu Skily.

Dintre toate animalele, Jill isi iubea cel mai mult pisica Skily, care tocmai se transformase in pisicanar.

Baietii au incercat sa se ascunda, dar era imposibil. Ei au spus ca nu vazut pisica si au fost de acord ca Jill sa
lipeasca un afis pe copacul lor.

Deodata, suna videofonul. Era domnul Nasos, editorul celor doi baieti. Acesta era furios. Acest lucru
se cunostea pentru ca avea nasul mai mare si mai rosu decat de obicei.

Andy scriitorul si Terry ilustratorul trebuia sa predea acestuia cartea promisa cu un an in urma, dar de care
uitaresera complet: ,,eram un pic in urma......si cand zic un mult in urma, vreau sa zic mult, mult, mult in
urma,,.

De fapt ei nu scrisesera nici un rand, iar cartea trebuia predata in ziua urmatoarepana la ora cinci dupa
amiaza.

Andy a promis ca vor preda cartea la timp, insa Terry avea liste lungi cu ce avea de facut si cu ce nu trebuia sa
faca. In cazul in care cartea nu era gata la timp, existau sanse mari ca cei doi sa se intoarca la Casa cu
maimute, locul unde ei au lucrat inainte si unde nu le-a placut pentru ca trebuiau sa adune caca de maimuta,
sa le tesale, dar cel mai rau era sa tina locul acestora cand ele erau in pauza.

Andy si Terry au mers la masa din bucatarie pentru a se apuca de lucru. Andy credea ca dosarul cu
schite de desen al lui Terry era plin de lucrari la care puteau sa adauge cateva randuri si gata cartea.
Dar, surpriza.....erau doar doua schite cu degetul lui Terry, iar Andy credea ca are deja un inceput de poveste
in caietul lui. Rasfoind paginile nu a gasit mare lucru.

De fiecare data cand se asezau la masa de lucru erau intrerupti de tot felul de evenimente. De data
aceasta la ora 16.00 incepea la televizor emisiunea preferara a lui Terry, iar Andy nu putea scrie cu televizorul
aprins.

Terry vrand sa se uite la cea de a doua emisiune preferata, s-a certat cu Andy, iar acesta a aruncat
televizorul din casuta.

Tocmai atunci postasul era jos pentru a livra un pachet pentru Terry. Acesta isi comandase maimute de mare
care aveau trei ochi, respirau prin picioare si construiau regate subacvatice.

Trebuia sa aduca maimutele la viata, uitand din nou de carte. Maimutele au prins viata, le-a presarat
mancare, una dintre acestea a mancat toata hrana si a inceput sa creasca din ce in ce mai mult, mancand si
celelalte maimute. Aceasta a devenit in cele din urma un mostru marin deghizat in sirena. Monstrul avea
pielea maloasa, tentaculem maloase si miros de mal.

Terry se casatorise cu Sirenasi dorea sa plece pentru a locui in adancuri in palatul ei. Numai ca Andy a
surprins pe camera video transformarea Sirenei in monstru marin, aratandu-i lui Terry imaginile. Baietii s-au
urcat in lift in timp ce Sirena venea dupa ei.

Andy are o idee nastrusnica. S-a gandit sa foloseasca amplificatorul de banane in sens invers pentru a
micsora monstrul. Reusindu-le planul, monstrul s-a micsorat astfel incat a putut fi prins cu o penseta si
aruncat in vasul de toaleta, Andy tragand apa de doua ori pentru a nu risca.

Acum se puteau intoarce la cartea lor, dar Terry era foarte trist, pentru ca lui char ii placea
Sirenacand era Sirena. Pentru a-l mai inveseli Prietenul sau a umplut aparatul de facut floricele si l-a pornit.
Au alergat de colo-colo prinzand in gura cate floricele au putut, dar li s-a facut sete. Astfel, au stat in fantana
de limonada mult mai mult decat ar fi trebuit.

Dupa limonada Terry a vrut niste guma de mestecat, pe care a luat-o de la aparatul de guma. Si-a
indesat in gura o fasie lunga. A inceput sa faca un balon care a devenit din ce in ce mai mare, incat l-a
inconjurat complet pe baiat. Acesta a plutut in aer pana ce Andy a reusit sa il salveze.

Intai s-a agatat de o liana incercand sa prinda balonul, dar nu a reusit. Atunci a apelat la crosele de
golf incercand sa sparga balonul de guma cu o minge de golf. A reusit acest lucru la a patra incercare; Terry a
cazut pe un pat gros de bezele.

Fusese cea mai tare distractie din viata sa. Andy ii aminteste ca de scris o carte.

Au inceput sa scrie si sa deseneze povestea degetului, dar nu orice fel de deget, ci un ,,Supe Deget,,.
Super Deget rezolva tot felul de probleme: ajuta neputinciosii, ii ajuta pe cei rataciti aratandu-le directia
buna, ii ajuta chiar si pe cei cu nasul infundat, l-a ajutat chiar si pe chitaristul Jimi Hendrix sa gaseasca notele
pentru un solo de chitara.

Cei doi baieti era multumiti de povestea scrisa si se pregateau sa o scrie pe urmatoarea , cand se auzi
soneria de la intrare. Era postasul cu noul colet pentru Terry. Acesta sunase intre timp la firma cu maimute
de mare, acestia spunandu-i ca ii vor trimite alte oua.

Nerabdator, Terry s-a dus direct in laborator sa se ocupe de noile maimute de mare, dar a ajuns la
concluzia ca acestea nu sunt ata de interesante, lasand borcanul in laborator.

Cum stateau ei la masa pregatiti sa inceapa noua poveste, au auzit un zgomot puternic.
 Au fugit in laborator unde au vazut peste tot maimute adevarate care devastau totul in jurul lor. Noul
pachet cu maimute de mare se dovedise a fi un pachet cu ,,maimute-maimute,, , firma trimitand alte oua.

Maimutele au invadat casuta din copac: erau maimute la popicarie, la baie, la piscina, la bucatarie, pe
platforma de observare, unele erau urcate pe masina de bezele lansand peste tot numai bezele. Un grup de
maimute s-au ajutat de liane balansandu-se si ciocnindu-se cu cele care erau urcate pe masina de bezele.
Maimutele, bezelele si bucati din masina de bezele s-au imprastiat peste tot. Baietii nu mai stiau cum sa
scape de maimute. Au folosit banana uriasa pentru a lovi maimutelesi a le arunca din copac. Dar, ceva ciudat
s-a intamplat. Toate maimutele cazute din copac se urcau la loc uitandu-se la Terry care agita banana uriasa.

Cei doi prieteni si-au dat seama ca miscarea bananei le hipnotiza. In scutt timp, toate maimutele erau sub
vraja bananei uriase.

Atunci le-a venit ideea sa le conduca in varful copacului la catapulta uriasa, care fusese proiectat
pentru aruncarea gunoiului, insa aceasta nu mai fusese folosita de multa vreme din cauza reclamatiilor de la
vecini.

Au imbarcat maimutele in catapulta impreuna cu banana uriasa pentru a nu se mai intoarce duoa ea si au
lansat catapulta, aruncand maimutele si banana sus in aer si departe, departe de tot.

Acum se puteau intoarce pentru a termina cartea de scris, nu inainte de a curata mizeria lasata de
maimute.

Aflati la masa de lucru, aceasta incepu sa se miste. Apoi incepu sa se miste si copacul in care se afla
casuta cu 13 etaje. Fiecare baiat credea ca celalalt misca masa sau chiar copacul, pana cand au vazut ca de
fapt o gorila uriasa facea acest lucru. Ea cauta banana uriasa.

Intre timp in fata copacului opri o limuzina alba si lunga din care cobori un sofer. Acesta suna la usa.
Terry a fost anuntat ca tocmai castigase premiul intai la concursul de desen ,, Cainele Ham Ham,, cu
desenul ,,Ham Ham la plaja,,.

Cainele Ham Ham a coborat din masina, iar Terry credea ca acesta ii va salva de gorila daca va latra la
ea. cainele a latrat de cateva ori, apoi gorila a ridicat un picior si l-a calcat pe Ham Ham. Din fericire acesta nu
a patit nimic.

Intre timp, gorila scutura si mai tare copacul. Terry se uita la cer, auzind sunetul unei pisici
zburatoare. Era Silky, insotita de alte tresprezece pisici zburatoare, care o aveau drept tinta pe gorila
furioasa.

Pisicile s-au imapartit in doua grupuri si au format un cerc deasupra copacului. In acel moment ,
gorila a inceput sa se catere in copac din ce in ce mai suspana la varf, de unde a scos un urlet inspre pisicile
zburatoare, care continuau sa o atace. Gorila lovea pisicile, acestea cadeau la pamant, dar aterizau in piciaore
si se intorceau la lupta.

In cele din urma, gorila nu a mai putut face fata luptei cu cele treisprezece pisic, s-a
dezechilibratcazand din copac, iar pisicile sia-u infipt ghearele in blana ei ridicand-o in aer si ducand-o de
acolo.

Se auzi din nou soneria de la intrare. Era Jill, care alergase la casuta celor doi baieti, deoarece i se
paruse ca a vazut-o pe Silky.

In cele din urma, Terry a recunoscut ca ii transformase pisica intr-un pisicanar. Jill nu era suparata,
chiar s-a bucurat, pentru ca dorea de multa vreme sa isi cumpere un canar, dar ii era frica ca o sa-l manance
pisica. Pe cand asa, avea si pisica si canar.
 Cei doi prieteni tot nu scrisesera cartea care trebuia predata a doua zi. Terry era linistit, deoarece nu
mai trebuia sa inventeze nimic. Tocmai avusese o zi foarte interesanta si tot ce trebuia sa faca ei, era sa
povesteasca acele intamplarisi sa faca niste desene.

S-au asezat la masa scriind si desenand pana la ora 16.45 in ziua urmatoare. La ora 17.00, cartea
trebuia predata. Se auzeau niste zgomote ca de clopotei. Au crezut ca este Mos Craciun.

Mergand la marginea paltformei au vazut-o pe Jill intr-un carucior tras de Silky si celelalte pisici
zburatoare. S-au imbarcat si ei, reusind astfel sa duca cartea la timp domnulu Nasos.

Acesta a publicat cartea celor doi baieti. Cartea se putea gasi in librarii, la biblioteci sau chiar pe
dispozitive electronice de citit.

Cartea ,,Copacul cu treisprezece etaje,, este o poveste hazlie completata cu imagini comice si este o
lectura placuta.