Nr.

8 AUGUST 2016

Impactul tehnologiilor informaionale

asupra sistemelor de contabilitate

l i m e n t L e g islativ
Sup
plus

Studiu de caz privind

gestiunea impozitelor
și contribuiilor aferente
contribuabililor

Aspecte juridice, contabile

și fiscale privind fuziunea
societăilor

Amortizarea imobilizărilor
corporale în viziunea
referenialului contabil
naional și a celui
internaional

Formularul 394 – pregătirea GHID

informaiilor și raportarea pentru pregătirea
candidailor
în noul format la examenul
de aptitudini
Evoluia legislaiei în pentru obinerea
calităii de expert
materie de taxă pe valoarea contabil și de
adăugată în România contabil autorizat
2016
Legislaie comentată
Congresul Aniversar CECCAR 95 de ani
„Profesia contabilă în era digitală. În curs de apariie
Provocări și oportunităi”
București, 23-24 septembrie 2016
Revista Revistã acreditatã CNCSIS –
categoria C
CONTABILITATEA,
EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR
Comunicări către
ISSN 1454 – 9263
profesioniştii contabili
Editor: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
þ Editorul aşteaptă de la cititori
(CECCAR)
articole, opinii şi propuneri
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, cod poştal 040296; OP 53, CP 199
privind orice problemă de
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88
contabilitate, fiscalitate, audit,
ceccar@ceccaro.ro  www.ceccar.ro
evaluare, pieţe de capital,
Redactor-şef: expertize contabile, divizări,
fuziuni, lichidări şi alte domenii
Paul Marinescu
adiacente.
Colegiul ştiinţific:
þ Rugăm autorii să ne trimită
Prof. univ. dr. Robert Aurelian Şova – Preşedinte CECCAR articolele pe adresa de e-mail
Lect. univ. dr. Florin Dobre – Director general CECCAR a redacţiei.
Prof. univ. dr. Jacques Richard – Université Paris-Dauphine, Franţa þ Volumul ideal al unui articol este
Prof. univ. dr. David Alexander – University of Birmingham, Marea Britanie de aproximativ şapte-nouă pagini.

Prof. univ. dr. Andrei Filip – ESSEC Business School, Paris, Franţa þ Autorii trebuie ca, alături de
semnătură, să îşi precizeze
Prof. univ. dr. Elena Barbu – IAE Grenoble, Franţa adresa, numărul de telefon,
Prof. univ. dr. Donna Street – University of Dayton, Ohio, SUA locul de muncă şi calitatea,
Prof. univ. dr. Stefano Azzali – Università degli Studi di Parma, Italia precum şi codul numeric
personal.
Prof. univ. dr. Paolo Andrei – Università degli Studi di Parma, Italia
þ Editorul nu publică articole
Prof. univ. dr. Liliana Feleagă – ASE Bucureşti nesemnate şi nu returnează
Prof. univ. dr. Corina Graziella Bâtcă-Dumitru – ASE Bucureşti materialele nepublicate.
Prof. univ. dr. Nadia Albu – ASE Bucureşti þ Opiniile exprimate în articolele
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca publicate în revistă, ca şi
responsabilitatea ştiinţifică şi
Prof. univ. dr. Dorin Cosma – Universitatea de Vest din Timişoara
juridică privind conţinutul
Prof. univ. dr. Ovidiu-Constantin Bunget – Universitatea de Vest din Timişoara acestora le aparţin în exclusivitate
Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Universitatea de Vest din Timişoara autorilor.
Prof. univ. dr. Marioara Avram – Universitatea din Craiova þ Menţionăm că editorul nu este
răspunzător pentru nicio pierdere
Conf. univ. dr. Răzvan Mustaţă – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca
cauzată vreunei persoane fizice
Conf. univ. dr. Costel Istrate – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi sau juridice care acţionează sau
Conf. univ. dr. Maria Mădălina Gîrbină – ASE Bucureşti se abţine de la acţiuni ca urmare
a consultării articolelor apărute
Prof. univ. dr. Marin Toma – Preşedinte CECCAR în această revistă.
Coordonator editorial: conf. univ. dr. Adriana Florina Popa – ASE Bucureşti þ Toate drepturile acestei ediţii
sunt rezervate CECCAR. Nu este
Secretar general de redacţie: Valeria Marinescu
permisă reproducerea integrală
Redacţia: Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 sau parţială a artico­lelor publicate
Telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71; Fax: 021 330 88 88 în revista CONTABILITATEA,
edituraceccar@yahoo.com  www.edituraceccar.ro EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR
fără consimţământul scris al
Tipar: SC Andvertising Grup SRL editorului.

Preţurile abonamentelor la revista
CONTABILITATEA, EXPERTIZA ŞI AUDITUL
AFACERILOR pentru anul 2016 sunt:
 anual.................................................180 lei
 semestrial..........................................90 lei
 trimestrial . ........................................45 lei
Contravaloarea abonamentelor se achită în contul CECCAR: RO91 RZBR
0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank – Agenţia Brătianu.
Copia după documentul de plată îm­preu­nă cu nu­mele dvs. şi adresa unde
doriţi să primiţi revista expediaţi-le prin fax, la 021 330 88 88, sau prin e-mail,
la adresa edituraceccar@yahoo.com
 DIN ACTIVITATEA FISCALITATE
CECCAR
49 Formularul 394 – pregătirea
03 Congresul Aniversar CECCAR informaţiilor şi raportarea
95 de ani în noul format (II) – Nicu
04 Ziua Naţională a Contabilului Popa
Român – 21 septembrie 2016 Evoluţia legislaţiei în materie
56
SUMAR
de taxă pe valoarea adăugată
în România – Elena-Cosmina
06 CECCAR – 95 DE ANI Albuică
DE ISTORIE

TEHNOLOGIA
STUDII ŞI
INFORMAŢIEI
CERCETĂRI
60 Impactul tehnologiilor
17 Studiu de caz privind
gestiunea impozitelor informaţionale asupra
și contribuţiilor aferente sistemelor de contabilitate –
contribuabililor – Luminiţa Doina Prodan Palade,
Ghenea Florentin-Emil Tanasă

PRACTICĂ 66 LEGISLAŢIE
CONTABILĂ COMENTATĂ
28 Aspecte juridice, contabile
și fiscale privind fuziunea
societăţilor (II) – Corina 70 BIBLIOTECA
Graziella Bâtcă-Dumitru DE SPECIALITATE

34 Amortizarea imobilizărilor
corporale în viziunea
referenţialului contabil
naţional și a celui
internaţional – Lucian
Cernuşca

ANALIZĂ
ECONOMICO-FINANCIARĂ
42 O soluţie metodologică
de analiză a situaţiei
economico-financiare
prezentate în bilanţul
contabil al unui operator
economic (II) – Nicolae
Mihăilescu, Ustinia Răchită
 FROM CECCAR’S TAXATION
CONTENTS ACTIVITY
49 Statement 394 – Preparing
03 CECCAR Anniversary the Accounts and Reporting
Congress – 95 Years under the New Format (II) –
04 The National Day of Nicu Popa
the Romanian Accountant – The Evolution of the
56
21st of September 2016
Legislation Regarding Value
Added Tax in Romania –
Elena-Cosmina Albuică
06 CECCAR – 95 YEARS
OF HISTORY

INFORMATION
STUDIES AND TECHNOLOGY
RESEARCHES
60 The Impact of Information
17 Case Study Concerning the Technologies on Accounting
Management of Taxpayers’ Systems – Doina Prodan
Taxes and Contributions – Palade, Florentin-Emil Tanasă
Luminiţa Ghenea

66 ANALYZED
ACCOUNTING LEGISLATION
PRACTICE
28 Legal, Accounting and Fiscal
Issues Concerning the Merger 70 SPECIALIZED
of Companies (II) – Corina LIBRARY
Graziella Bâtcă-Dumitru
34 Amortisation of Property,
Plant and Equipment from
the Perspective of the
National and the International
Accounting Referential –
Lucian Cernuşca

ECONOMIC AND
FINANCIAL ANALYSIS
42 A Methodological Analysis
Solution for the Economic
and Financial Situation
Presented in the Balance
Sheet of an Economic
Operator (II) – Nicolae
Mihăilescu, Ustinia Răchită
 CONGRESUL ANIVERSAR CECCAR 95 DE ANI
23-24 septembrie 2016
„Profesia contabilă în era digitală. Provocări și oportunități”
Tehnologia informației potențează inovarea într-un domeniu specific dedicat serviciilor, cum este cel con­
tabil. Aceas­ta nu mai este o opțiune, ci o necesitate pentru un business și pentru profesia contabilă. În scopul
asigurării eficienței activității contabile și calității serviciilor oferite de profesioniștii contabili, este necesar ca aceștia
să poată beneficia de toate avantajele pe care le oferă IT: acuratețe, securitate, capacitatea de a lucra cu volume
mari de date și de a le procesa.
Astfel, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România a ales „Profesia contabilă în era digi­tală.
Provocări și oportunități” ca temă pentru ediția a XXI-a a Congresului Profesiei Contabile din România, care
ur­mea­ză să se desfășoare la București în zilele de 23 și 24 septembrie 2016.

Programul Congresului
Hotel Radisson Blu Bucureşti – Sala Atlas
Vineri, 23 septembrie 2016
0800-0900 Primirea și înregistrarea participanţilor
0900-0930 Mesaje de deschidere a lucrărilor Congresului
0930-1100 Sesiunea plenară: „Profesia contabilă în era digitală. Provocări și oportunități”
1100-1130 Pauză de cafea – Foaierul Sălii Atlas
1130-1300 Sesiunea I: „Experții contabili – parteneri de business versus funcții-suport”
1300-1430 Prânz – Foaierul Sălii Atlas
1430-1530 Sesiunea II: „Profesionistul contabil în era digitală: inovare, competitivitate, servicii”
1530-1600 Pauză de cafea – Foaierul Sălii Atlas
1600-1700 Sesiunea III: „Contabilitatea în sectorul public – tendințe în era digitală”

Sâmbătă, 24 septembrie 2016

0900-0930 Primirea și prezenţa participanţilor
0930-1100 Sesiunea IV: „Educația profesioniștilor contabili în economia digitală”
1100-1130 Pauză de cafea – Foaierul Sălii Atlas
1130-1230 Sesiunea V: „Raportarea integrată”
1230-1300 Închiderea lucrărilor Congresului
1300-1430 Prânz – Foaierul Sălii Atlas

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 3

 ZIUA NAŢIONALĂ A CONTABILULUI ROMÂN
21 septembrie 2016
Filialele CECCAR de la nivel teritorial sărbătoresc Ziua Naţională a Contabilului Român în data de 21 sep­
tembrie, prin manifestări cultural-științifice, întâlniri socioprofesionale, simpozioane şi mese rotunde, care anul
acesta se vor desfășura în locațiile prezentate mai jos.

Nr.
Filiala Oraşul Locaţia
crt.
1. Alba Alba Iulia Sala de conferinţe şi Salonul Hotelului Parc
Arad Casa de Cultură a Sindicatelor
Chişineu-Criş Liceul Tehnologic
2. Arad
Ineu Hotelul Central
Sebiş Hotelul Sebiş
3. Argeş Pitești Sala de conferinţe a Complexului Hotelier Alcadibo Center
4. Bacău Bacău Sala de cursuri „Ion Ionescu de la Brad” a filialei
5. Bihor Oradea Sala de cursuri „Eremia Bologa” a filialei
6. Bistriţa-Năsăud Bistriţa Salonul 4 al Hotelului Bistriţa
7. Botoşani Botoşani Sala „Mihai Eminescu” a Complexului Hotelier Rapsodia
8. Braşov Braşov Complexul Sergiana Center 6
9. Brăila Brăila Sala Regală a centrului de evenimente Carol
10. Bucureşti Bucureşti Crystal Palace Ballrooms
11. Buzău Buzău Sala de conferinţe a Hotelului Pietroasa
12. Caraş-Severin Reşiţa Sala de recepţie a Hotelului Rogge
13. Călăraşi Călăraşi Sala de cursuri „Demitrie Jarcu” a filialei
14. Cluj Cluj-Napoca Sala de conferinţe a Casei Artelor
15. Constanţa Constanţa Sala de conferinţe a Hotelului Ibis
16. Covasna Sfântu Gheorghe Sala de şedinţe a complexului Kolcza
17. Dâmboviţa Târgovişte Sala de conferinţe a Hotelului King
18. Dolj Craiova Sala de cursuri „Constantin C. Demetrescu” a filialei
19. Galaţi Galaţi Teatrul Muzical „Nae Leonard”
20. Giurgiu Giurgiu Centrul Cultural Local „Ion Vinea”
21. Gorj Târgu-Jiu Sala de conferinţe a Hotelului Lexi Star
22. Harghita Miercurea Ciuc Casa Harghita
23. Hunedoara Deva Sala de cursuri „Marin Toma” a filialei
24. Sala de conferinţe şi Sala Arcadia a Centrului Cultural UNESCO
Ialomiţa Slobozia
„Ionel Perlea”
25. Sala „Mihai Eminescu” a Centrului de Conferinţe Traian din cadrul
Iaşi Iaşi
Grand Hotel Traian
26. Ilfov Bucureşti Amfiteatrul „Prof. univ. dr. Marin Toma” al filialei CECCAR Bucureşti

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 Nr.
Filiala Oraşul Locaţia
crt.
27. Maramureş Baia Mare Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”
28. Drobeta-Turnu
Mehedinţi Sala „Virgil Ogăşanu” a Palatului Cultural „Theodor Costescu”
Severin
29. Mureş Târgu-Mureş Sala de conferinţe a Hotelului Grand
30. Neamţ Piatra Neamţ Sala de conferinţe Milenium a Hotelului Central Plaza
31. Olt Slatina Sala de conferinţe a Hotelului Parc
32. Prahova Ploieşti Sala de conferinţe a Hotelului Central
33. Satu Mare Satu Mare Complexul Select
34. Sălaj Zalău Terasa Belvedere a Hotelului Brilliant Plaza
35. Sibiu Sibiu Hotelul Select
36. Suceava Suceava Sala de conferinţe a complexului Zamca
37. Teleorman Alexandria Sala de conferinţe a complexului Potcoava de Aur
38. Timiş Timişoara Sala de cursuri „Cornel Olaru” a filialei
39. Tulcea Tulcea Sala „Mihail Kogălniceanu” a Consiliului Judeţean Tulcea
40. Vaslui Vaslui Sala de cinematograf a complexului Silver Mall
41. Vâlcea Râmnicu Vâlcea Sala de conferinţe a complexului Roşan Grup
42. Vrancea Focşani Sala de conferinţe a Hotelului Vrancea

6
Programul manifestărilor
Zilei Naţionale a Contabilului Român
1500-1615 Ziua Naţională a Contabilului Român
1500-1510 Deschiderea oficială a manifestărilor
1510-1515 Mesajul Consiliului Superior al CECCAR
1515-1530 Mesajele oficialităţilor locale
1530-1600 Prezentarea temei „CECCAR – 95 de ani de existență în slujba profesiei contabile”
1600-1615 Acordarea diplomelor de merit persoanelor nominalizate

1630-1700 Topul local al celor mai bune societăţi membre CECCAR

1630-1640 Scurtă prezentare a evenimentului
1640-1700 Înmânarea distincţiilor/diplomelor societăţilor nominalizate

1710-1830 Aniversarea a 95 de ani de la înființarea CECCAR

1710-1730 Scurtă prezentare a evenimentului
1730-1800 Înmânarea distincțiilor persoanelor nominalizate
1800-1830 Mulțumiri şi aprecieri din partea celor premiaţi

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 5

 CECCAR – 95 de ani de istorie
Renaşterea Corpului


 Perioada 1990-1994
În luna ianuarie 1990 renăştea Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, orga­
nis­mul care a reprezentat din 1921 până în 1951 profesia contabilă românească.
Organizarea din anul 1990 a CECCAR a început sub un acoperiş comun cu cea a experţilor tehnici, potrivit
reglementării făcute prin Decretul nr. 79/1991.
În urma intervenţiei specialiştilor din Europa de Vest, care au atras atenţia asupra faptului că experţii con­
tabili reprezintă o profesie separată în toată lumea liberă şi că aceasta nu poate fi reglementată la un loc cu
ex­­pertiza tehnică, Corpul îşi constituie un Comitet de iniţiativă pentru reorganizarea asociaţiei, care solici­tă
modi­fi­carea înregistrării făcute în 1990 şi obţine Sentinţa nr. 33 din 12 octombrie 1991, ce prevedea înfiinţarea a
două Corpuri independente: Corpul experţilor contabili şi Corpul experţilor tehnici, cu gestiuni şi con­duceri
separate.
Activitatea Comitetului de iniţiativă a fost deosebit de intensă, printre rezultatele sale cele mai semnificative
numărându-se organizarea a 30 de filiale judeţene ale Corpului, prin intermediul cărora s-a procedat la mobili­
zarea experţilor pentru instruire, orientarea spre economia de piaţă a preocupărilor profesionale şi dise­minarea
noutăţilor din activitatea unor organizaţii similare occidentale.
Prima Adunare generală a CECCAR
La prima Adunare generală a Corpului, din data de 9 mai 1992, la care au participat cei 26 de membri
fondatori, a fost ales Comitetul de conducere al CECCAR, format din: Gheorghe Butnariu, preşedinte, Mircea
Cristea şi Marin Toma, vicepreşedinţi, Dimitrie Constantinescu, secretar general, Constantin Topciu, Nicolae
Popescu, Viorel Bâscă, Gheorghe Postolea şi Dumitru Popescu, membri.
Cu această ocazie s-au luat o serie de hotărâri deosebit de importante, precum:
ü reînfiinţarea vechii asociaţii a contabililor autorizaţi şi experţilor contabili din România, constituită în

anul 1921, care deţinea deja un renume european;

ü reorganizarea Corpului ca persoană juri­

dică proprie şi cu un statut adaptat la proiectul de

lege depus la Parlament conform art. 41 din Legea
con­ta­bili­tăţii.
Prima Conferinţă Naţională a CECCAR
În data de 22 mai 1993 are loc prima Con­fe­
rinţă Naţională a CECCAR, desfăşurată la Bucu­reşti,
în Aula Academiei de Studii Economice. Au fost
pre­zenţi 80 de delegaţi din cele 35 de filiale judeţene. Prima Conferinţă Naţională a CECCAR

6 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 Cu această ocazie s-au ales noile structuri de
conducere şi primul Birou Permanent al CECCAR,
format din: Marin Toma, preşedinte, Mihai Ristea,
Niculae Feleagă şi Mircea Cristea, vicepreşedinţi.
De asemenea, s-au aprobat: primul Program
de activitate al Corpului, Statutul şi Codul deonto­
logic al pro­fesiilor de expert contabil şi con­tabil
autorizat şi cele dintâi organigrame funcţio­nale la
nivel central şi te­ri­torial ale Corpului.
Primul Birou Permanent al CECCAR
Prima Conferinţă Naţională a CECCAR a tra­
(de la stânga la dreapta: Mircea Cristea, Niculae Feleagã, ­sat două obiective principale, şi anume:
ü promovarea profesiilor de expert contabil
Marin Toma, Mihai Ristea ºi Victor Munteanu)

şi contabil autorizat în România ca profesii libere, în sprijinul agenţilor economici, în conformitate cu doctrina
şi standardele internaţionale;
ü deschiderea unei noi viziuni spre o economie de piaţă liberă, în care profesioniştii contabili, reprezentând

principalul partener pentru agenţii economici, pot preveni fenomenele de incertitudine şi de risc pe baza infor­
ma­ţiilor şi analizelor financiar-contabile pertinente realizate de aceştia în calitate de experţi contabili şi contabili
autorizaţi.
Biroul Permanent al Consiliului Superior a elaborat şi a înaintat Parlamentului României Legea Corpului,
care aprobă, prin Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a conta­
bililor autorizaţi, ratificată ulterior prin Legea nr. 42/1995.
După apariţia Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 a fost organizată, în data de 24 noiembrie 1994, Con­
ferinţa Naţională a CECCAR. Cu această ocazie,
de­legaţii au ales organele de conducere şi Biroul
Permanent, format din: Marin Toma, preşedinte,
Mihai Ristea, Călin Oprea, Niculae Feleagă, Mircea
Boulescu, Mircea Cristea şi Viorica Niculae, vice­
preşedinţi.
Primul Congres al Profesiei Contabile
1994 este şi anul în care a avut loc primul
Con­gres al Profesiei Contabile din România de
după perioada interbelică. Primul Congres al Profesiei Contabile din România

Evenimentul, desfăşurat la Bucureşti în zilele de 20 şi 21 octombrie, cu prezenţa a 300 de participanţi, dintre

care 52 din afara ţării noastre, a avut ca deviză „Profesia contabilă între prezent şi viitor”, iar ca temă centrală,
„Profesia contabilă în România – rol şi importanţă în economia de piaţă”.

 Anul 1995
Anul 1995 a reprezentat pentru CECCAR continuarea reformei profesiei contabile din România. În acest
an a apărut Legea nr. 42 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 65 din 19 august 1994 privind organizarea
august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 7
ac­­tivităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi şi a fost emisă Hotărârea Guver­nului nr. 316, prin
care s-a aprobat Regulamentul privind organizarea examenelor pentru dobândirea calităţilor de expert contabil
şi contabil autorizat. De asemenea, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al CECCAR şi
Co­dul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor au­­to­rizaţi din România.
Ca urmare, în acest an s-a organizat prima sesiune de examene pentru obţinerea calităţilor de expert con­
ta­bil şi contabil autorizat.
La examenul pentru dobândirea calităţii de contabil autorizat au participat 10.223 de candidaţi din toate
judeţele (cu excepţia judeţului Giurgiu) şi din municipiul Bucureşti, fiind declaraţi admişi 9.205 (90%), dintre
care 3.646 (39,6%) cu studii superioare şi 5.559 (60,4%) cu studii medii.
Pentru obţinerea calităţii de expert contabil, în anul 1995 sesiunea de examene s-a organizat la 28 de cen­tre,
la care au fost arondate filialele cu mai puţin de 50 de persoane înscrise. Au participat 4.357 de candidaţi, dintre
care au fost admişi 3.061 (70,2%).
O premieră în activitatea profesioniştilor contabili români a fost aprobarea de către Conferinţa Naţională
din luna octombrie 1995 a Normelor de audit financiar şi certificarea bilanţului contabil.
De asemenea, în conformitate cu Hotărârea Conferinţei Naţionale a CECCAR din 23 noiembrie 1994, Con­
siliul Superior a aprobat Normele nr. 14/1995 privind formarea continuă a membrilor săi.
Un moment de referinţă în viaţa Corpului, cu adevărat istoric, îl reprezintă organizarea Conferinţei Naţiona­le
extraordinare, care în luna octombrie a aprobat nor­mele fundamentale ale existenţei şi funcţionării Corpului:
Re­gulamentul de organizare şi funcţio­nare şi Co­dul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili
şi contabililor autorizaţi din România.
În luna decembrie s-a încheiat primul acord de cooperare bilaterală cu trei mari institute din Anglia,
Scoţia şi Irlanda, care cuprin­dea pre­ve­deri în avantajul profesiei contabile.

 Anul 1996
În calitatea sa de persoană juridică autonomă de utilitate publică, în anul 1996 CECCAR se afla în plină
as­censiune de afirmare în economia românească, precum şi în mediul internaţional.
Prima acţiune de anvergură a avut loc în luna ianuarie şi a marcat o premieră în România. Este vor­ba des­
pre primul se­minar de audit financiar, cu rol de a prelucra Nor­mele profesionale nr. 1/1995 privind au­ditul şi
certificarea bilanţului contabil.
În acest an a fost organizată o singură se­si­u­ne de examene în vederea accesului la calităţile de expert
contabil şi contabil autorizat, în 22 de filiale ale CECCAR. Au participat 2.140 de candidaţi, pro­movând numai
1.636 (76,4%) dintre ei.
Congresul al XI-lea al Profesiei Contabile
Un eveniment important din acest an este Congresul al XI-lea al Profesiei Contabile din ţara noastră,
orga­nizat de CECCAR. Manifestarea s-a desfăşurat la Sibiu, în zilele de 23 şi 24 octombrie, şi a avut ca temă
centrală „Piaţa şi pro­dusele profesiei con­tabile în Româ­nia”. Cu acest prilej, Corpul a ani­versat 75 de ani de
la înfiinţare.
8 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
 CECCAR – membru IFAC
În urma progresului înregistrat de Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România în negocierile cu Federaţia Internaţională
a Contabililor (IFAC), în luna mai 1996 CECCAR
a fost admis, în unani­mitate, ca membru cu drep­
turi depline al acestui organism, ală­tu­rându-se
ast­fel familiei celor 122 de organizaţii membre din
87 de ţări, totalizând mai mult de 1,7 mili­oane de
Congresul al XI-lea al Profesiei Contabile din România
pro­fesionişti contabili.
CECCAR – membru corespondent al FEE
O altă acţiune importantă la nivel internaţional a constituit-o vizita la CECCAR a unei delegaţii a Federaţiei
Experţilor Contabili Europeni (FEE), formată din Hélène Bon şi Gisela Nagy, vicepreşedinţi ai acestui organism.
Vizita reprezentanţilor FEE, în calitate de raportori pentru România, a urmărit efectuarea unei atente do­
cu­mentări asupra activităţii desfăşurate de Corp, precum şi asupra poziţiei acestuia în contextul naţional, în
ve­derea întocmirii raportului care să fie supus dezbaterii organismului european în scopul admiterii CECCAR
în calitate de membru cu drepturi depline al Fe­de­raţiei Experţilor Contabili Europeni.
Cu prilejul desfăşurării la Bruxelles, în luna decembrie 1996, a Adunării generale a FEE, CECCAR a fost
pri­mit în „primul val” ca membru corespondent al Federaţiei, alături de organismele de specialitate din Ungaria,
Cehia şi Slovacia.

 Anul 1997
Şi în acest an s-au continuat dezvoltarea
relaţiilor CECCAR cu cele mai importante
or­­ga­nizaţii profesionale pe plan mondial,
res­pectiv Fe­de­raţia Internaţională a Conta­
bi­lilor şi Comitetul pentru Standarde In­ter­
naţionale de Contabilitate (IASC, devenit
ul­terior Consiliul pentru Standarde Interna­
ţionale de Contabilitate – IASB), precum şi Din activitatea internaþionalã a CECCAR

aducerea la cunoştinţa membrilor Corpului a activită­ţilor organizaţiilor internaţionale, a Codului etic al IFAC,
a standardelor inter­naţionale de au­dit şi de contabilitate, a propunerilor de modificare a acestora, a mesajelor
adresate de preşe­dinţii organiza­ţiilor respective şi a materialelor din publicaţiile de specialitate primite de la
acestea.
Ca urmare a activităţii intense desfăşurate în cadrul relaţiilor internaţionale, CECCAR a fost propus – de
Joint International Committee al profesiilor din Italia şi Franţa – ca membru fondator al Fe­de­raţiei Experţilor
Contabili Mediteraneeni (FCM).
În baza acordului-cadru încheiat cu profesiunea franceză, a fost negociat, semnat şi pus în practică Acordul
de cooperare bilaterală pentru anul 1997.
august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 9
 Prin intermediul Know How Fund, Institutul Contabililor Autorizaţi din Scoţia, care este parte semnatară
a Acordului de cooperare cu CECCAR, a participat, pe durata a mai mult de opt luni, la întocmirea stadiului-
di­agnostic privind sistemul contabil din România şi posibilităţile de armonizare a sa cu legislaţia europeană şi
de încadrare în standardele internaţionale.
În cursul anului 1997 au fost continuate contractele cu organismele profesionale din alte ţări (Republica
Moldova, Cehia, Polonia, Turcia etc.), în vederea negocierii şi încheierii de noi acorduri bilaterale, cu ocazia par­
ti­cipării delegaţiilor Corpului la congresele asocia­ţiilor respective.

 Anul 1998
Şi în acest an Corpul s-a confruntat cu o puternică ostilitate, manifestată sub diferite forme chiar din par­
tea unor instituţii care ar fi trebuit să fie beneficiare ale produselor şi serviciilor oferite de profesia contabilă.
Piaţa serviciilor contabile continua să fie în limite necontrolabile, şi aceasta cu concursul unor acte ale Admi­nis­
traţiei, care a permis ca ţinerea contabilităţii şi elaborarea conturilor anuale să se facă de persoane care nu aveau
calitatea nici de angajat cu carnet de muncă şi nici de membru al Corpului.
În ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru accesul la profesie în anul 1998, având în
vedere numărul mare al membrilor CECCAR, aproape 30.000, depăşind ţări cu tradiţie în domeniu, Con­siliul
Superior a acordat prioritate calităţii membrilor, astfel că nu a fost organizat niciun examen în acest an în baza
vechilor reglementări. S-a insistat însă pentru modificarea reglementărilor, vizând creşterea exigenţei la intrarea
în profesie şi alinierea accesului la profesie cu normele europene în materie. Acest lucru s-a obţinut prin Ordo­
nanţa Guvernului nr. 89/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.
În scopul protejării membrilor Corpului, în baza hotărârii Conferinţei Naţionale, au fost înfiinţate Comisii
de apel la nivel central şi local şi au fost emise norme cu privire la organizarea şi funcţionarea acestora.
Un pas important pe linia asigurării protecţiei şi independenţei membrilor Corpului l-a constituit înfi­
inţarea Casei CECCAR, la 16 ianuarie 1998, şi a
SC Asigurarea CECCAR SA, care au înlesnit orga­
ni­zarea unei reţele proprii de asigurare.
Congresul al XII-lea al Profesiei Contabile
Reprezentativă pentru activitatea Corpu­lui în
anul 1998 a fost organizarea la Sibiu, în perioada
19-21 septembrie, a Congresului al XII-lea al Pro­
fesiei Contabile din România.
La acest eveniment de rezonanţă au partici­
pat peste 700 de delegaţi din toate filialele jude­
Congresul al XII-lea al Profesiei Contabile din România

ţene, precum şi invitaţi din 38 de ţări din Europa, Asia, America şi Africa. Au fost prezenţi delegaţi ai organizaţiilor
internaţionale de profil şi din partea forurilor internaţionale de prestigiu, şi anume Federaţia In­ter­naţională a
Contabililor şi Federaţia Experţilor Contabili Europeni.
10 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
 Lucrările Congresului s-au desfăşurat în plen şi pe secţiuni, temele supuse dezbaterii înscriindu-se în de­
viza „Profesiunea contabilă din România şi interesul public şi componentele acesteia: Independenţă, Competenţă
şi Responsabilitate”.
O acţiune importantă pentru profesia contabilă ro­mânească pe plan internaţional a constituit-o organizarea
şi des­făşurarea în ţara noastră a primei Conferinţe
re­gio­nale a profesiilor contabile din zona balca­
nică şi riverană Mării Negre, la care au par­ticipat
delegaţii din opt ţări: Republica Moldova, Turcia,
Macedonia, Grecia, Ucraina, Serbia, Repu­blica
Srpska şi România, şi pentru care, alături de efor­
turile CECCAR, a existat şi sprijinul profesional şi
financiar al Funda­ţiei pen­tru Contabilitate şi Ma­
na­­gement Financiar din Marea Britanie.
Prima Conferinþã regionalã a profesiilor contabile

 Anul 1999
din zona balcanicã ºi riveranã Mãrii Negre

În acest an s-a făcut trecerea la un CECCAR obligat să fie dinamic, să se adapteze în permanenţă la evoluţiile
tehnologice ale profesiei contabile, preocupat de calitatea activităţilor desfăşurate de membri, de controlul res­
pectării regulilor deontologice şi de etică, de aplicarea normelor internaţionale.
1999 este anul în care prin apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75, care se asimilează şi în
pre­zent cu o naţionalizare a auditului, are loc scindarea profesiei, prin înfiinţarea Camerei Auditorilor Financiari,
care nu a făcut decât să învenineze climatul profesional.
În materie de pregătire profesională, trebuie amintite seminariile şi întrunirile profesionale organizate de
toate filialele CECCAR, acţiuni la care participarea a fost mai numeroasă decât la cursuri, datorită duratei şi
costurilor mai reduse.
În ceea ce priveşte relaţiile internaţionale, activitatea Corpului s-a înscris în cadrul politicii şi doctrinelor
adop­tate de Consiliul Superior vizând cunoaşterea şi recunoaşterea organizaţiei profesionale şi a membri­
lor săi.
Astfel, reprezentanţii CECCAR au participat la reuniunea anuală a Comitetului de Integrare Latină
Europa-America (CILEA), al cărui membru fondator este, şi la reuniunea de consti­tui­re oficială a Federaţiei
Ex­perţilor Contabili Me­diteraneeni, ca membru fondator.
În cadrul cooperării cu profesia franceză au fost organizate patru seminarii de pregătire profesională cu
lectori francezi, pe probleme privind: normele internaţionale de audit, organizarea şi gestiunea cabinetelor de
audit, estimările contabile şi contabilitatea de gestiune, la acestea participând în total circa 150 de profesionişti
contabili români.
Pe parcursul anului 1999 s-a desfăşurat programul-parteneriat PHARE „Contabilitatea într-o nouă per­s­pec­­
tivă”, derulat de CECCAR în cooperare cu institutul NOvAA din Olanda. Lectorii au sus­ţinut opt seminarii în
România, la acestea fiind prezenţi peste 240 de profesionişti contabili din ţara noastră.
august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 11
  Anul 2000
În anul 2000, controlul de calitate era în curs de aşezare pe principiile cuprinse în standardele internaţionale:
a fost elaborat şi publicat în Monitorul Oficial Regulamentul privind controlul de calitate, iar în scurt timp s-au
elaborat un ghid privind controlul de calitate şi un manual privind organizarea controlului de calitate în cadrul
cabinetelor şi societăţilor de expertiză contabilă.
Au fost intensificate acţiunile de formare şi de informare pe probleme de control de calitate, astfel încât,
în­cepând cu anul 2001, aceste norme şi reglementări au fost deja puse în practică.
În perioada 2-3 decembrie a fost organizată o sesiune de examene privind accesul la profesiile de ex­
pert con­tabil şi contabil autorizat. La cele 18 centre de examinare din teritoriu s-au înscris 4.428 de can­­
didaţi. Gradul de promovare, superior celui înregistrat la sesiunea anterioară (din 1999), a fost de 94% la
experţi con­tabili, 84,9% la contabili autorizaţi cu studii superioare şi 94,4% la contabili autorizaţi cu studii
medii.
Congresul al XIII-lea al Profesiei Contabile
Congresul al XIII-lea al Profesiei Contabile din România s-a desfăşurat la Bucureşti în zilele de 15 şi 16 sep­
tembrie 2000, fiind prezenţi 750 de experţi contabili şi contabili autorizaţi, invitaţi străini, personalităţi de
marcă ale profesiei contabile din peste 20 de ţări,
repre­zen­tanţi ai administraţiei centrale şi locale şi
ai mass-media.
Tema centrală a Congresului, „Profesia con­
ta­bilă din România la graniţa dintre milenii”, a
constituit un excelent prilej pentru analiza stadiu­
lui dezvoltării profesiei, pentru o mai bună înţele­
gere a modului de organizare şi exercitare a profe­
siilor libere de expert contabil şi contabil autorizat,
a locului şi rolului acestor profesii în spa­ţiul so­
cio-economic al ţării noastre, a locului şi rolului
Congresul al XIII-lea al Profesiei Contabile din România

CECCAR în cadrul societăţii civile, în cadrul instituţional creat în România în această etapă de tranziţie către o
economie de piaţă.
Cu sprijinul organismelor profesionale din Franţa şi Italia au fost organizate în România cinci seminarii
pentru formarea de lectori în domenii de interes cum ar fi: controlul de calitate în profesie, aplicarea Standardelor
Internaţionale de Contabilitate, fuziunile, achiziţiile, evaluările de întreprinderi şi altele.
De asemenea, a continuat reprezentarea CECCAR la nivelul FEE, Corpul având o colaborare strânsă cu
con­­ducerea acestui organism, care a culminat cu participarea la Congresul Profesiei Contabile din România a
pre­şedintelui Federaţiei. Conducerea CECCAR a luat parte la Adunarea generală a FEE din data de 6 decembrie
şi la reuniunea de lu­cru organizată cu ţările membre din Europa Centrală şi de Sud-Est (Ungaria, Cehia şi
Slovenia).
Ca membru fondator al Federaţiei Experţilor Contabili Mediteraneeni, Corpul a participat la prima şedinţă
a Consiliului acestei organizaţii, care a avut loc la Istanbul.
12 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
  Anul 2001
În ciuda mediului economic şi social ostil, Corpul a fost singurul organism profesional care a corespuns în
anul 2001 reglementărilor şi normelor Uniunii Europene. Recunoaşterea CECCAR prin Legea nr. 186/1999 ca unic
reprezentant legal al profesiei contabile, precum şi de către opt prestigioase organizaţii profesionale interna­ţio­
nale, inclusiv de IFAC, a confirmat acest lucru.
După o activitate de doi ani, cu sprijinul profesiei contabile franceze, a fost finalizată crearea mecanismului
şi structurilor auditului de calitate pe principiile cuprinse în standardele internaţionale. A fost elaborat şi pu­
bli­cat în Monitorul Oficial Regulamentul privind auditul de calitate.
În ceea ce priveşte autorităţile publice, prin natura lucrurilor, Ministerul Finanţelor Publice a fost unul
din­­tre cei mai importanţi parteneri de dialog. Astfel, Corpul a transmis punctul său de vedere asupra modificărilor
unor importante acte normative: Legea contabilităţii, Reglementările contabile armonizate cu Di­rec­tiva a IV-a a
CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Legea societăţilor comerciale etc.
În anul 2001 s-au pus bazele unei structuri asociative, Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR),
care reuneşte membrii celor mai importante profesii liberale: avocaţi, notari publici, experţi contabili şi contabili
autorizaţi, arhitecţi ş.a., în vederea unei acţiuni comune îndreptate spre apărarea intereselor acestora în rapor­
turile cu puterile publice. O primă acţiune care a fost demarată privea modificarea modului de fiscalizare a
profesioniştilor liberali potrivit reglementărilor existente în Uniunea Europeană, care fac o distincţie netă între
impunerea liber-profesioniştilor şi cea a comercianţilor.
În luna martie a avut loc o sesiune de examene de aptitudini pentru 3.269 de stagiari care în­de­plineau con­
diţiile prevăzute în Regulamentul privind efectuarea stagiului şi examenul de aptitudini.
În perioada 29-30 septembrie s-a organizat o sesiune de examene pentru accesul la profesiile de expert
con­tabil şi contabil autorizat. La cele cinci centre universitare alese pentru susţinerea examenului s-au înscris
2.737 de candidaţi.
În ceea ce priveşte activitatea externă, s-a avut în vedere dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu organismele
pro­­fe­sio­nale internaţionale. Astfel, din anul 2001 Corpul este membru cu drepturi depline şi al Federaţiei Inter­
naţionale a Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF).

 Anul 2002
După o activitate susţinută în cadrul Corpului, au fost elaborate şi publicate Regulamentul privind auditul
de calitate în domeniul serviciilor contabile şi Ghidul auditorilor în domeniul calităţii serviciilor contabile, în
lucrarea Cartea auditorilor în domeniul calităţii serviciilor contabile prestate de experţii contabili şi contabilii
au­torizaţi din România.
În cursul anului 2002, CECCAR a actualizat Programul Naţional de Formare Profesională pe perioada
2002-2006, ţinând seama de ultimele recomandări elaborate de Comitetul de educaţie al IFAC. Pentru pregătirea
uniformă şi continuă a profesioniştilor contabili pe problemele specifice profesiei a fost stabilit un grup de formatori.
În perioada 25-26 mai a avut loc o sesiune de examene de aptitudini, la care au participat 2.313 persoane.
În intervalul 30 noiembrie – 1 decembrie s-au organizat examenele privind accesul la profesiile de ex­­pert
contabil şi contabil autorizat, în cinci centre universitare, care au fost promovate de 1.922 de candidaţi.
august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 13
 Congresul al XIV-lea al Profesiei Contabile
Cel mai important eveniment al anului 2002 l-a constituit Congresul Profesiei Contabile din România, aflat
la a XIV-a ediţie. Desfăşurată la Bucureşti sub deviza „Reglementare şi dereglementare în contabilitate”, reuniu­nea
s-a bucurat de o prezenţă numeroasă a specialiştilor străini şi din mediul economic românesc.
Cu această ocazie a fost marcat într-un cadru
deosebit mo­men­tul ani­versar „10 ani de la reînfiin­
ţa­rea CECCAR”.
La lucrări au participat peste 800 de con­gre­
sişti, experţi contabili şi contabili autorizaţi din
toa­te cele 42 de filiale ale CECCAR, personalităţi
ale vieţii publice, reprezentanţi ai autorităţilor de
stat centrale şi locale, precum şi ai unor organizaţii
profesionale. Printre invitaţii străini s-au numărat
reprezentanţi de seamă ai organismelor interna­
ţio­nale şi regionale ale profesiei contabile: Jacques
Congresul al XIV-lea al Profesiei Contabile din România

Potdevin – vice­preşedintele Federaţiei Experţilor Contabili Europeni, Raphael Gualiano – delegat general al
Federaţiei Interna­ţionale a Ex­perţilor Contabili Francofoni, Giuseppe Messina – secretar general al Federaţiei
Experţilor Contabili Medi­teraneeni şi secretar permanent al Comitetului de Integrare Latină Europa-America
şi Pero Skobic – pre­şedintele Parteneriatului Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilităţii şi Auditului
(SEEPAD).
S-a continuat colaborarea cu organismele profesionale naţionale şi internaţio­nale, prin demararea demer­
surilor de recunoaştere a diplomelor ACCA (The Association of Chartered Certified Accountants) de către Corp,
prezenţa la Congresul Mondial al Contabililor de la Hong Kong şi la Consiliul IFAC, precum şi participarea la
Adunarea generală a FEE, la reuniu­nile de lucru organizate la Bruxelles şi Paris şi la întâlnirile grupelor de
lucru ale Federaţiei Experţilor Contabili Europeni.

 Anul 2003
După eforturi susţinute, CECCAR a aliniat politicile de etică şi deontologie profesională ale membrilor la
pre­vederile Codului etic emis de Federaţia Internaţională a Contabililor, într-un Cod etic naţional, revăzut şi
re­clasificat în anul 2002 în conformitate cu noua ediţie emisă de IFAC.
În acest an, Corpul s-a implicat intens în desfăşurarea activităţii de audit al calităţii expertizelor contabile
judiciare. Pentru controlul de calitate asupra lucrărilor de expertiză contabilă, CECCAR a emis încă din anul 2002
Normele nr. 12.264 privind activitatea de expertiză contabilă judiciară, având ca scop convergenţa cu prac­ticile
din Uniunea Europeană.
Aflată printre preocupările anuale ale CECCAR, sesiunea de examene pentru accesul la profesiile de expert
contabil şi contabil autorizat a fost organizată în perioada 25-26 octombrie la nivelul secţiunilor de specialitate
ale Corpului. La această sesiune au participat 2.587 de candidaţi, dintre care 1.751 la experţi contabili şi 836 la
contabili autorizaţi.
14 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
 Cea mai mare provocare pentru profesioniştii contabili au reprezentat-o Standardele Internaţionale de
Con­­tabilitate. Conştient de acest lucru, CECCAR, cu sprijinul profesiei franceze şi al celei ita­liene, a format
un nu­măr de circa 150 de specialişti români în domeniul standardelor, astfel încât au fost pregătiţi şi instruiţi
pen­tru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate peste 5.000 de profesionişti
contabili.
O realizare remarcabilă a CECCAR în anul 2003 a constituit-o elaborarea şi publicarea pentru prima dată
în România a unor ghiduri profesionale pentru înţelegerea şi aplicarea fiecărui Standard Internaţional de Con­
tabilitate în parte.
În ceea ce priveşte societatea civilă şi alte organisme profesionale, colaborarea a fost foarte ac­tivă în acest an.
CECCAR a încheiat un protocol cu Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR)
pentru cooperarea la nivel central şi teritorial şi un protocol cu Şcoala Română de Afaceri a Camerei de Comerţ
şi Industrie a României (CCIR) în vederea mediatizării prin toate mijloacele a necesităţii for­mării şi dezvoltării
profesionale a specialiştilor contabili din România.
Un alt domeniu de mediatizare a informaţiei profesionale şi de comunicare cu membrii CECCAR şi cu toţi
ceilalţi practicieni profesionişti a fost website-ul CECCAR. În anul 2003 şi-a început activitatea pagina web a
Corpului, în care s-au publicat numeroase materiale şi informaţii documentare pentru toţi utilizatorii.
O publicitate activă a acţiunilor CECCAR a fost realizată prin participarea cu standuri de carte şi revistă
la Târgurile pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii organizate în oraşele Braşov, Timişoara, Deva şi Bucureşti.
În anul 2003, activitatea externă a fost intensă, CECCAR bucurându-se de o expunere largă pe sce­na inter­
na­ţională prin organizarea în România a unor evenimente deosebite:
ü În luna mai, CECCAR a fost gazda lucrărilor Consiliului şi celei de-a doua Adunări generale ale SEEPAD.

ü Tot în luna mai, CECCAR a găzduit lucrările Consiliului FCM şi cea de-a treia Conferinţă a FCM, cu

tema „Provocări cu care se confruntă profesia con­ta­bilă”, care a reunit specialişti în domeniu din peste 25 de ţări
din Europa şi America.
ü De asemenea, în luna noiembrie, Corpul a avut din nou prilejul de a fi gazda unor eveni­mente inter­

naţionale, şi anume Adunarea genera­lă şi al IX-lea Seminar internaţional ale CILEA, cu tema cen­tra­lă „Profesia
contabilă în cel de-al treilea mileniu: provocări, responsabilităţi, in­dependenţă”.

 Anul 2004
Cu ocazia Conferinţei Naţionale, desfăşurată în data de 2 septembrie, s-a stabilit ziua de 21 septembrie ca
Zi Naţională a Contabilului Român.
Congresul al XV-lea al Profesiei Contabile
În zilele de 3 şi 4 septembrie 2004 s-a desfăşurat la Bucureşti al XV-lea Congres al Profesiei Contabile din
România, având ca temă generală „Armonizare sau convergenţă cu Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară?”. Această manifestare a reunit peste 800 de specialişti europeni şi internaţionali din ţări precum
Franţa, Italia, Marea Britanie, Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Spania, Brazilia şi SUA, alături
de România, pe de o parte pentru a-şi împărtăşi din experienţele naţionale, iar pe de altă parte pentru a dezbate
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi modul de implementare a acestora în fiecare ţară.
august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 15
 Având drept obiectiv principal recunoaşterea profesiei contabile româneşti la nivel european şi mondial,
CECCAR a depus toate eforturile pentru a îndeplini dezideratul privind intensificarea acti­vi­tăţii internaţionale.
Astfel:
ü S-a amplificat reprezentarea CECCAR în

grupele de lucru ale FEE, specialiştii Corpului par­

ti­cipând la 16 şedinţe ale grupelor de lucru ale aces­
tui organism.
ü Ca membru fondator, Corpul a participat

la toate întâlnirile Consiliilor FCM şi CILEA.

ü CECCAR a fost reprezentat la Conferinţa

ACCA „După 2005: Raportarea financiară a com­

paniilor necotate din UE – forma viitoare a con­
Congresul al XV-lea al Profesiei Contabile din România
tabilităţii IMM-urilor şi a altor companii necotate
din Europa”, Adunările generale ale FCM, SEEPAD, FIDEF şi FEE, întâlnirea Forumului de Educaţie Contabilă
al IFAC, Congresul Companiei Naţionale a Comisarilor de Conturi din Franţa (CNCC) şi Consiliul IFAC.

 Anul 2005
Anul 2005 se poate caracteriza prin creşterea sprijinului oferit profesioniştilor contabili pentru realizarea
misiunii acestora în economia românească, mai ales prin punerea la dispoziţie a standardelor şi normelor de
lu­cru pentru toate serviciile şi produsele pe care profesioniştii contabili le livrează întreprinderilor.
Activitatea internaţională a CECCAR a fost şi în acest an deosebit de intensă, Corpul fiind prezent la nu­
me­roase întruniri şi manifestări organizate în domeniul profesiei contabile.
Prezenţa pe plan extern a CECCAR, prin reprezentanţii desemnaţi, a fost îndreptată cu precădere spre
par­ticiparea la întrunirile regulate ale grupelor de lucru ale FEE, dar şi la alte întâlniri, precum:
ü Prima Conferinţă Regională a SEEPAD, cu tema „Par­te­neriatul public-privat pentru dezvoltarea conta­

bilităţii în re­giu­nea de sud-est a Europei”;

ü Conferinţa IASB cu normalizatorii din întreaga lume,

organizată la Londra;
ü Consiliul administrativ şi Adunarea generală ale

FIDEF şi cel de-al 60-lea Congres al Ordinului Experţilor

Contabili din Franţa (OEC), desfăşurate la Paris;
ü Forumul Comitetului de Etică al IFAC, organizat la

Bruxelles, discutându-se modificările propuse privind Codul

etic al IFAC.
Ca o recunoaștere a tuturor activităților întreprinse
pen­­tru dezvoltarea profesiei contabile în România, Corpul a
Diplomă de merit din partea IFAC
primit, la sfârșitul anului 2005, o diplomă de merit din par­
tea IFAC, la împlinirea a 10 ani de activitate ca membru cu drepturi depline al acestui organism.
Vom continua cu perioada 2006-2016 în numărul următor al revistei.
16 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
Studiu de caz privind gestiunea

Studii si, cercetări

impozitelor și contribuţiilor
aferente contribuabililor
Luminiţa GHENEA, ec.
Bucureşti

Contribuabililor le revine responsabilitatea de a-și îndeplini la termen toate obligaţiile

fiscale impuse de lege, pentru a înlătura riscul de control fiscal și pentru a evita plata
penalităţilor și sancţiunilor impuse de nerespectarea acestor obligaţii. Indi­ferent dacă
discutăm despre o unitate economică ce dorește să intre pe piaţă, o între­prindere
care trece de la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la impozitul pe profit,
o com­panie care are în plan să își deschidă o sucursală într-o altă ţară, o firmă care
urmărește să își extindă oferta de produse și servicii sau o persoană fizică ce începe
o colaborare cu o societate, trebuie să se urmărească aspectele privind re­glementările
aferente gestiunii obligaţiilor fiscale ale contribuabililor în ma­terie de impo­zitare direc­
tă, contribuţii sociale, impozitare indirectă, dar și privind posibilele creanţe bu­getare,
precum amenzi, penalităţi şi majorări.

Termeni-cheie: angajat, contract individual de muncă, PFA, contract de colaborare,

impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Clasificare JEL: M41, H32

Stabilirea poziţiei fiscale a unui agent econo­ I. Remunerarea factorului

mic este un aspect important, având în vedere im­
pactul major pe care fiscalitatea îl are asupra dez­
vol­tării activităţii unei întreprinderi, fie că discutăm
despre agenții economici existenți pe piaţă sau
despre cei care vor să pătrundă în această sferă.
Fiscalitatea le oferă o serie de reguli contribua­
bililor, aceștia putând să se afle în diverse situaţii,
cum ar fi: plătitori de impozit pe profit sau de impo­
zit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitori sau
neplătitori de TVA, angajaţi cu contract individual
de muncă ori în colaborare cu o persoană fizică au­
torizată etc. Fiecare categorie fiscală prezintă avan­
taje și dezavantaje, motiv pentru care contribuabilii
trebuie să cunoască zona în care se situează și op­
ţiu­nile pe care le au la dispoziţie.
forţă de muncă
Orice întreprindere care urmărește extinderea
obiectului de activitate are nevoie de forţă de mun­
că, situaţie în care dispune de mai multe opţiuni, cum
ar fi: încheierea unui contract individual de muncă
(angajat), încheierea unui contract de colaborare
(PFA) sau pentru activităţi cu caracter ocazional (zi­
­lier). Dacă îndeplinește condiţiile prevăzute de lege,
un agent economic poate alege toate cele trei op­ţiuni.
Pentru că zilierii pot desfășura activităţi doar
în anumite domenii prevăzute de lege (agricul­tură,
silvicultură etc.) și nu mai mult de 90 de zile într-un
an (la aceeași companie), am realizat o com­paraţie
între un angajat cu contract individual de mun­că și
o colaborare cu o persoană fizică auto­ri­zată.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 17

 Studiu de caz

1. Angajat cu contract individual de muncă

Angajatul Radu Popescu realizează următoarele venituri în luna mai 2016:
l salariu brut, prevăzut în contractul de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi, 40 h/săptămână) – 1.250 lei
(reprezentând salariul minim pe economie);
l spor de vechime – 20%;
l cadouri pentru copilul minor cu ocazia zilei de 1 iunie – 100 lei;
l tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul de muncă.

Angajatul are în întreţinere soția, fără venituri, un copil minor și bunicul, cu o pensie lunară de 260 lei
și care deține un teren într-o zonă de șes ce depășește suprafața de 10.000 m2.
Sumele referitoare la angajat se prezintă astfel:
l Salariu de bază 1.250 lei
Venit brut = Salariu de bază + Spor de vechime = 1.250 lei + 20% x 1.250 lei 1.500 lei

Conform Codului fiscal, atât persoanele fizice, cât și cele juridice, în calitate de angajator, sunt supuse
plăţii contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii, după cum urmează:

Denumirea Contribuţia Contribuţia datorată

contribuţiei individuală de angajator
(%) (%)
Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
ü Condiţii normale de muncă 10,5 15,8
ü Condiţii deosebite de muncă 10,5 20,8
ü Condiţii speciale de muncă 10,5 25,8
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate
5,5 5,2
(CASS)
Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii
- 0,85
de asigurări sociale de sănătate (FNUASS)
Contribuţia de asigurări pentru șomaj (CFS) 0,5 0,5
Contribuţia de asigurare pentru accidente
- 0,15-0,85
de muncă şi boli profesionale (FAMBP)
Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata
- 0,25
creanţelor salariale (FGCS)

Sursa: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

l CAS = 10,5% x Venit brut = 10,5% x 1.500 lei 158 lei

CASS = 5,5% x Venit brut = 5,5% x 1.500 lei 83 lei
CFS = 0,5% x Venit brut = 0,5% x 1.500 lei 8 lei
Total contribuţii = 158 lei + 83 lei + 8 lei 249 lei
Venit net = Venit brut – Total contribuţii = 1.500 lei – 249 lei 1.251 lei

Persoanele fizice au dreptul la deducerea unei sume din venitul net lunar din salarii, acordată pentru
fie­­care lună a perioadei impozabile și aplicată doar veniturilor din salarii aferente locului unde se găsește
func­­ția de bază.

Astfel, deducerile de care poate beneficia angajatul se prezintă sub următoarea formă:

18 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 Tipul deducerii
Deducerea personală
Cotizaţia sindicală
Contribuţia la schemele de pensii
facultative suportată de angajat
Primele de asigurare voluntară de
sănătate suportate de angajat conform
Legii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătăţii, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare
Venitul brut lunar Suma dedusă
din salarii (VBL)
Până la 1.500 lei ü Fără persoane în întreţinere – 300 lei
ü Pentru o persoană în întreţinere – 400 lei
ü Pentru două persoane în întreţinere – 500 lei
ü Pentru trei persoane în întreţinere – 600 lei
ü Pentru patru sau mai multe persoane
în întreţinere – 800 lei
Între 1.501 şi 3.000 lei Deducere* x (1 – VBL – 1.500 lei/1.500 lei)
(rotunjire prin adaos la 10 lei)
Peste 3.000 lei Nu se acordă deducere personală.
Suma plătită în luna respectivă
- Contribuţia lunară, în limita a 400 euro anual
Contribuţia lunară, în limita a 400 euro anual

* Deducerea personală aferentă unui contribuabil cu un venit brut lunar de până la 1.500 lei, în funcţie de numărul persoanelor aflate în
întreţinere.

Sursa: Art. 77 şi 78 din Codul fiscal.

Observaţia 1:
În acest caz, angajatului i se deduce suma pentru două persoane aflate în întreţinere (so­ția și copilul
minor). Cu toate că bunicul obţine un venit (260 lei) care nu depășește plafonul prevăzut de lege (300 lei),
acesta se află în posesia unui teren în zonă de șes cu suprafața mai mare de 10.000 m2, motiv pen­tru care
nu poate fi considerat persoană aflată în întreţinere. Avem astfel o deducere de 500 lei.

Observaţia 2:
Cadourile acordate copilului minor cu ocazia zilei de 1 iunie nu sunt încadrate în veni­turile salariale
și nu sunt supuse impozitării deoarece au o valoare care nu depășește plafonul de 150 lei.
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun impozitării, nu se iau în calcul
la determinarea contribuţiilor.

l Venit impozabil = (Venit net – Deducere) + Tichete de masă

= (1.251 lei – 500 lei) + (22 zile x 9,57 lei/zi) 961 lei
Impozit pe salariu = 16% x Venit impozabil = 16% x 961 lei 154 lei
Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 1.251 lei – 154 lei 1.097 lei

Înregistrări contabile privind angajatul:

– Cheltuiala cu salariul brut:
1.500 lei 641 = 421 1.500 lei
„Cheltuieli cu „Personal – salarii
salariile personalului” datorate”

– Contribuţia la asigurările sociale:

158 lei 421 = 4312 158 lei
„Personal – salarii „Contribuţia personalului
datorate” la asigurările sociale”

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 19

 – Contribuţia la asigurările sociale de sănătate:
83 lei 421 = 4314 83 lei
„Personal – salarii „Contribuţia angajaţilor
datorate” pentru asigurările
sociale de sănătate”

– Contribuţia la fondul de șomaj:

8 lei 421 = 4372 8 lei
„Personal – salarii „Contribuţia personalului
datorate” la fondul de șomaj”

– Impozitul pe salarii:
154 lei 421 = 444 154 lei
„Personal – salarii „Impozitul pe venituri
datorate” de natura salariilor”

Sumele (reținerile) plătite de angajator se prezintă astfel:

l CAS = 15,8% x 1.500 lei 237 lei
CASS = 5,2% x 1.500 lei 78 lei
CFS = 0,5% x 1.500 lei 8 lei
FNUASS = 0,85% x 1.500 lei 13 lei
FAMBP = 0,4% x 1.500 lei 6 lei
FGCS = 0,25% x 1.500 lei 4 lei

Înregistrarea contribuţiilor sociale suportate de angajator:

– Contribuţia la asigurările sociale:
237 lei 6451 = 4311.01 237 lei
„Cheltuieli privind „Contribuţia unităţii
contribuţia unităţii la asigurările sociale” /
la asigurările sociale” CAS

– Contribuţia la asigurările sociale de sănătate:

78 lei 6453 = 4313.01 78 lei
„Cheltuieli privind „Contribuţia angajatorului
contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale
pentru asigurările sociale de sănătate” / CASS
de sănătate”

– Contribuţia la fondul de șomaj:

8 lei 6452 = 4371.01 8 lei
„Cheltuieli privind „Contribuţia unităţii
contribuţia unităţii la fondul de șomaj” /
pentru ajutorul de șomaj” CFS

– Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate:
13 lei 6453 = 4313.02 13 lei
„Cheltuieli privind „Contribuţia angajatorului
contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale
pentru asigurările sociale de sănătate” / FNUASS
de sănătate”

20 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 – Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale:
6 lei 6451 = 4311.02 6 lei
„Cheltuieli privind „Contribuţia unităţii
contribuţia unităţii la asigurările sociale” /
la asigurările sociale” FAMBP

– Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale:

4 lei 6452 = 4371.02 4 lei
„Cheltuieli privind „Contribuţia unităţii
contribuţia unităţii la fondul de șomaj” /
pentru ajutorul de șomaj” FGCS

Presupunem că angajatul Radu Popescu are un al doilea loc de muncă, în urma căruia obţine un venit
de 600 lei.

l Salariu de bază = Venit brut 600 lei

CAS = 10,5% x 600 lei 63 lei
CASS = 5,5% x 600 lei 33 lei
CFS = 0,5% x 600 lei 3 lei
Total contribuţii = 63 lei + 33 lei + 3 lei 99 lei
Venit net = Venit brut – Total contribuţii = 600 lei – 99 lei 501 lei

Observaţie:
Salariaţilor care deţin un al doilea loc de muncă nu li se acordă deduceri din venitul net şi aceştia nu
pot beneficia de tichete de masă.

l Venit impozabil = Venit net – Deducere = 501 lei – 0 lei 501 lei
Impozit pe salariu = 16% x Venit impozabil = 16% x 501 lei 80 lei
Salariu net = Venit net – Impozit pe salariu = 501 lei – 80 lei 421 lei

2. Contract de colaborare cu o persoană fizică autorizată

O societate a încheiat un contract cu o persoană fizică autorizată, caz în care obligaţiile întocmirii de­
claraţiilor și plăţii contribuţiilor sunt sarcini ce îi revin celei din urmă. Persoana fizică autorizată ţine conta­
bilitatea în partidă simplă și recunoaște venitul din prestarea serviciilor în momentul încasării creanţei, nu la
întocmirea facturii. La fel se întâmplă și în cazul cheltuielilor, suma acestora fiind recunoscută în mo­mentul
plăţii lor, nu la data facturării.
Persoana fizică autorizată obţine venituri de 50.000 lei și cheltuieli de 10.000 lei (nu există angajaţi).

l Venit net = Total venituri – Total cheltuieli = 50.000 lei – 10.000 lei 40.000 lei
CAS = 10,5% x Venit net = 10,5% x 40.000 lei 4.200 lei
CASS = 5,5% x Venit net = 5,5% x 40.000 lei 2.200 lei

Observaţie:
Începând cu anul 2016, contribuţia la asigurările sociale de sănătate se suportă anticipat în cursul anu­lui
la nivelul a 35% din salariul mediu brut şi se plătește până pe data de 25 a ultimei luni din fiecare trimestru.
Calculul final se va face în anul următor, pe baza veniturilor realizate de persoana fizică.

l Total contribuţii = 4.200 lei + 2.200 lei 6.400 lei

Venit net impozabil = 40.000 lei – 6.400 lei 33.600 lei
Impozit pe venit = 16% x Venit net impozabil = 16% x 33.600 lei 5.376 lei
Câștig PFA = 33.600 lei – 5.376 lei 28.224 lei

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 21

 Concluzii
În cazul în care agentul economic optează pentru varianta angajării de personal cu contract individual
de muncă, acestuia îi revine datoria să colecteze și să vireze contribuţiile sociale atât ale angajaţilor, cât și
ale societăţii către bugetul de stat.
Alegerea încheierii unui contract de colaborare cu o persoană fizică autorizată transferă toate obligaţiile
sociale către aceasta.
Fiecare dintre cele două variante prezintă avantaje și dezavantaje, după cum urmează:

Avantaje
Contract individual ü Contractele individuale de muncă
de muncă – încheiate pe perioadă determinată
angajat (3/6/12 luni)
ü Contractele de muncă succesive încheiate
pe perioadă determinată (fără a depăși
36 de luni pentru același angajat)
ü Existenţa unei perioade de probă
ü Program de muncă
Dezavantaje
ü Dificultatea de a termina o colaborare
cu un angajat neperformant
ü Respectarea restricţiei cu privire la salariul
minim pe economie
ü Reţinerea și achitarea taxelor aferente
ü Costuri mai ridicate cu serviciile
de contabilitate

Contract ü Achitarea contribuţiilor și taxelor este ü Încetarea contractului poate avea loc
de colaborare – datoria PFA. în orice moment.
PFA ü Încheierea unui contract de colaborare
ü Costuri mai mici

Sursa: Proiecția proprie a autorului.

Un aspect important de care trebuie să se ţină cont în alegerea uneia dintre cele două variante este mo­dul
în care agentul economic își vede construită afacerea, de strategiile și priorităţile acestuia. În cazul în care
el urmărește proiecte pe termen scurt sau mediu și bugetul nu îi permite investirea într-un cost fix, constant
și îndeajuns de ridicat pentru un angajat, acesta va opta pentru încheierea unui contract de colaborare cu o
persoană fizică autorizată.

II. Impozitarea directă

Studiu de caz

1. Impozitul pe profit
O societate plătitoare de impozit pe profit prezintă următoarele elemente extrase din contul de profit
și pierdere și din bilanţ:
Total venituri – 2.270.000 lei, din care:
l Venituri din vânzarea produselor finite – 800.000 lei
l Venituri din servicii prestate – 200.000 lei
l Venituri din vânzarea mărfurilor – 1.100.000 lei
l Venituri din activităţi diverse – 100.000 lei
l Venituri din despăgubiri, amenzi și penalităţi – 20.000 lei
l Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor curente (pentru că la constituire a fost cheltuială
nede­ductibilă) – 50.000 lei
Total cheltuieli – 1.795.000 lei, din care:
l Cheltuieli cu materiile prime – 200.000 lei
l Cheltuieli privind energia și apa – 150.000 lei
l Cheltuieli privind mărfurile – 600.000 lei
l Cheltuieli cu colaboratorii – 80.000 lei
l Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate – 40.000 lei

22 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 l Cheltuieli cu salariile personalului – 250.000 lei
l Cheltuieli privind asigurările și protecția socială – 90.000 lei
l Cheltuieli privind dobânzile bancare – 40.000 lei
l Cheltuieli de protocol – 20.000 lei
l Cheltuieli cu asigurarea unui bun ce nu aparţine societăţii – 5.000 lei
l Cheltuieli privind dobânzile aferente împrumuturilor de la asociaţi – 80.000 lei
l Cheltuieli de sponsorizare – 15.000 lei
l Cheltuieli din despăgubiri, amenzi și penalităţi – 25.000 lei
l Cheltuieli cu amortizarea – 40.000 lei
l Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor – 60.000 lei
l Cheltuieli financiare privind ajustările pentru imobilizări financiare – 20.000 lei
l Cheltuieli cu impozitul pe profit curent – 80.000 lei
Se mai cunosc următoarele date despre societate:
Pierdere an precedent = -50.000 lei (Rezultat fiscal an precedent = -20.000 lei; Rezultat contabil =
-30.000 lei)
Capital social = 200.000 lei
Rezervă legală constituită = 10.000 lei
Dobânda provine dintr-un credit în valută primit de la asociaţi, rata dobânzii fiind de 5%, iar gradul de
îndatorare, de 3,8%.

l Rezultat contabil = Total venituri – Total cheltuieli = 2.270.000 lei – 1.795.000 lei 475.000 lei
l Cifră de afaceri 2.200.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite 800.000 lei
Venituri din servicii prestate 200.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor 1.100.000 lei
Venituri din activităţi diverse 100.000 lei
l Venituri impozabile 2.200.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite 800.000 lei
Venituri din servicii prestate 200.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor 1.100.000 lei
Venituri din activităţi diverse 100.000 lei
l Venituri neimpozabile 70.000 lei
Venituri din despăgubiri, amenzi și penalităţi 20.000 lei
Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor curente
(pentru că la constituire a fost cheltuială nedeductibilă) 50.000 lei
l Cheltuieli deductibile 1.457.500 lei
Cheltuieli cu materiile prime 200.000 lei
Cheltuieli privind energia și apa 150.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile 600.000 lei
Cheltuieli cu colaboratorii 80.000 lei
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 40.000 lei
Cheltuieli cu salariile personalului 250.000 lei
Cheltuieli privind asigurările și protecţia socială 90.000 lei
Cheltuieli privind dobânzile bancare 40.000 lei
Cheltuieli de protocol = (Rezultat contabil – Cheltuieli cu impozitul pe profit
– Cheltuieli de protocol) x 2% = (475.000 lei – 80.000 lei – 20.000 lei) x 2% 7.500 lei

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 23

 l Cheltuieli nedeductibile 337.500 lei
Cheltuieli cu asigurările (reprezintă o cheltuială nedeductibilă
deoarece asigurarea este aferentă unui bun ce nu aparţine societăţii) 5.000 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 20.000 lei – 7.500 lei 12.500 lei
Cheltuieli privind dobânzile aferente împrumuturilor de la asociaţi
(sunt integral nedeductibile deoarece gradul de îndatorare depășește limita de 3%,
fiind reportate pentru perioadele în care se vor îndeplini condiţiile) 80.000 lei
Cheltuieli de sponsorizare 15.000 lei
Cheltuieli din despăgubiri, amenzi și penalităţi 25.000 lei
Cheltuieli cu amortizarea 40.000 lei
Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 60.000 lei
Cheltuieli financiare privind ajustările pentru imobilizări financiare 20.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 80.000 lei
Capital împrumutat (început de an) + Capital împrumutat (sfârşit de an)
Grad de îndatorare =
Capital pro­priu (început de an) + Capital propriu (sfârșit de an)

Grad de îndatorare < 0 Grad de îndatorare (3; 0) Grad de îndatorare > 3

Rata dobânzii Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
> 1,75% (lei) care nu sunt reportate care nu sunt reportate care nu sunt reportate
> 6% (valută) pentru perioada următoare pentru perioada următoare pentru perioada următoare
Rata dobânzii Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli deductibile Cheltuieli nedeductibile
≤ 1,75% (lei) reportate pentru perioada reportate pentru perioada
≤ 6% (valută) următoare următoare

l Rezultat fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) –

(Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile)
= (2.270.000 lei – 70.000 lei) – (1.795.000 lei – 337.500 lei) 742.500 lei
l Rezerva legală ce poate fi constituită
= 5% x Bază impozabilă = 5% x 555.000 lei 27.750 lei
Bază impozabilă = Rezultat contabil + Cheltuială cu impozitul pe profit
= 475.000 lei + 80.000 lei 555.000 lei
Rezervă legală deductibilă = max (1; 2) 40.000 lei
1. 20% x Capital social = 20% x 200.000 lei 40.000 lei
2. 5% x Rezultat contabil = 5% x 475.000 lei 23.750 lei
27.750 lei < 40.000 lei => Rezerva care se poate constitui este de 27.750 lei, cu condiţia ca suma
adunată cu suma constituită ca rezervă (10.000 lei) să nu depășească 40.000 lei.
l Rezultat impozabil = Rezultat fiscal – Rezultat fiscal aferent anului precedent
– Rezultat contabil aferent anului precedent – Rezervă legală deductibilă
= 742.500 lei – 20.000 lei – 30.000 lei – 27.750 lei 664.750 lei
l Cheltuială cu impozitul pe profit = 16% x 664.750 lei 106.360 lei
l Deducerea din impozit a sponsorizării = min (1; 2) 6.600 lei
1. 3‰ x Cifra de afaceri = 3‰ x 2.200.000 lei 6.600 lei
2. 20% x Cheltuiala cu impozitul pe profit = 20% x 106.360 lei 21.272 lei
l Impozit pe profit datorat = Cheltuiala cu impozitul pe profit –
Deducerea din impozit a sponsorizării = 106.360 lei – 6.600 lei 99.760 lei
Astfel, la data de 31 decembrie 2015, societatea are o cheltuială cu impozitul pe profit de 99.760 lei și
o creanţă de recuperat de la stat din viitoarele impozite pe profit.

24 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
O microîntreprindere obţine următoarele venituri la data de 31 decembrie 2015:

Elemente Sumă (lei) Impozitat/Neimpozitat

Venituri din subvenţii pentru materii prime și materiale primite
30.000 N
de la APIA (ct. 7411)
Venituri din vânzarea unui teren (ct. 7583) 100.000 I
Venituri din producţia de imobilizări corporale (ct. 722) 50.000 N
Venituri din servicii în curs de execuţie (ct. 712) 8.000 N
Reduceri comerciale acordate ulterior (ct. 709) 5.000 I (-)
Venituri din diferenţe de curs valutar (ct. 765) 4.000 N
Venituri din anularea unui provizion pentru garanţii (ct. 7812) 6.000 N
Venituri din sconturi obţinute (ct. 767) 2.000 I
Venituri din despăgubiri acordate de o societate de asigurare (ct. 7581) 10.000 N
Reduceri comerciale primite ulterior (ct. 609) 5.000 I (+)
Venituri din dividende primite de la o filială (ct. 762) 15.000 I
Venituri din dobânzi (ct. 766) 1.000 I

Dacă în cazul impozitului pe profit baza de impozitare era reprezentată de rezultatul contabil, la cal­
cu­lul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, baza impozabilă o constituie veniturile obţinute din
toate sur­sele, din care se scad cele prevăzute de legislaţia fiscală.
l Bază impozabilă = cont 7583 + cont 767 + cont 609 + cont 762 +
cont 766 – cont 709 – casa de marcat (4.000 lei) = 100.000 lei +
2.000 lei + 5.000 lei + 15.000 lei + 1.000 lei – 5.000 lei – 4.000 lei 114.000 lei
Impozit pe venit = 3% x 114.000 lei 3.420 lei
Observaţia 1:
În situaţia în care întreprinderea realizează venituri care depășesc plafonul de 100.000 euro, aceasta devine
plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul în care a fost depășită limita, luându-se în considerare
veniturile obţinute și cheltuielile rezultate din acea perioadă.
Observaţia 2:
Dacă la sfârşitul anului 2015 întreprinderea a fost plătitoare de impozit pe profit, iar la data de 31 decem­
­brie 2015 totalitatea veniturilor impozitate la o microîntreprindere nu depășește plafonul de 100.000 euro,
societatea trebuie să depună formularul 010 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru
persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică” la organul fiscal până la 31 martie 2016,
iar de la 1 ianuarie 2016 va deveni microîntreprindere.
Observaţia 3:
Dacă societatea ar fi demarat activitatea la începutul anului 2016 având cel puţin un sa­lariat cu normă
întreagă şi fiind constituită pentru o perioadă ce depășește 48 de luni, iar acționarii/asociaţii nu ar deține ti­tluri
de participare la alte persoane juridice, cota de impozitare ar fi de 1% din veniturile pre­văzute de lege.
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor = 1% x 114.000 lei = 1.140 lei

Impozitul pe profit versus impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

Avantaje
Impozit pe profit ü Societatea nu plătește impozit dacă nu
înregistrează profit.
ü Aceasta își poate recupera pierderile
din exerciţiile precedente.
ü Nu există limită pentru numărul de angajaţi.
Dezavantaje
ü Impozitul se plătește lunar.
ü Costurile la înfiinţare și cu serviciile
de contabilitate sunt ridicate.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 25


Impozit pe veniturile
microîntreprinderilor
Avantaje Dezavantaje
ü Cota de impozit este mai mică, de 2% sau ü Societatea poate avea maximum nouă
3%, în funcţie de încadrarea legală. angajaţi.
ü Cota de impozit pentru societăţile ü Aceasta plătește impozit chiar dacă nu
nou-înfiinţate este de 1% din veniturile are profit.
obţinute dacă acestea îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege.
ü Costurile la înfiinţare, la încetarea activităţii
și cu serviciile de contabilitate sunt mai mici.
ü Plata impozitului se face trimestrial.

Sursa: Proiecția proprie a autorului.

Observaţie:
Dacă obiectul de activitate al întreprinderii implică un nivel scăzut al cheltuielilor, impo­zitul pe veniturile
microîntreprinderilor prezintă avantaje. În caz contrar, un nivel al cheltuielilor ridicat crește riscul apariţiei
unui deficit, motiv pentru care cea mai favorabilă opţiune este impozitul pe profit, având în vedere că în
aceas­tă situaţie agentul economic nu plăteşte impozit în cazul unor pierderi, pentru că nu există profit, și,
mai mult, în anii următori are dreptul de a le recupera.

3. Impozitul aferent persoanelor fizice autorizate

În anul 2015, o persoană fizică autorizată cu doi angajaţi prezintă următoarea situaţie:

Elemente Sumă (lei)

Venituri încasate din prestarea de servicii contabile 6.000
Venituri din dobânzi aferente activităţii economice desfășurate 90
Venituri din sponsorizări 300
Cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi servicii 1.700
Cheltuieli cu salariile 1.500
Cheltuieli privind amenzi datorate autorităţilor române 125
Cheltuieli sociale 50
Cotizaţii plătite la organisme profesionale 170
Cheltuieli de protocol 90
Cotizaţie plătită la ACCA 200

Venitul net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor din conta­bi­
litate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri.
PFA datorează CAS de 10,5% sau 26,3% (în funcţie de opţiune), CASS de 5,5% și o cotă de im­­po­zit pe
venit de 16%.
Avantajul persoanei fizice autorizate este că poate utiliza în cursul anului banii obținuți, iar contribuţiile
aferente îi conferă statutul de persoană asigurată.
l Venit brut 6.090 lei
Venituri încasate din prestarea de servicii contabile 6.000 lei
Venituri din dobânzi aferente activităţii economice desfășurate 90 lei
l Cheltuieli deductibile 3.592 lei
Cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi servicii 1.700 lei
Cheltuieli cu salariile 1.500 lei
Cheltuieli cu cotizaţiile profesionale = 5% x Venit brut = 5% x 6.090 lei 305 lei
Cheltuieli sociale deductibile = 2% x Fond de salarii = 2% x 1.500 lei 30 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x Bază de calcul = 2% x 2.670 lei 53 lei
Cheltuieli cu cotizația ACCA deductibile (în limita a 4.000 euro) 4 lei

26 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 l Cheltuieli nedeductibile 378 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile = 50 lei – 30 lei 20 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 90 lei – 53 lei 37 lei
Cheltuieli cu cotizația ACCA nedeductibile = 200 lei – 4 lei 196 lei
Amenzi 125 lei
l Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile = 6.090 lei – 3.592 lei 2.498 lei
CAS = 10,5% x 2.498 lei 262 lei
CASS = 5,5% x 2.498 lei 137 lei
Total contribuţii = 262 lei + 137 lei 399 lei
Venit impozabil = Venit net – Total contribuţii = 2.498 lei – 399 lei 2.099 lei
Impozit pe venit = 16% x 2.099 lei 336 lei
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor versus impozitul aferent persoanelor fizice autorizate:

Avantaje
Microîntreprinderi ü Plătesc doar impozitul de 1%, 2% sau 3%,
în funcţie de încadrarea legală.
ü Pot repartiza profitul la dividende.
ü Pot activa în orice domeniu fără pregătire
profesională.
ü Pot activa în mai multe domenii în același
timp.
Dezavantaje
ü Există obligativitatea colaborării
cu un contabil autorizat.
ü Asociaţii nu pot utiliza resursele
financiare în cursul anului, dar pot
distribui profitul la dividende, pentru care
suportă un impozit de 5%.
ü Au costuri mai mari la înfiinţare.

Persoane fizice ü Costurile de înfiinţare sunt mai mici. ü Plătesc CAS, CASS şi impozit (16%).
autorizate ü Nu există obligativitatea colaborării ü Se pot înfiinţa doar pe baza
cu un contabil autorizat. documentelor care să ateste pregătirea
ü Pot dispune de bani încă de la încasarea lor. lor profesională.
ü Contribuţia la pensia integrală este o opţiune. ü Posibilitatea de dezvoltare este limitată.
ü Profitul realizat poate fi valorificat oricând,
fără necesitatea împărţirii dividendelor sau
menţionării anului în documentele oficiale.
ü Contribuţiile aferente le conferă statutul
de persoane asigurate.

Sursa: Proiecția proprie a autorului.

Concluzii
În momentul în care pătrunde în sfera afacerilor, agentul economic poate opta între a fi persoană fizică
autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială sau societate comercială.
Este foarte important ca atunci când se are în vedere demararea sau extinderea unei afaceri să fie sta­
bi­lită o viziune clară a acesteia, definită de obiective și strategii care să conducă la realizarea obiectului de
activitate și care să fie compatibile cu prevederile legale în vigoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
2. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
pri­vind situaţiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.

Ä Acest material este un extras din lucrarea de licenţă Consultanţă fiscală. Abordări conceptuale și practici specifice, susţinută
de autor la finalizarea studiilor de licenţă în cadrul Facultăţii de Contabilitate și Informatică de Gestiune a ASE Bucureşti.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 27

Practică contabilă Aspecte juridice, contabile și fiscale
privind fuziunea societăţilor
– partea a II-a –

Corina Graziella BÂTCĂ-DUMITRU, prof. univ. dr.

ASE Bucureşti

Acest articol își propune să analizeze și să exemplifice principalele aspecte privind

fuziunea societăţilor, pe baza Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 897/2015
pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în con­tabilitate a prin­
cipalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a so­cie­tăţilor, precum
şi de retragere sau excludere a unor asociaţi din cadrul societăţilor, publicat în Moni­
torul Oficial nr. 711 şi 711 bis din 22 septembrie 2015.

Termeni-cheie: activ net contabil, aport net, valoarea contabilă a acţiunilor sau a părţilor
sociale, primă de fuziune

Clasificare JEL: M41, G34

Exemplul 2

ð Metoda evaluării globale – fuziunea prin absorbţie (fuziunea prin care una sau mai multe societăţi
transferă patrimoniul lor unei alte societăţi existente)

Cazul general: fuziunea societăţilor independente

Societatea Alfa are un capital social de 400.000 lei, împărțit în 400.000 de acţiuni cu valoarea de
1 leu/acţiune. Societatea Beta are un capital social de 250.000 lei, împărțit în 250.000 de acţiuni cu valoarea
de 1 leu/acţiune.
Societatea Alfa absoarbe societatea Beta.

Inventarierea și evaluarea:
S-au efectuat inventarierea și evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor pro­prii
ale societăţilor care fuzionează, ale căror rezultate au fost înregistrate în contabilitate, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile.
Pe baza evaluării efectuate de evaluatori autorizaţi, societatea Alfa înregistrează un plus de valoare de
625.000 lei (valoarea justă a imobilizărilor corporale este de 1.700.000 lei, faţă de valoarea contabilă netă,
de 1.075.000 lei), iar societatea Beta înregistrează o creștere pe seama elementelor neidentificabile de
270.000 lei faţă de activul net contabil. Rezultatele evaluării societăţii Beta sunt reflectate la venituri.
Plusurile de valoare rezultate din evaluarea societăţilor efectuată cu ocazia fuziunii se prezintă în ra­
portul de fuziune și se au în vedere pentru fiecare societate la determinarea ratei de schimb a acţiunilor.

28 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 Bilanţurile celor două societăţi care fuzionează, pe baza datelor din contabilitate puse de acord cu
rezultatele inventarierii și evaluării efectuate cu această ocazie, potrivit metodei de evaluare globală a so­
cie­tăţilor, se prezintă astfel:
- lei -
Societatea
Denumirea elementului
Alfa Beta
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale (ct. 207) - 270.000**
II. Imobilizări corporale (ct. 212 – 2812)
Alfa: 2.285.000* – 585.000 1.700.000 230.000
Beta: 425.000 – 195.000
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 1.700.000 500.000
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri 200.000 165.000
Materii prime (ct. 301) 165.000
Mărfuri (ct. 371) 200.000
II. Creanţe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an sunt
prezentate separat pentru fiecare element.) (ct. 411 – 491) 425.000 320.000
Alfa: 440.000 – 15.000
Beta: 375.000 – 55.000
IV. Casa şi conturi la bănci (ct. 5121) 50.000 10.000
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 675.000 495.000
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ
775.000 245.000
LA UN AN
Furnizori de imobilizări (ct. 404) 775.000
Clienţi – creditori (ct. 419) 245.000
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (100.000) 250.000
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 1.600.000 750.000
J. CAPITALURI PROPRII
I. Capital subscris, din care: 400.000 250.000
Capital subscris vărsat (ct. 1012)
Alfa: 400.000 acţiuni x 1 leu/acţiune 400.000 250.000
Beta: 250.000 acţiuni x 1 leu/acţiune
IV. Rezerve 1.200.000 230.000
Rezerve legale (ct. 1061) 30.000
Alte rezerve (ct. 1068)* 1.200.000 200.000
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar (ct. 121) Sold creditor 270.000**
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 1.600.000 750.000
CAPITALURI – TOTAL 1.600.000 750.000

* În aceste sume este inclusă și creșterea de valoare de 625.000 lei.

** În aceste sume este inclusă și creșterea de valoare de 270.000 lei pentru elementele neidentificabile.

a1) Evaluarea globală a societăţilor:

Societatea Alfa:
Aport net = Activ net contabil rezultat în urma evaluării globale = (Active imobilizate + Active
circulante) – Datorii = (1.700.000 lei + 675.000 lei) – 775.000 lei = 1.600.000 lei

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 29

 Societatea Beta:
Aport net = Activ net contabil rezultat în urma evaluării globale = (Active imobilizate + Active
circulante) – Datorii = (500.000 lei + 495.000 lei) – 245.000 lei = 750.000 lei

a2) Determinarea ratei de schimb a acţiunilor:

– Stabilirea valorii contabile a acţiunilor societăţilor Alfa și Beta:

Societatea Alfa:
1.600.000 lei/400.000 acţiuni = 4 lei/acţiune
Societatea Beta:
750.000 lei/250.000 acţiuni = 3 lei/acţiune

– Stabilirea ratei de schimb a acţiunilor (RS), prin raportarea valorii contabile a unei acţiuni a societăţii
absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni a societăţii absorbante:
3 lei/acţiune
RS = = 3/4
4 lei/acţiune
Astfel, se schimbă 4 acţiuni ale societăţii Beta pentru 3 acţiuni ale socie­tăţii Alfa.

a3) Stabilirea numărului de acţiuni de emis și a primei de fuziune:

– Stabilirea numărului de acţiuni de emis de către societatea Alfa, fie prin raportarea aportului net al
societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni a societăţii absorbante, fie prin înmulțirea numărului
de acţiuni ale societăţii absorbite cu rata de schimb a acţiunilor:
750.000 lei
Acţiuni de emis = = 187.500 acţiuni
4 lei/acţiune
sau
= 250.000 acţiuni x 3/4 (RS) = 187.500 acţiuni

– Determinarea creșterii capitalului social la societatea Alfa, prin înmulțirea numărului de acţiuni
nou-emise de aceasta cu valoarea nominală a unei acţiuni la această societate:
Capital social = 187.500 acţiuni x 1 leu/acţiune = 187.500 lei

– Calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor la societatea absorbită
și valoarea nominală a acţiunilor nou-emise de societatea absorbantă:
Primă de fuziune = 750.000 lei – 187.500 lei = 562.500 lei

Acţionarii societăţii Beta vor primi, ca urmare a fuziunii, 187.500 de acţiuni cu valoarea de 1 leu/acţiune.

b) Înregistrările în contabilitatea societăţii absorbite (Beta):

– Evidenţierea valorii elementelor de natura activelor transferate, reprezentând active identificate în

bilanţ plus creșterea de valoare rezultată la evaluarea globală (230.000 lei (net ct. 212) + 165.000 lei (ct. 301)
+ 375.000 lei (ct. 4111) + 10.000 lei (ct. 5121) + 270.000 lei (ct. 2071) = 1.050.000 lei):
1.050.000 lei 461 = 7583 1.050.000 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea
activelor şi alte
operaţiuni de capital”

– Scoaterea din evidenţă a elementelor de natura activelor transferate:

30 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 l Amortizarea:
195.000 lei 2812 = 212 195.000 lei
„Amortizarea construcţiilor” „Construcţii”

l Restul elementelor de activ:

780.000 lei 6583 = % 780.000 lei
„Cheltuieli privind 212 230.000 lei
activele cedate şi alte „Construcţii”
operaţiuni de capital” 301 165.000 lei
„Materii prime”
4111 375.000 lei
„Clienţi”
5121 10.000 lei
„Conturi la bănci
în lei”

– Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri:

780.000 lei 121 = 6583 780.000 lei
„Profit sau pierdere” „Cheltuieli privind
activele cedate şi alte
operaţiuni de capital”
şi
1.050.000 lei 7583 = 121 1.050.000 lei
„Venituri din vânzarea „Profit sau pierdere”
activelor şi alte
operaţiuni de capital”

– Scoaterea din evidenţă a elementelor de natura datoriilor şi ajustărilor pentru deprecierea creanţelor
și capitalurilor proprii transferate:
l Datoriile și ajustările pentru depreciere:
300.000 lei % = 461 300.000 lei
245.000 lei 419 „Debitori diverşi”
„Clienţi – creditori”
55.000 lei 491
„Ajustări
pentru deprecierea
creanţelor – clienţi”

l Capitalurile proprii transferate:

750.000 lei % = 456 750.000 lei
250.000 lei 1012 „Decontări cu
„Capital subscris vărsat” acţionarii/asociaţii
30.000 lei 1061 privind capitalul”
„Rezerve legale”
200.000 lei 1068
„Alte rezerve”
270.000 lei 121
„Profit sau pierdere”

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 31

 Remarcă: Soldul contului 121, în sumă de 270.000 lei, reprezintă diferenţa rezultată în urma evaluării
societăţii Beta.

– Regularizarea conturilor 456 și 461:

750.000 lei 456 = 461 750.000 lei
„Decontări cu „Debitori diverşi”
acţionarii/asociaţii
privind capitalul”

c) Înregistrările în contabilitatea societăţii absorbante (Alfa):

– Înregistrarea majorării capitalului social și a primei de fuziune:
750.000 lei 456 = % 750.000 lei
„Decontări cu 1012 187.500 lei
acţionarii/asociaţii „Capital subscris vărsat”
privind capitalul” 1042 562.500 lei
„Prime de
fuziune/divizare”

– Preluarea de la societatea Beta a elementelor de natura activelor:

1.050.000 lei % = 456 1.050.000 lei
270.000 lei 207 „Decontări cu
„Fond comercial” acţionarii/asociaţii
230.000 lei 212 privind capitalul”
„Construcţii”
165.000 lei 301
„Materii prime”
375.000 lei 4111
„Clienţi”
10.000 lei 5121
„Conturi la bănci
în lei”

– Preluarea de la societatea Beta a elementelor de natura datoriilor și ajustărilor pentru deprecierea

cre­anţelor:
300.000 lei 456 = % 300.000 lei
„Decontări cu 419 245.000 lei
acţionarii/asociaţii „Clienţi – creditori”
privind capitalul” 491
„Ajustări 55.000 lei
pentru deprecierea
creanţelor – clienţi”

d) Bilanţul contabil după fuziune:

- lei -
Denumirea elementului Sold
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale (ct. 207) 270.000
II. Imobilizări corporale (ct. 212 – 2812)
1.305.000
((2.285.000 – 625.000) + 230.000 – 585.000)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 1.575.000

32 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 Denumirea elementului Sold
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri (ct. 301 + 371)
365.000
(165.000 + 200.000)
II. Creanţe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an sunt prezentate
745.000
separat pentru fiecare element.) (ct. 411 – 491)
(440.000 + 375.000 – 15.000 – 55.000)
IV. Casa şi conturi la bănci (ct. 5121)
60.000
(50.000 + 10.000)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 1.170.000
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct. 404 + 419) 1.020.000
(775.000 + 245.000)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 150.000
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 1.725.000
J. CAPITALURI PROPRII
I. Capital subscris, din care: 587.500
Capital subscris vărsat (ct. 1012)
587.500
((400.000 acţiuni + 187.500 acţiuni) x 1 leu/acţiune)
II. Prime de capital (ct. 1042) 562.500
IV. Rezerve (ct. 1068)
575.000
(1.200.000 – 625.000)
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 1.725.000
CAPITALURI – TOTAL 1.725.000

BIBLIOGRAFIE

1. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
2. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
3. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 897/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a
so­­cietă­ţilor, precum şi de retragere sau excludere a unor asociaţi din cadrul societăţilor, publicat în
Monitorul Oficial nr. 711 şi 711 bis/22.09.2015.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 33

Practică contabilă Amortizarea imobilizărilor corporale
în viziunea referenţialului contabil
naţional și a celui internaţional
Lucian CERNUŞCA, prof. univ. dr.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

În ultimii ani, contabilitatea românească s-a plasat în sfera unui amplu proces de
ar­monizare cu referențialul contabil european și cu cel internaţional, determinat
în mare măsură de fenomenele de globalizare a pieţelor financiare, dublate de cele
de mon­dializare, în care valențele informaţiei contabile vor trebui să vină în spri­
jinul cât mai multor utilizatori. Prin intermediul Ordinului ministrului finanţelor
publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, normalizatorii
contabili români au făcut eforturi pe calea armonizării sistemului contabil românesc
cu Direc­tiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013
și cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.
Articolul urmărește să scoată în evidenţă o serie de asemănări și deosebiri între regle­
mentările contabile românești și IFRS în ceea ce privește amortizarea imobilizărilor
cor­porale.

Termeni-cheie: amortizare, imobilizări corporale, valoare reziduală, impozite amânate,

OMFP nr. 1.802/2014, IFRS, armonizare

Clasificare JEL: M41

î Data de începere a amortizării de amortizare: liniară, degresivă şi acce­lerată, pre­

cum și amortizarea calculată pe unitatea de pro­dus
În conformitate cu referențialul contabil româ­
sau serviciu, atunci când natura imobilizării jus­ti­
nesc, începerea amortizării imobilizări­lor corporale
fică utilizarea unei asemenea metode. În notele ex­
are loc în luna următoare punerii în funcţiune a aces­
plica­tive trebuie să se menţioneze modificarea de
tora, până la recuperarea inte­grală a valorii lor. Spre
me­to­dă contabilă, precum și efectul acesteia asu­pra
deosebire de reglementarea ro­mânească, IAS 16
rezultatelor raportate ale perioadei și tendința reală
Imobilizări corporale prevede că amor­­tizarea imobi­
a rezultatelor activităţii entităţii.
li­zărilor corporale se calculează înce­pând cu data
IAS 16 prevede utilizarea a diverse metode de
de la care activul devine dispo­nibil pentru utilizare.
amortizare în vederea alocării sistematice a valorii
amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de
î Metoda de amortizare
viaţă utilă. Acestea includ metoda liniară, metoda
OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările şi comple­ amortizării degresive și metoda unităţilor de pro­
tările ulterioare, are în vedere următoarele metode duc­ţie (pct. 62).

34 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 Atât referențialul contabil naţional, cât și cel
in­ternaţional sunt flexibile în ceea ce privește posi­
bilitatea de revizuire periodică a metodei de amor­
tizare, cu justificarea schimbării metodei și prezen­
tarea impactului în notele explicative la situaţiile
financiare anuale. În timp ce OMFP nr. 1.802/2014
tratează schimbarea metodei de amortizare ca pe
o modificare în politica contabilă, referențialul con­
tabil internaţional consideră o astfel de acţiune o
schimbare de estimare, conducând la afectarea si­
tua­ţiilor financiare în perioade diferite. Prin apli­
carea legislaţiei românești, schimbarea metodei de
amortizare afectează exerciţiile financiare începând
cu următorul după cel în care a fost luată decizia de
modificare. În același timp, aceeași schimbare trata­
tă conform prevederilor IFRS se recunoaște începând
cu perioada în care ea a fost aprobată (Bendovschi,
2015, p. 38).
î Tratamentul imobilizărilor corporale
aflate în conservare
Situaţiile financiare elaborate de entităţile care
aplică OMFP nr. 1.802/2014 pot fi afectate de trata­
mentul contabil al activelor aflate în conservare. În
situaţia în care o entitate decide trecerea unor imo­
bilizări corporale în conservare, în funcţie de po­
litica contabilă adoptată, aceasta va evidenţia în
contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o chel­
tuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea
constatată (pct. 238 alin. (4)).
În ceea ce privește mijloacele fixe amortizabile
trecute în conservare, Codul fiscal are în vedere că
„(...) în funcţie de politica contabilă adoptată, va­loa­
rea fiscală rămasă neamortizată la momentul trecerii
în conservare se recuperează pe durata normală
de utilizare rămasă, începând cu luna următoare
ieși­rii din conservare a acestora, prin recalcularea
cotei de amortizare fiscală” (art. 28 alin. (12) lit. k)).
Se poa­te justifica revizuirea duratei de amortizare
în­tru­cât imobilizările corporale trecute în conser­
vare au utilizarea întreruptă. Prin aplicarea stan­
dar­dului IAS 16, amortizarea activelor imobilizate
continuă și în perioada în care acestea sunt trecute
în conservare.
î Imobilizările corporale
deţinute pentru vânzare
OMFP nr. 1.802/2014 nu face separarea între
activele deţinute în vederea vânzării și cele deţinute
pentru utilizare în cadrul entităţii. Nu asistăm încă
la armonizarea cu prevederile IFRS 5 Active imobi­
lizate deţinute în vederea vânzării și activităţi în­
trerup­te potrivit cărora „activele care îndeplinesc
crite­riile de clasificare ca fiind deţinute în vederea
vânzării trebuie evaluate la cea mai mică valoare
dintre valoarea contabilă și valoarea justă minus
cos­turile generate de vânzare, iar amortizarea aces­
tor active trebuie să înceteze” (pct. 1 lit. (a)). Chiar
dacă nu se va proceda la înregistrarea amortizării
unui activ imobilizat, atâta timp cât acesta este clasi­
­ficat ca fiind deţinut pentru vânzare, se poate apela
la teste pentru depreciere în conformitate cu IAS 36
Deprecierea activelor.

Exemplu

Entitatea X achiziționează la data de 20.12.N-1 o clădire la costul de 240.000 lei. Aceasta se va amor­
tiza în 20 de ani utilizând regimul liniar. Se neglijează valoarea reziduală de la calculul amortizării.
La 01.06.N+4, echipa managerială întocmește un plan de vânzare a clădirii și întreprinde acţiuni de
găsire a unui potenţial client. Ca urmare, activul imobilizat este clasificat ca fiind deţinut în vederea vânzării.
Valoarea justă a clădirii este de 180.000 lei, iar cheltuielile generate de vânzare sunt estimate la 5.000 lei.
Se preconizează că vânzarea va avea loc la data de 31.12.N+4.
La 01.02.N+5, clădirea încetează să mai fie clasificată drept deţinută în vederea vânzării, fiind trans­
ferată în categoria imobilizărilor corporale.

Ne propunem să prezentăm în conformitate cu IAS 16 și IFRS 5 tratamentul contabil aferent activului

imobilizat în exerciţiile financiare N-N+4.

Exerciţiile financiare N-N+3:

Amortizare anuală = 240.000 lei/20 ani = 12.000 lei

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 35

 – Înregistrarea lunară a amortizării:
6811 = 2812 1.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea construcţiilor”
privind amortizarea
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Exerciţiul financiar N+4:

a) Transferul clădirii în categoria activelor imobilizate deţinute pentru vânzare:

Situaţia clădirii la data de 01.06.N+4 se prezintă astfel:
l Cost clădire 240.000 lei
Amortizare cumulată pe perioada 01.01.N-31.12.N+3
= 240.000 lei/20 ani x 4 ani 48.000 lei
Amortizare cumulată pe perioada 01.01-01.06.N+4
= 240.000 lei/20 ani x 5 luni/12 luni 5.000 lei
Amortizare cumulată pe perioada 01.01.N-01.06.N+4
= 48.000 lei + 5.000 lei 53.000 lei
Valoare contabilă la 01.06.N+4 = 240.000 lei – 53.000 lei 187.000 lei

În conformitate cu IFRS 5, la data de 01.06.N+4, entitatea trebuie să evalueze clădirea deţinută în ve­
de­rea vânzării la min (187.000 lei; 180.000 lei – 5.000 lei).

Înregistrările contabile sunt următoarele:

– Eliminarea amortizării cumulate pe perioada 01.01.N-01.06.N+4, în cuantum de 53.000 lei:

2812 = 212 53.000 lei
„Amortizarea construcţiilor” „Construcţii”

– Transferul clădirii în categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării:
% = 212 187.000 lei
311 „Construcţii” 175.000 lei
„Active imobilizate
deţinute în vederea
vânzării”
6531 12.000 lei
„Pierderi din evaluarea
activelor deţinute
în vederea vânzării”

b) Calculul impozitului amânat la data de 31.12.N+4:

– Recunoașterea impozitului amânat pentru pierderea din evaluarea activelor deţinute în vederea vân­
zării, în sumă de 1.920 lei (12.000 lei x 16%):
4412.02 = 792 1.920 lei
„Impozitul pe profit „Venituri din impozitul
amânat” / Creanţe pe profit amânat”

36 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 î Durata de amortizare
Asistăm la alinierea prevederilor OMFP nr.
1.802/2014 cu cele din IAS 16 în ceea ce privește
re­vizuirea în mod periodic a duratei de amortizare
pentru a pune în evidenţă faptul că aceasta reflectă
realitatea actuală.
Exemple de situaţii care justifică revizuirea
du­­ratei de amortizare includ:
l practicarea de către entitate a unei politici
de investiţii și reparaţii, altele decât cele determi­
nate de întreținerile curente, care aduc un plus de
per­formanţă faţă de cea estimată iniţial;
l o modificare semnificativă a condiţiilor de
uti­li­zare a activelor, cum ar fi numărul de schimburi
în care acestea sunt folosite;
l învechirea imobilizărilor corporale;
l trecerea în conservare a imobilizărilor cor­
porale, perioadă în care utilizarea acestora este în­
treruptă.
Reestimarea duratei de amortizare stabilite
iniţial va avea drept consecinţă modificarea cheltu­
ielii cu amortizarea pe perioada rămasă de utilizare.
OMFP nr. 4.160/2015 privind modificarea şi
completarea unor reglementări contabile adaugă la
pct. 139 din OMFP nr. 1.802/2014 un nou alineat,
cu următorul cuprins: „(4) Atunci când elementele
care au stat la baza stabilirii iniţiale a duratei de uti­
lizare economică s-au modificat, entitatea stabilește
o nouă perioadă de amortizare, cu respectarea pre­
vederilor cuprinse în prezentele reglementări. Mo­
dificarea duratei de utilizare economică reprezintă
modificare de estimare contabilă”.

Exemplul 1

La data de 22.12.N-1, entitatea X achiziționează un utilaj la preţul de 75.000 lei, TVA 20%. Acesta se
amortizează în regim liniar pe o perioadă de 5 ani.
În urma unei expertize tehnice desfășurate la sfârșitul exerciţiului financiar N+1, managementul entităţii
decide prelungirea duratei de viaţă economică a activului cu încă 2 ani.

Ne propunem să calculăm amortizarea utilajului în conformitate cu prevederile OMFP nr. 1.802/2014.

a) Înregistrarea achiziţiei utilajului, la preţul de 75.000 lei, TVA 20%:

% = 404 90.000 lei
2131 „Furnizori de imobilizări” 75.000 lei
„Echipamente tehnologice
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
4426 15.000 lei
„TVA deductibilă”

b) Achitarea datoriei faţă de furnizor:

404 = 5121 90.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

c) Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 2813 1.250 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

Amortizarea cumulată pe perioada 01.01-31.12.N se ridică la 15.000 lei, iar valoarea rămasă a utila­
jului la această dată este de 60.000 lei.
Cheltuielile cu amortizarea aferentă exerciţiului N nu sunt revizuite, în schimb, începând cu exerci­
ţiul N+1, acestea vor fi de 10.000 lei/an (60.000 lei/6 ani).

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 37

 Exemplul 2

La data de 20.12.N-1, entitatea X achiziționează un utilaj la preţul de 96.000 lei, TVA 20%. Acesta se
amortizează în regim liniar pe o perioadă de 8 ani.
În urma unei expertize tehnice desfășurate la sfârșitul exerciţiului financiar N+1, managementul entităţii
decide să revizuiască durata de amortizare a activului, astfel că începând cu acest moment utilajul se mai
amortizează doar 2 ani.
Ne propunem să calculăm amortizarea utilajului în conformitate cu prevederile OMFP nr. 1.802/2014.

a) Înregistrarea achiziţiei utilajului, la preţul de 96.000 lei, TVA 20%:

% = 404 115.200 lei
2131 „Furnizori de imobilizări” 96.000 lei
„Echipamente tehnologice
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
4426 19.200 lei
„TVA deductibilă”

b) Achitarea datoriei faţă de furnizor:
404 = 5121 115.200 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

c) Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 2813 1.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor”

Amortizarea cumulată pe perioada 01.01-31.12.N se ridică la 12.000 lei, iar valoarea rămasă a utila­
jului la această dată este de 84.000 lei.
Cheltuielile cu amortizarea aferentă exerciţiului N nu sunt revizuite, în schimb, începând cu exerci­
ţiul N+1, acestea vor fi de 28.000 lei/an (84.000 lei/3 ani).

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. tabile, pot fi diferite de duratele de amortizare uti­
1.802/2014 prevede că „duratele de amortizare ­li­zate de entităţi pentru scopuri fiscale” (pct. 238
din contabilitate, stabilite potrivit politicilor con­ alin. (3)).

Exemplu

Entitatea X achiziționează la data de 20.12.N-1 un utilaj la valoarea de 110.000 lei. Din punct de ve­dere
contabil, activul se amortizează pe o perioadă de 5 ani, iar din punct de vedere fiscal, acesta se amortizează
liniar într-un interval de 4 ani. Se neglijează valoarea reziduală de la calculul amortizării.
La data de 31.12.N+1 are loc reevaluarea utilajului, valoarea reevaluată a acestuia stabilită de un ex­
pert evaluator fiind de 120.000 lei.
Ne propunem să contabilizăm amortizarea în anii N și N+1 în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe
pro­fit și IAS 16.

Utilajul este pus în funcţiune la data de 01.01.N.

Amortizare anuală = 110.000 lei/5 ani = 22.000 lei

38 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 – Înregistrarea amortizării anuale:
6811 = 2813 22.000 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalaţiilor
privind amortizarea şi mijloacelor de transport”
imobilizărilor, a investiţiilor
imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

Calculul impozitului amânat la data de 31.12.N:

l Amortizare contabilă 22.000 lei
Amortizare fiscală = 110.000 lei/4 ani 27.500 lei
Valoare contabilă = 110.000 lei – 22.000 lei 88.000 lei
Bază fiscală = 110.000 lei – 27.500 lei 82.500 lei

Valoarea contabilă, de 88.000 lei, este mai mare decât baza fiscală, de 82.500 lei. Rezultă astfel o
diferenţă temporară impozabilă de 5.500 lei (88.000 lei – 82.500 lei), care va determina o datorie de im­
pozit amânat de 880 lei (5.500 lei x 16%):
692 = 4412.01 880 lei
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorii

La data de 31.12.N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justă a acestuia stabilită de un expert
eva­luator fiind de 120.000 lei:
- lei -
Indicatori Situaţia înaintea reevaluării Situaţia după reevaluare
Valoare contabilă brută 110.000 120.000
Amortizare contabilă cumulată (N şi N+1) 44.000 0
Valoare contabilă netă la 31.12.N+1 66.000 120.000

2813 = 2131 44.000 lei
„Amortizarea instalaţiilor „Echipamente tehnologice
şi mijloacelor de transport” (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”

2131 = 1052 54.000 lei

„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluarea
(maşini, utilaje şi imobilizărilor corporale”
instalaţii de lucru)”

l Valoare contabilă = Valoare reevaluată 120.000 lei

Valoare fiscală = 110.000 lei – (27.500 lei x 2 ani) 55.000 lei

Valoarea contabilă, de 120.000 lei, este mai mare decât baza fiscală, de 55.000 lei. Rezultă astfel o
di­fe­renţă temporară impozabilă de 65.000 lei (120.000 lei – 55.000 lei), care va determina o datorie de im­
pozit amânat de 10.400 lei (65.000 lei x 16%).

l Datorie de impozit amânat existentă la data de 31.12.N 880 lei

Datorie de impozit amânat de contabilizat în anul N+1
= 10.400 lei – 880 lei, recunoscută astfel: 9.520 lei
– pe seama rezultatului din reevaluare = 54.000 lei x 16% 8.640 lei
– pe seama cheltuielilor = 9.520 lei – 8.640 lei 880 lei

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 39

 1052 = 4412.01 8.640 lei
„Rezerve din reevaluarea „Impozitul pe profit
imobilizărilor corporale” amânat” / Datorii

692 = 4412.01 880 lei

„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit
pe profit amânat” amânat” / Datorii

î Valoarea reziduală re­ziduale în condiţiile în care aceasta poate fi esti­

În conformitate cu IAS 16, „valoarea amortiza­ mată fiabil, dar și revizuirea periodică a acesteia,
bilă a unui activ este determinată după deducerea în timp ce OMFP nr. 1.802/2014 nu face referire la
valorii reziduale a acestuia (...)” (pct. 53). Așa cum valoarea reziduală în momentul în care se calculează
se poate constata, IAS 16 permite deducerea valorii valoarea amortizabilă a unui activ.

Exemplu

La data de 20.12.N-1, entitatea X achiziționează un utilaj la preţul de 130.000 lei, TVA 20%. Acesta
se amortizează în regim liniar, durata de viaţă economică fiind estimată la 5 ani, iar valoarea reziduală, la
10.000 lei.
La sfârșitul exerciţiului N+3 se estimează că valoarea reziduală va fi nulă.
Ne propunem să calculăm amortizarea utilajului în conformitate cu prevederile IAS 16.

a) Înregistrarea achiziţiei utilajului, la preţul de 130.000 lei, TVA 20%:

% = 404 156.000 lei
2131 „Furnizori de imobilizări” 130.000 lei
„Echipamente tehnologice
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
4426 26.000 lei
„TVA deductibilă”

b) Achitarea datoriei faţă de furnizor:

404 = 5121 156.000 lei
„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în lei”

Cheltuiala anuală cu amortizarea exerciţiilor financiare N, N+1 și N+2 este de 24.000 lei ((130.000 lei –
10.000 lei)/5 ani). Valoarea contabilă netă a utilajului la sfârșitul exerciţiului financiar N+2 este de 58.000 lei
(130.000 lei – (24.000 lei x 3 ani)).
În exerciţiile N+3 și N+4, cheltuiala anuală cu amortizarea va fi de 29.000 lei (58.000 lei/2 ani).

î Activele imobilizate achiziţionate
cu plata amânată peste termenele
normale de creditare
În conformitate cu prevederile IAS 16, în cazul
achiziţiei unui activ imobilizat în urma căreia plata
este amânată peste termenele normale de creditare,
valoarea obținută din diferenţa dintre preţul afe­
rent şi plata totală trebuie înregistrată pe întreaga
peri­oadă de creditare sub forma unei dobânzi, ex­
cep­­tând cazurile în care sunt aplicabile prevederile
IAS 23 Costurile îndatorării şi dobânda este recunos­
cută în valoarea contabilă a activului. Totodată, se
im­pu­ne aplicarea unei rate pentru actualizarea va­
lorilor de plătit.
În schimb, OMFP nr. 1.802/2014 nu prevede
nicio specificație cu privire la actualizarea valorilor

40 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

de plătit în cazul plăților amânate peste termenele
normale de creditare şi niciun tratament specific
aplicabil diferenţei dintre preţ şi valoarea plăţii to­
tale în aceste condiţii.
î Finalizarea perioadei de amortizare
În timp ce în conformitate cu referenţialul con­
tabil naţional înregistrarea amortizării unui activ
cor­poral încetează odată cu recuperarea integrală
a costului său, în viziunea IFRS 5, aceasta înce­tează
în situaţia în care activul imobilizat îndepli­nește
cri­teriile de clasificare ca fiind deţinut în ve­derea
vân­zării. În acest ultim caz, activul imobilizat va tre­
bui evaluat la cea mai mică va­loare dintre va­loarea
contabilă și valoarea justă mai puţin costurile gene­
rate de vânzare.

BIBLIOGRAFIE

1. Bendovschi, Oana (2015), Dimensiuni ale diferenţelor între standardele contabile locale și IFRS și
poten­ţialii factori determinanţi – cazul economiilor emergente, cu accent pe România, Audit financiar
nr. 5 (125), pp. 34-43.
2. CECCAR (2015), Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea cali­
tăţii de expert contabil și de contabil autorizat, ediţia a III-a, Editura CECCAR, București.
3. IASB (2015), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ia­
nuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, Bucureşti.
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare.
6. http://contabilul.manager.ro/a/3989/monografie-contabila-amortizarea-imobilizarilor-corporale.html

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 41


Analiză economico-financiară
O soluţie metodologică de analiză
a situaţiei economico-financiare
prezentate în bilanţul contabil al unui
operator economic
– partea a II-a –

Nicolae MIHĂILESCU, conf. univ. dr.

Ustinia RĂCHITĂ, conf. univ. dr.
Universitatea Hyperion din Bucureşti

Studiul de caz expus în cadrul acestui articol îşi propune să ofere un suport practic
de analiză a modificării indicatorilor care sunt prezentaţi în bilanţul contabil ca ex­
presii sintetice ale activităţii economice şi financiare desfășurate pe parcursul unui
an calendaristic de un operator economic.
Analiza activităţii societăţilor din punctul de vedere al dinamicii ele­men­telor care
com­pun activele şi resursele de acoperire financiară ale acestora prezintă utilitate
prac­tică pentru fundamentarea unor decizii manageriale care să favorizeze creşterea
eficienţei utilizării activelor durabile şi curente, a capitalurilor proprii şi împrumutate,
dar şi a resurselor atrase temporar.
Studiul se bazează pe o metodologie ce permite identificarea factorilor care explică
în ce măsură pe parcursul anului (care localizează în timp modificarea valorică a
componentelor activului şi pasivului contabil) se înregistrează o tendinţă benefică
ob­ţi­nerii unor rezultate financiare superioare şi indică totodată posibilități prac­
tice de majorare a performanţelor economico-financiare în segmentele de timp care
urmează.

Termeni-cheie: bilanţ contabil, active imobilizate, active circulante, cheltuieli în avans,

datorii, provizioane, venituri în avans, capital şi rezerve

Clasificare JEL: M41

î Analiza pe orizontală a bilanţului contabil

În afara aspectelor de natură structurală, în cadrul bilanţului se formează şi legături de interdependență
ce ilustrează modalitatea prin care mijloacele economice s-au constituit pe baza diverselor opţiuni de asigu­
rare a surselor financiare, atât la începutul exerciţiului financiar, cât şi la sfârşitul acestuia, precum şi sen­sul
dinamic al respectivelor surse de finanţare.
Din acest punct de vedere, analiza pe orizontală a bilanţului se referă la următoarele aspecte:

n Compararea grupei A „Active imobilizate” cu grupa J „Capital şi rezerve” şi aprecierea pe această

bază a proporției acoperirii financiare a activelor imobilizate cu capitalurile proprii. Astfel, grupa J este formată

42 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

din capital, prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului fi­
nan­ciar, iar suma acestor elemente reprezintă totalul capitalurilor proprii.

Tabelul 8. Situaţia comparativă a grupelor A şi J din bilanţ

Sold Sold
Coeficient
la începutul la sfârşitul Indici
Indicatori de decalare
anului anului (%)
(%)
(mii lei) (mii lei)
A. ACTIVE IMOBILIZATE 15.000 22.870 152,47
148,23
J. CAPITAL ŞI REZERVE 10.500 10.800 102,86
Raportul de acoperire financiară = J/A (%) 70,0 47,2

Notă: Determinarea coeficientului de decalare (devansare) se realizează prin raportarea a doi indici de
dinamică ce exprimă evoluţia a doi indicatori diferiţi. De regulă, la numărător se poziţionează indicele care
are o mărime mai mare.

þ La sfârşitul anului, valoarea activelor imobilizate este acoperită din capital şi rezerve numai în pro­
por­ție de 47,2%, comparativ cu începutul anului, când activele imobilizate aveau o acoperire de 70%.
þ Indicatorii din bilanţ care se referă la cele două grupe prezintă evoluții diferite, sintetizate printr-un
coeficient de decalare de 148,23%. Creşterea valorii activelor imobilizate devansează cu 48,23% majorarea
resurselor financiare evidenţiate la capital şi rezerve la sfârşitul anului faţă de începutul acestuia.
þ Ca urmare a unei politici de investiţii foarte active, s-a recurs cu prioritate la soluţia financiară de a
contracta noi datorii şi împrumuturi bancare, precum şi la diminuarea investiţiilor pe termen scurt, prin va­
lorificarea acestora pe piaţa valorilor mobiliare. Opţiunea pentru dezvoltare justifică scăderea semnificativă
a gradului de acoperire financiară a activelor imobilizate pe seama capitalurilor proprii.

n Compararea cumulată a grupelor A „Active imobilizate” şi B „Active circulante” cu grupa J „Capi­

tal şi rezerve”. Prin acest raport se conturează măsura în care activele imobilizate şi circulante totale (to­ta­lul
activelor) de care dispune agentul economic sunt acoperite din punct de vedere financiar de ca­pitalurile
proprii.

Tabelul 9. Situaţia comparativă a grupelor A, B şi J din bilanţ

Sold Sold
Coeficient
la începutul la sfârşitul Indici
Indicatori de decalare
anului anului (%)
(%)
(mii lei) (mii lei)
A. ACTIVE IMOBILIZATE 15.000 22.870 152,47
B. ACTIVE CIRCULANTE 22.500 26.530 117,91
128,07
TOTAL A + B 37.500 49.400 131,73
J. CAPITAL ŞI REZERVE 10.500 10.800 102,86
Raportul de acoperire financiară = J/(A + B) (%) 28,0 21,9

þ Dacă se compară totalul activelor imobilizate şi circulante (grupele A + B) cu capitalurile proprii exis­
tente (grupa J) se constată aceeaşi diminuare a acoperirii financiare identificată şi la comparația anterioară.
La începutul anului, gradul de acoperire era de 28%, în timp ce la sfârşitul anului acesta este mai mic cu 6,1%,
ajun­gând la 21,9%.
þ Diminuarea raportului de acoperire financiară este explicată prin devansarea cu 28,07% a creşterii
capitalului şi rezervelor de majorarea sumei activelor imobilizate şi circulante. În aceste condiţii se remarcă
efec­tul măririi nivelului de îndatorare al agentului economic prin creșterile specificate, în principal, la cele
două grupe de datorii, D şi G.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 43

 n Compararea cumulată a grupelor A „Active imobilizate” şi B „Active circulante” cu grupele D
„Da­torii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an” şi G „Datorii: sumele care trebuie
plă­tite într-o perioadă mai mare de un an”. Aceasta permite aprecierea gradului în care suma totală a dato­
rii­lor (ex­clusiv provizioanele şi veniturile în avans) contribuie la asigurarea resurselor financiare necesare
consti­tuirii activelor imobilizate şi circulante.

Tabelul 10. Situaţia comparativă a grupelor A, B, D şi G din bilanţ

Sold Sold
Coeficient
la începutul la sfârşitul Indici
Indicatori de decalare
anului anului (%)
(%)
(mii lei) (mii lei)
A. ACTIVE IMOBILIZATE 15.000 22.870 152,47
B. ACTIVE CIRCULANTE 22.500 26.530 117,91
TOTAL A + B 37.500 49.400 131,73
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE 107,84
15.280 20.750 135,80
ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
7.400 11.470 155,00
ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
TOTAL D + G 22.680 32.220 142,06
Raportul de acoperire financiară
60,5 65,2
= (D + G)/(A + B) (%)

þ Privite în totalitatea lor, datoriile înscrise în grupele D şi G la sfârşitul anului reprezintă 65,2% din
valoarea totală a activelor imobilizate şi circulante (grupele A + B), în creştere cu 4,7% faţă de începutul
anu­lui, când se înregistra o proporție de 60,5%. Această creştere a proporției datoriilor este motivată atât
prin majorarea soldului facturilor neachitate, cât şi prin contractarea unor credite necesare pentru de­rularea
programului de investiţii.
þ Creşterea datoriilor către furnizori se regăsește în majorarea stocurilor de materii prime şi materiale
consumabile, impunându-se în consecinţă extinderea analizei asupra structurii stocurilor, a utilității fiecărui
sortiment, dar şi a ritmicității aprovizionării.
þ Politica de creştere a activelor imobilizate prin contractarea de împrumuturi excesive poate conduce
la o împovărare financiară riscantă, din cauza dobânzilor şi ratelor scadente, care, dacă nu are un corespon­
dent imediat în creşterea volumului de activitate, a veniturilor, respectiv a profitului, poate fi considerată
nevia­bilă şi determină în mod inevitabil intrarea în stare de insolvabilitate.
þ Suma totală a datoriilor înscrise în grupele D şi G devansează pe parcursul anului creşterea valorii
acti­velor imobilizate şi circulante cu 7,84%, fapt ce confirmă majorarea contribuţiei datoriilor la acoperirea
financiară a activelor.
þ Rezultatul exerciţiului financiar, deși are o mărime destul de redusă în comparaţie cu capi­talurile
pro­prii, a crescut cu 55% în anul analizat, constituind într-o anumită mă­sură suportul financiar necesar pen­
tru dezvoltare, creşterea rezervelor, acordarea de dividende, precum şi, dacă este cazul, pentru acoperirea
unor pierderi din anii precedenţi.

n Compararea creanţelor din cadrul grupei B „Active circulante” cu grupele D „Datorii: su­mele care
trebuie plătite într-o perioadă de până la un an” şi G „Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă
mai mare de un an”. Aceasta este, de asemenea, o modalitate de a constata în mod operativ care este echili­
brul bănesc între sumele pe care le are de încasat agentul economic şi cele pe care le datorează. Urmărirea
în dinamică a acestui raport, eventual şi la intervale de timp mai mici de un an, oferă posibilitatea unei in­­
tervenții manageriale oportune pentru a se evita o deteriorare semnificativă a situaţiei faţă de un ra­port
consi­derat optim.

44 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 Tabelul 11. Situaţia comparativă a creanţelor cu grupele D şi G din bilanţ

Sold Sold
Coeficient
la începutul la sfârşitul Indici
Indicatori de decalare
anului anului (%)
(%)
(mii lei) (mii lei)
Creanţe 9.400 10.600 112,77
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
15.280 20.750 135,80
ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
125,97
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE
7.400 11.470 155,00
ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
TOTAL D + G 22.680 32.220 142,06
Raportul de acoperire financiară
241,28 303,96
= (D + G)/Creanţe (%)

þ La începutul anului, soldul grupelor D şi G era de 2,41 ori mai mare decât soldul creanţelor, în timp
ce la sfârşitul anului acest raport s-a majorat la 3,04 ori, ca urmare a devansării cu 25,97% a creşterii crean­
ţelor de majorarea datoriilor.
þ Este evident astfel că în perioada analizată proporția contribuţiei surselor de finanţare externe este
în creştere.

n Compararea grupei C „Cheltuieli în avans” cu veniturile înregistrate în avans şi ve­ni­turile în avans

aferente activelor primite prin transfer de la clienţi ale grupei I „Venituri în avans”. Cu toate că aceste com­
ponente din bilanţ au un conținut for­mativ diferit, ele prezintă importanţă din punct de ve­dere patri­monial
deoarece trebuie să se afle într-un anu­mit echilibru.
Cheltuielile în avans se referă la cheltuielile cu reparaţiile capitale neprevăzute, reparaţiile curente şi
re­­viziile tehnice, abonamente, chirii etc. care se suportă eşalonat în exerciţiile financiare viitoare, în timp ce
ve­niturile în avans sunt detaliate pe următoarele componente: venituri anticipate (încasările din chirii, abona­
mente etc.) şi venituri de realizat aferente exerciţiilor financiare viitoare (vânzările cu plata în rate), înca­sări
sau creanţe aferente unor bunuri nelivrate, unor lucrări sau prestaţii neefectuate, precum şi veni­turi în avans
aferente activelor primite prin transfer de la clienţi.

Tabelul 12. Dinamica cheltuielilor şi veniturilor în avans

Sold Sold
la începutul anului la sfârşitul anului Abateri
Indici
Indicatori (±)
Structură Structură (%)
Mii lei Mii lei (mii lei)
(%) (%)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 100 - -100
I. VENITURI ÎN AVANS 920 100,0 1.310 100,0
I.1. Subvenţii pentru
100 10,9 110 8,4
investiţii
I.2. Venituri înregistrate
820 89,1 1.200 91,6 +380 146,34
în avans
I.3. Venituri în avans
aferente activelor primite - -
prin transfer de la clienţi

Notă: Subvenţiile pentru investiţii prezintă, de regulă, particularitatea de a fi primite fără o clauză de
res­tituire şi în virtutea acestei caracteristici se impune considerarea lor temporară ca datorii curente sau se in­­
clud în totalul datoriilor, respectiv în capitalul permanent, după cum se identifică drept sume de reluat într-o
pe­rioadă de până la un an sau într-o perioadă mai mare de un an.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 45

 þ Se constată că în perioada analizată veniturile înregistrate în avans au crescut cu 380 mii lei, în timp
ce cheltuielile în avans s-au redus cu 100 mii lei. Prin urmare, există un flux de disponibilităţi bănești fa­
vorabil care are ca efect creşterea nivelului lichidităților.

n Compararea grupei A „Active imobilizate” însumate cu subgrupa Cb „Cheltuieli în avans: sume de

reluat într-o perioadă mai mare de un an” cu capitalul permanent şi aprecierea pe această bază a proporției
acoperirii financiare a activelor imobilizate şi a cheltuielilor în avans pentru sumele de reluat într-o perioadă
mai mare de un an cu capitalul permanent

Tabelul 13. Situaţia comparativă a capitalului permanent

cu grupa A însumată cu subgrupa Cb din bilanţ

Sold Sold
Coeficient
Nr. la începutul la sfârşitul Indici
Indicatori de decalare
rd. anului anului (%)
(%)
(mii lei) (mii lei)
1. A. ACTIVE IMOBILIZATE 15.000 22.870 152,47
Cb. Cheltuieli în avans: sume de reluat într-o
2. - -
perioadă mai mare de un an 83,80
3. TOTAL A + Cb 15.000 22.870 152,46
4. Capital permanent 21.400 27.340 127,76
Fond de rulment financiar
5. 6.400 4.470 69,84
= Capital permanent – (A + Cb)
Raportul de acoperire financiară
6. 142,67 119,55
= Capital permanent/(A + Cb) (%)
Active curente – Investiţii pe termen scurt –
7. 20.300 25.815
Casa şi conturi la bănci
Datorii curente – Credite pentru nevoi
8. 16.200 22.060
curente
9. Necesar de fond de rulment (rd. 7 – 8) 4.100 3.755
10. Trezorerie netă (rd. 5 – 9) 2.300 715

Notă: Operatorul economic la care se realizează analiza bilanţului nu înregistrează credite pentru ne­voi
curente (credite de trezorerie).

þ Informaţiile oferite de bilanţul contabil ne permit să constatăm o reducere a proporției în care capi­
talul permanent acoperă din punct de vedere financiar valoarea activelor imobilizate, de la 142,67% la
în­ceputul anului la 119,55% la sfârşitul anului. Acest rezultat este consecinţa creşterii mai rapide a activelor
imobilizate (52,46%) faţă de cea a capitalului permanent (27,76%).
þ În aceste condiţii, fondul de rulment financiar înregistrează o diminuare cu 30,16%, respectiv cu
1.930 mii lei, la sfârşitul anului faţă de începutul acestuia, iar capacitatea de autofinanţare a nevoilor cu­
rente rea­­lizată este în scădere, de la 28,32 la 16,85%.

Notă: Capacitatea de autofinanţare (CAF) rea­lizată este rezultatul procentual al raportului dintre fondul
de rulment financiar şi activele circulante însumate cu cheltuielile în avans pentru sumele de reluat într-o
pe­rioadă de până la un an (nevoi temporare).
6.400 mii 4.470 mii
CAF0 = x 100 = 28,32%; CAF1 = x 100 = 16,85%
22.600 mii 26.530 mii
þ De asemenea, prin calculul trezoreriei nete se dimensionează starea şi dinamica echilibrului finan­
ciar al operatorului economic în cursul anului analizat. Trezoreria netă înregistrează o scădere pe parcursul
anului (715 mii lei – 2.300 mii lei = -1.585 mii lei) şi în aceste condiţii expresia relativă a capacităţii de

46 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

auto­finanţare necesare (CAFN) este inferioară capacităţii realizate, adică de 18,14% la înce­putul anului şi
de 14,15% la finalul acestuia, evidenţiindu-se astfel un echilibru financiar funcțional.
4.100 mii 3.755 mii
CAFN0 = x 100 = 18,14%; CAFN1 = x 100 = 14,15%
22.600 mii 26.530 mii

n Compararea grupei J „Capital şi rezerve” cu totalul activelor şi aprecierea pe această bază a nive­
lului relativ al autonomiei financiare generale, respectiv a proporției în care totalul activului contabil este
sus­ţinut din punct de vedere financiar de capitalurile proprii, reprezentate de grupa J. Diferenţa până la
100% re­­prezintă aportul financiar al datoriilor pe care societatea le are de plătit (sursele atrase şi credi­tele
con­tractate).

Tabelul 14. Situaţia comparativă a grupei J „Capital şi rezerve” cu totalul activelor

Sold Sold
Coeficient
la începutul la sfârşitul Indici
Indicatori de decalare
anului anului (%)
(%)
(mii lei) (mii lei)
J. CAPITAL ŞI REZERVE 10.500 10.800 102,85
78,28
TOTAL ACTIVE 37.600 49.400 131,38
Raportul de acoperire financiară
(Rata autonomiei financiare generale) 27,93 21,86
= J/Total active (%)

þ Rata autonomiei financiare generale a societăţii analizate are o tendinţă de scădere, de la 27,93%
la începutul anului la 21,86% la sfârşitul acestuia, ca urmare a creşterii atât a datoriilor curente (+36,17%),
a da­toriilor reprezentate de sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (+55%), cât şi a
datoriilor totale (+42,44%), care devansează majorarea activelor totale (+31,38%). Se remarcă astfel că pu­
te­rea de acoperire financiară a activelor totale pe seama capitalurilor proprii s-a diminuat cu 21,71%.
þ Creşterea nivelului creditelor bancare determină o dependență mai mare a societăţii de sis­temul
ban­car, precum şi cheltuieli suplimentare reprezentate de dobânda aferentă acestora.

n Compararea activelor curente cu datoriile curente şi aprecierea pe această bază a nivelului relativ
al lichidității generale

Tabelul 15. Situaţia comparativă a activelor curente cu datoriile curente

Sold Sold
Coeficient
la începutul la sfârşitul Indici
Indicatori de decalare
anului anului (%)
(%)
(mii lei) (mii lei)
Active curente 22.600 26.530 117,39
86,21
Datorii curente 16.200 22.060 136,17
Raportul de acoperire financiară
(Rata lichidității generale) 139,51 120,26
= Active curente/Datorii curente (%)

þ Rata lichidității generale sau curente se menţine la un nivel supraunitar, dar cu o scădere de 19,25%
la sfârşitul anului comparativ cu începutul acestuia, su­bli­niind tendința de diminuare a lichidităților, care creş­
te riscul de a atinge pragul de impas financiar.

Măsuri de valorificare a rezultatelor analizei

În condiţiile stării financiare rezultate din analiza bilanţului contabil, se impun ca direcţii de intervenţie
prin decizii de corecţie şi creştere a performanţelor economico-financiare următoarele:

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 47

 l valorificarea cu eficienţă sporită a imobilizărilor corporale, intensiv şi extensiv, pentru a se obţine
ma­jorarea volumului producţiei solicitate de beneficiari şi creşterea cifrei de afaceri;
l reducerea stocurilor de materiale, mărfuri şi produse finite prin activizarea proceselor de pro­ducţie
şi comerciale;
l intensificarea acţiunilor de publicitate, de prospectare a pieţei şi de extindere a modalității de comer­
cializare a produselor pe bază de contracte;
l
încasarea într-un ritm mai susţinut a creanţelor, în vederea creşterii disponibilităţilor bănești necesare
achitării datoriilor asumate către bănci, furnizori, sistemul fiscal şi propriii salariaţi şi acţionari.
Întrucât se constată o rată a rentabilităţii financiare foarte scăzută (profit net/capitaluri proprii =
310 mii lei/10.800 mii lei x 100 = 2,9%), este necesar să se fundamenteze mă­suri pentru reducerea cheltuie­
lilor de exploatare aferente cifrei de afaceri şi a celor financiare şi să se realizeze astfel o majorare corespun­
zătoare a pro­fitului net al exerciţiului financiar, asigurând resursele necesare pentru ram­bur­sarea unui volum
important de împrumuturi contractate.

BIBLIOGRAFIE

1. Mihăilescu, Nicolae (2015), Analiza activităţii economico-financiare. Teste de cunoştinţe şi studii de

caz rezolvate pentru fundamentarea deciziilor economico-financiare, Editura Transversal, Bucureşti.
2. Mihăilescu, Nicolae, Cursuri universitare la Universitatea Hyperion din Bucureşti, Facultatea de Științe
Economice, 2014-2016.
3. Răchită, Ustinia (2012), Monografii contabile specifice unor operatori economici din România în
con­diţiile noilor prevederi legislative, Editura Sitech, Craiova.
4. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale și situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare.
6. http://conspecte.com/Bazele-Contabilitatii/bilantul-contabil-procedeu-de-baza-al-contabilitatii.html

Anunțăm cu regret dispariția prematură din viaţă, în data de 22 august,

a îndrăgitei noastre colaboratoare conf. univ. dr. Ustinia Răchită.
Odihnă veșnică!

48 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

Formularul 394 – pregătirea

Fiscalitate
informaţiilor şi raportarea
în noul format
– partea a II-a –

Nicu POPA, drd., expert contabil

Bucureşti

Noile prevederi privind formularul 394 „De­cla­raţie informativă privind livrările/pres­

tările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri
de TVA” pun contribuabilii într-o situaţie nu tocmai ușoară. Cantitatea mare de informa­
ții ce urmează a fi oferită fiscului prin inter­mediul acestui nou format al declaraţiei 394
poate fi obținută numai prin modi­ficări semnificative ale sistemelor informatice utili­
zate, printr-o atenție sporită a opera­torilor de date, care trebuie să respecte noi criterii
pentru introducerea documentelor sau prelucrarea informaţiilor, şi, nu în ultimul
rând, printr-un efort mult mai mare necesar pentru culegerea altor date care trebuie
raportate.
Vom încerca în cele ce urmează să oferim un mic sprijin celor care adaptează siste­
mele pentru respectarea noilor cerinţe, celor responsabili cu introducerea şi prelu­
crarea datelor şi mai ales celor responsabili cu întocmirea noului formular 394. În acest
sens, articolul de faţă îşi propune să aducă lămuriri în ceea ce privește determinarea
documentelor care fac obiectul formularului 394, a datelor care se raportează în for­
mular şi stabilirea informaţiilor necesare pentru întocmirea documentelor care stau
la baza înregistrării în această declaraţie.

Termeni-cheie: formularul 394, livrări de bunuri, prestări de servicii, achiziții de bunuri

şi servicii, regimul normal de TVA, sistemul de TVA la încasare

Clasificare JEL: H32, H20

De la data apariţiei primei părţi a articolului
de faţă şi până la data publicării celei de-a doua
părţi, ordinul care reglementează noul formular
394 a fost mo­dificat de două ori.
O primă modificare, cu impact semnificativ, a
fost adusă de Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţio­
nale de Administrare Fiscală nr. 2.264/2016 pentru
mo­dificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţio­
nale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015 privind
declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectu­
a­te pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate
în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi
conţinutului declaraţiei informative privind livră­
rile/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul
na­ţional de persoanele înregistrate în scopuri de
TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 578 din 29 iu­
lie 2016.
A doua modificare, de asemenea importan­tă,
a fost adusă prin Ordinul preşedintelui Agenţiei
Na­ţio­nale de Administrare Fiscală nr. 2.328/2016
pen­tru modificarea Ordinului preşedin­telui Agen­
ţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 49

privind declararea livrărilor/pres­tărilor şi achiziţii­
lor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele
în­registrate în scopuri de TVA şi pen­tru aprobarea
modelului şi conţinutului declaraţiei informative
privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate
pe teritoriul naţional de persoanele înre­gistrate în
scopuri de TVA, publicat câteva zile mai târziu, mai
exact în data de 8 august, în Moni­torul Oficial nr. 601.
Pentru că se poate prezenta în numai câteva
cu­vinte, vom începe cu cel de-al doilea ordin care
reglementează data-limită pentru depunerea for­
mularului 394. Potrivit noilor modificări, declaraţia
se depune până la data de 30 inclusiv a lunii ur­
mătoare încheierii perioadei de raportare. În cazul
în care perioada de raportare este luna calendaris­
tică, termenul de depunere a declaraţiei pentru luna
ianuarie este până la data de 28, respectiv 29 fe­brua­
rie, după caz. Această precizare se regăsește şi în
primul ordin amintit mai sus, în cadrul anexei nr. 2,
care cuprinde instrucțiunile de depunere şi comple­
tare a formularului 394. Modificarea nu a sur­prins
însă şi prevederea din ordin referitoare la data-li­
mită de depunere a for­mularului (art. 8), ast­fel încât
s-a ajuns la nevoia emiterii unui nou ordin, pentru
modificarea art. 8, care în vechea versiune prevedea
că termenul pentru depunere este data de „25 inclusiv
a lunii următoare încheierii perioadei de ra­portare”.
Revenim însă la modificările aduse de Ordinul
preşedintelui ANAF nr. 2.264/2016, o bună parte
din­tre ele referindu-se la informațiile publicate în
numărul anterior al revistei (le vom eviden­ţia nu­mai
pe cele cu impact semnificativ). Modifică­rile vi­zează
o mică parte din ordinul anterior, pre­cum şi anexele
nr. 1 şi 2 integral.
þ O modificare importantă implică o deroga­
re pentru o perioadă de trei luni, respectiv iulie-
septembrie 2016, interval în care declaraţia va
fi întocmită numai pentru operaţiunile desfășura­
te cu persoane impozabile înregistrate în scopuri
de TVA în România, completându-se informaţiile
din cartușele A-C din anexa nr. 1. Cu alte cuvinte, pe
lângă datele referitoare la contribuabil, se vor decla­
ra doar operaţiunile desfășurate cu per­soane im­­
pozabile înregistrate în scopuri de TVA în Româ­nia,
fără a se mai completa toate celelalte in­formaţii,
respectiv:
l operaţiunile desfășurate cu persoane neîn­
re­gis­trate în scopuri de TVA;
l operaţiunile desfășurate cu persoane impo­
zabile nestabilite în România care sunt stabilite în
50 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
alt stat membru, neînregistrate şi care nu sunt obli­
gate să se înregistreze în scopuri de TVA în România;
l operaţiunile realizate cu persoane impo­za­
bile neînregistrate şi care nu sunt obligate să se în­
registreze în scopuri de TVA în România, nestabi­lite
pe teritoriul Uniunii Europene;
l informațiile privitoare la încasări;
l elementele specifice secțiunii I, inclusiv in­
for­mații privind plajele de facturi alocate/emise,
stornate, anulate, autofacturi etc.
Toate aceste informații pentru care se aplică
de­rogarea se vor raporta începând cu luna octom­
brie 2016.
þ O altă modificare semnificativă se referă la
operațiunile care au ca obiect telefoane mo­­bile, mi­
croprocesoare, console de jocuri, tablete PC şi lap­
topuri. Acestea se raportau separat indife­rent dacă
îndeplineau sau nu condițiile pentru apli­carea mă­
surilor de simplificare. Potrivit noilor reglementări,
opera­țiunile care au ca obiect aceste bunuri vor fi
evidențiate separat numai în situaţia în care respec­
tă condițiile pentru apli­carea mă­su­rilor de sim­plifi­
care (se aplică taxarea in­versă).
þ În cazul operaţiunilor derulate în regim spe­
c­ ial pentru agenţiile de turism, pentru bunurile se­
cond-hand, opere de artă, obiecte de colecție şi anti­
chități, vechiul ordin împărțea informațiile în funcție
de sistemul de TVA aplicat de contribuabil, ast­fel:
„6. numărul total al facturilor emise pentru li­
vrările de bunuri/prestările de servicii efectuate
de că­tre persoana impozabilă care aplică sistemul
nor­mal de TVA pentru operaţiunile derulate în re­
gim spe­cial pentru agenţiile de turism, pentru bu­nu­
rile se­cond-hand, opere de artă, obiecte de colecţie
şi an­tichităţi;
7. valoarea totală a bazei impozabile aferentă
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii efectuate
de către persoana impozabilă care aplică sistemul
nor­mal de TVA pentru operaţiunile derulate în re­
gim special pentru agenţiile de turism, pentru bunu­
rile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie
şi an­tichităţi;
8. numărul total al facturilor emise pentru li­
vrările de bunuri/prestările de servicii efectuate
de către persoana impozabilă care aplică sistemul
de TVA la încasare pentru operaţiunile derulate în
regim special, respectiv agenţiile de turism, pentru
bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de co­
lecţie şi an­tichităţi;
9. valoarea totală a bazei impozabile aferentă
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii efectuate
de către persoana impozabilă care aplică sistemul
de TVA la încasare pentru operaţiunile derulate în
re­gim special, respectiv agenţiile de turism, pentru
bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de co­
lec­ţie şi antichităţi;”.
În urma modificărilor, punctele 8 şi 9 au fost
eliminate. În principiu, cu o rezervă, nu au fost adu­
se schimbări atâta timp cât nu există cartușe sepa­
rate pentru raportarea datelor, iar diferențierea în
funcție de sistemul de TVA aplicat de contribuabil
se face prin exprimarea opțiunii în antetul formu­
larului. Prin urmare, cu sau fără punctele 8 şi 9,
in­formațiile sunt aceleași.
Rezerva de mai sus se referă la faptul ca punc­
tele 6 şi 7 au fost păstrate intacte, inclusiv textul
care făcea diferenţa între punctele 6 şi 7, pe de o par­
te, şi 8 şi 9, pe de altă parte, respectiv „care aplică
sistemul normal de TVA”. S-ar înțelege de aici că ar
urma să raporteze numai contribuabilii care aplică
regimul normal de TVA, nu şi cei care aplică sistemul
de TVA la încasare, ori nu considerăm că intenția le­
giuitorului a fost aceea de a-i elimina pe cei din ur­
mă, ci credem că este doar o omisiune involuntară.
þ De asemenea, ordinul aduce câteva lămuriri
sau mențiuni în ceea ce privește operațiunile pentru
care se fac raportări, respectiv:
l pentru măsurile de simplificare s-a invocat
art. 331 din Codul fiscal;
l pentru taxarea inversă (parteneri UE) s-a
in­vocat art. 307 alin. (2), (3), (5) şi (6) din acelaşi
act normativ.
þ O altă modificare vizează introducerea cotei
de TVA de 19% pentru reflectarea operațiunilor
re­a­lizate pentru care încă se mai aplică această cotă
(co­recții sau regularizări din perioadele anterioare).
Mai există câteva schimbări, însă ele vor face
obiectul acestei părţi a articolului.
Până acum am atins modificările aduse de noi­
le ordine cu impact asupra informațiilor expuse în
prima parte a acestui material. Menționăm că toa­te
informaţiile pre­zentate în continuare (împreu­nă cu
o parte din cele redate în numărul anterior al re­
vistei) vor fi aplicabile, în lumina noilor reglemen­
tări, abia începând cu rapor­tările lunii oc­tom­brie
2016.
V. Încasări realizate cu bonuri fiscale, fac­
turi simplificate, alte încasări pentru care nu
exis­tă obligaţia emiterii bonurilor fiscale (Sec­
ţiunea G). Se raportează (în rezumat):
l numărul total al bonurilor fiscale şi valoarea
totală a încasărilor efectuate prin intermediul apa­
ratelor de marcat electronice fiscale, emise în peri­
oa­da de raportare, inclusiv a încasărilor prin inter­
mediul bonurilor fiscale care îndeplinesc condiţiile
unei facturi simplificate, indiferent dacă au/nu au
înscris codul de TVA al beneficiarului. Nu vor fi in­
cluse în acest cartuș bonurile fiscale pentru care au
fost emise facturi definite la art. 319 din Codul fiscal;
l valoarea totală a bazei impozabile aferentă
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile
efectuate prin intermediul aparatelor de marcat
elec­tronice fiscale şi valoarea totală a TVA aferentă
acestora, defalcate pe cote de TVA;
l valoarea totală a încasărilor din activităţi
ex­­ceptate de la obligaţia utilizării aparatelor de
mar­cat electronice fiscale conform Ordonanţei de
ur­gen­ţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu
modificările şi comple­tările ulterioare. În situaţia
în care pentru aceste activităţi au fost emise şi fac­
turi, ele se vor de­cla­ra în cartuşul corespunzător
ope­raţiunii;
l valoarea totală a bazei impozabile aferentă
activităţilor economice exceptate de la obligaţia uti­
lizării aparatelor de marcat electronice fiscale (lista
acestor activități a fost prezentată în prima parte a
articolului) conform prevederilor legale în vigoare
la data aplicării şi valoarea totală a TVA aferentă
aces­tora, defalcate pe cote de TVA.
În ceea ce privește informațiile necesar a se
ra­porta, se vor avea în vedere:
l numărul aparatelor de marcat electronice
fiscale care sunt utilizate în perioada de raportare
(pentru raportări lunare) sau în fiecare lună din pe­
­rioada de raportare (în cazul în care raportarea se
face pentru perioade mai mari decât luna ca­len­
daristică – cel mai adesea trimestrial);
l operaţiunile efectuate prin intermediul apa­
ratelor de marcat electronice fiscale, cu excepţia
ce­­lor pentru care s-au emis facturi, inclusiv încasă­
rile prin intermediul bonurilor fiscale care înde­
plinesc condiţiile unei facturi simplificate, indiferent
dacă au sau nu înscris codul de înregistrare în sco­
puri de TVA al beneficiarului – Î1. Raportarea se va
face cu detalierea valorilor în funcție de cotele de
TVA aplicabile (20%, 19%, 9%, 5%);
l operaţiunile exceptate de la obligaţia utili­
zării aparatelor de marcat electronice fiscale – Î2
(acestea au fost de­finite în prima parte a articolului).
Şi în acest caz raportarea se va face cu detalierea
valorilor în func­ție de cotele de TVA aplicabile (20%,
19%, 9%, 5%).
august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 51
 VI. Rezumatul declaraţiei (Sec­ţiunea H).
Acesta re­pre­zintă centralizarea tuturor informa­ţii­
lor de mai sus.
În această secțiune se includ şi se calculează
au­tomat, fie prin validarea fișierului pdf (soft A),
fie prin validarea cu softul J de către contribuabilii
care îşi generează fișierul xml din aplicațiile infor­
matice proprii:
l numărul total al facturilor emise/primite în
perioada de raportare, defalcate pe cote de TVA, cu
excepţia celor pentru care au fost emise/primite
facturi simplificate;
l valoarea totală a bazei impozabile aferentă
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile
efectuate, defalcată pe cote de TVA (24%, 20%, 19%,
9%, 5%);
l valoarea totală a TVA aferentă livrărilor de
bunuri/prestărilor de servicii taxabile efectuate,
defalcată pe cote de TVA (24%, 20%, 19%, 9%, 5%);
l valoarea totală a bazei impozabile aferentă
achiziţiilor de bunuri şi servicii taxabile efectuate,
inclusiv cele pentru care se aplică taxarea inversă,
precum şi cele pentru care se aplică sistemul de
TVA la încasare, defalcată pe cote de TVA (24%, 20%,
19%, 9%, 5%);
l valoarea totală a TVA aferentă achiziţiilor
de bunuri şi servicii taxabile efectuate, inclusiv cele
pentru care se aplică taxarea inversă, precum şi cele
pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare,
defalcată pe cote de TVA (24%, 20%, 19%, 9%, 5%).
VII. Alte informaţii (Sec­ţiunea I)
Prin intermediul declarației se solicită şi alte
informații decât cele cu privire la tranzacțiile deru­
late, respectiv:
1.1. valoarea totală a bazei impozabile aferentă
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru
care s-au emis facturi simplificate care au înscris
co­dul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficia­
rului şi valoarea totală a TVA aferentă acestora de­
falcată pe cote de TVA (24%, 20%, 19%, 9%, 5%);
1.2. valoarea totală a bazei impozabile aferentă
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care
s-au emis facturi simplificate fără a avea înscris co­
dul de înregistrare în scopuri de TVA al bene­fi­cia­
rului şi pentru care nu au fost emise bonuri fis­cale,
defalcată pe cote de TVA (24%, 20%, 19%, 9%, 5%);
1.3. valoarea totală a bazei impozabile aferentă
achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru care s-au
primit facturi simplificate de la persoane impozabile
care aplică sistemul normal de TVA şi care au înscris
codul de înregistrare în scopuri de TVA al benefi­
ciarului, defalcată pe cote de TVA (24%, 20%, 19%,
9%, 5%);
52 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
1.4. valoarea totală a bazei impozabile aferentă
achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru care s-au
primit facturi simplificate de la persoane impozabile
care aplică sistemul de TVA la încasare şi care au
în­scris codul de înregistrare în scopuri de TVA al
beneficiarului, defalcată pe cote de TVA (24%, 20%,
19%, 9%, 5%);
1.5. valoarea totală a bazei impozabile aferentă
achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru care s-au
pri­mit bonuri fiscale care îndeplinesc condiţiile unei
facturi simplificate şi care au înscris codul de înre­
gis­trare în scopuri de TVA al beneficiarului, defal­
cată pe cote de TVA (20%, 19%, 9%, 5%).
În ceea ce privește documentele care stau la
baza raportării, punctele 1.1-1.4 sunt evidente. În
cazul punctului 1.5 se vor înregistra toate bonurile
fiscale (cel mai adesea bonuri fiscale de combus­
tibil, dar pot apărea şi alte situații) care au înscris
codul de TVA al beneficiarului. Este necesar să se
cunoască baza impozabilă şi TVA aferentă. Condițiile
de emitere a facturii simplificate limitează valoarea
acestor bonuri fiscale la 100 euro (există excepții).
Notă: Pentru achizițiile de bunuri şi servicii
pe bază de bonuri fiscale emise în conformitate cu
prevederile OUG nr. 28/1999 privind obligația ope­
ra­torilor econo­mici de a utiliza aparate de marcat
electronice fis­cale, deducerea taxei poate fi justifi­
cată cu bonu­rile fiscale care îndeplinesc condițiile
unei fac­turi simplificate în conformitate cu prevede­
rile art. 319 alin. (12), (13) și (21) din Codul fiscal,
dacă furnizorul/prestatorul a menționat pe bonul
fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic
fis­cal co­dul de înregistrare în scopuri de TVA al bene­
ficiarului.
Informaţii specifice:
Se vor raporta următoarele informaţii:
2.1. plaja de facturi alocate prin decizie internă
scri­să conform prevederilor legale în vigoare pri­
vind documentele financiar-contabile.
Atenţie! Se exclud facturile alocate pentru
ope­raţiunile intracomunitare cu bunuri şi servicii,
import/export de bunuri şi operaţiuni neimpozabile
în România;
2.2. numărul total de facturi emise în perioada
de raportare prevăzută la art. 322 din Codul fiscal,
de la seria nr. …/la seria nr. …, din care:
– seria şi numărul facturilor stornate (factura
stornată reprezintă factura emisă de per­
soana impozabilă, a cărei valoare totală este
negativă);
 – seria şi numărul facturilor anulate (factura
anulată reprezintă factura emisă de persoa­
na impozabilă, netransmisă beneficiarului,
ope­raţiunile înscrise în aceasta nefiind înre­
gis­trate în contabilitatea persoanei impo­
za­bile);
– seria şi numărul facturilor emise prin au­
tofacturare, inclusiv baza impozabilă şi TVA
aferente, defalcate pe fiecare cotă (24%,
20%, 19%, 9%, 5%), cu excepţia celor emise
de beneficiar în numele furnizorilor. Infor­
maţiile privind autofacturarea nu vor fi com­
pletate la alte rubrici din declaraţie;
– seria şi numărul facturilor emise de per­soa­
na impozabilă în calitate de beneficiar, în
numele furnizorilor;
2.3. numărul total de facturi emise în perioada
de raportare de către beneficiari, în numele per­soa­
nei impozabile, seria şi numărul acestora, precum
şi de­numirea şi CUI ale beneficiarilor;
2.4. numărul total de facturi emise în perioada
de raportare de către terţi, în numele persoanei im­
po­zabile, seria şi numărul acestora, precum şi denu­
mi­rea şi CUI ale terţilor.
Se va asigura existenţa următoarelor informaţii:
þ Pentru pct. 2.1 – toate plajele de facturi sta­
bilite prin decizii emise de societate (alocate în pe­
ri­oada de raportare) în acest scop: seria şi intervalul
aferent numerelor de facturi. Declarația va per­mite
completarea cu linii multiple, deci există un număr
nelimitat de plaje de facturi.
þ Pentru pct. 2.2 – toate plajele pentru factu­
rile emise în perioada de raportare din numărul de
facturi alocate.
Modificările recente introduc şi exemple pri­
vind raportarea acestor informații, astfel:
Exemplu
Persoana impozabilă A a alocat la începutul anului o
plajă de facturi de la seria A nr. 1 până la seria A nr. 100,
ce va fi înscrisă la pct. 2.1. În prima perioadă de rapor­
tare a emis facturi de la seria A nr. 1 la se­ria A nr. 25,
pe care le va înscrie la pct. 2.2.
În următoarele perioade de raportare se va înscrie la
pct. 2.1 plaja de facturi alocate de la seria A nr. 1 până la
seria A nr. 100, până la utilizarea completă a aceste­ia.
Excepţie
Pentru anul 2016, contribuabilii vor declara la
pct. 2.1 numai plaja de facturi rămase neutilizate din
cele alocate la începutul anului prin decizie internă.
Exemplu
La data de 1 octombrie 2016, persoana impozabilă B
are două plaje de facturi rămase neutilizate din cele
alo­cate, pe care le va declara la pct. 2.1, respectiv:
– de la seria A nr. 80 la seria A nr. 100 şi
– de la seria X nr. 78 la seria X nr. 100.
Pentru luna octombrie, la pct. 2.2 vor fi înscrise fac­tu­
rile emise din plajele de facturi neutilizate, ast­fel:
– de la seria A nr. 80 la seria A nr. 85 şi
– de la seria X nr. 78 la seria X nr. 90.
Tot în această secțiune se va asigura posibilita­
tea raportării individuale a seriei şi numărului fac­
tu­­rilor aflate în următoarele situații:
þ Au fost stornate.
Având în vedere că „factura stornată reprezintă
factura emisă de persoana impozabilă, a cărei va­
loare totală este negativă”, nu se consideră stornată
acea factură prin care se facturează un bun sau ser­
viciu şi în cadrul căreia se stornează un avans în­
casat inițial în baza unei facturi de avans (în acest
caz valoarea facturii ar fi cel puțin zero). În situaţia
în care s-ar utiliza două facturi separate – una pen­
tru livrare/prestare şi alta pentru stor­nare avans –,
cea de-a doua ar urma să se raporteze. În cazul în
care valoarea avansului depășește va­loarea livrării
inițiale, se recomandă stornarea in­tegrală a avan­
sului prin intermediul unei singure facturi (se ra­
por­tează) şi facturarea livrării/prestării prin inter­
mediul unei facturi separate. În caz con­trar s-ar
pu­tea crea ambiguitate (deși valoarea este negativă
(se raportează), nu este o stornare a unei fac­turi (nu
se raportează)).
þ Au fost anulate.
þ Au fost emise în conformitate cu obligațiile
privind autofacturarea.
Este vorba despre livrările/pres­tările către sine –
reguli aplicabile în situaţia în care este nece­sa­ră ajus­
tarea taxei pe valoarea adău­gată, acest lu­cru având
la bază, în cazuri specifice, doar o autofactură.
þ Au fost emise de persoana impozabilă în ca­
litate de beneficiar, în numele furnizorului.
Potrivit Codului fiscal, sunt vizate următoarele
situații:
l desființarea totală sau parțială a con­tractu­
lui pentru livrarea de bunuri sau prestarea de ser­
vicii înainte de efectuarea acestora, dar pen­tru care
au fost emise facturi în avans;
l refuzul total sau parțial pri­vind cantitatea,
calitatea ori prețurile bunurilor li­vrate sau ale ser­
vi­ciilor prestate, precum și desființarea totală ori
par­țială a contractului pentru livrarea sau prestarea
august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 53
în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau
a unei hotărâri judecătorești definiti­ve/de­finitive
și irevocabile, după caz, sau în urma unui arbitraj;
l rabaturile, remizele, ristur­nele şi celelalte
reduceri de preț prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a)
din Codul fiscal sunt acordate după livrarea bunu­
rilor sau prestarea serviciilor;
l cumpărătorii returnează am­balajele în care
s-a expediat marfa, pentru ambala­jele care circulă
prin facturare.
Dacă furnizorul de bunuri/prestatorul de ser­
vicii nu emite factura de corecție, beneficiarul tre­
buie să emită o autofactură în vederea ajustării taxei
deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii
următoare celei în care au intervenit evenimentele
de mai sus.
Informaţii necesare în cazul solicitării ram­
bursării TVA:
În cazul în care se solicită rambursarea TVA,
se va face o descriere a operaţiunilor din care pro­
vine soldul sumei negative înregistrat în decontul
de TVA de către persoana impozabilă care depune
declaraţia şi care este solicitat la rambursare în pe­
ri­oada de raportare. Se va/vor bifa căsuța/căsuțele
corespunzătoare fiecărei operaţiuni în parte. Nu
este necesar să se facă mențiuni privind valoarea
ope­rațiunilor din care provine taxa deductibilă.
Informaţii cu privire la TVA neexigibilă de­
dusă pentru facturile achitate în perioada de
ra­portare (se completează doar de către persoa­
nele care aplică sistemul normal de TVA):
Se va raporta valoarea totală a TVA deductibilă
aferentă facturilor achitate în perioada de raportare,
indiferent de data în care acestea au fost primite de
la persoanele impozabile care aplică sistemul de TVA
la încasare, defalcată pe fiecare cotă de TVA (24%,
20%, 19%, 9%, 5%).
Informaţii cu privire la TVA neexigibilă pen­
tru persoanele care aplică sistemul de TVA la
încasare:
Se vor declara următoarele informații:
l valoarea totală a TVA colectată aferentă fac­
tu­rilor încasate în perioada de raportare, indiferent
de data la care acestea au fost emise de către per­
soana impozabilă care aplică sistemul de TVA la în­
casare, defalcată pe fiecare cotă de TVA (24%, 20%,
19%, 9%, 5%);
l valoarea totală a TVA deductibilă aferentă
facturilor achitate în perioada de raportare, indi­
ferent de data în care acestea au fost primite de la
per­soane impozabile care aplică sistemul normal
54 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
de TVA, defalcată pe fiecare cotă de TVA (24%, 20%,
19%, 9%, 5%);
l valoarea totală a TVA deductibilă aferentă
facturilor achitate în perioada de raportare, indife­
rent de data în care acestea au fost primite de la
per­soane impozabile care aplică sistemul de TVA
la încasare, defalcată pe fiecare cotă de TVA (24%,
20%, 19%, 9%, 5%).
Informaţii oferite de persoanele impozabile
care livrează bunuri sau prestează ser­vi­cii supu­
se regimului special:
Este necesar să se declare valoarea totală a TVA
colectată aferentă marjei de profit din perioada de
raportare, indiferent de data la care au fost efectuate
operaţiunile de către persoanele impozabile care
aplică regimul special pentru agenţiile de turism/
bu­nurile second-hand, opere de artă, obiecte de co­
lecţie şi antichităţi, astfel:
l persoana impozabilă care aplică regimul spe­
cial pentru agenţiile de turism va completa baza de
impozitare a serviciului unic constituit din marja
de profit, exclusiv taxa, care se determină ca diferen­
ţă între suma totală care va fi plătită de călător, fără
taxă, şi costurile agenției de turism, inclusiv taxa,
aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de ser­
vicii în beneficiul direct al călătorului, în cazul în
care aceste livrări şi prestări sunt realizate de alte
persoane impozabile, şi TVA aferentă;
l persoana impozabilă care aplică regimul
special pentru bunurile second-hand, opere de artă,
obiecte de colecţie şi antichităţi va completa marja
profitului ca diferenţă dintre preţul de vânzare apli­
cat de persoana impozabilă revânzătoare şi preţul
de cumpărare şi TVA aferentă.
Informaţii oferite de persoanele impozabile
care realizează operaţiuni specifice:
Această secțiune se completează numai în ca­
zul în care se efectuează operațiuni specifice incluse
într-o listă care cuprinde următoarele acti­vi­tăți:
l 1071 – Cofetărie şi produse de patiserie;
l 4520 – Spălătorie auto;
l 4730 – Comerţ cu amănuntul al carburanți­
lor pentru autovehicule în magazine specializate;
l 4776 – Comerţ cu amănuntul al florilor,
plan­telor şi semințelor;
l 4776 – Comerţ cu amănuntul al animalelor
de companie şi al hranei pentru acestea, în magazine
specializate;
l 4932 – Transporturi cu taxiuri;
l 5510 – Hoteluri;
l 5510 – Pensiuni turistice;
l 5610 – Restaurante;
 l 5630 – Baruri şi activităţi de servire a bău­
turilor;
l 812 – Activităţi de curăţenie;
l 9313 – Activităţi ale centrelor de fitness;
l 9602 – Activităţi de coafură şi de înfrumu­
seţare;
l 9603 – Servicii de pompe funebre.
Atenţie!
Lista poate fi actualizată şi este disponibilă pe
site-ul ANAF. Acest lucru presu­pune că actualizarea
s-ar putea realiza periodic, nu neapărat printr-un
act normativ.
Datele vor fi completate ținând seama de nevoia
de defalcare în funcție de cota de TVA.
Este necesar să se asigure posibilitatea ca pen­
tru fiecare dintre activitățile de mai sus, dacă este
cazul, să se determine un total al valorii (fără TVA)
pentru livrările/prestările efectuate, respectiv o va­
loare a TVA aferentă acestora.
Având în vedere că sunt date completate su­
pli­mentar, nu se va face de­falcare în funcție de be­
nefi­ciar, spre exemplu, ci se vor înscrie toate datele
re­pre­zentând livrări/pres­tări, ele constituind o par­
te din informaţiile oferite în secțiu­nile anterioare.
Asumarea răspunderii pentru întocmi­rea
declaraţiei:
În cazul în care declaraţia este întocmită de o
persoană juridică, se vor completa denumirea, CUI
şi calitatea acesteia, iar în situaţia în care este întoc­
mită de o persoană fizică, se vor înscrie numele şi
prenu­mele, CNP/NIF, funcția în cadrul persoanei
impoza­bile, altă calitate în afara persoanei impo­
zabile.
Declaraţia administratorului cu privire la
corectitudinea informaţiilor şi acordul pentru
interogarea datelor raportate:
Datele înscrise în declaraţie referitoare la tran­
­zacţiile derulate cu fiecare persoană impozabilă (cli­
­­ent/furnizor) înregistrată în scopuri de TVA pot fi
con­sultate de către aceasta prin intermediul aplica­
­ției informatice puse la dispoziţie de ANAF şi cu acor­
­­dul persoanei impozabile care depune declaraţia.
Acordul va fi dat în prima declaraţie depusă
de persoana impozabilă şi va fi valabil pentru toate
declaraţiile informative 394 pentru care există obli­
gativitatea depunerii în anul fiscal menţionat, fără
a avea posi­bilitatea schimbării opțiunii.
În cazul în care persoana impozabilă nu şi-a
exprimat acordul, aceasta are posibilitatea schim­
bării opţiu­nii în cursul anului. Astfel, persoana
im­pozabilă va bifa în mod corespunzător căsuța co­
respunzătoare schimbării opţiunii.
În situaţia în care persoana impozabilă nu şi-a
exprimat acordul prin nicio declaraţie informativă
depusă pe parcursul anului, aceasta nu va putea
con­sulta datele în­scri­­se de parteneri în formula­
rele 394, referitoa­re la tranzacţiile bilaterale, indife­
rent de opţiunea acestora.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi­
ficările şi completările ulterioare.
2. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015 privind declararea
livră­rilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri
de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările
şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, publicat în
Monitorul Oficial nr. 11/07.01.2016, cu modificările ulterioare.
3. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.264/2016 pentru modificarea
Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015 privind declararea
livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înre­gistrate în scopuri
de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările
şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, publicat în
Monitorul Oficial nr. 578/29.07.2016.
4. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.328/2016 pentru modificarea
Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015 privind declararea
livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înre­gistrate în scopuri
de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările
şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, publicat în
Monitorul Oficial nr. 601/08.08.2016.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 55

Fiscalitate Evoluţia legislaţiei în materie de taxă
pe valoarea adăugată în România
Elena-Cosmina ALBUICĂ, master în contabilitate,
audit și informatică de gestiune
ASE Bucureşti

Odată cu înfiinţarea Uniunii Europene s-a încercat armonizarea regimurilor fiscale,

fapt ce a condus la apariţia de noi măsuri fiscale atât la nivelul Uniunii, cât și în ca­
drul fiecărui stat membru. Printre obiectivele procesului de armonizare fiscală s-a
nu­mărat și armonizarea reglementărilor privind taxa pe valoarea adăugată. Aceasta
este un impozit indirect cu o importanţă considerabilă pentru stat datorită ponderii
foarte mari pe care o are în veniturile bugetului său.

Termeni-cheie: TVA, sistem fiscal, armonizare, sistemul de TVA la încasare, reducerea

cotei standard de TVA

Clasificare JEL: H25, H32, M48

În vederea redresării economiei, după criza
eco­nomică din anul 2008, printre măsurile adoptate
de Uniunea Europeană, și implicit de statele mem­
bre, s-au regăsit și cele privind modificarea taxei pe
valoarea adăugată astfel încât aceasta să crească în­
casările la bugetul statului și să diminueze defi­citul
bugetar. Aceste schimbări au vizat și sis­temul fis­cal
din România, iar efectele au constat în ma­jo­rarea
co­telor de impozitare sau chiar în intro­du­ce­rea de
noi elemente în categoria operaţiunilor supuse im­
pozitării.
În România, primele reglementări fiscale vizau
impozitul pe salarii, impozitul pe profit și elaborarea
legii finanţelor publice. Apoi au fost introduse acci­
zele, taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale, taxe­
le locale și au fost reglementate fondurile speciale.
În anul 1990, în România, principalul impozit
indirect era impozitul pe circulația mărfurilor. Aces­
ta prezenta numeroase inconveniente, dintre care
cele mai dezbătute în literatura de specialitate au
fost următoarele:
þ Aplicarea acestui impozit se făcea pe pro­dus,
pe diferite trepte ale desfășurării ciclului economic,
fapt ce determina calcularea lui în cascadă, aplicân­
du-se din treaptă în treaptă, pe măsură ce produsul
parcurgea mai multe stadii în diferite societăţi, în
vederea realizării, începând de la mate­ria primă,
până la obţinerea produsului finit.
þ Impozitul pe circulația mărfurilor se pre­
zenta într-o structură de mai multe cote diferenția­
te, ceea ce complica atât calculul, cât și verificarea
aces­tuia (Moşteanu & Dinu, 1999, pp. 137-138).
Ca urmare a trecerii la o economie de piaţă și
a apariţiei unui nou tip de proprietate, sistemul fis­
cal trebuia revizuit, rezultând astfel modificări sub­
stanțiale ale principalelor impozite directe și in­
direc­te. Aşadar, începând cu data de 1 iulie 1993,
impozitul pe circulația mărfurilor a fost înlocuit cu
taxa pe va­­loarea adăugată, denumită iniţial impozit
pe cifra de afaceri netă.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit
in­direct asupra consumului, ce se aplică în fiecare
sta­­diu al circuitului bunurilor și serviciilor și are ca­
rac­ter general. Aceasta se aplică o singură dată pro­
duselor (atât pentru bunurile de consum, cât și pen­
tru mij­loacele de producţie), executărilor de lucrări

56 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

și pres­tărilor de servicii. Practic, taxa pe valoarea
adău­gată se aplică numai asupra valorii adăugate,
de către fie­­care agent economic participant la pro­
ce­­sul de producţie și de circulație a mărfii respective
(Bistriceanu, 2008, p. 189).
Principalele caracteristici ale acestui impozit
sunt:
þ Este un impozit indirect general.
þ Este un impozit neutru faţă de preţuri, în­
trucât se prezintă sub forma unei cote care se aplică
tuturor activităţilor economice și nu permite niciun
fel de discriminare.
þ Este un impozit unic, dar cu plată fracţio­
nată. Unicitatea derivă din faptul că, indiferent de
circuitul parcurs de materia primă până la pro­dusul
finit respectiv, pe la câți agenţi economici trece până
se obţine o anumită marfă, taxa este aceeași ca mă­
rime, nefiind dependentă de mărimea circuitului
eco­nomic. Fracţionarea derivă din faptul că se cal­
culează pe fiecare stadiu de realizare și valorificare
a produsului finit.
þ Are caracter universal, aplicându-se tutu­
ror bunurilor, lucrărilor și serviciilor din economie.
þ Este aplicat în ţara în care produsul se
con­sumă, și nu acolo unde se produce (Bistriceanu,
2008, p. 190).
Gheorghe D. Bistriceanu afirma că instituirea
în ţara noastră a taxei pe valoarea adăugată poate
fi considerată o premisă pentru stimularea exportu­
rilor și diminuarea importurilor, pentru accelerarea
circuitului economic din întreprinderi, pentru încu­
ra­jarea investiţiilor și îmbunătățirea întregii acti­
vităţi economico-financiare (Bistriceanu, 2008).
Taxa pe valoarea adăugată a fost reglementată
pentru prima dată în România prin Or­donanţa Gu­
ver­nului nr. 3/1992, care a fost republicată de două
ori: prima republicare a avut loc în teme­iul art. II
din Or­donanţa Guvernului nr. 33/1994, iar cea de-a
doua s-a făcut în baza art. IV din Ordonanţa Gu­
ver­nului nr. 22/1995. Primele nor­me de aplicare a
Modificări aduse de Legea nr. 227/2015
Obiectul modificării
Cota standard de TVA ü De la data de 1 ianuarie 2016 a scăzut de la 24 la 20%.
ü Urmează să scadă la 19% de la data de 1 ianuarie 2017.
Sfera de cuprindere ü Au fost trecute din sfera cotei reduse de 9% în cea de 5% livrările de cărţi,
a cotei reduse manuale școlare, ziare și unele reviste, precum şi accesul la muzee, castele etc.
Or­donanţei Guvernului nr. 3/1992 au fost aproba­
te prin Hotă­rârea Guver­nu­lui nr. 406/1992. Acestea
au su­fe­rit numeroase modificări, ultimele aprobân­
du-se prin Hotărârea Guvernului nr. 512/1998. Or­
donanţa Guvernului nr. 3/1992 a fost abroga­­tă prin
Ordonanţa de urgenţă a Guver­nului nr. 17/2000, care
a fost la rândul ei abrogată conform art. 40 din Le­gea
nr. 345/2002.
Un prim pas pentru armonizarea legislaţiei pri­
vind taxa pe valoarea adăugată a fost făcut prin adop­
tarea Legii nr. 547/2001, care a preluat prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2000.
Ul­terior s-a adoptat Legea nr. 345/2002, care a trans­
pus prevederile Legii nr. 547/2001.
Pentru conformitatea cu Directiva 77/388/CEE
a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea
legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele
pe cifra de afaceri au fost adoptate Legea nr. 345/2002
și Hotărârea Guver­nu­lui nr. 598/2002.
În decembrie 2003, Parlamentul României a
adop­tat Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală. Perfecţionarea sistemului fiscal
s-a realizat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
De-a lungul timpului, Codul fiscal a fost supus
la numeroase actualizări, dintre care amintim ur­
mă­toarele: Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011, Ho­
tărârea Guvernului nr. 1.071/2012, Hotărârea Gu­
vernu­lui nr. 84/2013, Legea nr. 123/2014 și Legea
nr. 187/2015.
În anul 2013 a fost introdus sistemul de TVA
la încasare, obligatoriu pentru contribuabilii care
îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Ulterior, înce­
pând cu anul 2014, acesta a devenit opţional.
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a in­
trat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 și a determi­
nat abrogarea Legii nr. 571/2003. Ta­belul de mai jos
prezintă câteva dintre mo­difică­rile aduse de această
lege.
Ce presupune modificarea
august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 57
 Obiectul modificării Ce presupune modificarea
Ajustarea bazei ü Dacă furnizorul nu emite o factură de corecţie atunci când există
impozabile obligativitatea ajustării bazei impozabile, beneficiarul va trebui să emită
o autofactură pentru ajustarea taxei deductibile, cel târziu până în cea
de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit respectivul
eveniment.

Plafonul de scutire ü S-a modificat componenţa plafonului de scutire de 220.000 lei.

Plafonul pentru ü Plafonul pentru locuinţele sociale care intră în sfera cotei de TVA de 5%
locuinţele sociale a crescut de la 380.000 lei la 450.000 lei.

Taxarea inversă ü Terenurile, clădirile și părţile de clădire a căror livrare este supusă taxării,
prin opţiune sau ca efect al legii, au fost introduse în sfera taxării inverse.
ü Până la data de 31 decembrie 2018, în sfera taxării inverse vor fi cuprinse
și telefoanele mobile, tabletele PC, laptopurile, consolele de jocuri și
dispozitivele cu circuite integrate.

Definiţii ü A fost modificată definiţia activelor corporale fixe și astfel în această

categorie se încadrează toate imobilizările corporale.
ü A fost modificată definiţia bunurilor de capital, în această categorie intrând
și activele cu durata de amortizare mai mică de cinci ani.

Prorata de TVA ü S-au extins categoriile de persoane care trebuie să aplice prorata.
ü Au fost introduse prevederi pentru diverse situaţii cu care se pot confrunta
entităţile care aplică prorata.

Rambursarea TVA ü S-a introdus posibilitatea renunţării la cererea de rambursare a taxei

prin intermediul unei notificări depuse la organele fiscale.

Răspunderea ü Au fost eliminate prevederile referitoare la răspunderea individuală

individuală și solidară și solidară pentru plata taxei.

Sursa: Proiecțiile autorului pe baza datelor colectate.

Armonizarea reglementărilor la nivelul Uniunii o de­naturare a concurenţei prin favorizarea anumi­

Europene este un proces amplu, care necesită o pe­
ri­oadă îndelungată de timp pentru a fi realizat. Uni­
u­nea Europeană a încercat, prin intermediul Di­rec­
tivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiem­brie
2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea
adău­gată, să furnizeze un cadru uniform de aplicare
a TVA.
Directiva le permite statelor membre să de­
cidă care va fi nivelul cotei de TVA aplicat, oferind
doar niște limite ale cotelor de taxă pe valoarea adău­
gată. Astfel, cota standard nu poate fi mai mică de
15%, iar cea redusă nu poate fi sub 5%.
Aplicarea unei cote unice de impozitare este
o etapă a armonizării foarte greu de atins având în
vedere că există diferenţe în ceea ce privește sfera
de cu­prindere a taxei, iar o cotă uni­că ar determina
tor ţări.
Reglementările naţionale au suferit numeroase
modificări cu scopul de a crea o bază uniformă de
aplicare a cotei standard de TVA care să fie în con­
cor­­danţă cu prevederile Uniunii Europene. Aceste
schim­bări au fost percepute pozitiv de mediul de
afa­­ceri, care consideră că ele au contribuit la armo­
nizarea cu reglementările Uniunii Europene și au
dus la o mai bună interpretare a legislaţiei fis­cale
în materie de TVA.
Reducerea cotei standard de TVA a avut drept
consecinţă o stimulare a consumului, determinată
în principal de scăderea preţurilor. Cel mai semnifica­
tiv impact asupra preţurilor l-au avut scăderea cotei
standard și aplicarea cotei reduse de 9% la ali­­men­
te. Aceste rezultate sunt confirmate și de publicațiile

58 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

Ministerului Finanţelor Publice, care a decla­rat că
re­­­ducerea TVA a fost compensată de creșterea puter­
nică a consumului privat (vânzările cu amănun­tul).
Prin modificarea obligaţiilor de­cla­rative s-a
în­cercat realizarea unei evidenţe mai detaliate a
ope­raţiunilor privind taxa pe valoarea adăugată.
Dificultăţile întâmpinate în îndeplinirea obligaţii­
lor declarative, care au devenit tot mai com­plexe, au
avut ca efect creșterea costurilor pentru contribua­
bili, aceştia fiind nevoiți să aloce resurse suplimen­
tare pentru o gestiune corectă a taxei.
Implicaţiile aplicării sistemului de TVA la înca­
sare au fost diverse. Unii contribuabili sunt de părere
pentru aceştia, ca, de exemplu, scă­derea presiunii fis­
cale (atunci când se reduc cotele de TVA), susţinerea
anumitor categorii de contri­bua­bili prin mă­su­rile
de scutire sau sprijinul anu­mitor sectoare de activi­
tate prin intermediul cotelor reduse.
În concluzie, armonizarea totală a reglementă­
rilor privind taxa pe valoarea adăugată este foarte
departe de a fi realizată, însă prin politica sa Comi­sia
Europeană încearcă să îndeplinească treptat acest
deziderat. Astfel, prin intermediul Strategiei Europa
2020 se dorește reformarea sistemului de TVA, prin­
­cipalele obiective fiind:
l implementarea unui sistem de TVA global,

că acest sistem a fost implementat pentru a sus­ține adaptat schimbărilor din mediul economic și din
companiile mici și mijlocii, în timp ce alții cred că, din cel tehno­logic și care să facă faţă fraudelor actuale;
contră, acesta a determinat dispa­riția mul­­tor ast­fel l un sistem de TVA cu o bază de impozitare

de companii, care nu au făcut faţă cos­turilor generate mai largă și cu o cotă care să unifice diferitele cote
de aplicarea lui, pierzând astfel mulţi cli­enţi. Mediul apli­cabile, în condiţiile în care cea standard aco­peră
de afaceri consideră adecvată decizia de trans­­for­ doar două treimi din consumul total;
mare a sistemului de TVA la înca­sare într-unul cu l simplificarea sistemului actual de TVA, pen­

apli­care opțională. tru scăderea costurilor operaţionale ale contribua­

Deși modificările reglementărilor privind taxa bililor și ale administraţiilor fiscale;
pe valoarea adăugată creează de cele mai multe ori l reducerea poverii administrative generate

di­­­ficultăţi de aplicare și înțelegere, costuri supli­men­ de respectarea legislaţiei în materie de TVA, ceea ce
tare și uneori îngreunează activitatea contri­bua­bi­li­ va conduce la creșterea competitivităţii pe plan mon­
lor, trebuie avut în vedere că ele pot aduce și beneficii dial a societăţilor (Vintilă et al., 2013, p. 320).

BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu, Gheorghe D. (2008), Sistemul fiscal al României, Editura Universitară, București.

2. Moşteanu, Tatiana, Dinu, Sorin Marius (1999), Reforma sistemului fiscal în România, Editura Didactică
și Pedagogică, București.
3. Vintilă, N., Filipescu, M.-O., Lazăr, P. (2013), Fiscalitate aplicată și elemente de ma­na­gement fiscal,
Editura C.H. Beck, București.

Ä Acest material este un extras din lucrarea de disertație Reglementarea fiscală la nivel naţional și internaţional pe linia taxei
pe valoarea adăugată, susținută de autor la finalizarea studiilor de masterat în cadrul Facultății de Contabilitate și Informatică
de Gestiune a ASE Bucureşti.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 59

Tehnologia informatiei Impactul tehnologiilor informaţionale
asupra sistemelor de contabilitate
,
Doina Prodan PALADE, dr.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Florentin-Emil TANASĂ, dr. ec.
Galaţi

Condiţiile economice actuale marcate de progresul impresionant al tehnologiei in­

for­maţiei și utilizarea internetului au schimbat mediul de afaceri. În prezent, cele mai
multe probleme de contabilitate și financiare nu pot fi rezolvate fără uti­lizarea noilor
tehnologii, cum ar fi calculatoarele, dispozitivele de stocare a datelor, telefoanele,
ta­bletele sau alte dispozitive digitale personale.
Scopul articolului nostru este de a examina impactul IT asupra sistemului contabil.
Studiul calitativ bazat pe lucrările publicate în domeniul cercetării între anii 2005 și
2016 a arătat că tehnologia informaţională oferă un avantaj competitiv și îmbunătă­
țește eficienţa economică a activităţii de business.

Termeni-cheie: tehnologie informaţională, sistem informaţional contabil, sisteme la cheie,

sisteme de tip backbone, sisteme de tip vendor

Clasificare JEL: O3, M49

1. Introducere sistemul de raportare financiară. Schimbările teh­

Contabilitatea este arta măsurării, înregistrării,
clasificării și comunicării informaţiilor financiare
cu privire la toate evenimentele și tranzacţiile care
au loc în cadrul activităţii de business a unei între­
prinderi. Tehnologia informaţională este un instru­
ment utilizat pentru procesarea, stocarea, organiza­
rea și transmiterea datelor, de regulă prin folosirea
calculatoarelor electronice. Utilizarea IT în mediul
de business mărește abilitatea companiilor de a-și
în­registra și conduce tranzacţiile financiare. Tehno­
logia informaţiei poate gestiona toate datele, infor­
ma­ţiile și cunoștințele utilizate de entităţi pentru
a-și atinge obiectivele de business, în conformitate
cu misiunea și strategiile acestora. Ca urmare a ac­
ce­sului rapid la informaţii și a eliminării operațiilor
redundante, IT și conectarea prin intermediul inter­
netului au determinat modificări importante în acti­
vitatea profesioniștilor contabili și au îmbunătățit
no­logice oferă noi oportunităţi și aduc numeroase
provocări domeniului și profesiei contabile, ajutând,
de cele mai multe ori, entităţile în luarea deciziilor.
Impactul pozitiv al acestora depășește efectele ne­
ga­tive, cum ar fi frauda sau problemele de securitate
a datelor manifestate ca urmare a utilizării IT. Noile
instrumente software folosite pentru efectuarea
pre­lucrărilor de date în cadrul activităţii de business,
ca, de exemplu, software-ul pentru contabilitate, cel
pentru activitatea de audit și foile de calcul, îmbună­
tățesc performanţa și competitivitatea firmei. Siste­
mele de tip EDI (Electronic Data Interchange), care
sunt instrumente de comunicare a documentelor
de business între două sau mai multe companii par­
tenere, permit schimbul electronic de date. Datorită
unei mai bune diseminări a informaţiilor, toate aces­
te instrumente au transformat modul în care firmele
își desfășoară activitatea.

60 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 2. Cadrul conceptual al
tehnologiei informaţionale
Văzută iniţial ca un suport pentru desfășurarea
activităţii de business, tehnologia informaţională
joa­că un rol din ce în ce mai important în viața tutu­
ror companiilor, datorită schimbărilor rapide de pe
piaţă și extinderii conexiunilor la nivel global. IT
cu­prinde un ansamblu de echipamente de calcul și
aplicaţii software folosite împreună pentru a memo­
ra, prelucra, manipula și transmite date.
În cadrul mediului de afaceri, tehnologia infor­
maţiei are ca scop să îi ajute pe manageri și să le
asigure acestora suportul necesar în procesul luării
de­ciziilor. Prin intermediul sistemelor oferite de IT,
da­tele con­­tabile sunt transformate în informaţie și
cunoaș­tere, fiind utilizate apoi la diferite niveluri
ale mana­ge­mentului. Datorită noilor instrumente,
ce in­clud rutinele de calcul și aplicațiile software,
managerii pot controla mai bine situaţia economi­
că și finan­ci­ară a companiilor. Ei pot obţine cu mai
mul­tă ușu­rință informaţiile necesare în pro­cesul de
lua­re a deciziilor, eliminând datele re­dundante și
ac­tivităţile neperformante şi consu­ma­toare de timp.
Un impact semnificativ al IT asupra sistemelor
de contabilitate îl reprezintă capacitatea acestora
de a înregistra și urmări mai bine tranzacţiile conta­
bile (Ghasemi et al., 2011). Prin intermediul siste­
melor financiare și contabile computerizate, activi­
ta­tea profesioniștilor contabili și a auditorilor este
influenţată în mod semnificativ și totodată crește
competitivitatea entităţilor pe piaţa globală (Mostyn,
2012).
În conformitate cu Uniunea Internaţională a
Telecomunicațiilor (ITU), numărul de persoane care
folosesc internetul, raportat la 100 de locuitori, este
în continuă creștere (Figura 1).

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Ţări dezvoltate 50,9 53,5 59,0 61,3 62,9 66,5 67,7 73,8 76,9 79,5 82,2

Ţări în curs de dezvoltare 7,8 9,4 11,9 14,6 17,4 21,1 24,1 27,0 29,5 32,4 35,3

La nivel mondial 15,8 17,6 20,6 23,1 25,6 29,2 31,8 35,2 37,8 40,6 43,4

Figura 1. Numărul de persoane care folosesc internetul, raportat la 100 de locuitori

Sursa: http://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Pages/stat/default.aspx

Progresul tehnologic rapid aduce noi provocări
mediului de afaceri. El necesită nu numai actualizări
frecvente ale resurselor software și hardware, ci și
dobândirea unor noi competenţe din partea profe­
sioniștilor contabili. Este necesar ca ei să înțeleagă
impactul pe care îl au noile tehnologii asupra aface­
rii și să știe cum să le utilizeze în mod optim pentru
eficientizarea activităţii lor. Pentru a fi competitivi,
profesioniștii contabili trebuie să fie bine pregătiți
în faţa provocărilor generate de utilizarea tehnolo­
giei informaţionale.
Pentru o educaţie adecvată în domeniul conta­
bilităţii, tehnicile moderne de analiză și predicție,
sistemele informaţionale con­­ta­bile (SIC), sisteme­le

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 61

ERP (En­terprise Resource Planning) sau XBRL (eX­
ten­­sible Business Reporting Language) trebuie să fie
incluse în noua arie curriculară. Numeroase univer­
sități oferă astăzi programe de studiu a siste­me­lor
informaţionale con­­ta­bile. Conceptul de con­tabilitate
și paradigma IT luate împreună constituie astfel fun­
damentul unui sistem educaţional adecvat, necesar
pentru o mai bună integrare a noilor absol­venți pe
piaţa muncii.
Uneori, atunci când contabilii efectuează doar
activi­tăţi de contabilitate primară și nu utilizează
teh­ni­cile moderne pentru îndeplinirea sarcinilor, ma­
nagerii din alte domenii care nu sunt înru­dite cu cel
al contabilităţii tind să își dezvolte pro­priile sis­te­me
informaţionale care îi ajută în desfă­șurarea ac­tivi­
tăţii (Beaman & Richardson, 2007).
3. Sistemele informaţionale contabile
Sistemul informaţional contabil este în general
un sistem informatizat utilizat pentru efectuarea
sarcinilor contabile din cadrul unei companii. El
este inclus în rețeaua informaţională a entităţii și
este responsabil de generarea informaţiilor necesa­
re în procesul luării deciziilor (Ceran et al., 2016).
Designul SIC depinde de structura organizatorică
a entităţii, dimensiunea acesteia, modul său de cule­
gere și raportare a informaţiilor financiare, utiliza­
torii informaţiilor furnizate de sistemul informa­
ţional contabil, precum și de tipurile deciziilor luate
la nivelul conducerii. Sistemul manual, în care se uti­
­lizează intensiv forţa de muncă și care se ba­zează
în principal pe prelucrarea manuală, este în­locuit cu
sistemele computerizate.
Software-ul contabil este un instrument pen­
tru înregistrarea și procesarea tranzacţiilor conta­
bile și a evenimentelor din cadrul entităţii și cuprin­
de diferite module funcţionale, cum ar fi sta­tele de
plată, conturile creditoare și debitoare, ba­lan­țele de
verificare sau modulele de raportare financiară.
Modulele software de contabilitate pot fi livra­
te în mod independent și adaptate la necesităţile
companiei. Sistemele software de contabilitate pot
fi la cheie, de tip sistem de bază (backbone) sau de
tip vendor. Spre deosebire de sistemele construite
la comandă, cele la cheie sunt instrumente software
finalizate și testate, gata de punere în aplicare într-o
companie. Printre astfel de sisteme se regăsesc ERP,
62 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
Oracle și SAP. Ca urmare a implementării sistemelor
ERP, în multe companii se întâlnește structura func­
țională orizontală, plată (Lyian, 2013).
Sistemul informaţional contabil poate fi utili­
zat pentru a conecta toate departamentele compa­
niei și a comunica mai bine cu partenerii de afaceri.
Acesta reduce volumul informaţiilor redundante și
poate prelucra atât datele financiare, cât și pe cele
nefinanciare. Canalele de comunicare furnizate de
sistemul informaţional contabil pot difuza și trans­
mite informaţia într-un mod mai eficient și pot oferi
informaţii financiare oportune și mai precise.
4. Impactul tehnologiei informaţionale
asupra sistemului contabil
Tehnologia informaţiei schimbă modul în care
companiile își desfă­șoară activitatea de business în
aspectele ei esenția­le, legate de structură, obiective,
strategii și resurse umane. Datorită avantajelor com­
petitive, aceasta este utilizată pe scară largă în toate
mediile de afa­ceri. Ea oferă noi funcţii și instrumente
pentru pro­cedurile contabile, determinând schim­
bări pozitive la nivelul profesiei contabile. Avanta­
jele prelucrării datelor financiar-contabile cu ajuto­
rul computerelor sunt accesarea rapidă a conturilor
corespunzătoare, reprezentarea detaliată a informa­
ţiilor financiare, care pot fi ușor tipărite sau trans­
mise online în ori­ce moment, precum şi o mai bună
detectare a erorilor și un con­trol mai eficient al in­
for­maţiilor (Figura 2).
În ciuda divergențelor existente între econo­
miile bogate și cele sărace ale lumii (Comin & Ferrer,
2013), astăzi orice ţară își poate permite să achi­zi­
țio­neze, la preţuri rezonabile, calculatoare, im­pri­
man­­te, faxuri și alte dispozitive tehnice. Prin interme­
­­diul noilor tehnologii care se răspândesc în întreaga
lume, datele sunt colectate într-o bază co­mună, fa­
cilitând accesul în timp util la informaţii coe­rente
și îmbunătăţind capacitatea de analiză a aces­tora.
Tehnologia informaţiei le permite firmelor de
contabilitate să intre pe noi pieţe și să aibă legături
mai bune cu clienţii actuali și cu cei potențiali. Siste­
mele de tip backbone conțin o structură preprogra­
mată de bază și o interfață finală, realizată în funcţie
de ne­voile clientului. Spre deosebire de acestea, sis­
te­mele de tip vendor sunt personalizate, fiind pro­
iec­­tate pentru un anumit client.
 Abilităţile persoanelor Sistemul informaţional contabil Efecte
care folosesc sistemul
Resurse IT: prelucrarea mai rapidă a datelor
informaţional contabil l
contabile
l hardware
l viziunea
- calculatoare l funcţionalitate sporită
managementului
- dispozitive periferice l o mai bună practică de contabilitate
l cunoştinţele şi abilităţile
- dispozitive de comunicare
angajaţilor l o mai mare acurateţe a informaţiilor
în reţea
l cunoştinţele părţilor - dispozitive de securitate l mai puţine erori de operare
interesate (persoanele îmbunătăţirea şi creşterea vitezei
l software l
care folosesc sistemul: de prelucrare în cadrul sistemelor
investitori, guvern, - software de contabilitate
de raportare, servicii bancare şi
agenţii de stat, creditori, - software de audit
plăţi
clienţi, furnizori) - instrumente de control intern
l creşterea calităţii controlului intern
- software de securitate
l conexiuni mai bune cu clienţii şi
Documente:
cu furnizorii
l rapoarte
l creşterea volumului de informaţii
l lucrul cu băncile raportate în timp util
l plăţi l o calitate mai bună a informaţiilor
contabile:
l bilanţuri
- acurateţe
Activităţi: - fiabilitate
l colectarea, înregistrarea, stocarea - prezentarea într-un format corect
şi procesarea datelor
l furnizarea unor informaţii detaliate,
l raportarea informaţiilor necesare managerilor pentru
luarea deciziilor

Figura 2. Aptitudinile utilizatorilor, SIC și efectele acestuia asupra sistemului contabil

Sursa: Proiecţia proprie a autorilor.

Printre principalele provocări și oportunităţi În același timp, utilizarea IT poate îmbunătăți

oferite de utilizarea IT putem menționa: folosirea
e-mailurilor, a foilor de calcul Excel, atât pentru pro­
cedurile contabile, cât și în activitatea de raportare
financiară, instrumentele de procesare a textelor,
software-urile de contabilitate și audit. Resursele IT
pot reduce costurile contabile suportate de entitate
prin eliminarea sarcinilor redundante, mi­grarea pro­
cedurilor cu costuri ridicate într-un mediu online
(Lim, 2013), precum și prin utilizarea servi­ciilor de
outsourcing. Foile de calcul, cum ar fi Excel, care sunt
instrumente de calcul interactive, pot fi folosite pen­
tru sarcinile contabile. Utilizatorii, pre­cum profesio­
niștii contabili, sunt capabili să exporte și să distri­
buie situaţiile financiare către toate păr­ţile interesate.
Foile de calcul conțin instrumente pentru crearea
de grafice și diagrame, care asigură o mai bună înțe­
legere a informaţiilor financia­re. Suportul elec­tro­
nic pentru înregistrarea datelor în­locuiește hâr­tia,
având un efect pozitiv asupra me­diu­lui. Toate aceste
aspecte au ca rezultat final redu­cerea nivelu­lui chel­
tuielilor necesare pentru preluc­rarea infor­ma­ţiilor
din cadrul companiilor.
procesul de lean accounting. Acest concept semni­
fică eliminarea tuturor tipurilor de elemente inutile
din sistemul de contabilitate, cum ar fi tranzacţiile
redundante și consumatoare de timp. Aceasta poate
ajuta la o mai bună organizare a activităţii de business,
prin concentrarea pe obiectivele sale principale și
pe cerinţele clienţilor (Kennedy & Brewer, 2005).
Monedele virtuale, cum ar fi bitcoin, pot trans­
for­ma profund mediul de afaceri. Ca urmare a utili­
zării rețelelor online, cantități mari de bitcoins sunt
disponibile acum pentru a fi achiziţionate în dolari
de către investitori, prin intermediul conexiunilor
de tip peer-to-peer (Moldof, 2014).
Chris Forman și Kristina McElheran au con­
statat că investiţiile în IT promovate concomitent
de furnizorii și de clienţii firmei au cauzat un de­clin
în integrarea pe verticală a entităţilor (Forman &
McElheran, 2012). O altă paradigmă, cloud accounting,
adică utilizarea software-ului de contabilitate găzdu­
it pe servere aflate la distanţă, are numeroase efecte
pozitive asupra companiei. Printre ele se nu­mără efi­
cacitatea, viteza mai mare și acuratețea prelucrărilor,

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 63

economia și utilizarea mai eficientă a re­sur­selor
hard­ware și software. În cadrul activităţii de audit,
prin utilizarea tehnicilor de audit asistat de cal­cu­
lator (CAATs), acesta se poate desfășura în mod con­
tinuu și simultan, devenind mult mai efi­cient.
Utilizarea tehnologiei informaţionale reduce
erorile matematice create de realizarea manuală a
înregistrărilor contabile. Ca urmare a folosirii soft­
ware-ului specializat de con­­tabilitate, rapoartele
financiare pot fi generate cu ușu­rință și în timp util
(Thapayom & Ussahawanitchakit, 2015). Se pot ast­
fel obţine informaţii financiare la momentul opor­
tun, permițându-le managerilor să ia deciziile cele
mai bune şi îmbunătățind competi­tivi­ta­tea firmei.
Diagnoza statistică și analiza performanţei fi­
nanciare a companiilor care utilizează tehnologii­
le informaţionale sunt subiecte de interes major.
Mo­de­lele utilizate frecvent se bazează pe ecuații
de re­­gresie multiliniare, conform cărora o variabilă
de­pendentă este exprimată ca o combinaţie liniară
a uneia sau mai multor variabile independente. Însă
variabilele economice utilizate în analiza financiară
sunt non-liniare și, prin urmare, modelele de regre­
sie liniară nu constituie o modelare fidelă a fenome­
nelor economice. În același timp, instrumentele
software de analiză statistică elimină din eșantion
valorile extreme, ducând în acest mod la o dena­tu­
rare a realității (Gallani et al., 2015). Tehnologiile
in­formaţionale au încurajat punerea în aplicare a
noi modele, cum ar fi rețelele neuronale, care sunt
mai precise și nu utilizează ipotezele restrictive din
modelele clasice de regresie. Spre exemplu, cu aju­
to­rul unui soft integrat pentru instituţii financiare,
Dennis Campbell și Maria Loumioti au găsit multiple
beneficii ale relaţiilor de creditare, atât pentru cre­
ditori, cât și pentru debitori (Campbell & Loumioti,
2013).
5. Unele aspecte privind
implementarea IT
în cadrul unei companii
O preocupare majoră în rândul cercetătorilor
o constituie securitatea informaţiilor contabile. Acest
lucru semnifică limitarea accesului la informaţiile
confidenţiale ale entităţii și folosirea unor instru­
mente de prevenire a utilizării lor neautorizate. Re­
glementările cu privire la securitatea informaţiilor
contabile impun restricționarea accesului la datele
64 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016
confidenţiale ale companiilor. Prin utilizarea unui
sistem computerizat dotat cu un mecanism adecvat
de securitate, accesul neautorizat la informaţiile
con­tabile poate fi mai ușor de prevenit. Spre exem­
plu, un laptop furat poate fi urmărit și depistat ușor
de către software-ul de securitate.
În același timp, sistemele informatice imple­
men­­­tate în cadrul departamentului financiar tre­
buie să fie flexibile, pentru a se adapta la volumul
tran­zacţiilor și modificărilor organizatorice din ca­
drul companiei, în timpul activităţii sale de business.
Acestea ar trebui să poată fi înnoite, adaptându-se
în mod continuu noilor teh­nologii și cerinţelor im­
puse de Standardele In­ter­naţionale de Raportare
Fi­nanciară şi de legislaţia internă. Complexitatea
acestor schimbări creează nevoi ridicate cu privire
la transparenţă, educaţia continuă, dezvoltarea de
noi competenţe pentru utilizatori și actualizarea
sistemului. Costurile asociate cu efortul și investi­
ţiile financiare necesare pentru modificarea și în­
tre­ţine­rea infrastructurii trebuie să fie contrabalan­
sa­te de beneficiile oferite de produsele IT în cadrul
companiei.
6. Concluzii
În mediul marcat de schimbări rapide, tehno­
logia informaţiei devine un important partener
stra­tegic pentru afaceri. IT îmbunătățește perfor­
manţa întreprinderii și îi mărește competitivitatea
pe piaţa mondială, având un impact pozitiv asupra
proceselor organizaţionale, incluzând con­tabili­ta­
tea, finanţele, marketingul şi resursele uma­ne.
Lucrările contabile efectuate manual, cu hârtia
și creionul, au fost înlocuite cu cele mai avansate
tehnici folosind IT. Noile tehnologii utilizate în con­
ta­bilitate, incluzând calculatoarele, imprimantele,
fa­xurile, smartphone-urile, împreună cu software-ul
de contabilitate au un mare impact asupra domeniu­
lui contabil.
De la marile companii la afa­ce­rile mici, toate
întreprinderile își pot permite să uti­lizeze tehnolo­
gia informaţiei. Foile de calcul îi ajută pe contabili
să efectueze într-un mod eficient calculele cerute de
operaţiunile contabile și de pro­ce­sul de raportare.
Software-ul de contabilitate, uti­li­zat în prezent pe
sca­ră largă și la preţuri accesibile, îi ajută pe pro­fe­
sioniștii contabili în sarcinile zilnice de contabilitate.
Internetul, cu noua sa paradigmă, IoT (internetul
tuturor lucrurilor), conectează as­tăzi totul de peste
tot. Ca urmare a conexiunilor oferite de acesta, do­
cumentele contabile pot fi partajate, iar sistemul fis­
cal online de evidenţă și plată a îm­bună­tățit efici­
enţa departamentelor de contabilitate.
Cercetarea noastră demonstrează impactul po­
zitiv major al IT asupra sistemelor de contabilita­te,
care determină îmbunătăţirea performanţei în afa­
ceri. Multe tranzacţii pot fi efectuate mai rapid, într-un
mod simplificat, iar managerii sunt capabili să ia de­
­cizii mai bune pentru atingerea obiectivelor enti­
tăţii. Fiind conectată pe o piaţă globală, com­­pa­nia
poate păstra legături mai bune cu toţi par­­tenerii săi
de afaceri, devenind astfel mai compe­titivă.

BIBLIOGRAFIE

1. Beaman, I., Richardson, B. (2007), Information Technology, Decision Support and Management
Accounting Roles, Journal of Applied Management Accounting Research, vol. 5, nr. 1, pp. 59-68.
2. Campbell, D., Loumioti, M. (2013), Monitoring and the Portability of Soft Information, Working Paper,
nr. 13-077, Harvard Business School, SUA.
3. Ceran, M.B., Güngör, S., Konya, S. (2016), The Role of Accounting Information Systems in Preventing
the Financial Crises Experienced in Businesses, Economics, Management and Financial Markets,
vol. 11, nr. 1, pp. 294-302.
4. Comin, D.A., Ferrer, M.M. (2013), If Technology Has Arrived Everywhere, Why Has Income Diverged?,
NBER Working Paper Series, nr. 19010, Harvard Business School, SUA.
5. Forman, C., McElheran, K. (2012), Information Technology and Boundary of the Firm: Evidence from
Plant-Level Data, Working Paper, nr. 12-092, Harvard Business School, SUA.
6. Gallani, S., Krishnan, R., Wooldridge, J.M. (2015), Applications of Fractional Response Model to the
Study of Bounded Dependent Variables in Accounting Research, Working Paper, nr. 16-016, Harvard
Business School, SUA.
7. Ghasemi, M., Shafeiepour, V., Aslani, M., Barvayeh, E. (2011), The Impact of Information Technology
(IT) on Modern Accounting Systems, Procedia – Social and Behavioral Sciences, vol. 28, pp. 112-116.
8. Kennedy, F.A., Brewer, P.C. (2005), Lean Accounting: What’s It All About?, Strategic Finance, vol. 87,
nr. 5, pp. 26-34.
9. Lim, F.P.C. (2013), Impact of Information Technology on Accounting Systems, Asia-pacific Journal of
Multimedia Services Convergent with Art, Humanities, and Sociology, vol. 3, nr. 2, pp. 93-106.
10. Liyan, L. (2013), The Impact of Information Technology on Accounting Theory, Accounting Profession,
and Chinese Accounting Education, WHICEB 2013 Proceedings, Paper 103, pp. 748-753.
11. Moldof, A. (2014), Bitcoins, an All-Digital Currency and How It Affects Financial and Managerial
Accounting, partea a II-a, Internal Auditing, vol. 29, nr. 3, pp. 36-39.
12. Mostyn, G.R. (2012), Cognitive Load Theory: What It Is, Why It’s Important for Accounting Instruction
and Research, Issues in Accounting Education, vol. 27, nr. 1, pp. 227-245.
13. Thapayom, A., Ussahawanitchakit, P. (2015), Accounting Information System Excellence and Goal
Achievement: Evidence from Information and Communication Technology Businesses in Thailand,
The Business and Management Review, vol. 7, nr. 1, pp. 309-321.
14. http://www.itu.int

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 65

 , comentată Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiției nr. 1.022/2.562 din
30 iunie 2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată şi rectificare a impozitului
pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal şi a modelu­
lui şi conţinutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit, publicat
în Monitorul Oficial nr. 524/12.07.2016

Prin acest ordin se aprobă modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare ale formu­
larelor 208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor
imo­biliare din patrimoniul personal” şi 209 „Declaraţie privind veniturile din transferul pro­
prietă­ţilor imobiliare din patrimoniul personal”.
Legislatie

Formularul 208 se depune semestrial de către notarii publici care au obligaţia calculării,
încasării şi plăţii impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimo­
niul personal. Ca noutate, declaraţia le va permite notarilor publici să notifice organelor fis­cale,
în conformitate cu prevederile Codului fiscal, prin completarea corespunzătoare a acesteia,
acele tranzacţii care se efectuează sub valoarea-etalon stabilită prin expertiza camerelor no­
ta­rilor publici.
Formularul 209 se depune de către persoanele fizice care realizează venituri din transferul
proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în cazul în care acesta se face prin altă
pro­cedură decât cea no­ta­rială sau judecătorească, în termen de 10 zile de la efectuarea lui.
De asemenea, se aprobă modelul şi conţinutul formularelor 253 „Decizie de impunere
privind venitul din trans­ferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal” şi 254 „De­
cizie de impunere pri­vind rectificarea impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor
imo­biliare din patri­moniul personal”, utilizate de organele fiscale.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării științifice
nr. 1.056/4.435 din 5 iulie 2016 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile
de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 526/13.07.2016

Actul normativ este emis în aplicarea prevederilor art. 20 din Codul fiscal, potrivit căruia plătitorii de
im­pozit pe profit beneficiază la calculul rezultatului fiscal, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, defi­
nite potrivit legii, de următoarele stimulente fiscale:
l deducerea suplimentară, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi, dedu­
cere care se calculează trimestrial/anual;
l aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate acti­vi­
tăţilor de cercetare-dezvoltare.
În cuprinsul ordinului se detaliază procedura de acordare a facilităților fiscale pentru activităţile de
cer­cetare-dezvoltare, stabilindu-se cheltuielile eligibile, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească respec­
tivele activităţi, precum şi activităţile care nu sunt eligibile pentru acordarea facilităților.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.048 din 8 iulie 2016
pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.841/2015
privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului (088) „Declaraţie pe propria răspundere pentru
evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera
TVA”, publicat în Monitorul Oficial nr. 533/15.07.2016

Prin acest act normativ se stabileşte noul model al formularului 088. Noua procedură de depunere a
de­claraţiei de înregistrare în scopuri de TVA a intrat în vigoare la data de 31 iulie a.c.

66 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 Principalele modificări aduse acestui formular sunt următoarele:
þ S-a redus numărul întrebărilor la 12, faţă de 20, câte erau în forma iniţială.
þ Se prevede anexarea a patru înscrisuri, comparativ cu 11, câte erau solicitate până acum.
þ S-a eliminat obligativitatea anexării oricăror documente, cu excepţia celor prevăzute la:
l pct. 1.A lit. c), vizând justificarea tipului activităţii desfășurate în afara sediului social/profesional
şi a sediilor secundare;
l pct. 3, referitor la atestarea tipului de viză şi a scopului șederii în România a administratorilor ce­
tă­ţeni non-UE;
l pct. 5 lit. a), respectiv contractul de prestări servicii încheiat între prestatorul de servicii în dome­
niul contabilităţii şi persoana impozabilă (în copie);
l pct. 7, respectiv contractul de prestări servicii încheiat între prestator şi persoana impozabilă având
ca obiect punerea la dispoziţie de personal calificat (în copie).
þ S-a renunțat la solicitarea formularului 088 atunci când o entitate îşi schimbă sediul so­cial sau ad­
mi­nistratorii şi/sau asociaţii.
þ Dacă entitatea este deja plătitoare de TVA, formularul se depune, la solicitarea organului fiscal com­
petent, în situaţia în care aceasta prezintă risc fiscal, în urma selecției efectuate în mod automat, prin inter­
mediul aplicației informatice dezvoltate la nivel central, în baza criteriilor stabilite de organul fiscal în acest
scop.
þ Declaraţia se completează cu două întrebări noi: Precizaţi dacă deţineţi active în vederea desfășurării
obiectului preponderent de activitate (tipul activelor şi valoarea acestora) și Precizaţi dacă in­ten­ţionaţi să
efec­tuaţi, în următoarele 12 luni: a) operaţiuni intracomunitare şi b) achiziţii de bunuri/servicii din afara UE
şi/sau livrări de bunuri/prestări de servicii în afara UE (import/export).
þ Dacă entitatea urmează să efectueze investiții în legătură cu domeniul principal de activitate, ea va
trebui să indice adresa unde se face investiţia, durata realizării acesteia, valoarea ei estimată şi nu­mărul şi
data autorizației de construire.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.037 din 8 iulie 2016 pri­
vind Procedura pentru aprobarea perioadei fiscale semestriale/anuale pentru persoanele impozabile
înre­gistrate în scopuri de TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 534/15.07.2016

Organele fiscale pot aproba utilizarea de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA a
altor perioade fiscale decât luna sau trimestrul, potrivit prevederilor art. 322 alin. (9) din Codul fiscal. Nece­
sitatea actualizării procedurii pentru aprobarea perioadei fiscale este dată de renumerotarea articolelor din
Co­dul fiscal şi de modificările aduse Codului de procedură fiscală.
Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita utilizarea altei perioade fiscale decât
luna sau trimestrul, respectiv:
l semestrul calendaristic, dacă aceasta efectuează operaţiuni impozabile numai pe maximum trei luni
calenda­ris­tice dintr-un semestru;
l anul calendaristic, dacă aceasta desfășoară operaţiuni impozabile numai pe maximum şase luni ca­
len­daristice dintr-o perioadă de un an calendaristic.
În vederea utilizării ca perioadă fiscală a semestrului sau anului calendaristic, persoana impozabilă
tre­buie să depună o cerere justificată la organul fiscal competent, până la data de 25 februarie a anului în
care se exercită opţiunea. Aceasta va fi însoţită de documente din care să rezulte activitatea desfășurată şi
periodicitatea, respectiv:
l declaraţie pe propria răspundere privind activitatea efectiv desfășurată;
l balanțele de verificare întocmite pentru anul anterior, contracte sau comenzi, după caz;
l jurnalul de vânzări întocmit pentru anul fiscal anterior;
l alte documente relevante pentru luarea deciziei.

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 67

 Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.225 din 22 iulie 2016
pri­vind legitimațiile de verificare fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 564/26.07.2016

Potrivit ordinului, la începerea inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală trebuie să îi prezinte con­
tribuabilului/plătitorului legitimația de inspecție fiscală şi ordinul de serviciu semnat de conducătorul orga­
nului de inspecție fiscală.
Prin acest act normativ se aprobă modelul legitimației necesare personalului ANAF cu atribuţii de veri­
fi­care a situaţiei fiscale personale şi inspecție fiscală privind impozitul pe venit asupra tuturor per­soanelor
impozabile. Legitimația atestă împuternicirea specială a titularului în faţa contribuabilului, ce im­pli­că exer­
ciţiul autorității de stat, acordată pe timpul îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin potrivit legii, şi este valabilă doar
însoţită de ordinul de serviciu semnat de directorul general al Direcției generale control venituri persoane
fizice.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.054 din 5 iulie 2016 pentru aprobarea componenței
şi a regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei pentru analiza şi soluţionarea cererilor
debi­torilor care solicită stingerea unor creanţe fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a statului a
unor bunuri imobile, precum şi de stabilire a documentaţiei care însoțește cererea, publicat în Monitorul
Oficial nr. 565/26.07.2016

Prin acest act normativ se aprobă componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Comisiei
pentru analiza şi soluţionarea cererilor debi­torilor care solicită stingerea unor creanţe fiscale, prin trecerea
în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile, pre­cum şi cererea de stingere a creanţelor şi docu­
men­tația care o în­so­țește.
O parte a creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central (sunt excluse, de exemplu, obligaţiile
cu reţinere la sursă) pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea
în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile reprezentând construcţie şi teren aferent, precum şi
te­re­nuri fără construcţii, după caz, chiar dacă acestea sunt supuse executării silite de către organul fiscal
com­petent, potrivit Codului de procedură fiscală.
În scopul aplicării acestei modalităţi de stingere a creanţelor fiscale, organul fiscal transmite cererea
de­bitorului, însoţită de propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finanţelor publice. În ace­
leași condiţii se stabileşte şi documentația care însoțește cererea.
Comisia analizează cererea numai în situaţia existenţei unor solicitări de preluare în administrare, po­
trivit legii, a acestor bunuri, din care să rezulte că bunurile urmează a fi destinate uzului şi interesului public
şi numai dacă s-a efectuat inspecția fiscală la respectivul contribuabil. Comisia hotărăște, prin decizie, asu­
pra modului de soluţionare a cererii. În cazul ad­miterii acesteia, comisia dis­pune organului fiscal competent
încheierea procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil şi stingerea creanţelor fis­
cale. Comisia poate respinge cererea în situaţia în care bu­nurile imobile ofe­rite nu sunt destinate uzului sau
interesului public.

Sursa: Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.155/868
din 25 iulie 2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrășăminte şi de
pesticide utilizate în agricultură, semințe şi alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării,
precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, publicat în
Monitorul Oficial nr. 572/28.07.2016

Ordinul are în vedere aplicarea art. 291 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, potrivit căruia, pentru livrarea
de îngrășăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, semințe şi alte produse agricole destinate însămânțării

68 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

sau plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, pre­
văzute prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se
aplică TVA redusă de 9%.
Actul normativ enumeră produsele şi serviciile agricole care se încadrează în această categorie înce­pând
cu data de 1 august 2016, dintre care amintim: îngrășăminte, pesticide, semințe (codurile NC sunt specifi­
cate în ordin), fertilizat, arat, discuit, semănat, tăvălugit, recoltat.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.264 din 26 iulie 2016
pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015
privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înre­
gistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind
livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de
TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 578/29.07.2016

Conform acestui ordin, formularul 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile
efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA” se va depune în noul format astfel:
þ Pentru perioada 1 iulie – 30 septembrie 2016 se vor completa doar informaţiile aferente cartușe­
lor A-C, respectiv numai pentru operaţiunile desfășurate cu persoane impozabile înregistrate în scopuri de
TVA în România.
þ Începând cu data de 1 octombrie a.c., declaraţia se va completa integral, pentru toate operaţiunile
desfășurate pe teritoriul naţional.
A fost introdusă posibilitatea selectării cotei de TVA de 19% pentru a se facilita raportarea unor ope­ra­
ţiuni de reglare cu această cotă.

Sursa: Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.266 din 27 iulie 2016
pen­tru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obli­
ga­ţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 578/29.07.2016

Potrivit art. 162 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, organele fiscale au obligaţia de a publica pe
pa­gina de internet proprie lista debitori­lor persoane fizice şi juridice care înregistrează obligaţii fiscale res­
tante, precum şi cuantumul aces­tor obli­gaţii.
Prin acest ordin se modifică formatul de raportare, introducându-se o nouă coloană, „Observaţii”, în
care se va detalia situaţia contribuabilului (insolvenţă, insolvabilitate, faliment etc).
De asemenea, se stipulează că nu se consi­deră că un debitor are obligaţii fiscale restante în situaţia în
care suma obligaţiilor fiscale restante este mai mică sau egală cu suma de restituit/rambursat.

Florin DOBRE, lect. univ. dr.

Director general CECCAR
Radu CIOBANU, asist. univ. dr.
Biroul Fiscalitate CECCAR

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 69

Biblioteca de specialitate Lucrări publicate de Editura CECCAR
1. Maria Berheci – Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studii
de caz, 2010 – 30 lei
2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beţianu – Contabi­litate de
gestiune, 2007 – 45 lei
3. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar şi gestionar,
ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, 2011 – 30 lei
4. Maria Mădălina Gîrbină, Ştefan Bunea – Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea
IAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Standarde Internaţionale
de Contabilitate, 2009 – 35 lei
5. Raluca Gina Guşe – Valoare, preţ, cost şi evaluare în contabilitate, Colecţia Conta­bilitate,
2011 – 35 lei
6. Camelia Iuliana Lungu – Teorie şi practici contabile privind întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare, 2007 – 15 lei
7. Cristian Marinescu – Principalele sancţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală, 2010 –
20 lei
8. Ioan Moroşan – Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de regle­mentări,
ediţia a II-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Contabilitate, 2013 – 50 lei
9. Silvia Petrescu – Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediţia
a III-a, revi­zuită şi actualizată, 2010 – 35 lei
10. Cristian Rapcencu – Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, 2013 – 20 lei
11. Cristian Rapcencu – Contabilitatea şi fiscalitatea imobilizărilor corporale. De la A la Z. Speţe practice şi
exemple rezolvate, 2012 – 25 lei
12. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru – Libertate şi conformitate în standardele şi regle­men­tările contabile,
Colecţia Conta­bilitate, 2012 – 50 lei
13. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituţiilor de credit, a instituţiilor financiare nebancare şi a Fondului
de ga­­ran­tare a depozitelor în sistemul bancar, Colecţia Conta­bilitate, 2010 – 18 lei
14. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzătorului. Suport de curs, 2012 – 12 lei
15. Marin Toma – Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
2012 – 35 lei
16. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei
17. Marin Toma – Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, 2011 – 35 lei
18. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­tologie, 2008 – 50 lei

19. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilităţii, întocmirea, semnarea şi
prezentarea situa­ţiilor financiare. Ghid de aplicare, ediţia a IV-a, revizuită şi actualizată, Colecţia Standarde
Profesionale, 2011 – 25 lei
20. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societăţile comerciale, ediţia a III-a, revizuită
şi adăugită, Colecţia Standarde Pro­fe­­­sio­nale, 2008 – 20 lei

70 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

21. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar şi Cadrul conceptual privind misiunile
stan­dardizate ale expertului contabil, Colecţia Standarde Profe­­­sio­nale, 2007 – 23 lei
22. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecţia Standarde Profe­sionale,
2010 – 10 lei
23. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediţia a VI-a, revizuită şi
actualizată, Colecţia Standarde Profesionale, 2014 – 25 lei
24. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experţii contabili. Ghid de
aplicare, Colecţia Standarde Profe­­­sio­nale, 2007 – 15 lei
25. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, Colecţia
Standarde Profe­­­sio­nale, 2011 – 25 lei
26. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor, Colecţia
Standarde Profesionale, 2006 – 16 lei
27. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calităţii şi managementul relaţiilor cu clienţii unei firme membre
CECCAR şi Ghid de aplicare, Colecţia Stan­darde de Calitate, 2011 – 25 lei

28. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de acces la stagiul pentru obţinerea calităţii de
expert contabil şi de contabil autorizat, ediţia a V-a, revizuită, Colecţia Ghidul Exper­tului Contabil, 2016 –
85 lei
29. CECCAR – Ghid pentru pregătirea candidaţilor la examenul de aptitudini pentru obţinerea calităţii de expert
contabil şi de contabil autorizat, ediţia a III-a, revizuită, Colecţia Ghidul Exper­tului Contabil, 2015 – 65 lei
30. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale
şi situaţiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, 2015 – 80 lei
31. CECCAR – Ghid de ţinere a contabilităţii şi de elaborare a situaţiilor financiare individuale în conformitate
cu IFRS-urile la societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată, volumul I, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2013 – 30 lei
32. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obţinerii calităţii de expert contabil,
ediţia a II-a, Colecţia Pregătirea Stagiarilor, 2012 – 16 lei
33. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementărilor contabile naţionale în domeniul agriculturii, Colecţia Ghiduri
Profe­sionale, 2012 – 30 lei
34. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertiză contabilă. Suport de curs standard pentru Programul Naţional
de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2012 – 20 lei
35. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită,
Colecţia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei
36. CECCAR – Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­tologie, 2012 – 20 lei
37. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul şi managementul proiectelor cu finanţare
europeană, Colecţia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei
38. CECCAR – Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină –
Deon­­­­­­tologie, 2011 – 25 lei
39. CECCAR – Contabilitate şi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfăşurate în cadrul
Pro­gramului Naţional de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă,
2010 – 20 lei

august 2016 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 71

 40. CECCAR – Managementul pieţelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naţional de Dezvoltare
Pro­fesională Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2010 – 20 lei
41. CECCAR – Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative şi reglementări
ale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia
Doctrină – Deon­­­­tologie, 2009 – 40 lei

42. CECCAR – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015.
Cuprinde standardele care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2015, dar nu cuprinde standardele pe
care acestea le înlocuiesc, Partea A şi Partea B, 2015 – 220 lei
43. CECCAR – Manualul de Norme Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2013, vol. I şi II, 2014 –
120 lei
44. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ediţia 3, 2012 –
30 lei
45. CECCAR – Standardul Internaţional de Raportare Financiară pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IFRS pentru
IMM-uri) 2009; Bază pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaţii financiare ilustrative. Lista pentru
prezentarea şi descrierea informaţiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broşuri), 2010 – 50 lei

În afara titlurilor prezentate în listă, CECCAR publică revista lunară CONTABILITATEA,

EXPERTIZA ŞI AUDITUL AFACERILOR, la care se pot face abonamente.

72 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2016

 CONGRESUL ANIVERSAR
CECCAR 95 DE ANI
„Profesia contabilă în era digitală.
Provocări și oportunităţi”

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România organizează în perioada 23-24 sep­
tembrie 2016 cel de-al XXI-lea Congres al Profesiei Contabile din România, cu tema centrală „Profesia
contabilă în era digitală. Provocări şi oportunităţi”. Specialiştii în domeniu din România şi de peste
hotare vor avea prilejul să dezbată din perspective noi preocupări vechi şi actuale ale profesiei
într-o lume globalizată.
Am fi încântaţi să vă avem alături ca parteneri ai acestui eveniment, beneficiind de o vizibilitate
sporită în rândul invitaţilor noştri, persoane-cheie din mediul economic naţional şi internaţional.
Dacă sunteţi interesaţi de propunerea noastră de colaborare, vă rugăm să trimiteţi e-mail la adresa
juridic@ceccaro.ro