CAPITOLULffi

lnele §I corpuri

3.1. Definitie. Se nume~te inel o mu/Jime nevidli R inzesti ta ,,., x

opera/ii"+"'"" ~, . as,eti'./"incdt su~t salls.,wcute
'ttl'X
urmatoare/e condifii:
'Q CUuOUu

1) (R, +) este grup comutallv;

2) (R, •) este semigrup;
3) 'r;/ x, y, z E R, (x + y)z =xz + yz,
x(y + z) =xy+xz.
Conditiile 3) poarta numele de distributivitate a inmultirii fati de
adunare.
3.2. Observatie. DacA, in plus, 31 eR astfel incat tlxeR l ·x = x· l = x
atunci inelul R se nume§te inel cu unitate. ' '

Daca inelul (R, +, ·) satisface conditia Vx, y E R, xy = yx, atunci inelul

R se nume§te comutativ.
3.3. Exemple:
1) (Z, +, ·) este inel comutativ cu unitate, unde cele doua operaµi sunt
operatiile de adunare §i inmultire obi§nuita.
2) Daca (R1, +1, ·1), (R2, +2, ·2), ... , (Rn, +n, ·n), sunt inele, atunci
produsul cartezian R = R1 x R2 x... x Rn este inel in raport cu operaµile de
adunare §i inmultire definite astfel:
(x1, X2, ... , Xn) + {v1, Y2, ... , Yn) = (x1 +1 Y1, X2 +2 Y2, ... , Xn +n Yn) ;
(x1, X2, ... , Xn) • (y1, Y2, ... , Yn) = (xi ·1 Y1, X2 ·2 Y2, ... , Xn ·n Yn).
3) Fie G un grup abelian, &ul(G) multimea endomorfismelor lui G.
Definim pe &a(G) urmatoarele opera~i:
VJ, g e &d(G), (j + g)(x) =ftx) + g(x)
if o g)(x) =fig(x)), Vx E G.

Atunci ( &d(G), +, o) este un inel unitar necomutativ. Elementul

unitate este functia identica.

91
 'di AfUOci (p(A), A, ())
rnu)pd1e oeYt . · etricl- Elementul unitateCstc
4) Fie A o diferenta sun . C&te '1
. Ufl(te fl este . Jl/tt ,,(R) mult1mea matrieei · '
comut•U~, (R + .) un inel I• )( or Pltr\
.,, Fiee1e01ente
, ' din· .R. + .) este un ine · l' unde "+,, Ii ".t,
ordin n cu . (JI ,. " ,,(R), ,matricelor. r~
AfllOCI "nrnultirea
• nA \
adunarea, respecuv a_ (o +, ·) un inel ti Jt multimea funqiiJo
ulr1rne, n, .. /('· r du
6) fie Ao rn arele operatu pe . ~,
R. eonsiderArn unnltO -j( ) +g(x), (f · gXx) =./{x) · g(x).
+g)(x)- X
\Ix GA, (J .
+ ·) este un tnel.
• ( nA
AtunCJ J{,' A 1 .,
• • r:· (R + ·) un inel. u ,oc urmatoare/e Pro .
J.4. Propozitae. r ,e ' ' 'Pl'ie~
. 0 = 0 . X == 0;
1. 'vx e R, x .R _ {O} (inelul nu/).
2 daca 1= 0 atunci - ( X ,\
. e 'x . (-y) == (- x) . y = -xy # - x - y, == xy
3. Vx, y R, vi» -z) =xy-xz (x -j)z = xz -yz.
4. Vx, y, z e R, ""V
Demonstratie:
1. Pentru orice x e R, avem x . 0 = x(~ + 0) = x·O + x-0, datl
distributivitatii inmultirii fat_a de adunare. ~d~nand - <:·O) la ambii mei
ai egalitatii xO = xO +xO obtmem x·0 = 0. S1nular se arata ca 0 •x == o.
2. Fie x e R. Avem x = x · 1 = x · 0 = 0, deci R = {0}
3. V x,y ER, avem
. x ·[y +(-y)] = x · 0 = 0 ~i x[y + (-y)] =xy + x(-y),
dec1 x{-y) = -(xy). Analog se arata ci (-x)y = -(xy).
In plus, (-x)·(-y) = -[(-x)y] = -(-(xy)) = xy.
4. \;;/x, y, z E R, avem
x~ ~z) =x·[y +(-z)] =xy +x-(-z) = xy -xz
S1m1lar, (x -y)z = xz -yz. ·
. 3•5• Definitie. Fie (R + ·) .
davizor al lui zero la sti~ ' un ine/. Elementul x e R, x '# 0, se mm
xy = O(respectiv yx == O). ga (la dreapta) daca 3 y e R, y '# 0, 0¥1 i
3·6• Definitie u
daca nu este a· . . n element x al inel l .
ivzzor al lui zero n. . l u ui R se nume§te element reg
lCl a stdr,u. ..
o'Q n1c1 la dreapta.

92
. vmtatva jU..,•-•- - '- .. ' • , , . ,

. i 1= j ~i bi; = 1, 't/I E { 1, 2, ..., n}.

pentru once 1 0 .. . 0
0 0
Considerind matricele M1 =

0 0 0
0 0 ... 0
I 0 ... 0
M2 = ... ...
0 0 ... 0
4) ( JI£ n{2Z), +, ·) este inel f'ara unitate, necomutativ §i cu divizori al
lui zero.
"
5) (Zn, +, ·) este inel comutativ cu unitatea 1 .
3.9. Definitie. Se nume§te corp un inel K cu 1 :t. 0 astjel incdt orice
r E K, x -:t 0, este inversabil.
3.11. Observatie. Daca, in plus, in corpul Kare loc conditia:
'vx, y e K, xy =yx,
atuoci corpul K se nume§te comutativ.
3.12. Exemple:
l) (Q, +, ·), (JR, +, ·), (C, +, ·) sunt corpuri comutative, unde "+" ~i "·"
sunt adunarea §i inmultirea obi§nuite.
2) Fie
lH[ ::: {a + 1"b •
.• +Jc+ kd I a, b, c, de IR, i2 = j 2 = k2 = -1, ij = k, jk = 1,• ki = J,·
IJ ::: -j i, ik ::: - ki, j k = - kj }.

93
 Elementele lu1. H sunt numite cuaternioni, iar l, j, k Be 111i,
unidfi cuatemionice. ele doul opera~i:
Definim pe ff urmit00,+ J'c' + kd') =(a+ a')+ i(b + b') + J(c.., C'J 1
(a+lb+jc+kd)+(a'+lb

+ k(d + d')$i • , . , + kd') = (aa' -bb' - cc' -dd') + i(Clb'..,

(a+ib+jc+lrd)-(a'+ib +J~ -bd')+k(ad'+a'd+bc' -b'c). ll'!
+ cd' (H, +, +·)j(ac'
-de') este + necomutativ (avem, de exemplu, ij = -Ji Ii d•..
c + db
una'corp
ij a< ji). a - ib - jc - kd
Inversul elementului a + ib + jc + kd a< Oeste 2 + b2 + c +
0 2
7·
3)FieH, = {(_: ;}z,wec}. ..
f
(H, ' +, .) este un corp necomuta~v izom~rf cu corpul cuatenuollllor),
unde "+" ~i "·" sunt adunarea ~i respect1v mmulftrea matncelor.
a b c d
4) Fie H2 = -b a -d C
-c d a -b Ia, b, c, de 1R .
-d -c b a
2
(H , +, ·) este un corp necomutativ (izomorf cu corpul cuaternionilor),
in care"+" §i "·" sunt adunarea §i, respectiv, inmultirea matricelor.
3.13. Propozi(ie. /ntr-un corp nu exista divizori al lui zero.
Demonstratie:

FieK un corp §ix,y e K &§a incitxy= 0. Ariitim ciix = osauy=O.

Dach a< 0, atunci existiix -i e K §i deci x-1.xy = x-10, de unde y = 0.1
3.14. Consecinfi. Orice corp comutat;v este domeniu de integritate.
3.15. Teoreml. Fie ine/u/ (Z., +, ·) Unde n e N > r,. "'toarele
afirma/ii sunt echivalente:
'n - 2. unna
1) Zn este domeniu de integritate;
2) n este numlu prim;
3) Zn este corp.
 .. -- ce conLHU'"'"' ··-- fl nllr ' \\JI),..
0 . ,I.
\j
grad a,.g < gradg, ceea . 0 1, ... , m-1 J- - 1\1,
a,.g =0, deci a,.b, = O, v' IE, vn { • . r. _ o!If a,.g- 0 rezultl <:ajjo,.
DinJg - " . 'O 0
Fie acum/i =I - · tul anterior, obfmem an-ig == 0. •
0 ,._1h111 = o repetalld taP~~n == o, 'V'; e {0, 1, ... , n}, deci a,b ,.
08
Prin indu<:Pe se oblJne 1 m}. ~adar h,,/ = 0 ~i deci 1 : 0,
\-I •
V I E
{O' 1' ...·., n} ...,.i 'r/ k e { 0, , ... '
a= hm EA·, qa incit a/= 0.
. i 1. u, v E R' 0§0 incat UV
15) Fie R u11 inel un1tar = 1. UnnaiDarek
condifri, cu privire la u, sun/ echivafen~e: ==I·
1. exista we R, w -:t v, ~a zncat uw '
2. u este element neinversahil;
3. u este divizor al Jui zero la stanga.

iolufie:
t. 2. Presupunem ca u este inversabil. Rezulta ca 3 u' E R, qa
1cat u 'u = uu' = l. Din uw = I = uv rezulta (u 'u)w = (u 'u)v, deci w = v,
eea ce este fals. Deci u nu este inversabil.
2. 3. Din faptul ca u este neinversabil ~i uv = 1 rezulta ca vu : f:. l.
e a= vu - I ,t; 0. Avem ua = u(vu - I)= (uv)u - u == 0, deci u este diviz.or
lui zero la stanga.
3. J. D!n ~aptul ca~ este divizor al Jui zero Ia stallga rezulta ca
•eR, a,t;O, meat ua=O ~1 cum uv= I, rezultlu(v+a)== 1 cu v +a::f:.v.
talld w = v + a rezulta ca 3 w e R, w ::t v, a~ incat uw == J. '

126
 16) Fie R un inel unitar .
unic b ER, Cl§a incdt aha= (l§l a ER, a: 0 oarecare. Pentru a exista un
. a. ,JQ se arate ca·
•) R nu are
ii) bab = b; divizori ai· 1u,· zero (n1c1
.. la
· stanga, nici la dreapta);

iii) R este corp.

Solufie:
i) Presupunem ca a E R \ {0} este divizor al lui zero la stanga, deci
3 b1 E R \ { 0}, a§a incat ab1 = 0, deci ab 1a = 0. Obtinem a(b + b1)a = aba +
+ ab1a = a §i cum b + b1 :t: b, rezulta case contrazice unicitatea lui b. Deci R
nu are divizori ai lui zero la stanga. Similar, se arata ca R nu are divizori ai
lui zero la dreapta.
ii) a(bab')a = (aba)ba = aba = a ~i, conform unicitatii lui b, rezulta ca
bab = b.
iii) Din aha =a rezulta ca a(ba - 1) = O ~i cum a :t: O ~i R nu are
divizori ai Iui zero, rezulta ca ba = 1. Pe de alta parte, (ab - 1)a = o ~i, iara~i
a* o ~i R nu are divizori ai Jui zero, deci ab_= 1. ,¼adar, Va e R \ {O},
exista un unic b ER, a~a incat ab= ha= 1, dec1 R este corp.

) Fie R un ;nel nenul cu pro1;rietatea ca \:/ aeR, a Oexistii b e R

*
.
17... ... aha == a Sa se arate ca R este corp.
u111c, a§a znca1 ·

Solutie: x i·milar ca la exercitiul anterior, ca R este fara divizori ai lui

Se arata s
zero ~i ca bah= b.R sli fie corp, mai trebuie arlitat cli inelul R este unitar.
Pentru
_ ca• ba ==ea'. Avem aea , = a. Atunc1,· pentru once · c E R, avem
*
Not am ab - ea? (e 'c _ c) = O~i cum a 0 ~i R este tarli divizori ai lui zero,
rta ,,. :::: llC. deCl a ~, - ,_ 1} APri P _ ' P.de elen1ent neutru la stanga al lui R.