ELEMENTE DE TEORIE A CUASIGRUPURILOR

3. OPERAŢII INVERSABILE. PARASTROFII CUASIGRUPULUI.

Definiţia 3.2. Vom spune că operaţia A definită pe Q este inversabilă la stânga, dacă ecuaţia
A( y, a) b are o unică soluţie y Q ,oricare ar fi a, b Q , şi vom spune că A este inversabilă la
dreapta dacă ecuaţia A(a, x) b are o unică soluţie x Q . O operaţie A inversabilă la stânga şi la
dreapta se numeşte inversabilă. Deci cuasigrupul (Q, A) este o mulţime cu o operaţie inversabilă.

Definiţia 3.3. Deoarece în cuasigrupul (Q, ) ecuaţiile a x b şi y a b au o singură soluţie

oricare ar fi a, b Q , ele definesc de fapt două operaţii noi. Ecuaţia a x b arată că oricăror două
elemente a, b Q le corespunde un singur element x Q , adică în Q este definită o nouă operaţie.
Notăm această operaţie cu (\) , deci avem (\) : Q2 Q, a \ b x a x b . Numim această
operaţie divizibilitate la dreapta în raport cu operaţia „ ”.

În mod analogic ecuaţia y a b defineşte o altă operaţie făcând să corespundă elementelor

b, a Q unicul element y Q , soluţie a ecuaţiei y a b . Notăm această operaţie (/) , şi o numim
divizibilitate la stânga. Deci (/) : Q2 Q, b \ a y y a b . Astfel în mulţimea Q sunt
definite trei operaţii binare, adică avem algebra universală (Q, ) cu { , \, / } , şi tipul (2, 2, 2) .
Din definiţia acestor operaţii rezultă că în această algebră se îndeplinesc indentităţile

x ( x \ y ) ( y / x) x y pentru x, y Q . (3.1)

Apare întrebarea: dacă în algebra (Q, , \, / ) se îndeplinesc indentităţile (3.1) , va fi grupoidul

(Q, ) un cuasigrup? Se verifică uşor că acest lucru nu este adevărat. Pentru aceasta mai sunt necesare
unele indentităţi.

Definiţia 3.4. Grupoidul (Q, ) se numeşte cuasigrup dacă două operaţii (\) şi (/) definite în
mulţimea Q , astfel încât în algebra universală (Q, , \, / ) se îndiplinesc indentităţile:

x ( x \ y) y, ( y / x) x y,
(3.2)
x \ ( x y) y, ( y x) / x y

Propoziţia 3.5. Definiţia 2.6 şi definiţia 3.4 ale quasigrupului sunt echivalente.

Demonstraţie. Df. 2.6 Df. 3.4 Fie (Q, ) este cuasigrup conform definiţiei 2.6. Atunci
ecuaţiile a x b şi y a b au soluţii unice în x şi y oricare ar fi elementele a, b în Q . Definim
operaţiile (\) şi (/) astfel: a \ b x a x b şi b / a y y a b . Din definiţia operaţiilor (\)
şi (/) imediat se obţine a (a \ b) b şi (b / a) a b oricare ar fi a, b Q , adică se îndeplinesc
identităţile

x ( x \ y) y,
( y / x) x y
 Dacă în prima dintre aceste identităţi substituim y cu x y , iar în a doua dintre aceste identităţi
substituim y cu y x , atunci obţinem

x ( x \ ( x y)) x y,
,
(( y x) / x) x y x

de unde avem

x \ ( x y) y,
( y x) / x y

deoarece ecuaţiile a x b şi y a b au soluţii unice în x şi y oricare ar fi elementele a, b în Q .

Astfel am demonstrat că în algebra universală (Q, , \, / ) se îndeplinesc identităţile

x ( x \ y) y, x \ ( x y) y,
( y / x) x y, ( y x) / x y

Df.3.4 Df. 2.6 Fie că în algebra universală (Q, , \, / ) se îndeplinesc identităţile

x ( x \ y) y, x \ ( x y) y,
( y / x) x y, ( y x) / x y

Identităţile

x ( x \ y) y,
( y / x) x y

arată că ecuaţiile a x b şi y a b au soluţiile x a \ b şi y b / a oricare ar fi elementele a, b

în Q . Dacă x1 , x2 , y1 , y2 Q astfel încît a x1 a x2 b şi y1 a y2 a b, atunci
a \ (a x1 ) a \ (a x 2 ) a \ b şi ( y1 a) / a ( y2 a) / a b / a . De aici în baza identităţilor

x \ ( x y) y,
( y x) / x y

obţinem x1 x2 a \ b şi y1 y2 b / a . Deci ecuaţiile a x b şi y a b au soluţii unice

x a \ b şi y b / a oricare ar fi elementele a, b în Q .

Definiţia 3.6. Cuasigrupul definit ca algebră universală (Q, , \, / ) ce satisface identităţile

(3.2) , se mai numeşte cuasigrup primitiv sau ecuasigrup.

Definiţia 3.7. Dacă operaţia cuasigrupului se notează cu A , atunci divizibilitatea la dreapta a

operaţiei A , determinată de ecuaţia A(a, x) b , se notează cu A 1 şi avem A 1 (a, b) x . Deci
A 1 : Q2 Q, A 1 (a, b) x A(a, x) b . Divizibilitatea la stânga a operaţiei A , determinată de
ecuaţia A( y, a) b , se notează cu 1
A şi avem A 1 (b, a) y . Operaţia A 1 se mai numeşte inversa de
dreapta a operaţiei A , iar operaţia 1
A se mai numeşte inversa de stânga a operaţiei A . În acest caz
egalitîţile (3.2) iau forma:
 A( x, A 1 ( x, y )) y, A( 1A( y, x), x) y,
1 1
(3.3)
A ( x, A( x, y )) y, A(( y x), x) y

Astfel obţinem că soluţia ecuaţiei A(a, x) b este x A 1 (a, b), iar soluţia ecuaţiei A( y, a) b
1
este y A(b, a) .

Remarca 3.8. Din (3.1) uşor se obţin egalităţile x \ y Lx1 ( y) , x / y Ry 1 ( x) , sau

A 1 ( x, y) ( LAx ) 1 ( y), 1
A( x, y) ( RyA ) 1 ( x) pentru x, y Q .

Remarca 3.9. Din definiţia operaţiilor A 1, 1

A , (\) şi (/) rezultă echivalentele
A(a, b) c A 1 (a, c) b 1
A(c, b) a , şi a b c a\c b c/b a.

Remarca 3.10. Dacă operaţia din cuasigrup va fi notată ca înmulţire obişnuită „ ” , atunci
1
() (\), 1( ) (/) .

Propoziţia 3.11. Dacă (Q, A) este cuasigrup, atunci grupoizii (Q, A 1 ) şi (Q, 1A) sunt de
asemenea cuasigrupuri.

Demonstraţie. Vom demonstra afirmaţia pentru (Q, A 1 ) . Să arătăm că ecuaţia A 1 (a, x) b are
soluţie unică.

Existenţa: Din (3.3) avem A 1 (a, A(a, b)) b , rezultă că A(a, b) este soluţie a ecuaţiei
A 1 (a, x) b.

Unicitatea: Fie că x c soluţie a acestei ecuaţii, atunci A 1 (a, c) b şi din definiţia lui A 1

obţinem c A(a, b) . Deci ecuaţia A 1 (a, x) b are o unică soluţie.

Demonstrăm că ecuaţia A 1 ( y, a) b are soluţie unică.

Unicitatea: Fie y c soluţie a ecuaţiei A 1 ( y, a) b . Atunci avem A 1 (c, a) b şi din definiţie lui
1
A avem A(c, b) a sau c A(a, b) . Deci dacă soluţia există ea poate fi doar
1 1
A(a, b) .
Existenţa:Verificăm că 1
A(a, b) este soluţie a ecuaţiei 1
A ( y, a) b. Presupunem
1 1 1 1
A ( A(a, b), a) b , obţinem A( A(a, b), b ) a . Din (3.3) avem A( A(a, b), b) a . Cum (Q, A)
este cuasigrup, din egalitatea A( A(a, b), b ) 1 1
A( A(a, b), b) prin simplificare cu 1
A(a, b) obţinem
1 1
b b . Deci A(a, b) este unica soluţie a ecuaţiei A ( y, a) b.

Altă demonstraţie. Fie (Q, A) cuasigrup. Notăm cu LaA şi RaA translaţiile în (Q, A) generate de
elementul a , adică LaA ( x) A(a, x), RaA ( x) A( x, a) pentru orice x Q . După cum sa demonstrat
LaA şi RaA sunt bijecţii ale mulţimii Q . Deci există aplicaţiile inverse ( LaA ) 1
şi ( RaA ) 1 , care sunt de
asemenea bijecţii. Din definiţiile operaţiilor A 1
şi 1
A vedem că
1 A 1 1 A 1
A (a, x) ( L ) ( x),
a A ( y, a) ( Ra ) ( y) , deci

A 1 (a, x) b ( LaA ) 1 ( x) b x LaA (b) x A(a, b) .

 În mod analogic

A 1 ( y, a) b A( y, b) a RbA ( y) a y ( RbA ) 1 (a) y 1

A(a, b) .

Vom arăta cum efectiv putem construi tabelele operaţiilor A 1 şi 1

A în cazul unui cuasigrup
finit.

Exemplul 3.12. Fie (Q, A) cuasigrupul definit pe mulţimea Q {1,2,3,4} şi operaţia A este
definită în tabelul a) .

A 1 2 3 4 A 1
1 2 3 4 1
A 1 2 3 4
1 2 4 1 3 1 3 1 4 2 1 2 4 1 3
2 1 3 4 2 2 1 4 2 3 2 1 3 4 2
3 4 2 3 1 3 4 2 3 1 3 4 2 3 1
4 3 1 2 4 4 2 3 1 4 4 3 1 2 4

a) b) c)

Să construim tabelele operaţiilor A 1 şi 1

A.

Deoarece A 1 ( x, y) z A( x, z) y , atunci pentru a găsi elementul A 1 (a, b) procedăm astfel:

în linia cu intrarea a a tabelului operaţiei A găsim elementul b . Dacă în tabelul operaţiei A
elementul b se află în coloana cu intrarea c , atunci punem A 1 (a, b) c .

Deoarece 1
A( x, y) z A( z, y) x , atunci pentru a găsi elementul 1 A(a, b) procedăm astfel:
în coloana cu intrarea b a tabelului operaţiei A găsim elementul a . Dacă în tabelul operaţiei A
elementul a se află în linia cu intrarea c , atunci punem 1 A(a, b) c .

Procedând în modul acesta construim tabele operaţiilor A 1 şi 1

A.

Bucla poate fi definită şi ca algebră universală cu trei operaţii { , \, / } , care verifică identităţile
(3.2) şi încă identitatea x \ x y / y, x, y Q .

Definiţia 3.13. Se numeşte buclă algebra universală (Q, , \, / ) care verifică identităţile

x ( x \ y) y, ( y / x) x y,
x \ ( x y) y, ( y x) / x y, (3.4)
x\x y/ y

Într-adevăr, notând x \ x y/ y u, x, y Q din (3.4) obţinem u y ( y / y) y y, y Q şi

x u x ( x \ x) x x, x Q , deci u este unitate bilaterală în (Q, ) .
Reciproc, din definiţiile operaţiilor ( \ ), ( / ) şi a unităţii u obţinem
(u y y, y Q) (u y / y, y Q) şi (x u x, x Q) (u x \ x, x Q) , deci
x\x y/ y u, x, y Q.

1
Exemplul 3.14. Fie (Q, ) un grup. Atunci x \ y x y, x/ y x y1.

Într-adevăr a x b x a 1
b şi y a b y b a 1.

Exemplul 3.15. Fie (Q, ) un grup comutativ, şi două automorfisme ale lui care comută,
  şi c Q un elemnt arbitrar fixat. Grupoidul (Q, ) pentru care
x y x y c, x, y Q este cuasigrup, care se numeşte cuasigrup medial. Notăm (\\) ( ) 1
şi
(//) 1
( ) . Să determinăm expresiile ce definesc operaţiile (\\) şi (//) .

Fie a, b Q elemente arbitrare. Atunci a x b a x c b

1 1 1 1
x b c a x (b c a) ( a b c) a b . Elementul ( a b c)
este unic determinat deoarece şi sunt bijecţii. Deci x \ \ y 1
( x y c) . În mod analogic se
arată că unica soluţie a ecuaţiei y a b este y 1
(b a c) . Deci x // y 1
(x y c) .

Dacă (Q, A) este cuasigrup, am vazut (Propoziţia 3.11.) că grupoizii (Q, A 1 ) şi (Q, 1A) sunt de
asemenea cuasigrupuri. Atunci pentru fiecare din operaţiile A 1
şi 1
A există operaţiile inverse
(A 1 ) 1 , 1 ( A 1 ) şi ( 1A) 1 , 1 ( 1A) .

Propoziţia 3.16. Pentru orce cuasigrup (Q, A) au loc egalităţile: ( A 1 ) 1

A şi 1
( 1A) A.

Demonstraţie. Din definiţia operaţiei A 1

avem A 1 (a, b) c A(a, c) b oricare ar fi
a, b Q . În particular ( A 1 ) 1 (a, b) c A 1 (a, c) b A(a, b) c , deci ( A 1 ) 1 (a, b) A(a, b)
oricare ar fi a, b Q . Am demonstrat egalitatea ( A 1 ) 1
A.

În mod analogic se demonstrează că 1

( 1A) A.

Astfel din A 1 putem obţine operaţia nouă 1 ( A 1 ) pe care o vom numi sd inversa lui A . La
fel, din 1 A putem obţine operaţia nouă ( 1A) 1 pe care o vom numi ds inversa lui A .

Propoziţia 3.17. Sunt adevărate echivalentele:

1
( A 1 )(b, c) a A(a, b) c ,
( 1A) 1 (c, a) b A(a, b) c .

Demonstraţie. Într-adevăr

A(a, b) c A 1 (a, c) b 1( A 1 )(b, c) a ,

1
A(a, b) c A(c, b) a ( 1A) 1 (c, a) b .
 De aici se observă ,că în caz general 1
( A 1 ) ( 1A) 1 .

Propoziţia 3.18. Sunt adevărate egalităţile

[ 1 ( A 1 )] 1 1 [( 1A) 1 ] A ,
unde A este operaţia de comutare a operaţiei A : A ( x, y) A( y, x), x, y Q . .

Demonstraţie: Avem

[ 1 ( A 1 )] 1 (a, b) c 1
( A 1 )(a, c) b A 1 (b, c) a A(b, a) c A (a, b) c.

Deci [ 1 ( A 1 )] 1 (a, b) A (a, b), a, b Q .

Similar
1
[( 1A) 1 ](a, b) c ( 1A) 1 (c, b) a 1
A(c, a) b A(b, a) c A (a, b) c.
1
Deci [( 1A) 1 ](a, b) A (a, b), a, b Q .

Astfel, pornind de la cuasigrupul A , prin trecere la operaţia inversă la dreapta sau la stânga ,
obţinem încă 5 cuasigrupuri noi: A 1 , 1 A , 1 ( A 1 ) , ( 1A) 1 , A . Alte cuasigrupuri prin acest
procedeu nu pot fi obţinute.

Vom arăta că fiecare trecere de la cuasigrupul A la un cuasigrup invers al lui îi este asociată o
anumită permutare a trei elemente. Astfel echivalenţa A(a, b) c A 1 (a, c) b este asociata
permutării (a, b, c) (a, c, b). Astfel ajungem la următoarea noţiune.

Fie (a, b, c) ( a, b, c) , unde ( a, b, c) este o permutare a elementelor tripletului

(a, b, c) . Dacă considerăm că S3 este grupul permutărilor pe mulţimea {1, 2, 3} , atunci fiecare
permutare se descompune în produs de cicluri indepedente. Dacă (2,3) , atunci
(a, b, c) ( a, b, c) (a, c, b) , unde a a, b c, c b.

Definiţia 3.19. Vom spune că cuasigrupul (Q, B) este parastrofic cuasigrupului (Q, A) dacă
există o permutare S3 astfel încât A(a, b) c B( a, b) c, a, b, c Q . Scurt vom nota
acest lucru : B A . Deci A(a, b) c A( a, b) c, a, b, c Q . Spunem că B este parastrof
al lui A .

Transformarea A A se numeşte transformare de parastrofie, sau scurt parastrofie . Deci cu

orce quasigrup (Q, A) sau (Q, A) asociam 6 parastrofi (deoarece S3 conţine 6 permutări), inclusiv şi
cuasigrupul A (parastrof identic), lui îi corespunde permetarea identică
(a, b, c) ( a, b, c) (a, b, c) , , A A . Deoarece trecerea de la operaţia A la operaţiile inverse
A 1 , şi 1
A este parastrofie, obţinem deci numai 6 parastrofi.

Definiţia 3.20. Sistemul A {A, A 1 , 1A, 1

( A 1 ), ( 1A) 1 , A } se numeşte sistemul
parastrofilor cuasigrupului (Q, A) .
 Fiecărui parastrof din A îi corespunde permutarea sa din S3 , care este ilustrată în următorul
tabel.

Notare Denumire Echivalenţa definitorie Permutarea corespunzătoare

A - - A A, 1Q

A 1 d-inversa A(a, b) c A 1 (a, c) b A 1 r A, r (23)

1
A s-inversa A(a, b) c 1
A(c, b) a 1
A l A, l (13)

1
( A 1) sd-inversa A(a, b) c 1
( A 1 )(b, c) a 1
( A 1) A, (123)

( 1A) 1 ds-inversa A(a, b) c ( 1A) 1 (c, a) b ( 1A) 1

A, (132)

A comutare A(a, b) c A (b, a) c A s

A, s (12)

Remarca 3.21. Parastrofii cuasigrupului A se mai numesc operaţii conjugate a lui A .

Propoziţia 3.22. Fie (Q, A) un cuasigrup. Atunci oricare ar fi , S3 sunt adevărate egalităţile:
1
a) Dacă B A atunci A B;

b) ( A) A.

Demonstraţie: Din definiţia parastrofiei avem:

A(a, b) c A( a, b) c ( A)( ( a), ( b)) ( c)

( A)((  )a, (  )b) (  )c, a, b, c Q .

De asemenea avem

A(a, b) c A((  )a, (  )b) (  )c, a, b, c Q .

Deci

( A)((  )a, (  )b) A((  )a, (  )b) (  )c, a, b, c Q ,

adică obţinem ( A) A.

Analogic se demonstrează a): din B A obţinem

1
1 1 1
A(a, b) c A( a, b) c B( a, b) c B( ( a), ( b)) ( c)
1 1
B(a, b) c A B.

Propoziţia 3.23. Relaţia de parastrofie este o relaţie de echivalenţă pe mulţimea cuasigrupurilor

definite pe aceeaşi mulţime.
Demonstrare: Activitate individuală.

Exemplul 3.24. Fie (Q, A) un cuasigrup. Fie l, S3 şi l (13) , (132) . Atunci

l l l l
( A) A , dar l  (13)(132) (12) s . Deci ( A) A A.

Exerciţii propuse.

1. Demonstraţi că (Q, 1A) este cuasigrup .

x y
2. Fie Q R - mulţimea numerelor reale. Definim pe Q operaţia „  ” astfel: x  y
2
oricare ar fi x, y Q . Cu [x] se notează partea întreagă a numîrului x , adică unicul număr întreg
care verifică inegalitatea [ x] x [ x] 1 . Pentru orice a Q să se examineze translaţia Ra .
Poate Ra fi surjectivă? Injectivă? Bijectivă?

3. Demonstraţi că următoarele afirmaţii sunt echivalente:

a) Grupoidul (Q, ) este asociativ;
b) La b La  Lb , a, b Q ;
c) Ra b Rb  Ra , a, b Q .

4. Arătaţi că în orice grup inversa unei translaţii este tot o translaţie.

5. Fie (Q, ) o buclă. Demonstraţi că:

a) (Q, /) are unitate de dreapta;

b) (Q, \) are unitate de stânga;
c) (Q, ) este buclă;
d) Determinaţi condiţiile necesare şi suficiente pentru ca (Q, /) să fie buclă;
e) Determinaţi condiţiile necesare şi suficiente pentru ca (Q, \) să fie buclă;
f) Determinaţi condiţiile necesare şi suficiente pentru ca (Q,( 1 ( )) 1 ) să fie buclă;

6.