Ileana TODORAN

VASE REPARATE CU AUR

Editura InfoRapArt
2022
 Coperta: Colecția InfoArt
Lectură și corectură: Cristina Roșu
Redactor: Petre Rău

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

TODORAN, ILEANA
VASE REPARATE CU AUR / Ileana Todoran. -
Galaţi : InfoRapArt, 2022
ISBN 978-606-012-205-0
821.135.1-31

© Editura InfoRapArt ©
Galați, România
Telefon: 0726 337376, 0740 596225
E-mail: editura@inforapart.ro

Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate

 Cuprins

1. Cuvânt înainte / 5
2. Planuri de moarte / 7
3. Atacuri nord-vest. ”Suntem lăsați să înfruntăm moartea
singuri” (Waad al-Kateab) / 12
4. Focul sacru în infern / 25
5. Câinii de refugiați teroriști / 36
6. Câinii de deținuți teroriști / 39
7. România mărețe și glorioase realizări / 64
 1. Cuvânt înainte

În Siria, în timpul războiului început în martie 2011, oamenii

continuă să aleagă nu cum să trăiască, ci cum să moară: de bombe-
butoi (butoaie cu fragmente metalice și explozibili aruncate din eli-
coptere), de atacuri chimice (cu clor ori cu gaz sarin), de foamete,
în blocade și tabere de refugiați sau dislocați, ori de torturați în
închisori (unde au dispărut sute de mii și au fost torturați până la
moarte zeci de mii, inclusiv copii). Peste jumătate de populație a
fost dislocată, 14 milioane au nevoie de ajutor umanitar, peste
200.000 civili sunt uciși de bombardamente, sunt peste o sută de
mii arestați arbitrar, parte din ei torturați până la moarte, sunt peste
200 de atacuri chimice. Peste 80% din populație se află sub limita
de sărăcie.

Cu toate acestea, oamenii precum cei din echipele de salvare

”“Căștile Albe”” (”White Helmets” - Syria Civil Defence), docto-
rii, profesorii și activiștii încearcă să rămână ”umani”, dacă nu și
”în viață” (”Stay human, not alive” în ”1984”, romanul lui Orwell).
Noi (eu și cu Promy, titanul Prometeu, prietenul și eroul meu) am
spus în campanie ”Stay human and alive” (”să rămâneți umani și
în viață”). ”“Căștile Albe”” (”White Helmets”) au salvat peste
120.000 de persoane. Și cred în iubire, nu doar pariază pascalian
pe ea. Sunt ca vasele reparate cu arta japoneză Kintsugi, reparate
cu aur astfel încât să se vadă crăpăturile și că au fost zdrobite. Ori
precum comorile din ruine ale lui Rumi: ”Omul lui Dumnezeu este
comoara din ruine”.

5
6
 2. Planuri de moarte

În Siria, în timpul războiului început în martie 2011, oamenii

continuă să aleagă nu cum să trăiască, ci cum să moară: de bombe-
butoi (butoaie cu fragmente metalice și explozibili aruncate din eli-
coptere), de atacuri chimice (cu clor ori cu gaz sarin), de foamete,
în blocade și tabere de refugiați sau dislocați, ori de torturați în
închisori (unde au dispărut sute de mii și au fost torturați până la
moarte zeci de mii, inclusiv copii). Peste jumătate de populație a
fost dislocată, 14 milioane au nevoie de ajutor umanitar, peste
200.000 civili sunt uciși de bombardamente, sunt peste o sută de
mii arestați arbitrar, parte din ei torturați până la moarte, sunt peste
200 de atacuri chimice. Peste 80% din populație se află sub limita
de sărăcie.
Dar așa le trebuie câinilor ăstora de teroriști, inclusiv
bebeluși.

După datele Rețelei Siriene pentru Drepturile Omului

(RSDO) au fost uciși 227.781 civili de la începutul războiului până
în iunie 2021, 200.117 (88%) de regim, 6.867 (3%) de ruși, 6.757
(3%) de alte părți, 5.040 (2%) de Statul Islamic, 4.164 (1%) de
rebeli, 3.047 (1%) de Coaliția Statelor Unite, 1.284 (1%) de For-
țele Democrate Siriene, 501 (0,2%) de Hayat Tahrir al-Sham. În
aceeași perioadă, au fost masacrați 29.500 de copii, 22.887 (77%)
de regim, 2.005 (7%) de ruși, 1.450 (5%) de alte părți, 993 (3%) de
rebeli, 958 (3%) de Statul Islamic, 925 (3%) de Coaliția Statelor
Unite, 232 (1%) de Forțele Democrate Siriene, 70 (0,2%) de Hayat
Tahrir al-Sham. Tot atunci, au fost exterminate 28.526 femei,
21.961 (77%) de regim, 1.579 (6%) de ruși, 1.389 (5%) de alte
părți, 1.315 (5%) de rebeli, 981 (3%) de Statul Islamic, 961 3(%)
de Coaliția Statelor Unite, 258 (1%) de Forțele Democrate Siriene,
82 (0,2%) de Hayat Tahrir al-Sham.
7
 În 2020, după RSDO; au fost uciși 1.734 civili, 157 uciși sub
tortură, 1.882 arestați arbitrar și 850.000 dislocați.

Drept răsplată pentru mărețele și glorioasele realizări ale

regimului responsabil de cea mai mare parte a distrugerii și pier-
derii de vieți, UNESCO a celebrat o organizație condusă de Asma
al-Assad, soția liderului regimului. A conferit ”Siria Încredere pen-
tru Dezvoltare” puteri pentru a organiza alegeri pentru un comitet
ce decide tradițiile de patrimoniu protejate de O-NU (united
nothings), inclusiv tradiții bazate pe comunitate, arte, festivaluri și
moștenire culturală. Organizația este în legătură cu regimul sirian
și pleacă din palatul prezidențial. Familia al-Assad a distrus o mare
parte a moștenirii culturale, orașe întregi. Mișcarea UNESCO va
oferi noi puteri familiei al-Assad pentru a distruge moștenirea
culturală. UNESCO caută pacea la nivel mondial, dar prin această
mișcare va ajuta familia al-Assad să-și spele crimele împotriva
umanității și să rescrie moștenirea patrimoniului din trecut în timp
ce continuă să distrugă în prezent. UNESCO nu ar fi trebuit să facă
această mișcare și ar trebui să renunțe la ea imediat.

Pe 18 februarie 2021 ONU publică un raport privind 10 ani

de atacuri împotriva civililor care constituie crime împotriva
umanității, crime de război și alte crime internaționale, inclusiv
genocid. Comisia de Investigație ONU reclamă în raportul său
neglijența comunității internaționale și lipsa de acțiune a Consi-
liului de Securitate ONU (de fapt, Consiliul de INsecuritate al
O,NU - united nothings). Solicită pași înainte pentru justiție și
tragere la răspundere pentru victime ale unor atacuri care șochează
conștiința (pentru cei care au și sunt urmăriți de portretul lui
Dorian Gray). Șocul nu a declanșat deocamdată acțiunea comuni-
tății internaționale. Dar justiția este mai urgentă ca niciodată.

Pe 10 martie 2021 Arhiva Siriană redă un raport asupra

atacurilor asupra spitalelor de la începutul războiului în 2011 până
în 2020: 410 atacuri asupra spitalelor. Cele mai multe atacuri
8
aparțin regimului și rușilor. Un asemenea spital este spitalul Kafr
Zita Peșteră din nordul Hamei atacat în 2017. Iată ce ne destăinuie
Abdoul Razaaq Qadour, directorul spitalului: ”Îmi doresc să fi
murit înainte ca spitalul să fie distrus. Era un proiect la care am
realizat toate detaliile, construind fiecare piesă din el, săpând
fiecare parte, înfruntând toate dificultățile și depășindu-le. Apoi,
într-o secundă, cu 7 tone de explozibil, ei l-au detonat și distrus în
întregime. Simți că ești targetat. Chiar dacă munca ta este
umanitară, simți că ești targetat.”

Pe 12 martie 2021 este publicat un raport al Comitetului

Internațional al Crucii Roșii despre efectele celor 10 ani de conflict
asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor au experimentat anxietate,
stres, frustrare, depresie și tulburări de dormit. 51% au fost forțați
să părăsească locuința, 47% au avut o rudă apropiată sau un prieten
apropiat ucis, 38% au întrerupt educația. Totuși 73% sunt optimiști
în ce privește viitorul. Sara Kassim, 22 de ani, jurnalistă și studentă
în Idlib, vorbește despre efectele războiului asupra ei și a surorii ei:
”Pentru o perioadă de timp am pierdut speranța și am pierdut
credința, chiar încrederea în mine și am avut gânduri îngrozitoare.
Sora mea cea mică suferea când era foarte mică și era bombardat
orașul nostru Homs. A devenit o persoană foarte sperioasă, foarte
speriată tot timpul. Vreau să reconstruiesc Siria, să găsesc soluții
pentru oamenii aflați în mizerie. Să privesc spre un alt viitor”.

Pe 30 martie 2021 ministrul de Externe din Marea Britanie,

Dominic Raab taie ajutorul umanitar pentru Siria cu o treime. Laila
Hasso, director la Rețeaua Hurras spune ziarului The Guardian:
”Oferim protecție, suport psihologic și locuri sigure pentru a se
juca și învăța pentru 20.000 de copii din nord-vestul Siriei, mulți
suferind de traumă. Dacă este cea mai mică reducere a ajutorului,
va fi catastrofic”.

Pe 12 aprilie 2021 este publicat raportul Echipei de Investi-

gare și Identificare din cadrul Organizației Pentru Interzicerea
Armelor Chimice despre un atac chimic din 2018. În februarie
9
2018 un elicopter a aruncat o bombă butoi cu clor în orașul
Saraqeb. Au fost afectați 12 indivizi care au raportat dificultăți de
respirație, iritarea pielii, durere în piept și tuse, fără a fi și morți.
Sunt peste 200 de atacuri chimice cu peste 1.500 de victime ucise
după RSDO.

Pe 21 aprilie 2021 Organizația pentru Interzicerea Armelor

Chimice retrage dreptul de vot al Siriei din organizație. Dar mișca-
rea aceasta este una simbolică. ONG-urile siriene ca Arhiva
Siriană, Centrul Sirian pentru Mediași Libertate de Expresie, Apă-
rătorii Drepturilor Civile și Inițiativa pentru Justiție într-o Societate
Deschisă au folosit jurisdicția universale pentru a trage la răspun-
dere regimul pentru atacuri chimice în Suedia. ”“Căștile Albe”” au
dezvelit un monument în memoria victimelor atacurilor chimice cu
numele victimelor pe el și cu titlu de ”Adevăr”. Trebuie atinsă jus-
tiția pentru atacurile chimice ale regimului care până acum a fost
modernă, sublimă dar a lipsit cu desăvârșire..

Pe 21 mai 2021 rețeaua Hurras raportează: ”20.000 de copii

au pierdut serviciile de protecție oferite de echipele noastre specia-
lizate și trainuitedupă reducerea ajutorului umanitar din Marea
Britanie cu o treime. ”Din nefericire, rețeaua Hurras din Azaz,
nordul Alepuluia fost închisă din cauza reducerii ajutorului din
Marea Britanie. Ceea ce ne îndurerează e să asistăm pasivi la copiii
subiecte ale traumei și abuzului. Avem ani de training pentru a-i
ajuta, dar acum ofițerii de protecție nu pot răspunde pentru că nu
sunt fonduri pentru a acoperi aceste cazuri. În ultimele două
săptămâni, a trebuit să trimitem 200 de cazuri critice de protecție a
copilului către alte organizații. Niciun ONG nu a acoperit lipsa
produsă de tăierile de ajutoare din Marea Britanie.”

Cu toate acestea, oamenii ca cei din echipele de salvare

”“Căștile Albe”” (”White Helmets” – Syria Civil Defence), docto-
rii, profesorii și activiștii încearcă să rămână ”umani”, dacă nu și
”în viață” (”Stay human, not alive” în ”1984”, romanul lui Orwell).
Noi (eu și cu Promy, titanul Prometeu, prietenul și eroul meu) am
10
spus în campanie ”Stay human and alive” (”să rămâneți umani și
în viață”). ”“Căștile Albe””(”White Helmets”) au salvat peste
120.000 de persoane. Și cred în iubire, nu doar pariază pascalian
pe ea.

11
 3. Atacuri nord-vest. ”Suntem lăsați să în-
fruntăm moartea singuri.” (Waad al-Kateab)

În ciuda acordului de încetare a focului din 6 martie 2020,

acesta e încălcat de regim și ruși care bombardează Idlibul (casă
(casă unde nu te simți acasă, oricum în ruină) a peste 3 milioane de
oameni dintre care peste 1 milion dislocați care trăiesc în tabere
mizere și supraaglomerate). Dar așa le trebuie câinilor ăstora de
teroriști, inclusiv bebeluși.

Pe 29 octombrie 2020 sunt 4.378 de cazuri de coronavirus

dintre care 42 de decese conform OSDO (Observatorul Sirian
pentru Drepturile Omului).
Iată ce spune dr. Mahmoud Hariri, directorul Unității de
Informație Sanitară pe 12 noiembrie 2020: ”110 persoane au murit,
un sfert dintre ei în ultima săptămână. Am pierdut doi doctori în
această săptămână, până acum au fost trei doctori care au murit de
coronavirus. 30% din totalul cazurilor sunt printre medici. Toate
paturile de terapie intensivă și spitalele echipate pentru coronavirus
sunt pe punctul de a fi pline și nu vom mai putea răspunde
cazurilor în creștere din săptămânile următoare. Vom utiliza alte
spitale pentru a primi bolnavii de coronavirus, ceea ce pune alți
pacienți și doctori la risc din lipsa de echipamente. Răspunsul
autorităților este slab, sunt doar închideri limitate, precum
închiderea școlilor și închiderea unor magazine aglomerate, dar nu
este suficient pentru a limita povara pandemiei asupra oamenilor și
a sistemului sanitar. Oamenii nu iau pan-demia în serios și este
nevoie de ”“Căștile Albe”” pentru a crește conștientizarea. Teama
noastră principală sunt bombardamentele. Dacă regimul va conti-
nua să facă o escaladă și să lanseze o campanie militară, sistemul
sanitarva intra în colaps.”

12
 Pe 14 noiembrie 2020, doctorul Abdulmunem Gorani este
ucis de coronavirus, lăsându-și colegii îndurerați. Iată ce spune dr.
Serene Masri director al Centrului Medical din Salqeen: ”Este
devastator pentru noi să pierdem unul din cei mai buni doctori. Dr.
Abulmunem a lucrat în fiecare zi cu noi timp de ani de zile. Era
dedicat comunității și avea o relație apropiată cu pacienții. Așa o
mare pierdere!”. Mohamed, un asistent care a lucrat cu el multă
vreme ne mărturisește: ”Când soția și fiul au plecat în Ucraina
acum câțiva ani, a refuzat să-și părăsească țara și orașul Idlib.
Obișnuia să spună ”dacă toți pleacă cine va mai salva vieți și servi
poporul?”. Dr. Abdulmunem a rămas și a făcut voluntariat pentru a
oferi servicii de sănătate în Armanaz, în nord-vestul Siriei. Apoi a
venit la Centrul Medical din Salqeen, lângă granița cu Turcia și a
lucrat neobosit pentru a-și ajuta pacienții. Era atât de umil și
grijuliu. Suferea de diabet și de aceea a fost atent să-și ia măsurile
de prevedere față de coronavirus când lucra cu pacienții. Nu arăta
niciun simptom, a rămas la lucru până joi. Am fost șocați când a
ajuns cu insuficiență respiratorie la spital vineri și a murit sâmbătă
diagnosticat cu coronavirus. Să se odihnească în pace și condo-
leanțe sincere soției și fiului cu care nu a reușit să se reunească”.

De Ziua Copilului, pe 20 noiembrie 2020, Campania Siria se

solidarizează cu copiii lipsiți de servicii de educație: jumătate
dintre copiii din nord-vest (500.000) dintr-un milion de copii de
vârstă școlară nu au acces la educație din cauza coronavirusului.
44% nu au acces la internet pentru învățământ la distanță. Rețeaua
educațională Hurras distribuie carduri de internet cu pachete pentru
autoeducație pentru a-i ajuta să continue școala. Un băiat dintr-o
tabără de dislocați spune: ”Visul meu e să devin profesor. Acum
sunt în tabăra al-Nour, în Zardana. Aș vrea să mă întorc în orașul
nostru”.

Din octombrie 2020 până pe 1 decembrie 2020, Rusia și

regimul sirian au ucis 69 de civili, inclusiv 6 copii în atacurile
(311) din nord-vest. ”“Căștile Albe”” continuă operațiunile de
salvare și lupta cu coronavirusul prin dezinfectarea școlilor,
13
spitalelor și taberelor de dislocați, transferarea pacienților la spital
și campanii de conștientizare. Hasan al-Ahmed, voluntar la
”“Căștile Albe”” în Ariha, spune: ”civilii trăiesc cu frica de bru-
talitatea regimului. În ciuda acordului de încetare a focului, regi-
mul continuă să atace cu bombe de artilerie. Facem tot posibilul
pentru a salva răniții și familiile evacuate către zone mai sigure,
dar oamenii se tem să doarmă noaptea de teama unui atac care
poate fi în orice moment. Inima mea s-a rupt în bucăți când am vă-
zut două fetițe ucise într-o singură zi”.

Pe 8 decembrie 2020, de Ziua Drepturilor Omului, dr. Ham-

za Al-kateab de la Acțiune Pentru Sama (soțul medic al lui Waad
al-Kateab, regizoarea multipremiatului film despre maternitatea în
război la Alep) împreună cu Sara Kayyali de la Human Rights
Watch intră live pe Instagram pentru a discuta despre situația din
nord-vest și pagubele aduse vieții civile. Discută cum atacurile
continue ale regimului și ale Rusiei afectează și mai departe
viețile oamenilor și infrastructura de care depind acestea.

Iată și mărturia dr. Tarraf al-Tarraf, urolog din Idlib căruia i-

au murit doi colegi de coronavirus: ”Astăzi coronavirusul mi-a luat
doi prieteni dr. Mohamed al-Yousef în Idlib și dr. Abdo Jbara din
Damasc. Ambii aveau multe calități precum gentilețea carac-
terului, inimă bună și decență adevărată. Pentru mine sunt pierderi
ireparabile. Numele meu este Tarraf al-Tarraf și sunt urolog la
spitalul central din Idlib care este unul dintre cele mai mari spitale
din nord-vestul Siriei. La spitalul din Idlib în jur de 40 de doctori
lucrăm contra cronometru pentru a ajuta oamenii și condițiile au
devenit mai grele din cauza răspândirii coronavirusului. Numărul
de morți de coronavirus a crescut în ultimul timp. În plus, pe lângă
gestionarea cazurilor de coronavirus în creștere, primim și tratăm
rănile cauzate de bombardamentele regimului în sudul Idlibului.
Zeci de doctori și personal medical au murit în aceste atacuri. Sis-
temul sanitar din Idlib este la mare risc, din cauza bombar-
damentelor și acum a coronavirusului. Este pe punctul de a intra în
colaps dacă organizațiile internaționale nu acționează rapid și nu
14
ne susțin pentru a face față pandemiei. Suntem într-o nevoie
disperată de a ne uni și a face eforturi comune regional și global,
și, dacă nu vom reacționa rapid, alte multe vieți vor fi pierdute.
Colegii mei și cu mine lucrăm în frică și lucrăm peste capacitate.
Astăzi tot ce pot face este să transmit condoleanțe familiilor
colegilor mei dragi.”

Pe 18 decembrie 2020 91 de tabere de dislocați sunt inundate

de ploile torențiale. Oamenii au nevoie de adăpost, încălzire și
suport medical. Ahlam Rashid, activist și lucrător umanitar ne
mărturisește: ”Situația este tragică și foarte dificilă. Unii copii stau
cocoțați pe stânci pentru a evita înecarea. Cele mai multe tabere nu
au canalizare sau sisteme de drenare a apei de ploaie și multe
corturi adăpostesc mai multe familii. În nord-vestul Siriei sunt
atâția oameni dislocați că taberele au fost amenajate aleator în zone
de nelocuit inclusiv terenuri mlăștinoase și zone care nu au
canalizare. Când ploaia torențială cade, zonele se inundă. Ieri,
multe tabere au fost inundate de ploile continue. Aceasta face ca
sănătatea și condițiile de viață ale oamenilor dislocați mult mai
rele, în special acum că se răspândește coronavirusul și vremea
este rece”.

Pe 31 decembrie 2020 sunt 20.204 de cazuri de coronavirus

raportate în total și sute de decese după OSDO în nord-vest.

Pe 14 ianuarie 2021 Ahmed Badaoui își petrecea după-

amiaza cu familia în Ariha, când locuința i-a fost bombardată.
Băiatul de 13 ani și-a pierdut amândoi părinții în atac. Au rămas
orfani el și 3 frați mai mici. Abulkarim Akhras de la ”“Căștile
Albe”” spune: ”Inima mea s-a frânt când l-am îmbrățișat încer-
când să-i ofer o anumită consolare. Ce îi spui unui copil care și-a
pierdut amândoi părinții chiar în fața sa? A fost o zi neagră pentru
Ariha, trupele lui al-Assad încălcând acordul de încetare a focului
din nou de nenumărate ori, au atacatcartiere aglomerate din oraș,
având ca țintă casele civililor, o piață și o școală. Din fericire, nu
erau elevi la școală atunci. De la începutul anului, 4 persoane au
15
fost ucise de bombardamentele regimului, iar voluntarii de la
”“Căștile Albe”” au salvat 4. Nu am cuvinte pentru a exprima ce
simt în ce privește un asemenea nivel de brutalitate.”

De pe 14 ianuarie 2021 ploile inundă taberele de dislocați.

Copiii încearcă să scoată apa afară din corturile inundate,
petrecând nopți întregi în acest scop. Un milion și jumătate de
oameni dislocați care trăiesc (vorba vine viață, nu e decât
supraviețuire) la corturi se confruntă cu inundațiile. Peste 790 de
corturi din 145 de tabere sunt distruse în 4 zile. Un copil de 6 ani
moare din cauza distrugerii cortului său (prăbușit asupra sa).Apoi
începe ninsoarea. Apoi numărul corturilor distruse atinge 2.900 din
peste 225 de tabere de dislocați. Jurnalista Hiba Barakat spune:
”Prima tabără pe care am vizitat-o era complet acoperită de ape și
corturile erau scufundate în apă. Era goală pentru că oamenii o
părăsiseră deja. Alte tabere erau acoperite de apă astfel încât
voluntarii de la ”“Căștile Albe”” lucrau cu camioane și mașini
grele încercând să creeze canale de scurgere pentru a drena apa
astfel încât familiile să scape. Inima mea s-a frânt când am aflat că
micuțul în vârstă de 6 ani Abdulrazak al-Jubasi a fost ucis când
cortul său improvizat a căzut asupra lui din cauza ploii torențiale.
Am întâlnit multe mame trecând prin noroi și apă pentru a aduce
lemne de pe plantațiile de măslini sperând să-și usuce hainele și să-
și păstreze copiii calzi. Familiile care și-au pierdut corturile stau cu
vecinii, neavând unde să se ducă. Mâncarea dintr-o bucătărie
principală a unei tabere a fost complet inundată – o pierdere
tragică pentru cei ce se foloseau de aceste rezerve, în special pe
timp de iarnă. Băile taberei sunt distruse complet și înconjurate de
apă. Am văzut un copil încercând să înoate prin apa înghețată
pentru a folosi toaleta”. Și desigur, adică probabil că nimic nu e
sigur, ne așteptam la asta, se întâmplă de 10 ani în fața O,NU
(united nothings), dar ”obișnuit” nu înseamnă ”normal”. De aceea,
scriem mesaje pe Twitter, adresate ONU, împreună cu Campania
Siria. Pe 23 ianuarie 2021 o fetiță moare de frig.

16
 Voluntarii de la ”“Căștile Albe”” creează o unitate prin care
produc echipamente de protecție personală și oxigen. Voluntarul
Ayman Akkad ne destăinuie: ”cu pandemia erupând în țările
vecine, ajutoarele transmise peste graniță devin tot mai dificile.
Astfel, am transformat facilitatea noastră de producere a
uniformelor într-o linie de producție de măști și echipamente de
protecție personală pentru lucrătorii medicali și am stabilit o
fabrică de producție oxigen pentru a aproviziona spitalele și
centrele medicale în cadrul unei situații de penurie în interiorul
Siriei. Continuăm să oferim servicii de ambulanță pentru a trans-
porta bolnavii de coronavirus către centrele de carantină și spitale”.
Fabrica de măști produce 25-30.000 de măști pe zi care sunt
distribuite către 130 de spitale, 7.000 de medici și 2.600 de
voluntari de la ”“Căștile Albe””.

Pe 28 ianuarie 2021 sunt 20.965 cazuri de coronavirus, dintre

care 8.649 în zona rurală a Alepului și 12.317 în Idlib, după
OSDO.

Pe 29 ianuarie 2021 un incendiu izbucnește într-o tabără de

dislocați de lângă Sarmada din cauza unei probleme la dispozitivul
de încălzire (cauzată de vântul puternic), mai multe corturi fiind
distruse.

Pe 7 februarie 2021, fetița de 14 ani Rahaf și mama ei au fost

rănite sever în satul din sudul Idlibului. Amina al-Besh, voluntară
la ”“Căștile Albe””, salvatoarea fetiței, își reamintește de drumul
cu ambulanța: ”Rahaf era îngrozită pentru că întregul ei corp era
acoperit cu sânge. Am încercat să acopăr rănile multiple cu haine
și bandaje și am făcut tot ce puteam pentru a mă asigura că totul va
fi OK. După ce am ajuns la spitalul din Idlib, am încercat să mă
asigur că ambele vor primi tratamentele necesare, apoi m-am întors
la ambulanță, am îmbrățișat-o pe colega mea și am izbucnit în
plâns. Știu că trebuie să rămânem puternici când salvăm vieți și că
pacienții își iau puterea și răbdarea de la noi, dar sunt momente
când îmi termin lucrul, când rămân singură, mă simt și eu
17
vulnerabilă. Mi se rupe inima să văd oameni suferind, în special
copii. În ziua următoare am mers la spital pentru a mă interesa de
Rahaf și mama ei. Am aflat că se simțeau mai bine și au fost
trimise acasă curând.”

Pe 5 martie 2021 se dă o lege prin care se instituie o taxă pe

care să o plătească cei dislocați pentru a fi exceptați de serviciul
militar, altminteri își pierd casele. Arhitectul Sawsan Abou Zaine-
din spune: ”țara se confruntă deja cu niveluri de sărăcie fără
precedent. Aceasta va exacerba dificultățile economice pentru
bărbații care vor plăti o taxă de excepție de 8.000 de dolari pentru
a fi exceptați de la serviciul militar și familiile lor prin asociere.
Aceasta pune bărbații sub presiunea severă de a înfrunta moarteași
a fi implicat în serioase abuzuri asupra drepturilor omului și crime
de război asociate cu armata siriană. De asemenea afectează
dreptul refugiaților de a se întoarce și se adaugă numeroaselor
obstacole create de regim pentru a face oamenii dislocați să fie
blocați să acceseze proprietățile și pământurile. Poate fi asociat
unui plan mai larg de reconstrucție discriminator pe care regimul îl
lansează și ilustrează o realitate dureroasă a viitorului Siriei: o țară
unde spațiul urban este consolidat sub controlul autoritar al
regimului pentru a crea omogenitate socio-politică”.

Pe 5 martie 2021 este bombardată de regim și ruși o rafinări-

e, fiind ucise 4 persoane, inclusiv un voluntar de la ”“Căștile
Albe””, Ahmed Waki. Prietenul și colegul lui Ahmed spune: ”Ah-
med era bun, plin de energie și ar fi făcut orice să-i ajute pe
ceilalți. Era întotdeauna acolo pentru mine și am împărtășit totul.
Întotdeauna lucram împreună și în noaptea atacului am sărit
amândoi să răspundem. Ahmed mi-a spus să stau lângă ambulanță
și a condus pentru a elimina focul când un rezervor de combustibil
a explodat. Am simțit că au trecut ani când am încercat să-l salvez.
M-am gândit la toate amintirile noastre. L-am pierdut pe Ahmed și
nu am cuvinte pentru a exprima ce simt. Îmi pare rău prietene. Îmi
pare rău că nu te-am putut proteja și salva.”

18
 Pe 15 martie 2021 este un protest în Idlib cu ocazia împlinirii
a 10 ani de la revoluție. Se scandează și în solidaritate cu echipele
de salvare ”“Căștile Albe””.

Pe 21 martie 2021 este bombardat spitalul al-Atareb din al-

Atareb, Alep cu un bilanț de 7 victime, inclusiv un copil, iar 15
sunt răniți, majoritatea medici și personal medical. Totodată sunt
atacuri în apropierea taberelor de dislocați. În aceeași zi, au fost
atacate de ruși camioanele umanitare ale ONU, la granița Bab al-
Howa cu Turcia, fiind un civil ucis. Apoi, în aceeași noapte a fost
bombardată o școală în Ariha, Idlib și 500 de elevi nu s-au putut
duce la școală.

Luni, pe 22 martie 2021 a fost bombardată o piață de

combustibil în Sarmada, în Idlib. Atacurile au venit la patru zile
după ce președintele Statelor Unite, Jo Biden l-a numit pe Putin
”ucigaș”. Atacurile care au urmat au demonstrat asta. Activiștii
sirieni folosesc acum în campanie apelativul #Putinucigașul. Iar
echipele de salvare ”“Căștile Albe”” au lucrat zi și noapte pentru a
salva vieți.

Pe 7 aprilie 2021 e lovită de o rachetă a regimului o mașină

din Idlib. Sunt 7 victime ucise, inclusiv 3 copii și 2 femei și 3 ră-
niți.

Pe 21 aprilie 2021 sosesc 53.800 doze de vaccin AstraZene-

ca în Idlib conform programului OMS pentru economii sărace.
Vaccinurile vor fi administrate de echipe trainuite, întâi pentru
echipele de salvare și medici și apoi pentru vârstnici. Dr. Hossam
Qara Mohammed, șeful departamentului de control al coronavi-
rusului a spus către Național că un set secund de 255.000 de doze
va fi primit în al treilea sfert al 2021. Numărul total de doze
alocate de OMS către Idlib este 1,5 milioane.

Pe 31 mai 2021 doctorii din Idlib protestează împotriva ale-

gerii mărețului și gloriosului conducător în conducerea Orga-
19
nizației Mondiale a Sănătății (OMS). Acesta a avut mărețe și
glorioase realizări când a bombardat spitalele și a fost atât de
drăguț cu doctorii încât i-a arestat și torturat până la moarte.
Doctorii cer revocarea deciziei.

Rusia e pe cale să oprească ajutorul umanitar pentru nordul

Siriei. Țarul Putin încearcă să-și folosească dreptul de veto la
Consiliul de Securitate pentru a închide Bab al-Hawa pe unde
circulă ajutorul umanitar dinspre Turcia.Ajutorul care trebuie să
ajungă ar depinde de regim care nu poate fi crezut pentru că l-a
oprit de nenumărate ori până acum și a făcut blocadele foamei. 1,3
milioane de oameni din nordul Siriei au nevoie de mâncare, iar 2,4
milioane au nevoie de apă. În plus au nevoie de educație și
medicamente, inclusiv vaccinuri pentru coronavirus. Ar trebui
redeschise și Bab al-Salam și al-Yarubya închise anul trecut, în
2020 tot cu vetoul Rusiei.
Au fost 454 atacuri asupra spitalelor, 857 lucrători medicali
uciși, 3364 lucrători medicali arestați și dispăruți, 21 de blocade
ale foamei. E clar ce de încredere este mărețul și gloriosul
conducător pentru a acorda ajutorul umanitar. Autorizația de a
circula expiră pe 10 iulie 2021.

Pe 9 iunie 2021 sunt atacuri în Idlib. Este distrusă și o școală

pentru copiii din taberele de dislocați. Iată ce spune voluntarul de
la “Căștile Albe” Ousama Haj Hussein: ”În ultimele 6 zile
răspundem la atacurile regimului și ale Rusiei în câteva sate din
sudul Idlibului. Multe familii și-au părăsit casele pentru a scăpa de
bombe. În această dimineață am primit un telefon să mergem la
satul Eblin. Colegii mei și cu mine ne rugam să nu fie nimeni rănit.
Dar nu pot descrie șocul când am ajuns. Opt oameni din aceeași
familie inclusiv mama și un copil au fost uciși, iar 11 au fost răniți.
Nu pot descrie ce am simțit recuperând cadavrele și când i-am dus
pe răniți la spital”. În ultimele 6 zile, au fost 34 de atacuri cu 15
civili uciși.

20
 Pe 13 iunie 2021 sunt ucise 15 persoane inclusiv personal
medical și un copil la spitalul al-Shifaa din Afrin, nordul Alepului
într-un atac al regimului. Voluntarul de la “Căștile Albe” Ahmad
al-Ibrahim, împreună cu doi colegi, este rănit atunci când e țintit în
timpul misiunii de salvare (prin lovitura dublă). De la începutul lui
iunie au fost uciși 34 de civili în 72 de atacuri.

Rețeaua Hurras instalează sisteme de avertizare în 150 de

școli supuse riscului de a fi bombardate.

Pe 20 iunie 2021 colegii au cărat îndurerați trupul volun-

tarului Dahham al-Hussein de la “Căștile Albe”, ucis în centrul
Hamei când centrul Căștilor Albe este targetat. Este al 29-lea
voluntar care moare la datorie, lăsând în urmă soția și patru copii.
Atacurile în nord-vest au escaladat în ultimele 3 săptămâni ucigând
31 de civili, inclusiv 3 copii și rănind 64.

Pe 21 iunie 2021 sunt ucise 7 persoane în sudul Idlibului și

sunt duse la spital 10 rănite.

Legat de ajutorul umanitar pentru nord care expiră la 10

iulie, Salem Abdan, Directorul Serviciului de Sănătate din Idlib
spune în The Guardian: ”Pe 10 iulie ONU va trebui să voteze din
nou acordarea ajutorului umanitar prin granița cu Turcia. Lumea
trebuie să ne susțină, iar ajutorul umanitar să continue. Dacă
regimul ne bombardează acum, de ce ar lăsa medicamente sau alt
ajutor umanitar să fie livrate?”

Tot în iulie 2021 au fost ucise fiicele voluntarului de la “Căș-

tile Albe” Omar al-Omar, Nour și Iman în casa din Balion din
sudul Idlbului. În aceeași zi, un lucrător medical, soția lui și cei trei
copii au fost uciși în Orașul Iblin. Începând din iunie, atacurile s-
au intensificat, fiind 230 și ucigând 57 de oameni, inclusiv 14
copii. “Căștile Albe” au salvat 160 oameni răniți, inclusiv 30 de
copii.

21
 Pe 15 iulie 2021 sunt uciși 12 civili în Idlib și Alepul rural.

Pe 17 iulie 2021 sunt din nou atacuri în Sarja, Idlib și sunt

uciși 5 civili de bombe ghidate cu laser de proveniență rusească.
Sunt atacate și echipele de salvare de la “Căștile Albe” în timpul
operațiunii de salvare (lovitură dublă, prin care sunt targetate
echipele de salvare). Este ucis voluntarul de la “Căștile Albe”,
Hammam al-Asi. Ultimul moment filmat de cameră este chiar
moartea lui.

Pe 22 iulie 2021 în a treia zi de Eid Adha sunt uciși 7 civili

dintre care 4 copii. 27 copii au fost masacrați de pe 5 iunie 2021.
Laila Hasso de la fundația Hurras spune: ”Numărul de copii uciși
este șocant. Țintirea civililor și a copiilor în casele lor sau la școli
trebuie să înceteze. Teama pentru viața copiilor crește cu fiecare
Eid căci regimul sirian și rușii escaladează atacurile de sărbătoarea
Eid. E dureros că ai noștri copii se tem de sărbătoarea Eidului în
loc să o aștepte cu nerăbdare. De acest Eid familiile au trebuit să
cumpere sicrie nu haine. Aceste atacuri sunt menite pentru a
distruge spiritul oamenilor și al sărbătorii. Sunt brutale și inumane
și trebuie să înceteze”.

Pe 23 iulie 2021 voluntarul de la “Căștile Albe”, Husam al-

Sheikh a refuzat să oprească salvarea a două fetițe chiar dacă a fost
avertizat că urmează o lovitură dublă (atac asupramisiunii de sal-
vare). Hanadi și Duaa s-au prăbușit printre ruine după ce
acoperișul a colapsat asupra lor și șapte membri de familie ai
copiilor au fost uciși. Husam spune: ”Lucrul înțelept ar fi fost să
evacuăm când am primit avertizarea, dar m-am uitat la fete și mi-
am spus dacă ar fi fost fetele mele? Cum să le las să moară? Nu
aveam altă decizie decât să nu le las până le salvez, chiar dacă ar fi
însemnat să-mi risc propria viață. Era greu, lucram cât de repede
puteam și mă gândeam la colegii uciși în lovituri duble în timp ce-
și făceau datoria”.

22
 Pe 2 august 2021 artistul mural Aziz Asmar își pierde
asistentul de 13 ani, Hussein Sabbagh. Aziz spune: ”era o pictură
particulară pe care și-o dorea să o picteze: o casă cu inimioare de
dragoste. Voia să spună că bombele ucid dragostea și distrug
casele”. De pe 5 iunie 2021, într-o escaladă a atacurilor, au fost
uciși 27 de copii.

Pe 8 august 2021în Qastoun din Hama au fost uciși 4 copii,

iar alți 5 au fost răniți. Voluntarii de la “Căștile Albe” au continuat
operațiunile de salvare chiar dacă centrul lor a fost distrus în iunie
și un voluntar ucis.Lângă Hama, armata regimului a sărbătorit ziua
armatei cu o paradă cu imaginea mărețului și gloriosului
conducător acolo. Au fost și ambulanțe ale OMS donate regimului,
aflat în conducerea OMS pentru performanța de a masacra medici
și spitale.

Pe 10 august 2021 e ucis un copil în Tadel în Alep, ceea ce

înseamnă 32 de copii omorâți de pe 5 iunie 2021.

Oamenii din Idlib au nevoie de oxigen și vaccinuri. Iată ce

spune dr. Hamza Abu al-Yusur de la Syrian American Medical
Society: ”Suferim de o creștere a cazurilor de coronavirus și a
spitalizărilor în nord-vest. Vedem răspândirea versiunii Delta
printre oameni, inclusiv la copii și tineri. Aceasta pune o mare
presiune pe spitale și personalul medical. Cea mai mare provocare
este să oferim oxigen pentru pacienții care au mare nevoie de el.
Cred că repede generatoarele de oxigen nu vor putea să răspundă
cererii așa că vom căuta alternative care sunt foarte greu de găsit în
situația curentă. Mai puțin de 1% din populația Siriei a fost
vaccinată, un procent foarte scăzut care poate contribui la alte
izbucniri ale coronavirusului. Idlibul a primit 34.000 de doze de
vaccin ceea ce înseamnă foarte puțin. Este vital să avem mai multe
vaccinuri în nord-vest pentru a crea imunitate. Nu cred că acest val
se va încheia în săptămânile următoare, 300 de cazuri noi au fost
descoperite în ultimele zile, dar numărul este mai mare din cauza
subraportării.”
23
 Oamenii din nord-vest sunt ca vasele reparate cu arta japo-
neză Kintsugi, reparate cu aur astfel încât să se vadă crăpăturile și
că au fost zdrobite. Ori precum comorile din ruine ale lui Rumi:
”Omul lui Dumnezeu este comoara din ruine”

24
 4. Focul sacru în infern

Sunt însă unii care duc focul sacru în infern, sfidând legile
iadului.

Astfel, Raed Fares și Hammoud Jneid din Kafranbel au dus

focul sacru al revoluției. Au fost asasinați pe 23 noiembrie 2018.
Raed a fost cunoscut pentru pancartele lui spirituale, ridicate de
oamenii din Kafranbel în fiecare vineri. A crezut atât de mult în
cauza revoluției și a libertății încât și-a pus în pericol viața și i-a
sfidat pe cei care au vrut să-l aducă la tăcere. A creat Uniunea
Birourilor Revoluționare prin care susținea media locale, cel mai
cunoscut dintre ele fiind radio Fresh. Raed spunea: ”revoluția e o
idee și ideile nu pot fi ucise”. Campania Siria păstrează memoria
lui Raed și a lui Hammoud și le duce mai departe moștenirea
revoluționară.

Festivalul ”Celebrarea Siriei 2020”, un festival de cultură și

arte, are loc între 5 și 11 decembrie 2020. Tema de anul acesta
(2020), ”Singuri împreună” și formatul virtual arată că oamenii se
pot conecta de acasă, să împărtășească experiențe frumoase și să
fie împreună în timp ce savurează cultura și arta siriene. Este
organizat de Societatea Regândită Reconstruită, o asociație din
Marea Britanie care încearcă să ajute refugiații, căutătorilor de azil
și imigranților, în particular dar nu exclusiv sirieni, pentru a se
integra în Marea Britanie.

Usama, un băiat de 13 ani dintr-o tabără de dislocați al-An-

war din Idlib pictează pentru pace și pentru sănătate, încurajând
oamenii să poarte măști pentru a preveni răspândirea
coronavirusului: ”Am început să desenez măști pentru a încuraja
oamenii să le poarte. Unii dintre copii poartă măști făcute din haine
25
vechi. Alți oameni din tabără numesc cortul ”cortul minunilor”
având în vedere ce iese din el”

Jurnalistul Hussein Khattab a dus și el focul sacru în infern

în al-Bab în nordul Alepului, deși își risca viața mereu și, în plus,
primea sute de scrisori de amenințare cu moartea. A fost asasinat
pe 15 decembrie 2020. Colegii lui și-au exprimat durerea și
îngrijorarea privind insecuritatea pentru jurnaliști în zonele
controlate de turci.

Copiii din Idlib fac o expoziție de pictură în care își exprimă

dorințele, speranțele și visele.

Tot copiii din taberele de dislocați din Idlib fac o expoziție în

care-și prezintă suferințele din timpul iernii, dar și speranțele
pentru o viață decentă.

Un sirian dislocat, Jamil Ghoneim, face pantofi din anvelope

pentru copiii dislocați. A urmărit filme pe you tube pentru a vedea
cum se procedează. ”Am decis să îi ajut pe copiii din tabără și să-i
fac fericiți făcându-le pantofi. Așa că am început să colecționez
anvelope din satul alăturat taberei și am început să le prelucrez
pentru copii”.

Hadi al Khatib este printre cele 100 personalități pe lista

revistei Time în 2021. Hadi conduce asociația Arhiva Siriană care
investighează și colectează înregistrări digitale ale crimelor de
război și abuzuri privind drepturile omului. Chiar luna aceasta în
februarie 2021, o investigație a Arhivei Siriene a găsit Rusia
responsabilă pentru un atac la un spital în Ariha care a ucis 13
persoane și a rănit 68. Și în octombrie 2020 spoturile video ale
asociației au fost parte a investigației privind atacurile chimice ale
regimului sirian. ”Transformarea începe cu tragerea la răs-
pundere”, spune Hadi.

26
 Dr. Hassan Abbas a dus și el focul sacru în infern până la
moartea lui pe 7 martie 2021. A fost scriitor, avocat al egalității
cetățenilor, profesor de arabă și cercetător în moștenirea culturală
siriană. A fost prietenul și mentorul multora. Munca și înțelep-
ciunea lui au avut un impact masiv asupra tinerilor. Și-a iubit
studenții și ei l-au iubit la rândul lor. Iată ce scria în martie 2014 la
a treia aniversare a revoluției: ”Spune-ți-i cum vreți, criticați-o
cum vă place, înșelați-o, încercați-o, păcăliți-o, săpați terenul de
sub picioarele ei, pictați-o, înjurați-o, faceți ce vă doriți. Este, ca și
ecoul vorbelor lui Galileo Galilei către torționarii săi: ”și totuși se
mișcă”. Rămâne. Și doar ea a început să rămână, până când obține
ce vor oamenii: o viață în demnitate fără opresiune, fără întuneric.”

Femeile de la “Căștile Albe” susțin serviciul de sănătate

afectat de bombardamente. Răspund coronavirusului oferind ajutor
celor în nevoie și transmițând informații despre virus în taberele de
dislocați și școli. Voluntarii au lansat de asemenea campania ”Un
medic în fiecare casă” pentru a antrena persoanele tinere din casă
în ce privește oferirea de prim ajutor care poate fi salvator în
perioade de criză.

La aniversarea a 10 ani de la revoluție pe 15 martie 2021,

Mais de la Campania Siria ne trimite următorul mesaj: ”acum 10
ani cântece de libertate răsunau în întreaga Sirie căci protestatari
curajoși ieșiseră în stradă pentru a cere democrație și demnitate.
Aceste momente și organizarea pașnică ce a urmat, a părut ca un
vis pentru mulți dintre noi confruntați cu regimurile dictatoriale
crude ale lui Bashar al-Assad și al tatălui său. Vor rămâne pentru
totdeauna cele mai fericite zile din viața mea. 10 ani și Siria este
departe de speranță și posibilitatea zilelor de început. Protestele au
fost primite cu forță brută și situația a degenerat într-o violență
orchestrată de stat cu extremiștii implicați și multe țări aflate într-
un război proxy pe teritoriul sirian. Lumea a stat deoparte și nu a
făcut nimic în timp ce numeroase crime împotriva umanității,
majoritatea comise de regim, ruși și aliații iranieni, au devastat via-
ța civililor. Impunitatea și lipsa de acțiune au dominat. În fața
27
acestui eșec, activiștii și societatea civilă și-au riscat viața pentru a
crea înțeles și rezistență când speranța era imposibilă. La
Campania Siria lucrăm pentru a le oferi putere acestor grupuri și
încercăm să trezim conștiința lumii pentru a face să acționeze. Dar
dacă lumea ar fi ascultat cerințele oamenilor acum 10 ani?” Mais
prezintă un video în care activiștii spun ce s-ar fi întâmplat dacă
mărețul și gloriosul conducător și-ar fi dat demisia acum 10 ani, ce
vise și-ar fi împlinit.
Actorul și regizorul Mohammed al-Rashi spune și el cum ar
fi fost dacă al-Assad și-ar fi dat demisia atunci: ”Am fi avut o
repetiție generală, pregătindu-ne pentru noaptea de deschidere de
la teatrul Al-Hamra din Damasc. Poate ar fi fost un departament de
păpuși la Institutul Superior de Arte Dramatice. ZakiCordillo, care
a fost arestat de regim pentru că a cerut libertate, ar fi fost șeful
acestui departament. Băiatul lui, Mehiar Cordillo care a fost arestat
de regim pentru același motiv, ar fi jucat alături de mine într-o
piesă sau seriale dramatice sau film, scrise de Adnan Zarai care a
fost de asemenea arestat”.

Tot la aniversarea a 10 ani de la revoluție, în fața clădirii

Reichstag și în alte 5 orașe din Europa, activiști și artiștii din Siria
au plasat 10 postere originale pentru a vorbi despre situația
sirienilor din ultimii 10 ani, Au utilizat sloganul #Chemarelaacțiu-
ne pentru a susține nouă inițiative siriene referitoare la educație,
împuternicirea femeilor și primul ajutor. Artiștii au fost: Salina
Abaza, Salam Alhassan, Tammam Alomar, Abu Malek Al-Shami,
Diala Brisly, Zena El Abdalla, Ala' Hamameh, Noah Jad, Razan
Sabbagh, Tamer Mallak.

De Ziua Mamei pe 21 martie 2021 mamele de la Familii

pentru Libertate își așteaptă copii dispăruți în închisori și transmit
un mesaj de încurajare pentru a fi eliberați.

Abdullah și Baraa au înființat un centru de suport pentru

copiii cu sindrom Down, singurul de acest fel în Idlib. Au peste 40

28
de copii înscriși. Le oferă programe de educație, terapie fizică și
distracție.
După ce au plecat din Maarat al-Numan în 2018, Baraa și
soțul ei Abdullah au deschis o grădiniță pentru copiii cu sindrom
Down în Idlib. Cu pasiunea de a ajuta a Baraaei și experiența de
asistent medical pediatric a lui Abdullah au înființat singurul
centru pentru copiii cu sindrom Down din nord-vest. Echipa de 8
voluntari oferă terapia de vorbire și fizică pentru 35 de copii cu
sindrom Down. Copilul de 8 ani Sham Jamal a venit la centru
acum cinci luni și suferea de abilități de vorbire reduse. A primit
terapie a vorbirii intensă și acum poate recita alfabetul, să se
prezinte și să folosească cuvinte pentru a-și exprima emoțiile.
Mohamed Hallak băiatul de nouă ani a fost adus de bunica lui după
ce suferise de izolare și depresie după ce a fost separat de mama
lui și tatăl lui a fost arestat și dispărut forțat de regim. După ce a
petrecut câteva luni la centru, acum poate socializa cu ceilalți copii
și participa la activitățile distractive cu noii săi prieteni. Progresul
lui Mohamed a adus bucurie membrilor centrului și bunicii sale.
Când a venit la centru, Rayan avea probleme de vorbire, nu putea
interacționa cu ceilalți și era foarte speriată de lumea
înconjurătoare. După ce a petrecut timp la centru, teama ei a
dispărut și încrederea ei în sine a crescut. Astăzi Rayan iubește să
se joace cu prietenii ei și înțelege și interacționează cu ceilalți.
Yahya suferea de hiperactivitate, iar abilitățile sale de vorbire și
interacțiune erau reduse. Yahya a avut nevoie de ajutor pentru a
învăța, a-i crește încrederea și a se integra în comunitate. Experții
l-au ajutat să-și gestioneze abilitățile mai bine și să învețe noi
abilități. Acum interacționează cu ceilalți și a descoperit o nouă
pasiune: fotbalul. Cum centrul are nevoie de surse financiare,
donăm pentru el.

Jurnalista Hiba Barakat își riscă viața pentru a documenta ce

se întâmplă în Siria. Iată ce spune revistei Marie Claire: ”sunt
atâtea povești triste despre femei și fete în Siria. Am nevoie de o
carte pentru a le spune pe toate. Poveștile despre dificultățile
tinerelor femei sunt legate de mariajele forțate create de presiunile
29
războiului, de singurătate, de dislocare sau de lăsarea școlii și
abandonarea viselor. Războiul e un blestem de care suferă femeile
cel mai mult, ne-a făcut pe unele dintre noi mai puternice dar de
asemenea ne-a distrus pe multe dintre noi”. Jurnalista Yakeen
Yaser Bido spune revistei Marie Claire: ”Comunitatea nu e
obișnuită să vadă femei reporteri de război. Puține îndrăznesc să
apară în fața camerei unde sunt bombardamente sau este o bătălie.
De aceea mă aflu sub privirea camerei|”

Pe 7 aprilie 2021 se organizează un protest la New York

pentru aflarea adevărului despre atacul chimic de la Douma de
acum trei ani. Atunci au fost ucise 40 de persoane. De atunci a fost
o campanie de dezinformare rusească care a declarat atacul și
victimele ca fiind suspecte, anunțând că atacul a fost pus în scenă
sau nu a avut loc deloc. Activiștii au prezentat un banner cu
sloganul ”Adevăr” pe care figurează numele victimelor de la atacul
din Douma din aprilie 2018 și de la atacul chimic de la Khan
Seikhoun din aprilie 2017.

Artistul Aziz Asmar din Idlib își exprimă solidaritatea cu

protestatarii din Myanmar printr-o pictură pe un zid în ruine din
Idlib.

Pe 3 mai 2021 de Ziua Internațională a Libertății Presei,

Campania Siria face un gest de solidaritate cu jurnaliștii uciși ca
Raed al-Fares, Khaled al-Issa, Naji al-Jarf, Ruqia Hassan
Mohammed, Rami al-Sayed, Anas al-Dyab și toți jurnaliștii care
au fost omorâți pentru că au încercat să transmită adevărul. După
RSDO, 709 jurnaliști și activiști media au fost uciși de la începutul
războiului, inclusiv 52 sub tortură. Regimul este principalul
responsabil pentru victime, dar toate grupurile armate au targetat,
intimidat și ucis jurnaliști.

Noul documentar: ”Memoria noastră aparține nouă” despre

trei jurnaliști sirieni exilați a primit o mențiune specială la
festivalulCPH:DOX din Danemarca. Regizorul Rami Farah spune:
30
”După câte vorbesc acum, Danemarca își continuă politica de
revocare a permisiilor siriene de rezidență, susținând că Siria este
sigură acum. Din ce vorbesc acum al-Assad, principalul
responsabil pentru crimele din Siria, este încă la putere. Până în a-
ceastă zi, regimul sirian continuă să aresteze, să tortureze și să
ucidă sute de mii de civili. Ceea ce vedem ca memorii traumatice
pentru Yadan, Odai și Rani în documentar, sunt încă realitatea
zilnică pentru sirienii din Siria de astăzi. Vreau să chem poporul
danez să stea de partea bună a istoriei. Vă rog învățați despre ce se
întâmplă în Siria. Urmăriți filme, vorbiți cu sirienii și ascultați-le
poveștile. Am făcut filme pentru a păstra memoria și narațiunea,
dar de asemenea avem nevoie să ne implicăm și să facem o
schimbare, dacă putem și unde putem. Mulțumesc!”

Pe 7 mai 2021 Campania Siria își manifestă solidaritatea cu

palestinienii din cartierul Sheikh Jarrah din Ierusalimul de est aflat
sub ocupație. Li s-a spus să-și părăsească locuințele într-un gest de
curățare etnică și dislocare forțată făcut de Israel. Nabil al-Kurd,
rezident pentru mult timp al Karm al-Jaouni, stă lângă un zid
inscripționat cu un graffiti care spune ”nu vom pleca”. Se face și o
scrisoare deschisă de solidaritate cu palestinienii: ”În eliberarea
voastră de ocupație vedem eliberarea noastră de tiranie”.

Pe 20 mai 2021 Campania Siria își manifestă din nou

solidaritatea cu palestinienii: ”Ruinele arată ca ruinele noastre.
Aceste avioane arată ca cele care ne ucid. Justificările apologeților
masacrului arată ca cei care justifică crimele lui al-Assad prin
sofisme, false echivalențe și de ce așa-uri. Vedem aceste imagini
ale celor care dau primul ajutor după atac, vedem durerea lor,
fețele însângerate ale copiilor, veștile că cei dragi ori prietenii au
fost omorâți. Cunoaștem asta prin oasele noastre. Cunoaștem a cui
viață este dispensabilă pentru că viața noastră e dispensabilă. Știm
cum arată ucigașii.”

Pe 26 mai 2021, de ziua alegerilor prezidențiale în Siria,

Campania Siria transmite un mesaj de condamnare și totodată de
31
tristețe că nu a fost tras încă la răspundere mărețul și gloriosul
conducător pentru crime împotriva umanității. Oameni curajoși în
Daraa (aflat sub controlul regimului) au riscat să fie arestați (și
torturați până la moarte) protestând împotriva alegerilor. Graffiti-ul
din Daraa spune ”Fără stabilitate cu al-Assad”. În Idlib a fost un
protest pentru alegeri libere și corecte. Pe pancartă stă scris:
”Sirienii nu au viitor cu criminalul. Continuăm împotriva ta”.

Pe 28 mai 2021 se împlinesc nouă ani de la uciderea cineas-

tului și activistului Bassel Shehadeh. A participat la revoluție și a
documentat-o. Inspirat de jurnalele cu motocicletă ale lui Che
Guevara, Bassel a mers în 2010 la New Delhi cu motocicleta. În
2011 era bursier Fullbright la Universitatea Syracuse din New
York. Și-a părăsit cursul iarna și s-a mutatîn Homs pentru a docu-
menta revoluția și a-i antrena și pe alții ca activiști media. Bassel a
fost ucis în timpul unui asalt al regimului în Homs. Iată ce spune
un prieten: ”când îl vedeai nu puteai să nu-i observi zâmbetul. La
funeraliile lui Bassel în Homs regimul a atacat cu mortare. În
Damasc, unde familia și prietenii au vrut să-i facă o slujbă de
înmormântare, criminalii regimului și forțele armate au atacat
biserica. Era dificil să vizităm familia, dar până la urmă ne-am
adunat câțiva prieteni pentru a ne lua rămas bun în Homs, Damasc
și câteva locuri din lume. Și acum în fiecare an ne aducem
aminte”.

Pe 2 iunie 2021, odată cu începerea lunii Pride, Campania

Siria își manifestă solidaritatea cu comunitatea LGBTQI și sirienii
care încearcăsă continue lupta pentru libertate, egalitate și justiție.
Astfel, Campania Siria distribuie scrierile unui artist și scriitor
Sahaba în ”Siria nespusă”. Iată ce spune el: ”Așteptam cu nerăb-
dare momentul revoluționar, căci Siria și sirienii merită libertate.
Dictatura și metodele de represiune foarte brutale erau clare
precum cristalul încă de când eram un copil, ceea ce înspăimânta
pe fiecare. Nimeni nu putea anticipa care răspuns va fi. În timp ce
continuam intensexpunându-mă știrilor, furia a apărut și protestele
au izbucnit. Am înțeles că haosul interior în care mă aflam era o
32
mixtură de teamă și speranță. Sper că într-o zi, voi fi liber în țara
mea ca un sirian bizar”.
Raeef al-Shalabi scrie despre cum e să crești gay în eseul
”Eu, anormalul”: ”Am trăit copilăria cu un sentiment de solitudine
și mi-a lipsit luxul chiar al unei înțelegeri. Atunci când am început
să cunosc tineri femei și bărbați atunci am simțit pentru prima oară
că nu sunt singur. Am început să am interes pentru problemele
LGBTQ pentru că i-am iubit pe acești tineri prieteni”.
Pe 15 iunie 2021 se împlinește un an de când a murit activista
LGBTQI Sarah Hegazi din Egipt. Nour Salem se întreabă care este
soarta persoanelor din această categorie și cât trebuie să sufere:
”Mulți oameni din comunitatea LGBTQI sunt încă copleșiți de
frică pentru că pot face comparație între circumstanțele politice și
sociale din Siria și Egipt. Se pot raporta la suferința pe care a trăit-
o Sarah Hegazi în Egipt și la singurătatea și ciudățenia pe care a
resimțit-o în exil”.
Hammoudi, activist gay a fost arestat și torturat atât de regim
cât și de Statul Islamic pentru activismul său politic și orientarea
sexuală.

Avam al-Saleh, un scriitor din înălțimile Golan ocupate de

Israel scrie despre cei închiși pentru lupta lor de rezistență: ”M-am
gândit să documentez memoria mișcării de rezistență conduse de
cei care sunt închiși în închisorile Israelului. Această uitată istorie
este plină de semnificații și resurse simbolice. Totuși nu vreau să
reduc aceste experiențe la simplu simbolism. 54 de ani de la
inițiere, această narațiune este parte integrală a unei istorii mai
largi, una a sirienilor femei sau bărbați, mulți dintre care și-au
pierdut viața ca rezultat al închisorii. Alții și-au pierdut auzul sau
au pierdut ani sau decenii prin sentințe pe viață. Unii și-au pierdut
familiile în timp ce au stat la închisoare, alții și-au pierdut
abilitatea de a dormi fără coșmaruri. Fiindcă sunt ființe umane,
mișcate de pierderea siriană a libertății, voi încerca să le descriu și
să le onorez sacrificiul pentru a lupta cu această pierdere. NU va fi
documentare în stil legal, ci documentare care permite cititorului

33
să vadă fie și pentru câteva momente prin ochii celor care au fost
acolo”.

Pe 22 iunie 2021 Familii pentru Libertate își exprimă

condoleanțele pentru moartea într-un accident rutier a lui Alaa al-
Sadik din Emiratele Arabe Unite, activistă pentru drepturile
omului, aflată în exil în Marea Britanie. Alaa, născută în 1988 a
intervenit în apărarea tatălui ei care a fost arestat împreună cu alți
94 de intelectuali în procesul cunoscut ca ”Cazul 94 din Emirate”
pentru că a solicitat reforme și a rămas în detenție. Alaa a dedicat
viața ei apărării lui, cerând eliberarea lui și a celorlalți prizonieri
politici, precum și susținerii revoluțiilor din Primăvara arabă de la
începutul lui 2011 încoace..

Pe 24 iunie 2021 se împlinesc 5 ani de la uciderea unui

curajos jurnalist Khaled al-Essa într-un bombardament (după ce
fusese supraviețuitor atacului cu bombe-butoi).

Asociația Deținuților și Dispăruților de la Închisoarea Sayd-

naya a deschis un Centru pentru Familii în Gaziantep. Oferă
asistență deținuților și victimelor torturii prin intermediul scrisului
și alte arte.

Karim Jian a absolvit facultatea de medicină inspirat de

doctorul britanic Abbas Khan care a venit să trateze civilii la Alep.
El spune: ”În 2012 chirurgul britanic Abbas Khan a venit la Alep
pentru a trata civilii răniți. A fost în consecință torturat și ucis de
regimul al-Assad. Povestea lui a impresionat multă lume, inclusiv
un băiat de 15 ani din Alep care a vrut să fie ca doctorul Khan.
Astăzi băiatul a absolvit ca doctor”.

Pe 4 august 2021 Campania Siria își exprimă solidaritatea cu

victimele exploziei de acum un an din Liban care a ucis peste 200
de oameni și a rănit peste 6.500. Aceștia suferă și în prezent, iar
vinovații nu au fost trași la răspundere. Și Familii pentru Libertate
își exprimă solidaritatea cu victimele exploziei.
34
 La mijlocul lui august 2021 90 de voluntari de la “Căștile
Albe” își dau examenele de la facultate după ce educația lor a fost
întreruptă de război.

Pe 19 august 2021 de Ziua Internațională Umanitară Cam-

pania Siria le omagiază pe “Căștile Albe” care au, la rândul lor,
291 de victime printre ei, dintre care 3 chiar în 2021.

Pe 21 august 2021 Campania Siria își exprimă solidaritatea

cu victimele atacului chimic de la Ghouta din 21 august 2013 care
a dus la moartea a 1.127 de persoane, fără a fi tras nimeni la răs-
pundere, iar atacurile chimice repetându-se și depășind 200. Dr.
Katoub, lucrător umanitar, avocat și martordeclară: ”După 8 ani de
atacuri chimice repetate, trebuie să ne gândim la martori și la
familiile victimelor care au depus mărturie în fața organizațiilor
internaționale de investigație. Încă nu s-au făcut pași serioși către
justiție și tragere la răspundere și, în acest timp, aceștia au fost su-
puși sistematic și continuu intimidării din partea regimului sirian.”

35
 5. Câinii de refugiați teroriști

În zonele cu refugiați condițiile sunt moderne și sublime, dar

lipsesc cu desăvârșire, la fel ca prezența și ajutorul ONU (O,NU,
united nothings), o instituție-fantomă pe care o mai chem în ajutor
din reflex, la fel ca pe Obama sau fostul meu șef-fantomă. O,NU o
să vină la fel ca americanii pe care îi așteptau bunicii mei la
instalarea comunismului. Ori cum am așteptat cândva un număr de
dosar de la Parchet ori un bilet la telecabina din Bușteni (la o
coadă comunistă ori ca la vot în diaspora în 2014 și 2019). Și nu
primesc nici măcar un Sedatif PC pentru a mă calma, chit că nu are
niciun efect.
În Siria sunt mai mult de jumătate de populație dislocată
(șase milioane intern și șase milioane extern – peste un milion în
Liban, (cel mai mare procent raportat la populație), peste un milion
în Iordania și peste 3.7 milioane în Turcia care trăiesc în condiții
de mizerie). Dar așa merită câinii ăștia de refugiați-teroriști, în
special bebelușii.
Ar mânca și zeamă de pietre (dărâmături), numai că nu au
cu ce să o gătească (nu sunt gaze sau curent). Își mănâncă ghetele
ca-n ”Goana după aur” a lui Charlie Chaplin. Iarba, șobolanii și
pisicile le-au consumat de mult. Ar mânca și vecinii numai că
aceștia sunt, la fel ca ei, un pachet de oase ce nu-i ajunge pe-o
măsea unui câine comunitar bucureștean. Bine că propaganda este
necomestibilă și o expectorează imediat. În cazul în care lucrează,
medicii operează cu cuțitul de bucătărie, la lumina telefonului
mobil (dacă reușesc să-l încarce că nu e curent), invidiind confor-
tul și dotările din epoca de piatră.
Pe 11 noiembrie 2020 are loc o conferință la Damasc la care
participă regimul și Rusia și unde este promovată întoarcerea refu-
giaților pentru a ”reconstrui țara”, după cum a declarat Putin. Este
uimitor cum acești factori care continuă să producă crime împo-
36
triva umanității în Siria cheamă refugiații să se întoarcă fără nicio
garanție a siguranței. Mulți refugiați se tem să se întoarcă din
cauza bombardamentelor, detenției, torturii și recrutării militare
forțate. Mulți nici nu mai au case să se întoarcă pentru că fie au
fost distruse de bombardamente, fie au fost preluate ilegal de
regim. În Idlib peste un milion de persoane trăiesc în condiții
mizere în tabere de dislocați după ce orașele lor au fost distruse de
bombardamentele rusești și ale regimului. Deja țările din UE,
Canada și alte țări-donatoare și-au declinat prezența la conferință
din cauza crimelor de război comise în continuare de regim și aliați
în Siria și pentru că nu există condiții reale pentru o întoarcere
voluntară sigură în Siria a refugiaților. Printre participanți sunt
organizații neguvernamentale internaționale și agenții ONU din
Damasc. Bune și conferințele la ceva, logic, nu?
Activista Jumana Hassan Shtiwe, activistă refugiată, ne
povestește experiența sa legată de această conferință și întoarcerea
în Siria. A fost arestată în anul al treilea când era la facultatea de
farmacie, apoi și în anul patru. A fost torturată (electrocutată și cu
”Scaunul German”), făcută ”teroristă” nerecunoscătoare și amenin-
țată cu moartea. Nu a putut să-și dea examenele. S-a refugiat deși
are surori și frați mai mici. ”De fiecare dată când vorbesc de Siria
cu surorile mai mici mă întreabă când te întorci? Nu am un
răspuns. În ce privește universitatea, desigur, m-au separat de ea și
nu am putut obține nimic de la ea și subiectul de a studia a devenit
o obsesie și de fiecare dată când am un examen, mă pregătesc
pentru el cu atât mai mult că e într-o altă țară. Când văd ce-mi
doresc, nu mă pot gândi că nu-mi voi mai vedea casa și să fiu în
mijlocul familiei mele, încerc să nu fiu emoționată și nervoasă și
mă întreb dacă m-aș întoarce dacă ar fi o țară fără leu (condu-
cător)? Găsesc straturi de teroare, teamă, tristețe și memorii crunte,
acumularea lor face ca întoarcerea mea în țara închisoare să fie
catastrofică. Aflu pe Facebook despre conferința cu privire la
întoarcerea refugiaților și mă gândesc că nu voi reveni în țara
închisoare din cauza panicii și a fricii. Nu scriu pentru tristețe și re-
grete, sunt bine, tratată, dar este o oportunitate de a reaminti pentru
totdeauna brutalitatea pentru care nu se pot întoarce refugiații”.
37
 Tot legat de întoarcerea sirienilor în Yarmouk (casă unde nu
te simți acasă a sirienilor palestinieni unde a fost o blocadă cruntă
și au murit mii de foame), regimul cere ca refugiații să demons-
treze că au acte de proprietate și să obțină aprobare de la poliția
secretă. Lamis al-Khatib, activistă, dentist și membră a Familii
pentru Libertate aflată în Germania, care a părăsit Yarmuokul în
2012, spune: ”Casa familiei mele a fost distrusă de bombar-
damente. Ei nu vor să ne întoarcem. Nu am documente și munca
mea de activist implică faptul că nu voi primi aprobare de la poliția
secretă. Rusia și al-Assad spun că vor ca refugiații să se întoarcă,
dar au făcut asta imposibil pentru noi. Desigur, vreau să mă întorc
acasă, dar nu pot atâta timp cât regimul sirian e la putere. Sirienii
continuă să fie arestați și să dispară și în ziua de azi. Soțul meu
Niraz Saeed a fost arestat de regim din 2015. Nu am pierdut doar
casele, ci și viața noastră ca familie”.
Pe 29 noiembrie 2020, refugiatul sirian Ameer al-Halbi,
fotograf la Paris, este bătut sălbatic și desfigurat de poliția franceză
doar pentru că fotografia.
Pe 26 decembrie 2020, într-o tabără de refugiați din Liban
(Minya), 115 corturi sunt arse de localnici și peste 700 rămân fără
adăpost.
Pe 5 martie 2021 Danemarca anulează 94 permise de rezi-
dență siriene argumentând că Siria este sigură. RefugiatulAkram
Bathiesh face infarct și moare când află că i-a fost anulat permisul
de rezidență și dreptul la azil. Celor din Damasc (declarată zonă
sigură) li se dă o lună să se întoarcă în Siria altfel ajungând la o
tabără de deportare, fără prieteni, joburi sau educație. Se încearcă
deportarea a sute de alți refugiați sirieni. Primul ministru Mette
Frederiksen urmărește scopul de ”zero căutători de azil” sub
influența partidelor de extremă dreapta. Campania Siria lansează o
petiție împotriva acestei decizii și sunt proteste în Siria și în Statele
Unite și în UE. Mergem și noi la ambasada Danemarcei pentru a
protesta împotriva acestei decizii.

38
 6. Câinii de deținuți teroriști

Sute de mii de copii, activiști pașnici sau lucrători umanitari

au fost arestați și au dispărut forțat. Sunt câini de teroriști care au
violat Leviathani și au distrus nu doar Pământul, ci și planeta
Krypton a lui Superman. Sunt multe Antigone în Siria care
încearcă să-i găsească și să-i îngroape pe cei dragi. Astfel, riscân-
du-și propria viață pentru adevăr și din solidaritate, Familii pentru
Libertate (Families for Freedom) (printre care curajoasele femei-
lidere ale asociației precum avocata activist pentru drepturile
omului Noura, doctorița Hala, profesoara Farizah și activista
Fadwa) îi caută pe cei din închisorile regimului și din alte părți
(deși le pot împărtăși soarta cu această căutare).
Potrivit RSDO de la începutul războiului până în iunie 2021,
149.457 au fost arestați arbitrar, 131.178 (88%) de regim, 8.648
(6%) de Statul Islamic, 3.796 (3%) de Forțele Democrate Siriene,
3.582 (2%) la rebeli, 2.253 (1,5%) la Hayat Tahrir al-Sham. În
aceeași perioadă, au fost torturați până la moarte 14.537, 14.338
(99%) de regim, și 1% de alte părți.
Cele mai frecvente torturi sunt dulab (introducerea prizonie-
rului într-o roată/cauciuc înainte de a fi bătut), shabeh (atârnarea
de tavan de încheieturi), bătăi cu cabluri electrice, electrocutarea
(la organele genitale). Închisorile sunt supraaglomerate (oamenii
zac aproape leșinați unul peste celălalt, în spații minuscule) și
singurul concert care se aude e cel de urlete (îl auzim și noi
mereu). Toată lumea ajunge aici legume putrezite de 30-40 de kile
pe care nu le recunosc nici cei apropiați, iar femeile supravie-
țuitoare, pe lângă torturile obișnuite, trebuie să înfrunte și stigma
(rușinea) violului în ochii familiei și ai societății.
În demersul lor de a-i ajuta pe cei dispăruți, Familii pentru
Libertate solicită regimului sirian lista celor deținuți arbitrar
(împreună cu locația și starea lor), cere oprirea torturilor și
39
certificate de deces în caz de moarte (odată cu cauza acesteia și
locul mormântului), dorește accesul ajutoarelor umanitare și al
grupurilor de monitorizare a drepturilor omului în închisori și,
totodată, vrea abolirea curților excepționale și garantarea unor
procese corecte. Pe lângă presiunile asupra regimului, asociația
Familii pentru Libertate aduce împreună mii de familii de sirieni
cu rude arestate/dispărute, merge la orice discuție de pace pentru a
arăta că nu există pace fără ca cei dragi să fie eliberați și
contactează pe oricine poate face lobby în acest sens.

Campania Siria a lansat la rândul ei o campanie: ”Adevărul

după Statul Islamic”, cerând comunității internaționale implicarea
pentru aflarea adevărului despre cei răpiți de Statul Islamic (peste
8.000). Ameenah Sawwan, activistă pentru justiție și tragere la
răspundere de la Campania Siria spune: ”eforturile curente nu au
ajutat familiile să-i găsească pe cei dragi. Trebuie să interogheze
pe luptătorii de la Statul Islamic pentru a afla despre soarta celor
dispăruți și să ofere suport financiar pentru a efectua exhumarea
cadavrelor din gropile comune pentru a-i identifica aceste cadavre
descoperite tot timpul în și în împrejurimile Raqqa”.

Pe 19 noiembrie 2020 în cadrul unui proces dedicat

victimelor torturii din Siria din Koblenz, Germania (ale colonelului
Anwar Raslan, peste 4.000 de victime și peste 50 de decese),
activista și jurnalista Ruwaida Kanaan își învinge teama și rușinea
și depune mărturie despre violența sexuală și își dezvăluie în media
și pe rețelele sociale numele și fotografia. Aceasta spune: ”A fost
decizia mea din primul moment pentru a-mi arăta numele real și
fotografia și nu să-mi ascund numele și poza inclusiv în media.
Pentru mine, arătarea numelui real, a fotografiei și distribuirea
conversațiilor în media, a fost parte a unei misiuni pe care mi-am
asumat-o, pentru a oferi voce celor care n-au avut resurse sau s-au
temut să se expună. Ca supraviețuitoare a arestului și ca femeie, a
fost întotdeauna o prioritate pentru mine. Știm că mulți
supraviețuitori ai arestului se tem să apară în media din multe
motive de la stigma socială combinată cu condițiile materiale și
40
statutul legal, cu excepția supraviețuitorilor din interiorul Siriei
care se tem să vorbească din teamă pentru viața lor.”
Pe 9 decembrie 2020 Oficiul de Dezvoltare Locală și
Susținere a Afacerilor Mici, Familii pentru Libertate, Organizația
Baytna și Centrul Sirian pentru Media și Libertate de Expresie
organizează un webinar despre dispariția celor de la Douma (cei 4
de la Douma) la 7 ani de la dispariție. Vorbesc 4 activiști: Rana
Zeytouna, Yassin Haj Saleh, Basil Hamada, Osama Nassar, iar
moderator este Sawsan Abu Zainuddin. Cei dispăruți sunt activiștii
Razan Zaitouna, Nazim Hamadi, Wael Hamada, Samira Al-Khalil.
Nu se mai știe nimic de soarta lor.
Semnăm și o petiție de la Campania Siria în acest sens.

Pe 4 ianuarie 2021 apare raportul Asociației Deținuților și

Dispăruților de la Închisoarea Saydnaya (”Dispăruți forțat în
centrele de detenție siriene”) în care se vorbește de condițiile de
detenție, dar și de șpăgile uriașe date pentru vizite ori pentru
eliberarea deținuților. Regimul a folosit șpăgile pentru a se
autofinanța. Sume uriașe ajungând la 2,7 milioane dolari pentru o
singură închisoareau fost solicitate. Abdullah, arestat când avea 19
ani și dus la Saydnaya spune despre condițiile din închisoare: ”În
fiecare zi 4 sau 5 oameni mureau și erau scoși din celulă. Erau
înfometați până la moarte. Gardienii intrau în celulă și îi băteau,
lăsând prizonierii într-o stare de teroare mentală”. Familia lui
Abudllah a plătit 10.000 de dolari pentru a-i reduce pedeapsa, iar
el și cei trei frați ai lui încă lucrează pentru a plăti datoria. Pe
ansamblu, regimul a primit 900 milioane de dolari în șpăgi.

Pe 1 februarie 2021, Mariam Alhallak, de la Asociația

Familiilor Caesar își amintește de ziua în care fiul ei; Ayham
Ghazzoul, a fost ucis în tortură acum 8 ani. Iată ce ne destăinuie
ea: ”În ziua în care a fost ucis, știam deja. Intuiția maternă m-a
făcut să simt asta, chiar dacă nu aveam vești. Intrasem în camera
lui pentru a mă ruga la prânz când am avut o viziune: ușa camerei
lui s-a deschis și băiatul meu era cărat de oameni tineri care l-au
aruncat la pământ. Chipul nu avea trăsături, dar am știut că acea
41
viziune era el, Ayham, băiatul meu și am simțit că inima mea a
căzut la pământ de asemenea. Mi-am scuturat capul în panică, am
închis și am deschis ochii. Ce văzusem? Era ceva real? Avea vreun
înțeles? Am înțeles că băiatul meu care fusese arestat cu 6 zile
înainte tocmai murise. Inima mea a crezut, dar mintea mea refuza
să accepte soarta lui. După asta, de fiecare dată când numele lui
Ayham era menționat, murmuram: ”Dumnezeu să aibă milă de
sufletul său”. Am încercat cu mare efort să resping aceste cuvinte
de confirmare a morții lui fără să spun nimănui”.

Pe 10 februarie 2021, în sprijinul deținuților, este organizată

videoconferința online prezentând proiectul ”Justiție și adevăr”
realizat de Familii pentru Libertate, Ta‟aafi, Asociația Familiilor
Caesar, Coaliția Familiilor Persoanelor Răpite de Statul Islamic
(Massar) și Asociația Deținuților și Dispăruților de la Închisoarea
Saydnaya. Justiția pe termen scurt include oprirea violărilor
curente ale drepturilor omului. Pe termen lung trebuie atinsă o
justiție comprehensivă și nerepetarea crimelor. Iată ce spun
participanții: Mahmoud de la Coaliția Familiilor Persoanelor
Răpite de Statul Islamic (Massar): ”Pe 31 martie 2015 ISIS i-a
răpit pe mama și pe frații lui, Racha, Issam, Ibrahim și soția sa
Wafa și copii lor Alaa, Jodi și Taj” Bayan de la Familii pentru
Libertate: ”Unde sunt frații mei? Unde este Maan? Unde este
Yehya?” Kays de la Asociația Deținuților și Dispăruților de la
Închisoarea Saydnaya. : ”Pentru că am fost arestat și deținut la
închisoarea cea mai rea din lume, Saydnaya și am fost subiectul
celor mai rele metode de tortură. Pentru că încă mai sunt sirieni
torturați și uciși în fiecare zi” Hiba de la Ta‟aafi,: ”Pentru toți cei
care sunt încă înăuntru, ale căror voci sunt încă înăuntru, care încă
nu pot să vină afară pentru a vorbi sau striga” . Waleed de la
Asociația Familiilor Caesar: ”A fost deci necesar să ne unificăm
eforturile. Proiectul ”Justiție și adevăr este o nouă cale de unificare
a eforturilor de aflare a adevărului și tragere la răspundere a celor
responsabili”
Iată câteva cereri ale asociațiilor incluse în proiectul ”Justiție
și adevăr”: cei arestați trebuie eliberați imediat și soarta lor trebuie
42
cunoscută. Tortura, tratamentele inumane și crimele sexuale
trebuie să înceteze. Rămășițele morților trebuie date familiilor.
Tribunalele de câmp și curțile excepționale trebuie abolite. Curți
civile independente și corecte care aderă la standardele
internaționale trebuie create, pentru a garanta dreptul la un proces
corect.Reparații pentru daune și compensații pentru victime trebuie
realizate. Adevărul evenimentelor chestionate trebuie să fie oficial
recunoscut, într-o manieră care prezervă narațiunea istorică cu
acuratețe. Mărturiile publice oficiale trebuie să fie parte a justiției
de tranziție. Practicile ramurilor de securitate și judiciare trebuie
schimbate. Nu ar trebui să se acorde niciun rol celor care au comis
crimele în instituțiile de justiție și tragere la răspundere. Toți cei
care au comis violări trebuie trași la răspundere.

Nivin Almousa de la Familii pentru Libertate ne vorbește

despre experiența de deținută și despre percepția societății despre
femeile arestate în raportul ”Supraviețuitori și nu încă”: ”O femeie
este văzută ca aducând rușine sau este cea care pune capul familiei.
Nu știu cât de zdrobită este intern și extern, mental și fizic și are
nevoie ca societatea să se uite la ea. Un bărbat care vine din arest
este un erou”.

Pe 11 februarie 2021 în cadrul campaniei ”Adevărul după

Statul Islamic” a asociației Campania Siria este prezentată mărturia
atât a terorii comise de Statul Islamic, cât și a rezistenței la ea.
Yasmin Mashaan, jurnalist cetățean sub acoperire ne mărturisește:
”Primul lucru pe care l-a făcut Statul Islamic a fost să taie curentul
astfel încât lumea să înțeleagă că supraviețuirea ei depinde de el. În
acel an, Statul Islamic l-a răpit pe fratele meu mai mic, al cincilea
frate pe care l-am pierdut. Nu puteam asista pasiv la ceea ce ni se
întâmpla nouă, familiei noastre și lumii. Am decis să lucrez ca
activist media sub acoperire și mi-am riscat viața pentru a spune
lumii crimele comise de ISIS și lucrurile prin care trebuia să
trecem.”

43
 Pe 21 februarie 2021, un fost deținut Haitham al-Bayad Abu
Mahmoud cere adevărul despre cei dispăruți. Acesta a fost unul
dintre primii deținuți din Daria. A petrecut în detenție nouă ani și
patru luni.

Într-un interviu din ziarul Enab Baladi despre proiectul

”Justiție și adevăr”, Lamis Al-Khatib de la Familii pentru Libertate
vorbește despre teama oamenilor de a declara că au deținuți în
familie: ”Cei mai mulți părinți se tem să declare că au deținuți în
familie, deci numerele reale sunt mai mari decât cele documentate,
posibil de două ori mai mari. În ciuda eforturilor organizațiilor
privind soarta deținuților, nu există rezonanță internațională și sunt
întotdeauna promisiuni false privind deținuții și uneori nu există
nicio origine, nu există urechi pentru aceștia. Suferința și vocea
familiei, mișcări și organizații.”

Riyad Avlar de la Asociația Deținuților și a Dispăruților la

Închisoarea Saydnaya, fost deținut la Saydnaya, joacă rolul
principal în piesa ”Saydnaya”, despre experiența arestării,
prezentată la festivalul de la Napoli. A fost deținut timp de 21 de
ani la Saydanaya. Cetățean turc, a fost arestat când venise la
Damasc pentru a învăța araba.

Într-un articol din 21 februarie 2021 din CBS Stephen Rapp

afirmă despre probele împotriva regimului sirian: ”Avem probe
împotriva lui al-Assad și a oamenilor lui mai multe decât au fost
asupra lui Milosevici în Iugoslavia, decât în orice tribunal de crime
de război în care am fost implicați vreodată. Până într-un punct
mai bune decât împotriva naziștilor la Nurenberg pentru că naziștii
nu le-au făcut poze victimelor lor cu informații identificatoare
despre ei”.

Pe 22 februarie 2021 se împlinesc nouă ani de când au fost

uciși de regim jurnaliștii Marie Colvin și Remin Ochlik. Paul
Conroy, jurnalist rănit și el în acel atac și supraviețuitor al acestuia
își amintește: ”greu de crezut, acum nouă ani, colegii mei și
44
prietenii, Marie Colvin și Remin Ochlik au fost uciși în Homs de
regim. Ne amintim de asemenea de jurnaliștii sirieni, activiștii și
civilii care au îndurat orori de nenumit din partea guvernului
propriu. Ne amintim de toți. Noi cei care am supraviețuit atacului
suntem etern recunoscători oamenilor curajoși din Homs care au
stat cu noi în acele zile grele și ne-au asigurat supraviețuirea. Vă
mulțumim tuturor, nu vă vom uita”.

Pe 23 februarie 2021 se împlinesc 4 ani de când a fost

lansată mișcarea Familii pentru Libertate la Geneva. Mișcarea e
condusă de femei din familii de dispăruți și deținuți. A fost prima
mișcare a părinților deținuților. Cu patru ani în urmă, erau cinci
femei în mișcare dar acum sunt peste 150 de femei în Siria, Liban,
Turcia și Europa.

Pe 24 februarie 2021 torționarul Eyad al-Gharib este

condamnat la patru ani jumate de închisoare în procesul din
Koblenz, Germania. Aflată la fața locului, Ameenah de la
Campania Siria ne istorisește: ”Scriu din orașul german Koblenz
unde ceva mai devreme un membru al regimului al-Assad a fost
găsit vinovat de ajutarea la și comiterea crimelor împotriva
umanității. Am sentimente amestecate când am auzit condamnarea
lui Eyad al-Gharib la patru ani și jumătate, dar cred că este un prim
pas în procesul de justiție și tragere la răspundere care într-o zi va
duce către Bashar al-Assad însuși. Verdictul nu este doar pentru al-
Gharib ca individ, care a fost lucrător de nivel inferior al regimului
ori despre numărul de ani primiți. Este legat de injustiția pe care
multe familii siriene au suferit, inclusiv a mea. Acest proces
recunoaște crimele de dispariție forțată, detenție arbitrară și tortură
comise în închisorile siriene în ultimii zece ani și chiar mai mult.
Al-Gharib a fost judecat sub principiul ”jurisdicției universale”,
unde indivizii pot fi judecați pentru crime serioase împotriva
legislației internaționale. Avocații și apărătorii drepturilor omului
sirieni au recurs la această rută pentru că un proces internațional
este blocat la Consiliul de Securitate ONU de Rusia și China.
Procesul de astăzi setează un precedentpentru alte cazuri împotriva
45
regimului sirian. Sunt și alte cazuri în pregătire în Norvegia,
Suedia și Franța și un alt funcționar de rang mai înalt urmează să
fie judecat aici, la Koblenz. La nivel politic, transmite un mesaj
pentru țările europene că nu este indicat să construiască relație
politică cu regimul al-Assad câtă vreme se întâmplă crime
împotriva umanității sub nasul său. Acest verdict istoric de astăzi a
fost posibil datorită muncii grele a avocaților sirieni și apărătorilor
drepturilor omului și datorită curajului victimelor care au depus
mărturie. Aceia care și-au spus povestea, au cerut justiție și
răspunsuri și vor continua să facă asta până când justiția va fi
oferită pentru toți deținuții sirieni. Mai sunt peste 100.000 deținuți
sau dispăruți și crimele urmărite în detaliu în procesul acesta
continuă și azi. Într-o zi sper Siria va fi referită la Curtea Criminală
Internațională. Până atunci, trebuie să luptăm pentru libertate și
justiție în Siria și pentru deținuții din Siria, oriunde putem.”
Muzicianul Wassim Mukdad, martor în proces spune:
”procesul este important pentru că reprezintă o alternativă la
procesul internațional ONU căruia i-au dat veto Rusia și China.
Procesul este o speranță că există și alte opțiuni juridice.” ”Nu doar
din cauza lui Anwar Ruslan, ci a unei întregi serii de criminali care
începe cu Bashar al-Assad și nu se încheie cu Anwar Ruslan, este
foarte important să rămână în fața curții care reprezintă primul
pas”
Ghufran Khoulani de la Asociația Familiilor Caesar care a
pierdut 3 frați uciși prin tortură în închisorile regimului ne
transmite: ”Procesul este un mic pas către justiție. Atrocitățile
pomenite în procesul de la Koblenz continuă în Siria. Toți deținuții
trebuie eliberați și justiție trebuie făcută pentru cei dispăruți
forțat.”

Pe 2 martie 2021 la inițiativa Familiilor pentru Libertate

familiile prepară felurile de mâncare favorite ale deținuților pentru
a le păstra memoria.

46
 Pe 2 martie 2021 activiștii Wafa Mustafa, Mazen Darwish și
Sabah Hallak vorbesc la ONU despre detenția arbitrară și tortură,
cu un focus asupra femeilor, păcii și securității.

Pe 3 martie 2021 se organizează webinarul ”Siria. Lupta

pentru tragerea la răspundere”. Se referă la modul în care UE se
poate relansa în fața sirienilor și a-și utiliza puterea pentru a
asigura justiția și a trage la răspundere pentru crime împotriva
umanității. Participă Anwar al-Bunni, avocat pentru drepturile
omului la procesul de la Koblenz, Bassma Kodbani, cadru
academic și fost purtător de cuvânt la Consiliul Național Sirian și
cofondator al Inițiativei Arabe pentru Reformă și jurnalistul Rami
Jarrah, alături de parlamentari din UE ca Barry Andrews și
Nathalie Loiseau. Evenimentul e găzduit de Renew Europe.

Pe 14 martie 2021 la ONU activistul Mazen Darwish spune:

”Îmi doresc ca locul meu de vorbitor să fie luat de tânărul Yahya
Sharbiji de la care am învățat despre Islamul moderat, deschiderea
către celălalt, acceptarea diversității și a diferențelor și respingerea
violenței. Sau ca în locul meu să fie avocatul Khalil Maatouq de la
care am învățat că justiția este o valoare morală în sine, că trebuie
să apărăm toate victimele, indiferent de religie, rasă, culoare sau
gen.”

Pe 17 martie 2021 este un webinar pe tema ”Exodul, detenția

și lipsa statului” pe tema justiției și egalității, organizat de Familii
pentru Libertate. Jasmine Sharbiji de la Familii pentru Libertate
vorbește despre căutarea celor dragi dispăruți: în ciuda fricii și a
durerii, vorbește calm și puternic despre căutarea și lupta pentru
justiție. Totodată este lansată seria de podcasturi: ”În afara ochilor”
la care vorbește Jasmine de la Familii pentru Libertate.

Pe 24 martie 2021 este organizat un webinar de către

asociațiile victimelor și supraviețuitorilor detenției pe tema celei
de-a cincea conferințe din Bruxelles: ”Suport pentru viitorul Siriei
și al regiunii”. Evenimentul este organizat de Asociația Deținuților
47
și Persoanelor Dispărute la Închisoarea Saydnaya, Coaliția
Familiilor Persoanelor Răpite de Statul Islamic (Massar), Familii
pentru Libertate și Ta‟afi.

Tot pe 24 martie 2021 este organizat un webinar de Familii

pentru Libertate și Asociația Familiilor Caesar despre deținuți în
convorbire cu reprezentanții Marii Britanii (Jonathan Hargreaves),
Franței (François Sénémaud), și Germaniei (Robert Rohde),
eveniment asociat celei de-a cincea conferințe de la Bruxelles. De
ziua internațională a Dreptului la Adevăr referitor la Încălcarea
Gravă a Drepturilor Omului și pentru Demnitatea Victimelor.
Participă reprezentanții familiilor victimelor detenției: Noura
Ghazi Safadi, Nivin Almousa și Amer Matar.

Pe 13 aprilie 2021 în podacastul ”În afara vederii” Lamis

AlKhateeb de la Familii pentru Libertate transmite un mesaj
fotografului drag dispărut Niraz.. ”De fapt nu a fost niciun moment
de despărțire. Încă îmi aduc aminte că Niraz a spus: nu fi supărată
pe mine. Nu mă așteptam să fie ultima dată când îl văd, nu l-am
mai văzut de atunci”.

Pe 14 aprilie 2021 Campania Siria își exprimă condoleanțele

pentru prizonierul politic palestinian iordanian Nayef Hammad
Saeed care a murit în închisoarea Adra din Siria după 26 de ani de
detenție fără acuzații clare. În timpul detenției a fost torturat și
subiect al relelor tratamente. A fost acuzat în 1995 că deține
documente confidențiale care ar fi trebuit să fie secret de stat. A
fost adus în fața Curții Militare într-un proces care a durat 1 minut
și în care nu i s-a comunicat sentința, nu i s-a permis să vorbească
cu un avocat, nici să fie prezenți membri ai familiei. A fost adus la
închisoarea Saydnaya unde a fost ținut timp de 10 ani fără contact
cu exteriorul, apoi transferat la închisoarea Adra. Medierile făcute
în favoarea sa de familie și guvernul din Iordania, inclusiv a
regelui Abdullah al doilea nu au reușit să-l elibereze. Nu au contat
nici vârsta sau probleme cu diabetul sau cu inima. Este unul din
cinci cazuri de palestinieni iordanieni deținuți în Siria fără acuzații
48
clare conform Asociației Deținuților și Persoanelor Dispărute de la
Închisoarea Saydnaya. Aceștia au fost supuși torturilor și relelor
tratamente.

Pe 29 aprilie 2021 Campania Siria își exprimă condoleanțele

pentru moartea lui Nabil Ghaleb Kher ucis în închisoare după 30
de ani de detenție fără acuzații clare. A fost arestat prima oară în
Liban în iunie 1991, după care a fost transferat în Siria și a fost
timp de 6 luni subiectul torturilor atroce care au dus la multiple
fracturi și la pierderea dinților. A fost condamnat la moarte de un
tribunal militar pentru ”complot cu părți ostile și contactarea lor
pentru a ajuta să câștige războiul”, dar apoi sentința a fost
comutată în închisoare pe viață. Nicio probă nu a fost adusă pentru
această decizie, iar lui Nabil i s-a interzis să aibă un avocat. A fost
dus la închisoarea cea mai cruntă Saydnaya unde a petrecut 14 ani
până în 2005, fără vizitatori. În Saydnaya era bolnav, dar
autoritățile au ignorat suferința lui și nu l-au eliberat. În ciuda
anilor de detenție nu-și pierduse simțul artistic și picta cu
materialele simple pe care le avea. A fost mutat apoi la închisoarea
as-Sweida unde a rămas până la moartea lui.
Pe 3 mai 2021 Nivin Almousa de la Familii pentru Libertate
trimite un mesaj de ziua fratelui ei Hamza ucis prin tortură în
închisorile regimului. ”Este ziua de naștere a fratelui meu care ar fi
împlinit 33 de ani și ar fi trebuit să-i sărbătorească cu noi. Am scris
mult și am șters după aceea pentru că jur că nu știam ce să spun și
ce să descriu, ne întristează pierderea sa și că a fost martirizat sub
tortură în închisorile murdare ale regimului, nu aș fi vorbit despre
fratele meu inteligent, nobil și curajos, cu excepția memoriilor
noastre și a zilei în care s-a născut. Încă nu știu ce să scriu de ziua
ta, frățioare. Nu vom uita, pentru că durerea este mare și
răzbunarea este și mai mare.”

Pe 6 mai 2021 sunt sărbătoriți cei care sunt dispăruți. ”7 zile

de naștere”. Wafa Moustafa nu și-a mai văzut tatăl Ali din 2 iulie
2013, dispărut în închisorile regimului.

49
 Pe 9 mai 2021, de Ziua Internațională a Mamelor, mame de
la Familii pentru Libertate spun ce își doresc. Iată ce ne destăinuie
Nour: ”Îmi doresc ca toate mamele să-și vadă copiii eliberați. Și
îmi doresc ca nicio mamă să nu treacă prin durerea prin care am
trecut noi”.Fadwa spune: „Zi a mamelor fericită doresc tuturor
mamelor. Am un vis pe care visez să-l împlinesc că toate mamele
își îmbrățișează copiii în timp ce ei doresc o zi fericită a mamelor.
Dorința mea e ca băiatul meu să vină la mine, să mă îmbrățișeze și
să-mi ureze o zi fericită a mamelor.” Mona spune: ”În toate limbile
pământului, doresc libertate pentru fiul meu, Inas. Toate speranțele
mele că vei crea o mică lume confortabilă în adâncul sufletului tău,
similară fotografiei făcute azi ție preaiubitului meu fiu”. Nuha
spune: ”Familia noastră este îndurerată ca acum 6 ani așteptând-o
pe Mama arestată de regim. De Ziua Mamelor doresc pace și
libertate pentru mamele siriene”. Fadia spune: ”Fiul meu,
Mohammed, îmi e dor de tine foarte tare. În această zi, am nevoie
mare de tine. Nu mai sta departe de mine.” Mayassa spune: ”Alaa
studia ingineria. A fost deținut de regim de zece ani. Sper că de
Ziua Mamei, Alaa va fi cu mine, că va fi liber și va sta cu mine”.
Ghada spune: ”Mă gândesc în acest moment la Siria de unde am
fost dislocați forțat. O Zi a Mamelor fericită tuturor celor care și-au
pierdut copiii, soțiilor care și-au pierdut soții. O Zi a Mamelor
fericită tuturor mamelor de deținuți și soțiilor de deținuți. Fie ca
Dumnezeu să vă protejeze și mă rog ca să fie eliberați și visul
vostru să devină realitate într-o Sirie liberă, să fie eliberați din
centrele de detenție ale opresorilor în așa fel încât să construim o
Sirie în pace și securitate”

Pe 12 mai 2021 odată cu încheierea Ramadanului, este și o

mărturie despre cum a fost sărbătorit la închisoare. Mutassem
Abdulsater povestește cum a petrecut Ramadanul la cea mai
blândă închisoare Saydanaya unde a fost deținut timp de trei ani:
”Îmi aduc aminte de petrecerea Ramadanului la închisoarea
Saydnaya pentru speranța, determinarea și persistența pe care
această lună sfântă ne aducea. Deveneam atenți și ocupați pentru
10 minute înainte de masa de Iftar (masa de seară de după post),
50
preparând-o din porția foarte mică de mâncare: 3-4 măsline (6 dacă
eram norocoși), jumătate de cartof sau un cartof întreg, 2-3 linguri
de orez și o porție mică de supă. Unul dintre noi era voluntar să se
cațăre pe drugul de fier al celulei și să se uite pe fereastră pentru a
vedea apusul de soare și a ști când este Iftarul. Altul stătea pe
podea și asculta mersul gardienilor pentru a verifica să nu vină,
căci ar fi fost torturați dacă erau prinși.Tot ce ne doream era să ne
facem masa de Iftar chiar dacă puțin similară cu ce aveam acasă și
cu familiile noastre. Împrăștiam sacoșe de plastic pe podea,
storceam cartofii și-i puneam pe o felie de pâine cu câteva măsline
deasupra pentru a avea un gust mai bun și puneam și căni din
plastic cu apă. Această masă simplă însemna mult pentru noi, ne
aducea împreună, ne dădea un sens de determinare și răbdare și
speranța că libertatea va veni curând”.

Pe 13 mai 2021 cu ocazia sărbătorii Eid, Campania Siria

urează sărbători fericite sirienilor, inclusiv deținuților.

Pe 15 mai 2021Familii pentru Libertate arată solidaritatea cu

palestinienii, prezentând un martir pentru cauza palestinienilor,
Talib, executat în închisoarea Saydnaya: ”Dacă regimul e sincer cu
eliberarea Palestinei, eu o să fiu primul pe front”.

Tot pe 15 mai 2021, de Ziua Internațională a Familiilor,

Familii pentru Libertate își amintește de cei dispăruți în închisori și
cere Consiliului de Securitate de la ONU să asigure libertate și
justiție pentru deținuți.

Pe 17 mai 2021 este eliberată Nisreen Wanli arestată de

regimul sirian împreună cu copiii săi, timp de nouă ani pentru că a
făcut lobby pentru soțul ei care a dezertat din armată.

Pe 17 mai 2021 este descoperită o hartă care indică 43 de

închisori ale Statului Islamic și 24 gropi comune. Familiile celor
dispăruți au cerut să se investigheze complet probele privind
închisorile și gropile comune.Umm Muhammad, al cărei băiat
51
Muhammad a fost arestat de Statul Islamic, spune: ”Înainte
rătăceam pe străzi căutându-mi băiatul, băteam la uși cu poza lui și
îmi făceam speranțe că cineva știe unde este băiatul meu. Știam că
această metodă e inutilă, dar nu puteam face altceva, era singurul
lucru pe care îl puteam face. Acum sunt implicată în acest proiect
și, chiar dacă știu că e un proiect pe termen lung, sper că îmi va
aduce vești despre fiul meu.” Locațiile au fost documentate de
Centrul pentru Justiție și Tragere la Răspundere din Siria, care mai
investighează rute și metode de a-i transfera pe cei dispăruți.

Pe 25 mai 2021Familii pentru Libertate, Asociația Deținu-

ților și Persoanelor Dispărute la Închisoarea Saydnaya, Asociația
Familiilor Caesar, Coaliția Familiilor Persoanelor Răpite de Statul
Islamic (Massar) organizează o conferință online despre deținuți:
”Oameni, nu numere”. Iată ce spune Diab Seryah de la Asociația
Deținuților și Persoanelor Dispărute la Închisoarea Saydnaya:
”Adevărul înainte și doar întregul adevărne poate ajuta să vedem
viitorul Siriei și să adresăm violările din trecut”. Marian Hallak, de
la Asociația Familiilor Caesar spune: ”Cauza deținuților este o
cauză umană, nu ceva care să stea sub negocieri. Rezolvarea
problemei deținuților este baza pentru soluție la problema siriană”.
Fadwa Mahmoud de la Familii pentru Libertate spune: ”Orice
deținut este o ființă umană, are o viață de trăit înaintea sa. Nu
vorbim de numere, sunt oameni, copiii noștri, cei dragi”. Khalil Al
Haj Saleh de la Coaliția Familiilor Persoanelor Răpite de Statul
Islamic (Massar) spune:”Am învățat din experiența altor țări că
singurul mijloc de a ajunge la o soluție minimală rațională este
adresarea problemei umane a deținuților. Altfel nu va fi pace
durabilă, soluție, nici stabilitate”. Profesorul Jeremy Sarkin, fost
șef al Centrului ONU pentru Dispariții Forțate sau Involuntare
prezintă rezultatele unui nou studiu care explorează opțiunile
pentru crearea unui nou mecanism dedicat rezolvării crizei.
Bazându-se pe rezultatele studiului, asociațiile victimelor cer
stabilirea unei instituții care să lucreze pentru eliberarea
deținuților, descoperirea sorții celor dispăruți și găsirea rămășițelor
celor uciși. Publicarea studiului încearcă să obțină solidaritate în
52
criza deținuților și dispăruților creând acțiune concretă prin
educarea factorilor de decizie în ce privește cazul urgent de creare
a unui nou mecanism și construirea suportului pentru stabilirea sa.
Pe 27 mai 2021 Amina Kholani de la Familii pentru
Libertate lansează un nou mecanism de găsire a deținuților
dispăruți. Iată ce spune ea: ”Numele meu este Amina Kholani și
încerc să reamintesc lumii de cei dragi dispăruți. Sunt supravie-
țuitoare a închisorilor regimului și soțul meu a fost deținut la
închisoarea Saydnaya, Fratele meu Bilal a supraviețuit și el
detenției, mulțumesc lui Dumnezeu, dar, din nefericire, o poză a
fratelui meu, Muhammad a apărut printre fotografiile lui Caesar. În
ce-i privește pe frații mei, Majd și Abdul Sattar au fost arestați în
2011 pentru participare la proteste pașnice în Daraya. Problema
detenției și disparițiilor forțate este enormă ca număr și status. Este
important de subliniat că problema detenției și a dispăruților nu e
ceva ce s-a întâmplat și s-a încheiat. Mai curând, în ce vă spun
acum, sunt noi deținuți care sunt torturați până la moarte. Avem
drepturi ca victime și supraviețuitori, de aceea cu câteva luni în
urmă, cinci asociații ale supraviețuitorilor și victimelor au lansat
proiectul comun ”Adevăr și Justiție” pe care l-am construit
împreună, în care ne clarificăm viziunea și cererile de adevăr, justi-
ție și rolul pe care trebuie să-l jucăm în reconstruirea patriei
noastre. În această săptămână căutăm cooperare internațională la
acest proiectși să găsim un nou mecanism de găsire a dispăruților.
Lumea, ONU și Consiliul de Securitate trebuie să-și asume
responsabilitatea de a se ocupa cu problema deținuților din Siria.
În momentul în care am ieșit din închisoare, am făcut o promisiune
femeilor și copiilor pe care-i lăsam în urmă, o promisiune pentru
mama și frații mei, că voi suna clopotele și voi face zgomot pentru
toți deținuții. Ajutați-mă să-mi îndeplinesc promisiunea. Puteți să
citiți noul mecanism aici, de la coaliția noastră, Asociația
Deținuților și Dispăruților de la Închisoarea Saydnaya, Asociația
Familiilor Caesar, Coaliția Familiilor Persoanelor Răpite de Statul
Islamic (Massar) și Inițiativa Ta‟afi”.

53
 Pe 31 mai 2021, Amina Khoulani de la Familii pentru
Libertate participă la un eveniment organizat de Centrul de
Dezvoltare Administrativă intitulat ”Participarea politică a
femeilor siriene”. Se discută importanța participării politice a
femeilor siriene, experiențele și succesul femeilor siriene în munca
politică, dificultățile și provocările femeilor siriene în munca
politică.

Pe 4 iunie 2021 este eliberat Hossam Pastor . Jurnalistul și

activistul Hossam a fost răpit de un grup armat pe 3 iunie 2021 în
orașul Derek din nord-estul Siriei. Familia a anunțat răpirea pe
rețelele sociale și au făcut responsabile pentru aceasta Forțele
Democrate Siriene. Statele Unite ar trebui să facă presiuni asupra
Forțelor Democrate Siriene (aliate în lupta împotriva Statului
Islamic) pentru a nu mai intimida jurnaliștii.

Pe 16 iunie 2021, odată cu summitul Biden-Putin, Familii

pentru Libertate își exprimă dorința ca Biden să intervină pentru
găsirea și eliberarea celor dispăruți. La fel ca membrii asociației,
Biden știe ce înseamnă să piardă un fiu. Tot la fel ca aceștia, știe ce
înseamnă răul produs de Putin și de al-Assad.De aceea, au nevoie
de solidaritatea lui Biden pentru a-i găsi și elibera pe cei dispăruți.

Pe 19 iunie 2021, odată cu Ziua Internațională a Eliminării

Violenței Sexuale, Familii pentru Libertate cere oprirea violenței
sexuale împotriva deținuților de ambele sexe și totodată încetarea
torturii.

Pe 20 iunie 2021, de Ziua Internațională a Tatălui, Enas de la

Familii pentru Libertate își mărturisește dorința de a-l revedea pe
tatăl ei dispărut în închisorile regimului: ”Mă numesc Enas, am 19
ani, am părăsit Siria în 2015 când aveam 13 ani, când tatăl meu a
fost arestat de regim. Ne-am mutat în Turcia și am început să
studiez acolo. O nouă țară, o nouă cultură, oameni noi. În 2019 am
încheiat liceul. Toată lumea era fericită și sărbătorea. Eram fericită
dar simțeam că ceva lipsește. În același an, am primit o bursă la
54
United World College în Maastricht (UWCM) pentru a studia
pentru Programul Internațional de Diplome de Bacalaureat. M-am
mutat din nou, de data asta fără familie. A trebuit să înfrunt
provocarea de a fi singură, de a învăța la un program foarte dificil
și într-o limbă în care nu știam nici câteva cuvinte. Acum, pe 22
mai 2021 am absolvit. Era momentul pe care îl așteptasem atât, era
să termin liceul a doua oară. Eram fericită, dar totuși lipsea ceva.
Ce lipsește ești tu, tati, să fii alături de mine în acest moment, să
mă feliciți, să mă îmbrățișezi și să-mi spui cât de mândru ești de
mine. Asta mi-a lipsit și îmi doresc să fii avut. Mi-e tare dor de
tine. Voi continua viața și te voi aștepta până în ziua în care vei fi
liber, te vei întoarce și vei spune că ești mândru de mine”.

Pe 23 iunie 2021 16 organizații siriene și internaționale

găsesc ecou la acțiunea UE la Planul de Impunitate asupra Siriei.
Acest plan aduce instituții mai dedicate pentru victime și
supraviețuitori, tragerea vinovaților la răspundere și îmbunătățirea
stabilității Siriei pe termen lung.

Pe 24 iunie 2021 Syria Direct face un articol despre cei

dispăruți și despre falsa speranță pe care regimul o dă promițând
false eliberări: ”Farsa eliberării deținuților redeschide rănile din
Ghouta”.

Tot pe 24 iunie 2021 DW publică un interviu cu Fadwa

Mahmoud de la Familii pentru Libertate: ”Opozanta Fadwa Mah-
moud a luptat întreaga ei viață cu teroarea și opresiunea fiind ea
însăși arestată de regim. În 2012 soțul ei Abdul Aziz al-Khair și
băiatul ei Maher Tahan au fost arestați și nu s-a mai știut nimic de
ei. Fadwa și-a dedicat viața eliberării miilor de deținuți și a fondat
mișcarea Familii pentru Libertate și nu și-a pierdut speranța pentru
un viitor mai bun în Siria.”

Pe 25 iunie 2021 de Ziua Internațională a Victimelor Torturii

Jasmine de la Asociația Familiilor Caesar își amintește de fratele ei
Aqaba victimă a torturii: ”astăzi ne amintim de victimele torturii,
55
dar fratele meu este mai mult decât o victimă și un număr. Toate
victimele au o poveste și o viață pe care ar fi trăit-o și cu care s-ar
fi reunit dar este însă absență. Numele meu e Jasmine Mesha și
sunt membră a Asociației Familiilor Caesar, un grup care și-a
recunoscut rudele ucise în centrele de detenție ale regimului prin
fotografiile lui Caesar. Fratele meu Aqaba a fost arestat în 2012
pentru participare la proteste. Nu știam nimic de soarta lui până
când l-am văzut în fotografiile lui Caesar în 2015. Era o poză în
care apărea cu un număr și care a însemnat încheierea căutării și a
incertitudinii. Îl așteptam să se întoarcă cu un zâmbet larg și mă
gândeam la momentul revederii. Datoria noastră de familii ale
victimelor este să păstrăm o memorie frumoasă a victimelor dintre
cei dragi și nu o fotografie a lui Caesar. Și încerc în fiecare zi să
păstrez o memorie frumoasă. Aqaba iubea animalele și studia la
Institutul Veterinar. Vreau să-i păstrez memoria când avea grijă de
animale cu atenție și dragoste. Încerc să-mi aduc aminte când am
jucat prima oară șah și a fost foarte mândru de mine când l-am
bătut la acest joc, ceea ce încă îmi pune un zâmbet pe față.
Întotdeauna avea grijă de mine, era cu patru ani mai mare ca mine.
Era căsătorit cu două feteAlyia și Rehab care aveau trei ani,
respectiv un an când a fost arestat. Acum au 13, respectiv 11 ani.
Nu credeam că o să crească fără tată. În această zi, vreau să știți că
victimele nu sunt numere sau simplu subiect de presă. Suntem
oameni și visăm la libertate, demnitate și democrație”.

Pe 28 iunie 2021 Campania Siria publică o hartă interactivă

cu 43 de închisori ale Statului Islamic și 24 de gropi comune.

Pe 2 iulie 2021 dr. Mahmoud al-Rafai, cardiolog arestat de

regim pe 16 februarie 2012 esteeliberat.

Pe 2 iulie 2021 sunt evenimente la Berlin, New York și

Londra pentru eliberarea deținuților împreună cu cineasta Waad al-
Khateb. Surorile Wafa și Sana Moustafa, activiste la Familii pentru
Libertate, marchează opt ani de când a dispărut tatăl lor Ali
Moustafa, un activist în domeniul umanitar și al drepturilor omului
56
care a fost arestat de regim pe 2 iulie 2013. Iată ce spune Wafa
Moustafa: ”Împreună ridicăm fotografiile celor dispăruți, cântăm
cântece de libertate și ne facem auzite cerințele. Vrem libertate
pentru toți sirienii arestați arbitrar sau dispăruți. Cele 2922 zile de
când tatăl meu a dispărut ne-au schimbat întreaga viață, dar nu
avem altă șansă decât să păstrăm speranța”.

Pe 5 iulie 2021 Familii pentru Libertate împreună cu Acțiune

pentru Sama organizează un eveniment la Londra și în Idlib pentru
eliberarea deținuților.

Pe 7 iulie 2021 de ziua de naștere a lui Niraz Lamis al-

Khateeb de la Familii pentru Libertate spune despre fratele ei
dispărut: ”Astăzi este a 30-a aniversare a lui Niraz. M-am gândit
mult la ce s-ar fi întâmplat dacă nu te-ar fi arestat. Mă întreb cum
ar fi fost dacă viața ar fi fost drăguță cu tine. Am decis azi să
sărbătoresc ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, vreau să
sărbătoresc ca și cum ai fi cu mine și ai sufla lumânările cu mine.
Vei simți cu siguranță toată dragostea din toate inimile care și-au
amintit de tine și copilăria ta și au suflat lumânările.”

Pe 9 iulie 2021 la ONU, Lamis al_Khateeb de la Familii

pentru Libertate spune: ”Cei dragi deținuți nu sunt numere, sunt
oameni cu vieți complete și vise fără număr. Ne e dor de ei și îi
așteptăm să vină în fiecare zi.”

Pe 14 iulie 2021, de ziua lui, Fatima al-Khatib vorbește de

băiatul ei arestat în 2012 de regim: ”Numele meu e Fatima al-
Khatib, băiatul meu Dadoush, născut pe 06.07.1992 este unul bun,
grijuliu, cu dragoste față de familie, țară și prieteni. Lucra la o
tipografie la Duff Thorns și era la lucru când a fost arestat pe
31.12.2012 și încă nu știm nimic despre el. Astăzi este ziua lui și ar
fi trebuit să fie cu noi și mi-e dor de zâmbetul lui și de râsul lui
frumos. Fiul meu e în rugăciunile mele în fiecare zi, mă rog lui
Dumnezeu ca să fie eliberat și să-și îndeplinească visul de dinainte
de a fi arestat de a deschide o tipografie și a continua viața. Fiecare
57
zi de naștere care are loc în detenție este un alt eșec de a trata pro-
blema arestului în Siria. Este momentul ca acea comunitate
internațională să intervină și să ceară eliberarea fiului meu și a mii
de alți deținuți și dispăruți forțat. Dragul meu băiat, de ziua ta,
trebuie să-ți spun că te aștept acasă să vii în orice clipă și inima îmi
spune că te vei întoarce în siguranță și bine. Fie ca Dumnezeu să
fie mulțumit de tine în viața aceasta și în cea viitoare”

Pe 14 iulie 2021 Wafa Moustafa de la Familii pentru

Libertate spune într-un interviu în The Guardian despre tatăl ei
dispărut, ceilalți dispăruți și lupta ei: ”Este o responsabilitate uriașă
pentru că toată campania mea l-a eliberat pe tatăl meu? Nu. A dus
la eliberarea altuia dintre cei dispăruți? Nu. Dar dacă nu țip cât de
tare pot pentru cei peste 150.000 dispăruți forțat se va schimba
ceva pentru ei? Vom fi uitați. Nu trebuie să se întâmple asta. Vă
pot arăta că este cineva acolo care luptă pentru ei.”

Pe 20 iulie 2021 de Eid Adha Familii pentru Libertate urează

libertate pentru toți cei dispăruți. Iar Campania Siria vorbește de
“Căștile Albe”, oamenii din Idlib și cei ce au pierdut pe cineva.

Pe 28 august 2021 Familii pentru Libertate organizează un

eveniment la Berlin de solidaritate cu cei dispăruți forțat de Ziua
Internațională a celor Dispăruți Forțat, punând și sute de telefoane
care simbolizează așteptarea ani la rând a unor vești despre cei
dispăruți.

În ce privește cei dispăruți, Asma Saad al-Din de la Familii

pentru Libertate îl caută pe fratele ei arestat de regim în 2014 în
Daraa. Se bucură de eliberarea unor deținuți din Daraa și speră că
fratele ei va fi printre ei, dar nu este. Iată ce spune Asma: ”În
ultimele zile, am primit zvonuri neconfirmate despre eliberarea
unor deținuți din Daraa și în ciuda dificultății de a auzi repetându-
se știrile și de a fi dezamăgită. Am urmărit știrile și am așteptat.
Am sperat că fratele meu, arestat din 2014, va fi printre ei. 62 de
deținuți au fost eliberați din Daraa și chiar dacă știam că deținuții
58
eliberați sunt din cei care au luat parte la reconcilierea cu regimul
în Daraa în 2018, am sperat că fratele meu este printre ei. Nu-mi
pot nega tristețea și dezamăgirea că nu știu informații despre
fratele meu și în același timp îmi exprim bucuria pentru deținuții
eliberați și familiile care îi așteptau. Astăzi împărtășesc fericirea
fiecărei mame, surori, soții, fiice, frate, tată și rude care și-au
întâlnit pe cei dispăruți după ce le-a fost dor de ei. Îi felicit din
toată inima și speranța rămâne în inima mea că cererile noastre vor
fi îndeplinite și vom vedea ziua când vom celebra eliberarea
fratelui meu și a tuturor deținuților”.

Maisa Saleh, jurnalistă și activistă din Berlin o caută pe sora

ei Samar Saleh, răpită de Statul Islamic în 2013 împreună cu
partenerul ei Mohamad al-Omar. ”Numele meu e Maisa Saleh și
sunt o jurnalistă și activistă din Berlin. În 2013 sora mea Samar
Saleh a fost răpită de Statul Islamic împreună cu partenerul său
Mohamed al-Omar. Până în acest moment, nu știu nimic din ce i s-
a întâmplat. Moartea lui al-Baghdadi a fost înspăimântătoare
pentru noi familiile, căci era declarată victoria asupra Statului
Islamic, dar niciun efort pentru a-i găsi pe cei răpiți de Statul
Islamic. Dar pentru noi familiile nu era o opțiune să renunțăm la
căutarea celor dragi dispăruți. Sunt luptători ai Statului Islamic
care știu multe informații, dar întrebările nu sunt adresate.” Maisa
dă și un interviu revistei ”Vice” despre campania ei. Vorbește
despre lipsa de acțiune de când a fost înfrânt Statul Islamic: ”Dacă
nu mai sunt cei de la Statul Islamic, unde sunt cei dragi? Unde sunt
miile de persoane care au fost răpite de Statul Islamic? Vom fi
victorioși când vom avea informații.” Maisa spune că dorește ca
Statele Unite să interogheze pe luptătorii Statului Islamic capturați:
”Acești luptători sunt o bancă de informații care ne poate oferi
indicii despre cei dragi. Sunt speranța noastră ca familie”.

Maimouna al-Ammar, membră a Familii pentru Libertate și

membru fondator al Rețelei Siriene pentru Protecția Copilului
(Hurras), își caută cei doi frați dispăruți în închisorile regimului,
Suhaib, de 31 de ani, student la literatură engleză și Iqbal, de 29 de
59
ani, student la literatură franceză. Cei doi au fost arestați în
noiembrie 2012, de la casa părintească din Damasc. ”Sunt foarte
îngrijorată pentru frații mei din închisoare. Știm că pușcăriile
regimului sirian sunt un infern și nu-mi pot imagina cum va fi
situația dacă cei care deja suferă acum sunt loviți de pandemie”.

Maysa Hamadi de la Familii pentru Libertate spune despre

fratele ei, Nazim Hamadi, activist din grupul ”Cei 4 de la Douma”
dispărut acum șapte ani: ”șapte ani dar sunt și alte mii de familii au
trecut prin asta: sunt în viață? Imaginația lui era singurul lucru
frumos pentru familia mea și era o bucurie pentru fiecare. Acum e
un coșmar suferit de destinele mici și mari. Necunoscutul e o mai
mare tortură decât a ști sfârșitul. Cel puțin am ști că este într-un loc
sigur și confortabil, dar acum am pierdut orice bucurie și bucuria
vieții. Orice lucru cât de mic ne aduce aminte de el, mama refuză
să participe la orice nuntă și a avut visele ei. Care cântec este un
simplu detaliu atașat? Dar cea mai mare tortură este să-i păstrăm
memoria într-o poză pe telefon, toată bunătatea și frumusețea într-
o poză și un cuvânt. A fost răpit. Ce realizare să fii răpit și să
distrugi viața a 11 indivizi și 5 familii care trăiesc cu speranța că îi
vor întâlni într-o zi. Până ajung în punctul să mi-l imaginez printre
contacte și mă rog să fie vocea lui. Anii care au trecut nu ne-au
făcut să-l uităm sau să nu mai cerem să fie cunoscută soarta lui.
Sunt diavoli care și-au dat dreptul să răpească îngeri pentru simplul
motiv că au o armă cu ei. Și-a petrecut viața încercând să oprească
înarmarea și credea că o armă în mâinile unui ignorant e o crimă.
Memoria lui va rămâne. Istoria îi va reține ca criminali, iar ei vor
rămâne ca îngeri zburând, protejând ce au obținut și libertatea și
visele ce au atins”.

Sheikh Ahmed, de la Familii pentru Libertate îl caută pe

soțul ei dispărut de 9 ani în închisorile regimului. Ea spune;
”Muhammad soțul meu a fost arestat de 8 ani, 11 luni și 3 zile. Am
construit speranță în viețile noastre în absența lui, și cel mai mic
lucru pe care îl poate spune fetița mea când e supărată pe fratele ei,
ea spune că tatăl ei se va întoarce, e foarte optimistă. Aș fi vrut să
60
fiu optimistă că injustiția va dispărea și că opresorii vor fi trași la
răspundere, dar nu mai sunt optimistă privind întoarcerea lui
Mohammad după ce am aflat de moartea altor deținuși la închi-
soarea Saydnaya”.

Umm Musaab, de la Familii pentru Libertate îl caută pe fiul

ei arestat în septembrie 2013 în închisorile regimului. ”Sunt mama
deținutului Ahmed al-Rifai student la arhitectură în anul doi care-l
mai ajuta pe tatăl său la magazinul său. În septembrie 2013
magazinul a fost ținta unui raid, doar pentru discuții despre
libertate cu cei care îl înconjurau. După ce am auzit că a murit, nu
cred totul. Nu am o dorință de a repeta în fiecare zi și sper asta”

Soția, Insaf îl caută pe Fuad al-Mohammad răpit în august

2014 de Statul Islamic. Nu mai știe nimic de el. Era poet și activist.
”Nu este justiție de tranziție sau tragere la răspundere a
criminalilor de război. Nu există pace fără justiție.”

Mama îl caută pe Bashar Mashaan răpit de Statul Islamic în

mai 2014. ”Avea grupa 0 și de fiecare dată când era nevoie de
donații, sărea să ajute. Ce s-a întâmplat cu el? Încă n-am aflat
nimic despre el. Încă nu știu lucruri clare despre dispariția lui.”

Fadwa Mahmoud de la Familii pentru Libertate își caută

băiatul Maher și soțul Abdulaziz arestați de regim în 2012. Nu a
renunțat la căutare deși nu mai știe nimic. Iată ce spune de ziua lui
de naștere a băiatului pe 10 februarie 2021 când ar fi împlinit 40 de
ani: ”Bună dimineața, Maher, azi e 10 februarie, ziua ta de naștere
când împlinești 40 de ani. Ai fost arestat când aveai 31 de ani și au
trecut 9 ani de atunci și nu am putut să-ți dau un cadou de ziua de
naștere sau măcar o îmbrățișare. Dar anul acesta de ziua ta am un
cadou pentru tine și toți deținuții. 5 asociații ale familiilor
deținuților și ale supraviețuitorilor au lucrat la proiectul ”Adevăr și
justiție” timp de 2 ani, ca un pas unificat către justiție și libertatea
pe care o meritați. Este pentru fiecare deținut care a pierdut ani din
viață în întunecata detenție și pentru fiecare familie care a pierdut
61
pe cei dragi. Azi în timp ce lansăm proiectul facem o declarație că
nu vom obosi, nu vom fi reduși la tăcere și că îi vrem pe cei dragi
înapoi. Vrem justiție și adevăr.”

Omar Abu Layla exilat în Germania îl caută pe prietenul

activist Mazen al Hamada dispărut în închisorile regimului. După
ce Mazen a fost torturat în închisorile regimului, a-a refugiat în
Olanda, apoi a străbătut Statele Unite și Europa pentru a-și povesti
experiența din închisoare. S-a întors apoi în Siria unde a fost
arestat din nou. ”Îmi aduc aminte că a plâns pe scenă. Când a avut
o pauză de cafea a plâns. Un lucru pe care îl observi la Mazen este
cât de mult plânge. Vorbește și lacrimile îi curg ca un râu”.

Kholoud Waleed de la Familii pentru Libertate îl caută pe

fratele ei dispărut în închisorile regimului a cărui arestare coincide
cu alegerile. Iată ce spune Kholoud: ”20.05 este o zi oribilă în care
nu dormim pentru că în noaptea de 19 mai 2012 a fost arestat
Ahmed de la care nu mai avem nicio veste de atunci. Ahmed visa
la o țară-cămin pentru toți, o țară care să-și respecte cetățenii,
avem dreptul la alegeri legitime și la un guvern ales și controlat de
popor. Ahmed a fost arestat de regim și libertatea cerută negată de
el. Națiunea noastră e compusă din toți. Astăzi e ziua alegerilor,
fixată de regim și e o farsă în timp ce Ahmed e dispărut la fel ca și
alți sute de mii, alegerile sunt invalide și ilegitime la fel ca
regimul. Încă avem nevoie de justiție, demnitate, libertate și ne
vrem deținuții”.

Hanan Allakoud îl caută pe prietenul său Enasarestat în 2013

de regim. Iată ce spune el când se împlimesc 8 ani de la arestare pe
30 mai: ”Pe 30.05.2013 Enas a dispărut pentru a doua oară. 8 ani și
Enas este absent. 8 ani și 2880 de zile și azi ne aducem aminte de
prezența sa frumoasă și lupta pentru libertate.Nu te vom uita.
Libertatea și demnitatea îți aparțin. Viață corectă, casă liberă, soare
și natură. Steaua de dimineață este aprinsă pentru întoarcerea celor
dragi”.

62
 Umama îl caută pe tatăl ei dispărut de opt ani. Iată ce spune
ea: ”Numele meu e Umama Abou Helal și sunt din al-Kiswah, un
oraș din regiunea Rif Dimashq din sudul Siriei. Sunt fata mândră a
lui Abdoulhadi Abou Helal, dar nu mi-am mai văzut tatăl de opt
ani lungi. În ziua dispariției tatălui meu în septembrie 2013, avea
72 de ani. A mers la lucru livrând produse proaspete către o piață
din apropiere și nu s-a mai întors. L-am tot sunat, dar telefonul său
era în afara serviciului. În acea zi, am stat la ușă să-l aștept și îl
mai aștept și acum. A fost ultima dată văzut pe autostrada dintre
Damasc și Deraa unde regimul are multe puncte de verificare.
Familia l-a căutat peste tot, în special în închisorile regimului, dar
nu am găsit suficiente informații despre el. Nu am primit
informații dacă este în viață sau mort. Mă întreb dacă aflarea
informației dacă este viu sau mort ar ușura povara absenței sale,
dar acum trebuie să trăim cu această incertitudine de nesuportat.
Vreau să-mi văd tatăl din nou și să fie justiție pentru dispariția lui.
Familia mea și cu mine avem nevoie să știm ce s-a întâmplat cu el.
Sunt opt ani și nicio zi nu trece fără să îl căutăm. Nu mă voi opri
din căutarea tatălui meu, unul din mulții dispăruți din cauza
regimului și rebelilor. Fete și băieți ca mine merită să fie
reunificați cu părinții lor. Au nevoie de justiție”.

Suad de la Familii pentru Libertate își caută băiatul dispărut,

Saker: ”Suntem mame și familii care cer libertate. Nu mai știu
nimic de băiatul meu. Acesta e arestat din 2013. Opt ani și nu știu
dacă este viu sau mort. Vrem libertate pentru toți. Am fost
dislocați forțat și am pierdut casele. Trăim acum în tabere de
dislocați și prin ce mai trebuie să trecem acum? Vrem libertate
pentru toți deținuții, copiii noștri, tineretul nostru. Suntem mame,
ne vrem copiii și cerem libertate.”

63
 7. România - mărețe și glorioase realizări
Vom vorbi de mărețe și glorioase realizări. Să nu ne πERdem
capul cum a πERdut Doamna Dezastru Dăncilă alegerile.
***
Iată o primă măreață și glorioasă realizare: lipsa monitori-
zării infecțiilor nosocomiale din spitale la pacienții bolnavi de
coronavirus. Sistemul sanitar te îngroapă de viu și singurul avantaj
e că ai parte de groapă spre deosebire de Siria. De aceea nu știm
exact din ce cauză au murit pacienții, dacă doar de coronavirus sau
de infecții nosocomiale ca la cei arși la Colectiv. De aceea semnăm
petiția Declic pentru monitorizarea zilnică a infecțiilor nosoco-
miale la pacienții spitalizați, bolnavi de coronavirus. Iată ce spune
Anduța de la Declic:
”Infecțiile nosocomiale sunt ascunse sub preș și fac ravagii
în rândul pacienților internați în spitalele din România. Riscurile
de a ajunge internat sunt acum mai mari ca niciodată, din cauza
pandemiei. Așa că ne-am hotărât să lansăm o petiție prin care să-i
cerem ministrului Sănătății un mecanism de raportare zilnică a
infecțiilor intraspitalicești. Doar printr-o raportare disciplinată și
transparentă se va putea ulterior evalua eficiența măsurilor luate.
Semnezi și tu? Durează doar 1 minut.
Avem în România o gravă problemă de subraportare a
infecțiilor nosocomiale, deși acestea sunt principala amenințare la
siguranța pacienților din spitale. Chiar dacă Ministerul nu
recunoaște, toți știm că infecțiile intraspitalicești duc deseori la
deces. Pacientul cu sistemul imunitar slăbit nu va putea lupta
eficient cu o superbacterie rezistentă deja la antibiotice. Doar o
monitorizare atentă, completată de măsuri eficiente de prevenție și
control a infecțiilor nosocomiale, ar salva mii de vieți.
Am aflat cu stupoare că Ministerul Sănătății nu are în
prezent o situație reală a infecțiilor intraspitalicești. În plină
pandemie, nu se știe dacă decesele pacienților diagnosticați cu

64
Covid sunt cauzate doar de virusul SARS-Cov-2 sau și de infecții
luate suplimentar din spital.
Să ne amintim că subiectul nosocomialelor a fost intens
discutat după tragedia de la Colectiv. Atunci s-a dovedit că o mare
parte a victimelor au murit nu din cauza arsurilor, ci a bacteriilor
luate din spitale. Mulți dintre noi ne-am fi așteptat ca, la 5 ani de la
îngrozitorul eveniment, să se fi luat măsuri pentru combaterea
acestor infecții ucigașe. De vreme ce nu s-a făcut nimic concret,
este timpul să o cerem noi, oamenii obișnuiți, membri ai
Comunității Declic.
Vocile individuale, unite pentru același scop, devin o singură
voce mai puternică dacă reușim să ne mobilizăm. Când petiția va
trece de 15 000 de semnături, vom solicita o întâlnire cu ministrul
Sănătății. Am mare încredere că Nelu Tătaru nu va putea ignora
atât de mulți oameni care îi cer să asigure respectarea dreptului la
asistență medicală decentă pentru români.
Comunitatea Declic a dovedit că poate face lucruri minunate,
atunci când membrii își unesc forțele. Am văzut asta în mai multe
campanii, precum cea în care i-am cerut lui Raed Arafat ca
apelurile 112 să fie localizate cu o mai mare precizie. Datorită
implicării a peste 16 000 de membri Declic, sistemul AML
(Advanced Mobile Location) este funcțional în toată țara, din luna
aprilie. Iar oamenii care sună acum la 112 sunt localizați cu
precizie și au o șansă mai mare de a fi salvați.
Sunt convinsă că nimeni nu-și dorește să se îmbolnăvească și
să ajungă la spital. Dar este aproape imposibil să nu ajungi să ai
nevoie de ajutor medical, cel puțin o dată în viață. Iar acum, în
pandemie, riscurile de a sfârși la spital sunt cu atât mai mari. Cu
cât suntem mai mulți cei care îi cerem ministrului Sănătății să se
ocupe urgent de raportarea infecțiilor intraspitalicești, cu atât avem
șanse mai mari să reușim. Ileana, semnezi și tu pentru raportarea
zilnică a infecțiilor intraspitalicești?”
După ce se strâng 11.000 de semnături, trimitem petiția
prietenilor pentru a crește numărul de semnatari.”

65
 Se merge și la Ministerul Sănătății cu pancarte, petiția sem-
nată de peste 18.000 de oameni și un pat de spital pe care stă
pacientul ucis de infecții, dar ministrul Nelu Tătaru nu primește
membrii Declic pentru o discuție. Se face și un film distribuit și de
noi și vizionat de mulți oameni.
Iată ce spune Anduța, membră Declic, organizatoarea acțiu-
nii:
”Dragă Ileana,
Am mers săptămâna trecută la Ministerul Sănătății pentru a
depune petiția ''Raportați infecțiile intraspitalicești!'' și m-am îm-
bolnăvit de supărare când ministrul Sănătății a refuzat să ne pri-
mească. Îi cerusem o audiență lui Nelu Tătaru (ministru al Sănătă-
ții) pentru a discuta despre infecțiile ucigașe din spitalele
românești.
Chiar dacă audiența nu a mai avut loc, am recreat, totuși, o
scenă sumbră de spital românesc, chiar în fața Ministerului. Am
putut face acest lucru datorită donației tale Ileana și ale altor 198
de membri Declic. Ne-am dorit cu această acțiune ca Nelu Tătaru
și alți angajați din minister să vadă patul de spital pe care stă întins
un pacient “mort”, vegheat de bacterii și având cauza morții
”necunoscută”. Speranța mea a fost că această imagine îl va
emoționa pe ministru.
Cum Nelu Tătaru nu s-a obosit să coboare din birou să ne
asculte, am stat mult de vorbă cu jurnaliștii veniți la acțiune.
Mesajul nostru a fost preluat de mass-media, iar filmul transmis în
direct pe Facebook a fost vizionat de peste 25 000 de oameni.
M-am gândit și dacă nu cumva este de înțeles refuzul
ministrului de a ne întâlni. Acest refuz a fost motivat de pandemie.
Știm că politicienii, atunci când nu vor să dea ochii cu
reprezentanți ai societății civile, inventează tot felul de scuze și
motive. Cunoaștem și noi contextul pandemiei, dar nu putem să nu
ne gândim că întâlnirea ar fi putut să se întâmple și online, fără
niciun fel de risc medical. Sau am fi putut avea o întrevedere
scurtă în fața instituției, în aer liber, cu respectarea distanței și cu
măști purtate corect de toată lumea.

66
 În noaptea de dinaintea acțiunii din fața Ministerului
Sănătății, am recitit o mare parte dintre mesajele scrise de membrii
Declic la semnarea petiției. Este incredibil cât de mulți dintre noi
ne-am lovit de infecțiile din spitale și cât de dramatică poate fi o
astfel de experiență. Este de neacceptat ca autoritățile să continue
să închidă ochii și să nu înceapă să acționeze în interesul
pacienților.
Chiar dacă nu au dorit să se întâlnească cu noi de această
dată, reprezentanții Ministerului Sănătății nu vor putea evita la
nesfârșit să-și asume responsabilitatea. Mai ales dacă nici noi,
societatea civilă, nu vom renunța să le cerem încontinuu să ia
măsuri concrete privind infecțiile nosocomiale.
Prin perseverență și acțiuni constante, vizibile, creative și de
impact îl putem determina pe ministrul Sănătății să prioritizeze pe
agenda sa de lucru solicitările noastre. Acțiuni precum cea de
săptămâna trecută reprezintă doar un prim pas. Există multe alte
tactici pe care le putem folosi, până când autoritățile nu vor mai
putea să se tot ascundă de noi.
La finalul lunii decembrie, conform prevederilor legale,
trebuie să primim un răspuns oficial la petiția depusă. Atitudinea
de până acum a celor din Ministerul Sănătății nu mă face să fiu
optimistă că va fi un răspuns mulțumitor. Așa că va trebui să
insistăm. Iar ministrul Sănătății va trebui să înțeleagă că nu vom
renunța să ne cerem dreptul la sănătate și siguranță în spitale.
În toate campaniile Declic câștigate până acum, ce a contat a
fost perseverența noastră, a celor ce am semnat petiții, am scris
autorităților sau am donat pentru materiale de campanie. Așa am
obținut victorii în campaniile privind furtul pădurilor, așa s-a votat
în Parlament legea adopțiilor, așa am zădărnicit planurile celor cu
proiecte miniere sau cu intenții de distrugere a râurilor.
Ileana, tot ce face Declic se bazează pe susținerea financiară
a membrilor comunității. Datorită donațiilor, de data aceasta am
avut cu ce plăti transportul unui pat de spital împrumutat, factura
de printuri și bannere, onorariul fotografului, al cameramanului și
ceaiul fierbinte pentru “pacientul decedat” care a stat nemișcat în
frig mai bine de o oră.
67
 Dar cel mai mult ne ajută donațiile lunare, deoarece ele ne
permit să derulăm campanii pe termen mai lung. Atunci când știm
pe ce fonduri putem conta lunar, ne putem concentra întreaga
atenție pe planificarea, pregătirea și execuția tacticilor de
campanie. Îți mulțumim pentru donațiile recurente și pentru că ne
ești alături!
Pentru sănătate,
Anduța și echipa Declic”
Andreea Moldovan, secretar de stat la Ministerul Sănătății
semnează petiția, se arată interesată, dar apoi nu mai răspunde la
telefon. De aceea, îi scriem ministrului, Vlad Voiculescu ce a pro-
mis în campanie că se va ocupa de siguranța pacienților din spitale.
Noul ministru Ioana Mihăilă continuă să tergiverseze, așa că
facem un protest la Minister cu acrobați pe picioroange și mesajul
”Cât o mai lungiți cu nosocomialele?”. Iată ce spune Anduța de la
Declic:
”Dragă Ileana,
Joi, 17 iunie, mergem la Ministerul Sănătății să tragem la
răspundere ministrul pentru dezinteresul în problema subraportării
infecțiilor intraspitalicești. Ne vor însoți doi acrobați pe
picioroange, ca să ajungă până la geamurile înalte ale clădirii. Ei
vor purta mesajul comunității Declic pentru ministrul Ioana
Mihăilă: ''Cât o mai lungiți cu nosocomialele?''. Organizarea
acțiunii, plata acrobaților, bannerele și materialele de protest ne
costă 2000 de lei. Dacă 100 dintre noi aleg să contribuie cu câte 20
lei, vom strânge imediat suma. Contribui și tu?
Da, contribui
Nu-mi vine să cred că, după aproape 6 ani de la Colectiv,
infecțiile nosocomiale sunt în continuare subraportate și lăsate să-
și facă de cap prin spitale. Ba, mai mult, piața este din nou
invadată de dezinfectanți diluați [1] sau în care substanța activă
declarată pe etichetă lipsește cu totul.
Asta îmi dă fiori pe șira spinării pentru că aceste produse
ajung în spitale, sunt folosite de cadrele medicale pentru igiena

68
mâinilor, în dezinfectarea instrumentarului pentru operații sau
pentru curățenie.
Cei care au cel mai mult de suferit din cauza infecțiilor din
spitale sunt pacienții, care mor cu zile. În alte țări bacteriile sunt
controlate, monitorizate, combătute cu tehnologie modernă de
dezinfectare. În România, însă, suntem în continuare în grija
nimănui.
Niciunuia dintre ultimii trei miniștri ai Sănătății nu i-a păsat
de problema nosocomialelor suficient de mult cât s-o rezolve. Nici
măcar n-au catadicsit să răspundă petiției ''Raportați infecțiile
intraspitalicești!'' [2], semnată de aproape 20 000 de membri De-
clic. Asta deși legea obligă ca unei petiții să i se răspundă în 30 de
zile.
Lui Nelu Tătaru nu i-a păsat nici când am creat, chiar în fața
instituției, imaginea dezastrului din spitalele românești, cu ajutorul
unui pat de spital și a unui actor în rol de victimă a infecțiilor
nosocomiale.
În mandatul lui Vlad Voiculescu, secretarul de stat Andreea
Moldovan a promis în cadrul unei întâlniri pe zoom un răspuns la
petiție, după care nu a mai fost de găsit. Actualul ministru, Ioana
Mihăilă, nu răspunde la telefon, la emailuri sau la solicitările de
audiență.
Așa că vom merge din nou la Minister, să protestăm și să ce-
rem răspunsuri. Avem o listă de idei prin care să punem presiune
pe autorități să-și facă treaba, acesta va fi doar un nou pas.
Iată ce vom face joi. Am vorbit deja cu doi acrobați, care vor
ajuta ca mesajul nostru să fie cât mai vizibil în clădirea instituției.
Ei vor avea pe haine multe bacterii imprimate, simbolizând invazia
acestora. Vor plimba bannerul ''Cât o mai lungiți cu
nosocomialele?'' prin fața geamurilor clădirii, până ce nu va mai
exista angajat al Ministerului Sănătății care să nu-l vadă.
Membrii Declic participanți vor citi la portavoce petiția și
vor împânzi zona cu stickere, precum cele din colajul de mai jos.
Așa cum spitalele sunt cotropite de bacterii, așa va părea și clădi-
rea în care sunt oamenii pe care îi plătim să oprească această
invazie.
69
 Vom fi văzuți și auziți cum nu s-a mai întâmplat până acum
și ministrul va afla că ne vom ține de capul său până ce se va
implica în rezolvarea subraportării infecțiilor din spitale. Vom
avea și invitați din partea presei, care vor duce demersul nostru în
media, prin fotoreportaje și articole.
Plata acrobaților, producerea și printarea materialelor
(bannere, pancarte, stickere) și fotograful profesionist ne vor costa
2000 de lei, bani pe care trebuie să-i strângem chiar azi, pentru a fi
siguri că acțiunea poate fi organizată cum ne-am propus. Așa că,
Ileana, ai posibilitatea să contribui? Poate fi orice sumă, oricât de
mică. Poate fi contravaloarea unei cafele, a unui sandwich sau
chiar a unei măști sanitare de protecție anti-Covid. Nu suma e
importantă, ci faptul că putem să ne bazăm pe tine, alături de alți
membri Declic, să strângem banii.
Da, contribui
Îți mulțumim pentru tot ce faci,
Anduța și echipa Declic
P.S. Știm că atunci când avem critici la adresa autorităților,
acestea aleg deseori să le ascundă sub preș, să le ignore. Dar sunt
și situații în care, chiar dacă nu au răspunsuri și acțiuni concrete,
oamenii politici măcar nu se ascund. Așa s-a întâmplat de curând
la Ministerul Mediului, când ministrul Tánczos Barna și secretarul
de stat Raul Pop au ieșit și au vorbit cu protestatarii Declic și au
avut întrevederi cu reprezentanții Comunității. Cerem și de la
ministrul Ioana Mihăilă să aibă o întrevedere cu noi și să pună pe
agenda sa de lucru problema subraportării nosocomialeor.
Contribuie pentru acțiunea de la Ministerul Sănătății aici.
[1] turnulsfatului[.]ro: În grija nimănui: tratăm pandemia cu
apă de ploaie, chiar și în spitale. Am descoperit dezinfectanți și cu
0% substanță activă, 6 iunie, 2021
[2] facem[.]declic[.]ro: Raportați infecțiile intraspitalicești!”
Ministrul spune că va urmări printr-un Comitet infecțiile
nosocomiale finanțat prin PNRR, ceea ce înseamnă că iar
tergiversează, iar situația e urgență. Iată ce spune Anduța de la
Declic:
70
 ”Dragă Ileana,
Pe 17 iunie, alături de mai mulți membri Declic și doi
acrobați pe picioroange, am fost la Ministerul Sănătății. Am vrut să
o întrebăm pe ministrul Ioana Mihăilă cât va mai lăsa nerezolvată
problema subraportării infecțiilor din spitale.
Am făcut acest lucru pentru că, de 6 luni, niciunul dintre cei
trei miniștri ai Sănătății nu a răspuns petiției „Raportați infecțiile
intraspitalicești!” și nici solicitărilor de audiență. Rolul acrobaților
pe picioroange a fost să ridice un banner la înălțimea geamurilor,
astfel încât să fie greu de ignorat de cei din minister.
Nu mică mi-a fost bucuria când, în seara de dinaintea
protestului, la ora 21:00, am primit confirmarea audienței cu
ministrul Ioana Mihăilă. Urma să ne vedem la ora 10:30 dimineața,
cu jumătate de oră înainte de începerea acțiunii.
Chiar anunțată așa, din scurt, m-am gândit că e un semn bun
și m-am tot întrebat dacă să anulez protestul planificat. Spre deose-
bire de Nelu Tătaru și Vlad Voiculescu, care ne ignoraseră cu
desăvârșire, iată că ministrul Ioana Mihăilă acceptase solicitarea
noastră pentru o întrevedere. Am sperat din tot sufletul că ne întâl-
nim pentru a primi vești bune privind subiectul petiției noastre.
O tehnică pe care am tot văzut că o folosesc unii politicieni,
pentru a nu-și asuma responsabilitatea propriilor fapte, este victi-
mizarea. Încă de la începutul discuției, Ioana Mihăilă mi-a spus că
i se pare o mare nedreptate faptul că membrii Declic am pus
presiune atât pe Vlad Voiculescu, cât și pe ea. Asta în condițiile în
care lor chiar le pasă de infecțiile nosocomiale, a susținut ea.
Am simțit cum iau foc, auzind așa ceva. Nedrept este ca pa-
cienții să moară în continuare pe capete în spitale, din cauza unor
bacterii nemonitorizate, lăsate să-și facă de cap, de zeci de ani.
Comunitatea Declic nu are culoare politică, manifestăm
pentru cauzele și valorile în care credem și punem presiune pe
autorități să ne asculte doleanțele și să-și facă treaba. Indiferent ce
inițiale are partidul la putere.
Am ales să trec în tăcere peste acest moment de ostilitate
gratuită și am ascultat tot ce-a avut de spus ministrul în privința
planurilor sale. Mi-a zis că în 2-3 săptămâni va fi funcțional un
71
Comitet Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Aso-
ciate Asistenței Medicale. Și că se vor finaliza în scurt timp norme-
le de aplicare a Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea
și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale.
În ceea ce privește raportarea și monitorizarea infecțiilor, am
înțeles că ministerul se bazează pe fonduri din PNRR, pentru
implementarea unui sistem digital de raportare. Asta înseamnă că
soluționarea subraportării s-ar putea prelungi până în anul 2026.
Am vrut să-i răspund cu o răutate doamnei ministru, să îi zic că, în
medie, un mandat de ministru la Sănătate durează puțin peste un
an. Până la finanțarea sistemului prin PNRR, mai înmânez petiția
altor 3-4 miniștri.
Dar am zis să nu fiu considerată obraznică și am fugit în fața
clădirii, unde protestul tocmai începuse de câteva minute. Colegele
mele, participanții la protest, cei care ne urmăreau live pe facebook
și reprezentanții presei așteptau vești de la mine. Nu știam cum să
le zic tuturor că mărețul plan al ministerului este să mai aștepte și,
eventual, să mai discute despre subiect în varii comisii și comitete
din când în când.
Nu primisem niciun răspuns încurajator. M-am uitat la
bannerul „Cât o mai lungiți cu nosocomialele?”, ținut de cei doi
acrobați pe picioroange, în fața geamurilor ministerului și am
simțit un gust amar. Cu mâhnire, m-am gândit că sunt în stare să o
lungească la nesfârșit dacă-i lăsăm.
O spun direct, Ileana, am fost dezamăgită de discuția cu
ministrul Ioana Mihăilă și echipa sa, prezentă la întâlnire. Îmi este
clar că un sistem de raportare transparent și complet nu este o
prioritate pentru Ministerul Sănătății la acest moment.
Mai mult, am rămas stupefiată când ni s-a spus că un sistem
de raportare ca cel pentru virusul Sars-Cov-2 nu ar ajuta prea mult
cetățenii. Că mai important este ca aceștia, pacienți sau aparținători
deopotrivă, să facă, în primul rând, ce ține de ei în scopul limitării
incidenței infecțiilor.
Am replicat că, inclusiv pentru cetățeni, este extrem de
important să avem niște statistici clare. Doar așa vom putea
monitoriza dacă măsurile de combatere a infecțiilor funcționează.
72
 De fapt, autoritățile se tem că scoaterea în evidență a unor
statistici reale privind incidența infecțiilor nosocomiale ar alimenta
neîncrederea în spitale și în cadrele medicale. Au încercat să ne
convingă că este mult mai important ca acestea să fie stimulate să
raporteze, dar că nu e la fel de important ca cifrele să fie
cunoscute, în detaliu, de către cetățeni.
Atunci am știut că am luat decizia bună de a nu anula
protestul. Unul dintre bannere avea mesajul „Murim cu zile de la
infecțiile din spitale! Nu le mai ascundeți!”. Or ministrul tocmai
îmi spunea că nu e important ca noi, cetățenii, să știm adevărul.
Așa că, Ileana, mă aflu în fața unui moment de cumpănă, în
care am nevoie de opinia ta, pentru a decide cum să mergem mai
departe în această campanie. Ministerul Sănătății spune că un
sistem de raportare poate să mai aștepte. Noi, echipa Declic,
credem că prevenția și combaterea infecțiilor nosocomiale trebuie
să meargă mână în mână cu o monitorizare transparentă,
disciplinată și completă.
Putem continua presiunea publică, pentru ca sistemul de
raportare a infecțiilor să intre pe lista scurtă a priorităților
ministrului Sănătății. Sau putem găsi o altă campanie cu șanse mai
mari de reușită. Dar, pentru a lua această decizie, trebuie să
cântărim bine opțiunile și să ne spunem cu toții părerea.
Platforma IT pe care o folosim ne permite să ne consultăm
cu tine și să-ți aflăm opinia aproape instantaneu. Răspunsul tău e
foarte important pentru noi, pentru că ne ajută să stabilim cum
continuăm. Răspunzi și tu chiar acum?
Consideri că trebuie să continuăm presiunea publică pentru
implementarea unui sistem digital, transparent și complet de
raportare a infecțiilor instraspitalicești, așa cum se întâmplă pentru
virusul Sars-Cov-2?
Da, răspund și eu
Ileana, tu ai donat pentru ca această acțiune să poată avea
loc. Fără susținerea ta și a altor membri Declic, impactul acestei
acțiuni la Ministerul Sănătății și în presă nu ar fi fost atât de
puternic. Datorită donației tale am putut plăti acrobații, materialele

73
de protest, stickerele cu bacterii imprimate și am putut promova
reportajul live de pe pagina Declic.
Îți mulțumim pentru implicarea ta,
Anduța și echipa Declic”. Campania continuă.
***
O altă măreață și glorioasă realizare este alocarea de fonduri
pentru combustibilii fosili și investițiile în energie produsă din gaz
și petrol din planul european de redresare economică după
coronavirus. Inițiativa aparține europarlamentarilor USR-Plus,
Dragoș Pîslaru și PNL, Siegfried Mureșan. De aceea, le scriem
acestor europarlamentari, precum și liderului Plus, Dacian Cioloș,
totodată lider european al grupului Renew, adept al folosirii
gazelor drept combustibil de tranziție de la cărbune la energie
verde. Iată ce spune colega de la Declic, Cătălina:
”Îți scriu acest mesaj cu speranță că mai putem schimba
ceva, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri. Europarlamentarii
români USR-PLUS Dragoș Pîslaru și PNL - Siegfried Mureșan
sunt raportori pentru una dintre cele mai importante decizii
economice luate de Uniunea Europeană. Este vorba despre planul
de redresare economică după pandemie, care asigură României o
finanțare de peste 30 de miliarde de dolari.
Planul va fi votat lunea viitoare, pe 9 noiembrie, și ar trebui
să acorde prioritate combaterii efectelor schimbărilor climatice.
Doar că, de data aceasta, europarlamentarii români par să
reprezinte interesul marilor companii de gaze și petrol, nu al
cetățenilor. Ei vor să includă în proiectele eligibile pentru finanțare
inclusiv subvenționarea industriei cărbunelui și investițiile în
exploatarea gazelor și petrolului.
Alocarea în continuare a fondurilor pentru folosirea
combustibililor fosili va avea efecte devastatoare asupra climei și
va duce la creșterea temperaturii medii globale. Mai mult, va
încetini trecerea României la folosirea de energie din surse
regenerabile. Deși avem resurse de vânt în Marea Neagră de cinci
ori peste necesarul de curent actual al țării noastre, eurodeputații
noștri pledează în continuare pentru investiții în gaz. Investim în
74
energii murdare când am putea încuraja investițiile în energie
eoliană pentru care avem deja finanțare și prin Pactul Verde
european.
Decizia privind tipul proiectelor finanțate va fi luată luni, 9
noiembrie, în Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri
economice și monetare. Membrii comisiilor vor vota în funcție de
argumentele aduse de cei 3 raportori, printre care 2
europarlamentari români: Dragoș Pîslaru și Siegfried Mureșan. De
aceea, opinia lor este extrem de importantă în acest moment, nu
doar pentru România, ci pentru întreaga Europă.
E momentul să le spunem politicienilor din USR-PLUS și
PNL că ne dorim un viitor verde pentru economia românească și
cea europeană. Iar cei doi sunt în Parlamentul European datorită
votului nostru, al cetățenilor. Prin urmare, dacă și tu ești de părere
că ar trebui excluși combustibilii fosili din planul de redresare
economică după Covid, te rog scrie-le de urgență câte un mesaj pe
pagina de Facebook. Apasă butonul de mai jos și scrie-le un mesaj
personal chiar la postarea în care vorbesc despre Planul de
redresare economică.
Da, îi scriu lui Dragoș Pîslaru
Da, îi scriu lui Siegfried Mureșan
Pentru a contrabalansa lobby-ul companiilor de petrol și
gaze, ia-ți puțin timp și scrie-i un mesaj și lui Dacian Cioloș. El nu
este doar liderul USR-PLUS, ci și al grupului european Renew,
unul dintre susținătorii folosirii gazelor drept combustibil de
tranziție de la cărbune la energie verde. Ne îngrijorează profund
faptul că tocmai Dacian Cioloș alege să ignore avertizările
oamenilor de știință care spun cât de nociv este să continuăm să
folosim combustibili precum gazul.
Toți începem să resimțim efectele folosirii gazelor cu efect
de seră. Iată ce spune Cornel Ban, profesor la Copenhagen
Business School: “Aproape întregul Vechi Regat și o parte a
Banatului sunt în scenariul “roșu” de încălzire și secetă (însoțită
chiar de deșertificare) [...] cu o creștere a temperaturii cu 1.5 grade
Celsius, cu 10 ani înainte ca UE să își atingă țintele de
decarbonizare. Datele sunt de la Institutul de meteorologie și ar
75
trebui să fie șocante. Este de remarcat că România nu are nici
politici de adaptare la cataclismul climatic care vine, nici strategii
simple de tranziție energetică”.
În virtutea acestei situații, trebuie să ne mobilizăm și să
scriem sute de mesaje pe paginile de Facebook ale celor 3.
Îți las aici câteva idei, care să te inspire pentru un mesaj pe
care să îl scrii pe Facebook:
Nu vrem fonduri pentru combustibili fosili în Planul de
redresare economică european. Gazele naturale au emisii mari de
dioxid de carbon și metan care contribuie la schimbările climatice,
cu efecte catastrofale asupra oamenilor și a biodiversității
Vrem investiții în energii regenerabile, nu în combustibili
fosili prin Planul de redresare economică european. Conform
Băncii Mondiale, în Marea Neagră avem resurse de vânt de cinci
ori cât peste necesarul de curent electric actual al țării. Vrem bani
pentru energie eoliană, nu pentru combustibilii fosili
Ar trebui să privim spre viitor și să oprim de pe acum
schimbările climatice. Planul de redresare economică european ne
poate ajuta în următorii 4 ani, doar dacă nu includem și
investițiile în gaze ca proiecte finanțabile
Sunteți în Parlamentul European datorită votului cetățenilor
și trebuie să țineți cont de dorința noastră. Dacă interesele
industriei sunt mai importante decât sănătatea populației, atunci
nu ne reprezentați pe noi, cei care v-am votat, și vom ști cum să
votăm data viitoare
Din nou România este lipsită de ambiție în ceea ce privește
tranziția energetică. Investițiile în gaze naturale și folosirea
cărbunelui în sistemul energetic vedem că rămân prioritare, în
ciuda potențialului ridicat pentru energie din surse regenerabile.
E dezamăgitor să vedem că susțineți includerea combustibililor
fosili în planul european de redresare economică
Nu vrem să folosim gaze pentru energie, când avem un
potențial ridicat pentru folosirea energiei eoliene. Vă rugăm să ne
reprezentați interesele în Parlament și să nu acceptați includerea
combustibililor fosili în planul european de redresare economică

76
 Gazele naturale NU își au locul în fondurile UE și nici în
Fondul pentru tranziție justă. E timpul să înțelegeți și să acceptați
acest lucru.
De ce nu vă doriți să avem politici de adaptare la cataclis-
mul climatic care vine? De ce nu creați strategii de tranziție
energetică?
Alege una dintre abordări sau fă un mesaj propriu și ia-ți 5
minute pentru a le scrie celor 3 pe Facebook.
Da, îi scriu lui Dragoș Pîslaru
Da, îi scriu lui Siegfried Mureșan
Da, îi scriu lui Dacian Cioloș
Împreună pentru energie regenerabilă,
Cătălina și echipa Declic”.
Se organizează și o dezbatere online cu Dragoș Pîslaru. Se
face și un film ”Fără fosile în parlament”. Dragoș Pîslaru continuă
să susțină gazul drept combustibil de tranziție.
***
O altă măreață și glorioasă realizare este nerespectarea
promisiunilor guvernului făcute cu ocazia marșului pentru păduri
din 2019 (la care am participat și noi, eu și cu Promy (titanul
Prometeu) prietenul și eroul meu chit că abia ne târâm, însă un
simplu pas înainte contează): SUMAL modernizat, hărți satelitare
și alerte automate atunci când se fură lemnul din păduri, urmărire
video și GPS a transporturilor. De aceea, noi, membrii Declic îi
scriem guvernului.
Iată ce spune Antoniu de la Declic:
”Ileana,
Îți scriu acest email pentru că ești unul dintre semnatarii
petițiilor pentru păduri. Din păcate îți scriu cu vești proaste. Nici
măcar una dintre promisiunile făcute de Guvern după Marșul
pentru păduri de acum un an, nu a fost îndeplinită.
Imediat după preluarea puterii, liberalii se angajau că vor
moderniza SUMAL. Proaspătul ministru al Mediului, Costel
Alexe, critica atunci nenumăratele amânări ale lansării SUMAL
2.0. În anul ce a trecut de atunci a amânat și el modernizarea
77
sistemului de 3 ori. Ultima amânare a fost anunțată săptămâna
aceasta. Cel mai devreme, sistemul ar fi funcțional în ianuarie.
Tot ministrul mediului se angaja, într-un interviu publicat
chiar pe pagina Declic, că pădurile vor fi urmărite prin satelit.
Spunea că „fiecare membru Declic va putea vedea în Inspectorul
Pădurii imagini satelitare și alerte cu locurile unde se taie ilegal”.
Un an mai târziu nu avem nici imagini satelitare, nici alerte
automate cu locurile în care mafia pădurilor taie ilegal.
Conform angajamentelor Guvernului luate față de miile de
oameni ce au ieșit în stradă pentru păduri, ar fi trebuit să avem
acum o supraveghere video a tuturor punctelor cheie prin care
trece lemnul tăiat. Au reușit să instaleze O SINGURĂ CAMERĂ
VIDEO.
Nici urmărirea prin GPS a camioanelor ce transportă lemn nu
a fost realizată. Conform promisiunilor, de la 1 noiembrie ar fi
trebuit să vedem în Inspectorul pădurii traseele tuturor camioanelor
care transportă lemn. Transparența acestor trasee din pădure la
depozite ne-ar fi asigurat că autospecialele nu fac și transporturi
neautorizate.
Pe scurt, suntem tot fără SUMAL modernizat, fără hărți
satelitare și alerte automate atunci când se fură, fără urmărire GPS
și video a transporturilor. Adică, la fel ca acum un an, se fură tot ca
în codru. Întreg șirul de măsuri ce ar fi trebuit luate pentru a vedea
ce și cum se taie, a fost amânat. S-au prefăcut că muncesc, timp de
un an. Acum ne dau întâlnire pentru 2021, cu speranța că nu
observă nimeni cacealmaua lor.
Ileana, te înfurie aceste vești? Dacă da, nu e cazul să ții
supărarea în tine. Intră acum pe pagina Guvernului și lasă-le în
comentarii câteva gânduri. Spune-le că sunt fie mincinoși, fie
incompetenți, pentru că altfel nu se explică de ce nu se vede niciun
progres în ultimul an. Sper că vor face la fel sute de alți membri
Declic care citesc acest email.
În câteva ore pot fi chiar mii de mesaje pe pagina
Guvernului. Toate de la membri Declic, toate cerându-le să-și țină
promisiunile făcute celor ce iubesc pădurea. Și fii convins că,

78
înainte de alegeri, Ludovic Orban și ai lui sunt foarte sensibili la
valurile de nemulțumire venite din partea alegătorilor.
Dar pentru ca mesajul nostru să nu le treacă pe lângă urechi,
trebuie să fim mulți, foarte mulți. Deci neapărat trebuie să te
implici și tu. Fă-o acum, dă click aici și spune-le că ești
nemulțumit, că nu au făcut nimic pentru a salva pădurile și că nu
ne mai pot minți. Fii politicos, nu vrem să fim considerați niște
neciopliți, ci doar să-i convingem să facă ce au promis.
Eu le-am scris deja.
Ce zici, te implici și tu?
Îți las aici câteva idei, care să te inspire, dar e foarte
important să scrii un mesaj cât mai personal.
Ați promis SU0M00AL modernizat, hărți satelitare și alerte
automate atunci când se fură, urmărire GPS și video a
transporturilor. Nu ați făcut nimic. Vă solicit să acționați, urgent,
încă mai e timp. Fiecare zi care trece fără să luați măsurile
promise e o favoare făcută de Guvern MAFIEI PĂDURILOR!
Ce facem cu pădurile? Ați uitat promisiunile făcute acum un
an? Nu avem SUMAL modernizat, nu protejăm pădurile cu
ajutorul tehnologiei moderne. Faceți jocul hoților de lemne?
Vin alegerile și tot ce ați promis pentru salvarea pădurilor a
rămas doar promisiune. Vă promitem că o să ținem minte. Și noi o
să ne ținem de promisiune.
Acum un an ați promis un ECOLOGIST LA MEDIU. Costel
Alexe a vorbit mult, a promis și mai mult, dar nu a făcut nimic. S-
au promis SUMAL modernizat, hărți satelitare și alerte automate
atunci când se fură, urmărire GPS și video a transporturilor de
lemn. Încă nu avem nimic din toate acestea!
Da, las și eu un mesaj pe pagina Guvernului
Mai e puțin până la alegeri și trebuie să acționăm acum. E cel
mai bun moment pentru a le spune guvernanților că cerem să ia
măsuri urgente pentru salvarea pădurilor. Încă mai au timp.
Nu e nevoie de mai mult de o lună pentru a se lansa licitația
pentru hărți satelitare sau pentru a se amplasa camere video în cât
mai multe puncte cheie de pe ruta transportatorilor de lemn. Nici

79
sistemul de urmărire GPS nu are nevoie de mai mult timp pentru a
fi implementat.
Te numeri printre sutele de mii de oameni care am semnat
petiții pentru păduri, care am scris autorităților sau am ieșit în
stradă. Suntem mulți și putem urni lucrurile în direcția bună. Dar
trebuie să le spunem celor din Guvern că am urmărit cu atenție ce
au făcut timp de un an și că suntem extrem de îngrijorați. Că
revendicările noastre de la Marșul pentru păduri încă așteaptă să
fie rezolvate!
Dar depinde și de tine dacă mesajul de mai sus o să fie
transmis eficient. În următoarele zile pagina de Facebook a
guvernului poate fi monopolizată de membrii Declic. Se va
întâmpla asta, dacă dai și tu click pe butonul de mai jos și ceri
Guvernului să își aducă aminte de promisiunile făcute acum un an.
Da, las și eu un mesaj pe pagina Guvernului
Îți mulțumim că te implici,
Antoniu și echipa Declic”
De asemenea, semnăm petiția Declic referitoare la monito-
rizarea tăierii ilegale de lemn cu ajutorul satelitului (alertă sateli-
tară) și o distribuim pe Facebook și Twitter. În sfârșit, ministerul
Mediului a anunțat lansarea licitației pentru achiziționarea de hărți
satelitare pentru paza pădurilor așa cum au cerut peste 22.000 în
petiție. Se face și un protest pe pârtie și un panou publicitar pe cel
aglomerat drum spre munte (DN1) cu mesajul: ”Tăiați pensiile
speciale, nu pădurile” pentru care contribuim (a cărui imagine este
distribuită de peste 700.000 de oameni și care reintroduce în
agenda media și a politicienilor cele două teme).
Mai mult, semnăm petiția Declic pentru ca monitorizarea
video a tăierii de lemn să fie publică. Ministerul a făcut un pas
înainte (introducerea SUMAL 2.0), dar și doi înapoi (1. Dezacti-
varea ”Inspectorului Pădurii”, interfața cu cetățenii pentru urmări-
rea tăierii de lemn și 2. Monitorizarea video a tăierii de lemn nu
mai este publică). Iată ce spune Antoniu de la Declic:
” Ileana,

80
 Am lansat o petiție care poate bloca activitatea mafiei
pădurilor. Cerem ca transporturile de lemn să fie supravegheate
video, iar imaginile să fie publice pentru a ne asigura că personalul
corupt din sistem nu mușamalizează ilegalitățile.
Încă nu avem suficiente semnături, te alături și tu cauzei
noastre?
Da, semnez pentru păduri
Am cerut amplasarea de camere video la ieșirea din fondurile
forestiere încă de la Marșul pentru păduri, din 2019.
Vestea bună e că la sfârșitul anului trecut ministerul
Mediului a anunțat că ne va da ascultare. S-a lansat un proiect de
ordonanță de urgență ce prevede amplasarea a 300 de camere
video în puncte cheie la ieșirile din păduri. Asta ar bloca activitatea
mafiei, niciun transport ilegal nu ar mai putea ieși din drumurile
forestiere pe cele europene fără a fi surprins în imagini.
Vestea proastă e că, în forma actuală a proiectului, imaginile
video NU vor fi publice. Adică le vor vedea doar autoritățile. În
asemenea condiții, orice funcționar corupt poate mușamaliza
ilegalitățile, iar transporturile ilegale rămân nedescoperite.
Se pare că Guvernul încearcă să implementeze proiectul doar
de formă. Va putea bifa o promisiune făcută activiștilor de mediu
de mai bine de un an. De asemenea va putea raporta Comisiei
Europene, care ne amenință cu sancțiuni pentru hoția din păduri, că
s-au luat măsuri pentru a opri tăierile ilegale.
Am lansat o petiție prin care atragem atenția ministrului
Tánczos Barna că nu ne lăsăm păcăliți de un sistem implementat
doar pentru a salva aparențele, nu pădurile. Îi cerem ca imaginile
capturate de camerele video să poată fi accesate de publicul larg,
de activiști de mediu, jurnaliști sau simpli cetățeni.
Cu siguranță mafia pădurii pune presiune pe autorități să nu
facă publice imaginile capturate de sistemul video. Asta le-ar bloca
activitățile ilegale. Pentru a-l convinge pe ministru, trebuie să fim
mai convingători decât cei ce ne fură pădurile. Și suntem convin-
gători atunci când reușim să ne strângem mulți în jurul unei cauze.
Din păcate nu suntem, încă, mulți. Am lansat petiția mier-
curea trecută, pe Facebook, și am făcut mai multe postări. După 3
81
zile reușisem să ajungem la doar 300 de semnături. Este infim. Am
făcut apel la contul de rezervă al campaniilor pentru păduri și am
promovat petiția pe Facebook. Chiar și așa, până astăzi, nu am
depășit 5000 de semnături.
Acest e-mail va fi primit de 70.000 de de oameni. Dacă
măcar 10.000 de mii dintre noi semnează vom fi suficienți pentru a
trimite oficial petiția ministrului.
Apoi vom putea anunța și presa și vom face cât mai vizibil
demersul nostru. Vor vedea toți cei interesați de păduri că
Guvernul se pregătește să ne păcălească și să țină la secret
imaginile ce dovedesc infracțiunile silvice.
Prin presiunea astfel creată, îl vom determina pe ministru să
schimbe Proiectul de ordonanță și să prevadă ca imaginile video să
fie publice.
Dar primul pas e să creștem petiția, adăugând numele tău la
lista de semnatari. Dă click, acum, pe butonul de mai jos.
Da, semnez pentru păduri
Camerele video sunt importante pentru că în acest moment
autoritățile nu știu cât lemn se scoate dintr-o pădure. Poate fi un
camion, legal, sau încă zece, fără acte. Nu se știe nici dacă un
camion pe care-l vedem pe drumurile publice a ieșit dintr-o pădure
unde este autorizată exploatarea sau dintr-una protejată. O soluție
tehnică simplă, cum este supravegherea video, ar rezolva ambele
probleme. Dar numai dacă imaginile sunt publice putem fi siguri
că cei surprinși cu transporturi ilegale vor fi pedepsiți. Și numai
dacă suntem suficient de mulți ne putem face vocea auzită.
Suntem și contratimp. Ordonanța de urgență care prevede un
sistem total netransparent de monitorizare video va fi emisă în
perioada următoare, poate chiar săptămâna aceasta. Trebuie să ne
strângem suficient de mulți și să trimitem petiția ministrului,
înainte de a se emite acea ordonanță.
Știm că presiunea publică funcționează. Am procedat la fel
când am cerut, în Parlament, modificarea Codului silvic. Lobbiștii
industriei au încercat să introducă în lege prevederi care le-ar fi
permis să intre și mai adânc cu drujba în păduri. Dar atunci am fost

82
mulți și am fost insistenți. În final, parlamentarii ne-au ascultat și
toate cererile noastre au fost aprobate.
Putem face la fel și acum, dar numai după ce ajungem la cel
puțin 15.000 de semnături. Semnează petiția acum.
Îți mulțumim pentru implicare, Antoniu și echipa Declic
PS: Chiar în dimineața aceasta am aflat că ministerul a făcut
un pas înainte, dar și doi mari pași înapoi. A lansat într-adevăr
SUMAL 2.0, dar a deconectat Inspectorul pădurii, interfața pentru
cetățeni a sistemului de urmărire a materialului lemnos. Informații
care erau până azi publice, precum avizele de însoțire a lemnului,
nu mai sunt accesibile. Prin urmare, cetățenii nu mai pot urmări
legalitatea transporturilor de lemn. Al doilea mare pas înapoi e
reprezentat de proiectul de ordonanță prin care imaginile video de
la camerele instalate la ieșirea din pădure nu vor fi publice.
Semnează și tu petiția pentru a cere ministerului transparență
deplină în monitorizarea transporturilor de lemn. Doar așa putem
opri mafia tăierilor ilegale, cu date publice.”
După ce Inspectorul Pădurii este reactivat, o mare parte din
informații lipsește. Antoniu a mers în pădure și s-a filmat cu ce
lipsește. Video-urile au fost urmărite de peste 250.000 de persoane
inclusiv Ministrul Mediului. Inspectorul Pădurii este apoi îmbună-
tățit, dar tot lipsesc alertele satelitare. De aceea îi scriem Ministru-
lui Mediului, Tanczos Barna. Iată ce spune Antoniu de la Declic:
”Dragă Ileana,
Am reușit să-l determinăm pe ministrul Mediului să adauge
funcții vitale la Inspectorul Pădurii. Nu ne oprim, dimpotrivă,
creștem presiunea. Pentru că a uitat de alertele satelitare! Pentru a
reuși avem nevoie de implicarea ta. Îi scrii și tu ministrului
Mediului pentru a-i cere alerte care să ne spună, imediat, când se
taie pădurea în zone neautorizate?
Da, trimit email
Săptămâna trecută mi-am adus aminte de profesorul de
matematică din generală. Era foarte sever. Obișnuia să ne repete că
nimic nu l-ar face mai fericit decât să ne dea, din când în când, câte
un 10. Dar notele lui preferate păreau a fi 3 și 4.
83
 Mi-am adus aminte de acest profesor, urmărind un interviu
cu ministrul Mediului, Tánczos Barna. Vorbea despre seria de
filmulețe în care am testat și am dat note noii variante a
Inspectorului Pădurii. Și era foarte nemulțumit că am notat cu 4
una dintre funcțiile aplicației.
Am mai încercat aplicația, cum m-a îndemnat ministrul, și a
urmat și o notă de UNU. Asta pentru că am descoperit că din
Inspector lipseau, cu desăvârșire, funcții care, conform legilor din
domeniul silviculturii [1], ar fi trebuit să fie acolo. E vorba de
hărțile amenajistice și ariile protejate. Prezența acestora în
Inspector chiar pot diminua furtul de pădure, prin implicarea
noastră, a cetățenilor.
Primele 3 episoade ale vlogului despre Inspector au avut un
succes peste așteptări, fiecare a ajuns la cel puțin 100.000 de
oameni. Am avut parte de mii de distribuiri, sute de comentarii.
Am văzut, în aceste comentarii, foarte mulți oameni care știau cât
de importantă este această aplicație și își arătau frustrarea față de
faptul că cei din Minister nu își fac treaba până la capăt.
Presiunea uriașă pusă pe autorități a fost exact ce ne-am
propus. Și a funcționat! Luni dimineața, când am deschis
Inspectorul Pădurii, am văzut că o parte dintre funcțiile despre care
spuneam că lipsesc, au fost adăugate în aplicație. Avem acces la
informații foarte importante despre amenajamente silvice, sunt
marcare ariile protejate și pădurile virgine. Încă trebuie făcute
îmbunătățiri, dar progresul este uriaș.
Într-o singură direcție nu s-a făcut niciun progres. Alertele
satelitare, care ne-ar permite să vedem orice tăiere în zone
neautorizate, lipsesc cu desăvârșire din Inspector. Mai rău, nu s-a
făcut nici măcar primul pas, lansarea licitației pentru achiziționarea
de imagini satelitare.
Ileana, am reușit să punem Inspectorul Pădurii pe agenda
celor din Guvern și au fost făcute progrese. Dar, în loc să ne
declarăm mulțumiți și să sperăm la mai bine, trebuie să creștem și
mai mult presiunea. Acum, cât încă subiectul este în actualitate, cât
timp presa vorbește despre inspector și ne invită în emisiuni pentru
a ne spune punctul de vedere. [2] [3] [4]
84
 Dacă ne oprim acum, sunt toate șansele ca proiectul alertelor
satelitare să fie amânat, din nou, sau chiar abandonat. Deja e
amânat de peste 3 ani!
Așa că ne-am propus să batem fierul cât e cald și să umplem
emailul ministrului Mediului cu mii de mesaje de la membrii
Declic. Îi cerem alerte satelitare în Inspectorul Pădurii.
Dacă eu, tu și alți mii de alți oameni ne rupem câteva minute
pentru a-i scrie lui Tánczos Barna, acesta va înțelege că
îmbunătățirile care au fost aduse Inspectorului nu sunt suficiente.
Că presiunea pusă pe el și pe colegii lui va continua să crească,
dacă nu își fac treaba și nu pun în Inspector tot ce spune legea că
trebuie să fie acolo.
Ai câteva momente pentru a-i scrie și tu un mesaj
ministrului? Durează maximum 5 minute.
Da, trimit email
Aici sunt câteva argumente pe care le poți folosi. Te poți
inspira din ele, înainte să apeși pe butonul ”Da, trimit email”, ca să
îți fie mai simplu. Nu uita să te semnezi cu nume și prenume și să
fii politicos:
Alertele satelitare trebuie să fie în Inspectorul Pădurii. Se
prevede asta într-o hotărâre de Guvern, nu este ceva negociabil!
Avem nevoie de ajutorul tehnologiei pentru a salva pădurea
Peste 24.000 de membri Declic au semnat o petiție prin
care vă cerem să realizați un sistem public de alertare, cu ajutorul
imaginilor satelitare, care să semnaleze când există tăieri de
pădure în zone neautorizate. În acest scop, vă solicităm să lansați,
urgent, licitația pentru achiziționarea de hărți satelitare.
Doar făcând apel la tehnologia mileniului în care trăim,
putem opri jaful din păduri. Alertele satelitare ne vor ajuta să știm
când sunt posibile tăieri de pădure în zone neautorizate. Nu mai
amânați proiectul!
Sperăm că nu ați uitat de alertele satelitare care trebuie să
facă parte din Inspectorul Pădurii. Apreciez progresele care s-au
făcut la aplicația destinată nouă, cetățenilor. Dar vom continua

85
presiunea până când vom avea și alerte în Inspector, de fiecare
dată când sunt posibile tăieri în locuri neautorizate.
Îți mulțumim pentru tot ce faci pentru pădure,
Antoniu și echipa Declic”
Se face și un panou video mobil cu textul ”Tăiați pensiile
speciale, nu pădurile” pentru care contribuim. Iată ce spune
Antoniu de la Declic:
”Dragă Ileana,
Presiunea publică funcționează! Iată de ce spun asta.
Țin minte că la prima ședință Declic, de la începutul
anului, eram îngrijorați. Două subiecte extrem de importan-
te, ilegalitățile din păduri și pensiile speciale, intraseră într-un con
de umbră. Nici presa, nici politicienii nu vorbeau despre asta.
Așa că am vorbit noi, Comunitatea Declic. Am organizat un
protest pe pârtie, am promovat mesajul și pe internet, am amplasat
chiar și un uriaș panou publicitar pe cel mai aglomerat drum din
țară, pe Valea Prahovei.
În câteva săptămâni am reușit să readucem în actualitate cele
două subiecte. Și, mai important, pe agenda autorităților.
În ceea ce privește pădurile, în ianuarie, după 3 ani de
amânări s-a dat în folosință noul SUMAL, sistemul de urmărire a
materialului lemnos. Avem și un nou Inspector al Pădurii, aplicația
care ne ajută să depistăm, chiar noi, cetățenii, transporturi sau
exploatări ilegale de lemn.
S-a făcut un prim pas și în ceea ce privește pensiile speciale,
au fost tăiate cele ale parlamentarilor.
Dar există un pericol în aceste progrese făcute. Există riscul
ca cele două subiecte să iasă din actualitate sub impresia că
lucrurile s-au așezat pe făgașul bun. Experiența ne-a învățat, însă,
că autoritățile din România iau măsuri doar când presiunea publică
devine periculoasă pentru imaginea celor ce le conduc.
Nu ne putem permite ca cei din Guvern și Parlament să își
închipuie că ne-au liniștit cu cele câteva măsuri luate în direcția
cerută de noi.
Pensiile speciale acordate parlamentarilor reprezintă doar un
86
procent din totalul acestui tip de recompensă financiară nemeritată.
Iar pădurile au încă nevoie de măsuri drastice pentru a încetini
ritmul nebun cu care se taie ilegal. Încă nu avem alerte satelitare
care să ne spună, automat, când se distruge pădurea în locuri
nepermise. Nici camere video inteligente care să păzească,
electronic, ieșirile din păduri.
Așa că trebuie să creștem și mai mult vizibilitatea acestei
campanii. Ideea despre cum să facem asta ne-a fost dată de
numeroase comentarii la postarea de mai jos. Membrii Declic ne-au
sugerat să mutăm panoul publicitar, amplasat pe Valea Prahovei, la
București.
Ne-am propus să fim chiar mai mobili decât atât. Și am
rezervat un panou montat pe cele trei fețe vizibile ale camionetei pe
care o poți vedea la începutul e-mailului. Așa putem să mutăm
mesajul nostru exact în locul prin care trec factorii de decizie. În
fața Parlamentului, la Guvern, la Ministerul Mediului. Panourile
video sunt extrem de luminoase, e genul de mesaj pe lângă care nu
ai cum să treci fără să-ți sară în ochi.
Vrem să-l închiriem exact în zilele când este plen la
Parlament sau ședința de Guvern. Imaginează-ți fețele politicienilor
când vor vedea panoul nostru. Mai ales ale celor ce țin în brațe
mafia lemnului sau care luptă pentru a păstra pensiile speciale.
Vom putea pune în practică această strategie doar dacă
reușim să strângem banii necesari. Nu e vorba de o sumă mare,
închiriem panoul mobil doar câteva ore pe săptămână, când știm că
au politicienii treabă la Parlament sau Guvern. Dacă măcar 1000 de
persoane donează o sumă între 15 și 50 de lei, strângem banii
necesari pentru prima lună de campanie.
Dacă situația ta financiară îți permiți să contribui pentru a
face cât mai vizibil acest mesaj, apasă acum butonul de mai jos.
Da, donez pentru închirierea panoului video
Îți mulțumim pentru că te implici,
Antoniu, Cătălina și restul echipei Declic
P.S. Cei din Parlament știu ce este Comunitatea Declic.
Suntem peste 800.000 de cetățeni implicați care stăm cu ochii pe

87
ei. Impactul acestui panou video amplasat în calea lor va transmite
exact mesajul pe care ni-l dorim. Anume, că nu ne-au adormit
vigilența cu cele câteva măsuri luate și că trebuie să continue pe
acest drum. Dar mai întâi trebuie să strângem banii necesari. Te
poți implica și tu?”
Se face și un protest al animalelor pentru monitorizarea video
și alerte satelitare ale tăiatului ilegal din păduri pentru care donăm
(pentru costumele mascotelor). Iată ce spune Antoniu de la Declic:
”Cei de la Ministerul Mediului nu dau niciun semn că ar
intenționa să păzească pădurea cu ajutorul tehnologiei de
supraveghere: camere video pe drumuri și alerte satelitare. Pentru a
aduce această problemă în atenția presei și a crește astfel presiunea,
organizăm un protest în fața ministerului. Nu orice fel de protest.
Pancartele vor fi purtate de animale, în frunte cu un urs ca cel din
imagine. Ne ajuți cu o donație pentru a putea cumpăra costumele.
Da, donez pentru protestul animalelor
Dragă Ileana,
De peste un an încercăm să-i convingem pe cei de la
Ministerul Mediului să pășească în mileniul III. Adică să asigure
paza pădurilor cu ajutorul tehnologiei mileniului în care trăim.
35.000 de membri Declic au semnat petiția prin care cerem
alerte satelitare care să ne arate când dispar copaci în zone
neautorizate pentru tăiere. Și 15.000 dintre noi am semnat petiția
prin care solicităm amplasarea pe șosele a unui sistem de
monitorizare video a transporturilor de lemn.
Am primit promisiuni, asigurări că se face și… urări de
sănătate, de sărbători, pe telefonul personal. Adică nimic.
La sfârșitul lui 2020 s-a lansat o dezbatere publică cu privire
la amplasarea a 300 de camere video la ieșirea din păduri, exact ce
ceream noi. Apoi nicio comunicare pe această temă. Tot în aceeași
perioadă, ministrul anunța că s-a lansat licitația pentru achizițio-
narea de hărți satelitare. Am și făcut o postare pe facebook și am
anunțat victoria de etapă. Pentru a afla, mai târziu, că procesul de
achiziție s-a blocat pentru că documentația nu era bine făcută.
Mie îmi este clar, cei de la minister mimează intenția de a ne
88
asculta cererile pentru a ne închide gura. Pentru că iau măsuri doar
când presiunea publică devine insuportabilă și le pune în pericol
funcțiile.
Așa că ne-am decis să ducem presiunea la nivelul următor și
pentru asta avem nevoie ca presa să preia, masiv, mesajele noastre.
Și pentru a ne asigura că presa va face asta, organizăm un protest
pe care jurnaliștii nu-l vor putea rata. Iată care este planul.
De câteva zile, colega mea, Olga care se ocupă de organiza-
rea evenimentelor offline, caută cele mai impresionante mascote de
animale pe care le putem găsi pe piață. Pentru că săptămâna
viitoare, animalele protestează chiar în fața sediului Ministerului
Mediului. De ce animalele? Pentru că pădurea este casa lor și
această casă devine tot mai mică din pricina tăierilor ilegale.
Și mai e un motiv. Jurnaliștilor le plac aceste acțiuni, am
văzut asta când am mers cu Castorul în parlament. S-au înghesuit
să îl filmeze iar știrea despre acțiunea noastră de salvare a râurilor a
apărut aproape peste tot.
Asta sperăm că se va întâmpla și săptămâna viitoare. Dar
pentru ca presa să aibă ce filma și fotografia, trebuie să cumpărăm
mai întâi mascotele. Aici poți ajuta și tu. Avem nevoie de cel puțin
250 de membri Declic care să doneze o sumă între 15 și 30 de lei.
Am strânge astfel banii pentru a ne asigura că putem cumpăra
măcar 4-5 mascote. Ce zici, te poți implica și tu?
Da, donez pentru protestul animalelor
Îmi și imaginez evenimentul. Ne-am propus să facem și
tărăboi. Vom avea la protest și o drujbă uriașă care va produce un
zgomot destul de puternic. Iar animalele vor agita pancarte și vor
cere, în gura mare, salvarea pădurilor. Poate aude ministrul
Tanczos Barna din cabinet și coboară să ne salute. Dacă nu, urcăm
noi la el, am depus deja o cerere de audiență și ne-a fost aprobată.
Îi vom înmâna cele două petiții prin care cerem ca paza casei
animalelor, pădurea, să fie făcută cu tehnologie modernă: camere
video și alerte satelitare privind tăierile ilegale. Iar știrile ce vor
apărea în presă vor crește considerabil șansele ca cererile din petiții
să fie luate în considerare.

89
 Dar primul pas e să strângem bani pentru cumpărarea
mascotelor. Și tot ce am descris mai sus se va întâmpla doar dacă
strângem banii necesari până luni. Dacă ne poți ajuta, dă click aici.
Animalele, cele adevărate, și pădurea lor îți vor fi recunoscătoare.
Îți mulțumim pentru tot ceea ce faci pentru păduri,
Antoniu și echipa Declic”
Mergem și la Ministerul Mediului cu mascotele în chip de
animale pentru protestul animalelor homeless din pădure. Ministrul
Mediului promite că va aloca bani din PNRR pentru alertele
satelitare și monitorizare video. Iată ce spune Antoniu de la Declic:
”Dragă Ileana,
Prin decembrie, anul trecut, mi-a căzut pentru prima dată în
mână prima variantă a PNRR. În document, guvernanții noștri
spuneau ce aveau de gând cu miliardele de euro ce vor veni de la
UE. E vorba de fondurile acelea post-pandemie care au scopul de a
pune pe o direcție bună Uniunea, prin tranziția spre tehnologii
prietenoase cu mediul și prin digitalizare.
Mi-am făcut o cafea lungă și m-am așezat să citesc
documentul, destul de lung și el. Din păcate, plin de aberații, fără
nicio legătură cu digitalizarea și orientarea României spre un
model verde de dezvoltare. Poate îți faci și tu o cafea sau un ceai
înainte să continui, e un email mai lung, dar chiar te rog să-l citești
cu atenție. Este important pentru viitorul pădurilor.
Nu am exagerat când am folosit cuvântul aberații. În docu-
ment, pe domeniul păduri erau sugerate investiții în drumuri fores-
tiere și, atenție, cabane forestiere! Ce legătură au drumurile foresti-
ere și cabanele de vânătoare cu digitalizarea și protecția mediului?!
În comparație cu gustul amar lăsat de ceea ce citeam, cafeaua
mi-a părut brusc extrem de dulce, deși nu pusesem zahăr în ea.
M-am consultat cu colegii mei și am aflat că și pe celelalte
domenii planul guvernanților de a cheltui acești bani era la fel de
revoltător. Urmau să risipească banii pentru a ajuta tocmai domenii
care poluează.
Am decis să-l abordăm direct pe ministrul Fondurilor Euro-
pene, Cristian Ghinea. L-am invitat la o întâlnire online cu mem-

90
brii Declic, ocazie cu care să-i spunem îngrijorările noastre. Au
participat peste 2000 de oameni. Personal, i-am prezentat petițiile
Declic prin care cerem ca pădurea să fie păzită cu tehnologii mo-
derne: alerte satelitare care să ne spună când se taie ilegal pădurea
și camere video pe drumurile pe care se transportă lemn furat.
A promis că se va documenta și că va vorbi cu ministrul
Mediului pentru a-i sugera folosirea fondurilor PNRR și pentru
paza digitalizată a pădurilor.
Apoi au urmat luni bune de liniște grea. Am trimis email-uri
la Ministerul Mediului și am întrebat dacă s-au cerut bani din
PNRR pentru alerte satelitare și monitorizare video. Nu am primit
niciun răspuns.
E tare păcat că autoritățile răspund doar la presiune. Din
fericire, ne pricepem bine de tot să creștem presiunea. Săptămâna
aceasta am organizat un protest în fața Ministerului Mediului.
Pancartele au fost purtate de membri Declic îmbrăcați în mascote
de animale. Le poți vedea în fotografia de mai jos, flancându-l pe
ministru.
Ne-a ieșit exact cum ne-am propus. Ne bazam pe faptul că
ineditul protestului va aduce acolo presa și exact asta s-a întâmplat.
Și când e prezentă presa, mai ales televiziunile, își fac apariția și
politicienii. Ministrul a coborât din birou, ne-a ascultat păsul și ne-
a dat vestea pe care o așteptam.
Da, banii din PNRR pe domeniul păduri se vor folosi exact
pentru ce am cerut noi la întâlnirea cu Cristian Ghinea.
Monitorizare video a transporturilor de lemn și alerte satelitare
care să ne spună când se taie ilegal pădurea.
Au fost 6 luni de presiune publică prin care am reușit să
prevenim risipa banilor din PNRR destinați domeniului păduri. S-a
renunțat la construcția cabanelor de vânătoare și se va investi în
tehnologii care chiar pot salva pădurea. Peste 50.000 de membri ai
comunității Declic s-au implicat, fie că au semnat petiții, au donat
pentru strategii de campanie sau au scris autorităților.
Mă bucur tare mult să îți spun că a meritat efortul nostru. Dar
îți mai spun că nu ne putem opri aici.

91
 Nu este prima dată când plecăm de la Ministerul Mediului cu
tolba plină de promisiuni. De fiecare dată, pentru ca aceste
promisiuni să și devină realitate, a trebuit să continuăm și să
creștem presiunea, să expunem minciunile și corupția.
Nu cred că o să te surprindă dacă îți spun că nu am încredere
în politicieni. Așa că deja am făcut un pas în plus pentru a ne
asigura că promisiunile acestea nu rămân doar promisiuni. Am dat
în judecată Ministerul Mediului. Le-am cerut să pună în aplicația
pentru cetățeni Inspectorul Pădurii toate funcțiile despre care legea
spune că trebuie să fie publice. Printre acestea se numără alertele
satelitare care urmează să fie realizate din fonduri PNRR.
Cred că un proces este exact genul de presiune de care avem
nevoie pentru ca promisiunile făcute de ministrul Mediului,
Tánczos Barna, să devină, în cel mai scurt timp, realitate. Dacă o
să câștigăm acest proces, Ministerul va trebui să plătească daune
pentru fiecare zi în care alertele satelitare nu se află în Inspectorul
Pădurii, așa cum spune legea.
Acum trebuie să îți dau vestea proastă. Nu știu cum vom
continua acest proces și campaniile pe păduri. Am ajuns la fundul
sacului. Mai mult, am spart pușculița despre care tot amintesc
uneori, adică am făcut apel la fondurile de rezervă.
Au fost 6 luni extrem de costisitoare. Am realizat clipuri
video promovate pe social media pentru a arăta că nu se respectă
legea cu privire la Inspectorul Pădurii, am plătit avocați și juriști,
am cumpărat mascote pentru protestul de săptămâna aceasta. Și am
avut multe alte cheltuieli care adunate mă fac să amețesc.
Am realizat ce ne-am propus, acum trebuie să ținem
presiunea ridicată pentru a nu pierde ce am obținut. Așa că îți
scriu, din nou, pentru a te întreba dacă poți contribui, lunar, la
fondul de rezervă pentru continuarea campaniilor Declic de
protejare a pădurilor. Acest fond de rezervă ne-a ajutat să
acoperim, de fiecare dată, costurile de campanie.
Da, donez lunar pentru salvarea pădurilor
Îmi pare rău, nu pot dona lunar
Îți mulțumim pentru tot ceea ce faci pentru păduri,
Antoniu și echipa Declic
92
 P.S. Eu locuiesc în Cluj. Scriu acest email de pe o terasă din
centrul vechi al Bucureștiului, în așteptarea orei la care plec spre
casă. Aici, o cafea, scurtă de data aceasta, costă 14 lei. Dacă 250
de membri Declic decid să doneze lunar către Declic prețul a două
cafele scurte în centrul vechi, strângem, lunar, 7.000 de lei. Și dacă
strângem 5.000 e bine și ne ajută că continuăm campaniile. Dar se
va întâmpla asta doar dacă suficient de mulți dintre cei ce citesc
acest email vor dona lunar o mică sumă de bani. Te poți număra
printre ei?”
Cum compania Schweighofer e pe cale să primească un
certificat FSC după ce a furat lemn din parcul național Retezat,
Declic face un film despre aceasta pe care-l distribuim. Iată ce
spune Antoniu de la Declic:
”Dragă Ileana,
Te rog să-ți imaginezi, undeva în Viena, un grup de oameni
care au ajuns putred de bogați pe seama exploatărilor ilegale de
lemn din România. Zilele acestea se pregătesc să deschidă o sticlă
scumpă de șampanie.
Au trecut printr-o perioadă dificilă în ultimii ani. Activiștii
de mediu le-au dat bătăi mari de cap și le-au blocat o parte dintre
afaceri. Dar au motive să spere că vremurile bune se vor întoarce
foarte curând. Presa nu mai scrie nimic rău de ei iar investigațiile
procurorilor bat pasul pe loc. Asta, deși în urmă cu doar câțiva ani,
numele companiei pe care o dețin era constant asociat cu mafia
lemnului.
Poate ți-ai dat deja seama, este vorba de HS Timber, noul
nume de scenă al rău famatei companii Holzindustrie Schweig-
hofer. Compania e la un pas de a primi înapoi certificatele FSC
(Forest Stewardship Council) care garantează pieței internaționale
că lemnul lor provine din surse legale și sustenabile.
În 2017, presiunea membrilor Declic a determinat FSC să se
dezasocieze de firma condusă de Gerald Schweighofer. Drept
urmare, numeroase companii internaționale au refuzat să mai facă
afaceri cu ei.

93
 Dar, la început de 2021, FSC a anunțat că analizează
reasocierea cu Schweighofer și că un verdict va fi dat în foarte
scurt timp.
Mie lucrurile îmi par cât se poate de clare. Cât timp imaginea
Schweighofer ar fi putut afecta imaginea FSC, aceștia s-au ținut
departe de compania exploatatoare de lemn. Acum, pentru că nu se
mai vorbește aproape deloc despre firma austriacă, FSC anunță
perspectiva reasocierii. Asta ar avea un impact major asupra
exploatării lemnului în țara noastră. HS Timber își va recâștiga
vechii parteneri și va avea toate motivele să își extindă afacerile în
România. Adică să cumpere și ce a mai rămas din pădurile noastre.
Mai există o singură șansă ca Schweighofer să nu reintre în
grațiile FSC. Să dovedim că, în continuare, compania cumpără
lemn tăiat din parcurile naționale.
Am descoperit, cu ajutorul aplicației Inspectorul Pădurii, că
unul dintre principalele depozite care aprovizionează fabrica din
Sebeș a HS Timber preia lemn direct din Parcul Național Retezat.
Mai grav, dintr-o exploatare fără amenajament silvic aprobat, deci
ilegală.
Am filmat totul și am arătat că buștenii veniți din parcul
național Retezat nu sunt separați de lemnul care este vândut la
Schweighofer. Sunt amestecate la un loc resturi de lemn, bușteni
din Retezat, chiar și lemn tăiat dintr-o exploatare ilegală din parc.
Totul e transformat în rumeguș și vândut fabricii austriece.
Clipul video prezintă dovezi incontestabile. HS Timber preia
lemn de la un depozit plin de bușteni tăiați din parcul național
Retezat. Acum trebuie să ne asigurăm că acest film va fi văzut de
sute de mii de oameni. Doar așa impactul informației pe care o
facem publică va putea produce un nou val de indignare care să
ajungă până la Bonn, la sediul FSC.
Și aici e momentul în care avem mare nevoie de o mână de
ajutor de la tine. Urmărește filmul apoi dă-l mai departe spre cât
mai mulți prieteni. Trimite-l direct în mesaje sau pe email,
distribuie-l și pe Facebook! FSC poate anunța în orice zi că se
reasociază cu HS Tiber, deci trebuie să ne asigurăm că va fi văzut,
în cel mai scurt timp, de cât mai mulți oameni.
94
 Când filmul va trece 100.000 de vizualizări, îl trimitem
factorilor de decizie de la FSC. Vor afla că HS Timber și-a
schimbat doar numele, nu și năravul. Dar și că adevărul despre
firma austriacă e cunoscut de foarte mulți oameni care acum sunt
cu ochii pe ei. Așa le va fi mult mai greu să ia decizia de reasociere
cu HS Timber.
Ce zici, te implici și tu pentru a da o mână de ajutor
pădurilor?
Vezi și distribuie video
Nu e prima dată când un clip video produs de Declic ar face
să se clatine gigantul Schweighofer. În 2016, clipul care vorbea
despre impactul ilegalităților companiei asupra pădurilor a ajuns la
peste 1 milion de oameni.
Avem nevoie de același tip de impact și de această dată
pentru a putea spera că cei de la FSC nu vor alege să ignore
dovezile prezentate. Au tot interesul să o facă, la urma urmei
bugetul lor e generat de cotizațiile firmelor pe care le acreditează.
Avem nevoie de ajutorul tău pentru a reuși, dă click aici și
distribuie filmul.
Îți mulțumim pentru tot ce faci pentru păduri,
Antoniu și echipa Declic”
Ministrul Tanczos Barna abandonează strategia de protecție
a pădurilor conformă cu perspectivele UE ceea ce ar fi dus la
plantarea a 3 miliarde de arbori până în 2030 și se aliază cu
Austria, campioana furtului de lemne din păduri. De aceea,
semnăm petiția Declic pentru protejarea pădurilor în conformitate
cu standardele UE. Iată ce spune Denisa de la Declic:
”Ileana,
Tánczos Barna a abandonat din lista sa de priorități
protejarea pădurilor din România. În loc să susțină necondiționat
strategia europeană pe păduri, ministrul Mediului a semnat o
scrisoare controversată care pune în pericol strategia comunitară.
În loc să susțină plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030,
reprezentantul României s-a coalizat cu Austria, țara cu firme
abonate la afacerile cu lemn din țara noastră. Semnezi și tu, chiar
95
acum, petiția prin care îi cerem ministrului să susțină necondiționat
protejarea pădurilor Europei?
Da, semnez
Zilele trecute, am aflat cu uimire că România s-a alăturat
grupului de contestatari ai noii strategii europene pe păduri.
Articolul pe care l-am citit spunea de o scrisoare co-semnată de
Tánczos Barna, în calitatea sa de reprezentant al României. Aceste
cuvinte din titlul articolului mi s-au întipărit în minte: „România se
opune…”.
Pe măsură ce am citit știrea, am aflat că scrisoarea contestă
printr-un ton grav și amenințător planul Comisiei Europene de a
proteja cele mai vechi păduri ale continentului. Austria a fost iniți-
atoarea, dar alături de România au mai semnat și alte 11 țări din
estul și centrul Europei. Motivul: industria lemnului și proprietarii
de păduri pierd bani dacă nu mai tăiem copaci la foc continuu.
Un sentiment de neliniște m-a cuprins, mai ales că articolul
doar cita din scrisoare, fără să o publice. Scrisoarea nu era nici pe
siteul Ministerului, cum ar fi fost normal. Dar, în doar câteva ore
după ce am apelat la rețeaua celor ce iubesc pădurile României, am
primit textul integral.
Cele mai mari temeri ale mele s-au adeverit. Planul extrem
de amplu și de urgent pentru păduri, susținut de Comisie, era pus
pe făraș în scrisoare. Gravitatea gestului constă în faptul că
semnatarii ei, inclusiv Tánczos Barna, au un rol cheie în procesul
decizional. Cel mai probabil, Comisia va fi nevoită să mai
slăbească din ambiții ca să dea ascultare statelor membre, actori cu
drept de veto în politica europeană.
Seara s-a mai întâmplat ceva care m-a speriat și mai tare. L-
am ascultat pe Tánczos Barna făcând un joc politic de-a dreptul
dubios. A recunoscut că a semnat scrisoarea pentru că, înainte de a
proteja pădurile, vrea să obțină niște compensații bănești.
În momentul în care s-a adus vorba despre bani, inevitabil m-
am gândit la toți cei care au beneficii în euro din vânzarea
pădurilor. Da, firmele austriece precum HS Timber (fosta
Schweighofer) sau Egger sunt cap de listă. Ei ar avea cel mai mult

96
de pierdut dacă Europa (și România, în special) ar începe să-și
protejeze pădurile pe bune.
Jocurile politice pe care le face Tánczos Barna sunt vizibile
cu ochiul liber. Nu s-a consultat cu nimeni, nici cu societatea
civilă, nici cu partenerii de guvernare. Ministrul Mediului a reușit
să angajeze România împotriva intereselor cetățenilor săi.
Să nu mai vorbim de faptul că, anul trecut, țara noastră avea
nu mai puțin de 20 de proceduri de infringement deschise pe
Mediu. Ministrul Mediului s-a trezit taman acum să disprețuiască
recomandările europene. Riscăm penalități, riscăm să rămânem
fără păduri, din cauză că Tánczos Barna susține interesele
industriei forestiere austriece.
Apasă butonul de mai jos, ca să semnezi petiția în care-i
cerem lui Tánczos Barna să transmită oficial UE că România
susține necondiționat strategia europeană pe păduri. Când suntem
mulți, suntem convingători.
Da, semnez pentru protejarea pădurilor,
Denisa și echipa Declic
PS: Pădurile României au nevoie de protecție suplimentară.
România trebuie să susțină efortul european de împădurire, mai
ales că UE urmează să aloce miliarde de euro pentru asta. Cere-i și
tu lui Tánczos Barna să susțină necondiționat strategia europeană
și, implicit, pe români și nu pe oamenii de afaceri austrieci.”
Trimitem și petiția către prieteni. Iată ce spune Denisa de la
Declic:
”Ileana,
Lobiștii din industria lemnului se bucură. Multe dintre statele
europene cedează la presiunile lor. Din păcate, și România se
numără printre ele. Ministrul Mediului a semnat o scrisoare care
contestă, printr-un ton grav și amenințător, planul Comisiei
Europene de a proteja cele mai vechi păduri ale continentului.
Dorința noastră este să ne strângem cel puțin 20 000 de
membri Declic și să-i cerem ministrului Mediului să susțină
necondiționat strategia europeană pentru protejarea pădurilor.

97
Ileana, distribui și tu petiția, ca să strângem cât mai repede
semnăturile necesare?
Da, distribui petiția
Sincer îți spun, jocul politic al lui Tánczos Barna mă
îngrijorează. Pe de o parte declară că susține strategia europeană,
pe de altă parte spune că, înainte de a proteja pădurile, vrea să
obțină niște compensații bănești pentru exploatatorii de lemn.
Mi-am făcut speranțe când am văzut că unii lideri din
Coaliția de guvernare s-au arătat indignați de decizia lui Barna de a
semna și el controversata scrisoare a Austriei. Am crezut că vor
discuta cu el și-l vor constrânge să-și schimbe poziția publică. Nu
s-a întâmplat nimic de acest gen, au fost doar niște declarații
politice făcute la cald. Apoi, jocul politic al ministrului a intrat
într-un con de umbră. Nici politicienii nu au mai vorbit despre el,
nici presa nu i-a mai acordat atenție.
Este exact ceea ce vor lobiștii, să nu mai stea nimeni cu ochii
pe ei. Timp în care fac presiuni tot mai puternice. Mă gândesc la
toți cei care au beneficii în euro din vânzarea pădurilor. Firmele
austriece precum HS Timber (fosta Schweighofer) sau Egger ar
avea cel mai mult de pierdut dacă Europa ar începe să-și protejeze
pădurile pe bune.
Nu putem rămâne pasivi când ministrul Mediului angajează
România împotriva intereselor cetățenilor săi. Dacă zeci de mii de
membri Declic i-am cere lui Tánczos Barna să-și reconsidere
poziția față de strategia europeană pe păduri, am reuși să
contrabalansăm presiunea lobiștilor.
Puterea unei Comunități stă în mobilizarea membrilor la
nevoie. Disperați că magistrații tot lasă liberi agresorii sexuali care
abuzează copii, am lansat petiția „Nu mai lăsați prădătorii sexuali
să scape!”. Petiția s-a viralizat online, a fost semnată de peste o
sută de mii de cetățeni, iar ministrul Justiției a făcut special la
cererea noastră un grup de lucru pentru protejarea copiilor. De o
mobilizare la această amploare avem nevoie și acum.
Am discutat cu mai mulți funcționari din cadrul Comisiei
Europeane. Urmează noi negocieri politice cu privire la strategia
comunitară pe păduri. Dacă nu-l convingem acum pe ministrul
98
Mediului să aibă o poziție diferită, ratăm șansa ca generațiile
viitoare să mai vadă și în România păduri seculare.
Suntem aproape 20 000 de semnatari. Dacă distribuie fiecare
petiția în cercul de prieteni, vom fi mult mai mulți. Demersul
nostru pentru strategia europeană pe păduri va deveni vizibil și-i
vom cere ministrului Mediului să ne asculte.
Sunt sigură, Ileana, că nu te lasă rece peisajele dezolante cu
sute de mii de cioturi rămase în locul copacilor falnici culcați de
drujbă la pământ. Sau camioanele cu bușteni care coboară din
pădure cu sutele pe zi.
De aceea, te rog să distribui această petiție tuturor
cunoscuților tăi. Să nu mai lăsăm aceste firme să facă profit uriaș
de pe urma tăierilor de păduri din România. Ileana, îți faci timp un
minut să distribui și tu petiția, ca să strângem cât mai repede
semnăturile necesare?
Da, distribui petiția Pentru protejarea pădurilor,
Denisa și echipa Declic”
O altă realizare este tăierea materialului lemnos din
majoritatea parcurilor naționale. De aceea semnăm petiția Declic
pentru interzicerea tăierii lemnului din parcurile naționale. Iată ce
spune Antoniu de la Declic:
”Parcurile naționale ale României sunt ciopârțite de industria
lemnului. Am ajuns în această situație pentru că cele mai valoroase
păduri de la noi NU sunt protejate de legile silvice. Sunt permise
exploatări forestiere în cea mai mare parte a ariilor protejate.
Semnează și tu petiția care cerem interzicerea prin lege a tuturor
exploatărilor forestiere din parcurile naționale.
Semnez pentru parcurile naționale
Ileana,
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de parcuri naționale,
mă gândesc la lacuri de munte limpezi și reci, la râuri sălbatice și
păduri seculare care se întind cât vezi cu ochii. Mă mai gândesc că
aceste zone ce abundă în bogății naturale sunt, cu siguranță,
protejate.

99
 Ei bine, nu este așa. Cel puțin, nu în România! Este o iluzie
că statutul de parc național ar proteja minunățiile naturii de
intervenția distructivă a omului.
În realitate, mai puțin de o treime din suprafața celor mai
multe parcuri este protejată de drujbe. Pe restul suprafețelor se
poate tăia, pe parcursul mai multor ani, chiar la ras. Tot ce spune
legea este doar că aceste tăieri trebuie să fie „justificate”. Dar ce
„justifică” aceste tăieri este lăsat cât se poate de ambiguu. [1]
Ei bine, în toate cele 13 parcuri naționale din România se gă-
sesc din abundență asemenea justificări. Justificări care, de fapt, nu
fac nimic altceva decât să transforme pădurea în profit pentru ma-
rile companii forestiere. Când nu se găsesc justificările potrivite, se
taie de-a dreptul ilegal. Am găsit și numeroase exemple!
În Retezat, așa cum am arătat în ultima investigație Declic,
pe valea Râului Alb, se taie ilegal pădurea. Nu au nici măcar
autorizație de mediu. Acest fapt ne-a fost confirmat de Ministerul
Mediului. [2]
Tot ilegale sunt și tăierile descoperite în Parcul Național
Munții Rodnei. O parte sunt realizate sub pretextul procedurilor de
rărire. Adică sunt tăiați arbori mici pentru a se face loc celor mai
mari. Dar nici vorbă de așa ceva, sute de tone de buștean de mari
dimensiuni pornesc din Rodnei spre fabricile Schweighofer. [3]
Tăierile ilegale sunt prezente și în Parcul Național Semenic.
Faptul a fost confirmat chiar și de o anchetă a Corpului de control
al Ministerului Mediului.
Iar exemplele pot continua cu nenumărate exploatări
forestiere, atât legale cât și ilegale. Toate pot fi oprite printr-o lege
care nu ar mai lăsa loc de justificări și jumătăți de măsură. O lege
care să interzică toate exploatările forestiere în parcurile naționale.
Din păcate, la nivelul Parlamentului nu a existat nici măcar o
dezbatere pe această temă. Singurul proiect de lege zace uitat într-
un sertar.
O explicație pentru lipsa de interes ar putea fi că nici
parlamentarii nu știu că legea permite distrugerea parcurilor
naționale. Dar exact asta le-am putea spune noi, printr-o petiție
semnată de zeci de mii de oameni.
100
 Am și lansat această petiție. Cerem o lege care să facă ilegală
orice exploatare forestieră în parcurile naționale.
Dacă și ție îți pare absurd să transformăm în rumeguș și
cherestea cele mai valoroase păduri din România, semnează petiția
acum.
Semnez pentru parcurile naționale
Noua strategie forestieră europeană, aprobată săptămâna
trecută, propune o creștere considerabilă a ariilor protejate. Iar
normele europene cer ca cel puțin 75% din suprafața unui parc
național să fie strict protejată.
Dar, la noi, pădurea din parcuri ajunge să fie transformată în
rumeguș. Am demonstrat asta în ultima investigație Declic. Am
urmărit traseul unui camion cu lemn din Retezat până la o stație
uriașă de tocare și apoi la fabrica Schweighofer din Sebeș. Ne
toacă parcurile naționale pentru că legea le permite asta.
Te rog imaginează-ți cea mai frumoasă pădure în care ai fost,
la noi în țară. Apoi privește rumegușul din imaginea de mai sus.
Legea permite ca acea pădure să fie făcută praf, la propriu. Trebuie
doar ca niște băieți deștepți să găsească ceva pe post de justificare
în acte și exploatarea forestieră se aprobă.
Apropo de rumeguș. Tot prin presiune în Parlament am
obținut schimbarea definiției materialului lemnos din legea silvică.
Acum și tocătura de lemn este considerată material lemnos. Așa
am blocat principala modalitate prin care mafia făcea pierdut
lemnul furat. Îl toca.
Putem reuși și acum, dar mai întâi trebuie să fim zeci de mii
cei care susțin interzicerea exploatărilor forestiere în parcurile
naționale. Și suntem în contratimp, ne-am propus ca săptămâna
viitoare să trimitem petiția liderilor de grupuri parlamentare și
ministrului Mediului. Și să le cerem să înceapă imediat lucrul la
legea care va salva parcurile naționale.
Semnezi și tu petiția?
Semnez pentru parcurile naționale
Îți mulțumim că îți pasă de parcurile naționale,
Antoniu și echipa Declic

101
 P.S. În parcurile naționale se găsesc copacii cei mai vânați de
mafia lemnului. Din tăierea lor se fac cei mai mulți bani. Dacă
parcurile naționale nu vor fi protejate, vom avea doar afaceriști
foarte bogați. Adio codri seculari și peisaje care îți iau răsuflarea.
Semnează și tu acum această petiție și hai să stăm pe capul
politicienilor până când se modifică în bine legislația.
[1] FLorin Stoican 2019 - Tăierile de conservare sunt o cala-
mitate pentru conservarea naturii
[2] Declic 6 December 2017- Tăieri ilegale în Parcul Na-
țional Rodna
[3] Declic - Salvăm Parcul Național Semenic – Cheile Cara-
șului”
***
O altă măreață și glorioasă realizare este poluarea care
contribuie la moartea anuală a circa 20.000 de români. Datorită
campaniei Declic, protestului cu măști de gaz de la Ministerul
Mediului și petiției semnate de peste 20.000 de oameni, ministerul
a aprobat montarea a 5 noi stații care măsoară particulele PM10,
principalele responsabile pentru bolile respiratorii. Iată ce spune
Cătălina, membră Declic și organizatoarea campaniei:
” Dragă Ileana,
Am convins Ministerul Mediului să monteze 5 noi stații care
măsoară particulele PM10, principalele responsabile pentru bolile
respiratorii. Tot datorită nouă, datele despre calitatea aerului vor fi
transmise în timp real către Comisia Europeană și către cetățeni. O
mare reușită, pentru care am muncit un an întreg. Dar nu e
suficient, autoritățile sunt departe de o monitorizare eficientă. Vom
continua campania și anul viitor, asta datorită donației tale
recurente, pentru care îți mulțumim!
Hai să ne amintim cum am reușit să obținem această victorie:
Am fost rapizi: După primele articole din presă privind
starea deplorabilă a rețelei naționale de monitorizare a calității
aerului, în ianuarie 2020 am lansat o campanie-fulger adresată
Ministerului Mediului.

102
 Am fost mulți: Peste 21.000 de membri Declic s-au alăturat
cauzei și au semnat petiția online. 7.000 dintre ei au trimis petiția
și prietenilor, iar 170 au contribuit cu donații pentru evenimentul
din martie. 50 de membri au fost prezenți la Ministerul Mediului și
au protestat alături de noi.
Am fost vizibili și am creat controversă: La 3 zile de la cea
mai mare poluare din Capitală, zeci de membri Declic am mers la
Ministerul Mediului cu măști de gaze pe față, în semn de protest
față de aerul otrăvit pe care îl respirăm.
Toată mass-media a transmis acțiunea noastră de protest.
”Protest cu măști de gaze pe față în Capitală. Petiția semnată de
zeci de mii de oameni/ Protest cu măşti de gaz la Ministerul Me-
diului. Cer ”Aer pentru viaţă” / Protest cu măşti de gaze la Minis-
terul Mediului, după cel mai grav episod de poluare din Capitală”
sunt doar câteva dintre titlurile știrilor care au deschis jurnalele TV
în prime-time sau care au apărut în ziarele de mare tiraj.
Așa am ajuns cu mesajul nostru la milioane de cetățeni, iar
ministrul Mediului nu ne-a putut ignora. Îmi amintesc că ministrul
Costel Alexe a așteptat să plece toată presa din fața instituției și de
abia apoi a venit la întâlnirea cu Declic.
Îmi amintesc și acum întâlnirea din 5 martie. Costel Alexe,
ministrul tânăr și pedant, s-a enervat atât de tare atunci când l-am
întrebat cum se poate ca 2 milioane de oameni să se sufoce noaptea
în case din cauza poluării, iar ministrul să afle abia dimineața,
încât mi-a spus că ”sunt penibilă”.
Mi-am păstrat calmul și l-am întrebat dacă acesta e răspunsul
pentru cei 20.000 de mii de membri Declic care au semnat petiția.
Și atunci ministrul s-a calmat și a dat un termen-limită pentru
montarea noilor stații de monitorizare a calității aerului: septem-
brie 2020. Rezultatul a venit cu 3 luni întârziere.
Am câștigat o primă bătălie, însă lupta împotriva poluării e
departe de a se fi încheiat. Pentru următorul succes trebuie să ne
gândim la ceva inedit. Protestele cu mulți oameni nu mai sunt
permise, din cauza pandemiei. De aceea, ne dorim să realizăm un
vizual impresionant, care să arate efectele fatale ale poluării. Vrem
să îl amplasăm în centrul marilor orașe. Am apelat deja la un artist
103
și lucrăm la proiectul care să explice pe înțelesul tuturor că
poluarea e responsabilă pentru moartea anuală a 20.000 de români.
Lucrăm la proiect și ne bazăm pe contribuția ta recurentă, care ne
este de mare ajutor.
Mulțumim,
Cătălina și echipa Declic
PS: Conform Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea
aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de
cancerul la plămâni și 24% din decesele cauzate de accidente
vasculare cerebrale. De aceea, poluarea trebuie să rămână un
subiect de campanie la Declic și în 2021.”
S-a realizat și un panou uriaș cu plămâni care respiră și devin
negri, amplasat în centrul Bucureștiului.
***
O altă măreață și glorioasă realizare este Planul Național de
Redresare și Reziliență, din fonduri UE, care se face fără
consultarea cetățenilor și la capitolul ”Energie și tranziție verde”
sunt propuse proiecte hidroenergetice care au ca impact distrugerea
unor cursuri de râuri. De aceea, scriem Ministerului Fondurilor
Europene să refacă planul.
Iată ce spune Denisa, membră Declic: ” Dragă Ileana,
Probabil că și tu ai primit alocație când erai în școală. Eu îmi
cumpăram din ea caiete sau dulciuri. Dacă mama ar fi cumpărat
din alocația mea roșii, m-aș fi supărat.
Poate asta n-ar fi o decizie de condamnat, în cazul copiilor
pentru care decid părinții. De cele mai multe ori, când ești mic/ă,
părinții știu ce e mai bine.
Dar mă întreb cum te-ai simți acum, ca om matur, dacă
cineva ți-ar cheltui alocația pe următorii 6 ani, fără să te întrebe
nimic. Eu m-aș înfuria, apoi m-aș simți neîndreptățită.
Într-un mod asemănător, Guvernul vrea să cheltuie alocația
cetățenilor români pe următorii 6 ani, inclusiv pe domeniul
"Energie și Tranziție verde", fără să-i consulte. Mă refer la cele 30
de miliarde de euro pe care îi va primi România de la Uniunea

104
Europeană sub formă de împrumuturi nerambursabile și
împrumuturi cu dobânzi foarte mici.
Fondurile ar urma să fie distribuite în funcție de investițiile
stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Planul e făcut de Ministerul Fondurilor Europene.
Ministerul încalcă dreptul cetățenilor de a participa la luarea
deciziilor, din cauză că simulează o consultare publică. În
consecință, oamenii obișnuiți nu vor putea spune pe ce vor să fie
cheltuiți banii de la Uniunea Europeană.
Inițial, consultarea pentru PNRR trebuia să se termine pe 14
decembrie. După care s-a anulat. Acum, termenul s-a mutat pe 31
decembrie. În plus, formatul de consultare este foarte restrictiv.
Cetățenii pot trimite propuneri doar pe baza măsurilor care sunt
deja cuprinse în Plan. Dacă ai altă propunere, nu vei fi băgat în
seamă, din cauză că nu e în document.
Iar asta nu e tot. După ce că Ministerul Fondurilor Europene
pare că lucrează cu ușile închise, versiunea de PNRR pusă în
dezbatere publică nici măcar nu respectă ce a cerut UE.
Drept dovadă, Comisia Europeană a criticat Guvernul Româ-
niei. A transmis că Planul nu are nicio reformă serioasă pentru
protecția mediului, digitalizare, sustenabilitatea economică și
educație [1]. Cerinţa clară a Comisiei Europene a fost ca
investițiile din PNRR să fie în digitalizare și în protecția mediului.
În ultimele săptămâni, am discutat cu specialiști și colegi din
alte organizații. Am ajuns la concluzia că Planul Național de
Redresare și Reziliență nu aduce României nici redresare
economică, nici reziliență la schimbările climatice. De aceea, vrem
revizuirea completă a Planului și regândirea formatului de
consultare a societății civile și a cetățenilor.
De exemplu, la capitolul “Energie și tranziție verde”, sunt
propuse proiecte hidroenergetice care vor avea drept urmare
distrugerea unor cursuri de apă. Nu lipsesc nici regularizările de
albie. Măsurile propuse sunt în vădită contradicție cu
recomandările europene de renaturare a râurilor și de conservare a
biodiversității.

105
 Așa că te invit să folosești argumentația de mai sus și să
trimiți părerea ta despre PNRR către Ministerul Fondurilor
Europene. Doar așa vom avea șansa ca Planul să fie refăcut.
Butonul de mai jos va deschide pagina în care să trimiți
propunerile tale. La organizație și funcție pune o liniuță. Introduci
numele tău și e-mailul, apoi vei selecta domeniul de interes
”Energie și Tranziție verde”.
La caseta Forma actuală vei scrie: ”Domenii de intervenție
propuse în cadrul PNRR”.
La caseta Modificarea propusă vei scrie unul sau mai multe
din aceste argumente:
”Cerem oprirea investițiilor în proiecte hidroenergetice
comuniste, al căror impact este devastator pentru mediu. Un
exemplu este barajul de la Răstolița, care amenință șapte râuri și
lostrița, o specie de pește pe cale de dispariție
Strategia Europeană pe Biodiversitate prevede renaturarea
a 25 000 de kilometri de râuri. România trebuie, ținând cont de
dimensiunea ei și de rețeaua ei hidrografică, să contribuie cu
minimum 2 000 de km
Cerem stoparea distrugerii unor sectoare de râu în stare
naturală din situri Natura 2000 prin amenajări hidroenergetice și
regularizări.”
La Justificare vei completa: ”Planul trebuie refăcut. E nevoie
de măsuri care să pună în prim plan o renaturare “smart” și
“verde”. Prin această formă a PNRR, România nu susține deloc
investițiile în energia regenerabilă și lasă pe umerii generațiilor
viitoare un munte de datorii și o planetă distrusă. Multe dintre
măsurile din Plan nu întrunesc aceste criterii, iar formatul de
consultare nu permite adăugarea de măsuri noi.”
31 decembrie este ultima zi în care mai poți să trimiți și tu
propunerea. Timpul este foarte scurt și se suprapune peste vacanța
de sărbători. Cu toții suntem prinși cu pregătirile, dar îți faci și tu
timp două minute să trimiți acum solicitarea către Ministerul
Fondurilor Europene să refacă Planul?
Da, trimit
Îți mulțumim pentru implicare,
106
 Denisa și echipa Declic
P.S. Șansa ca planul să fie refăcut în urma presiunii venite
din partea membrilor Declic este reală. La audierile pentru noul
Guvern, din octombrie 2019, membrii Declic au trimis mii de
mailuri către parlamentari. Iar aceștia au ținut cont de părerea
Comunității. La audieri la care în mod normal cetățenii nu pot
participa fizic, membrii Declic au putut să contribuie cu întrebări.
Solicitările Declic s-au auzit în timpul audierilor și miniștrii au fost
nevoiți să răspundă. E nevoie din nou de implicarea noastră.
Trimite și tu solicitarea către minister, pentru a reface Planul
Național de Redresare și Reziliență. Ține minte că termenul limită
este 31 decembrie.”
Se face și o dezbatere online cu ministrul Fondurilor Euro-
pene, Cristian Ghinea și secretarul de stat Marius Vasiliu pe 9
februarie 2021. Semnăm și o petiție pentru a opri construcția de
hidrocentrale ca cele comuniste existente deja și abandonate, care
ar afecta și cursul râurilor, inclusiv zonele protejate. Facem și o
donație pentru avocați specializați pe mediu care analizează datele.
Se fac și se trimit către Ministerul Fondurilor Europene 7 fișe de
reforme și investiții.Se scrie și mesaj către premier după ce PNRR
este schimbat des în ultimele luni, dar nu este clar. Iată ce spune
Denisa de la Declic:
”Dragă Ileana,
Vine 1 mai și probabil și tu te gândești deja la coșul de pic-
nic. Și mie îmi zboară gândul la caș proaspăt, ridichi, pâine pe
vatră și dulceață de cireșe amare. Dar trebuie să te întrerup și să-ți
spun povestea unui alt coș, foarte important pentru viitorul Ro-
mâniei.
Uniunea Europeană a pregătit bani pentru ca fiecare stat
membru să-și facă un coș cu bunătățuri. Fiecare țară e invitată să-și
personalizeze conținutul, astfel încât să depășească cât mai curând
dubla criză pe care o traversăm: sanitară și climatică.
În toamna anului trecut s-a dat startul la pregătiri. România a
început să-și pregătească lista și oficialii săi să se laude cu suma
fabuloasă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană - 30,5 miliarde
107
de euro. E drept că, din suma asta, jumătate din bani vor trebui
restituiți, căci vin sub formă de împrumut.
Dar să revenim la coș, care în limbaj birocratic se numește
PNRR sau Planul Național de Redresare și Reziliență. În doar
câteva luni, componența lui s-a schimbat de trei ori. Nu degeaba
țara noastră e celebră pentru foamea de lup cu care cumetrii de
partid și acoliții lor privesc la banii europeni. Și de această dată,
abonații la afaceri cu statul s-au înțeles cu greu al cui plan să
rămână și al cui nu.
A rezultat într-un final un talmeș-balmeș în valoare de 40 de
miliarde de euro. Adică, premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian
Ghinea nu au putut face ordine între interese și au pus totul
laolaltă, pasând către Uniune responsabilitatea unei selecții. Nu se
mai poate pune problema unui plan reformator, căci în PNRR a
trebuit să încapă toate proiectele deja coapte de firmele de partid.
De la îndiguiri și betonări de râuri până la infrastructura de gaze
fosile - toate au fost înghesuite în coșul României pentru viitor.
Așa că acum, la final de aprilie, România își prezintă cea mai
prost făcută listă de cumpărături pentru a umple coșul. Avem o
listă de 142 de pagini în care doar cuprinsul e clar. În rest, sunt
aruncate în coș niște propuneri vagi, fără obiective clare, fără
beneficiari și, cel mai important, fără criterii de finanțare. Așa că
firmele abonate la afaceri de partid pot sta liniștite. Vor fi
finanțabile doar proiectele lor, în baza pilelelor la purtător. Și așa,
pe ușa din dos, fiecare client politic se va servi cu câte o savarină
din coșul României. Iar noi și copiii noștri rămânem să achităm
nota de plată la final.
Dacă nu ne implicăm să cerem premierului un plan clar, cu
criterii obiective și măsurabile, coșul României va fi doar pentru
abonații politici. Fără mecanisme clare, interesul de partid va pri-
ma. Iar asta nu ține cont nici de nevoia de a ieși din criza generată
de pandemie și nici de țintele climatice asumate de România.
Așa că te invit să folosești argumentația de mai jos și să ceri
un PNRR clar premierului României, Florin Cîțu. Doar așa avem o
șansă ca planul să fie clarificat și să contribuie la protejarea

108
râurilor. Nu uita, suntem contra-cronomentru. Planul trebuie trimis
către UE până la finalul lunii.
Butonul de mai jos va deschide pagina de Facebook a prim-
ministrului. Te rog să lași acolo un comentariu sau să îi trimiți un
mesaj.
Cerem eliminarea absolută a tuturor proiectelor de
alterare sau distrugere a cursurilor de apă, din PNRR. Sub
pretextul protecției împotriva inundațiilor, regularizările au rămas
în plan. Scopul real al acestor proiecte este deturnarea fondurilor
publice spre firmele satelit ale Apelor Române.
PNRR - varianta aprilie 2021 - e un simplu document de
intenție căruia îi lipsesc programele clare, cu obiective asumate,
grupuri țintă de beneficiari și criteriile de finanțare.
Banii europeni se vor duce către clienții politici, în lipsa
unor criterii clare de selecție pentru proiecte.
România nu va atinge obiectivele de climă asumate la
orizontul anului 2030, de scădere cu 55% a emisiilor cu efect de
seră. Nu există indicatori măsurabili în PNRR care să arate că se
urmărește un progres în timp.
Acest PNRR vag va genera multă incertitudine în rândul
aplicanților, finanțarea unor proiecte ,,mature” are potențial de
discriminare între aplicanți.
Lipsa de claritate din PNRR face loc proiectelor distructive
pentru mediu, în ciuda faptului că fondurile pentru redresare și
reziliență ar trebui să ajute România să parcurgă două crize
majore: cea sanitară și cea climatică.
PNRR se pregătește să fie un sac de bani pentru nepotism,
clientelism și abonați politici. Completați de urgență PNRR cu
programe clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari
și criterii de finanțare.
Pe 30 aprilie, PNRR va fi transmis către UE. Timpul este
foarte scurt și e chiar înaintea vacanței de Paște. Cu toții suntem
prinși cu pregătirile, dar îți faci și tu timp două minute să scrii un
comentariu pe pagina prim-ministrului Cîțu?
Da, îi scriu
109
 În ultimul an avem două exemple care ne arată cum funcțio-
nează afacerile de partid. În timpul mandatului de ministru la Me-
diu, Costel Alexe a deblocat alocarea de certificate de carbon de
180 de milioane de euro și a primit la schimb tablă, ca să-și acope-
re și el casele. Deși anchetat de DNA, a rămas în grațiile partidului
și lider de Consiliu Județean. Tot cu învârteli s-a ocupat și Gelu
Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care, la comanda par-
tidului, a pus în post peste 20 de directori. Gelu Puiu a demisionat
după scandal, dar directorii numiți abuziv au rămas pe poziții.
În al doisprezecelea ceas, România are nevoie de un plan
profesionist, cu obiective clare și măsurabile care să nu poată
cădea pradă intereselor de partid. Indiferent cine guvernează, coșul
României cu bunătățuri trebuie împărțit conform unor criterii ce nu
permit nepotismul, clientelismul sau afacerile din bani publici.
Inclusiv Comisia Europeană ne-a comunicat că planul nu
poate fi finanțat în forma actuală. România este criticată pentru
proiectele care nu răspund nici crizei climatice, nici nu sunt
justificate pentru refacerea post-pandemie. [1]
Vrem de urgență ca PNRR să fie completat cu programe
clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criterii
de finanțare.
Scrie-i și tu chiar acum lui Florin Cîțu pe Facebook, pentru
a-i spune că viitorul României nu mai poate fi în clientelism
politic, nepotism și firme prietene.
Da, îi scriu
Denisa și echipa Declic
P.S. Recomandă-i premierului Florin Cîțu să citească și
planurile altor țări. Să compare ce au produs echipele
guvernamentale ale altor prim-miniștri cu ce a realizat echipa lui.
Am citit cu mare atenție proiectul trimis de Guvernul Bulgariei.
Acolo scrie negru pe alb că vor investi în modernizarea barajelor,
canalelor de irigații și instalațiile de drenaj pe care le au. Și că nu
vor construi altele noi, pentru că ar distruge râurile. Tot în planul
lor se arată că vor lua măsuri pentru conservarea surselor de apă,
având în vedere schimbările climatice. Și că protejarea ecosis-
temelor este o prioritate. Ileana, astfel de argumente aș fi vrut să
110
regăsesc și în planul României. Scrie-i și tu chiar acum lui Cîțu să
nu ne facă de râs în Europa.”
Comisia Europeană respinge pasaje din PNRR. De aceea îi
scriem din nou premierului Cîțu pentru un PNRR din care să se
facă eliminarea sistemului garanție-returnare din PNRR și
direcționarea banilor europeni către: investiții în dezvoltarea
separării la sursă a biodeșeurilor (alimente și vegetație) și a
deșeurilor de ambalaje și în care să fie investiții în instalații de
compostare și instalații de biodigestie, în stații de sortare și în
achiziționarea de autospeciale.
. Iată ce spune Ana de la Declic:
”Dragă Ileana,
Comisia Europeană a respins o parte dintre proiectele incluse
în Planul Național Reziliență și Redresare. Totul s-a întâmplat
săptămâna trecută. Pentru a masca amploarea eșecului, Guvernul
României a anunțat că va amâna cu încă o lună transmiterea
oficială a planului la Bruxelles. La scurt timp, premierul Cîțu a
anunțat că s-au făcut reduceri în toate domeniile de finanțare.
PNRR, inițial, avea 42 de miliarde, acum a fost redus peste noapte
la 29 de miliarde. La toate capitolele au fost reduse sumele, în
funcție de feed-back-ul pe care l-am primit de la Comisie.
Pe măsură ce avem acces la noi informații din această
„negociere", se poate observa că acest plan este departe de a fi un
proiect de țară.
Chiar săptămâna trecută, înainte de aflarea criticilor venite
de la Comisia Europeană, îți trimiteam emailul de mai jos. Mă
arătam îngrijorată că planul rămâne superficial, deși a trecut deja
prin trei versiuni: 1.0 (decembrie 2020), 2.0 (martie 2021) și 2.1
(aprilie 2021). PNRR este departe de a genera avantajul competitiv
și racordarea la ambițiile climatice ale Uniunii, de care România
are atâta nevoie.
Așa că te invit să citești mesajul de mai jos, dacă nu ai făcut-
o deja, și să îi scrii și tu un mesaj pe Facebook premierului Cîțu. A
venit vremea ca interesele cetățenilor să fie puse înaintea
intereselor de partid.
111
 ”Vine 1 mai și probabil și tu te gândești deja la coșul de
picnic. Și mie îmi zboară gândul la caș proaspăt, ridichi, pâine pe
vatră și dulceață de cireșe amare. Dar trebuie să te întrerup și să-ți
spun povestea unui alt coș, foarte important pentru viitorul
României.
Uniunea Europeană a pregătit bani pentru ca fiecare stat
membru să-și facă un coș cu bunătățuri. Fiecare țară e invitată să-și
personalizeze conținutul, astfel încât să depășească cât mai curând
dubla criză pe care o traversăm: sanitară și climatică.
În toamna anului trecut s-a dat startul la pregătiri. România a
început să-și pregătească lista și oficialii săi să se laude cu suma
fabuloasă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană - 30,5 miliarde
de euro. E drept că, din suma asta, jumătate din bani vor trebui
restituiți, căci vin sub formă de împrumut.
Dar să revenim la coș, care în limbaj birocratic se numește
PNRR sau Planul Național de Redresare și Reziliență. În doar
câteva luni, componența lui s-a schimbat de trei ori. Nu degeaba
țara noastră e celebră pentru foamea de lup cu care cumetrii de
partid și acoliții lor privesc la banii europeni. Și de această dată,
abonații la afaceri cu statul s-au înțeles cu greu al cui plan să
rămână și al cui nu.
A rezultat într-un final un talmeș-balmeș în valoare de 40 de
miliarde de euro. Adică, premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian
Ghinea nu au putut face ordine între interese și au pus totul
laolaltă, pasând către Uniune responsabilitatea unei selecții. Nu se
mai poate pune problema unui plan reformator, căci în PNRR a
trebuit să încapă toate proiectele deja coapte de firmele de partid.
De la îndiguiri și betonări de râuri până la infrastructura de gaze
fosile - toate au fost înghesuite în coșul României pentru viitor.
Așa că acum, la final de aprilie, România își prezintă cea mai
prost făcută listă de cumpărături pentru a umple coșul. Avem o
listă de 142 de pagini în care doar cuprinsul e clar. În rest, sunt
aruncate în coș niște propuneri vagi, fără obiective clare, fără
beneficiari și, cel mai important, fără criterii de finanțare. Așa că
firmele abonate la afaceri de partid pot sta liniștite. Vor fi
finanțabile doar proiectele lor, în baza pilelelor la purtător. Și așa,
112
pe ușa din dos, fiecare client politic se va servi cu câte o savarină
din coșul României. Iar noi și copiii noștri rămânem să achităm
nota de plată la final.
Dacă nu ne implicăm să cerem premierului un plan clar, cu
criterii obiective și măsurabile, coșul României va fi doar pentru
abonații politici. Fără mecanisme clare, interesul de partid va pri-
ma. Iar asta nu ține cont nici de nevoia de a ieși din criza generată
de pandemie și nici de țintele climatice asumate de România.
Așa că te invit să folosești argumentația de mai jos și să ceri
un PNRR clar premierului României, Florin Cîțu. Doar așa avem o
șansă ca planul să fie clarificat și investițiile să meargă către
infrastructurile municipale de colectare separată a deșeurilor, nu
către finanțarea marilor poluatori. Doar așa România nu va mai fi
codașa Europei la reciclare. Nu uita, suntem contra-cronomentru.
Planul trebuie trimis către UE până la finalul lunii.
Butonul de mai jos va deschide pagina de Facebook a prim-
ministrului. Te rog să lași acolo un comentariu sau să îi trimiți un
mesaj.”
Investiția din PNRR, aprilie 2021, în dezvoltarea și
implementarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje,
prin achiziționarea infrastructurii hardware și software, este
inoportună pentru că:
1.Nicăieri în Europa, sistemele garanție-returnare nu au fost
finanțate prin fonduri publice.
2.Sistemul garanție-returnare este unul de tip responsabilitate
extinsă a producătorului (EPR). Potrivit acestui principiu, producă-
torului îi revine obligația de a susține financiar sistemul și de a
recupera ambalajele introduse pe piață.
3.În sistemele garanție-returnare standard, așa cum sunt cele
din Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Olanda și Suedia,
comercianții sunt cei care investesc în puncte de colectare, în
infrastructură software și hardware și în automate de tip RVM
(Reverse Vending Machine). Ulterior, retailerii își recuperează
aceste investiții din tariful de gestionare pe care îl primesc de la
administratorul sistemului garanție-returnare. Adică, de la
producătorii de băuturi care finanțează sistemul.
113
 4.De asemenea, un alt mod prin care comercianții își acoperă
investițiile este prin recuperarea integrală a garanțiilor (de 50 de
bani/ambalaj) plătite către cetățeni, în schimbul ambalajelor
predate administratorului de sistem și din taxa de gestionare
primită de la acesta. Garanțiile de la cetățenii care nu mai
returnează ambalajul, deși au plătit garanția, revin operatorului de
sistem.
5.Având în vedere investițiile financiare limitate prevăzute în
PNRR, cofinanțarea SGR din fonduri europene0 va pune în pericol
investițiile în infrastructura municipală atât de necesară pentru
îndeplinirea directivelor europene și a Pactului Verde European.
De aceea, cerem:
Eliminarea sistemului garanție-returnare din PNRR și
direcționarea banilor europeni către: investiții în dezvoltarea
separării la sursă a biodeșeurilor (alimente și vegetație) și a
deșeurilor de ambalaje.
Vrem investiții în instalații de compostare și instalații de
biodigestie, în stații de sortare și în achiziționarea de auto-
speciale.
Pe 30 aprilie, PNRR va fi transmis către UE. Timpul este
foarte scurt și e chiar înaintea vacanței de Paște. Cu toții suntem
prinși cu pregătirile, dar îți faci și tu timp două minute să scrii un
comentariu pe pagina prim-ministrului Cîțu?
Da, îi scriu
În ultimul an avem două exemple care ne arată cum funcțio-
nează afacerile de partid. În timpul mandatului de ministru la Me-
diu, Costel Alexe a deblocat alocarea de certificate de carbon de
180 de milioane de euro și a primit la schimb tablă, ca să-și aco-
pere și el casele. Deși anchetat de DNA, a rămas în grațiile parti-
dului și lider de Consiliu Județean. Tot cu învârteli s-a ocupat și
Gelu Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care, la coman-
da partidului, a pus în post peste 20 de directori. Gelu Puiu a demi-
sionat după scandal, dar directorii numiți abuziv au rămas pe
poziții.

114
 În al doisprezecelea ceas, România are nevoie de un plan
profesionist, cu obiective clare și măsurabile care să nu poată
cădea pradă intereselor de partid. Indiferent cine guvernează, coșul
României cu bunătățuri trebuie împărțit conform unor criterii ce nu
permit nepotismul, clientelismul sau afacerile din bani publici.
Inclusiv Comisia Europeană ne-a comunicat că planul nu
poate fi finanțat în forma actuală. România este criticată pentru
proiectele care nu răspund nici crizei climatice, nici nu sunt
justificate pentru refacerea post-pandemie. [1]
Vrem de urgență ca PNRR să fie completat cu programe
clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criterii
de finanțare.
Scrie-i și tu chiar acum lui Florin Cîțu pe Facebook, pentru
a-i spune că viitorul României nu mai poate fi în clientelism
politic, nepotism și firme prietene.
Da, îi scriu
Ana și echipa Declic”
O altă măreață și glorioasă realizare este campania de
vaccinare pentru coronavirus. Declic face un chestionar online
pentru a vedea care este percepția privind campania de vaccinare.
61% dintre membrii Declic spun că experiența altora ne-ar ajuta
pentru o decizie proprie, apoi pentru a-i convinge pe cei dragi, deci
urmează un testimonial Declic la care să fie împărtășite
experiențele de vaccinare. Conform unui sondaj IRES din luna
ianuarie 2021 41% vor să se imunizeze împotriva coronavirusului,
un procentaj în creștere față de luna decembrie a anului trecut, dar
mai e până să atingem pragul de 70-80% și să învingem virusul.
Iată ce ne destăinuie Ana de la Declic:
”Dragă Ileana,
Am niște vești încurajatoare. Tendința românilor de a se
vaccina împotriva Coronavirus este în creștere față de luna
decembrie a anului trecut. Un sondaj IRES din ianuarie spune că
41% dintre români vor să se vaccineze. Însă nu e de ajuns dacă
vrem să atingem pragul de 70-80% și să învingem virusul.

115
 Nu mă înțelege greșit. E dreptul fiecăruia să aleagă dacă vrea
sau nu vaccinul. Însă, dacă am fi mai înțelegători cu cei care au o
părere diferită, poate că nu am mai fi atât de înverșunați unii
împotriva altora pe rețelele sociale.
Îți voi spune ceva care s-ar putea să fie mai greu de acceptat
de mulți. Alegerea vaccinării nu este doar personală. Este și un
gest de grijă față de celălalt.
Toate marile suferințe au ceva în comun. Oricât te-ai strădui,
nu le vei putea depăși niciodată de unul singur. La fel este și cu
pandemia.
Viața noastră nu va reveni la cum era înainte, dacă nu vom
atinge pragul de imunizare de 70-80% din populația adultă a
României. Mie îmi place să-mi imaginez acest prag ca pe un scut
pe care îl țin cei din prima linie, ca să-i protejeze pe restul.
Am totuși motive de speranță. Sunt zeci de mii de membri
Declic care citesc rândurile următoare. Este un singur lucru pe care
aceștia l-ar putea face, pentru a-i ajuta pe cei nehotărâți să ia o
decizie. Să povestească propria experiență cu vaccinul ca să-i
încurajeze și pe restul să se imunizeze.
După experți, prietenii și familia sunt cei cărora le cerem
sfaturi și îndrumare atunci când suntem în impas. Nu e doar
părerea mea. La fel cred și membrii Comunității. În urma
sondajului Declic, pe care ți l-am trimis luna aceasta, 61% dintre
membri au spus că experiența altora de la vaccinare i-ar ajuta să ia
mai ușor o decizie (pe ei sau pe apropiații lor).
Tot ce trebuie să faci este să ne scrii cum a fost să te
vaccinezi la adresa testimonial-vaccin@declic.ro. Mesajul n-ar
trebui să fie foarte lung, pentru că, cel mai probabil, vom folosi
doar câteva propoziții. Vrem să le dăm ocazia la cât mai mulți să
fie vocea Comunității.
După ce ne trimiți mesajul, noi ne vom asigura că vei deveni
sursă de inspirație pentru indeciși. Îl vom pune într-o formă
vizuală frumoasă și îl vom promova pe toate canalele Declic.
Dacă privim în urmă, nicio mare cumpănă nu a fost depășită
de un singur om, ci prin efortul și determinarea celor mulți. Etapa
a-III-a, deschisă populației generale, ar putea începe mai devreme
116
dacă lucrurile se mișcă repede. Doar împreună putem să ne recâști-
găm viețile pe care pandemia ni le-a furat. Așadar, ai vrea să ne
trimiți experiența ta cu vaccinul, pentru a fi o sursă de inspirație?
Da, trimit
Dacă încă nu te-ai vaccinat, dar vrei să ajuți, salvează adresa
testimonial-vaccin@declic.ro. Ne poți trimite mail după ce îți vine
rândul.
Ana și echipa Declic
P.S. Cred că îți sunt cunoscute pozele cu „votat” din
perioada alegerilor. Astfel de poze au devenit un soi de tradiție în
ziua votului, când le vedem peste tot pe rețelele sociale. Sunt o
dovadă de implicare civică. Dar și un îndemn la vot pentru
prietenii celui care postează. Membrii Declic pot fi cei care dau
tonul unei noi tendințe de implicare civică. De data aceasta, pentru
vaccin. Așadar, ne trimiți testimonialul tău despre vaccin la
testimonial-vaccin@declic.ro?
Note:
Sondaj IRES: Schimbare de atitudine față de vaccin într-o
singură lună. 41% dintre români spun că sigur se imunizează, alți
25% o vor face și ei probabil, libertatea[.]ro”
Se face și un spot video amuzant și cu informațiile necesare
verificate de medici despre campania de vaccinare care să ajungă
atât la mintea, cât și sufletul oamenilor care-l văd pentru care
contribuim și pe care-l distribuim. Iată ce spune Ana de la Declic:
” Dragă Ileana,
Ești prima persoană căreia îi spun asta. Când eram în școala
generală, aveam o pasiune pentru foile A4 de hârtie colorată. Erau
albastre, roz, galbene și se găseau la papetăria din drumul spre
școală. Deși foile colorate făceau același lucru ca foile albe - te
ajutau să scrii comentariul la română pe ele, mi se părea că cele
colorate erau speciale. Parcă mă ajutau să înțeleg mai bine lecția.
Când văd clipurile video făcute de Guvern pentru campania
de informare despre vaccinul împotriva COVID-19, mă gândesc la
foile albe. Găsești în ele informații, dar sunt reci și tehnice. Pentru
că nu au emoție, n-au succes nici pe rețelele sociale.
117
 De asta, vom face un filmuleț care explică vaccinul COVID-
19 într-un mod în care nu te lasă rece.
Alături de echipa Dezaburit, un canal explicativ de Youtube
și Facebook, i-am desenat informației medicale mustăți și am
făcut-o umană, ca să rămână lipită de mintea celor care vor vedea
clipul. Dezaburit are o mulțime de explicații video pe tot felul de
subiecte tehnice. De la legi, credite ipotecare sau cum funcționează
Parlamentul European, până la hărțuire pe stradă.
Deși nu-mi place deloc să recunosc, trebuie să-ți spun că
trăim într-o epocă foarte vizuală. Tirania vizualului pe rețelele
sociale se întâmplă astfel: dacă un clip nu atrage privirea din prima
secundă, mesajul n-are nicio șansă. Pentru asta, la un video bun
sub 3 minute, lucrează o echipă întreagă, uneori chiar și săptămâni.
Pentru că am vrut ca filmulețul Declic să fie de calitate, am
apelat la echipa Dezaburit. Onorariul lor este de 12.182 de lei.
Acoperă munca celui care a făcut documentarea, scenariul,
onorariul actorului, al ilustratorului și al celui care editează clipul.
Avem câteva zile să strângem banii și să plătim factura. Contribui
și tu cu o sumă oricât de mică?
Da, contribui
Îmi pare rău, nu pot contribui
Eu cred că un clip despre vaccinare poate fi și informativ, și
amuzant. Dacă este realizat cu cap, ar putea fi ca o foaie roz pe
care îmi plăcea mie să scriu în generală. Un astfel de clip ar putea
să te ajute să înveți mai ușor lecția despre vaccin.
Oamenii tind să țină minte povești și emoții, nu statistici.
Poate îți mai amintești un alt video care a circulat pe Facebook, la
începutul campaniei de vaccinare, tot despre vaccin. Era făcut de o
fetiță de 12 ani și mama acesteia, medic român stabilit în
străinătate.
Unul dintre motivele pentru care s-a viralizat un video făcut
de o fetiță (și nu unul realizat de Guvern) este pentru că primul
spune o poveste și face informația mai digerabilă. În timp ce al
doilea doar o prezintă într-un mod rece și obiectiv.
Asta vom face și noi în clipul Declic, vom face informația
despre vaccin mai prietenoasă. Scenariul este gata, urmează
118
filmările. Toate informațiile medicale au fost verificate cu Laura
Ghibu, medic român stabilit în Suedia, și Gloria Olar, o membră
Declic licențiată în biologie aplicată la Hochschule Bonn-Rhein-
Sieg din Bonn (Germania).
Pentru a acoperi factura echipei care lucrează la film, avem
nevoie să strângem 12.182 de lei. Este greu să strângem acești bani
printr-o singură donație, dar, dacă am împărți-o la câteva sute de
membri, nu ar fi mai mult decât prețul unei călătorii cu taxiul
pentru fiecare. Crezi că ne poți ajuta și tu cu o donație, ca să
acoperim costurile? Avem doar câteva zile la dispoziție să
strângem banii.
Da, contribui
Îmi pare rău, nu pot contribui
Îți mulțumesc pentru implicare,
Ana și echipa Declic
P.S. Dezinformările despre vaccinul împotriva Coronavirus
se răspândesc instantaneu pe internet, pentru că alimentează
neobosit fricile oamenilor. Din păcate, explicațiile din clipurile
video care ar trebui să combată aceste dezinformări nu ajută
întotdeauna. E din cauză că vorbesc într-o limbă a medicilor,
necunoscută pentru cei mai mulți. Contribuie și tu pentru clipul
Declic despre vaccin, ca să traducem informația medicală și să o
facem mai ușor de înțeles.”
***
Tot o măreață și glorioasă realizare este numirea managerilor
de spitale prin control politic. Aceștia pot fi numiți interimari prin
control politic și să rămână în funcție la nesfârșit. De aceea,
semnăm petiția Declic pentru numirea managerilor de spitale fără
control politic. Iată ce spune Anduța de la Declic:
” Dragă Ileana,
Spitalele ar trebui să fie medii sigure, organizate în jurul
interesului pacientului și conduse de profesioniști. Dar, la acest
moment, majoritatea spitalelor publice este condusă de manageri
interimari numiți pe criterii politice, nicidecum angajați prin

119
concurs. Semnezi petiția prin care cerem autorităților să scoată, o
dată pentru totdeauna, politicul din spitale?
Semnez petiția
O țară întreagă este revoltată de starea deplorabilă în care se
află spitalele publice românești. Și este de-a dreptul strigător la cer
că ele sunt conduse de oameni majoritar incompetenți, fără abilități
de management medical.
Sistemul PCR (Pile-Cunoștințe-Relații) se aplică pe scară
largă în multe instituții, în defavoarea unui sistem de recrutare
bazat pe competențe. Același lucru se întâmplă și în spitale, mai
ales când vine vorba de funcțiile de conducere.
Am identificat o lacună în legea spitalelor, care permite
managementul interimar de câte 6 luni, ce poate fi prelungit la
nesfârșit. Oricine poate fi numit politic manager interimar de spital
public românesc, mai ales dacă se află în grațiile politicienilor din
administrațiile locale sau centrale.
Partidele politice se folosesc abuziv de portița legală a
interimatului pentru a-i recompensa pe cei care demonstrează
loialitate față de partid. Și nu pe cei care ar avea studiile, pregătirea
și competențele necesare unei poziții de management medical.
Managerii de spitale trebuie angajați prin concurs și pe bază
de competențe profesionale, nu pe criterii politice. Interimatul ar
trebui să fie o excepție, nu regula de bază. Altfel, în lipsa unui
management eficient, spitalele vor continua să se degradeze și
viețile pacienților vor fi puse într-un continuu pericol.
Ileana, datorită implicării membrilor Comunității Declic, am
reușit de curând schimbarea Codului Silvic. Tot o lacună
legislativă, care a fost exploatată cu succes de mafia lemnului
pentru a vinde buștenii tăiați ilegal. Dar mii de membri Declic au
insistat neobosit ca definiția lemnului să fie corectă și autoritățile
au cedat.
La fel putem reuși să schimbăm legea spitalelor, pentru a
prioritiza angajările prin concurs, nu interimatele succesive. Doar
așa vom avea parte pe viitor de manageri de spital profesioniști,
care să pună pe primul loc interesul pacienților.

120
 Am redactat o petiție prin care cerem modificarea de urgență
a legii spitalelor. Cu zeci de mii de semnături punem eficient
presiune pe autorități că să oprească o dată pentru totdeauna
interimatele politice! Ce zici, semnezi și tu?
Semnez petiția
Scoatem politicul din spitale,
Anduța și echipa Declic
P.S. Chiar în acest moment, viețile a zeci de mii de pacienți
se află în pericol, în spitale fără minime condiții de siguranță,
conduse de manageri numiți politic. Accidente cumplite precum
cel de la Piatra Neamț de acum două luni și cel de săptămâna
trecută, de la Matei Balș, se pot repeta oricând, în aproape orice
spital public. Semnează și tu chiar acum petiția prin care cerem
depolitizarea de urgență a spitalelor.”
Se face și un spot video pentru depolitizarea spitalelor pe
care-l distribuim. Ministrul Vlad Voiculescu a promis că va
depolitiza spitalele în campanie, însă a numit un manager interimar
la spitalul Matei Balș tot pe criterii politice.
Se merge și la protest în Piața Constituției cu un ciolan uriaș
gonflabil inscripționat: ”Gata ci ciolaniada! Depolitizați spitalele
acum”. După protest, se duce petița semnată de 21.000 de oameni
către Comisia de Sănătate din parlament pentru a schimba legea
spitalelor și a nu mai fi numiți manageri interimari pe termen
nedeterminat politic. Iată ce spune Anduța de la Declic:
”Dragă Ileana,
Întreaga țară parcă este cu ochii doar pe pandemie, pe
campania de vaccinare și pe protestele anti-mască. Dar sunt și alte
probleme urgente care macină societatea.
Săptămâna trecută am mers la Parlament și le-am cerut
aleșilor să oprească practica toxică a numirilor politice de
manageri interimari în spitale. Am ajuns în dimineața zilei de marți
la locație, împreună cu colega mea Olga, pentru a superviza
umflarea ciolanului uriaș, ales ca simbol al acestei acțiuni. Am
putut să asist la acele momente când, dintr-o bucată de material
inertă, întinsă pe asfalt, mesajul nostru pentru parlamentari „‟Gata
121
cu ciolaniada! Depolitizați spitalele! Acum!‟‟ a devenit, treptat,
extrem de vizibil.
Ciolanul gonflabil și proaspăt umflat era imens și imposibil
să nu fie văzut de către deputații și senatorii care lucrează în Pala-
tul Parlamentului. Mai mult, el urma să stea în fața ochilor lor pe
parcursul întregii zile, cerându-le să taie pofta de “ciolan” din
spitale.
În jurul orei 10:00 au început să vină participanți la protest,
dar și fotoreporteri și alți reprezentanți ai presei. Colega mea,
Cătălina, s-a ocupat de transmisia live a evenimentului pe pagina
de Facebook a Declic. Așa, membrii interesați de această
campanie, dar care n-au putut ajunge la fața locului, au putut vedea
în timp real ce se întâmplă.
Momentul care a făcut cea mai mare vâlvă printre cei
prezenți la acțiune a fost cel al „‟tombolei numirilor‟‟. Am rugat
fiecare participant să extragă dintr-un bol câte o etichetă de hârtie,
anunțându-i că sunt pe cale să primească o funcție importantă.
„‟Director specialist în conflicte de interese„‟, „‟Manager rudă cu
cine trebuie„‟, „‟Director avizat pozitiv de ministru‟‟, „‟Director
0% competențe, 100% pile‟‟ sau „‟Manager cu școala vieții‟‟ au
fost doar câteva dintre numiri.
Deși inițial a părut un joc amuzant, zâmbetele au fost
înlocuite ulterior de tristețe, îngrijorare și chiar revoltă. Asta pentru
că, precum într-un joc, este atât de ușor pentru oricine să aibă
acces la o funcție de management într-un spital, dacă se află în
grațiile politicienilor care sunt la putere.
Ileana, după cum îți spuneam mai sus, acțiunea a durat o zi
întreagă, timp în care am putut discuta mai mult cu cei prezenți și
am dezbătut pe larg felul în care ne afectează pe fiecare dintre noi
politizarea spitalelor.
Ne-am amintit de incendiul de la spitalul din Piatra Neamț.
Doar într-un singur an, 8 manageri interimari, numiți politic, s-au
perindat la conducerea unității. Am discutat și de incendiul de la
Matei Balș, izbucnit în urmă cu dou0ă luni. Și acest spital era
condus de un manager interimar, numit după ce fostul manager a
ajuns senator. S-a lăsat tăcere profundă și mie mi s-a pus un nod în
122
gât când Alex, un membru Declic care și-a luat liber de la serviciu
special pentru protest, și-a exprimat îngrijorarea că o nouă tragedie
e doar o chestiune de “când”, nu de “dacă”.
Petiția “Depolitizați spitalele, acum!” a depășit 22 000 de
semnături și a fost depusă la Camera Deputaților. Am produs și un
clip explicativ, care a ajuns până acum la peste 125 000 de oameni
pe Facebook și a fost distribuit de peste 2800 de ori. După ce am
mers cu ciolanul uriaș la Parlament, problema politizării spitalelor
a început să revină și în atenția presei.
Nu ne oprim, însă, trebuie să menținem subiectul constant în
atenția publică și în atenția jurnaliștilor. M-am bucurat mult când o
jurnalistă de la Europa Liberă m-a sunat și mi-a spus că a văzut
clipul cu depolitizarea și că dorește să preia subiectul pentru un
articol mai amplu.
La fel, o jurnalistă de la Observator m-a contactat zilele
trecute pentru un reportaj legat de infecțiile nosocomiale, după ce a
văzut acțiunile din cadrul unei alte campanii pe sănătate a
Comunității Declic.
Îți mulțumim pentru implicarea ta,
Anduța și echipa Declic.”
Îi scriem și Ioanei Mihăilă pentru organizarea de concursuri
la cele 38 de spitale unde sunt interimari. Iată ce spune Anduța de
la Declic:
”Dragă Ileana,
Luni vom depune și la Ministerul Sănătății petiția „Depoliti-
zați spitalele, acum!”, în atenția ministrului Ioana Mihăilă. Îi cerem
să se ocupe cu prioritate de organizarea de concursuri pentru cele
38 de spitale din subordinea Ministerului Sănătății, care au
manageri interimari. Scrie-i și tu un email, chiar acum, pentru ca
ministrul să ne spună când se vor organiza aceste concursuri.
Da, îi scriu Ioanei Mihăilă
Noul ministru, Ioana Mihăilă, a declarat de curând că
plănuiește organizarea de concursuri pentru managementul
spitalelor. Și speră că până la finalul anului nu vor mai fi manageri
interimari în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății.
123
 Salutăm această intenție, dar dacă nu ne spune clar și datele
când vor fi organizate aceste concursuri, există riscul ca ele să fie
amânate la nesfârșit.
Asta în timp ce viețile pacienților vor continua să fie puse în
pericol zilnic, în spitale conduse majoritar de manageri interimari
numiți pe criterii politice, nu angajați pe criterii de competență.
Așa că, aici intervenim noi, comunitatea Declic. Cele
aproape 23.000 de semnături ale petiției „Depolitizați spitalele,
acum!” vor ajunge luni și la Ministerul Sănătății. Îi cerem Ioanei
Mihăilă să ne spună când se vor organiza concursurile pentru cele
38 de spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătății, conduse
acum de manageri interimari.
Dar asta nu e suficient, este nevoie de mai mult pentru ca
ministrul să reacționeze. Este nevoie ca și tu, Ileana, să te implici.
Te rog să-i scrii acum un email Ioanei Mihăilă și să-i ceri și tu să-ți
spună când se vor organiza concursurile.
Mii de mesaje din partea membrilor comunității Declic îi vor
atrage atenția ministrului că problema depolitizării spitalelor
trebuie prioritizată.
Pentru a-ți argumenta solicitarea, îi poți spune ministrului că
așa cum la CNAS s-a putut organiza un amplu concurs în două
luni, la fel se poate întâmpla și în cazul spitalelor.
Îi mai poți spune ministrului că este necesar ca acest prim
pas pe drumul profesionalizării managementului în sistemul
medical să fie făcut cât mai repede. Chiar cu riscul ca rezultatele
concursului să fie dezastruoase, precum la CNAS, unde doar 5
candidați au luat punctaj de trecere.
Sau îi poți spune că noi, cetățenii, nu mai credem în
promisiuni vagi. Și că avem nevoie de datele concrete, asumate
oficial, pentru organizarea acestor concursuri.
De aceea, te rog intră pe linkul de mai jos și scrie-i
ministrului un email, în care să-i ceri să ne spună când se vor
organiza concursuri pentru cele 38 de spitale din subordine,
conduse acum de manageri interimari.
Da, îi scriu Ioanei Mihăilă
Îți mulțumesc pentru implicarea ta!
124
 Pentru manageri profesioniști în spitale,
Anduța și echipa Declic”
***
O altă măreață și glorioasă realizare este problema reciclării
gunoaielor. De la 1 ianuarie 2021, plasticul nereciclat costă mai
mult: 0,8euro pe kilogram de plastic nereciclat. Procentul reciclării
deșeurilor a scăzut de la 14% în 2017 la 11,5% în 2019. De aceea
semnăm petiția Declic pentru introducerea sistemului de garanție-
returnare a deșeurilor ceea ce ar putea crește nivelul de reciclare a
deșeurilor în România. Iată ce spune Ana de la Declic:
” Ileana,
Ministerul Mediului amână de o lună să pună în practică
sistemul garanție-returnare a deșeurilor, care ar putea crește gradul
de reciclare în România. Semnezi petiția și îi ceri ministrului
Barna Tánczos să publice proiectul de hotărâre de guvern, pentru
ca sistemul să fie aplicabil cât mai repede?
Da, semnez
Când apare în discuție subiectul reciclării, aproape mereu
aud următoarea propoziție: „Am sortat plasticul, cartonul și sticla,
dar i-am văzut pe cei de la salubritate că le pun la un loc cu
gunoiul menajer.”
În momente ca acesta mă întristez. Îmi dau seama că sunt
multe persoane care ar vrea să contribuie la reciclare, dar sunt
descurajate de autorități . De ani de zile, cei din administrația
publică n-au reușit să pună la punct un sistem de colectare separată
a deșeurilor, care să funcționeze la nivel național.
Incompetența în gestionarea gunoiului se vede și în cifre, nu
numai la ghena de la bloc. Dacă alte țări membre UE fac progrese
la reciclare, România face pași înapoi. În 2017, s-au reciclat 14%
din deșeurile municipale. În 2019, procentul a scăzut la 11,5%. [1]
Iar pentru că modul de raportare cuprinde atât procentul de
reciclare, cât și pe cel de compostare (procedeu natural prin care
resturile organice se transformă în fertilizant), procentul de
materiale reciclate este, de fapt, și mai mic.

125
 M-am bucurat la vestea că și România va avea sistemul de
garanție-returnare a deșeurilor, pentru că știu despre exemplele
altor țări. După ce au adoptat sistemul, în unele cazuri, rata de
colectare și reciclare a crescut până la 90%. [2]
Ca să înțelegi cum va funcționa, e mai ușor dacă te gândești
la cărucioarele de cumpărături de la supermarket. Introduci 50 de
bani, îți faci cumpărăturile, apoi duci căruciorul la loc și îți
recuperezi cei 50 de bani.
Cam la fel e și cu sistemul garanție-returnare. Numai că în
loc de cărucior, vei putea returna ambalaje din plastic, sticlă și alu-
miniu de la băuturile pe care le-ai consumat. Cei 50 de bani vor fi
incluși în prețul inițial al produsului. După ce returnezi ambalajul
în magazin, primești „garanția” de 50 de bani înapoi. Sistemul este
gândit astfel încât să poți returna ambalajul în orice supermarket și
va funcționa în toate magazinele, inclusiv în cele de la sate.
Sistemul garanție-returnare ar trebui să fie funcțional în
aprilie 2022. Până atunci ar trebui pregătită infrastructura din
magazine pentru colectarea deșeurilor. Acestea trebuie să se
echipeze cu aparate speciale care ar urma să scaneze deșeul
returnat, să-și amenajeze un spațiu și așa mai departe. Până când
proiectul de hotărâre de guvern nu este publicat în Monitorul
Oficial, nimeni nu poate face nimic.
Suntem deja în întârziere cu o lună. Fostul ministru al
Mediului, Mircea Fechet, spunea că proiectul va fi publicat până la
1 ianuarie 2021 în Monitorul Oficial [3]. A trecut mai bine de o
lună, s-a schimbat ministrul și încă nu avem legea publicată.
Semnezi și tu petiția pentru ca România să nu rămână codașă la
reciclare și în următorii ani?
Da, semnez
Ana și echipa Declic
P.S. De la 1 ianuarie, plasticul nereciclat va costa mai mult.
România și celelalte state membre trebuie să plătească 0,8 euro/
kilogramul de plastic nereciclat către UE. Dacă vom recicla în
continuare puțin, vom plăti mai mult. Semnezi și tu petiția?”

126
 În ianuarie 2021, proiectul ar fi trebuit publicat în Monitorul
Oficial, lucru care nu s-a mai întâmplat. Nu e o coincidență faptul
că, tot atunci, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România
(AMRCR) a cerut ministrului Mediului să abandoneze cu totul
sistemul garanție-returnare. AMRCR reprezintă, printre altele,
interesele Mega Image, Lidl, Kaufland și pe ale tuturor marile
magazine. Este aceeași Asociație care în 2016 se opunea punerii în
aplicare a taxei de 2 lei/kg pentru comercianții care nu își
îndeplineau țintele de reciclare. Delia Nica, președinta de atunci a
AMRCR, a aruncat cu geanta într-un activist de mediu și l-a
insultat, într-o consultare publică. Cum petiția are numai 11.000 de
semnatari pentru introducerea sistemului de garanție-returnare, o
distribuim către 3 prieteni.
Cum supermarketurile și producătorii de băuturi amână
introducerea sistemului de garanție-returnare le scriem pe
Facebook supermarketurilor. Iată ce spune Ana de la Declic:
Dragă Ileana,
De 2 luni, sistemul garanție-returnare pentru ambalaje este
amânat din cauză că magazinele nu se pun de acord cu producă-
torii de băuturi și cu Ministerul Mediului. Vom putea returna
ambalajele de băuturi în magazine, dacă îi convingem că asta ne
dorim. Scrie-le și tu pe Facebook marilor rețele de magazine. Poți
să folosești argumentele pe care ți le-am pregătit mai jos.
La scriu pe Facebook supermarketurilor
Sistemul garanție-returnare a băuturilor este cel în care
pentru PET-uri, doze de aluminiu și sticle ni se va reține o granție
de 0.50 bani, când cumpărăm produsul din magazin. După ce
aducem amabalajul golit înapoi în magazin (orice magazin),
primim garanția înapoi.
Pentru proiectul de HG, care stabilește cadrul sistemului de
garanție-returnare, urma să aibă loc o dezbatere publică la care să
fie invitați cetățenii și ONG-urile. Întâlnirea s-a amânat de 3 ori.
În plus, Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat recent
că fără comercianți și producători, sistemul nu poate fi pus în
practică. Și că, deși încearcă să-i pună pe toți de acord, încă nu are
angajamentul ferm din partea ambelor părți [1].
127
 Este limpede că cei care întârzie proiectul sunt producătorii
de băuturi și comercianții. Amânarea înseamnă că nu vom putea
returna ambalajele de băuturi în magazine începând cu aprilie
2022, așa cum scrie în proiectul de HG. În tot acest timp, pe piață
intră sute de tone de ambalaje: PET-uri, doze de aluminiu și sticle.
Cele mai multe ajung la gropile de gunoi, fără să fie reciclate.
În cazul sistemului garanție-returnare, producătorii de
băuturi și supermarketurile sunt cei mai importanți actori.
Producătorii trebuie să finanțeze economic sistemul. Iar
comercianții trebuie să îl pună în practică. Să-și organizeze
punctele de colectare și să aloce personal pentru noua activitate, cu
banii pe care îi primesc de la producători, prin sistem.
Deși acești actori au ultimul cuvânt, sunt momente în care
noi, din poziția de cetățeni, putem să le cerem lucruri. Până la
urmă, profitul lor ni se datorează și nouă, celor care le cumpărăm
produsele.
Am așteptat destul și după consultări care se amână. Acum
este cel mai bun moment să intervenim noi, membrii Declic. Dacă
le vom scrie în număr mare să nu mai întârzie adoptarea
proiectului, putem contribui la deblocarea lui.
Producătorii de băuturi sunt reuniți în cadrul Alianței
Producătorilor de Băuturi. Din aceasta fac parte Coca-Cola HBC
Romania, PepsiCo, Romaqua Group Borsec și Maspex (Timbark).
În această alianță mai este și Asociația Berarii României, din care
fac parte producătorii de bere: Bergenbier, Heineken și Ursus.
Supermarketurile sunt reprezentate de Asociația Marilor Re-
țele Comerciale din România. Printre membri se numără: Kau-
fland, Mega Image, Auchan, Columbus (ex-Carrefour), Profi, Lidl.
Unele dintre aceste companii investesc sume uriașe în
proiecte de responsabilitate socială. De exemplu, clipuri cu artiști
celebri, prin care promovează reciclarea. Sau ne prezintă false
soluții: ambalaje din materiale reciclate, pentru care nu există
soluție de reciclare în România.
Însă, atunci când au ocazia să se implice direct la creșterea
gradului de reciclare, prin adoptarea sistemului garanție-returnare,
ezită.
128
 Să nu uităm că Asociația Marilor Rețele Comerciale din Ro-
mânia (adică marile supermarketuri) a cerut în ianuarie ministrului
Mediului să abandoneze cu totul sistemul garanție-returnare.
Pentru că sunt foarte mulți destinatari, ne vom doza forțele.
Îi vom împărți în două. Vom începe cu supermarketurile. Iar
săptămâna viitoare le trimitem mesaje producătorilor de băuturi.
În lumea comerțului, regulile sunt dictate de imaginea
brandului (în online sau offline). Când ești văzut bine, vinzi mai
mult. De asta le vom scrie pe Facebook.
Ți-am pregătit o serie de argumente pe care să le folosești:
Vreau să returnez ambalajele de băuturi în magazin, prin
sistemul garanție-returnare. Nu pot, pentru că, de 2 luni, dvs. și
restul supermarketurilor nu reușiți să vă puneți de acord ca
sistemul să fie funcțional. Vă rog să adoptați acest sistem.
Dacă chiar aveți în politica de business principii care să
pună în centru nevoile consumatorului, demonstrați că este așa.
Puneți în practică sistemul garanție-returnare pentru ambalaje în
magazin.
Vreau să contribui la creșterea gradului de reciclare. Dar
nu pot, pentru că dvs. arătați că nu vă interesează cu adevărat
acest subiect. Vă rog să puneți în practică sistemul de garanție-
returnare a ambalajelor în magazine.
Orice întârziere a aplicării acestui sistem înseamnă că
milioane de tone de ambalaje de băuturi nu sunt reciclate. Ne
poluează orașele, apele și ne distrug sănătatea. Această poluare
vă afectează și pe dvs.
Le scrii și tu supermarketurilor care amână punerea
sistemului în practică? De sistem depinde creșterea reciclării.
La scriu pe Facebook supermarketurilor
Ana și echipa Declic
PS 1: Săptămâna viitoare voi reveni la tine cu rugămintea de
a le trimite mesaje și producătorilor de băuturi. Mesajele
Comunității Declic trebuie să ajungă și la ei. Te rog să te implici la
fel ca acum, pentru că doar împreună putem avea mai repede
sistemul garanție-returnare.

129
 Note:
Jurnalul de seară, Digi24, 10 martie 2021”
Apoi îi scriem ministrului Mediului pentru că întârzie mai
bine de 4 luni cu hotărârea de guvern. Iată ce spune Ana de la
Declic:
” Dragă Ileana,
Mi se pare scandalos. Au trecut 4 luni de când proiectul de
HG pentru sistemul garanție-returnare (SGR) trebuia să fie
publicat în Monitorul Oficial de Ministerul Mediului. Într-o
emisiune TV, ministrul a spus, mai pe ocolite, că supermarketurile
și producătorii nu se înțeleg [1]. De aici, întârzierea. La rândul lor,
cei doi actori susțin că vor sistemul și așteaptă după Ministerul
Mediului să publice HG-ul. De aceea, singurul lucru care ne
rămâne de făcut este să ne adresăm ministerului. Citește mai jos
argumentele pe care ți le-am pregătit și trimite solicitarea.
Da, trimit
Cea mai recentă declarație a ministrului Tánczos Barna
despre SGR a fost foarte vagă. Spunea că HG-ul va fi gata „în
cursul lunii martie”. E deja aprilie. Din cauză că ministerul
lucrează netransparent, nu știm un motiv clar pentru întârziere și
nici cum va fi modificat proiectul.
Am senzația că unele persoane din Ministerul Mediului
trăiesc în lumi paralele. Parcă nu văd cât de rău stăm la capitolul
colectare separată a deșeurilor.
Ca să te trezești brusc la realitate, e suficient să te uiți la
datele Comisiei Europene. La reciclare, România este la coada
Europei dintotdeauna. Adică de când Agenția pentru Protecția
Mediului (ANPM) a început să trimită date către Comisie, în 2007.
Stăm atât de prost că, în loc să mergem înainte, mergem înapoi. În
2017 am reciclat 14% din totalul de deșeuri și în 2019 doar 11%.
Dar sunt sigură că știi că stăm rău și fără să te uiți la grafice.
Doar vezi în fiecare zi ce se întâmplă în orașul tău sau la punctul
de colectare a gunoiului de la bloc. La margine de drum sau chiar
în zone centrale din oraș, observi grămezile de PET-uri și gunoi
amestecat, noii vestitori ai primăverii.
130
 Sunt furioasă când îți scriu asta. Pentru că de ani de zile
colectarea separată și reciclarea lasă de dorit și nu sunt semne că
va fi mai bine. Mă enervează, mai ales, pentru că știu că în sfârșit
avem o șansă, dar Ministerul Mediului pare mai preocupat de
Vinerea Verde și alte exerciții de imagine.
În SGR, ambalajele de băuturi (PET-uri, doze de aluminiu și
sticle de sticlă) sunt recuperate de un operator unic-privat, care va
funcționa la nivel național. Deci, procesul e mai ușor de urmărit. În
plus, pentru că este un singur operator, vor dispărea blocajele de
tipul primăria nu se înțelege cu operatorul de salubritate.
Mai mult decât atât, cetățenii sunt recompensați pentru că
returnează ambalajele, prin garanția de 50 de bani. Iar producătorii
de băuturi sunt constrânși să-și recupereze ambalajele introduse pe
piață și să le predea spre reciclare. Pentru că sistemul are un
administrator unic, raportările pe tip de ambalaj sunt într-o singură
bază de date. Adică sunt mai puțin predispuse la fraudă.
Data trecută ți-am cerut să le scrii pe Facebook produ-
cătorilor de băuturi și supermarketurilor, pentru că ministrul s-a
exprimat public că aceștia nu ajung la consens. Și a dat de înțeles
că întârzierile sunt din cauza lor.
După zecile de mesaje scrise pe Facebook, o parte dintre
producători și supermarketuri ne-au răspuns. Ne-au zis că își
doresc sistemul, însă așteaptă după Ministerul Mediului să publice
proiectul de HG.
Producători de băuturi, supermarketuri, cetățeni, cu toții
așteptăm după minister să publice proiectul. Dar ministrul n-a mai
zis nimic despre SGR. Singurul lucru care ne rămâne de făcut este
să-i scriem.
Pe lângă faptul că întârzierea este deja foarte mare, există
riscul ca noua formă a proiectului să facă mai mult rău decât bine.
E important ca proiectul să fie adoptat cât mai repede. La fel de
important este ca acesta să NU fie modificat într-un mod nociv.
Împreună cu Zero Waste România, ți-am pregătit o serie de
argumente pe care să le folosești când trimiți mailul tău către
Ministerul Mediului.

131
 Solicitarea ta va avea o valoare mai mare în ochii celui care
va citi zecile de mailuri, dacă va fi scrisă de tine și nu luată pur și
simplu din acest mail. Așa va fi clar că ești o persoană implicată,
care vrea să contribuie la reciclare, și nu un soft. Regăsești mai jos
principalele aspecte care ar trebui să se găsească în noul HG.
Problema:
Au trecut 4 luni și nu ați adoptat proiectul de HG pentru
sistemul garanție-returnare a ambalajelor.
Solicitările:
Vă solicit să adoptați HG-ul și să țineți cont de următoarele
aspecte:
Sistemul trebuie să fie centralizat, transparent, autofinanțat
și cu caracter non-profit, indiferent dacă forma de organizare a
operatorului unic va fi de tip ONG sau SA.
Sistemul este unul de tip responsabilitate extinsă a
producătorului, deci producătorului îi revine obligația de a susține
financiar sistemul și de a recupera ambalajele; vă cerem să NU
finanțați SGR prin fonduri europene, așa cum este prevăzut în
draftul 2 al Planului Național de Redresare și Reziliență (la
pagina 85); În sistemele garanție-returnare standard, comercianții
investesc în puncte de colectare; iar investiția este recuperată
ulterior din tariful de gestionare pe care comercianții îl primesc de
la operatorul de sistem; adică, în final, de la producătorii care
finanțează sistemul;
Obiectivele minime anuale de colectare pentru producători
să rămână 75% (sticlă, plastic, metal) în primul an, 80% (sticlă,
plastic, metal) anul II și 90% (sticlă, plastic, metal) în anul III și în
următorii ani;
Pentru a evita tentativele de fraudare, raportarea recipi-
entelor de băuturi să rămână per unitate, nu per volum sau
greutate;
1 aprilie 2022 să rămână data la care sistemul va fi opera-
țional;
Ambalajele recuperate în sistem să rămână în proprietatea
administratorului de sistem;
132
 Penalitățile să rămână la fel ca în forma curentă a HG: de
la minimum 4.000 la 50.000 de lei, precum și menținerea
contribuției în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale – dublul
garanției/unitate de ambalaj, pentru diferența dintre ceea ce s-a
colectat și obiectivul anual;
Introducerea unui obiectiv pe termen lung pentru
ambalajele reutilizabile vândute de comercianții cu amănuntul, de
minimum 55% până în 2030.
Ce zici, trimiți și tu o solicitare către Ministerul Mediului?
Au trecut deja 4 luni și nu tot nu avem proiectul de HG publicat.
Da, trimit
Ana și echipa Declic
Note:
[1] Jurnalul de seară, Digi24, 10 martie 2021”
Cum ministrul amână sistemul de garanție-returnare se
merge la minister cu o piscină umplută cu PET-uri pentru care
contribuim. Iată ce spune Ana de la Declic:
”Dragă Ileana,
Cred că știi cum este când îți stă ceva în gât. Simți că te
sufoci. Dar gândește-te cum ar fi dacă te-ai îneca cu plastic. Pare
bizar, nu? În câțiva ani, s-ar putea să fie ceva comun.
Dacă Ministerul Mediului amână în continuare sistemul
garanție-returnare, plasticul ne va sta în gât, la propriu. Întârzierea
durează deja de 6 luni și nimeni nu îl ia la întrebări pe ministru. De
asta, pregătim joi, 3 iunie, un eveniment în față la minister.
Contribui și tu cu o donație pentru a-l putea organiza?
Da, contribui
Îmi pare rău, nu pot contribui
Dar hai să-ți explic cum ne vom îneca cu plastic. Iulian
Pojar, cercetător la Institutul Național de Cercetare pentru
Geologie și Geoecologie Marină, a studiat apele României.
După ce s-a uitat prin microscop, a observat că, pe lângă
minerale, în apă erau particule din plastic.
Acestea provin de la PET-uri și alte resturi plastice care
ajung în ape, se rup în bucăți minuscule și devin hrană pentru pești
133
și alte vietăți. Și atunci când gătim pește fript cu usturoi, plasticul
ajunge din burta peștelui în burta noastră.
Cercetătorul român spune că la Sulina și Sfântu Gheorghe a
găsit concentrații de până la 18 particule de plastic pe metru cub de
apă. În timp ce, în dreptul orașului Constanța, 3-6 particule/metru
cub, iar la Mangalia 7-10 particule [1].
Mai îngrijorător e că, în fiecare an, concentrația de particule
de plastic e tot mai mare.
Pentru problema plasticului, există o soluție. Însă, Ministerul
Mediului o amână. Prin sistemul garanție-returnare, PET-urile n-ar
mai ajunge în burțile peștilor și apoi în ale noastre, ci ar fi reci-
clate. Din ianuarie, ministrul tot spune că va publica actul normativ
pentru sistem. Ultimul termen pe care l-a dat este 25 mai [2].
La fel ca în povestea cu băiatul care a strigat de prea multe
ori „vine lupul!”, eu mi-am cam pierdut încrederea în cuvântul
ministrului.
De asta, joi, pe 3 iunie, vom merge la Ministerul Mediului.
Vom duce acolo o piscină în care vom răsturna 37 de pubele cu
PET-uri. Pentru că sistemul garanție-returnare a fost amânat,
returnăm aceste ambalaje la minister.
În piscină va fi o persoană care va înota cu PET-urile până la
gât. Poate așa înțelege și ministrul că, fără sistemul garanție-
returnare, în curând ne vom îneca în plastic.
Am programat evenimentul în preajma unei zile speciale. Pe
5 iunie e Ziua Mediului, ceea ce înseamnă că atunci cu toții vom fi
mai atenți la problemele care țin de mediu.
Abia aștept ca televiziunile să roiască în fața ministerului și
reporterii să-l ia la întrebări pe ministru. Sunt curioasă ce explicații
va da pentru întârzierea de 6 luni a sistemului.
Vrem ca totul să iasă bine și deja am găsit piscina pe care s-o
ducem la minister. Costă 600 de lei. Ne trebuie foarte multe PET-
uri, așa că am vorbit cu un operator de salubritate. Vom avea chiar
și un înotător special echipat, care va face un plonjon în ambalajele
din plastic. De asemenea, vom mai face și câteva pancarte pentru
ne transmite mesajul. Ca de obicei, vom apela la un fotograf

134
profesionist și vom plăti pentru servicii de comunicare cu mass-
media, astfel încât evenimentul nostru să fie bine acoperit.
Uite o simulare, făcută de colega Lumi:
După cum vezi, sunt destule de pus la punct până pe 3 iunie.
Însă, fără donațiile membrilor Declic, nu vom reuși să facem
evenimentul. Dacă ministrul nu e luat la întrebări, atunci sistemul
va fi amânat până când toată lumea va uita de această soluție
pentru mormanele de PET-uri aruncate peste tot. Contribui și tu cu
o donație? Orice sumă este de ajutor.
Da, contribui
Îmi pare rău, nu pot contribui
Nu vrem să ne înecăm în plastic,
Ana și echipa Declic
PS: Microplastice au fost găsite până și în placenta în care se
dezvoltă fetusul uman [3]. Mamele care au participat la studiu au
fost șocate. Contribuie și tu cu o donație pentru a putea organiza
evenimentul de la Ministerul Mediului.
Note:
[1] mindcraftstories[.]ro/mediu/detectivul-de-plastic/
[2] digi24[.]ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/garantia-pentru-
sticlele-din-plastic-va-fi-de-50-de-bani-anunta-ministrul-mediului-
1533497
[3] theguardian[.]com/environment/2020/dec/22/microplas-
tics-revealed-in-placentas-unborn-babies”
Se merge și la Ministerul Mediului cu o piscină inundată de
PET-uri în care membrii Declic fac scufundări. Iată ce spune Ana
de la Declic:
”Dragă Ileana,
Pe 3 iunie, împreună cu mai mulți membri Declic am fost la
Ministerul Mediului. Am luat cu noi câte PET-uri am putut duce,
ca să i le returnăm ministrului Mediului, Tánczos Barna. De 6 luni,
Proiectul de hotărâre de Guvern pentru sistemul garanție-returnare
este blocat, iar nouă ne-a ajuns plasticul la gât.
În jumătatea de an de când a venit la minister, l-am urmărit
pe ministrul Tánczos de pe margine. Fie că a fost vorba despre
135
emisiuni sau conferințe, pe toate le-am văzut din fața unui ecran.
Așa că aveam multe întrebări despre sistem, pe care să i le adresez
când îl întâlnesc față în față.
M-am gândit că pe 3 iunie va fi șansa mea. Voiam să plec de
acolo cu răspunsuri clare. Și îmi doream ca ministrul să nu fi cedat
presiunilor marilor poluatori și comercianți.
Dar diferența dintre așteptări și realitate mi-a amintit de o
glumă.
Mai știi farsa aia cu „uite OZN-ul” sau „uite-l pe Michael
Jackson”? Mai demult, așa făceau alți copii ca să-mi distragă
atenția de la ce era important. Ceva puțin mai elaborat a încercat să
facă secretarul de stat Raul Pop, din Ministerul Mediului, trimis să
ne întâmpine.
Dar mai întâi ar trebui să-ți spun cum de am ajuns să discut
cu secretarul, în loc de ministru.
Tánczos Barna îmi confirmase cu o săptămână înainte că se
va întâlni cu membrii Declic. Însă, cu câteva ore înainte de
eveniment, a anulat. Trebuia să ajungă la ședința de Guvern care se
amânase cu o zi. Așa că mi-a transmis că ne va primi un secretar
de stat. Planul meu de a-l încolți pe ministru cu întrebări dificile
era pierdut.
M-am gândit, totuși, că aceasta este ședința în care se
votează mult așteptata Hotărâre de Guvern pentru sistemul
garanție-returnare.
Dar alta a fost surpriza zilei. Ionela, cea care a înotat în
piscina cu PET-uri pentru a atrage atenția presei, a tras aer adânc
în piept. Apoi și-a pus ochelarii și labele de scufundări. A trebuit
să-și țină respirația, dar nu pentru scufundare, ci pentru că PET-
urile miroseau de îți mutau nasul.
Am vrut o demonstrație realistă cu ce ne așteaptă dacă nu
vom avea sistemul de garanție-returnare cât mai repede. Ne-am
gândit că înotatul în recipiente de plastic este cât se poate de
sugestiv. De asta, mare parte din ambalaje au fost împrumutate de
la un operator de salubritate.
Deseori, materialele ajung în instalațiile de reciclare cât se
poate de murdare. Nu avem fluxuri de colectare separată bine puse
136
la punct. De asta reciclabilele ajung la să fie colectate la grămadă
înainte să ajungă pe o bandă și sortate manual.
Faptul că deșeurile sunt murdare scade atât calitatea
materialului reciclat, cât și potențialul de a fi reciclate.
Gunoiul în care ne vom scufunda peste câțiva ani nu va
mirosi a levănțică, e clar. Însă, dacă vom avea un sistem garanție-
returnare în favoarea cetățenilor și a mediului, nu vom ajunge
acolo.
Am încercat să aflu de la secretarul de stat din Ministerul
Mediului dacă proiectul de HG va rămâne nemodificat în punctele
cu miză pentru poluatori. Acestea sunt: mod de raportare a
ambalajelor în sistem, ținte de recuperare pentru ambalaje,
sancțiuni pentru neîndeplinirea țintelor, mod de organizare a
administratorului de sistem.
Știam care sunt mizele pentru că, de-a lungul campaniei, am
avut-o alături pe Elena Rastei, de la Asociația Zero Waste
România. Elena este specialistă în economie circulară și lucrează
cu experți care au pus bazele sistemelor garanție-returnare peste tot
în Europa. Ea este la curent cu toate tentativele industriei de a pune
bețe în roate acestui sistem.
Deși discuția cu secretarul de stat a început în fața
ministerului și a continuat timp de 3 sferturi de oră în instituție,
cele mai multe întrebări au rămas fără răspuns. Sau au primit unele
evazive.
Am aflat că HG-ul ar putea fi trimis spre avizare spre
ministere marți, 8 iunie. Lucru care nu s-a întâmplat. De asemenea,
s-ar putea ca ministerele să vrea să modifice proiectul. În folosul
cui ar fi aceste modificări, nu mi-e clar, dar mi-e teamă că nu
pentru binele mediului.
Funcționarul nu a știut să-mi spună dacă țintele de recuperare
pentru ambalaje vor fi mai mici. Iar despre sancțiuni a zis că
„crede” că vor rămâne neschimbate.
S-a legat de tot felul de chichițe tehnice și de multe ori a
trebuit să-l readuc la subiectul discuției noastre. La un moment dat
s-a oprit și mi-a spus că am întrebat de 5 ori același lucru. Am fost

137
nevoită să insist pentru că tot trecea de la una la alta. Mai lipsea să
mi-l arate pe Michael Jackson pe geam.
Tot ce voiam să aflu era dacă va modifica raportarea în
sistem de la per unitate de ambalaj, cum este în actualul HG, la per
kilogram sau volum. Poluatorii ar face orice să nu fie per unitate.
O raportare la volum înseamnă o portiță pentru „aranjamente”. Așa
se aranjau fraudele și pentru lemnul tăiat ilegal, când era convertit
din metri cubi de buștean în kilograme de rumeguș sau așchii.
Dar nu am primit nici a cincea oară un răspuns concret. Însă
alte două lucruri au fost clare: că sistemul va rămâne centralizat și
că ambalajele reutilizabile nu pot fi introduse în HG, pentru că e
nevoie de modificarea unei alte legi.
Am plecat din minister cu o durere de cap.
Tot ce am vrut a fost să aflu lucruri cât se poate de exacte.
Genul de întrebări la care se poate răspunde cu da sau nu. Nu s-a
putut. În schimb, am aflat cum se simte un alt tip de dezamăgire.
Acea dezamăgire în care îți dai seama că în Ministerul Mediului
sunt alte priorități.
De obicei, în Comunitatea Declic, astfel de momente recon-
firmă ideea că trebuie să continuăm mai insistent cu campaniile.
Cum dezbaterile pe HG se poartă doar cu ușile închise, doar
între producătorii de băuturi și comercianți, cred că proiectul va fi
modificat doar în favoarea lor.
De aceea, vom continua să monitorizăm activitatea ministe-
rului și să-i presăm pe funcționarii de acolo până când HG-ul va fi
adoptat, într-o formă în avantajul mediului și al cetățenilor.
Peste câteva zile voi decide împreună cu echipa cel mai
eficient mod de a continua campania. Nu este prima dată când ne
confruntăm cu politicieni care încearcă să ne ducă cu zăhărelul.
Însă, fără susținerea ta, nu vom reuși să le fim un ghimpe în coastă
în următoarele 5 luni.
Contribui și tu cu o donație recurentă pentru a putea pune în
continuare presiune pe Ministerul Mediului?
Da, contribui
Îmi pare rău, nu pot contribui
Ana și echipa Declic”
138
 ***
Altă măreață și glorioasă realizare este secția specială care
anchetează magistrații împotriva căreia facem campanie de doi ani.
De aceea, la inițiativa Declic semnăm un mail către parlamentari
ca să voteze pentru desființarea secției speciale. Iată ce spune
Cătălina, membră Declic, implicată în campanie:
”Dragă Ileana,
După 2 ani de când luptăm pentru desființarea Secției
Speciale, în sfârșit Ministerul Justiției a trimis proiectul de lege
către Parlament. Prima comisie sesizată, Comisia pentru drepturile
omului, a dat aviz negativ. Doar 2 deputați USR și unul PNL au
susținut proiectul, deși coaliția de guvernare și-a asumat
desființarea SIIJ. De aceea, a venit acum momentul ca noi,
cetățenii, să ne implicăm și să îi convingem pe parlamentari să
voteze pentru desființarea SIIJ, fără să adauge la proiectul de lege
alte superimunități pentru magistrați. Avem doar 1 zi la dispoziție,
până la raportul Comisiei Juridice, cel de care Plenul va ține cont.
Îți iei câteva minute să scrii un mesaj parlamentarilor, în care să le
soliciți să voteze pentru desființarea SIIj, în forma trimisă de MJ?
Da, trimit email
În urmă cu 2 ani am început lupta pentru desființarea Secției
Speciale. De atunci, 20.000 de membri Declic ne-am mobilizat și
i-am scris lui Cătălin Predoiu. Am reușit, astfel, să îl determinăm
să realizeze un proiect de lege pentru desființare, dar proiectul a
rămas blocat într-un sertar. Apoi, la presiunea membrilor Declic,
proiectul a fost pus în dezbatere publică.
După schimbarea Guvernului, actualul ministrul al Justiției a
trimis proiectul în Parlament. El a eliminat superimunitățile pentru
magistrați, criticate de Declic. Am discutat cu Stelian Ion
săptămâna trecută și mi-a spus că speră ca, până la finalul lunii
martie, proiectul să fie votat în Parlament.
Din păcate însă, deși există o nouă majoritate în Parlament,
nu toți aleșii își doresc să scape de Secția Specială. Presa a relatat
despre reticența UDMR de a vota proiectul în forma actuală. De
altfel, UDMR și chiar unii parlamentari PNL își doresc să
139
înființeze o nouă secție specială, tot în Parchetul General, numai să
nu revină dosarele de corupție la DNA. Adică să îi schimbe pe ”ai
celorlalți” cu ”ai lor”.
Alte voci susțin introducerea unor superimunități pentru
judecători și procurori, care să îi apere de anchetele abuzive. Deja
magistrații au o imunitate: nu pot fi reținuți sau arestați fără avizul
CSM.
I-am văzut deja cum fac scut să apere magistrații care au
anchetat 10 august, probabil că, cu alte superimunități, vor deveni
de neatins. Asta, în timp ce noi, cetățenii, suntem lipsiți de orice
drept. Am văzut asta prin clasarea definitivă a dosarului 10 august:
niciun șef din jandarmerie nu a plătit, niciun magistrat nu va
răspunde pentru simulacrul de anchetă.
În Secția Specială nu ne putem pune nicio bază. De 2 ani,
secția asta nu a anchetat niciun magistrat corupt, ca și cum niciun
judecător sau procuror nu a luat șpagă în timpul ăsta. Dacă
proiectul nu trece de Parlament, sau este transformat într-o lege de
protejare a magistraților, atunci ne putem lua gândul de la o justiție
independentă și corectă.
De aceea, noi, cetățenii, cei care i-am trimis în parlament pe
aleși, trebuie să le spunem punctul nostru de vedere. Noua
majoritate parlamentară trebuie să fie conștientă de puterea
Comunității Declic și să pună interesul cetățenilor pe primul loc.
Avem 3 momente-cheie în care să transmitem mesajul
Declic: La votul din Comisia Juridică, apoi la votul din Plenul
Camerei Deputaților și în Senat.
Ileana, parlamentarii sunt aleși de noi, așa că trebuie să ne
asculte, pentru că ne reprezintă interesele. Hai să îndeplinim prima
misiune în această săptămână, când comisia juridică trebuie să
întocmească raportul.
Argumentul că DNA este o instituție abuzivă cu judecătorii
rămâne o poveste: nu există nicio decizie definitivă a instanței care
să confirme acest lucru. În plus, numărul de achitări este infim,
raportat la numărul de condamnări.
În tot acest timp, în care se încearcă inventarea de noi superi-
munități sau schimbarea plăcuței de pe ușa Secției Speciale cu
140
Noua Secție Specială, niciun magistrat corupt nu mai e anchetat. Ei
stau liniștiți, iar noi nu ne mai găsim dreptatea în instanțe.
De aceea, noi, cei 20.000 de semnatari, trebuie să le scriem
parlamentarilor pe care i-am votat și să le spunem să voteze o dată
pentru totdeauna pentru desființarea acestei secții și revenirea la
forma în care DNA și parchetele locale anchetează magistrații.
Durează 5 minute să scrii și să trimiți acest email.
Da, trimit email
Aici sunt câteva argumente pe care le poți folosi. Te poți
inspira din ele, înainte să apeși pe butonul ”Da, trimit email”, ca să
îți fie mai simplu. Nu uita să te semnezi cu nume și prenume și să
fii politicos:
Secția Specială trebuie desființată, iar dosarele returnate la
DNA și parchetele locale. Altfel, blocajul din justiție rămâne,
pentru că o secție în Parchetul General din București nu are cum
să facă un flagrant la Bistrița, de exemplu. Fizic, este imposibil.
Dacă în lege vor fi incluse superimunitățile cerute de CSM,
atunci nimeni nu se va mai atinge de judecătorii și procurorii care
încalcă legea. Iar superimunitățile magistraților vor deschide
poarta către privilegii și protecție și pentru alte categorii de
politicieni cu funcții înalte.
Dacă noi, cetățenii, putem fi anchetați de DNA, înseamnă
că și magistrații pot fi. Ori DNA este o instituție independentă, ori
nu este. Altfel, funcționați pe principiul ”vrem egalitate, dar nu
pentru căței.”
Nici măcar judecătorii și procurorii, în majoritate, nu își
doresc superimunități. Vă reamintesc că ei au protestat atunci
când dosarele au fost mutate de la DNA la Secția Specială.
Dacă ne temem de erori judiciare în cazul magistraților,
atunci putem și noi, cetățenii, să cerem eliminarea condamnărilor
pentru omor, pentru că, în trecut, au existat erori judiciare care au
băgat la pușcărie oameni nevinovați, în timp ce adevărații
criminali erau în libertate.
Nu avem de ce să ne temem de abuzuri asupra
magistraților. Orice anchetă este verificată, după finalizare, de cel
141
puțin 3 judecători. Asta înseamnă că ea trece prin faza de cercetare
făcută de un procuror, este confirmată de șeful de secție, de șeful
instituției apoi, iar ulterior de 3 judecători. În total, 6 magistrați
care stabilesc vinovăția sau nevinovăția. Judecătorii și procurorii
nu pot fi arestați fără acordul CSM.
Justiție pentru toți cetățenii,
Cătălina și echipa Declic”
***
O altă măreață și glorioasă realizare este încercarea de a
scoate educația sexuală din școli în urma presiunii unor grupuri
radicale. De aceea, le scriem mail parlamentarilor. Iată ce spune
Denisa de la Declic:
” Dragă Ileana,
Sunt oameni cu opinii radicale care fac presiuni asupra
senatorilor, să scoată educația sexuală din școli. Ei nu au încredere
în specialiști, susțin că tinerii învață pornografie din discuțiile
despre intimitate. Dacă vrei ca senatorii să țină cont și de părerea
ta rațională, bazată pe studiile și opiniile specialiștilor, acum e
momentul să le scrii.
Da, le scriu
Oamenii cu opinii radicale au trimis deja mailuri către
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senat. Sunt
cei care susțin că e vina fetelor pentru că rămân însărcinate la 10-
11 ani. Și că discuțiile despre educație sexuală îi îndeamnă pe copii
să întrețină relații intime. Tot ei susțin că tinerii nu au nevoie să
știe mai mult decât scrie în manualul de anatomie.
Ileana, astfel de opinii contrazic avertismentele lansate de
specialiști în ultimii ani. Fără acces la programe de educație
sexuală, copiii nu știu cum să se ferească de abuzuri, de o sarcină
sau de boli venerice. Specialiștii au zis-o cu mult înaintea noastră:
România are nevoie urgentă de educație sexuală în școli.
Dar aleșii noștri au fost ignoranți și n-au dat doi bani pe
educație. Anul trecut au cenzurat legea care prevedea programe de
educație sexuală în școli, pe motiv că medicii și psihologii i-ar
învăța pornografie pe copii.
142
 Parlamentul s-a schimbat, dar astfel de opinii eronate și
neinformate continuă să circule în spațiul public. Și au ajuns și pe
masa senatorilor. Ileana, dacă nu ne facem și noi auziți, riscăm ca
politicienii din noul legislativ să scoată educația sexuală din școli,
la presiunea oamenilor cu opinii radicale.
Pentru ca senatorii să poată lua o decizie echilibrată, este
necesar să aibă pe masă și argumentele noastre, raționale, bazate
pe studii, pe statistici, pe opiniile specialiștilor. Când politicienii
vor găsi sute de mailuri în căsuța poștală, vor ține cont și de
argumentele membrilor Declic la consultări.
Unul dintre cele mai bune exemple despre cum funcționează
forța Comunității Declic este faptul că i-am convins pe
parlamentari să modifice în Codul Silvic definiția materialului
lemnos, astfel încât mafia lemnului să nu mai profite de portițele
legislative. Mailurile trimise comisiei i-a convins pe parlamentari
să ne asculte.
Senatorii se pregătesc să dezbată legea educației sexuale.
Este important să primească acum mailurile membrilor Declic, ca
să aibă timp să ne analizeze argumentele. Dacă rămânem pasivi,
senatorii vor ține cont doar de opiniile celor care ignoră importanța
specialiștilor în programele de educație sexuală.
Durează două minute să trimiți un mail argumentat, de care
senatorii să țină cont la raport. Ai câteva exemple la care m-am
gândit și care te pot inspira, puțin mai jos.
Ileana, apasă butonul galben și scrie de ce crezi tu că este
important să avem programe de educație sexuală în școli. Doar așa
poți fi sigur/sigură că, la dezbaterile din Senat, nu vor conta doar
opiniile celor care se opun ca elevii să aibă acces la programe de
educație sexuală în școli. Ce zici, le scrii acum senatorilor?
Da, le scriu
Iată câteva argumente de la care poți porni în mailul tău:
De exemplu, poți aminti faptul că România a rămas printre
puținele state europene care nu au programe obligatorii de
educație sexuală în școli. Și asta se vede în numărul de mame
minore și bebeluși abandonați la naștere.

143
 Sau că 60% dintre adolescenți caută pe internet informații
despre educație sexuală, pentru că nu pot vorbi cu părinții.
Poți susține că opționalele nu sunt o soluție pe termen lung,
există deja niște cursuri de educație pentru sănătate la care doar
6% dintre elevi au participat.
Pentru acces necenzurat la educație,
Denisa și echipa Declic
P.S. Am citit recent o știre, despre doi elevi care au întreținut
relații sexuale în toaleta școlii. Directorul a aflat dar, de rușine, nu
a spus nimănui. Mândru de fapta sa, băiatul s-a lăudat prietenilor.
Aceștia au dat vestea mai departe pe internet. Așa au aflat poliția și
părinții copiilor. De rușine, părinții fetei au mutat-o la altă școală.
Părinții ambilor copii au refuzat discuțiile cu psihologii. Jurnaliștii
au pus accentul pe faptul că totul s-a întâmplat în toaleta școlii. Mă
întreb, sincer, cum ar fi reacționat fiecare, dacă am fi avut și noi
programe de educație sexuală în școli. Tu ce zici, Ileana? Le scrii
senatorilor?”
Completăm și un scurt chestionar pentru a decide cum facem
presiunea către președinte sau Camera Deputaților. Iată ce spune
Denisa de la Declic:
”Dragă Ileana,
Probabil ai aflat veștile proaste. Senatorii au votat pentru ca
România să rămână fruntașă în Europa la numărul de mame mino-
re. Mai avem o șansă: legea educației sexuale va fi dezbătută și de
deputați, vrem să decidem împreună cum să-i convingem. De ace-
ea ți-am pregătit un scurt chestionar. Îl poți completa acum, te rog?
Da, completez chestionarul
Dacă legea educației sexuale promulgată de președintele
Iohannis ar fi rămas neatinsă, toți elevii ar fi putut avea acum acces
la cursuri ținute de medici sau psihologi. Tinerii ar fi aflat din timp
cum să se ferească de sarcini nedorite și de boli venerice sau care
este limita între abuz și consimțământ.
Doar că parlamentarii români, convinși că educația sexuală
este pornografie, au decis anul trecut să cenzureze accesul la
educație sexuală. Am făcut presiuni pentru ca președintele să se
144
mobilizeze și am cerut reexaminarea acestei legi. Din păcate,
cererea sa a fost respinsă inclusiv de senatorii PNL.
În ziua votului, Ileana, am retrăit momentele de anul trecut.
Parlamentarii au venit cu aceleași discursuri despre inocența
copiilor. Niște ipocriți, aș zice, în condițiile în care medicii
avertizează de ani de zile că numărul copiilor care fac copii este în
creștere, iar o cauză importantă este lipsa accesului la educația
sexuală.
Legea a fost trimisă acum la Camera Deputaților. Dar noi nu
știm, Ileana, ce să facem în continuare. Să-l mobilizăm pe preșe-
dintele Iohannis, ca să pună presiune pe parlamentarii PNL? Sau să
ne gândim la strategii prin care să punem presiune pe Comisia de
raport și pe deputați?
Nu putem lua singuri o decizie atât de importantă. Când
suntem în impas, cele mai bune soluții le găsim împreună, în
Comunitatea Declic. Părerea ta ne ajută să găsim cea mai bună
variantă ca să fim convingători în campanie.
De exemplu, mă gândesc la dosarul 10 august. După ce
judecătorii au închis inițial dosarul, am avut un scurt blocaj, nu
știam cum să continuăm. Dar apoi ne-am mobilizat, am strâns în
Comunitate suma necesară ca să acoperim onorariul avocaților și
am obținut redeschiderea dosarului.
Ileana, o mamă minoră este, de cele mai multe ori, o fată
nevoită să abandoneze școala pentru că are de crescut un copil. O
lege bună a educației sexuale poate opri societatea noastră să
devină una a copiilor cu copii. Știi că strategiile convingătoare se
construiesc în timp. De aceea, e important să cunoaștem acum
opinia ta, ca să știm pe ce variantă mergem. Apasă, te rog, pe
butonul de mai jos și bifează în chestionar o opțiune, durează un
minut.
Da, completez chestionarul
Pentru o educație completă,
Denisa și echipa Declic”
***

145
 O altă măreață și glorioasă realizare este violența domestică
căreia i-au căzut victime 72 de persoane în 2020. De aceea se
lansează o petiție Declic pentru brățări electronice pentru agresori,
se face un flashmob în acest sens și, pentru că în parlament
comisia juridică amână proiectul, le scriem un mail
parlamentarilor. Iată ce spune Ana de la Declic:
„Dragă Ileana,
Deputații din Comisia Juridică au amânat din nou proiectul
de lege care le protejează pe victimele violenței domestice. Este o
amânare dintr-un șir lung de amânări, care se întâmplă de un an
zile. Mai jos ți-am pregătit câteva argumente, pe care să le trimiți
parlamentarilor ca să adopte proiectul. Trimite-le acum un mail, ca
să nu îl amâne din nou. Timpul e foarte scurt, dezbaterea în comisii
ar trebui să aibă loc mâine, 13 aprilie.
Da, trimit
S-a întâmplat atât de repede, că n-am apucat să-ți zic. Joia
trecută, pe 8 aprilie, proiectul de lege privind brățările electronice a
fost introdus pe ordinea de zi a Comisiei Juridice. Cu o zi înainte,
când am aflat, m-a apucat o bucurie nervoasă. În sfârșit, după un
an, deputații dau semne că vor să deblocheze proiectul.
I-am cerut președintelui Comisiei Juridice să-mi permită să
particip la ședința online, ca să le prezint parlamentarilor petiția
Vrem brățări electronice pentru agresori!
A doua zi la ședința online, încântarea mea a dispărut rapid.
Un deputat din comisie, pe care n-am apucat să-l identific, a
propus ca proiectul să fie din nou amânat. Pentru că „n-a apucat să
citească noile amendamente”, care sunt „multe” și au fost trimise
„prea târziu”. Noile amendamente sunt 6 fraze și au fost trimise pe
1 aprilie. Știu asta pentru că le-am primit și eu.
Ca să deblocheze proiectul de lege, inițiatorii au introdus
câteva modificări la varianta adoptată de Senat. Măsura brățărilor
electronice se va aplica doar agresorilor cu ordine de protecție și îi
va exclude pe cei aflați sub control judiciar sau în arest la
domiciliu (cum era inițial). În plus, sistemul informatic de
monitorizare trebuie să fie operațional începând cu martie 2022.

146
Iar timp de 3 ani va funcționa într-o variantă pilot, pentru ca mai
apoi să fie extins.
La aceste amendamente, Declic, Centrul FILIA și organizații
din Rețeaua pentru Combaterea Violenței împotriva Femeilor au
trimis alte propuneri, pentru ca legea să-i protejeze mai bine pe
minorii cu părinți agresori. Toate cele 6 amendamente au ajuns la
deputați.
Urmează ca proiectul să se discute din nou marți, 13 aprilie.
Iar eu voi cere să particip din nou la discuții. Dar de această dată
voi avea un avantaj important. Voi avea susținerea ta și a
membrilor Declic care vor trimite sute de mesaje către deputați, să
facă raport favorabil proiectului de lege.
Dacă data trecută au fost parlamentari care n-au apucat să
citească amendamentele, membrii Declic îi pot ajuta. Le pot face
temele, ca de data asta să fie pregătiți. Ileana, mă bazez pe ajutorul
tău. Mai sunt doar câteva ore până mâine și parlamentarii trebuie
să înțeleagă că acest proiect nu mai suportă încă o amânare și că
trebuie să îl voteze.
Ca să înțelegi șirul evenimentelor, ți-am făcut un rezumat.
Folosește argumentele, pentru ca deputații să înțeleagă contextul și
ce au de făcut.
Vă cer să faceți raport favorabil pentru PL-x 129/2020
privind monitorizarea electronică în cazul unor proceduri penale și
execuțional penale, având în vedere următoarele:
În 2019, măsura monitorizării agresorilor domestici prin
dispozitive electronice a fost introdusă în Legea 217/2003 privind
prevenirea și combaterea violenței în familie, odată cu
introducerea ordinului de protecție provizoriu, pe care polițiștii îl
emit pe loc. Pentru ca măsura să producă efecte, trebuia ca
regimul juridic al sistemului de supraveghere electronică să fie
stabilit ulterior, printr-o altă lege. Ceea ce s-a întâmplat, prin Pl-x
129/2020 privind monitorizarea electronică;
Însă, a trecut un an de când Comisia Juridică și Comisia de
Apărare trebuiau să depună raportul pentru acest proiect de lege.
În acest timp, 72 de persoane au fost ucise în cazuri de violență

147
domestică, potrivit datelor IGPR din 2020. Aceste persoane ar fi
avut o șansă să trăiască dacă proiectul devenea lege și agresorii
erau monitorizați electronic.
În fiecare an din ultimii patru, 30% din ordinele de
protecție emise sunt încălcate de agresori. În 2020 instanțele au
emis peste 8.200 de ordine de protecție.
Potrivit noilor amendamente introduse în proiectul de lege,
măsura supravegherii electronice se va aplica doar pentru ordine
de protecție (fără control judiciar și arest la domiciliu), ceea ce
înseamnă că investiția bugetară va fi mai mică.
Sistemul electronic de monitorizare poate să fie o economie
pentru sistemul judiciar al Poliției. Nu se vor mai consuma resurse
umane și financiare pentru instrumentarea plângerilor penale și
pentru muncă de teren.
Săptămâna trecută, când am vorbit cu președintele Comisiei
Juridice, Mihai Badea, am aflat că semnăturile petiției Vrem
brățări electronice pentru agresori! au ajuns la deputați. Presiunea
publică pe tema violenței domestice în urma flashmobului a avut
ecou. I-am făcut atenți. Acum miza este să-i menținem antrenați și
să insistăm cu adoptarea legii. Dacă nu te implici acum, legea nu
va trece. Le trimiți și tu deputaților un email, ca să fie pregătiți să
dea aviz favorabil proiectului de lege? Nu uita să te semnezi și te
rog să păstrezi un ton respectuos.
Da, trimit
Nu-i lăsăm să mai ignore victimele violenței domestice,
Ana și echipa Declic
PS: Când îți scriu aceste rânduri, am un dejavu. Era 2019,
înainte să iau cuvântul în Comisia de Administrație Publică, cu
petiția pentru introducerea votului prin corespondență. Azi nu-mi
mai amintesc aproape deloc fețele celor din comisie. Dar
sentimentul copleșitor că eu eram singură și trebuia să-i înfrunt a
rămas viu, chiar și după atâta timp. În 2019, sutele de mailuri
trimise de membrii Declic au schimbat totul. În ochii lor n-am mai
fost un singur om, ci o întreagă Comunitate. Fără tine, sunt din nou

148
singură în fața lor. Le trimiți și tu un email deputaților, să treacă
proiectul de lege?”
Până la urmă se votează proiectul de lege în parlamente. Iată
ce spune Ana de la Declic:
”Dragă Ileana,
În urmă cu câțiva ani, eram la o răscruce de drumuri. Se
încheia prima mea relație de lungă durată cu un loc de muncă.
Înainte să-mi iau la revedere, un coleg mi-a dat un sfat. Mi-a
zis să plec din țară, cât încă sunt tânără. Aici nu se va schimba
nimic, m-a asigurat el. I-am zis mulțumesc. Însă în sinea mea m-
am revoltat. În România nu se va schimba nimic dacă tot mai mulți
vor alege să plece. În continuare soarta oamenilor simpli va fi
neglijată de cei mai mulți dintre politicieni.
Ce am gândit atunci a fost o generalizare pripită. Pentru că
abia de curând am înțeles care era, de fapt, motivul supărării mele.
În rândurile care urmează ai să înțelegi la ce mă refer. Lectura va fi
mai lungă ca de obicei. Îți recomand să-ți iei o pauză generoasă, să
vezi câte am făcut împreună.
În urmă cu câteva zile am reușit să obținem adoptarea unei
legi pe cât de neglijate, pe atât de importante. Agresorii domestici
vor purta brățări electronice, pentru că am deblocat proiectul de
lege. Victoria este a ta și a tuturor celor rămași pe baricade.
Campania Vrem brățări electronice pentru agresori a început
în urmă cu un an. Am scris petiția după ce Irina a fost ucisă de
soțul său, împotriva căruia avea ordin de protecție [1]. Bărbatul nu
era la prima abatere. Încălcase ordinul de protecție de mai multe
ori. De data aceasta, femeia a murit înjunghiată de agresor. A murit
cu ordinul de protecție în mână. Pentru că în lipsa unui sistem de
monitorizare pentru agresori, ordinele de protecție sunt doar niște
hârtii.
Periodic, aceste crime îngrozitoare ajung la știri și produc
multă emoție. Zici că parcă sunt trase la indigo. În mod asemă-
nător, în 2018, a fost înjunghiată de soțul său, în grădinița în care
lucra. Și ea avea un ordin de protecție care în final nu i-a folosit.

149
 În mod cinic, măsuri s-au luat doar după ce o tragedie ne-a
îngrozit. După crima de la grădiniță, în legislație a fost introdus
ordinul de protecție provizoriu, pe care polițiștii îl emit pe loc.
Înainte dura și 33 de zile să obții un ordin de protecție de la
judecătorie [3].
Odată cu ordinul de protecție provizoriu, guvernanții au
promis că vor introduce și brățările electronice pentru agresori.
Când am lansat campania, proiectul de lege intrase în circuitul
legislativ și aștepta raportul comisiilor din Senat.
Pe 5 martie 2020 le-am cerut senatorilor să grăbească
adoptarea proiectului. Ca să atragem atenția asupra pericolului la
care sunt supuse victimele, eu și 6 membre Declic ne-am
fotografiat în ipostaza de mai jos.
Poza a tot circulat pe internet până a ajuns să ilustreze
fenomenul violenței domestice inclusiv din alte țări. Subiectul a
primit multă atenție și proiectul a fost votat de Senat. Însă s-a
blocat când a ajuns în Camera Deputaților. Lucru care a coincis și
cu debutul pandemiei. Toate problemele care nu aveau legătură
directă cu virusul au fost puse pe pauză.
Și cum o problemă deschide ușa altor probleme, cazurile de
violență domestică au explodat. Pe tot globul, victimele se
confruntau cu o nouă dramă. Erau închise în casă cu agresorul.
Violența domestică a fost numită pandemia din umbră.
Apoi s-a întâmplat o ciudățenie. Un alt proiect de lege care
reglementa monitorizarea electronică a făcut vâlvă în presă, după
ce a fost votat de comisiile din Camera Deputaților. Acesta îi scăpa
pe unii corupți de închisoare și le oferea posibilitatea unei pedepse
mai blânde - prin monitorizarea electronică din confortul propriei
case. Proiectul care îi avantaja pe corupți a fost ulterior respins.
Din cauză că cele două proiecte reglementau aceeași măsură
și aveau aceeași inițiatoare, exista un risc major: inițiativa care le
ajuta pe victime ar fi putut să fie respinsă. Așa că am explicat
problema printr-un video scurt [4].
Zilele în carantină au continuat. Victimele au înroșit liniile
telefonice ca să ceară ajutor în cazuri de abuz domestic. Dar
amploarea fenomenului nu i-a impresionat pe Ion Mocioalcă și
150
Nicușor Halici, președintele Comisiei de Apărare, respectiv al
Comisiei Juridice, din Camera Deputaților. Ei au rămas fără reacție
și după ce membrii Declic le-au scris peste 2.000 de mailuri,
pentru a le cere să pună proiectul pe ordinea de zi.
Pentru că cei doi președinți nu au răspuns, le-am scris pe
Facebook liderilor de partid. Dar Victor Ponta și Alfred Simionis
s-au arătat la fel de nepăsători. A fost dezamăgitor să văd cum
eforturile Comunității rămâneau iar și iar fără răspuns. Iar eu
începeam să mă gândesc că poate fostul meu coleg avea dreptate
când îmi spunea că în România nu se va schimba nimic.
Schimbarea parlamentarilor, în urma alegerilor, a fost o nouă
ocazie să cerem ca proiectul să fie adoptat. Trecuse aproape un an
de când așteptam raportul deputaților din comisii. Timp în care 72
de persoane au fost ucise în cazuri domestice.
Dar noi, la Declic, avem o regulă: când simți că vrei să
renunți, mai încerci o dată. O nouă încercare a fost flashmobul
Până când moartea și violența domestică ne vor despărți, organizat
în martie. În cadrul acțiunii am agățat brățări de gardul intrării de
la Camera Deputaților și am depus petiția la registratură.
Imaginea dramatică pe care am creat-o și-a îndeplinit scopul.
Zeci de articole de presă au relatat evenimentul și au readus la
lumină problema ordinelor de protecție încălcate. Atenția era acum
pe deputații din Comisia Juridică. Iar liderii de partide
parlamentare, președintele Camerei Deputaților și premierul au
fost luați la întrebări în conferințe de presă sau pe holurile
Parlamentului.
Apoi, s-a întâmplat un lucru cu adevărat bun. Inițiatorii legii
au introdus noi amendamente la proiect pentru a-l debloca.
Monitorizarea electronică se va aplica mai întâi în cazul ordinelor
de protecție. Iar sistemul informatic trebuie să funcționeze
începând cu martie 2022. Dată până la care, de la bugetul de stat
trebuie alocați bani pentru sistemul informatic și brățări.
Inițiatorii legii ne-au consultat și pe noi. Comunitatea Declic
și organizațiile din Rețeaua pentru prevenirea și combaterea
violenței împotriva femeilor au trimis amendamente care să
sporească protecția în cazul victimelor copii.
151
 După aproape un an, proiectul a fost introdus pe ordinea de
zi a Comisiei Juridice. Imediat cum am aflat, i-am cerut
președintelui Comisiei Juridice, Mihai Badea, să particip la ședința
online, să le spun deputaților cât de activi au fost membrii Declic.
Însă dezbaterea proiectului s-a amânat.
Riscam ca totul să fie iar lăsat pe altă dată, la nesfârșit. Însă
aici a contat presiunea venită din partea Comunității. Din nou,
membrii Declic au trimis peste 2.500 de emailuri către deputații
din cele două comisii, ca aceștia să vină cu temele făcute.
Am cerut din nou să particip la ședința comisiilor.
Dezbaterea s-a lungit atât de mult, încât s-a suprapus peste ședința
de plen și n-am mai putut să iau cuvântul înainte de vot. Însă m-am
consolat cu faptul că raportul favorabil a fost votat în unanimitate.
De aici a mai rămas un singur hop de trecut. Votul final în
plenul Camerei Deputaților. Mă așteptam să fie favorabil, dar tot
am avut emoții. Fiecare partid parlamentar a avut o intervenție de
la tribună. S-a vorbit despre numărul ordinelor încălcate anual,
despre violența domestică - „un fenomen ignorat de prea mult
timp”, dar și despre nevoia de finanțare a măsurii. Eforturile
Comunității Declic și ale organizațiilor care luptă pentru drepturile
femeilor au fost recunoscute în plen și am fost felicitați. Apoi,
proiectul a fost votat în unanimitate.
După 10 ani de la introducerea ordinului de protecție în
legislație, s-a votat legea brățărilor electronice pentru agresori. Nu
te mint când îți spun că acum 10 ani nici n-aș fi îndrăznit să cred
că o asemenea măsură va fi vreodată introdusă în România.
Dar lucrurile se schimbă. Problema cu schimbarea pe care
ne-o dorim este că nu vine cu un simplu pocnet din degete.
În jurul meu văd oameni care renunță prea devreme. Poate
pentru că pur și simplu au obosit. Sau poate că au trecut prin
dezamăgiri de neimaginat. Deși pot să înțeleg de ce unii dintre noi
facem asta, nu pot să nu simt ce simt.
Resemnarea este un dușman viclean. Credem că suferim mai
puțin dacă nu ne mai pasă. Dar dacă fiecăruia îi pasă doar de sine,
în final cu toții vom suferi mai mult.

152
 Avem nevoie mai des de reușite precum cea pe care ți-am
povestit-o mai sus. Pentru ca aceste victorii să devină mai dese, e
nevoie să învățăm cu toții să ne implicăm mai mult. Și atunci când
simțim că vrem să renunțăm, să luăm o pauză, dar să revenim cu și
mai multă convingere.
Legea prin care agresorii vor fi monitorizați electronic n-ar fi
devenit realitate fără munca depusă de organizațiile din Rețeaua
pentru combaterea violenței împotriva femeilor. De ani de zile este
așteptată această măsură.
Totuși, pe drumul către o protecție mai mare pentru victi-
mele violenței domestice vor mai fi piedici. În 20 de zile de la
primirea legii, președintele ar trebui să o promulge. Totuși,
agresorii domestici care încalcă ordinele de restricție nu vor fi
monitorizați instantaneu.
Mai sunt detalii pe care Guvernul trebuie să le stabilească.
De exemplu, alocarea bugetară pentru investiția în sistem și
dispozitive. După care, va fi nevoie de instruirea polițiștilor și a
operatorilor care vor lucra cu noua lege.
Doar prin monitorizarea activității celor responsabili de
funcționarea sistemului, Comunitatea Declic va ști când să
intervină. La rectificarea bugetară trebuie să ne asigurăm că
Guvernul va aloca banii pentru brățări și sistemul de monitorizare.
Dar fără sprijinul tău, Declic nu-și va putea susține activitatea.
Deci, nu vom putea presa instituțiile statului. Iar legea aceasta va fi
încă o lege adoptată și uitată.
Donațiile recurente din partea membrilor Declic sunt cel mai
sigur mod de a ne finanța activitatea. Aproape 4.000 de membri
Declic contribuie în fiecare lună. Prin donațiile lor, organizația
rămâne independentă. Aceste contribuții acoperă puțin peste
jumătate din cheltuielile fixe lunare. Restul le acoperim din donații
unice și mici granturi de la fundații independente. Fără acești bani,
am fi foarte vulnerabili.
Pentru ca noi să nu avem grija următoarelor 5 luni,
funcționarea organizației trebuie să fie acoperită în întregime din
donații lunare. Pentru asta, numărul celor care donează recurent ar
trebui să ajungă la 8.000 de membri. Poate părea o țintă
153
ambițioasă, dar noi ne propunem să ajungem acolo în următoarele
luni. Contribui și tu cu o donație recurentă pentru a pune umărul la
campaniile Declic?
Da, contribui recurent
Nu, nu pot contribui recurent
Comunitatea Declic este totul datorită ție,
Ana și echipa Declic
***
O altă măreață și glorioasă realizare este numirea Andrei
Pleșa în funcția de vicepreședinte a Agenției Naționale pentru
Ariile Protejate fără competențe în acest sens și cu influențe sus-
pecte (mama implicată în afaceri cu hidrocentrale în arii naturale
protejate). De ceea semnăm petiția Declic pentru demiterea Andrei
Pleșa. Iată ce spune Anduța de la Declic:
”Ileana,
Suntem în alertă! La vârful instituției responsabile de
parcurile naționale și rezervațiile României tocmai a fost numită o
persoană fără competențe în domeniul protecției mediului. Mai
mult, ea este strâns legată de afaceri ce pot fi profitabile doar ca
urmare a distrugerii naturii. Cerem prim-ministrului Florin Cîţu să
o revoce pe Andra Pleșa din funcția de vicepreședinte al Agenției
Naționale pentru Ariile Naturale Protejate. Semnezi și tu?
Semnez petiția
Probabil ai văzut, acum două luni, cum în urma scandalului
numirilor politice de la Apele Române, premierul s-a poziționat
foarte ferm împotriva nepotismului și conflictului de interese în
instituțiile statului. La momentul respectiv, o persoană fusese
angajată, pe pile, pe post de inginer la Administraţia Bazinală de
Apă Prut-Bârlad.
Dar doamna respectivă nu știa care este malul stâng sau
drept al unui râu. Din cauza incompetenței ei, într-o situație de
urgență, ar fi putut muri oameni. Presiunea publică a funcționat
atunci și femeia și-a dat demisia din funcție.
„În acest mandat oprim nepotismul, oprim conflictele de
interese, dar nu le putem face peste noapte” declara Florin Cîțu la
154
acea vreme. Cu toate acestea, la scurt timp, a semnat ordinul de
numire a Andrei Pleșa ca Vicepreședinte al Agenției Naționale
pentru Arii Naturale Protejate, cu rang de subsecretar de stat.
Prin numirea Andrei Pleșa, ariile naturale protejate din
întreaga Românie au intrat într-un mare pericol. Mama Andrei
Pleșa este partenera de viață a lui Marcel Vela, fost ministru de
Interne PNL și ambii sunt implicați în afaceri cu hidrocentrale pe
râuri de munte.[1]
Proiectul în care este implicată mama Andrei Pleșa
urmărește construcția a patru microhidrocentrale dăunătoare
mediului în aria protejată Natura 2000 Munții Țarcu. Dar afacerea
are nevoie de avizul ce poate fi acordat, la momentul potrivit, chiar
de către fiică.
Odată emis un astfel de aviz, va mai putea fi anulat doar în
instanță. Așa că a împiedica emiterea lui este cea mai bună soluție
pentru râurile de munte. De asta cerem să fie revocată de urgență
Andra Pleșa din funcție și numirea unui alt vicepreședinte,
competent și fără legături suspecte. Sau, și mai bine, punerea în
funcție să fie ca urmare a unui concurs.
Așa că, Ileana, aici intervii tu, este nevoie de tine și de alți
membri Declic. Este nevoie să fim cât mai mulți semnatari ai
acestei petiții, pentru a-l convinge pe premier să semneze
revocarea Andrei Pleșa. Nu există un număr prestabilit de
semnatari care să impresioneze un reprezentant al autorității, dar
șansele să fim ascultați cresc cu cât suntem mai mulți.
Îmi vine acum în minte exemplul petiției „Teodor Meleșcanu
- DEMISIA!”, din 2019, în urma căreia ministrul de externe a fost
remaniat de către Viorica Dăncilă. Petiția strânsese peste 100 000
de semnături și presiunea publică a funcționat!
Acum ar fi nevoie de cel puțin 20 000 de semnături, pentru a
putea pune cu încredere mâna pe telefon și a-i transmite lui Florin
Cîțu că un număr impresionant de cetățeni îi cerem revocarea
Andrei Pleșa. Așa că, Ileana, semnezi și tu petiția pentru stoparea
nepotismului și a conflictelor de interese din instituțiile statului?
Semnez petiția
155
 Îți mulțumim pentru implicarea ta,
Anduța și echipa Declic
P.S. Deja au trecut 10 zile de când Andra Pleșa a fost numită
în conducerea ANANP. Putem strânge minimum 20 000 de
semnături chiar azi. Cu cât mai repede petiția ajunge în atenția lui
Florin Cîțu, cu atât cresc șansele ca situl Natura 2000 Munții Țarcu
să iasă de sub pericolul distrugerii, prin construirea de
hidrocentrale. Semnează și tu, aici.
[1] newsmaker[.]ro: De ce vrea Marcel Vela să își impună fi-
ica vitregă la Agenția pentru Arii Protejate: partenera fostului mi-
nistru de Interne are afaceri în Energie / firma unde e acționară se
judecă cu statul ca să facă microhidrocentrale pe râurile de munte”
Îi scriem și premierului Cîțu pentru revocarea Andrei Pleșa.
Iată ce spune Anduța de la Declic:
”Dragă Ileana,
Suntem contratimp. A trecut deja o lună de când Florin Cîțu
a făcut cea mai controversată numire din mandatul său. Adică a dat
vicepreședinția Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate
pe mâna unei persoane cu interese de afaceri în sfera distrugerii
mediului. Îi scrii și tu acum premierului să o revoce pe Andra
Pleșa?
Da, îi scriu email lui Florin Cîțu
După scandalul de la Apele Române, prim-ministrul Florin
Cîțu a condamnat ferm nepotismul și conflictele de interese din
instituțiile statului. Cu toate acestea, la scurt timp, a numit în
funcție de conducere la ANANP o persoană suspectă de ambele și
fără competențe pentru funcția respectivă.
Dacă Andra Pleșa nu este revocată din funcția de vicepre-
ședinte ANANP, e doar o chestiune de timp până ce aria naturală
protejată Natura 2000 Munții Țarcu va fi distrusă. Afacerea fami-
liei sale urmărește construcția de 4 microhidrocentrale, fără să le
pese de natură, de floră, de faună.
Nu putem sta deoparte. Este momentul ca cei peste 21 000
de semnatari ai petiției prin care cerem revocarea Andrei Pleșa să-i

156
și scriem premierului. Îi cerem să-și țină promisiunea de a opri în
mandatul său nepotismul și conflictele de interese.
Politicienii reacționează la presiunea publică. Dar pentru asta
trebuie să acționăm, acum, cât mai mulți dintre noi.
Timpul nu curge în favoarea noastră. Fiecare zi care trece
fără ca Andra Pleșa să fie revocată din funcție, e o zi în care în
ariile naturale protejate se pot petrece dezastre.
Așa că trebuie să punem toți presiune pe Florin Cîțu, să facă
primul pas pentru a-și valida promisiunea. Dacă va primi câteva
mii de mailuri în următoarea oră, se va gândi de două ori înainte să
o mențină în funcție pe Andra Pleșa.
Pentru ca presiunea să fie cât mai eficientă, e foarte
important să scriem un mesaj personal, respectuos, argumentat.
Așa l-am convins de curând pe Lucian Bode, ministrul de Interne,
să trimită un reprezentant în grupul de lucru interministerial
dedicat copiilor abuzați sexual.
Ileana, dacă îți pasă de natură și vrei ca ea să fie protejată cu
adevărat, îți faci timp 2 minute să îi scrii lui Florin Cîțu? Ai putea
să îi scrii că dacă o păstrează pe Andra Pleșa în funcție, îți
transmite că nu se poate avea încredere în cuvântul său. Și că fără
încredere din partea cetățenilor, cariera unui om politic nu poate
avea un viitor prea strălucit. Mai mult, îi poți spune că vorbele și
faptele sale afectează negativ nu doar propria credibilitate, ci și pe
cea a partidului din care face parte. Iar lipsa de credibilitate a
politicienilor nu se uită ușor și este mereu sancționată la vot.
Îi scrii și tu chiar acum premierului Cîțu să o revoce urgent
pe Andra Pleșa?
Da, îi scriu lui Florin Cîțu
Îți mulțumim pentru implicare,
Anduța și echipa Declic
P.S.: Recenta ucidere a ursului Arthur, din aria protejată
Natura 2000 Oituz-Ojdula este o nouă dovadă a felului în care
nepăsarea, incompetența și interesele meschine distrug iremediabil
mediul, flora, fauna. Oprește masacrarea ariilor naturale protejate,
scrie-i acum lui Florin Cîțu un mesaj personal!”
157
 ***
O altă măreață și glorioasă realizare este controversatul gaz
fosil în România. De aceea, Declic organizează o întâlnire online
pentru a dezbate această problemă cu analistul în domeniul
energiei, Andrei Ilaș. Iată ce spune Cătălina de la Declic:
”Dragă Ileana,
Gazul fosil este un subiect controversat. Oamenii de știință
cer reducerea consumului din cauza emisiilor poluante. Oamenii
de afaceri susțin că exploatarea gazului ne îmbogățește și vor să
investim în combustibili fosili. Există și voci care spun că, dacă nu
folosim propriile resurse, vom fi dependenți de Rusia. Dacă vrei să
știi unde este adevărul, vino la lansarea online a studiului Evoluția
și perspectivele gazului fosil în România. Înscrie-te gratuit la
întrunirea de joi, ora 19.00, alături de Comunitatea Declic și
analistul în energie Andrei Ilaș.
Da, mă înscriu
Tot aud știri despre cât de tare depindem de Rusia în privința
importului de gaz. Cum am putea să rămânem, într-o iarnă, în frig
dacă îi supărăm pe vecinii de la est. Și cum, în această situație,
exploatarea propriilor resurse de combustibili fosili este esențială.
Suntem în situația în care ne rugăm de Comisia Europeană să
ne permită să folosim banii din Fondul de Redresare și Reziliență
și pentru investiții în gaz. Cu toate acestea, nimeni, până acum, nu
a oferit o analiză completă și pe înțelesul tuturor a situației energiei
fosile în contextul crizei sanitare și a celei climatice.
După ce am dat peste tot felul de informații contradictorii,
am decis să apelăm la un expert care să ne ajute să discernem între
ce e mit și ce e realitate. Am comandat un studiu ca să vedem dacă
investiția în gaz este eficientă, dacă rentează în timp și cum arată
viitorul în contextul țintelor climatice propuse de Uniunea
Europeană. Am lucrat timp de 3 luni alături de analistul în
domeniul energiei, Andrei Ilaș, care a realizat un raport despre
evoluția și perspectivele gazului fosil.
Este singurul studiu de acest fel, făcut public în prezent, în
România. Îți mărturisesc că l-am citit și a fost ca o revelație. Am
aflat lucruri la care nici nu mă așteptam.
158
 În contextul în care Guvernul pregătește extinderea rețelelor
de gaz și exploatarea energiei fosile la Marea Neagră, acest studiu
ne ajută să înțelegem limpede, cu cifrele în față, în ce fel politicile
propuse de guvernanți sunt în acord cu realitățile și mersul lumii.
Timp de 3 luni, Andrei Ilaș a analizat evoluția pieței și a
realizat un studiu pe înțelesul tuturor. A folosit ca surse de
informații toate documentele oficiale publice.
Joi lansăm studiul în cadrul unei întâlniri online, la care vine
și Andrei Ilaș, tocmai pentru a răspunde întrebărilor Comunității
Declic. Participă și tu, pune-i întrebări și află totul despre
combustibilii fosili.
Ia-ți un ceai sau chiar un pahar cu vin, așează-te confortabil
în fața calculatorului și alătură-te discuției online în urma căreia îți
promit că vei afla informații surprinzătoare. Întâlnirea are loc joi,
27 mai, de la ora 19.00.
Participi și tu la întâlnirea online?
Da, mă înscriu
Ca să nu uiți de eveniment, îți recomand să te înscrii chiar
acum și să îți adaugi întâlnirea în calendar. Astfel, vei primi un
reminder înainte de a începe. Participarea este gratuită, iar
informația pe care o vei afla te va ajuta inclusiv atunci când va
trebui să îți alegi furnizorul de energie electrică sau de gaz.
Cu energie pozitivă,
Cătălina, Roxana și echipa Declic
PS: Participă joi, 27 mai, de la ora 19.00, la prezentarea
unicului raport despre evoluția și perspectivele gazului fosil în
România în contextul schimbărilor climatice. Vei afla dacă gazul
rentează pe viitor, cum va evolua prețul în următorii ani și cât
suntem de dependenți de importurile de gaz. Îți va răspunde la
toate întrebările Andrei Ilaș, unul dintre cei mai buni analiști din
domeniul energiei. Intră aici și înscrie-te.”
Aflăm cât de dăunătoare este investiția în gaz fosil pentru mediu.
***
Una dintre mărețele și glorioasele realizări este lipsa unui șef
la DIICOT ceea ce duce la ineficiența organizației. De aceea
159
semnăm petiția Declic de numire a unui șef. Iată ce spune Antoniu
de la Declic:
”DIICOT funcționează pe avarie. Anchetele de răsunet des-
pre destructurarea rețelelor criminale le mai găsim doar în arhive.
În schimb, procurorii au ajuns să audieze jurnaliști, la comanda po-
liticienilor. Toate acestea se petrec în timp ce instituția este condu-
să, deja de peste 8 luni, de un șef interimar. Semnează petiția prin
care cerem numirea, de urgență, a unui Procuror-șef al DIICOT.
Da, semnez petiția
De 8 luni DIICOT a rămas fără șef.
Instituția care ar trebui să destructureze rețelele de crimă
organizată, să combată legăturile de tip mafiot, să oprească traficul
de oameni sau de droguri e în derivă. Procurorii de la Direcția de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
nu ratează nicio ocazie de a scandaliza opinia publică.
Au încercat (dar, din fericire, nu au reușit) să pună bețe în
roate redeschiderii dosarului 10 august. Zeci de mii de cetățeni
pașnici și-au pus speranța că li se va face dreptate după ce au fost
agresați de jandarmi la mitingul diasporei din 2018. Dar procurorul
DIICOT a insistat, în fața instanței, ca dosarul să nu fie redeschis.
Asta după ce un coleg de-al său a clasat ancheta și chiar i-a insultat
pe cei abuzați de jandarmi.
Apoi a venit vestea că procurorii DIICOT audiază jurnaliști,
în urma unor plângeri venite de la un politician. Primarul de sector
Daniel Băluță a reclamat că jurnaliștii de la Libertatea s-ar fi
organizat între ei, „în mod criminal”. Aceștia dezvăluiseră în ziar
despre legăturile primarului cu lumea interlopă. Totuși, jurnaliștii
au fost cei chemați la DIICOT și audiați ca și când ar face parte
dintr-o rețea criminală.
Și statisticile arată că anchetele care ar trebui să oprească
traficul de droguri sau de oameni sunt în cădere liberă. În cursul
anului trecut s-au soluționat cu 525 de cazuri mai puțin față de anul
precedent. O scădere cu 4 la sută semnalată după doar 3 luni de
conducere interimară.
Numărul anchetelor a scăzut și pentru că procurorii DIICOT
se fac că nu văd avântul crimei organizate. Nu au un șef care să-i
160
pună la treabă. Atacul cu bombă de la Arad, despre care chiar
autoritățile spun că ar putea fi o crimă la comandă, nici măcar nu e
în atenția DIICOT. Cazul, deosebit de grav, e cercetat de Parchetul
General, nu de procurori specializați în crimă organizată.
Toate acestea s-au întâmplat sub conducerea unui interimar.
Asta pentru că Președintele și ministrul justiției nu își fac treaba.
Amână, de luni de zile, numirea la conducerea DIICOT a unei
persoane care să preia frâiele acestei structuri scăpate de sub
control.
Președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției, Stelian Ion,
au datoria să demareze, urgent, procedurile pentru numirea unui
Procuror-șef la DIICOT.
Dar, să fim realiști, niciun politician nu vrea parchete
puternice, care ar putea să descopere afacerile de partid. Din
păcate, președintele nu pare îngrijorat de lipsa unui șef la DIICOT.
De aceea, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu e cazul să îi
amintim noi, cetățenii, că justiția trebuie să rămână independentă.
Semnezi și tu petiția?
Da, semnez petiția
Tot printr-o petiție semnată de mii de membri Declic am
reușit să scoatem DNA-ul din amorțire. Timp de doi ani, marile
anchete anticorupție au fost ca și inexistente.
La o zi de la lansarea campaniei, șeful DNA ne-a invitat să
discutăm și a recunoscut, pentru prima dată public, că activitatea e
blocată de Legile justiției măcelărite în legislatura trecută. Iar
ministrul Justiției a demarat un proiect legislativ de remediere a
acestora.
De anul acesta, marile dosare de corupție sunt, din nou, în
atenția DNA. Cel mai elocvent exemplu este din ianuarie 2021,
când s-a început urmărirea penală a lui Călin Popescu Tăriceanu
pentru o mită de 800.000 de dolari.
Presiunea noastră poate pune lucrurile în direcția bună și la
DIICOT. Dar, mai întâi, trebuie să fim suficient de mulți pentru a
atrage atenția politicienilor și presei.
Primul pas e să ducem petiția la 20.000 de semnături și să o
trimitem autorităților. O putem face doar cu ajutorul membrilor
161
Declic ca tine. Îți ia mai puțin de un minut să ceri și tu numirea
unui procuror șef la DIICOT. Semnează petiția acum!
Îți mulțumim dacă dai o mână ajutor,
Antoniu și echipa Declic”
Totodată distribuim petiția către prieteni. Iată ce spune Antoniu de
la Declic:
”Dragă Ileana,
Mai ții minte atacul asupra justiției de acum câțiva ani? Mai
ții minte sutele de mii de oameni ieșiți în stradă pentru a apăra
justiția de politicieni corupți ce și-o doreau îngenuncheată?
Te-ai întrebat poate, și tu, ce s-a întâmplat de atunci cu
justiția. E simplu, noii guvernanți au pus mâna pe mătură, au
ridicat preșul, și au împins acolo toată mizeria lăsată de PSD. Iar
ceea ce e pus la păstrare sub preș a început să pută. Știu, este un
cuvânt care sună urât de tot, dar nu pot evita să-l folosesc.
Chiar oficialii de la Bruxelles au constatat, în ultimul raport
MCV, că nicio reformă promisă n-a fost dusă până la capăt. Secția
Specială este tot acolo, modificările operate de PSD la Codul Penal
și Codul de Procedură Penală nu au fost reparate.
Mii de persoane cercetate pentru fapte de corupție au rămas
cu dosarele închise, sunt ca și scăpate. Iar cei aflați la putere par a
fi mână în mână cu ei. Nu dau niciun semn că ar intenționa să
repună în mișcare justiția. Asta poate însemna că, de fapt, le
convine situația de față.
Foarte grav este și ceea ce se întâmplă la DIICOT. Instituția
care ar trebui să destructureze rețelele de crimă organizată, să
combată legăturile de tip mafiot, să oprească traficul de oameni
sau de droguri, e pe butuci. Condusă de un interimar, DIICOT pare
să fi oprit motoarele de tot.
Ultima știre despre procurorii de la Crimă organizată ne
spune că șeful unei ample rețele de trafic de țigări a fost informat
că urmează să fie ridicat și... a fugit de acasă. Iar aceasta este
singura știre pe care am găsit-o, timp de luni de zile, despre
anchetele DIICOT.
În acest timp, Președintele României și Ministrul Justiției
amână să numească un procuror șef care să aibă autoritatea
162
necesară pentru a reporni marile anchete împotriva crimei
organizate. Au trecut aproape 10 luni de când DIICOT e, practic,
decapitat.
Dar ce facem noi, cei ce am ținut în viață, ani de zile,
protestele #rezist sau Toți pentru Justiție? Dacă trecem cu vederea
greșelile actualei puteri, o să pară că nici măcar nu ne păsa de
justiție. O să pară că eram, de fapt, doar împotriva fostei puteri.
Am putea să le punem pe masă președintelui și ministrului o
petiție semnată de zeci de mii de oameni. Să le cerem să numească,
urgent, un șef la DIICOT. Să le spunem că lipsa lor de acțiune
face, zilnic, servicii mafiei.
Am lansat această petiție dar, după mai bine de o lună, nu am
reușit să ne strângem decât 12.000 de semnatari. Îmi explic
numărul foarte mic de semnături tocmai prin ceea ce ziceam mai
sus. Ne-am lăsat păcăliți, mizeria din justiție e aici, doar că e
ascunsă sub preș.
Dragă Ileana, nu putem lăsa lucrurile așa. Trebuie să
dovedim că încă ne pasă de justiție. Că nu suntem genul de
cetățeni care reacționăm doar la mizeriile unei anumite părți din
clasa politică.
Vom reuși doar dacă facem un pas în plus. Ai semnat petiția,
acum convinge măcar 3 prieteni. Apasă butonul de mai jos.
Distribui petiția
Trebuie să creștem foarte rapid numărul de semnături. Nu ne
putem propune să organizăm un protest la Ministerul Justiției și o
depunere a petiției până nu suntem măcar 30.000 de semnatari.
Altfel transmitem exact mesajul opus, că românilor nu le mai pasă
de justiție. Iar asta le convine de minune liderilor politici, pentru că
o justiție slabă îi protejează pe cei cu interese să încalce legea.
Și fiecare zi în care DIICOT nu are un procuror-șef e o zi în
care rețelele de crimă organizată devin mai puternice. Distribuie
petiția acum.
Justiția din România are nevoie de ajutorul tău.
Îți mulțumim că te implici,
Antoniu și echipa Declic”

163
 ***
O altă măreață și glorioasă realizare este clasificarea actului
sexual cu un minor sub 16 ani ca act sexual consimțit, nu viol așa
cum ar trebui. De aceea semnăm petiția Declic pentru a considera
actul sexual cu un minor sub 16 ani viol. Iată ce spune Denisa de la
Declic:
”Dragă Ileana,
Le cerem parlamentarilor o lege care să prevadă clar că orice
act sexual al unui adult cu un copil mai mic de 16 ani este viol.
Este îngrozitor ca, în fiecare an, sute de agresori sexuali de copii să
scape cu pedepse mici pentru că sunt judecați pentru infracțiunea
de act sexual cu un minor. Chiar și când victimele au 8-9 ani.
Semnezi și tu petiția?
Da, semnez
Condamnările blânde pentru agresiunile sexuale asupra
copiilor arată că justiția lucrează pentru agresori, nu pentru victi-
me. 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în
instanțele românești ca fapte consimțite.[1]
Specialiștii în drept au cerut de multe ori clarificarea legii
care nu prevede o limită de vârstă sub care actul sexual al unui
adult cu un minor să fie încadrat strict ca viol. Ține de norocul
prădătorului dacă o agresiune asupra unui copil este judecată ca act
sexual cu minor sau ca viol.
Politicienii sunt cei care au capacitatea de a îndrepta aceste
legi strâmbe. Doar că ei au alte priorități, iar copiii abuzați sexual
nu se numără printre ele. De la an la an, România a devenit un rai
pentru violatorii care fac victime în rândul minorilor.
Însă o societate lipsită de legi care să-și protejeze cetățenii
este o societate bolnavă, Ileana. Iar noi ne îmbolnăvim pe zi ce
trece și vedem că politicienilor nu le pasă.
Ceva ce s-a întâmplat recent în Franța îmi dă însă speranță că
ne putem vindeca și noi. Cetățenii au pus presiune pe politicieni să
schimbe legea, după numeroase scandaluri sexuale. Iar
parlamentarii au ascultat vocea cetățenilor și au adoptat o lege care
prevede că actul sexual cu un minor sub 15 ani este considerat viol
[2]. Cel mai important, agresorii nu mai pot invoca
164
consimțământul victimei, ca să scape de pușcărie, așa cum se
întâmplă în România.
„Victimele nu mai sunt singure, le auzim”, a spus ministrul
Justiției din Franța. Asta vrem să facă și politicienii români, să
audă și să protejeze copiii abuzați sexual. Dar vocea victimelor se
va auzi prea slab dacă noi, cetățenii, nu le vom fi alături.
Am văzut cât a contat să ne mobilizăm pentru victimele
violenței domestice. Peste 30 000 de membri Declic au semnat
petiția adresată parlamentarilor și le-au cerut să voteze legea
privind brățările electronice pentru agresorii domestici. Iar
presiunea a funcționat.
Este timpul ca vocea Comunității Declic să se audă din nou
în Parlament. De data aceasta, pentru ca politicienii să dea o lege
anti-viol care să protejeze copiii. Și niciun prădător să nu mai
poată invoca faptul că agresiunea a fost act sexual consimțit.
Poate nu știai, Ileana, dar la fiecare șase ore, un minor este
agresat sexual în România. Înțelegi de ce este important ca petiția
să ajungă cât mai repede pe masa parlamentarilor? Dar, ca să ne
facem vocea auzită, trebuie să fim zeci de mii care tragem un
semnal de alarmă. Ileana, ai timp să semnezi acum petiția?
Da, semnez
Contăm pe tine,
Denisa și echipa Declic
P.S. Ileana, îmi fac griji că generațiile viitoare de judecători
și procurori vor urma practica judiciară de a confunda infracțiunile
de viol și act sexual cu un minor. Iar o revoluție în justiție, așa cum
s-a întâmplat în Franța, va fi tot mai greu de înfăptuit în România.
Semnează petiția acum și cere o lege anti-viol care să protejeze
copiii. Nu mai putem aștepta!
Note:
[1] dela0[.]ro, 19 noiembrie 2019: Dreptate strâmbă: 3 din 4
cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele
românești ca fapte consimțite
[2] romania[.]europalibera[.]org, 16 aprilie 2021: Franța |
Actul sexual cu un minor sub 15 ani, considerat viol. România e
încă departe”
165
 ***
O altă măreață și glorioasă realizare sunt pensiile speciale
pentru care Declic face campanie de ani buni. De aceea Declic
organizează o coregrafie văzută din avion în Piața Victoriei. Iată ce
spun Cătălina și Olga de la Declic:
”Dragă Ileana,
Ești unul dintre membrii Declic implicați în campania de
tăiere a pensiilor speciale. Am nevoie de tine, ca să cerem
Guvernului să își respecte promisiunea electorală și să taie aceste
pensii nesimțite.
Pe 25 iunie, la ora 19:00, vom face un eveniment în Piața
Victoriei: o coregrafie vizibilă din avion, cu mesajul ”Tăiați
pensiile speciale”. Pentru a realiza coregrafia, avem nevoie de 100
de membri Declic. Am înștiințat deja Primăria despre acțiunea de
protest, acum trebuie să adunăm participanții. Poți participa și tu la
coregrafie? Dacă da, completează formularul apăsând butonul de
mai jos:
Da, particip la coregrafia-protest
Nu pot participa, dar distribui către prieteni din București
O să îți spun, în rândurile de mai jos, cum am ajuns să luăm
această decizie, după ce câteva luni ne-au fost puse într-una bețe în
roate.
La finalul iernii, după acțiunea cu schiorii care au coborât
pârtia de la Poiana Brașov cu mesajul ”Tăiați pensiile speciale, nu
pădurile!”, am vrut să punem bannere uriașe lângă Parlament și
Guvern, cu același mesaj. Dar nicio firmă de publicitate stradală nu
a acceptat mesajul, de teamă că își va pierde licența de funcționare.
Evident că problema nu erau pădurile, ci specialii și pensiile lor.
Apoi, am bătut palma pentru un mesaj pe o mașină cu ecran
led, care s-ar fi plimbat prin tot Bucureștiul. Am strâns chiar și
bani de la membri, însă când să afișeze mesajul, ne-au anunțat că
nu au aviz de la Primăria Capitalei. Nu ne-am lăsat și am încercat
să cumpărăm publicitate pe autobuzele RATB sau la metrou. Și
acolo am fost refuzați, când au văzut mesajul.

166
 Am realizat că se tem de campania Declic, pentru că, de fapt,
nu vrea nimeni să fie respectată promisiunea electorală de a tăia
pensiile speciale. Acțiunea din iarnă, când am protestat pe pârtie și
apoi am pus un mesaj uriaș pe DN1, le-a creat o problemă de
imagine celor din coaliția de guvernare. Așa că acum fac tot
posibilul să ne țină gura închisă, pentru că aliatul lor e tăcerea.
Dar nu ne pot opri. Vom face acțiunea chiar în fața
Guvernului, în Piața Victoriei. Trebuie să le arătăm că, dincolo de
pârghiile lor politice, cetățenii se mobilizează și acționează. Pentru
asta, avem nevoie de tine, Ileana. Trebuie să ne strângem 100 de
membri Declic în Piața Victoriei și să ridicăm bannerele cu
mesajul ”Tăiați pensiile speciale!”. Mesajul va fi vizibil chiar și
din avion, iar noi îl vom fotografia de pe clădirile înalte de vizavi
de Guvern.
Așa, vor fi în atenția publică și îi vom obliga să acționeze.
Chiar și CCR a spus că pensiile speciale pot fi tăiate, mai puțin
cele ale magistraților. De aceea, cerem Guvernului să facă un
proiect de lege și să îl trimită în Parlament până la vacanță, adică
până pe 30 iunie.
Au întins coarda ignorării și nepăsării, și-au încălcat
promisiunile electorale. Au anunțat că nu mai măresc alocațiile
copiilor, nici pensiile celor care au cotizat o viață din salariile lor,
apoi au anunțat că limitează accesul la pensionarea anticipată.
Totul, pe motiv că nu sunt bani la buget.
În această vreme, pe specialii pensionați chiar și la 45 de ani,
guvernanții nu îi deranjează. E prea mult, e timpul să arate că se țin
de programul de guvernare. Dacă nu, să își asume eșecul.
Hai și tu să realizăm imaginea uriașă din Piața Victoriei, în
așa fel încât să punem subiectul pe agenda publică și să obligăm
Guvernul să acționeze. Am înștiințat primăria, avem voie să ne
strângem 100 de persoane în piață, suficiente cât să organizăm
coregrafia. Vom respecta distanțarea și măsurile de siguranță.
Poți participa și tu? Dacă da, apasă pe butonul de mai jos și
lasă-ne datele tale:
Da, particip la coregrafia-protest
Nu pot participa, dar distribui către prieteni din București
167
 Pentru o societate dreaptă,
Cătălina, Olga și Echipa Declic”
Se face și un clip video distribuit de noi și care este vizua-
lizat de peste 2 milioane de persoane. Iată ce spune Cătălina de la
Declic:
” Salut,
Vineri am protestat în Piața Victoriei, cu mesajul „Tăiați
pensiile speciale!”. Am făcut o coregrafie senzațională. 100 de
membri Declic au ridicat pe brațe 3 bannere lungi de câte 30 de
metri fiecare. Deși toată presa online a scris despre coregrafia-
protest, televiziunile au lipsit de la eveniment. Ca să compensăm
faptul că mesajul nu a ajuns la cei care se uită la TV, am făcut un
video. Îl distribui și tu către prietenii tăi, ca să afle de protest? Așa,
clipul va deveni viral.
Da, distribui clipul video
Am pregătit intens acțiunea protest din Piața Victoriei,
pentru a îi determina pe politicieni să reacționeze. Peste 265 de
membri au contribuit ca să plătim bannerele. Alți 100 de membri
au venit la protest și ne-au ajutat. Am simțit o energie
extraordinară, o dorință deosebită a oamenilor de a se mobiliza ca
să scape de aceste pensii speciale.
Cu toate că am dat interviuri la Radio România Actualități, la
Europa FM și pentru mai toate ziarele online, interesul
televiziunilor a fost spre zero. Au venit la protest Realitatea TV și
România TV. Ne așteptam ca un subiect ca cel al pensiilor
speciale, cu o coregrafie spectaculoasă, să fie știre și la Digi ori
Pro TV. Nu știm exact din ce motive au evitat subiectul. Nu
putem, totuși, să nu ne amintim de sumele record primite de
televiziuni de la Guvern în pandemie. Probabil e mai confortabil să
evite subiectul.
Dar cum puterea cetățenilor este mai mare decât a mass-
media, am decis să ne promovăm singuri printr-un clip video. La
fel ca atunci când ne-au fost interzise mesajele pe panourile
stradale, și acum vom duce noi mesajul mai departe. Am realizat
un clip video scurt, cu principalele momente de la protest. L-am
168
încărcat pe Facebook și pe Youtube. Dacă fiecare dintre noi îl
distribuie, îl viralizăm.
Am făcut un calcul. La cel mai vizionat meci fotbal de la
EURO2020 s-au uitat 1 milion și jumătate de oameni. Noi am
reușit, cu clipul explicativ despre pensiile speciale, să ajungem la
peste 2 milioane de persoane. Totul, pentru că oameni ca tine,
Ileana, au distribuit clipul și au contribuit pentru reclame în social
media.
Ne mobilizăm și de data aceasta și distribuim clipul către cât
mai mulți cunoscuți? Dacă și tu vrei ca mesajul nostru să ajungă la
milioane de oameni, trimite-l către apropiații tăi. Și de data aceasta
forța stă în mobilizarea masivă a membrilor comunității. Distribui
și tu clipul?
Da, distribui clipul video
Pentru pensii corecte,
Cătălina, Olga și echipa Declic
PS: Cenzură mai mare ca pe acest subiect nu am mai văzut
decât pe subiectul Roșia Montană. Nu ne-au dat voie să punem
mesajul pe panouri publicitare lângă Parlament și Guvern. Au
respins publicarea mesajului pe autobuzele RATB și pe metrou.
Televiziunile nu au venit la protestul nostru. Au ignorat complet
știrea. Cu toate acestea, nu putem fi opriți. Din om în om, vom
reuși să le transmitem că pensiile speciale trebuie tăiate. Ajută-ne
să distribuim videoul la cât mai multe persoane. Așa, oprim
cenzura. Intră aici și trimite-l celor cu care împarți aceleași valori.”
***
O altă măreață și glorioasă realizare este închiderea curților
școlilor astfel încât copiii nu pot face sport. De aceea semnăm
petiția Declic pentru deblocarea curților școlilor. Iată ce spune
Anduța de la Declic:
”Dragă Ileana,
Curțile școlilor ar trebui să fie principalele locuri din cartier
în care copiii să facă sport, în aer liber. Dar, la acest moment,
majoritatea curților stau încuiate în weekend-uri și în afara orelor
de curs. Semnezi petiția prin care îi cerem președintelui Asociației
169
Municipiilor din România să-i convingă pe primari să scoată
lacătele de la curțile școlilor?
Da, semnez petiția
În pragul vacanței de vară, mi-am adus aminte cât de mult
așteptam, când eram copil, această perioadă. Era prilej de a mă
juca pe săturate alături de prieteni afară, fie în fața blocului sau în
curtea școlii de proximitate.
Aceste două locuri erau cele mai sigure pentru noi, copiii.
Puteam socializa și face tot felul de activități recreative, fără ca
părinților să le fie teamă de mașini sau de alte pericole. Alergam,
jucam șotron, baschet, fotbal, volei sau, pur și simplu, ne plimbam.
Mulți dintre copiii de atunci am căpătat o atitudine pozitivă
față de sport și mișcare, lucru care continuă și în prezent. Când
copiii fac sport de mici, șansele de a crește armonios și de a fi mai
activi și sănătoși la maturitate cresc.
Doar că acum, cel puțin în marile orașe, spațiul din jurul
blocurilor este invadat de mașini iar în curțile școlilor copiii au
acces doar în timpul programului școlar.
O alternativă ar putea fi parcurile, dar sunt prea puține și
poate prea departe de unii dintre copii. O altă variantă ar fi
cluburile private, cu plata unei taxe, dar nu toți părinții își permit
să o achite. Realitatea este că, nefiind suficiente spații de joacă
amenajate și sigure pentru toți copiii, mare parte sunt condamnați
la sedentarism.
Lipsa mișcării este unul dintre factorii care au dus, în ultimii
ani, la creșterea alarmantă a numărului de copii supraponderali sau
chiar obezi în țara noastră. Este revoltător felul în care celor mici
le este refuzat, fără niciun motiv real, dreptul de a folosi spațiul
public al curții școlii pentru binele și sănătatea lor.
Putem schimba, însă, acest lucru. Curțile școlilor pot
redeveni ceea ce erau odată, adică locuri amenajate pentru a face
mișcare și pline de copii activi, inclusiv în timpul vacanțele
școlare.
Am redactat o petiție prin care îi cerem lui Emil Boc să-i
convingă pe primarii din România să scoată lacătele de la curțile

170
școlilor. Poate face asta nu doar ca primar al Clujului, ci și ca
președinte al Asociației Municipiilor din România.
Primăriile gestionează aceste spații și au puterea să le
deschidă pentru folosul tuturor copiilor. Avem deja exemple
pozitive de curți deschise, dar ele trebuie generalizate în toată țara.
Aș vrea tare mult să-i transmit lui Emil Boc petiția cu
solicitarea noastră înainte de ultimul clopoțel al acestui an școlar.
Dar, ca să o ia în seamă, ar trebui să strângem cel puțin 10 000 de
semnături. Ileana, cu semnătura ta și altor 9 999 membri Declic
care au primit acest email, petiția poate ajunge în atenția lui Emil
Boc chiar azi. Așa că, ce zici, semnezi și tu chiar acum?
Da, semnez
Îți mulțumesc pentru implicare ta,
Anduța și echipa Declic
P.S. Chiar în aceste clipe, aproape 3 milioane de elevi se
pregătesc cu bucurie pentru a intra în vacanța de vară. Însă mulți
dintre ei, mai ales cei din marile orașe, se vor confrunta cu lipsa
condițiilor de a face sport și mișcare zilnic într-un spațiu sigur.
Semnează și tu petiția prin care cerem deblocarea curților școlilor.”
Distribuim petiția către prieteni. Iată ce spune Anduța de la
Declic:
” Dragă Ileana,
Pentru ca Emil Boc să trateze cu prioritate petiția pentru
deschiderea curților școlilor copiilor din comunitățile locale, e
nevoie de implicarea ta în a dubla numărul de semnături. Inviți și
tu prietenii sau cunoștințele care au copii de vârstă școlară să
semneze petiția „Scoateți lacătul de la curtea școlii!”? Ca să nu-ți
ia mai mult de 30 de secunde, folosește Megafonul Declic, dând
click pe butonul de mai jos.
Da, distribui petiția
Când am demarat campania, eram convinsă că petiția pentru
deschiderea curților școlilor va strânge zeci de mii de semnături în
câteva zile.
Calculasem că peste 1 600 000 de școlari în România, cu
vârste cuprinse între 6 și 14 ani, ar fi beneficiari direcți ai acestui
171
demers. Majoritatea acestora, neavând acces în timpul liber la
spații de mișcare și sport sigure și adecvate, sunt condamnați la
sedentarism.
În ciuda implicării membrilor Declic de până acum, a altor
12 organizații care susțin inițiativa și a eforturilor din social media,
petiția „Scoateți lacătul de la curtea școlii!” s-a blocat.
Am ajuns la aproape 10 000 de semnături și, îți spun foarte
sincer, încă nu pot merge cu aplomb la Emil Boc, la biroul său din
Cluj, să i-o înmânez. Mi-l și imaginez pe președintele Asociației
Municipiilor zâmbind politicos în timp ce preia petiția subțire cât
un caiet cu 48 de file, după care o lasă uitată într-un sertar.
Nu o să uit expresia lui Adrian Weiner, vicepreședintele
Comisiei de Sănătate, când a primit petiția cu peste 20 000 de
semnături pentru depolitizarea spitalelor. A luat-o cu ambele
mâini, a cântărit-o în palme, a cântărit-o impresionat și din priviri,
înainte de a-mi confirma că o va transforma în proiect de lege.
Ceea ce s-a și întâmplat, acum 2 săptămâni.
Îmi doresc același efect și pentru întâlnirea cu Emil Boc. Nu
e greu să reușim, dar este atât de important! Așa că, dacă fiecare
dintre cei aproape 10 000 de semnatari trimitem mai departe petiția
prietenilor și cunoștințelor cu copii de vârstă școlară, putem cel
puțin dubla semnăturile imediat. Iar solicitarea noastră va căpăta
mult mai multă greutate, inclusiv la propriu.
Ileana, am ajuns la 10 000 de semnături datorită faptului că o
parte dintre membrii Declic, printre care și tu, ați semnat imediat
ce ați aflat de această campanie. Apoi au venit semnături și din
reclamele pregătite pentru social media, precum și din distribuiri
pe aceste platforme.
Acum apelez, din nou, la implicarea ta pentru a ajunge la cât
mai mulți oameni, prin tactica „de la om la om”. Ce zici, trimiți
petiția mai departe și convingi câțiva prieteni să semneze, ca să fim
minim 20 000? Apăsând butonul portocaliu vei putea trimite un
mesaj predefinit pe Facebook Messenger, e-mail, WhatsApp sau
Telegram.

172
 Distribuie chiar acum, ca să ajungem cât mai repede la 20
000 de semnături. Când ajungem la acest prag, mă duc la Emil Boc
cu petiția.
Da, distribui petiția
Altfel, dacă dorești să scrii un mesaj convingător cât mai
personal, copiază de aici link-ul petiției și trimite-l mai departe cui
dorești, pentru a-și adăuga semnătura.
Îți mulțumim că-ți pasă de dreptul la sport, mișcare și
sănătate al copiilor din România,
Anduța și echipa Declic”
Se face și un protest la Cluj, la primarul Emil Boc pentru
care contribuim. Iată ce spune Anduța de la Declic după protest,
după ce primarul își arată susținerea:
”Dragă Ileana,
Săptămâna trecută am mers la Cluj. M-am dus să vorbesc cu
Emil Boc despre petiția semnată și de tine, privind deschiderea
curților școlilor pentru comunități. În calitate de președinte al
Asociației Municipiilor din România, Emil Boc are un cuvânt greu
de spus privind proiectele și prioritățile asumate de administrațiile
locale.
Te invit să citești în continuare și să afli cum atitudinea
edilului s-a schimbat la 180 de grade. Deși inițial a descris
demersul nostru ca fiind unul „perfid”, a sfârșit prin a-l aprecia
entuziast.
Ileana, ți-am scris zilele trecute despre o acțiune de înmânare
de semnături. Mai mulți adulți și copii urma să ocupăm tot spațiul
din fața primăriei din Cluj și să facem sport chiar acolo, în plină
stradă. Așa voiam să transmitem public că „Strada nu e loc de
joacă!” și că soluția este deschiderea curților școlilor.
La scurt timp după ce am început să ne adunăm, l-am
observat pe Emil Boc ieșind grăbit din primărie. Ne-am salutat
protocolar și mi-a confirmat că ne așteaptă la ora 11.00, în
audiență. Dar, de vreme ce la Cluj există o hotărâre de consiliu
local din 2009 pentru deschiderea curților școlilor, mi-a spus că
demersul nostru este unul „perfid‟‟.
173
 M-a surprins afirmația și m-am gândit pe loc că e complet
neadevărată. De vreme ce solicitările de audiență transmise pe
email atât la Asociația Municipiilor cât și la primăria Cluj nu
primiseră zile în șir un răspuns, era firesc să insistăm pentru a da
de el și a-i înmâna petiția.
Dar nu am zis nimic pe moment, mi-am mușcat limba și am
ales să mă concentrez pe acțiunea planificată. Era crucial ca
aceasta să fie un succes, mai ales că de față se afla și foarte multă
presă.
Cu ajutorul membrilor Declic clujeni care și-au rupt o oră
din timp pentru a veni la eveniment, acesta a fost unul foarte
vizibil, dinamic și de impact.
M-a bucurat mult interesul generat de evenimentul nostru
printre jurnaliștii de la mai multe publicații și televiziuni. Asta
însemna că mesajul campaniei „Scoateți lacătul de la curtea
școlii!” urma să ajungă la foarte mulți oameni. Iar atunci când un
subiect este introdus pe agenda publică, șansele ca el să fie
dezbătut cu prioritate cresc.
Între declarații date presei mă uitam la ce se întâmplă în fața
primăriei și imaginea era una de neuitat: adulți și copii deopotrivă
săreau coarda, jucau badminton și șotron sau pasau de la unii la al-
ții mingi imense. Exact cum sunt nevoiți să se joace și copiii din
multe orașe ale țării, din lipsă de spații amenajate corespunzător.
După ce am încheiat protestul am mers în sala de ședințe a
primăriei, unde au venit atât Emil Boc, dar și presa.
Sintagma „demers perfid” încă îmi răsuna în urechi și acum
era momentul perfect pentru a aduce clarificările necesare. Cu
petiția în mână, până să i-o înmânez, l-am privit pe Emil Boc în
ochi și i-am spus foarte clar și direct motivul pentru care suntem
acolo. Acela de a-i solicita, în numele a mii de cetățeni semnatari
ai petiției, să-i convingă pe primarii din întreaga țară să scoată
lacătele de la curțile școlilor.
Nu mi-a venit să cred ce-a urmat. De unde cu două ore mai
devreme mă tratase cu vădită superioritate, acum am asistat la un
amplu discurs politic despre democrație și despre importanța
implicării civice. Mai mult, edilul mi-a mulțumit pentru demers și
174
și-a luat angajamentul să discute petiția la următoarea întâlnire a
Comitetului Director al Asociației Municipiilor.
Nu știu dacă schimbarea bruscă de atitudine s-a datorat
prezenței presei, dar tind să cred că da. Și-mi este tot mai clar că
următorii pași în campanie trebuie să fie cel puțin la fel de vizibili
și interesanți pentru jurnaliști precum acest eveniment. Politicienii
sunt extrem de sensibili la imaginea lor și tratează cu mult mai
multă seriozitate interpelările publice, mai ales pe cele incomode.
Cu siguranță că este o victorie de etapă în campanie faptul că
Emil Boc și-a manifestat public susținerea petiției noastre. Pe de
altă parte, știu că de la promisiunea unui om politic la faptă e cale
lungă. Pentru ca angajamentul lui Emil Boc să devină realitate e
nevoie să rămânem cu ochii pe Asociația Municipiilor și să
continuăm presiunea publică.
Ileana, campania „Scoateți lacătul de la curtea școlii!” este în
plină desfășurare. Trebuie să aflăm când va fi următoarea întâlnire
a Asociației și să fim și noi acolo, să ne susținem cauza în
continuare, în fața lui Emil Boc, a primarilor și a presei.
Ar trebui să pregătim de pe-acum evenimentul de la
următoarea întâlnire a primarilor care, după cum ne-a spus Emil
Boc, se va întâmpla după 15 august. În condițiile în care este foarte
posibil să aflăm chiar de pe o zi pe alta data exactă, suntem în criză
de timp.
Acțiunea de joi de la Cluj a fost posibilă datorită celor 1081
de lei adunați de la 47 de membri Declic. Cu acești bani am produs
bannerele, am achiziționat recuzita sportivă și am sponsorizat
transmisia live-ului pe Facebook.
Pentru următorul eveniment va fi nevoie de o idee cel puțin
la fel de creativă și de un buget pentru a o pune în practică.
Așa că, Ileana, ce zici, poți deveni un susținător constant al
campaniilor Declic? Asta înseamnă să contribui lunar cu o sumă,
oricât de mică. Poate fi chiar contravaloarea unui fluturaș de
badminton. Nu suma donată individual este importantă, ci faptul că
știm exact pe ce fonduri ne putem baza în campanii, pe termen
scurt și mediu.

175
 Peste două zile voi discuta cu echipa următorii pași ai
campaniei și va trebui să știu foarte clar ce buget avem. Toate
demersurile Declic sunt susținute prin donațiile membrilor, tocmai
de asta și putem acționa rapid și independent. Contribui și tu chiar
acum?
Da, contribui lunar
Îmi pare rău, nu pot contribui lunar
Împreună pentru curți de școli deschise în toată țara,
Anduța și echipa Declic”
***
O altă măreață și glorioasă realizare este încercarea guver-
nului Cîțu de a retrage dosarul Roșia Montana de la UNESCO. De
aceea, îi scriem premierului Cîțu pe Facebook. Iată ce spune Tudor
de la Declic:
”Dragă Ileana,
Îți scriu din nou despre Roșia Montană. Săptămâna trecută,
premierul Florin Cîțu a cerut în cadrul coaliției de guvernare retra-
gerea dosarului de la UNESCO. O astfel de decizie aberantă nu
doar că ar anula candidatura României pentru Lista Patrimoniului
Mondial, dar ne-ar și putea costa 5,7 miliarde de dolari canadieni.
Asta pentru că premierul dă impresia că nu înțelege cum
funcționează apărarea statului român în arbitrajul de la
Washington, unde suntem dați în judecată de compania minieră
Gabriel Resources.
Degeaba au zis avocații României că includerea sitului în
UNESCO nu afectează proiectul minier, premierul tot vrea să le
distrugă apărarea. Din acest motiv, noi, comunitatea Declic,
trebuie să punem piciorul în prag. Dacă mii de membri Declic îi
scriem lui Cîțu, vocea noastră poate fi mult mai puternică decât a
tuturor lobbyiștilor și baronilor locali care îl influențează. Îi scrii și
tu chiar acum lui Florin Cîțu pentru a-i cere să nu blocheze
candidatura Roșiei Montane la UNESCO? Miercuri se discută din
nou în Coaliție.
Da, îi scriu lui Cîțu

176
 Parcă retrăiesc Ziua Cârtiței. În iulie 2018, un alt Guvern al
României, cel condus de Viorica Dăncilă, cerea plenului UNESCO
amânarea discutării candidaturii Roșiei Montane. Gestul ne-a
costat scump. Roșia Montană a rămas condamnată la sărăcie,
România s-a făcut de rușine la UNESCO, iar compania minieră a
profitat din plin. Avocații săi au reclamat tribunalului de la
Washington că statul român a recunoscut că “cererea către
UNESCO este o agravare suplimentară a problemelor aflate în
litigiu” (Gabriel Resources, 18 februarie 2021). Acum am luat-o de
la capăt cu Florin Cîțu.
În ședința Coaliției de Guvernare din 28 iunie, Florin Cîțu a
propus partenerilor de guvernare retragerea dosarului Roșia
Montană de la UNESCO, după ce parlamentarii PNL de Alba i-au
cerut public acest lucru. Mai apoi, a apărut în presă și că
președintele PNL Maramureș și-a condiționat sprijinul pentru Cîțu
la șefia partidului de retragerea dosarului de la UNESCO.
Toți acești baroni locali sunt, într-un fel sau altul, conectați
la lobby-ul companiei miniere care vrea aurul de la Roșia
Montană. Influențat de aceștia și depinzând de voturile lor pentru a
câștiga alegerile interne din PNL, Cîțu a arătat că e dispus să
sacrifice Roșia Montană.
În joc nu e viitorul Roșiei Montane (o nouă retragere ar duce
la anularea candidaturii la UNESCO), ci și a celor 5,7 miliarde de
dolari canadieni cerute drept daune de Gabriel Resources.
Litigiul Gabriel Resources vs. România a început acum șase
ani la o curte privată de arbitraj, cea din Washington. În baza unor
tratate bilaterale între state, apărătorii ambelor părți își motivează
argumentația. Tratatul dintre România și Canada are doar 10
pagini. Spre deosebire de legile naționale, care se constituie din
articole, tratatele internaționale se compun din principii a căror
interpretare e la liber. De exemplu, un principiu este “protecția
împotriva exproprierii indirecte”, iar acum Gabriel Resources se
străduie să demonstreze că România a privat compania de
profiturile viitoare, obținute dacă proiectul ar fi fost realizat.
Sperietoarea cu arbitrajul internațional e o minciună mai
mare decât craterul pe care vor să-l facă cei de la Gabriel
177
Resources în Apuseni. Și o folosește fiecare prim-ministru când îi
vine rândul să decidă asupra Roșiei Montane. Doar că adevărul e
altul, iar Marcos A. Orellana, profesor la George Washington
University School of Law, o spune foarte clar: “Nu numai că o
includere a Roșiei Montane în lista UNESCO nu ar periclita
poziția Statului Român în procesul de arbitraj, ci chiar ar întări
apărarea Statului român în proces, având în vedere că vorbim de o
decizie luată de UNESCO, nu de reprezentanții României.”
Dragă Ileana, îți spun cu foarte mare îngrijorare. Cîțu nu pare
să țină cont de avocații angajați de statul român, cărora tocmai ce
le-a contrazis întreaga apărare. Iar ceea ce își propune să facă este
mult mai grav decât ce a reușit Viorica Dăncilă. Ea doar a cerut o
amânare a deciziei, Florin Cîțu vrea o retragere definitivă a
dosarului. Dacă avocații companiei s-au folosit de oportunitatea
creată de Viorica Dăncilă, la cea creată de Florin Cîțu, vor jubila.
Miercuri, discuțiile în coaliția de guvernare vor fi reluate pe
tema retragerii dosarului Roșia Montană de la UNESCO.
Ileana, te rog scrie-i și tu chiar acum premierului pe pagina
de Facebook. Cere-i să nu întreprindă niciun fel de act sau de
procedură administrativă prin care să blocheze discutarea
candidaturii Roșiei Montane la UNESCO din iulie 2021. Să dea un
mandat ferm delegației care va reprezenta Statul Român la
reuniunea Comitetului, în sensul susținerii fără echivoc a
candidaturii Roșiei Montane pentru includere în Lista Patrimoniul
Mondial UNESCO.
Da, îi scriu lui Cîțu
Uniți, salvăm Roșia Montană,
Tudor, Director executiv Declic
P.S. O scurtă recapitulare. Dosarul de includere a Roșiei
Montane în UNESCO a fost depus, în 2017, de guvernul Cioloș. A
făcut-o în ultimul moment, în urma presiunii publice. Un an mai
târziu, Guvernul Dăncilă a blocat procesul, spre stupefacția lumii
întregi. De obicei, guvernele merg la dezbaterile UNESCO pentru
a promova o cauză. Guvernul PSD a scris o pagină rușinoasă de
istorie și a cerut UNESCO să nu includă Roșia Montană în
patrimoniul mondial. Dosarul a fost retras. În urmă cu un an, am
178
convins Guvernul Orban să reia procedura. Acum, guvernul Cîțu
folosește aceleași argumente ca Viorica Dăncilă și vrea să anuleze
candidatura la UNESCO. Scrie-i și tu premierului și spune-i că
aceasta ar fi o greșeală de neiertat.”
Se merge și la protest la Palatul Cotroceni duminică la ora
19.00. Iată ce spune Tudor de la Declic.
”Dragă Ileana,
Hai în stradă pentru Roșia Montană (din nou)! Hai cu noi
duminică, 11 iulie, ora 19.00 în fața Palatului Cotroceni pentru a-i
cere public președintelui Klaus Iohannis să scoată elefantul de aur
din Guvern! Roșia Montană nu e locul de joacă al peneliștilor! Iar
președintele trebuie să-și exercite rolul de mediator, între noi,
cetățenii și cei cărora aurul le fură mințile. Ni te alături?
Da, vin și eu
Nu pot veni, dar contribui
Viitorul Roșiei Montane în UNESCO depinde de noi. Dacă
nu intervenim, Florin Cîțu și Coaliția își vor pasa la nesfârșit
responsabilitatea unei decizii. Riscăm ca pe ultima sută de metri
sau chiar în ziua plenului Comitetului UNESCO, premierul să
mandateze Ministerul Culturii să retragă dosarul. Exact așa s-a
întâmplat în 2018, în Guvernul Dăncilă.
Am trăit momente de groază atunci când reprezentantul
României, Răzvan Ștefan Rab (nu o să uit niciodată acest nume) a
cerut în Plenul Comitetului UNESCO amânarea luării unei decizii
privind situl Roșia Montană. Era în 2018, chiar de ziua mea, și am
urmărit cu orele ședința live de la UNESCO. La final, când am
văzut cum planul malefic al lui Rab este pus în practică de
reprezentantul Azerbaidjanului, mi-am zis că susținătorii
proiectului nu au nici o limită. Au fost în stare să ne facă pe toți de
râs în fața lumii, pentru a le face pe plac celor de la Gold.
Pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO s-au
pronunțat numeroase forumuri și asociații profesionale care au ca
misiune protejarea patrimoniului. Evaluarea experților spune că
Roșia Montană îndeplinește toate cele trei criterii pentru lista
patrimoniului mondial. Și unul singur ar fi fost suficient pentru ca
179
peisajul cultural din Apuseni să fie recunoscut internațional. Dar
dacă dosarul e retras, întreaga procedură trebuie reluată de la zero.
Florin Cîțu a declarat că se caută soluții și pentru conservare
și pentru exploatare. Cu alte cuvinte, caută el soluții pentru patru
cariere de suprafață, de sute de metri adâncime, care să nu afecteze
peisajul cultural. Sper că nu vine cu vechea soluție a companiei
miniere. Adică un mulaj din ghips de câțiva metri care să
înlocuiască o rețea de 7 km de galerii subterane, săpate manual pe
vremea romanilor.
Premierul pare că nu înțelege că mineritul nu mai e ce-a fost.
Într-o tonă de piatră de la Roșia Montană e risipit puțin peste un
gram de aur. Pentru a-l extrage, trebuie să arunci totul în aer, să
macini piatra fin precum făina, apoi să înmoi totul în cianură ca să
separi aurul de pământ. Nu văd cum ai mai putea păstra minele de
pe vremea romanilor în craterul care rămâne în locul muntelui.
Acest stil duplicitar al premierului, care vrea și exploatarea și
conservarea patrimoniului, mă neliniștește profund. Tot el, una
zice ca partener în alianța de guvernare, alta zice ca prim-ministru.
Pare că s-a molipsit de sindromul Ponta. Înapoi în 2013, Victor
Ponta spunea că se opune proiectului ca deputat, dar îl susține ca
prim-ministru.
Așadar, eu nu sunt convins că d-l Cîțu va da un mandat ferm
delegației României la reuniunea Comitetului UNESCO. Cineva
cu autoritate ar trebui să îl supravegheze. Așa că îi cerem public
președintelui Iohannis să intervină, reamintindu-i propria
declarație din 6 februarie 2015: “În numele Roșiei Montane s-a
creat o mișcare civică și comunitară despre care s-ar putea spune
că „mută munții” atunci când este în joc păstrarea autenticității și a
tradiției vechi a acestei localități”.
Duminică, 11 iulie, pe înserat, revenim în stradă. Roșia
Montană ne-a inspirat pe toți și a creat un nou val de implicare în
societatea civilă românească. Datorită spiritului renăscut la
protestele din 2013, împreună am ținut piept ordonanței 13 și
asaltului împotriva justiției.
Pentru acest protest, eu voi veni special de la Cluj. Așa că te
rog, dacă duminică ești la munte sau la mare, vino repede în
180
București. Dacă nu ești aproape de București, anunță-i te rog pe cei
cunoscuți din capitală. Se prognozează că va fi cald, așa că din
recuzita de protest nu trebuie să lipsească apa, dar nici petul cu
pietricele pentru a ține ritmul protestului.
Hai împreună să spunem Președintelui că Roșia Montană
merită să fie în UNESCO.
Da, vin și eu
Nu pot veni, dar contribui
Împreună mereu salvăm Roșia Montană,
Tudor, Director executiv Declic
PS: În imaginea de mai jos aveam 21 de ani. Se întâmpla în
2003 când strângeam semnături (pe hârtie) pentru a convinge
guvernul Adrian Năstase să nu avizeze mina de la Roșia Montană.
De atunci au trecut 30 de guverne, noi și Roșia Montană suntem
tot pe baricade. Hai și tu la Cotroceni să îi cerem președintelui
Iohannis să se uit cu atenția și îngrijorarea noastră spre Roșia
Montană.”
Roșia Montana ajunge la UNESCO. Contribuim pentru pro-
gramul ”Adoptă o casă” în Roșia Montana. Iată ce spune Roxana
de la Declic:
”Dragă Ileana,
Trebuie să recunosc că îți scriu acest mesaj cu foarte multe
emoții. De fiecare dată când îmi dau seama că Roșia Montană este
acum un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, mă ciupesc
pentru a fi sigură că nu visez. Este un sentiment minunat să vezi că
ideea pentru care ai luptat 20 de ani devine realitate.
Am vizitat prima oară Roșia Montană pe vremea când eram
studentă, în 2002. M-am îndrăgostit instantaneu de acel loc și am
devenit voluntar al campaniei „Salvați Roșia Montană”. Era satul
din România cel mai amenințat de distrugere iminentă. Dar a avut
mereu spiridușul său, care a tot făcut mici minuni ca lucrurile bune
să se întâmple. Roșienii mai bătrâni vorbesc mereu de “vâlvă”,
făptura magică din adâncurile muntelui, care îi ghidează pe minerii
buni să iasă în siguranță la lumină.

181
 Dar Roșia Montană a avut și un mare ghinion: lăcomia
primarilor și a politicienilor români cărora aurul le-a furat mințile.
Așa se face că, de mai bine de zece ani, comuna nu are un plan de
urbanism și orice activitate privată este blocată. Acum, după 20 de
ani de când am fost prima dată acolo, Roșia arată mai abătută și
părăginită ca niciodată. Casele cumpărate de companie stau să
cadă, iar investițiile publice sunt inexistente.
Dar oamenii de acolo nu și-au pierdut speranța niciodată. Și
nici noi. Roșia Montană încă există pentru că mulți au dat dovadă
de perseverență, ani de-a rândul. Dacă ar fi să mă refer doar la
perioada foarte recentă, nu pot uita mobilizarea exemplară din
timpul guvernării Orban. Atunci l-am convins pe premier să reia
procedurile de la UNESCO. Membrii Declic au contribuit și am
închiriat panoul imens de pe magazinul Cocor din București cu
mesajul: “Ludovic Orban, ne trădezi?”. Ne-a auzit și ne-a răspuns,
reluând procedurile începute de Corina Șuteu, dar sistate în mod
rușinos de Viorica Dăncilă.
Apoi guvernarea s-a schimbat și noul premier, Florin Cîțu, a
propus senin coaliției de guvernare retragerea dosarului. Cu toții
am luat foc, și timp de o lună de zile ne-am unit forțele pentru a-i
arăta că acest lucru ar fi o imensă greșeală.
Am reluat mesajul, de această dată cu “Florin Cîțu, ne
trădezi?” și am umplut tot internetul. Când am văzut că premierul
ne ignoră, am mers la Cotroceni și am cerut intervenția
președintelui din rolul său de mediator. Am fost invitați apoi în
audiență de către unul dintre consilierii prezidențiali. Și nu în
ultimul rând, am achiziționat iarăși masiv spațiu publicitar online
pentru afișul Cîtaur, realizat cu entuziasm de legendarii artiști
anonimi Mindbomb. Am vopsit până și elefantul 10 august din roz,
în auriu. Iar donațiile membrilor Declic au plătit facturile aferente.
Generozitatea și perseverența tuturor au funcționat, din nou, ca un
spiriduș care apără neobosit Roșia Montană.
Intrarea Roșiei Montane în UNESCO nu este un capăt de
drum, ci mai degrabă un nou început. Acum urmează drumul lung
al reconstrucției. Va lua timp, va fi nevoie de energie și va fi
nevoie de mulți bani.
182
 Roșia poate deveni nu doar un simbol al rezistenței civice, ci
și un simbol al implicării solidare. Pentru a face acest loc minunat
vizitabil pe deplin și cu adevărat demn de patrimoniul universal,
mai este de lucru. Și fără implicarea noastră, a tuturor, nu cred că
este posibil.
Un exemplu de solidaritate este programul Adoptă o Casă la
Roșia Montană. Prin acesta, clădirile de patrimoniu din localitate
sunt restaurate de voluntari. Și acest lucru se întâmplă deja de zece
ani. În fiecare vară, zeci de studenți lucrează la restaurarea caselor.
Așa se face că, până acum, au fost salvate case ale
localnicilor care nu au dorit să își vândă proprietățile, biserici și
case parohiale. Iar acum, de 2 zile, au pornit lucrările la Muzeul
Mineritului, unde se va interveni asupra Lapidariumului care
adăpostește zeci de piese de pe vremea romanilor. Au fost
întrerupți doar de inundațiile care au devastat părți din comună,
unde bineînțeles că au sărit să dea o mână de ajutor.
Timp de mai bine de un deceniu, programul Adoptă o Casă a
fost singura inițiativă dedicată patrimoniului de la Roșia Montană.
Singura acțiune concretă pentru recuperarea caselor vechi, dar și a
meșteșugurilor din zonă, amenințate și ele cu dispariția. Încet,
încet, Adoptă o Casă a devenit parte a comunității și principalul
factor de reconstrucție al Roșiei Montane.
Greul acum începe pentru proaspătul sit cultural inclus în cea
mai prestigioasă listă de patrimoniu. Va fi nevoie de intervenție
structurată, coerentă, susținută inclusiv financiar de către stat. În
paralel, până aceste mecanisme vor putea deveni operaționale,
voluntarii și localnicii implicați în programul Adoptă o Casă sunt
deja la lucru.
În acest moment, de mare bucurie pentru Roșia și pentru noi
toți, te invit să faci o donație pentru Adoptă o Casă, pentru ca toți
acești oameni pricepuți și cu suflet mare să ducă mai departe ce au
început. Echipa Declic se va asigura că fiecare bănuț pe care tu îl
vei dona cu această ocazie, va ajunge să fie cheltuit pentru
programul Adoptă o Casă la Roșia Montană. Contribui și tu?
Contribui și tu pentru Adoptă o Casă?
Da, contribui
183
 Cu bucurie și speranță,
Roxana și echipa Declic
PS: Intrarea în UNESCO riscă să ne lase pe toți cu impresia
că Roșia Montană este salvată și nu mai are nevoie de noi. Dar
tocmai acum are cea mai mare nevoie de solidaritate. Sprijină și tu
chiar acum reconstrucția Roșiei Montane.”
***
O altă măreață și glorioasă realizare este canalul TV
Metropola TV, deținut de familia Pandele-Firea care dezinfor-
mează la adresa vaccinului pentru coronavirus și face propagandă
anti-Occident. De aceea semnăm petiția Declic pentru retragerea
licenței de către CNA. Iată ce spune Ana de la Declic:
”Dragă Ileana,
Metropola TV, televiziunea Firea-Pandele, licențiată ilegal
de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), dezinformează în
legătură cu vaccinul Covid-19. Am lansat o petiție nouă prin care
cerem CNA să-i retragă licența. Dacă nu ne implicăm acum,
mișcările extremiste, alimentate de dezinformări și știri false, vor
deveni ceva obișnuit. Semnezi și tu petiția?
Da, semnez
De multe ori, atunci când o sun, bunica îmi spune ce a mai
văzut pe la televizor. Aflu despre fel de fel de crime, părerologi
care se dau drept doctori și știri false.
Mereu încerc să-i explic cum funcționează acest tip de canale
și de fiecare dată rămâne uimită. „Dar ăștia chiar mint așa, fără
nicio jenă, la televizor?”
Pentru bunica, simplul fapt că aceste mesaje sunt la televizor
le face credibile. Și ea nu este singura care gândește asta.
Recent, CNA a licențiat o televiziune care a intrat în grila
națională de programe. Se numește Metropola TV.
Pe hârtie, e deținută de o firmă unde singurul acționar este
Consiliul Local Voluntari. Primarul orașului e Florentin Pandele,
soțul Gabrielei Firea (fostă prezentatoare de știri, fost primar al
Capitalei, în prezent senatoare). Practic, e televiziunea familiei
Firea-Pandele.
184
 Deși știa acest lucru, Consiliul Național al Audiovizualului,
instituția care aprobă toate posturile tv și radio, i-a dat licența
națională de emisie. Membrii CNA au încălcat Codul Audio-
Vizualului, legea în baza căruia radiourile și televiziunile își
desfășoară activitatea. O spune chiar o membră CNA [1]. De altfel,
și singura care a votat împotrivă.
Potrivit legii Audio-Vizualului, CNA acordă licențe
posturilor deținute de autorități locale doar dacă acestea difuzează
exclusiv informații pentru comunitatea respectivă. Cu alte cuvinte,
autoritățile locale nu pot primi licențe naționale.
Totuși, legea nu s-a aplicat și în cazul Metropola TV. Așa se
face că postul Firea-Pandele are emisiuni difuzate în întreaga țară
și dezinformează cu bună știință telespectatorii. Mesaje precum
„vaccinul anti-Covid provoacă cancer” sau „România este sluga
Occidentului” sunt la ordinea zilei.
Aceste mesaje funcționează ca picătura chinezească.
Difuzate în fiecare zi, vor naște mișcări extremiste.
Cred că ai observat și tu că, post-pandemie, suntem tot mai
divizați. Știrile false și conspirațiile s-au întețit. În acest mediu
prielnic cu extremismul, lucrează televiziunea Firea-Pandele.
În urmă cu câteva zile, colega mea, Lumi, îmi citea titlul
unei știri care mi-a făcut pielea de găină: 60% dintre români ar
vota un partid naționalist. Totuși, nu l-ar mai vota în cazul în care
acesta ar propune ieșirea României din UE [2]. Ceea ce înseamnă
că propaganda nu și-a făcut efectul dorit și încă nu e prea târziu
pentru a interveni. De fapt, e cel mai bun moment pentru a ne
implica.
Pentru că nu vrem ca mișcările extremiste să devină ceva
obișnuit, am lansat petiția Cerem CNA să închidă televiziunea
Firea-Pandele!, pe care te invit să o semnezi. Avem șanse să
reușim mai ales pentru că CNA a acordat licența acestei
televiziuni, prin încălcarea Legii Audio-Vizualului.
Mai mult decât atât, instituția a respins în trecut licențierea
unor posturi de televiziune, din motiv că acestea ar difuza
propaganda Kremlinului. E cazul postului RTR, care a solicitat în
2017 licență locală pentru județul Iași [2].
185
 Așadar, semnezi și tu petiția? În fața autorităților suntem
convingători doar când suntem mulți.
Da, semnez
Ana și echipa Declic
PS: Un invitat în platoul Metropola TV este Adrian Severin,
fost europarlamentar, care are o condamnare cu executare pentru
corupție. Opiniile sale sunt preluate des pe Sputnik Moldova,
agenția de propagandă a guvernului Rusiei. Ce zici, semnezi și tu
petiția, pentru ca discursul pro-Rusia să nu ajungă mesajul
dominant în societate?
Note:
[1] pressone[.]ro/cetatenii-din-voluntari-sponsori-oficiali-ai-
propagandei-ruse-cazul-metropola-tv
[2]paginademedia[.]ro/2017/10/cna-a-respins-licenta-pentru-
postul-rtr-iasi-au-fost-temeri-ca-postul-ar-putea-face-propaganda-
ruseasca-in-romania/”
Trimitem și petiția către prieteni. Iată ce spune Ana de la
Declic:
”Dragă Ileana,
Foarte puține semnături ne mai lipsesc ca să notificăm CNA
despre petiția Cerem CNA să închidă Firea-Pandele TV, petiție pe
care ai semnat-o și tu. E destul de simplu să atingem pragul de
10.000. Trebuie doar să trimiți petiția cuiva căruia îi pasă când
CNA ia decizii preferențial. Te implici și tu?
Da, trimit mai departe
Poate dacă televiziunea nu ar fi fost a Consiliului Local
Voluntari, deci controlată de primarul de acolo, Florentin Pandele,
nu ar mai fi primit licența națională de emisie. După legea
Audiovizualului, televiziunile autorităților locale pot primi licențe
cu o condiție: să transmită informații pentru comunitățile locale.
Însă, tocmai acest detaliu esențial nu a contat pentru membrii
CNA. Pentru unii dintre ei, pentru că nu toți au votat pentru
acordarea licenței.
Dorina Rusu, la al doilea mandat de membră CNA, numită
de Președinte, a fost singura care a votat împotrivă. Asta înseamnă
186
că avem o aliată, în interioriul CNA, în cauza petiției noastre.
Deci, va fi mai ușor să-i facem pe restul membrilor să ne asculte.
De ceva vreme, ceva nu-mi dă pace. Din toamnă, valul 4, cu
noua tulpină a virusului, ar putea reveni în forță. Mi se pare cu atât
mai grav cu cât rata vaccinării nu depășește 40% la nicio grupă de
vârstă. Iar în cazul celor mai vulnerabili (60+), doar 1 din 3
persoane s-a vaccinat. Sunt date pe care le-am citit într-un raport,
publicat de curând de Institutul Național de Sănătate Publică.
Experții de acolo ne avertizează că următorul val, cu tulpina Delta,
va fi unul substanțial în ceea ce privește infecțiile și spitalizările
[1].
Poate te gândești ce legătură are Metropola TV cu intenția
oamenilor de a se vaccina. Acest post e unul dintre canalele tv care
pune umărul astfel încât controversa despre vaccin să crească, iar
oamenii să devină și mai confuzi. Deci, și mai puțin dornici să se
imunizeze. Pentru emisiunea Mădălin Ionescu Show, cea care
dezinformează despre vaccinuri, există și reclamații la CNA [2].
Una dintre acestea e chiar o autosesizare din partea Cristinei
Pocora, președinta instituției [3].
Probabil dezinformările de la Metropola TV nu se vor opri,
dacă CNA nu intervine ferm. E un cerc vicios. CNA n-o să
intervină dacă noi, membrii Declic, nu intervenim. E motivul
pentru care e nevoie acum de implicarea ta. Planul meu e să
creștem numărul de semnături la 10.000. Apoi, să notific CNA
despre campanie.
Dar ne mai lipsesc foarte puține semnături. Și nu voi reuși să
le strâng fără tine. Potrivit regulamentului, membrii CNA se
întâlnesc în fiecare marți și joi, iar ședințele sunt publice. Vreau să
le trimit notificarea înainte de următoarea ședință.
Trimiți și tu petiția unui cunoscut/e să o semneze? Când se
simt în vizorul cetățenilor, autoritățile sunt motivate să-și facă
treaba cum trebuie. CNA nu este o excepție. Așa că te invit să te
gândești puțin care din prietenii tăi crezi că ar susține această
petiție. Și să-i inviți să semneze.
Da, trimit mai departe, Ana și echipa Declic
Note:
187
 [1] hotnews[.]ro/stiri-coronavirus-24930232-raport-ingrijora-
tor-institutului-national-sanatate-publica-nicio-grupa-varsta-nu-
are-rata-vaccinare-mai-mare-40
[2] www.cna[.]ro/article11244,11244.html/
[3] pressone[.]ro/presa-in-pandemie-cu-o-mana-se-iau-bani-
de-la-guvern-pentru-a-informa-corect-cu-cealalta-se-scriu-stiri-
alarmiste”
***
O altă măreață și glorioasă realizare este regularizarea
râurilor și îndiguirea lor cu fonduri europene chipurile ca protecție
anti-inundații. De aceea, Declic lansează un proces către minister
pentru care contribuim. Iată ce spune Denisa de la Declic:
”Ileana,
Văd la știri că mai multe zone din țară sunt sub cod roșu de
inundații. Oamenii se luptă neputincioși cu apele ieșite din albie.
Mă enervez când aud că singurele măsuri despre care vorbesc
autoritățile sunt îndiguirile și regularizările de râuri. Închid
televizorul.
Din cauza autorităților am ajuns în situația asta, Ileana.
Singurul lor scop este să umfle buzunarele firmelor care intră cu
buldozerele în albiile râurilor, le strică cursul, le distrug malurile
cu vegetație ripariană [1] și le transformă în niște pârtii pe care apa
vine cu putere la vale. Alte state au înțeles că intervenția omului
este dăunătoare și au lăsat râurilor lunca inundabilă, au lucrat la
renaturarea malurilor, astfel încât vegetația funcționează ca o
barieră naturală în calea viiturilor.
Paradoxul este că instituțiile din România folosesc fonduri
europene ca să betoneze râurile, sub pretextul că ne apără de
inundații. Acel ordin prin care se obține finanțare europeană este
un pericol pentru apele noastre, așa că am cerut în instanță
anularea lui. Doar astfel putem forța autoritățile să schimbe
strategia și să adopte măsuri verzi de renaturare, ca în alte state
europene.
Înainte de proces, ne-am adresat Ministerului Investițiilor și
Proiectelor Europene (MIPE) cu o plângere. Am semnalat că banii
188
europeni nu sunt folosiți pentru renaturarea râurilor, ci pentru
regularizări de albii, defrișări ale vegetației și înlocuirea malurilor
cu ziduri de beton. Am fost ignorați.
Așa că am pregătit cererea de chemare în judecată a
ministerului, chiar în perioada Crăciunului trecut. Și am așteptat cu
sufletul la gură decizia judecătorilor, care a venit de curând.
Avocații ne-au dat o veste bună și una proastă. Este important să le
afli și tu, Ileana.
Vestea bună este că instanța ne-a dat dreptate la capătul de
cerere privind refuzul MIPE de a ne analiza plângerea prealabilă.
Cu alte cuvinte, Ministerul trebuia să ne asculte.
Însă, pe de altă parte, judecătorii ne-au respins solicitarea de
anulare a ordinului, pe motiv că scrie clar în document că se
urmărește protejarea mediului.
Una scrie pe hârtie, alta se întâmplă în realitate. Nu degeaba
avem mai multe proceduri de infringement deschise împotriva
României pentru încălcarea directivelor europene privind prote-
jarea mediului.
Am avut o ședință de urgență cu avocații și cu Călin Dejeu,
expertul care ne ajută în campaniile pe râuri. Cea mai bună soluție
este să atacăm decizia judecătorilor și să cerem în continuare
anularea ordinului de finanțare. Doar că am folosit fondurile
strânse în iarnă, în această campanie, pentru a acoperi onorariul
avocaților care s-au ocupat de acțiune.
Miza procesului este uriașă, Ileana. Dacă îi vom convinge pe
judecători să anuleze ghidul de finanțare, vom putea opri
autoritățile să mai acceseze fonduri europene pentru regularizări de
albii, defrișări ale vegetației și înlocuirea malurilor cu ziduri de
beton. Mai bine folosim acești bani pentru refacerea habitatelor
unor specii care mai trăiesc doar în România, cum este aspretele
[2]. Sau pentru bariere plutitoare care să împiedice ca în Dunăre să
mai ajungă, în fiecare an, 1 500 de tone de plastic (cantitatea medie
de deșeuri produsă de un român în cinci ani) [3].
Îmi vine în minte procesul pentru redeschiderea dosarului 10
august. Ancheta ar fi rămas închisă și acum, dacă nu am fi avut
banii necesari demersurilor juridice. A contat fiecare ajutor primit
189
pentru că am putut merge la avocați deosebit de buni. Iar prin
decizia definitivă a Curții de Apel București, am reușit să obținem
redeschiderea cercetărilor.
Vara asta, în timp ce te răcorești cu prietenii la o bere sau la
o înghețată, gândește-te dacă poți aloca o sumă pentru procesul
prin care vrem să salvăm râurile țării. Dacă strângem echivalentul
unei înghețate sau al unei beri la terasă de la toți cei ce au semnat
petițiile pentru salvarea râurilor, putem plăti și 3 procese.
Altfel, banii europeni vor fi risipiți în continuare pe proiecte
care sunt doar un paravan pentru afaceri profitabile. Singurii care
au de câștigat sunt afaceriștii ce obțin pe bandă rulantă contracte
barosane cu statul și politicienii care le apără spatele pentru o cotă
parte din profit. Profit care merge, de multe ori, înapoi la partid.
Orice cale de atac într-un proces se exercită într-un anumit
termen. Dacă-l ratăm, judecătorii ne resping acțiunea fără să ne
mai asculte argumentele. Este important să ne mobilizăm și să
strângem în timp util 4 000 de lei, suma necesară pentru a achita
onorariul avocaților care ne pregătesc apărarea. Ileana, te rog să te
gândești. Crezi că poți contribui și tu pentru procesul împotriva
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene?
Da, contribui pentru proces
Pentru protejarea râurilor,
Denisa și echipa Declic”
O altă măreață și glorioasă realizare este lipsa vizelor și a
primirii ca refugiați pentru cetățenii afgani foarte vulnerabili care
au colaborat cu NATO și românii care au luptat în Afganistan. De
aceea semnăm petiția Declic pentru a oferi vize pentru cetățenii
afgani refugiați. Iată ce spune Cătălina de la Declic:
”Semnează și tu: Eliberați vize pentru cetățenii afgani care
au colaborat cu trupele românești. Salvați-le viața!
Da, semnez
Ileana,
Viața afganilor s-a întors, în câteva zile, cu 20 de ani în
urmă. Talibanii au revenit la putere. E ca și cum noi ne-am trezi
mâine înapoi în comunism, fără mâncare, fără drepturi și cu foștii
190
torționari băgând spaima în oameni. Cetățenii afgani care au luptat
pentru democrație sunt acum în pericol.
Zeci de mii de oameni încearcă disperați să plece din țară, în
aeroportul din Kabul este haos. Oamenii se calcă în picioare, se
agață de avioane, de spaima torturii talibanilor întorși la
conducere. Primii puși în pericol sunt cei care au ajutat aliații
NATO în lupta împotriva talibanilor. Pe ei îi vânează noii veniți la
putere, ca să se răzbune. Apoi, femeile și fetele, care riscă să își
piardă orice drept. Nu vor mai putea să lucreze, să învețe sau să
iasă singure pe stradă. Unele dintre ele s-au născut în democrație și
sunt îngrozite de ce le așteaptă.
Trupele românești au fost prezente în Afganistan din 2002
până anul acesta. În tot acest timp, afganii ne-au fost colaboratori:
traducători, ghizi, activiști sau jurnaliști. I-au ajutat pe militari,
uneori poate chiar i-au salvat de la moarte. Acești oameni sunt
acum și ei la un pas de moarte.
Le putem întinde o mână de ajutor, acum când chiar au
nevoie disperată: să le eliberăm vize pentru ei și familiile lor, ca să
plece din infern. O viză face acum diferența dintre viață și moarte.
De aceea, am lansat petiția prin care îi cerem ministrului de
Externe, Bogdan Aurescu, să emită urgent vize pentru acești
oameni. Să creeze rapid un sistem eficient și corect, prin care să
evalueze cazul fiecărui afgan care ne solicită ajutorul. E vorba,
probabil, de zeci sau sute de colaboratori și de familiile acestora.
Semnezi și tu pentru vize?
Da, semnez
Știrile și imaginile care vin din Afganistan sunt copleșitoare.
Mulți dintre noi ne simțim, fără îndoială, neputincioși, pe măsură
ce scenele de panică și disperare se petrec la mii de kilometri
distanță. Dar, iată că putem să facem ceva ca să îi ajutăm acum.
Miercurea viitoare are loc ședința CSAT, în care președintele
Iohannis și membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării vor
vorbi despre cum răspund crizei din Afganistan. Am întrebat deja
la Ministerul de Externe dacă avem o strategie pentru vize, în cazul
afganilor cu care forțele NATO au lucrat de-a lungul vremii sau
pentru cei vulnerabili. Răspunsul a fost că „România evaluează
191
interinstituțional posibilitatea de a prelua acolo unde se consideră
justificat, personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române,
după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere
securitar.”
E clar că decizia finală va fi luată în CSAT, iar dacă reușim
să strângem câteva mii de semnături până atunci, avem șansa ca
autoritățile să ia o decizie serioasă, văzând că există interes și din
partea cetățenilor. Îi îndemnăm să îi protejeze pe cei mai
vulnerabili din Afganistan, prin extinderea vizelor, dar și prin
trimiterea de aeronave care să transporte civili și acordarea de
ajutor umanitar pentru sprijinirea afganilor nevinovați.
Cu speranță,
Cătălina și echipa Declic
PS: Nu putem să condamnăm la moarte, prin neimplicare,
afgani nevinovați care au crezut în democrație. Semnează acum
petiția și hai să le întindem o mână de ajutor celor care au
colaborat cu România și NATO în acești 20 de ani, precum și
femeilor, fetelor și copiilor, cei mai vulnerabili în fața talibanilor.”







192