Sunteți pe pagina 1din 26

Kata Győrfi

Love me tinder

Piese recomandate: Sting - Shape of My Heart / Chris Isaak - Wicked Game / Tahiti 80 - All
Around / Daft Punk - Digital Love / Modjo – Lady / Haddaway - What is Love / Hooverphonic -
Mad about You / Björk - Venus as a Boy / Lana del Rey - Love

Piesă de încheiere: Michael Jackson, Justin Timberlake - Love Never Felt So Good

SCENA 1.

PROLOG

Robert: Din plictiseală. (pauză) Adică... (pauză) Da, din simplă plictiseală.

Cristi: Am văzut la un prieten.

Raluca: Am citit un articol într-o pauză de masă. Era în newsfeed. Nu i-am acordat o atenție
specială. (pauză) În seara aia am mai găsit câteva articole.

Ana: Și ce scriau?

Raluca: Nu mai știu, n-a avut nu știu ce importanță. (pauză) M-am documentat, să zic așa.

Marius: Nu știam ce e, nu auzisem niciodată înainte despre... Într-o discuție cu ceva cunoștințe
la o terasă... vara trecută cred. Sau primăvara... Eh whatever. Dintr-o discuție. Punct.

Ana: De pe google. (toți se miră)

Robert: Cum adică de pe Google?

Ana: Ce?

Robert: Cum adică de pe Google? Google add, sau căutai ceva, sau nu înțeleg...

Ana: De pe google, omule.

Robert: Adică ai dat search pe ce? (începe să râdă) Single, se...

Ana: Eh, dar ce contează? N-ai despre ce vorbi?

1
Cristi (pauză): Chiar poate cel mai bun prieten al meu, mă rog, acum numai stă aici, dar, adică
nici atunci nu stătea aici, era în trecere – ca să folosesc și eu limbajul specific... (toți zâmbesc)
Nu mai știu cât a stat în Cluj... 2-3 săptămâni, cam așa. Și mă rog, nu prea are el prieteni în afară
de mine. Adică noi ne știm de la școală, din Bacău, el după bac s-a mutat în Olanda și mai
vorbim când suntem amândoi acasă, și i-am zis la un moment dat să vină în Cluj dacă vrea, că
zicea că s-a plictisit de jobul lui și de țara aia, și de tot, și că-i e dor de România, dar nu s-ar duce
la ai lui...

Robert: Cică dor de România (râde cinic).

Raluca: Lasă-l să vorbească...

Robert: Bine că nu ne zice și ce cățel are la el în Bacău...

Ana: Da tu câți ani ai? (spre Cristi)

Cristi: 26. (pauză) Da și – long story short – a venit ăsta în Cluj, și în alea 2-3 săptămâni n-a prea
dormit la mine. Și l-am întrebat ce naiba face, adică... Înțelegi. Deci... prietenă n-avea, că... n-
avea... și nu puteam să-mi imaginez unde naiba își petrece nopțile. Adică e Cluj un oraș mișto,
dar... nu sunt atâtea partyuri...

Raluca: Așa... Și am citit articolele alea, și m-am gândit, că o viață avem, și să carpe diem, și
așa... și da... (pauză) Vai am una foarte bună. Era o duminică, și eu că stau vizavi de-ai mei, mai
mănânc la ei, și era duminică dimineața, mă sună maică-mea, că ce vreau la prânz, eu nici nu
știam pe ce lume sunt, nu să aleg între piept de pui și piept de curcan... poți să-ți imaginezi...
după o seară... deci da, stau pe telefon, vorbesc cu maică-mea, adică încerc să leg două vorbe,
să fie curcan că ăla e mai sănătos... și văd că mă sună ăla... și sinceră să fiu, eu nu mi-am
imaginat că... înțelegi. E duminică înainte de 11... și mă sună. Deci am avut senzația că îmi sare
inima din piept. Și încercam să-i închid la maică-mea, dar ea era cu garniturile... că mazăre sau
altceva și că dacă vreau ardei în salată și eram „Hai mă mamă, poate închide ăsta”...

Ana: Păi da și-l sunai înapoi...

Raluca: Cum să-l sun eu fată? (râde) Na în fine i-am închis repede maică-mii, și i-am răspuns
ăstuia așa super-lejer, de parcă ar fi cea mai normală chestie de pe lumea asta. Și știi ce mi-a
zis?

Robert: Că și-a lăsat portofelul la tine! (zâmbește de i se văd dinții)

Cristi: Că vrea să te ia de soție?

Raluca: Bravo, băieți! Felicitări! Chiar vă mulțumesc.

2
Robert: Hai mă că glumeam...

Ana: Zi, că pe mine mă interesează...

Cristi: Scuză-mă. N-am vrut să... Scuze.

Raluca: Poate nu e o chestie mare pentru voi, dar eu șă știți că aveam zero speranțe în căcatul
ăsta, sau în toată chestia că o să-i placă cuiva de mine sau whatever. Adică sunt obișnuită cu
jocuri de nu îl sun doar după trei zile, nu-i răspund la mesaje, mă prefac că nu mă interesează și
din astea...

Ana: După atâta joc, ajungi să chiar nu te intereseze... chiar dacă ți-a plăcut așa din prima...

Raluca: Da, exact... Și eu cu tot căcatul după mine, mă rog, nu contează. Deci pentru mine
simplul gest că m-a sunat să mă întrebe dacă am ajuns acasă și cum am dormit ... a fost așa
(expiră adânc)... cum să vă zic... (pauză)

Robert: Deci?

Raluca: Ce deci?

Robert: Deci cum a fost?

Raluca (se uită urât la Robert): Eh cum a fost, cum a fost. A fost bine.

Ana (spre Marius): Tu?

Marius: Eu ce?

Ana: Zi și tu ceva...

Robert: Lasă-l mă, ce tot vrei să faci pe toată lumea să vorbească. Poate nu vrea încă

Ana: Scuze n-am vrut să forțez nimic.

Cristi: Vorbește tu dacă vrei...

Ana: Acum vă luați de mine.

Robert: Bagă...

Ana: Ia bagă tu.

Raluca: Haideți vă rog, nu acum...

Cristi: Get a room! (pauză) Apropo eu nu prea mai am timp...

3
Ana (lui Robert): Nah vezi... de asta zic.

Cristi: Așa... și mi-a tot povestit de cum și unde și ce fel de, și ce le face și ele ce îi fac. Adică mi
se părea ideal. Eu lucrez mult, adică de acasă am fost învățat, că dacă vrei să ajungi undeva în
viață, și vrei să trăiești decent, trebuie să-ți ști prioritățile...

Robert: Corect.

Raluca: Corect.

Cristi: Așa... și eu n-am pierdut prea mult timp cu facultatea. În liceu mi-am dat seama ce îmi
place, m-am axat pe programare, și acum trăiesc binișor... Adică dacă vrei un apartament mișto,
undeva aproape de chestii mișto, și doamne ferește vrei o tipă mișto, pe care s-o plimbi și într-o
zi vrei și copii și alea alea...

Ana: Vrei să zici că (ironică): costă...

Cristi: Da fată... costă. Poți s-o arzi pe alternativa, dar costă...

Ana: Te costă toată viața...

Raluca: Asta nu e adevărat. Lângă un salariu bun poți să trăiești o viață mult mai plină de
experiențe...

Cristi: Mă rog, fiecare cu ale lui. Dar oarecum în ritmul ăsta nu prea aveam timp să mai cunosc
oameni noi, chiar aș putea zice că în afară de colegii mei, nu prea mă întâlneam cu nimeni.

Ana: Ce nașpa...

Raluca (către Ana): Hai mă numai tot comenta. Lasă omul să termine...

Cristi: Ahh nu, că știu că e nașpa, în comparație cu viața ei perfectă, eu doar încercam să creez
un context, să nu zică lumea că sunt superficial.

Raluca: Nu ești dragule, nu ești.

Cristi: Oi fi eu (râde) dar tot mișto o ard. Pe astea mai prostuțe oricum le vrăjesc... Na mă rog, și
așa ușurel am ajuns să cunosc câteva și așa mai okay...

Raluca: M-ai făcut prostuță?

Cristi: Nu mă stai chill, glumeam. Dar pe tine te-am vrăjit rău...

4
SCENA 2.

DESCRIERI

Ana: Să fie înalt... De ce încep mereu cu aparențele? Să fie haios, adică să mă facă să râd.
Oricum, numai să râd cumva. Am 26 de ani, „freelancer at myself”, UBB, less then 3 miles away.
Travelling, nature, animals, waterperson, positive energies.

Robert: 29, Manager at Syncron Marketing, 1 mile away. 185 cm, sports, hiking, fit-life. If you`re
searching for ONS

Raluca: *One night stands*

Robert: Swipe left. Im looking for nice girls, who like to be treated like real women.

Marius: 26, UBB, Științe Politice, 5 miles away. (pe poza lui apare ceva cu Roșia Montana)

Raluca: 29, Nivea Romania, less then 1 mile away.

Cristi: 32, Programmer at Electronic Star, 250 miles away.

Ana: Să fie înalt, masculin, cu păr pe piept, cu barbă, inteligent, frumos, bun în ceea ce face –
orice ar fi (flirty)

Robert: Să aibă părul lung, preferabil brunet, să fie în stare să urce un munte cu mine dacă e.
Omul să zicem. Poți? (la o fată din public)

Raluca: Să fie organizat, (spre Ana) bărbierit, părul scurt – bărbații cu părul lung mă dezgustă –
ahh da, și să fie bărbat, nu băiat. Să se îmbrace normal, fără zdrențe.

Robert: Da, zi-ne și tu ce înseamnă să fi bărbat? Eu de exemplu sunt bărbat pentru tine?

Raluca: La tine nu mă uit așa. El de exemplu e bărbat (arată la cineva din public) dar el e băiat
(arată la altcineva).

Marius: Să fie o persoană bună. (toți râd / zâmbesc)

Cristi: Să poată să gătească binee, să fie casnică, dar nu în mod tradițional, doar să se poată
descurca în casă... (pentru o fată din public) Că și eu pot, îți fac niște salate și paste de faci pe
tine. Și lângă asta să fie spontană, deschisă la lume, că eu câteodată mai... da. Mă rog. Să fie
pozitivă, cea mai pozitivă.

SCENA 3.

5
Raluca se uită parcă n-ar înțelege

Cristi: Wow fată...

Raluca: Da?

Cristi: Băh nu știu cum să-ți zic... dar arăți bine rău...

Raluca (zâmbește): Chiar crezi asta? Hai că nici tu nu ești rău.

Cristi: Eu zic că ne-am găsit. Jucăm în aceeași ligă.

Raluca: Habar n-am de fotbal.

Cristi: Nu e de fotbal. Înseamnă că oamenii nu au așteptări peste ce pot ei oferi, sau că nu se


subestimează... (Raluca se uită parcă n-ar înțelege) Adică tu ești super frumoasă, eu arăt bine.
Asta e normal. Dar de exemplu dacă te-ai întâlni cu cineva așa mai simplu, sau cum să-ți zic...
mai papă-lapte... Ar însemna că nu joci în liga ta... Că te subestimezi și alte chestii sentimento-
inteligente...

Raluca: Tu nu crezi în chestii de genul?

Cristi: Ce chestii? Gen horoscop, semne, destin? (râde) Vrei să zici că suntem făcuți unul pentru
celălalt?

Raluca: La ce te referi cu sentimento-inteligente?

Cristi: Cred că tipele de astăzi pun prea mare accent pe toată chestia asta cu inteligența
sentimentală...

Raluca: Vouă băieților nu vă place inteligența? Sau ce vrei să zici? Ți-ar ajunge dacă o fată e
frumoasă și gata?

Cristi: Dacă e frumoasă ca tine... și mai e și inteligentă este o combinație de vis. Dar nu mă
interesează aparențele...

Raluca: Nu te înțeleg: zici că sunt echipe întregi de fotbaliști dintre care unii se pot juca doar cu
cei care sunt destui de buni ca ei... Asta e foarte superficial.

Cristi (râde): Mă bucur că îți place metafora asta cu fotbalul...

Raluca: Nu îmi place deloc, mi se pare foarte superficială, asta încercam să-ți explic... Și tu nu
pari un tip căruia nu-i pasă de inteligență, oricât de tare încerci să pui accentul pe altceva, se
vede că ești interesat de fete mai speciale... De fapt ce vreau să zic este că se vede că ești un
om special...

6
Cristi: De unde știi tu asta? Cum ai ajuns tu așa repede la concluzia asta?

Raluca: Nu cred că e nevoie de foarte mult timp petrecut împreună ca să cunoști o persoană...

Cristi: Asta nu e adevărat despre oricine. Ca să te cunosc pe tine de exemplu sunt sigur că ar
trebui să petrecem foarte mult timp împreună... Să ne plimbăm des pe malul Someșului, să ne
uităm la toate filmele tale preferate, să mă duci în cafenele tale preferate... Ai ochii foarte
calzi...

Raluca: De unde știi, nici nu te uiți la ei...

Cristi: Cum să nu mă uit, nici nu mi-am luat ochii de pe tine de când te-am văzut...

Raluca: Pot să-ți zic ceva?

Cristi: Orice...

Raluca: Știi chestia aia cu triunghiurile? Nu? Există trei triunghiuri de atenție... Foarte mișto.
Spune foarte mult despre interesele celeilalte persoane față de tine. Prima este cea de sus. Cu
vârful la frunte, până în nas, dar nu include și nasul, doar ochii. Înțelegi? Asta este atenție
intelectuală... Cândprivirile se concentrează în triunghiul ăsta înseamnă că discuția n-are niciun
interes special, este doar un simplu schimb de gândiri, opinii, etc. Al doilea este cel care
pornește deasupra nasului dintre sprâncene și include tot nasul. Ăsta este așa-zisul: triunghi al
prieteniei, dacă ne uităm în zona asta înseamnă că deja avem încredere, există o căldură între
noi, avem o conversație mai intimă. Dar nu neapărat sexuală... Și al treilea este cumva
continuarea acestei intimități... și include și buzele, gura, mă rog...

Cristi: De unde știi tu din astea?

Raluca: Tu te-ai uitat doar în acest al treilea triunghi...

Cristi: Păi da...

Raluca: Păi da, și de unde ai ști cât de frumoși sunt ochii mei, dacă nici nu te-ai uitat la ei...

Cristi: M-am uitat periferic...

Raluca: Să știi că eu niciodată n-am făcut așa ceva

Cristi: Ce, frumoaso?

Raluca: Să mă întâlnesc cu străini.

Cristi: Stai liniștită că nu-ți fac nimic din ce nu vrei să-ți fac...

7
Raluca: Ce vreau să-ți zic este că mi-am făcut temele de acasă... Și am făcut o mică cercetare pe
două subiecte înainte să vin aici...

Cristi: Vezi, despre asta vorbeam, că supracomplicați chestii, hai mai bine la o plimbare, este un
concert pe o terasă aproape, nu vrei?

Raluca: Te-am speriat? Nu vreau să te sperii, vreau doar să-mi exprim interesul special față de
tine...

Cristi: Interes special, zici asta de parcă ai ști perfect ce cauți, și de parcă aș fi un candidat bun
de pe listă...

Raluca (geeky): Am văzut că ai avut mai multe locuri de muncă, și că lucrezi din 2010, ceea ce
înseamnă că după liceu te-ai angajat direct. N-am văzut nicio facultate terminată, dar să știi că
nu mă deranjează, eu le-am terminat că m-au obligat părinții...

Cristi: Chiar o luăm cu locurile de muncă? (puțin ironic) Mai bine facem jocul ăla cu 36 de
întrebări. Dacă ai putea să inviți pe oricine din lume, cu cine ai lua o cină?

Raluca: Romantică?

Cristi: Să zicem...

Raluca: Cu Coelho.

Cristi: Cine-i Coelho?

Raluca: Chiar vrei să facem asta acum? Tu ai mai încercat chestia asta? Crezi că funcționează?

*PLAN 2. (schimbare bruscă)

Cristi: Pe ce alt subiect ai cercetat?

Raluca: N-am văzut nicio poză cu nicio fată nicăieri. La un moment dat credeam că ești gay...

Cristi: Și ce dacă aș fi gay? Glumesc... Nu sunt gay. Nu-mi prea public viața personală pe
Facebook... Și oricum nici nu prea am viață personală... (schimbă atitudinea) Poate devii tu viața
mea personală...

Raluca: Hai lasă vrăjeala...

Cristi: Sunt serios. Ai putea fi viața mea personală pentru următoarea perioadă... Fata toamnă-
iarnă 2017... Eu nu cred că avem doar o șansă la dragostea adevărată, adică nu cred că există
doar o persoană potrivită pentru noi, și dacă ratăm șansa, noi să mai fim fericiți niciodată...

8
Raluca: Tu ai ratat vreodată vreo șansă?

Cristi: Hai să facem jocul ăsta... Ai vrea să fii celebră?

Raluca: Mi-ar fi plăcut dacă mama m-ar fi învățat să cânt la vioară... Și s-o fac bine, bine, cred că
dacă aș fi cântat bine, aș fi fost celebră, dar în rest, nu prea mă interesează, sunt mai mult genul
de șoricel gri... Tu?

Cristi: Mie mi-ar fi plăcut să inventez ceva. Am fost foarte bun la mate când eram la liceu, dar
m-am lăsat...

Raluca: Îmi place jocul ăsta... Cum de știi tu toate întrebările pe dinafară? Ai făcut asta cu multe
fete?

Cristi: Ce curioasă ești tu... Ce vrei să știi? Dacă m-am mai întâlnit cu fete în viața mea înaintea
ta? (Ralucăi i se face rușine) Da, frumoaso, m-am mai întâlnit cu câteva, nu prea multe, că am
fost într-o relație mai lungă până acum recent... Dar și înainte am mai cunoscut tot feluri de
fete...

Raluca: Afemeiat... Expresia asta am auzit-o recent. Să știi că eu nu prea am experiență...

Cristi: Te descurci foarte bine și sincer pe mine nu mă interesează tehnicile pe care le dezvoltă
fetele, despre cum să-și țină capul, ce să zică, cum să se comporte, blabla

Raluca: Știu că e bine să-ți ții picioarele încrucișate și spatele drept ca să pari mai înaltă. Știu că
e bine să stai vis-à-vis de partener, să-i vezi reacțiile și să te apropii încet, încet în timpul serii...

Cristi: Vrei să mă apropii puțin?

Raluca: Dacă nu par prea ușuratică, da, mi-ar plăcea.

(pauză)

Cristi: Ce cauți tu de fapt aici? Pari o prințesă deșteaptă a lui tati, căreia i s-a oferit totul pe
tăviță aurie – și cu asta nu vreau să te jignesc – dar îmi imaginez că oamenii atât de perfecți au o
pereche la fel de perfectă undeva în apropierea lor...

Raluca: Să știi că nu e așa de loc... Am așteptări foarte mari...

Cristi: Te cred...

Raluca: Față de mine... Vreau ca omul de lângă mine să se simtă cea mai fericită persoană din
lume, și pentru asta sunt în stare să fac orice...

Cristi: Vrei să mă faci fericit pe mine?

9
Raluca: Asta întrebi pe toată lumea la prima întâlnire?

Cristi: Acum eu te-am speriat pe tine...

Raluca: Vreau să fiu fericită. Crezi că te-aș putea face fericit și pe tine?

Cristi: Închide ochii. (heblu. zice foarte încet, îi dă timp să-și imagineze) Imaginează-ți că intri în
apartamentul tău, toate sunt așa cum le-ai lăsat acum câteva ore, îți pui geaca, te descalți,
aprinzi lumina din bucătărie, îți pui un pahar cu apă, te uiți dacă e ceva în cafeaua pe care ai
lăsat-o acolo dimineața, te rezemi de dulap, te liniștești... (pauză) (cu voce tare) „Iubitaa? Tu
ești?”

Raluca: „Da”

Cristi: „Cum a fost astăzi?... Hai în sufragerie. Ce faci acolo?”

Raluca: „Nimic, vin acum...”

SCENA 4.

SPEED DATING

Robert (e singur, stă la 5 pași de primul rând): Deci te duci la un date, da? (spre un bărbat din
public) Unde o duci? La film? La restaurant? La un bar? Ai grijă că toate au semnificații diferite...
Adică dacă o duci direct la bar... e evident...

Marius (apare brusc): Evident că ce?

Ana: Și ce-i asta cu O duci? Gen în brațe, sau pe spatele tău sau cum?

Marius: Așa zic bucureștenii...

Ana: Așa zic că ce? Că fetele nu pot să meargă singure? (Marius râde)

Robert: De ce ești așa? E un gest drăguț din partea bărbaților de a duce femeile și de a le invita
la chestii... (se apropie spre o fată din public) Tu când ai fost dusă ultima dată la o cină?
(continuă flirtul cu persoana respectivă)

Ana: Ce faci? Ai înnebunit? (spre un băiat din public) Tu duci o fată undeva sau mergeți
împreună? (continuă flirtul cu persoana respectivă)

10
Marius (spre Ana): Noi mergem împreună... (realizează că nu i se va răspunde – spre o fată din
public) Să știi că eu n-o să vreau niciodată să plătesc, o să te las să plătești tot dacă tu asta o să
vrei... (continuă „flirtul" cu persoana respectivă)

Raluca: Mie îmi place să fiu dusă... La un restaurant bun de exemplu. Tata o ducea pe mama în
fiecare sâmbătă la o cină... chiar și după ce s-au căsătorit, și după ce m-am născut făceam asta
odată pe lună. Dar de când m-am mutat de la ai mei, iarăși o fac în fiecare sâmbătă.

SCENA 5.

LA BOEMA

Robert: Mă bucur că ai venit...

Ana: Da... (pauză) Mersi că ai insistat... Altfel n-aș fi ieșit azi din casă. (pauză) Foarte drăguț
locul. N-am mai fost aici niciodată.

Robert: Da. (pauză) Ți-e frig? Vrei să-ți cer o pătură?

Ana: ... chiar e frumos aici! M-am mai uitat așa, când mai treceam pe-aici, dar...am văzut și ceva
poze - de la inaugurare cred. Pe facebook. Au deschis recent, nu?

Robert: A, nu. Au deschis acum câteva luni... (pauză)

(Se uită în meniu.)

Ana: Mie nu mi-e foame...

Robert: Eu zic să mâncăm totuși ceva. Un aperitiv, ceva, orice. Până la urmă e un restaurant. În
plus au și un bucătar foarte bun.

Ana: Da? Îl cunoști?

Robert (râde): Nu personal, nu. (pauză) Ce zici? Luăm niște bruschete cu somon?

Ana: Mie chiar nu mi-e foame. Am mâncat pe la șase. Am găsit niște cârnați super buni la o
măcelărie din piață, sunt...

Robert: Cârnați...? da, nu-mi dădeam seama dacă sunt cârnați sau ceva cu ceapă...

Ana: Se simte? (își miroase părul)

11
Robert: A, nu contează. Suntem pe o terasă, nu e ca și cum aș sta lângă tine. Am simțit doar
când mergeam lângă tine, da’ așa față-n-față nu se mai...

Ana: Chiar nu mă gândeam că o să ies în seara asta...

Robert (se uită în meniu): Fosta mea prietenă de exemplu își prindea părul când gătea (își ridică
privirea), mă rog, ea și avea părul mai lung, așa frumos...

Ana: Îți plac fetele cu părul lung?

Robert: Nu neapărat. Îmi plac fetele îngrijite... și frumoase.

Ana: Și eu vreau să mi-l las lung...

Robert: Cred că ți-ar sta foarte bine.

Ana: Câțiva ani l-am purtat scurt de tot... adică scurt-scurt, puțin mai lung ca al tău...

Robert: Ca lesbiencele? Da, de fapt prima impresie chiar...

Ana (râde): Zici că arăt ca o lesbiancă?

Robert: Nuuuuuu, dar ai ceva masculin în tine...

Pauză.

Ana: Credeam că ieșim la o bere... nu să mâncăm...

Robert: Berea e foarte bună aici, au tot feluri de branduri artizanale.

Ana: Eu cred că mai bine o să beau un pahar de vin.

Robert: Ți-ar sta mai bine să bei o bere... (pauză) Adică dacă tot te-ai pregătit să ieși la o bere.
Mie nu-mi plac terasele alea de berării, lumea se comportă de parcă ar fi la ei acasă. Dacă te
duci între oameni, unde cineva e plătit să te servească pe tine și cineva a aranjat un loc să te
întâlnești tu cu prietenii tăi și să te simți tu mai bine ca acasă, eu zic că trebuie să faci și tu un
mic efort și să te îmbraci decent. Nu? Nu mă refer la tine... dar unii, vorbesc serios, vin după
alergat, transpirați, au un miros, zici că vin de la țară...

Ana (pauză, își prinde părul): Eu nu alerg...

Robert: Nu, nu, nici nu arăți ca una care aleargă... (pauză) Sigur nu vrei o pătură?

Ana: Mă gândeam că poate plecăm de aici. Știu un loc destul de drăguț unde m-aș simți și eu
bine, și e și foarte aproape... oricum aici văd că nu ne servește nimeni.

12
Robert: Păi e cam plin, aici vin oameni liniștiți care își permit să stea 10-15 minute fără să vină o
minoră să-i întrebe dacă vor o halbă sau un țap, ca în locurile alea... Și angajații sunt foarte de
treabă, nu iau pe oricine de pe stradă. Patronului chiar îi pasă pe cine trimite la masa clienților...

Ana: Păi din câte văd eu, nu prea trimite pe nimeni.

Robert: Pot să mă duc să comand eu, dacă vrei. Mă gândeam la niște bruschete și dacă îmi
permiți îți aleg eu un vin bun lângă și poate ceva desert după? Ce zici?

Ana: Nu știu. Eu aș cam pleca...

Robert: Lasă-mă să te fac să te simți o femeie frumoasă în seara asta.

Ana: Lasă că mă simt eu destul de femeie... Nu mă gândeam că ieșim într-un local de genu, și
sunt și într-o perioadă mai... delicată.

Robert (șoptind): Ești pe... stop? (ceva mai tare) Atunci înțeleg tot, și cearcănele... și părul și
tot... dar să știi că îți stă bine și așa. Arăți foarte ... natural. (pauză) Hai că mă duc să comand.

Ana (ironic): Vezi poate au cârnați bavarezi...

Robert: Nu vreau să insist, dar eu chiar așteptam întâlnirea asta. Data viitoare o să mergem
unde vrei tu, bine?

Ana: Vrei să zici că vrei să ne mai întâlnim?

Robert: Păi să vedem cum merge seara asta. Ești simpatică...

Ana: Vedem acum, nu? Eu am vrut doar o bere chill, cred că ai luat-o prea în serios.

Robert: Tu mereu fugi de băieții care se comportă cu tine cum de fapt ai merita?

Ana: Ce?

Robert: Vreau să te fac să te simți bine. Scuze că nu ți-am zis unde venim, poate că te aranjai și
tu puțin, și acum n-aveam nici o problemă. De obicei nu arăt mai bine ca fata cu care sunt.

Ana: Tu de ce ai vrut să ne întâlnim de fapt?

Robert: Cum adică?

Ana: De unde ți-a venit ideea că noi doi am putea petrece o seară mișto împreună?

Robert: Păi ești simpatică... (pauză) Sincer să fiu n-am mai fost la o întâlnire de mult, dar din
câte-mi amintesc fetelor le place să fie răsfățate. (pauză) Dar dacă vrei, putem să plecăm.

13
Ana (pauză): Un vin poate aș bea, dacă tot am venit până aici... și dacă tu te-ai aranjat așa de
drăguț... de fapt și în locul meu. Chiar ne completăm... (râde încet)

Robert: Cum adică?

Ana: Păi cămașa mai merge, dar sacoul și toată stofa asta... poate ai exagerat și tu puțin...

Robert: Eu mă gândeam să te respect și să mă aranjez fiindcă orice femeie merită ca bărbatul


cu care apare în public să... mă rog... (pauză) Mă duc să comand, sau plecăm? Am putea să ne și
plimbăm puțin, dacă vrei. Sau poți să vii la mine...

Ana: La tine!? De ce?

Robert: Să știi că pe mine nu mă deranjează...

Ana: Ce nu te deranjează?

Robert: Că... știi tu...

Ana: Că ce? Că habar n-am...

Robert: Păi punem un prosop și gata...

Ana: Unde punem un prosop? Despre ce vorbești?

Robert: Hai să plecăm de-aici! Luăm un vin în drum spre casă, pun și eu ceva lejer pe mine și
mai vedem noi.

Ana: Ce vedem? Tu crezi că sunt o fată pe care o scoți și apoi i-o dai?

Robert: Vrei să mergem la tine?

Ana: Nu, omule! Eu la mine, și tu la tine.

Robert: Acum fii sinceră te rog din suflet: de ce ai venit? Nu în așteptarea unei seri drăguțe cu
un posibil final și mai drăguț?

Ana: Nu știu de ce am venit, bine? Nu știu. Asta fac de luni întregi. Swipe, swipe, match, mai
nou nici nu mai vorbesc cu oamenii. Și dacă vă plac după poze și mă invitați careva să ieșim,
ajung într-o situație de decizie... Ori aleg să stau acasă, să mă culc la zece, să mă uit la seriale
până adorm. Ori aleg să mă conving că nu e sănătos să zic mereu nu, pun pe mine ceva și ies. De
obicei băieții mă văd bagpulistă, și dintr-un motiv de neînțeles le place că nu mă aranjez... asta
pentru că nu am timp...

Robert: (ironic) Sunt băieți și băieți...

14
PLAN 1.

(Robert o lasă singur se așază în public)

Ana: (închide ochii, nu realizează când Robert pleacă) Rămân mereu cu aceeași senzație. Că
investesc timp și energie într-o persoană... Am senzația că aș putea fi fericită cu... oricine. Nu
pentru că sunt disperată, ci pentru că: am încercat. Mintea este un mecanism înfricoșător... Tu,
băiat cu barbă, vreau să fiu fericită cu tine. Tot ce ești tu, voi vedea ca pe o chestie specială, voi
da atenție excepțională la tot ce ești... La faptul că ești un băiat timid – o să am grijă de tine, o
să te deschid, o să te fac sigur pe tine, o să-ți dau încredere. La faptul că ești un băiat încărcat cu
probleme financiare, sociale, familiale, sexuale, de droguri, cu fosta, cu pisica, cu mașina, cu
apartamentul, cu orașul , cu jobul... o să am grijă de tine, o să te deschid, o să te fac sigur pe
tine, o să-ți dau încredere. Te fac gata să începi să fii fericit! Aflu ce îți place, îmi dau seama cum
îți place ca fetele să se îmbrace, mă îmbrac și colorat dacă vrei, fac curat, o să fiu dezordonată,
schimb așternuturile în fiecare seară dacă vrei... O să termin în fiecare seară dacă vrei... Și o s-o
fac cu cea mai mare bucurie, și eu o să fiu fericită – chiar cea mai fericită. Și o să le zic
prietenilor mei, că gata: l-am găsit... Și ei se vor uita la mine... Și eu îi voi convinge și pe ei...Și te
voi prezenta, băiat cu barbă, prietenilor mei, și vom merge la proteste, la zile de naștere, la
Tarnița, la seri de joc, la partiuri, la concerte, la teatru... Și tu vei zbura, și eu voi călători, și vom
plănui... și mă voi trezi într-o zi dimineața... Și îmi voi dea seama, că marginile amintirilor mele
s-au șters, și nu mai contează. Așa îmi imaginez alcoolismul... Că după o vreme nu mai contează
ce fel de băutură, adică ce fel de gust are, la început mai recunoști diferențele, le mai analizezi...
ah ăsta parcă e mai dulce, chiar poate prea dulce, ahh ăsta e prea acid, ăsta are ceva fructe,
ăsta e plăcut, din ăsta mai vrei... Dar după un timp parcă fiecare sărut are același gust, fiecare
atingere e la fel de plăcută... îți alungă singurătatea în același fel...

SCENA 6.

LOVE ME TINDER

Raluca: Este ceva foarte special, ceva ce nu faci cu oricine.

Robert: Mă relaxează...

Marius: Mă face trist, dar mă relaxează și pe mine...

Cristi: Depinde când...

Ana: Cel mai bine e atunci... când plouă afară...

Raluca: Daa... când e frig afară...

15
Marius: Mă face să uit că sunt de fapt singur

Robert: Da, e ceva cu căldura...

Cristi: Ca sarmalele de Crăciun...

Robert: Cu smântână... și pâine de casă

Ana: A subția smântâna...

Robert: A da în oala cu sarmale

Raluca: A da porumbul cu unt...

Marius: A se priponi în făcăleț...

Cristi: A da la savarină...

Ana: A o suge în chec

Robert: Mi se face poftă... de chec...

Raluca: A deschide viitorul...

Marius: A scăpa calul în apă

Cristi: A dresa maimuța...

Ana: A parca șobolanca.

Robert: A dezmorți meduza.

Raluca: Ce?

Robert: A dezmorți meduza.

Raluca: A ciufuli bârzoiu.

Marius: A duce bușteanu la castor.

Cristi: A mulge șarpele.

Ana: A smulge șarpele?

Cristi: A-l mulge.

Ana: A se ciocăni.

16
Robert: A da pedală.

(încep un fel de dans)

Raluca: A se bulăni.

Marius: A se bănăli.

Cristi: A face huța-huța.

Ana: A face jaga-jaga.

Robert: A da la nămol.

Raluca: A da la buci.

Marius: A da ca surdul în tobe.

Cristi: A sufla în drâmbă.

Robert: Ce e drâmba?

Marius: Un instrument mișto, cred că e evreiesc. Super ușor de folosit.

Ana: A o lua sub coadă.

Robert: A băga milogul în traistă.

Raluca: A băga vaporul în port.

Marius: A atenta cu smârdanu la clocitoare.

Cristi: A forța intrarea în clopotniță.

SCENA 7.

EXPERIENȚA

Marius: Chiar dacă nu înțelegeam scopul inițial al aplicației, l-am descărcat, și m-am gândit să-l
folosesc pentru scopuri antropologice... (așteaptă să râdă publicul) Mi-am uploadat poze pe
care nu prea mi se vedea fața. Prima oară. L-am ținut așa câteva săptămâni. Nu aveam timp să-l
deschid. Am primit la un moment dat o notificare, ca someone superliked you... Da, că sunt
prost, și o să vă deschid eu aplicația, să-mi dau un ego-boost, și să devin dependent de ego-
boosturile voastre, și să am un self-esteem de căcat, dacă nu deschid aplicația voastră de câteva

17
ori pe zi, ca să primesc porția de încredere, și așa să devin un dependent de ... (se agită prea
tare, își scoate inhalatorul) Așa... au trecut câteva zile, și l-am deschis... și mi-am dat seama, că
sunt pe un no-chance level. Adică superlike a fost o minciună... Eu am tot dat la stânga, la
dreapta dar n-a fost niciun superlike nicăieri. Așa că m-am gândit, să-mi schimb pozele... da` ce
dracu, nu pot să am și eu un match ca lumea, cu o tipă care arată și ea cumva. Să am un date și
eu așa, un (cu ironie) blind-date. Mi se pare drăguț conceptul ăsta de (face cu degetul) „blind-
date”, mai ales după ce dai la dreapta și la stânga printre poze alese cu mare grijă... Adică nu
ești blind deloc când alegi să vrei să te vezi cu cineva – din potrivă, alegi exclusiv după
aparențe... Mă rog... Și mi-am pus și eu câteva poze, de la proteste, una care mi-a făcut-o fosta
la mare – se zice că dacă persoana care îți face poza te vede frumos, atunci ieși și tu mai mișto
pe poză. Una de la o excursie, și un selfie cât de cât okay – alb-negru bineînțeles.

Ana: Eu am una cu părul lung, una când îl purtam scurt, una într-o rochie albă – despre care mi
sa zis că arăt în ea ca Marilyn Monroe, și una... nici nu mai știu...

Marius: Am început vineri, în pauza de prânz, să-mi aleg pozele de Facebook. Mă rog, am mai
stat pe la asociație, m-am mai uitat peste un buget... Îmi amintesc că trebuia să predăm într-o
săptămâna la AFCN... A fost mare agitație, și eu nu înțelegeam, de ce nu și-a făcut toată lumea
treaba din timp, că atunci n-ar fi trebuit să alergăm ca șoriceii turbați prin birou... Eu bineînțeles
îmi făcusem treaba imediat după întâlnirea cutare... (Ana își dă ochii peste cap) și așaaa... deci –
în comparație cu ceilalți – eu aveam un weekend F O A R T E liniștit. Mi-am luat deci niște paste
integrale și...

Ana: Hai boss, că mor de plictiseală!

Marius: ... (foarte repede) mi-am pregătit niște legume la wok, cu sos de soya și niște semințe,
și am deschis aplicația și nu l-am închis până când s-a făcut 3 dimineața. (în ritm normal) Am
avut 13 matchuri, și un superlike, am vorbit cu 5 tipe, cu 3 în paralel de la 8 până la 3 dimineața,
deciîn... 7 ore. Îmi erau simpatice două. Când zic simpatice nu mă gândesc la cum arătau. Mă
refer la cum să vedeau ele responsabilitatea civilă, sau ce trebuie să faci când politicul îți fură
țara de sub picioare...

Ana (plictisită): Așa...

Marius: Una chiar avea un câine de la un adăpost la care am fost voluntar când eram la liceu. Ea
îmi era tare simpatică. Și parcă și arăta puțin mai bine decât aia cu care m-am întâlnit... (râzând
puțin) Dar asta n-am cum să știu, că nu m-am întâlnit cu ea... doar cu cealaltă... Aia mai puțin
frumoasă. Adică cea care nu avea cățelul de la adăpost. Adică nu avea cățel deloc.

18
SCENA 8.

LA ADĂPOST LA MARGINEA ORAȘULUI

Ana: Bună, scuze am vrut să fiu punctuală, dar n-am crezut că e atât de departe... maps-ul zicea
25 de minute cu troleul. Am făcut vreo 40... Traficul de după-amiază...

Marius: Da mai nou și sâmbătă e trafic...

Ana (râde rușinată): A fost o idee foarte... ieșită din comun (se uită la el, să vadă dacă l-a jignit)
De unde ți-a venit ideea să ne întâlnim chiar aici?

Marius: Ziceam dacă tot se face cald, de ce să nu ieșim din centrul orașului, dar și puțin din
oraș...

Ana: Da, dar locația asta nu prea m-a lăsat să mă îmbrac de date. Îmi era frică să nu-mi fie frig
când se face mai târziu.

Marius: Nu-ți face griji... eu cred că femeile, ca și bărbații... deci eu cred că oamenii nu ar trebui
să se ia după modele sociale bazate pe pro-uri tradiționaliste sau contra-uri fără minți în
legătură cu tradițiile creștine pe care le-am moștenit din secolul al 16-lea...

Ana (râde): Cu geaca asta chiar m-aș încadra printre niște măicuțe...

Marius: Nu-nu, mă refeream la faptul că toată societatea europeană, și estică și vestică, se


bazează pe o tradiție adânc creștină... deci totul duce înapoi la abstinență. Adică ori ești pro, și
ești discretă, tainică, silitoare, etc, ori ești o rebelă liberală care își vopsește părul, își face
tatuaje cu șerpi, sau poartă fuste cât o batistă... Și nu vreau să zic că numai categoriile astea
există... ce vreau să zic este că marea majoritate a societății se împarte...

Ana: Eu în ce categorie mă încadrez?

Marius: Tu?

Ana: Da, eu...

Marius: Nu știu, nu te cunosc, nu știu ce porți sub geacă...

(Ana zâmbește)

Marius: Nu c-aș vrea să aflu.

Ana: Nu?

19
Marius (se preface că nu a auzit, și se preface bine, chiar îl credem, și Ana îl crede): N-am fost
aici demult. Ultima dată ... în liceu... da... veneam aici în fiecare zi timp de două luni... Făceam o
oră cu bicicleta. Nu înțeleg de ce nu pun adăposturile astea în centru. Ca să le latre remușcarea
în urechi non-stop...

Ana: Chiar nu vrei să afli?

Marius: Poftim?

Ana: Nu vrei să afli ce port sub geacă?

Marius (foarte confuz și puțin enervat): De ce te pui în situația asta acum?

Ana: Ce situație?

Marius: Nu te cunosc, nu știu ce vreau după 2 minute de la o altă persoană. Nu cred că ești atât
de disperată, că vrei să-mi exprim interesul sexual direct când ne întâlnim...

Ana: Ho-ho-ho... Nu sunt disperată omule... am încercat și eu să glumesc...

Marius: Ai un sens al umorului foarte interesant...

Ana (încearcă să ușureze situația cu o glumă referitoare la subiectul pe care s-au certat puțin):
Nu te face să vrei să mă dezbraci? (râde... singură)

Marius: (se preface că nu a auzit) Nu înțeleg cum a ajuns omul să-și exprime toată perversitatea
estetică și emoțională prin împerecherea unor ființe nevinovate... cum a ajuns omul să (face cu
degetele) „creeze” o rasă ca.... buldogul englez...

Ana: Tu ce faci acum mai exact? Unde mergem? E aici ceva?

Marius: Da, este un adăpost de câini de (face cu degetele) „rasă”. Am uitat puțin de locul ăsta,
mi-a adus aminte de el Raluca...

Ana: Raluca e fosta ta?

Marius: Ce? (parcă ar observa-o de prima dată...zâmbește la ea cald) Cum să fie fosta mea...Am
cunoscut-o ieri noaptea... Măh rog, n-am cunoscut-o, am matchuit... Și are un câine de aici... și
așa...

Ana: Te-ai gândit să vii cu mine aici? De ce nu ai venit cu ea?

Marius: Ea n-a avut timp astăzi, dar eu am vrut să vin azi neapărat... și dacă tot ai vrut să ne
vedem... m-am gândit că ar fi drăguț.

20
Ana: (ironică) Este foarte drăguț ... așa că mi-ai zis și povestea voastră frumoasă ...

Marius: Îmi cer scuze, n-am crezut că o să te afecteze...

Ana: Nu mă afectează mai mult decât că mi-ai zis că sunt o disperată... Zice tipul care își pune
poze cu bustul gol și are un corp de copil de zece ani...

Marius: Bravo!

Ana: Ce bravo?

Marius: Dacă vrei să știi poza aia e făcută de fosta mea...

PLAN 2.

Ana: Și aici ai cam omorât situația...

Marius: Eu nu te-am înțeles nici atunci, și nici de-atunci nu știu exact... crezi că dacă aș fi jucat
ceva rol, sau dacă m-aș fi prefăcut că îmi placi din prima, și sunt atras de tine...

Ana: Nu despre asta vorbesc. (spre public) Eu nu vorbesc despre foștii mei... până nu cred că
este important, sau până nu ajungem la un nivel de onestitate și la o legătură destul de
profundă și stabilă la care cred că nu s-ar putea sfârși într-o gelozie fără sens...

Marius: Hai, că nici eu n-am (face cu degetele) „vorbit” despre fostele mele. Nici acum nu știi
cum le cheamă...

Ana: Au fost mai multe? Îmi ziceai mereu doar fosta aici... fosta-n colo...

Marius: Astea pot fi două foste separate, nu?

Ana (zâmbește): Ba da, iubitule, dar nu mă interesează, să știi, pentru că acum știu că ești doar
al meu...

Marius: N-aș zice că îți aparțin, că totuși nu sunt obiect...

PLAN 3.

Ana: Și aici credeam că o să-ți trag o palmă, de-ți zbor creierii...

Marius (parcă o introduce la știri): Războinica împotriva trecutului, Xenna relațiilor, feminista
fără foste

Ana: Vezi cum ești? Și te mirai că nu ți-am răspuns după seara aia.

21
Marius: Să știi că îmi place pasiunea ta în legătură cu iluziile de cum ar trebui două persoane să
se îndrăgostească. Noi chiar ne potriveam.

Ana: Că mâncam și eu sănătos? Nu cred, nu era nicio chimie între noi.

PLAN 1.

Marius: Duminică am ajuns acasă după alergat, și m-am gândit că de fapt chestia asta nu e
făcută pentru mine și ritmul meu. Îi mulțumesc pentru alea două nopți minunate și pentru tot
ce a urmat după... că s-au întâmplat multe și cu timpul am ajuns la concluzii foarte importante...
Mai aud câteodată oameni vorbind despre asta și mă gândesc dacă oare a mai apărut cineva
mișto cu care n-aș avea șansa să mă întâlnesc, dar deocamdată e bine așa, și sunt
recunoscător...

SCENA 9.

CE EȘTI TU PENTRU MINE

(zic în cor prima dată, și apoi încet șoptind)

Robert, Marius, Cristi: Ai văzut-o cumva pe Zdreanță,

Cea cu ochii de faianță?

E o cățea zdrențuroasă

E blănoasă, dar frumoasă.

Dă târcoale pe la baruri,

Ciufulită și-așa cu aburi,

Așteptând un ceas și două

Ca afară să nu mai plouă.

De când e-n joc ea știe

Multe a-nvățat să fie,

pe brânci, târâș, grăbiș,

Se strecoară pe furiș.

22
Pune laba, ia cu botul

Și-nghite oul cu totul.

Raluca: Frigidă.

Ana: Sexy.

Raluca: Ar trebui să fii futută de minim 100 de bărbați să arăți cumva.

Ana: Vreau să te așezi pe fața mea.

Raluca: Ce faci? Arăți de parcă n-ai fi dormit prea mult în ultima vreme. Vrei să-mi iei pula în
gură ca pe o suzetă?

Ana: Ești atât de frumoasă încât i-aș suge-o lui taică-tău doar să am rețeta.

Raluca: Chiar dacă ți-ai pierdut strălucirea din tinerețe ești interesantă.

Ana: Pe mama mea o cheamă Ana, și am un complex oedipian cumplit.

Raluca: Dacă profilul ăsta este fake, poți măcar să-mi zici numele actriței de la care ai uploadat
pozele.

Ana: Vreau să te vopsesc toată verde și să te plesnesc ca pe un avocado neascultător

Raluca: Anal sau oral?

Ana: Ai asigurare pentru animăluțe? Nu. Păcat, pentru că diseară o să-ți fie mâncată păsărica...

Raluca: Mi-am aruncat toate scaunele din apartament. De ce? Ca să poți să te așezi direct pe
fața mea.

Ana: Dacă piciorul tău stâng este Crăciunul și ăla drept este Paștele, îmi pregătești o cină între
sărbători?

Robert: Caut să întâlnesc bărbați single, te rog uită-te pe profilul meu, și nu uita să-ți aduci
portofelul.

Cristi: Mă întâlnesc doar cu bărbați cu salariu de peste 2000 de euro.

Marius: Vrei să vii pe la mine ACUM, înainte să se întoarcă iubitul meu?

SCENA 10.

23
SINGURĂTATEA TUTUROR

(parcă ar anunța ceva, cu vocea tare, cu intonație ciudată, ca într-un trailer de film de acțiune)

Ana: Pentru că de multe ori mi-e mai comod.

Raluca: Sunt prea pretențioasă.

Marius: Eu n-aș zice că sunt...

Cristi: Mă văd cu prietenii foarte des... se pune?

Robert: N-am de ales... poate

(normal)

Ana: Adică sunt bine cu mine, nu înțeleg de ce asta ar trebui să fie o problemă...

Raluca: Mama zice că sunt pretențioasă, și o să mor singură.

Marius: Când omul are un job ce îl pasionează, și prieteni care sunt lângă el...

Robert: Zic că sunt un brut.

Cristi: Ieșim aproape în fiecare weekend, la o bere, la Tarnița, la un concert – trec zilele...

Ana: Am văzut azi un meme pe boredpanda...

Marius: Nu știți cumva dacă site-ul ăla are niște redactori români? Adică din România?

Robert: Chiar și eu am văzut că includ țara noastră de foarte multe ori în postările lor...

Raluca: (parcă ar fi ecou) Țara noastră... țara noastră... țara noastră...

Ana: Mă lăsați să termin?

Marius: Da, scuze..

Ana: Deci era un meme, un desen de fapt, că cel mai greu cuvânt ca să spargi blestemul
singurătății este...

Robert: Am pula mare? (râd toți) Imaginați-o pe Ana, ducându-se la un coleg, (îi face persoanei
care stă lângă el) atingându-l la umeri (se uită la persoana care stă pe cealaltă parte cu ochii
mari) ăla se miră, săracul e îndrăgostită de ea de ani de zile, și Ana îi zice (cu voce foarte subțire)
„Nu mai vreau să fiu singură: am pula mare” (râs silențios și forțat)

24
Cristi: Mie mi-a dat block tipa de care sunt îndrăgostit, și mă tot combin cu tipe de toate
felurile, dar mi-e dor de ea rău...

Ana: Deci ziceam...

Raluca: Eu am pretenții, să știți, și cred că e okay... adică să nu mă judecați pentru asta.

Ana: Deci cel mai greu cuvânt ca să spargi blestemul ...

Marius: Ai un foc?

Ana: Poftim?

Marius: Cel mai greu cuvânt ca să spargi blestemul singurătății este „Ai un foc?”

Ana: Nu, măh. De ce trebuie să știți voi tot mai bine... Este: hello.

Cristi (se ridică, se duce la cineva din public): Hello... (impro de maxim 2-3 minute cu persoana)

Raluca (se duce la Marius): Bună, ce mai faci?-

Robert (către Ana): Ce faci, fă? Am pula mare. (râde)

SCENA 11.

EPILOG CU MUZICĂ ȘI DANS

Ana: De când a downloadat-o, am avut 4-5 amanți, și două relații, una foarte fucked-up.

Raluca: Am ieșit cu doi tipi, al doilea este prietenul meu acum. Adică e s t e prietenul meu.

Marius: Am șters-o. Aplicația.

Cristi: Nu am amante constante dar am vreo 50 de matchuri, dintre care 4 din 5 ies cu mine și
dintre care o duc acasă pe care îmi place mie.

Robert: Acum mă întâlnesc doar cu una... pe săptămână. Începea să mă coste prea mult. Este o
tipă, care parcă îmi place, dar nu știu dacă vreau o relație... serioasă.

Ana: Mai repede sau mai târziu cred că vreau să am pe cineva stabil.

Marius: Sunt bine singur, dar dacă e să fiu foarte sincer, m-am întâlnit chiar ieri cu o tipă care
mi-e tare simpatică... cine știe..

Robert: Adică pot s-o duc acasă la maică-mea să nu creadă că sunt gay.

25
Cristi: Aștept să treacă perioada asta. Am șters deja aplicația de nenumărate ori.

Raluca: Ai mei se bucură că am în sfârșit pe cineva, mâine o să-i cunoască părinții. Oameni
foarte drăguți.

Robert: Mă trezesc, mă duc la job, ajung acasă, citesc ceva, mă uit la ceva serial, seara poate ies
cu prietenii, îl vizitez pe bunicul, sau nu știu, ies la un date.

Cristi: La birou, acasă, și de vineri 2 seri cu prietenii una cu fete. Mă rog, când îmi mai vine așa,
mai ies și marți-miercuri, depinde cât ține doză de weekend.

Ana: Foarte haotic. De obicei lucrez până seara cu mici pauze de cafea sau prânz. Apoi mă duc
la un film sau spectacol sau mă văd cu cineva.

Raluca: Mic dejun, la birou, prânz la ai mei sau cu el într-un restaurant, acasă, film, sau mai fac
curat, mai plimb cățelu, mai cu fetele ... așa

Marius: Alerg dimineața, la asociație, mănânc cu colegii, după ieșim la o bere, și acasă, mă mai
uit la un documentar, în weekend în natură. Oriunde în natură.

(muzica se face din ce în ce mai tare și în timp ce dansează încep cât de cât să spună cu vocea
tare)

Raluca: La restaurantul meu preferat, cu mâncare drăguță, bună... Toamna... Să fie toamnă, să
fim înăuntru, să fim îmbrăcați frumos, să ne placem din prima, să râdem mult, dar să se simtă
atracția... să mă conducă acasă, să ne sărutăm... Să fie frumos.

Marius: La protest evident. Să țipăm împreună, să bem un vin cald, și să vorbim până dimineața
următoare.

Robert: La un concert, din întâmplare. Eu să fiu cu prietenii, ea cu prietenele, și să ... nu știu... s-


o văd și să știu. E ea. Și să fie chiar ea.

Ana: Pe stradă. În străinătate, când sunt într-o vacanță. Pe o stradă romantică, într-un sătuc,
când vin vacile seara. Să vină și el, să fie de fapt el păstorul dar să citească o carte. Un păstor cu
doctorat. E absurd? (zâmbește)

Cristi: Pe stradă. S-o iau de mână și s-o duc acasă.

SFÂRȘIT

26