SEMINAR 4

Aplicații:

Metode bazate pe cercetări operaționale

4. O tipografie a determinat pentru anul următor un necesar de 1.000 tone hârtie,
resursă pe care urmează să o achiziționeze la un preţ de 10 u.v./tonă. Lansarea unei
comenzi de aprovizionare generează cheltuieli de 30 u.v., iar stocarea resursei
antrenează o cheltuială echivalentă cu 15% din valoarea stocului mediu.
Să se determine lotul optim de aprovizionare cu hârtie și elementele asociate.

Rezolvare:
Se determină mărimea lotului optim de aprovizionare:
2  N  Cl 2  1.000  30
n* = = = 200 tone.
p 10  0,15

Elementele asociate sunt:

➢ frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 1.000
y* = = = 5 aprovizionări
n* 200

➢ intervalul optim între aprovizionările succesive:

 360
I* = = = 72 zile
y* 5

➢ costul minim pe ansamblul perioadei de gestiune C * este:

C* = 2  N  C l  p   + N  p = 2  1.000  30  10  0,15 + 1.000  10 ≈ 10.300 u.v.

5. O întreprindere producătoare de materiale de construcţii a determinat pentru

luna următoare un necesar de 500 tone nisip, resursă pentru care a negociat cu
furnizorul tradiţional un preţ de livrare de 100 u.v./tonă. Lansarea unei comenzi către
acest furnizor antrenează cheltuieli de 110 u.v., iar stocarea resursei generează o
cheltuială echivalentă cu 44% din valoarea stocului mediu. Un furnizor recent intrat pe
piaţă oferă o reducere de 1% la preţul tradiţional de livrare pentru comenzi de minim 100
tone la o livrare sau o reducere de 2% în cazul comenzilor de minim 150 tone la o
livrare.
Să se fundamenteze decizia de acceptare sau respingere a ofertei noului furnizor.

Rezolvare:
Lotul optim teoretic de aprovizionare este:
 2  N  Cl 2  500  110
nt* = = = 50 tone.
p 100  0,44

Costul optim teoretic este:

C t* = 2  N  C l  p   + N  p = 2  500  110  100  0,44 + 500 100 = 52.200 u.v.

Costul aferent acceptării primei oferte a furnizorului (reducere a preţului de 1%):

1
n1 = 100 t → p1 = 100 −  100 = 99 u.v. / tonă.
100
N n 500 100
C1 =  C l + 1  p1   + N  p1 =  110 +  99  0,44 + 500  99 =
n1 2 100 2
= 52.228 u.v.

Costul aferent acceptării celei de-a 2-a oferte (reducere a preţului de 2%):
2
n2 = 150 t → p2 = 100 −  100 = 98 u.v. / tonă.
100
N n 500 150
C2 =  C l + 2  p2   + N  p2 =  110 +  98  0,44 + 500  98 =
n2 2 150 2
= 52.600 u.v.
➢ Rezultă că este oportună respingerea ambelor oferte de reducere a preţului tradiţional
de livrare, deoarece antrenează cheltuieli totale aferente procesului de aprovizionare – stocare mai
mari decât cele aferente lotului optim teoretic de 50 tone.

6. O întreprindere trebuie să aprovizioneze pentru anul următor 1000 de tone de

minereu de fier, resursă pentru care a negociat cu furnizorul tradiţional un preţ de livrare
de 100 u.v./tonă. Cheltuielile generate de lansarea unei comenzi către acest furnizor
sunt de 200 u.v., iar cuantumul imobilizărilor pe timpul stocării resursei reprezintă 40%
din valoarea stocului mediu.
Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Funcţia costului total este:
N n k
C=  Cl +  p  + N  p,
n 2 100

Impunând condiţia de minim funcţiei costurilor se obține:

200  N  C l 200  1000  200
n* =  n* = = 100 tone
pk 100  40

Elementele asociate sunt:

➢ frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 1.000
y* = = = 10 aprovizionări
n * 100
 ➢ intervalul optim între aprovizionările succesive:
 360
I* = = = 36 zile
y* 10

➢ costul minim pe ansamblul perioadei de gestiune C * este:

N  Cl  k  p 1000  200  40  100
C* = + N  p  C* = + 1000  100 = 104.000 u.v.
50 50
7. O întreprindere trebuie să aprovizioneze pentru anul următor 1000 de tone de
minereu de fier, resursă pentru care a negociat cu furnizorul tradiţional un preţ de livrare
de 100 u.v./tonă. Cheltuielile generate de lansarea unei comenzi către acest furnizor
sunt de 122,5 u.v., iar cheltuielile financiare ocazionate de imobilizarea resurselor în stoc
reprezintă 24,5% din valoarea stocului mediu.
Un furnizor nou pătruns pe piaţă oferă materia primă la preţul de 99 u.v./tonă în
cazul achizițiilor de minim 200 tone la o livrare, sau chiar 98 u.v./tonă în cazul
comenzilor de cel puțin 400 tone la o livrare.
Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Funcţia costului total este:
N n k
C=  Cl +  p  + N  p,
n 2 100
Impunând condiţia de minim funcţiei costurilor se obține:
200  N  C l 200  1000  122,5
n * teor . =  nt * = = 100 tone
pk 100  24,5

N  Cl  k  p 1000  122,5  24,5  100

C * teor . = +Np  Ct * = + 1000  100 = 102.450
50 50
u.v.
Costul aferent acceptării primei oferte a furnizorului este:
n1 = 200 t → p1 = 99 u.v. / tonă.
N n k 1000 200 24,5
C1 =  C l + 1  p1  + N  p1 =  122,5 +  99  + 1000  99 =
n1 2 100 200 2 100
= 102.038 u.v.

Costul aferent acceptării celei de-a 2-a oferte:

n2 = 400 t → p2 = 98 u.v. / tonă.
N n k 1000 400 24,5
C2 =  C l + 2  p2  + N  p2 =  122,5 +  98  + 1000  98 =
n2 2 100 400 2 100
= 103.108,25 u.v.

Comparând cheltuieli totale aferente celor 3 alternative, rezultă că este oportună

acceptarea primei oferte – de achiziționare de loturi minime de 200 tone.
Rezultă că lotul optim este de 200 tone:
n* = n1 = 200 t
 Elementele asociate sunt:
➢ frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 1.000
y* = = = 5 aprovizionări
n* 200

➢ intervalul optim între aprovizionările succesive:

 360
I* = = = 72 zile
y* 5

➢ costul optim C * este:

C* = C1 = 102.038 u.v.

8. O întreprindere de panificaţie a determinat pentru anul următor un necesar de

aprovizionat de 1080 tone făină, resursă pentru care a negociat cu furnizorul un preţ de
livrare de 100 u.v./tonă. Procentul de repartizare a cheltuielilor convenţional constante în
valoarea necesarului consum de făină este de 2,71%, iar cel de repartizare a
cheltuielilor variabile în valoarea numărului de tone – zile aflate în medie în depozitul
unităţii este de 0,0041%.
Cheltuielile de transport, generate de aducerea loturilor de la furnizor în depozitul
unităţii studiate, variază în funcţie de mărimea lotului, astfel cum rezultă din tabelul
următor:

Lot de livrare (tone) Cheltuieli de transport pe lot (u.v.)

100 210
200 416
300 603
400 780
500 900
600 1020
700 1155
800 1296
900 1440
1000 1540
1080 1620

Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Pt. n = 100 t:
C trl 210
- C tru = = = 2,10 u.v./t
n 100
N  p 1080  100  2,71
- C cu = = = 0,157 u.v./t
50    (n + cmz) 50  360  (100 + 3)
N 1080
cmz = = = 3 t/zi
 360
 N t  p   ( n + cmz) p ( n + cmz) n p ( n + cmz)  p  
C vu = = Z =   =
100  n 2 100  n 2 cmz 100  n 200  cmz
( n + cmz) n
Nt = Z; Z=
2 cmz
( n + cmz)  p   (100 + 3)  100  0,0041
- C vu = = = 0,069 u.v./t
200  cmz 200  3
Cu = Ctru + Cccu + Cvu = 2,10 + 0,157 + 0,069 = 2,326 u.v./t
Pt. n = 200 t:
C trl 416
- C tru = = = 2,08 u.v./t
n 200
N  p 1080  100  2,71
- C cu = = = 0,080 u.v./t
50    (n + cmz) 50  360  (200 + 3)
( n + cmz)  p   (200 + 3)  100  0,0041
- C vu = = = 0,139 u.v./t
200  cmz 200  3
Cu = Ctru + Cccu + Cvu = 2,08 + 0,080 + 0,139 = 2,299 u.v./t
........................

n Ctru Ccu Cvu Ctu

(tone) (u.v./t) (u.v./t) (u.v./t) (u.v./t)
100 2,10 0,157 0,069 2,326
200 2,08 0,080 0,139 2,299
300 2,01 0,053 0,207 2,270
400 1,95 0,040 0,274 2,264
500 1,80 0,032 0,344 2,176
600 1,70 0,026 0,412 2,138
700 1,65 0,023 0,479 2,152
800 1,62 0,020 0,549 2,189
900 1,60 0,018 0,617 2,235
1000 1,54 0,016 0,684 2,240
1080 1,50 0,015 0,740 2,255

Ctu min = 2,138 u.v./t → n* = 600 t

N 1.080
y* = = ≈ 2 aprovizionări
n* 600

 360
I* = = = 180 zile
y* 2

Cu* = 2,138 u.v./t

SEMINAR 5

Aplicații:

Metode bazate pe cercetări operaționale

9. O întreprindere a estimat pentru anul următor un necesar de aprovizionat de

1080 de tone de țeavă galvanizată. Cheltuielile de stocare anuale sunt de 40 u.v./t, cele
de lansare a comenzilor de 160 u.v./lot, iar cele de transport - de 177,5 u.v./lot.
Furnizorul de țeavă desfășoară o activitate sezonieră caracterizată printr-un interval de
30 de zile de reluare a producției.
Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
360 360 k  i p  cmz  C sa
C=  Cl +  C tr +
k  ip k  ip 2
N 1080
cmz = = = 3 tone/zi
 360
2  (C l + C tr )  360 2  (160 + 177,5)  360
k* = = = 1,5
cmz  i 2p  CS 3  30 2  40
I * = k * i p = 1,5  30 = 45 zile
 360
y* = = = 8 aprovizionări
I * 45
N 1080
n* = = = 135 tone.
y* 8
C* = 2  (Cl + Ctr )  N  C S = 2  (160 + 177,5)  1080  40 = 5.400 u.v.

Modele cu cercere variabilă

 10. O unitate service își propune formarea stocului optim la piesa A, având în
vedere că pierderile generate de formarea unui stoc mai mare decât cererea de consum
sunt de 100 u.v., iar cheltuielile suplimentare determinate de o eventuală lipsă a piesei
din stoc sunt de 2.000 u.v..
Distribuția statistică a cererii de a consum, determinată pe baza experienței anului
anterior, se prezintă astfel:
Cererea de consum
 2 4 6 8 10  12
(buc.)
Probabilitatea de
apariție a cererii 0,000 0,850 0,100 0,030 0,020 0,000

Să se determine stocul optim la piesa A și bugetul necesar.

Rezolvare:
C2 2000
= = = 0,952
C 1 + C 2 100 + 2000

Cererea de Probabilitatea de Stoc Probabilitatea

consum (buc.) apariție a cererii (buc.) cumulată a cererii
-r- - p(r) - -S- - p(r  S) -
 2 0,000 2 0,000
4 0,850 4 0,850
6 0,100 6 0,950
8 0,030 8 0,980
10 0,020 10 1,000
 12 0,000 12 1,000

C1 < C2 → S* = 8 buc. (limita superioară a intervalului de încadrare a lui  )

s 
C ( s ) = C 1  ( S − r ) p( r ) +C 2  ( r − S ) p( r )  C ( 8) = 100 [(8-2)  0,000 + (8-4)  0,850 +
r =0 r = s +1
(8-6)  0,100 + (8-8)  0,030] + 2.000 [(10-8)  0,020 + (12-8)  0,000] = 440 u.v.

11. O întreprindere specializată în depanarea produselor electrocasnice a

determinat, pe baza cererilor înregistrate în ultimul an, următoarea distribuție statistică a
cererii de a consum la piesa P:
Cererea de consum
 2 4 6 8 10  12
(buc.)
Probabilitatea de
apariție a cererii 0,000 0,850 0,100 0,030 0,020 0,000

Cheltuielile generate de stocarea piesei P sunt de 100 u.v., iar cheltuielile

suplimentare determinate de o eventuală lipsă a acesteia din stoc sunt de 4.500 u.v..
 Să se determine stocul optim la piesa P și bugetul necesar.

Rezolvare:
Cp 4500
= = = 0,9782
Cs + C p 100 + 4500
k  p( r )
L( s ) = p( r  s ) + ( s + ) 
2 r = s +1 r

2
L( 2) = 0,000 + ( 2 + )  0,2348 = 0,7044
2
2
L( 4) = 0,850 + (4 + )  0,0223 = 0,9615
2
2
L( 6) = 0,950 + (6 + )  0,0057 = 0, 9899
2
.......................

Cererea de Probabilitatea Probabilitatea

Stoc
consum de apariție a cumulată a p( r )  p( r )
(buc.)  L(S)
(buc.) cererii cererii
-S- r r = S +1 r
-r- - p(r) - - p(r  S) -
 2 0,000 2 0,000 0,0000 0,2348 0,7044
4 0,850 4 0,850 0,2125 0,0223 0,9615
6 0,100 6 0,950 0,0166 0,0057 0,9899
8 0,030 8 0,980 0,0037 0,0020 0,9980
10 0,020 10 1,000 0,0020 0,0000 1,0000
 12 0,000 12 1,000 0,0000 0,0000 1,0000

CS < Cp → S* = 6 buc. (limita superioară a intervalului de încadrare a lui  )

s r  s2  (r − s) 2
C ( s ) = C s  ( s − ) p( r ) + C s  p( r ) + C p  p( r )
r =0 2 r = s + 1 2r r = s +1 2r
2 4 6
 C ( 6) = 100 [( 6 − )  0,000 + ( 6 − )  0,850 + ( 6 − )  0,100] +
2 2 2
2 2 2
6 6 6
+ 100 [  0,030 +  0,020 +  0,000] +
2 8 2  10 2  12
(8 − 6) 2 (10 − 6) 2 (12 − 6) 2
+ 4.500 [  0,030 +  0,020 +  0,000] =
2 8 2  10 2  12
= 486,1 u.v.
 12. O unitate service care își propune formarea stocului optim la piesa A a
determinat, pe baza cererilor înregistrate în ultimii 3 ani, următoarea distribuție statistică
a cererii de a consum:
Cererea de consum
 20 30 40 50 60  70
(buc.)
Probabilitatea de
apariție a cererii 0,00 0,10 0,30 0,50 0,10 0,00

Să se determine stocul optim la piesa A și bugetul necesar considerând că:

a) pierderile generate de formarea unui stoc mai mare decât cererea de consum
sunt de 50 u.v., iar cheltuielile suplimentare determinate de o eventuală lipsă a piesei
din stoc sunt de 1.000 u.v.;
b) cheltuielile generate de stocarea piesei A sunt de 15 u.v., iar cele suplimentare
determinate de o eventuală lipsă a acesteia din stoc sunt de 15 ori mai mari decât cele
de stocare.

Rezolvare:
C2 1000
a)  = = = 0,952
C 1 + C 2 50 + 1000

Cererea de Probabilitatea de Stoc Probabilitatea

consum (buc.) apariție a cererii (buc.) cumulată a cererii
-r- - p(r) - -S- - p(r  S) -
 20 0,00 20 0,00
30 0,10 30 0,10
40 0,30 40 0,40
50 0,50 50 0,90
60 0,10 60 1,00
 70 0,00 70 1,00

C1 < C2 → S* = 60 buc. (limita superioară a intervalului de încadrare a lui  )

s 
C ( s ) = C 1  ( S − r ) p( r ) +C 2  ( r − S ) p( r )  C (60) = 50 [(60-20)  0,00 + (60-30)  0,10 +
r =0 r = s +1
(60-40)  0,30 + (60-50)  0,50+ (60-60)  0,10] + 1.000 [(70-60)  0,00] = 700 u.v.

Cp 15  C s 15  C s
b)  = = = = 0,9375
Cs + C p C s + 15  C s 16  C s
 SEMINAR 6

Aplicații:

Metode de determinare a stocului de siguranță

1. O cofetărie şi-a planificat un necesar anual de consum de 14.400 kg de cacao. Analiza

datelor privind intrările calendaristice şi cantitative de produs (cacao) în depozitul unităţii în
perioada de gestiune anterioară a condus la următoarele date:
Momentul calendaristic al
25.01 03.03 15.04 04.07 31.08 10.10 24.11
intrărilor de resursă în depozit
Cantitatea efectiv intrată (Qef i)
– kg 1.500 2.000 500 3.000 1.000 2.500 1.500

Intervalul până la 25.01 a fost de 27 de zile. Să se determine stocul de siguranță pe care se

recomandă să îl constituie întreprinderea pentru anul următor.

Rezolvare:
Momentul
Cantitatea I efi
calendaristic al I efi  qefi + +
 qefi
efectiv intrată Defi Defi
intrărilor de produs (zile)
(kg)
în depozit
25.01.2019 1.500 27 40.500 - -
03.03.2019 2.000 37 74.000 - -
15.04.2019 500 43 21.500 - -
04.07.2019 3.000 80 240.000 30 90.000
31.08.2019 1.000 58 58.000 8 8.000
10.10.2019 2.500 40 100.000 - -
24.11.2019 1.500 45 67.500 - -
Total 12.000 - 601.500 - 98.000

 qefi  I efi 601.500

I= =  50 zile
 qefi 12.000

+
 qefi  Defi 98.000
D= =  24,5 zile
 qefi 3.000 + 1.000

N pl 14.400
cmz = = = 40 kg / zi
 360

S S = cmz  D = 40  24,5 = 980 kg (24,5 zile).

 2. Să se stabilească stocul de siguranţă pe care trebuie să-l constituie la resursa R
un producător care lucrează, în medie, 21 de zile pe lună, știind că necesarul de consum
pentru anul următor a fost extimat la 1.080 tone și că furnizorul acestei resurse este
caracterizat de un coeficient de siguranţă privind potenţialitatea sa de livrare egal cu
1,25.
Evoluția producţiei în anul curent a fost:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Producţi
a (mii
buc.)

20 25 32 37 50 10 15 25 45 30
400
0 0 5 5 0 0 0 0 0 0

Rezolvare:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total
qi
200 250 325 375 400 500 100 150 250 450 300 3.300
(mii
buc.)
(q i − q ) 2 (-100)2 (-50)2 252 752 1002 2002 (-200)2 (-150)2 (-50)2 1502 02 156.250

−  q i 3.300
q= = = 300 mii buc.
n 11
2
n  −
  qi − q 
i =1  156.250
= → =  120 mii buc.
n 11
− q 300
qz = =  15 mii buc. /zi
zi 21
 120
, = −
→ , = = 8 zile
15
qz
N pl 1.080
cmz = → cmz = = 3 tone / zi
 360
S S = K  cmz   , → S S = 1,25  3  8 = 30 tone (10 zile)
 3. Cererile de consum de ciment înregistrate pe 11 luni din anul de bază la o
întreprindere producătoare de prefabricate din beton au fost:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Cerere
a (kg)

50 100 250 600 900 1200 1500 2000 600 400 100

Coeficientul de siguranţă care exprimă potenţialitatea de livrare a furnizorului de

ciment este 1,60.
Să se calculeze stocul de siguranţă, fizic și în zile, pentru anul de plan următor,
pentru care necesarul de consum a fost estimat la 10.080 tone.

Rezolvare:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total
ri
50 100 250 600 900 1200 1500 2000 600 400 100 7.700
(tone)
ri − r 650 600 450 100 200 500 800 1300 100 300 600 5.600

n
−  ri
i =1 7700
r= = = 700 tone
n 11
n −
 ri − r
i =1 5600
MAD = = = 509 tone
n 11
Ss = K ∙ MAD = 1,60  509 = 814,4 tone
N pl 10.080
cmz = → cmz = = 28 tone / zi
 360

S s [un. fiz.] 814,4

Ss [zile] = = = 29 zile
cmz 28

SEMINAR 7

Aplicații:

Metode de determinare a necesarului de consum

 1. O fabrică de confecții produce anual 200.000 de costume, 1.000.000 de pantaloni și
300.000 de sacouri, pentru care folosește stofă de lână de tip i. Consumurile specifice de stofă
sunt, conform documentației tehnice de execuție, 4 ml pentru costum, 1,2 ml pentru pantaloni și
2,8 ml pentru sacou.
Să se determine necesarul anual de consum de stofă de lână de tip i.

Rezolvare:
- Se folosește metoda directă și se obține:
N pl =  Q pli  N ci = 200.000  4 + 1.000.000  1,2 + 300.000  2,8 = 2.840.000 ml

2. O întreprindere producătoare de piese de schimb execuță 3 repere din bare de oțel,

situația privind producția de executat, normele de consum de materie primă și stocurile de
producţie neterminată de la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune analizate fiind următoarea:

Producţia Norma de Stocul de producţie neterminată (buc.)

REPER
planificată consum la începutul perioadei la sfârşitul perioadei
(Ri)
(buc.) (kg/buc.) de gestiune de gestiune
R1 120.000 0,525 5.000 4.800
R2 350.000 0,120 10.000 11.000
R3 50.000 1,100 1.300 1.350

Să se determine necesarul anual de consum de oțel.

Rezolvare:
- Se folosește metoda directă, iar pentru corectarea necesarului în funcție de
evoluția stocurilor de producţie neterminată se folosește metoda indicatorilor naturali:
N pl =  Q pli  N  N
ci

N =  (S pn sf − S pn î )  N ci =
i i

= (4.800 − 5.000)  0,525 + (11.000 − 10.000)  0,120 + (1.350 − 1.300)  1,100 = 70 kg

Npl = (120.000  0,525 + 350.000  0,120 + 50.000  1,100) + 70 = 160.070 kg

3. O fabrică de mobilă realizează 5 modele de biblioteci din lemn de fag pentru care
volumul planificat al realizărilor pentru perioada de gestiune următoare, normele de consum de
materie primă şi situaţia stocurilor de producţie neterminată la începutul şi sfârşitul perioadei de
gestiune se prezintă astfel:

PRODUS Producţia Norma Preţul de Stocul de producţie neterminată (mii u.v.)

 (Pi) planificată de vânzare
la începutul perioadei la sfârşitul perioadei
(buc.) consum (u.v./ buc.) de gestiune de gestiune
(m3/buc.)
P1 20.000 0,5 5.000 13.000 18.000
P2 15.000 0,4 2.500 1.900 4.000
P3 40.000 0,7 4.000 8.200 7.000
P4 100.000 0,125 1.200 15.000 14.500
P5 10.000 0,6 7.000 3.000 5.000

Să se determine necesarul de consum de lemn.

Rezolvare:
- Se folosește metoda directă, iar pentru corectarea necesarului în funcție de
evoluția stocurilor de producţie neterminată se folosește metoda indicatorilor valorici:
N pl = ( Q pli  N )  (1  k )
ci

 ( S pn sf − S pn î )  ( S pn sf − S pn î )
k= =
i i i i i i
=
Pmf  (Q pl i  pi )
i
(18.000 − 13.000) + (4.000 − 1.900) + (7.000 − 8.200) + (14.500 − 15.000) + (5.000 − 3.000)
= =
20.000  5 + 15.000  2,5 + 40.000  4 + 100.000  1,2 + 10.000  7

7.400
= = 0,015
487.000

Npl = (20.000  0,5 + 15.000  0,4 + 40.000  0,7 + 100.000  0,125 + 10.000  0,6)  (1 + 0,015) =
= 63.437,5 m3

4. O întreprindere specializată în turnarea de piese din aliaje neferoase și-a propus pentru
perioada de gestiune următoare realizarea unei producţii de 10 mil. u.v. piese turnate din bronz.
La momentul elaborării planului de aprovizionare, doar 80% din producție era nominalizată, în
cadrul acesteia urmând a se realiza 5 repere, în cantitățile și cu normele de consum prezentate în
tabelul următor:

REPER Producţia planificată Norma de consum

(Ri) (buc.) (kg/buc.)
 R1 100.000 0,5
R2 300.000 0,75
R3 120.000 0,9
R4 300.000 1,0
R5 50.000 0,25

Să se determine necesarul de consum de bronz.

Rezolvare:
- Se folosește metoda indicelui global de consum la 1.000 lei producție
(deoarece nu are efinitivat nomenclatorul de fabricație):

a) Stabilirea necesarului aferent producţiei fizice nominalizate ( N n ):

N n =  Qni  N ci =
= 100.000  0,5 + 300.000  0,75 + 120.000  0,9 + 300.000  1,0 + 50.000  0,25 = 695.500 kg
b) Determinarea indicelui global de consum la valoare de 1.000 u.v. producție
( I gc ):
Nn 695.500
I gc =  1.000 =  1.000 = 86,9375 kg/1.000 u.v.
Pn 80
 10.000.000
100

c) Stabilirea necesarului aferent producţiei nenominalizate ( N nn ):

20
Pnn  I gc (  10.000.000)  86,9375
N nn = = 100 = 173.875 kg
1.000 1.000
d) Determinarea necesarului de consum planificat ( N pl ):
N pl = N n + N nn = 695.500 kg + 173.875 kg = 869.375 kg

5. O întreprindere producătoare de profile de aluminiu a utilizat în anul curent 600 de tone

de lingouri din aluminiu, obținând o producție de 1.000.000 u.v.
Pentru anul de plan se estimează aplicarea unor măsuri tehnico – organizatorice care vor
avea ca efect creșterea volumului producţiei la 1.400.000 u.v. și reducerea cu 8% a consumurilor
specifice.
Să se estimeze necesarul de consum de aluminiu.

Rezolvare:
- Se folosește metoda coeficienților dinamici și se obține:
100 − Pr
N pl = C m 0  k 
100
 Q pl 1.400.000
k= = = 1,4
Qo 1.000.000
100 − 8
N pl = 600  1,4  = 772,8 tone
100

6. O întreprindere producătoare de prefabricate din beton urmează să producă în anul

următor:
- 1.000 buc. tuburi cu o greutate brută de 600 kg/buc.;
- 50.000 buc. tuburi cu o greutate brută de 125 kg/buc.;
- 70.000 buc. tuburi cu o greutate brută de 50 kg/buc.;
- 20.000 buc. tuburi cu o greutate brută de 1.000 kg/buc..
Să se determine necesarul de ciment, știind că acesta participă în proporţie de 33% la
realizarea şarjei și că produsul finit bun se obţine în proporţie de 80%.

Rezolvare:
- Se folosește metoda specifică producției realizate pe bază de șarjă astfel:

1. se stabileşte volumul de material bun turnat - M bt :

M bt =  Qi  gbi = 1.000  600 + 50.000  125 + 70.000  50 + 20.000  1.000 =
= 30.350.000 kg
2. se determină necesarul global pe şarjă ( N gs ):
M bt 30.350.000
N gs = = = 37.937.500 kg
k 0,8

3. se calculează necesarul de ciment ( N pl ):

N gs  k ' 33
N pl = = 37.937.500  = 12.519.375 kg
100 100

SEMINAR 8

Aplicații:

Metode de determinare a necesarului de consum

1. O fabrică de confecții produce anual 200.000 de costume, 1.000.000 de pantaloni și

300.000 de sacouri, pentru care folosește stofă de lână de tip i. Consumurile specifice de stofă
sunt, conform documentației tehnice de execuție, 4 ml pentru costum, 1,2 ml pentru pantaloni și
2,8 ml pentru sacou.
Să se determine necesarul anual de consum de stofă de lână de tip i.
 Rezolvare:
- Se folosește metoda directă și se obține:
N pl =  Q pli  N ci = 200.000  4 + 1.000.000  1,2 + 300.000  2,8 = 2.840.000 ml

2. O întreprindere producătoare de piese de schimb execuță 3 repere din bare de oțel,

situația privind producția de executat, normele de consum de materie primă și stocurile de
producţie neterminată de la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune analizate fiind următoarea:

Producţia Norma de Stocul de producţie neterminată (buc.)

REPER
planificată consum la începutul perioadei la sfârşitul perioadei
(Ri)
(buc.) (kg/buc.) de gestiune de gestiune
R1 120.000 0,525 5.000 4.800
R2 350.000 0,120 10.000 11.000
R3 50.000 1,100 1.300 1.350

Să se determine necesarul anual de consum de oțel.

Rezolvare:
- Se folosește metoda directă, iar pentru corectarea necesarului în funcție de
evoluția stocurilor de producţie neterminată se folosește metoda indicatorilor naturali:
N pl =  Q pli  N  N
ci

N =  (S pn sf − S pn î )  N ci =
i i

= (4.800 − 5.000)  0,525 + (11.000 − 10.000)  0,120 + (1.350 − 1.300)  1,100 = 70 kg

Npl = (120.000  0,525 + 350.000  0,120 + 50.000  1,100) + 70 = 160.070 kg

3. O fabrică de mobilă realizează 5 modele de biblioteci din lemn de fag pentru care
volumul planificat al realizărilor pentru perioada de gestiune următoare, normele de consum de
materie primă şi situaţia stocurilor de producţie neterminată la începutul şi sfârşitul perioadei de
gestiune se prezintă astfel:

Norma Stocul de producţie neterminată (mii u.v.)

Producţia Preţul de
PRODUS de
planificată vânzare
(Pi) consum la începutul perioadei la sfârşitul perioadei
(buc.) (u.v./ buc.)
(m3/buc.) de gestiune de gestiune
P1 20.000 0,5 5.000 13.000 18.000
P2 15.000 0,4 2.500 1.900 4.000
P3 40.000 0,7 4.000 8.200 7.000
P4 100.000 0,125 1.200 15.000 14.500
P5 10.000 0,6 7.000 3.000 5.000

Să se determine necesarul de consum de lemn.

 Rezolvare:
- Se folosește metoda directă, iar pentru corectarea necesarului în funcție de
evoluția stocurilor de producţie neterminată se folosește metoda indicatorilor valorici:
N pl = ( Q pli  N )  (1  k )
ci

 ( S pn sf − S pn î )  ( S pn sf − S pn î )
k= =
i i i i i i
=
Pmf  (Q pl i  pi )
i
(18.000 − 13.000) + (4.000 − 1.900) + (7.000 − 8.200) + (14.500 − 15.000) + (5.000 − 3.000)
= =
20.000  5 + 15.000  2,5 + 40.000  4 + 100.000  1,2 + 10.000  7

7.400
= = 0,015
487.000

Npl = (20.000  0,5 + 15.000  0,4 + 40.000  0,7 + 100.000  0,125 + 10.000  0,6)  (1 + 0,015) =
= 63.437,5 m3

4. O întreprindere specializată în turnarea de piese din aliaje neferoase și-a propus pentru
perioada de gestiune următoare realizarea unei producţii de 10 mil. u.v. piese turnate din bronz.
La momentul elaborării planului de aprovizionare, doar 80% din producție era nominalizată, în
cadrul acesteia urmând a se realiza 5 repere, în cantitățile și cu normele de consum prezentate în
tabelul următor:

REPER Producţia planificată Norma de consum

(Ri) (buc.) (kg/buc.)
R1 100.000 0,5
R2 300.000 0,75
R3 120.000 0,9
R4 300.000 1,0
R5 50.000 0,25

Să se determine necesarul de consum de bronz.

 Rezolvare:
- Se folosește metoda indicelui global de consum la 1.000 lei producție
(deoarece nu are efinitivat nomenclatorul de fabricație):

a) Stabilirea necesarului aferent producţiei fizice nominalizate ( N n ):

N n =  Qni  N ci =
= 100.000  0,5 + 300.000  0,75 + 120.000  0,9 + 300.000  1,0 + 50.000  0,25 = 695.500 kg
b) Determinarea indicelui global de consum la valoare de 1.000 u.v. producție
( I gc ):
Nn 695.500
I gc =  1.000 =  1.000 = 86,9375 kg/1.000 u.v.
Pn 80
 10.000.000
100

c) Stabilirea necesarului aferent producţiei nenominalizate ( N nn ):

20
Pnn  I gc (  10.000.000)  86,9375
N nn = = 100 = 173.875 kg
1.000 1.000
d) Determinarea necesarului de consum planificat ( N pl ):
N pl = N n + N nn = 695.500 kg + 173.875 kg = 869.375 kg

5. O întreprindere producătoare de profile de aluminiu a utilizat în anul curent 600 de tone

de lingouri din aluminiu, obținând o producție de 1.000.000 u.v.
Pentru anul de plan se estimează aplicarea unor măsuri tehnico – organizatorice care vor
avea ca efect creșterea volumului producţiei la 1.400.000 u.v. și reducerea cu 8% a consumurilor
specifice.
Să se estimeze necesarul de consum de aluminiu.

Rezolvare:
- Se folosește metoda coeficienților dinamici și se obține:
100 − Pr
N pl = C m 0  k 
100
Q pl 1.400.000
k= = = 1,4
Qo 1.000.000
100 − 8
N pl = 600  1,4  = 772,8 tone
100

6. O întreprindere producătoare de prefabricate din beton urmează să producă în anul

următor:
- 1.000 buc. tuburi cu o greutate brută de 600 kg/buc.;
- 50.000 buc. tuburi cu o greutate brută de 125 kg/buc.;
- 70.000 buc. tuburi cu o greutate brută de 50 kg/buc.;
- 20.000 buc. tuburi cu o greutate brută de 1.000 kg/buc..
 Să se determine necesarul de ciment, știind că acesta participă în proporţie de 33% la
realizarea şarjei și că produsul finit bun se obţine în proporţie de 80%.

Rezolvare:
- Se folosește metoda specifică producției realizate pe bază de șarjă astfel:

1. se stabileşte volumul de material bun turnat - M bt :

M bt =  Qi  gbi = 1.000  600 + 50.000  125 + 70.000  50 + 20.000  1.000 =
= 30.350.000 kg
2. se determină necesarul global pe şarjă ( N gs ):
M bt 30.350.000
N gs = = = 37.937.500 kg
k 0,8

3. se calculează necesarul de ciment ( N pl ):

N gs  k ' 33
N pl = = 37.937.500  = 12.519.375 kg
100 100

Probleme de sinteză - fundamentarea programelor de aprovizionare

1. O fabrică de dulciuri a consumat în anul trecut 150 tone de zahăr, obținând o producție
de 800 milioane u.v. Pentru anul de plan, ca urmare a modernizărilor aduse liniilor de fabricație,
se estimează o creștere cu 20% a volumului producției și reducerea cu 5% a consumurilor.
Aprovizionarea cu zahăr se face o dată pe lună, la sfârșitul acesteia. Abaterea absolută de la
medie a cererilor lunare de consum înregistrată în anul de bază a fost de 4 tone. Coeficientul de
siguranță care exprimă potențialitatea de livrare a furnizorului este 1,25.
La momentul elaborării planului de aprovizionare în depozitul unității existau 17,5 tone de
zahăr, iar până la sfârșitul perioadei curente urmează să mai intre în unitate 15 tone – ca livrări
normale și 10 tone – ca livrări suplimentare și să se mai consume 37,5 tone de zahăr. La începutul
noului an de plan s-a constatat prin inventar că stocul real de zahăr era de 4,5 tone.
Să se elaboreze programul de aprovizionare cu zahăr, știind că lansarea unei comenzi de
aprovizionare generează cheltuieli de 100 u.v., stocarea resursei – o cheltuială medie anuală de 10
u.v./tonă și că prețul resursei este de 100 u.v./tonă, la care un furnizor oferă o reducere de 2%
pentru comenzi de minim 100 tone.

Rezolvare:
N pl + S sf = S pi + ARI + N a

- Determinarea Npl (prin metoda coeficienților dinamici):

100 − Pr
N pl = C m 0  k 
100
 20
Q pl 800 +  800
k= = 100 = 1,2
Qo 800
100 − 5
N pl = 150  1,2  = 171 tone
100

- Determinarea Ssf :
Cantitate

S cr S cr

Ss

31.12.N 31.01.N+1 ..................... 31.12.N+1 Perioada (zile)

S sf = S max
p = S cr + S s
N pl 171
cmz = → cmz = = 0,475 tone / zi
 360

Scr = I ∙ cmz = 30  0,475 = 14,25 tone

Ss = K ∙ MAD = 1,25  4 = 5 tone
Ssf = 14,25 + 5 = 19,25 tone

- Determinarea Spi :
S pi = S e + I 0 − C 0
I 0 = I n0 + I s 0 = 15 + 10 = 25 tone
Spi = 17,5 + 25 – 37,5 = 5 tone

- Determinarea ARI :
ARI = 0

- Determinarea Na :
N a = N pl + Ssf − S pi − ARI
Na = 171 + 19,25 – 5 = 185,25 tone

N areal = N a  S i
Si = Sri – Spi = 4,5 – 5 = – 0,5 tone
N areal = 185,25 + 0,5 = 185,75 tone

- Elaborarea programului de aprovizionare:

 N n
C=  Cl +    Cs + N  p
n 2
Lotul optim teoretic de aprovizionare este:
2  N  Cl 2  185,75  100
nt * = = = 60,95 tone
  CS 10
360 
360

Costul optim teoretic este:

10
Ct * = 2  N  Cl    C S + N  p = 2  185,75  100  360  + 185,75  100 = 19.184,5 u.v.
360
Costul aferent acceptării ofertei furnizorului (reducere a preţului de 2%):
2
n1 = 100 t → p1 = 100 −  100 = 98 u.v. / tonă.
100
N n 185,75 100 10
C1 =  C l + 1    C S + N  p1 =  100 +  360  + 185,75  98 =
n1 2 100 2 360
= 18.889,25 u.v.

Rezultă că este oportună acceptarea ofertei de achiziționare de loturi de

100 tone.
n* = n1 = 100 t
Elementele asociate sunt:
➢ frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 185,75
y* = = ≈ 2 aprovizionări
n* 100
➢ intervalul optim între aprovizionările succesive:
 360
I* = = = 180 zile
y* 2

➢ costul optim C * (bugetul necesar) este:

C* = C1 = 18.889,25 u.v.

2. Un fabricant de articole din cauciuc a realizat în anul trecut o producție marfă de 100
milioane u.v. Pentru anul de plan prevede realizarea unei producții marfă 140 milioane u.v., în
cadrul căreia, la momentul elaborării planului de aprovizionare, pe baza contractelor deja
încheiate și a comenzilor primite de la clienți, avea nominalizate pentru fabricație următoarele
repere:
Producţia Norma de
Preţul de vânzare
Reper planificată consum
(u.v./ buc.)
(buc.) (kg/buc.)
Saltele de plajă 100.000 2,750 208
Cizme 300.000 0,700 100
Pelerine de ploaie 50.000 1,250 180
 Sandale 200.000 0,200 50
Labe de scafandru 25.000 0,500 120
Aprovizionarea materiei prime se face, așa cum s-a stabilit cu furnizorul, la 45 de zile,
durata de comandă – aprovizionare fiind de 10 zile.
La momentul elaborării planului de aprovizionare în depozitul întreprinderii existau 80 tone
de cauciuc; până la sfârșitul anului curent unitatea economică urmează să mai primescă 207 tone
de materie primă (cauciuc) și să mai consume 241 tone de cauciuc. Stocul real, stabilit prin
inventar, la începutul anului de plan, a fost de 46 tone.
Să se întocmească programul de aprovizionare cu cauciuc, știind că prețul resursei este de
100 u.v./tonă, lansarea unei comenzi de aprovizionare generează cheltuieli de 141,1 u.v.,
cheltuielile de stocare sunt de 0,07 u.v./tonă/zi, iar cele suplimentare aferente lipsei resursei din
stoc sunt de 50 de ori mai mari decât cele de stocare.

Probleme de sinteză - fundamentarea programelor de aprovizionare

1. O fabrică de dulciuri a consumat în anul trecut 150 tone de zahăr, obținând o producție
de 800 milioane u.v. Pentru anul de plan, ca urmare a modernizărilor aduse liniilor de fabricație,
se estimează o creștere cu 20% a volumului producției și reducerea cu 5% a consumurilor.
Aprovizionarea cu zahăr se face o dată pe lună, la sfârșitul acesteia. Abaterea absolută de la
medie a cererilor lunare de consum înregistrată în anul de bază a fost de 4 tone. Coeficientul de
siguranță care exprimă potențialitatea de livrare a furnizorului este 1,25.
La momentul elaborării planului de aprovizionare în depozitul unității existau 17,5 tone de
zahăr, iar până la sfârșitul perioadei curente urmează să mai intre în unitate 15 tone – ca livrări
normale și 10 tone – ca livrări suplimentare și să se mai consume 37,5 tone de zahăr. La începutul
noului an de plan s-a constatat prin inventar că stocul real de zahăr era de 4,5 tone.
Să se elaboreze programul de aprovizionare cu zahăr, știind că lansarea unei comenzi de
aprovizionare generează cheltuieli de 100 u.v., stocarea resursei – o cheltuială medie anuală de 10
u.v./tonă și că prețul resursei este de 100 u.v./tonă, la care un furnizor oferă o reducere de 2%
pentru comenzi de minim 100 tone.

Rezolvare:
N pl + S sf = S pi + ARI + N a

- Determinarea Npl (prin metoda coeficienților dinamici):

100 − Pr
N pl = C m 0  k 
100
20
Q pl 800 +  800
k= = 100 = 1,2
Qo 800
100 − 5
N pl = 150  1,2  = 171 tone
100

- Determinarea Ssf :
Cantitate

S cr S cr

Ss

31.12.N 31.01.N+1 ..................... 31.12.N+1 Perioada (zile)

S sf = S max
p = S cr + S s
N pl 171
cmz = → cmz = = 0,475 tone / zi
 360

Scr = I ∙ cmz = 30  0,475 = 14,25 tone

Ss = K ∙ MAD = 1,25  4 = 5 tone
Ssf = 14,25 + 5 = 19,25 tone

- Determinarea Spi :
S pi = S e + I 0 − C 0
I 0 = I n0 + I s 0 = 15 + 10 = 25 tone
Spi = 17,5 + 25 – 37,5 = 5 tone

- Determinarea ARI :
ARI = 0

- Determinarea Na :
N a = N pl + Ssf − S pi − ARI
Na = 171 + 19,25 – 5 = 185,25 tone

N areal = N a  S i
Si = Sri – Spi = 4,5 – 5 = – 0,5 tone
N areal = 185,25 + 0,5 = 185,75 tone

- Elaborarea programului de aprovizionare:

N n
C=  Cl +    Cs + N  p
n 2
Lotul optim teoretic de aprovizionare este:
2  N  Cl 2  185,75  100
nt * = = = 60,95 tone
  CS 10
360 
360
 Costul optim teoretic este:
10
Ct * = 2  N  Cl    C S + N  p = 2  185,75  100  360  + 185,75  100 = 19.184,5 u.v.
360

Costul aferent acceptării ofertei furnizorului (reducere a preţului de 2%):

2
n1 = 100 t → p1 = 100 −  100 = 98 u.v. / tonă.
100
N n 185,75 100 10
C1 =  C l + 1    C S + N  p1 =  100 +  360  + 185,75  98 =
n1 2 100 2 360
= 18.889,25 u.v.

Rezultă că este oportună acceptarea ofertei de achiziționare de loturi de

100 tone.
n* = n1 = 100 t
Elementele asociate sunt:
➢ frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 185,75
y* = = ≈ 2 aprovizionări
n* 100
➢ intervalul optim între aprovizionările succesive:
 360
I* = = = 180 zile
y* 2

➢ costul optim C * (bugetul necesar) este:

C* = C1 = 18.889,25 u.v.

2. Un fabricant de articole din cauciuc a realizat în anul trecut o producție marfă de 100
milioane u.v. Pentru anul de plan prevede realizarea unei producții marfă 140 milioane u.v., în
cadrul căreia, la momentul elaborării planului de aprovizionare, pe baza contractelor deja
încheiate și a comenzilor primite de la clienți, avea nominalizate pentru fabricație următoarele
repere:
Producţia Norma de
Preţul de vânzare
Reper planificată consum
(u.v./ buc.)
(buc.) (kg/buc.)
Saltele de plajă 100.000 2,750 208
Cizme 300.000 0,700 100
Pelerine de ploaie 50.000 1,250 180
Sandale 200.000 0,200 50
Labe de scafandru 25.000 0,500 120
Aprovizionarea materiei prime se face, așa cum s-a stabilit cu furnizorul, la 45 de zile,
durata de comandă – aprovizionare fiind de 10 zile.
La momentul elaborării planului de aprovizionare în depozitul întreprinderii existau 80 tone
de cauciuc; până la sfârșitul anului curent unitatea economică urmează să mai primescă 207 tone
de materie primă (cauciuc) și să mai consume 241 tone de cauciuc. Stocul real, stabilit prin
inventar, la începutul anului de plan, a fost de 46 tone.
 Să se întocmească programul de aprovizionare cu cauciuc, știind că prețul resursei este de
100 u.v./tonă, lansarea unei comenzi de aprovizionare generează cheltuieli de 141,1 u.v.,
cheltuielile de stocare sunt de 0,07 u.v./tonă/zi, iar cele suplimentare aferente lipsei resursei din
stoc sunt de 50 de ori mai mari decât cele de stocare.

Rezolvare:
N pl + S sf = S pi + ARI + N a

- Determinarea Npl (prin metoda indicelui global de consum):

a) Stabilirea necesarului aferent producţiei fizice nominalizate ( N n ):
N n =  Qni  N ci =
= 100.000  2,750 + 300.000  0,700 + 50.000  1,250 + 200.000  0,200 + 25.000  0,500 =
= 600.000 kg
b) Determinarea indicelui global de consum la valoare de 1.000 u.v. producție
( I gc ):
Nn 600.000
I gc =  1.000 =  1.000 = 8,242 kg/1.000 u.v.
Pn 72.800.000

Pn =  (Q pl i  p i ) =
i
= 100.000  208 + 300.000  100 + 50.000  180 + 200.000  50 + 25.000  120 =
= 72.800.000 u.v.
c) Stabilirea necesarului aferent producţiei nenominalizate ( N nn ):
Pnn  I gc (140.000.000 − 72.800.000)  8,242
N nn = = = 553.862,4 kg
1.000 1.000
d) Determinarea necesarului de consum planificat ( N pl ):
N pl = N n + N nn = 600.000 kg + 553.862,4 kg = 1.153.862,4 kg ≈ 1.153,86 tone

- Determinarea Ssf :
Cantitate

S cr S cr

Ss

31.12.N 15.02.N+1 ..................... 31.12.N+1 Perioada (zile)

S sf = S max
p = S cr + S s
 N pl 1153,86
cmz = → cmz = = 3,2 tone / zi
 360

Scr = I ∙ cmz = 45  3,2 = 144 tone

Ss =  ∙ cmz = 10  3,2 = 32 tone
Ssf = 144 + 32 = 176 tone

- Determinarea Spi :
S pi = S e + I 0 − C 0
Spi = 80 + 207 – 241 = 46 tone

- Determinarea ARI :
ARI = 0

- Determinarea Na :
N a = N pl + Ssf − S pi − ARI
Na = 1.153,86 + 176 – 46 = 1.283,86 tone ≈ 1.284 tone

N areal = N a  S i
Si = Sri – Spi = 46 – 46 = 0
N areal = Na = 1.284 tone

- Elaborarea programului de aprovizionare:

➢ Lotul economic de reaprovizionare n * este:
2  N  Cl 1 2  1.284  141,1 1
n* =  =  = 121,6 m3
  Cs  360  0,07 0,980
Cp 50  C s 50  C s 50
= = = = = 0,980
Cs + C p C s + 50  C s 51  C s 51

➢ Stocul optim este:

S* = n *  = 121,6  0,980 = 119,17 m3 (diferența dintre n* și S* poate fi
considerată ca reprezentând un stoc de siguranță suplimentar de 2,43 m3)

➢ frecvenţa optimă a aprovizionărilor:

N 1.284
y* = = ≈ 11 aprovizionări
n * 121,6

➢ intervalul optim între aprovizionările succesive:

 360
I* = = ≈ 33 zile
y* 11

➢ costul optim C * (bugetul necesar) este:

 C* = 2  N  C l    C S   + N p= 2  1.284  141,1  360  0,07  0,980 +
1.284  100 = 131.391,4 u.v.

3. O fabrică de articole din cauciuc și-a propus pentru perioada de gestiune următoare
realizarea unei producții de 0,9 milioane u.v.
La momentul elaborării planului de aprovizionare avea, conform contractelor deja încheiate
cu beneficiarii, următorul portofoliu de produse:
Cantitatea Norma de Preţul de vânzare
Produs comandată consum negociat
(buc.) (kg/buc.) (u.v./ buc.)
P1 2.500 14 100
P2 1.400 5 150
P3 5.800 10 50
În anul curent, aprovizionarea cu materie primă se realiza lunar, cu intrările programate
pentru mijlocul lunii, de la un furnizor caracterizat de un coeficient de siguranță egal cu 1,60 în
privința potențialității de livrare, în condițiile în care cererile lunare de consum au prezentat
următoarea evoluție:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Cererea
(tone)

9,05 8,65 8,85 9,05 8,80 8,75 10,60 8,85 9,10 8,75 8,65 8,75

Trimestrial, unitatea recuperează din deșeuri, în medie, 175 kg cauciuc.

La momentul elaborării planului de aprovizionare în depozitul unității se aflau 840 kg de
cauciuc, urmând ca până la sfârșitul anului să mai primescă un lot de 500 kg, să mai sosească o
comandă restantă de 60 kg și să se mai consume 620 kg de cauciuc.
Să se întocmească programul de aprovizionare cu cauciuc, știind că stocarea unei tone de
cauciuc antrenează cheltuieli echivalente cu 31% din valoarea stocului, lansarea unei comenzi de
aprovizionare generează cheltuieli de 40 u.v. și că la inventarul efectuat la începutul anului de
plan în depozit s-au găsit 800 kg de cauciuc. Prețul resursei la furnizorul tradițional este de 20
u.v./tonă, dar pentru anul de plan s-a negociat o reducere de preț 1% pentru livrări de minim 50
de tone sau o reducere de 5% pentru loturi de minim 100 de tone la o livrare.

Rezolvare:
N pl + S sf = S pi + ARI + N a

- Determinarea Npl (prin metoda indicelui global de consum):

a) Stabilirea necesarului aferent producţiei fizice nominalizate ( N n ):
N n =  Qni  N ci = 2.500  14 + 1.400  5 + 5.800  10 = 100.000 kg

b) Determinarea indicelui global de consum la valoare de 1.000 u.v. producție

( I gc ):
Nn 100.000
I gc =  1.000 =  1.000 = 133,33 kg/1.000 u.v.
Pn 750.000

Pn =  (Q pl i  p i ) = 2.500  100 + 1.400  150 + 5.800  50 = 750.000 u.v.

i

c) Stabilirea necesarului aferent producţiei nenominalizate ( N nn ):

Pnn  I gc (900.000 − 750.000)  133,33
N nn = = = 20.000 kg
1.000 1.000
d) Determinarea necesarului de consum planificat ( N pl ):
N pl = N n + N nn = 100.000 kg + 20.000 kg = 120.000 kg = 120 tone

- Determinarea Ssf :
Cantitate

b)
S cr S cr

Ss

15.01.N+1 15.12.N+1 Perioada (zile)

31.12.N ..................... 31.12.N+1
S cr
S sf  S max
p = + Ss
2

S cr
S sf = S p = + Ss
2
N pl 120
cmz = → cmz = = 0,33 tone / zi
 360
 Scr = I ∙ cmz = 30  0,33 = 10 tone
Ss = K ∙ MAD
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
ri
9,05 8,65 8,85 9,05 8,80 8,75 10,60 8,85 9,10 8,75 8,65 8,75 107,85
(tone)
ri − r 0,05 0,35 0,15 0,05 0,20 0,25 1,60 0,15 0,10 0,25 0,35 0,25 3,75
n
−  ri
i =1 107,85
r= = ≈ 9 tone
n 12
n −
 ri − r
i =1 3,75
MAD = = = 0,3125 tone
n 12
Ss = K ∙ MAD = 1,60  0,3125 = 0,5 tone
S cr 10
Ssf = + Ss = + 0,5 = 5,5 tone
2 2

- Determinarea Spi :
S pi = S e + I 0 − C 0
I 0 = I n0 + I r 0 = 0,5 + 0,06 = 0,56 tone

Spi = 0,84 + 0,56 – 0,62 = 0,78 tone

- Determinarea ARI :
ARI = 0,175  4 = 0,7 tone

- Determinarea Na :
N a = N pl + Ssf − S pi − ARI
Na = 120 + 5,5 – 0,78 – 0,7 = 124,02 tone

N areal = N a  S i
Si = Sri – Spi = 0,8 – 0,78 = 0,02 tone
N areal = Na = 124,02 - 0,02 = 124 tone

- Elaborarea programului de aprovizionare:

N n
C=  Cl +  p   + N  p
n 2
Lotul optim teoretic de aprovizionare este:
2  N  Cl 2  124  40
nt * = = = 40 tone
p 20  0,31

Costul optim teoretic este:

 Ct * = 2  N  Cl  p   + N  p = 2  124  40  20  0,31 + 124  20 = 2.728 u.v.

Costul aferent acceptării primei oferte a furnizorului (reducere a preţului de 1%):

1
n1 = 50 t → p1 = 20 −  20 = 19,8 u.v. / tonă.
100
N n 124 50
C1 =  C l + 1  p1   + N  p1 =  40 +  19,8  0,31 + 124  19,8 =
n1 2 50 2
= 2.707,85 u.v.

Costul aferent acceptării celei de-a doua oferte a furnizorului (reducere a preţului de 5%):
5
n2 = 100 t → p2 = 20 −  20 = 19 u.v. / tonă.
100
N n 124 100
C2 =  C l + 2  p2   + N  p2 =  40 +  19  0,31 + 124  19 =
n2 2 100 2
= 2.700,1 u.v.

Rezultă că este oportună acceptarea celei de-a doua oferte -

achiziționare de loturi de 100 tone.
n* = n2 = 100 t
Elementele asociate sunt:
➢ frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 124
y* = = ≈ 2 aprovizionări
n * 100
➢ intervalul optim între aprovizionările succesive:
 360
I* = = = 180 zile
y* 2

➢ costul optim C * (bugetul necesar) este:

C* = C2 = 2.700,1 u.v.

4. O fabrică de ciocolată a realizat în anul de bază o producție de 2.400.000

tablete de ciocolată de 125 de grame, pentru care a consumat 480 de tone de cacao.
Pentru următorul an își propune realizarea a 3.600.000 tablete de 125 de grame din
același produs. Ca urmare a perfecționărilor aduse liniilor de fabricație, s-au creat
condiții atât pentru obținerea unei producții suplimentare, cât și pentru reducerea
consumului de materie primă cu 5%.
Producţiile lunare realizate în anul de bază au fost:

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
 Producţia

tablete)
10 22 18

(mii
240 210 250 300 320 150 130 100 200
0 0 0

În medie, pe lună, se lucrează 21 de zile. Coeficientul de siguranţă care exprimă

potenţialitatea de livrare a furnizorului este egal cu 1,24. Aprovizionarea cu cacao se
face de două ori pe lună, la jumătatea și la sfârșitul acesteia.
La momentul elaborării planului de aprovizionare în depozitul unității existau 24 de tone de
cacao, iar până la sfârșitul anului curent urmează să se mai primească 20 de tone de cacao – ca
livrări normale, să mai sosească o comandă restantă de 10 tone și o comandă suplimentară de 10
tone și să se mai consume 50 de tone de cacao. La începutul anului s-a constatat prin inventar că
stocul real de cacao era de 18,5 tone.
Să se întocmească programul de aprovizionare cu cacao, știind că stocarea resursei
generează cheltuieli echivalente cu 25% din valoarea stocului și că lansarea unei comenzi de
aprovizionare generează cheltuieli de 12,5 u.v.. Prețul practicat pe piața materiei prime este de 80
u.v./tonă, la care un furnizor nou oferă o reducere de 5% pentru achiziționarea unei cantități
minime de 40 de tone la o livrare.

Rezolvare:
N pl + S sf = S pi + ARI + N a

- Determinarea Npl (prin metoda coeficienților dinamici):

100 − Pr
N pl = C m 0  k 
100
Q pl 3.600.000
k= = = 1,5
Qo 2.400.000
100 − 5
N pl = 480  1,5  = 684 tone
100

- Determinarea Ssf :
Cantitate

S cr S cr

Ss

31.12.N 31.01.N+1 ............ 31.12.N+1 Perioada (zile)

15.01.N+1 15.12.N+1
S sf = S max
p = S cr + S s

■ Determinarea Scr :
 Scr = I ∙ cmz = 15  1,9 = 28,5 tone
N pl 684
cmz = → cmz = = 1,9 tone / zi
 360

■ Determinarea SS (prin metoda abaterii medii pătratice):

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
qi
24 21 25
100 220 180 300 320 150 130 100 200 2.400
(mii 0 0 0
tabl.)
(q i − q ) 2 (-100)2 (20)2 402 (-20)2 102 502 1002 1202 (-50)2 (-70)2 (-100)2 02 56.800

−  q i 2.400
q= = = 200 mii tabl.
n 12
2
n −
  qi − q 
i =1  56.800
= → =  68,8 mii tabl.
n 12
− q 200 2.400.000
qz = = =  9.523,8 tabl. /zi  9,52 mii tabl. /zi
zi 21 12  21
 68,8
, = −
→ , = = 7,227 zile
9,52
qz
S S = K  cmz   , → S S = 1,24  1,9  7,227 = 17,03 tone

Ssf = 28,5 + 17,03 = 45,53 tone

- Determinarea Spi :
S pi = S e + I 0 − C 0
I 0 = I n0 + I r 0 + I s 0 = 20 + 10 + 10 = 40 tone

Spi = 24 + 40 – 50 = 14 tone

- Determinarea ARI :
ARI = 0

- Determinarea Na :
N a = N pl + Ssf − S pi − ARI
Na = 684 + 45,53 – 14 = 715,53 tone

N areal = N a  S i
 Si = Sri – Spi = 18,5 – 14 = 4,5 tone
N areal = 715,53 - 4,5 = 711,03 tone ≈ 711 tone

- Elaborarea programului de aprovizionare:

N n
C=  Cl +  p   + N  p
n 2
Lotul optim teoretic de aprovizionare este:
2  N  Cl 2  711  12,5
nt * = = = 29,8 tone
p 80  0,25

Costul optim teoretic este:

Ct * = 2  N  Cl  p   + N  p = 2  711  12,5  80  0,25 + 711  80 = 57.476,24 u.v.

Costul aferent acceptării ofertei furnizorului (reducere a preţului de 5%):

5
n1 = 40 t → p1 = 80 −  80 = 76 u.v. / tonă.
100
N n 711 40
C1 =  C l + 1  p1   + N  p1 =  12,5 +  76  0,25 + 711  76 =
n1 2 40 2
= 54.638,19 u.v.

Rezultă că este oportună acceptarea ofertei.

n* = n1 = 40 t
Elementele asociate sunt:
➢ frecvenţa optimă a aprovizionărilor:
N 711
y* = = ≈ 18 aprovizionări
n * 40
➢ intervalul optim între aprovizionările succesive:
 360
I* = = = 20 zile
y* 18

➢ costul optim C * (bugetul necesar) este:

C* = C1 = 54.638,19 u.v.

5. O fabrică de ciocolată și-a propus pentru anul următor realizarea a 100.000

tablete de ciocolată de 100 de grame, 120.000 tablete de ciocolată de 150 de grame și
2.000 kg ciocolată menaj vrac, cu conținut de cacao de 30%. În procesul de fabricație a
ciocolatei există pierderi tehnologice de 10% la materiilor prime.
În anul curent, aprovizionarea cu cacao s-a realizat astfel:
Momentul calendaristic al
15.02 16.04 15.07 04.10 03.12
intrărilor de resursă în depozit
Cantitatea efectiv intrată (Qef i)
– kg 1.200 1.800 1.300 1.700 3.000
 Intervalul până la 15.02 a fost de 50 de zile.
Pentru anul următor întreprinderea și-a propus să se aprovizioneze cu cacao trimestrial,
cu intrările programate la sfârșitul trimestrului.
Lunar, întreprinderea recuperează 50 kg de cacao din siropurile realizate.
La momentul elaborării planului de aprovizionare în depozitul întreprinderii existau 750
kg de cacao, iar până la sfârșitul anului curent urmează să se mai primescă 240 kg de cacao și să
se mai consume 610 kg de cacao. La inventarul efectuat la începutul anului de plan, stocul real de
cacao a fost de 381 kg.
Să se întocmească programul de aprovizionare cu cacao, știind că prețul resursei este de
100 u.v./tonă, lansarea unei comenzi de aprovizionare generează cheltuieli de 5,25 u.v.,
cheltuielile de stocare sunt de 0,04 u.v./kg/zi, iar cele suplimentare generate de lipsa resursei din
stoc sunt de 35 de ori mai mari decât cele de stocare.

6. O fabrică de mobilă a consumat în anul trecut 510 m3 de lemn de fag, obținând o

producție de 0,8 milioane u.v. Pentru anul de plan, ca urmare a modernizărilor aduse liniilor de
fabricație, se estimează creșterea volumului valoric al producției la 1 milion u.v. și reducerea cu
9% a consumurilor.
Aprovizionarea cu lemn de fag se face trimestrial, la sfârșitul trimestrului, de la un
producător care desfășoară o activitate sezonieră caracterizată de un interval de 60 de zile de
reluare a producției. Durata procesului de comandă – aprovizionare este de 10 zile. Resursa
necesită un proces de condiționare de 50 de zile. Lunar, unitatea recuperează din deșeuri, în
medie, 2,1 m3 de lemn de fag.
La momentul elaborării planului de aprovizionare, în depozitul unității existau 420 m3 de
lemn de fag, iar până la sfârșitul anului urmează să se mai primească o comandă restantă de 85,5
m3 de lemn și să se mai consume 375 m3 de lemn de fag. La începutul noului an de plan s-a
constatat, prin inventariere directă, că stocul real de lemn de fag era de 130,425 m3.
Să se elaboreze programul de aprovizionare cu lemn de fag, știind că lansarea unei comenzi
de aprovizionare generează cheltuieli de 7 u.v., stocarea resursei – o cheltuială medie anuală de
0,45 u.v./tonă, iar transportul – o cheltuială medie de 7,5 u.v./lot.

Rezolvare:
N pl + S sf = S pi + ARI + N a

- Determinarea Npl (prin metoda coeficienților dinamici):

100 − Pr
N pl = C m 0  k 
100
Q pl 1
k= = = 1,25
Qo 0,8
100 − 9
N pl = 510  1,25  = 580,125 m3
100

- Determinarea Ssf :
Cantitate
 S cr S cr

Ss

31.12.N 15.03.N+1 ..................... 31.12.N+1 Perioada (zile)

S sf = S max
p = S cr + S s + S cd

■ Determinarea Scr :
Scr = I ∙ cmz = 90  1,61 = 144,9 m3
N pl 580,125
cmz = → cmz = = 1,61 m3 / zi
 360

■ Determinarea SS - prin metoda directă:

S s =   cmz = 10  1,61 = 16,1 m3

■ Determinarea Scd - prin metoda directă:

S cd = t cd  cmz = 50  1,61 = 80,5 m3

Rezultă că:
S sf = S cr + S s + S cd = 144,9 m3 + 16,1 m3 + 80,5 m31 = 241,5 m3

- Determinarea Spi :
S pi = S e + I 0 − C 0
Spi = 420 + 85,5 – 375 = 130,5 m3

- Determinarea ARI :
ARI = 12  2,1 = 25,2 m3

- Determinarea Na :
N a = N pl + Ssf − S pi − ARI
Na = 580,125 + 241,5 – 130,5 – 25,2 = 665,925 m3

N areal = N a  S i
Si = Sri – Spi = 130,425 – 130,5 = – 0,075 m3

N areal = 665,925 + 0,075 = 666 m3

- Elaborarea programului de aprovizionare:

360 360 k  i p  cmz  C sa
C=  Cl +  C tr +
k  ip k  ip 2
 2  (C l + C tr )  360 2  (7 + 7,5)  360
k* = = =2
cmz  i 2p  CS 1,61  60 2  0,45
I * = k * i p = 2  60 = 120 zile
 360
y* = = = 3 aprovizionări
I * 120
N 666
n* = = = 222 m3
y* 3
C* = 2  (Cl + Ctr )  N  C S = 2  (7 + 7,5)  666  0,45 = 93,23 u.v.