Lucrări de seminar ATT – Analiza cererii și ofertei turistice a României

Student: Calin Gabriela Angelica

Turismul în România se concentrează asupra obiectivelor cultural-istorice, litoralului,

stațiunilor montane și balneoclimatice. Numărul turiștilor este în creștere, ajungând în prezent
la 12 milioane, din care aproximativ 23 % turiști străini.
Acest studiu se bazează pe cercetarea surselor bibliografice și a datelor statistice oferite
de Institutul Național de Statistică:
- capitolele de turism din Anuarele Statistice ale României;
- Turismul României. Breviar statistic, 2016-2020;
- Seria Turism, 2016-2020.
Studiul a fost realizat pe baza analizei, prelucrării și interpretării celor mai semnificativi
indicatori ai cererii turistice (numărul de turiști/ sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului,
densitatea circulației turistice), ofertei turistice (numărul și structura unităților de cazare),
precum și indicatori ai relației cerere-ofertă (gradul de ocupare). Prin metoda modelării grafice,
am realizat diagrame cât mai sugestive pentru fiecare indicator, utilizând aplicația Microsoft
Excel, după care graficele au fost interpretate pentru a concluziona asupra evoluției
fenomenului respectiv.

Cererea turistică

Figura 1. Evoluția numărului de turiști în

România, în ultimii 10 ani (2011-2020)
14000000
13374943
13000000 12905131
12000000 12143346
11000000 11002522
10000000 9921874
9000000
8465909
8000000 7943153
7686489
7000000 7031606
6398642
6000000
5000000
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Începând cu anul 2011, se constată o creștere semnificativă (peste 0,5 mil. turiști anual)
a sosirilor (o tendință manifestă de altfel și la nivel mondial, unde doar în anul 2009 s-a
înregistrat o regresie a numărului de turiști internaționali).
Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a derulat, în perioada 2009-2012, investiții
semnificative în infrastructura turistică și în marketingul și promovarea destinațiilor românești,
atât din fonduri europene, cât și din fonduri de la bugetul de stat. Astfel au fost alocate pentru
dezvoltarea turismului fonduri europene și de la bugetul național de aproape 820 de milioane
de euro, față de 20 de milioane de euro, cât au fost alocate în perioada 2006–2008.
Astfel, în 2014 se înregistrează un maxim al ultimilor 23 de ani: 8,4 mil. turiști (valoare
apropiată perioadei 1991-1992), o surprinzătoare revigorare a turismului românesc. În anul
2014 s-au înregistrat și valori ridicate ale ratei de creștere anuală a sosirilor: 6,3% per total, cu
5,3% pentru turiștii români și 11,5 % în cazul turiștilor străini.
De asemenea, dezvoltarea turismului s-a realizat în ultimii ani în mod strategic, prin
implementarea unor planuri de acțiune coerente de coordonare a domeniului: Planul Strategic
și Operațional de Marketing Turistic al României 2011– 2015, Planul Strategic și Operațional
de Marketing Turistic pentru București 2011–2015, Strategia de Creare și Promovare a
Brandului Național de Turism, Strategia Națională de Dezvoltare a Ecoturismului, Strategia
Națională de Dezvoltare a Turismului Balnear.

Figura 2. Evoluția și structura

numărului de turiști în România, în
ultimii 10 ani (2011-2020)
2683748
2796622
15000000 2760080
2480824
2239978
10000000 165643617173551914570
1516699 453867
9383266 10691195
6225798 7681896
5000000 5514907
8521698 10108509 5944775
6030053 6551339
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Turiști români Turiști străini

În perioada 2015-2019, se constată o revigorare fără precedent a numărului turiștilor,

astfel încât se înregistrează peste 12 milioane turiști în anul 2017, valoare atinsă doar în
perioada comunistă, apoi 12,8 milioane turiști în anul 2018 și 13,2 milioane turiști în anul 2019.
Acest lucru se datorează unei mai bune implicări a Ministerului Turismului în inițierea și
aplicarea de legi și reforme în domeniul turismului, o mai bună promovare a turismului
românesc, precum și o ofertă diversificată a operatorilor din turism.
Este rezultatul politicilor și reformelor din turism, iar în cazul turiștilor străini se adaugă și
motivele de insecuritate resimțite de aceștia față de unele state ale Europei de Vest (Franța,
U.K., Spania, Belgia) sau Turcia - valurile de emigranți și mai ales atacurile teroriste ce au
început acum câțiva ani au dus la reorientarea fluxurilor turistice spre destinații considerate
mai sigure, cum ar fi Polonia, Ungaria, chiar și România și Bulgaria (Simoni & Teodoroiu,
2018).
Se observă o dublare atât a numărului de turiști români, cât și străini, în ultimii 10 ani.
Sosirile înregistrate în 2019 au însumat 13,26 milioane de turiști, în creştere cu 3,6% faţă de
2018. Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români au reprezentat 79,9%, în timp ce
turiștii străini au reprezentat 20,1%. Sosirile turiștilor români în structurile de cazare au fost în
număr de 10,597 milioane, cu 6,14% mai mult decât în 2018, o cotă de 79,9% din total. Sosirile
turiștilor străini au fost în număr de 2,671 milioane de persoane, în scădere cu 4,08% față de
anul precedent.
În anul 2020, ca efect al pandemiei COVID-19, numărul turiștilor s-a înjumătățit (6,4,
milioane), iar cel al turiștilor străini s-a redus la un sfert din valoarea înregistrată în anul
precedent.
 În privința structurii cererii pe categorii de confort ale unităților de cazare (figurile 3, 4
și 5, tabel 2), în anul 2019, se constată că 47% din turiști au preferat unitățile de cazare de 3
stele (6297936 turiști), urmate de cele de 4 stele (31%, respectiv 4200600 turiști), cu
diferențieri pentru turiștii străini, care au preferat unitățile de cazare cu grad mai mare de
confort (4 stele 49,19% și 5 stele 14,61%).

Figura 3.Structura sosirilor de turiști,

în România1 pestea categorii
neclasificate de confort ale
5 stele
259468 71429
unităților
1.94% de0.53%cazare 719401 (2019)
2 stele 5.38%
1826109
13.65%
4 stele
4200600
31.41%
3 stele
6297936
47.09%

5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificate

Tabel 2. Structura sosirilor de turiști în România, pe categorii de confort ale unităților de cazare (2019)
Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificate
Total turiști 13374943 719401 4200600 6297936 1826109 259468 71429
% 5,38 31,41 47,09 13,65 1,94 0,53
Turiști români 10691195 327208 2880569 5533277 1653338 228832 67971
% 3,06 26,94 51,76 15,46 2,14 0,64
Turiști străini 2683748 392193 1320031 764659 172771 30636 3458
14,61 49,19 28,49 6,44 1,14 0,13
 Figura 4. Structura sosirilor de turiști
români, pe categorii de confort ale
unităților de cazare (2019)
228832, 2.14% 67971, 0.64%
327208, 3.06%

1653338, 15.46%
2880569, 26.94%

5533277, 51.76%

5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificate

Figura 5. Structura sosirilor de turiști

străini, pe categorii de confort ale
unităților de cazare (2019)
30636, 1.14% 3458, 0.13%
392193, 14.61%

172771, 6.44%

764659, 28.49%

1320031, 49.19%

5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificate

În privința structurii sosirilor de turiști pe destinații, în România, în anul 2019, se

observă că aproape jumătate au preferat destinațiile turistice urbane (47%, respectiv 6275835
turiști), urmate de stațiunile montane (17%, respectiv 2305517 turiști), în timp ce litoralul și
stațiunile balneare au primit 9%, respectiv 8% din totalul turiștilor, datorită unei oferte
nediversificate și unei slabe promovări (figura 6, tabelul 3).
 Tabel 3. Structura sosirilor de turiști după destinație, în
România (2019)
Total Stațiuni Stațiuni Stațiuni Delta București Alte
de balneare montane Dunării și orașe localități
litoral mari
Total sosiri 13374943 1153682 1133359 2305517 166411 6275835 2340139
Turiști români 10691195 1119401 1098706 2109378 146006 4209530 2008174
% total 79,93 97,03 96,94 91,49 87,74 67,08 85,81
Turiști străini 2683748 34281 34653 196139 20405 2066305 331965
% total 20,07 2,97 3,06 8,51 12,26 32,92 14,19
Sursa datelor: Turismul României. Breviar statistic, INNSSE, 2020

Există și diferențe în privința preferințelor turiștilor români și străini (tabel 3): turiștii
străini au preferat turismul urban (33%) și Delta Dunării (12%), în timp ce preferințele turiștilor
români au fost diversificate – litoralul, pe primul loc (97%), stațiunile balneare (97%),
stațiunile montane (91%), Delta Dunării (88%) și destinațiile urbane (67%).

Figura 6.Structura sosirilor de turiști

după destinație, în România (2019)
1153682, 8.63%
1133359, 8.47%
2340139,
17.50%
2305517;
17.24%
6275835, 46.92%

166411,
1.24%

Stațiuni de litoral Stațiuni balneare Stațiuni montane

Delta Dunării București și orașe mari Alte localități

În privința pieței turistice a României, din cei 2,6 milioane turiști străini din anul 2019,
cei mai mulți provin din țările europene (Germania, Italia, Ungaria, Franța, Marea Britanie,
Spania, Polonia, etc.), dar și din Israel, SUA, Turcia, China.
 FIGURA 7. TOP 20 ȚĂRI EMIȚĂTOARE DE
TURIȘTI PENTRU ROMÂNIA (2019)
297615

235128

222778

161898

160492

155120

139540

123051

106275

67435

64840

62321

59358

54791

52397

51997

43064

41928

36062

32219
Figura 8. Structura înnoptărilor pe
categorii de unități de cazare în
Hosteluri, Moteluri, 440135,
848870, 2.82% România Alte unități de
1.46% (2019)
cazare, 925018,
Pensiuni 3.07%
turistice,
Vile turistice,
2324217,
1039641, 3.46%
7.73%
Pensiuni
agroturistice,
2518605, 8.37% Hoteluri,
21989605,
73.09%
Hoteluri Pensiuni agroturistice Pensiuni turistice
Vile turistice Hosteluri Moteluri
Alte unități de cazare
 Tabelul 4. Structura înnoptărilor pe categorii de unități
de cazare în România (2019)
TOTAL 30086091
Hoteluri 21989605
Pensiuni agroturistice 2518605
Pensiuni turistice 2324217
Vile turistice 1039641
Hosteluri 848870
Moteluri 440135
Cabane turistice 266010
Campinguri 208643
Tabere de elevi 181734
Bungalouri 125843
Popasuri turistice 62278
Căsuțe turistice 44298
Sate de vacanță 16318
Spații de cazare pe nave 16272
Hanuri turistice 3622

Numărul total al înnoptărilor, în România, în 2019, a fost de 30086091 (Figura 8,

Tabelul 4). Unitățile de cazare preferate de turiști au fost hotelurile (73% și 21989605
înnoptări), urmate de pensiunile turistice și agroturistice (aproximativ 8% fiecare). Restul
unităților de cazare au înregistrat procente mult mai reduse de înnoptări (sub 2-3 %).

Figura 10. Numărul și structura

unităților de cazare din România, pe
categorii de confort (2019)
5 stele Neclasificate
4 stele
1 stea

2 stele
3 stele

Neclasificate 1 stea 2 stele 3 stele 4 stele 5 stele