affil

ffi
1'''

:: :'r

r\ f:il

JI)tw.r
e
J

f?L$tu!

,4.
mAnt
'.''
?rf,
Cuprins
 {r,'
" 1:Wi

Introducere : \,.

Vizuti din spaliu,

planetanoastre,
PimAntul, esteun
. glob minunat,
albastrucu alb. Cea
de-atreia planetede la Soare,estecea
mai mare dintre planetelea ciror orbiti esteaproapede
Soare.Estesinguraplaneti carecunoatteviala ti
existenlaapei.

Acestvolum desprePim6.ntaduceo colectiede 200 de

intreberi ale ciror rispunsuri limuresc aproapeorice nedumerire
pe careun copil ar putea-oa\.eadespreaceastiplaneti.

Fiecareintrebareesteexplicati intr-o manier6.simpli, folosind atit un limbaj pe inlelesul

tuturor, cat $i ilustratii gi poze,carefac lecturamai interesante!i mai instructive.

S-audepuseforturi pentru a mentineviu interesulcititorilor pdni vor termina de lecturat

acestvolum gi igi vor dori si treacdIa urmltorul. Fiecarevolum conline mai mult
de200deintrebdria clror rdspunsuripot clarificaorice
semnde intrebarecares-ar
ivi intr-o minte
curioase.
 imt l. Care sunt celettei
straturi principale ale
4. Din ceestealcituiti mantaua?

PimAntului? Aceststrat seafli deasupranucleului.Incepede

la aproximativl0 km subscoarlaoceanici,fi de
PimantulestealcAtuit la aproximativ30
din mai multe km subscoarta
straturi. continentale.
Straturile Mantauaeste
principalesunt impe4ite in
in numir de mantauainterna
trei:nucleul,
$i mantaua
mantaua$i extemi.Are o
scoar!a. grosimede
Nucleul estepadea Pemintului carese aflAh cea aproximativ 2 900km $i contineaproape 80%
mai mare adancime,scoarlaestestntul exterior,
din masatotali a Pimentului.
iar intre acestease aflAmantaua.
5. Caresunt insulelede lengi coastaAmericii
2. Din ce \unt alcatuite\coarteleoceaniceli
deNord?
continenlale? I
tristi numeroaseinsuleIang;coasla Americii
deNord.Acestea sunLInsulaGroenlanda,
Ar hipelagul
Ar cli( .AnLilele
M ar i) iM ici
ArhipelagulAlexander$iInsuleleAleutine.

6. CeestenucleulPimentului?

Zona
centmli a
Scoartaoceaniciareo grosimedeaprorimativ Pimentului
6 1I km gi conlinerocitari, cum ar fi bazaltul. estenumite
Scoa4acontinentalA estemai groasidecetcea nucleu.
oLeanica, avando gro\imedeaprorimaliv Nucleuleste
20 80 km $iconlinein principalnaterialu$or, o sferi
cum ar fi granitul. dense
alcituitedin
3. Care dintre straturile Pimantului poatefi urmitoarele
asociatcu condiliile meteorologice? elemente: fier li ni(hel.Are dou; 5traturi
nucleulintem $i nucleul extern.Nucleul este
solid gi are o grosimede aproximativ1 250 km.
Nucleul extern are o grosime de aproape
2 200 km.

7. Care este singurul continent acoperit ln

intregime cu gheali?

Antarcticaestecontinentulacoperitin intregime
cu gheala.in prezentnu eile locuitde oameni,
de$ise crcdece,in trecut, oamenii au locuit
acolopentru o scurteperioadl de timp.
........'
l
SaructuraPemeotului
 8. De ce nu poate existaviata daci nu este 31 de milioanede
atmosferd? km'?.Continentul
Africa ar putea
Pimentul esteinconjurat de tot felul de gaze.
include teritodul
Aceststrat este
Chinei, Indiei,
numlt
Noii Zeelande;i
atmosfera
al Statelor Unite
PimAntului.
Firi atrnosferi, 9i tot ar mai
ramanespatiu
viala pe
liber
PimAnt nu ar
exista. 12, Ce sugereazi
Atmosfera ne teoria Pangea?
oferi aer,api,
cilduri li ne protejeaziderazelediunitoareale TeoriaPangea
Soarelui$idemeteoriti. afirmi ci toate continentele actuale au fosr
candva unite $i au format un ,,supercontinent"
9. Cum influenteazd Soalele$i Luna, denumit Pangea.in limba greaci,termenul
Pimentul? .,Pangea'-rnseamna..tol uscatul. Definellein
mod exaclcum aralauconlinenlele in Jrm; cu
Forla
200 de milioane de ani, inainte de a se desptinde.
gravitalionalAa
Acestebuceli desprinses au indepirtat ugor una
Pemantuluiajuti
de cealalti,formAndcontinentelepe carele $tim
Lunasi orbiteze
in ziua de azi.
in jurul acestuia.
Fo4a 13.Caresunt celetrei parli ce formeaza
gravitationale America de Sud?
atragePimentul
Din punct de vederetopograffc,acestcontinent
$iLunafi creeaze
mareea(fluxul;i refluxul).Soarele estedivizat in trei fli!
conferi
lumini $iincebegePimantul. sectiuni:America
de Sud Cordiliera,
10.Ceinseamniderivacontinentelor? zonele
depresionare
Deriva continentelorsereferir
interioare$i scutul
la deplasarea, una fali
contrnental.
de cealalti,a
continentelorde 14. Care este
pePemant. singurul
Tectonicaplicilor conlinent unde
esteprocesul tigrul poate Ii
geologic$i studiul gisit in s biticie?
miqcirii,a coliziunii
gi a diviziunii
continentelor.

I I . Cet de mare esteAfrica?

5
 1.In cepartea 4. Care estediferenta dintre climat ti condiliile
troposfereiexisti meteorologice?
viati?
Condiliile meteorologicereprezintl starea
Biosfera esteacea atmosferei
partea troposferei peo
unde existi viate. perioadi
Aceastaurci de la scurtede
timp, in timp
Pimantului cdtre ceclimatul
cer.Pdn rcprezintd
prccesulde valoarea
fotosintezA, mediea
plantel€ iau steriiwemii
dioxidul de carbon pentnr o anumiti regiune,pe o perioadi de timp
din atmosferi,eliberAndoxigen. indelungate.Factoriprecumtempemtura,
2. Ce cauzeazdincilzirea globali? pre(ipitatiileii luminasoarelui
determina
climatuluneianumiteregiuni.

cetevagnde a 5. Ceprovoacitunetul?
temperaturiide Aeruldinjurul unuifulgerestedecinciori mai
pe Pimentduce cald decattempemturaSoarelui.Aceasti
la ridicarea incilzirebruscifacecaaerulsi seextindi cu o
nivelului apelor. vitezemai maredecetceaa sunetului,lucru care
Cauzele facecaaerul si secomprimegi si formezeo
principaleale undi degoc;noi o percepem cape un tunet.
incilzirii globale
sunt: crelterea 6. Careestecel mai recestrat al atmosfelei?
concentratieiefectuluide seri, defri$irile $i i Mezosferaestecel
-ilr
EI ( 90 C'). Acest
=-=
=G1

carele primim, i -r
E[ i' ti-ool
--
ne aiuu si j apusurilor
desoare.
inlelegem cum
functioneaze I 7. Care sunt cele nlai impodante patru stratud
6tfiea wemii. I ale atmosfcrei?
$atellJiine mai At-o,l".u ul.ituite din patru straturi:
I ",t"
se
a.iute \traro\fera,
tropo,fe-d. mezosfera si termoqfera.
i
anticipim anumiteevenimenteleg'aGde i Troposteraertecel marsublirestrat.stratosfera
conditiilemeteorologice.Deexemplu,,, i ;il;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;."
avertzerile refedtoarcla uragane' : j afli concentra,tia
marini de ozon. Mezosfera
'*.--''.-
: i estecelmai recestrat,iar temosferaeste
. Condi!fi meteorologice,climat gi atmosferi'
alcituiti din ionosferaqi magnetosferi. 11, Care sunt
cauzelecare
8. Care factod antropogeni afecteazi
schimbaiea climatului?

Activitilile umane reprezinti factorii

antropogenicareduc la schimbareamediului
puncte calde$i punctereci. Acestfenomenduce
inconiuritor $i influenteazi cImatul. In unele
la formareaunui gol gi aerul careseafli
cazuri,acest
deasuprapunctelor reci intri cu repeziciune
lanl dereac{iiF:
lniuntru; astfelse formeazi vanturile.
estedirect $i
neechivoc 12. Cum se numegtedomeniul care studiazi
(exemplu: Pdmantul Eiatmosferasa?
efectelede
Meteorologia
idgafieasupra
este$tiinla
temperaturiiEia
carestudiazi
umiditilii),1n timp cein altecazuri,efectuleste
atmosfe!a
mai pulin clar,De mulli ani sepoartedezbateri
Pemintului$i
referitoare careducla schimbarea
la ipotezele
interacliunea
climatuluidecitrc menaomului.
sacu acesta ii
9. De cenu suntceala,burnila gi negura cu toate
precipitatii? formeledevia{d,

Ceala,burnilali neguranu suntpreciPitatii, 13.Caresunl efectelediundtoarealesubticrii

deoarece acesteanu cadpe sol.Burnilaqi ceala stratuluide ozon?
seformeazlde celemaimulteori deasupra
subtierea
mdrilorSia
stratuluide
lacurilor.
ozonducela
Particulele de
aparilia
praf, fum ti
frecventea
sarecar€
canceruluide
afecleazi
piele.Acestase
claritatea
datorcaziL
aeruluisunt
hidrocarburilor
cunoscute sub
clorumte $i a
denumireade negurl.
fluorocarburilor frigidere,detergenti
din aerosol,
10. Care sunt celetrei tipuri de nori? ti produsedin polistiren.
Norii pot fi de 14.Ce fel de precipitafipot cldeaintr-un an?
tipul cirrus (nori
Termenulde precipitalijserefereh oriceformi'
subliri),tipul
deumezealicarecadedin aelpe solgi include:
cumulus(sub
zipada,lapovila,grindina, ploaiafini gi ploaia.
formi degrimezi
(Cea!a,bumila $ineguraru suntprecipitalii)
izolate)$i tipul
stratus(auasPect
destratu ):

7
Condilii meteor<ilogice, climat gi atmosferi
 1. Catesecundesunt solari $i se apropiede perioada€fectivi de
intr o zi? rotatie a PimAntului, opusemigcerii aparentea
O zi conline 86 400 de Soarelui.
secunde.Fiecare 4. De ce a primit numilul M73 un grup mic de
secundeeste patru stele?
definiti caffind
dumtaa Acesta reprezinta
9 192 631 770 d,e un alt cazde
perioadeale masurare a
radialiei ce poziliei, care,in
corespund acestcontext,a
tranziliei intre fost determinate
straturile hiperffne ale solului, in sistemul cesiu in mod simultan
cu misurarea
poziliei globalea
2. Caree.le diferentainlre o zi siderala$i o zi
formatiunii M72.
solari?
Grupulmic
O zi solari alcetuitdin patrustelea pimit numirulM73.
tine,de fapt, 5. De cesuntnoplile mai scurtedecatzilelein
dela amiazi
timpulverii?
pAneh
amiaza. Existi doi factoricarefac, in general,
noplilesi
ReprczintA fiemaiscurtedecdtzilele.Primulfactor
duratadetimp Soarele nu esteun punct,ci arco formi aparente
decdnd deaproape32deminutedearc.Al doileafactor
vedemsoarelepentruprimaoari gipAndil atmosferarefracteazilumina soareluiastfel
vedemdln nou,in acela$i loc pe cer.O zi incato partedin aceasta ajungepe solcend
siderali:seraporteazila stele.Duratadetimp de soarele seafli maijos deodzontcu aproape
cdndvedemo steaintr-unanumitloc pe cer)i 34deminutedearc.
-.: : -.
6. Ce esteun Maraton Messier?

Obiectele
Messier
reprezintaun
setde obiecte
astlonomlce
catalogatede
citre
astronomul
fralcez
Charles
Messier.
Maratonal
Messieresteun termen caredescrieincercarea
de a gisi cet mai multe obiecteMessierintr-o
singurdnoapte.
'
Zi, noapte $i anotimp
 7. Care factor din anotimp faceca animalele si
hiberneze?
vari in emisfera
nordici.
u
in regiuniletemperate
polare,anotimpurilepot
cauzaschimberi
$i I l. Ce esle
echinoc{iul de primivari?
#9
v^ l
referitoarela cantitatea In emisferasudici, echinocliulde primevare
de
lumini solari,faptcare corespunde cu
facecauneleanimalesi centrul
intrein hibemaresausa Soareluicare
migreze, iar plantelesi traverseaza
intreln starelatenti. ecuatorul
ceresc
8. Caresuntfactorii de caredepi[d tipurile de deplasAndu-se
eclipsi solari? lnspresudti
seproducein
Eclipsasolaridepindede distanlala careseafle
dataechinocqiului
de toamnddin nord.
Lunafalade Pementin timpul evenimentului. O
Echinocliuldeprimivari marcheaziprimazi
eclipsi
din anotimpuldeprinivari.
totali de
soalese 12.Ce cauzeazisolstitiile?
produce
ln timp cePdmdntulseinvartein jurul Soareluj,
aluncl
poziliaacestuiadin urmi seschimbipe
cand
parcursulunui an din cauzaschimberiipozitiei
PAmentul
PimAntuluifatedeSoare,schimbare produside
tntetsec-
teazipor{iuneadepenumbrea umbreiLunii. mi$carea de rotaliein jurul proprieisaleaxe,

9. (lc inseamnieclipsade luni? 13.Ce sunt steleledtlble?

Eclipseledeluni aparatuncicandLunatrece Steleledublesuntdouestelecarepar a fi o

prin umbraPementului. siDguEstea
Din momentceacest
lucruse candsunt
intampld observate cu
numaicand ochiulliber,
Lunaseafli $i cadoui
stelecind
Pepartea
indepArtatia sunt
Pimantului observate
?ta deSoare, prin
:clipselede t€lescop.

-'rnaapardoar cand estelune pfini. 14.De ce

. r. aJre esleceamai lungazi a anului? are calendarul nostru ani bisecti?

:= mai lungezi a anului estesoistitiulde vari. Pemantuluili ia aproximativ365 /a zile sefaci o

,: iecare an, in ziua de 21 iunie mzelesoarelui rotalie completi ln jurul Soarelui.Agadar,zilele
de un srertsunLadaugate Dentrur formao zi Lot
-:-: f<rpendi(ularpe fropiculRaculuila 23.30'.
nord.A(easlazi reprezinta
la patroani,De aceea existeanibisectitot la
-:-.r.lrne \olslitiulde
4 ani.

Zi r@pte gi anotimp 9
 I . Cum contribuie 4. Care este cea mai lnalti maree astronomici?
plantele la circuitul
apei? Ceamai
inalte
Planteletranspiri maree
prin eliminareade asttonoml-
umezeali$i ca este
acest aceeadin
fenomen primevara
contribuiela perigian
evaporare. cendatat
Prin Soarele,cetgi Lunaseafll cel mai aproapede
evapoatarea Pimant.
aPer
umezealaajungein atmosfere, secondenseaza 5. Cum seformeazi valurile oceanului?
ti
cadeinapoi pe sol subformi de precipitalii. Valurilesunt
2, De ceesteapavitali pentruviala existenti? cauzatede trei
factori: forla
Apaesteimportantipentruvialadepeplaneta gravitalionaH,
noastri,feraaceastanimicnu ar supravielui. vdnrul qi
planeteiesteacoperiti
Doue treimi din suprafata cutremutele.
cu apa. gravitationalaeste
Insi 937o responsabili
din apa pentru formareafluxului gi a reflu-.rrlui.Fluxul
oceanelor apareahrncicandapaesteceamaiadenca. iar
estetoxici cdndapaestemaipulinadinca.
reflr.rxr.rl,
pentru: Ridi(area nivelului apeidetermini
$iscaderea
oameril: formareavalurilor.
plante
6. Unde in lume seformeazi celemai inalte
maree?

Ceamai lnalti
mareedin
lumese
formeaziin
Canada. In
aceasti
pdvinla esteo
anumiti rivalitate intrc Quebecul Arctic $i
Canadacu privire la caredintre celedoue defne
ceamai inalte mareeoceanici din lunrc.

7. Ce factori contribuie la intensilicarca

i :Yantuluiprodusde valuri?

Existefueifactori carecontroleazeintensificarea
vinh:lui produs de valurir viteza $i durata
vantului gi drulnul apei.
Circuitul apei, valuri ti maree
:: ''
8. Ce esteo mareede primiYari? ll. Ceeste
intelcepliain
AtuncicandPamantul. Lunaii Soarele se
coronament?
aliniazi(cind e luni noui giluni plini),
G&V
,,ddiceturi
le'de api Ii coronament
.Y{o
sercfereh
provocate ji i I precipitaliile
precipitatiile
interceptal
interceptate
de Luni $i ; r I de frunzigul planteiqi care,
de Soare rt in celedin urmi, se
t!-,
apar ln 1, evapori in atmosferi,
acelaqiloc pe sol.
neajungdnd
pe suprafala
12. Cale estediferenia
Pimintului.
dintre scurgerea de suprafa{i gi scurgerea in
Mareea
albie?
lunard;i ceasolarilgi unescapeleprcvocando
mareemaiinalLa de(alInal!imeamediesi mai Curgereacontinuesaualbia sereferdla debitul
joasi decatceamedie.Acestea senumescmaree fluviilor, a rAurilor ;i a altor canale$i reprezinte
deprimevari. un factorelementar in circuitulapei.Scurgerea
de supnfali esteun termenfolosit pentru a
9. Ceesteo mareeioasi(decvadiaturi)?
descriedebitul apeirezultatedin ploaie,topirea
Atuncicend zepeziisaudin altesurse,pe sol.
PimAntul,
13.Ce esteinfiltratia?
Luna$i Soarele
formeazi un Infiltralia reprezinti
unghi drept, scurgerea apeidela
fluxul cauzat suprafalasolului ln pimin
demareea Odati inffltratl, apase
lunaracoincide transformi ln umiditate a
cu refluxul cauzatde mareeasolare.Acest soluluicauzatideapa
fenomenfacecarefluxul safie mai scezutdecet subterani.
valoarea mediegifluxulmai maredecit valoarea
joasa(decvadraturi). 14.Cind sespargeun val?
medie,formindmareea
Un val carese<parge
esleacelval a caruibatl nu
10. Ce sunt valurile de suprafali ale . ..i :
11maL poate susune aoama, sl asrrelse
oceanului?
pribugegte.Un val sespargeatunci cendajunge
in apemaipulin adencisaucenddoui sisteme
devalud opuseiqi unescfo4ele.
 1. Curn se formeazi
de tornadededesubtulfurtunilor cu treznete9i
furtunile?
omoaraaproximativ60 de oameni.
Furtunile se formeazi 4. Furtunile se folmeazi doar pe Pimint?
atuncicendse
dezvolteun Nu, ti alte
centrude corpuri cere$i
presiunescizute careau atmosferd
careeste suffcienti (in
inconjumtde un mod palticular
sistemde colo$iiformali
presiuneinalte. din gaz) au
Aceasta furtuni. Cel mai
combinatiedefo4e opusepot prcvocavanturigi cunoscut
ducla formareanorilordefurtund,cum ar fi exemplueste
norii,,cumulonimbus". MareaPateRo$ie
depe planetaJupiter.DeSidin punctdevedere
2. Cumati descrie
un r.iscol?
tehnic areforma unui uragan,aceastefuduni
Viscolulesteo furtunein timpul cireiacad esteactivi de celpulin 340deani,fiind
cantitelimari descoperite decetreastronomulGalileoGalilei.
de zipadi.
5. Ce esteun ciclontropical?
Zipadaeste
maipulin Ciclonultropical
densidecit apa esteun tip de
in starelichidi, furtunacarese
cu un factorde invartein jurul
aproldmativI 0 unui centru de
la temperatud presiunescezute,
utor subpunctulde inghelti chiarmai mult la alimentatide
tempemturimai scizute.AFdar o cantitatede cilduracarceste
apecarear prcduce2 cm deploaiepoateforma eliberateatunci
20 cm dezipadi. cendumezealase ridici fi secondenseazi.Acest
tip de furtuni se formeazl la tropice,avandun
3. De cesunt consideratetornadele a fi cele
camcterciclonic - de aici gi numele.
mai distructive ti mai violente vijelii?
6. Cum arati adancurile oceanului ln timpul
Tornadelesuntcelemai violentefurtuni de pe
unei furtuni?

100km/h 9i Adincurileoceanului
PoraJunge rimin calmedincolo
panila desuprafali.
483km/h. Pe Acliuneavalurilor
afecteaze doarprimii
12-15m dela
suprafali in timpul
uneifurtuni foarte
puternice,dar in mod normal efectuleste$i mai

Furtuni si nori
7, Cc est€norul ,,Cirrocunlulus"? predominante la orele
r;siritului ti
,,CirrocumLrJus": norul de tip Cirrus laceparte
asfintitului.
dintr o clasi caracterizataprin straturi subliri ti
albe,fiecare 10.Ce surt norii de tip ,,stratus"?
dintre elefiind
Norii de tip
alcituitA din
,,stratus"sunt
granulefoarte
nori cale
mici de ghea(i.
seaminacu
Acesttip de
n\te
nor se alli Ia
ceartafuri
altitudini
ineDsetrase
foarteinalte de 6000-12,000m.
pestebolta
8. De ce sunt nolii albi? cereasci.
Acetti nori se afli cel mai aproapede sol fi pot
Norii sunt albi deoarecepicurii de api sau
aduceploaiesauburnili.
cristalelede gheali din ei sunt suficientde mari
si imprd$tielumina a $aptelungimi de undi, I l. Ce sunt norii inalti?
carese unescpentru a producelumini albi.
De obicei,
Norii vor apirea negri saugri daci ace$tiase afli
norii inati
ir umbra unor alli nori saudaci parteade susa
seforrneazi
norilor arunci o umbri deasuprapropriei lor
lao
baze.
aititudine
de 6 Km, in
regiunea

troposferei.
In regiunilepolare,sepot forma $i la o altitudine
de 5 Km. De obicei,apainghealdla aceasti
altitudine,a$adarnorii sunt alcetuif din crisiale
de ghea!i.

12. Ce surlt furtunile de foc?

9. CAnd plimesc norii culoarearoEie,
portocalie sau roz? Furtunile
defoc sunt
Norii de culoarerotie, portocaliefi roz apar
lonl
doar la riseritul sauasiinlitul soareluiti rezulte
conflagrali
atuncicand
carealung
atmosfera
la o
impri$tie
asemenea
lUmlna
il1tensitate
soarelui.Norii
incat i$i
nu au culorile
creeazAti suslinprop ul sistemdevanturi.Este
fenomenulcelmairispanditin timpul
doar reflecte
incendiilordepiduri $ia incendiilor
razelelungi (qi neimpri$tiate)alesoarelui,
mistuitoare.

Furtuni gi nori 13
C:'
5res
1. Care eslecel mai
mare riu din lume?

Riul Amazon din

de deplasare.
in fiecarean, sunt pescuite
nilioane detore depe9te.Nu in ultimul rand
omenireaobtinemultematerialedin oceane.
America de Sud este 5. Ceesteun reu malur?
celmaimarerau
din lun-re, Un rau cu inclinaliamaipulin abruptedecetcea
deoarecevarsi a reudlortineregi carecurgemai incetdecat
mai multe api in acerleadrn urmn.Un rir maturaremLrlli
oceandecAtorice
alt riu. Amazonul
vatsain ocean
catevamilioane
de metri cubi de
api

2. De ceesteserati apamirii?

in parcursul
sdupe uscat,
apadizolvi
toatamateria afluen{i;i arevolumuldeapi la virsaremai
solubili cu maredecdtcelal riurilor tinere.Canalelesale
careintri in erodeaze mai degrabipe ldfme decit in
contact$i o adAncime. (Exemple:Riul Mississippi,Riul Sf.
ducein mare. Lawrence etc.)
Atunci cind
6. in cedirecliecurgeun riui
narea se
evapori pentru a forma nori, sarearemane. Mulli oamenicredci majoritatea raurilorcurg
Astfel,apamirii devinedin ce in ce mai sirati dil nord inspresud.De fapt,riurile curgla vale
cu trecereaanilor, indiferentde direcfie,deseoriurndnd un curs
meandriccareimplici maimultedirecliide
3. Ce canlitate de proteine rezulti din oceane
punctecardinale.
in fiecale an?
7. Cesunt petelelunare?
Oceanelecontin
o cantitate Petele
imensi de lunare sunt
proteine.iD campii
fiecarean se intinse de
aduni o bazaltcare
cantitatetotall se alli pe
caredepiqegte Luni,
85 000000de desprecare
tone melnce. astrol1omii
din trecutaucrezutci sunt ochiuri de apd,
4. De ce sunt oceanelevitale pentru omenite?
numindu-le,,meri'l
Oceanelene oferi mincare, mineraleqi alte
produsevaloroase.Acesteaconferi ti un mijloc
14 Riuri, miri 9i oceane
8. Care esleceamoi mare resursi de Detrol? deoarece
acolonu ' tSilFJ Jltrtrfl"Pd.il]
ajunge
luminr.i, l'iR , ,, ,^1,, ,;
Oceanele ^
reprezintauna
qlffiS]'-lLJilJ!fl
,0.i"".,'-,.u",r. -"';
presiune
toarte mdrecauzatadeapade -:tX I
dintrecele
dea.upra. nu pot toleraacearti-/'i.
iarplanlele
maimari -7
resursede PIeSrune.
petrol. 12. Care rau deline recordul ca fiind cel mat
Aproapeo scurt rau din lume?
treimedin
Cel mai scurt
petrolullumii esteextrasdin cdmpiiledin largul
rdu din lume,
oceanelorZonelecaresuntcelemai cunoscute
potrivit CA4ii
pentruextractiapetroluluisuntGolfulArab,
Recordurilor,
MareaNorduluiti GolfulMexic.
estereul Roe.
9. Careestecelmai mareoceandepe Pimant? Are o lungime
de doar 61 de
Oceanul
metrl sl curSe
Pacilic
intre rad Giant Springs9i rdul Missouri aflat
acoperi o
lAngi cascadaGreatFalls,Montana.
suprafaldde
165milioane 13. Cati cantitate de diorid de carbon este
de km'z.Este absorbite de oceane?
de doui ori
Oceaneleabsorbintre 30o/o $i 50o/o
din cantitatea
mai mare
de dioxid de carbonrezultatdin arderea
decat
combustibiluluimineral. Dioxidul de carbon
OceanulAtlantic. Are o adancimemedie de
estetransportatin jos de citre plancton.Orice
3.9ldlometri.
schimbarein temperatun apeidin oceane
10, Care estecel mai adinc lac de pe Pdmdnt? influenteazecapacitatea planctoDuluide a ridica
la suprafaqidioridul de carbon.Acestfenomen
are repercursiuniasupraecosistemului,deoarece
planctonulformeazi bazapentru mencare.

14. in ce procenl estestocati apa dulce a lumii

sub formi de gheatd?

Aproximativ 70% din apa dulce a lumii este

\locata\ub formi de gheali.Ace\rlip de rpa \e
afli in rnareparte in regiunilepolare.

Lacul Baikaldin parteasudici $i centralea

Siberieiare o adincime de 1.7km. Estevechi de
aproape20 de milioane de ani $i deine 200/0
din
apadulce a Pemantului.

11. De ce nu crescplante in ape foarte adanci?

Plantelenu pot crettein apelefoarteadenci,

Rauri,miri $i oceane
 1. Ce plante crescpe
5. Ce sunt muntii vulcanici?
munfi?
Munlii 11 canici seformeazi atunci cand roca
Plantelecarecresc ro p . l.sr a umJ g m. d in a d ; n c u lP a ma n lJ lu i e r u p e
pe munli sunt:
$i seaduni la suprafale.Exemplede munli
coniferele,stejarul,
vulcanici:
ar{arul,ienupirul,
MunteleSl
flori-de-co11,
Elenadin
muqchide copaci,
America de
ferigi ti plante
Nord qi
agilitoare.
Muntele
2, Care estecel mai inalt munte din lume? Pinatubo
din Filipine.
Cel mai inalt munte de pe uscatesteEverest
(8848m), dill Munlii Himalaya.

6. De ce sunt muntii mai reci decat solul?

Munlii sunt mai reci decit solul,deoarece

SoareleincilzeqtePhminlul de la sol in sus.
RadialiileSoareluitre. prin atmosfera ri ajung
pe solul careabsoarbecildura. in general,aerul
careseafle cel mai aproapede suprafala
Pimantului estemai cald.Aerul carese afli la
altitudineaunui munte estemai pulin incilzit,
deci,estemai lece.

7. Ce esteun vulcan?
3. Cum seformeazi nun{ii?
Vulcanul
Munlii seformeaziin decursulunorperioade esteo formd
indelungatedetimp prin forleinimaginabile de relief
careauloc in interiorulP;mantului.Munlii se geologice
fonneaziin urmaactivitalilorvulcanice, a (de obicei un
eroziuniisaua perturbaliilorgiridicirii scoarlei mul1te)unde
terestre. magma
(roci din
4. Caresunttipudle de munti?
interiorul
Existi Pim:intului
cinci tipuri topita sau
fundamen transformati in starelichidi de citre presiunea
tale de $i temperaturaridicati) etupela suprafaqa
munli: pdmllltului.
domurll
8. Care estecel mai inalt vulcan din lume?
ondula!ii
ale solului, Cel n'raiiialt r.ulcandin lulne esteMauna l(ea
ialii (4205m) din Ha$aii. Seridici la 10 000 m
vulcanicili platouti. deasupraoceanuluipornind de la bazi.

16
Munti Eivulcani
 m
9
9, Care estediferenla dintre lavi qi magmi? 12, Care Yulcan a
ucis cei mai mulli
Magma
esteloca
lichide din
interiorul
oameni?

Erup$adin l815 a !'ulcanuluiTambora

din
ffi#
'4ls
vulcanului. Indoneziaa
Lava este ucisceimai
roca mulli oameni.
'vrrlcanici A fosto
(magma) eruptie
carese scurgedin vulcan.Lavaproaspeti are o colosalicarea
lemperaturA cuprins;Intre700ti I 200C'fi. in trimis cenute
timp ce se scurge,culoareaei setransformedin in stratosferi
rogu in alb. qicare,apoi,
s-aimprattiat
10. Care este cel mai mare yulcan activ?
mai departein lume.
Cel mai mare vulcan activ din lume esteMauna
l3,Care sunt tipulile de couuii l-ulcallice?
Loadin
Hawai, Geologiiimpart l'ulcanii in patru tipuri
unde principale:
con formaldin cenu);\'ulcani.;.
faimoasa vulcani compozili,vulcani-scut$i domuri diD
cafeaeste lavi.
1.1 ." ,
cultivati in
solulr
vulcanice.
MaunaLoa
seridicela
,{ 170m deasupranivelului mirii.

11. Care estecel mai mare vulcan din Sistemul

Solal?
14.Cali \Tlcani eristi in lume?
Pani acum,cel mai mare lrrlcan din Sistemul
nostru solaresteMuntele Olympusde pe Marte. Conformcerliirecentapirute,VulcaniiLumii,
Are aproximativ27 km iniltime. Escaladarea publicatede Institulia Smithson,existi
acestuimunte ar fi o adevirati aventuri. aproximativl51l n canicaresuntconsideralia
fi activi. Mai
eristi $i alli
vulcitm cu
aspect
inspeimentetor
cum ar fi
,,Scaunullui
Arthur" din
Edinburg,care
estevechi gi
inactiv
Mun{i $ivulcani 17
 l. Cale estecel mai caretdiesc in piduri sauin imprejurimile
intins biotop terestru aceslora. Phdurileofera:fructede padur(.
din lume? (iuperci, plantecome.tibile.vanat,plante

Taigaua
estecelmai medicinale$i aromate$i nutrc!.

intinsbiotop 5. Caresont celepatru straturialeuneipiduri

din lume. temperate?
Taigaua se
Stratulcelmai desus
cardcteizeaza
estecoronamentul
prin piduri de
compusdin copaci
coDifere.In
inalfi, ajungila
Canada,aceasta
matudtate.Sub
estecunoscuti
coronament seafli o
sub denumirea
zone cu trei straturi,
de pidure
careconfereumbri.
boreald.
Celmaiinalt stratal
acester zonese
nume$tesub-coronament.Subaceststrat se aflA
Tundra esteo
stratulde arbu$ti.Cel mai jos strat este
zoni impedurite
reprezentatde plantelecarecrescpe sol.
caractenzata
prin temperaturi 6. Sunt pidulile ingriiite cum trebuie?
joase.Existi
S a inregislralo scadere al:;lin ceeaceprivelle
douetipud de
zoneleimpedurite,precum $i zoneleoriginalede
pidurc. Acestea
pedure,cAt$i in ceeace prive$teutilizarea
sunt:tundra
sectoruluiforestier$i o cre$terea zoneiforestiere
alpini $ipedureaarctice.Vegetaliaprincipali
afectati de insecte,boli $i alte cauzedtunitoare.
carecre$tein regiuneadetundri esteformatl
din:arbu$tii qi ierburi.
pilici.turba.lichenele 7. Ce sunt incediile forestiere?

3. CenalesteZiua Internalionalba Pidurii? Incendiileforcstiere,provocatede nature saude

manaomului, sunt aceleacareard vegetaliadin

rmernaFonaIaa
Pedurariiau
Pidurii se
impe4it
sirbetore$te in
aceste
data de 2l martie;
incendiiin
trei tipuri:
detoamnifu : ii
incendiilede
emNrerasu(uca.ln
sol,careard
aceastizi se
stratul de
sirbitoregte
humusal
contribulia $i
afternutuluidin pidure;incendiiledesuprafali,
valoarea pidurilor.
careard arboretdtenir al pidurii qi incendiile
4. Le produseseexlragdin Padurel coronanentului,carecuprind in fleciri intreg
copaculsauarbu$tii.
Pidurile sunt foarte importante pentru.oarienii

18 Pidud
J. aum '< adapteaza
planteledin delerl 11.Carepiduri sunt

ru
climatuluialid? denumite,,Plimenii
planeleinoastte"?
Plantelededesertfacfatesecetei $isirii, cum ar
fi plantelexerofite.Acestea
au apein frunze, Pidureatropicalia Amazonuluieste #"J&
rdddcindqi cunoscutesub
tulpini. Alte denumireade
plantede ,,Pliminii
de$ertau planetei
radaclnl noastre]
lungi qi deoarece
rasffnte care transformd
ajungpani neincetat
la pAnza dioxidul de
freatici.Acestea
aufrunzemici,subformede carDonln
lepi careemanimaipulini umiditate. oxigen.

9. Cali oamenidin lume depild de piduri? 12. Care sunt efecteleprotectoare ale
pidurilor?
Aproximativ 4.6 miliarde de oameni depind,in
parte sauin Copaciijoaci un rol important in conservalea
totalitate,de apa ecosistemelor, mentin apacurati $i impiedici
carese gase$te in saureducgradul de pericol al inunda;iilor, al
peduri. Mai mult avalantelor,al eroziunii $i al secetei.
de I miliard de
13. Cum sunt recunosculespeciilede plante in
oamenicale
triiesc la limita mangrovi?
sdriciei,in lumea O mare varietatede speciide plantepot ff
lntreagi, depind recunoscute
in
de piduri, de zonade
unde i$i procure m:lngroval lnsa
hrana. din cele110
10.Cum pot afectapidurile schimbareade specii
climat? Iecunoscute,
doar 54 de
Pddurileinfluenqeazi
schimbareade climatprin speciidin 20 de
cantitatea
dediorid decarbondin atmosferd. clasede 16
familii
fomeazi
mangrove'.
,,adeviratele

14.Dali numediferit€pentru fenelele

temperate!

Pidurile temperatesunt cunoscutesub

denumireade
"Preerie"ln AmericadeNord,
,,Pampas",lnAmericadeSudqi ,,Stepe" in Asiagi
Africa.

Piduri 19
 l. Unde se afli cele din vegetatiamontanili din biotopulzonelorcu
):* mai secetoaseregiuni arbuttiti formeaza
tundraalpini.
6res din lume?

Regiunilecelemai
5. Cesunt faneleleinundate?

secetoase Fenetele
caresuntinundateperiodicsautot
din iume timpul
sunt celedin anului,cum
de$erturile ar fi
Sahara,gi linutu le
Iranian. mlAftinoase
Degertul din Florida
Thar, carese sauPantanal
intinde pe o din Brazilia,
suprafatede aproximativ9 000 km, din Africa de Boliviasau
Nord pani in India. Paraguai sunt
numite
l. Caree\tc cel mai intin\ de\ert recedrrl finele inundate.Acesteaapar cel mai desla
lume? tropice $i subtropice.
Cel mai intins
6. Ce fel de clinat estepredominant in
degertrecedin
regiunile de degert?
lume este
Degertul Detedurile au
Antarctica. climat foarte
aspru.Aceste
suprafali de reSlunrsunt
peste14 milioane de krn':. camclenzate
prin
3. Care estecel mai arid degertdin lume? precipita!ii
Detertul Atacamadin America de Sudestecel scizute,in jur
mai arid degertdin lume. Seafli ln America de de 250 mm pe
Sudqi se an gi temperaturi mediede aproximativ18 C'.
extindepe
7. Care estealmosferain finelele din savane?
o lungime
de 966 km Savanaesteo
intre fAnea{iunde
Muntii temperatudle
Anzi ti sunt ridicate,
Oceanul cu perioadede
Pacific.A secetiti unde
fost creatde zonaferite de ploi a Muntilor Anzl. crescputrm
copacl.Acest
4, Unde seafli feneteleParamo? mediu se afli
Zoneleverzidela altitudinimari,seaflApe intre faneali $i
giruriledemunli inal1idin toati lumea,cum este pidure. Savanelese formeazi la tropicelegi
ti Paramodin Munlii Anzi.Acestezonefacparte subtrcpicelesecetoase.

20 De$elturi$i fenele
8. Ce alimal estedenumit,,Vaporul ll. Ce esteo oazi?
Delertului"?

Cdmilaeste
denumiti
,Yaporul
De$ertuluii
Poatefi
izolati in degert
gasitepe
teritoriul
vegetatie,
$icareseafli pe lingi un fir de api sau
secetos al
o surside api similari.
detertului.Poaterezistaperioadeindelungate de
timpl)r, apa.Arecon\tructia deatanalura 12. Caresunttipurile de dunede nisip?
incetsArezistein zonelecu climatsecetos.
Dunelede
9. Cum ajutdfenelelemontanela tinereasub nisipseaIli
controla eroziunii? pestetot in
lume,dela
Fanelele
cAmpiilede
montaneti
coastA ti
arbu$tiisunt
malurile
marile bazine
riurilor, pini
de colectarea
la degerturilearide.Existi cinci tipud
apeiprovenite
fundamentalede dune:barcane,liniare, in formi
din ploaiein
destea,in formi dedomqicurbate.
Africade Sud.
Acestea reduc 13.Caresunt celetrei tipuri de fane!e?
instantaneuscurgereaapeigi, deci,eroziunea.
Existetrci tipuri
10. De ce in Mpumalanga Highveld nivelul de
poluale estecel mai ridicat din lume?
 1. Unde se aflA regiuni 4. Ce animaletrdiercin reeiuneaarclica?
polare in Sistemul
Solar? Uneleanirnale
hiberneazlin
Sepresupune cdpe timpul lunilor
LunAar exista friguroase, iar
cantitili substanliale alteanimale
de gheafi in craterele (cumar fi
adinci din zonele pescirulul
polare,unde nu aiung arctic)iti petrec
razelede soare.Ma{e, varain regiunea
asemenea Pimanfului, arctice, dar migreazi atunci cAnd temperaturile
arecalotede gheali. irr devin scezute$i hrana rard.
cazulplaneteiUranus,
insa, inclinalia sa foarte mare pe axi face ca, in 5. Careesleceamai scazulelemperatura
mod alternativ, polii sAfie indreptali direct spre iffegistrat[?
Soare. Ce mai
2.De cesuntregiunilepolareindicatori scizuti
importanli car€arati stareade siniLtatea IemPeratu
planetei?
pemant
Regiunilepolare C89C") a
sunt indicatori fost
importanlicare inregistratd
arati stareade 1n
sinitate a planetei. Antarctica.
Ace$tiasuntvitali
pentruprocesele 6. Cum esteclimatul in regiunea arctici?
globului legatede in ceamai mare parte a anului,temperatudle
atmosferi,cuenti oceanicigi circuihrl lor, rimin sub punchi de inghel, ajungAnd deseori
crmatul gloDat$t Dtoct!ersllate.ScnunDarrIn la 40 C'. in aceastaperioadi sufli vanturi foarte
mediul polarvor dlce la schimbiri in altezone puternice. Pe timpul verii arctice, estedestul de
arepraneler. insodt ti temperaturilepot ajungepana
rn reglunea la r0 C".

7. Existi resursenaturale in regiuneaarctici?

Da, existe cateva

resu$e foarte
de 24 valoroasein
^oapte
de ore in regiunea arctice.
decembrie Aceastdregiune
(iarna estefoarte
arctica) $i valoroasd,
ziride24 deoarecedetine
de ore in ime$e cantitili de resursenatunle cum ar fi
metale, aur ti petlol.

22 Re€iunile polare
8. De ce estefrig in regiuneaarctici? 12.Undepot fi
inle{nile
!.ulpile
Cantitatea
de energie ;;;";""'""'drasp{ilY SX- . ,u*Ku #

", "ras
solaricare
aiungepe l:":::.yT:::T:'::T"".':.i"
indepirtat,in pdncipalin CerculPolar.
orice (Pir{ile de nord din Alaskaqi regiuniledrn
supmfalade no(d-vest, IslandaSipe coastaGroenlandei).
pe Pemant Aceasti\''ulpetriiette in vizuinisepateintr-un
depinde,in deal,stdnci sauin malurile raurilor.
mareparte,de iniltimea la careseafli Soarelepe
cer.Aproapede ecuator,razelesoareluiajung
direclpePamint.conferind o caldurainlensa.
in
timpulvedi,soarele urci pe boltacereascedoar
panah jumitate.

9. Existi urti
polari in
Antarctica?

1\U, nU ex6ta
.L_
urgi polari in ,: i.;,.g-,,lJl'
13.Undesegesesc
urgii polari?
i,,fi:a."
w"
r*'fiff ?*t*:,.--.'
Ur$iipolari segasesc
la PolulNord.Maipotfi
intilnili in Groenlanda
qiin nordulAmericiide
in emisferanordici. Nord,Europei$iAsiei.

10.Careesteceamai intinsi masi din 14.De ceesteAntarcticaatatde importanti

regiuneaarctici? pentruplanetanoastri?
Groenlanda esteceamaiintinsi pAturide Antarcticaesteo zoni de aproximativ6 milioane
ghealedin regiuneaarctice.Aceastareprezinti dekm'?izolati h era glaciali. Apelesalecuprind
l0% din rezervade api dulcedin lume. mai multeformedeviali decato pddure
tropicala,
I 1. Catespecii de pisiri iqi au cuibul in
iar
Antarctica?
coastele
Aproximativ45 sale
de speciide gizduiesc
pisArii9i au celemai
cuibul in sudul extraordi
Antarcticii, nare
toateficand animale

Regiunilepolare 23
 iintr l Care sunt
caracteristicile
4. Care a fost ceamai vecheDasire ?

pisirilor din ela Ceamaiveche

noasfue? pasirc este
cunoscute
Pdsirile din era subdenumirea
noastre(subclasa de
neornitelor)sunt
,,Archaeopterlx"
membri ai clasei,,ave",
$i a treit acum
au supravietuitpenA 150de nilioane
azi $i coexisti alituri de ani. Avea
de oameni.Pisirile din dimensiunea
era noastraau Pene, unui corb, era
cioc firi dinfi, clocesc acoperita
cu pene$i aripipe cap.
oua cu coajatare,au o
rati metaboliciridicati,inimaarepatrucamere, 5. Cum comudci pisirile?
greutatemica,cu sistemososrezistent,
Pesirile sunt sociabile;ele comunici folosind
nembrelesuperioare subformi de aripi9ipot semnelevizuale,chemiri $i centece,li participi
zb!tu. in comportameniul socialprin crellereain
2. Ce speciedepasiri estecunoscutipentru comun a puilor, la vinitoare, in stoluri ql
mimica sa? atacareaaaimalelorde pradi.

Papagalii suntrenumilipentrumimicalor.Au o 6. Care pisiri ii aiuti pe ingineri se depisteze

gami largi scurgerile?
de
Co n d o ru la me ric arina ju U p e in g in e ris a
articulalii. depistezelevile de carbumnti caresunt fisurate
Papagalii sausparte.Carbunntul carese scurgeare
silbaticinu mirosul
imiti. Doar
asemanator
papagaliide
llranel
casdimite consumatede
mimica oamenilor;i zgomotelepe carele aud.
condori
Papagaliigd din Africa sunt cei mai iscutiti
(ace$ttase
lmltaton.
hranesccu
3. Care piseri parcurg in zbor 804 km pe zi in staNuri), iar
ciutarea hranei? pAsi{ile
adunatela un
ln silbeticie, loc le indici echipelordeintervenlieunde
papagalii trebuierepamtetevile.
lvracaw$t
Cockatoopot 7. De cenu pot mancaciocolatipapagalii?
parcurgein Papagalii
nu pot mencaciocolati,deoarece
zbor in medie aceastaestedeunitoaretrupului lor. Ciocolata,
cacao,caleauaSiceaiulconlinleobromina. care
poateducela o stareexcesivide agitalie,la
cardiopatiesaula moarte.

Viata ln aer
8. Care estesingura pasdreotiiyitoare din deobicei,cu 7-8
lume?

Singurapasere
otrivitoaredin lume
estepitohuiulcu
gmdemairidicata
decit a omului.

12. Care pasire esteceamai rapidi?

$oimulcilitor estecea
ru
'Et".Je
creasta din Papua,
mai rapidapasere
NouaGuinee.Otrava
zburitoare.Acestase
seafli in pieleagi
deplaseazicu o vitezi
penelesale.
de 160km pe ori.
9. Care esteceamai male pasire de ptadi?
13.De ceunelespecii
V u l l u r uld in M u n lii A ndeanesleceamai mare de pisiri au o
pasare de pradadin lume.Ace.r\lapr\are importantd
cantare$te economici?
aproximativ
Multespeciidepeseriauo importanli
12kg ii
economici, fiind in mare parte o sursede hrana
masoard
oblinuti prin vanitoare saucrescetoriein ferme.
Unelespecii,in particular pisirile cintitoare $i
ll0 cm.
papagaliisunt preferateca animaiede casa.Alte
Deschidera
utilizeri includ colectareade guano careeste
aripilor are
folosit drept ingritement. Imagineapdsirilor
o lungime
esteprezenti in cultura oamenilorincepandde
mai mare de 3 m.
l.rreligiepina la poeTieri muTicepopulara.
10. De ce unele pisiri migratoare se
14. Care pasire are celemai lungi aripi?
deplaseaziin stoluri in formi de V?
Albatrosulriticitor are celemai lungi aripi
Deseori,raleleti ge$telemigratoarezboari in
*loluri in formade V Fiecare dintre toatepiserile
pdsirezboarain
din lume. Aripile
apropiereabatAilorde aripi alevecineisale,iar
acesteiPasari,atunci
acestvant in plus mAre$teinillarea, $i astfelse
econolniselteenergie. cend sunt intinse,
misoari aproximativ
3.3 rn. Albatroqiiiqi
petrecceamai mare
parte din viali
suftoiand apele
oceanelor,departed€
uscat,ajungendse
stribate kilometri
iDtregi inti-o singuri
zi. i$i clocescouile Si

I I . Care estelemperatura medie a corpului

unei parari?

f( nperaturamediea corpuluiuneipasarieste.

Yiata in aer 25
?e
1. Care pisici este 4. Unde triiesc leoparzii?
stipana pisicilor?
s Leul esteregele
Leoparziitriiesc
in Africa, Asia
felinelor Seremarci Mici, Asia
fali de alte pisici nu Centrah ti
doar prin infiligarea Orientul
sa impunitoare, ci $i indepirtat. Sunt
pentru ci este cei mai
singurafelini care raspendilidintre
trdie$te in grupui toatefelinele.Potcentiri intre23 - 91kg.
socialeorganizate. Leoparziisuntanimalenocturne,vanandin
Leii masculicare marepartenoaptea. Suntcetiritod fi siritori
ajung la maturitate pot
agili.Leoparzii aveablanapitati saupot fi
candrescpane la negri.
223 kg, avando
lungimea corpuluidepXni la 3 m. Leuleste 5. CAtespeciide mamifereexisti?
singurafelini careareun smocdepir in virful
in zilelenoastretriiesc
coztt.
aproximativ 4 000 de
2. Cum sedeplaseazio amibi? speciidilerite de
mamifere.Acestea
Uneleorganisme alcetuitedintr-osinguri celulA, existi pe Pimant de
cum ar fi amiba,nu au aproximativ 200 de
membreindependente cu milioane de ad. Toate
ajuton cirora sese mamiferele au pir,
deplaseze. in schimb, inclusivelefanliigi
eledezvolteextensii balenele.Toate
alecorpuluinumite mamifereleau singelecald.
pseudopode
(,,picioarefalse")cu 6. Unde in lume pot fi gisite pisirile tucan?
ajutorulcirora se
PAsariletucan
deplaseazi.
pot fi gisite
3. Ce animalpoatevedeain direcfii numai in
diferite in acela$itimp?
tropicaledin
Cameleonullti poatemiqcaochii independentgi
America
poatevedeain doui dircclii diferite in acelati
Centrali fi de
ti-p. .,. Sud. Unele
-.,,.'.,,....
speciide pisari
tucan au
ciocurilelungi
catjumetatedin
corpullor

7. De cestauliliecii atirnali cu capulinjos?

Lilieciiatarnecu capulin jos,deoarece

nu pot
stadrep(i,cu capulin sus.Oaselepicioatelor
26
Viata la sol
suntpreasubliricasi le poatesuslinecorpul. 11. De ce nu trdiesc
Lilieciitreiesc20 - 30de ani,o perioadidetinp pingrfnii la Polul
remarcabil deindelungatipentrunilte animale Nord?
atatdemici.
Locurile izolatedin
8. Ce insecti poaletrii pini la noui zile firi nord, potrivite
cap? pentru pisirile care
vaneaz5 pe$ti,sunt
Gandaciide
deiaocupatede
buciteriepot
citre pinguiniinegri
trii pani la noui
zile firi cap. li alteanimale,
agadarar fi foarte
DacApiciorul
ciudatcapinguinii
unui gdndacde
sAincercese
buciteriese
invadeze aceste
rupe, creqtealtul
locuri. $i mai di{icil
rn locul lur.t9rpoatescnrmDa orecll4 oe
ar ff pentru ace$tiase traversezeregiunile
deplasare de 25 deori intr-o secundi.Gandacii
tropicaledintre emisferade sud qi ceade nord,
debucalirrie pol pina la o luni lArA
'upravielui careau un climat nu tocmai propicepentru
hrana1ipi,ni la doudsaptamani ftra apa.
pinguini.
9, Careestediferenlaintre Ienlarul femeli qi
12.Ce dimensiuniau ceimai mali ceini?
Janlarulmascul?
Ceimaimad cainisuntMareleDanezti
Numai
Ciinele Lup Irlandez.Celmaiinalt MareDanez
femelele
a ajunspeni la 103cm,iar celmaiinalt
inleapa
Caine-Lup lrlandez.pina la 100cm.
oalnen1t,
Masculii se 13. Cale piianjen are mutcitura veninoasi?
hrinesc cu
Doarfemeladin
lichide
specianumiti
naturaledin
planteli cu altesursedehrana. ,,Viduva neagri"
aremu$catura
10.Ce s ar intAmpla daci habitatul cangurilor veninoasi.
ar dispirea? Veninul
mascululuidin
Perioadelede seceti
aceeafi specie nu
sunt celemai
esteotrevitor qi nu
nepdelnicepentru
cangud.Acestea
apar fiecvent in 14.De ceniperlescAerpii?
regiunile
indepirtate ale
Australiei,iar
canguii sunt
nevoiti sAse
adapteze.

Viata la sol
 l. Ce esteo linie

?e
dizolvatestepreluatde citre sange,iar dioxidul
lalerali? decarbonesteeliberatin api.
Linia latemlAesteun 4. Ce petti pot umbla pe sol?
rand de solzipe care
majoritatea Bibanulciliritor,
pegtiloril au un peqte
Pe partea mlnunat,ca.re se
lateral5$i care gisettein India,
se intinde de poateumblape
la cap la solatuncicand
coadi. Sub apadin
acegtisolzi,se ascunzatoarea
saseace.
afli un sistem 5, Caleestecelmai marepettedin lurne?
de canaleumplute cu lichid ti celulespecializate,
caretransmit vibratii citre creier.Linia latetali ii Celmai marepegteesterechinulbaleni,care
ajui; pe petti si detectezeobiectele. inclusi\ poateajungepanela o lungimede 5 m. Are mai
animalelede pradi. mult de 4 000de dinti, insi fiecareareo lungime
de 5 cm. Pe
2. De ce sunt pe$tiivescoti?
parcursul
Peftiisecretiun tip demucuscareiesedin pielea vielii, un
lor. Acest strat rechin
vascoseste poatesi
important aibd 1 000
deoareceoferi de seturi de
proteclieimpotriva dinti.
parazitilor $i a
6. Cecaracteristiciau unelehidrofite?
bolilor, acoperi
rAnile Hidrofiteleaucuticulesubfiri.Cuticulele
impiedicl pierdereade ape,astfelmulte hidrofite
$i ii aiuti pepetti sesedeplaseze
mai repede nu aunevoiedecuticule.Din momentce
prin api. Unelespeciielibereazitoxine in acest stomatelesuntdeschisein ceamai mareparte a
\lrat. loxine care li lin departepe alaCatori.In timpului,
timp cealLespeciilsi folosesc
stratulr irsros apaexrsta
pentrua $ihrinii puii. din
abunden!e.
Acestlucru
taceca
celulelede
pe stomati
se6mand
inactive.
Frunzele
mari ti latedela suprafalaplantelorle mentinin
statedeplutire.$i saciideaerajuti la plutire.
Acesteaau redicini mici asfelincet apapoatesi
petrundedirect ln frunze.

urul apei
7. De ce sunt pe$tii esenliali pentru societate? de oameni inoati in
larg, iar rechinii ucid
Pettii sunt foarte importanti deoarececonstituie
in jur de 6 oameni.
o sursi de
Doar 25 de rechini au atacat oameni.
hrani
Agadar viespeleestemai periculos.
pentru
oameni. IL Ce peQtepoate zbula?
Acettia
sunt
pescui{idin zburAtor
aluneci in
silbdticie
direclia
saucresculi
curentilor de
in acelagi
mod ca$i aerdela
vitele saupuii de geine. suprafa,taapei,
uneorila 6 m
8. Ceteinotitoare ate un rechin? ceasupra aPel.
Rechinularetrei 12, Unde triie$te ulsul polar?

Ursul polar tdiette in OceanulArctic Siin

inotitoare.Au
zoneleinconiudtoare. Caracteristicilesaleil
doui
ajutesi seadaptezemediului rece.
inotetoare
dorsale | 3. Careestediferenlaintre balenacu fanoane
9i una ti balena cu dinli?
Pe
Difercnla consti in modul lor de a sehrini
denumiti Balenelecu
qi inotitoare pectomli, iar inotetoareacaudali din! se
estecoada. hrinesc cu
pe$timari ti
9. De ce nu pot manca rechinii pegtii care se calmari,
umfli? fblosindu-9i
dinlii.
Rechinii nu pot mAncapegtiicareseumfle,
Balenelecu
deoareceacegtiase umfli asemeneaunui balon
fanoanele
9i inleapi interiorul gurii rechinului cu acele
folosescca pe
sale.
un ciur )i sehranesc
cu animalemici,cum ar ll
10.Caree\le mai periculospentru oameni:
rechinul sauviespele?
14.Care n,tii iir'tue:carapaceaunei
$r ceil q uner Droa$le

paceabroagtei
in timp ce
e estemai plata

Via{a in qi tnpreiurul apei 29

 1. Care estediferenla 4,Careestecel mai desinte{nil dezasUu
dinhe o catastole nafural gi de ce?
naturaliL $i un
Celmai des
dezastru nafulal?
intahit dezastru
O catastrofinaturali natuml (ti care
esteun fenomen ce va aveaun efect negatrv provoace celemai
asupra oamenilor ti a mediului inconjuritor. multevictime)
Multe catastrofe suntinundatiile.
natuale se leagl Acestea apar
una de cealalti, atuncicdnd apadin zoneaflatela altitudine
cum iu fi inundi zonelemai joase.Inunda,tiileduc la
cuttemurele care pierded devieli ;i bunud. Alte efectesunt:
pot provoca valud bolile, distrugereade culturi $i de vegetatie,
tsunami, seceta intrerupereadistdbuliei apeipotabile.
care poate duce la foarnete Si bo1i. Un dezastru
naturalesteconsecintaunei catastrofenafurale 5. Ce a proyocat cutremurul carea lovit Marea
(exemplu:erupliile vulcanice,cutremurelesau Britanie in februarie 2008?
alunecirile de teren) 9i afecteazeactivitilile Cutremurul a
oamenilor. fost provocatde
2. Care sunl tipurile de dezastrenaturale? rupereabrusce
gi deplasarea
Dezastrele de a lungul unei
naturalepot fi de falii, Ia 18.6km
ordingeografic, adancimesub
hidfologic, Lincolnshire.

6. Care estediferenta intre tsunami si maree?

Tsunami gi mareea sunt doui fenomene total

diferite.Mareeaesleun val maj mic de ape
cauzatde
aluneclrile de teren, interactiunile
wlcanii. Dezastrulde ordin hidrologic include gravitalionale
valudle taunani, inuBdatiile.Dezastrulde ordin dintreSoare,
climatic includefuiiirria cu grindini, ciclonii etc. Lune$i
orasuluiPlur\? Pemant.
3. Cea dusla distrugerea
Tsunamieste
1nanultots, o un val marin
- avalatrSi a ingropat cauzatde un
oraSul Plurs, din cutremul
ElveFa. Aceasti produssub
:uunecatreoe zaPa(ut apesaude o
este cunoscuti sub alunecarede
denumireade teren(de
AvalanqaRodi. A obicei prgvocati de un cutremur) care
fecut2 437devictime deplaseazi apa m{rii.

30 Dezastrenaturale
7.Cetecutlemureseploduc anualin sudul 10,Carezoni
Californiei? reprezinti punctul

Anual, in zona
de sud a
Californiei se
fierbinte pentru o
eruplievulcanici?

Inelulde Foc,de-alungulmarginilor
ffi
w*s
OceanuluiPacificreDrezintiun Dunctfierbinte
aproxlmatlv Pentru
10 000 de erupliile
cuttemute. \''ulcanice.
Multe dintre eleau o intensitateatatde mici Aproape
incetnu sesimt.Doarcatevasuteau o 907odin
magnitudinemaimarede 3.0$idoar 15-29 vulcanisunt
depifesco intensitate de 4.0. situaliin
Inelulde
8. Ce ducela apariliacutremurelor?
Foc,o fagiedel'ulcaniceincercuie$te
marginile
Cutremurele aparatuncicandplecivastesau Oceanului Pacific.
Termenul..vulcanprovine
stancidin dela numele,Vulcan,zeual foculuiin mitologia
interiorul tomane.
PAmentului
I l. Ce esteo torntrdi?
serup brusc
sause Tornadele auformauneipelniiverticaleformat€
deplaseazi din aercesehvarte foarterepede. Vanturilelor
subpresiune, pot depa$i402km/h li pot croi un culoarcu o
trimiland letimede 1,5km $io lungimede 80dekm.
undede goc. Tornadele iaunagteredin furtunil€cu grindina
Mi$ciri brustede-alungulfalieidetermina gi suntlnsofitedeseoridegrindine.Furtunilecu
pamantulsesecutremure. Majoritatea tunetecarcau o durati marede viali sunt
cutremurelor aparde-alungullisurilordin denumite,,supercelule" 9idaunagtere la celemai
scoar[aterestri,denumitefalii. distrugitoaretornade.

9. Ceesteun uragan?

Uraganele giganlice.
5untfurRrnitropicale in
formi de
spirali a
cercrvanturi
potajunge
pini la o
vitezi de
257 km/h ti
precipitatii 12.in carestat din StateleUnite nu s-aprodus
pdndla 9 trilioane de litri de ploaiepe zi. Aceste niciun cutlemur din 1975- 1995?
uragane sunt cunoscute sub denumirea de
In penoada 1975 - lyy5, au exrslaldoar palru
cicloni ln nordul Oceanului Indian 9i in Golfirl
state din Statele Unite in care nu s-a produs
Bengal,ti ca taifunuriin vestulOceanului
niciun cutremut Acesteasirnt: Florida,Iowa,
Pacific.
North DakotagiWisconsin.

Dezastre naturak 31
 l. Care estesezonulde
gdzduieqtesutede speciide pume,lupi, somoni,
inundalii in Cascada
u$i cenutii $i ur$i negri.
Victoria?
5. Unde se afle Oaza cu o suti de copaci?
Inundaliile in
CascadaVictoria apar ,,Osuti de copaci"este
pela mijlocullunii denumireaunei oazemici
aprilie cand careseaflela marginea
aproximativ625de nordici a deqertului Gobi.
milioane de litri de Aceastaoferi mancare$i
api pe secundise api potabilicrescitorilor
prav escpeste de animalegi vitelor lor

6, Ce sunt sculpturilein stancidin lara Dazu?

2. Caredelti esteceamai marezoni de stufili$
neafectatdin lume?
DeltaDunerii esteceamai marezonede stufidt
neafectatdir lume.Aceastaa fost desemnati
,,Rezervatiea biosferei'decetreUNESCO.
3. Cinea identificatcraterulmeteorului?
Craterul
meteorului,
cunoscutfr
sub
denumirea
deCraterul
BaIIinger,
din Arizona
a fost rccufioscutcafiind primul craterrezultat
dintr-un impact cu Pimantul. A fost identificat
In lyzu oe carremlrncrtorrr careau descoperrt
alemeteoritului cale a lovit Pemdntul
Sculptudlein stencadin tara Dazueste
denumireageneraliconfe te celorpeste50000
figuri religioasesculptate
in 74locuridiferitede
peteritorir lirii Dazu.Colectiade statuidela
poalele
dealului
Baodingqi a
dealuluide
nord estecea
mal mate ca
dimensiune gi
ceamai
valoroasidin punctdevedereafistic.
7. De undeigi tlage numelePidrueaNeagli?
Denumireade ,,PadureaNeagre"em pe wemuri
foartepotriviti, deoareceatuncipedureaera
impenetrabih,deti profftabih - lemn, aryint $i
minereu- elementeledebazi careconstifuiau
avercalocuitorilor Pidurii Negre.

8. De ceestedeosebiteStancaGibraltar?

Impresionanta
Urs esteo pddure Stinci cibraltar
temperatecaxe.se aleo asemenea
pozilie,incat
pe coastaa British supravegheazi
Columbia, Strimtoarea
Canada. Aceaste Gibraltargi este
pedureseintinde conectatide
pe o suprafa,tide Spaniaprintr un
64000km'. istm stramt.
Aceaste zoni
32
Minuni naturale
 o
W]

Plan
4r
Glt
Curiozitatea reprezint; un factor determinant
copiilor careii conducespreo sferdextin$ ainv:
D et i o m d r ev d r i e l dl ed e ( a (i d e cu n t" . re d
un marevolumde informaqii,
piali prezintA
pe carecopiiiajun
rispundiintrebdrilor
Seriade 200 de intrebiri gi rdspunsuriad
de volume diferile , dre i on(in ire(
Acestevolume, care includ: Lum
plantelor,Cosmosul,PlanetaI
InventiiSi descoperiri,Cil
lumii, Magini gi unelte,
Anatomie,Clidiri istori
Oameni celebri, Tran
Statelelumii 5i im
prini
copiilor,

\
978 606 54900t 7

lriltJIJtilililtilltl ahoo.com