Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Petrecînd astfel cam un ceas din zi, după ce mistuia mîncarea şi deşerta rămăşiţele, Gargantua se aşeza
din nou la învăţat, şi timp de alte trei ceasuri - cîte o dată mai mult - lua de la capăt cărţile de dimineaţă,
ori mergea cu cititul mai departe, scriind şi înşirînd una după alta, fără greşeală, vechile litere latineşti.
După aceea plecau la plimbare, însoţiţi de un tînăr cavaler din Turena, scutierul Gimnast, care îl învăţa
pe Gargantua arta călăriei. Schimbîndu-şi îmbrăcămintea, încăleca pe rînd un buiestraş voinic, un cal
spaniol, un fugar arăbesc, un armăsar de luptă ori o iapă uşoară. Făcea de o sută de ori ocolul cîmpului
de alergare, călărea fără scări, sărea peste şanţuri, peste casă, se rotea în cerc, pe dreapta şi pe stînga.
Apoi lua în mînă lancea, dar nu ca s-o frîngă, căci nu-i neghiobie mai mare decît să te lauzi: „Am rupt
zece lănci într-o întrecere de luptă !" (Şi un potcovar ar fi în stare de o asemenea ispravă.) Adevărata
vitejie e să rupi cu lancea ta zece de-ale potrivnicului. Gargantua, purtînd în mînă suliţa lui puternică şi
bine ascuţită, putea să dărîme o poartă, să străpungă o platoşă, să reteze un copac, să culeagă din goană
un inel, să ia în vîrf o şa de călărie cu călăreţ cu tot, un coif sau o mănuşă de fier. Iar toate acestea le
făcea înzăuat şi înarmat din creştet pînă la călcîie. Cît priveşte frumuseţea pasului de paradă şi
nenumăratele mişcări pe care le făcea călare, nimeni nu-l întrecea. Faţă de el, faimosul călăreţ din
Ferrara nu era decît o maimuţă. Se deprinsese să sară în goană de pe un cal pe altul într-un chip cu totul
uimitor, fără să atingă pămîntul! (Caii aceştia se numeau cai de schimb.) Sărea în şa pe dreapta ori pe
stînga, cu lancea în mînă, fără să pună piciorul în scară, şi purta calul după voie, fără frîu. Toate aceste
deprinderi erau foarte folositoare pentru pregătirea unui bun ostaş. Cu aceeaşi dibăcie ştia să mînuiască
securea, să azvîrle suliţa, să poarte cu amîndouă mîinile spada grea de luptă, ca şi sabia spaniolă,
baltagul şi pumnalul, înveşmîntat în zale sau fără, cu scut, cu coif sau cu pavăză.