Totalizarea nr.

1 GRAVIMETRIA

TESTE COMPLIMENT SIMPLU

1. Forma gravimetrică la determinarea substanţei medicamentoase FeSO4·7H2O este Fe2O3. Factorul

gravimetric se calculă din relaţia:

M ( FeSO4 7 H 2O)
A. F ;
M ( Fe2O3 )
M ( FeSO4 )
B. F ;
M ( Fe 2 O3 )
2 M ( FeSO4 )
C. F ;
M ( Fe2O3 )
2 M ( FeSO4 7 H 2 O )
D. F ;
M ( Fe 2 O3 )
M ( Fe 2 O3 )
E. F .
2 M ( FeSO4 7 H 2 O )
2. Maturizarea precipitatului este un proces de:

A. Spălare a precipitatului pe filtru;

B. Spălarea precipitatului prin decantare;
C. Creşterea cristalelor mari pe contul celor mici care sunt mai solubile;
D. Obţinerea precipitatului amorf;
E. Obţinerea precipitatului din cristale mici.
3. Filtrarea este un proces:

A. De spălare a precipitatului;
B. De separare a precipitatului;
C. De dizolvare a cristalelor mici şi creşterea pe contul lor a cristalelor mari;
D. De obţinere a precipitatelor amorfe;
E. De obţinere a formei gravimetrice.
4. În analiza gravimetrică la etapa maturizării precipitatului cristalin are loc procesul:

A. De filtrare;
B. De calcinare;
C. De creştere a cristalelor;
D. De dizolvare;
E. Coprecipitare.
5. Care din următoarele săruri de calciu este mai potrivită în calitate de formă de precipitare:

A. CaSO4 (PS = 2,5·10-5);

B. CaCO3 (PS =3,8·10-9);
C. CaC2O4 (PS = 2,3·10-9);
D. CaСrO4 (PS = 7,1·10-4);
E. CaF2 (PS = 4,0·10-11).
6. Care din următoarele săruri de bariu este mai potrivită în calitate de formă de precipitare:

A. BaC2O4 (PS = 1,1·10-7);

B. BaCO3 (PS =4,0·10-10);
C. BaSO4 (PS = 1,1·10-10);

1
 D. BaCrO4 (PS = 1,2·10-10);
E. Ba(OH)2 (PS = 5·10-3).

7. Factorul gravimetric la determinarea tiosulfatului de sodiu Na2S2O3·5H2O în forma gravimetrică

BaSO4 se calculă din relaţia:

M ( Na 2 S 2O3 )
A. F
M ( BaSO4 ) ;
M ( Na 2 S 2O3 )
B. F
2 M ( BaSO4 ) ;
M ( Na 2 S 2 O3 5 H 2 O )
C. F ;
M ( BaSO4 )
2 M ( BaSO4 )
D. F
M ( Na 2 S 2O3 5 H 2O ) ;
M ( Na 2 S 2O3 5 H 2O )
E. F .
2 M ( BaSO4 )
8. Care din următoarele săruri este mai potrivită în calitate de formă gravimetrică la dozarea fosforului:
A. Mg2P2O7 (Mr = 222,56);
B. (NH4)3PO3·12H2O (Mr = 348,97);
C. P2O5 (Mr = 141,94);
D. Ca3(PO4)2 (Mr = 310,18);
E. Zn2P2O7 (Mr = 304,72).
10. Factorul gravimetric la determinarea Pb3O4 în forma gravimetrică PbSO4 se calculă din relaţia:

M ( PbSO4 )
A. F
M ( Pb3O4 ) ;
3M ( PbSO4 )
B. F
M ( Pb3O4 ) ;
M ( Pb3O4 )
C. F
M ( PbSO4 ) ;
M ( Pb3O4 )
D. F
4 M ( PbSO4 ) ;
M ( Pb3O4 )
E. F
3M ( PbSO4 ) .
11. Care precipitant este cel mai potrivit pentru sedimentarea Ag+ în analiza gravimetrică:

A. NH4Cl;
B. KCl;
C. NH4I;

2
 D. NaCl;
E. KI.
12. Care precipitant este cel mai potrivit pentru sedimentarea Ca2+ în analiza gravimetrică:

A. K2SO4;
B. K2CO3;
C. Na2CO3;
D. Na2C2O4;
E. (NH4)2C2O4.
13. Pentru calcinarea precipitatului şi obţinerea formei gravimetrice se utilizează:

14. Arseniul se determină cantitativ transformându-se în BaSO4 în conformitate cu schema:

As As 2S3 SO 2 BaSO 4 . Formula de calculare a factorului gravimetric este:

2 M ( As )
A. F
3M ( BaSO4 ) ;
M ( As )
B. F
M ( BaSO4 ) ;
M ( BaSO4 )
C. F ;
M ( As )
3M ( BaSO4 )
D. F ;
2M ( As )
M ( BaSO4 )
E. F .
2M ( As )
15. Factorul gravimetric pentru determinarea masei de clormicitină C11H12O5N2Cl2 în forma gravimetrică
AgCl se calculă din relaţia:
M (C11 H12O5 N 2Cl 2 )
A. F ;
M ( AgCl )
M ( AgCl )
B. F
M (C11 H 12 O5 N 2Cl 2 ) ;
2 M ( AgCl )
C. F
M (C11 H 12O5 N 2Cl 2 ) ;

3
 M (C11 H12O5 N 2Cl 2 )
D. F ;
2M ( AgCl )
M (C11 H12O5 N 2Cl 2 )
E. F .
4M ( AgCl )

16. Cântărirea formei gravimetrice, obţinute prin calcinare se efectuează în:

A. exicator;
B. pahar chimic;
C. creuzet;
D. fiolă;
E. balon cu fund lat.
17. Calcinarea precipitatului se efectuează în:

A. exicator;
B. pahar chimic;
C. creuzet;
D. fiolă;
E. balon cu fund lat.
18. Volumul soluţiei de precipitant se calculă luând în consideraţie coeficienții din ecuaţia reacţiei de
precipitare, iar cantitatea practică trebuie să fie mai mare decât cea teoretică aproximativ de:

A. 2 ori
B. 1,2-1,5 ori
C. 3 ori
D. 2,5 ori
E. 4 ori
19. Factorul gravimetric se utilizează în analiza gravimetrică pentru calcularea:
A. Volumului de precipitant;
B. Masei substanţe necesare pentru efectuarea analizei;
C. Masei substanței de analizat;
D. Masei forme gravimetrice;
E. Masei formei de precipitare.
20. Alegeţi procesul care stă la bază maturizării precipitatului:
A. sedimentarea;
B. Creşterea cristalelor mari pe contul celor mici;
C. Evaporarea solventului;
D. Extracţia substanţe dizolvate;
E. Filtrarea precipitatului.
21. Fenomenul de captare de către precipitatul format a impurităţilor solubile în mediul dat se numeşte:
A. adsorbţie
B. isomorfism
C. ocluziune
D. formarea cristalelor mixte
E. coprecipitarea cu formare de combinaţii complexe
22. Arătaţi care procedeu de spălare a precipitatului e cel mai efectiv:
A. O singură spălare cu volum mare de lichid pentru spălare
B. Spălarea de mai multe ori pe filtru
C. O singură spălare prin metoda de decantare

4
 D. Spălarea de mai multe ori cu porţiuni mici de lichid prin decantare
E. Spălarea de mai multe ori prin metoda de decantare, apoi în acelaşi mod pe filtru
23. Ionii de calciu se sedimentează în formă de CaC2O4 şi se calcinează până la CaO. Forma gravimetrică este:
A. Ca
B. CaCO3
C. CaC2O4
D. CaO
E. Ca2+
24. La analiza gravimetrică a unei substanţe medicamentoase, care conţine calciu, în calitate de precipitant s-a
utilizat oxalatul de amoniu. Care este forma gravimetrică obţinută la uscare?
A. CaCl2
B. CaC2O4
C. CaC2O4·H2O
D. CaCO3
E. Ca(OH)2
25. Metoda gravimetrică de eliminare are la bază procesul:
A. Eliminarea componentului de dozat în formă de combinaţie volatilă şi determinarea masei lui
B. Separarea componentului de dozat din substanţa ce se analizează şi determinarea masei lui
C. Extracţia componentului de dozat
D. Eliminarea solventului din soluţia de analizat
E. Obţinerea precipitatului substanţei greu solubile.
26. Metoda gravimetrică de separare are la bază procesul:
A. Eliminarea componentului de dozat în formă de combinaţie volatilă şi determinarea masei lui
B. Separarea componentului de dozat din substanţa de analizat şi cântărirea lui precisă
C. Eliminarea solventului din soluţia de analizat
D. Studierea substanţei din care a fost eliminat componentul volatil
E. Obţinerea precipitatului substanţei greu solubile.
27. Metoda gravimetrică de precipitare are la bază procesul:
A. Eliminarea componentului de dozat şi adsorbirea lui de un absorbant specific;
B. Separarea componentului de dozat din substanţa de analizat;
C. Distilarea solventului din soluţia ce conţine substanţa de analizat;
D. Studierea probei cântărite din care a fost eliminat componentul volatil;
E. Precipitarea substanţei de dozat, filtrarea, spălarea, uscarea precipitatului şi cântărirea lui precisă.
28. Cea mai dificilă operaţiune din analiza gravimetrică este:
A. separarea
B. extracţia
C. arderea
D. distilarea
E. precipitarea
29. Formula corectă pentru recalcularea părţii de masă ω'(%) a componentului A în substanţa de analizat
absolut uscată este (se dă ω(A) în substanţa umedă analizată şi ω(H2O)):
100 ( H 2 O)
A. ( A)
( A) 100
( A) 100
B. ( A)
100 ( H 2O)

5
 ( A)
C. ( A)
100 ( H 2O)
( A) 100
D. ( A)
( H 2O)
( H 2 O)
E. ( A)
( A) 100
30. Metoda chimică de analiză gravimetrică are la bază:
A. Măsurarea precisă a volumului soluţiei de analizat;
B. Măsurarea precisă a masei substanţei de analizat sau a părţilor ei componente, separate în stare
chimic pură sau în formă de combinaţie de compoziţie cunoscută;
C. Măsurarea precisă a volumului soluţiei cu concentraţia cunoscută, consumat în reacţia cu substanţa
de analizat;
D. Măsurarea precisă a masei substanţei luată pentru analiză;
E. Măsurarea precisă a masei soluţiei de analizat cu concentraţia necunoscută.
31. Care clasificare a metodelor gravimetrice e corectă?
A. Metode de precipitare, separare şi eliminare;
B. Metode de separare, cântărire şi filtrare;
C. Metode de distilare, uscare şi calcinare;
D. Metode de precipitare, separare şi spălare;
E. Metode de separare, filtrare şi calcinare.
32. O probă de alaun de potasiu şi aluminiu KAl(SO4)2·12H2O cu masa a g s-a dizolvat în apă obținând 200,00
ml de soluție. Din 20,00 ml soluţie s-au obţinut b g BaSO4. Formula de calcul a parții de masă (%) a
aluminiului este:
M ( Al )
A. ( Al ) b 100
a
M ( Al ) 100
B. ( Al ) b
M ( BaSO4 ) a
M ( Al ) 100 200
C. ( Al ) b
M ( BaSO4 ) a 20
2 M ( Al ) 100 200
D. ( Al ) b
M ( BaSO4 ) a 20
M ( Al ) 100 200
E. ( Al ) b
2 M ( BaSO4 ) a 20
33. Forma de precipitare este:
A. Substanţa greu solubilă în forma căreia s-a precipitat componentul de dozat;
B. Substanţa greu solubilă care conţine numai componentul de dozat;
C. Substanţa greu solubilă cu compoziţia precis cunoscută;
D. Substanţa care se sedimentează;
E. Substanţa cu formula precis cunoscută.
34. Forma gravimetrică este:
A. Substanţa care se obţine la sedimentarea componentului de dozat;

6
 B. Substanţa care se obţine după uscarea sau calcinarea precipitatului;
C. Substanţa de analizat;
D. Substanţa cu care se sedimentează componentul de dozat;
E. Substanţa care se trece pe filtru.
35. Care precipitat e preferabil de obţinut în analiza gravimetrică?
A. Cristalin – cristale mărunte;
B. Amorf;
C. Cristalin – cristale mari;
D. Izomorf;
E. Cristalin – cristale mixte.
36. Coprecipitarea este:
A. Antrenarea de către precipitat a unor substanţe-impurităţi din soluţie;
B. Precipitarea comună a mai multor substanţe;
C. Înlăturarea impurităţilor prin precipitare;
D. Îndepărtarea componentului de analizat prin precipitare;
E. Procesul invers celui de precipitare.
37. Care clasificare a erorilor este corectă?
A. Sistematice, accidentale şi nemotivate;
B. Particulare, comune şi accidentale;
C. Disperse, procedurale şi grosolane;
D. Metodice, nemotivate şi inevitabile;
E. Sistematice, comune şi metodice.
38. Cu ce scop la sedimentare se adaugă exces de precipitant?
A. Pentru atingerea valorilor PS a precipitatului;
B. Pentru formarea cristalelor mai mari;
C. Pentru dizolvarea precipitatului;
D. Pentru sedimentarea practic completă a componentului de analizat;
E. Pentru mai puţină impurificare a precipitatului.
39. Ce se obţine în rezultatul maturizării precipitatelor cristaline?
A. Precipitarea mai completă;
B. Obţinerea precipitatelor mai puţin impurificate;
C. Obţinerea precipitatului cristalin cu dimensiuni mari;
D. Obţinerea precipitatului cristalin cu dimensiuni mici;
E. Obţinerea precipitatului amorf.
40. Excesul prea mare de precipitant conduce la:
A. Obţinerea cristalelor mari;
B. Micşorarea solubilităţii precipitatului;
C. Mărirea solubilităţii precipitatului;
D. Obţinerea precipitatelor pure;
E. Obţinerea precipitatelor amorfe.
41. Care metodă gravimetrică se aplică la determinarea cationilor de Ni într-o substanţă?
A. Numai metoda de precipitare
B. Numai metoda de distilare
C. Numai metoda de separare
D. Metoda de precipitare sau metoda de distilare
E. Metoda de separare sau metoda de distilare.
42. Sulfatul de zinc dintr-o probă de analizat este sedimentat în forma de ZnNH4PO4 și calcinat la masă
constantă dând forma gravimetrică Zn2P2O7. Formula de calcul a masei sulfatului de zinc este:

7
 2 M ( ZnSO4 )
A. m( ZnSO4 ) m( Zn 2 P2 O7 )
M ( Zn 2 P2O7 )

M ( ZnSO4 )
B. m( ZnSO4 ) m( Zn 2 P2O7 )
M ( Zn 2 P2O7 )

M ( Zn 2 P2O7 )
C. m( ZnSO4 ) m( Zn 2 P2O7 )
2 M ( ZnSO4 )

2 M ( Zn 2 P2 O7 )
D. m( ZnSO4 ) m( Zn 2 P2 O7 )
M ( ZnSO4 )

2 M ( ZnSO4 )
E. m( ZnSO4 )
m( Zn 2 P2O7 ) M ( Zn 2 P2O7 )
43. Care din următoarele substanțe nu este potrivită în calitate de formă de precipitare în gravimetrie:
A. AgI (PS = 8,3 · 10-17)
B. AgSCN (PS = 1,1 · 10-12)
C. AgBr (PS = 5,3 · 10-13)
D. AgCl (PS = 1,8 · 10-10)
E. AgNO2 (PS = 1,0 · 10-4)
44. Forma gravimetrică la analiza cloroformei CHCl3 este AgCl. Formula de calcul a masei substanței de
analizat este:
M ( AgCl )
A. m(CHCl 3 ) m( AgCl )
M (CHCl 3 )
3M ( AgCl )
B. m(CHCl 3 ) m( AgCl )
M (CHCl 3 )
M (CHCl 3 )
C. m(CHCl 3 )
m( AgCl ) 3M ( AgCl )
M (CHCl 3 )
D. m(CHCl 3 ) m( AgCl )
3M ( AgCl )
M (CHCl 3 )
E. m(CHCl 3 ) m( AgCl )
M ( AgCl )
45. Dece SO42- se sedimentează cu soluţie BaCl2 dar nu cu soluţie CaCl2?
A. Pentru obţinerea unor cristale mai mari;
B. Pentru o sedimentare mai completă;
C. Pentru obţinerea unui precipitat mai solubil;
D. Pentru preîntâmpinarea formării sistemelor coloidale;
E. Pentru obţinerea unui precipitat mai puţin impurificat.

8
46. Arsenul se determină cantitativ transformându-se în BaSO4 în conformitate cu schema: As → As2S3 → SO2
→ BaSO4. Formula de calcul a masei de As este:
2 M ( As )
A. m( As ) m( BaSO4 )
3M ( BaSO4 )
M ( As )
B. m( As ) m( BaSO4 )
M ( BaSO4 )
2 M ( As )
C. m( As ) m( BaSO4 )
M ( BaSO4 )
M ( As )
D. m( As ) m( BaSO4 )
3M ( BaSO4 )
3M ( As )
E. m( As ) m( BaSO4 )
2 M ( BaSO4 )
47. Conţinutul Ca într-un preparat farmaceutic se determină prin metoda gravimetrică:
A. De precipitare;
B. Metoda directă de eliminare;
C. De separare;
D. Metoda indirectă de eliminare;
E. De extracţie.
48. Forma gravimetrică la determinarea Fe într-un preparat farmaceutic este Fe2O3. Factorul gravimetric
reprezintă raportul:
M ( Fe ) 2 M ( Fe )
A. D.
M ( Fe 2 O3 ) M ( Fe 2 O3 )
M ( Fe2O3 ) M ( Fe2O3 )
B. E.
M ( Fe ) 3M ( Fe )
3M ( Fe )
C.
M ( Fe 2 O3 )
49. Determinarea Fe într-un preparat farmaceutic se efectuează prin metoda gravimetrică:
A. De eliminare;
B. De separare;
C. De precipitare;
D. De sublimare;
E. De calcinare.
50. Forma gravimetrică la determinarea CaCl2 într-un preparat farmaceutic este Ca3(PO4)2. Factorul
gravimetric reprezintă raportul:
3M (CaCl 2 )
A.
M (Ca3 ( PO4 ) 2 )
M (CaCl 2 )
B.
M (Ca 3 ( PO4 ) 2 )

9
 2 M (CaCl 2 )
C.
M (Ca 3 ( PO4 ) 2 )
M (Ca 3 ( PO4 ) 2 )
D.
M (CaCl 2 )
M (Ca 3 ( PO4 ) 2 )
E.
3M (CaCl 2 )
51. Fierul dintr-un preparat farmaceutic s-a determinat cantitativ transformându-se în Fe2O3 (forma
gravimetrică). Formula de calcul a masei de Fe este:
M ( Fe )
A. m( Fe ) m( Fe 2 O3 )
M ( Fe 2 O3 )
2 M ( Fe )
B. m( Fe ) m( Fe 2 O3 )
M ( Fe 2 O3 )
M ( Fe2O3 )
C. m( Fe ) m( Fe2O3 )
M ( Fe )
M ( Fe2O3 )
D. m( Fe ) m( Fe2O3 )
3M ( Fe )
M ( Fe2O3 )
E. m( Fe ) m( Fe2O3 )
2M ( Fe )
52. Care din următoarele substanţe nu este potrivită în calitate de formă de precipitare la determinarea
gravimetrică a CaCl2:
A. Ca3(PO4)2 (PS ≈ 10-29) D. CaCO3 (PS ≈ 10-9)
B. PbCl2 (PS ≈ 10 ) -5
E. AgCl (PS ≈ 10-10)
C. CaC2O4 (PS ≈ 10-9)
53. Din 25,00 ml soluţie de Na2S2O3 s-a obţinut „b” g BaSO4. Concentraţia de masă (g/l) a tiosulfatului de
sodiu în soluţia analizată se calculă din relaţia:
M ( Na 2 S 2 O3 ) 1000
A. T ( Na 2 S 2 O3 ) b
2 M ( BaSO4 ) 25
M ( Na 2 S 2 O3 ) 1000
B. T ( Na 2 S 2 O3 ) b
2 M ( BaSO4 )
M ( Na 2 S 2 O3 )
C. T ( Na 2 S 2 O3 ) b
2 M ( BaSO4 ) 25
2 M ( BaSO4 ) 1000
D. T ( Na 2 S 2 O3 ) b
M ( Na 2 S 2 O3 )
2 M ( BaSO4 ) 1000
E. T ( Na 2 S 2 O3 ) b
M ( Na 2 S 2 O3 ) 25

10
 Teste Compliment Multiplu

1. Scopurile unei analize chimice cantitative sunt:

A. determinarea compoziţiei calitative a substanţe de analizat;

B. determinarea raportului de masă a componenţilor în sistema de analizat;
C. identificarea componenţilor sistemei de analizat;
D. determinarea părţii de masă a unei substanţe în sistema de analizat;
E. determinarea titrului soluţiei de analizat.
2. Care din rezultatele analizei gravimetrice enumerate mai jos sunt scrise corect?

A. 0,135 g; D. 0,1354 g;
B. 0,2350 g; E. 0,343 g.
C. 0,33602 g;
3. Care din erorile enumerate mai jos sunt erori sistematice?

A. erori determinate de dereglarea balanţei;

B. erori produse de cauze necunoscute;
C. erori determinate de citirea incorectă a diviziunilor biuretei la titrare;
D. erori determinate de utilizarea reactivilor impurificaţi;
E. erori determinate de utilizarea soluţiei titrate cu concentraţia incorectă.
4. Care din erorile enumerate mai jos nu sunt erori sistematice?

A. erori determinate de defecţiunea balanţei;

B. erori determinate de nerespectarea unor condiţii de analiză;
C. erori determinate de factori necunoscuţi;
D. erori determinate de unele neglijenţe la efectuarea analizei;
E. erori determinate de alegerea incorectă a metodei de analiză.
5. Erorile sistematice sunt determinate:

A. de cauze necunoscute;
B. de neprecizia balanţei;
C. de utilizarea metodei nerecomandabile de analiza;
D. de pierderea unei cantităţi necunoscute de substanţă la luarea probei de analizat;
E. de scrierea incorectă a rezultatului unei măsurări.
6. Care din afirmaţiile enumerate mai jos sunt corecte?

A. eroarea absolută este diferenţa dintre valoarea găsită şi cea reală;

B. eroarea absolută este diferenţa dintre valoarea determinată şi media aritmetică a mai multor
asemenea determinări;
C. erorile accidentale sunt produse de cauze permanente;
D. erorile accidentale sunt produse de cauze cunoscute;
E. eroarea relativă este raportul dintre valoarea reală la eroarea absolută.
7. Care din afirmaţiile enumerate mai jos sunt corecte?

A. erorile sistematice sunt produse de cauze necunoscute;

B. erorile accidentale sunt produse de cauze cunoscute;
C. eroarea relativă reprezintă raportul dintre eroarea absolută şi valoarea reală a mărimii
determinate;
D. eroarea relativă reprezintă raportul dintre eroarea absolută şi valoarea medie a mărimii
determinate;
E. dereglarea balanţei poate fi o sursă a erorii grosolane.

11
8. Sursele erorii sistematice sunt:

A. dereglarea instrumentelor de măsură;

B. nu sunt cunoscute;
C. comiterea unor neglijenţe la efectuarea analizei;
D. citirea greşită a diviziunilor de pe scalele aparatelor de măsură;
E. utilizarea unei metode nerecomandabile.
9. Cerinţele faţă de forma de precipitare, la efectuarea analizei gravimetrice, sunt:

A. precipitatul trebuie să fie practic insolubil în mediul în care se efectuează analiza;

B. forma de precipitare trebuie la calcinare complet să se transforme în forma de cântărire
(gravimetrică);
C. precipitatul numaidecât trebuie să fie cristalin;
D. e de dorit ca precipitatul să fie cristalin;
E. precipitatul trebuie să fie o substanţă cu formula precis cunoscută.
10. Cerinţele faţă de forma de cântărire (gravimetrică), la efectuarea analizei gravimetrice, sunt:

A.forma gravimetrică să fie cristalină;

B.compoziţia chimică să corespundă anumitei formule chimice;
C.să nu-şi schimbe compoziţia chimică în contact cu aerul;
D.numaidecât valoarea masei molare a formei gravimetrice să fie mare iar conţinutul
componentului de dozat cât mai mic;
E. e de dorit ca masa molară a formei gravimetrice să fie mare iar conţinutul componentului de
dozat cât mai mic.
11. Condiţiile de sedimentare a precipitatelor cristaline, la efectuarea analizei gravimetrice, sunt:

A. din soluţii concentrate a substanţei de analizat cu soluţii concentrate de reactiv;

B. la rece;
C. din soluţii diluate şi încălzite a substanţei de analizat cu soluţii diluate şi încălzite de reactiv;
D. se efectuează precipitarea cât mai rapid;
E. soluţia de reactiv se adaugă lent, cu picătura şi la o agitare continuă cu baghetă de sticlă.
12. Condiţiile de sedimentare a precipitatelor amorfe, la efectuarea analizei gravimetrice, sunt:
A. la rece;
B. din soluţie fierbinte cu soluţie fierbinte de reactiv;
C. din soluţii relativ concentrate a substanţei de dozat cu soluţii concentrate de reactiv;
D. din soluţii diluate a substanţei de dozat cu soluţii diluate de reactiv (precipitant);
E. în prezenţa unui electrolit.
13. Pentru a sedimenta Ba2+ cu formare de BaSO4, în analiza gravimetrică, se recomandă de utilizat
reactivii:
A. Na2SO4; D. (NH4)2SO4 +HCl;
B. H2SO4; E. K2SO4 + HCl.
C. MgSO4;
14. În analiza gravimetrică precipitatele amorfe se spală cu:
A. H2O;
B. soluţia unui electrolit;
C. soluţie de NH4NO3;
D. soluţia ce conţine precipitant;
E. precipitatele amorfe nu se spală de impurităţi.
15. În analiza gravimetrică precipitatele cristaline se spală cu:
A. H2O;
B. H2O + electrolit – coagulant;
C. soluţia diluată de precipitant;

12
 D. soluţia de NH4NO3;
E. precipitatele cristaline nu se spală la filtrare
16. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

A. eroarea întâmplătoare este eroarea care în urma măsurărilor repetate variază arbitrar;
B. eroarea care în urma măsurărilor repetate rămâne constantă este numită grosolană;
C. erorile întâmplătoare întotdeauna au semn matematic determinat;
D. erorile întâmplătoare nu au semn matematic determinat;
E. existenţa erorilor întâmplătoare se manifestă prin aceea că rezultatele a doua analize paralele se
deosebesc.
17. Pentru analiza gravimetrică a clorurii de calciu ionii Ca2+ se sedimentează din soluţie apoasă în
formele de precipitare:
A. CaCO3 (PS = 3,8·10-9);
B. CaSO4 (PS = 2,5·10-5);
C. CaCrO4 (PS = 7,1·10-4);
D. CaC2O4 (PS = 2,3·10-9);
E. CaSiF6 (PS = 8,1·10-4).
18. La analiza gravimetrică a unei soluţii apoase de AgNO3 ionii de Ag+ se sedimentează în formele de
precipitare:
A. AgNO2 (PS = 6,0·10-4);
B. AgCl (PS = 1,8·10-10);
C. AgSCN (PS = 1,1·10-12);
D. AgBrO3 (PS = 5,5·10-5);
E. AgI (PS = 8,3·10-17).
19. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
A. Precipitatele amorfe se spală cu apă rece;
B. Precipitatele cristaline se sedimentează din soluţii concentrate;
C. Precipitatele amorfe se sedimentează din soluţii calde şi relativ concentrate;
D. Precipitatele cristaline se sedimentează din soluţii calde şi diluate;
E. Precipitatele amorfe se spală cu soluţie caldă de NH4Cl.
20. Scopurile unei analize chimice cantitative sunt:
A. Determinarea raportului de masă a componenţilor de analizat
B. Determinarea din ce fel de substanţe este compusă sistema de analizat
C. Determinarea părţii de masă a unei substanţe în sistemul de analizat
D. Determinarea concentraţiei soluţiei de analizat
E. Identificarea componenţilor sistemului de analizat
21. Scopurile unei analize chimice cantitative sunt:
A. Identificarea componenţilor sistemului de analizat
B. Determinarea titrului soluţiei de analizat
C. Determinarea compoziţiei calitative a substanţei de analizat
D. Determinare varietăţilor componenţilor unui sistem
E. Determinarea masei unui component într-un volum cunoscut de soluţie
22. Care din rezultatele determinării părţii de masă a unui component în sistemul de analizat este scris
corect?
A. 0,3500
B. 35,00%
C. 35,004%
D. 0,350
E. 35,0%
23. Care din rezultatele analizei gravimetrice nu sunt scrise corect?
A. 0,125 g

13
 B. 0,12456 g
C. 0,1246 g
D. 0,13 g
E. 0,2544 g
24. Care din rezultatele analizei gravimetrice nu sunt scrise corect?
A. 35,456%
B. 35,46%
C. 35,5%
D. 25,50%
E. 25,5%
25. Care din erorile enumerate mai jos sunt erori sistematice?
A. Erori cauzate de transferarea neîngrijită a precipitatelor pe hârtie de filtru sau creuzete
filtrante
B. Erori cauzate de spălarea insuficientă a precipitatelor
C. Erori cauzate de calcinarea insuficientă a precipitatelor
D. Erori cauzate de defecte ale unor aparate de măsură
E. Erori cauzate de etalonarea incorectă a vaselor de măsură a volumelor de soluţii
26. Care din erorile enumerate mai jos nu sunt erori sistematice?
A. Erori cauzate de transferarea neîngrijită a precipitatelor pe hârtie de filtru sau pe creuzete
filtrante
B. Erori cauzate de spălarea insuficientă a precipitatelor
C. Erori cauzate de calcinarea insuficientă a precipitatelor
D. Erori cauzate de defecte ale unor aparate de măsură
E. Erori cauzate de etalonarea incorectă a vaselor de măsurare a volumelor de soluţii
27. Care din erorile enumerate mai jos nu sunt erori sistematice?
A. Erori cauzate de neatenţia la cântăriri
B. Erori cauzate de neatenţia la măsurarea volumelor de soluţii
C. Erori cauzate de specificul metode de dozare aplicată
D. Erori cauzate de calitatea reactivelor utilizaţi în analiză
E. Erori cauzate de executarea determinărilor în vase murdare
28. Erorile sistematice sunt determinate de:
A. Neatenţia la cântăriri
B. Neatenţia la măsurarea volumelor de soluţii
C. Cauze cunoscute
D. Utilizarea metodei nerecomandabile de analiză
E. Spălarea excesivă a precipitatelor
29. Care din afirmațiile enumerate sunt corecte?
A. Erorile accidentale sunt produse de cauze cunoscute
B. Eroarea absolută este diferenţa dintre valoarea găsită şi cea reală
C. Eroarea absolută este diferenţa dintre valoarea găsită şi media aritmetică a mai multor asemenea
valori
D. Erorile accidentale sunt produce de cauze permanente
E. Eroarea relativă este raportul dintre valoarea reală la eroarea absolută
30. Care din afirmațiile enumerate sunt corecte?
A. Erorile sistematice sunt produse de cauze necunoscute
B. Erorile accidentale sunt produce de cauze cunoscute
C. Eroarea relativă este raportul dintre valoarea medie a determinărilor la eroarea absolută
D. Eroarea relativă este raportul dintre eroarea absolută la media aritmetică a determinărilor
E. Eroarea relativă este raportul dintre eroarea absolută la valoarea reală a componentului de analizat
31. Care din afirmațiile enumerate sunt corecte?

14
A. Erorile nemotivate se datoresc unor neglijenţe
B. Erorile grosolane se datoresc citirii greşite de pe scalele biuretelor
C. Erorile grosolane reprezintă pierderea unei părţi a formei gravimetrice
D. Eroarea întâmplătoare este cauzată de utilizarea în analiza unei metode nerecomandabile
E. Eroarea sistematică este cauzată de pierderea unei cantităţi de soluţie titrată în procesul de titrare
32. Care din afirmațiile enumerate nu sunt corecte?
A. Erorile accidentale sunt produse de cauze cunoscute
B. Eroarea absolută este diferenţa dintre valoarea găsită şi cea reală
C. Eroarea absolută este diferenţa dintre valoarea găsită şi media aritmetică a mai multor asemenea
valori
D. Erorile accidentale sunt produse de cauze permanente
E. Eroarea relativă este raportul dintre valoarea reală la eroarea absolută
33. Relaţiile corecte dintre eroarea absolută (Ea), eroarea relativă (Er) şi valoarea reală (A) sau media
aritmetică a determinărilor (x) sunt:
A.
B.

C.
D.
E.
34. Formulele de calcul a eroii absolute (Ea) a valorii determinate (X), ştiind valoarea reală (A) sau
media aritmetică a tuturor determinărilor, sunt:
A.
B.
C.
D.
E.
35. Care din afirmațiile enumerate nu sunt corecte?
A. Erorile sistematice sunt produse de cauze necunoscute
B. Erorile accidentale sunt produse de cauze cunoscute
C. Eroarea relativă reprezintă raportul dintre eroarea absolută şi valoarea reală a mărimii determinate
D. Eroarea relativă reprezintă raportul dintre eroarea absolută şi valoarea medie a mărimii determinate
E. Dereglarea balanţei poate fi o sursă de erori grosolane
36. Care din afirmațiile enumerate nu sunt corecte?
A. Dereglarea balanţei poate fi o sursă de erori grosolane
B. Eroarea relativă reprezintă raportul dintre eroarea absolută şi valoarea reală a mărimii determinate
C. Eroarea relativă reprezintă raportul dintre eroarea absolută şi valoarea medie a mărimii determinate
D. Erorile sistematice sunt produse de cauze necunoscute
E. Erorile accidentale sunt produce de cauze cunoscute
37. Sursele erorilor sistematice sunt:
A. Nu sunt cunoscute
B. Dereglarea instrumentelor de măsură
C. Utilizarea unei metode de analiză nerecomandabile
D. Citirea greşită a diviziunilor de pe scalele apa ratelor de măsură
E. Comiterea unor neglijențe la efectuarea analizei
38. Sursele erorii grosolane sunt:
A. Nu sunt cunoscute
B. Dereglarea instrumentelor de măsură

15
 C. Utilizarea unei metode de analiză nerecomandabile
D. Citirea greşită a diviziunilor de pe scalele apa ratelor de măsură
E. Comiterea unor neglijențe la efectuarea analizei
39. Sursele erorii nemotivate sunt:
A. Pierderea unei părţi a formei gravimetrice
B. Dereglarea instrumentelor de măsură
C. Utilizarea unei metode de analiză nerecomandabile
D. Citirea greşită a diviziunilor de pe scalele aparatelor de măsură
E. Comiterea unor neglijențe la efectuarea analizei
40. Cerinţele faţă de formă de precipitare, la efectuarea analizei gravimetrice, sunt:
A. Precipitatul neapărat trebuie să fie cristalin
B. E de dorit ca precipitatul să fie cristalin
C. Precipitatul trebuie să fie o substanță cu formula precis cunoscută
D. Precipitatul trebuie să fie practic insolubil în mediu în care se efectuează analiza
E. Forma de precipitare la calcinare trebuie complet să se transforme în forma de cântărire
(gravimetrică)
41. Cerinţele faţă de forma de cântărire (gravimetrică), la efectuarea analizei gravimetrice, sunt:
A. forma gravimetrică să fie cristalină;
B. forma gravimetrică să fie amorfă
C. să nu-şi schimbe compoziţia chimică în contact cu aerul;
D. numaidecât valoarea masei molare a formei gravimetrice să fie mare iar conţinutul componentului
de dozat cât mai mic;
E. e de dorit ca masa molară a formei gravimetrice să fie mare iar conţinutul componentului de dozat
cât mai mic.
42. Cerinţele faţă de forma de cântărire (gravimetrică) la efectuarea analizei gravimetrice sunt:
A. forma gravimetrică să nu fie cristalină
B. compoziţia chimică să corespundă anumitei formule chimice
C. forma gravimetrică să nu fie amorfă
D. numaidecât valoarea masei molare a formei gravimetrice să fie mare iar conţinutul
componentului de dozat cât mai mic;
E. e de dorit ca masa molară a formei gravimetrice să fie mare iar conţinutul componentului de
dozat cât mai mic.
43. Condiţiile de sedimentare a precipitatelor cristaline, la efectuarea analizei gravimetrice, sunt:
A. Soluţia de reactiv se adaugă lent, cu picătura şi la o agitare continua cu bagheta de sticlă
B. la rece;
C. din soluţii diluate şi încălzite a substanţei de analizat cu soluţii diluate şi încălzite de reactiv;
D. se efectuează precipitarea cât mai rapid;
E. din soluţii concentrate a substanţei de analizat cu soluţii concentrate de reactiv;
44. Condiţiile de sedimentare a precipitatelor amorfe, la efectuarea analizei gravimetrice, sunt:
A. în prezenţa unui electrolit.
B. din soluţie fierbinte cu soluţie fierbinte de reactiv;
C. din soluţii relativ concentrate a substanţei de dozat cu soluţii concentrate de reactiv;
D. din soluţii diluate a substanţei de dozat cu soluţii diluate de reactiv (precipitant);
E. la rece;
45. Pentru a sedimenta Ba2+ cu formare de BaSO4, în analiza gravimetrică, se recomandă de utilizat
reactivii:
A. ZnSO4;
B. MgSO4;
C. K2SO4 + HCl
D. H2SO4

16
 E. (NH4)2SO4 +HCl;
46. În analiza gravimetrică precipitatele amorfe se spală cu:
A. H2O;
B. soluţia unui electrolit;
C. soluţia ce conţine precipitant;
D. soluţie de NH4NO3;
E. precipitatele amorfe nu se spală de impurităţi.
47. În analiza gravimetrică precipitatele cristaline se spală cu:
A. H2O
B. soluţia diluată de precipitant;
C. H2O + NH4Cl;
D. soluţia unui electrolit – coagulant
E. precipitatele cristaline nu se spală
48. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
A. eroarea care în urma măsurărilor repetate rămâne constantă este numită grosolană;
B. eroarea întâmplătoare este eroarea care în urma măsurărilor repetate variază arbitrar;
C. existenţa erorilor întâmplătoare se manifestă prin aceea că rezultatele a doua analize paralele se
deosebesc.
D. erorile întâmplătoare nu au semn matematic determinat;
E. erorile întâmplătoare întotdeauna au semn matematic determinat;
49. Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt corecte?
A. eroarea întâmplătoare este eroarea care în urma măsurărilor repetate variază arbitrar;
B. eroarea care în urma măsurărilor repetate rămâne constantă este numită grosolană;
C. erorile întâmplătoare întotdeauna au semn matematic determinat;
D. erorile întâmplătoare nu au semn matematic determinat;
E. existenţa erorilor întâmplătoare se manifestă prin aceea că rezultatele a doua analize paralele se
deosebesc.
50. Pentru analiza gravimetrică a clorurii de calciu ionii Ca2+ se sedimentează din soluţie apoasă în
formele de precipitare:
A. CaSO4 (PS = 2,5·10-5);
B. CaCO3 (PS = 3,8·10-9);
C. CaC2O4 (PS = 2,3·10-9);
D. CaCrO4 (PS = 7,1·10-4);
E. CaSiF6 (PS = 8,1·10-4).
51. La analiza gravimetrică a unei soluţii apoase de AgNO3 ionii de Ag+ se sedimentează în formele de
precipitare:
A. AgCl (PS = 1,8·10-10);
B. AgSCN (PS = 1,1·10-12);
C. AgI (PS = 8,3·10-17).
D. AgBrO3 (PS = 5,5·10-5);
E. AgNO2 (PS = 6,0·10-4);
52. Analiza gravimetrică a unei soluţii apoase de CuSO4 se efectuează sedimentând ionii sării în formele
de precipitare:
A. CuS (PS = 6,3·10-36).
B. Cu(OH)2 (PS = 8,3·10-20);
C. CaSO4 (PS = 2,5·10-5);
D. Ag2SO4 (PS = 1,6·10-5);
E. CuWO4 (PS = 1,6·10-5)
53. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
A. Precipitatele cristaline se sedimentează din soluţii calde şi diluate;

17
 B. Precipitatele amorfe se spală cu apă rece;
C. Precipitatele amorfe se spală cu soluţie caldă de NH4Cl.
D. Precipitatele cristaline se sedimentează din soluţii concentrate;
E. Precipitatele amorfe se sedimentează din soluţii calde şi relativ concentrate;
54. Substanţa de analizat A se sedimentează cantitativ şi după calcinare se obţine m g de substanţă A2B
(forma gravimetrică). Formulele de calcul a m(A) sunt:
A. m( A) m( A2 B) M ( A2 B)
B. m( A) m( A2 B ) F ; M ( A2 B )
F
M ( A)

C. m( A) m( A2 B ) F ; 2 M ( A)
F
M ( A2 B )
D. m( A) m( A2 B) M ( A)
E. m( A) m( A2 B ) 2 M ( A)
M ( A2 B )
55. Substanţa de analizat A se sedimentează cantitativ şi după calcinare se obţine m g de substanţă A3B2
(forma gravimetrică). Formulele de calcul a m(A) sunt:
A. m( A) m( A3 B2 ) 2 M ( A)
M ( A3 B2 )

B. m( A) m( A3 B2 ) 3M ( A)
M ( A3 B2 )

C. m( A) m( A3 B2 ) M ( A)
M ( A3 B2 )

D. m( A) m( A3 B2 ) F ; 3M ( A)
F
M ( A3 B2 )

E. m( A) m( A3 B2 ) M ( A3 B2 )
3M ( A)
56. Care erori nu sunt grosolane?
A. Erorile cauzate de impurificarea accidentală a soluţiilor
B. Erorile cauzele cărora nu pot fi prevăzute
C. Spălarea insuficientă a precipitatelor (în analiza gravimetrică)
D. Executarea determinărilor în vase murdare
E. Calcinarea insuficientă a precipitatelor
57. Erorile întâmplătoare sunt:
A. Erorile cauzate de impurificarea accidentală a soluţiilor
B. Erorile cauzele cărora nu pot fi prevăzute
C. Spălarea insuficientă a precipitatelor (în analiza gravimetrică)
D. Executarea determinărilor în vase murdare
E. Calcinarea insuficientă a precipitatelor
58. Care din rezultatele unor analize titrimetrice sunt notate corect (masa substanţei, g)?
A. 0,123
B. 0,1230
C. 0,122
D. 0,1229
E. 0,12303
59. Care din rezultatele unor determinări a părţii de masă (ω) a componentului de analizat nu sunt notate
corect?
A. 20,00%
B. 0,2000

18
 C. 0,200
D. 20,0%
E. 20%
60. În analiza gravimetrică pentru filtrare se folosesc:
A. Filtre de hârtie obişnuită
B. Filtre de hârtie „fără cenuşă”
C. Creuzetele filtrante
D. Creuzetele porţelan
E. Vata din sticlă
61. Spălarea precipitatelor nu poate înlătura consecinţele tipurilor de coprecipitare:
A. Adsorbţia la suprafaţa precipitatului
B. Ocluziunea
C. Izomorfizmul
D. Formarea cristalelor mixte
E. Formarea de combinaţii chimice insolubile dintre componentul de dozat şi impurităţi.
62. Metoda gravimetrică de eliminare se aplică în practica farmaceutică pentru:
A. Determinarea umidităţii unui drog medicinal;
B. Determinarea părţii de masă a apei într-o substanţă medicamentoasă;
C. Analiza unor substanţe care uşor se descompun cu formare de substanţe volatile;
D. Determinarea cenuşii într-un drog medicinal;
E. Determinarea Ca în pulberea Ca3(PO4)2.
63. Metoda gravimetrică de separare se aplică în practica farmaceutică pentru:
A. Determinarea umidităţii unui drog medicinal;
B. Determinarea părţii de masă a apei într-o substanţă medicamentoasă;
C. Determinarea cenuşii de cloruri într-un preparat farmaceutic;
D. Determinarea cenuşii într-un drog medicinal;
E. Determinarea Ca în pulberea Ca3(PO4)2.

64. Metoda gravimetrică de precipitare se aplică în practica farmaceutică pentru:

A. Determinarea umidităţii unui drog medicinal;
B. Determinarea părţii de masă a apei într-o substanţă medicamentoasă;
C. Determinarea conţinutului de Ca2+ într-o substanţă medicamentoasă;
D. Determinarea cenuşii într-un drog medicinal;
E. Determinarea conţinutului de Mg2+ într-o substanţă medicamentoasă.
65. Arătaţi operațiunile metodei gravimetrice de precipitare:
A. Luarea probei pentru analiză;
B. Dizolvarea
C. Titrarea
D. Precipitare
E. Extracţie

66. Arătaţi operațiunile metodei gravimetrice de precipitare:

A. Filtrare;
B. Dizolvarea
C. Evaporare
D. Precipitare
E. Extracţie

67. Arătaţi metodele de analiză gravimetrică:

A. De separare;

19
 B. Extracţie
C. Ardere
D. De distilare
E. De precipitare.
68. Cerinţele faţă de precipitant în analiza gravimetrică sunt:
A. La calcinare să se descompună complet
B. Să sedimenteze complet componentul de analizat
C. E de dorit să formeze precipitat cristalin
D. Numaidecât să formeze precipitat cristalin
E. Să sedimenteze şi impurităţile
69. Precipitantul în metoda gravimetrică de precipitare, nu trebuie să corespundă cerinţelor:
A. La calcinare să se descompună complet
B. Să sedimenteze complet componentul de analizat
C. E de dorit să formeze precipitat cristalin
D. Numaidecât să formeze precipitat cristalin
E. Să sedimenteze şi impurităţile

70. Prin metoda gravimetrică de precipitare pot fi determinaţi ionii:

A. Ca2+
B. Mg2+
C. Zn2+
D. Na+
E. NH4+

20