LUCRARE PRELEGERE: TRANSFORMĂRI DE FAZE

459. Numărul gradelor de libertate după legea fazelor lui Gibbs pentru sistemele condensate și
necondensate se calculează după ecuațiile:

l=k–f+2

l=k–f+1

460. Legea Raoult poate fi exprimată prin ecuațiile:

P 0 ( A )−P( A)
=X ( B)
P( A)

P(A) = P0(A) * X(A)

461. Pentru sistemele care au următoarea diagramă în rezultatul distilării obținem:

componentul A în recipientul de colectare, iar amestecul azeotrop în balonul de distilat

componentul B în recipientul de colectare, iar amestecul azeotrop în balonul de distilat

462. Pentru sistemele care au următoarea diagramă în rezultatul distilării se obține:

în balonul de distilat componentul A, iar în recipientul de colectare – amestec azeotrop

în balonul de distilat componentul B, iar în recipientul de colectare – amestecul azeotrop

464. Proprietățile coligative ale soluțiilor diluate sunt:

scăderea temperaturii de îngheț a soluțiilor

scăderea presiunii relative de vapori saturați a solventului deasupra soluției

ridicarea temperaturii de fierbere a soluțiilor

presiunea osmotică a soluțiilor

465. Ecuațiile ce exprimă legătura dintre constanta de disociere a electrolitului slab și gradul de
disociere al acestuia sunt:

α = √ K∗V

α = √ K /C

K = α2 * C

466. Conductibilitatea electrică specific depinde de:

natura solventului

natura electrolitului

temperatură

concentrația ionilor în ecuație

467. Conductibilitatea electrică echivalentă a soluției de concentrația data se calculează după

ecuațiile:

468. Constanta de disociere a electrolitului slab se calculează după ecuațiile:

469. Gradul de disociere poate fi calculat după ecuațiile:

470. Prin metoda titrării conductometrice se poate de determinat:

concentrația acizilor tari

concentrația acizilor slabi

concentrația amestecului de acizi slabi și tari

concentrația sărurilor

471. Pentru caracteristica calitativă a procesului de disociație o mare importanță au:

gradul de disociere

constanta de disociere

472. Pentru caracteristica calitativă a procesului de disociație o mare importanță au:

coeficientul izotonic

gradul de disociere

473. Constanta crioscopică depinde de:

natura solventului

căldura specifică de topire a solventului

474. Constana crioscopică depinde de:

temperatura de îngheț a solventului

căldura molară de topire a solventului

475. Constanta crioscopică depinde de:

căldura specifică de topire a solventului

temperatura de îngheț a solventului

natura solventului

476. Constanta ebulioscopică depinde de:

natura solventului

căldura specifică de vaporizare a solventului

477. Constanta ebulioscopică depinde de:

temperatura de fierbere a solventului

căldura molară de vaporizare a solventului

478. Constanta ebulioscopică depinde de:

natura solventului

căldura specifică de vaporizare a solventului

temperatura de fierbere a dizolvantului

479. Legătura dintre coeficientul izotonic și gradul de disociere se exprimă prin ecuațiile:

i = 1 + α(n-1)

i−1
α = n−1

480.Constanta crioscopică poate fi calculată teoretic după ecuațiile

481. Constanta ebulioscopică poate fi calculată teoretic după ecuațiile:

482. Constanta de disociere (ionizare) a acizilor și bazelor slabe caracterizează:

tendința lor de a disocia în ioni

tăria ionică a acestor soluții

483. Gradul de disociere reprezintă:

numărul care arată ce parte a electrolitului a disociat în ioni

raportul dintre cantitatea de substanță care a disociat în ioni și cantitatea de substanță

dizolvată

tăriei ionice a electrolitului

484. Coeficientul de activitate caracterizează:

influența forțelor de acțiune electrostatică între ioni asupra capacității electrolitului de a

acționa în mod chimic

tendința electrolitului de a disocia în ioni

485. Cele mai importante proprietăți coligative a soluțiilor de neelectroliți sunt următoarele:

micșorarea presiunii vaporilor solventului de deasupra soluției

micșorarea temperaturii de solidificare a soluției

majorarea temperaturii de fierbere a soluțiilor

osmoza și presiunea osmotică

486. Legea lui Raoult și consecințele din ea stabilește relația dintre:

presiunea vaporilor solventului de deasupra soluției și fracția molară a ei

presiunea vaporilor solventului și masa molară a substanței

 micșorarea temperaturii de soldificare a soluției și concentrația molală a ei

majorarea temperaturii de fierbere a soluției și concentrația molală a ei

487. Proprietățile coligative a soluțiilor sunt oglindite în:

legea lui Raoult

în consecințele din legea lui Raoult

488. Abaterile de la legea lui Raoult și van’t Hoff sunt condiționate de:

utilizarea concentrației soluției în loc de activitatea substanței

neglijarea procesului de disociere a electroliților de orice tip

489. Coeficientul izotonic introdus în chimie de către van’t Hoff reprezintă raportul dintre:

490. Legea diluției lui Ostwald stabilește relația dintre:

constanta de disociere a electrolitului și concentrația lui

constanta de disociere a electrolitului și gradul de disociere a lui

491. Conductibilitatea soluțiilor de electroliți slabi:

majorării gradului de disociere a lor

micșorării concentrației molare a lor

492. Procesul de disocire a soluțiilor de electroliți tari poate fi caracterizat cu ajutorul:

gradului aparent de disociere

constantei aparente de disociere

493. Sistemul bicomponent cu diagrama de fază dată este:

miscibil în stare lichidă

nemiscibil în stare solidă

494. Pentru sistemul bicomponent cu diagrama de fază dată:

l=k–f+1

presiunea nu influențează ca parametru

este un sistem condensat

495. Conform diagramei de fază reprezentată două faze există:

în domeniul II

în domeniul III

pe curba t(A)E

496. Pe diagrama dată regula pârghiei poate fi aplicată:

în domeniul II
în domeniul V

497. Conform curbei de răcire a unui sistem condensat numărul gradelor de libertate și
numărul componenților este:

l = k – f +1

k=1

498. Conform curbei de răcire a unui sistem condensat monocomponent nevolatil o singură
fază este:

pe porțiunea AB

pe porțiunea CD
499. Conform curbei de răcire a unui sistem condensat:

k=1

l = k – f +1

500. Conform curbei de răcire a unui sistem condensat:

l=k–f+1

k=1

pe dreapta BC f = 2

501. Conform curbei de răcire a unui sistem condensat:

k=1

l = k – f +1
pe dreapta CD f = 1

502. Conform curbei de răcire a unui sistem condensat:

pe porțiunea bc f = 2

k=2

503. Pentru sistemul alcătuit din apă-anilină:

l=k–f+2

în zona II este eterogen

în zona I și III este omogen

 Totalizarea II Teste CS

1. Numărul gradelor de libertate pentru sistema CaCO3= CaO + CO2 este egal cu : l=2
2. Într-o sistemă monocomponentă la echilibru pot exista maximal: 3 faze
3. Masa de substanţă rămasă în benzen în urma extracţiei de 3 ori cu apă se calculează după
KVb
următoarea formulă: m3=m0( )
KVb+Va
4. Masa de substanta extrasa din benzen dupa extractia de 3 ori cu apa se calculeaza dupa formula:
3
mextr=m0¿ ]
5. Conductibilitatea electrică specifică la creşterea concentraţiei de electrolit slab: scade
6. Conductibilitatea electrică specifică la creşterea concentraţiei de electrolit tare:
7. Conductibilitatea electrica echivalenta cu diluarea solutiei de electrolit tare:
S∗m 2
8. Conductibilitatea electrică echivalentă are următoarele unităţi de măsură: S m2/mol sau
mol
9. Dacă asupra unei sisteme polifazice aflate la echilibru acţionează numai presiunea şi temperatura ca
factori externi, numărul gradelor de libertate se calculează după ecuaţia: l = k – f + 2
10. Legea fazelor lui Gibbs pentru sisteme condensate se scrie astfel: l = k – f + 1
11. Pentru soluţia apoasă suprasaturată de NaCl numărul gradelor de libertate este egal cu:
l=2??????????
12. Pentru solutia apoasa diluata de Na2SO4 numarul gradelor de libertate este egal cu: l=2???
13. Pentru sistema alcatuita din solutia apoasa de KCl si NaCl numarul gradelor de libertate este egal
cu: l=3???
14. Pentru sistema alcătuită din soluţia apoasă de KCl, NaCl în prezenţa cristalelor ambelor săruri
numărul gradelor de libertate este egal cu: l=2???
15. Pentru sistema alcătuită din soluţia apoasă de KCl şi NaCl si cristale de gheata numarul gradelor de
libertate este egal cu: l=3???
16. Pentru sistema alcatuita din solutia apoasa de KCl si NaCl in prezenta cristalelor de gheata,
cristalelor ambelor sari:KCl si NaCl numarul gradelor de libertate este egal cu: l=4???
17. Pentru soluţia apoasă diluată de zaharoză numărul gradelor de libertate este egal cu: l=1???
18. Numărul maximal al gradelor de libertate şi numărul maximal de faze, aflate la echilibru în sistema
monocomponentă sunt egale cu: l=2, f=3
19. Numărul maximal al gradelor de libertate şi numărul maximal de faze, aflate la echilibru în sistema
bicomponenta sunt egale cu: l=4, f=3
20. Numărul maximal al gradelor de libertate şi numărul maximal de faze, aflate la echilibru în sistema
tricomponenta sunt egale cu: l=???
21. Numărul gradelor de libertate pentru sistema 2FeO(S) =2Fe(S)+O2 aflată la echilibru este egal cu: l=2
22. Numărul gradelor de libertate în sistema Pb-Zn, dacă din topitura Pb-Zn se elimină cristale de Pb,
este egal cu: l=1
23. Numărul gradelor de libertate în sistema Pb-Zn, dacă din topitura Pb-Zn se elimină cristale de Zn,
este egal cu: l=1
24. Numărul gradelor de libertate în sistema Pb-Zn, dacă din topitura Pb-Zn se elimină cristale de Zn si
de Pb, este egal cu: l=2
25. Pentru caracteristica cantitativă a procesului de disociaţie o mare importanţă are: gradul de disociere
26. Pentru caracteristica cantitativa a procesului de disociere o mare importanta are: constanta de
disociere
27. Constanta crioscopică depinde de : natura solventului
28. Constanta ebulioscopica depinde de: natura solventului
29. Legătura dintre coeficientul izotonic şi gradul de disociere se exprimă astfel: i = 1 + α ( ν - 1)
30. Constanta crioscopică teoretic poate fi calculată cu ajutorul expresiei:

31. Constanta crioscopică teoretic poate fi calculată cu ajutorul expresiei:

2
RT cond∗M ( A)
K=
∆ Htop ( A )∗1000
RT 2 fierbere
32. Constanta ebulioscopică teoretic poate fi calculată cu ajutorul formulei: E=
l evaporare ( A )∗1000
RT fierb∗M ( A)
33. Constanta ebulioscopica poate fi exprimata astfel: E=
∆ H evaporare ( A )∗1000
34. Metoda crioscopică utilizată pentru determinarea maselor molare a substanţelor chimice şi a
biopolimerilor este o consecinţă a legii lui: van,t-Hoff
35. Soluţia fiziologică este soluţie de: NaCl cu w (NaCl) = 0,86%
36. Valoarea p-OH-lui sucului gastric este egală cu 13. Concentraţia ionilor de hidrogen din sucul
gastric este egală cu: 1,0*10-1 mol/l
37. Metoda ebulioscopica de determinare a maselor molare a substantelor chiice si a biopolimerilor este
o consecinta a legii: van,t-Hoff
38. Valoarea pH-lui serului sângelui este egală cu 7,4. pOH-ul serului sângelui este egal cu: 6.6
39. Soluţia hipotonică posedă presiune osmotică: mai mica ca presiunea osmotica a lichidului biologic
din interiorul celulii vii
40. Solutia hipertonica poseda presiune osmotica: mai mare ca presiunea osmotica a lichidului biologic
din interiorul celulii vii

41. Fenomenul de osmoză reprezintă: difuziunea unilaterală a substanţei printr-o peliculă

semipermeabilă
42. Proprietăţile coligative ale soluţiilor sunt elucidate în: legea lui Van,t Hoff despre presiunea
osmotică a soluţiilor
43. Pentru sânge soluţia izotonică este: NaCl cu w(NaCl) = 0,86 %
44. Majorarea conductibilităţii electrice a soluţiilor de electroliţi slabi la diluţia lor este condiţionată de:
majorarea gradului de disociere
45. Produsul ionic al apei stabileste relatia dintre: concentraţia ionilor de hidrogen şi hidroxil
46. Valoarea pH-lui lacrimii este egală 7,0.Concentraţia ionilor de hidroxil este egală cu: 1,0*10-7 mol/l
47. Conductibilitatea electrică specifică pentru electroliţii tari la mărirea concentraţiei: scade

48. Diagrama reprezentată este caracteristică pentru sistemul: Monocomponent

Fig.1
49. Conform diagramei de fază a apei (Fig.1) în punctul O numărul gradelor de libertate este: 0
50. Conform diagramei de fază a apei (Fig.1)pe curba ОА numărul gradelor de libertate este: 1
51. Conform diagramei de fază a apei (Fig.1)pe curba ОB numărul gradelor de libertate este: 1
52. Conform diagramei de fază a apei (Fig.1)în zonele dintre curbe numărul gradelor de libertate este:

l=2
53. Pentru diagrama de fază dată numărul gradelor de libertate se calculează după formula: l=k-f+1

54. Conform diagramei de fază reprezentată o fază există doar: In domeniu I

55. Conform diagramei de fază reprezentată trei faze există: In punctul eutectic E
m x 0−xt
56. Regula pârghiei pentru diagrama unui sistem bicomponent condensat se scrie: =
n−m xs−x 0

57. Conform curbei de răcire a unui sistem condensat monocomponent nevolatil două faze sunt: pentru

portiunea BC
58. In imagine este reprezentat electrodul de: argint-clorură de argint

59. In imagine este reprezentat electrodul de:

60. In imagine este reprezentat electrodul de: argint-clorură de argint

61. Conform diagramei din imagine sistemul este: azeotrop

62. In zona II sistemul este: bivariant

63. Indicați denumirea aparatului schema căruia este prezentată în imagine: osmometru
64. Indicați denumirea aparatului din imagine: osmometru???

65. Conform diagramei de fază a sistemului bicomponent (A-B), în domeniul V există: 2 faze

66. În domeniul II al diagramei de fază reprezentată în imagine, găsim: Bsolid+topitura A si B

67. Sub ce formă există substanțele A și B în condițiile care corespund domeniului I al diagramei de
fază anexată? topitură de A și B
68. Ce reprezintă amestecul eutectic al componenților A și B? amestec solid de A și B în raport eutectic
69. În expresia regulii pârghiei, utilizată la analiza diagramei de fază a sistemului bicomponent,
distingem: m – masa A solid

70. Temperatura de topire a amestecului eutectic de A și B este: mai înaltă decât a ambelor substanțe A
și B
71. Care domenii de pe diagrama anexată ne indică condițiile în care se formează topitură de A și B?

1,2,5
72. Soluția de anilină în apă se formează în condițiile (temperatură – compoziție) indicate în domeniul:

II
73. Soluția de apă în anilină se formează în condițiile (temperatură – compoziție) indicate în domeniul:

II
74. Pentru care sistem este caracteristică diagrama prezentată? care formează amestec azeotrop

75. Ce parametru se măsoară în metoda ebulioscopică de analiză? temperatura de fierbere

76. Însemnați parametrul care este măsurat în analiza conductometrică. rezistența soluției plasată într-o
celulă conductometrică
77. Arătați expresia utilizată la determinarea constantei de disociere a acidului acetic, reieșind din
ecuația Kohlausch. K=1/ƛ20*tgφ

78. Ce reprezintă soluția fiziologică? NaCl cu ω=0,86%

79. Soluţia izotonică posedă presiune osmotică: egală cu presiunea osmotică a lichidului biologic din
interiorul celulei vii

Teste adevarat fals

1. În sistemele eterogene numărul părților componente întotdeauna este egal cu numărul

componenților. Adevarat
2. Numărul maximal de faze într-un sistem eterogen, aflat la echilibru este egal sau mai mic
decât numărul componenților cu 2. Adevatat
3. Pentru sistemele condensate, numărul gradelor de libertate se calculează l = k – f + 1
Adevarat
4. Pentru sistemele condensate, numărul gradelor de libertate se calculează l = k – f + 2. Fals
5. Pentru sistemele care sunt influențate de variația presiunii, numărul gradelor de libertate se
calculează l = k – f + 2. Adevarat
6. Regula pârghiei poate fi folosită la analiza sistemului aflat în condițiile care corespund
domenui I. Fals
7. Regula pârghiei poate fi folosită la analiza sistemului aflat în condițiile care corespund

domeniilor 2 și 5. Adevarat
8. În punctul M de pe diagramă începe cristalizarea substanței A.

Fals