sindrom ul de c o m p re siu n e m axilară;

sin d ro m u l ocluziei încrucişate;

sin d ro m u l progenic;
sin d ro m u l ocluziei distale;
sin d ro m u l ocluziei acoperite;
sindrom ul ocluziei desch ise;
consecinţele extracţiei prem ature;
an o m aliile d en tare (m alpoziţii, hip odonţii, d in ţi su p ran u m e ra ri).

C l a s i f i c a r e a a n t r o p o l o g i c ă - c l i n i c ă (I*. F ir u )
A c e a s tă clasificare s e b a z e a z ă pe cercetările a n tro p o lo g ic e
p r o p r ii şi p e o v a s t ă e x p e r i e n ţ ă c l i n i c ă , ţ i n â n d u - s e s e a m a d e d e z ­
voltarea s p e c ific ă a e l e m e n te l o r c o m p o n e n te a l e a p a ra tu lu i d e n to -
m a x i l a r , şi a n u m e :
• b a / a craniului dezvoltare encondrală;
• b a z a m axilarelor:
- m a n d i b u l a - d e z v o l t a r e e n c o n d r a l ă şi d e s m a l ă ;
m axilarul s u p e rio r - d ezvoltare d esm ală;
• arcadele alv eo la re - d ezvoltare d esm ală;
• arcadele d e n ta re - d ez v o lta re e c to m e z o d e rm ic ă . relativ
independentei.
I*. f i r i i î m p a r t e a n o m a l i i l e î n 5 c l a s e :
t I. D isarnum ii m axilare (disgnafii), in c a r e s u n t m o d i f i c a t e
r a p o a r t e l e d i n t r e b a z e l e m a x i l a r e l o r şi b a z a c r a n i u l u i . S e n s u l m o ­
dific ă rii e s t e p r e c i z a t p r i n p r e f i x e , in r a p o r t c u c e l e tr e i p l a n u r i
s p a ţia le . I n p r o d u c e r e a lo r p r e d o m i n ă f a c t o r i i g e n e t i c i .
2. D isurm onii alveolare (disalveolii), n e c o n c o r d a n ţ ă î n t r e a r ­
c a d e l e a l v e o l a r e s a u î n t r e a c e s t e a şi b a z a m a x i l a r e l o r , d e t e r m i n a t e
m a i a l e s d e f a c t o r ii f u n c ţ i o n a l i .
3. D isurm onii den/arc de grup, î n c a r e s u n t m o d i f i c a t e r a ­
poartele dintre a rc a d e le d e n t a r e . S u n t d e t e r m in a te d e factorii fun­
c ţio n a li. p a n t e l e d e c o n d u c e r e c u s p i d i a n ă .
4 . Disurmonii d e m o-alveolare* c a r e r e f l e c t ă i n c o n g r u e n ţ a d i n ­
tre d i m e n s i u n i l e a r c a d e l o r a l v e o l a r e şi d i m e n s i u n e a d i n ţ i l o r . In
e t i o l o g i c p r e d o m i n ă f a c t o r i i g e n e tic i.
51
 5. D isarm ,m ii dentare izola/e - a n o m a l i i d e d i m e n s i u n e ,
m ă r s a u s t r u c t u r ă , p r e c u m şi a n o m a l i i i z o l a t e d e p o z i ţ i e . î n e tio lo -
g i e p r e d o m i n ă d i v e r ş i f a c t o r i: g e n e t i c i , n e u r o e n d o c r i n i c i , locali.

A N O M A L I I L E D E O C L U Z IE
A n o m a liile d c c la sa I A n g le
C o n s id e r a ţii g e n e r a le . P r e v a lc n ţă . A n o m a liile d e clasa I
A n g l e s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t u l b u r ă r i d e c r e ş t e r e şi d e z v o l t a r e , c u
c a r a c t e r p r i m a r s a u d o b â n d i t , a l e s i s t e m e l o r d e n t a r , a l v e o l a r şi.
i n t r - o m ă s u r ă m u l t m a i m i c ă , a l e b a z e l o r o s o a s e m a x i l a r e , c e e a ce
d e t e r m i n ă d e z e c h i l i b r e m a j o r e la n i v e l u l a r c a d e l o r d c n t o - a l v c o l a r e
şi o c l u z a l e . I ' r ă s ă t u r a c o m u n ă e s t e r e l a ţ i a i n t e r m a x i l a r ă n o r m a l ă
antero-posterioară.

** л « \
I e s t e în a ltă . S t u d i i n d u n lot d*
c o p i i c u v a r s t a î n t r e 5 şi 15 a n i , G a r l i n c r a c o n s t a t a t c ă p o p u l a ţ i a
e s t e a f e c t a t ă in 6 5 % d i n c a z u r i . L a r â n d u l s ă u . T o l d a s t a b i l i t o
f r e c v e n ţ ă d e 6 3 % l a v â r s t a d e 1 1 - 1 2 a n i , i a r F o s t e r şi D a y , la a c e ­
eaşi g r u p ă d c v â rs tă , - 44,3% .
E tio p a to g e n ia a n o m a liilo r d c c la s a I c u p r in d e o g a m ă lam ă
d e f a c t o r, c a r e a c ţ i o n e a z ă d c - a l u n g u l p e r i o a d e i d e m o r f o g e n e z ă
p re- Ş l postnatală.
F a cto ru l g e n e tic e s t e r e c u n o s c u t u n a n i m . D e t e r m i n i s m u l f a c ­
t o r u l u i g e n e t i c î n d e z v o l t a r e a d i n ţ i l o r e s t e r e s p o n s a b i l d c o serie
d e a n o m a lii, c u m sunt: m acro - şi m ic ro d o n ţia, d in ţii supranum e-
ra n şi a n o d o n ţiile , a n o m a liile d en tare d e fo rm ă, u n e le anom alii de
p o z i ţ i e Ş l s t r u c t u r ă . I n f l u e n ţ a a s u p r a d e z v o l t ă r i i s e e v i d e n ţ i a z ă prin
co n tro lu l a s u p r a r a te lo r d e creştere a m a x ila re lo r, a d e s e a perturba­
te in s i n d r o a m c l e g c n c t i c e .
E re d itatea în cru cişată, prin ca re u n copil m o şten eşte caracte­
r e с m a x i l a r e l o r u n u i g e n i t o r şi s t r u c t u r i l e d e n t a r e a l e c e l u i l a l t s e ­
n i l o r , s t ă la o r i g i n e a u n o r a n o m a l i i d e t i p u l d i s a r m o n i i l o r d e n t o - a l -
v e o l a r e , p r o a l v e o l n l o r b i m a x i l a r e , o c l u z i i l o r a d â n c i etc.

52
 F actorul filogeneliCy m a n i f e s t a t p r i n t e n d i n ţ a d e r e d u c ţ i e
d i f e r e n ţ i a t ă a m a x i l a r e l o r ( m a i r a p i d ă ) şi a d i n ţ i l o r ( m a i l e n t ă ) , e s te
cauza în g h e su irilo r dentare.
I)e asem en ea, s-au sem n alat reproduceri a le unor m o dele ase­
m ă n ă t o a r e f o r m u l e l o r d e n t a r e a l e p r i m a t e l o r ; d e f a p t , a t a v i s m e ce
d e r e g l e a z ă r e l a ţ i a m o r f o f u n c ţ i o n a l ă a a r c a d e l o r ş i a o c l u z ie i.
F actorii g en era li d e dezvoltare ( t u l b u r ă r i e n d o c r i n e , m e t a b o ­
lice) p o t d e r e g l a r i t m u l ş i r a t a d c c r e ş t e r e a c o m p o n e n t e l o r a p a r a ­
tului d e n t o - m a x i l a r . A s t f e l , r i t m u l d e e x f o l i e r e a d i n ţ i l o r t e m p o r a r i
şi e r u p ţ i a d i n ţ i l o r p e r m a n e n ţ i p o t fi m o d i f i c a t e , c a , d e a l t f e l , r a t a şi
v i t e z a d c c r e ş t e r e a m a x i l a r e l o r . A m b e l e d e z e c h i l i b r e ( m a x i l a r şi
d e n t a r ) p o t c o n d u c e l a a p a r i ţ i a î n g h e s u i r i l o r d e n t a r e , la î n t â r z i e r i
în d e s t a ş u r a r e a f e n o m e n e l o r d e a u t o r e g l a r e d e n t o - a l v e o l a r ă şi
oclu zală.
D i s f u n c ţ i i l e ş i d e p r i n d e r i l e v ic io a s e , p r i n d e z e c h i l i b r u l a n ­
g a j a t la n i v e l u l s t r u c t u r i l o r f u n c ţ i o n a l e m u s c u l a r e , p r o v o a c ă t u l b u ­
rări g r a v e , d i r e c t e s a u i n d i r e c t e , a l e c r e ş t e r i i d i m e n s i o n a l e ş i d i r e c ­
ţio n a le a m a x i l a r e l o r . A s t f e l , r e s p i r a ţ i a o r a l ă , s u p t u l , i n t e r p o z i ţ i a ,
co m p o rta m en tele m u sc u la re linguale a n o rm a le p ro d u c p ro alveo lia
bim axilară, o clu zii d e s c h is e , în g h e s u irc a s a u a p a riţia spaţierii den-
to - a lv e o la r e .
Inserţia p e crc a stă a u n u i fren c u b a z ă la rg ă d c im p lan tare,
p r e z e n ţ a u n u i s e p t o s o s s u n t a g e n ţ i i e t i o l o g i c i ai d i a s t e m e i . C a r i a
d e n t a r ă şi c o m p l i c a ţ i i l e e i s e c o n s t i t u i e î n c e a m a i f r e c v c n t ă ş i m a i
de te m u t c a u z ă a d e z e c h ilib re lo r o clu zo -articu larc.
T r a u m a t is m e le d e n to -a lv e o la re (fractu rile, luxaţiile p rin in flu ­
en ţe d i r e c t e şi i n d i r e c t e , l o c a l e ş i la d i s t a n ţ ă ) d e t e r m i n ă d e z e c h i l i ­
bre c e s e p o t c o n s t i t u i î n a n o m a l i i .
F o r m e le c lin ic e . G a m a a n o m a liilo r d e c la s a I A n g l e e s t e lar­
gă: a n o m a l i i a l e s i s t e m e l o r d e n t a r , d e n t o - a l v e o l a r , o c l u z a i , d a r şi
ale b a z e i m a x i l a r e l o r , u l t i m e l e f iin d i n t e r e s a t e , î n s ă , î n t r - o m ă s u r ă
mai mic ă.

53