Politici privind educaţia universitară

Sistemul de învățământ superior din România are o calitate modestă, iar

consecințele acestui fapt asupra calității democrației și dezvoltării economice sunt
însemnate. Studiul realizează o analiză a calității sistemului de învățământ superior
românesc, pornind de la misiunile fundamentale ale educației terțiare: predare, cercetare
și misiunea socială, cu scopul formării de cetățeni activi și a forței de muncă
profesionale.

România a avut o evoluție puternic fluctuantă a numărului de persoane înscrise

în învățământul superior, cu o creștere accentuată între 1990 și 2007, urmată de o cădere
abruptă ce continuă până în prezent. Acest tip de evoluție este cu totul aparte în
contextul UE, creșterea și descreșterea consecutivă datorându-se în mare măsură
salturilor spectaculoase ale cifrelor de înmatriculare din universitățile private, de la
forma cu taxă în cazul universităților publice, de la doar trei domenii de studiu: afaceri
și administrație, științe sociale și comportamentale și drept.

Finanțarea învățământului la distanță online cu frecvență, o soluție pentru mai

multe probleme importante:

1. Ar atenua diferențele de acces între rural și urban, precum și între regiunile cu

universități puține sau cu

calitate redusă și celelalte regiuni.

2. Ar reduce diferențele de acces între cei cu venituri mici și cei cu venituri mari.

3. Ar crește posibilitatea educației pe parcursul vieții.

4. Ar permite studenților din programele cu frecvență onsite să urmeze cursuri

oferite de alte universități

5. A duce la creșterea concurenței între programe similare și, prin urmare,

conduce la creșterea calității.

6. Ar crește flexibilitatea învățământului superior și permite ajustări mai rapide

în raport cu cererea pieței

7. Ar permite creșterea competitivității învățământului românesc în raport cu

învățământul din alte țări. În acest fel, ar putea fi atrași mai mulți studenți străini
(inclusiv din țări pentru care statul român oferă în prezent foarte puține vize), și ar putea
fi redus numărul tinerilor români care aleg să studieze în străinătate sau prin

programe online oferite de universități străine.

8. Ar permite monitorizarea și evaluarea actului educațional în mai mare măsură

decât educația on site.

9. Garantarea egalităţii de şanşe pentru accesul la un învăţământ de calitate.