Modificarea fișei postului de către angajator prin introducerea unor atribuţii ...

Modificarea fișei postului de către angajator

prin introducerea unor atribuţii care nu au legătură
cu postul ocupat. Nelegalitate
Flavia BARBUR
C. muncii, art. 41 alin. (1) și (3), art. 272

Conform art. 272 C. muncii, în conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului.

Modificarea contractului individual de muncă nu se poate face decât cu acordul părţilor și ea poate
să privească durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de muncă, salariul, timpul de
muncă și timpul de odihnă.

În speţă, s-a reţinut că funcţia reclamantei este una cu specific de coordonare artistică și totodată,
una de conducere astfel încât, raportat la această încadrare și la atribuţiile funcţiei pe care
angajatorul le-a indicat a corespunde deciziei contestate - și anume aceea de a ţine prezenţa
instrumentiștilor în cadrul repetiţiilor, se constată că nu există nicio corespondenţă.

În primul rând, activitatea apelantei este una de conducere, care nu se corelează cu sarcina de
a urmări prezenţa artiștilor la repetiţii. În al doilea rând, această activitate este legată de latura
artistică a activităţii Filarmonicii, iar nu de cea privitoare la organizarea resurselor umane. Accentul
cade pe latura artistică a programului instituţiei, iar nu pe cea administrativă.

Mai mult, dispoziţiile date de angajator angajaţilor săi trebuie să fie în primul rând clare, pentru a
se putea aduce la îndeplinire, și apoi, să fie adecvate specificului muncii acestora, niciunul dintre
aceste deziderate nefiind îndeplinite în cauză.

Dispoziţia angajatorului nu este clară și univocă, acesta arătând, odată că este vorba despre a
coordona efectuarea la zi a distribuţiilor pentru fiecare concert, apoi că este vorba despre o singură
vizită săptămânală, iar nu zilnică, de data aceasta nu pentru a coordona, ci pentru a lua la cunoștinţă
despre distribuţia nominală care este efectuată pentru o săptămână de către șefii de partidă, în altă
parte că este vorba de fapt despre verificarea prezenţei într-o singură zi și eventual și într-o altă zi
dacă mai este o piesă cu o altă distribuţie în concertul săptămânal, pentru ca ulterior să arate că,
de fapt ceea ce are de făcut reclamanta este confirmarea prezenţei zilnice a membrilor orchestrei.

În plus, locul muncii reclamantei este la sediul societăţii, conform punctului D din contractul
individual de muncă. Or, așa cum ambele părţi recunosc, noile atribuţii ar urma să se desfășoare la
un alt loc de muncă, anume, nu sediul administrativ, unde se află biroul reclamatei, ci la sala unde
au loc repetiţiile, și nu doar o dată pe zi, ci în funcţie de programul de repetiţii al artiștilor.

În concluzie, nu se poate considera că, prin atribuţiile noi aduse prin decizia contestată, se face
doar o descriere, o explicitare a unor atribuţii specifice acestui post, ci dimpotrivă, se conturează o
disonanţă clară între atribuţiile postului, ce ţin de coordonarea compartimentului de programare
artistică, de supervizarea redactării planurilor de activitate, de activitatea de impresariat, de purtarea

SINTEZE DE JURISPRUDENŢĂ | REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 9/2016 | 89

 Flavia BARBUR
de corespondenţă cu partenerii de proiecte etc., și cele care au fost astfel trasate suplimentar
reclamantei, printr-o reconfigurare a felului muncii acesteia.
(C. Apel Cluj-Napoca, decizia civilă nr. 537/A/2016 din 2 martie 2016)
Prin sentinţa civilă nr. 1634/2015, pronunţată
în dosarul nr. 6282/117/2014, Tribunalul Cluj
a respins cererea de chemare în judecată
formulată de către reclamanta T.B.A. în
contradictoriu cu F.S.T.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a
reţinut că între părţi a fost încheiat un contract
individual de muncă pe perioadă determinată
de 24 de luni, reclamanta fiind încadrată în
funcţia de șef serviciu programare artistică
și organizare spectacole (PAOS). Ulterior
încheierii contractului individual de muncă, la
data de 26 iulie 2013, între părţi s-a încheiat
actul adiţional nr. 3 prin care a fost modificată
durata contractului, în sensul prelungirii sale
până la data de 1 august 2016.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut că în
sarcina reclamantei au fost stabilite o serie de
obligaţii specifice, materializate prin semnarea
fișei postului, la 11 noiembrie 2014. Prin Decizia
nr. 121 din 29 octombrie 2014, în exercitarea
prerogativelor reglementate de Codul muncii,
privind organizarea și funcţionarea activităţii,
angajatorul a stabilit câteva sarcini de serviciu
în ce privește șefii de partidă din cadrul
orchestrei și în ce o privește pe reclamantă.
Astfel, s-a stabilit că, șefii de partidă din cadrul
Orchestrei vor întocmi pentru fiecare concert
JURISPRUDENŢĂ
distribuţia partidei și vor preda aceste evidenţe
reclamantei, iar aceasta va coordona și va
răspunde prin semnătură pentru efectuarea la
zi de către șefii de partidă a distribuţiilor pentru
fiecare concert. Aceste liste, după ce sunt
semnate de către șefii de partidă și concert
maeștrii, vor fi păstrate prin grija reclamantei
la compartimentul artistic.
Potrivit contractului individual de muncă,
reclamanta deţine funcţia de șef serviciu
90 | REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 9/2016
programare artistică și organizare spectacole
în cadrul pârâtei, iar potrivit fișei postului
din data de 11 noiembrie 2014 reclamanta
răspunde de buna funcţionare și de îndeplinirea
atribuţiilor ce revin sectorului de programare
artistică. Totodată, reclamanta are ca atribuţii
conform fișei postului coordonarea activităţilor
din subordine, prin asigurarea unei bune
desfășurări și organizări a activităţii lor,
precum îndrumarea și controlul modului de
realizare a sarcinilor individuale ale membrilor
compartimentului în vederea optimizării
performanţelor profesionale ale acestora.
Opinia instanţei de fond a fost în sensul
că adăugarea unor atribuţii suplimentare
postului nu are semnificaţia unei modificări a
contractului individual de muncă, atâta timp
cât nu s-a ajuns la un alt specific al funcţiei.
Potrivit art. 41 alin. (3) C. muncii modificarea
contractului individual de muncă se referă la
oricare dintre următoarele elemente: durata
contractului; locul muncii; felul muncii;
condiţiile de muncă; salariul; timpul de muncă
și timpul de odihnă, iar prin decizia contestată
nu au fost schimbate niciunul din elementele
contractului individual de muncă, atribuţiile
astfel stabilite având legătură cu activitatea
reclamantei de coordonare a activităţii
sectorului de programare artistică.
Tribunalul a mai apreciat că nu pot fi reţinute
susţinerile reclamantei în sensul că, atribuţiile
delegate prin decizia nr. 121 din 29 octombrie
2014 sunt atribuţii specifice departamentului
de resurse umane sau de arhivă, în condiţiile
în care aceste atribuţii nu presupun doar
verificarea, raportarea și arhivarea prezenţei
membrilor orchestrei la repetiţii și concerte,
ci vizează coordonarea efectuării la zi de către
șefii de partidă a distribuţiilor pentru fiecare
| SINTEZE DE JURISPRUDENŢĂ
 Modificarea fișei postului de către angajator prin introducerea unor atribuţii ...
concert. Așadar, nu este vorba despre simpla
verificare, raportare și arhivare a prezenţei
membrilor orchestrei la repetiţii și concerte, ci
de coordonarea efectuării la zi a distribuţiilor
pentru fiecare concert. Potrivit art. 40 alin. (1)
C. muncii, este atributul angajatorului, acela
de a stabili organizarea și funcţionarea unităţii,
stabilirea atribuţiilor corespunzătoare fiecărui
salariat, emiterea dispoziţiilor cu caracter
obligatoriu pentru salariat, cu respectarea
prevederilor legale.
În cuprinsul sentinţei pronunţate, instanţa a
mai reţinut și că semnarea fișei postului de
către angajator nu limitează dreptul acestuia
de a stabili ori nuanţa anumite sarcini de
serviciu ulterior. Nu pot fi primite susţinerile
reclamantei legate de faptul că sarcinile astfel
atribuite ar avea un caractere extracontractual
și vădit nelegal, legiuitorul creând, în virtutea
principiului de subordonare dintre angajat
și angajator, cadrul în care acesta din urmă
poate și este chiar necesar de a modifica și
nuanţa atribuţii ale personalului pe parcursul
executării raporturilor de muncă.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta T.B.A. a
declarat apel, solicitând modificarea hotărârii
instanţei de fond în sensul admiterii cererii de
chemare în judecată așa cum aceasta a fost
formulată.
În motivarea căii de atac, apelanta a susţinut
că, potrivit postului ocupat, aceasta coordo-
nează și proiectează activităţi de creaţie,
răspunde de programele artistice ale intimatei
și supervizează Compartimentul programare
artistică, întreaga sa activitate fiind de
coordonare a activităţii artistice a instituţiei,
de programare și supervizare a proiectelor
muzicale pe durată scurtă, medie și lungă,
realizând o activitate de perspectivă. Ca
urmare, atribuţiile noi pe care intimata le-a
introdus în sarcina sa sunt de natură exclusiv
administrativă și de resurse umane, neavând
nicio legătură cu postul ocupat și cu atribuţiile
care ar trebui să corespundă acestui post.
SINTEZE DE JURISPRUDENŢĂ | REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 9/2016 | 91
Apelanta a arătat și că, faptic, potrivit noilor
atribuţii, aceasta trebuie să verifice prezenţa
pentru toţi membrii orchestrei la repetiţii -
circa 100 persoane, atribuţie imposibil de
realizat și total străină de atribuţiile postului pe
care îl ocupă. Nu este niciun dubiu că atribuţia
nou stabilită în sarcina sa prin Decizia contestată
este aceea de a efectua prezenţa artiștilor, cât
timp intimata a menţionat în întâmpinarea
depusă în faţa instanţei de fond că „distribuţia
nominală fiind în strânsă legătură cu distribuţia
generală, se impune ca și această sarcină să fie
îndeplinită de către contestatoare, fiind singura
persoană care ţine legătura cu orchestra în
timpul săptămânii la repetiţiile orchestrei,
având astfel posibilitatea de a verifica prezenţa
artiștilor.” Ori, ea nu este singura care ţine
legătura cu orchestra în timpul săptămânii,
ci există și alte persoane care ţin legătura cu
Orchestra în timpul săptămânii: bibliotecara,
secretarul muzical etc.
Apelanta a detaliat și modul în care se
desfășoară activitatea în cadrul intimatei,
pentru o mai bună lămurire a instanţei.
Astfel, a arătat că repetiţiile orchestrei au
loc zilnic între orele 10.00-14.00 și uneori
și după-amiaza între orele 17.00-20.00 la
C.U. Cluj-Napoca. Dirijorul este cel care o
informează doar pentru prima repetiţie ce
piesă dorește să repete, ce număr de artiști are
nevoie și care este ordinea pieselor. Ulterior,
el transmite, de la o zi la alta, această ordine
direct Orchestrei, în funcţie de rezultatele
la care se ajunge în fiecare zi - unele piese
au nevoie de mai mult timp pentru repetiţii,
în vreme ce altele, mai puţin timp. Artiștii
care participă la fiecare piesă sunt stabiliţi
nominal de către șefii de partidă ai fiecărui
instrument. Astfel, în cadrul unei repetiţii
de 4 ore (în intervalul orar 10.00-14.00)
pot fi repetate 3 sau 4 piese diferite, cu
număr de artiști diferiţi, precum și cu artiști/
instrumentiști diferiţi. La fiecare schimbare
de piesă, ies din sală artiștii care au repetat
o piesă și intră cei care au de repetat piesa
 Flavia BARBUR
următoare. Astfel, pentru a se putea face o
evidenţă corectă și completă, ar fi necesar
ca apelanta să stea în sală pe durata tuturor
repetiţiilor pentru a putea face verificarea la
fiecare schimbare de piesă repetată, ceea ce o
împiedică să își desfășoare restul atribuţiilor de
serviciu, aceasta cu atât mai mult cu cât, locul
unde își are biroul este în altă parte a orașului,
respectiv la C.S. Cluj-Napoca.
Cu privire la această evidenţă, apelanta a mai
menţionat următoarele: în cadrul intimatei, au
existat două posturi de execuţie, de organizator
spectacole, funcţii de execuţie, posturi care au
fost între timp desfiinţate sau transformate,
iar persoanele care au ocupat aceste posturi,
puteau exercita în fapt atribuţiile care au fost
stabilite în sarcina mea prin Decizia contestată
în prezentul dosar; tot în cadrul intimatei, au
existat două persoane, membri ai Orchestrei,
însărcinaţi cu disciplină, care s-au ocupat
în trecut - după desfiinţarea posturilor de
organizator spectacole, respectiv domnii
R.T și S.G, angajaţi din cadrul Orchestrei, la
rândul lor instrumentiști, care primeau un
spor pentru aceste atribuţii, respectiv primeau
un plus la salar câte o jumătate de normă. În
plus, există două posturi de resurse umane, un
angajat al Departamentului de Resurse umane
răspunzând de Cor, iar celălalt de Orchestră.
Ca urmare, există personal care poate să
efectueze aceste prezente ale instrumentiștilor
la repetiţii.
În ceea ce privește alte instituţii de acest gen
din ţară, apelanta a arătat că există persoane
JURISPRUDENŢĂ
angajate pentru a se ocupa de prezenţă: O.N.R.
din București are un „organizator producţie”,
cu rol de secretar de scenă, angajat cu
normă întreagă, care se ocupă de activitatea
orchestrei pe scenă, de prezenţă etc. O.F.
„G.E.” din București are o persoană care asumă
aceleași responsabilităţi, iar F.S.T și F.S.C au și
ele câte un astfel de angajat.
Ca ultim argument în susţinerea apelului, a
arătat că, așa cum rezultă din fișa postului,
92 | REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 9/2016
punctul 5, sfera de relaţii cu compartimentele
artistice și economic-administrative este una
de colaborare internă, și nu de subordonare,
iar ea nu are în subordine, potrivit fișei
postului, membrii orchestrei, ci doar secretarul
muzical, referentul de specialitate, iar pe linie
de organizare artistică, secretarul de relaţii
publice, recuziterii și casierul.
Prin Decizia civilă nr. 537/A/2016 pronunţată
de Curtea de Apel Cluj-Napoca la data de
2 martie 2016, a fosta admis apelul și a fost
modificată hotărârea instanţei de fond, în
sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea
a reţinut că, este esenţial a se verifica dacă
Decizia atacată aduce sau nu o modificare
esenţială a felului muncii reclamantei, care
să poată fi cenzurată în termenii dispoziţiilor
art. 41 alin. (1) și (3) lit. c) C. muncii.
În acest context, se au în vedere prevederile
art. 272 C. muncii, conform cărora sarcina
probei, în litigiile de muncă, revine angaja-
torului. Ca atare, era în sarcina acestuia să
dovedească faptul că prin decizia contestată, nu
s-a modificat felul muncii reclamantei, ci doar
s-a făcut o detaliere a activităţii corespunzătoare
postului, așa cum a arătat prin întâmpinarea
depusă în primă instanţă. Argumentele aduse
de pârâtă prin această întâmpinare sunt
în sensul că dovada acestei detalieri reiese
din fișa postului, în raport de sarcinile de
serviciu potrivit cărora reclamanta „negociază
condiţiile de colaborare cu artiștii invitaţi
[alin. (9) din fișa postului]; proiectează și
coordonează activitatea artistică a instituţiei la
sediu și în deplasare [alin. (1) din fișa postului];
supervizează redactarea planurilor de activitate
și transmiterea acestora către celelalte
compartimente conform CCMI - adică
distribuţia pe instrumente”.
Curtea a reţinut însă că, în contradicţie cu
concluzia pârâtei intimate, cum că din aceste
atribuţii din fișa postului s-ar putea observa
| SINTEZE DE JURISPRUDENŢĂ
 Modificarea fișei postului de către angajator prin introducerea unor atribuţii ...
strânsa lor legătură cu sarcinile trasate
reclamantei în baza deciziei nr. 121/2014 și ale
adresei nr. 2113/30.09.2014, aceste atribuţii nu
prefigurează și nu conţin, nici nu au atingere cu
cele trasate prin decizia contestată.
Astfel, decizia contestată conţine dispoziţia
ca șefii de partidă din cadrul orchestrei să
întocmească pentru fiecare concert distribuţia
partidei și să predea aceste evidenţe
reclamantei pentru păstrare. Aceasta, conform
deciziei, trebuie să coordoneze și să răspundă
prin semnătură pentru efectuarea la zi de către
șefii de partidă a distribuţiilor pentru fiecare
concert iar listele semnate de către șefii de
partidă și concert maiștri vor fi păstrate prin
grija reclamantei la compartimentul artistic,
urmând ca la compartimentul resurse umane
să se păstreze o copie xerox după listele cu
distribuţia orchestrei.
Faţă de termenii generici folosiţi în redactarea
acestei decizii, s-a impus deducerea, de către
instanţa de apel, a intenţiei concrete pe care
angajatorul a atașat-o acestei decizii din poziţia
procesuală exprimată de acesta în dosar, ca și
din actele dosarului.
Curtea a reţinut și că, prin întâmpinarea depusă
în primă instanţă, pârâta a arătat faptul că, în
raport de modul de funcţionare al orchestrei
și de faptul că normarea muncii pentru artiști
se face prin servicii, norma săptămânală
fiind de 6 servicii, echivalente cu 40 de ore,
„este imperios necesar cunoașterea de către
patronat cu exactitate a situaţiei îndeplinirii
serviciilor obligatorii pentru fiecare artist în
parte”, acesta fiind motivul pentru care „este
necesar ca listele cu distribuţiile nominale
pentru fiecare concert să fie semnate și de
șeful de serviciu (PAOS)”, situaţiile respective
fiind „solicitate cu ocazia misiunii de audit
financiar efectuată în perioada 2 iulie 2014-29
iulie 2014 de către auditorii publici externi în
cadrul Curţii de Conturi a Judeţului C”.
În acest sens, instanţa de apel a solicitat
intimatei depunerea raportului Curţii de
SINTEZE DE JURISPRUDENŢĂ | REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 9/2016 | 93
conturi în legătură cu care s-a conturat
necesitatea reţinerii listelor cu distribuţiile
nominale de către șeful de serviciu PAOS, însă
intimata a arătat că în fapt, această necesitate
nu a fost cuprinsă în raportul Curţii de Conturi,
întrucât la solicitarea Curţii de Conturi de a se
depune deciziile de distribuţie a personalului
la concertele cuprinse în programul minimal
de activitate, această sarcină a fost îndeplinită
în timpul misiunii de audit, verificarea
distribuţiei artiștilor nemaifăcând obiectul
raportului Curţii de Conturi. Or, faţă de aceste
clarificări aduse modului în care angajatorul a
înţeles că trebuie să se manifeste în concret
atribuţiile de serviciu ale reclamantei, astfel
cum au fost conturate prin decizia contestată,
precum și faţă de motivul de a stat la baza
trasării acestei atribuţii, se constată că nu
există o legătură aparentă între felul muncii
reclamantei - ca persoană care proiectează și
coordonează activitatea artistică a instituţiei
și care supervizează redactarea planurilor
de activitate și transmiterea acestora către
celelalte compartimente – și atribuţia de a
ţine practic prezenţa instrumentiștilor în cadrul
repetiţiilor.
Funcţia reclamantei este una cu specific
de coordonare artistică și totodată, una de
conducere (în contractul individual de muncă
este specificat obiectul contractului ca fiind
„activitatea de conducere în programarea și
organizarea spectacolelor”, reclamanta fiind
șef serviciu PAOS, adică programare artistică
și organizarea spectacolelor), astfel încât,
raportat la această încadrare și la atribuţiile
funcţiei pe care angajatorul le-a indicat a
corespunde deciziei contestate, se constată că
o atare corespondenţă nu se verifică.
În primul rând, activitatea apelantei este una
de conducere, care nu se corelează cu sarcina
de a urmări prezenţa artiștilor la repetiţii. Apoi,
această activitate este legată de latura artistică
a activităţii Filarmonicii, iar nu de cea privitoare
la organizarea resurselor umane. Accentul cade
 Flavia BARBUR
pe latura artistică a programului instituţiei, iar
nu pe cea administrativă.
Din clarificările aduse motivului pentru care
s-a ajuns la această desemnare de atribuţie
apelantei, s-a conturat faptul că în realitate,
s-a creat o situaţie critică prin aceea că, pentru
un motiv sau altul, nu au putut fi prezentate
auditorilor publici externi din cadrul Curţii de
Conturi a Judeţului Cluj deciziile de distribuţie
a personalului. Or, motivează instanţa de apel,
chiar pârâta intimată arată, prin întâmpinare,
că „distribuţia nominală pentru fiecare concert
se face de către șefii de partidă înainte de
începerea repetiţiilor cu circa o săptămână,
iar aceasta nu se mai schimbă pe parcursul
repetiţiilor, așadar apelanta poate să ia
cunoștinţă cu ocazia unei singure prezenţe la
C.U. despre artiștii care cântă în respectivul
concert”. Or, ceea ce a indicat intimata pârâtă
ca necesitate ce a impus sporirea atribuţiilor
reclamantei a fost aceea de a se ţine, practic
a se arhiva pentru a putea fi prezentate,
deciziile de distribuţie, pe care nu reclamanta
le întocmește, ci șefii de partidă.
În mod evident, această sarcină este una
pur administrativă, neavând nicio conotaţie
artistică. În plus, se constată că nu există o
dispoziţie clară și univocă ce să contureze
înţelegerea angajatorului cu privire la
această atribuţie, fiind arătat odată că este
vorba despre a coordona efectuarea la zi a
distribuţiilor pentru fiecare concert, apoi că
este vorba despre o singură vizită săptămânală,
iar nu zilnică, la C.U., de data aceasta nu pentru
JURISPRUDENŢĂ
a coordona, ci pentru a lua la cunoștinţă despre
distribuţia nominală care este efectuată pentru
o săptămână de către șefii de partidă, în altă
parte că este vorba de fapt despre verificarea
prezenţei într-o singură zi și eventual și
într-o altă zi dacă mai este o piesă cu o altă
distribuţie în concertul săptămânal, pentru ca
mai jos, tot acolo, să se arate că de fapt ceea
ce are de făcut reclamanta este confirmarea
prezenţei zilnice a membrilor orchestrei.
94 | REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 9/2016
Or, dispoziţiile date de angajator angajaţilor
săi trebuie să fie în primul rând clare, pentru
a se putea aduce la îndeplinire, și apoi, să fie
adecvate specificului muncii acestora, ambele
aceste deziderate nefiind îndeplinite în cauză.
Curtea a mai reţinut și că argumentele aduse
de apelantă prin cererea de apel sunt de
asemenea convingătoare, invocând aceasta
atât istoricul instituţiei, în care au existat
persoane cu atribuţii specifice în verificarea
prezenţei la repetiţii a artiștilor, cât și situaţia
celorlalte filarmonici din ţară, în care sunt
încadrate persoane care urmăresc acest
aspect, fără a fi specializate în activitatea
artistică. Aceste argumente au fost întărite prin
depoziţia conformă a martorului audiat în apel.
De asemenea, faţă de modul de conturare
a sferei de relaţii în cuprinsul fișei postului
reclamantei, unde aceasta apare ca având
în subordine consultantul artistic, secretarul
muzical, referentul de specialitate (bibliotecar),
iar pe linie de organizare artistică, secretarul de
relaţii publice, recuziteri și casier, fiind doar în
relaţii de colaborare cu ansamblurile artistice
și cu compartimentul economic-administrativ,
din nou se verifică obiecţiunea reclamantei
apelante privitoare la caracterul nespecific
al atribuţiilor trasate acesteia prin decizia
contestată în cauză.
În contradicţie cu motivarea instanţei de fond,
instanţa de apel a reţinut și că nu se poate
considera că, prin atribuţiile noi aduse prin
decizia contestată, se face doar o descriere,
o explicitare a unor atribuţii specifice acestui
post, ci dimpotrivă, se conturează o disonanţă
clară între atribuţiile postului, ce ţin de
coordonarea compartimentului de programare
artistică, de supervizarea redactării planurilor
de activitate, de activitatea de impresariat, de
purtarea de corespondenţă cu partenerii de
proiecte etc., și cele care au fost astfel trasate
suplimentar reclamantei, printr-o reconfigurare
a felului muncii acesteia.
| SINTEZE DE JURISPRUDENŢĂ
 Modificarea fișei postului de către angajator prin introducerea unor atribuţii ...
Un alt argument în sensul admiterii apelului a
fost cel în legătură cu locul muncii reclamantei,
care este la sediul societăţii, conform punctului
D din contractul individual de muncă. Or, așa
cum ambele părţi recunosc, noile atribuţii ar
urma să se desfășoare la un alt loc de muncă,
anume, nu sediul administrativ, unde se
află biroul reclamatei, ci la sala unde au loc
repetiţiile, și nu doar o dată pe zi, ci în funcţie
de program. Astfel, atât reclamanta apelantă
a arătat, cât și martorul audiat a confirmat
faptul că un concert săptămânal cuprinde
mai multe piese care presupun o distribuţie
diferită, sens în care și repetiţiile se fac într-o
componenţă specifică, diferită de la o piesă la
alta, motiv pentru care prezenţa artiștilor la
repetiţii nu este aceeași de-a lungul unei zile,
ci se schimbă în funcţie de piesa care se repetă
și eventual, de intervenţiile pe care dirijorul le
solicită, prin modificarea programării iniţiale
a repetiţiilor. A mai arătat martorul faptul
că este atribuţia șefilor de partidă ai fiecărui
compartiment atât de a desemna solistul,
cât și de a asigura prezenţa instrumentiștilor
din compartimentul respectiv la repetiţii, cu
precizarea specială a faptului că acești șefi de
partidă decid ce instrumentiști vor performa în
spectacolul respectiv.
SINTEZE DE JURISPRUDENŢĂ | REVISTA ROMÂNĂ DE DREPTUL MUNCII NR. 9/2016 | 95
Curtea a mai reţinut și că angajatorul nu a
dovedit în vreun fel, nici nu a invocat de altfel,
faptul că s-ar fi regândit strategia de organi-
zare a activităţii artistice din punct de vede-
re administrativ, printr-o relocare a acestor
atribuţii către alţi angajaţi, nici nu a justificat
în vreun fel necesitatea acestei măsuri con-
testate în dosar, în afara faptului că a avut loc
un control al Curţii de Conturi în cadrul căruia
au fost solicitate listele cu distribuţiile nomi-
nale pentru fiecare concert. În măsura în care
angajaţii au fost pontaţi ca prezenţi și în or-
chestră există, conform depoziţiei martorului,
angajaţi care au atribuţii legate de întocmirea
acestor distribuţii și de asigurarea prezenţei
conform acestora, nu se conturează necesita-
tea de a se suplimenta atribuţiile reclamantei
cu cele contestate.
Faţă de aceste considerente, Curtea a consta-
tat, în contradictoriu cu concluziile tribunalului,
faptul că în cauză, adăugarea acestor atribuţii
suplimentare postului reclamantei apelan-
te are semnificaţia unei modificări a con-
tractului individual de muncă, ajungându-se
la un alt specific al funcţiei, unul de execuţie
pe probleme administrativ-organizaţionale,
iar nu unul de conducere în cadrul serviciului
programare artistică și organizare spectacole.
Reproduced with permission of the copyright owner. Further reproduction prohibited without
permission.