UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA
SPECIALIZAREA : Inginerie si managementul in alimentatie publica
si agroturism

INFORMATICA

Profesor coordonator Student

Prof. Univ. Necula Adriana
Elena Ionitescu

Bucuresti
-2019-
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA
VETERINARA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT SI DEZVOLTARE RURALA
SPECIALIZAREA : Inginerie si managementul in alimemntatie
publica si agroturism

Referat

Internetul - tehnologie performantă de

comunicare

Profesor coordonator Student

Elena Ionitescu Necula Adriana

Bucuresti
-2019-
 Cuprins:
1. Noțiunea de internet .....................................................................................3.
2. Utilizare.........................................................................................................4.
3. Caracteristici tehnice.....................................................................................5.
4. Accesul la internet.........................................................................................7.
5. Istoric.............................................................................................................9.
6. Aplicații Internet..........................................................................................12.
7. Aspecte sociale............................................................................................14.
8. Utilitate........................................................................................................15.
9. Avantaje și dezavantaje...............................................................................16.
10.Bibliografie..................................................................................................20.

Noțiunea de internet
Termenul internet provine din împreunarea artificială și parțială a două
cuvinte englezești: interconnected = interconectat și network = rețea.

2
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Cuvântul are două sensuri care sunt strâns înrudite, în funcție de context:

 Substantivul propriu „Internet” (scris cu majusculă) desemnează

o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese
computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de
comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite
împreună „stiva TCP/IP”. Precursorul Internetului datează din 1965, când
Agenția pentru Proiecte de Cercetare Înaintate de Apărare - a Ministerului
Apărării, Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced
Research Projects Agency, en:DARPA) a creat prima rețea de computere
interconectate sub numele ARPAnet.

Super-rețeaua Internet din zilele noastre, care de mult a împânzit întreg

globul pământesc, a rezultat din extinderea permanentă a acestei rețele ini țiale
Arpanet. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă
utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-
mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind
numai contra cost.

 Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide

Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet,
vezi secțiunea „Aplicații Internet” mai jos.

Substantivul comun „internet” (scris cu minusculă) desemnează rețele

speciale ce interconectează 2 sau mai multe rețele autonome aflate la mare
depărtare unele față de altele. Un exemplu de 2 rețele mari, interconectate printr-un
internet pentru care folosința acestui nume este justificată:
rețelele SIPRNet și FidoNet. Rețelele de tip internet nu trebuie confundate cu
super-rețeaua „Internet” de mai sus.

În continuare, acest articol se ocupă numai de Internet - super-rețeaua unică

de răspândire mondială.
3
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Utilizare

Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ

83 % din populația globală nu folosea Internetul .

Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-

line InternetWorldStats, în noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului
în România a atins nivelul de 31,4 % din totalul populației, estimată la 22,27
milioane de locuitori, iar numărul de conexiuni broadband era de 1.769.300 .

Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile române ști

a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene
au fost 54 % și 73 %.

Caracteristici tehnice
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mul țime de firme
comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe
așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și

4
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

protocoalele de transmitere a datelor în această rețea. Vezi și articolul despre

Modelul de Referință OSI.

Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea

între orice două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează,
sunt Internet Protocol(IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram
Protocol (UDP).

Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al
sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si
aplicative, cum ar
fi: DNS,PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FT
P, LDAP, SSL, WAP și SIP.

Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet

(Internet Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul
că sarcinile acestora nu erau clar delimitate.

Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din

diverse orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui
calculator-gazdă deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui.
Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizează companiei
ISP servicii de comunicare prinbackbone-ul rețelei. (In engleză backbone înseamnă
in general șira spinării, iar în informatică înseamnă re țeaua de bază pentru
interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei ierarhii se găsesc operatorii
principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi AT&T sau
SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin
fibră optică, cu bandă largă de transfer.

Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere

rapide (= multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate
direct la backbone. Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această

5
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

conectare directă prin închirierea de spațiu în rack-uri = dulapuri speciale

standardizate pentru echipamentul clientului, care se află în aceea și cameră cu
ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere
și backbone-ul rețelei.

Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii
deservite de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a
permite pachetelor să treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în
NAP-uri (Network Access Point). În principiu un NAP este o sală plină cu rutere,
cel puțin unul pentru fiecarebackbone conectat. O rețea locală conectează toate
aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi retransmise rapid din orice coloană în
orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri, backbone-urile de dimensiuni mari au
numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită conectare privată
(private peering).

Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în

competiție între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de
conectări private și întreținerea Internetului.

Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:

 intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale

Internetului, dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile
unei companii particulare, la care primesc acces numai angajații companiei.
Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
 extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar
parțial) și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii,
ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la
extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.

Accesul la Internet

6
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Există un șir întreg de metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat
„inteligent” (smart) la Internet.

Acces prin linie de telefonie fixă

Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul rețelei de telefon

analogice fixe tradițioale: utilizatorul unui calculator cheamă programul de
comunicație necesar, care mai întâi se conectează la modem. Modemul este o
componentă a calculatorului care convertește semnalele digitale (de transmis) în
semnale analogice, care pot circula în rețeaua telefonică. Apoi modemul
„formează” numărul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP.
Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of
Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic și transferate
în rețeaua regională de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este în
întregime digital și se bazează pe comutarea de pachete (packet switching); în acest
sistem de transmisie informația care trebuie transmisă este "mărun țită" în multe
pachete mici, care sunt apoi transmise la destinație în mod independent unele de
altele și chiar pe căi diferite; sigur că la destinație pachetele trebuiesc reasamblate
în ordinea corectă.

7
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Pe lângă utilizarea rețelei fixe publice acceași tehnică se poate folosi și pe

linii fixe dedicate (închiriate).

Acest tip de acces a rămas în urmă ca viteză și siguran ță în func ționare și nu

se mai utilizează aproape deloc.

Acces la un ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau
de ADSL

Legătura de la placa de rețea (NIC) din computerul local la ruter se poate

face: printr-un fir, sau și fără fir (wireless); atunci NIC leagă prin radio la un a șa-
numit Active Point sau Hotspot integrat în ruter, legătură bazată pe tehnica Wi-
Fi sau altele (WLAN).

Acces printr-un controler de comunicații dedicat

Acces prin rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM)

Legătură prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la

un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena
celulară terestră, utilizând tehnicile GSM sau UMTS.

Acces prin rețeaua de cablu de TV

Altele

Pe anumite domenii speciale se fac încă experimentări: prin rețeaua de

curent electric; prin rețeaua de transporturi a căilor ferate ș.a.

Istoric
Punctul de pornire în dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea între cele
două mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii și Uniunea
Sovietică. În 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lansează în
spațiul cosmic primul satelit artificial al Pământului denumit Sputnik. Acest fapt a

8
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

declanșat o îngrijorare deosebită în Statele Unite ale Americii, astfel pre ședintele
Eisenhower înființează o agenție specială subordonată Pentagonului: Advanced
Research Projects Agency (www.darpa.mil). Această agenție a Ministerului de
Apărare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condusă de oameni de
știință, are o birocrație redusă, și are ca misiune: „Menținerea superiorității
tehnologice a armatei Statelor Unite și prevenirea surprizei tehnologice în
domeniul securității naționale prin sponsorizarea celor mai noi și revoluționare
descoperiri științifice și prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru
realizarea unei legături între cercetarea științifică și implementarea tehnologică
militară a acesteia.”[necesită citare]

În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va

fi asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a conecta mai multe terminale
la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o
modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită
acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se
alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele
calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora.
Cercetătorul Lawrence Roberts susține o soluție de interconectare prin comutare de
pachete (packet switching) în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a
transmite informația, aceasta este mărunțită în porțiuni mici, denumite pachete. Ca
și la poșta clasică, fiecare pachet conține informații referitore la destinatar, astfel
încât el să poată fi corect dirijat pe rețea. La destinație întreaga informație este
reasamblată. Deși această metodă întâmpină rezistență din partea speciali știlor, în
1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of
California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana,
University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost
codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală,
acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de

9
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP
face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu
IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows,
MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină
cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune
ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of
California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei
de la un capăt al rețelei au tastat un “L” (de la "login") și apoi, prin telefon, au
cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celălalt capăt al
conexiunii.

Ca program al Ministerului Apărării al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor

de repede, la el conectându-se din ce în ce mai multe calculatoare. În 1979 ARPA
decide să separe rețeaua în două, una pentru lumea comercială și universitară, și
una militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se
practic o inter-rețea (internet) denumită inițial DARPA Internet și consacrată
ulterior sub denumirea Internet. Numeroși cercetători din domeniul academic și
militar si-au concentrat eforturile în scopul dezvoltării unor programe de
comunicare în rețea. Astfel în 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe
protocoale binedefinite), care sunt utilizate și astăzi, erau deja finalizate. În 1983,
TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, și ca urmare, tot mai multe
calculatoare din întreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creșterea numărului
de calculatoare conectate la Internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990
Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare. În 1992 era deja
conectat calculatorul cu numărul 1.000.000. Apoi mărimea Internetului s-a dublat
cam la fiecare an.

10
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Primul server Web

Dezvoltarea rapidă a Internetului s-a datorat faptului că accesul la

documentația protocoalelor obligatorii a fost și este liber și gratuit. În 1969 S.
Crocker a inițiat o serie de „note de cercetare” denumite RFC (Request for
Comments), numerotate cronologic și devenite cu timpul accesibile gratuit on-line
(în Internet). Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la
Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele
dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).

O altă schimbare radicală s-a produs când, în 1993, National Center for
Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la
dispozițiebrowserul "Mosaic", care era bazat pe o interfață grafică (Windows).
Enorma creștere a webului a început aproape dintr-o dată: în iunie 1993 erau
înregistrate 130 servere web, iar în 1994 erau deja peste 11.500 de servere.

Numărul de siteuri web din Internet

Numărătoarea a început în anul 1991, prin înființarea de către
CERN(Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară) a primului site web care
avea adresa nxoc01.cern.ch, iar mai apoi info.cern.ch. Pe 12 decembrie 1991, Paul
Kunz de la Stanford Linear Accelerator Center (SLAC) a pus în funcțiune primul
server web din America.

11
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Anul 2008 2007 2006 2005

milioane 186,7 155,5 106,8 75,2

Tim Berners-Lee apreciază că la sfârșitul anului 2015, cel târziu la mijlocul anului
2016, numărul de site-uri web va depăși 1 miliard1

Numărul de utilizatori

An 2010 2009

miliarde 2,08 1,86

Aplicații Internet
Aplicațiile Internetului sunt numeroase: în primul rând afi șarea de informații
mai mult sau mai puțin statice cu formă de text, imagini și sunete (a șa-numitele
pagini web), apoi poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și
informații, chat, video și video on demand, telefonie și telefonie cu imagine prin
Internet, televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, mediu pentru
răspândirea știrilor, mediu pentru toate genurile de grafică și muzică, deschiderea
unei sesiuni de lucru de la distanță, grupuri de discuții pe teme prestabilite, jocuri
interactive prin rețea, operații bancare (Internet banking) și multe, multe altele.
Printre ele, World Wide Web, prescurtat WWW, deseori numit numai "web", este la
loc de vârf, deoarece este o aplicație multimedială și integrativă, cu o interfață de

1 Actualmente numărul de site-uri web depășește 1 miliard.

12
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere
grafic, practică și simplu de folosit. WWW a fost inventat de către Tim Berners-
Lee în anul 1993.

Pentru folosirea tuturor aplicațiilor din web este nevoie în general doar de un
singur program multifuncțional numit browser (cuvânt englez). Exemple:
MS Internet Explorer, Mozilla Firefox (provenit din Netscape
Navigator),Google Chrome, Opera, Apple Safari ș.a.

Divertisment în Internet
În Internet se află un număr imens de informații de cele mai diverse naturi,
precum ar fi filme, videoclipuri, cărți, așa-numite audiobooks, muzică și multe
altele. De exemplu, o adresă web (adresă Internet) foarte cunoscută este
www.youtube.com2, aici putându-se găsi practic orice tip de videoclipuri. Această
adresă este în același timp și un sit web deexprimare liberă.

Marketing și afaceri prin Internet

Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au apărut și activități conexe
care oferă o informare alternativă pe toate domeniile vieții sau chiar posibilitatea
de a avea acces instantaneu, online, la informație: e-learning, audio-learning cu
ajutorul audiobooks ș.a. Mai mult decât atât, ca aplicație a Internetului a apărut
întreaga branșă numită e-commerce - comerțul electronic, prin care furnizorii de
mărfuri și servicii dispun suplimentar de o piață de desfacere enormă: Internetul.

Practic Internetul a oferit acces la o piață globală multor întreprinderi mici și

mijlocii, care fără aportul acestuia nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se

2 YouTube este un Site Web unde utilizatorii pot încărca și viziona materiale audio-video.

13
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

adresa unor clienți la scară mondială. Astfel Internetul a devenit și un important

mediu de afaceri.

Conform statisticilor efectuate de firma Online Education, fiecare job

devenit depășit prin efectele Internetului este înlocuit cu alte 2,6 noi locuri de
muncă.

Aspecte sociale
Gradul de răspândire a Internetului pe glob este uriaș: la 30 iunie 2009 aveau
acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului pământesc.

Pericolele Internetului

Accesul simplu și ieftin la Internet are și o consecință negativă, anume

nimeni nu poate garanta corectitudinea utilizatorilor. Astfel există deja o gamă
largă de programe dăunătoare, create de rău-voitori, care încep cu spionarea
(invizibilă) a activității unui utilizator și se termină cu furtul din contul bancar al
persoanelor care nu se pricep cum să se apere.Unul dintre cele mai periculoase
grupuri și violatori de date este cunoscut ca fiind Anonymous.

Cenzura în Internet

Anumite state de pe glob interzic, cenzurează sau restricționează populației

lor accesul la Internet în diverse domenii: politică, religie, pornografie ș.a., de
exemplu Coreea de Nord, China ș.a.

Găzduire web

În Internet există o mulțime de furnizori de servicii de găzduire web (web

hosting) ce pot găzdui situri web și proiecte online. Cele mai mari firme la nivel
internațional au fost în 2008: GoDaddy, Internet AG, ThePlanet și net@ccess[10].

14
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Și în România există numeroase firme care oferă servicii de găzduire web.

De asemenea există și o comunitate activă, Găzduire.info, formată preponderent
din reprezentanți ai acestor firme, comunitate ce are ca scop promovarea acestor
servicii pe plan local.

O rețea de calculatoare reprezintă un mod de conectare a unor calculatoare

individuale, astfel încât să poată folosi în comun anumite resurse.

Rețeaua INTERNET și rețeaua WWW Internet este o "rețea de re țele", cu

zeci sau sute de milioane de calculatoare, dispuse pe întregul glob, staționare sau
mobile, rețea ce deține cantități uriașe de informații, din care foarte multe pot fi
consultate fără restricții, iar unele contra cost sau numai cu diferite parole de acces.
Rețeaua World Wide Web, denumită Web sau WWW, este partea cea mai
dezvoltată din internet. A fost creată în 1989, la centrul european de cercetări
nucleare.

Lucru, activitate pe internet

· Navigare (Internet Explorer,…) · Căutare (Google, Yahoo, Bing.. · E-mail

(Outlook,..) · Chat (Skype,..) · Cumpărături (E-bay, Vatera,.) · Transfer financiar ·
Bankautomat · FTP(descărcarea fișierelor)

Utilitatea acestuia

15
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Odată cu apariţia acestui mediu online, numit Internet, s-au produs unele
schimbări majore în viaţa omului. Internetul oferă omului modern o grămadă de
avantaje, care îi ușurează sau îi îmbunătățesc viața, fie îl ajută să economisească
timp, bani, fie să-și găsească un partener de viață, fie îi oferă modalită ți de a- și
petrece timpul simțindu-se mai bine (cel puțin pe moment) etc. Multe persoane
cred ca Internet-ul este un loc unde se dicuta numai despre informatica si unde se
intalnesc numai pasionatii de calculatoare. Total gresit.

Prin urmare acesta are o mulțime de intrebuinţări:

 Este un extraordinar mediu educativ şi informativ. Mă refer la centrele care

oferă ‘continuous education’ (clase virtuale) şi la bilioanele de pagini de
informaţie disponibile;
 Comunicarea rapidă intre punctele cele mai indepărtate şi aparent mai puţin
accesibile la nivel global.
 Izolarea geografică nu mai există datorită internetului;
 Ultimele ştiri, vremea, le putem afla imediat cu ajutorul Internetului;
 Acces la diverse activităţi care să ne „relaxeze” creierul: cărți, poze, filme,
muzică, shopping, jocuri, siteuri de socializare, forumuri, blogging;
 Comerț electronic - posibilitatea de a găsi și cumpăra produse de care ai
nevoie, la cel mai mic preț de pe piață sau posiblitatea de a vinde chiar tu
diferite produse;
 Posibilitatea de a-ţi face publică o părere – prin comentarii la diferite știri,
articole, pe forumuri, pe diferite siteuri etc, prin administrarea unui propriu
site de internet / blog, unde poți posta(poți publica) ce informații dorești;
 Posibilitatea de a ÎNVĂȚA LIMBI STRĂINE GRATUIT; posibilitatea de a
învăța gratuit să faci tot felul de chestii utile vieții cotidiene (prin
videoclipuri, tutoriale, prezentări, puse la dispoziție oricui pe internet).

Avantajele şi dezavantajele internetului

16
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

Internetul oferă omului modern o mulţime de avantaje, care îi uşurează sau îi

îmbunătăţesc viaţa, fie îl ajută să economisească timp, bani, fie îi oferă modalităţi
de a-şi petrece timpul simţindu-se mai bine (cel puţin pe moment) etc. Din păcate,
însă, utilizarea internetului prezintă şi anumite probleme, pericole, pe care este
foarte bine ca oricine care accesează internetul să le cunoască, să le conştientizeze,
şi să se ferească de ele.

Avantajele internetului:

1. Acces foarte rapid şi facil (de regulă) la toate avantajele

internetului. Internetul oferă informaţii din toate domeniile (politică, administraţie,
sport, agricultură, vreme, informaţii juridice – legi, hotărâri etc.) prezentate sub tot
felul de forme: ştiri, articole, imagini, videoclipuri etc.

2. Comunicare cu instituţiile publice şi companii private (găsirea numerelor

de telefon şi fax, posibilitate de comunicare prin mail – poştă electronică
etc); socializare prin: mail, siteuri de socializare, messenger, skype etc; există
posibilitatea de a vorbi ca la telefon, gratuit; comunicare cu rude şi prieteni,
comunicare cu colegi de şcoală/facultate/serviciu, comunicare cu profesori etc.

3. Instruire. Acces la cursuri online (unele gratuite), şi alte

informaţii/documente utile în pregătirea profesională şi carieră (valabil în perioada

17
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

şcolii, liceului, facultăţii, serviciului şi tot restul vieţii). Posibilitatea de a învăţa

limbi străine gratuit

4. Comerţ electronic. Posibilitatea de a găsi şi cumpăra produse de care ai

nevoie, la cel mai mic preţ de pe piaţă. Posibilitatea de a vinde chiar tu diferite
produse, ca persoană juridică, sau chiar fizică.

5. Publicitate.Posibilitatea de a da, gratuit, anunţuri referitoare la orice:

cumpărări-vânzări, matrimoniale, evenimente, proteste etc.

6. Posibilitatea de a-ţi face publică o părere (de a te face auzit) – prin

comentarii la diferite ştiri, articole, pe forumuri, pe diferite siteuri etc, prin
administrarea unui propriu site de internet / blog, unde poţi posta (poţi publica) ce
informaţii doreşti.

7. Poţi învăţa gratuit să faci tot felul de chestii utile vieţii cotidiene (prin
videoclipuri, tutoriale, prezentări, puse la dispoziţie oricui pe internet).

8. Economie de timp. Internetul îţi poate asigura o foarte mare economie de

timp. În loc să pierzi timpul (în diferite moduri), pentru a obţine ceva/a rezolva
ceva, prin intermediul internetului foarte multe probleme se rezolvă mult mai
rapid.

Dezavantajele internetului:

1. Accesul la internet este permis oricui, indiferent de vârstă, indiferent de

pricepere şi experienţă în domeniul informatic. Astfel, oricine poate intra pe

18
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

internet, însă şi oricine poate dăuna internetului, în diferite moduri. Internetul este
de cele mai multe ori ”poluat” de următoarele categorii de persoane: copii/tineri
incompetenţi care publică informaţii false; persoane de rea-credinţă care încearcă
să manipuleze, prin publicarea de informaţii false.

2. Calitatea şi veridicitatea informaţiilor de pe internet este nesigură. Pentru

că oricine are acces la internet, oricine poate posta informaţii pe internet, oricine
poate spune neadevăruri, poate dezinforma, sau poate minţi.

3. Informaţiile personale nu sunt în siguranţă când folosim internetul.

Această securitate a datelor personale pe care o promovează site-urile ce oferă, de
exemplu, căsuţă de mail, este falsă. Adică, tot ce este în calculator este expus în
momentul în care este conectat la internet.

4. Infracţiunile / ilegalităţile / fraudele / ţepele care pot avea loc, şi care pot
afecta, legate de: tranzacţii bancare online, ţepe economice, ţepe în comerţul
electronic, ţepe în diferite oferte de afaceri, de muncă, ţepe în diferite colaborări
online etc. Pe internet nu există siguranţă 100% legat de contul bancar sau de orice
alte conturi online deţinute! Lipsa unei identităţi reale a colaboratorilor/partenerilor
pe internet, creşte riscul de a fi minţit.

5. Pierderea de timp este o altă problemă pe internet. Oricât de multe

avantaje şi informaţii utile ar avea internetul, foarte mulţi oameni ajung să piardă
foarte mult timp pe internet, fără să câştige ceva real, concret, inteligent, util din
asta (este cazul pierderii a prea mult timp pe siteuri de socializare, privind filme,
jucându-ne etc).

6. Dăunează sănătăţii. În cazul filmelor, distanţa faţă de monitor 3 este mai

mare, deci e mai puţin dăunător ochilor. Chiar şi în cazul jocurilor, distanţa se
3 Monitorul trebuie plasat la o distanță între 50 și 65 cm de ochi, iar latura superioară să fie la
nivelul ochilor sau puțin sub acest nivel.

19
 "Lucrare individuală la compartimentul Word"

poate mări. Însă navigarea pe internet, dăunează cel mai mult ochilor, pentru că
presupune o distanţă mică faţă de monitor.

Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
2. http://euro.ubbcluj.ro/~alina/cursuri/internet-teorie/
3. http://internet-4kids.weebly.com/pentru-ce-folosim-internetul.html
4. http://onisifor-ghibu.blogspot.md/2014/02/avantajele-si-dezavantajele-
internetului.html
5. http://www.nistea.com/media/internet/pop_internet/omul_internetul.htm
6. https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/liceall/item/409-comunicarea-
prin-internet

20