UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE

CATEDRA ISTORIE UNIVERSALĂ

Aprobat la Consiliul Profesoral

proces verbal nr.__, din__

CURRICULUM
la disciplina
Istoria culturii şi civilizației europeane

Autor:
Igor Bercu

Aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal nr._, din__

Chișinău, 2020
I. Introducere

Programa reprezintă o elaborare metodica a cursului Istoria culturii și civilizației europene.

Cursul îi va familiariza pe studenți cu cele mai importante și remarcabile valori spirituale și
materiale create de omenire pe parcursul dezvoltării sale istorice, îndeosebi pe continentul
european, în domeniile artei, religiei, mitologiei, tradițiilor, științei, moralei, obiceiurilor,
mentalităților, educației, învățământului, modului de viață al oamenilor în epoci istorice
distincte.
Cultura şi civilizaţia europeană reprezintă prin sine o sinteză de realizări ale mai multor
popoare atât din trecutul istoric al continentului cât și din contribuția contemporană a fiecărei
națiuni în parte. Valorile și cunoștințele preluate de la civilizațiile mai vechi, le-au piermis
europenilor să-și edifice o civilizație proprie, inedită și aflată într-un proces de perfecțiunne
continuă. Sistemul valorilor europene s-a format pe parcursul mai multor secole, fiind răspândit
ulterior pe alte continente. Civilizația europeană a jucat și joacă un rol important la răspândirea
pe scară mondială a valorilor generale ale umanității.
Însuşirea de către studenţi a evenimentelor şi fenomenelor de bază ale culturii și civilizației
europene are un rol deosebit de important pentru pregătirea specialistului în domeniul ştiinţelor
umanitare. Cursul orientează spre formarea unei viziuni asupra principalelor coordonate ale
culturii și civilizației europene şi al specificului evoluţiei sale în raport cu civilizaţiile. Pe lângă
aceasta, unul din scopurile exprese ale cursului este familiarizarea studenţilor cu problemele
controversate ale culturii universale, aprofundarea legăturii cauză-eveniment (fenomen) - cauză –
consecinţe, cultivarea la studenţi a aptitudinilor de cercetător al legităţilor evoluţiei societăţii şi
rolului culturii în societate în general.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul Denumirea Responsabil de Total ore

Evaluarea
Semestrul
disciplinei disciplinei disciplină inclusiv

credite
Nr. de
din

Total
planul de C S L LI
studii
Cultura şi Arapu V. IV 90 30 30 30 exam 4
civilizaţia Bercu I.
europeană

II. Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

N Ore
r. Lucrul
Unităţi de conţinut
d/ Curs Seminar individua
o l
Introducere în disciplină. Obiectul de studiu.
1. 2 2 2
Periodizarea. Importanţa cursului.
2. Rădăcinile Europei. Europa preistorică și proistorică. 2 2 2
3. Cultura şi civilizaţia Greciei antice. 4 4 2
Cultura și civilizația Romei antice: de la nașterea cetății
4. 2 2 4
până la căderea republicii.
5. Civilizația și cultura Europei romane sub Imperiu. 2 2 2
6. Cultura și civilizația tracilor. 2 2 2
Cultura și civilizația europeană occidentală în epoca
7. 4 4 2
medie.
Civilizaţia medievală a Europei de Răsărit:
8. 2 2 4
cultura bizantină, slavă şi românească medievală.
9. Civilizația Renașterii. Reforma. 2 2 2
10 Cultura și civilizația europeană în epoca modernă. 4 4 4
11 Cultura și civilizația europeană în epoca contemporană. 4 4 4
Total 30 30 30

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

1. Introducere în disciplină. Obiectul de studiu. Periodizarea. Importanţa cursului.
Obiective Unităţi de conţinuturi
- să definească noţiunile „civilizaţie”, - Importanţa şi actualitatea cursului. Obiectul de
„civilizat”, „civilizaţional" studiu al disciplinei.
- să identifice /determine obiectul de studiu - Etimologia, definiţia şi specificul noţiunilor
al disciplinei „civilizaţie”, „civilizat”, „civilizaţional". Definiţiile
să determine caracteristica generală a culturii şi civilizaţiei.
teoriilor civilizaţionale - Aparatul categorial al disciplinei: familiarizarea
- să analizeze principiile de bază ale teoriei cu noţiunile şi conceptele de bază. Caracteristica
civilizaţioniste generală a teoriilor civilizaţionale
să definească principalele tipuri ale culturii - Principalele prevederi ale conceptului de
- să determine corelaţia dintre civilizaţie şi civilizaţie a lui Danilevski N., Spengler O., A.
 cultură Toynbee .
să determine fundamentele etice ale - Principiile de bază ale teoriei civilizaţioniste.
civilizaţiei Civilizaţia şi conceptul culturii clasice. Clasificarea
- să analizeze structura civilizaţională a contemporană a civilizaţiilor.
societăţii 3. - Civilizaţia ca stil al unei societăţi umane.
1. - să interpreteze civilizaţia ca formă a Fundamentele etice ale civilizaţiei. Structura
relaţiilor umane civilizaţională a societăţii.
- să definească noţiunea cultură şi civilizaţie4. - Civilizaţia formă a relaţiilor umane. Relaţia între
- să stabilească raportul dintre civilizaţie şi cultură şi valoare. Clasificarea valorilor culturale.
cultură - Relaţia civilizaţie – cultură. Dezvoltarea societăţii
2. - să determine aportul culturilor europene la ca proces civilizaţional.
dezvoltarea civilizaţiei - Aportul culturilor europene la dezvoltarea
- să analizeze etapele dezvoltării civilizaţiei. Aspecte civilizaţionale ale dezvoltării
civilizaţiilor după A. Toynbee. societăţii.
- să elucideze caracterul schimbărilor - Aportul religiei la dezvoltarea civilizaţională a
civilizaţionale societăţii.
- să proiecteze dinamica civilizaţiilor şi - Caracterul schimbărilor civilizaţionale. Dinamica
integrarea societăţilor civilizaţiilor şi integrarea societăţilor.
- să evalueze clasificarea contemporană a
civilizaţiilor
- sa estimeze principalele prevederi ale
conceptului de civilizaţie
- să estimeze importanţa şi actualitatea
cursului ca ştiinţă.
2. Rădăcinile Europei. Europa preistorică și proistorică
Obiective Unităţi de conţinuturi
- - Primii locuitori ai Europei. Rădăcinile Europei.
Legenda Europei. Limitele geografice ale Europei.
Diversitatea spațiului european.
- Europa preistorică: de la activitatea de pradă la
cea agricolă. Evoluția primilor hominizi. Primele
așezări umane.
- Repercusiunile „revoluției neolitice” în Europa.
Nașterea Europei rurale. Apariția economiei de
producție.
- Europa protoistorică. Afirmarea culturii europene
în mileniile IV-III î. e. n. Civilizația megalitică.
Primii meșteșugari. Fenomenele culturale
paneuropene.
- Originea și natura entității indo-europene.
Urbanizarea și apariția de noi clase sociale în
mileniile II-I î. e. n.
- Apariția orașelor-state în spațiul sud-european.
Culturile originale din ținuturile europene de
margine.
3. Cultura şi civilizaţia Greciei antice.
Obiective Unităţi de conţinuturi
- Să delimiteze limitele geografice și - Nașterea civilizației grecești. Instalarea indo-
temporale ale civilizației Greciei antice; europenilor în Grecia. Civilizația miceniană.
- să explice principalele noțiuni ale temei; Poemele homerice.
- să caracterizeze civilizaţia Greciei - Afirmarea cetății. Transformările de ordin politic,
antice, reieșind din factorii determinanți social şi economic. Nașterea polis-ului. Legislatorii
 de ordin economic, politic şi social;
- să elucideze diversitatea formelor de stat
și a regimurilor politice din Grecia
antică;
- să elucideze principalele componente ale
civilizației elenistice;
- să determine trăsăturile fundamentale ale
religiei și mitologiei grecilor antici;
- să compare religia şi mitologia greacă cu
religia şi mitologia altor popoare antice;
- să reflecte principalele realizări ale
științei și filosofiei grecești,
- să analizeze literatura şi filosofia greacă;
- să compare sistemele de educație și
instruire din Atena și Sparta;
- să analizeze principale genuri literare la
grecii antici;
- să prezinte principale realizări ale
grecilor antici în domeniul istoriografiei;
- să descrie modul de activitate a teatrelor
în Grecia antică;
- să estimeze locul şi rolul artei greceşti în
cultura universală;
- să evalueze realizările principale ale
culturii și civilizației din Grecia antică;
- să aprecieze rolul civilizației grecești în
istoria umanității.
și tiranii. Colonizarea greacă. Sparta – model arhaic
de cetate aristocratică. Democrația ateniană.
„Secolul lui Pericle”. Războiul peloponeziac. Criza
cetății.
- Cucerirea Greciei de către regele Macedoniei,
Filip al II-lea. Constituirea Imperiului lui
Alexandru Macedon. Formarea civilizației
elenistice.
- Religia şi mitologia greacă. Antropomorfismul.
Practicile religioase. Zeii cetății. Cultele mistice
- Ştiinţa şi filosofia greacă. „Fizicienii” greci.
Gânditorii și doctrinele filosofice. Sofiștii.
Academia lui Platon. Concepțiile lui Aristotel.
Progresele în astronomie, matematică, geografie.
- Sistemul de instruire și educație. Atena –
„educatoarea Eladei”. Sistemele de educație spartan
și atenian.
- Literatura greacă. Izvoarele literaturii grecești.
Genurile literare: genul epic, poezia lirică, comedia.
Realizările istoriografice: Herodot șu Tucidide.
Elocința și retorica.
- Teatrul în Grecia antică. Originea reprezentărilor
teatrale. Înflorirea genului teatral. Drama și
tragedia greacă.
- Arta Greciei antice. Sculptura, pictura și
arhitectura. Urbanismul grecesc. Arhitectura
sanctuarelor. Arta elenistică.

4. Cultura și civilizația Romei antice: de la nașterea cetății până la căderea republicii

Obiective Unităţi de conţinuturi
- să identifice trăsăturile principalele ale - Condițiile naturale și climaterice. Originea
civilizaţiei romane antice; numelui de „Italia”. Italia în epoca primitivă.
- să determine trăsături comune şi Tabloul etnic al Italiei. Civilizația etruscă. Enigma
specifice ale religiei şi mitologiei originii etruscilor. Cetățile-state din Etruria.
greceşti şi romane antice; Influența greacă.
- să interpreteze natura pragmatismului - Arta etruscă. Arhitectura. Urbanismul. Credințele
artelor romane; religioase și de cult.
- să analizeze principiile fundamentale ale - Nașterea Romei. Legenda fondării Romei.
religiei creştine; Influența civilizației etrusce. Regalitatea la Roma.
- să stabilească interdependenţa dintre Instaurarea republicii.
criza societăţii antice şi geneza - Războaiele romanilor cu popoarele vecine.
creştinismului; Răzmerițele interne. Lupta dintre patricieni și
- să argumenteze importanţă culturii şi plebei.
civilizaţiei romane antice pentru cultura - Consolidarea armatei romane. Perfecționarea
universală; sistemului de organizare a armatei, Constituirea
legiunilor. Mașinile de război. Cucerirea Italiei de
către romani. Organizarea țărilor cucerite. Dreptul
și justiția.
- Confruntarea cu Cartagena. Războaiele punice.
Dominarea Mediteranei occidentale. Cucerirea
Macedoniei, Greciei, Spaniei, Asiei Mici,
Egiptului.
 - Legislația agrară a fraților Gracchus. Dictatura lui
Sylla. Războaiele civile. Căderea Republicii și
instaurarea principatului.
- Modul de viață. Traiul populației rurale.
Locuințele. Aspectul Romei. Familia. Virtuțile
romanilor. Alimentația. Îmbrăcămintea.
- Sistemul de educație în Roma. Divertismentele și
spectacolele. Reprezentațiile scenice. Amfiteatrele.
- Viața religioasă. Zeitățile romane. Cultul civic.
Panteonul roman. Sărbătorile oficiale.
- Nașterea literaturii latine. Impactul limbii
grecești. Traducerile din greacă. Teatrul. Satira.
Elocința și istoria. Retorica. Filosofia.
- Arhitectura și artele frumoase. Influența artei
etrusce. Influența elenică. „Arta romană”. Modelul
urbanistic. Sculptura. Pictura. Arta nobilimii.
Pictura decorativă. Edificiile publice și de cult.
Construcțiile inginerești: podurile, drumurile,
apeductele.

5. Civilizația și cultura Europei romane sub Imperiu.

Obiective Unităţi de conţinuturi
- Să determine momentele de asemănare si - Principatul lui Augustus, fondatorul imperiului.
deosebire a culturilor Romei si a Greciei Consolidarea puterii centrale. Fortificarea
antice; frontierelor.
- Să aprecieze originalitatea artei Romei - Imperiul Roman în primele secole ale erei noastre.
antice; Împărații din secolul I: Iulio-Claudienii și Flavienii.
- Să analizeze importanta si influenta culturii Apogeul imperiului: Antoninii și Severii. Înflorirea
Romei antice asupra culturii universale; comerțului. Edictul lui Caracalla (212).
- Începutul crizei. Invaziile barbare. Scindarea
administrativă a imperiului. Păstrarea entității
romane. „Imperiul târziu” și nașterea celor două
Europe.
- Apariția creștinismului. Persecuțiile sub
Dioclețian. Politica religioasă a lui Constantin cel
Mare. Decretarea creștinismului drept religie de
stat. Fondarea noii capitale – Constantinopol.
- Declinul imperiului. Marile invazii. Căderea
Romei și a Imperiului Roman de Apus (476).
- Civilizația de tip urban. Rețeaua de orașe romane.
Planul centrelor urbane. Comoditățile urbane.
- Topografia orașului Roma. Roma imperială.
Forumurile. Monumentele. Mausoleele. Arcurile de
triumf. Amfiteatrele. Termele romane.
- Viața religioasă. Declinul vechii religii romane.
Cultul adorării prințului. Mântuirea de după moarte
în creștinism. Constituirea ierarhiei de episcopi.
Primele erezii.
- Viața intelectuală. Favorizarea vieții intelectuale
de către autorități. Dreptul și jurisprudența romană.
Triumful poeziei. Înflorirea istoriografiei. Filosofia.
Arta oratorică. Scrierile teologice.
 - Tehnologia romanilor. Știința. Dezvoltarea
medicinii.
- Artele plastice. Realismul comenzilor private.
Sculptura. Basorelieful. Mozaicul.
- Civilizația Romei imperiale – moștenirea Europei.
Substratul grec, etrusc, italic, oriental, celtic, iudeo-
creștin. Extinderea ariei culturii greco-latine.
6. Civilizația și cultura traco-geto-dacilor
- să determine trăsăturile principalele ale - Trăsăturile principale ale epocii bronzului.
epocii bronzului, apariția și aria de trai Apariția și aria de trai a tracilor.
a tracilor; - Manifestări ale vieții spirituale: rituri și ritualuri
- să caracterizeze manifestările vieții funerare.
spirituale: rituri și ritualuri funerare; - Arta epocii bronzului. Trăsăturile principale ale
- să distingă trăsăturile principale ale epocii fierului.
epocii fierului; - Culturile și grupurile culturale specifice. Așezări
- să identifice culturile și grupurile de tip proto-urban.
culturale specifice. Așezările de tip - Condiții de trai și surse de supraviețuire. Spațiul
proto-urban; locuit. Cetățile și punctele fortificate.
- să caracterizeze condițiile de trai și - Raporturile dintre geto-daci și orașele colonii
surse de supraviețuire. Spațiul locuit. grecești.
Cetățile și punctele fortificate; - Geto-dacii și relațiile cu civilizațiile vestice.
- să analizeze raporturile dintre geto-daci - Arta traco-getică. Sculptura. Ceramica.
și orașele colonii grecești, geto-daci și - Cunoștințele științifice. Medicina. Astronomia.
civilizațiile vestice; - Religia geto-dacilor. Sacrificii. Rituri funerare.
- să caracterizeze arta traco-getică. Sanctuare. Sacerdoții.
Sculptura. Ceramica. Medicina. - Monedele geto-dacilor. Scrisul la geto-daci.
Astronomia; - Geto-dacii în conștiința posterității.
- să aprecieze manifestările religioase ale - Moștenirea geto-dacilor în cultura românească.
geto-dacilor. Riturile funerare;
- să identifice monedele geto-dacilor.
Scrisul la geto-daci;
- să demonstreze moștenirea geto-dacilor
în cultura românească și conștiința
posterității;

7. Cultura și civilizația europeană occidentală în epoca medie

Obiective Unităţi de conţinuturi
- să identifice caracteristicile culturii - Specificul şi caracteristicile culturii medievale.
medievale; Componentele de bază ale culturii medievale
- să distingă perioadele evoluţiei culturii occidentale: creştinismul, valorile culturii clasice,
medievale europene; substratul cultural barbar (celto-german).
- să determine specificul culturii - Bazele civilizației medievale. Tradiția antică.
medievale europene; Tradiția iudeo-creștină. Tradițiile „barbare”.
- să caracterizeze elementele constitutive - Europa „barbară”. Migrațiile și regatele barbare în
ale civilizaţiei şi culturii medievale Occident (sec. V-VIII). Cultura în timpul
occidentale; monarhiilor barbare.
- să determine rolul creştinismului, - Imperiul carolingian. Cultura „Renașterii
valorilor culturii clasice şi a carolingiene”. Personalități și genuri cultivate.
substratului cultural barbar în Alcuin. Umanismul „Renașterii carolingiene”.
constituirea culturii medievale. - Europa feudală. Avântul și expansiunea
- să argumenteze importanţa şi Occidentului. Avântul orașelor. Rolul şi locul
 semnificaţia culturii medievale
occidentale.
- să caracterizeze cultura medievală
occidentală;
- să identifice rolul şi locul religiei şi
bisericii creştine în cultura medievală
occidentală;
- să determine deosebirile dintre romanic
şi gotic;
- să compare romanicul în Franţa,
Spania şi Italia. Romanicul în Anglia,
Germania şi Ţările de Jos;
- să determine trăsăturile comune şi
specifice ale goticului în Anglia,
Germania şi Scandinavia;
- să caracterizeze învăţământul şi ştiinţa;
- să argumenteze contribuţiile medievale
în literatura universală;
- să evalueze semnificaţia culturii
medievale occidentale.
religiei şi bisericii creştine în cultura medievală
occidentală. Centrele culturale. Interesul pentru
cultura clasică. Istoriografia.
- Civilizația europeană între sec. XI-XIII. Educația
și învățământul. Școlile mănăstirești și episcopale.
Învățământul elementar. Forme de învățământ
specializat. „Artele liberale”.
- Universitățile. Originea universităților. Colegiile.
Studiile teologice. Facultatea de arte. Învățământul
medical. Instruirea juridică. Metodele de predare.
Profesorii, viața studenților.
- Științele. Influența științei grecești și arabe.
Astronomia. Mecanica. Matematica. Geografia.
Medicina.
- Filosofia. Augustin. Toma din Aquino.
Psihologia. Etica. Disoluția scolasticii.
- Literatura profană și literatura burgheză. Poemele
eroice. Poemul alegoric. Romanul de curte.
- Arta. Arhitectura. Sculptura. Pictura. Romanicul
şi goticul în arta medievală occidentală. Estetica
Evului mediu.
- Muzica. Teatrul. Structuri și atitudini mentale.
- Viața cotidiană. Aspecte demografice. Pelerinajul.
Locuința. Alimentația. Îmbrăcămintea. Sărbători și
divertismente.
- Calamitățile de la sfârșitul Evului mediu. Criza
spirituală și intelectuală de la sfârșitul Evului
mediu. Sclerozarea gândirii și artei.
- Marile descoperiri geografice. Deschiderea
Europei către lume. Nașterea imperiilor. Șocul
deschiderii spre lume.
- Aportul multilateral al civilizației occidentale:
catedrala, universitatea, limbile naționale.

8. Civilizaţia medievală a Europei de Răsărit: cultura bizantină,

românească și slavă
Obiective Unităţi de conţinuturi
- să determine trăsăturile fundamentale ale - Întinderea și pulsațiile teritoriale ale Imperiului
culturii medievale în Europa de răsărit; Bizantin. Caracteristicile geografico-
- să identifice trăsăturile comune şi climaterice. Populația urbană și populația
specifice ale culturii medievale în rurală. Etniile conlocuitoare în imperiul
Răsăritul şi Occidentul Europei ; Bizantin. Situația lingvistică în Imperiul
- să definească noţiunile: Imperiul Bizantin, Bizantin. Evoluțiile limbii grecești.
Imperiul romeilor, Pars Orientalis și - Conceptul de Imperiu Creștin. Instituția
Pars Occidentalis, basilea, ortodoxia; Imperială. Funcțiile împăratului bizantin.
- să determine impactul caracteristicilor Instituțiile puterii centrale. Birocrația
geografico-climaterice asupra constantinopolitană.
specificului evoluțiilor civilizației - Organizarea Bisericii imperiale. Instituțiile
bizantine; monahale și monasticismul bizantin. Patristica
- să identifice principalele etape și sub- bizantină.
etape în istoria bizantină; - Domnia lui Constantin cel Mare și fondarea
- să aprecieze rolul Constantinopolului în Noii Rome. Formarea societății bizantine.
 constituirea Imperiului Bizantin;
- să stabilească interdependenţa dintre
diversitatea etno-confesională
Imperiului Bizantin și destinele istorice
ale principalelor zone istorice ale sale.
- să argumenteze necesitatea conceperii
diversității lingvistice în studierea
istoriei bizantine;
- să identifice poziţia bisericii creștine în
societatea bizantină;
- să identifice principalele forme de
învățământ în Bizanț pe durata
diverselor perioade istorice;
- să aprecieze evoluțiile limbii grecești și
ale literaturii de expresie greacă pe
durata milenară a Imperiului Bizantin.
- să identifice sursele de geneză ale
arhitecturii bizantine;
- să identifice principalele căi de
acumulare a cunoștințelor despre Bizanț
în Italia Renascentistă;
- să estimeze impactul bizantin în
civilizația europeană după dispariția
Bizanțului;
- să estimeze efectele influenței bizantine
în istoria națională;
- să estimeze contribuţia factorului etno-
cultural în istoria civilizației bizantine;
- să estimeze rolul renașterii Paleologe în
destinele culturale ale spațiului ortodox
și în geneza Renașterii în Occident.
- să caracterizeze cultura românească
medievală;
- să identifice elementele bizantine care s-
au perpetuat în artele românească și
slavă medievală;
- să estimeze rolul şi contribuţia culturii
medievale a Europei de Răsărit.
- Realizările și impasurile domniei lui Iustinian.
Politica externă a lui Iustinian. Recuperarea
a Pars Occidentalis.
- Civilizaţia şi cultura bizantină. Literatura de
expresie greacă în Bizanțul timpuriu.
- Revigorarea vieții culturale la sf. sec. VIII –
sec. IX. Patriarhul Photios.
- Renașterea macedoneană. Constantin
Porphirogenetos. Apogeul culturii bizantine în
secolele XI-XII. Renașterea Paleologă.
- Geneza și principiile arhitecturii bizantine.
Evoluția arhitecturii bizantine în epocile medie
și tardivă.
- Principalele surse în geneza picturii bizantine.
Arta bizantină pre-iconoclastă. Arta bizantină în
epoca iconoclastă.
- Stabilirea noilor principii ale artei sacrale
bizantine în a doua jumătate a secolului al IX-
lea. Miniatura bizantină.
- Arta bizantină în epoca macedoneană. Arta
bizantină în epoca comnenă. Arta Bizanțului
Paleolog.
- ”Bizanț după Bizanț”. Conexiunile dintre istoria
bizantină și cea națională.
- Cultura şi civilizaţia medievală românească.
Literatura, cronografia, scrierile hagiografice.
Arta românească medievală: arhitectura și
pictura.
- Cultura şi civilizaţia slavă. Constituirea statelor
medievale ale slavilor din spațiul sud-est,
central și est european. Afinități și deosebiri în
cadrul procesului de creștinare a slavilor.
- Literatura în limba slavă. Elaborarea scrisului.
Activitatea lui Kiril și Metodiu. Cronografia din
statele slave.
- Arta din statele slave. Pictura și arhitectura
laică. Pictura și arhitectura ecleziastică. Slavii și
reforma

9. Civilizația Renașterii. Reforma

Obiective Unităţi de conţinuturi
- Să definească noţiunile: Renaştere, - Noțiunea de Renaștere. Premisele Renașterii.
umanism, renaştere italiană, renaştere - Renașterea - tip de epoca de tranziție. Aspectele
nordică, umanism, umanist, liber arbitru, sumbre ale Renașterii.
panteism, titan al renaşterii, etc. - Conceptul Renaşterii. Probleme teoretice.
- să identifice problemele teoretice ale Renaştere şi „renaşteri” în cultura europeană.
Renaşterii; - Renaşterea italiană. Epoca de aur a renașterii
- - Să aprecieze arta epocii Renasterii; italiene. Răspândirea Renașterii. Renaşterea
- Să estimeze influenta culturii renascentiste Nordică.
asupra culturii universale. - Umanismul renascentist. Noua mentalitate si
- să identifice premisele Renaşterii în influenta ei asupra vieții spirituale. Răspândirea și
Italia şi în restul Europei Occidentale ; diversitatea umanismului.
- să caracterizeze Renaşterea în Italia;
- să clasifice trăsăturile comune şi
specifice ale Renaşterii italiene şi ale
celei Nordice ;
- să stabilească interdependenţa dintre
umanismul renascentist şi înflorirea
artelor plastice ;
- să argumenteze importanţa
personalităţilor renascentiste;
- să estimeze locul şi rolul Renaşterii în
cultura universală.
10. Cultura și civilizația europeană în epoca modernă
Obiective
- să indice trăsăturile distinctive politice,
economice şi sociale ale celor trei secole
ale epocii moderne;
- să identifice transformările calitative şi
cantitative în cultura secolelor XVII,
XVIII, XIX;
- să caracterizeze evoluţia ştiinţelor în
secolele XVII, XVIII, XIX;
- să distingă contribuţia cărturarilor
ordinelor benedictin şi iezuit la
constituirea ştiinţelor umanistice;
- să compare principalele stiluri în arta
epocii moderne ;
- să caracterizeze principalele curente
literare din epoca modernă ;
- să determine trăsăturile principale ale
stilului barocc în artele plastice;
- să stabilească interdependenţa dintre
dezvoltarea politică şi social-economică
a Eoropei în epoca modernă şi specificul
literaturii şi artelor ;
- să argumenteze difuzarea culturii
europene moderne în alte părţi ale
lumii ;
să estimeze locul şi rolul culturii secolelor
moderne în cultura universală,
11. Cultura și civilizația europeană în epoca contemporană
Obiective
- Ştiinţa în epoca Renaşterii;
- Renașterea artistică. Arta epocii Renașterii.
- Oamenii Renașterii. Tipuri, profesiuni,
mentalități. Viața cotidiană în epoca Renașterii.
- Originile Reformei. Reforma în Germania.
Religiile protestante.
- Răspândirea Reformei. Reforma în Elveția.
Reforma în Anglia. Reforma în Țările de Jos și în
Italia.
- Reforma catolică. Noi ordine religioase. Conciliul
de la Trento. Contrareforma și consecințele ei.
- Bilanţurile Renaşterii. Influenta culturii
renascentiste asupra culturii universale.
Unităţi de conţinuturi
- Considerente generale despre epoca modernă.
Tentativele hegemonice ale Habsburgilor. Războiul
de 30 de ani. Ascensiunea puterii engleze.
- Monarhia absolută. Absolutismul economic.
Absolutismul religios.
- Factorii sociali, economici, spirituali care au
contribuit la dezvoltarea culturii Epocii moderne.
- Cultura secolului al XVII-lea. Criza umanismului.
- Barocul european. Stilul „iezuit”. Arhitectura și
sculptura. Răspândirea barocului.
- Afirmarea spiritului științific. Europa savanților.
Matematica. Astronomia. Filosofia.
- Clasicismul – expresie a idealului monarhic al lui
Ludovic al XIV-lea.
- Dezvoltarea economică și transformările sociale
din Europa secolului al XVIII-lea.
- Cultura europeană în Secolul Luminilor.
Contrastele.
- Triumful spiritului științific. Mișcarea filosofică.
Epoca „sufletelor sensibile”. „Noul gust”.
- Evoluţiile culturale în secolul al XIX-lea. Furtuna
revoluționară (1789-1815) și nașterea unei noi
Europe.
- Rolul științei si a tehnicii in dezvoltarea culturii
Epocii moderne. Progresul învățământului.
- Raționalismul si absolutismul si rolul lor in
dezvoltarea culturii.
- Specificul culturii epocii Iluministe.
- „Primăvara popoarelor”. Influenta mentalității
romantice despre lume asupra culturii.
- Culturile europene între naționalism și
cosmopolitism. Nașterea unei culturi de masă.
Unităţi de conţinuturi
- Să determine specificul culturii - Schimbări revoluţionare în ştiinţă, artă şi literatură
contemporane; la răscrucea secolelor XIX-XX. Procesele culturale.
- Să analizeze principalele curente in arta La „Belle Époque”.
sec al XX-lea (abstracttionismul, - Primul Război Mondial. Dificultățile păcii. Criza
cubismul, suprarealismul, arta absurda, din anii '30. Regimurile totalitare.
pop-art); - Transformările economice și modificarea
- Să identifice tabloul conceptual si stiintific condițiilor de trai. Urbanismul și arhitectura.
al lumii. Cinematografia.
- „Années folles”: mit și realitate. „Criza spirituală”
și noile concepții estetice. Curentele avangardiste.
Clasici și moderni. Scriitorii și artiștii „angajați”.
Culturile totalitare. Practici sociale și timpul liber al
maselor.
- Al Doilea Război Mondial. Geneza, apogeul și
prăbușirea Europei hitleriste.
- Cele două Europe. Europa în timpul „Războiului
Rece”. Decolonizarea. Revirimentul Europei
Occidentale. Nașterea Comunității Economice
Europene. Evoluția spre unitate.
- Mutațiile din Europa de Est și declinul modelului
sovietic. De la „comunismul național” la
„suveranitatea limitată”. Standardizarea.
Destinderea internațională și prăbușirea
comunismului.
- Creștere și descreștere demografică. Viața
cotidiană și practicile sociale. Europa și problemele
globale.
- Complexitatea şi diversitatea culturii. Cultura de
masă / pentru mase. Reînnoirea și impasul
practicilor culturale de masă.
- Progresele ştiinţei și tehnicii. Revoluția tehnico-
științifică și influența ei asupra culturii. Tabloul
conceptual și științific al lumii.
- Marile tendințe ale creației intelectuale și artistice.
Principalele curente în literatura şi arta.
Abstracționismul, cubismul, suprarealismul, arta
absurda, pop-art.
- Sistemul de învățământ. Impactul globalizării.
Reforma de la Bologna și urmările ei.
- Dezvoltarea și criza cinematografiei. Teatrul și
industria de divertisment. Spațiul real și virtual în
artă.
- Civilizația și cultura europeană la începutul
mileniului III. Unitatea prin diversitate a
europenilor. Poli - culturalismul. Prioritățile și
perspectivele culturii și civilizației europene.

IV. LUCRUL INDIVIDUAL

Produsul Strategii de Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare realizare
Recenzia unei  Să fie relevantă pentru tematica
 Lecturarea
1) cărți disciplinei
 Vizionarea
reprezentative din  Conţinutul recenziei să corespundă Cu cel puţin
 Analiza,
istoria umanității; rigorilor ştiinţifice, lingvistice și de o lună
reflecţii
2) a unui film tehnoredactare înainte de
critice
distins (artistic,  Să aibă un caracter analitic examen
 Elaborarea
documentar, etc.)  Integrarea cunoştinţelor anterioare
recenziei
 Volum (5-7 pagini)
 Actualitatea temei de cercetare
 Metode/tehnici adecvate
 Proiectarea
 Formularea corectă a aparatului
etapelor
categorial
 Documentar
 Analiza/prelucrarea datelor Conform
Proiect de ea
 Originalitatea formei de prezentare graficului
cercetare  Realizarea
 Corectitudinea utilizării termenilor stabilit
investigaţiei
 Relevanţa concluziilor. Să aibă anexă din
 Prezentarea
cel puţin 5 documente, care au fost
rezultatelor
utilizate în procesul elaborării proiectului
de cercetare

III. COMPETENŢE

Generale:
 Demonstrarea capacităţilor de a învăţa
 Dezvoltarea capacităţilor de analiză şi sinteză a problemelor centrale în domeniul
relaţiilor internaţionale
 Cultivarea aptitudinilor de munca în echipă
 Posedarea abilităţilor de comunicare scrisă şi orală în limba maternă
 Cunoaşterea şi aplicarea a cel puţin o limbă străină în studiu şi cercetare domeniul
relaţiilor internaţionale
 Argumentarea propriei poziţii în luarea unei decizii profesionale ce ţine de domeniul
relaţiilor internaţionale
 Cultivarea sentimentul demnităţii în stabilirea relaţiilor interpersonale la nivelul
colectivului profesional, comunităţii naţionale sau internaţionale
 Manifestarea toleranţei în comunicare cu persoanele din alte domenii de activitate
 Aplicarea tehnologiilor informaţionale în cercetare domeniul relaţiilor internaţionale
 Demonstrarea competenţelor de selectare şi prelucrare a informaţiei domeniului relaţiilor
internaţionale
Specifice:
- Identificarea teoriilor fundamentale civilizaţionale din domeniul relaţiilor internaţionale.
- Interpretarea teoriilor civilizaţionale ale diferitor cercetători din domeniul relaţiilor
internaţionale
- Pronosticarea perspectivelor dezvoltării civilizaţiilor contemporane ţinând cont de
dezvoltarea acestora pe parcursul istoriei
- Determinarea problemelor de bază ale dezvoltării civilizaţiilor la etapa actuală

IV. Obiectivele generale

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
 sa determine obiectul de studiu al disciplinei;
 să distingă noţiunile de bază ale disciplinei;
  să identifice conceptele de bază ale disciplinei;
 să determine metodele de investigaţie ale disciplinei;
 să cunoască cerinţele, metodele, tehnicile de bază ale cercetării concepţiilor privind
civilizaţiile;
 să poată face legătură dintre aspectele teoretice şi cele practice ale concepţiilor globale
contemporane privind civilizaţiile.
La nivel de aplicare:
 să utilizeze cunoştinţele obţinute în analiza proceselor care au loc în relaţiile
internaţionale contemporane;
 să aplice practic diferite concepţii şi viziuni privind dezvoltarea civilizaţiilor la cercetarea
problemelor concrete din domeniul relaţiilor internaţionale contemporane;
 să argumenteze necesitatea elaborării şi înaintării unor idei noi, propuneri, recomandări
practice privind perspectivele de dezvoltare contemporană a dialogului civilizaţional.
La nivel de integrare:
 să aprecieze necesitatea şi importanţa practică a cercetării ştiinţifice a concepţiilor privind
dezvoltarea contemporană a civilizaţiilor şi a dialogului civilizaţional;
 să evalueze oportunitatea şi eficienţa utilizării concepţiilor existente pentru interpretarea
proceselor şi problemelor de dezvoltare civilizaţională;
 să elaboreze şi să propună sugestii şi recomandări în vederea continuării cercetărilor în
domeniul elaborării de mai departe a ideilor, viziunilor, teoriilor, concepţiilor privind
dezvoltarea dialogului civilizaţional contemporan.

BIBLIOGRAFIE
a) Izvoare
Ammianus Marcelinus, Istorie romană, studiu introducere, traducere, note şi ind. de D. Popescu.
Bucureşti, 1982.
Ana Comnena, Alexiada. Trad. de Marina Marinescu, pref. şi note de N.-Ş. Tanaşoca. Vol. 1-2,
Bucureşti, 1977 (Biblioteca pentru toţi, 907).
Anonimus Notaries, Gesta Hungarorum - Faptele ungurilor, Bucureşti, 2000.
Appian, Istoria Romei. Războaiele civile, Editutura Științifică, București, 1957.
Caesar C. I., Războiul gallic. Războiul civil, Editutura Științifică, Bucureşti, 1964.
Codul lui Hammurabi, Proema, Baia-Mare, 2009.
Critobul din Imbros, Din domnia lui Mahomed al II-lea. Ed. de V. Grecu, Bucureşti, 1963 (Scriptores
byzantini, IV).
Ducas, Istoria turco-bizantină (1341-1462). Ed. critică de V. Grecu, Bucureşti, 1958 (Scriptores
byzantini, I).
Sf. Eusebiu de Cezareea, Scrieri. Partea întâia: Istoria bisericească. Martirii din Palestina. Bucureşti,
1987; Partea a doua: Viaţa lui Constantin cel Mare. Bucureşti, 1991 (Părinţi şi scriitori bisericeşti,
13, 14).
Georgios Sphrantzes, Memorii, 1404-1477. În anexă: Pseudo-Phrantzes: Macarie Melissenos,
Cronica, 1258-1481. Ed. critică de V. Grecu, Bucureşti, 1966 (Scriptores byzantini, V).
Grigoire de Tours, Histoire des  francs, vol. I-II, Paris, 1963-1965.
Herodot, Istorii, vol. I-II, Editutura Științifică, București, 1961-1964.
Izvoarele istoriei României (Fontes Historiae Dacoromanae). Vol. II, Autori: 2 De la anul 300 până
la anul 1000, publ. de H. Mihăescu, Gh. Ştefan, R. Hîncu, V. Iliescu, V. C. Popescu, Bucureşti, 1970;
Vol. III, scriitori bizantini (sec. XI-XIV), publ. de A. Elian şi N.-Ş. Tanaşoca, Bucureşti, 1975; Vol.
IV, scriitori și acte bizantine (sec. IV-XV), publ. de H. Mihăescu, Radu, Lăzărescu, N.-Ş. Tanaşoca,
București, 1982.
Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice. Creşterea puterii turceşti; căderea împărăţiei bizantine…,
Trad. de V. Grecu, Bucureşti, 1958 (Scriptores byzantini, II).
Mihail Psellos, Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Trad. de R. Alexandrescu,
cuvânt înainte şi note de N.-Ş. Tanaşoca, Iaşi, 1998.
Platon Alexandru-Florin, Rădvan Laurențiu (editor), De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul de la
Nantes (Izvoare de istorie medievală, sec. V-XVI), Polirom, Iași, 2004.
Constantin Porphirogenetul, Carte de învăţătură pentru fiul său Romanos. Trad. de V. Grecu,
Bucureşti, 1971 (Scriptores byzantini, VII).
Procopius din Caesarea, Istoria secretă. Ed. critică, trad. şi introd. de H. Mihăescu, Bucureşti, 1972
(Scriptores byzantini, VIII).
Procopius din Caesarea, Războiul cu goţii. Tr. şi intr. de H. Mihăescu, Bucureşti, 1963 (Scriptores
byzantini, III).
Tacitus, De origine et situ germanorum, trad. Teodor Naum, Bucureşti, 1958.
Teodoret episcopul Cirului, Scrieri. Partea a doua: Istoria bisericească. Bucureşti, 1995 (Părinţi şi
scriitori bisericeşti, 44).
Teofilact Simocata, Istorie bizantină. Tr., intr. şi indice de H. Mihăescu, Bucureşti, 1985 (Scriptores
byzantini, IX).
Geoffroy de Villahardouin, Cucerirea Constantinopolului, trad. și note de Tatiana-Ana Fluieraru, ed.
Îngrijită și prefațată de Ovidiu Pecican, Cluj-Napoca, 2002.
Zaconicul lui Ștefan Dușan, trad. de I. Peretz, București, 1902.

Агафий Миринейский, О царствовании Юстиниана. Перевод М. В. Левченко, Москва, 1996
(Памятники мировой истории и культуры). 1996 (Византийская библиотека. Источники).
Евагрий Схоластик, Церковная история, изд. 2-е, Москва, 1997 (Византийская серия).
Евсевий Памфил, Жизнь блаженного василевса Константина, изд. 2-е, Москва, 1998
(Византийская серия).
Иоанн Кантакузин, Беседа с папским легатом. Диалог с иудеем и другие сочинения. Перевод,
пред., коммент. Г. М. Прохорова, Санкт-Петербург, 1997 (Византийская библиотека.
Источники).
Иордан, О происхождении и деяниях гетов. “Getica”. Изд. 2-е, испр. и доп., вступ. статья,
перевод, коммент. Е. Ч. Скржинской ( prima ediție: Москва, 1960), Санкт-Петербург, 1997
(Византийская библиотека. Источники).
Кекавмен, Советы и рассказы. Поучения византийского полководца XI века. Изд. второе,
переработанное и дополненное, подгот. текста, введ., перевод и коммент. Г. Г. Литаврина,
Санкт-Петербург, 2003, (Византийская библиотека. Источники). Prima ediţie: Советы и
рассказы Кекавмена. Сочинение византийского полководца XI в., Москва, 1972.
Лев Диакон, История. Перевод М. М. Копыленко, статья М. Я. Сюзюмова, коммент. М. Я.
Сюзюмова и С. А. Иванова, отв. ред. Г. Г. Литаврин, Москва, 1988 (Памятники исторической
мысли).
Михаил Пселл, Хронография. Краткая история. Перевод, статья и прим. Я. Н. Любарского
(Хронография), Перевод Д. А. Черноглазова и Д. Р. Абдрахмановой (Краткая история),
Санкт-Петербург, 2003, (Византийская библиотека. Источники). Рrima ediţie: Михаил Пселл,
Хронография., Москва, 1978 (Памятники исторической мысли).
Олимпиодор Фиванский, История. Перевод, вст. статья, коммент. и указ. Е. Ч. Скржинской,
Санкт-Петербург, 1999 (Византийская библиотека. Источники).
Пасхальная хроника. Перевод, вст. статья, коммент. Л. А. Самуткиной, Санкт-Петербург, 2004
(Византийская библиотека. Источники).
Прокопий Кесарийский, Война с персами. Война с вандалами. Тайная история. Изд. 2-е испр.
и доп., перевод, статья. коммент. А. А. Чекаловой, в приложении: Иоанн Малала,
Хронография. Кн. XVIII, Санкт-Петербург, 1998 (Византийская библиотека. Источники).
Прокопий Кесарийский, История войн римлян с персами, вандалами и готами, пер. С. и Г.
Дестунисов, Санкт-Перербург, 1991, 2 vol.
Созомен, Церковная история, Москва, 1996.
Сократ Схоластик, Церковная история, Москва, 1996; Санкт-Петербург, 2001.
Сокращение церковной истории Филострогия, сделанное патриархом Фотием, Санкт-
Петербург, 1854, reeditată în volumul: Георгий Пахимер, История о Михаиле и Андронике
Палеологах, Тринадцать книг. Том I. Патриарх Фотий, Сокращение церковной истории
Филострогия, Рязань, 2004.
Сфрандзий Георгий, Хроника, пред., пер. и примеч. Е. Д. Джагацпанян, în Кавказ и Византия,
5, Ереван, 1987.
Феофилакт Симокатта, История. Перевод С. П. Кондратьева, Москва, 1996 (Памятники
мировой истории и культуры), prima ediție: Москва, 1957.
Памятники византийской литературы IV-IX веков. Москва, 1968.
Памятники византийской литературы IX-XIV веков. Москва, 1969.

b) Materiale didactice: manual, crestomații, note de curs

Ciachir Nicolae, Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernă (1789-1923), Bucureşti,
1987.
Ciachir Nicolae, Istoria Universală modernă, Vol. I. (1642-1789); Vol. II. (1789-1919), Bucureşti,
1998.
Cocârlă Pavel, De la Clovis la Richelieu (Istoria Franței din cele mai vechi timpuri până la mijlocul
secolului al XVII-lea). Suport de curs, Chișinău, 2007.
Cocârlă Pavel, Istoria medievală universală. Crestomaţie, Partea I, Chişinău, 2003.
Cocârlă Pavel, Istoria medievală universală. Crestomaţie, Partea II, Chişinău, 2003.
Culegere de texte pentru istoria universală. Epoca modernă / Coordonator Mureşan C. Vol. I-II. –
Bucureşti, 1993.
Istoria modernă a Europei şi Americii, Vol. I, Chişinău, 1998; Vol. II, Chişinău, 2001.
Manolescu R., Costache V., Brezeanu S., Cazan F., Maxim M.,  Istoria medie universală,
Bucureşti, 1980.
Manolescu R., Istoria Evului Mediu, vol. I. Europa apuseană, partea I. Secolele V-XV,
Bucureşti, 1993.
Manolescu R., (coord), Istoria Evului Mediu, I-III, Bucureşti, 1972-1978.
Mitu Sorin, Introducere în istoria Europei moderne (secolele XVII, XVIII, XIX), Cluj, Presa
Universitară Clujeană, 2000.
Murgescu Bogdan (coord), Istoria lumii în texte. De la începuturi până în zilele noastre, Bucureşti,
1999.
Oprescu G., Manual de istoria artei. Evul Mediu, Bucureşti, 1985.
Petrencu Anatol. Istoria universală. Epoca contemporană. 1939-1995. (Europa, S.U.A., Canada,
America Latină). Prelegeri, Chişinău, Editura Museum, 1996.
Бадак А.Н., Войнич И.Е., Волчек Н.М., Воротникова О.А. и др., История средних веков,
Минск, Харвест, 2000.
Ерасов Ю.С., Сравнительное изучение цивилизаций Хрестоматия: Учеб. Пособие для
студентов вузов, М.: Аспект Пресс, 2001.
История древнего Рима: Учебник / Под ред. В.И. Кузищина. 3-е изд., перераб. и доп., М.:
Высш. школа,1994.
История Европы, т. I-IV, М. 1984-1991.
История южных и западных славян, Т.I. Средние века и новое время / Под. ред. Г.Ф. Матвеева
и З.С. Ненашевой, М., 2001.
Маныкин А.С., Новая и Новейшая история стран Западной Европы и Америки, М.: Слово;
Эксмо, 2004.
Пономарев М.В. Смирнова С.Ю., Новая и новейшая история стран Европы и Америки. тт. 1-3.
Москва, 2000 г.
Сапронов П.А., Культурология, 2е изд., доп., СПб.:Лениздат; Издательство «Союз», 2001
Хрестоматия по истории южных и западных славян, Т. II. Новая время. –Минск, 1989.
 c) Monografii, studii, articole

Andea A., Sinteză de istorie bizantină, Timişoara, 1995.

Ariès Philippe, Duby Georges (coord.), Istoria vieţii private, Bucureşti, Meridiane, 1995-1997, vol. I-
X.
Baltruşaitis Jurgis, Evul mediu fantastic, Bucureşti, 1975.
Baltruşaitis Jurgis, Metamorfozele goticului, Bucureşti, 1978.
Barnea I., Iliescu O., Constantin cel Mare, Bucureşti, 1982.
Bérence Fred, Renaşterea italiană, Bucureşti, Meridiane, 1969.
Batlan I., Introducere in istoria si filosofia culturii, Bucureşti,1992
Bazin Germain, Clasic, Baroc şi Rococo, Bucureşti, 1970.
Christian Bec, Istoria Veneției, Corint, București, 1999.
Barber John R., Istoria Europei Moderne, Bucureşti, 1998.
Belcin C., Popescu Al., Vikingii, Bucureşti, 1976.
Berciu D., Arta traco-getică, București, 1969.
Berindei Dan, Romanii si Europa. Istorie, societate, cultura. Secolele XVII-XIX, vol. I, Ed. Museion,
Bucuresti, 1991.
Bernal J. D., Ştiinţa în istoria societăţii, Bucureşti, 1965.
Bernstein S., Milza P., Istoria Europei, vol. 1-5, Iaşi, 1998.
Blaga L., Trilogia culturii, Bucureşti, 1985.
Blaga L., Trilogia valorilor, Bucureşti,1987.
Bloch, R, Cousin, J., Roma şi destinul ei, vol 1-2, Bucureşti, 1988.
Brezeanu Stelian, Imperiu universal și monarhie națională în Europa Creștină, București, Meronia,
2007.
Brezeanu Stelian, Romanitatea orientală în Evul Mediu. De la cetăţenii romani la naţiunea
medievală, Bucureşti, 1999. (Identități și solidarități medievale, București, Corint, 2002).
Brown L.R. şi alţii, Problemele globale ale omenirii. Starea lumii 2001. Raportul Institutului
Worldwatch asupra progreselor spre o societate durabilă, Bucureşti, 2001.
Cairns Earle E., Creştinismul de-a lungul secolelor. O istorie a bisericilor
creştine, Chişinău, 1993.
Carpentier J., Lebrun F., Istoria Europei, Bucureşti, 1997.
Castellan Georges, Histoire des balkans (XIV-e-XX-e siecle.), Paris, Fayard, 1991.
Cavallo G., Omul bizantin, Iaşi, 2000.
Căprăroiu Denis, Denize Eugen, Nașterea Europei medievale, Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2008.
Chaunu Pierre, Civilizatia Europei clasice, vol. I-III , Ed. Meridiane, Bucuresti, 1989.
Chaunu Pierre, Civilizaţia Europei în Secolul Luminilor, Vol. 1-2, Bucureşti, 1986.
Chapelote J., Fossier, R., Le village et la  maison au Moyen Age, Paris, 1980.
Ciachir N., Istoria slavilor, Bucureşti, 1998.
Clot André, Mahomed al II-lea. Cuceritorul Bizanțului, Editura Artemis, București, 2011.
Curtius E.-R., Literatura europeană şi Evul Mediu latin, Bucureşti, 1970.
Crișan I. H., Civilizația geto-dacilor, București, 1993.
Crișan I. H., Medicina în Dacia (de la începuturi până la cucerirea romană), Dacica, București,
2007.
Cristian Vasile, Lumea extraeuropeană în epoca modernă, Casa editorială Demiurg, Iași, 2003.
Cuisenier Jean, Etnologia Europei, Ed. Institutul European, Iasi, 1999.
Curtius E.R., Literatura europeană şi evul mediu latin,  Bucureşti, 1970.
Delumeau J., Frica în Occident, vol.I-II, Bucureşti, 1986.
Demougeot E., La formation de l'Europe et les invasions barbares , vol. 1-2, Paris, 1969-
1979.
Demurger A., Templierii. Viaţa şi moartea templului , Universitas, Bucureşti, 1999.
Drimba Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei,  vol. 1-10, Bucureşti, 1987-1991.
Drimba Ovidiu, Istoria literaturii universale, Vol.1-2 Bucuresti, 1997
Duby Georges, Arta şi societatea. 980-1420, vol. I-II, Bucureşti, 1987.
Duby G., Anul 1000, Iaşi, 1996.
Duby G., Evul mediu masculin, Bucureşti, 1992.
Duby G., L'economie rurale et la vie des campagnes dans l'Occident médiéval , Paris,
1962.
Dumitrescu Vl., Arta preistorică în România, București, 1998.
Dumitrescu Vl., Vulpe Al., Dacia înainte de Dromihete, București, 1998.
Dutu Alexandru, Ideea de Europa. Evolutia constiintei europene, Ed. All, Bucuresti, 1999;
Dutu Alexandru, Histoare de la pensee et des mentalites politiques europeennes, Ed. Universitatii din
Bucuresti, Bucuresti, 1997;
Dvornik Francis, Slavii în istoria şi civilizaţia europeană, Bucureşti, 2001.
Eco Umberto, Arta şi frumosul în estetica medievală, Bucureşti, 1999.
Eliade Mircea, De la Zalmoxis la Gengis Han, București, 1980.
Eliade Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase , vol.2-3, Bucureşti, 1991.
Evdokimov P., Ortodoxia, Bucureşti, 1996.
Facon Nina, Dicţionar enciclopedic al literaturii italiene, Bucureşti, 1982.
Fleckenstein J., Istoria Germaniei. Bazele şi începutul istoriei germane ,
Universitas, Bucureşti, 1999.
Fleming W., Arte şi idei, vol. I-II, Bucureşti, 1983.
Florea V., O istorie a artei ruse, Bucureşti, 1979.
Florescu Radu, Istoria artei, Bucuresti, 1995.
Focillon H., Arta sculptorilor romanici, Bucureşti, 1992.
Fossier R. şi colab., La Moyen Age, vol.1-3, Paris, 1983.
Frevert Ute, Haupt H.-G. (coord.), Omul secolului al XIX-lea, Bucureşti, 2002.
Furet François (coordonator), Omul romantic, Bucureşti, Polirom, 2000.
Gaillard Jean-Michel, Rowley Anthony, Istoria continentului european. De la 1850 până la sfârşitul
secolului al XX-lea, Chişinău, Ed. Cartier, 2001
Garin Eugenio (coordonator), Omul Renaşterii, Bucureşti, Polirom, 2000.
Gaudin Ph. (coordonator), Marile religii. Iudaismul, creştinismul, islamismul,
hinduismul şi budhismul, Bucureşti, 2000.
Gârz F., N.A.T.O.: globalizare sau dispariţie. De la războiul rece la pacea pierdută, Bucureşti, 1995.
Gilson E., Filozofia în Evul Mediu, Bucureşti, 1995.
Goff J. LE, Civilizaţia Occidentului medieval,  Bucureşti, 1970.
Goff J., LE, Pentru un alt ev mediu, Bucureşti, 1986.
Goff J. LE, Imaginarul medieval, Bucureşti, 1991.
Goff J. le, Omul medieval, Iaşi, 1999.
Golfin –Nicolau M., Istoria artelor, Bucureşti, 1967.
Grabar A., L'art du Moyen Age en Europe orientale , Paris, 1968.
d'Haucourt G., Viaţa în Evul Mediu, Bucureşti, 2000.
Hlihor Constantin, Istoria secolului XX, Bucureşti, 2000.
Hobsbawm Eric, O istorie a secolului XX. Era extremelor. 1914-1991, Chişinău, Editura Cartier,
1999.
Honour Hugh, Romantismul, Vol. 1-2, Bucureşti, Meridiane, 1983.
Huizinga Johan, Amurgul evului mediu, Bucureşti, 2002.
Huizinga Johan, Cultura olandeză în secolul al XVII-lea, Bucureşti, 1991.
Huntington Samuel P., Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Oradea, 1998.
Husar Alexandru , Ideea europeana, Ed. „Institutul european”, Iasi, 1993
Ionescu A., I., Mitologia slavilor, Bucureşti, București, 1998.
Iorga Nicolae, Cărți reprezentative în viața omenirii , vol. I-III, București, 1924.
Iorga Nicolae, Essai de synthése de l’histoire de l’humanité,  II-III, Paris, 1927-1928.
Kondratieva T., Vechea Rusie, Bucureşti, 2000.
Kruta Venceslas, Celții, Corint, București, 2001.
Lançon Bertrand, Constantin cel Mare, Corint, București, 2003.
Literatura Bizanţului. Red. de N.-Ş. Tanaşoca, Bucureşti, 1971.
Logan D. F., Vikingii în istorie, Bucureşti, 1990.
Lorinț Fl., Popoarele Nordului, Bucureşti, 1965.
Madgearu Alexandru, Originea medievală a focarelor de conflict din Peninsula Balcanică,
Bucureşti, 2001.
Madsen S. Tschudi, Art Nouveau, Bucureşti, Meridiane, 1977.
Maghidovici I. P., Istoria descoperirilor geografice , Bucureşti, 1959.
Manolescu R., Societatea feudală în Europa apuseană,  Bucureşti, 1974.
Marcel Pacaut, Epoca romanică, Bucureşti, 1982.
Marrou H.-I., Biserica în antichitatea târzie. 303-604 , Universitas, Bucureşti, 1999.
Marou H. – I., Sfântul Augustin şi sfârşitul lumii clasice, Bucureşti, 1997.
Miguel A., Islamul şi civilizaţia sa, vol. I, Bucureşti, 1994.
Morisson С., Cruciadele, Bucureşti, 1998.
Mullet Michael, Calvin, Editura Artemis, București, 2007.
Mullet Michael, Luther, Editura Artemis, București, 2007.
Mureşanu Camil, Europa modernă. De la renaştere la sfârşit de mileniu, Cluj-Napoca, 1997.
Musset L., Les invasions: les vagues germanique, Paris, 1951.
Musset L., Les peuples scandinaves au Moyen age, Paris, 1951.
Musset L., Les invasions. Le second assaut contre l'Europe Chretienne (VII-XI
siecle), Paris, 1965.
Mousnier R., Monarhia absolută în Europa din secolul al V-lea până în zilele noastre ,
Bucureşti, 2000.
Onasch K., Civilizaţia Marelui Novgorod, Bucureşti, 1975.
Oţetea Andrei, Renaşterea şi Reforma, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.
Palle F., (red.), Crestomaţie de istorie universală medie, partea I: Evul mediu timpuriu,
Bucureşti, 1970.
Paul J., Biserica şi cultura în Occident , vol. I-II, Bucureşti, 1996.
Pippidi D. M., Studii de istorie a religiilor antice, București, 1969.
Pirenne H., Mohamed şi Carol cel Mare, Bucureşti, 1996.
Pirenne H., Oraşele Evului Mediu, Cluj-Napoca, 2000.
Pohlsander Hans A., Împăratul Constantin, Editura Artemis, București, 2007.
Popa N. Şt., Ruşii. Istoria culturii şi civilizaţiei sec. XI-XVII , Constanţa, 2000.
Papacostea Victor, Civilizaţie românească şi balcanică, Bucureşti, 1983.
Pop Ioan-Aurel, Geneza medievală a naţiunilor moderne, Bucureşti, 1998.
Popovici I., Enciclopedia descoperirilor geografice , Bucureşti, 1975.
Poupard Paul, Papa, Corint, București, 2001.
Preda C., Monedele geto-dacilor, București, 1973.
Railean Valentin, Integrarea ţărilor est-europene în UE: precepte pentru Moldova, Chişinău, 2000.
Riche P., Le Maitre Ph., Invaziile barbare, Bucureşti, 2000.
Peter Saunders, Capitalismul. Un bilanţ social, Bucureşti, 1998.
Sanie Silviu, Din istoria culturii și religiei geto-dacice, Iași, 1999.
Sârbu V., Credințe și practici funerare, religioase și magice în lumea geto dacilor, Brăila-Galați,
1993.
Sherman John, Manierismul, Bucureşti, 1983.
Shotter David, Augustus, Editura Artemis, București, 2007.
Socolov Grigore, Istoria şi filosofia culturii, Chisinau,1998.
Tanase A., Cultura si civilizație, Bucureşti, 1977
Tatarkiewicz Wladimir, Istoria esteticii, vol. II, Estetica medievală, Bucureşti, 1978.
Toynbi Arnold J., Studiu asupra Istoriei, Vol. I (sinteza vol. I-VI); Vol. II (sinteza vol. VII-X) de
D.C. Somervell, Bucureşti, 1998.
Treadgold Warren, O scurtă istorie a Bizanțului, Editura Artemis, București, 2003.
Vauchez A., Spiritualitatea evului mediu occidental,  Bucureşti, 1994.
Villari Rosario (coordonator). Omul baroc, Bucureşti, Polirom, 2000.
Vlăduţescu Gheorghe, Introducere în istoria filosofiei medievale, Bucureşti, 1963.
Vovelle Michel (coordonator), Omul luminilor, Bucureşti, Polirom, 2003.
Wallerstein Immanuel, Sistemul mondial modern, 4 volume, Editura „Meridiane”, București, 1993,
Ware T., Istoria bisericii ortodoxe, Bucureşti, 1999.
Weber Max, Etica protestanta si spiritul capitalismului, Bucureşti, 2003.
Weigall Arthur, Alexandru Macedon, Editura Artemis, București, 2011.
Wright Jonathan, Iezuiții. Misiune, mituri și istorie, Curtea Veche, București, 2010.
Zimmermann Harald, Papalitatea în Evul Mediu. O istorie a pontifilor romani din perspectiva
istoriografiei, Polirom, Iași, 2004.
Zimmermann Harald , Veacul întunecat, Bucureşti, 1979.

Бибиков M. В., Историческая литература Византии. Санкт-Петербург, 1998 (Византийская
библиотека. Исследования).
Бычков В. В., Византийская эстетика. Москва, 1977.
Византийская литература. Отв. ред. С. С. Аверинцев, Москва, 1974.
Византия между Западом и Востоком. Опыт исторической характеристики. Отв. ред. Г. Г.
Литаврин. Санкт-Петербург, 1999 (Византийская библиотека. Исследования).
Данилевский Н.Я., Россия и Европа, М.,1991.
Данов Х. М., Древна Тракия, София, 1968.
Джеймс П., Римская цивилизация, М.:ФАИР-ПРЕСС, Москва 2000.
Зверева Г.И., Общественно-политическая мысль европейского Просвещения, М., 2002.
Златковская Т. Д., Возникновение государства у фракийцев (VII-V вв. до н. э.), Москва, 1971.
Золоева Л., Порьяз А., Мировая культура: Древняя Греция. Древний Рим, М.: ОЛМА-ПРЕСС,
2000
Лазарев В. Н., История византийской живописи. 2 т. Москва, 1986.
Литаврин Г. Г., Как жили византийцы. Санкт-Петербург, 1997 (Византийская библиотека.
Исследования).
Любарский Я. Н., Византийские историки и писатели. Санкт-Петербург, 1999 (Византийская
библиотека. Исследования).
Карпов С. П., Латинская Романия. Санкт-Петербург, 2000 (Византийская библиотека.
Исследования).
Маркова А.Н., История мировой культуры, 2е изд., перераб. И доп., М.: ЮНИТИ, 2001
Медведев И. П., Византийский гуманизм XIV-XV вв. Санкт-Петербург, 1997 (Византийская
библиотека. Исследования).
Мелюкова А. И., Скифия и фракийский мир, Москва, 1979.
Мимоков П.Н., Очерки по истории русской культуры, Ч. 1-3, СПб., 1909.
Модернизационные процессы в истории России XVIII-XX вв.: политика, экономика, культура,
Армавир, 2003.
Поляковская М. А., Чекалова А. А., Византия: Быт и нравы. Свердловск, 1989.
Скржинская Е. Ч., Русь, Италия и Византия в Средневековье. Санкт-Петербург, 2000
(Византийская библиотека. Исследования).
Тойнби А. Дж., Постижение истории: Сборник, Москва, 2001.
Шпенгер Освальд, Закат Европы. Образ и действительность, Москва, 1993.