Sunteți pe pagina 1din 7

ELEMENTE DE STATISTICĂ

CLASA A 8-A

STATISTICA: este o știință care se ocupă de culegerea unor date, interpretează aceste date folosind calculul
probabilităților și diverse formule matematice.

Pentru a analiza o situație sau a intui o tendință avem nevoie de o colecție de date. Colecția de date se realizează
prin observație sau chestionare.

Cu datele colectate putem realiza :

- un tabel

- o diagramă cu bare ( valori separate)

- o histogramă ( tot o diagram cu bare dar cu intervale, barele sunt lipite)

- o diagramă circulară
Tendința centrală a unui set de date poate fi exprimată prin valori numerice, care oferă o caracerizare sintetică
asupra anumitor aspecte ale setului de date.
De exemplu : prima figură ne arată o tendință centrală negativă, a doua figură o tendință normală, iar a treia
figură o tendință pozitivă.

Indicatorii tendinței centrale :

a) Minimul și maximul unui set de date

Liza observă că unele date se repetă și le reașează în următorul tabel:

Minimul = 3 ( cea mai mică valoare din setul de date)


Maximul= 10 ( cea mai mare valoare din setul de date)

b) Amplitudinea= Maxim- Minim= 10-3 = 7


Amplitudinea, este diferenţa dintre maximul şi minimul unei set de date şi ne dă informaţii despre
lărgimea plajei de valori pe care se întind datele din set.
O amplitudine mică se asociază cu un comportament stabil sau cu o colectare de date foarte bună.
O amplitudine mare se asociază cu un comportament instabil sau cu o colectare de date nu tocmai bună.

c) Frecvența este un număr care ne arată de câte ori se repetă o valoare numerică într-un set de date.
d) Media ( media aritmetică simplă)

Putem calcula media aritmetică a temperaturilor sau ne putem folosi de al doilea tabel și vom calcula
media ponderată

Media = = 6,2 C

Media este indicatorul care arată tendinţa centrală a setului de date, şi de obicei arată unde tind datele să
se aglomereze.

Dar nu totdeauna datele din set se situează preponderent în apropierea mediei. Ne putem întâlni şi cu
situaţii în care datele din set se situează preponderent în stânga sau în dreapta, departe de medie şi doar o
mică parte dintre ele se situează aproape de medie.

e) Mediana este acea valoare dintr-un set de date , pentru care exact jumătate din ele sunt mai mici decât
ea, iar jumătate mai mari.

Aranjăm valorile temperaturilor în felul următor:


3, 3, 4, 4, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 6, 6, 7 , 7, 7, 7, 8, 8, 8, 8, 9, 9, 9, 10.

mediana
În total 25 valori măsurate (mediana este valoarea din mijloc, jumătate din valori sunt în dreapta ei, iar jumătate în stânga ei).

• Dacă un set de date are un număr impar de valori, mediana este termenul din mijloc, atunci când
valorile sunt ordonate crescător.
• Dacă un set de date are un număr par de valori, mediana este media aritmetică a celor doi termeni din
mijloc, atunci când valorile sunt ordonate crescător.
f) Modul unui set de date este valoarea numerică cu frecvența cea mai mare, dacă aceasta există.
În tabelul nostru cu temperatura frecvența cea mai mare o are temperatură de 4 .
 Dacă mai multe valori numerice au aceeași frecvență spunem că setul de date are mai multe
valori modale.
 Dacă toate valorile numerice au aceeași frecvență spunem că setul de date nu conține valori
modale.
 Modul unui set de date ne arată caracteristica cu cea mai mare probabilitate de realizare.
Probabilitatea de a obține temperatura de 4 este de = = 20%.

Ce este poligonul frecvențelor?

Poligonul frecvențelor este linia frântă care se obține unind mijloacele capetelor barelor.

Exemplu 1 rezolvat :
Exemplul 2 rezolvat:

Unde M reprezintă media, Me reprezintă mediana, Mo reprezintă modul.


Exerciții propuse:
1) În figura alăturată sunt reprezentate mediile generale obținute la matematică la finalul semestrului I
de două clase.

a) Care clasă este mai bună la matematică? Putem aprecia acest lucru pe baza celor două diagrame?
b) Dar dacă calculăm indicatorii tendinței centrale ? Care este mediana, modulul și amplitudinea datelor
pentru fiecare clasă în parte?
c) Alcătuiți diagrama corespunzătoare elevilor celor două clase luate împreună. Comparați în acest caz
mediana, modulul și amplitudinea cu cele corespunzătoare obținute la punctul b).

2) Să presupunem că am măsurat zilnic tensiunea arterială la doi pacienţi timp de 10 zile, obţinând
pentru fiecare următoarele valori pentru tensiunea arterială maximă:
Pacientul 1: 170, 180, 160, 180, 190, 190, 180, 190, 170, 190.
Pacientul 2: 160, 170, 190, 160, 190, 190, 200, 180, 180, 180.

Calculați toți indicatorii tendinței centrale pentru ambii pacienți, completând următoarele tabele:

Pacient 1 tensiune
Frecvență

Pacient 2 tensiune
Frecvență

Indicatorii tendinței centrale Pacient 1 Pacient 2


Minim

Maxim

Amplitudine

Medie

Mediană

Mod
Bibliografie:
1. Dorin Linț, Maranda Linț, Alina Carmen Birta, Sorin Doru Noaghi, Dan Zaharia, Maria Zaharia-
Matematică. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Litera, București, 2020;
2. Ion Cicu, Eliza-Mihaela David, Ioana Iacob, Răzvan Ceucă- Matematică manual pentru clasa a
VIII-a, Editura Intuitext, București, 2020;
3. Mihaela Singer Sorin Borodi Vlad Copil Emilia Iancu Maria Popescu Vicențiu Rusu Cristian
Voica- Matematică manual pentru clasa a VII-a, editura Sigma , București, 2019.
4. Ion Cicu , Silvia Mareș , Ioana Iacob, Răzvan Ceucă, Andrei Băleanu- Matematică manual
pentru clasa a VII-a, editura Intuitext, București, 2019.

S-ar putea să vă placă și