Grigore

ALEXANDRESCU
POEZII +I PROZ{
 TABEL CRONOLOGIC

1810 22 februarie Se na=te, la Târgovi=te, Grigore Alexandrescu; era fiul vistiernicului

Mihai Alexandrescu =i al Mariei, n[scut[ Fusea.
Tot târgovi=teni, prin na=tere, erau poe\ii V[c[re=ti, Vasile Cârlova =i Ion
Heliade R[dulescu.
1827 Î=i pierde amândoi p[rin\ii.
1829 Apar primele periodice române=ti: Heliade scoate la Bucure=ti Curierul românesc,
iar Gheorghe Asachi, la Ia=i, Albina româneasc[.
1830 R[mas orfan, pleac[ la Bucure=ti, la un unchi, p[rintele Ieremia.
1831 Se înscrie la “=coala de limb[ fran\ozeasc[“ a lui J. A. Vaillant, în “clasa de
literatur[“.
1832 6 martie Are loc debutul literar al lui Gr. Alexandrescu, prin publicarea în
Curierul românesc a poeziei Miezul nop\ii.
1 mai Este elev la “Sf. Sava”, pensionul lui Vaillant fiind înglobat acestui
colegiu. Printre al\ii, are ca profesori pe Eufrosin Poteca =i Petrache Poenaru.
În tipografia lui Heliade public[ primul s[u volum Eliezer =i Neftali, poem[
tradus[ din Florian, înso\it[ la sfâr=itul volumului de versuri =i fabule
originale.
1834 Cu prilejul reorganiz[rii armatei române, intr[ cadet în cavalerie, în scurt timp
fiind înaintat la gradul de “praporcic”.
1835 Se înscrie în “Societatea filarmonic[“ (înfiin\at[ în 1833), în programul c[reia
figura lupta “pentru cultura limbii române=ti =i înaintarea literaturii, întinderea
muzicii vocale =i instrumentale în Principate =i formarea unui teatru na\ional”.
Public[ traducerea tragediei Alzira sau Americanii de Voltaire. Ca militar, este
trimis la Foc=ani s[ supravegheze, pe Milcov, mi=carea vamal[ între cele
dou[ Principate.
1836 Izbucne=te polemica dintre Grigore Alexandrescu =i Heliade, polemic[
între\inut[ timp de dou[ decenii.
1837 P[r[se=te Foc=anii, înaintându-=i demisia din armat[.
 GRIGORE ALEXANDRESCU
4
1838 În tipografia lui Zaharia Carcalechi îi apare un alt volum de Poezii (Elegii =i
fabule).
Începe colaborarea la primul cotidian românesc, România.
1840 În Dacia literar[, ap[rut[ în acela=i an la Ia=i, public[ poezia Anul 1840.
1842 iulie-august Împreun[ cu Ion Ghica întreprinde o c[l[torie la m[n[stirile din
Oltenia. Rod al acelei “preumbl[ri” prin locuri pline de istorie sunt câteva
din cele mai bune poezii de inspira\ie patriotic[: Umbra lui Mircea. La Cozia,
R[s[ritul lunii. La Tismana, Mormintele, La Dr[g[=ani =i acel Memorial de c[l[torie.
Este numit =ef la “masa a doua a jelbilor” =i a registraturii Postelniciei
(Secretariatul Statului), unde are coleg pe D. Bolintineanu.
La Ia=i, la Cantora Foaiei s[te=ti, apare cel de al treilea volum al s[u, Poezii...
Edi\ie complet[, scoas[ de Al. Donici.
1844 septembrie Înso\e=te pe Gheorghe Bibescu la Foc=ani, la întâlnirea ce a avut-o cu
Mihail Sturza, domnitorul Moldovei.
În revista Prop[=irea, din Ia=i, public[ Umbra lui Mircea. La Cozia =i fragmente
din Memorial de c[l[torie.
decembrie Este înaintat la rangul militar de serdar.
1846 Devine membru al “Asocia\iei literare” (înfiin\at[ în 1845).
aprilie Manevra militar[ de cavalerie, artilerie =i infanterie de pe câmpul
Colentinei, la care particip[ ambii domnitori ai Principatelor, Gheorghe
Bibescu =i Mihail Sturza, îi inspir[ poezia O impresie. Dedicat[ o=tirii române.
23 aprilie este ridicat la rangul civil de paharnic.
1847 Colaboreaz[ la Album =tiin\ific =i literar cu Uciga=ul f[r[ voie =i schi\a O nunt[.
În tipografia lui C. A. Rosetti =i Winterhalder public[ un nou volum de
poezii Suvenire =i impresii, epistole =i fabule, precum =i traducerea tragediei
Meropa de Voltaire.
1848 11 iunie Proclama\ia de la Islaz. Bibescu este silit s[ semneze Constitu\ia =i s[
demisioneze.
2 august Împreun[ cu N. B[lcescu, Cezar Bolliac =i D. Bolintineanu, face
parte din Comitetul de redac\ie al ziarului revolu\iei Poporul suveran.
Dup[ în[bu=irea revolu\iei este scos din postul avut la Secretariatul Statului.
Înc[ de la sfâr=itul acestui an poart[ coresponden\[ secret[ cu revolu\ionarii
exila\i.
1849 Este numit director la Arhivele Statului, post în care va r[mâne pân[ în 1854.
1850 Cumuleaz[ =i func\ia de secretar la Senat, func\ie prin care, în 1853, devine
POEZII +I PROZ{
5
“membru în Comisia central[“, întocmit[ pentru “socotelile cheltuielilor
ost[=e=ti”.
1852 Îl g[sim =i membru în “Comisia documental[“, care trebuia s[ fac[ o
“deslu=itoare alc[tuire de toate documentele” pe care se sprijin[ averile
m[n[stire=ti.
1853 1 ianuarie Asist[ la inaugurarea noului teatru, c[ruia îi dedic[ un Imn, destinat a
se cânta la inaugurarea Teatrului.
Este ales membru în Comitetul teatral.
I se acord[ rangul civil de clucer.
3 decembrie Este înlocuit din func\ia avut[ la Arhivele Statului, fiind numit
director al Eforiei Spitalelor civile.
1855 Colaboreaz[ la România literar[, scoas[ la Ia=i de V. Alecsandri, cu satira
R[zbunarea =oarecilor sau Moartea lui Sion =i fabula Iepurele, ogarul =i copoiul.
1857 Se încheie Tratatul de pace de la Paris, unde se discut[ =i problema Principa-
telor dun[rene.
1856 Se deschid Divanurile Ad-hoc. Grigore Alexandrescu public[ poezia Unirea
Principatelor.
În toamna acestui an face o excursie în Siria =i Palestina, la invita\ia lui Ion
Ghica.
1859 24 ianuarie Unirea |[rilor Române.
La 8 februarie, cu prilejul venirii lui Cuza la Bucure=ti, îi adreseaz[ poezia
M[riei-sale domnitorului Alexandru Ioan I, în care aclam[ dubla alegere a lui
Cuza ca domnitor al Moldovei =i Munteniei.
31 martie Este numit ministru la Finan\e, dar refuz[ postul.
3 aprilie E numit director al Departamentului Cultelor =i al Instruc\iunii
Publice.
5 octombrie Pentru o scurt[ vreme este ministru ad-interim la Culte.
1860 30 martie Este numit de Cuza membru în Comisia central[ de la Foc=ani,
format[ din 16 membri, opt moldoveni =i opt munteni. Pre=edinte al
Comisiei a fost numit +tefan Golescu, iar vicepre=edinte N. Catargiu. Comisia
avea ca misiune unificarea legisla\iei celor dou[ Principate.
29 mai Se c[s[tore=te cu Raluca, fiica sp[tarului Gavril Stamatin =i a Zoi\ei,
n[scut[ Buc=inescu. Stamatine=tii se înrudeau cu actorul Matei Millo =i cu
paharnicul C. Sion. În luna iunie se v[desc primele semne ale unei boli de
 GRIGORE ALEXANDRESCU
6
nervi. În august este restabilit, dar boala se va prelungi dramatic, cu
intermiten\e, pân[ la sfâr=itul vie\ii.
I se acord[ o pensie imediat dup[ izbucnirea bolii.
1861 22 august Se na=te fiica poetului, Angelina.
1862 Este destituit din func\ia de efor al Spitalelor civile.
1863 Apare o nou[ edi\ie din opera scriitorului, intitulat[ Medita\ii, elegii, epistole,
satire =i fabule (la început se reediteaz[ =i Memorial de c[l[torie).
1864 12 februarie Adunarea legiuitoare voteaz[ o “rent[ viager[“, ca recompens[
na\ional[ “bunului nostru poet”.
1867 1 martie Apare la Ia=i revista Convorbiri literare.
1872 Public[ volumul Pove=ti albastre, traduceri din Eduard Laboulaye.
1877 9 iunie Proclamarea Independen\ei statului român.
1879 30 ianuarie Moare so\ia poetului.
1881 La Ia=i apare revista Contemporanul.
1882 În Cimpoiul public[ fragmente din Ierusalimul eliberat de Torquato Tasso.
1885 25 noiembrie Se stinge din via\[, în vârst[ de 75 ani, dup[ o lung[ =i grea
suferin\[. Din cortegiul funerar care i-a înso\it sicriul pân[ la cimitirul Belu
n-a lipsit bunul s[u prieten, Ion Ghica.