PUNCȚIA OSOASĂ – BIOPSIA ȘI

ASPIRAȚIA MĂDUVEI OSOASE

Puncția osoasă reprezintă stabilirea unei legături între mediul

extern şi zona spongioasă a osului, străbătând stratul său cortical
şi zona spongioasă a osului, prin intermediul unui ac.
Puncţia osoasă se execută de către medic!
Biopsia măduvei osoase și aspirația măduvei osoase sunt
proceduri pentru colectarea și examinarea măduvei osoase –
țesutul spongios din unele dintre oasele tale mai mari.

Biopsia și aspirația măduvei osoase pot arăta dacă măduva este

sănătoasă și creează cantități normale de celule sanguine. Medicii
folosesc aceste proceduri pentru a diagnostica și monitoriza bolile
de sânge și măduvă, inclusiv unele tipuri de cancer, precum și
episoadele febrile de origine necunoscută.

Măduva osoasă are o porțiune fluidă și o porțiune mai solidă. În biopsia

măduvei osoase, medicul folosește un ac pentru a retrage o probă din porțiunea
solidă. În aspirația măduvei osoase, un ac este utilizat pentru a retrage o probă
din porțiunea de fluid.
Biopsia măduvei osoase și aspirația măduvei osoase sunt adesea efectuate în
același timp. Împreună, aceste proceduri pot fi numite examen al măduvei
osoase.
Scop
• Explorator: recoltarea măduvei pentru examinare în vederea stabilirii
structurii, compoziţiei și pentru studiul elementelor figurate ale sângelui
în diferite faze ale dezvoltării lor.
 • Terapeutic: administrare de medicamente, lichide, sânge, substanțe
nutritive, recoltarea măduvei de la persoane sănătoase pentru transplant.
Indicaţii pentru puncția osoasă
• Boli hematologice.

Locul de elecție al puncţiei osoase

• Sternul – manubriul sternal.

 • Spina iliacă, creasta iliacă,

• Maleola tibială.

• Calcaneul – la copii.

Materiale necesare
• Câmpuri sterile;

• Mănuşi sterile;

• Antiseptice: alcool, tinctură de iod;

• Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei;

• Soluţii anestezice și seringi cu ace sterile pentru

anestezie;

• Seringi sterile (10-20 ml) pentru aspirarea măduvei;

• Tampoane și comprese sterile;

• Ace trocar cu mandren;

• Materiale necesare pentru recoltări – lame, ser fiziologic;

• Pansamente sterile;

• Alte materiale funcţie de scopul urmărit;

• Dacă scopul e terapeutic, se adaugă și soluțiile

medicamentoase necesare.

• Materialele se pregătesc pe o măsuţă acoperită cu un

câmp steril, în condiţiile de asepsie perfectă.

Pregătirea bolnavului
▪ Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.

▪ Se explică că se va înlătura durerea puncţiei prin

anestezie locală. Se obține consimțământul;

▪ Se controlează cu o zi înainte timpul se sângerare, timpul

de coagulare şi timpul Quick.

▪ Se aşază pacientul în poziţie adecvată funcţie de locul

ales:
 ▪ Decubit dorsal pe plan dur → puncţie sternală.
▪ Decubit ventral pe plan dur sau decubit lateral cu
genunchii flectaţi → puncţia crestei iliace.

▪ Se rade pilozitatea de pe locul ales şi se face toaleta şi

dezinfecţia regiunii.

▪ Se dezinfectează cu tinctură de iod locul puncţiei.

Execuţia puncţiei

• Puncţia se execută de către medic cu ajutorul asistentului medical.

• Se spală şi se dezinfectează mâinile.

• Se îmbracă mănuşi de protecţie sterile.

• Medicul execută anestezia locală şi puncţia.

• Medicul fixează discul apărător şi apoi străpunge vertical în locul ales

pentru puncţie, pătrunzând prin lama exterioară a osului cu ajutorul
presiunii exercitate asupra extremităţii manderenului cu podul palmei.

• După pătrunderea acului în cavitatea medulară, se extrage mandrenul

(îl inmânează asistentei medicale, care îl păstrează steril).

• Asistenta medicală predă medicului o seringa de 10-20 ml pregătită

pentru aspiraţia conținutului medular;
Cantitatea de măduva osoasă aproximativă necesară pentru examinări
este de 0.5-1 ml;

• Măduva roşie hematogenă are aspectul sângelui, însă întinsă pe lamă

e vâscoasă;

• După terminarea operaţiei de recoltare se îndepărtează acul de

puncţie. Locul puncţie se badijonează şi se aplică un pansament;

• Dacă puncția este terapeutică, se pot administra substanțe

medicamentoase pe cale intramedulară.
 •

Mayo Foundation

Rolul asistentei în efectuarea puncţiei:

• Protejează lenjeria de pat şi de corp.

• Asigură poziţia bolnavului.

• Dezinfectează locul puncţiei.

• Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi

serveşte medicul.

• Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.

• Completează buletinele de analiză şi preia pentru

laborator produsele recoltate.

• Execută frotiuri şi însămânţări din produsele recoltate.

• Continuă tehnica funcţie de scopul urmărit.

• La terminarea tehnicii, după scoaterea acului, aplică un

pansament compresiv la locul puncţiei.

• Notează puncţia executată, eventualele incidente şi

accidente.
Îngrijiri după tehnică

▪ Se asigură repaus la pat.

▪ Se supraveghează funcţiile vitale şi pansamentul.

▪ Se informează medicul în cazul
apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secreţiilor
bronhice.

Accidente și incidente

• Perforaţia organelor interne – inimă, plămân;

• Perforarea lamei posterioare a sternului;

• Hematoame;

• Pneumotorax;
• Infecţii ale osului – osteomielită;

• Tulburări de creştere la copii după puncţie tibială;

• Sângerare excesivă, în special la persoanele cu un număr

redus de un anumit tip de celule din sânge (trombocite);

• Infecția, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit;

• Disconfort de lungă durată la locul biopsiei;

• Penetrarea sternului stern în timpul aspirațiilor sternale,

care poate provoca probleme cardiace sau pulmonare.