Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna”

Specializarea: Master-Teologie Sistematică

Disciplina: Teologie socială și etică

Etica procreației. Problema contracepției

Prof. coordonator: Masterand:

Prof. Dr. Moldovan Sebastian Ciolac Marius Florin

Anul de studii: 1

Sibiu

2021

1
 Rezumat

În această lucrare am abordat problema contracepției din punct de vedere creștin.

Întrebarea principală la care doresc să răspund este: În ce măsură este îngăduită contracepția
într-o familie creștină? Pentru a găsi un răspuns am analizat perspectivele Părinților răsăriteni
și latini ai Bisericii creștine. Cele mai importante opinii pe care le-am avut în considerare sunt
ale lui Clement Alexandrinul, Sfântul Ioan Gură de Aur și Fericitul Augustin. Vom vedea că
deși părerile lor la prima vedere nu diferă, ele sunt într-o anumită măsură uneori chiar
contrarii.

Introducere

Dacă ar fi să dăm o definiție din dicționar contracepția este: „Măsură temporară și

reversibilă de evitare a sarcinii, constând din utilizarea unei metode sau folosirea unui produs
contraceptiv”.1 Este important să precizez că nu acesta este sensul cu care va fi folosit
cuvântul contracepție în această lucrare. Contracepția fiind un păcat evident în creștinism, cu
sensul de mai sus, ne vom referi la termenul contracepție cu sensul de relațiile trupești intime
dintre soț și soție în perioadele în care femeia nu poate să rămână însărcinată cum este de
exemplu menopauza sau atunci când poartă în pântece, unii o mai numesc și contracepție
naturală.2 Scopul lucrării este de a răspunde întrebării: Este păcat sau nu să practicăm această
contracepție într-o familie creștină?
De mare folos în demersul realizării acestui proiect mi-a fost cartea: Jean Claude
Larchet, Etica procreației în învățătura Sfinților Părinți, tradus în românește de Marinela
Bojin, Editura Sophia, București, 2003 și câteva articole online pe care le vom cita în cele ce
urmează.

Perspectiva riguroasă a Părinților răsăriteni despre contracepție

În Tradiția creștină nu găsim multe scrieri în ceea ce privește această problemă a

contracepției, însă atunci când Părinții vorbesc despre asta nu o fac cu ocolișuri. Se pot vorbi

1
Dexonline, Contracepție, https://dexonline.ro/definitie/contracep%C8%9Bie, accesat la 19.06.2021
2
Irina Nastasiu, Familia creştină şi pericolul „contracepţiei naturale”, https://doxologia.ro/puncte-de-
vedere/familia-crestina-pericolul-contraceptiei-naturale, accesat la 19.06.21

2
despre mai multe motive care ar cauza această tăcere a Părinților însă cel mai răspândit este
faptul că Părinții răsăriteni au considerat contracepția un păcat atât de evident încât nu era
nevoie să se discute prea mult pe această temă. 3
În primele secole creștine datorită viziunii asupra căsătoriei a cărei scop principal era
nașterea de prunci, nu se admitea contracepția sub nicio formă. Clement Alexandrinul scria:
„Scopul celor care se căsătoresc este nașterea de copii, iar ținta lor, să aibă copii buni, după
cum pentru plugar cauza aruncării semințelor este grija pentru hrană, iar ținta plugarului la
lucrarea pământului este strângerea roadelor”.4 Pe baza acestei logici relațiile trupești dintre
soți fără a avea scop nașterea de prunci, nu pot avea sens și implicit rezultă că
homosexualitatea, masturbarea sau alte perversiuni nu-și au locul în creștinism. Însă conform
acestui principiu sunt excluse relațiile conjugale în orice moment care nu este prielnic pentru
posibilitatea femeii de a rămâne însărcinată, de exemplu în perioada sarcinii 5 sau la
menopauză.
Poziția lui Clement poate părea rigoristă însă dacă ținem cont de contextul istoric
putem deduce că el încearcă să combată într-un mod eficient stilul de viață desfrânat din acele
vremuri. 6 Ce se mai poate observa la Clement este faptul că el nu face din înfrânarea dintre
soți un scop în sine ci pune accentul pe faptul că ea trebuie însoțită de virtute și o viață curată,
în vederea apropierii de Dumnezeu.
Mulți dintre Părinții răsăriteni împărtășesc această viziune a lui Clement, printre care
și Sfântul Iustin Martirul și Filosoful iar argumentul principal al acestora este însăși natura în
care actul sexual al animalelor are ca unic scop reproducerea. Un alt argument este faptul că
înainte de cădere înmulțirea oamenilor s-ar fi făcut într-un mod spiritual iar din cauza căderii
oamenii se înmulțesc ca și animalele 7 iar plăcerea trupească din actul sexual este tot o
consecință a căderii în păcat, de aceea ea nu trebuie să fie pusă pe primul loc.

Perspectiva Părinților latini despre contracepție

Dacă e să ne referim la Părinții latini, putem observa că aceștia au o viziune negativă

asupra sexualității. Ei condamnă toate celelalte cazuri în care nu se are în vedere procreația,

3
Jean Claude Larchet, Etica procreației în învățătura Sfinților Părinți, tradus în românește de Marinela Bojin,
Editura Sophia, București, 2003, p. 48.
4
Clement Alexandrinul, Pedagogul, II, X, 83,1, apud Jean Claude Larchet, Etica procreației în învățătura Sfinților
Părinți, tradus în românește de Marinela Bojin, Editura Sophia, București, 2003, p. 50.
5
Jean Claude Larchet, op. cit., p. 51.
6
Ibidem, p. 55.
7
Ibidem, p. 60.

3
făcând din aceasta scop unic al căsătoriei. Fericitul Augustin spune: „Pentru noi, legea
naturală, adică voința lui Dumnezeu, creatorul tuturor făturilor, primim îndemnul de a păstra
rânduiala firească nu pentru a sluji desfrâului, ci pentru a veghea la conservarea speciei,
îngăduie ca plăcerea cărnii muritoare să iasă de sub stăpânirea rațiunii în vremea împreunării,
doar pentru ca astfel să se dea naștere la urmași”. 8 Deși Augustin recunoaște că Sfântul Pavel
tolerează împreunarea soților și atunci când nu au în vedere facerea de prunci, el crede că
aceasta nu ar trebui să aibă loc în căsătorie. El spune: „Dacă femeia nu i-a fost dată bărbatului
pentru a face copii, atunci la ce altceva i-ar putea fi de folos”.9 Totuși se pune întrebarea dacă
această înfrânare dintre soți în perioade așa de lungi de timp nu poate duce la păcate mai rele
cum ar fi preacurvia. În această privință Părinții latini sunt de acord că este mai importantă
înțelegerea dintre soți și ferirea de păcate mai grele, însă relațiile conjugale din aceste
perioade în care femeia nu este fertilă rămân totuși un păcat mai mic ce poate fi îngăduit într-o
anumită măsură.
S-ar putea pune întrebarea dacă această atitudine negativă asupra sexualității, a
Părinților latini și chiar al rigorismului susținut de Clement nu a fost influențată și de gândirea
stoicilor care la rândul lor priveau cu suspiciune relațiile sexuale având ca normă supremă
natura ci nu iubirea. 10

Perspectivă îngăduitoare a Părinților răsăriteni

În răsărit mulți Părinți au dezvoltat în paralel cu concepția lui Clement o concepție mai
puțin rigoristă din cauza slăbiciunii omenești nedesconsiderând poziția lui Clement. Începând
cu Sfântul Vasile cel Mare, concepția că scopul căsătoriei este facerea de prunci este înlocuită
cu concepția că în căsătorie scopul principal este maturizarea duhovnicească iar facerea de
prunci rămânând un scop secundar și pentru faptul că existau foarte mulți oameni, pământul
era plin iar porunca „creșteți și vă înmulțiți” (Fac 1, 28) trebuie privită în primul rând în
contextul istoric și în al doilea rând înțeleasă și ca o creștere spirituală.

8
Fericitul Augustin, Despre moravurile maniheilor, XVIII, 65, apud Jean Claude Larchet, op cit., p. 65.
9
Idem, Despre cetatea lui Dumnezeu, XIV, 22, apud Jean Claude Larchet, op cit., p. 66.
10
Jean Claude Larchet, op. cit., p. 70.

4
 După învățătura Sfântului Apostol Pavel, fecioria apare ca ideal iar căsătoria e
destinată celor care nu au această chemare dar și ca soluție pentru ferirea de desfrânare, însă
căsătoria deși văzută puțin inferioară rămâne la fel de viabilă ca și monahismul în vederea
posibilității sfințirii omului.
Sfântul Pavel exclude înfrânarea soților pe un timp îndelungat, sfătuind: „Să nu vă
lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi
cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării
voastre” (1 Cor 7,5). Iar înfrânarea trebuie făcută întotdeauna de comun acord.
Concepția Sfântului Pavel și anume că pentru unii soluția pentru a nu desfrâna este
căsătoria, va fi împărtășită mai târziu și de Sfântul Ioan Gură de Aur care nu mai vede nici el
facerea de prunci ca un scop principal al căsătoriei cum era în Vechiul Testament mai ales
prin poligamie. Un alt scop mai important în lumina Noului Testament este ferirea de păcat,
de desfrânare în acest caz. Acum se pune accentul pe creșterea spirituală, calitativă ci nu
cantitativă, acum se cunoaște că omul poate avea foarte mulți fii duhovnicești iar misiunea
părintelui duhovnicesc este o misiune sfântă.
Sfinții Părinți nu sunt de acord cu înfrânarea totală sau pe perioade foarte lungi de timp
în cadrul căsătoriei, doar în cazul în care cei doi cad de comun acord cu scopul de a se ocupa
mai mult de cele duhovnicești, altfel nu ar avea sens această înfrânare. Mai mult sens ar avea
dacă doresc înfrânare totală, să se despartă și să se călugărească. Căsătoria este în primul rând
o formă de comuniune însă și pe plan trupesc, de aceea Sfântul Pavel vede unirea conjugală ca
pe o Taină făcând comparație cu unirea dintre Hristos și Biserică.

Concluzii

Căsătoria are ca scopuri principale ferirea de desfrânare și comuniunea de iubire dintre

cei doi, de aceea în general în perioadele în care femeia nu poate râmâne însărcinată, (excepție
făcând perioada mentruației), relațiile conjugale nu sunt un păcat. Aceasta desigur nu
înseamnă că putem abuza de acest lucru și căuta plăcerea în primul rând.
În rest toate celelalte metode contraceptive indiferent de perioada în care se practică,
fie ele totale sau parțiale sunt păcate grave căci se împiedică anticipat nașterea pruncilor.
Aceste metode nu trebuie folosite nici în perioada de fertilitate, nici în cea de infertilitate a

5
femeii, deși dacă dăm un click pe internet vom vedea că majoritatea medicilor recomandă 11
folosirea metodelor contraceptive sau de anticoncepționale12 ca pe o soluție firească.13 Aici se
poate observa și cât de mult s-a îndepărtat lumea de Dumnezeu și de noțiunea de păcat încât,
din păcate, de cele mai multe ori ea nici nu este luată în calcul.

Bibliografie

 Jean Claude Larchet, Etica procreației în învățătura Sfinților Părinți, tradus în

românește de Marinela Bojin, Editura Sophia, București, 2003.
 Dexonline, Contracepție, https://dexonline.ro/definitie/contracep%C8%9Bie, accesat
la 19.06.2021.
 Dr. Erna Stoian, METODE DE CONTRACEPTIE - 12 METODE SI EFICIENTA LOR,
https://www.sensiblu.com/blog/post/2666_metode-de-contraceptie-12-metode-si-
eficienta-lor, accesat: 19.06.21
 EDU.REGINAMARIA.RO, Anticonceptionalele: ce sunt, tipuri, rol in prevenirea
sarcinii, https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/anticonceptionalele-ce-sunt-
tipuri-rol-prevenirea-sarcinii, accesat: 19.06.2021
 Irina Nastasiu, Familia creştină şi pericolul „contracepţiei naturale”,
https://doxologia.ro/puncte-de-vedere/familia-crestina-pericolul-contraceptiei-
naturale, accesat la 19.06.21.
 Help Net, CONTRACEPTIA: INTRE MITURI SI RECOMANDARI,
https://www.helpnet.ro/contraceptia-intre-mituri-si-recomandari, accesat: 19.06.21.

11
Dr. Erna Stoian, METODE DE CONTRACEPTIE - 12 METODE SI EFICIENTA LOR,
https://www.sensiblu.com/blog/post/2666_metode-de-contraceptie-12-metode-si-eficienta-lor, accesat:
19.06.21
12
EDU.REGINAMARIA.RO, Anticonceptionalele: ce sunt, tipuri, rol in prevenirea sarcinii,
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/anticonceptionalele-ce-sunt-tipuri-rol-prevenirea-sarcinii,
accesat: 19.06.2021
13
Help Net, CONTRACEPTIA: INTRE MITURI SI RECOMANDARI, https://www.helpnet.ro/contraceptia-intre-
mituri-si-recomandari, accesat: 19.06.21