Activitate 1.3.2.

Proiectarea unei programe de opțional

În vederea aprobării și derulării unui curs opțional, profesorul propunător trebuie să

realizeze o programă avizată de Inspectoratul Școlar. Programa de opțional este un document
școlar de proiectare curriculară (integrat curriculumului național) care se elaborează după
modelul de proiectare pe competențe al programelor școlare de „trunchi comun”, în vigoare
pentru clasa respectivă, și are aceeași structură cu respectivele programe școlare de „trunchi
comun”.

Aceste programe au o indentitte distinctă avand aspecte convergente dar și dicergente

Ca și aspecte convergente putem aminti

În primul rând structura pentru elaborarea programelor de opţional inlude:notă de prezentare,

competențe generale, competențe specifice și exemple de activități de învățare, conținuturi didactice
asociate, sugestii metodologice și bibliografie (bibliografie pentru profesor și bibliografie
recomandată elevilor).

În al doilea rând, actualul model de proiectare didactică utilizat în învățământul

gimnazial pentru opționale este eficient în măsură reală, progresivă, dacă aduce o contribuție
clară, obiectivă, la dezvoltarea profilului de formare al absolventului, prin valorificarea celor
8 competenţe-cheie

În al treilea rând un alt aspect relevant, convergent, al celor 2 tipuri de programe

școlare pentru opționale, ar fi faptul că ambele programe îşi propun completarea activităţilor
didactice din ,,trunchiul comun”, sub forma aprofundării/consolidării sau extinderii materiei
studiate, în consecință, opționalele se mai numesc ,,de aprofundare/consolidare” sau ,,de
extindere” .

2. Aspecte divergente

În structura actuală a programei pentru opțional, cele 8 competențe-cheie sunt corelate

cu competențele generale, respectiv cu competențele specifice și exemplele de activități de
învățare; de fapt, unele dintre cele 8 competențe-cheie pot deveni, în cazul actualei programei
de opțional, chiar ,,exemple de activități de învățare”, de exemplu:

a) componenta competenței digitale poate genera activități de învățare de tipul: lucrul

cu fișiere, site-uri, bloguri, platforme etc, exerciții de căutare de fișiere pe diferite teme date,
clasificarea și stocarea lor, alcătuirea unor arhive personale etc.;

b) componenta competenței ,,a învăța să înveți” poate genera activități de învățare de

tipul: exerciții de autoevaluare, de creativitate, de stimulare a gândirii critice și a memoriei
vizuale etc.;

c) componenta competenței de bază în științe poate genera activități de tipul: exerciții

comparative între ȘTIINȚĂ și ARTĂ, definirea alternativă, comparativă a unei noțiuni, idei,
situații etc. din programa de opțional respectivă, din punct de vedere ȘTIINȚIFIC, dar și din
punct de vedere ARTISTIC, cu identificarea unor asemănări și deosebiri etc.

d) competențele-cheie devenite ,,exemple de activități de învățare” se pot corela între

ele, ceea ce, poate, în cazul programei de opțional de dinainte de 2018 era mai greu de
urmărit/ realizat/ aplicat etc., de exemplu:

– se pot corela activități de învățare generate din competența comunicării în limbi

străine și competențe digitale, precum lucrul cu site-uri de tipul google translate,
dexonline.ro , Wikipedia.org, etc.,

– se pot corela activități de învățare generate din competența de bază în științe și

tehnologii și competențe digitale.

Aplicarea treptată a noului plan-cadru de învăţământ în gimnaziu ca şi în cazul

programelor disciplinelor de ,,trunchi comun”, conţinuturile incluse în opţional nu sunt un
scop în sine, ci mijloace informaţionale pentru formarea competențelor de orice tip
(competențe generale, competențe specifice, competențe-cheie) iar sugestiile metodologice
promovează o învăţare centrată, în mod real, pe elev, fac trimitere la o diversitate de contexte
de învăţare (de la mediul școlar, la cel familial, social, la comunitatea locală etc.), includ
referiri la modul de realizare a evaluării continue, formative a elevilor, atât de necesar în
formarea/ consolidarea profilului absolventului de gimnaziu.