Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea
dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de
fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni.
Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte,
ațipind, până a doua zi, venirea soarelui.Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul
lumii până sus, pe cer ! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în
albastrul văzduhului.
În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât
celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea,
mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.
Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăie albastrul ca o
săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina
casei, cântând mereu… Dar într-o dimineață raza de soare nu mai veni. Cerul rămase
acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat.
Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed:
o amețea.
După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineață înfocat,
vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei
acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se
furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine
păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbușită, din gușă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu
auzise frunza cântec.
Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi
frunza o ferea, și seara cântecul se împrăștia vesel.
Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie ! Dar norii fugeau goniți de
vânturile din înălțimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când
și când, rozeta, care își scutura semința coaptă, împrăștia mireasma ei în zorii unora din
dimineți. Prea multă lumină, prea multă căldură.
Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic
noapte...Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu căpușorul
sub aripă. Și trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai
răcoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic ! Apusurile
erau ca sângele și parcă înroșeau și pământul. Frunza își simți puterile slăbite; cu greu
putea să ție piept vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară
prin aer, apoi fuseseră duse departe. Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o
mâhnea cumplit. Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe același copac, parcă se
îngălbeniseră și mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf,
foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o
rugăciune, așternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit.
De dimineață până seara, și noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi,
altele mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca
cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între
celelalte.
Într-o dimineață se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea ! Ramurile goale se
loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac;
în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile
rândunelelor rămăseseră goale.
Un fior o străbătu și se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. În clipele
acestea, când parcă se cutremura la gândul că poate și dânsa va trebui să se desprindă, să
moară, ca și celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor.
Și pasărea parcă auzi chemarea tovarășei de altădată; veni, dar se opri puțin, pe o
altă ramură, ca și când n-ar fi cunoscut locul obișnuit în care cântase; apoi își luă zborul și,
în trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia
mai ținându-se, căzu la rândul ei.
Și lăvicerul de jos nu se mai îngroșă, din ce fusese, cu această, cea din urmă,
moartă.
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
* Frunza s-a desfăcut din mugur:
a. într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară
b. într-o zi cu soare
c. într-o seară de aprilie
* Soarele era numit:
a. luceafărul zilei
b. stăpânitorul lumii
c. bulgăre de aur
5. Găseşte câte două însuşiri pentru cuvintele de mai jos. Formulează apoi propoziţii.
* cerul .................................... nori .............................................
* frunze ................................. apusuri .......................................
* dimineaţă ........................... crini ............................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
6. Transformă adjectivele în verbe:
strălucitor - ................................... ploios - .....................................
bucuros - ...................................... mirositor - ................................
fermecat - ..................................... verde - ......................................
............................................................
FRUNZĂ
............... ...............
............................................................
8. Alcătuieşte un text despre toamnă în care să foloseşti cel puţin trei expresii pe care
le-ai reţinut.
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
Povestea lui Moş Crăciun
Poveste populară
Cândva, la marginea unui oraş, trăia un meşter bătrân care făcea jucării. Tot anul meşterea la ele
cu dragoste şi răbdare. Erau minunate şi nu semănau una cu alta. În Ajunul Crăciunului, bătrânul meşter
pleca din oraş să-şi vândă jucăriile. Oamenii din acel oraş nu erau prea bogaţi, aşa că meşterul le vindea
jucăriile pe mai nimic.
Dar asta nu-i scădea cu nimic bucuria de a face jucării de care copiii să se bucure, după datină, în
dimineaţa de Crăciun. Până într-un an în care… Meşterul vânduse toate jucăriile şi se întorcea spre casă.
La marginea oraşului s-a oprit să privească o fereastră. Ştia că acolo locuieşte o familie tare săracă şi se
întreba ce jucării or fi primit copiii.
Trei copii visau cu voce tare:
„Dacă am avea un soldăţel de plumb, numai unul, ne-ar fi de ajuns…”
Bătrânul ştia că nu mai avea nicio jucărie şi tare ar fi vrut să le dăruiască măcar una. Dar ce
minune! Tocmai un soldăţel de plumb răsărise, nu se ştie de unde, în fundului sacului. Şi astfel, dorinţa
celor trei fraţi sărmani s-a împlinit.
În drum spre casă, bătrânul se gândea: „Aş vrea să fac atât de multe jucării, încât să dăruiesc câte
una fiecăruri copil din lume, dar mai ales celor sărmani, cărora n-are cine să le cumpere”. Şi cum mergea
aşa, văzu în zăpadă un pui de căprioară care-l privea cu ochi trişti.
Sărmană făptură, ce te doare? Se pare că puiul se rănise la un picior. Cum a ştiut şi cu ce a avut la
îndemână, bătrânul i-a legat rana şi l-a ajutat să se ridice. Atunci făptura aceea gingaşă i-a vorbit cu glas
limpede ca şi de copil:
„- Acum văd că ai o inimă bună. Dorinţa ţi se va îndeplini!”
Ca din pământ a apărut o sanie fermecată, purtată în zbor de nişte reni minunaţi. Şi bătrânul s-a
înălţat cu ei în slava cerului înstelat, spre o lume de basme. Chiar şi hainele lui sărăcăcioase se
preschimbaseră în nişte haine neobişnuite, de culoare roşie.
N-ar fi putut spune cât şi pe unde l-a purtat sania fermecată. Într-un târziu a simţit cum coboară
lin într-un ţinut înzăpezit, unde îl aştepta o căsuţă cu ferestre luminate. O mulţime de pitici ca şi cei din
poveşti l-au întâmpinat bucuroşi. Piticii erau harnici şi îndemânatici, gata să se apuce de treabă.
Materialele se găseau din belşug, căci, nu se ştie cum, se înmulţeau mereu şi nu se terminau niciodată. Iar
bătrânul meşter priceput îi îndruma pe pitici şi împreună făceau jucării, mereu mai multe şi mai
frumoase. Pentru fiecare copil din lume exista jucăria pe care şi-o dorea.
În seara de Ajun sosesc colindătorii. La fiecare casă ei aduc vestea minunată a naşterii Domnului
şi urează un an bun şi îmbelşugat. Este noaptea în care visele copiilor se împlinesc. A doua zi, în
dimineaţa de Crăciun, în jurul bradului împodobit, bucuria nu mai are margini. Niciunul dintre ei n-a fost
uitat. După numele sărbătorii, copiii i-au pus numele Moş Crăciun acelui meşter şi aşa
a rămas până astăzi.
De aceea, în zilele acestei sfinte sărbători, când stăm cu toţii în jurul mesei încărcate cu bunătăţi,
nu trebuie să-i uităm pe cei sărmani. Moşul are grijă de ei doar o dată pe an. Noi trebuie să ne gândim la
ei mereu!
• sanie fermecată
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Meşterul
7. Realizează un interviu cu Moş Crăciun. Pune-i Moşului trei întrebări şi imaginează-ţi
răspunsurile pe care ar putea să ţi le dea.
1. _____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Pluguşorul
Lirica populară
1. Completaţi versurile:
* A revenit frumoasa .........................................
* Iubire e în .......................................................
* În cer şi pe pământ e ......................................
6. Vrei să fii poet? Foloseşte perechile de rime date pentru a compune singur o poezie. Dă
un titlu potrivit poeziei.
floare – renăscătoare soare – sărbătoare sară – fanfară
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
..............................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Se arată
soarele.
Primăvara
A revenit frumoasa primăvară
de Alexandru Vlahuţă
Poezia are
Anotimpul în
____ strofe. care se petrece
Titlul poeziei este: întâmplarea
este:
Autorul poeziei
este:
_____________
_____________
Cum sunt? (din poezie) Transcrie cinci cuvinte din două silabe.
primăvara =
Vara
Versuri care sugerează “naşterea” Versuri care sugerează rămânerea
Substantive care simbolizează vara
verii verii
grâu maci
_____________________________________________________________________
6. Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul vie să aibă sensuri diferite.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
7. Personifică vara într-o zână şi deseneaz-o aşa cum o vezi când citeşti poezia “Biografia verii” de
Ana Blandiana. Reprezintă în desen cel puţin trei elemente din poezie.
Apreciază singur!