Transferul de căldură prin pereţi sferici

Se considera un perete sferic (sferă goală în interior), cu raza interioară r1 şi raza exterioară
r2, din material omogen cu conductivitatea termica  constantă. Temperatura suprafeţei
interioare este tp1, iar a celei exterioare tp2 . Se admite: tp1tp2 . Suprafeţele izoterme sunt
sfere concentrice, gradientul de temperatură fiind dt/dr .

tp1
t
t(r)
dt
tp2

d2

dr
d1
tf2
tf1
2 Q

tp1tp2; r1 r2;

Ecuaţia diferenţială a conducţiei unidirecţionale prin peretele sferic(legea lui Fourier)

este:

= − (4r 2 ) ;
dt dt
Q = − S [W]
dr dr

unde:

S= (4r 2 ) este suprafaţa sferică de schimb de căldură.

Prin separarea variabilelor şi folosind condiţiile la limită, rezultă ecuaţia:

r=r1 (d=d1) ; t=tp1

r=r2 (d=d2) ; t=tp2

 Q 1 1
p2 t r
Q dr Q 2 dr
− dt =  −  dt =   t p1 − t p 2 =  − 
4 r 2
t p1
4 r1 r 2
4  r1 r2 
4 (t p1 − t p 2 ) 4 (t p1 − t p 2 )r1r2 2 (t p1 − t p 2 )d1d 2
Q= = =
1 1 r2 − r1 d 2 − d1
 − 
 r1 r2 

Reamintim

∫1 / x² dx = ∫x⁻² dx = x⁻² ⁺¹ / ( -2 +1) = x⁻¹ / ( -1) = - x⁻¹ = - 1 /x + C

Distribuţia temperaturii în peretele sferic t=t(r ), unde (r1 ≤ r ≤ r2 ), se obţine prin

integrarea ecuaţiei diferenţiale de mai sus între limitele r = r1, când t=tp1 şi r când t=t(r ).
Rezultă:

t(r )= tp1 -
Q  1 1
 −  = tp1 - (tp1 - tp2)
(1/ r1 − 1/ r )
4  r1 r  (1/ r1 − 1/ r2 )
in care Q are
valoarea stabilită anterior. Relaţia arată ca distribuţia temperaturii în peretele sferic este de tip
hiperbolic, cu soluţia generală:

t(r )= C2 – C1/ r

Transferul de căldură între două fluide prin intermediul unui perete sferic solid

Pe lângă dimensiunile geometrice d1 si d2, si temperaturile tp1 , tp2 , se cunosc temperaturile

fluidelor, tf1 tf2 , si a coeficienţii 1 si 2, de schimb de căldură prin convecţie:

S1=d12

Căldura care trece prin convecţie de la fluidul cald la peretele sferic este egală cu
căldura care trece prin conducţie în peretele sferic şi este egală cu căldura ce trece prin
convecţie de la peretele sferic la fluidul rece( în perete nu se acumulează căldură).
 2d 2 d1 (t p1 − t p 2 )
Q = d12 1 (t f 1 − t p1 ) = = d 22 2 (t p 2 − t f 2 )
d 2 − d1
1
t f 1 − t p1 = Q
d12 1
d 2 − d1
t p1 − t p 2 = Q
2d1 d 2
1
t p2 − t f 2 = Q
d 22 2

 1 d − d1 1 
t f 1 − t f 2 = Q 2 + 2 + 2  
 d1 1 2 d1d 2 d 2  2 
tf1 −tf 2 W
Q=
1 d − d1 1
+ 2 + 2
d1 1 2d1d 2 d 2  2
2

Q=Ksf(tf1-tf2)

Mărimea inversă coeficientului global de transmitere a căldurii este rezistenţa termică totală la
transferul căldurii prin peretele sferic , măsurată în [ 0C /W] ;

1 1 1 1 1
Rsf = 1/Ksf = +  −  +
d1  1 2
2
 d1 d 2  d 2  2
2
 Calculul diferenţei medii de temperatură la convecţie

t t
t
t m in
' 1 t1'' t1'
t m in t 1
t m in
1 t 2''
t1'' 2 1
t1' t m ax t1''
t m ax t m ax
2 2
'' ' t 2' t 2''
t '
2
t 2
t 2

  
condensare(1)-fierbere(2) condensare-încălzire răcire-vaporizare

t
t
t1'
t m ax
t1'
1 t m in t 2'
1 t m in
t m ax t ''
1 2 t1''
2
t 2'' t 2''
'
t 2
 
răcire-încălzire în curent răcire-încălzire în contracurent
paralel
t t
t '
1 t1' Răcire
1
Răcire t 2''
t 2' t1''
2 2
'' t 2' t1''
t 2 2
'
2 t 2''
t
 
1

circulaţie mixtă circulaţie mixtă

Scheme de circulaţie a fluidelor în schimbătoare de căldură:

a) b)
t
t1' t m in
t1 t 2''
''
t 1 t med
t m ax t med t m in
t1''
t '' t m ax
t2 2

t 2'
Diagrama de temperatură a aparatului în echicurent (a) şi contracurent (b)

1
1 2
2 1
2
a) echicurent b) contracurent c) curent încrucişat d) curent mixt

Calculul diferenţei medii de temperatură:

Q = K  A  t med
1
k=
1  1
+ +
1  2

t max t + t min
1) dacă 1   2  t med = max →  = max 4%
t min 2
t max
dacă  1,5 →   1%
t min
t max
2) dacă 1   1,8  t med = 0,4  t max + 0,6  t min →  = max 4%
t min
t max t − t min
3) dacă  2  t med = max
t min t
ln max
t min
 1  t + t min 
t med =  max + 2 t max  t min  →   0,8%
3 2 
4) În cazul curgerii mixte: Q = t med,cc  K  A  f ( cc=contracurent)
f=f(P, R, schema de curgere)