Conta

COD BROSURA 72
1.La sfarsitul lunii iunie, TVA colectata este de 32.000lei, TVA deductibila este de 20.000lei
si TVA neexigibila inclusa in pretul cu amanuntul al marfurilor aflate in stoc este de
12.000lei. Regularizarea TVA se va inregistra astfel:
a. 4427 = % 32.000
4426 20.000
4424 12.000
b.4427 = % 32.000
4426 20.000
4428 12.000
c.4427 = % 32.000
4426 20.000
4423 12.000
2.In functie de numarul conturilor care intra in structura articolelor contabile, acestea pot fi:
a.articole contabile de colectare sau stornare
b.articole contabile simple
c.articole contabile complexe sau mixte
d.articole contabile compuse
e.articole contabile curente
3.Actiunile interprinse in etapa preliminara a inventarierii (pregatirea inventarierii) pot fi

structurate in doua categorii distincte:
a.masuri de natura contabila si masuri de securitate
b.masuri organizatorice si masuri de verificare a exactitatii aparatelor de control
c.masuri organizatorice si masuri de natura contabila
4.Punerea in functiune a conturilor “Cheltuieli in avans” si “Venituri in avans” are loc pentru
a respecta:
a.principiul independentei exercitiului
b.principiul continuitatii activitatii
c.principiul prudentei
d.principiul permanentei metodelor
5.Se constata plus de inventar un aparat de masura si control evaluat la 3.000lei. Inregistrarea
in contabilitate se prezinta astfel:
a. ar fi 2132 A + Debit si 141 P + Credit, adica 2132=141
b.2132 = 722 3.000 3.000
c.131 = 2132 3.000 3.000
6.Imobilizarile necorporale cuprind:

a.fondul comercial
b.investitiile financiare pe termen scurt
c.programe informatice
d.acreditive in lei
e.concesiuni
7.Contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare” se caracterizeaza prin
urmatoarele aspecte:
a.este un cont de datorii aferente investitiilor financiare pe termen scurt
b.are functiune contabila de pasiv
c.este un cont bifunctional
d.este un cont de active, la fel ca celelalte conturi cuprinse in grupa 50
8.Din punct de vedere al modului de participare la crearea de noi valori, cheltuielile se

clasifica in:
a.cheltuieli productive si neproductive
b.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
c.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
0
9.Contabilitatea de trezorerie presupune:
a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
decontate efectiv la trezorerie
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au
fost decontate efectiv la trezorerie
c.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor corespunzatoare
tranzactiilor si evenimentelor pe masura ce acestea s-au produs, si nu atunci cand intervine
plata sau incasarea lor
10.Se ridica de la banca extrasul de cont prin care se confirma operatiunea de ridicare de
catre casier a sumei de 15.000 lei.
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.5121=581 15.000 15.000
11. In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
distingem urmatoarele forme de conturi:
a.grafica bilateral
b.grafica unilateral
c.grafica liniara
12.Potrivit Legii contbilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie:

a.unitatile comerciale
b.centre autonome
c.unitatile in curs de lichidare
d.unitatile care obtin profit
13.Imobilizariile corporale, numite si active tangibile, cuprind:

a.bunuri materiale ce nu au o existenta durabila in patrimoniul firmei
b.economice de investitii care au continut concret, material sau fizic
c.bunuri materiale ce au o existenta durabila in patrimoniul firmei
14.Subiectul unei stiinte formuleaza raspunsul la intrebarea:

a.care este nivelul atins de cunoasterea domeniului respectiv?
b.ce studiaza stiinta respectiva?
c.cine sunt utilizatorii informatiilor dobandite intr-un anumit domeniu?
d.care sunt procedeele utilizate in cunoastere?
15.Contul 121 “Profit si pierdere” se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
a.soldul final debitor reflecta profitul realizat
b.poate avea numai sold debitor
d.soldul final creditor reflecta profitul realizat
16.Achizita unui program informatic pentru evidenta salariilor in valoare de 10.000lei, TVA
19% se inregistreaza astfel:
a.% = 404 11.900
208 10.000
4426 1.900
b.% = 40 11.900
208 10.000
4426 1.900
c.% = 404 11.900
208 10.000
4427 1.900
17.Principiul dublei inregistrari presupune:

a.insemnarea zilnica a operatiunilor economice
b.sistematizarea tranzactiilor in registrul Cartea mare
c.inregistrarea fiecarei operatiuni in cel putin doua conturi, unul care se debiteaza si
unul care se crediteaza
18.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde:

cheltuieli de transport 160lei si diurna 20lei. Care este varianta corecta de inregistrare stiind
ca valoare avansului de trezorerie acordat a fost de 200lei?
a.625 = % 200
542 180
5311 20
b.% = 542 200
625 180
5311 20
c.542 = % 200
625 180
5311 20
19.Datoriile financiare ale intreprinderii se refera la:

a.creditele acordate de banci si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
b.sume incasate si necuvenite firmei
c.obligatiile curente fata de personal
d.obligatiile comerciale fata de furnizori in urma livrarilor de bunuri
20.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii, inventarierea reprezinta:

a.un procedeu comun tuturor stiintelor
b.un procedeu specific metodei contabilitatii
c.un procedeu comun disciplinelor economice
21.Conform facturii nr.102/9/06/200N primita de la CONEL, consumul de energie electrica
este in valoare de 4.000lei, TVA 19%. Inregistarea in contabilitate se prezinta astfel:
a.% = 401 4.000
605 3361.35
4426 638.65
b.401 = % 4.760
605 4.000
4426 760
c.% = 401 4.760
605 4.000
4426 760
22.Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar se refera la:

a.inventarierea generala a patrimoniului
b.intocmirea balantei de verificare finale
c.intocmirea balantei de verificare primara
d.contabilizarea operatiunilor de regularizare
e.determinarea rezultatului contabil
f.determinarea profitului impozabil, a impozitului de profit si contabilizarea acestuia
g.inchiderea conturilor de activ si a conturilor de pasiv
23.Operatiile de regularizare presupun contabilizarea:

a.diferentele constatate la inventariere
b.provizioanelor pentru depreciere
c.inchiderii conturilor de activ si de pasiv
d.delimitarii in timp a cheltuielilor si veniturilor
e.provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
f.variatia stocurilor
g.amortizarilor
h.diferentelor de curs valutar
24.Circuitul documentelor reprezinta:

a.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul arhivarii si pana la cel al
intocmirii lor
b.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul intocmirii respectiv al
intrarii lor in unitate si pana la cel al livrarii
c.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul arhivarii respectiv al intrarii
lor in unitate si pana la cel al intocmirii
25.Urmatoarele afirmatii legate de soldul final al unui cont sunt adevarate:

a.acesta exprima valoare existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in
momentul incetarii activitatii firmei
b.conturile de pasiv au intotdeauna sold final debitor sau, dupa caz, balansat
c.conturile de activ au intotdeauna sold final debitor sau, dupa caz, balansat
26.In functie de dependenta lor de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:

a.cheltuieli variabile si cheltuieli fixe
b.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
c.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
27.Subventiile pentru investitii sunt destiante:
a.procurarii sau producerii de imobilizari
b.acoperirii cheltuielilor cu disponibilizarea personalului
c.inaintarii activitatii pe termen lung
28.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25lei
din care 800 parti sociale cu aport constand intr-un mijloc de transport si 300 parti sociale cu
aport in bani este reflectata corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.% = 456 27.500
2132 20.000
5121 7500
c.456 = 1012 27.500 27.500
29.Diferentele de pret aferente produselor vandute se determina prin formula:

a.348 * Rc345
b.348 * Sfd345
c.348 * Rd345
30.Articolele contabile care contin numai doua conturi se numesc:

a.articole contabile complexe
c.articole contabile compuse
31.Contul 472” Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.Conturi de venituri ale perioadei curente
b.Conturi de terti
c.Conturi de rezultate
32.In urma modificarilor permutative:

a.totalul general al bilantului se modifica
b.totalul general al bilantului ramane neschimbat
c.conturile in cauza se soldeaza
33.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli fac parte din:

a.categoria conturilor de capitaluri
b.categoria conturilor rectificate de activ
c.categoria conturilor rectificate de pasiv
34.Rezultatul contabil al exercitiului se determina ca diferenta intre:

a.venituri si cheltuieli in momentul incasarii sau platii lor
b.venituri si cheltuieli indiferent de data incasarii sau platii lor
c.venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile, ale perioadei curente
35.Debitorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care datoreaza ceva, un bun, o suma de bani, trebuie sa execute
o lucrare sau un serviciu in favoarea altei persoane, numite creditor
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun, o suma de bani, a beneficiat de
o lucrare sau serviciu din partea altei persoane, numite creditor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans din partea altei persoane, numite creditor
36.Debitul contului reprezinta in mod conventional:
a.partea dreapta a contului
b.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
c.partea stanga a bilantului
d.partea stanga a contului
37.Balanta de verificare pe rulaj sistematizeaza din Registrul Cartea-Mare, urmatoarele

informatii:
a.soldul initial debitor sau creditor
b.rulajul sau miscarile debitoare si creditoare
c.total sume, debitoare si creditoare
d.soldul final debitor si creditor
38.Bilantul reprezinta:
a.un calcul periodic sinteza a contabilitatii
b.un procedeu comun tuturor disciplinelor economice
c.un procedeu de descoperire a erorilor
39.Consemnarea in contabilitate a contributiei unitatii la fondul de somaj aferenta salariilor

din luna curenta de 6.000lei (200 000*3%) se poate prezenta astfel:
a.4371 = 6452 6.000 6.000
b.4371 = 5121 6.000 6.000
c.6452 = 4371 6.000 6.000
40.Care dintre urmatoarele relatii matematice conduce la determinarea soldului final debitor:
a.sold initial debitor + rulaj debitor – rulaj creditor
b.total sume creditoare – total sume debitoare
c.sold initial creditor + rulaj debitor
d.total sume debitoare – total sume creditoare
41. Se livreaza cu factura fiscala nr. 86/25.09.200N unui client 300 bucati produs finit A la un
pret de vanzare de 200lei/buc, TVA 19%. Descarcarea gestiunii pentru produsele vandute se
face la costul prestabilit de 180lei/buc. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect
vanzarea si descarcarea gestiunii:
a.% = 4111 71.400
701 60.00
4427 11.400
345 = 711 54.000 54.000
b.4111 = % 71.400
701 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
c.4111 = % 71.400
345 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
42.O societate comerciala producatoare de bunuri prezinta la inceputul lunii iunie urmatoarea
situatie: produse finite A 2000buc evaluate la un cost prestabilit de 60lei/buc si un cost
efectiv de 55 lei/buc. Se livreaza unui client cu factura fiscala nr.35/12.05.200N 1000 buc
produs A (din cele aflate in stoc) la un pret de vanzare de 75lei/buc, TVA 19% si se descarca
gestiunea pentru produsele livrate la nivelul costului prestabilit. Care din urmatoarele
corespondente reflecta corect valorificarea, descarcarea gestiunii si diferentele de pret
aferente produsul A:
a.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
b.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 5.000 5.000
c.4111 = % 89.250
345 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
43.Pentru evaluarea iesirilor din patrimoniu si implicit a consumurilor de stocuri se poate

realiza una din urmatoarele metode:
a.NIFO
b.FIFO
c.CPM
d.metoda costului normat
44.Dupa forma de prezentare:

a.documente cumulative
b.documente netipizate
c.documente tipizate
45.Care din urmatoarele regimuri de amortizare a imobilizarilor corporale poate fi utilizat de

o unitate patrimoniala care desfasoara activitati cu caracter economic:
a.amortizarea liniara
b.amortizarea degresiva
c.amortizarea functionala
d.amortizarea accelerata
46.Depunerea la banca pe baza foii de varsamant a sumei de 17.235 lei incasata din vanzarea
cu amanuntul a marfurilor se inregistreaza astfel:
a.5311 = 581 17.235 17.235
b.581 = 5311 17.235 17.235
c.5121 = 581 17.235 17.235
47.Materialele consumabile evaluate la 20 lei, constatate minus la inventariere se
contabilizeaza astfel:
a.711 = 302 20 20
b.602 = 302 20 20
c.302 = 602 20 20
48.Dupa amortizarea integrala, programul informatic pentru evidenta salariilor cu o valoare

de 10.000 lei este scos din evidenta. Care din variantele urmatoare de inregistrare a scoaterii
din evidenta a programului informatic este incorecta:
a. 6811 = 208 10.000 10.000
b.2808 = 208 10.000 10.000
c.208 = 2808 10.000 10.000
49.In functie de momentul si scopul calcularii lor, costurile pot fi:

a.costuri efective si costuri anticalculate
b.costuri complete si costuri partiale
c.costuri reale si costuri prestabilite
50.Printre calculele periodice de sinteza, regasim:

a.balanta de verificare
b.bilantul
c.contul
d.Registrul – Jurnal
e.calculatia costurilor
COD BROSURA 16
1.Elementele care caracterizeaza persoana juridica a unei entitati sunt:
a.functionarea in conditii de rentabilitate
b.existenta unui patrimoniu distinct
c.continuitatea activitatii
d.integritatea patrimoniului interprinderii

a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
3.Din definitia obiectului contabilitatii deducem:

a.contabilitatea reprezinta o acumulare de cunostiinte
b.calea de urmat in cunoasterea miscarilor de valori
c.contabilitatea cerceteaza averea sau patrimoniul intr-o dubla reprezentare
4.Dupa natura conturilor continute, balantele de verificare se clasifica in:

a.balante de verificare ale conturilor sintetice
b.balante de verificare pe solduri finale
c.balante de verificare ale conturilor analitice
5.Articolele contabile care contin numai doua conturi de numesc:

a.articole contabile compuse
b.articole contabile complexe
c.articole contabile simple
6.Fac parte din categoria imobilizarilor financiare urmatoarele:

a.titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului sau societatii din afara
grupului
b.creante imobilizate
c.alte creante imobilizate
d.alte creante in legatura cu personalul

b.conturile de activ au intotdeauna sold final debitor sau dupa caz balansat
c.conturile de pasiv au intotdeauna sold final debitor sau dupa caz balansat
8 Erorile esentiale sau de fond sunt urmatoarele:

a.omisiunea inregistrarii unei operatiuni economice
b.stabilirea gresita a soldului unui cont
c.formularea eronata a unui articol contabil
d.erorile prin compensare
9.Pasivul bilantier cuprinde:
a.toate activele firmei
b.datoriile care trebuie platite intr-o perioda de pana la un an
c.capitalurile proprii
d.venituri in avans (pasive de regularizare)
10.Conturile care detaliaza in parti componente substantele patrimoniale de aceeasi natura se

numesc:
a.conturi sintetice
b.conturi analitice
c.conturi balansate
11.Imobilizarile corporale, numite si active tangibile, cuprind:

a.acele bunuri materiale ce au o existenta durabila in patrimoniul firmei
b.acele bunuri materiale ce nu au o existenta durabila in patrimoniul firmei
c.valorile economice de investitii ce au un continut concret, material sau fizic
12.Contul balansat sau soldat reprezinta:

a.contul care prezinta sold final debitor
b.contul care prezinta sold final creditor
c.contul care prezinta sold 0

a.obligatii comerciale fata de furnizori in urma livrarilor de bunuri
b.creditele acordate de banci si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
c.sume incasate si necuvenite firmei
d.obligatiile curente fata de personal
14.Printre procedeele comune disciplinelolor economice regasim:

a.evaluarea
b.analiza
c.inventarierea
d.documentatia
e.contul
f.rationamentul
15.Analiza contabila este:

a.un calcul periodic de sinteza a contabilitatii
b.rationamentul intreprins asupra fiecarei operatiuni economice consemnate in
documentul adecvat in scopul determinant
c.descrierea succinta a operatiunii economice inregistrate
d.rezultatul articolului contabil

a.partea stanga a contului
b.partea dreapta a contului
d.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
17.Metoda contabilitatii cuprinde in demersul sau un numar de:
a.doua trepte
b.trei trepte
c.atatea trepte cate sunt necesare
18.Rulajul contului cuprinde:

a.valoare existenta in cont la inceputul exercitiului financiar sau la infiintarea firmei
b.totalul sumelor inscrise in debitul sau creditul unui cont fara sold initial
c.totalul valorilor consemnate in debitul sau creditul unui cont, inclusive soldul initial
19.Balanta de verificare “SAH” sistematizeaza din registrul Cartea-Mare, urmatoarele

informatii:
a.soldul final debitor si creditor
b.total rulaj debitor si creditor
c.total suma debitoare si creditoare
20.Care este regula de functionare a conturilor de activ?

a.conturile de activ consemneaza in debit existentul (soldul) initial si sporirile ulterioare
care apar in credit, micsoratiile avand la sfarsitul exercitiului sold final debitor
b.conturile de activ cresc in debit si scad in credit
c.conturile de activ se debiteaza in debit si se crediteaza in credit
d.conturile de activ se debiteaza in credit si se crediteaza in debit
21.Formula contabila 5121 = 4111 poate avea urmatoarea explicatie:

a.primirea de bani de la asociati
b.plata unei sume catre client
c.incasarea unei sume in contul de disponibil de la client
22.Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci si caseria persoanei juridice

se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul unuia din urmatoarele conturi:
a.4511
b.4518
c.581
d.457
e.4581
23.Plata ratei scadentei in valoare de 3.000lei din creditul pe termen lung primit se
inregistreaza astfel:
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
24.Compensarea partiala a TVA datorata in luna iunie de 12.000lei cu TVA de recuperat din
luna mai de 10.000 lei este reflectata corect prin corespondenta:
a.4423 = 4424 10.000 10.000
b.4423 = 4424 12.000 12.000
c.4424 = 4423 10.000 10.000
25.Care din urmatoarele categorii de cheltuieli sunt cuprinse in categoria cheltuielilor de
exploatare:
a.cheltuielile privind dobanzile
b.cheltuielile cu personalul
c.cheltuielile privind stocurile
d.cheltuielile din sconturi obtinute
26.Veniturile din dobanzi fac parte din urmatoarea categorie de venituri:

a.venituri extraordinare
b.venituri din productia de imobilizari
c.venituri financiare
d.venituri din sconturi obtinute
27.O amenajare de teren finalizata in cursul exercitiului curent cu o valoare de intrare de

6.000lei, din care lucrari de amenajari efectuate in exercitiul precedent 3.000lei, se
a.2112 = % 6.000
231 3.000
722 3.000
b.% = 2112 6.000
231 3.000
722 3.000
c.2112 = % 6.000
233 3.000
722 3.000
28.Contul 4428 “TVA neexigibila” poate sa apara in urmatoarele situatii:

a.in cazul cumpararilor si vanzarilor fara factura
b.in cazul cumpararilor si vanzarilor cu plata in rate
c.atunci cand marfurile sunt evaluate la pretul cu amanuntul (pret vanzare, inclusive TVA)
29.Contul 472 “Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.conturi de rezultate
b.conturi de venituri ale perioadei curente
c.conturi de terti
30.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25 lei
aport in bani este reflectat corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.456 = 1012 27.500 27.500
c.% = 456 27.500
2133 20.000
5311 7.500
31.Scoaterea din functiune a unui utilaj complet amortizat avand valoarea contabila de 13.000
lei este reflectata corect prin:
a.2813 = 2131 13.000 13.000
b.2131 = 2813 13.000 13.000
c.6588 = 2131 13.000 13.000
32.Conform contractului de vanzare-cumparare incheiat, o societate comerciala primeste de
la clientul sau un avans de 30% din valoarea totala a contractului care este de 47.6000lei,
inclusiv TVA. Pentru avansul incasat societatea intocmeste factura. Inregistrarea in
contabilitate se prezinta astfel:
a.5121 = % 14.280
419 12.000
4427 2.280
b.419 = % 14.280
5121 12.000
4427 2.280
c.5121 = % 14.280
419 12.000
4426 2.280
33.Se receptioneaza din sectiile de fabricatie, conform notei de predare nr.59/20.08.200N,

500 bucati produse finite evaluate la un cost prestabilit de 300lei/buc. Inregistrarea corecta in
contabilitate este:
a.711 = 345 150.000 150.000
b.345 = 331 150.000 150.000
c.345 = 711 150.000 150.000
34.Costul de achizitie a bunurilor procurate cu titlu oneros cuprinde:

a.pretul de cumparare a bunurilor
b.costul materiilor prime si a materialelor consumate pentru obtinerea produselor finite
c.cheltuielile de transport-aprovizionare
d.taxele nerecuperabile

a.trecerea pe cheltuieli a valorii materialelor de natura obiectelor de inventar in
folosinta
b.plusuri de inventar in gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar
c.pierderi din calamitati in gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar

a.poate avea numai sold debitor
b.este un cont bifunctional
c.soldul final creditor reflecta profilul realizat
d.soldul final debitor reflecta profilul realizat
37.Reflectarea creantelor ce apar in decontarile cu personalul se face cu ajutorul urmatoarelor

conturi:
a.424
b.425
c.426
d.428
e.4282
38.Plata prin contul disponibil a TVA datorata in suma de 2.000lei este reflectata corect prin
corespondenta:
a.4423 = 5121 2.000 2.000
b.5121 = 4423 2.000 2.000
c.4423 = 5321 2.000 2.000
39.Evidenta fluxurilor banesti in numerar se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:

a.5311
b.5314
c.5112
d.5113
e.5114

a.este un cont bifunctional
b.este un cont de activ, la fel ca celelalte conturi cuprinse in grupa 50
c.are functiune contabila de pasiv
d.este un cont de datorii aferente investitiilor financiare pe termen scurt
41.Daca avem in vedere partea din sfera cheltuielilor de productie absorbita in determinarea
costului de productie, distingem doua mari grupe de metode:
a.metode totale si metode partiale
b.metode totale si metode evoluate
c.metode de baza si metode partiale
42.Printre metodele partiale de calculatie a costurilor, distingem:

a.metoda direct-costing
b.metoda costurilor directe
c.metoda standard-cost
43.Dupa continutul si natura economica a tipului de cost calculat, distingem:

a.costuri complete si costuri partiale
b.costuri contabile si costuri economice
c.costuri totale si costuri specifice
44.Printre metodele moderne de calculatie a costurilor pot fi mentionate:

a.metoda standard-cost
b.metoda direct-costing
c.metoda THM
d.metoda calculatiei simple
45.Printre metodele clasice de calculatie a costurilor pot fi mentionate:

a.metoda globala
b.metoda pe faze
c.metoda pe comenzi
d.metoda normativa
e.metoda standard cost
46.Ordonarea documentelor justificative se poate face dupa urmatoarele criterii:
a.metodologic
b.cronologic
c.nominal
d.al culorii
e.geografic
47.Dintre functiile specific documentelor justificative, se regasesc mai jos:

a.functia juridica sau probanta
b.functia matematica
c.functia de consemnare letrica si cifrica
d.functia de inventariere periodica
e.functia de asigurare a integritatii patrimoniului
48.Dupa modul de repartizare in costul produselor, cheltuielile de productie se grupeaza in:

a.cheltuieli directe si chletuieli indirecte
b.cheltuieli directe si cheltuieli de desfacere
c.cheltuieli comune si cheltuieli financiare
49.Care din principiile de mai jos sunt considerate drept reguli generale ale calculatiei
costurilor productiei:
a.principiul documentarii
b.delimitarea in timp a cheltuielilor de productie
c.separarea cheltuielilor de productie de consumatiunile neutre, accidentale si cu
caracter special
d.inventarierea productiei nefinite si delimitarea cheltuielilor aferente ei
e.principiul calculatiei unice
f.individualizarea cheltuielilor pe produs
50.In functie de dependenta lor fata de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:
a.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
c.cheltuieli variabile si chieltuieli fixe
COD BROSURA 49
1.Informatiile contabile care au un interes financiar indirect sunt:
a.fiscale
b.de control
c.de planificare la diferite nivele
d.diverse:salariati, sindicate, clienti, publicul, consultanti financiar
2.Conform Legii Contabilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie:

a.unitatile care obtin profit
b.unitatile in curs de lichidare
c.unitatile autonome
d.unitatile comerciale
3.Obiectul propriu al unei stiinte reprezinta:

a.abilitatea de abordare a unui domeniu de cunoastere
b.ansamblul mijloacelor si procedeelor utilizate
c.categorie de fapte sau grup de fenomene de care se ocupa o anumita stiinta
d.principii si reguli recunoscute de practica
4.Creditorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care a dat ceva, un bun sau o suma de bani, a executat o
lucrare sau a prestat un seviciu, altei persoane numita debitor sau beneficiar
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun sau o suma de bani, a beneficiat de o
lucrare sau un seviciu din partea altei persoane numita debitor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans de la o alta persoana numita debitor sau
beneficiar
5.Din punct de vedere contabil, elementele de pasiv se impart in:

a.de regularizare
b.curente si extraordinare
c.de exploatare, investitii si finantare
6.Datele de verificare cu 5 serii de egalitati prezinta, pentru fiecare cont, urmatoarele

informatii:
a.sold initial debitor sau creditor
b.active cumulate pana la finele lunii precedente, debitoare sau creditoare
c.activele debitoare sau creditoare ale lunii curente
d.sume debitoare sau creditoare la finele lunii curente
e.sold final debitor sau creditor
7.Conturile care exprima in mod global valoarea totala a substantelor patrimoniale de aceeasi
natura se numesc:
a.conturi analitice
b.conturi sintetice
c.conturi de activ
d.conturi de pasiv
8.Structura fiecarui articol contabil cuprinde:
a.data articolului
b.titlul articolului
c.explicatia
d.sumele
9.Miscarile opuse sunt cele care:

a.afecteaza ambele parti ale bilantului
b.modifica o singura parte a bilantului
c.semneaza obtinerea unui rezultat nefavorabil
10.In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
a.grafica bilaterala
b.grafica unilaterala
c.grafica liniara
11.Silogismul reprezinta:
a.analiza operatiei economice
b.verificarea inregistrarilor in contabilitate
c.rationament format din trei etape

a.valoarea existenta in cont la inceputul exercitiului financiar sau la infiintarea firmei
b.totalul sumelor inscrise in debitul sau creditul unui cont, fara sold initial
c.totalul valorilor consemnate in debitul sau creditul unui cont, inclusiv soldul initial
13.Principiul prudentei se caracterizeaza prin:

a.nu admite compensari intre elementele de activ si cele de pasiv
b.presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor
c.ia in considerare numai profiturile obtinute pana la data inchiderii exercitiului financiar
d.tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, indifferent daca
rezultatul exercitiului este profit sau pierdere
e.ia in calcul toate pierderile probabile numai daca exercitiul financiar s-a incheiat cu profit

documentul adecvat, in scopul determinarii corespondentei conturilor
16.In functie de nr conturilor care intra in structura articolelor contabile acestea pot fi:
a.articole contabile simple
b.articole contabile compuse
d.articole contabile curente
e.articole contabile de corectare sau de stornare
17.Averea sau patrimoniul unei firme este formata in principal din:

a.bunuri corporale
b.bunuri necorporale
c.creante
d.mijloace banesti
e.titluri de plasament
18.Soldul final al unui cont exprima:

a.valoarea existenta in cont in momentul inceperii activiatii
b.valoarea existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in momentul
incetarii activitatii firmei
c.valoarea existenta in cursul exercitiului financiar
19.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii inventarierea reprezinta:

b.un procedeu comun societatilor economice
c.un procedeu specific metodei contabilitatii
20.Creditul contului reprezinta:

a.partea dreapta a bilantului
c.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de pasiv
d.partea in care se consemneaza reducerile ulterioare ale conturilor de activ

a.K348*Rc345
b.K348*Rd345
c.K348*Sfd345
22.Formula comtabila 627 = 5121 poate avea urmatoarea explicatie:

a.plata serviciilor bancare
b.plata dobanzii datorate bancii pentru un credit contractat
c.incasarea dobanzii aferente disponibilitatilor pastrate la banca
23.Primirea facturii de la furnizorul de materiale consumabile dupa 2 zile ce are aceeasi

valoare cu cea inregistrata la receptie, respectiv 5.950lei inclusiv TVA se inregistreaza astfel:
a.408 = 401 5.950 5.950
4427 = 4428 950 950
b.408 = 401 5.950 5.950
4426 = 4426 950 950
c.401 = 408 5.950 5.950
4426 = 4428 950 950
24.
25.Cheltuielile de constituire fac parte din urmatoarea cateogorie de conturi:

a.cheltuieli de rezultate
b.cheltuieli de terti
c.cheltuieli de imobilizari necorporale
d.cheltuieli de trezorerie
26.Dupa natura acestora, cheltuielile se clasifica astfel:

a.cheltuieli de inregistrare in avans, cheltuieli de exploatare, directe si indirecte
b.cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare
c.cheltuieli fixe si cheltuieli variabile
d.cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare si cheltuieli inregistrate in avans
catre casier a sumei de 15.000 lei avansurilor chenzinale. Inregistrarea in contabilitate se
prezinta astfel:
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.
c.

exploatare:
a.cheltuieli privind dobanzile
b.cheltuieli cu personalul
c.cheltuieli privind stocurile
d.cheltuieli extraordinare
29.Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se
tine la costul standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308
“Diferente de pret la materii prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei
curente, conform facturii fiscale nr 304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile
evaluate la cost standard de 60.000lei, pret de cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au
dat in schimb materiale consumabile evaluate la cost standard de 25.000lei. Care din
urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de materiale consumabile cat
si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
30.Marcarea gestiunii pentru marfurile vandute cu amanuntul in valoare de 9.282lei din care
1.482 reprezinta TVA, iar adaosul commercial este de 1.800lei se inregistreaza astfel:
a.% = 401 9.282
707 6.000
378 1.800
4428 1.482
b.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4427 1.482
c.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4428 1.482
31.Dupa marime capitalul social este egal cu:

a.numarul de actiuni ori valoarea nominala a acestora
b.a actiunilor ori numarul acestora
c.niciunul din raspunsurile anterioare nu este corect
32.Transformarea TVA neexigibila in TVA deductibila se inregistreaza astfel:
a.4426 = 4427
b.4428 = 4426
c.4428 = 4427
d.4426 = 4428
33.Consumul de apa furnizata de RAJAC cuprinsa in factura nr 85/12.07.200N are valoarea

de 900lei TVA 19%. Inregistrarea corecta in contabilitate este:
a.% = 404 1.071
605 900
4426 171
b.401 = % 1.071
605 900
4426 171
c.% = 401 1.071
605 900
4426 171
34.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde

cheltuieli de transport 200lei si diurnal 20 lei. Care este varianta corecta de inregistrare stiind
ca avansul de trezorerie acordat a fost de 200lei.
a.% = 542 220
625 200
5311 20
b.542 = % 220
625 200
5311 20
c.625 = % 220
542 200
5311 20

a.trecerea la client incerti a unei creante
b.pierderea din neincasarea unei creante
c.reactivarea creantei fata de un client incert
36.Care din conturile urmatoare fac parte din categoria conturilor de imobilizari necorporale:
a.201
b.203
c.205
d.208
e.233
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
a.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la sfarsitul lunii
b.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la inceputului lunii
c.productie in curs de executie obtinuta in cursul lunii
39.Capitalul subscris nevarsat reprezinta:

a.parte din capitalul subscris care a fost pusa la dispozitia societatii de catre actionari
b.diferenta intre capitalul total subscris si partea varsata din acesta
c.partea din capitalul subscris care nu a fost inca depusa de catre actionari
40.Trecerea la venituri a provizionului pentru deprecierea unei creante fata de un client

constituit in exercitiul precedent nivelul sumei de 950lei se inregistreaza astfel:
a.7814 = 491 950 950
b.491 = 7814 950 950
c.491 = 7812 950 950
41.Din punctual de vedere al legaturii cu procesul de productie se pot deosebi urmatoarele

categorii de cheltuieli:
a.cheltuieli de baza
b.cheltuieli de regie
c.cheltuieli tehnologice
d.cheltuieli comune
42.Dupa gradul lor de omogenitate, cheltuielile de productie se clasifica in :

a.cheltuieli simple si cheltuieli complexe
b.cheltuieli
c.cheltuieli polielementare si cheltuieli generale de administratie
b.in timp 2 cheltuielilor de productie
c.stocarea cheltuielilor de productie, de consumatiunile neutre, accidentale si cu
caracter special
f.vizualizarea cheltuielilor pe produs
44.Bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri de inscriu in:

a.registrul inventar
b.procesul – verbal de inventariere
c.liste de inventariere
45.Inventarierea poate fi definita ca:

a.ansamblul de operatiuni prin care se stabileste situatia reala la o anumita data a
tuturor elementelor patrimoniale, cantitativ valoric sau numai valoric dupa caz
b.ansamblul de operatiuni privind constatarea, descrierea si evaluarea existentului faptic de
substante patrimoniale la un moment dat
c.ansamblul de operatiuni prin care se constata si descrie existenta, la o anumita data, a
tuturor elementelor patrimoniale cantitativ valoric sau numai valoric dupa caz
46.Forma de prezentare:
a.documente tipizate
c.documente cumulative
47.Documentele economice (justificative) reprezinta:

a.documentul scris care consemneaza operatiile economice si financiare in momentul
efectuarii lor
b.documentul scris care consemneaza date cantitative privind operatiile economice si
financiare
c.documentul scris care centralizeaza operatiile economice si financiare in momentul
efectuarii lor
48.Institutiile publice intocmesc situatiile financiare trimestriale si anuale compuse din:
49.Veniturile de imobilizari corporale se inregistreaza astfel:

a.imobilizari corporale = subventii pentru investitii
b.subventii pentru investitii = imobilizari corporale
c.amortizarea = imobilizari corporale
d.
50.Dintre caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale, retinem:

a.inteligibilitatea
b.relevanta
c.credibilitatea
d.comparabilitatea
La inventariere, bunurile se inregistreaza la valoarea de:
a) intrare
b) de pe piata ?
c) iesire ?
d) contabila
e) de inventar ?
Metode pt. bunuri fungibile:

a) lifo
b) fifo
c) cmp
Tot ceva cu bunuri fungibile:

a) formula CMP
b) …
c) …
Retineri din salarii 60 RON:

a) salarii datorate personalului scade = ..
b) salarii datorate personalului creste = ..
c) …
29. Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se tine la
costul standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308 “Diferente de pret
la materii prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei curente, conform facturii fiscale
nr 304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile evaluate la cost standard de 60.000lei, pret
de cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au dat in schimb materiale consumabile evaluate la
cost standard de 25.000lei. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de
materiale consumabile cat si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
Brosura 83, brosura 27, cate o intrebare cu 2 raspunsuri identice.

•
1.Activele imobilizate sunt prezentate in bilant pe capitole. Precizati care capitol dintre cele
enumerate mai jos nu face parte din grupa activelor imobilizate:
a. imobilizari necorporale;
b. imobilizari corporale;
c. investitii financiare pe termen lung;
d. investitii pe termen scurt.
2.Activele circulante de natura stocurilor sunt clasificate astfel:
O categorie este gresita. Identificati-o!
a. materii prime si materiale consumabile;

b. productie in curs de executie;
c. animale;
d. produse finite si marfuri;
e. avansuri pentru cumparari de imobilizari corporale.
3.Acreditivele sunt:
Alegeti varianta corecta.
a. sume aflate in casieria intreprinderii;

b. disponibilitati rezervate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui
furnizor;
c. valori achizitionate si detinute de intreprindere;
d. sume acordate unor salariati ai intreprinderii;
e. valori economice care sunt echivalente de numerar.
4.Activitatile intreprinderii, consumatoare de resurse si producatoare de efecte sunt analizate prin

contul de profit si pierdere, care evidentiaza performanta prin prisma raportului de echilibru:
a. ±R = V - C;
b. ±R = V + C;
c. V = ±R - C;
d. C = ±R - V;
e. V ± R = C.
5.Analiza contabila consta in:
Identificati afirmatia gresita.
a. cercetarea pe baza de documente, a fiecarei operatii economice si

financiare in parte;
b. descompunerea operatiei in elementele componente;
c. stabilirea conturilor corespondente;
d. stabilirea partii conturilor - activ sau pasiv -in care urmeaza sa se
inregistreze operatia respectiva;
e. concomitent si cu aceeasi suma.
6.Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta referitoare la continutul economic si functia
contabila a contului 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale":
a. cont rectificativ, avand functie contabila de pasiv;

b. cont de bunuri economice, cu functie contabila de activ;
c. cont de surse de finantare, bifunctional;
d. cont de surse de finantare, bifunctional;
e. cont de surse proprii de finantare, avand functie contabila de activ.
7.Adunarea generala a actionarilor hotaraste transferarea la rezerve a primelor legate de capital,

in suma de 500 lei. Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
8.Balanta de verificare contine conturile utilizate de o intreprindere, avand inscrise in coloanele

sale, pentru fiecare cont, o serie de elemente. Unul din elementele ce urmeaza a fi prezentate este
gresit. Care este acesta?
a. soldurile initiale;
b. rulajele perioadei anterioare;
c. totalul sumelor;
d. soldurile finale debitoare de la sfarsitul lunii pentru care se intocmeste
balanta;
e. soldurile finale creditoare de la sfarsitul lunii pentru care se intocmeste
balanta.
9.Balanta de verificare ofera posibilitatea descoperirii erorilor de inregistrare in conturi. Unele
dintre erorile de mai jos nu pot fi depistate cu ajutorul balantei de verificare. Care sunt acestea?
a. erorile de intocmire a balantei de verificare ;

b. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale;
c. omisiunile de inregistrare;
d. erorile de inregistrare in Cartea-mare;
e. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse.
10.Balanta de verificare nu indeplineste functia de:
a. verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi;

b. realizare a concordantei dintre conturile analitice si conturile sintetice;
c. instrument de analiza a activitatii economice;
d. realizare a concordantei dintre elementele de activ si de pasiv;
e. centralizare a activitatii economice.
11.Ca activitate practica, organizata in fiecare intreprindere, contabilitatii ii sunt atribuite o serie
de sarcini specifice. Precizati care din sarcinile enumerate mai jos nu ii revin contabilitatii, in
aceasta calitate:
a. furnizarea datelor si informatiilor necesare elaborarii programelor

financiare;
b. inregistrarea cronologica a operatiilor economice si financiare,
preluarea si pastrarea informatiilor;
c. elaborarea mijloacelor pentru aplicarea in practica a contabilitatii;
d. controlul operatiilor efectuate si a exactitatii datelor contabile;
e. furnizarea datelor si informatiilor necesare intocmirii situatiilor
financiare anuale.
12.Capitalul propriu este prezentat sub forma de elemente randuri care desemneaza rezervele
constituite de intreprindere pe parcursul desfasurarii activitatii, astfel:
Un element rand nu apartine capitalului propriu. Identificati-l!
a. capitalul;
b. primele de capital;
c. imprumuturi si datorii asimilate;
d. rezervele din reevaluare;
e. rezervele, etc.
13.Ca instrument de lucru reprezentativ al contabilitatii, contul trebuie sa raspunda cerintelor si
sarcinilor acesteia, indeplinind o serie de functii:
Precizati care din functiile enumerate nu apartine contului.
a. functia economica;
b. functia de calcul;
c. functia de control;
d. functia de sistematizare;
e. functia previzionala.
14. Ca trasatura de baza a metodei contabilitatii, dubla inregistrare:
O singura afirmatie este adevarata. Identificati-o!
a. se intaneste la toate formele evidentei economice;

b. se intalneste la toate componentele sistemului informational economic;
c. nu ofera posibilitatea verificarii exactitatii inregistrarilor efectuate;
d. asigura existenta permanenta a egalitatii bilantiere;
e. nu creeaza posibilitatea reflectarii obiectului de studiu al contabilitatii.
15.Ca disciplina stiintifica, contabilitatii ii revin o serie de sarcini. Precizati care din sarcinile
enumerate mai jos ii revin contabilitatii, in aceasta calitate:

financiare;
financiare anuale.
16.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la efectele pe care le are utilizarea uneia sau alteia
din metodele de evaluare a iesirilor de bunuri este adevarata:
a. FIFO, in conditiile cresterilor de preturi, are ca efect evaluarea iesirilor

la costurile cele mai scazute, iar a stocurilor la preturile cele mai mici;
b. FIFO, in conditiile cresterilor de preturi, are ca efect micsorarea
profitului din exploatare
c. CMP, calculat la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune (lunar)
presupune usurinta in aplicare si permite evaluarea exacta a iesirilor in
cursul perioadei;
d. LIFO, in cazul cresterii continue a preturilor, evalueaza iesirile la
preturile cele mai ridicate, iar stocul la preturi mai reduse, profitul
micsorandu-se;
e. LIFO, daca preturile descresc continuu, iesirile sunt micsorate, stocul
final si profitul micsorate.
17.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la evaluarea la incheierea exercitiului financiar nu

este adevarata:
a. elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se

reflecta in situatiile financiare la valoarea de intrare, pusa de acord cu
rezultatele inventarierii;
b. elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se
reflecta in situatiile financiare la valoarea de intrare;
c. pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus se
inregistreaza pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor
amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila;
d. pentru elementele de activ, in cazul diferentelor constatate in minus se
efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci
cand deprecierea este reversibila;
e. pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in
plus se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor
corespunzatoare de datorii;
18.Care din elementele de activ prezentate mai jos nu constituie obiect al reevaluarii:
a. constructile;
b. echipamentele tehnologice;
c. echipamentele tehnologice;
d. echipamentele de protectie a valorilor;
e. programele informatice.
19.Caracteristica generala a conturilor de imobilizari necorporale consta in aceea ca:
a. toate cheltuielile colectate raman evidentiate in debitul lor pana la

amortizarea integrala a acestora;
b. dupa functia contabila sunt conturi de activ, respectiv de bunuri
economice;
c. se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale amortizate integral;
d. se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale scoase din activ;
e. soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale existente.
20.Care formula contabila din cele enumerate nu este in concordanta cu explicatia data:
a. 345 = 711
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiune;

b. 345 = 711
- valoarea la cost de productie a produselor finite constatate plus la

inventar;
c. 658 = 345
- valoarea donatiilor de produse finite;

d. 711 = 345
- lipsuri de inventar la produse finite;

e. 345 = 301
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite consumate in

intreprindere.
21.Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data:
a. 411 = 701
- valoarea la pret de vanzare a produselor finite livrate;

b. 411 = 418
- valoarea produselor livrate pe baza de factura;

c. 401 = 301
- valoarea la pret de cumparare a materiilor prime intrate in gestiune;

d. 302 = 401
- valoarea materialelor consumabile primite cu titlu gratuit;

e. 401 = 5121
- incasari efectuate catre furnizori.
22.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la avansurile de trezorerie nu este conforma cu

realitatea:
a. sunt sume incredintate administratorului sau altor persoane
imputernicite in vederea efectuarii unor plati;
b. sumele se justifica prin achizitia de stocuri, plata unor furnizori etc.;
c. sumele necheltuite se restituie;
d. diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie
in valuta, la incheierea exercitiului financiar constituie venit financiar;
e. diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor de
trezorerie in valuta, la lichidarea acestora sau la incheierea exercitiului
financiar afecteaza cheltuielile de exploatare.
23.Capitalul propriu reprezinta:
a. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia
b. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa
c. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa
dd interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte
si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia
e. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte
si dupa deducerea tuturor creantelor acesteia
24.Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de verificare?
a. erorile de intocmire a balantei de verificare

b. erorile in calculul sumelor din formulele contabile compuse
c. erorile de compensatie
d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale
e. erorile de inregistrare in Cartea-mare
25.Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila: 641 = 421
a. inregistrarea avansului acordat;

b. inregistrarea retinerilor din salarii;
c. inregistrarea pe cheltuieli a salariilor platite;
d. inregistrarea pe cheltuieli a avansului acordat si retinut;
e. inregistrarea salariilor datorate.
a. valoarea materiilor prime aduse de la terti;

b. valoarea materiilor prime date spre prelucrare la terti;
c. valoarea materiilor prime constatate lipsa la inventar;
d. valoarea materiilor prime date in consum;
e. scaderea din gestiune a materiilor prime distruse de calamitati.
a. dividendele datorate actionarilor sau asociatilor din profitul realizat;

b. sumele achitate actionarilor sau asociatilor;
c. sumele lasate in contul curent al actionarilor, reprezentand dividende;
d. impozitul pe dividende;
e. impozitul pe dividende;
28. Ce semnificatie acordati formulei contabile: 1091 = 959b14j 5311
a. valoarea actiunilor proprii cedate;

b. costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate;
c. valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate;
d. valoarea actiunilor proprii anulate;
e. valoarea actiunilor detinute la entitatile afiliate.
a. diminuarea provizioanelor;
b. anularea provizioanelor;
c. constituirea provizioanelor;
d. valoarea provizioanelor;
e. valoarea provizioanelor;
30.Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare?
421 = 444
a. salarii datorate personalului
b. retinerea din salarii a asigurarilor sociale de sanatate
c. retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii
d. plata impozitului pe salarii catre bugetul statului
e. retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale
31. Cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (grupa 63) sunt considerate:
a. cheltuieli financiare;
b. cheltuieli extraordinare;
c. cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite;
d. cheltuieli de exploatare;
e. cresteri ale activelor.
32.Cheltuielile inregistrate in avans nu includ:
a. chirii achitate anticipat;

b. subventii;
c. plati pentru abonamentele la diversele publicatii;
d. decontarea anticipata a primelor de asigurare pentru bunuri;
e. reparatii capitale care se esaloneaza pe mai multe exercitii financiare.
33.Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:
a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un

proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui
instrument usor convertibil in numerar;
b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea
produselor finite;
c. anul calendaristic;
d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor;
e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor.
34.Clasificarea conturilor in conturi de activ, pasiv si bifunctionale are la baza unul din
urmatoarele criterii de clasificare:
a. dupa continutul economico-financiar;

b. dupa functia contabila;
c. dupa sfera de cuprindere;
d. dupa legatura dintre conturile sintetice si analitice;
e. in functie de analiza activitatii economice.
35.Clasificarea balantelor de verificare in: balante de verificare a conturilor sintetice si balante de

verificare a conturilor analitice, are la baza unul din urmatoarele criterii:
a. dupa felul conturilor pentru care se intocmesc;

b. dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind;
c. dupa continut;
d. dupa forma grafica de prezentare;
e. dupa perioadele pentru care se intocmesc.
36.Conceptia economica considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea
si aplicarea procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control, in expresie valorica, a existentei si
starii, precum si a miscarii si transformarii:
a. patrimoniului;
b. capitalului;
c. utilizarilor ciclice;
d. utilizarilor ciclice;
e. utilizarilor durabile.
37.Contabilitatea reprezinta principala componenta a sistemului informational, orientat spre

cunoasterea valorilor economice dintr-o intreprindere. In aceasta calitate, ea se constituie:
Precizati varianta corecta.
a. intr-un subsistem informational;

b. instrument de cunoastere, gestiune si control;
c. activitate specializata;
d. disciplina stiintifica;
e. activitate practica.
38.Contabilitatea trebuie sa furnizeze informatii despre pozitia financiara si performantele

intreprinderii. Pozitia financiara a intreprinderii este data de relatia:
a. Active - Datorii = Capitaluri proprii;

b. Venituri - Cheltuieli = Rezultate;
c. Active - Capitaluri proprii = Datorii;
d. Active + Cheltuieli = Datorii + Venituri;
e. Capitaluri proprii = Rezultate.
39.Conceptia financiara considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si

aplicarea procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control, in expresie valorica, a existentei si
starii, precum si a miscarii si transformarii:
a. patrimoniului;
b. capitalului;
c. bunurilor economice care se investesc;
d. resurselor economice;
e. bunurilor economice dobandite.
40.Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice:
a. Existente initiale + Cresteri = Existente finale + Micsorari;

b. Existente initiale + (Cresteri + Micsorari) = Existente finale;
c. Existente initiale - (Cresteri + Micsorari) = Existente finale;
d. Existente initiale + Micsorari - Cresteri = Existente finale;
e. Existente initiale + Cresteri - Micsorari = Existente finale.
41.Contul de rezultate exprima, intr-o forma analitica, rezultatele obtinute, prin prisma:
a. incasarilor si platilor;
b. activelor si pasivelor;
c. veniturilor si cheltuielilor;
d. creantelor si datoriilor;
e. intrarilor si iesirilor de bunuri.
42.Contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se reflecta existenta si
miscarea fiecarui element in parte. Conventional, s-a stabilit ca partea stanga a contului sa poarte
denumirea de:
a. rulaj debitor;
b. credit;
c. debit;
d. sold final;
e. sold initial.
43.Conturile bifunctionale au la sfarsitul perioadei de gestiune sold:
a. fie numai debitor, fie numai creditor;

b. debitor;
c. creditor;
d. debitor si creditor;
e. fie debitor, fie creditor.
44.Corespondenta conturilor se poate realiza:
O corespondenta este gresita. Precizati care este aceasta.

a. numai intre conturile de activ, cand se inregistreaza operatii care
genereaza modificari in structura activelor;
b. numai intre conturile de pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza modificari in structura pasivelor;
c. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza cresteri in volumul activelor si pasivelor;
d. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza descresteri in volumul activelor si pasivelor;
e. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza cresteri in volumul activelor si descresteri in volumul
pasivelor.
45.Consemnarea in extrasul de cont a operatiei de depunere a unei sume de bani din casierie in
contul curent de la banca genereaza inregistrarea:
a. 581 = 5311;
b. 581 = 5311
5121 = 581;
c. 5121 = 581;
d. 5121 = 5311;
e. 5311 = 581
581 = 5121.
46.Conturile din clasa 8:
a. servesc pentru calculul costului productiei;

b. sunt considerate conturi de bilant;
c. sunt conturi de rezultate;
d. reflecta elemente care nu se afla in proprietatea intreprinderii;
e. sunt reflectate in bilantul contabil.
47. Contul 403 "Efecte de platit" evidentiaza obligatiile de plata stabilite pe baza de efcte
comerciale. Precizati ce reflecta creditul contului:
a. valoarea efectelor comerciale neachitate;

b. platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale;
c. valoarea acceptata de furnizori a cambiilor sau a biletelor la
ordin;
d. drepturile de creanta din relatiile cu clientii, stabilite pe baza
efectelor comerciale;
e. contravaloarea efectelor comerciale de primit.
48.Contul 431 "Asigurari sociale" tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a
personalului la asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate. Este un
cont de pasiv.
Precizati care element din cele enumerate mai jos nu se inregistreaza in creditul contului:
a. sumele virate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate;

b. contributia angajatorului la asigurarile sociale;
c. contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate;
d. contributia personalului la asigurari sociale;
e. contributia personalului pentru asigurari sociale de sanatate.
49.Contul 267 "Creante imobilizate", dupa cum arata si denumirea, tine evidenta creantelor
imobilizate, respectiv:
Un element dintre cele enumerate este gresit. Identificati-l!
a. a creantelor legate de interesele de participare;

b. a imprumuturilor acordate pe termen lung;
c. a garantiilor depuse, in vederea garantarii bunei executii a unor lucrari;
d. a titlurilor primite ca urmare a reinvestirii dividendelor;
e. a cautiunilor.
50.Creantele numite si valori in curs de decontare nu includ:
a. avansuri incasate;
b. creantele comerciale;
c. creantele intre entitatile afiliate;
d. creantele privind capitalul subscris si nevarsat;
e. pagubele de recuperat de la debitori diversi pe baza titlurilor executorii.
51.Cu ajutorul balantei de verificare se identifica:
a. erorile de inregistrare in Cartea-mare;

b. erorile de inregistrare in Registrul-jurnal;
c. erorile de compensatie;
d. erorile de imputatie;
e. omisiuni de inregistrare.
52. Deschiderea unui acreditiv pentru suma de 50.000 lei genereaza una din urmatoarele
inregistrari contabile:
a. 50.000 5411 = 5121 50.000;

b. 50.000 581 = 5121 50.000
50.000 5411 = 581 50.000;

c. 50.000 5121 = 581 50.000
50.000 581 = 5411 50.000;

d. 50.000 581 = 542 50.000
50.000 5411 = 581 50.000;

e. 50.000 581 = 5311 50.000
50.000 5411 = 581 50.000.
53.Din definitia patrimoniului, rezulta un echilibru, o egalitate. Acest echilibru se exprima astfel:
a. Bunuri economice = Drepturi + Obligatii;

b. Bunuri economice = Active imobilizate + Active circulante;
c. Bunuri economice = Resurse durabile + Resurse ciclice;
d. Bunuri economice = Capital fix + Capital circulant;
e. Bunuri economice = Utilizari durabile + Utilizari ciclice.
54.Din punct de vedere al modului in care bunurile economice se investesc, se intrebuinteaza, se

consuma si se inlocuiesc, capitalul este de doua feluri.
a. capital propriu si capital strain;

b. capital fix si capital propriu;
c. capital fix si capital circulant;
d. capital fix si capital strain;
e. capital propriu si capital circulant.
55.Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regula de functionare a conturilor este gresita.
Identificati-o!
a. conturile de activ incep sa functioneze prin debitare, iar conturile de

pasiv prin creditare;
b. cresterile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris existentele
initiale;
c. soldurile finale se stabilesc prin scaderea din totalul sumelor mai mari a
totalului sumelor mai mici;
d. micsorarile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris
cresterile;
e. conturile de activ pot prezenta numai sold final debitor sau sunt
soldate, iar conturile de pasiv numai sold final creditor sau sunt soldate.
56.Dispuneti de urmatoarele informatii privind marfurile: stoc scriptic de marfuri 1 leu, stoc
faptic 1,01 lei. Precizati inregistrarea corecta:
a. 0,01 371 = 711 0,01;

b. 0,01 371 = 607 0,01;
c. 0,01 607 = 121 0,01;
d. 0,01 371 = 707 0,01;
e. 0,01 371 = 456 0,01.
57.Doua dintre procedeele specifice metodei contabilitatii pentru cercetarea si studierea

obiectului sau, sunt contul si bilantul. Legatura dintre cele doua se realizeaza cu ajutorul altui
procedeu. Precizati care este acesta.
a. inventarierea;
b. evaluarea;
c. balanta de verificare;
d. documentatia;
e. calculatia.
58. Dubla inregistrare se realizeaza cu ajutorul:
a. balantei de verificare;
b. contului;
c. bilantului;
d. contului de profit si pierdere;
e. formulelor contabile.
59.Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 456 "Decontari cu

actionarii/asociatii privind capitalul" este:
a. cont de surse proprii de finantare si are functie contabila de pasiv;

b. cont de surse de finantare, bifunctional;
c. cont de creante si are functie contabila de cont de activ;
d. cont de creante, cat si cont de obligatii, iar dupa functia contabila este
bifunctional;
e. cont de obligatii si are functie contabila de cont de pasiv.
60.Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 269 "Varsaminte de efectuat
pentru imobilizari financiare" este:
a. cont de titluri de valoare, cu functie contabila de activ;

b. cont de investitii financiare, cu functie contabila de activ;
c. cont de datorii, bifunctional;
d. cont de datorii, cu functie contabila de pasiv;
e. cont de creante, cat si de datorii, cont bifunctional.
61.Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre
conturile:
a. 1011 Capital subscris nevarsat

b. 1012 Capital subscris varsat
c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
d. 121 Profit si pierdere
e. 117 Rezultatul reportat
62.Elementele ce compun activul bilantier, sunt reflectate dupa destinatia si lichiditatea

bunurilor economice. Lichiditatea reprezinta:
a. disponibilitatile de numerar pe o perioada mai mare in care urmeaza sa

se onoreze angajamentele financiare scadente;
b. capacitatea fiecarui bun de a parcurge mai rapid sau mai incet, cale
normala a ciclului de exploatare, pana la transformarea in bani;
c. creante aferente ciclului de exploatare;
d. numerar sau echivalente de numerar, a caror utilizare este
restrictionata;
e. echivalente ale numerarului usor convertibile in bani.
63.Evaluarea reprezinta pentru metoda contabilitatii:
a. un principiu;
b. un procedeu comun tuturor stiintelor;
c. un procedeu specific metodei contabilitatii;
d. un procedeu al metodei contabilitatii utilizat si de alte discipline
economice;
e. o conventie contabila.
64.Evaluarea bunurilor la inventariere se face:
a. la valoarea de intrare;
b. la valoarea contabila;
c. la valoarea actuala;
d. la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii;
e. la cost istoric.
65.Elementele vizate direct de evaluarea pozitiei financiare sunt:
a. activele, pasivele, veniturile si rezultatele;

b. activele, pasivele, cheltuielile si veniturile;
c. activele, pasivele si capitalurile proprii;
d. activele, datoriile si capitalurile proprii;
e. activele, datoriile, capitalurile proprii si provizioanele.
66.Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii in

conturi, parcurge in general o serie de etape. Una este gresita. Identificati-o!
a. explicarea operatiunii economice inregistrate;

b. determinarea modificarii elementelor bilantiere;
d. aplicarea regulilor de functionare a conturilor;
e. intocmirea formulei contabile.
67. Formula contabila are urmatoarele parti componente:
Un element din cele enumerate nu este parte a formulei contabile. Care este acesta?
a. contul corespondent debitor;

b. contul corespondent creditor;
c. semnul "=";
d. sumele inscrise in conturile corespondente;
e. data la care a avut loc operatia economica.
68. Formula contabila de stornare in rosu a fost conceputa.
a. pentru a inlatura dezavantajele stornarii in negru;

b. presupune anularea unei formule contabile, efectuata anterior,
gresit;
c. prin inversarea ei;
d. cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in chenar;
e. dupa care se intocmeste formula contabila corecta.
69.Formulele contabile de stornare se utilizeaza pentru:
a. anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit;

b. stabilirea corespondentei conturilor;
c. inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit;
d. a se tine seama de modificarile de sens contrar;
e. a se efectua inregistrarea sistematica a operatiilor.
70.Functia balantei de verificare, de legatura dintre conturile sintetice si bilant, se concretizeaza:
a. prin identificarea erorilor de inregistrare in conturi;

b. prin controlul concordantei intre datele inregistrate in contul sintetic si
conturile sale analitice;
c. in posibilitatea oferita de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in
volumul patrimoniului;
d. in analiza situatiei economico-financiare pe termen scurt;
e. prin faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale
conturilor.
71.Folosirea datelor contabile in procesul decizional impune centralizarea si sintetizarea lor

periodica.
Precizati categoria care raspunde acestei cerinte:
a. registrul jurnal;
b. documentele justificative;
c. documentele contabile de sinteza;
d. cartea-mare;
e. registrul inventar.
72.Functia de analiza si control reprezinta o functie de baza a contabilitatii.
Care din urmatoarele afirmatii este conforma cu scopul acestei functii:
a. consta in identificarea informatiilor referitoare la procesele ce au loc in

cadrul
intreprinderii;
b. pe baza datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, echipa
manageriala stabileste previziunile privind modul de desfasurare a
activitatii in viitor;
c. constituie sursa de documentare si clarificare in litigiile civile si penale;
d. scoate in evidenta punctele critice aparute in activitatea de productie,
comercializare si financiara desfasurata de intreprindere;
e. consta in culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la
fenomenele economice ce au loc in cadrul intreprinderii.
73.Imobilizarile necorporale nu includ o structura dintre cele prezentate mai jos:
Care este aceasta?
a. cheltuieli de constituire;
b. concesiuni;
c. fond comercial;
d. titluri de valoare;
e. programe informatice.
74. Imobilizarile corporale cuprind bunuri:
Alegeti definitia corecta.
a. cu continut material concret, care participa la mai multe cicluri de

exploatare si isi transmit treptat valoarea asupra produselor obtinute, pe
calea amortizarii;
b. care nu au continut concret material, care atesta drepturile de
proprietate ale intreprinderii;
c. achizitionate sau produse pentru consum propriu sau in scopul
comercializarii in termen de 12 luni de la data bilantului;
d. ce confera posesorului lor calitatea de creditor al unei intreprinderi;
e. utilizate in scopuri administrative sau pentru a fi inchiriate pe parcursul
unei perioade mai mici de un an.
75 Imobilizarile financiare, numite si investitii financiare pe termen lung includ:
Alegeti structura corecta.
a. avansurile pentru cumparari de stocuri;

b. titlurile dobandite de intreprindere in vederea realizarii de venituri financiare
pe termen lung;
c. creantele comerciale;
d. actiunile si obligatiunile achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea
de venituri financiare pe termen scurt;
e. sume de incasat de la bugetul statului provenind din relatiile de decontare.
76.In conformitate cu legislatia in vigoare au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea

proprie:
O categorie din cele enumerate este gresita. Identificati-o!
a. societatile comerciale;
b. societatile/companiile nationale;
c. regiile autonome;
d. persoanele fizice neautorizate sa desfasoare activitati independente;
e. institutele nationale de cercetare-dezvoltare.
77.In scopul realizarii obiectului contabilitatii, metoda sa foloseste o serie de procedee, printre
care si procedee comune tuturor stiintelor.
Care procedeu din cele enumerate mai jos este specific numai contabilitatii:
a. observatia;
b. clasificarea;
c. sinteza;
d. comparatia;
e. bilantul.
78.. In normele contabile provizioanele sunt definite:
a. ca datorii;
b. ca datorii cu exigibilitate sau valoare incerta;
c. ca elemente de activ;
d. ca surse de finantare externa;
e. ca o forma de castig.
79.Intrucat modificarile pe care le sufera elementele reflectate cu ajutorul conturilor constau in

cresteri si micsorari, contul a trebuit sa adopte o forma care sa permita inregistrarea separata a
celor doua feluri de modificari. Asa s-a ajuns la forma bilaterala a contului. Ea este aceea:
a. clasica;
b. de balanta;
c. a carei prezentare simplificata se aseamana cu litera "T";
d. intr-o parte a contului se inregistreaza cresterile care se aduna intre ele,
iar in partea opusa micsorarile, care, de asemenea, se aduna intre ele;
e. in fiecare parte a contului se fac adunari de sume si scaderi.
80.Intocmirea balantei de verificare presupune efectuarea unor lucrari premergatoare:
Una din lucrarile prezentate este gresita. Identificati-o!
a. se trec toate operatiile din evidenta sistematica in registrul cartea-mare;

b. se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se
determina soldul lor;
c. se transpun datele din conturi in formularul de balanta;
d. se aduna coloanele balantei conturilor;
e. se verifica egalitatile dintre coloanele perechi.
81.In cadrul tuturor formelor de inregistrare contabila se folosesc, in principal, aceleasi genuri de
registre. Care categorie din cele enumerate mai jos nu este componenta a niciunuia dintre
sistemele de organizare a inregistrarilor in contabilitate:
b. registrul inventar;
c. cartea-mare;
d. balanta conturilor;
e. bilantul contabil.
82.In contabilitate, in vederea realizarii unei imagini fidele a pozitiei financiare si a

performantelor obtinute de o intreprindere, la evaluare trebuie respectate o serie de principii.
Unul dintre principiile mai jos enumerate nu este principiu in evaluare.

a. principiul unitatii monetare;
b. principiul unitatii monetare;
c. principiul intangibilitatii;
d. principiul prudentei;
e. principiul permanentei metodelor.
83.Indicati inregistrarea corecta privind cumpararea de materii prime in suma de 50 lei, T.V.A.
19%:
a. % = 401 59,50;
50 301
9,50 4426
b. 59,50 301 = 401 59,50;
c. 59,50 601 = 401 59,50;
d. 59,50 301 = 5121 59,50;
e. 59,50 401 = 5121 59,50.
84.In urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila:
Impozitul pe profit = Conturi la banci in lei 10.000lei
Aceasta reprezinta:
a. virarea prin banca a impozitului pe profit;

b. plata in numerar a impozitului pe profit;
c. inregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului statului;
d. impozitul pe venit de natura salariilor datorat bugetului statului;
e. plata impozitului pe venit.
85.Informatiile privind pozitia financiara a unei intreprinderi sunt oferite in primul rand de:
a. bilant;
b. contul de profit si pierdere;
c. situatia modificarilor capitalului propriu;
d. situatia fluxurilor de trezorerie;
e. notele explicative la situatiile financiare anuale.
86.In functie de exigibilitatea surselor de finantare, in bilant sunt delimitate urmatoarele grupe de
elemente:
O grupa este gresita. Identificati-o!
a. datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an;

b. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an;
c. provizioane;
d. cheltuieli in avans;
e. capital si rezerve.
87.Intreprinderea se aprovizioneaza de la un furnizor cu materii prime, in suma de 300 lei, care

vor fi achitate ulterior. Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
88. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru deprecieri de
valoare:
a. se anuleaza;
b. se suplimenteaza;
c. se micsoreaza;
d. nu se opereaza nici o modificare;
e. se inregistreaza pe seama cheltuielilor.
89.La intrarea in gestiune bunurile sunt evaluate la valoarea de intrare (valoarea contabila). Care
din valorile prezentate in continuare nu reprezinta valoare de intrare:
a. costul de achizitie;
b. valoarea de utilitate;
c. valoarea de aport;
d. valoarea justa;
e. costul de productie.
90.Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont, stabilita cu ocazia
inregistrarii operatiilor economice sau financiare in contabilittea curenta poarta denumirea de:
a. inregistrare cronologica;
b. corespondenta conturilor;
c. inregistrare sistematica;
d. dubla inregistrare;
e. dubla reprezentare.
91. Metoda contabilitatii este:
a. calea rationala de urmat pentru atingerea scopului;

b. mijlocul de realizare a scopului urmarit;
c. judecarea logica a fenomenelor si proceselor economice;
d. trecerea de la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare;
e. examinarea sistematica a fiecarui element component al unui obiect sau
fenomen.
92.Nevoia de armonizare si uniformitate in producerea si utilizarea informatiilor contabile

impune:
a. normarea contabilitatii;
b. reglementarea contabilitatii;
c. normalizarea contabilitatii;
d. modernizarea contabilitatii;
e. internationalizarea contabilitatii.
93.O datorie reprezinta:
a. o sursa controlata de intreprindere;

b. o obligatie actuala a intreprinderii si prin decontarea careia se asteapta
sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere;
c. o sursa controlata de intreprindere ce decurge din evenimente trecute si
prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care
incorporeaza beneficii economice;
d. o obligatie actuala a intreprinderii, ce decurge din evenimente trecute si
e. o responsabilitate de a actiona intr-un anumit sens.
94. Operatiile care modifica elementele din structura bilantului, direct legate de evaluarea
pozitiei financiare a intreprinderii, sunt analizate prin intermediul ecuatiei bilantiere:
Precizati forma corecta a ecuatiei bilantiere.

a. A = P;
b. U = R;
c. A = C - D;
d. A = C - R;
e. A = C + D.
95.Operatia de aprovizionare cu materii prime de la un furnizor, in suma de 50 lei, genereaza una

din urmatoarele formule contabile:
a. 50 301 = 401 50;

b. 50 401 = 301 50;
c. 50 301 = 404 50;
d. 50 301 = 5121 50;
e. 50 5121 = 301 50.
96.Orice operatie efectuata in cadrul intreprinderii, se consemneaza letric si cifric, cantitativ si

valoric, intr-un document. Aceasta inseamna ca documentul contabil raspunde in principal la una
din urmatoarele functii:
a. functia juridica;
b. functia de calculatie;
c. functia de asigurare a integritatii patrimoniului;
d. functia de verificare a activitatilor desfasurate;
e. functia de consemnare.
97.O informatie este semnificativa daca:
a. are o valoare considerabila;

b. are o natura neobisnuita;
c. nu este neglijabila;
d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod
diferit in lipsa acesteia;
e. este relevanta.
98.Precizati cui apartine prima definitie data contabilitatii:
a. Federigo Melis;
b. Giorgio Berni;
c. Grigore Botez;
d. Domenico Bragadino;
e. Luca Paciolo.
99.Precizati in functie de care criteriu, dintre cele enumerate mai jos, societatile sunt grupate in
societati de persoane, societati de capitaluri si societati mixte:
a. in functie de structura asocierii dintre persoane si capitaluri;

b. in functie de marimea lor;
c. in functie de forma juridica de organizare;
d. in functie de forma de proprietate asupra capitalului investit;
e. in functie de obiectul de activitate.
100.Precizati care sunt structurile calitative folosite in cadrul bilantului pentru modelarea
patrimoniului:
a. activ si pasiv;
b. debit si credit;
c. activ si utilizari;
d. pasiv si resurse;
e. nici una din cele prezentate.
101.Precizati care element dintre cele enumerate mai jos nu se include in structura datoriilor
curente si pe termen lung:
a. imprumuturi si datorii asimilate;

b. datorii intre entitatile afiliate;
c. datorii fiscale si datorii privind asigurarile sociale;
d. datorii cu exigibilitate sau valoare incerta;
e. avansurile incasate in contul comenzilor.
102.Precizati cum se clasifica documentele contabile dupa modul de tiparire:
a. documente primare si documente centralizatoare;

b. documente cu regim special si documente fara regim special;
c. documente tipizate si documente netipizate;
d. documente interne si documente externe;
e. documente generale si documente specifice unor activitati.
103. Precizati care este operatia la care sunt supuse documentele justificative dupa ce au fost
inregistrate in registrele contabile:
a. clasare;
b. arhivare;
c. prelucrare;
d. verificare;
e. rectificarea greselilor.
104.Precizati in ce sunt inregistrate si grupate datele sursa privind operatiile economice si

financiare consemnate in documentele justificative:
a. in documentele contabile;
b. in balanta de verificare;
c. in situatiile financiare anuale;
d. in documentele contabile de sinteza;
e. in registrele contabile.
105. Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea:
a. evidenta produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie se tine

cu ajutorul conturilor 331 si 332;
b. ambele conturi sunt de mijloace economice, cu functie de activ;
c. se debiteaza cu valoarea la cost de productie a stocului de produse in
curs de executie, respectiv a lucrarilor si serviciilor in curs, la sfarsitul
perioadei;
d. se crediteaza cu incarcarea in gestiune a produselor in curs, respectiv a
valorii lucrarilor si serviciilor in curs, la inceputul perioadei urmatoare;
e. soldul conturilor reprezinta valoarea la cost de productie a produselor
aflate in curs, respectiv a lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la
sfarsitul perioadei.
106.Precizati ce semnifica soldul debitor al contului 169 "Prime privind rambursarea

obligatiunilor":
a. suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din

emisiune de obligatiuni;
b. valoarea primelor de rambursare amortizate;
c. valoarea primelor de rambursare a obligatiunilor neamortizate;
d. contul 169 nu prezinta sold final debitor;
e. imprumuturile din emisiuni de obligatiuni nerambursate.
107.Precizati ce poate reflecta soldul debitor al contului 5121:

a. contul 5121 nu poate avea sold debitor;
b. poate reprezenta creditul acordat de banca prin contul curent;
c. disponibilitatile banesti existente la un moment dat;
d. dobanzile de platit aferente creditelor bancare pe termen scurt;
e. creditele de la trezoreria statului.
108.Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea:
a. conturile de cheltuieli dupa functia contabila sunt conturi de activ;

b. conturile de venituri dupa functia contabila sunt conturi de pasiv;
c. conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute;
d. conturile de cheltuieli se crediteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate;
e. conturile de venituri si cheltuieli nu prezinta sold la sfasitul lunii.
a. veniturile determina cresterea situatiei nete;

b. conturile de venituri sunt conturi de pasiv;
c. conturile de venituri se debiteaza cu valoarea veniturilor incasate;
d. conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute;
e. conturile de venituri nu prezinta sold la sfarsitul perioadei.
110.Principiul non conpensatiilor consta:
a. in delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii

intreprinderii
b. in reflectarea in situatiile financiare a realitatii economice, nu numai a
formei juridice a evenimentelor si tranzactiilor;
c. in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor
de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile;
d. in evaluarea separata a elementelor de activ si pasiv;
e. in aplicarea acelorasi reguli, principii si metode de evaluare si
inregistrare in contabilitate.
111. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv consta:

intreprinderii;
112. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului consta:

intreprinderii;
113.Principiul permanentei metodelor consta:

intreprinderii;
c. in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile
elementelor de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile;
114.Prin aplicarea prevederilor legale in vigoare toate tipurile de intreprinderi utilizeaza:
a. bilantul vertical;
b. bilantul cont;
c. schema orizontala de bilant;
d. bilantul sub forma tabloului cu doua parti;
e. ramane la latitudinea fiecarei intreprinderi.
115.Ponderea cea mai mare a informatiilor, utilizate de managerul intreprinderii, sunt de natura
contabila si se clasifica in mai multe categorii, astfel:
Precizati care categorie dintre cele enumerate este gresita.
a. informatii operationale;
b. informatii financiar-contabile;
c. informatii contabile de gestiune;
d. informatii fiscale;
e. informatii sociale.
116. Procedeele metodei contabilitatii, comune si altor discipline economice sunt:
Unul dintre procedeele enumerate nu apartine acestei categorii. Identificati-l!
a. documentatia;
b. evaluarea;
c. calculatia;
d. inventarierea;
e. analiza.
117.Rezultatul exercitiului:
Indicati afirmatia gresita.
a. poate fi profit si pierdere;

b. profitul - rezultatul pozitiv;
c. profitul - excedent al veniturilor asupra cheltuielilor;
d. pierderea - rezultatul negativ;
e. pierderea - cheltuielile efectuate nu au fost acoperite din veniturile
proprii.
118.Recunoasterea in contul de profit si pierdere a unui element atunci cand acesta:
- duce la o crestere a beneficiilor economice viitoare prin cresterea unui activ sau diminuarea
unei datorii;
- modificarea aceasta poate fi evaluata credibil.
Reprezinta:
a. recunoasterea datoriilor;
b. recunoasterea cheltuielilor;
c. recunoasterea veniturilor;
d. recunoasterea activelor;
e. recunoasterea capitalurilor proprii.
- duce la o scadere a beneficiilor economice viitoare prin scaderea unui activ sau cresterea unei
datorii;
Reprezinta:
120. Sumele incasate in exercitiul curent, in vederea livrarii de bunuri in exercitiul urmator, sunt
considerate:
a. venituri inregistrate in avans;

b. subventii;
c. cheltuieli inregistrate in avans;
d. cheltuieli anticipate;
e. valori incasate in perioada curenta, care sunt recunoscute ca venituri in
acceasi perioada.
121.Se incaseaza prin casieria intreprinderii suma de 50 lei de la un angajat, reprezentand o

imputatie. Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
122.Structura contului este formata din mai multe elemente.

Precizati elementul gresit din cele enumerate:
a. denumirea sau titlul contului;

b. explicatia operatiunii economice inregistrate;
c. debitul si creditul;
d. rulajul contului;
e. stocul contului.
123.Situatia stocurilor in luna aprilie este: 1.04. stoc initial 10 buc. x 0,50 lei/buc; intrari pe 8.04.
20 buc. x 0,20 lei/buc, 16.04. 30 buc. x 0,30 lei/buc, 19.04. 80 buc. x 0,48 lei/buc, 30.04. 15 buc.
x 0,20 lei/buc.; iesiri pe 17.04. 40 buc. si 21.04. 70 buc. Valoarea stocului final evaluat prin
metoda CMP dupa fiecare operatie de intrare este:
a. 13,32 lei;
b. 3 lei;
c. 21,08 lei;
d. 34,08 lei;
e. 16,32 lei.
124.Soldul creditor al contului 121 "Profit sau pierdere" reflecta:
a. profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile;

b. pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile;
c. contul 121 nu prezinta sold final creditor;
d. pierderea neacoperita;
e. profitul nerepartizat.

125.Se achita o datorie fata de un furnizor din contul de la banca, in suma de 200 lei. Incadrati
operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A = P + x - x;
e. A + x = P - x.
126.Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi. Utilizatorii

externi nu includ:
a. angajatii;
b. investitorii;
c. guvernul si institutiile sale;
d. managerii intreprinderii;
e. creditorii financiari.
127.Un activ este circulant cand:
O conditie dintre cele prezentate este gresita. Identificati-o!
a. se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vanzare sau consum in
cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
b. este detinut in scopul comercializarii lui sau pe termen scurt si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data intocmirii
bilantului;
c. reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este
restrictionata;
d. este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
e. se asteapta sa se realizeze intr-o perioada mai mare de 12 luni de la
data intocmirii bilantului.
128.Una din afirmatiile ce urmeaza este gresita. Care este aceasta?
a. rectificarea greselilor in documente se face prin taierea textului sau

sumei gresite cu o linie;
b. corectia facuta se confirma prin semnaturile acelorasi persoane care au
semnat initial documentul;
c. in documentele de casa si de banca nu se admit corecturi;
d. documentele de casa si de banca gresite se anuleaza si detaseaza din
carnetele respective;
e. se intocmesc apoi alte documente corecte.
129.Una dintre caile de majorare a capitalului social o reprezinta conversia unui angajament
financiar in capital. Precizati care este motivul recurgerii la aceasta modalitate:
a. probleme de trezorerie care nu permit achitarea obligatiilor;
b. procurarea de noi resurse pentru finantarea investitiilor;
c. ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati;
d. efect psihologic favorabil in fata actionarilor;
e. epuizarea rezervelor.
130.Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi. Utilizatorii

interni includ:
a. angajatii;
b. investitorii;
131.Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta ?
a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica;

b. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei
patrimoniului;
c. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si
miscarii elementelor;
d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului;
e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si
modificarilor de sens contrar.
132.Utilizarea formulelor contabile de stornare in negru duce la:
a. micsorarea artificiala a rulajelor conturilor care participa la stornare;

b. marirea artificiala a soldurilor finale ale conturilor care participa la
stornare;
c. micsorarea artificiala a soldurilor finale ale conturilor care participa la
stornare;
d. marirea artificiala a rulajelor conturilor care participa la stornare;
e. micsorarea artificiala a total sumelor conturilor care participa la
stornare.
133.Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?
a. balanta de verificare realizeaza concordanta dintre conturile sintetice si

cele analitice;
b. balanta de verificare realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului;
c. balanta de verificare realizeaza verificarea exactitatii inregistrarilor
efectuate in conturi;
d. balanta de verificare grupeaza si centralizeaza datele inregistrate in
conturi;
e. balanta de verificare reprezinta un instrument de analiza a activitatii
economice.
134.Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?
a. functia de inregistrare a tranzactiilor in scopul determinarii periodice a

rezultatului obtinut;
b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati;
c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor
macroeconomice;
d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare;
e. functia de comunicare financiara externa.
135. Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este
acesta?
a. rezerve din reevaluare

b. prime de capital
c. capital social
d. subventii pentru investitii
e. rezultatul reportat
136.Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este
acesta?
a. de a realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

b. functia de instrument de verificare, de control
c. functia de de legatura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre
acestea din urma si bilant
d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului
137. Veniturile din variatia stocurilor (grupa 71) sunt considerate:
a. venituri financiare;
b. venituri extraordinare;
c. venituri din exploatare;
d. nu sunt considerate venituri;
e. venituri din ajustari.
BAZELE CONTABILITATII
1.Activele imobilizate sunt prezentate in bilant pe capitole. Precizati care capitol dintre cele enumerate mai jos nu
face parte din grupa activelor imobilizate:
a. imobilizari necorporale;
b. imobilizari corporale;
c. investitii financiare pe termen lung;
d. investitii pe termen scurt.
2.Activele circulante de natura stocurilor sunt clasificate astfel:
O categorie este gresita. Identificati-o!
a. materii prime si materiale consumabile;

b. productie in curs de executie;
c. animale;
d. produse finite si marfuri;
e. avansuri pentru cumparari de imobilizari corporale.
3.Acreditivele sunt:
a. sume aflate in casieria intreprinderii;

b. disponibilitati rezervate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui
furnizor;
c. valori achizitionate si detinute de intreprindere;
d. sume acordate unor salariati ai intreprinderii;
e. valori economice care sunt echivalente de numerar.
4.Activitatile intreprinderii, consumatoare de resurse si producatoare de efecte sunt analizate prin contul de profit si
pierdere, care evidentiaza performanta prin prisma raportului de echilibru:
a. ±R = V - C;
b. ±R = V + C;
c. V = ±R - C;
d. C = ±R - V;
e. V ± R = C.
5.Analiza contabila consta in:

a. cercetarea pe baza de documente, a fiecarei operatii economice si
financiare in parte;
b. descompunerea operatiei in elementele componente;
d. stabilirea partii conturilor - activ sau pasiv -in care urmeaza sa se
inregistreze operatia respectiva;
e. concomitent si cu aceeasi suma.
6.Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta referitoare la continutul economic si functia contabila a contului
281 "Amortizari privind imobilizarile corporale":
a. cont rectificativ, avand functie contabila de pasiv;

b. cont de bunuri economice, cu functie contabila de activ;
c. cont de surse de finantare, bifunctional;
d. cont de surse de finantare, bifunctional;
e. cont de surse proprii de finantare, avand functie contabila de activ.
7.Adunarea generala a actionarilor hotaraste transferarea la rezerve a primelor legate de capital, in suma de 500 lei.
Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
8.Balanta de verificare contine conturile utilizate de o intreprindere, avand inscrise in coloanele sale, pentru fiecare
cont, o serie de elemente. Unul din elementele ce urmeaza a fi prezentate este gresit. Care este acesta?
a. soldurile initiale;
b. rulajele perioadei anterioare;
c. totalul sumelor;
d. soldurile finale debitoare de la sfarsitul lunii pentru care se intocmeste
balanta;
e. soldurile finale creditoare de la sfarsitul lunii pentru care se intocmeste
balanta.
9.Balanta de verificare ofera posibilitatea descoperirii erorilor de inregistrare in conturi. Unele dintre erorile de mai jos
nu pot fi depistate cu ajutorul balantei de verificare. Care sunt acestea?
a. erorile de intocmire a balantei de verificare ;

b. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale;
c. omisiunile de inregistrare;
d. erorile de inregistrare in Cartea-mare;
e. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse.
10.Balanta de verificare nu indeplineste functia de:
a. verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi;

b. realizare a concordantei dintre conturile analitice si conturile sintetice;
c. instrument de analiza a activitatii economice;
d. realizare a concordantei dintre elementele de activ si de pasiv;
e. centralizare a activitatii economice.
11.Ca activitate practica, organizata in fiecare intreprindere, contabilitatii ii sunt atribuite o serie de sarcini specifice.
Precizati care din sarcinile enumerate mai jos nu ii revin contabilitatii, in aceasta calitate:

financiare;
financiare anuale.
12.Capitalul propriu este prezentat sub forma de elemente randuri care desemneaza rezervele constituite de
intreprindere pe parcursul desfasurarii activitatii, astfel:
Un element rand nu apartine capitalului propriu. Identificati-l!
a. capitalul;
b. primele de capital;
c. imprumuturi si datorii asimilate;
d. rezervele din reevaluare;
e. rezervele, etc.
13.Ca instrument de lucru reprezentativ al contabilitatii, contul trebuie sa raspunda cerintelor si sarcinilor acesteia,
indeplinind o serie de functii:
Precizati care din functiile enumerate nu apartine contului.
a. functia economica;
b. functia de calcul;
c. functia de control;
d. functia de sistematizare;
e. functia previzionala.
14. Ca trasatura de baza a metodei contabilitatii, dubla inregistrare:
O singura afirmatie este adevarata. Identificati-o!
a. se intaneste la toate formele evidentei economice;

b. se intalneste la toate componentele sistemului informational economic;
c. nu ofera posibilitatea verificarii exactitatii inregistrarilor efectuate;
d. asigura existenta permanenta a egalitatii bilantiere;
e. nu creeaza posibilitatea reflectarii obiectului de studiu al contabilitatii.
15.Ca disciplina stiintifica, contabilitatii ii revin o serie de sarcini. Precizati care din sarcinile enumerate mai jos ii revin
contabilitatii, in aceasta calitate:

financiare;
financiare anuale.
16.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la efectele pe care le are utilizarea uneia sau alteia din metodele de
evaluare a iesirilor de bunuri este adevarata:
a. FIFO, in conditiile cresterilor de preturi, are ca efect evaluarea iesirilor

la costurile cele mai scazute, iar a stocurilor la preturile cele mai mici;
b. FIFO, in conditiile cresterilor de preturi, are ca efect micsorarea
profitului din exploatare
c. CMP, calculat la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune (lunar)
presupune usurinta in aplicare si permite evaluarea exacta a iesirilor in
cursul perioadei;
d. LIFO, in cazul cresterii continue a preturilor, evalueaza iesirile la
preturile cele mai ridicate, iar stocul la preturi mai reduse, profitul
micsorandu-se;
e. LIFO, daca preturile descresc continuu, iesirile sunt micsorate, stocul
final si profitul micsorate.
17.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la evaluarea la incheierea exercitiului financiar nu este adevarata:
a. elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se
reflecta in situatiile financiare la valoarea de intrare, pusa de acord cu
rezultatele inventarierii;
b. elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evalueaza si se
reflecta in situatiile financiare la valoarea de intrare;
c. pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus se
inregistreaza pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor
amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila;
d. pentru elementele de activ, in cazul diferentelor constatate in minus se
efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci
cand deprecierea este reversibila;
e. pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in
plus se inregistreaza in contabilitate, pe seama elementelor
corespunzatoare de datorii;
18.Care din elementele de activ prezentate mai jos nu constituie obiect al reevaluarii:
a. constructile;
b. echipamentele tehnologice;
c. echipamentele tehnologice;
d. echipamentele de protectie a valorilor;
e. programele informatice.
19.Caracteristica generala a conturilor de imobilizari necorporale consta in aceea ca:
a. toate cheltuielile colectate raman evidentiate in debitul lor pana la

amortizarea integrala a acestora;
b. dupa functia contabila sunt conturi de activ, respectiv de bunuri
economice;
c. se debiteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale amortizate integral;
d. se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale scoase din activ;
e. soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale existente.
20.Care formula contabila din cele enumerate nu este in concordanta cu explicatia data:
a. 345 = 711
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiune;

b. 345 = 711
- valoarea la cost de productie a produselor finite constatate plus la

inventar;
c. 658 = 345
- valoarea donatiilor de produse finite;

d. 711 = 345
- lipsuri de inventar la produse finite;

e. 345 = 301
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite consumate in

intreprindere.
21.Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data:
a. 411 = 701
- valoarea la pret de vanzare a produselor finite livrate;

b. 411 = 418
- valoarea produselor livrate pe baza de factura;

c. 401 = 301
- valoarea la pret de cumparare a materiilor prime intrate in gestiune;

d. 302 = 401
- valoarea materialelor consumabile primite cu titlu gratuit;

e. 401 = 5121
- incasari efectuate catre furnizori.
22.Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la avansurile de trezorerie nu este conforma cu realitatea:
a. sunt sume incredintate administratorului sau altor persoane

imputernicite in vederea efectuarii unor plati;
b. sumele se justifica prin achizitia de stocuri, plata unor furnizori etc.;
c. sumele necheltuite se restituie;
d. diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie
in valuta, la incheierea exercitiului financiar constituie venit financiar;
e. diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor de
trezorerie in valuta, la lichidarea acestora sau la incheierea exercitiului
financiar afecteaza cheltuielile de exploatare.
23.Capitalul propriu reprezinta:
a. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa

b. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa
c. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa
dd interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte
si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia
e. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte
si dupa deducerea tuturor creantelor acesteia
24.Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de verificare?
a. erorile de intocmire a balantei de verificare

b. erorile in calculul sumelor din formulele contabile compuse
c. erorile de compensatie
d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale
e. erorile de inregistrare in Cartea-mare
a. inregistrarea avansului acordat;

b. inregistrarea retinerilor din salarii;
c. inregistrarea pe cheltuieli a salariilor platite;
d. inregistrarea pe cheltuieli a avansului acordat si retinut;
e. inregistrarea salariilor datorate.
a. valoarea materiilor prime aduse de la terti;

b. valoarea materiilor prime date spre prelucrare la terti;
c. valoarea materiilor prime constatate lipsa la inventar;
d. valoarea materiilor prime date in consum;
e. scaderea din gestiune a materiilor prime distruse de calamitati.
a. dividendele datorate actionarilor sau asociatilor din profitul realizat;

b. sumele achitate actionarilor sau asociatilor;
c. sumele lasate in contul curent al actionarilor, reprezentand dividende;
d. impozitul pe dividende;
e. impozitul pe dividende;
28. Ce semnificatie acordati formulei contabile: 1091 = 959b14j 5311

a. valoarea actiunilor proprii cedate;
b. costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate;
c. valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate;
d. valoarea actiunilor proprii anulate;
e. valoarea actiunilor detinute la entitatile afiliate.
a. diminuarea provizioanelor;
b. anularea provizioanelor;
c. constituirea provizioanelor;
d. valoarea provizioanelor;
e. valoarea provizioanelor;
30.Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare?
421 = 444
a. salarii datorate personalului

b. retinerea din salarii a asigurarilor sociale de sanatate
c. retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii
d. plata impozitului pe salarii catre bugetul statului
e. retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale
31. Cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (grupa 63) sunt considerate:
a. cheltuieli financiare;
b. cheltuieli extraordinare;
c. cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite;
d. cheltuieli de exploatare;
e. cresteri ale activelor.
32.Cheltuielile inregistrate in avans nu includ:
a. chirii achitate anticipat;

b. subventii;
c. plati pentru abonamentele la diversele publicatii;
d. decontarea anticipata a primelor de asigurare pentru bunuri;
e. reparatii capitale care se esaloneaza pe mai multe exercitii financiare.
33.Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:

a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un
proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui
instrument usor convertibil in numerar;
b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea
produselor finite;
c. anul calendaristic;
d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor;
e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor.
34.Clasificarea conturilor in conturi de activ, pasiv si bifunctionale are la baza unul din urmatoarele criterii de
clasificare:
a. dupa continutul economico-financiar;

b. dupa functia contabila;
c. dupa sfera de cuprindere;
d. dupa legatura dintre conturile sintetice si analitice;
e. in functie de analiza activitatii economice.
35.Clasificarea balantelor de verificare in: balante de verificare a conturilor sintetice si balante de verificare a
conturilor analitice, are la baza unul din urmatoarele criterii:
a. dupa felul conturilor pentru care se intocmesc;

b. dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind;
c. dupa continut;
d. dupa forma grafica de prezentare;
e. dupa perioadele pentru care se intocmesc.
36.Conceptia economica considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si aplicarea

procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control, in expresie valorica, a existentei si starii, precum si a miscarii si
transformarii:
a. patrimoniului;
b. capitalului;
c. utilizarilor ciclice;
d. utilizarilor ciclice;
e. utilizarilor durabile.
37.Contabilitatea reprezinta principala componenta a sistemului informational, orientat spre cunoasterea valorilor
economice dintr-o intreprindere. In aceasta calitate, ea se constituie:
a. intr-un subsistem informational;

b. instrument de cunoastere, gestiune si control;
c. activitate specializata;
d. disciplina stiintifica;
e. activitate practica.
38.Contabilitatea trebuie sa furnizeze informatii despre pozitia financiara si performantele intreprinderii. Pozitia
financiara a intreprinderii este data de relatia:
a. Active - Datorii = Capitaluri proprii;

b. Venituri - Cheltuieli = Rezultate;
c. Active - Capitaluri proprii = Datorii;
d. Active + Cheltuieli = Datorii + Venituri;
e. Capitaluri proprii = Rezultate.
39.Conceptia financiara considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constituie elaborarea si aplicarea procedeelor
de evidenta, calcul, analiza si control, in expresie valorica, a existentei si starii, precum si a miscarii si transformarii:
a. patrimoniului;
b. capitalului;
c. bunurilor economice care se investesc;
d. resurselor economice;
e. bunurilor economice dobandite.
40.Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice:
a. Existente initiale + Cresteri = Existente finale + Micsorari;

b. Existente initiale + (Cresteri + Micsorari) = Existente finale;
c. Existente initiale - (Cresteri + Micsorari) = Existente finale;
d. Existente initiale + Micsorari - Cresteri = Existente finale;
e. Existente initiale + Cresteri - Micsorari = Existente finale.
41.Contul de rezultate exprima, intr-o forma analitica, rezultatele obtinute, prin prisma:
a. incasarilor si platilor;
b. activelor si pasivelor;
c. veniturilor si cheltuielilor;
d. creantelor si datoriilor;
e. intrarilor si iesirilor de bunuri.
42.Contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui
element in parte. Conventional, s-a stabilit ca partea stanga a contului sa poarte denumirea de:
a. rulaj debitor;
b. credit;
c. debit;
d. sold final;
e. sold initial.
43.Conturile bifunctionale au la sfarsitul perioadei de gestiune sold:
a. fie numai debitor, fie numai creditor;

b. debitor;
c. creditor;
d. debitor si creditor;
e. fie debitor, fie creditor.
44.Corespondenta conturilor se poate realiza:
O corespondenta este gresita. Precizati care este aceasta.
a. numai intre conturile de activ, cand se inregistreaza operatii care

genereaza modificari in structura activelor;
b. numai intre conturile de pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza modificari in structura pasivelor;
c. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza cresteri in volumul activelor si pasivelor;
d. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza descresteri in volumul activelor si pasivelor;
e. intre conturi de activ si pasiv, cand se inregistreaza operatii care
genereaza cresteri in volumul activelor si descresteri in volumul
pasivelor.
45.Consemnarea in extrasul de cont a operatiei de depunere a unei sume de bani din casierie in contul curent de la
banca genereaza inregistrarea:
a. 581 = 5311;
b. 581 = 5311
5121 = 581;
c. 5121 = 581;
d. 5121 = 5311;
e. 5311 = 581
581 = 5121.
46.Conturile din clasa 8:
a. servesc pentru calculul costului productiei;

b. sunt considerate conturi de bilant;
c. sunt conturi de rezultate;
d. reflecta elemente care nu se afla in proprietatea intreprinderii;
e. sunt reflectate in bilantul contabil.
47. Contul 403 "Efecte de platit" evidentiaza obligatiile de plata stabilite pe baza de efcte comerciale. Precizati ce
reflecta creditul contului:
a. valoarea efectelor comerciale neachitate;

b. platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale;
c. valoarea acceptata de furnizori a cambiilor sau a biletelor la
ordin;
d. drepturile de creanta din relatiile cu clientii, stabilite pe baza
efectelor comerciale;
e. contravaloarea efectelor comerciale de primit.
48.Contul 431 "Asigurari sociale" tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a personalului la
asigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate. Este un cont de pasiv.
Precizati care element din cele enumerate mai jos nu se inregistreaza in creditul contului:
a. sumele virate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate;

b. contributia angajatorului la asigurarile sociale;
c. contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate;
d. contributia personalului la asigurari sociale;
e. contributia personalului pentru asigurari sociale de sanatate.
49.Contul 267 "Creante imobilizate", dupa cum arata si denumirea, tine evidenta creantelor imobilizate, respectiv:
Un element dintre cele enumerate este gresit. Identificati-l!
a. a creantelor legate de interesele de participare;

b. a imprumuturilor acordate pe termen lung;
c. a garantiilor depuse, in vederea garantarii bunei executii a unor lucrari;
d. a titlurilor primite ca urmare a reinvestirii dividendelor;
e. a cautiunilor.
50.Creantele numite si valori in curs de decontare nu includ:
a. avansuri incasate;
b. creantele comerciale;
c. creantele intre entitatile afiliate;
d. creantele privind capitalul subscris si nevarsat;
e. pagubele de recuperat de la debitori diversi pe baza titlurilor executorii.
51.Cu ajutorul balantei de verificare se identifica:
a. erorile de inregistrare in Cartea-mare;

b. erorile de inregistrare in Registrul-jurnal;
c. erorile de compensatie;
d. erorile de imputatie;
e. omisiuni de inregistrare.
52. Deschiderea unui acreditiv pentru suma de 50.000 lei genereaza una din urmatoarele inregistrari contabile:
a. 50.000 5411 = 5121 50.000;

b. 50.000 581 = 5121 50.000
50.000 5411 = 581 50.000;

c. 50.000 5121 = 581 50.000
50.000 581 = 5411 50.000;

d. 50.000 581 = 542 50.000
50.000 5411 = 581 50.000;

e. 50.000 581 = 5311 50.000
50.000 5411 = 581 50.000.
53.Din definitia patrimoniului, rezulta un echilibru, o egalitate. Acest echilibru se exprima astfel:
a. Bunuri economice = Drepturi + Obligatii;

b. Bunuri economice = Active imobilizate + Active circulante;
c. Bunuri economice = Resurse durabile + Resurse ciclice;
d. Bunuri economice = Capital fix + Capital circulant;
e. Bunuri economice = Utilizari durabile + Utilizari ciclice.
54.Din punct de vedere al modului in care bunurile economice se investesc, se intrebuinteaza, se consuma si se
inlocuiesc, capitalul este de doua feluri.
a. capital propriu si capital strain;

b. capital fix si capital propriu;
c. capital fix si capital circulant;
d. capital fix si capital strain;
e. capital propriu si capital circulant.
55.Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regula de functionare a conturilor este gresita. Identificati-o!
a. conturile de activ incep sa functioneze prin debitare, iar conturile de

pasiv prin creditare;
b. cresterile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris existentele
initiale;
c. soldurile finale se stabilesc prin scaderea din totalul sumelor mai mari a
totalului sumelor mai mici;
d. micsorarile se inscriu in partea opusa celei in care s-au inscris
cresterile;
e. conturile de activ pot prezenta numai sold final debitor sau sunt
soldate, iar conturile de pasiv numai sold final creditor sau sunt soldate.
56.Dispuneti de urmatoarele informatii privind marfurile: stoc scriptic de marfuri 1 leu, stoc faptic 1,01 lei. Precizati
inregistrarea corecta:
a. 0,01 371 = 711 0,01;

b. 0,01 371 = 607 0,01;
c. 0,01 607 = 121 0,01;
d. 0,01 371 = 707 0,01;
e. 0,01 371 = 456 0,01.
57.Doua dintre procedeele specifice metodei contabilitatii pentru cercetarea si studierea obiectului sau, sunt contul si
bilantul. Legatura dintre cele doua se realizeaza cu ajutorul altui procedeu. Precizati care este acesta.
a. inventarierea;
b. evaluarea;
c. balanta de verificare;
d. documentatia;
e. calculatia.
58. Dubla inregistrare se realizeaza cu ajutorul:

a. balantei de verificare;
b. contului;
c. bilantului;
d. contului de profit si pierdere;
e. formulelor contabile.
59.Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul"
este:
a. cont de surse proprii de finantare si are functie contabila de pasiv;

b. cont de surse de finantare, bifunctional;
c. cont de creante si are functie contabila de cont de activ;
d. cont de creante, cat si cont de obligatii, iar dupa functia contabila este
bifunctional;
e. cont de obligatii si are functie contabila de cont de pasiv.
60.Dupa continutul economic si dupa functia contabila contul 269 "Varsaminte de efectuat pentru imobilizari
financiare" este:
a. cont de titluri de valoare, cu functie contabila de activ;

b. cont de investitii financiare, cu functie contabila de activ;
c. cont de datorii, bifunctional;
d. cont de datorii, cu functie contabila de pasiv;
e. cont de creante, cat si de datorii, cont bifunctional.
61.Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre conturile:
a. 1011 Capital subscris nevarsat

b. 1012 Capital subscris varsat
c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
d. 121 Profit si pierdere
e. 117 Rezultatul reportat
62.Elementele ce compun activul bilantier, sunt reflectate dupa destinatia si lichiditatea bunurilor economice.
Lichiditatea reprezinta:
a. disponibilitatile de numerar pe o perioada mai mare in care urmeaza sa

se onoreze angajamentele financiare scadente;
b. capacitatea fiecarui bun de a parcurge mai rapid sau mai incet, cale
normala a ciclului de exploatare, pana la transformarea in bani;
c. creante aferente ciclului de exploatare;
d. numerar sau echivalente de numerar, a caror utilizare este
restrictionata;
e. echivalente ale numerarului usor convertibile in bani.
63.Evaluarea reprezinta pentru metoda contabilitatii:
a. un principiu;
b. un procedeu comun tuturor stiintelor;
c. un procedeu specific metodei contabilitatii;
d. un procedeu al metodei contabilitatii utilizat si de alte discipline
economice;
e. o conventie contabila.
64.Evaluarea bunurilor la inventariere se face:
a. la valoarea de intrare;
b. la valoarea contabila;
c. la valoarea actuala;
d. la valoarea de intrare pusa de acord cu rezultatele inventarierii;
e. la cost istoric.
65.Elementele vizate direct de evaluarea pozitiei financiare sunt:
a. activele, pasivele, veniturile si rezultatele;

b. activele, pasivele, cheltuielile si veniturile;
c. activele, pasivele si capitalurile proprii;
d. activele, datoriile si capitalurile proprii;
e. activele, datoriile, capitalurile proprii si provizioanele.
66.Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii in conturi, parcurge in
general o serie de etape. Una este gresita. Identificati-o!
a. explicarea operatiunii economice inregistrate;

b. determinarea modificarii elementelor bilantiere;
d. aplicarea regulilor de functionare a conturilor;
e. intocmirea formulei contabile.
67. Formula contabila are urmatoarele parti componente:
Un element din cele enumerate nu este parte a formulei contabile. Care este acesta?
a. contul corespondent debitor;

b. contul corespondent creditor;
c. semnul "=";
d. sumele inscrise in conturile corespondente;
e. data la care a avut loc operatia economica.
68. Formula contabila de stornare in rosu a fost conceputa.
a. pentru a inlatura dezavantajele stornarii in negru;

b. presupune anularea unei formule contabile, efectuata anterior,
gresit;
c. prin inversarea ei;
d. cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in chenar;
e. dupa care se intocmeste formula contabila corecta.
69.Formulele contabile de stornare se utilizeaza pentru:
a. anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit;

b. stabilirea corespondentei conturilor;
c. inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit;
d. a se tine seama de modificarile de sens contrar;

e. a se efectua inregistrarea sistematica a operatiilor.
70.Functia balantei de verificare, de legatura dintre conturile sintetice si bilant, se concretizeaza:
a. prin identificarea erorilor de inregistrare in conturi;

b. prin controlul concordantei intre datele inregistrate in contul sintetic si
conturile sale analitice;
c. in posibilitatea oferita de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in
volumul patrimoniului;
d. in analiza situatiei economico-financiare pe termen scurt;
e. prin faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale
conturilor.
71.Folosirea datelor contabile in procesul decizional impune centralizarea si sintetizarea lor periodica.
Precizati categoria care raspunde acestei cerinte:
b. documentele justificative;
c. documentele contabile de sinteza;
d. cartea-mare;
e. registrul inventar.
72.Functia de analiza si control reprezinta o functie de baza a contabilitatii.
Care din urmatoarele afirmatii este conforma cu scopul acestei functii:
a. consta in identificarea informatiilor referitoare la procesele ce au loc in

cadrul
intreprinderii;
b. pe baza datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, echipa
manageriala stabileste previziunile privind modul de desfasurare a
activitatii in viitor;
c. constituie sursa de documentare si clarificare in litigiile civile si penale;
d. scoate in evidenta punctele critice aparute in activitatea de productie,
comercializare si financiara desfasurata de intreprindere;
e. consta in culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la
fenomenele economice ce au loc in cadrul intreprinderii.
73.Imobilizarile necorporale nu includ o structura dintre cele prezentate mai jos:
Care este aceasta?
a. cheltuieli de constituire;
b. concesiuni;
c. fond comercial;
d. titluri de valoare;
e. programe informatice.
74. Imobilizarile corporale cuprind bunuri:
Alegeti definitia corecta.

a. cu continut material concret, care participa la mai multe cicluri de
exploatare si isi transmit treptat valoarea asupra produselor obtinute, pe
calea amortizarii;
b. care nu au continut concret material, care atesta drepturile de
proprietate ale intreprinderii;
c. achizitionate sau produse pentru consum propriu sau in scopul
comercializarii in termen de 12 luni de la data bilantului;
d. ce confera posesorului lor calitatea de creditor al unei intreprinderi;
e. utilizate in scopuri administrative sau pentru a fi inchiriate pe parcursul
unei perioade mai mici de un an.
75 Imobilizarile financiare, numite si investitii financiare pe termen lung includ:
Alegeti structura corecta.
a. avansurile pentru cumparari de stocuri;

b. titlurile dobandite de intreprindere in vederea realizarii de venituri financiare
pe termen lung;
c. creantele comerciale;
d. actiunile si obligatiunile achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea
de venituri financiare pe termen scurt;
e. sume de incasat de la bugetul statului provenind din relatiile de decontare.
76.In conformitate cu legislatia in vigoare au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie:
O categorie din cele enumerate este gresita. Identificati-o!
a. societatile comerciale;
b. societatile/companiile nationale;
c. regiile autonome;
d. persoanele fizice neautorizate sa desfasoare activitati independente;
e. institutele nationale de cercetare-dezvoltare.
77.In scopul realizarii obiectului contabilitatii, metoda sa foloseste o serie de procedee, printre care si procedee
comune tuturor stiintelor.
Care procedeu din cele enumerate mai jos este specific numai contabilitatii:
a. observatia;
b. clasificarea;
c. sinteza;
d. comparatia;
e. bilantul.
78.. In normele contabile provizioanele sunt definite:
a. ca datorii;
b. ca datorii cu exigibilitate sau valoare incerta;
c. ca elemente de activ;
d. ca surse de finantare externa;
e. ca o forma de castig.
79.Intrucat modificarile pe care le sufera elementele reflectate cu ajutorul conturilor constau in cresteri si micsorari,
contul a trebuit sa adopte o forma care sa permita inregistrarea separata a celor doua feluri de modificari. Asa s-a
ajuns la forma bilaterala a contului. Ea este aceea:
a. clasica;
b. de balanta;
c. a carei prezentare simplificata se aseamana cu litera "T";
d. intr-o parte a contului se inregistreaza cresterile care se aduna intre ele,
iar in partea opusa micsorarile, care, de asemenea, se aduna intre ele;
e. in fiecare parte a contului se fac adunari de sume si scaderi.
80.Intocmirea balantei de verificare presupune efectuarea unor lucrari premergatoare:
Una din lucrarile prezentate este gresita. Identificati-o!
a. se trec toate operatiile din evidenta sistematica in registrul cartea-mare;

b. se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se
determina soldul lor;
c. se transpun datele din conturi in formularul de balanta;
d. se aduna coloanele balantei conturilor;
e. se verifica egalitatile dintre coloanele perechi.
81.In cadrul tuturor formelor de inregistrare contabila se folosesc, in principal, aceleasi genuri de registre. Care
categorie din cele enumerate mai jos nu este componenta a niciunuia dintre sistemele de organizare a inregistrarilor
in contabilitate:
b. registrul inventar;
c. cartea-mare;
d. balanta conturilor;
e. bilantul contabil.
82.In contabilitate, in vederea realizarii unei imagini fidele a pozitiei financiare si a performantelor obtinute de o
intreprindere, la evaluare trebuie respectate o serie de principii.
Unul dintre principiile mai jos enumerate nu este principiu in evaluare.
a. principiul unitatii monetare;

b. principiul unitatii monetare;
c. principiul intangibilitatii;
d. principiul prudentei;
e. principiul permanentei metodelor.
83.Indicati inregistrarea corecta privind cumpararea de materii prime in suma de 50 lei, T.V.A. 19%:
a. % = 401 59,50;
50 301
9,50 4426
b. 59,50 301 = 401 59,50;
c. 59,50 601 = 401 59,50;
d. 59,50 301 = 5121 59,50;
e. 59,50 401 = 5121 59,50.
84.In urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila:
Impozitul pe profit = Conturi la banci in lei 10.000lei
Aceasta reprezinta:
a. virarea prin banca a impozitului pe profit;

b. plata in numerar a impozitului pe profit;
c. inregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului statului;
d. impozitul pe venit de natura salariilor datorat bugetului statului;
e. plata impozitului pe venit.
85.Informatiile privind pozitia financiara a unei intreprinderi sunt oferite in primul rand de:
a. bilant;
b. contul de profit si pierdere;
c. situatia modificarilor capitalului propriu;
d. situatia fluxurilor de trezorerie;
e. notele explicative la situatiile financiare anuale.
86.In functie de exigibilitatea surselor de finantare, in bilant sunt delimitate urmatoarele grupe de elemente:
O grupa este gresita. Identificati-o!
a. datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an;

b. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an;
c. provizioane;
d. cheltuieli in avans;
e. capital si rezerve.
87.Intreprinderea se aprovizioneaza de la un furnizor cu materii prime, in suma de 300 lei, care vor fi achitate
ulterior. Incadrati operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
88. La iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, eventualele ajustari pentru deprecieri de valoare:
a. se anuleaza;
b. se suplimenteaza;
c. se micsoreaza;
d. nu se opereaza nici o modificare;
e. se inregistreaza pe seama cheltuielilor.
89.La intrarea in gestiune bunurile sunt evaluate la valoarea de intrare (valoarea contabila). Care din valorile
prezentate in continuare nu reprezinta valoare de intrare:
a. costul de achizitie;
b. valoarea de utilitate;
c. valoarea de aport;
d. valoarea justa;
e. costul de productie.
90.Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont, stabilita cu ocazia inregistrarii operatiilor
economice sau financiare in contabilittea curenta poarta denumirea de:
a. inregistrare cronologica;
b. corespondenta conturilor;
c. inregistrare sistematica;
d. dubla inregistrare;
e. dubla reprezentare.
91. Metoda contabilitatii este:
a. calea rationala de urmat pentru atingerea scopului;

b. mijlocul de realizare a scopului urmarit;
c. judecarea logica a fenomenelor si proceselor economice;
d. trecerea de la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare;
e. examinarea sistematica a fiecarui element component al unui obiect sau
fenomen.
92.Nevoia de armonizare si uniformitate in producerea si utilizarea informatiilor contabile impune:
a. normarea contabilitatii;
b. reglementarea contabilitatii;
c. normalizarea contabilitatii;
d. modernizarea contabilitatii;
e. internationalizarea contabilitatii.
93.O datorie reprezinta:
a. o sursa controlata de intreprindere;

b. o obligatie actuala a intreprinderii si prin decontarea careia se asteapta
sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere;
c. o sursa controlata de intreprindere ce decurge din evenimente trecute si
d. o obligatie actuala a intreprinderii, ce decurge din evenimente trecute si
e. o responsabilitate de a actiona intr-un anumit sens.
94. Operatiile care modifica elementele din structura bilantului, direct legate de evaluarea pozitiei financiare a
intreprinderii, sunt analizate prin intermediul ecuatiei bilantiere:
Precizati forma corecta a ecuatiei bilantiere.
a. A = P;
b. U = R;
c. A = C - D;
d. A = C - R;
e. A = C + D.
95.Operatia de aprovizionare cu materii prime de la un furnizor, in suma de 50 lei, genereaza una din urmatoarele
formule contabile:
a. 50 301 = 401 50;

b. 50 401 = 301 50;
c. 50 301 = 404 50;
d. 50 301 = 5121 50;
e. 50 5121 = 301 50.
96.Orice operatie efectuata in cadrul intreprinderii, se consemneaza letric si cifric, cantitativ si valoric, intr-un
document. Aceasta inseamna ca documentul contabil raspunde in principal la una din urmatoarele functii:
a. functia juridica;
b. functia de calculatie;
c. functia de asigurare a integritatii patrimoniului;
d. functia de verificare a activitatilor desfasurate;
e. functia de consemnare.
97.O informatie este semnificativa daca:
a. are o valoare considerabila;

b. are o natura neobisnuita;
c. nu este neglijabila;
d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod
diferit in lipsa acesteia;
e. este relevanta.
98.Precizati cui apartine prima definitie data contabilitatii:
a. Federigo Melis;
b. Giorgio Berni;
c. Grigore Botez;
d. Domenico Bragadino;
e. Luca Paciolo.
99.Precizati in functie de care criteriu, dintre cele enumerate mai jos, societatile sunt grupate in societati de
persoane, societati de capitaluri si societati mixte:
a. in functie de structura asocierii dintre persoane si capitaluri;

b. in functie de marimea lor;
c. in functie de forma juridica de organizare;
d. in functie de forma de proprietate asupra capitalului investit;
e. in functie de obiectul de activitate.
100.Precizati care sunt structurile calitative folosite in cadrul bilantului pentru modelarea patrimoniului:
a. activ si pasiv;
b. debit si credit;
c. activ si utilizari;
d. pasiv si resurse;
e. nici una din cele prezentate.
101.Precizati care element dintre cele enumerate mai jos nu se include in structura datoriilor curente si pe termen
lung:
a. imprumuturi si datorii asimilate;

b. datorii intre entitatile afiliate;
c. datorii fiscale si datorii privind asigurarile sociale;
d. datorii cu exigibilitate sau valoare incerta;
e. avansurile incasate in contul comenzilor.
102.Precizati cum se clasifica documentele contabile dupa modul de tiparire:
a. documente primare si documente centralizatoare;

b. documente cu regim special si documente fara regim special;
c. documente tipizate si documente netipizate;
d. documente interne si documente externe;
e. documente generale si documente specifice unor activitati.
103. Precizati care este operatia la care sunt supuse documentele justificative dupa ce au fost inregistrate in
registrele contabile:
a. clasare;
b. arhivare;
c. prelucrare;
d. verificare;
e. rectificarea greselilor.
104.Precizati in ce sunt inregistrate si grupate datele sursa privind operatiile economice si financiare consemnate in
documentele justificative:
a. in documentele contabile;
b. in balanta de verificare;
c. in situatiile financiare anuale;
d. in documentele contabile de sinteza;
e. in registrele contabile.
105. Precizati care afirmatie nu este conforma cu realitatea:
a. evidenta produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie se tine

cu ajutorul conturilor 331 si 332;
b. ambele conturi sunt de mijloace economice, cu functie de activ;
c. se debiteaza cu valoarea la cost de productie a stocului de produse in
curs de executie, respectiv a lucrarilor si serviciilor in curs, la sfarsitul
perioadei;
d. se crediteaza cu incarcarea in gestiune a produselor in curs, respectiv a
valorii lucrarilor si serviciilor in curs, la inceputul perioadei urmatoare;
e. soldul conturilor reprezinta valoarea la cost de productie a produselor
aflate in curs, respectiv a lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la
sfarsitul perioadei.
106.Precizati ce semnifica soldul debitor al contului 169 "Prime privind rambursarea obligatiunilor":
a. suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din

emisiune de obligatiuni;
b. valoarea primelor de rambursare amortizate;
c. valoarea primelor de rambursare a obligatiunilor neamortizate;
d. contul 169 nu prezinta sold final debitor;
e. imprumuturile din emisiuni de obligatiuni nerambursate.
107.Precizati ce poate reflecta soldul debitor al contului 5121:
a. contul 5121 nu poate avea sold debitor;

b. poate reprezenta creditul acordat de banca prin contul curent;
c. disponibilitatile banesti existente la un moment dat;
d. dobanzile de platit aferente creditelor bancare pe termen scurt;
e. creditele de la trezoreria statului.
a. conturile de cheltuieli dupa functia contabila sunt conturi de activ;

b. conturile de venituri dupa functia contabila sunt conturi de pasiv;
c. conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute;
d. conturile de cheltuieli se crediteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate;
e. conturile de venituri si cheltuieli nu prezinta sold la sfasitul lunii.
a. veniturile determina cresterea situatiei nete;

b. conturile de venituri sunt conturi de pasiv;
c. conturile de venituri se debiteaza cu valoarea veniturilor incasate;
d. conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute;
e. conturile de venituri nu prezinta sold la sfarsitul perioadei.
110.Principiul non conpensatiilor consta:

intreprinderii
111. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv consta:

intreprinderii;
112. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului consta:

intreprinderii;
113.Principiul permanentei metodelor consta:

intreprinderii;
c. in necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile
elementelor de pasiv si nici a cheltuielilor cu veniturile;
114.Prin aplicarea prevederilor legale in vigoare toate tipurile de intreprinderi utilizeaza:
a. bilantul vertical;
b. bilantul cont;
c. schema orizontala de bilant;
d. bilantul sub forma tabloului cu doua parti;
e. ramane la latitudinea fiecarei intreprinderi.
115.Ponderea cea mai mare a informatiilor, utilizate de managerul intreprinderii, sunt de natura contabila si se
clasifica in mai multe categorii, astfel:
Precizati care categorie dintre cele enumerate este gresita.
a. informatii operationale;
b. informatii financiar-contabile;
c. informatii contabile de gestiune;
d. informatii fiscale;
e. informatii sociale.
116. Procedeele metodei contabilitatii, comune si altor discipline economice sunt:
Unul dintre procedeele enumerate nu apartine acestei categorii. Identificati-l!
a. documentatia;
b. evaluarea;
c. calculatia;
d. inventarierea;
e. analiza.
117.Rezultatul exercitiului:
Indicati afirmatia gresita.
a. poate fi profit si pierdere;

b. profitul - rezultatul pozitiv;
c. profitul - excedent al veniturilor asupra cheltuielilor;
d. pierderea - rezultatul negativ;
e. pierderea - cheltuielile efectuate nu au fost acoperite din veniturile
proprii.
- duce la o crestere a beneficiilor economice viitoare prin cresterea unui activ sau diminuarea unei datorii;
Reprezinta:
- duce la o scadere a beneficiilor economice viitoare prin scaderea unui activ sau cresterea unei datorii;
Reprezinta:
120. Sumele incasate in exercitiul curent, in vederea livrarii de bunuri in exercitiul urmator, sunt considerate:
a. venituri inregistrate in avans;

b. subventii;
c. cheltuieli inregistrate in avans;
d. cheltuieli anticipate;
e. valori incasate in perioada curenta, care sunt recunoscute ca venituri in
acceasi perioada.
121.Se incaseaza prin casieria intreprinderii suma de 50 lei de la un angajat, reprezentand o imputatie. Incadrati
operatia intr-una din urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A + x - x = P;
e. A + x = P - x.
122.Structura contului este formata din mai multe elemente.
Precizati elementul gresit din cele enumerate:
a. denumirea sau titlul contului;

b. explicatia operatiunii economice inregistrate;
c. debitul si creditul;
d. rulajul contului;
e. stocul contului.
123.Situatia stocurilor in luna aprilie este: 1.04. stoc initial 10 buc. x 0,50 lei/buc; intrari pe 8.04. 20 buc. x 0,20
lei/buc, 16.04. 30 buc. x 0,30 lei/buc, 19.04. 80 buc. x 0,48 lei/buc, 30.04. 15 buc. x 0,20 lei/buc.; iesiri pe 17.04. 40
buc. si 21.04. 70 buc. Valoarea stocului final evaluat prin metoda CMP dupa fiecare operatie de intrare este:
a. 13,32 lei;
b. 3 lei;
c. 21,08 lei;
d. 34,08 lei;
e. 16,32 lei.

125.Se achita o datorie fata de un furnizor din contul de la banca, in suma de 200 lei. Incadrati operatia intr-una din
urmatoarele tipuri de modificari:
a. A + x = P + x;
b. A - x = P - x;
c. A = P + x - x;
d. A = P + x - x;
e. A + x = P - x.
126.Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi. Utilizatorii externi nu includ:
a. angajatii;
b. investitorii;
127.Un activ este circulant cand:
O conditie dintre cele prezentate este gresita. Identificati-o!
a. se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru vanzare sau consum in
cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
b. este detinut in scopul comercializarii lui sau pe termen scurt si se
asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data intocmirii
bilantului;
c. reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este
restrictionata;
d. este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
e. se asteapta sa se realizeze intr-o perioada mai mare de 12 luni de la
data intocmirii bilantului.
128.Una din afirmatiile ce urmeaza este gresita. Care este aceasta?

a. rectificarea greselilor in documente se face prin taierea textului sau
sumei gresite cu o linie;
b. corectia facuta se confirma prin semnaturile acelorasi persoane care au
semnat initial documentul;
c. in documentele de casa si de banca nu se admit corecturi;
d. documentele de casa si de banca gresite se anuleaza si detaseaza din
carnetele respective;
e. se intocmesc apoi alte documente corecte.
129.Una dintre caile de majorare a capitalului social o reprezinta conversia unui angajament financiar in capital.
Precizati care este motivul recurgerii la aceasta modalitate:
a. probleme de trezorerie care nu permit achitarea obligatiilor;

b. procurarea de noi resurse pentru finantarea investitiilor;
c. ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati;
d. efect psihologic favorabil in fata actionarilor;
e. epuizarea rezervelor.
130.Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi. Utilizatorii interni includ:
a. angajatii;
b. investitorii;
131.Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta ?
a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica;

b. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei
patrimoniului;
c. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si
miscarii elementelor;
d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului;
e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si
modificarilor de sens contrar.
132.Utilizarea formulelor contabile de stornare in negru duce la:
a. micsorarea artificiala a rulajelor conturilor care participa la stornare;

b. marirea artificiala a soldurilor finale ale conturilor care participa la
stornare;
c. micsorarea artificiala a soldurilor finale ale conturilor care participa la
stornare;
d. marirea artificiala a rulajelor conturilor care participa la stornare;
e. micsorarea artificiala a total sumelor conturilor care participa la
stornare.
133.Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?
a. balanta de verificare realizeaza concordanta dintre conturile sintetice si

cele analitice;
b. balanta de verificare realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului;
c. balanta de verificare realizeaza verificarea exactitatii inregistrarilor
efectuate in conturi;
d. balanta de verificare grupeaza si centralizeaza datele inregistrate in
conturi;
e. balanta de verificare reprezinta un instrument de analiza a activitatii
economice.
134.Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?
a. functia de inregistrare a tranzactiilor in scopul determinarii periodice a

rezultatului obtinut;
b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati;
c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor
macroeconomice;
d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare;
e. functia de comunicare financiara externa.
135. Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. rezerve din reevaluare

b. prime de capital
c. capital social
d. subventii pentru investitii
e. rezultatul reportat
136.Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?
a. de a realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

b. functia de instrument de verificare, de control
c. functia de de legatura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre
acestea din urma si bilant
d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului
137. Veniturile din variatia stocurilor (grupa 71) sunt considerate:
a. venituri financiare;
b. venituri extraordinare;
c. venituri din exploatare;
d. nu sunt considerate venituri;
e. venituri din ajustari.
COD BROSURA 72
1.La sfarsitul lunii iunie, TVA colectata este de 32.000lei, TVA deductibila este de 20.000lei
si TVA neexigibila inclusa in pretul cu amanuntul al marfurilor aflate in stoc este de
12.000lei. Regularizarea TVA se va inregistra astfel:
a. 4427 = % 32.000
4426 20.000
4424 12.000
b.4427 = % 32.000
4426 20.000
4428 12.000
c.4427 = % 32.000
4426 20.000
4423 12.000
2.In functie de numarul conturilor care intra in structura articolelor contabile, acestea pot fi:
a.articole contabile de colectare sau stornare
d.articole contabile compuse
e.articole contabile curente
3.Actiunile interprinse in etapa preliminara a inventarierii (pregatirea inventarierii) pot fi

structurate in doua categorii distincte:
a.masuri de natura contabila si masuri de securitate
b.masuri organizatorice si masuri de verificare a exactitatii aparatelor de control
c.masuri organizatorice si masuri de natura contabila
4.Punerea in functiune a conturilor “Cheltuieli in avans” si “Venituri in avans” are loc pentru
a respecta:
a.principiul independentei exercitiului
b.principiul continuitatii activitatii
c.principiul prudentei
d.principiul permanentei metodelor
5.Se constata plus de inventar un aparat de masura si control evaluat la 3.000lei. Inregistrarea
in contabilitate se prezinta astfel:
a. ar fi 2132 A + Debit si 141 P + Credit, adica 2132=141
b.2132 = 722 3.000 3.000
c.131 = 2132 3.000 3.000
6.Imobilizarile necorporale cuprind:

a.fondul comercial
b.investitiile financiare pe termen scurt
c.programe informatice
d.acreditive in lei
e.concesiuni
a.este un cont de datorii aferente investitiilor financiare pe termen scurt
b.are functiune contabila de pasiv
d.este un cont de active, la fel ca celelalte conturi cuprinse in grupa 50
8.Din punct de vedere al modului de participare la crearea de noi valori, cheltuielile se

clasifica in:
a.cheltuieli productive si neproductive
c.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte

a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au
catre casier a sumei de 15.000 lei.
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.5121=581 15.000 15.000
11. In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
a.grafica bilateral
b.grafica unilateral
c.grafica liniara
12.Potrivit Legii contbilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie:

a.unitatile comerciale
b.centre autonome
c.unitatile in curs de lichidare
d.unitatile care obtin profit
13.Imobilizariile corporale, numite si active tangibile, cuprind:

a.bunuri materiale ce nu au o existenta durabila in patrimoniul firmei
b.economice de investitii care au continut concret, material sau fizic
c.bunuri materiale ce au o existenta durabila in patrimoniul firmei
14.Subiectul unei stiinte formuleaza raspunsul la intrebarea:

a.care este nivelul atins de cunoasterea domeniului respectiv?
b.ce studiaza stiinta respectiva?
c.cine sunt utilizatorii informatiilor dobandite intr-un anumit domeniu?
d.care sunt procedeele utilizate in cunoastere?
a.soldul final debitor reflecta profitul realizat
b.poate avea numai sold debitor
d.soldul final creditor reflecta profitul realizat
16.Achizita unui program informatic pentru evidenta salariilor in valoare de 10.000lei, TVA
19% se inregistreaza astfel:
a.% = 404 11.900
208 10.000
4426 1.900
b.% = 40 11.900
208 10.000
4426 1.900
c.% = 404 11.900
208 10.000
4427 1.900
17.Principiul dublei inregistrari presupune:

a.insemnarea zilnica a operatiunilor economice
b.sistematizarea tranzactiilor in registrul Cartea mare
c.inregistrarea fiecarei operatiuni in cel putin doua conturi, unul care se debiteaza si
unul care se crediteaza
18.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde:

cheltuieli de transport 160lei si diurna 20lei. Care este varianta corecta de inregistrare stiind
ca valoare avansului de trezorerie acordat a fost de 200lei?
a.625 = % 200
542 180
5311 20
b.% = 542 200
625 180
5311 20
c.542 = % 200
625 180
5311 20

a.creditele acordate de banci si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
b.sume incasate si necuvenite firmei
c.obligatiile curente fata de personal
d.obligatiile comerciale fata de furnizori in urma livrarilor de bunuri
20.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii, inventarierea reprezinta:

b.un procedeu specific metodei contabilitatii
c.un procedeu comun disciplinelor economice
21.Conform facturii nr.102/9/06/200N primita de la CONEL, consumul de energie electrica
este in valoare de 4.000lei, TVA 19%. Inregistarea in contabilitate se prezinta astfel:
a.% = 401 4.000
605 3361.35
4426 638.65
b.401 = % 4.760
605 4.000
4426 760
c.% = 401 4.760
605 4.000
4426 760
22.Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar se refera la:

a.inventarierea generala a patrimoniului
b.intocmirea balantei de verificare finale
c.intocmirea balantei de verificare primara
d.contabilizarea operatiunilor de regularizare
e.determinarea rezultatului contabil
f.determinarea profitului impozabil, a impozitului de profit si contabilizarea acestuia
g.inchiderea conturilor de activ si a conturilor de pasiv
23.Operatiile de regularizare presupun contabilizarea:

a.diferentele constatate la inventariere
b.provizioanelor pentru depreciere
c.inchiderii conturilor de activ si de pasiv
d.delimitarii in timp a cheltuielilor si veniturilor
e.provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
f.variatia stocurilor
g.amortizarilor
h.diferentelor de curs valutar
24.Circuitul documentelor reprezinta:

a.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul arhivarii si pana la cel al
intocmirii lor
b.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul intocmirii respectiv al
intrarii lor in unitate si pana la cel al livrarii
c.traseul parcurs de suporturile informationale de la momentul arhivarii respectiv al intrarii
lor in unitate si pana la cel al intocmirii

b.conturile de pasiv au intotdeauna sold final debitor sau, dupa caz, balansat
c.conturile de activ au intotdeauna sold final debitor sau, dupa caz, balansat
26.In functie de dependenta lor de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:

a.cheltuieli variabile si cheltuieli fixe
b.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
c.cheltuieli de baza si cheltuieli de regie
27.Subventiile pentru investitii sunt destiante:
a.procurarii sau producerii de imobilizari
b.acoperirii cheltuielilor cu disponibilizarea personalului
c.inaintarii activitatii pe termen lung
28.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25lei
aport in bani este reflectata corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.% = 456 27.500
2132 20.000
5121 7500
c.456 = 1012 27.500 27.500

a.348 * Rc345
b.348 * Sfd345
c.348 * Rd345
30.Articolele contabile care contin numai doua conturi se numesc:

a.articole contabile complexe
c.articole contabile compuse
31.Contul 472” Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.Conturi de venituri ale perioadei curente
b.Conturi de terti
c.Conturi de rezultate
32.In urma modificarilor permutative:

a.totalul general al bilantului se modifica
b.totalul general al bilantului ramane neschimbat
c.conturile in cauza se soldeaza
33.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli fac parte din:

a.categoria conturilor de capitaluri
b.categoria conturilor rectificate de activ
c.categoria conturilor rectificate de pasiv
34.Rezultatul contabil al exercitiului se determina ca diferenta intre:

a.venituri si cheltuieli in momentul incasarii sau platii lor
b.venituri si cheltuieli indiferent de data incasarii sau platii lor
c.venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile, ale perioadei curente
35.Debitorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care datoreaza ceva, un bun, o suma de bani, trebuie sa execute
o lucrare sau un serviciu in favoarea altei persoane, numite creditor
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun, o suma de bani, a beneficiat de
o lucrare sau serviciu din partea altei persoane, numite creditor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans din partea altei persoane, numite creditor
a.partea dreapta a contului
b.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
d.partea stanga a contului
37.Balanta de verificare pe rulaj sistematizeaza din Registrul Cartea-Mare, urmatoarele

informatii:
a.soldul initial debitor sau creditor
b.rulajul sau miscarile debitoare si creditoare
c.total sume, debitoare si creditoare
a.un calcul periodic sinteza a contabilitatii
39.Consemnarea in contabilitate a contributiei unitatii la fondul de somaj aferenta salariilor

din luna curenta de 6.000lei (200 000*3%) se poate prezenta astfel:
a.4371 = 6452 6.000 6.000
b.4371 = 5121 6.000 6.000
c.6452 = 4371 6.000 6.000
40.Care dintre urmatoarele relatii matematice conduce la determinarea soldului final debitor:
a.sold initial debitor + rulaj debitor – rulaj creditor
b.total sume creditoare – total sume debitoare
c.sold initial creditor + rulaj debitor
d.total sume debitoare – total sume creditoare
41. Se livreaza cu factura fiscala nr. 86/25.09.200N unui client 300 bucati produs finit A la un
pret de vanzare de 200lei/buc, TVA 19%. Descarcarea gestiunii pentru produsele vandute se
face la costul prestabilit de 180lei/buc. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect
vanzarea si descarcarea gestiunii:
a.% = 4111 71.400
701 60.00
4427 11.400
345 = 711 54.000 54.000
b.4111 = % 71.400
701 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
c.4111 = % 71.400
345 60.000
4427 11.400
711 = 345 54.000 54.000
42.O societate comerciala producatoare de bunuri prezinta la inceputul lunii iunie urmatoarea
situatie: produse finite A 2000buc evaluate la un cost prestabilit de 60lei/buc si un cost
efectiv de 55 lei/buc. Se livreaza unui client cu factura fiscala nr.35/12.05.200N 1000 buc
produs A (din cele aflate in stoc) la un pret de vanzare de 75lei/buc, TVA 19% si se descarca
gestiunea pentru produsele livrate la nivelul costului prestabilit. Care din urmatoarele
corespondente reflecta corect valorificarea, descarcarea gestiunii si diferentele de pret
aferente produsul A:
a.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
b.4111 = % 89.250
701 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 5.000 5.000
c.4111 = % 89.250
345 75.000
4427 14.250
711 = 345 60.000 60.000
711 = 348 -5.000 -5.000
43.Pentru evaluarea iesirilor din patrimoniu si implicit a consumurilor de stocuri se poate

realiza una din urmatoarele metode:
a.NIFO
b.FIFO
c.CPM
d.metoda costului normat
44.Dupa forma de prezentare:

a.documente cumulative
c.documente tipizate
45.Care din urmatoarele regimuri de amortizare a imobilizarilor corporale poate fi utilizat de

o unitate patrimoniala care desfasoara activitati cu caracter economic:
a.amortizarea liniara
b.amortizarea degresiva
c.amortizarea functionala
d.amortizarea accelerata
46.Depunerea la banca pe baza foii de varsamant a sumei de 17.235 lei incasata din vanzarea
cu amanuntul a marfurilor se inregistreaza astfel:
a.5311 = 581 17.235 17.235
b.581 = 5311 17.235 17.235
c.5121 = 581 17.235 17.235
47.Materialele consumabile evaluate la 20 lei, constatate minus la inventariere se
contabilizeaza astfel:
a.711 = 302 20 20
b.602 = 302 20 20
c.302 = 602 20 20
48.Dupa amortizarea integrala, programul informatic pentru evidenta salariilor cu o valoare

de 10.000 lei este scos din evidenta. Care din variantele urmatoare de inregistrare a scoaterii
din evidenta a programului informatic este incorecta:
a. 6811 = 208 10.000 10.000
b.2808 = 208 10.000 10.000
c.208 = 2808 10.000 10.000
49.In functie de momentul si scopul calcularii lor, costurile pot fi:

a.costuri efective si costuri anticalculate
b.costuri complete si costuri partiale
c.costuri reale si costuri prestabilite
50.Printre calculele periodice de sinteza, regasim:

a.balanta de verificare
b.bilantul
c.contul
d.Registrul – Jurnal
e.calculatia costurilor
COD BROSURA 16
1.Elementele care caracterizeaza persoana juridica a unei entitati sunt:
a.functionarea in conditii de rentabilitate
b.existenta unui patrimoniu distinct
c.continuitatea activitatii
d.integritatea patrimoniului interprinderii

a.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care au
b.consemnarea si inregistrarea la cheltuieli si venituri numai a operatiunilor care nu au fost
3.Din definitia obiectului contabilitatii deducem:

a.contabilitatea reprezinta o acumulare de cunostiinte
b.calea de urmat in cunoasterea miscarilor de valori
c.contabilitatea cerceteaza averea sau patrimoniul intr-o dubla reprezentare
4.Dupa natura conturilor continute, balantele de verificare se clasifica in:

a.balante de verificare ale conturilor sintetice
b.balante de verificare pe solduri finale
c.balante de verificare ale conturilor analitice
5.Articolele contabile care contin numai doua conturi de numesc:

a.articole contabile compuse
b.articole contabile complexe
c.articole contabile simple
6.Fac parte din categoria imobilizarilor financiare urmatoarele:

a.titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului sau societatii din afara
grupului
b.creante imobilizate
c.alte creante imobilizate
d.alte creante in legatura cu personalul

b.conturile de activ au intotdeauna sold final debitor sau dupa caz balansat
c.conturile de pasiv au intotdeauna sold final debitor sau dupa caz balansat
8 Erorile esentiale sau de fond sunt urmatoarele:

a.omisiunea inregistrarii unei operatiuni economice
b.stabilirea gresita a soldului unui cont
c.formularea eronata a unui articol contabil
d.erorile prin compensare
9.Pasivul bilantier cuprinde:
a.toate activele firmei
b.datoriile care trebuie platite intr-o perioda de pana la un an
c.capitalurile proprii
d.venituri in avans (pasive de regularizare)
10.Conturile care detaliaza in parti componente substantele patrimoniale de aceeasi natura se

numesc:
a.conturi sintetice
b.conturi analitice
c.conturi balansate
11.Imobilizarile corporale, numite si active tangibile, cuprind:

a.acele bunuri materiale ce au o existenta durabila in patrimoniul firmei
b.acele bunuri materiale ce nu au o existenta durabila in patrimoniul firmei
c.valorile economice de investitii ce au un continut concret, material sau fizic
12.Contul balansat sau soldat reprezinta:

a.contul care prezinta sold final debitor
b.contul care prezinta sold final creditor
c.contul care prezinta sold 0

a.obligatii comerciale fata de furnizori in urma livrarilor de bunuri
b.creditele acordate de banci si imprumuturile din emisiunea de obligatiuni
c.sume incasate si necuvenite firmei
d.obligatiile curente fata de personal
14.Printre procedeele comune disciplinelolor economice regasim:

a.evaluarea
b.analiza
c.inventarierea
d.documentatia
e.contul
f.rationamentul

documentul adecvat in scopul determinant

a.partea stanga a contului
d.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de activ
17.Metoda contabilitatii cuprinde in demersul sau un numar de:
a.doua trepte
b.trei trepte
c.atatea trepte cate sunt necesare

a.valoare existenta in cont la inceputul exercitiului financiar sau la infiintarea firmei
b.totalul sumelor inscrise in debitul sau creditul unui cont fara sold initial
c.totalul valorilor consemnate in debitul sau creditul unui cont, inclusive soldul initial
19.Balanta de verificare “SAH” sistematizeaza din registrul Cartea-Mare, urmatoarele

informatii:
a.soldul final debitor si creditor
b.total rulaj debitor si creditor
c.total suma debitoare si creditoare
20.Care este regula de functionare a conturilor de activ?

a.conturile de activ consemneaza in debit existentul (soldul) initial si sporirile ulterioare
care apar in credit, micsoratiile avand la sfarsitul exercitiului sold final debitor
b.conturile de activ cresc in debit si scad in credit
c.conturile de activ se debiteaza in debit si se crediteaza in credit
d.conturile de activ se debiteaza in credit si se crediteaza in debit

a.primirea de bani de la asociati
b.plata unei sume catre client
c.incasarea unei sume in contul de disponibil de la client
22.Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci si caseria persoanei juridice

se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul unuia din urmatoarele conturi:
a.4511
b.4518
c.581
d.457
e.4581
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
24.Compensarea partiala a TVA datorata in luna iunie de 12.000lei cu TVA de recuperat din
luna mai de 10.000 lei este reflectata corect prin corespondenta:
a.4423 = 4424 10.000 10.000
b.4423 = 4424 12.000 12.000
c.4424 = 4423 10.000 10.000
exploatare:
a.cheltuielile privind dobanzile
b.cheltuielile cu personalul
c.cheltuielile privind stocurile
d.cheltuielile din sconturi obtinute
26.Veniturile din dobanzi fac parte din urmatoarea categorie de venituri:

a.venituri extraordinare
b.venituri din productia de imobilizari
c.venituri financiare
d.venituri din sconturi obtinute
27.O amenajare de teren finalizata in cursul exercitiului curent cu o valoare de intrare de

6.000lei, din care lucrari de amenajari efectuate in exercitiul precedent 3.000lei, se
a.2112 = % 6.000
231 3.000
722 3.000
b.% = 2112 6.000
231 3.000
722 3.000
c.2112 = % 6.000
233 3.000
722 3.000
28.Contul 4428 “TVA neexigibila” poate sa apara in urmatoarele situatii:

a.in cazul cumpararilor si vanzarilor fara factura
b.in cazul cumpararilor si vanzarilor cu plata in rate
c.atunci cand marfurile sunt evaluate la pretul cu amanuntul (pret vanzare, inclusive TVA)
29.Contul 472 “Venituri inregistrate in avans” face parte din urmatoarea categorie de conturi:
a.conturi de rezultate
b.conturi de venituri ale perioadei curente
c.conturi de terti
30.Subscrierea de catre asociatul A a 1100 parti sociale cu o valoare nominal unitara de 25 lei
aport in bani este reflectat corect in contabilitate astfel:
a.456 = 1011 27.500 27.500
b.456 = 1012 27.500 27.500
c.% = 456 27.500
2133 20.000
5311 7.500
31.Scoaterea din functiune a unui utilaj complet amortizat avand valoarea contabila de 13.000
lei este reflectata corect prin:
a.2813 = 2131 13.000 13.000
b.2131 = 2813 13.000 13.000
c.6588 = 2131 13.000 13.000
32.Conform contractului de vanzare-cumparare incheiat, o societate comerciala primeste de
la clientul sau un avans de 30% din valoarea totala a contractului care este de 47.6000lei,
inclusiv TVA. Pentru avansul incasat societatea intocmeste factura. Inregistrarea in
contabilitate se prezinta astfel:
a.5121 = % 14.280
419 12.000
4427 2.280
b.419 = % 14.280
5121 12.000
4427 2.280
c.5121 = % 14.280
419 12.000
4426 2.280
33.Se receptioneaza din sectiile de fabricatie, conform notei de predare nr.59/20.08.200N,

500 bucati produse finite evaluate la un cost prestabilit de 300lei/buc. Inregistrarea corecta in
contabilitate este:
a.711 = 345 150.000 150.000
b.345 = 331 150.000 150.000
c.345 = 711 150.000 150.000
34.Costul de achizitie a bunurilor procurate cu titlu oneros cuprinde:

a.pretul de cumparare a bunurilor
b.costul materiilor prime si a materialelor consumate pentru obtinerea produselor finite
c.cheltuielile de transport-aprovizionare
d.taxele nerecuperabile

a.trecerea pe cheltuieli a valorii materialelor de natura obiectelor de inventar in
folosinta
b.plusuri de inventar in gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar
c.pierderi din calamitati in gestiunea materialelor de natura obiectelor de inventar

a.poate avea numai sold debitor
b.este un cont bifunctional
c.soldul final creditor reflecta profilul realizat
d.soldul final debitor reflecta profilul realizat
37.Reflectarea creantelor ce apar in decontarile cu personalul se face cu ajutorul urmatoarelor

conturi:
a.424
b.425
c.426
d.428
e.4282
38.Plata prin contul disponibil a TVA datorata in suma de 2.000lei este reflectata corect prin
corespondenta:
a.4423 = 5121 2.000 2.000
b.5121 = 4423 2.000 2.000
c.4423 = 5321 2.000 2.000
39.Evidenta fluxurilor banesti in numerar se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:

a.5311
b.5314
c.5112
d.5113
e.5114

a.este un cont bifunctional
b.este un cont de activ, la fel ca celelalte conturi cuprinse in grupa 50
c.are functiune contabila de pasiv
d.este un cont de datorii aferente investitiilor financiare pe termen scurt
41.Daca avem in vedere partea din sfera cheltuielilor de productie absorbita in determinarea
costului de productie, distingem doua mari grupe de metode:
a.metode totale si metode partiale
b.metode totale si metode evoluate
c.metode de baza si metode partiale
42.Printre metodele partiale de calculatie a costurilor, distingem:

a.metoda direct-costing
b.metoda costurilor directe
c.metoda standard-cost
43.Dupa continutul si natura economica a tipului de cost calculat, distingem:

a.costuri complete si costuri partiale
b.costuri contabile si costuri economice
c.costuri totale si costuri specifice
44.Printre metodele moderne de calculatie a costurilor pot fi mentionate:

a.metoda standard-cost
b.metoda direct-costing
c.metoda THM
d.metoda calculatiei simple
45.Printre metodele clasice de calculatie a costurilor pot fi mentionate:

a.metoda globala
b.metoda pe faze
c.metoda pe comenzi
d.metoda normativa
e.metoda standard cost
46.Ordonarea documentelor justificative se poate face dupa urmatoarele criterii:
a.metodologic
b.cronologic
c.nominal
d.al culorii
e.geografic
47.Dintre functiile specific documentelor justificative, se regasesc mai jos:

a.functia juridica sau probanta
b.functia matematica
c.functia de consemnare letrica si cifrica
d.functia de inventariere periodica
e.functia de asigurare a integritatii patrimoniului
48.Dupa modul de repartizare in costul produselor, cheltuielile de productie se grupeaza in:

a.cheltuieli directe si chletuieli indirecte
b.cheltuieli directe si cheltuieli de desfacere
c.cheltuieli comune si cheltuieli financiare
b.delimitarea in timp a cheltuielilor de productie
c.separarea cheltuielilor de productie de consumatiunile neutre, accidentale si cu
caracter special
f.individualizarea cheltuielilor pe produs
50.In functie de dependenta lor fata de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:
a.cheltuieli directe si cheltuieli indirecte
c.cheltuieli variabile si chieltuieli fixe
COD BROSURA 49
1.Informatiile contabile care au un interes financiar indirect sunt:
a.fiscale
b.de control
c.de planificare la diferite nivele
d.diverse:salariati, sindicate, clienti, publicul, consultanti financiar
2.Conform Legii Contabilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie:

a.unitatile care obtin profit
b.unitatile in curs de lichidare
c.unitatile autonome
d.unitatile comerciale
3.Obiectul propriu al unei stiinte reprezinta:

a.abilitatea de abordare a unui domeniu de cunoastere
b.ansamblul mijloacelor si procedeelor utilizate
c.categorie de fapte sau grup de fenomene de care se ocupa o anumita stiinta
d.principii si reguli recunoscute de practica
4.Creditorul reprezinta:
a.persoana fizica sau juridica care a dat ceva, un bun sau o suma de bani, a executat o
lucrare sau a prestat un seviciu, altei persoane numita debitor sau beneficiar
b.persoana fizica sau juridica care a primit ceva, un bun sau o suma de bani, a beneficiat de o
lucrare sau un seviciu din partea altei persoane numita debitor
c.persoana fizica sau juridica care a primit un avans de la o alta persoana numita debitor sau
beneficiar
5.Din punct de vedere contabil, elementele de pasiv se impart in:

a.de regularizare
b.curente si extraordinare
c.de exploatare, investitii si finantare
6.Datele de verificare cu 5 serii de egalitati prezinta, pentru fiecare cont, urmatoarele

informatii:
a.sold initial debitor sau creditor
b.active cumulate pana la finele lunii precedente, debitoare sau creditoare
c.activele debitoare sau creditoare ale lunii curente
d.sume debitoare sau creditoare la finele lunii curente
e.sold final debitor sau creditor
7.Conturile care exprima in mod global valoarea totala a substantelor patrimoniale de aceeasi
natura se numesc:
a.conturi analitice
b.conturi sintetice
c.conturi de activ
d.conturi de pasiv
8.Structura fiecarui articol contabil cuprinde:
a.data articolului
b.titlul articolului
c.explicatia
d.sumele
9.Miscarile opuse sunt cele care:

a.afecteaza ambele parti ale bilantului
b.modifica o singura parte a bilantului
c.semneaza obtinerea unui rezultat nefavorabil
10.In functie de modul in care sunt dispuse grafic elementele de structura ale contului
a.grafica bilaterala
b.grafica unilaterala
c.grafica liniara
11.Silogismul reprezinta:
a.analiza operatiei economice
b.verificarea inregistrarilor in contabilitate
c.rationament format din trei etape

a.valoarea existenta in cont la inceputul exercitiului financiar sau la infiintarea firmei
b.totalul sumelor inscrise in debitul sau creditul unui cont, fara sold initial
c.totalul valorilor consemnate in debitul sau creditul unui cont, inclusiv soldul initial
13.Principiul prudentei se caracterizeaza prin:

a.nu admite compensari intre elementele de activ si cele de pasiv
b.presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor
c.ia in considerare numai profiturile obtinute pana la data inchiderii exercitiului financiar
d.tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, indifferent daca
rezultatul exercitiului este profit sau pierdere
e.ia in calcul toate pierderile probabile numai daca exercitiul financiar s-a incheiat cu profit

documentul adecvat, in scopul determinarii corespondentei conturilor
16.In functie de nr conturilor care intra in structura articolelor contabile acestea pot fi:
a.articole contabile simple
b.articole contabile compuse
d.articole contabile curente
e.articole contabile de corectare sau de stornare
17.Averea sau patrimoniul unei firme este formata in principal din:

a.bunuri corporale
b.bunuri necorporale
c.creante
d.mijloace banesti
e.titluri de plasament
18.Soldul final al unui cont exprima:

a.valoarea existenta in cont in momentul inceperii activiatii
b.valoarea existenta in cont la sfarsitul exercitiului financiar, respectiv in momentul
incetarii activitatii firmei
c.valoarea existenta in cursul exercitiului financiar
19.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii inventarierea reprezinta:

b.un procedeu comun societatilor economice
c.un procedeu specific metodei contabilitatii
20.Creditul contului reprezinta:

a.partea dreapta a bilantului
c.partea in care se consemneaza sporirile ulterioare ale conturilor de pasiv
d.partea in care se consemneaza reducerile ulterioare ale conturilor de activ

a.K348*Rc345
b.K348*Rd345
c.K348*Sfd345
22.Formula comtabila 627 = 5121 poate avea urmatoarea explicatie:

a.plata serviciilor bancare
b.plata dobanzii datorate bancii pentru un credit contractat
c.incasarea dobanzii aferente disponibilitatilor pastrate la banca
23.Primirea facturii de la furnizorul de materiale consumabile dupa 2 zile ce are aceeasi

valoare cu cea inregistrata la receptie, respectiv 5.950lei inclusiv TVA se inregistreaza astfel:
a.408 = 401 5.950 5.950
4427 = 4428 950 950
b.408 = 401 5.950 5.950
4426 = 4426 950 950
c.401 = 408 5.950 5.950
4426 = 4428 950 950
24.
25.Cheltuielile de constituire fac parte din urmatoarea cateogorie de conturi:

a.cheltuieli de rezultate
b.cheltuieli de terti
c.cheltuieli de imobilizari necorporale
d.cheltuieli de trezorerie
26.Dupa natura acestora, cheltuielile se clasifica astfel:

a.cheltuieli de inregistrare in avans, cheltuieli de exploatare, directe si indirecte
b.cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare
c.cheltuieli fixe si cheltuieli variabile
d.cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare si cheltuieli inregistrate in avans
catre casier a sumei de 15.000 lei avansurilor chenzinale. Inregistrarea in contabilitate se
prezinta astfel:
a.581 = 5121 15.000 15.000
b.
c.

exploatare:
a.cheltuieli privind dobanzile
b.cheltuieli cu personalul
c.cheltuieli privind stocurile
d.cheltuieli extraordinare
29.Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se
tine la costul standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308
“Diferente de pret la materii prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei
curente, conform facturii fiscale nr 304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile
evaluate la cost standard de 60.000lei, pret de cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au
dat in schimb materiale consumabile evaluate la cost standard de 25.000lei. Care din
urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de materiale consumabile cat
si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
30.Marcarea gestiunii pentru marfurile vandute cu amanuntul in valoare de 9.282lei din care
1.482 reprezinta TVA, iar adaosul commercial este de 1.800lei se inregistreaza astfel:
a.% = 401 9.282
707 6.000
378 1.800
4428 1.482
b.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4427 1.482
c.% = 371 9.282
607 6.000
378 1.800
4428 1.482
31.Dupa marime capitalul social este egal cu:

a.numarul de actiuni ori valoarea nominala a acestora
b.a actiunilor ori numarul acestora
c.niciunul din raspunsurile anterioare nu este corect
32.Transformarea TVA neexigibila in TVA deductibila se inregistreaza astfel:
a.4426 = 4427
b.4428 = 4426
c.4428 = 4427
d.4426 = 4428
33.Consumul de apa furnizata de RAJAC cuprinsa in factura nr 85/12.07.200N are valoarea

de 900lei TVA 19%. Inregistrarea corecta in contabilitate este:
a.% = 404 1.071
605 900
4426 171
b.401 = % 1.071
605 900
4426 171
c.% = 401 1.071
605 900
4426 171
34.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde

cheltuieli de transport 200lei si diurnal 20 lei. Care este varianta corecta de inregistrare stiind
ca avansul de trezorerie acordat a fost de 200lei.
a.% = 542 220
625 200
5311 20
b.542 = % 220
625 200
5311 20
c.625 = % 220
542 200
5311 20

a.trecerea la client incerti a unei creante
b.pierderea din neincasarea unei creante
c.reactivarea creantei fata de un client incert
36.Care din conturile urmatoare fac parte din categoria conturilor de imobilizari necorporale:
a.201
b.203
c.205
d.208
e.233
a.1621 = 5121 3.000 3.000
b.5121 = 1621 3.000 3.000
c.5191 = 5121 3.000 3.000
a.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la sfarsitul lunii
b.productie in curs de executie stabilita prin inventariere la inceputului lunii
c.productie in curs de executie obtinuta in cursul lunii
39.Capitalul subscris nevarsat reprezinta:

a.parte din capitalul subscris care a fost pusa la dispozitia societatii de catre actionari
b.diferenta intre capitalul total subscris si partea varsata din acesta
c.partea din capitalul subscris care nu a fost inca depusa de catre actionari
40.Trecerea la venituri a provizionului pentru deprecierea unei creante fata de un client

constituit in exercitiul precedent nivelul sumei de 950lei se inregistreaza astfel:
a.7814 = 491 950 950
b.491 = 7814 950 950
c.491 = 7812 950 950
41.Din punctual de vedere al legaturii cu procesul de productie se pot deosebi urmatoarele

categorii de cheltuieli:
a.cheltuieli de baza
b.cheltuieli de regie
c.cheltuieli tehnologice
d.cheltuieli comune
42.Dupa gradul lor de omogenitate, cheltuielile de productie se clasifica in :

a.cheltuieli simple si cheltuieli complexe
b.cheltuieli
c.cheltuieli polielementare si cheltuieli generale de administratie
b.in timp 2 cheltuielilor de productie
c.stocarea cheltuielilor de productie, de consumatiunile neutre, accidentale si cu
caracter special
f.vizualizarea cheltuielilor pe produs
44.Bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri de inscriu in:

a.registrul inventar
b.procesul – verbal de inventariere
c.liste de inventariere
45.Inventarierea poate fi definita ca:

a.ansamblul de operatiuni prin care se stabileste situatia reala la o anumita data a
tuturor elementelor patrimoniale, cantitativ valoric sau numai valoric dupa caz
b.ansamblul de operatiuni privind constatarea, descrierea si evaluarea existentului faptic de
substante patrimoniale la un moment dat
c.ansamblul de operatiuni prin care se constata si descrie existenta, la o anumita data, a
tuturor elementelor patrimoniale cantitativ valoric sau numai valoric dupa caz
46.Forma de prezentare:
a.documente tipizate
c.documente cumulative
47.Documentele economice (justificative) reprezinta:

a.documentul scris care consemneaza operatiile economice si financiare in momentul
efectuarii lor
b.documentul scris care consemneaza date cantitative privind operatiile economice si
financiare
c.documentul scris care centralizeaza operatiile economice si financiare in momentul
efectuarii lor
48.Institutiile publice intocmesc situatiile financiare trimestriale si anuale compuse din:
49.Veniturile de imobilizari corporale se inregistreaza astfel:

a.imobilizari corporale = subventii pentru investitii
b.subventii pentru investitii = imobilizari corporale
c.amortizarea = imobilizari corporale
d.
50.Dintre caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale, retinem:

a.inteligibilitatea
b.relevanta
c.credibilitatea
d.comparabilitatea
La inventariere, bunurile se inregistreaza la valoarea de:
a) intrare
b) de pe piata ?
c) iesire ?
d) contabila
e) de inventar ?
Metode pt. bunuri fungibile:

a) lifo
b) fifo
c) cmp
Tot ceva cu bunuri fungibile:

a) formula CMP
b) …
c) …
Retineri din salarii 60 RON:

a) salarii datorate personalului scade = ..
b) salarii datorate personalului creste = ..
c) …
29. Scadenta stocurilor de materiale consumabile in contul 302 “Materiale consumabile” se tine la
costul standard. Soldul initial al contului 302 este de 40.000 lei , iar al contului 308 “Diferente de pret
la materii prime si consumabile” este de 2.000lei. In cursul perioadei curente, conform facturii fiscale
nr 304/14.06.200N s-au achizitionat materiale consumabile evaluate la cost standard de 60.000lei, pret
de cumparare efectiv 58.000lei, TVA 19% si s-au dat in schimb materiale consumabile evaluate la
cost standard de 25.000lei. Care din urmatoarele articole contabile reflecta corect intrarile si iesirile de
materiale consumabile cat si diferentele de pret aferente celor consumate:
a.% = 401 69.020
302 60.000
308 -2.000
4426 11.020
602 = 302 -25.000 -25.000
602 = 308 -1.000 -1.000
b.% = 401 73.780
302 60.000
308 2.000
4426 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
c.% = 401 69.020
302 60.000
306 -2.000
4427 11.780
602 = 302 25.000 25.000
602 = 308 1.000 1.000
Brosura 83, brosura 27, cate o intrebare cu 2 raspunsuri identice.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov
TESTE GRILA LA CONTABILITATE
1. Conform Legii Contabilitatii, nu sunt obligate la tinerea contabilitatii:

a. Regiile autonome
b. Societatile cooperatiste
c. Persoanele fizice neinregistrate
d. Persoanele fizice independente
2. Conform Legii Contabilitatii, contabilitatea societatilor inregistrate in Romania se tine:
a. In lei
b. In euro
c. In moneda nationala a tarii de origine a societatii
d. In orice moneda recunoscuta ca valuta
3. Raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor este specifica:
a. Societatilor cu raspundere limitata
b. Societatilor pe actiuni
c. Societatilor in comandita
d. Societatilor in nume colectiv
4. Raspunderea asociatilor in limita capitalului social subscris este specifica:
5. Raspunderea tuturor actionarilor in limita capitalului social subscris este specifica:
6. Prin patrimoniul unei societati comerciale se intelege:
a. Drepturile de proprietate si de creanta ale societatii
b. Datoriile societatii
c. Aportul actionarilor
d. Totalitatea drepturilor si obligatiilor societatii
7. Prin « patrimoniul » unei societati comerciale se intelege:
a. Totalitatea activelor societatii
b. Totalitatea pasivelor societatii
c. Totalitatea drepturilor si obligatiilor
d. Totalitatea aportului actionarior
8. Prin bilant contabil se intelege:
a. totalitatea activelor societatii
b. totalitatea pasivelor societatii
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor
d. reprezentare patrimoniala sub forma de activ si de pasiv
9. In bilantul contabil vertical, interesul investitorilor este reflectat de indicatorul:
a. Activ Total
b. Pasiv Total
c. Valoare neta
d. Rezultat
10. Prin acţivul unei societati comerciale se intelege:
a. drepturile de proprietate si de creanta ale societatii
b. Datoriile societatii
11. Prin pasivul unei societati comerciale se intelege:
a. Drepturile de proprietate si de creanta
b. Totalitatea obligatiilor
12. O ilustrare a principiului prudentei il reprezinta
a. Trezoreria
b. Metoda de amortizare
c. Provizioanele
d. Contul de profit si pierdere
13. O ilustrare a principiului continuitatii îl reprezinta:
a. Trezoreria
b. Valoarea neta
c. Provizioanele
14. O ilustrare a principiului acumularii in contabilitate este:
a. Trezoreria
b. Amortizarea
c. Provizionul
15. O ilustrare a principiului permanentei metodelor îl reprezinta:
a. trezoreria
b. amortizarile
c. provizioanele
d. contul de profit si pierdere
16. O ilustrare a principiului independentei activitatii il reprezinta
a. Trezoreria
b. Metoda de amortizare
c. Provizioanele
17. Capitalul productiv se calculeaza cu relatia:
a. active circulante – pasive curente
b. active fixe + active circulante
c. active totale – datorii curente
d. active circulante + active financiare
18. Capitalul permanent se calculeaza cu relatia:
a. Capital social + datorii pe termen scurt
b. Active fixe + active circulante
c. Active totale + datorii curente
d. Capital propriu +datorii pe termen lung
19. Egalitatea ACTIV= CAPITAL PROPRIU + DATORII este specifica:
a. bilantului orizontal
b. bilantului vertical
c. a si b
d. nu este specifica bilantului contabil
20. Egalitatea ACTIV=PASIV este specifica:
a. bilantului orizontal
b. bilantului vertical
c. a si b
21. Pozitia bilantiera « Total active minus datorii curente » este specifica :
a. bilant vertical
b. bilant orizontal
c. a si b
22. In categoria activelor circulante nu se includ :
a. stocurile
b. creantele
c. disponibilitatile banesti
d. datoriile pe termen scurt
23. In categoria activelor circulante se includ :
a. stocurile
b. creantele
c. a si b
24. In categoria activelor circulante se includ :
a. echipamentele si utilajele
b. creantele
c. autoturismele
d. titlurile de participare
25. In categoria creantelor fac parte:
a) cheltuielile inregistrate in avans;
b) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
c) obligatiile fiscale;
d) avansurile acordate furnizorilor;
26. Creantele sunt, din punct de vedere contabil :
a. active fixe
b. active circulante
c. datorii ce trebuiesc platite
d. venituri din exploatare
27. Cheltuielile cu brevetele si licentele sunt :
a. imobilizari necorporale
c. datorii ce trebuiesc restituite
d. cheltuieli de exploatare
28. Conturile curente in valuta sunt elemente patrimoniale ale :
a. trezoreriei nete
b. decontarilor cu tertii
c. veniturilor din exploatare
d. capitalului social
29. Sunt considerate din punct de veder contabil, imobilizari necorporale:
a. Cheltuielile de constituire
b. Titlurile de participare
c. Productia in curs
d. Acreditivele
30. Sunt considerate din punct de veder contabil, imobilizari financiare:
b. Titlurile de participare
c. Productia in curs
d. Acreditivele
31. Sunt considerate, imobilizari corporale:
b. Terenurile
c. Programele informatice
d. Brevetele de inventii
32. Obiectele de inventar sunt din punct de vedere contabil :
a. active fixe
d. cheltuieli de exploatare
33. Indicatorul « valoare neta » reprezinta:
a. profitabilitatea activitatii
b. eficacitatea activitatii
c. valoarea reala a patrimoniului
d. valoarea contabila a patrimoniului
34. Indicatorul « valoare neta » se calculeaza ca diferenta dintre:
a. Active fixe si datorii pe termen lung
b. Active circulante si datorii pe termen scurt
c. Active totale si datorii totale
d. Active totale si datorii fata de terti
35. Care din urmatoarele elemente patrimoniale intra in calculul „valorii nete” :
a. renumele societatii
b. vadul comercial
c. creantele clienti
d. valoarea de piata a actiunilor
36. Care din urmatoarele elemente patrimoniale nu intra in calculul „valorii nete” :
a. Stocurile greu vandabile
b. vadul comercial
c. creantele clienti incerti
37. Care din urmatoarele elemente patrimoniale nu intra in calculul „valorii nete” :
a. stocurile
b. goodwill-ul
c. creantele clienti
38. Care din urmatorii indicatori definesc “valoarea reala” a unei societati cotate:
a. activul net contabil
b. valoarea la bursa a actiunilor
c. valoarea activelor societatii
d. capitalul propriu al actionarilor
39. Nu fac(face) parte din capitalul propriu:
a. rezervele statutare
b. rezervele legale
c. rezultatul curent
d. imprumuturile pe termen lung
40. Urmatoarele elemente de capital nu fac parte din categoria capitalurilor proprii :
a. capitalul social
b. subventiile pentru investitii
c. creditele pe termen scurt
d. profitul
41. Fac parte din categoria „capitalurilor straine”:
a. capitalul social
b. subventiile pentru investitii
c. creditele pe termen lung
d. profitul
42. Fac parte din „capitalul permanent”:
a. Rezervele
b. Creditele furnizorilor
c. Creditul curent al asociatiilor
d. Datoriile fata de bugetul de stat
43. Nu fac parte din „capitalul permanent”:
a. Primele de capital
b. Subventiile
c. Creditele bancare pe termen lung
d. Creditele furnizorilor
44. Situatia fluxurilor de trezorerie este un indicator al:
a. Bonitatii
b. Lichiditatii
c. Rentabilitatii
d. Profitabilitatii
45. Este un instrument de control al solvabilitatii si lichiditatii:
a. Bilantul contabil
b. Contul de profit si pierdere
c. Fluxul de trezorerie
d. Situatia mijloacelor fixe
46. Contul de rezultat este un indicator al :
a. Bonitatii
b. Profitabilitatii
c. Rentabilitatii
d. Randamentului investitiei antreprenoriale
47. Contul de rezultat reflecta, la un moment dat:
a. lichiditatea societatii
b. solvabilitatea societatii
c. profitabilitatea societatii
d. rentabilitatea societatii
48. Contul de rezultat se intocmeste pe baza relatiei:
a. Rezultat = Venituri - Cheltuieli
b. Rezultat = Incasari - Plati
c. Rezultat = Creante – Obligatii
d. Rezultat = Active - Datorii
49. Nu sunt considerate „venituri din exploatare”:
a. Veniturile din vanzarea marfurilor
b. Venuturile din subventii
c. Variatia stocurilor
d. Veniturile din dobanzi
50. Nu sunt considerate „cheltuieli din exploatare”:
a. Cheltuielile cu personalul
b. Cheltuielile cu amortizarile
c. Cheltuielile cu dobanzile la credite
d. Cheltuielile cu taxele si impozitele
51. Profitul net se calculeaza dupa deducerea, din profitul brut, a :
a. amortizarii
b. pierderii din anii anteriori
c. datoriilor la bugetul de stat
d. impozitului pe profit
52. Contractarea unui credit pe termen lung este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp-X) + (D + X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X=Cp + (D + X)
53. Plata unei datorii este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A-X=Cp + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
54. Incasarea unei creante este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
55. Plata facturii de telefon este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
56. Achizitia unui mijloc fix este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
57. Incasarea unei creante este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
58. Inregistrarea contabila a facturii de energie este de tipul :
a. A=(Cp+X) + (D – X)
b. A - X=(Cp - X) + D
c. A=(Cp –X) + (D + X)
d. A+ X - X=Cp + D
59. Plata unei datorii la bugetul de stat este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A-X=Cp + (D – X)
b. A+X=(Cp + X) + D
c. A-X=(Cp –X) + D
d. A+X-X=Cp + D
60. Plata unui mijloc fix este o inregistrare bilantiera de tipul :
a. A=P+X-X
b. A+X=P+X
c. A-X=P-X
d. A+X-X=P
61. Nu reprezinta un criteriu de recunoastere a veniturilor :
a. transferul riscurilor la cumparator
b. transferul posesiei bunurilor la cumparator
c. posibilitatea vanzarii
d. posibilitatea evaluarii rezonabile
62. Un “activ” este recunoscut, din punct de vedere contabil numai daca:
a. este de folosinta indelungata
b. face posibila obtinerea de beneficii viitoare
c. este achizitionat in leasing
d. este o cladire sau un echipament de lucru
63. Un “activ” este recunoscut, din punct de vedere contabil numai daca:
a. este de folosinta indelungata
b. are un cost si o valoare care pot fi evaluate in mod credibil
c. este achizitionat in leasing
d. este o cladire sau un echipament de lucru
64. Datoriile sunt recunoscute in contabilitate doar atunci cand:
a. Exista posibilitatea iesirii unor resurse din patrimoniu
b. Sunt determinate de achizitii de active
c. Sunt obligatii de plata fata de furnizori
d. Sunt fata de creditori
65. Cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate daca:
a. Sunt efectuate pentru activitatea curenta
b. Sunt determinate de activitatea comerciala
c. Sunt determinate de o diminuare a activelor
d. Sunt consecinta unor achizitii efectuate
66. Cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate daca:
a. Sunt determinate de cresterea datoriilor
b. Sunt efectuate pentru activitatea curenta
c. Sunt determinate de activitatea comerciala
d. Sunt consecinta unor achizitii efectuate
67. Rulajul este o notiune specifica:
a. contului
b. bilantului contabil
c. calculului amortizarii
d. fluxului de numerar
68. Diferenta dintre debit si credit se numeste:
a. Rezultat
b. Rulaj
c. Sold
d. Activ
69. Soldul este o notiune specifica:
a. contului
b. bilantului contabil
c. calculului amortizarii
d. fluxului de numerar
101. Conturile de activ (doua variante corecte):
a. se debiteaza cu sporirile elementelor de activ
b. se crediteaza cu sporirile elementelor de activ
c. au sold debitor
d. au sold creditor
102. Conturile de pasiv (doua variante corecte):
a. se debiteaza cu sporirile elementelor de pasiv
b. se crediteaza cu sporirile elementelor de pasiv
c. au sold debitor
d. au sold creditor
70. Conturile de rezerve, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. sunt soldate
d. nu au sold
71. Contul contabil « Rezultatul exercitiului » are functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
72. Contul contabil « Rezultatul reportat » are functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
73. Conturile contabile de capitaluri au functie de:
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
74. Conturile contabile de ajustari privind deprecierea activelor (provizioane) au functie de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
75. Prima de emisiune se determina astfel:
a) Valoare nominala - valoare contabila
b) Valoare de emisiune - valoare contabila
c) Valoare de emisiune - valoare nominala
d) Valoarea, bunurilor primite ca aport - valoare nominala
76. Contul contabil„diferente din reevaluare” inregistreaza:
a. Diferentele constatate la reevaluarea stocurilor
b. Diferentele constatate la reevaluarea imobilizarilor
c. Diferentele constatate la reevaluarea activelor financiare
d. Diferentele constatate la reevaluarea numerarului in valuta
77. Pierderea curenta se suporta de catre:
a. actionari
b. salariati
c. societate
d. stat
78. Nu se pot (poate) utiliza pentru majorarea capitalului social:
a. rezervele statutare
b. rezervele legale
c. rezultatul exercitiului anterior
d. subventiile primite
79. Se pot utiliza pentru majorarea capitalului social:
a. diferentele din reevaluare
b. profiturile din anii anteriori
c. facilitatile fiscale
d. subventiile primite
80. Creditele bancare pe termen lung se inregistreaza in creditul conturilor de:
a. Active imobilizate
b. Active circulante
c. Capitaluri
d. Datorii
81. Imobilizarile sunt din punct de vedere contabil:
a. Drepturi patrimoniale de unica folosinta
b. Drepturi patrimoniale de folosinta indelungata
c. Drepturi de creanta
d. Drepturi de proprietate ale asociatilor
82. Imobilizarile necorporale sunt:
a. Active fara suport material
c. Active financiare
d. Active aflate la terti
83. Cheltuielile de constituire sunt inregistrate in conturi de:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari necorporale
c. Imobilizari financiare
d. Cheltuieli
84. Concesiunile sunt:
a. Cheltuieli de dezvoltare
b. Drepturi de utilizare a unei inventii
c. Dreptul de a folosi un bun al altei persoane
d. Dreptul de exploatare a unor bunuri sau servicii
85. Uzufructul este:
a. Dreptul de proprietate al unei cladiri construite pe terenul altei persoane
b. Dreptul de utilizare a unei inventii
86. Dreptul de superficie este:
87. Licenta este:
88. Imobilizarile corporale sunt:
a. Active cu structura materiala
89. Imobilizarile corporale sunt:
a. Active care nu se pot misca
b. Active utilizate pe o perioada mai lunga de timp
90. Urmatoarele active nu sunt supuse amortizarii :
a. piscine
b. terenuri pentru constructie
c. terenuri de tenis
d. case de vacanta
a. imobilizari necorporale
b. imobilizarile financiare
c. mijloacele fixe cumparate la mana a 2-a
d. amenajarile de terenuri
a. case de marcat
b. masini de teren
c. mijloace fixe de natura obiecelor de inventar
d. cladiri mai vechi de 20 de ani
93. Valoarea amortizarii lunare liniare, calculata pentru un utilaj in valoare de 120 mil lei, in 5 ani, este:
a. 60 mil
b. 20 mil
c. 6 mil
d. 2 mil
94. Valoarea amortizarii lunare , calculata pentru un utilaj in valoare de 120 mil lei, in 5 ani, prin metoda
accelerata, este:
a. 60 mil
b. 20 mil
c. 5 mil
d. 2 mil
95. Actiunile detinute la alte societati sunt din punct de vedere contabil :
a. active fixe
d. active financiare
96. La iesirea din patrimoniu, materialele consumabile se evalueaza la:
a. valoarea convenita de comun acord
b. valoarea de utilitate
c. costul de productie
d. costul de achizitie
97. Bunurile produse in societate se inregistreaza la intrarea in patrimoniu :
a. la costul de achizitie
b. la costul de productie
c. la pretul de vanzare
d. la pret de vanzare + TVA
98. La intrarea in patrimoniu, bunurile primite cu titlu gratuit se evalueaza la:
a. valoarea convenita de comun acord
b. valoarea de utilitate
c. costul de productie
d. costul de achizitie
99. Metoda FIFO se aplica la :
a. intrarea in patrimoniu
b. iesirea din patrimoniu
c. inventarierea patrimoniului
d. lichidarea patrimoniului
100. Conturile de stocuri, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. Debitor sau zero
b. Creditor sau zero
c. Fie debitor fie creditor
d. Sunt soldate obligatoriu
99. Dreptul de creanta reprezinta :
a. dreptul creditorilor de a primi si pretinde de la debitori sume de bani pentru bunuri sau servicii
prestate
b. dreptul de a incasa contravaloarea bunuri vandute sau serviciilor prestate
c. suma de bani care se incaseaza de la terti pentru bunurile care se vor livra ulterior
d. dreptul debitorilor de a primi de la creditori o suma de bani, bunuri economice sau servicii
101. Din punct de vedere contabil, pozitia clientilor fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. coordonator
d. colaborator
102. Conturile de furnizori, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor sau zero
b. creditor sau zero
c. debitor sau creditor
d. nu au sold
103. Datoria reprezinta :
a. obligatia asumata de catre o persoana numita debitor fata de o alta persoana numita creditor
b. suma de bani achitata tertilor pentru bunurile si serviciile care se vor achizitiona ulterior
c. sursa straina de finantare a activitatii economice pusa la dispozitia unitatii de catre terti
d. suma de bani sau alte bunuri care trebuie platite sau restituite unui tert
104. Relatiile cu furnizorii fac parte din categoria :
a. creantelor comerciale
b. creantelor bugetare
c. obligatiilor comerciale
d. obligatiilor fiscale
105. Pozitia salariatului fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. colaborator
d. furnizor
106. Imprumuturile pe termen scurt sunt elemente patrimoniale ale :
a. trezoreriei nete
b. decontarilor cu tertii
c. activelor financiare
d. capitalului social
107. Biletul la ordin, primit de la un client, se inregistreaza in cont al :
a. trezoreriei
b. creantelor
c. veniturilor
d. datoriilor
108. Datoriile la fondul de somaj fac parte din categoria :
109. Pozitia actionarilor fata de societatea comerciala este, in mod normal, de:
a. debitor
b. creditor
c. colaborator
d. furnizor
110. Restituire TVA face parte din categoria :
111. TVA de plata inregistratin contul 4423, este o obligatie fiscala suportata de :
a. salariati
b. societate
c. a si b
d. stat
112. TVA este o obligatie fiscala suportata de :
a. salariati
b. producatori
c. consumatorii finali
d. stat
113. Contul contabil « Decontari cu asociatii privind capitalul social » este un cont de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
d. nu este un cont contabil
114. Contul contabil « Variatia stocurilor-711 » este un cont de :
a. activ
b. pasiv
c. bifunctional
115. Diferentele in plus constatate la inventarierea activelor se inregistreaza (doua variante corecte):
a. in debitul conturilor de activ
b. in creditul conturilor de venituri
c. in creditul conturilor de cheltuieli
d. in debitul conturilor de cheltuieli
116. Profitul net se calculeaza dupa deducerea, din profitul brut, a :
a. amortizarii
b. pierderii din anii anteriori
c. datoriilor la bugetul de stat
d. impozitului pe profit
117. Conturile de cheltuieli, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. fie debitor fie creditor
d. nu au sold
118. Conturile de venituri, evidentiate in balantele de verificare lunara, au sold:
a. debitor
b. creditor
c. fie debitor fie creditor
d. nu au sold
119. Compensarile intre plusurile si minusurile la inventariere nu sunt permise daca :
a. exista riscul confuziei produselor
b. sunt constatate in aceiasi perioada
c. nu sunt imputabile gestionarilor
d. minusurile sunt mai mari ca plusurile
120. Inventarierea imobilizarilor financiare se efectueaza pe baza (doua variante corecte):
a. valorii nominale
b. valorii de achizitie
c. valorii de emisiune
d. valoarea de piata
121. Recunoasteti caracterul de activ sau pasiv al urmatoarelor elemente patrimoniale:
ELEMENT PATRIMONIAL ACTIV PASIV

Valoarea cladirilor societatii -
Amortizarea cladirii -
Valoarea stocurilor de materii prime
Capitalul social -
Valoarea marfurilor facturate
Valoarea facturilor neachitate la -
furnizori
Salarile personalului -
Sumele aflate in cont sau casa
Creditele contractate -
Profitul societatii -
122. O societate comerciala inregistreaza urmatoarele modificari patrimoniale inainte de inchidere:

- vinde produse finite de 1000 $
- cumpara materii prime de 200 $
- achita la furnizori 300 $
- inregistreaza salarii de 100$
- inregistreaza amortizari 50$
Activul societatii creste cu :
a. 900$
b. 850$
c. 700$
d. 500$
CADRU DIDACTIC 304=711 1000

311=401
Dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE

Contabilitatea este o stiinta deoarece:
• are un obiect propriu de cercetare;
• dispune de o metodă specifică în abordarea obiectului;
• descoperă şi demonstrează legităţi sau principii care guvernează acel
domeniu al cunoaşterii;
• dispune de un vocabular sau o terminologie specifică.
• OBIECTUL - indică ce studiază contabilitatea.
• METODA - îşi propune să arate cum îşi studiază contabilitatea obiectul.
CURSUL 1. OBIECTUL CONTABILITATII

Conceptii cu privire la obiectul contabilitatii:
- Concepția juridică porneşte de la ipoteza că în sfera de cunoaştere a
acesteia se cuprind atât drepturile şi obligaţiile pecuniare ale unui titular
de patrimoniu, cât şi bunurile economice aflate în proprietatea sa.
- Concepția economică obiectul de studiu al contabilității îl reprezintă
ansamblul de utilizări şi de resurse ale unei entități economice, denumit
şi capital.
- Concepția financiară are în vedere gruparea activelor după criteriul
lichidităţii, iar a pasivelor după criteriul exigibilităţii. Este o variantă atât a
concepţiei economice cât şi a celei juridice, dând prioritate prezentării
fluxurilor de numerar prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie.
Conform acestei concepţii, contabilitatea elaborează şi aplică principii,
norme şi procedee cu ajutorul cărora se asigură evidenţa, calculul, analiza şi
controlul patrimoniului în vederea reflectării situaţiei entităţii şi furnizării de
informaţii necesare diferitelor categorii de utilizatori.
Se acordă prioritate reflectării situaţiei şi modificărilor patrimoniului,
respectiv drepturilor şi obligaţiilor întreprinderii şi apoi realităţii economice.
Utilizările definesc modul de întrebuinţare a valorilor în cadrul activităţilor
desfăşurate de o entitate. Ele pot fi grupate în:
• utilizări permanente sau stabile (imobilizări),
• utilizări temporare sau curente (activele circulante)
• utilizări rezultat, respectiv pierderea generată de o activitate nerentabilă.
Resursele se referă la sursele sau izvoarele de finanţare a valorilor
susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată. Ele pot fi :
• proprii,
• atrase sau străine
• resurse rezultat sub forma profitului realizat din activitatea desfăşurată de
întreprindere.
Spre deosebire de concepţia juridică, această concepţie include în sfera
de cunoaştere a contabilităţii toate bunurile utilizate în scopuri economice,
inclusiv pe cele asupra cărora entitatea nu are drept de proprietate.
Din definitia obiectului contabilitatii deducem urmatoarele aspecte esentiale:
- faptele și fenomenele studiate - mişcările de valori și raporturile
economico-juridice ale entității cu diverși terți - trebuie să fie obligatoriu
exprimate în etalon monetar
- vorbim de obiectul contabilității atâta timp cât ne raportăm la perimetrul
unei anumite entități, indiferent de modul de organizare (societate cu
personalitate juridică, regie autonomă, instituție publică)
- dubla reflectare a materiei contabile: sub aspect de existență (mijloace)
și sub aspect de proveniență (resurse).
Tipuri de entităţi patrimoniale care sunt obligate să organizeze şi să conducă
contabilitate proprie:
- societatile comerciale
- societatile/companiile nationale
- regiile autonome
- societatile cooperatiste
- institutele nationale de cercetare-dezvoltare
- institutiile publice
- asociatiile si alte persoane juridice cu si fara scop patrimonial
- persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri
Regiile autonome sunt entităţi economice aflate în proprietate publică
constituite în domeniile ramurilor economice de interes strategic naţional.
Se organizeaza si functioneaza sub doua forme:
- regii de interes naţional (poştă, telecomunicaţii, industria de armament,
industria energetică etc), înfiinţarea lor fiind decisă de guvern
- regii de interes local (servicii de transport în comun, apă, canalizare) sunt
înfiinţate ca urmare a deciziilor autorităţilor locale (primării)
Societatile comerciale sunt entități cu personalitate juridică create prin libera
voinţă şi iniţiativă a investitorilor.
Societăţile se pot constitui în una din următoarele forme:
• societate în nume colectiv;
• societate în comandită simplă;
• societate în comandită pe acţiuni;
• societate pe acţiuni;
• societate cu răspundere limitată.
Societăţile în nume colectiv (SNC) sunt acelea ale căror obligaţii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru
obligaţiile societăţii. Părţile sociale nu pot fi reprezentate de titluri de valoare
negociabile.
Societăţile în comandită simplă (SCS) sunt acelea în care obligaţiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii se împart în două categorii: asociaţi
comanditaţi şi asociaţi comanditari. Comanditaţii răspund solidar şi nelimitat
pentru obligaţiile sociale, iar comanditarii răspund numai până la concurenţa
capitalului social subscris. Capitalul social este divizat în părţi sociale care nu
pot fi cedate de comanditari fără acordul unanim al acestora.
Societăţile în comandită pe acţiuni (SCA) • au aceleaşi caracteristici ca şi
societăţile în comandită simplă, cu deosebirea că părţile comanditarilor sunt
separate în acţiuni ca titluri de valoare negociabile.
Societăţile pe acţiuni (SA) sunt acelea ale căror obligaţii sociale sunt garantate
cu patrimoniul social, iar asociaţii sunt obligaţi să răspundă în limita capitalului
subscris, exprimat în acţiuni. Acţiunile pot fi transmise liber terţelor persoane,
nefiind necesară o încuviinţare din partea celorlalţi acţionari.
Societăţile cu răspundere limitată (SRL) sunt acelea ale căror obligaţii sociale
sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii, în număr limitat, răspund
numai în limita aportului la capital. Părţile sociale ale asociaţilor sunt
netransmisibile altor persoane şi nu pot fi reprezentate prin titluri de valoare
negociabile, aşa cum sunt acţiunile.
Clasificarea societatilor dupa marime:
Microentităţile sunt entităţi care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel
puţin două dintre următoarele trei criterii:
• totalul activelor: 1.500.000 lei;
• cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
• numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.
Entităţile mici sunt entităţi care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel
puţin două dintre următoarele trei criterii:
Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţi care, la data bilanţului, depăşesc limitele a
cel puţin două dintre următoarele trei criterii
Caracteristici ale entitatilor
INSTITUŢIILE PUBLICE sunt entități care îndeplinesc activităţi ale
administraţiei publice centrale sau locale ce au caracter de prestaţie social-
culturală sau de altă natură. Caracteristica esenţială a acestor entități o
constituie faptul că activitatea lor nu generează venituri care să le asigure în
întregime autofinanţarea, ele fiind finanţate, în cea mai mare parte, prin
intermediul bugetelor, dar există şi instituţii finanţate din venituri proprii şi din
subvenţii acordate de la buget.
PERSOANE JURIDICE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL sunt entităţi constituite
pe principiul asocierii sau participării libere şi desfăşoară activităţi publice,
social- culturale, religioase, precum şi anumite activităţi economice. Conform
Legii nr. 246/2005, persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc
desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi
ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori
fundaţii.
PERSOANE FIZICE CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI PRODUCĂTOARE DE
VENITURI, numite şi persoane fizice autorizate, sunt acele întreprinderi
economice, fără personalitate juridică, organizate de o persoană fizică ce
folosește, în principal, forța sa de muncă. Pentru aceasta ele trebuie să deţină
autorizaţie emisă de autorităţile competente, în acestă categorie fiind incluşi:
notarii publici, avocaţii, experţii contabili, auditorii financiari, cabinete
individuale de medici etc.
Sistemul informational contabil
Contabilitatea este un sistem informaţional care cuantifică, prelucrează şi
comunică (transmite) informaţii financiare despre o entitate economică
identificabilă. Din această definiţie a sistemului informaţional contabil se
desprind următoarele idei:
• contabilitatea cuantifică activităţile economice, înregistrând datele ce le
privesc pentru o utilizare viitoare;
• datele sunt stocate, iar apoi prelucrate pentru a deveni informaţii utile;
• informaţiile sunt comunicate prin intermediul rapoartelor (dărilor de seamă)
factorilor de decizie.
- datele reprezintă intrările în sistemul informaţional contabil;
- iar informaţiile prelucrate, utile factorilor de decizie, reprezintă ieşirile
din sistem.
Conceptii de organizare a sistemului informational contabil
Conform concepţiei moniste, sistemul informaţional contabil este organizat
într-un singur circuit atât pentru operaţiile care privesc relaţiile cu terţii cât şi
pentru cele care privesc gestiunea internă.
Concepţia dualistă (după care este organizat sistemul contabil din ţara
noastră începând cu 1 ianuarie 1994) presupune delimitarea într-un circuit
distinct a conturilor care au ca obiect înregistrarea schimburilor şi relaţiilor cu
terţii, precum şi rezultatele financiare şi într-un alt circuit conturile care
înregistrează producţia, costurile şi rentabilitatea produselor, lucrărilor şi
serviciilor executate. Se formează astfel circuitul contabilităţii financiare sau
generale şi circuitul contabilităţii de gestiune.
- Organizarea contabilităţii în ţara noastră în două circuite este motivată
de faptul că, pe de-o parte, trebuie asigurat accesul la informaţiile
financiar-contabile a tuturor utilizatorilor interesaţi şi, pe de altă parte,
într-o economie de piaţă concurenţială secretul afacerilor trebuie să
protejeze întreprinderea în competiţie cu celelalte întreprinderi. Deci,
caracteristica principală a sistemului contabil dualist este că distinge în
mod clar informaţiile ce pot fi date publicităţii de cele confidenţiale.
- Sistemul de contabilitate monist este practicat în ţările anglo-saxone, în
timp ce sistemul dualist este întâlnit în ţările care aplică modelul
continental de contabilitate.
Contabilitatea financiara
Este generatoare de informaţii publice, conţinute în documente de
sinteză contabilă (Bilanţul, contul “Profit şi pierdere”, Notele explicative la
situaţiile financiare anuale) destinate în principal utilizatorilor externi: acţionari,
asociaţi, clienţi, furnizori, instituţii financiare şi de credit, organe fiscale,
potenţiali investitori. Evident, la aceste informaţii apelează curent şi managerii
firmei.
Are ca obiect consemnarea tuturor operaţiunilor care afectează averea
firmei, cu scopul de a determina periodic şi în formă sintetică rezultatele
obţinute.
Contabilitatea de gestiune
Produce informaţiile confidenţiale, cuprinse în documente şi analize
destinate uzului intern al firmei, folosite pentru conducerea operativă a
întreprinderii, inclusiv corectarea din mers a eventualelor abateri de la
parametrii estimaţi
Are ca obiect gestiunea internă a firmei, calcularea costurilor de
producţie, determinarea bazelor de evaluare a elementelor ce compun averea
firmei, a rezultatelor şi rentabilităţii pe feluri de activitate, elaborarea şi
controlul îndeplinirii bugetelor precum şi obţinerea altor informaţii necesare
procesului decizional
Doctrine contabile
Doctrina contabilă continentală
• se bazează pe dreptul scris roman,
• acordă prioritate intereselor finanţatorilor bancari şi intereselor fiscale ale
statului,
• normele contabile sunt elaborate prin sistemul legislativ;
• adevărul contabil, în această concepţie, este construit prin referinţă la un
cadru legislativ care trebuie să reglementeze şi să anticipeze toate problemele;
Doctrina contabilă anglo-saxonă
• se bazează pe dreptul cutumiar,
• acordă prioritate intereselor acţionarilor,
• este deconectată de fiscalitate
• este reglementată, în general, de profesia liberală;
• imaginea contabilă a întreprinderii este construită, conform acestei doctrine,
prin raportarea la un ansamblu de principii contabile consacrate în timp, care
vin din experienţă şi care sunt aplicate prin intermediul judecăţii profesionale.
Utilizatorii informatiilor contabile
Sistemul contabil dualist face o distinctie clara intre:
- Informatiile publice – produse de contabilitatea financiara
- Informatiile confidentiale – elaborate de contabilitatea de gestiune
Dacă avem în vedere concepţia dualistă de organizare a sistemului
informaţional contabil, atunci putem spune că utilizatorii informaţiilor
contabile se împart în două mari categorii:
- utilizatori interni – în care sunt incluşi managerii cărora li se adresează
informaţiile confidenţiale
- utilizatori externi- sunt ceilalţi utilizatori cărora li se adresează, în
principal, informaţiile publice conţinute de situaţiile financiare.
În concepţia unor autori, utilizatorii externi de informaţii contabile se regăsesc
în una din următoarele două categorii:
- utilizatori din afara întreprinderii care un interes financiar direct în
aceasta din urmă;
- persoane, organizaţii sau instituţii care au un interes financiar indirect în
întreprindere.
Utilizatorii situaţiilor financiare, conform normelor contabile, includ:
investitorii actuali și potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii și alți
creditori, clienții, instituțiile statului și alte autorități, precum și publicul.
Utilizatorii cu interes financiar direct urmăresc în ce măsură s-au atins
obiectivele de lichiditate şi profitabilitate. Asemenea utilizatori sunt investitorii
actuali şi potenţiali, precum şi creditorii actuali şi potenţiali.
Utilizatorii cu interes financiar indirect sunt, de regulă, cei care au nevoie de
informaţii contabile pentru a lua decizii în probleme de interes general. Este
cazul organelor fiscale şi altor organisme ale statului.
Caracteristici calitative ale informatiilor contabile
Fundamentale:
- sa fie relevante
- sa reprezinte exact ceea ce isi propun sa reprezinte
Amplificatoare:
- inteligibilitate – clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi
concis a informaţiilor le fac pe acestea inteligibile;
- verificabilitate – ceea ce înseamnă că diferiți observatori independenți și
în cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul
că o anumită descriere este o reprezentare exactă;
- oportunitate – înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor
decizionali pentru ca aceștia să ia decizii în timp util;
- comparabilitate – informaţiile privind o entitate raportoare sunt mult
mai utile dacă pot fi comparate cu informaţii similare despre alte entităţi
şi cu informaţii similare despre aceeaşi entitate aferente unei alte
perioade sau date.
CURSUL 2 – METODA CONTABILITATII
DEFINIREA METODEI CONTABILITĂȚII
Metoda contabilităţii reprezintă abordarea obiectului contabilităţii pe baza unui
ansamblu de principii, mijloace şi procedee susceptibile să ofere o imagine
fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei unei entităţi.
Din definirea conceptului de metodă a contabilităţii rezultă următoarele:
- metoda contabilităţii este un produs al gândirii teoretice abstracte, a
unor raţionamente verificate de practică;
- obiectivul de performanţă al contabilităţii, imaginea fidelă, poate fi
realizat prin utilizarea unor tehnici, mijloace şi procedee care operează
curent în cadrul metodei (inventar, cont, balanţe de verificare, calculaţia
costurilor, bilanţ etc).
PROCEDEELE METODEI CONTABILITĂŢII
Procedeul exprimă mijlocul folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat, modul
de a proceda
Categorii de procedee:
- Procedee specifice (proprii) metodei contabilităţii
- Procedee comune disciplinelor economice
Procedee specifice metodei contabilitatii
BILANŢUL – există bilanț didactic sau de situație și de bilanțul -componentă a
situațiilor financiare anuale. Bilanțul didactic cuprinde două părți: activ și pasiv.
El asigură, prin modul cum este conceput, dubla reflectare a materiei contabile,
respectiv a valorilor ce compun patrimoniul unei entități economico-sociale.
Noțiunea de mijloace se referă la materia contabilă privită sub aspectul
existenței, iar noțiunea de resurse se referă la aceeași materie contabilă privită
din punctul de vedere al provenienței sau destinației. În cadrul așa-numitului
bilanț didactic, elementele de mijloace figurează în acea parte numită activ, iar
elementele de resurse figurează în cealaltă parte numită pasiv. Activul didactic
nu cuprinde, însă, numai mijloace, după cum pasivul didactic nu cuprinde
numai resurse.
CONTUL - reprezintă un mijloc de calcul al contabilităţii care consemnează
existentul iniţial şi modificările ulterioare ale unei substanţe de avere
determinate. Prin planurile generale de conturi au fost fixate conturi care să
reflecte situația și modificările suferite de toate elementele (inclusiv cele în
afara bilanțului, adică valori care nu se regăsesc în active și pasive) care fac
obiect de studiu pentru contabilitate. Totalitatea conturilor utilizate în
contabilitate în scopul cunoașterii obiectului său de studiu formează sistemul
conturilor. Cea mai mare parte a conturilor funcționează după principiul dublei
înregistrări.
BALANŢELE DE VERIFICARE Informațiile furnizate de conturi trebuie să fie puse
la dispoziția utilizatorilor (care nu au întotdeauna pregătire contabilă) într-o
formă accesibilă, ceea ce presupune o serie de prelucrări în urma cărora se
obțin sinteze contabile. Unele dintre acestea se obțin prin prelucrarea datelor
furnizate de toate conturile, iar altele prin prelucrarea datelor furnizate de o
parte de conturi. O sinteză contabilă reprezentativă din prima categorie o
constituie balanța de verificare care, practic, realizează legătura dintre cont și
bilanțul ce constituie componentă a situațiilor financiare anuale. Prin
intermediul balanței de verificare sunt centralizate informațiile referitoare la
situația și modificările tuturor elementele de activ, de pasiv, de venituri și de
cheltuieli, existând posibilitatea de a exercita un control asupra prelucrării
datelor în contabilitate.
BILANȚUL - ca sinteză contabilă - este procedeul care încheie un ciclu de
înregistrări contabile dintr-o perioadă de gestiune (trimestru, semestru sau an)
și, pe baza informațiilor pe care le conține, demarează un nou ciclu de
prelucrare a datelor în contabilitate.
PROCEDEE COMUNE DISCIPLINELOR ECONOMICE
DOCUMENTAREA – constă în identificarea faptelor și fenomenelor ce urmează
a face obiectul reflectării în contabilitate din documentele care atestă
desfășurarea acelor fapte și fenomene. De altfel, Legea contabilității a statuat
obligativitatea fundamentării și justificării consemnărilor în contabilitate pe
bază de documente economice înregistrate în contabilitate, a unui document
scris.
EVALUAREA - este procedeul prin care toate elementele și operațiunile
patrimoniale trebuie să fie reflectate în contabilitate în etalon monetar. Prin
evaluare se realizează aducerea la un numitor comun a tuturor elementelor
patrimoniale, ceea ce permite gruparea, sintetizarea și compararea acestora.
CALCULAȚIA - este strâns legată de evaluare în sensul că elaborarea
informațiilor referitoare la poziția financiară și performanțele întreprinderii,
precum și a celorlalte informații pe care trebuie să le furnizeze contabilitatea
utilizatorilor presupune utilizarea unor algoritmi de calcul. Aceste calcule sunt
posibile numai în condițiile în care faptele și fenomenele cercetate de
contabilitate sunt evaluate.
INVENTARIEREA - este procedeul care permite cunoașterea situației reale a
patrimoniului unei entități și identificarea eventualelor neconcordanțe între
situația faptică și cea deja consemnată în contabilitate.
Notiunile de bilant, activ si pasiv
Bilanţul este acel calcul de sinteză al contabilităţii care prezintă la un moment
dat, exprimată în bani, situaţia economico-financiară a unui perimetru contabil
punând faţă în faţă activul cu pasivul.
Activul este, deci, acea parte a bilanţului în care sunt reflectate mijloacele şi
posturile rectificative asupra resurselor (posturi rectificative de activ contra
pasiv).
Pasivul este partea bilanţului în care sunt reflectate resursele şi posturile
rectificative asupra mijloacelor (posturi rectificative de pasiv contra activ)
Posturile rectificative
Posturile rectificative asupra resurselor (de activ contra pasiv) sunt:
• Repartizarea profitului;
• Prime privind rambursarea obligaţiunilor ;
• Acțiuni proprii.
Posturile rectificative asupra mijloacelor (de pasiv contra activ) sunt:
• Amortizări privind imobilizările (necorporale şi corporale) ;
• Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor ; •
Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie ;
• Ajustări pentru deprecierea creanţelor;
• Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie.
Echilibru bilantier (ACTIV = PASIV)
Din definiţia contabilităţii de “activitate specializată în măsurarea, evaluarea,
cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice”
rezultă echilibrul: ACTIVE = DATORII + CAPITALURI PROPRII
NOȚIUNILE DE ACTIV, DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII
Un activ reprezintă „o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice
viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil”
O datorie reprezintă „o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente
trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice”.
Capitalul propriu constituie „interesul rezidual al acţionarilor în activele unei
entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale”.
CONCEPTELE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI
CHELTUIELILE reprezintă sumele ori valorile plătite sau de plătit în cursul unei
perioade ca eforturi concretizate în: consumuri de materii prime, materiale şi
alte bunuri care dispar în urma procesului de producţie, prestării de servicii, sau
cele legate de salarii şi contribuţii sociale, amortizări etc.
VENITURILE sunt efecte ale eforturilor făcute de întreprindere. Ele reprezintă
resurse reproduse şi care aparţin unităţii, consemnate în urma vânzării de
bunuri sau prestării de servicii, precum şi atunci când unitatea obţine bunuri
din producţia proprie.
DEFINIŢIA CHELTUIELILOR POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR CONTABILE
- Constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile
- Sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale
datoriilor
- Care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
- Reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile
- Sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale
datoriilor,
- Care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele
rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
PRINCIPII ȘI COVENȚII CONTABILE
Metoda contabilității se bazează, între altele, și pe o serie de principii generale
și normative privind modul cum trebuie studiat obiectul. Conform OMFP nr.
1802/2014, elementele prezentate în situațiile financiare anuale sunt
recunoscute și evaluate în conformitate cu principiile contabile generale, a
căror respectare ar trebui să conducă la obținerea unei imagini fidele asupra
poziţiei financiare și performanţelelor unei entităţi economice.
PRINCIPII CONTABILE (potrivit reglementărilor româneşti)
1. Principiul continuităţii activităţii
2. Principiul permanenţei metodelor
3. Principiul prudenţei
4. Principiul contabilității de angajamente
5. Principul intangibilităţii
6. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv
7. Principiul necompensării
8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
9. Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție
10. Principiul pragului de semnificaţie
PRINCIPIUL CONTINUITĂŢII ACTIVITĂŢII
Acest principiu porneşte de la premisa că firma îşi va continua activitatea în
viitorul previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere semnificativă
a activităţii.
O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale pe baza continuităţii
activităţii dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că
intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că
nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora.
Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare, ulterior datei
bilanţului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea
activităţii este încă adecvată.
PRINCIPIUL PERMANENŢEI METODELOR
Metodele de evaluare și politicile contabile, în general, trebuie aplicate în mod
consecvent de la un exercițiu financiar la altul
PRINCIPIUL PRUDENŢEI
In contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data
bilanţului;
Trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar
curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai
între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;
Trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale
apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar
precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data
întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele
provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale;
Trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul
exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru
depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de
cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.
Ca urmare, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi
cheltuielile, subevaluate.
Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de
provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar
nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile
financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
PRINCIPIUL CONTABILITĂȚII DE ANGAJAMENTE

Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când
tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și
raportate în situațiile financiare ale perioadei aferente.
Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului
financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor.
Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost
întocmită încă factura (contul 418 “Clienţi - facturi de întocmit”), respectiv în
conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă
factura (contul 408 “Furnizori - facturi nesosite”).
În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza
documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de
exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.).
PRINCIPIUL INTANGIBILITĂŢII
Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă
cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
În cazul modificării politicilor contabile și al corectării unor erori aferente
perioadelor precedente, nu se modifică bilanțul perioadei anterioare celei de
raportare
Înregistrarea pe seama rezultatului reportat, a corectării erorilor semnificative
aferente exerciţiilor financiare precedente, precum și a modificărilor politicilor
contabile nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii.
PRINCIPIUL EVALUĂRII SEPARATE A ELEMENTELOR DE ACTIV ŞI DE DATORII
Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii
trebuie evaluate separat, pentru a se evita riscul de compensare a unor
diferențe de valoare favorabile cu diferențe nefavorabile apărute la elemente
distincte de activ/datorii.
PRINCIPIUL NECOMPENSĂRII
Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele
de venituri şi cheltuieli este interzisă.
Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază
de documente justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă
de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi
înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv a
datoriilor şi cheltuielilor corespunzătoare.
În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct
operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în
evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor
veniturilor si cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul contabil este
similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.
PRINCIPIUL CONTABILIZĂRII ȘI PREZENTĂRII ELEMENTELOR DIN BILANȚ ȘI DIN
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE ȚINÂND SEAMA DE FONDUL ECONOMIC AL
TRANZACȚIEI SAU AL ANGAJAMENTULUI ÎN CAUZĂ
Evenimentele și operațiunile economico-financiare trebuie evidențiate în
contabilitate așa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative.
Aceste documente trebuie să reflecte întocmai modul cum operațiunile
economico-financiare se produc, respectiv să fie în concordanță cu realitatea.
De asemenea, contractele încheiate între părți trebuie să prevadă modul de
derulare a operațiunilor și să respecte cadrul legal existent. Forma juridică a
unui document trebuie să fie în concordanță cu realitatea economică. Atunci
când există diferențe între fondul sau natura economică a unei operațiuni sau
tranzacții și forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste
operațiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.
EXEMPLE DE SITUAȚII CÂND SE APLICĂ ACEST PRINCIPIU
incadrarea, de către utilizatori, a contractelor de leasing în leasing operațional
sau financiar;
încadrarea operațiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv
consignație;
recunoașterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit și pierdere
sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans;
recunoașterea participațiilor deținute ca fiind de natura acțiunilor deținute la
entități afiliate sau sub forma altor imobilizări financiare;
încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau
financiare
PRINCIPIUL EVALUĂRII LA COST DE ACHIZIȚIE SAU COST DE PRODUCȚIE
presupune ca elementele prezentate în situațiile financiare să fie evaluate, de
regulă, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de producție.
Cazurile în care nu se folosește costul de achiziție sau costul de producție sunt
cele prevăzute de normele legale.
PRINCIPIUL PRAGULUI DE SEMNIFICAŢIE
Presupune ca orice element care o valoare semnificativă să fie prezentat
distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative
care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare vor fi însumate, nefiind necesară
prezentarea lor separată
CURSUL 3 – BILANTUL – MIJLOC DE

REPREZENTARE A PATRIMONIULUI
Reguli de evaluare a elementelor patrimoniale
Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilității care constă în
cuantificarea și exprimarea valorică, în etalon monetar a existenței, mișcării și
transformării patrimoniului economic pentru a-l reflecta în contabilitate.
Potrivit normelor contabile în vigoare, evaluarea elementelor prezentate în
situațiile financiare poate avea loc în următoarele momente reprezentative :
• la intrarea în entitate;
• la inventar și prezentarea elementelor în bilanț;
• la ieşirea din entitate sau la darea în consum.
EVALUAREA LA INTRAREA ÎN ENTITATE
Are loc la nivelul valorii de intrare, numită şi valoare contabilă sau cost istoric.
Stabilirea acestei valori are loc astfel:
- bunurile procurate cu titlu oneros (contra plată) se evaluează la COST DE
ACHIZIŢIE
- bunurile obţinute din producţie proprie se evaluează la COST DE
PRODUCŢIE
- bunurile reprezentând aport la capitalul social la VALOAREA DE APORT,
stabilită în urma evaluării
- bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar la
VALOAREA JUSTĂ
- creanţele şi datoriile sunt evaluate şi înregistrate în contabilitate la
VALOAREA NOMINALĂ.
COSTUL DE ACHIZIŢIE AL BUNURILOR
Cuprinde:
• preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe
care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale);
• cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile
direct achiziţiei bunurilor respective;
• comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte
cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
REDUCERILE COMERCIALE
acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul
reducerii costul de achiziţie al bunurilor.
Atunci cand achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale sunt tratate
împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de
asemenea, costul de achiziţie al bunurilor
Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la
care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au
fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se
evidenţiază distinct în contabilitate.
COSTUL DE PRODUCŢIE cuprinde:

- preţul de achiziţie al materiilor prime şi al materialelor consumabile şi
alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului în cauză
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de
producţie al imobilizărilor cuprind:
- cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe,
energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte
cheltuieli directe de producţie, costul proiectării produselor,
- precum şi cota de cheltuieli indirecte de producţie alocată în mod
raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora
Sunt incluse în costul de producţie al unui activ :
- costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziției, construcției sau
producției unui activ cu ciclu lung de fabricație.
- De exemplu, în costurile îndatorării pot fi incluse dobânda la capitalul
împrumutat pentru finanțarea achiziției, construcției sau producției de
active cu ciclu lung de fabricație, precum și comisioanele aferente
acestor împrumuturi contractate.
Costul stocurilor unui prestator de servicii
- cuprinde manopera și alte cheltuieli legate de personalul direct angajat
în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea,
precum și regiile corespunzătoare. În costul de producție poate fi inclusă
o proporție rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile
bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producție.
VALOAREA JUSTĂ
Prin valoarea justă a activelor se înțelege suma pentru care un activ ar putea fi
schimbat de bunăvoie între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei
tranzacții cu prețul determinat obiectiv.
Valoarea justă:
• Se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o
evaluare efectuată, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
• În situația în care nu există date pe piață privind valoarea justă, din cauza
naturii specializate a activelor și a frecvenței reduse a tranzacțiilor, valoarea
justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către
profesioniști în evaluare.
EVALUAREA LA INVENTAR ȘI LA PREZENTAREA ELEMENTELOR ÎN BILANȚ
În scopul întocmirii situațiilor financiare anuale, entitățile trebuie să procedeze
la inventarierea și evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii.
În situațiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii se reflectă și se evaluează la valoarea contabilă, pusă de
acord cu rezultatele inventarierii.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenței,
potrivit căruia se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate
deprecierilor sau pierderilor de valoare.
EVALUAREA LA INVENTAR ȘI LA PREZENTAREA ELEMENTELOR ÎN BILANȚ

În acest scop, valoarea de intrare sau contabilă (cost istoric) se compară cu
valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar.
Din comparaţie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. Unele din ele sunt
probabile sau latente, deoarece bunurile respective nu au fost încă
transformate în bani (vândute şi încasate).
TRATAMENTUL DIFERENŢELOR ÎNTRE VALOAREA DE INVENTAR ŞI VALOAREA
DE INTRARE PENTRU ELEMENTELE DE ACTIV
- diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de
intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-
se la valoarea lor de intrare;
- diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea
contabilă netă se evidențiază distinct în contabilitate, în conturi de
ajustări, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare.
Pentru imobilizările necorporale și corporale:
• Corectarea valorii lor și aducerea la nivelul valorii de inventar se efectuează,
în funcție de tipul de depreciere existentă, fie:
- prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se
constată o depreciere ireversibilă;
- fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în
cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.
Activele de natura stocurilor:
• se evaluează la cost, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate.
Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mișcare.
• În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea
de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă,
prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.
• Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înțelege prețul de vânzare estimat
care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus
costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile
estimate necesare vânzării.
EVALUAREA LA INVENTAR A CREANȚELOR ȘI A DATORIILOR ȘI PREZENTAREA
LOR ÎN BILANȚ se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată.
Pentru creanțe:
• Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la
inventariere și valoarea contabilă a creanțelor se înregistrează în contabilitate
pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor.
• Pentru creanțele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare
Pentru creanțele și datoriile exprimate în valută și cele cu decontare în lei în
funcție de cursul unei valute:
• Evaluarea la bilanț se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar.
• În scopul prezentării în bilanț, valoarea creanțelor, astfel evaluate, se
diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare
Pentru elementele de natura datoriilor
• Diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea contabilă
se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de
datorii.
EVALUAREA LA INVENTAR A ȘI PREZENTAREA ELEMENTELOR ÎN BILANȚ
Disponibilitățile bănești, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de
garanție, acreditivele, ipotecile, precum și alte valori aflate în casieria unităților
se prezintă în bilanț în conformitate cu prevederile legale.
Disponibilitățile bănești și alte valori similare în valută se evaluează în bilanț la
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la
data încheierii exercițiului financiar
Capitalurile proprii rămân evidențiate la valorile din contabilitate.
EVALUAREA LA IEŞIREA DIN ENTITATE SAU LA DAREA ÎN CONSUM
Activele constatate minus în gestiune se scot din evidență la data constatării
lipsei acestora.
La scoaterea din evidență a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.
TIPURI DE INFLUENŢE ALE OPERAŢIUNILOR ECONOMICO-FINANCIARE
ASUPRA BILANŢULUI
După influenţa pe care o pot avea asupra bilanţului, operaţiunile se grupează
în:
- Operaţiuni singulare sunt acelea în urma cărora se modifică doar două
elemente ale bilanţului producând:
o fie mişcări permutative;
o fie mişcări opuse.
- Grupuri de operaţiuni inseparabile – obţinute prin combinarea
inseparabilă a unei mişcări permutative cu o mişcare opusă .
Operaţiunile economice singulare generează:
Modificări permutative, prin afectarea unei singure părţi a bilanţului, respectiv,
Activul sau Pasivul, totalul general al bilanţului rămânând neschimbat:
- Modificare permutativa in Activ
- Modificare permutativa in pasiv
Modificări opuse, prin afectarea concomitentă a ambelor părţi ale bilanţului, cu
aceeaşi valoare şi în acelaşi sens, fie sporire, fie reducere, pentru menţinerea
relaţiei A = P. Modificările opuse provoacă schimbarea totalului general al
bilanţului.
- Modificare opusa de sporire
- Modificare opusa de reducere
Operațiuni singulare generatoare de mișcări permutative
Operațiuni singulare generatoare de mișcări permutative în activ:
- Silogismul: Dacă un element de activ sporește și pasivul rămâne
neschimbat atunci un alt element de activ se reduce în aceeași măsură.
- Echilibrul bilanțier se păstrează conform relației: A + x – x = P
Operațiuni singulare generatoare de mișcări permutative în pasiv
- Silogismul: Dacă un element de pasiv sporește și activul rămâne
neschimbat atunci un alt element de pasiv se reduce în aceeași măsură.
- Echilibrul bilanțier este dat de relația: A = P + x – x
Operațiuni singulare generatoare de mișcări opuse
Operațiuni singulare generatoare de mișcări opuse de sporire
- Silogismul: Dacă un element de activ sporește, fără ca în acelaşi timp un
alt element de activ să se reducă, atunci un element de pasiv sporește în
aceeași măsură.
- Echilibrul bilanțier este dat de relația: A + x = P + x
Operațiuni singulare generatoare de mișcări opuse de reducere
- Silogismul: Dacă un element de activ se reduce, fără ca în acelaşi timp un
alt element de activ să sporească, atunci un element de pasiv se reduce
în aceeași măsură.
- Echilibrul bilanțier este dat de relația: A - x = P – x
GRUPURI DE OPERAŢIUNI ECONOMICE INSEPARABILE
Sunt rezultatul combinării dintre mişcările opuse şi cele permutative, în care
sunt implicate concomitent cel puţin trei elemente bilanţiere, au drept rezultat.
Apar în această situaţie relaţiile bilanţiere complexe sau derivate, evident
funcţie de variabila X. În acest caz, vom folosi notaţiile:
- X = modificarea totală,
- x’ = sporiri,
- x“ = reduceri
- unde X = x’ + x“
Grupuri de operații economice inseparabile
Grup de operații economice inseparabile generator de mișcare permutativă în
activ și mișcare opusă de sporire
- Silogismul: Dacă un element de activ sporește cu mai mult decât se
reduce un alt element de activ, atunci un element de pasiv sporește.
- Echilibrul bilanțier este dat de relația: A + X – x’’ = P + x’
activ și mișcare opusă de reducere
- Silogismul: Dacă un element de activ se reduce cu mai mult decât
sporește un alt element de activ, atunci un element de pasiv se reduce.
- Echilibrul bilanțier este dat de relația: A – X + x’ = P – x’’
pasiv și mișcare opusă de sporire
- Silogismul: Dacă un element de pasiv sporește cu mai mult decât se
reduce un alt element de pasiv, atunci un element de activ sporește.
- Echilibrul bilanțier este dat de relația: A + x’ = P + X – x’’
pasiv și mișcare opusă de reducere
- Silogismul: Dacă un element de pasiv se reduce cu mai mult decât
sporește un alt element de pasiv, atunci un element de activ se reduce
- Echilibrul bilanțier este dat de relația: A – x’’ = P – X + x’
CURSUL 4 – CONTUL – MIJLOC DE INREGISTRARE
A EVENIMENTELOR SI TRANZACTIILOR. SISTEMUL
DE CONTURI (TREAPTA A DOUA A METODEI
CONTABILITATII)
DEFINIȚIA CONTULUI
Contul este un procedeu specific cunoașterii contabile prin care se stabilesc
existentul inițial, modificările ulterioare și situația finală a unei substanțe
patrimoniale determinate.
ELEMENTELE STRUCTURALE ALE CONTULUI
Structura contului în forma clasică
• denumirea sau titlul contului,
• data operațiunii,
• felul, numărul și data documentului,
• explicația,
• debit,
• credit,
• sold.
Debitul și creditul sunt cele două părți opuse ale contului care permit
reflectarea separată a celor două tipuri de modificări, sporire și reducere.
DENUMIREA ȘI SIMBOLUL CONTURILOR
În vederea identificării elementului de activ sau de pasiv a cărui evoluție
formează obiectul reflectării, fiecare cont are o denumire. De regulă,
denumirea elementului la care se referă contul este și denumirea contului. În
afară de denumire contul are și un simbol. Pentru a se asigura o unitate în ceea
ce privește denumirea și simbolul conturilor, acestea se stabilesc prin planurile
generale de conturi.
Există planuri generale de conturi distincte pentru unitățile economice
(societăți și regii autonome), pentru instituțiile publice, pentru persoane
juridice fără scop lucrativ, precum și pentru bănci, instituțiile de credit, unitățile
de asigurare-reasigurare.
PLANUL GENERAL DE CONTURI PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE CUPRINDE:
• nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră,
• grupe de conturi simbolizate cu două cifre,
• conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre
• conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre. Conturile sintetice de
gradul II provin din detalierea conturilor sintetice de gradul I.
În contabilitatea financiară sunt operaționale, de regulă, numai conturile
sintetice.
Gruparea claselor de conturi din planul de conturi general pentru unităţile
economice
Clasele 1-8 sunt utilizate în cadrul contabilității financiare fiind grupate în:
- Conturi de bilanț (clasele 1-5):
o Clasa 1 – conturi de capitaluri;
o Clasa 2 – conturi de imobilizări;
o Clasa 3 – conturi de stocuri și producție în curs de execuție;
o Clasa 4 – conturi de terți;
o Clasa 5 – conturi de trezorerie.
- Conturi de rezultate:
o Clasa 6 – conturi de cheltuieli;
o Clasa 7 – conturi de venituri;
- Clasa 8 – conturi speciale.
- Clasa 9 „Conturi de gestiune” cuprinde conturi utilizate în cadrul
contabilității de gestiune
FUNCŢIILE CONTULUI
1. Funcția de clasare coerentă a materiei de reflectat în contabilitate
Structurile în care este divizat universul materiei contabile sunt urmărite cu
ajutorul conturilor. Ele realizează o clasare a materiei de reflectat în
contabilitate în sensul că nu există valori exprimabile în bani sau raporturi
economico-juridice care generează decontări care să nu fie urmărite cu ajutorul
conturilor.
2. Funcția de sistematizare
Orice element de activ sau de pasiv poate suferi modificări în două sensuri:
sporire sau reducere. Contul permite calcule separate asupra sporirilor și,
respectiv, a reducerilor suferite de categoriile de valori sau raporturile
economico-juridice pe care le reflectă. De aceea, el are o formă adecvată
acestei sistematizări fiind format din două părți: debit și credit.
3. Funcția de calcul
Contul este conceput ca un mijloc de calcul deoarece în el se exprimă
existentul inițial, se fac calcule asupra nivelului sporirilor și a reducerilor
suferite ca urmare a operațiunilor ce au avut loc într-o anumită perioadă de
gestiune, precum și asupra existentului final. Aceasta din urmă se determină pe
baza relației de principiu: Existent final = Existent inițial + Sporiri – Reduceri
4. Funcția de analiză
Reflectând existentul inițial, sporirile și reducerile din cursul unei perioade,
contul ilustrează modul cum a evoluat în acea perioadă elementul de activ sau
pasiv pe care îl reflectă și permite o analiză a operațiunilor care au determinat
această evoluție.
5. Funcția de control
Informațiile furnizate de conturi pot fi utilizate pentru controlul asupra
gestionării valorilor patrimoniale.
TEHNICA CONTULUI
A DEBITA UN CONT înseamnă a înscrie o sumă în debitul contului respectiv
A CREDITA UN CONT semnifică a înscrie o sumă în creditul contului
Debitarea unui cont se face prin creditarea unuia sau a mai multor conturi. Un
cont se creditează prin debitul unui cont sau a mai multor conturi.
Sumele înregistrate în debit se numesc sume debitoare, iar cele înregistrate în
credit se numesc sume creditoare.
MĂRIMI SEMNIFICATIVE ALE CONTULUI:
SOLDUL INIŢIAL (Si) - exprimă valoarea existentă în cont la începutul exerciţiului
financiar sau în momentul înfiinţării firmei
RULAJUL CONTULUI - reprezintă totalul sumelor înscrise în debitul sau creditul
unui cont, fără soldul iniţial
TOTAL SUME - exprimă totalul valorilor consemnate în debitul sau creditul unui
cont, inclusiv soldul iniţial:
Total sume debitoare = Sold iniţial debitor + Rulaj debitor
Total sume creditoare = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor
SOLDUL FINAL (Sf) - exprimă valoarea existentă în cont la sfârşitul exerciţiului
financiar, respectiv, în momentul încetării activităţii firme:
Sf = Si + Sporiri – Reduceri
Sd = Tsd – Tsc, unde Tsd > Tsc
Sc = Tsc – Tsd, unde Tsc > Tsd
Contul balansat sau soldat atunci când soldul contului este zero, adică Tsd – Tsc
= 0.
REGULI DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR
Conturile de Activ consemneaza in debit, soldul initial si sporirile ulterioare, iar
in credit, micsorarile, avand la sfarsitul exercitiului sold final debitor
Conturile de Pasiv consemnează in credit soldul initial si sporirile ulterioare, iar
in debit, micsorarile, avand la sfarsitul exercitiului sold final creditor.
CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE
Pentru a cunoaște situația și evoluția elementelor patrimoniale, atât în
totalitatea lor cât și pe părțile componente, în contabilitate se folosesc două
feluri de conturi: conturi sintetice și conturi analitice.
Conturile sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene de
elemente patrimoniale din punct de vedere al conținutului lor. Utilizarea lor
este expresia generalizării datelor referitoare la existența și mișcarea
elementelor patrimoniale grupate după caracteristici generale.
Conturi analitice reflectă elementele patrimoniale individualizate după însușiri
specifice. Ele permit detalierea și dezvoltarea conturilor sintetice, fiind
considerate conturi dezvoltătoare ale acestora.
Numărul conturilor analitice pe care se poate dezvolta un cont sintetic este
determinat de natura bunurilor economice sau a raporturilor economico-
juridice reflectate în contul sintetic respectiv precum și de necesitățile de
detaliere a conținutului economic al acestora.
Conturile analitice funcționează după aceleași reguli ca și contul sintetic de care
aparțin.
Reflectarea operațiilor economice și financiare în conturile analitice prezintă
unele particularități față de conturile sintetice. Astfel, spre deosebire de
conturile sintetice în care elementele patrimoniale se înregistrează numai
valoric, unele conturi analitice (așa cum este cazul conturilor care reflectă
bunuri economice corporale) reflectă elementele corespunzătoare nu numai
valoric ci și cantitativ.
CORELAŢII ÎNTRE CONTURILE SINTETICE ŞI CELE ANALITICE

Atunci când exprimarea se face valoric, raportul între contul sintetic și conturile
analitice, de pe aceeași treaptă de determinare, subordonate lui este ca de la
întreg la părți.
Astfel, suma părţilor trebuie să fie egală cu întregul pentru fiecare din mărimile
reflectate prin cont:
• sold iniţial;
• rulaj debitor;
• rulaj creditor;
• total sume debitoare;
• total sume creditoare;
• sold final.
Utilizarea conturilor analitice prezintă o importanță deosebită pentru
activitatea entităților deoarece creează posibilitatea efectuării controlului
gestionar prin urmărirea existentului și mișcării fiecărui element patrimonial în
parte pe părțile componente, contribuind astfel la asigurarea integrității
patrimoniului.
Aceasta deoarece, pentru fiecare element patrimonial, se reflectă intrările,
ieșirile și stocul, cantitativ și valoric, în cadrul fiecărui depozit, magazin sau
secție de producție. De asemenea, pe baza datelor din conturile analitice se pot
stabili cu exactitate drepturile și obligațiile unității patrimoniale față de alte
persoane fizice și juridice, separat pentru fiecare dintre acestea.
Înregistrarea în partidă dublă și corespondența conturilor
ÎNREGISTRAREA ÎN PARTIDĂ DUBLĂ
Înregistrarea în partidă dublă constă în înregistrarea simultană și la același nivel
a unei operații singulare sau a unui grup de operațiuni inseparabile fie în
debitul unui cont și creditul altui cont sau a mai multor conturi, fie în debitul
unui cont sau a mai multor conturi și creditul unui singur cont.
În condițiile în care reflectarea operațiunilor se realizează cu ajutorul
conturilor, legătura între elementele bilanțului se manifestă ca o legătură între
conturi.
Ea se poate realiza:
• numai între conturi de Activ (mişcări permutative de Activ);
• numai între conturi de Pasiv (mişcări permutative de Pasiv);
• concomitent, între conturi de Activ şi de Pasiv (mişcări opuse).
Pentru a arăta care dintre conturile corespondente se debitează şi care se
creditează se utilizează semnul “=”, care are două semnificaţii:
• una se referă la aceea că în stânga semnului sunt aşezate contul sau conturile
debitoare, iar în dreapta contul sau conturile creditoare;
• a doua se referă la faptul că, întotdeauna, sumele înscrise în conturile
debitoare sunt egale cu sumele înscrise în conturile creditoare.
ANALIZA CONTABILĂ
Analiza contabilă este un demers prin care fiecare operațiune economică sau
financiară este cercetată cu scopul de a se stabili corespondența între conturile
debitoare și creditoare.
Prin analiza contabilă sunt reţinute următoarele elemente care ne conduc la
stabilirea corespondenţei conturilor, şi anume:
• conturile care intră în funcţiune;
• caracterul conturilor: conturi de activ sau conturi de pasiv;
• sensul modificării: sporire sau reducere;
• pe baza regulilor de funcţionare a conturilor, se stabileşte partea contului pe
care se face înregistrarea: debit sau credit.
ARTICOLUL CONTABIL
Rezultatul analizei contabile este articolul contabil
Structura articolului contabil:
• Data articolului- se menționează ziua, luna și anul când a avut loc operațiunea
care produce modificări în conturi;
• Titlul articolului - este format din denumirea și/sau simbolul contului debitor
(conturilor debitoare) și din denumirea și/sau simbolul contului creditor
(conturilor creditoare). Această legătură se prezintă sub forma unei egalități.
Titlul articolului este denumit uneori și formulă contabilă;
• Explicaţia- este acea parte a articolului în care este descrisă operațiunea
analizată, conținând elemente, precum: documentul justificativ, părțile care
participă la realizarea operației, suma cu care urmează a se modifica fiecare
cont;
• Sumele- apar înscrise și distinct, în coloanele special rezervate, în dreptul
conturilor în care urmează a se sistematiza.
In funcţie de scopul pentru care au fost întocmite :
- Articole (formule) contabile curente
- Articole (formule) contabile de corectare
o Articole sau formule de stornare în negru
o Articole sau formule de stornare în roşu
CURSUL 5 – INREGISTRAREA CRONOLOGICA
Articolele contabile rezultate în urma analizei contabile a operațiunilor sunt
consemnate într-un registru de contabilitate numit Registru – jurnal, în ordinea
datelor calendaristice, operațiune după operațiune, fără a se lăsa spații libere și
fără a se face ștersături. De aceea registrul jurnal se mai numește și registru
cronologic.
El este un registru obligatoriu al contabilității, putând servi și ca mijloc de probă
în caz de litigii. Se păstrează împreună cu documentele justificative care au stat
la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară, în arhiva entităţii, timp de 10
ani cu începere de la data încheierii exercițiului în cursul căruia au fost
întocmite.
Pentru a marca începutul exercițiului financiar, în Registrul – jurnal, bilanțul
inițial este descompus în conturi. Se formulează astfel:
• fie două articole contabile compuse: unul pentru deschiderea conturilor de
activ, altul pentru deschiderea conturilor de pasiv, utilizându-se drept cont
corespondent contul 891 „Bilanț de deschidere”,
• fie un articol contabil mixt în care corespondența se stabilește între debitul
conturilor de activ care prezintă sold inițial și creditul conturilor de pasiv care
prezintă sold inițial.
ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ
După înregistrarea cronologică a operațiunilor economice și financiare în
registrul jurnal, sumele aferente mișcărilor se grupează pe conturi, indiferent
de data la care au avut loc operațiunile întru-un alt registru obligatoriu al
contabilității numit registrul Cartea mare sau registrul sistematic.
În cadrul lui se realizează o sistematizare, pentru fiecare cont în parte, a
situației inițiale și a tuturor mișcărilor ce apar dispersate în diverse articole
contabile din jurnal și care urmează a fi consemnate în debit sau în credit, după
caz.
După sistematizarea, conform regulilor de funcționare a conturilor, a soldului
inițial și a mișcărilor corespunzătoare fiecărui cont, prin prelucrarea acestor
date se determină mărimile: rulaj debitor, rulaj creditor, total sume debitoare,
total sume creditoare și sold final.
Informațiile furnizate de acest registru permit cunoașterea situației și evoluției
conturilor de activ și de pasiv într-o anumită perioadă de gestiune.
CURSUL 6 – CALCULE PERIODICE DE SINTEZA

(TREAPTA A TREIA A METODEI CONTABILITATII
CALCULE PERIODICE DE SINTEZĂ
Calcule de sinteză-componente ale situațiilor financiare anuale:
• Bilanţul;
• Calculația rezultatelor (Contul de profit și pierdere);
• Situaţia modificărilor capitalului propriu;
• Situaţia fluxurilor de trezorerie ;
• Note explicative la situațiile financiare.
Alte calcule de sinteză:
• Calculaţia costurilor
• Balanţele de verificare
• Analiza comparativă
• Calculul previzional
CALCULAŢIA COSTURILOR
În condițiile în care sistemul de informații contabile este structurat pe două
subsisteme: unul ce corespunde contabilității financiare și celălalt contabilității
de gestiune, calculația costurilor reprezintă unul din obiectivele contabilității de
gestiune.
Contabilitatea de gestiune generează informații confidențiale care mijlocesc
luarea deciziilor de către conducătorii entităţii. La aceste informații se ajunge
prin retratarea acelor informații care sunt făcute publice prin intermediul
situațiilor financiare anuale și care sunt produse ale contabilității financiare.
Calculația costurilor este acel calcul de sinteză contabilă obținut prin
prelucrarea datelor preluate din conturile contabilității financiare ce reflectă
cheltuielile de exploatare, adică acele cheltuieli efectuate pentru realizarea
obiectului de activitate al unei entități.
Prelucrarea datelor privind cheltuielile de exploatare vizează identificarea
acelor cheltuieli care formează costurile produselor sau serviciilor, după caz.
Aceste costuri tranzitează, de regulă, conturile de stocuri din clasa 3 a
contabilității financiare și sunt legate de producerea respectivelor produse sau
servicii. Celelalte cheltuieli sunt considerate costuri ale perioadei, fiind
înregistrate în rezultatului exercițiului în care au fost efectuate fără a se stabili
vreo legătură cu vânzările și celelalte venituri.
Pentru a realiza delimitarea între costurile produselor sau serviciilor, pe de-o
parte, și costurile perioadei, pe de altă parte, se apelează la o serie de metode
de calculație a costurilor și de repartizare a cheltuielilor indirecte care țin
seama de specificul activității unității.
CALCULAȚIA REZULTATELOR (CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE)
Se realizează în Contul de profit și pierdere și este un calcul de sinteză care
facilitează comparația între efecte stabilite sub forma veniturilor și eforturi
stabilite sub forma cheltuielilor, comparație prin care se determină rezultatul
(profit sau pierdere).
Așa cum prevede Legea contabilității, rezultatul se determină lunar, cumulat de
la începutul anului. În acest scop, planul de conturi prevede o clasă distinctă de
conturi rezervată veniturilor – clasa 7 – și o clasă de conturi rezervată
cheltuielilor – clasa 6.
În cursul lunii, în creditul conturilor de venituri sunt reflectate toate veniturile
pentru care au fost făcute eforturi în luna respectivă, venituri care privesc
activitatea de exploatare sau financiară, după caz.
În mod corespunzător, în debitul conturilor de cheltuieli sunt reflectate
eforturile (cheltuielile) considerate că ar fi făcute pentru obținerea efectului
înscris în aceeași perioadă în creditul conturilor de venituri sau acele eforturi
care nu sunt de natură să genereze efecte de natura veniturilor. Cheltuielile
sunt înregistrate în așa fel încât prin regrupare să se poată stabili mărimea
cheltuielilor de exploatare și financiare, precum și impozitul pe profit, asimilat
și el cheltuielilor.
La sfârșitul fiecărei perioade, soldurile creditoare ale conturilor de venituri sunt
transferate în creditul contului 121 „Profit sau pierdere”, iar soldurile debitoare
ale conturile de cheltuieli sunt transferate în debitul contului 121 „Profit sau
pierdere”
BILANȚUL
Este acea componentă a situațiilor financiare anuale care prezintă elementele
de activ, datorii și capital propriu ale entității la sfârșitul exercițiului financiar,
precum și în celelalte situații prevăzute de lege. În bilanț elementele de activ și
datorii sunt grupate după natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate.
NOTE EXPLICATIVE
Pentru fiecare element semnificativ din situațiile financiare anuale, trebuie să
existe informații aferente în notele explicative.
Acestea trebuie să cuprindă informații despre reglementările contabile care au
stat la baza întocmirii situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile
folosite, să ofere informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț,
contul de profit și pierdere și, după caz, în situația modificărilor capitalurilor
proprii și/sau situația fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru
înțelegerea oricărora dintre acestea.
BALANŢELE DE VERIFICARE
După sistematizarea pe conturi (în Cartea mare) a datelor privind situația și
modificările suferite de fiecare element de activ și de pasiv, se procedează la
întocmirea balanței de verificare. Practic, ea reprezintă o sinteză contabilă care
realizează legătura dintre cont și situațiile financiare.
Prin intermediul balanței de verificare, în care sunt centralizate informațiile
referitoare la situația și modificările tuturor conturilor, se exercită un control
asupra prelucrării datelor în contabilitate.
Periodicitatea întocmirii balanțelor de verificare este lunară, deși Legea
contabilității republicată stabilește că „pentru verificarea înregistrării corecte în
contabilitate a operațiunilor efectuate se întocmește balanța de verificare, cel
puțin anual, la încheierea exercițiului financiar, sau la termenele de întocmire a
situațiilor financiare periodice”.
Balanța de verificare îndeplinește două funcții, și anume:
- funcția de centralizare
- funcția de control asupra prelucrării.
CLASIFICAREA BALANŢELOR DE VERIFICARE are loc după următoarele criterii:

a) După felul conturilor pentru care se întocmesc
b) După mărimile supuse centralizării și modul de ordonare a acestora
CLASIFICAREA BALANŢELOR DE VERIFICARE DUPĂ FELUL CONTURILOR PENTRU
CARE SE ÎNTOCMESC
Balanțe de verificare sintetice, care se întocmesc pe baza datelor preluate din
conturile sintetice;
Balanțe de verificare analitice, care se întocmesc pe baza datelor preluate din
conturile analitice.
CLASIFICAREA BALANŢELOR DE VERIFICARE DUPĂ MĂRIMILE SUPUSE
CENTRALIZĂRII ȘI MODUL DE ORDONARE A ACESTORA
- Balanţa de verificare pe solduri finale
- Balanţa de verificare pe sume şi solduri finale
- Balanţa de verificare pe rulaj (cu trei serii de egalităţi)
- Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi
- Balanţa de verificare „ŞAH
BALANŢA DE VERIFICARE CU PATRU SERII DE EGALITĂŢI poate centraliza din
Cartea mare, pentru fiecare cont în parte:
• total sume precedente (debitoare și creditoare),
• rulajele lunii curente (debitoare și creditoare),
• total sume (debitoare și creditoare)
• soldul final (debitor sau creditor).
Acest tip de balanță mai poate prelua din Cartea mare și alte serii de egalități,
în funcție de interesele de raportare ale fiecărei firme în parte
BALANȚA DE VERIFICARE ȘAH
Centralizează aceleași mărimi ca și balanța de verificare pe rulaj, și anume:
soldul inițial (debitor sau creditor), mișcările în cursul perioadei (debitoare și
creditoare) și soldul final (debitor sau creditor).
Nota specifică o constituie desfășurarea rulajului debitor pe conturi
corespondente creditoare și a rulajului creditor pe conturi corespondente
debitoare.
De aceea, modelul balanței de verificare șah va conține 5+n coloane și 4+n
rânduri, unde „n” este numărul de conturi din Cartea mare. Fiecărui cont îi sunt
rezervate, în cadrul acestui model, câte un rând și o coloană.
Funcția de control a balanței de verificare
Alături de funcția de centralizare, balanța de verificare reprezintă și un mijloc
de control asupra modului cum s-a realizat înregistrarea cronologică și
sistematică a operațiunilor, precum și preluarea datelor din registrul sistematic
în balanța de verificare.
Ea trebuie să permită verificarea asigurării echilibrului permanent impus de
dubla înregistrare în conturi a operațiunilor economice și financiare. Erorile
sunt semnalate de faptul că nu se mai obțin seriile de egalități proprii fiecărui
tip de balanță de verificare.
ERORI CARE NU POT FI DESCOPERITE CU AJUTORUL BALANȚELOR DE

VERIFICARE
- omisiunile de înregistrare a unor operațiuni constau în faptul că nu au
fost înregistrate sumele corespunzătoare nici în conturile debitoare, nici
în cele creditoare;
- erorile de compensație pot apărea în situația în care o sumă în plus a fost
trecută într-o parte a unui cont și aceeași sumă a fost trecută în minus de
aceeași parte a altui cont astfel încât prin compensare nu este afectată
egalitatea totalurilor în balanța de verificare;
- erorile de înregistrare în jurnal pot să apară atunci când s-au stabilit
greșit conturile corespondente.
- erori de întocmire a balanțelor de verificare se referă fie la totalizarea
greșită a sumelor în balanța de verificare, fie la preluarea eronată a
sumelor din Cartea mare în balanța de verificare;
- erori de prelucrare a datelor în Cartea mare se referă la calcule greșite
privind rulajele, total sume sau soldurile finale;
- erori de preluare a datelor din jurnal în Cartea mare;
- erori de înregistrare a sumelor în articolele contabile compuse apar, de
regulă, prin nerespectarea egalității între sumele cu care se modifică
conturile debitoare și cele aferente conturilor creditoare.
CURSUL 7 – DOCUMENTAREA, PROCEDEU AL

METODEI CONTABILITATII
Aspecte generale privind întocmirea documentelor financiar-contabile
Documentarea semnifică procesul de consemnare și culegere a datelor
referitoare la desfășurarea unei operațiuni economice, la momentul și locul
producerii acesteia. Totodată, documentarea reprezintă unul din procedeele
comune metodei contabilității, alături de evaluare și inventariere.
Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate a operațiunilor
economico-financiare realizate în cursul normal al desfășurării activității de
către persoanele juridice sau fizice ce urmăresc (au scop patrimonial) sau nu
(nu au scop patrimonial) obținerea de profit, pot dobândi calitatea de
document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile
prevăzute de normele legale în vigoare
ELEMENTELE PRINCIPALE PE CARE TREBUIE SĂ CUPRINDĂ DOCUMENTELE
JUSTIFICATIVE
- denumirea documentului;
- denumirea sau numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei
juridice sau adresa persoanei fizice care întocmeşte documentul;
- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-
financiare (când este cazul);
- conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar,
temeiul legal al efectuării acesteia;
- după caz, datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-
financiare efectuate;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund
de efectuarea operaţiunii economico-financiare.
Documentele justificative
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează atât răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat,
cât şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, au obligația consemnării operaţiunilor economico-
financiare, în momentul efectuării acestora, în documente justificative care
stau la baza înregistrărilor în contabilitate, următoarele persoane
juridice/fizice, denumite generic entități:
a) societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome,
institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste;
b) instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop
patrimonial/lucrativ, precum și persoanele fizice care desfășoară activități
producătoare de venituri;
c) subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin
persoanelor prevăzute la punctele a) și b), cu sediul sau domiciliul în România,
precum și subunitățile fără personalitate juridică din România care aparțin unor
persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate;
d) alte persoane juridice.
Documentele financiar-contabile pot fi prezentate ca documente pe suport
hârtie sau în format electronic, cu condiţia întocmirii acestora potrivit
reglementărilor OMFP nr. 2634/2015. Prin document în format electronic se
înţelege documentul care conţine informaţiile prevăzute de norme şi care a
fost emis şi primit în format electronic.
COMPLETAREA DOCUMENTELOR FINANCIAR-CONTABILE
Înscrierea datelor în documentele justificative:
• se face cu cerneală, cu pix cu pastă sau prin utilizarea sistemelor informatice
de prelucrare automată a datelor, după caz, nefiind admise ştersături,
modificări sau alte asemenea procedee, şi nici lăsarea de spaţii libere între
operaţiunile înscrise în acestea;
Corectarea documentelor justificative:
• erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite,
concomitent înscriindu-se alături textul sau cifra corectă;
• se face în toate exemplarele documentului şi se confirmă prin semnătura
persoanei care a întocmit/corectat documentul, menţionându-se şi data
efectuării corecturii;
• în cazul documentelor financiar-contabile la care nu se admit corecturi (cele
pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor
documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii),
documentul întocmit greşit se anulează şi se păstrează sau rămâne în carnetul
respectiv;
• la corectarea documentului justificativ în care se consemnează operaţii de
predare-primire a valorilor materiale şi a mijloacelor fixe este necesară
confirmarea, prin semnătură, atât a celui care predă, cât şi a celui care
primește;
COMPLETAREA DOCUMENTELOR FINANCIARCONTABILE
Corectarea documentelor justificative:
• în cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de
prelucrare automată a datelor, corecturile sunt admise numai înainte de
prelucrarea acestora;
• documentele prezentate în listele de erori, anulări sau completări (pe baza
cărora se fac modificări în fişiere sau în baza de date a entităţii) trebuie să fie
semnate de persoanele împuternicite de conducerea entităţii;
Stornarea documentelor justificative
• pe documentul iniţial se menţionează numărul şi data notei de contabilitate
prin care s-a efectuat stornarea operaţiunii, iar în nota de contabilitate de
stornare se menţionează documentul, data şi numărul de ordine ale operaţiunii
care face obiectul stornării
RECONSTITUIREA DOCUMENTELOR trebuie avute în vedere următoarele
aspecte:
• a) dacă documentul original trebuie să fie păstrat la altă entitate, la
înregistrarea în contabilitate se utilizează copia documentului respectiv;
• b) orice persoană care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor
documente justificative sau contabile are obligaţia să aducă la cunoştinţă, în
scris și în termen de 24 de ore de la constatare, conducătorului entităţii situaţia
constatată; în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea sesizării,
conducătorul entităţii dispune încheierea unui proces-verbal care să cuprindă:
datele de identificare a documentelor dispărute; numele şi prenumele
persoanei responsabile cu păstrarea documentelor; data şi împrejurările în care
s-a constatat lipsa documentelor respective; acest proces-verbal se semnează
de către: conducătorul entităţii; conducătorul compartimentului financiar-
contabil al entităţii sau persoana împuternicită să îndeplinească această
funcţie; persoana responsabilă cu păstrarea documentelor; şeful ierarhic al
persoanei responsabile cu păstrarea documentelor, după caz;
• c) în cazul în care documentul pierdut, sustras sau distrus a fost întocmit de
către entitate într-un singur exemplar, reconstituirea acestuia se face urmând
aceleaşi proceduri prin care a fost întocmit documentul original, menţionându-
se în antetul documentului că este reconstituit;
• d) ori de câte ori dispariţia documentelor poate constitui infracţiune, se
înştiinţează imediat organele de urmărire penală.
• e) reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire”
care va conține: sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia
documentelor; procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau
distrugerii; dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada
sancţionării disciplinare a persoanei vinovate, după caz; dispoziţia scrisă a
conducătorului entităţii pentru reconstituirea documentelor; o copie a
documentelor reconstituite.
• f) în cazul în care documentul dispărut a fost emis de altă entitate,
reconstituirea se va face de entitatea emitentă, prin realizarea unei copii de pe
documentul existent la entitatea emitentă; în acest caz, entitatea emitentă va
trimite entităţii solicitante, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la
primirea cererii, documentul reconstituit
• g) documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea
„DUPLICAT”, cu specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a
făcut reconstituirea;
• h) documentele reconstituite conform prezentelor norme constituie baza
legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.
• i) nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale cum sunt
bonurile, biletele de călătorie nenominale etc. pierdute, sustrase sau distruse
înainte de a fi înregistrate în contabilitate;
• j) procedura de reconstituire în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii
documentelor financiar-contabile se va finaliza în termen de maximum 30 de
zile de la constatare, iar în caz de forţă majoră, în termen de 90 de zile de la
constatarea încetării acesteia;
• k) în cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează
pe baza unui proces-verbal şi se păstrează împreună cu procesul-verbal, în
dosarul de reconstituire.
Păstrarea documentelor financiar-contabile
Se face, după caz, la domiciliul fiscal, la sediul social sau la sediile secundare, pe
hârtie sau pe suport electronic.
În cazul păstrării pe suport electronic a documentelor financiarcontabile,
inclusiv a celor care au fost convertite din format hârtie în format electronic, nu
este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea
documentelor în formă electronică, republicată.
În cazul în care evidenţa contabilă este ţinută cu ajutorul programelor
informatice, documentele financiar-contabile se pot păstra pe suporturi
tehnice, pe durata termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare, cu condiţia să
poată fi listate în orice moment, în funcţie de necesităţile entităţii sau la
cererea organelor de control
Se pot păstra, în baza unor contracte de prestări de servicii, şi de către
operatori economici autorizaţi, potrivit legii, dar răspunderea privind păstrarea
documentelor financiar-contabile revine și în acest caz tot administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării
entităţii beneficiare.
Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de
păstrare a registrelor şi a celorlalte documente financiar-contabile este de 10
ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au
fost întocmite, cu excepţia celor care atestă provenienţa unor bunuri cu durată
de viaţă mai mare de 5 ani și care se păstrează pe perioada corespunzătoare
duratei de viaţă utilă a acestora.
În caz de încetare a activităţii societăţilor, documentele financiar-contabile se
păstrează în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau se predau la arhivele
statului, în conformitate cu prevederile legale în materie, după caz.
Arhivarea documentelor financiar-contabile
Pentru documentele financiar-contabile în format hârtie, arhivarea se face în
conformitate cu prevederile legale şi cu respectarea următoarelor reguli
generale:
• documentele se grupează în dosare, numerotate şi şnuruite;
• gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul
fiecărui exerciţiu financiar la care se referă acestea;
• dosarele astfel arhivate se păstrează în spaţii amenajate în acest scop,
asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de
prevenire a incendiilor.
Eliminarea din arhiva entităţii a documentelor financiar-contabile, al căror
termen de păstrare prevăzut în prezentele norme a expirat, se face de către o
comisie constituită potrivit procedurilor proprii ale entităţii; în această situaţie,
se întocmeşte un proces-verbal şi se consemnează scăderea documentelor
eliminate din Registrul de evidenţă al arhivei.
FUNCŢIILE DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE
- funcţia de consemnare letrică şi cifrică, cantitativă şi valorică a operaţiilor
economice, efectuate în cadrul unei entităţi;
- funcţia justificativă, de fundamentare a înregistrării oricărei operaţiuni
economice în contabilitate;
- funcţia de verificare a activităţilor desfăşurate deentitate, cu implicaţii asupra
controlului disciplinei financiare, mobilizării rezervelor, creşterii eficienţei şi
rentabilităţii etc.;
- funcţia de asigurare a integrităţii elementelor de natura activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii, care constă în aceea că documentele justificative
generează pe de-o parte, răspunderea celor implicați în completarea,
aprobarea, înregistrarea acestora în contabilitate iar, pe de altă parte, dau
naștere la drepturi și obligații ale entității care vor avea ca efect modificarea
elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii la care
respectivele documente fac referire.
- funcţia de determinare a costului efectiv de producţie, costul de producție
poate fi determinat în urma analizei documentelor referitoare la cheltuielile pe
care entitate le face pentru a obține un anumit produs sau pentru a presta un
anumit serviciu către terți (cheltuieli de producție);
- funcţia juridică sau probantă, care derivă din utilizarea documentelor în
soluţionarea unor litigii, expertize, minusuri în gestiune, fraude etc., inclusiv în
cercetarea întreprinsă de către organele judiciare.
Registrele contabile obligatorii în cazul entităților ce țin contabilitate în partidă
dublă
- registrul-jurnal
- registrul-inventar
- cartea mare
REGISTRUL-JURNAL
- este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează,
cronologic, toate operaţiunile economico-financiare efectuate de
entitate în cursul unei perioade; pentru operaţiunile care nu au la bază
documente justificative se întocmeşte Nota de contabilitate;
- notele de contabilitate au la bază note justificative sau note de calcul şi
se înregistrează în mod cronologic în Registrul-jurnal;
- operaţiunile de aceeaşi natură, realizate în acelaşi loc de activitate
(atelier, secţie etc.), pot fi recapitulate într-un document centralizator,
denumit jurnal auxiliar (pentru ope-raţiuni de casă şi bancă, decontări cu
furnizorii, situaţia încasăriiachitării facturilor etc.), care stă la baza
înregistrării în Registrul-jurnal;
- înregistrările din cadrul acestuia trebuie să cuprindă elemente cu privire
la:
• felul, numărul şi data documentului justificativ;
• explicaţii privind operaţiunile respective;
• conturile sintetice debitoare şi creditoare în care s-au înregistrat sumele
corespunzătoare operaţiunilor efectuate.
REGISTRUL-INVENTAR
- este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate
în funcţie de natura acestora și inventariate de către entitate, potrivit
legii;
- se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de
pasiv;
- elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise
în registru au la bază listele de inventariere sau alte documente care
justifică natura acestor elemente existente la sfârşitul exerciţiului
financiar;
- în cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în acest registru
se vor înregistra soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă
rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor aferente intervalului de timp
între data inventarierii și data încheierii exerciţiului financiar.
CARTEA MARE
- este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi
sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, la un
moment dat;
- este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul
contului şi al conturilor corespondente (debitoare sau creditoare), rulajul
debitor şi creditor, precum şi soldul contului;
- poate conţine câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de entitate;
- stă la baza întocmirii balanţei de verificare;
- poate fi înlocuit cu „Fişa de cont pentru operaţiuni diverse”;
- listarea registrului Cartea mare se efectuează atât la cererea organelor
de control, cât şi pentru necesităţile entităţii.
Formele de înregistrare în contabilitate

Acestea reprezintă sistemul de registre, formulare şi documente contabile
corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în
contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul
exerciţiului financiar.
Principalele forme de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor
economicofinanciare în cazul unităţilor care conduc contabilitatea în partidă
dublă sunt:
- pe jurnale
- maestru-sah
- forma combinata maestr-sah cu jurnale.
CLASIFICAREA DOCUMENTELOR
După funcţia pe care o îndeplinesc:
• documente de dispoziţie - sunt cele care transmit un ordin de executare a
unei operaţii economice, cum ar fi: dispoziţia de plată (încasare), dispoziţia de
livrare, ordinul de plată, comanda etc.
• documentele de execuţie - confirmă executarea unei dispoziţii şi implicit a
unei operaţii economice. Din acest motiv, ele constituie temeiul legal pentru
înregistrarea în contabilitate a operaţiilor economice: bonul de consum,
chitanţa, factura, procesul-verbal de recepţie etc.
• documentele mixte sau combinate - conţin atât o dispoziţie, cât şi dovada
înfăptuirii operaţiunii respective.
După locul de întocmire și de circulație:
• documentele interne - se întocmesc în cadrul entității, cu referire la operaţii
curente, unele dintre acestea circulând numai în interiorul unităţii (bon de
consum, nota de predare produse), altele ieşind în afara mediului firmei:
facturile întocmite de firmă pentru vânzări de bunuri, prestări de servicii,
cecurile etc.
• documentele externe - sunt întocmite de terţi (în afara firmei), dar se referă
la raporturile economico-juridice ale entității cu aceştia: facturile furnizorilor,
extrase de cont de la bancă, cecurile de la terți etc.
După aria de utilizare
• documentele generale sau comune - care sunt folosite, în mod unitar, de
către toate ramurile de activitate: bonul de consum pentru consumuri de
stocuri, chitanţe pentru sume încasate, statul de plată a salariilor pentru
acordarea sumelor cuvenite personalului angajat etc.;
• documentele specifice - care sunt utilizate numai în anumite sectoare de
activitate: nota de predare produse pentru unităţile productive etc..
După forma de prezentare
• documentele tipizate - se întocmesc pe formulare tip, strict determinate, a
căror folosire este obligatorie; din această categorie fac parte documentele
generale sau comune care se folosesc de către toate entitățile (procesul-verbal
de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, nota de recepţie şi constatare de
diferenţe/NIR, bonul de consum, chitanţa, factura, statul de salarii, extrasul de
cont, jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări şi altele);.
• documentele netipizate - se întocmesc pe formulare specifice unor ramuri
economice sau domenii de activitate ori se improvizează în funcţie de
necesităţi;
După regimul de tipărire și folosire a formularelor utilizate la întocmirea
documentelor justificative:
• documente cu regim special pentru care există reglementări exprese de
tipărire, completare, circulaţie şi păstrare (chitanţele, facturile, avizele de
însoţire a mărfurilor, cecurile de numerar, efectele de comerţ, foile de parcurs,
borderourile de achiziţie etc.);
• documente fără regim special se utilizează cu respectarea normelor generale
de întocmire, circulaţie şi păstrare; formularele comune pe economie privind
activitatea financiară şi contabilă, care nu au regim special de înscriere şi
numerotare, pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile entității, cu
condiţia respectării conţinutului minimal de informaţii şi a normelor de
întocmire şi utilizare; acestea pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul
sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.
După numărul operaţiilor economice consemnate
• documente singulare, care conţin date referitoare la o singură operaţie
economică: chitanţă, bon de consum, factură etc.;
• documente cumulative sau centralizatoare sunt cele care conţin date
referitoare la mai multe operaţiuni de acelaşi fel (centralizatorul consumurilor
de materii prime, al statelor de plată a salariilor, borderoul facturilor,
centralizatorul intrărilor sau ieşirilor de produse finite etc.)
După locul şi momentul întocmirii lor:
• documente primare, care se întocmesc, de regulă, la locul şi momentul
producerii operaţiunii economice: factură, chitanţă, bon de consum etc.;
• documente secundare se întocmesc ulterior sau concomitent cu documentele
primare, servind drept bază în operaţiuni de centralizare, verificare etc.
(documente cumulative, centralizatoare etc.).
După natura operațiunilor în cadrul cărora se utilizează:
• documente aferente stocurilor: factura, avizul de însoțire a mărfii, nota de
recepție și constatare de diferențe, bonul de consum etc.;
• documente aferente decontărilor cu terții: factura, avizul de însoțire a mărfii,
statul de salarii, lista de avans chenzinal, ordinal de deplasare/delegație intern
ori extern, decontul de cheltuieli pentru deplasări interne sau externe, decizia
de imputare etc.;
• documente aferente trezoreriei: chitanța pentru operațiuni în lei și în valută,
dispoziția de plată/încasare către casierie, registrul de casă în lei și în valută,
ordinul de plată etc.;
• documente aferente imobilizărilor: registrul numerelor de inventar, fișa
mijlocului fix, bon de mișcare a mijloacelor fixe, proces-verbal de recepție,
proces-verbal de recepție provizorie, proces-verbal de punere în funcțiune etc.
CURSUL 8 – ANALIZA SI FUNCTIONAREA
CONTURILOR
GRUPAREA OPERAŢIUNILOR UNEI ÎNTREPRINDERI
Din punct de vedere financiar, activităţile şi, implicit, ansamblul de operaţii ce
au loc într-o perioadă de gestiune în cadrul unei entităţi, se grupează în trei
subansamble sau cicluri, legate de trezorerie, şi anume:
Ciclul de exploatare - include operaţiile legate de activitatea ciclică de
producere a bunurilor şi/sau de comercializare a acestora.
Ciclul de investiţii - cuprinde activităţi ce vizează asigurarea infrastructurii
necesare realizării ciclului de exploatare, adică achiziţii de echipamente,
programe informatice, licenţe etc., în general, bunuri cu durată de utilizare
mare (imobilizări). Aceste bunuri se amortizează, iar amortizarea inclusă în
costuri constituie surse de finanţare pentru noi imobilizări.
Ciclul de finanţare - corespunde ansamblului operaţiilor de acoperire cu resurse
financiare a activităţii întreprinderii precum şi operaţiilor de repartizare a
rezultatului.
CICLUL DE EXPLOATARE
Normele contabile actuale definesc ciclul de exploatare ca reprezentând
perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate procesării
şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.
Pentru o întreprindere producătoare de bunuri, ciclul de exploatare cuprinde
următoarele activităţi:
- asigurarea factorilor care contribuie la realizarea procesului de producţie
(materii prime, forţă de muncă, utilităţi etc.) ;
- angajarea factorilor în obţinerea de produse finite sau semifabricate;
- vânzarea producţiei obţinute pentru procurarea de noi mijloace necesare
în ciclul următor.
Pentru o întreprindere de comercializare, ciclul de exploatare presupune
următoarele activităţi:
- cumpărarea de mărfuri;
- asigurarea celorlalţi factori necesari procesului de comercializare
(utilităţi, forţă de muncă etc.);
- vânzarea mărfurilor.
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND ACHIZIŢIILE DE STOCURI, LUCRĂRI
ŞI SERVICII
Operaţiunile de achiziţii se referă la activităţile ce au ca finalitate furnizarea
către întreprindere a bunurilor şi serviciilor de care aceasta are nevoie pentru
desfăşurarea activităţii.
Operaţiunile privind achiziţiile de bunuri de natura stocurilor, lucrări şi servicii
se împart, din punct de vedere al modului de contabilizare, în:
• operaţiuni de achiziţii de bunuri stocate ;
• operaţiuni de achiziţii de bunuri nestocate, lucrări şi servicii.
OPERAŢIUNI DE ACHIZIŢII DE BUNURI STOCATE
Bunurile stocate se referă, de regulă, la bunuri de natura stocurilor pe care
unitatea, înainte de a le utiliza sau valorifica, le depozitează.
În această categorie includem: materiile prime, materialele consumabile,
materialele de natura obiectelor de inventar, activele biologice de natura
stocurilor (cum ar fi: animalele destinate producţiei de carne, animalele
destinate vânzării, peştii din fermele piscicole, culturile de porumb, de grâu,
copacii crescuţi pentru cherestea etc.), mărfurile şi ambalajele.
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind achiziţia acestor bunuri
implică intervenţia conturilor de stocuri din clasa 3 „Conturi de stocuri şi
producţie în curs de execuţie” a Planului de conturi general.
OPERAŢIUNI DE ACHIZIŢII DE BUNURI NESTOCATE, LUCRĂRI ŞI SERVICII
Această categorie de operaţiuni se referă la achiziţiile de bunuri care sunt
direct consumate fără a mai fi în prealabil depozitate (combustibili, rechizite de
birou etc.), achiziţiile de bunuri nestocabile (electricitate, apă, gaz etc.), precum
şi la achiziţiile de lucrări şi servicii.
Înregistrarea în contabilitate a acestor operaţiuni implică intervenţia conturilor
de cheltuieli ale perioadei din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” a Planului de
conturi general (grupele 60 "Cheltuieli privind stocurile", 61 "Cheltuieli cu
serviciile executate de terţi" şi 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi“)
DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE CARE INTERVIN ÎN OPERAŢIUNILE DE ACHIZIŢII
Factura este documentul pe baza căruia se înregistrează datoria faţă de
furnizori pentru bunurile sau serviciile cumpărate, inclusiv TVA deductibilă.
Avizul de însoțire este documentul pe baza căruia se înregistrează datoria faţă
de furnizori pentru bunurile cumpărate, în situația în care nu există factură;
Notă de recepţie şi constatare de diferenţe în care sunt consemnate cantităţile
constatate cu ocazia recepţiei bunurilor şi valoarea bunurilor calculată pe baza
costurilor de achiziţie unitare;
borderoul de achiziţii este documentul care se întocmeşte în situaţia în care se
achiziţionează bunuri de la persoane fizice;
chitanţa sau bonul fiscal sunt documente care justifică achiziţii de bunuri sau
servicii cu plata imediată în numerar;
contractul se încheie, de regulă, între un furnizor şi un beneficiar de bunuri sau
de servicii
De regulă, la sfârşitul lunii, se face centralizarea tuturor operaţiunilor de
achiziţii de bunuri, lucrări sau servicii în jurnalul pentru cumpărări care
serveşte, în special societăţilor comerciale plătitoare de TVA, ca document pe
baza căruia se stabileşte valoarea TVA deductibilă aferentă tuturor achiziţiilor
din perioada respectivă.
ACHIZIŢIILE DE BUNURI, LUCRĂRI SAU SERVICII CARE SE FAC PE CREDIT
pentru a reflecta angajamentele de plată intervin conturi de datorii din clasa 4
"Conturi de terţi", şi anume:
• contul 401 "Furnizori" care reflectă creditul comercial primit pentru
cumpărări de bunuri, lucrări şi servicii destinate activităţii curente de
exploatare, ca urmare a decalajului în timp dintre momentul primirii bunurilor,
lucrărilor şi serviciilor şi momentul plăţii acestora;
• contul 408 "Furnizori-facturi nesosite" care reflectă obligaţia ce decurge din
recepţionarea unor bunuri, fără ca documentul aferent acestora (factura) să fi
sosit.
Obligaţiile entității economice faţă de furnizori se ridică la nivelul costului de
achiziţie al bunurilor, respectiv tariful lucrărilor şi serviciilor primite, la care se
adaugă cota de TVA aferentă (numai operaţiile supuse impozitării).
PARTICULARITĂŢI ÎN CONTABILITATEA ACHIZIŢIILOR DE STOCURI, LUCRĂRI ŞI
SERVICII
1.Plata anticipată a unor sume către furnizori dă naştere la o datorie a acestora
faţă de unitatea care a avansat sumele, datorie ce se va stinge în momentul
livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor ce fac obiectul
contractului.
- În această situaţie intervine contul 409 “Furnizori – debitori”, care se
dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II:
o 4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura
stocurilor”;
o 4092 „Furnizori-debitori pentru prestări de servicii”
În această situaţie, clientul devine creditor pentru furnizor şi furnizorul devine
debitor pentru client pe perioada cuprinsă între momentul acordării avansului
şi momentul livrării bunurilor pentru care s-a acordat avansul. Acest cont
intervine şi pentru evidenţa ambalajelor care circulă în regim de restituire.
2.În relaţiile cu clienţii, furnizorii pot acorda reduceri comerciale şi financiare.
Reducerile comerciale sunt de trei feluri:
• rabat (se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de
vânzare);
• remiză (se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are statut preferenţial);
• risturn (reprezintă reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor
efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate).
Dacă stocurile pentru care s-au primit reduceri comerciale mai sunt în gestiune
atunci aceste reduceri corectează costul stocurilor la care se referă. Dacă
stocurile nu mai sunt în gestiune atunci reducerile comerciale primite ulterior
se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 609 "Reduceri comerciale
primite“ (401= 609)
Pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate, există
posibilitatea ca furnizorul să acorde o reducere cu caracter financiar sub forma
scontului de decontare, care va reprezenta pentru cumpărător un venit.
3. Contabilitatea stocurilor achiziţionate se poate organiza :
• fie după metoda inventarului permanent - fiecare intrare şi ieşire de bunuri se
înregistrează valoric în conturile de stocuri specifice. Această înregistrare se
face la nivelul contului sintetic, cantităţile evaluându-se la costul de achiziţie şi,
mai rar, la preţul pieţei. Utilizarea acestei metode permite cunoaşterea în
permanenţă a cantităţilor şi valorilor existente în stoc;
• fie după metoda inventarului intermitent - constă în inventarierea, la sfârşitul
perioadei de gestiune, a stocurilor constatate faptic care sunt evaluate printr-
un calcul extracontabil. În acest caz, ieşirile se determină cu ajutorul relaţiei: E
= Vsi + I – Vsf.
Concepţia de bază a metodei inventarului intermitent este cea potrivit căreia
bunurile materiale nu sunt aprovizionate în scopul stocării, ci al consumului,
astfel încât, în momentul aprovizionării lor, bunurile intrate în entitate se
reflectă direct în conturile specifice de cheltuieli din clasa 6 „Conturi de
cheltuieli”.
Sunt reflectate distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-
au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de
aprovizionare (grupa 32 “Stocuri în curs de aprovizionare” din Planul de conturi
general).
Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data
transferului riscurilor şi beneficiilor. În general, datele de transfer al controlului,
de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND CONSUMURILE DE STOCURI
În derularea procesului de producţie a bunurilor sau prestarea de servicii din
cadrul ciclului de exploatare a unei unităţi sunt consumate bunuri de natura
stocurilor cum ar fi : materii prime, materiale consumabile.
EVALUAREA STOCURILOR CONSUMATE
Evaluarea stocurilor consumate trebuie realizată la nivelul valorii de intrare în
cazul bunurilor care nu sunt fungibile, precum şi pentru bunurile sau serviciile
produse şi destinate unor comenzi distincte.
Pentru bunurile fungibile, evaluarea consumurilor prezintă dificultăţi deoarece
acestea provin din intrări diferite ale căror preţuri pot fi diferite şi se pot folosi
următoarele metode:
• metoda costului mediu ponderat (CMP);
• metoda “prima intrare – prima ieşire (FIFO);
• metoda “ultima intrare – prima ieşire” (LIFO)
METODA COSTULUI STANDARD
Entităţile din ţara noastră au posibilitatea de a evalua şi înregistra în
contabilitate bunurile de natura stocurilor şi la alte preţuri decât cele efective
numite costuri standard. Acestea iau în considerare nivelurile normale ale
materialelor şi consumabilelor, manoperei, capacităţii de producţie etc.
Nivelurile costului standard trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este
necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat.
Atunci când evaluarea bunurilor de natura stocurilor ce urmează a fi consumate
se face la nivelul costului standard, atât la intrarea cât şi la darea în consum,
este necesară intervenţia contului 308 “Diferenţe de preţ la materii prime si
materiale” care evidenţiază diferenţele faţă de costul de achiziţie, diferenţe
care sunt recunoscute în costul respectivelor bunuri.
Diferenţele de preţ stabilite la intrarea în entitate a materiilor prime şi a
materialelor se repartizează şi se înregistrează proporţional atât asupra valorii
bunurilor consumate cât şi asupra stocurilor.
Coeficientul de repartizare se înmulţeşte cu valoarea bunurilor consumate la
preţ de înregistrare (cost standard), obţinând astfel diferenţele de preţ
aferente bunurilor consumate. Aceşti coeficienţi de repartizare pot fi calculaţi
la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II, pe grupe sau categorii de stocuri.
La sfârşitul perioadei, soldul contului de diferenţe se cumulează cu soldurile
conturilor de stocuri de materii prime şi materiale, la preţ de înregistrare, astfel
încât aceste conturi, împreună, să reflecte valoarea stocurilor la costul de
achiziţie.
METODE DE CONTABILITATE SINTETICĂ A STOCURILOR

Entităţile pot să-şi organizeze contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de
execuţie utilizând două metode: metoda inventarului permanent şi metoda
inventarului intermitent. În cazul folosirii inventarului permanent contabilitatea
analitică a stocurilor şi producţiei în curs se poate organiza după una din
următoarele metode:
• metoda operativ contabilă (pe solduri);
• metoda cantitativ – valorică (pe fişe de cont analitic);
• metoda global – valorică .
DAREA ÎN FOLOSINŢĂ A MATERIALELOR DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR
În cazul materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinţă se
procedează la includerea fie integrală, fie eşalonată pe cheltuieli, a valorii lor de
intrare.
Această operaţiune presupune, la fel ca şi în cazul consumurilor, debitarea
contului de cheltuieli 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor
de inventar” şi creditarea contului 303 „Materiale de natura obiectelor de
inventar”.
Evidenţa extracontabilă a materialelor de natura obiectelor de inventar se ţine
cu ajutorul contului 8035 „Stocuri de natura obiectelor de inventar date în
folosinţă”
CURSUL 9 – CONTABILITATEA OPERATIUNILOR

PRIVIND OBTINEREA PRODUCTIEI
Rezultatul activităţii desfăşurate de unităţile din sfera producţiei materiale se
concretizează în obţinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale,
produse agricole şi servicii. Dacă la sfârşitul perioadei de gestiune producţia nu
este finalizată ea îmbracă forma producţiei neterminate sau în curs de
execuţie.
Pentru evidenţa acestora se utilizează conturile:
• 331 “Produse în curs de execuţie”;
• 332 „Servicii în curs de execuţie”
• 341 “Semifabricate”;
• 345 “Produse finite”;
• 346 “Produse reziduale”
• 347 “Produse agricole”.
EVALUAREA PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE
Valoarea produselor și serviciilor în curs de execuție se determină prin
inventarierea producției neterminate la sfârșitul perioadei, prin metode tehnice
de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operațiilor
tehnologice și evaluarea acesteia la costurile de producție.
EVALUAREA PRODUCȚIEI FINITE
În timp ce producţia în curs de execuţie este evaluată, de regulă, cu ocazia
inventarierii la costul efectiv, producţia finită obţinută nu poate fi evaluată, în
toate situaţiile, la costul efectiv. Aceasta deoarece, în costul de producţie se
includ, în afara cheltuielilor directe, şi o cotă de cheltuieli indirecte de
producţie care nu poate fi cunoscută decât periodic (de regulă, la sfârşitul
lunii).
Cum obţinerea şi vânzarea producţiei au loc în cursul lunii, când nu se poate
cunoaşte nivelul efectiv al costului de producţie, se impune utilizarea unui cost
prestabilit determinat în funcţie de costurile efective din perioadele anterioare
sau în funcţie de alte criterii.
EVALUAREA PRODUCȚIEI LA COST PRESTABILIT
Diferenţele între costul prestabilit şi costul de producţie efectiv se reflectă
distinct în contabilitate în contul 348 „Diferenţe de preţ la produse”.
Diferenţele de preţ stabilite la obţinerea produselor se repartizează şi se
înregistrează proporţional, atât asupra valorii produselor vândute cât şi asupra
produselor rămase în stoc. Repartizarea se efectuează cu ajutorul coeficientului
de repartizare.
EVALUAREA PRODUCȚIEI LA COST PRESTABILIT
Acest coeficient se aplică asupra valorii produselor vândute la cost prestabilit,
obţinându-se astfel diferenţele de preţ aferente produselor vândute. La
sfârşitul perioadei, soldul contului de diferenţe se cumulează cu soldul contului
de produse, la cost prestabilit, astfel încât aceste conturi, împreună, să reflecte
valoarea produselor la costul de producţie efectiv.
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND VÂNZĂRILE
Operaţiunile privind vânzările se referă la activităţile a căror finalitate o
constituie satisfacerea clienţilor.
Cea mai mare parte a operaţiunilor de vânzări realizate de o entitate se referă
la activitatea de exploatare, adică la:
• vânzări de bunuri obţinute (produse finite, semifabricate, produse reziduale,
produse agricole);
• vânzări de bunuri cumpărate (mărfuri, ambalaje);
• serviciile prestate în favoarea unor clienţi.
Vânzările de bunuri, lucrări şi servicii pot fi:
- cu încasarea pe loc a contravalorii livrărilor - unitatea care vinde
înregistrează intrarea unui flux de lichidităţi;
- pe credit, adică prin încasarea ulterioară a contravalorii bunurilor,
lucrărilor sau serviciilor livrate. Din momentul livrării şi până la încasarea
efectivă, unitatea furnizoare înregistrează în contabilitate creanţe faţă de
clienţi.
DOCUMENTELE CARE STAU LA BAZA ÎNREGISTRĂRII ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE VÂNZĂRI
- factura este documentul care justifică atât creanţa faţă de client cât şi
scăderea din gestiune a bunurilor vândute;
- avizul de însoţire este documentul care însoţeşte bunurile livrate fără
factură, urmând ca el să fie înlocuit ulterior de factură ;
- Bonul fiscal şi raportul fiscal de închidere zilnică sunt documente care
intervin în cazul vânzărilor cu amănuntul a mărfurilor şi care justifică
încasarea pe loc a preţului cu amănuntul a bunurilor vândute.
- De regulă, la sfârşitul lunii, se face centralizarea tuturor operaţiunilor de
vânzări de bunuri, lucrări sau servicii în jurnalul pentru vânzări
SITUAŢII PARTICULARE ÎN OPERAŢIUNILE DE VÂNZĂRI
1. În situaţii specifice vânzării pe credit comercial bazat pe efecte de comerţ
reflectarea creanţelor faţă de clienţi se face prin intermediul contului 413
“Efecte de primit de la clienţi”.
2. Creanţele incerte sunt reflectate prin contul 4118 “Clienţi incerţi sau în
litigiu” şi vor face obiectul ajustării pentru deprecierea creanţelor faţă de
clienţi;
3. Avansurile primite de la clienţi precum şi ambalajele trimise clientului şi
pe care acesta urmează să le restituie fac obiectul înregistrărilor în contul
419 “Clienţi-creditori”;
4. La unităţile ce au ca obiect de activitate comercializarea cu amănuntul a
mărfurilor, evidenţa acestora în contul 371 “Mărfuri” se ţine la preţul cu
amănuntul, care are următoarea structură:
Preţul cu amănuntul = Costul de achiziţie + Adaosul comercial + TVA
neexigibilă
CURS 10 – CONTABILITATEA DECONTARILOR CU

PERSONALUL, ASIGURARILE SI PROTECTIA
SOCIALA
Utilizarea forţei de muncă de către entităţi generează relaţii de decontare
cu:
• angajaţii;
• bugetul statului;
• bugetul asigurărilor sociale;
• fondul asigurărilor sociale de sănătate;
• unele fonduri speciale.
RELAŢIILE ENTITĂŢII CU SALARIAŢII
Decontările cu salariaţii se referă la creanţe şi datorii ale unităţii care apar în
relaţiile cu aceştia.
Dintre creanţe reţinem:
• creanţele unităţii faţă de salariaţi pentru avansurile din salarii acordate -
425 “Avansuri acordate personalului”
• alte creanţe faţă de personal - 4282 “Alte creanţe în legătură cu
personalul”
Datoriile unităţii în contextul decontărilor cu personalul:
• datoriile unităţii faţă de salariaţi pentru munca prestată - 421 “Personal –
salarii datorate”
• datoriile unităţii faţă de salariaţi privind ajutoarele materiale - 423
“Personal – ajutoare materiale datorate”
• datoriile unităţii privind premiile acordate salariaţilor - 424 “Prime
reprezentând participarea personalului la profit”
• datoriile unităţii faţă de angajaţi privind salariile neridicate - 426 “Drepturi
de personal neridicate”
• datoriile unităţii faţă de terţi pentru reţinerile din salariile personalului în
favoarea acestora - 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”
• alte datorii faţă de personal - 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”
CONTRIBUŢII ALE ANGAJAȚILOR ȘI ANGAJATORILOR LEGATE DE SALARII
(conform Legii 227/2015 privind Codul fiscal actualizată)
CONTRIBUŢII ALE ANGAJAȚILOR
• contribuţia la asigurările sociale, care reprezintă o cotă de 25% aplicată
asupra câștigului brut realizat din salarii sau venituri asimilate salariilor
(pentru condiții normale de muncă);
• contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, în cotă de 10% din
veniturile din salarii, în bani și/sau în natură.
CONTRIBUŢII ALE ANGAJATORILOR
• contribuție asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% aplicată la
valoarea salariilor brute ale angajaților;
• contribuţia la asigurările sociale datorată de angajator în cazul condițiilor
deosebite de muncă de 4% sau în cazul condițiilor speciale de 8% din suma
câștigurilor brute realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii
sau asimilate salariilor.
REȚINERI DIN SALARII
Salariul de bază împreună cu sporurile şi adaosurile reprezintă mărimi brute
din care se deduc:
-impozitul pe salarii (10%);
-contribuţia personalului la asigurările sociale (25%);
-contribuţia angajatului pentru asigurările sociale de sănătate (10%);
-indemnizațiile pentru concediile de odihnă;
-reţinerile datorate terţilor.
După efectuarea acestor reţineri, ceea ce rămâne reprezintă salariul net de
plată.
CONTABILITATEA PRIMELOR REPREZENTÂND PARTICIPAREA PERSONALULUI
LA PROFIT
În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime
reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se
reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul
angajatului.
Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste
prime.
Impozitul pe salarii
Este datorat bugetului statului de orice angajat în funcţie de veniturile
lunare realizate sub formă de salarii şi alte drepturi salariale, indiferent de
modalitatea de plată: în bani sau în natură. El se calculează şi se reţine lunar,
prin stopaj la sursă, de unităţile care au angajaţi. Impozitul pe salarii se
calculează astfel:
• la locul unde se află funcţia de bază prin aplicarea cotei de 10 % asupra bazei
de calcul determinată ca diferenţă între venitul net din salarii (calculat prin
deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni) şi
următoarele sume:
• deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
• cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
• contribuţiile la fondurile de pensii facultative;
• primele de asigurare voluntară de sănătate.
• pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10%
asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi
contribuţiile sociale obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Pentru reflectarea în contabilitate a impozitului pe salarii se utilizează contul
444“Impozitul pe venituri de natura salariilor”.
CONTABILITATEA ALTOR DATORII ȘI CREANȚE FAȚĂ DE PERSONAL
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte
drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate
de la aceștia, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi
creanţe în legătură cu personalul.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de
uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube
materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se înregistrează ca alte
creanţe în legătură cu personalul.
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL STATULUI
Decontările cu bugetul statului iau naştere datorită obligaţiilor entităţii de a
vira statului:
• impozit pe profit/ venit;
• TVA;
• impozit pe venituri de natura salariilor;
• accize;
• alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit = 16% x Rezultatul fiscal
Rezultatul fiscal = Venituri totale - Cheltuieli totale – Veniturile neimpozabile -
Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile – Pierdere fiscală reportată
Calculul impozitului pe profit şi înregistrarea obligaţiei se fac trimestrial, în
funcţie de profitul realizat, cumulat de la începutul anului
IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR
Conform prevederilor Codului fiscal actualizat, microîntreprinderile sunt
plătitoare de impozit pe venit. O microîntreprindere este o persoană juridică
română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent:
• au realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro;
• capitalul social al acestora este deținut de persoane, altele decât statul și
unitățile administrativ-teritoriale;
• nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului
sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.
se calculează prin aplicarea unei cote diferenţiate:
-1% pentru cele care au unul sau mai mulți salariați;
-3% pentru cele care nu au salariați
asupra veniturilor din orice sursă, cu excepţia celor prevăzute de art. 53, alin (1)
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare.
IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR- veniturile care nu sunt
incluse în baza impozabilă
-venituri aferente costurilor stocurilor de produse;
-venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
-venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
-venituri din subvenţii;
-venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
-veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi
de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil ;
-veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare,
pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor
corporale proprii;
-veniturile din diferenţe de curs valutar;
-veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor
în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate
iniţial;
-valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării și alte venituri.
TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect, general, neutru, unic, ce va
fi plătit în mod fracţionat, în toate fazele circuitului economic, pentru a fi
suportat de consumatorul final.
Conform Codului fiscal, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se
cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
• operaţiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
• locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în
România;
• livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă, aşa cum este definită ea de prevederile Codului fiscal;
• livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice prevăzute de lege.
Cota standard de TVA este de 19%, iar cotele reduse sunt de 9% sau 5%
Operaţiunile impozabile se împart în:
• operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cota standard sau cotele reduse,
după caz;
• operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere pentru care nu se datorează
TVA, dar este permisă deducerea TVA datorate sau achitate pentru bunurile şi
serviciile achiziţionate;
• operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere pentru care nu se datorează
TVA şi nici nu este permisă deducerea TVA datorate sau achitate pentru
bunurile şi serviciile achiziţionate;
• operaţiuni de import şi achiziţii intracomunitare scutite de TVA;
• operaţiuni prevăzute la lit a)-c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind
efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire, pentru
care nu se datorează și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate
pentru achiziții.
CURS 11 - CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR

PRIVIND TREZORERIA
Operaţiunile privind trezoreria vizează:
• investiţiile financiare pe termen scurt;
• mijloacele băneşti din casierie sau din conturile la bănci;
• diverse valori.
În categoria investiţiilor pe termen scurt sunt cuprinse: acţiunile deţinute la
entităţile afiliate, obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile, certificatele
verzi primite şi alte investiţii pe termen scurt și creanţe asimilate.
Mijloacele băneşti în numerar sau disponibilităţile din conturile la bănci stau la
baza relaţiilor de decontare ale unei entităţi cu terţii.
De reţinut că într-o relaţie de decontare (încasare sau plată ca urmare a unor
relaţii comerciale sau necomerciale) părţile se numesc generic debitor şi
creditor.
• Debitorul este titularul unei datorii, adică acea persoană fizică sau juridică ce
a primit bunuri, servicii sau sume de bani de la un creditor, având obligaţia de a
le restitui la scadenţă.
• În mod corespunzător, creditorul este titularul unei creanţe generate de
acordarea unui împrumut, vânzarea unor bunuri sau prestarea de servicii pe
credit.
• Prin urmare, creditorul este persoana care avansează temporar şi condiţionat
debitorului o valoare economică, pentru care va primi ulterior un echivalent
valoric sau o contraprestaţie.
În condiţiile contabilităţii de angajamente, contabilitatea datoriilor şi creanţelor
se derulează, pentru fiecare în parte, în două etape:
• în cazul datoriilor: se înregistrează mai întâi angajamentul şi apoi plata
acestuia;
• în cazul creanţelor: se înregistrează mai întâi creanţa şi apoi încasarea ei.
De exemplu, în cazul operaţiunilor de achiziţii pe credit în prima etapă, se
înregistrează datoriile faţă de furnizorii care devin creditori, iar următoarea
etapă corespunde plăţii datoriilor.
În cazul operaţiunilor de vânzări pe credit, se înregistrează mai întâi creanţele
faţă de clienţi care devin debitori, iar următoarea etapă corespunde încasării
creanţelor, ceea ce conduce la stingerea lor.
ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE LEGATE DE ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Se pot face în numerar sau prin virament bancar. Evidenţa fluxurilor băneşti în
numerar se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 531 „Casa”, care se
dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:
• 5311 „Casa în lei”;
• 5314 „Casa în valută”.
RESTRICŢII PRIVIND ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE ÎN NUMERAR
Încasările sau plăţile în numerar de la/către persoane juridice, persoane fizice
autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti,
persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte
entităţi cu sau fără personalitate juridică sunt acceptate în limita unui plafon
zilnic maxim de 5 000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon zilnic total de
10.000 lei (pentru plăţi).
Sunt interzise încasările/ plăţile fragmentate de la/ către persoanele enumerate
mai sus pentru facturi a căror valoare este mai mare de 5.000 lei.
RESTRICŢII PRIVIND ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE ÎN NUMERAR (conform Legii nr.
70/2.04.2015)
Pentru magazinele de tip cash and carry plafonul zilnic creşte de la 5000 lei la
10.000 lei. În cazul facturilor care depăşesc 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, suma
ce depăşeşte acest plafon poate fi achitată numai prin instrumente de plată
fără numerar.
De asemenea, plăţile din avansuri spre decontare se pot face în numerar în
limita unui plafon zilnic de 5.000 lei pentru fiecare persoană. De la aceste
prevederi sunt exceptate o serie de operaţiuni precum:
• plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor
cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe
timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
• plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi altor
obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului etc.
ÎNCASĂRILE ŞI PLĂŢILE PRIN VIRAMENT
Evidenţa fluxurilor băneşti prin conturile curente la bănci se ţine cu ajutorul
contului 512 “Conturi curente la bănci” care se dezvoltă pe următoarele conturi
sintetice de gradul II:
• 5121 “Conturi la bănci în lei”;
• 5124 “Conturi la bănci în valută”;
• 5125 “Sume în curs de decontare”
ACREDITIVUL
reprezintă forma de decontare prin care plăţile se efectuează pe măsura livrării
bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor, dintr-o sumă rezervată
din disponibilităţile băneşti ale plătitorului, care este pusă la dispoziţia terţilor
la unitatea bancară unde aceştia îşi au deschis contul.
Contul care evidenţiază acreditivele deschise este 541 “Acreditive” care se
dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II astfel:
• 5411 “Acreditive în lei”;
• 5414 “Acreditive în valută”.
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND TREZORERIA
În cadrul operaţiunilor ce vizează conturile la bănci sunt avute în vedere şi
valorile de încasat sub forma cecurilor de încasat şi a efectelor comerciale
depuse la bănci (efecte de încasat şi efecte remise spre scontare).
Sumele depuse la bănci, precum şi sumele în numerar, puse la dispoziţia
personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea
persoanei juridice, precum şi sumele acordate prin sistemul de card-uri se
reflectă în contabilitate prin intermediul contului 542 “Avansuri de trezorerie”.
Transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între
conturile la bănci şi casieria persoanei juridice se înregistrează în contabilitate
cu ajutorul contului 581 “Viramente interne”. De regulă, acest cont nu prezintă
sold la sfârşitul lunii.
Conturile care reflectă mijloace băneşti sub formă de numerar sau din conturile
deschise la bănci funcţionează după regula conturilor de activ, înregistrând în
debit încasările şi în credit plăţile.
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE CARE STAU LA BAZA ÎNREGISTRĂRII ÎN
CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI
Chitanţa este documentul care justifică depunerea unei sume în numerar la
casierie şi pentru înregistrarea în registrul de casă;
Bonul fiscal este documentul care justifică încasarea unei sume în numerar sau
prin carduri de credit/ debit reprezentând contravaloarea bunurilor livrate cu
amănuntul sau a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie, fiind
emis de aparatele de marcat electronice fiscale;
Dispoziţia de încasare/plată către casierie poate fi utilizată, aşa cum arată
denumirea, atât ca dispoziţie dată casierului pentru încasarea unor sume, cât şi
ca dispoziţie către casierie pentru achitarea în numerar a unor sume (acordarea
unor avansuri pentru cheltuieli de deplasare sau pentru procurarea de bunuri
etc.);
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE CARE STAU LA BAZA ÎNREGISTRĂRII ÎN
CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI
Registrul de casă este documentul de înregistrare operativă a încasărilor şi
plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative.
Se întocmeşte zilnic şi permite stabilirea soldului de casă;
Extrasul de cont este documentul eliberat de bancă, care prezintă pentru o
anumită perioadă, încasările şi plăţile efectuate prin contul respectiv, precum şi
soldul disponibilităţilor existente la sfârşitul perioadei la care se referă;
Raportul fiscal de închidere zilnică serveşte ca document justificativ pentru
evidenţierea, la sfârşitul zilei, a numerarului încasat de către unităţile de
comercializare cu amănuntul a mărfurilor sau de prestări servicii direct către
populaţie; pe baza lui se predă numerarul încasat către casieria centrală a
unităţii.
CURS 12 – CONTABILITATEA OPERATIUNILOR
PRIVIND IMOBILIZARILE
În legătură cu imobilizările care formează infrastructura necesară realizării
operaţiunilor curente (de exploatare), delimităm două categorii de operaţiuni,
şi anume:
• operaţiuni ce vizează intrări sau ieşiri de active imobilizate (achiziţii, cedări,
scoatere din folosinţă, vânzări, transferuri) ;
• operaţiuni privind consemnarea deprecierii activelor imobilizate (amortizări,
ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare)
DEFINIREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Activele imobilizate sunt activele generatoare de beneficii şi deţinute pe o
perioadă mai mare de un an .
Un activ trebuie recunoscut în bilanţ dacă:
• se estimează că va genera beneficii economice viitoare pentru persoana
juridică;
• costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui direct sau
indirect, la fluxul de trezorerie sau echivalente de trezorerie către entitate
CATEGORII DE IMOBILIZĂRI din punct de vedere al conţinutului lor
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
IMOBILIZĂRI CORPORALE
IMOBILIZĂRILE FINANCIARE
DEFINIREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE
Imobilizări necorporale – sunt reprezentate de acele active identificabile,
nemonetare, fără formă fizică.
O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când:
• este separabilă, adică poate fi separată sau desprinsă de entitate şi vândută,
transferată, cesionată printr-un contract de licenţă, închiriată sau schimbată,
fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o
datorie identificabilă aferentă;
• decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă
acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi
şi obligaţii.
O entitate controlează o imobilizare dacă are capacitatea de a obţine beneficii
economice viitoare de pe urma resursei de bază şi de a restricţiona accesul
altora la acele beneficii.
Beneficiile economice viitoare care decurg dintro imobilizare necorporală pot
include: venitul din vânzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri
sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizării de către entitate.
Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar
fi un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legală (în cazul unei
licenţe sau al unui brevet) sau peliculă.
Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale,
cât şi necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare
necorporală, se utilizează raţionamentul profesional pentru a evalua care
element este mai semnificativ.
DEFINIREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE
Imobilizări corporale - sunt acele active deţinute de o entitate pentru:
• a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii;
• a fi închiriate terţilor;
• a fi folosite în scopuri administrative.
În categoria imobilizărilor corporale se evidenţiază distinct:
- investiţiile imobiliare - reprezintă proprietăţile (terenuri, clădiri sau părţi
din clădiri sau ambele) deţinute (de proprietar sau de locatar pe baza
unui contract de leasing financiar) pentru a obţine venituri din chirii sau
pentru creşterea valorii capitalului;
- activele biologice productive - sunt activele, altele decât cele biologice de
natura stocurilor, considerate active autoregeneratoare reprezentate
printr-un animal viu sau o plantă vie;
- activele corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale - sunt
acele cheltuieli generate de entitate în legătură cu explorarea şi
evaluarea resurelor minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică şi
viabilitatea comercială ale extracţiei resurselor minerale să fie
demonstrate.
IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE
Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele imobilizări
corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile
aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 22 “Imobilizări corporale
în curs de aprovizionare” din Planul de conturi general), şi anume:
• 223 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport în curs de aprovizionare”
• 224 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare”
• 227 „Active biologice productive în curs de aprovizionare
IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE EXECUȚIE
- care reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în
antrepriză:
• 231 “Imobilizări corporale în curs de execuţie”
• 235 “Investiţii imobiliare în curs de execuţie”
DEFINIREA IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE
- Imobilizările financiare – sunt reprezentate de:
• acţiunile deţinute la entităţile afiliate;
• împrumuturile acordate entităţilor afiliate;
• acţiunile deţinute la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun;
• împrumuturile acordate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun;
• alte învestiţii deţinute ca imobilizări;
• alte împrumuturi.
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND DEPRECIEREA ACTIVELOR
IMOBILIZATE
Deprecierea activelor imobilizate = Valoarea de intrare sau valoarea contabilă
netă (mai mare) – valoarea de inventar sau actuală (mai mică).
Diferenţa corespunde, după caz :
• unei deprecieri ireversibile - se înregistrează în contabilitate sub forma
amortizării;
• unei deprecieri reversibile - se înregistrează în contabilitate sub forma
ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare.
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR
Procesului de amortizare se supun atât imobilizările necorporale cât şi cele
corporale.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare
punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare şi
presupune aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv
asupra valorii reevaluate a imobilizărilor. La stabilirea amortizării imobilizărilor
corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de
utilizare ale acestora.
Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele
regimuri de amortizare:
• amortizarea liniară,
• amortizarea degresivă,
• amortizarea accelerată
• amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura
imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate
ca o cheltuială
Potrivit prevederilor Codului fiscal, regimul de amortizare pentru un mijloc fix
amortizabil se determină conform următoarelor reguli:
• în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
• în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi
instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale
acestora, unitatea poate opta pentru una din cele trei metode (liniară,
degresivă sau accelerată);
• în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, unitatea poate opta pentru metoda
de amortizare liniară sau degresivă.
Potrivit prevederilor Codului fiscal, pentru amortizarea imobilizărilor
necorporale trebuie să se mai țină seama de următoarele reguli:
Cheltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi de autor, licențe, mărci
de comerț sau fabrică, drepturi de explorare a resurselor naturale și alte
imobilizări necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepția
cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizărilor necorporale cu
durată de viață utilă nedeterminată, precum și cheltuielile de dezvoltare se
recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada
contractului sau pe durata de utilizare, după caz.
Cheltuielile aferente achiziționării sau producerii programelor informatice se
recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară sau degresivă pe
o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenție se poate utiliza și metoda de
amortizare degresivă sau accelerată.
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A DEPRECIERII IMOBILIZĂRILOR
Conturile de amortizări privind imobilizările sunt:
• 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”;
• 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”
Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare se constituie pe feluri
de imobilizări şi sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor:
• 290 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”;
• 291 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
• 293 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie”
• 296 “Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”
Atât conturile de amortizări cât şi cele de ajustări pentru deprecierea sau
pierderea de valoare a imobilizărilor funcţionează după regula conturilor de
pasiv.
CURS 13 – REFLECTAREA IN CONTABILITATE A
OPERATIUNILOR PRIVIND CAPITALURILE
Operaţiunile privind ciclul de finanţare se referă la modificările în mărimea şi
structura capitalurilor întreprinderii.
Deciziile de finanţare au în vedere opţiunea întreprinderii de a-şi acoperi
nevoile de finanţare fie din resurse proprii (autofinanţare), fie din resurse
străine (împrumuturi).
Practic, operaţiunile legate de ciclul de finanţare se împart în două categorii:
a) operaţiuni privind capitalurile proprii ;
b) operaţiuni privind capitalurile împrumutate.
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR PRIVIND CAPITALURILE
PROPRII
Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în
activele unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor sale.
În mod concret, capitalurile proprii cuprind:
• capitalul social, patrimoniul regiei, patrimoniul public etc., după caz, în
funcție de forma juridică a entității;
• primele de capital;
• rezervele;
• rezultatul reportat;
• rezultatul exerciţiului financiar.
CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL
Capitalul social reprezintă sursa iniţială de finanţare a unei societăţi comerciale,
fiind o condiţie a existenţei şi funcţionării acesteia.
Ca mărime, capitalul social este egal cu valoarea nominală a acţiunilor sau
părţilor sociale (titluri de capital) emise de o societate. Titlurile de capital sunt
acoperite cu aporturi în bani şi/sau în natură aduse de acţionari sau asociaţi
Documentul prin intermediul căruia se stabileşte modul de organizare şi
funcţionare a societăţii este actul constitutiv care, în funcţie de tipul de
societate, este reprezentat de:
• contractul de societate, în cazul societăţilor în nume colectiv sau în comandită
simplă;
• contractul de societate şi statut, în cazul societăţilor pe acţiuni, în comandită
pe acţiuni şi cu răspundere limitată;
• statut, în cazul societăţilor cu răspundere limitată ce au un singur proprietar.
Ca structură, capitalul social al unei societăţi poate cuprinde două forme:
• capitalul subscris, reprezentat de angajamentele de aport pe care
asociaţii/acţionarii şi le-au asumat în momentul înfiinţării societăţii; • capitalul
subscris vărsat care reprezintă partea din capitalul subscris ce a fost pusă la
dispoziţia societăţii de către asociaţi/acţionari.
Din aceste două forme de bază ale capitalului derivă o a treia formă şi anume
aceea a capitalului subscris nevărsat, determinat ca diferenţă între capitalul
subscris şi cel efectiv vărsat.
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A CAPITALULUI SOCIAL
Se realizează cu ajutorul contului 101 “Capital”, Cont sintetic de gradul I care se
structurează pe mai multe conturi sintetice de gradul II, dintre care reținem:
• 1011 “Capital subscris nevărsat”
• 1012 “Capital subscris vărsat”
Relaţiile care se nasc între societatea care se înfiinţează, pe de-o parte, şi
acţionari, pe de altă parte, din momentul subscrierii până la vărsarea efectivă a
aporturilor promise se evidenţiază cu ajutorul contului 456 “Decontări cu
acţionarii / asociaţii privind capitalul”.
MODIFICĂRI ALE CAPITALULUI SOCIAL
Reducerea capitalului social se poate face în următoarele situaţii:
• reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale sau diminuarea valorii
nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi;
• răscumpărarea acţiunilor;
• acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi etc.
Principalele căi de creştere a capitalului social sunt:
• subscrierea și emisiunea de noi acţiuni/ părţi sociale;
• capitalul preluat în urma operaţiunilor de reorganizare,
• încorporarea rezervelor, primelor legate de capital, profitului realizat în
exerciţiile financiare precedente etc.
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-PRIMELE LEGATE DE CAPITAL
sunt reprezentate de:
• prima de emisiune - se determină ca diferenţă între valoarea de emisiune a
noilor acţiuni sau părţi sociale şi valoarea nominală a acestora;
• prima de fuziune/divizare - se determină ca diferenţă între valoarea aportului
rezultat din fuziune/divizare şi valoarea cu care a crescut capitalul societăţii
absorbante/ beneficiare;
• prima de aport - se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor aportate
şi valoarea nominală a capitalului social cu care au fost remunerate aceste
aporturi;
• prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni - se calculează ca diferenţă între
valoarea nominală a obligaţiunilor corespunzătoare împrumuturilor obligatare
şi valoarea acţiunilor emise potrivit prevederilor contractuale.
Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului sintetic de
gradul I 104 „Prime de capital”, care se dezvoltă pe patru conturi sintetice de
gradul II corespunzătoare celor patru tipuri de prime.
ca parte componentă a capitalului propriu, se concretizează după caz, în
următoarele categorii:
• rezerve legale;
• rezerve statutare sau contractuale;
• alte rezerve.
Reflectarea în contabilitate a rezervelor se face cu ajutorul contului sintetic 106
“Rezerve” care se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
• 1061 “Rezerve legale”
• 1063 “Rezerve statutare sau contractuale”
• 1068 “Alte rezerve”
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRIIREZULTATUL EXERCIȚIULUI
În contabilitate, rezultatul (profitul sau pierderea) se stabileşte periodic,
cumulat de la începutul exerciţiului financiar, ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile exerciţiului. Pentru aceasta, conturile de cheltuieli şi de venituri în
care se înregistrează, în funcţie de natura lor, cheltuielile şi veniturile perioadei,
se închid provizoriu prin contul 121 „Profit sau pierdere”.
Acest rezultat calculat periodic, ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile
perioadei, nu depinde de data încasării veniturilor sau plăţii cheltuielilor, în
spiritul conceptului de contabilitate de angajamente.
Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi
reprezintă soldul final al contului de profit sau pierdere:
• Soldul final creditor exprimă profit (atunci când veniturile sunt mai mari decât
cheltuielile);
• Soldul final debitor exprimă pierdere (atunci când cheltuielile sunt mai mari
decât veniturile).
FUNCŢIONAREA CONTURILOR DE CHELTUIELI ŞI VENITURI
Cheltuielile se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 6
„Conturi de cheltuieli”, iar veniturile cu ajutorul conturilor din clasa 7 „Conturi
de venituri”.
Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt conturi de activ (cu excepția
contului 609 „Reduceri comerciale primite”) şi funcţionează astfel:
• se debitează în cursul perioadei cu cheltuielile de diferite naturi;
• se creditează, la sfârşitul perioadei, prin transferarea soldurilor lor debitoare
asupra contului 121 “Profit sau pierdere”.
Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” funcţionează după regula conturilor
de pasiv (cu excepția contului 709 „Reduceri comerciale acordate”), şi anume:
• se creditează cu veniturile înregistrate în funcţie de natura lor;
• se debitează la sfârşitul perioadei când soldurile creditoare ale conturilor de
venituri se transferă asupra contului 121 “Profit sau pierdere”.
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII- REZULTATUL EXERCIȚIULUI ȘI
REZULTATUL REPORTAT
Sumele reprezentând rezervele constituite din profitul exerciţiului financiar
curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează în contabilitate prin
intermediul contului 129 "Repartizarea profitului".
Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul
exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile
financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmează a fi
repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor
sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.
Închiderea conturilor 121 “Profit sau pierdere” şi 129 "Repartizarea profitului"
se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se
întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu
soldurile corespunzătoare, în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care
se referă situaţiile financiare anuale
În contul 117 “Rezultatul reportat” se evidenţiază distinct rezultatul reportat
provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent, a rezultatului
din contul de profit sau pierdere al exerciţiului financiar precedent, precum şi
rezultatul reportat provenit din modificarea politicilor contabile, respectiv din
corectarea erorilor contabile.
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar
curent, după aprobarea situaţiilor financiare anuale conform legii, şi cel
reportat aferent exerciţiilor precedente, din rezerve, prime de capital şi capital
social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu
respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea
surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării
generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR PRIVIND CAPITALURILE
ÎMPRUMUTATE
Pentru completarea necesităţilor proprii de trezorerie, entităţile pot recurge la
atragerea de resurse suplimentare reunite sub denumirea de „împrumuturi şi
datorii asimilate”. Obţinerea acestor resurse străine generează obligaţii de
rambursare la scadenţă, plata unor dobânzi şi alte obligaţii contractuale.
Din această categorie a capitalului străin fac parte:
- împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni;
- creditele bancare pe termen lung;
- sumele datorate entităţilor afiliate, entităţilor asociate şi entităţilor controlate
în comun;
- alte împrumuturi şi datorii asimilate
Reflectarea în contabilitate a acestor resurse se realizează cu ajutorul conturilor
din grupa 16 “Împrumuturi şi datorii asimilate”
ELEMENTE DE CAPITALURI ÎMPRUMUTATE
Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni sunt împrumuturi pe termen lung
atrase de unităţile aflate temporar în dificultate care doresc dezvoltarea
activităţii prin emisiunea unor titluri de credit de valori egale, numite
obligaţiuni, rambursabile la o anumită dată şi generatoare de dobânzi anuale:
• Reflectarea în contabilitate a împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni se
face cu ajutorul contului 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” , care se
dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de grad II.
Creditele bancare pe termen lung se referă la acele resurse străine pe care le
primeşte o entitate de la societăţi bancare specializate, termenele de
rambursare depăşind durata unui an. Creditele nerambursate la scadenţă sunt
evidenţiate şi urmărite separat, pentru ele pretinzându-se dobânzi
penalizatoare:
• Reflectarea în contabilitate a acestor resurse se realizează cu ajutorul
contului 162 „Credite bancare pe termen lung”, care se dezvoltă pe mai multe
conturi sintetice de grad II.
ELEMENTE DE CAPITALURI ÎMPRUMUTATE
Datoriile ce privesc imobilizările financiare reprezintă o altă modalitate prin
care o societate comercială poate obţine resurse financiare. Astfel, societăţile
pot contracta împrumuturi pe termen lung de la alte societăţi care deţin
participaţii în capitalul acesteia.
• Pentru evidenţa datoriilor privind sumele împrumutate de la aceste societăţi
se foloseşte contul 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare” care se
dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II.
Alte împrumuturi şi datorii asimilate se referă la depozite şi garanţii primite,
valoarea imobilizărilor corporale luate în leasing financiar, valoarea bunurilor
preluate în concesiune conform contractelor încheiate, garanţii de bună
execuţie, precum şi alte datorii asimilate.
• Evidenţa lor în contabilitate se ţine cu ajutorul contului 167 „Alte
împrumuturi şi datorii asimilate”.
Împrumuturile şi datoriile asimilate de natura celor prezentate anterior sunt
purtătoare de dobânzi, iar reflectarea acestora în contabilitate se face cu
ajutorul contului 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
care se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II.
Atunci când suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decât suma
primită, diferenţa se înregistrează într-un cont distinct (169 „Prime privind
rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii”). Valoarea înregistrată în acest
cont trebuie prezentată în bilanţ ca o corecţie a datoriei corespunzătoare,
precum şi în notele explicative şi trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în
fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai
târziu de data de rambursare a datoriei.
CAPITOLUL 5 INVENTARIEREA ȘI INVENTARUL
Conceptul de inventariere și funcțiile acesteia

Clasificarea inventarierilor
Etapele inventarierii
DEFINIREA INVENTARIERII
Prin inventariere se înţelege acţiunea de constatare faptică, la o anumită
dată, a existenţei elementelor de active, datorii și capitaluri proprii, aparținând
entităților economico-sociale, precum și a elementelor aflate temporar sau
definitiv în gestiunea unei entități, dar care nu figurează în situațiile financiare ale
acesteia, făcând obiectul evidenței extrabilanțiere.
În normele care reglementează inventarierea (Legea contabilităţii nr.
82/1991 și OMFP nr. 2861/2009) se precizează că aceasta reprezintă „ansamblul
operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, cantitativ – valoric sau numai valoric,
după caz, la data la care aceasta se efectuează”.
DEFINIREA INVENTARIERII
Prin inventariere se înţelege acţiunea de constatare faptică, la o anumită
dată, a existenţei elementelor de active, datorii și capitaluri proprii, aparținând
entităților economico-sociale, precum și a elementelor aflate temporar sau
definitiv în gestiunea unei entități, dar care nu figurează în situațiile financiare ale
acesteia, făcând obiectul evidenței extrabilanțiere. În normele care
reglementează inventarierea (Legea contabilităţii nr. 82/1991 și OMFP nr.
2861/2009) se precizează că aceasta reprezintă „ansamblul operaţiunilor prin care
se constată existenţa tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, cantitativ – valoric sau numai valoric, după caz, la data la care
aceasta se efectuează”.
FUNCŢIILE INVENTARIERII
1. Funcția de stabilire a situaţiei reale a tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei enităţi, precum şi a bunurilor
şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în
vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale. Importanța acestei funcții este
subliniată și de obligativitatea entităților ce țin contabilitatea de a efectua cel
puțin o inventariere pe an, precum și în cazul începerii/încetării activității,
reorganizării (prin fuziune sau divizare) și alte situații impuse de lege.
2. Funcţia de control a concordanţei dintre informaţiile furnizate de
contabilitate şi realitatea fizică. Posibilele diferențe care pot exista între evidența
scriptică și realitatea faptică sunt rezultatul unor modificări cantitative şi calitative
determinate de factori obiectivi şi subiectivi, pentru care contabilitatea nu are
mecanisme de identificare și înregistrare a lor în momentul acțiunii.
FUNCŢIILE INVENTARIERII
3. Funcţia de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şi vânzărilor, în
cazul entităților care aplică metoda inventarului intermitent. Această variantă de
lucru constă în stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei şi înregistrarea lor
în contabilitate pe baza inventarierii faptice a stocurilor la sfârşitul perioadei. În
acest caz, ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor
iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul
perioadei stabilite pe baza inventarului
CLASIFICAREA INVENTARIERILOR
După momentul în care se efectuează activităţile de inventariere,
distingem:
• inventarieri periodice (anuale), ce se efectuează cel puţin o dată pe an şi
cuprind toate elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale
unei entităţi economico-sociale. • inventarieri exprese, ce se pot efectua: • la
cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe
prevăzute de lege; • ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în
gestiune, care nu pot fi stabilite cert decât prin inventariere; • ori de câte ori
intervine o predare-primire de gestiune; • cu prilejul reorganizării gestiunilor; • ca
urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră; • în alte cazuri
prevăzute de lege
După gradul de cuprindere
• inventariere parţială, ce cuprinde numai anumite categorii de bunuri,
creanţe etc., aparţinând unor anumite gestiuni; • inventariere generală, ce
priveşte toate elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii din
entitatea economică.
După modalitatea de efectuare
• inventariere totală, ce se extinde asupra tuturor sortimentelor care
formează un element de natura activelor (sortimente de materiale, sortimente de
produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor
(terenuri, construcţii, mărfuri); • inventariere prin sondaj, ce cuprinde numai
unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune. Dacă la inventarierile
prin sondaj se constată nereguli semnificative, acestea se transformă în
inventarieri totale.
După natura elementelor supuse inventarierii
• inventarierea imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare; •
inventarierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie; • inventarierea
mijloacelor circulante în decontare (creanţelor); • inventarierea mijloacelor
circulante de trezorerie; • inventarierea bunurilor existente în entitate şi
aparţinând altor entităţi economico-sociale; • inventarierea capitalurilor proprii; •
inventarierea datoriilor.
În funcţie de condiţiile în care se desfăşoară
• inventarieri ordinare, ce au, de regulă, un caracter normal, planificat. •
inventarieri extraordinare, ce sunt impuse de anumite situaţii de excepţie, cum ar
fi: calamităţi naturale, în cazul modificărilor de preţuri, predarea-primirea unei
gestiuni etc.
ETAPELE INVENTARIERII
Pregătirea inventarierii dupa aia
Constatarea, descrierea şi evaluarea elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii supuse inventarierii dupa aia
Stabilirea rezultatelor inventarierii şi înregistrarea lor în contabilitate
PREGĂTIREA INVENTARIERII
este o etapă premergătoare inventarierii propriu-zise şi constă în:
• luarea unor măsuri cu caracter organizatoric;
• efectuarea unor operaţiuni de pregătire contabilă.
Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia
gestionării entităţii şi care elaborează şi transmit comisiilor de inventariere
proceduri scrise în acest sens, adaptate la specificul activităţii. Inventarierea
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se efectuează de
către comisii de inventariere formate din preşedinte şi membrii comisiei (la
enităţile al căror număr de salariaţi este redus, inventarierea se poate efectua de
o singură persoană).
În vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere,
administratorii, ordinatorii de credite sau alte persoane care au obligaţia
gestionării entităţii trebuie să ia măsuri pentru crearea condiţiilor
corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
• organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sorto-tipo-
dimensiuni, codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft;
• ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiuni şi a celei contabile
şi efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidenţe;
• participarea întregii comisii de inventariere la lucrările de inventariere;
• asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se
inventariază, respectiv pentru sortare, cântărire, măsurare, numărare etc.;
• asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate,
sort, preţ etc.) şi la evaluare lor, conform reglementărilor contabile aplicabile, a
unor specialişti din enitate sau din afară acesteia, la solicitarea responsabilului
comisiei de inventariere. Aceste persoane au obligaţia de a semna listele de
inventariere pentru atestarea datelor înscrise;
În vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere,
administratorii, ordinatorii de credite sau alte persoane care au obligaţia
gestionării entităţii trebuie să ia măsuri pentru crearea condiţiilor
corespunzătoare de lucru comisiei de de inventariere, prin:
• dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr
suficient pentru măsurare, cântărire, cu citire de coduri de bare etc., cu mijloace
de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum şi cu birotica necesară;
• dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de
sigilare a spaţiilor inventariate;
• asigurarea protecţiei membrilor comisiei de inventariere în conformitate
cu normele de protecţie a muncii;
• asigurarea securităţii uşilor, ferestrelor, porţilor etc. de la magazine,
depozite, gestiuni etc.
Principalele măsuri organizatorice care trebuie

luate de către comisia de inventariere
• a. înainte de începerea operaţiunii de inventariere, să ia de la gestionarul
răspunzător de gestiunea bunurilor o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă:
• gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;
• în afara bunurilor enităţii respective, are în gestiune şi alte bunuri
aparţinând terţilor, primite cu sau fără documente;
• are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate ori valoare are
cunoştinţă;
• are bunuri nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru
care s-au întocmit documentele aferente;
• a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;
• deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea
bunurilor aflate în gestiune sa;
• are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa
gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.
• b. să identifice toate locurile (încăperile) în care există bunuri ce
urmează a fi inventariate;
• c. să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de depozitare, în prezenţa
gestionarului, ori de cât ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se părăseşte
gestiunea;
• d. să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune, fişele de magazie,
menţionând data la care s-au inventariat bunurile, să vizeze documentele care
privesc intrări sau ieşiri de bunuri, existente în gestiune, dar neînregistrate, să
dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate,
astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea;
• e. să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din
ziua curentă, solicitând depunerea numerarului la casieria enităţii (la gestiunile cu
vânzare cu amănuntul);
• f. să controleze dacă toate instrumentele şi aparatele de măsură sau de
cântărire au fost verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare;
• g. în cazul în care gestionarul nu s-a prezentat la data şi ora fixate pentru
începerea operaţiunilor de inventariere, comisia de inventariere sigilează
gestiunea şi comunică aceasta comisiei centrale sau administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii,
conform procedurilor proprii privind inventarierea. Aceste persoane au obligaţia
să încunoştinţeze imediat, în scris, pe gestionar despre reprogramarea
inventarierii ce trebuie să se efectueze, indicând locul, ziua şi ora fixate pentru
începerea operaţiunilor de inventariere.
Constatarea, descrierea şi evaluarea elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii supuse inventarierii reprezintă inventarierea
propriu-zisă.
Această etapă presupune efectuarea următoarelor lucrări:
• a) constatarea;
• b) descrierea;
• c) evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii cu ocazia inventarierii.
CONSTATAREA
Se efectuează la locurile de existenţă, de depozitare sau păstrare a
bunurilor, prin numărare, cântărire, măsurare ori prin alte mijloace de
determinare a existenţei faptice a acestora, în funcție de natura elementelor
inventariate și a documentelor care atestă titlul de proprietate. Imobilizările
corporale care în perioada inventarierii se află în afara enităţii (vapoare,
locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate în cursă de lungă
durată, maşinile de forţă şi utilajele energetice, maşinile, utilajele şi instalaţiile de
lucru, aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare şi mijloacele de
transport date pentru reparaţii în afara entităţii se inventariază înaintea ieşirii lor
temporare din gestiunea entităţii sau prin confirmare scrisă primită de la
entitatea unde acestea se găsesc, potrivit procedurilor proprii aprobate. Un regim
special îl au creanţele şi obligaţiile faţă de terţi, care sunt supuse verificării şi
confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de
creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi,
potrivit „Extrasului de cont” sau a punctajelor reciproce scrise.
DESCRIEREA
Se face în mod amănunţit, precizându-se denumirea, felul, cantitatea,

calitatea, dimensiunile şi orice alte indicaţii necesare pentru o cât mai clară
identificare a fiecărui element în parte. De exemplu, în listele de inventariere a
materialelor de masă, lichidelor etc. se menţionează modul cum s-a făcut
inventarierea, precum şi datele tehnice care au stat la baza calculelor.
Completarea listelor de inventariere se efectuează:
• fie folosind sistemul informatic de prelucrare automată a datelor;
• fie prin înscrierea elementelor de active identificate, fără spaţii libere şi
fără ştersături, conform procedurilor interne aprobate.
Toate bunurile inventariate, grupate pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi
pe categorii de bunuri, se înscriu în listele de inventariere, care se semnează pe
fiecare filă, de către preşedintele şi membrii comisiei de inventariere, de către
gestionari şi de către specialişti solicitaţi de către preşedintele comisiei de
inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.
Evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor reglementărilor contabile
aplicabile, precum şi ale normelor emise în acest sens de ministerul finanţelor
publice. Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenţei
metodelor, potrivit căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute,
asigurându-se comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. De asemenea, la
stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit
căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau
pierderilor de valoare.
Practic, în cazul elementelor de activ, pot apărea două situații:

• valoarea de inventar constatată este superioară valorii din contabilitate
a activului inventariat. În acest caz, aplicarea principiului prudenței impune
ignorarea plusului de valoare;
• valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate a
activului. În acest caz, se consideră, conform principiului prudenței, că activul este
depreciat și trebuie înregistrate ajustări pentru depreciere, astfel încât acesta să
fie raportat în situațiile financiare anuale la cea mai mică valoare dintre valoarea
contabilă și cea de inventar. Ajustarea pentru depreciere va fi înregistrată în
contabilitate prin recunoașterea unei cheltuieli.
constituie etapa în care se întocmesc situaţiile comparative necesare pentru
stabilirea rezultatelor inventarierii precum şi aceea în care se înfăptuiesc
operaţiile de regularizare a diferenţelor constatate la inventariere şi înregistrarea
lor. Determinarea rezultatelor inventarierii se face prin compararea datelor
constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-
operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate.
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere, după
confirmarea de către compartimentul de contabilitate a soldurilor scriptice, într-
un proces-verbal.
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conţină, în

principal, următoarele elemente:
• data întocmirii; • numele şi prenumele membrilor comisiei de
inventariere;
• numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere;
• gestiunea/gestiunile inventariate;
• data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;
• rezultatele inventarierii; • concluziile şi propunerile comisiei cu privire la
cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele vinovate, precum şi
propuneri de măsuri în legătură cu acestea;
• volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu
vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării
lor în circuitul economic;
• propuneri de scoatere din funcţiune a imobiliuărilor corporale, respectiv
din evidenţă a imobilizărilor necorporale, propuneri de scoatere din uz a
materialelor de natura obiectelor de inventar şi declasare sau casare a unor
stocuri;
• constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea
integrităţii bunurilor din gestiune;
• precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

putem avea următoarele situații:
• în cazul plusurilor în gestiune, bunurile respective se evaluează potrivit
reglementărilor contabile aplicabile;
• în cazul lipsurilor, acestea pot fi:
• neimputabile – în această situație, lipsa doar se constată, iar entitatea
emite o autofactură pentru colectarea taxei aferente cheltuielii înregistrate cu
scoaterea activului din evidență, în cazul firmelor înregistrate în scopuri de TVA;
• imputabile. În acest caz, administratorii vor lua măsura imputării
acestora persoanelor vinovate, la valoarea lor de înlocuire, stabilită în funcție de
prețul pieței.
STABILIREA REZULTATELOR INVENTARIERII ŞI

ÎNREGISTRAREA LOR ÎN CONTABILITATE
La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile din gestiune nu

sunt considerate infracţiuni, se va avea în vedere posibilitatea compensării
lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
• să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din
cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model,
dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
• diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă
de gestiune şi aceeaşi gestiune.
Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile
constatate. Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării cotelor de
scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru enitate, se recuperează de la
persoanele vinovate, conform Deciziei de imputare.
Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se
prezintă, în termen de 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de
inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei
responsabile cu gestiunea enităţii.
Acesta, cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil şi al
conducătorului compartimentului juridic, decide asupra soluţionării propunerilor
făcute, cu respectarea dispoziţiilor legale. Conform art. 7, alin. (3) din Legea
contabilităţii nr. 82/1991, republicată, rezultatele inventarierii trebuie înregistrate
în evidenţa tehnico-operativă, cât şi în contabilitate, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării
procesului-verbal de inventariere de către administrator, ordonatorul de credite
sau persoana responsabilă cu gestiunea enităţii. Pe baza datelor cuprinse în listele
de inventariere, procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice, după caz,
se întocmeşte Registrul-inventar.
Acesta este un document contabil obligatoriu (nu şi în cazul inventarierilor
parţiale ori a celor efectuate în cursul anului, atunci când entitatea efectuează mai
multe inventarieri) în care se înscriu rezultatele inventarierii elementele de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate după natura lor, conform
structurii posturilor din bilanţ.
CAPITOLUL 7 SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

Obiectivul şi structura situaţiilor financiare
anuale
Lucrările contabile de închidere a exerciţiului
financiar
Lucrări de sistematizare a datelor în Bilanţ,
Contul de profit şi pierdere şi notele explicative
Obiectivul situaţiilor financiare anuale

Situaţiile financiare anuale reprezintă documente de raportare financiară
prin care se prezintă, la un anumit moment, situaţia fluxurilor reale şi monetare
ale unei entităţi.
Pentru a satisface nevoile de informare ale utilizatorilor situaţiile
financiare trebuie:
• să furnizeze informaţiile necesare investitorilor actuali şi potenţiali
pentru luarea unei decizii raţionale privind investiţiile şi creditarea;
• să ofere informaţii utile pentru evaluarea fluxurilor viitoare de lichidităţi;
• să prezinte informaţii privind resursele economice, drepturile asupra
acestor resurse şi modificările acestora.
Norma românească precizează că obiectivul situaţiilor financiare este
furnizarea informaţiilor despre poziţia financiară, performanţa financiară şi
fluxurile de trezorerie, care sunt utile unei categorii largi de utilizatori în luarea
deciziilor.
Poziţia financiară se referă la relaţiile dintre elementele bilanţului, adică
active, datorii şi capitaluri proprii. Aceasta este influenţată de:
• resursele economice (mijloacele) pe care le controlează o întreprindere.
Aceste informaţii sunt utile pentru a se anticipa capacitatea întreprinderii de a
genera numerar sau echivalente de numerar în viitor;
• structura financiară a întreprinderii; informaţiile privind structura
financiară sunt utile pentru a anticipa nevoile viitoare de creditare sau şansele de
a primi finanţare în viitor, precum şi modul în care profiturile şi fluxurile viitoare
de numerar vor fi repartizate între cei care au un interes în întreprindere;
• lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii; informaţiile despre lichiditate
şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de aşi onora
angajamentele financiare la scadenţa stabilită. Lichiditatea se referă la
disponibilitatea de a utiliza numerarul în viitorul apropiat, după luarea în calcul a
obligaţiilor financiare aferente perioadei. Solvabilitatea se referă la
disponibilitatea de a utiliza numerarul pe o perioadă mai lungă de timp, în care
urmează să se achite obligaţiile scadente;
• capacitatea întreprinderii de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi
desfăşoară activitatea.
PERFORMANŢELE FINANCIARE
Informaţiile despre performanţele financiare ale unei firme, în special,
profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale
ale resurselor economice pe care aceasta le va putea controla în viitor.
Informaţiile despre performanţă sunt utile pentru a anticipa capacitatea firmei de
a genera fluxuri de numerar, folosind resursele existente, precum şi pentru
formularea raţionamentelor cu privire la eficienţa cu care vor fi utilizate noi
resurse.
FLUXURILE DE TREZORERIE
Sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar. Utilizatorii
situaţiilor financiare doresc să cunoască capacitatea entităţii de a genera
lichidităţi şi echivalente de lichidităţi, momentul şi siguranţa apariţiei lor, dar şi
necesităţile de finanţare ale firmei.
O entitate trebuie să prezinte componentele de numerar şi echivalente de
numerar şi trebuie să prezinte o reconciliere a valorilor din situaţia fluxurilor sale
de trezorerie cu elementele echivalente raportate în situaţia poziţiei financiare.
Prin urmare, informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de
bilanţ, cele privind performanţa de contul de profit şi pierdere, iar cele privind
fluxurile de trezorerie de situaţia fluxurilor de trezorerie.
OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE

Pentru atingerea obiectivului situaţiilor financiare de a oferi informaţii utile,
normele contabile stabilesc că informaţiile prezentate trebuie să întrunească
anumite caracteristici calitative. OMFP 1802/2014 stabileşte:
- carateristici calitative fundamentale;
- carateristici calitative amplificatoare.
Caracteristicile calitative fundamentale sunt:
• relevanţa;
• reprezentarea exactă.
Caracteristicile calitative amplificatoare:
• comparabilitate;
• verificabilitate;
• oportunitate;
• inteligibilitate.
CARACTERISTICILE CALITATIVE FUNDAMENTALE

Relevanţa
• Informaţiile financiare sunt relevante dacă îi ajută pe utilizatori în luarea
deciziilor. Această capacitate a informaţiilor financiare este dată de valoarea lor
predictivă, valoarea de confirmare sau de ambele.Valoarea predictivă presupune
folosirea informaţiilor financiare, de către utilizatori, pentru a previziona
rezultatele viitoare, dar nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză.
Valoarea predictivă şi valoarea de confirmare a informaţiilor financiare sunt în
strânsă legătură. Informaţiile care au valoare predictivă au adesea şi valoare de
confirmare. De exemplu, informaţiile privind veniturile pentru anul curent, pot fi
utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, dar pot fi şi
comparate cu previziunile efectuate în anii anteriori, pentru exerciţiul curent.
Rezultatele acestor comparaţii pot ajuta utilizatorii să corecteze şi să
îmbunătăţească procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor
previziuni.
Reprezentarea exactă- pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere

trebuie să fie completă, neutră şi fără erori.
• O descriere completă include toate informaţiile necesare pentru ca un
utilizator să înţeleagă fenomenul descris, inclusiv explicaţiile necesare. Pentru
unele elemente o descriere completă poate să impună explicaţii privind faptele
semnificative referitoare la calitatea şi natura elementelor, factorilor şi
circumstanţelor care ar putea să le afecteze calitatea şi natura, şi procesul utilizat
pentru a determina descrierile numerice.
• Descrierea neutră este cea care nu suportă influenţe în selecţia şi
prezentarea informaţiilor financiare. O descriere neutră nu este denaturată,
ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată pentru a creşte
probabilitatea ca informaţiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de
către utilizatori.
• Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în
descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informaţiile
raportate a fost selectat şi aplicat fără erori.
Comparabilitate
• permite utilizatorilor să identifice şi să înţeleagă similitudinile şi
diferenţele dintre elemente, analizând informaţii similare despre alte entităţi şi cu
informaţii similare despre aceeaşi entitate aferente unei alte perioade.
Comparabilitatea nu presupune uniformitate. Pentru ca informaţiile să fie
comparabile, aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate similar, iar
aspectele diferite trebuie să fie prezentate diferit. Deşi un fenomen economic
unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri, permiterea unor metode
contabile alternative pentru acelaşi fenomen economic diminuează
comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobilizărilor corporale la cost sau la
valoarea reevaluată).
Verificabilitate
asigură utilizatorii că informaţiile reprezintă exact fenomenele economice
pe care îşi propun să le prezinte. Prin verificabilitate se înţelege că diferiţi
observatori independenţi şi în cunoştinţă de cauză ar putea ajunge la un consens
cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.
Oportunitate
• înseamnă că informaţiile sunt disponibile în timp util. În general, cu cât
sunt mai vechi informaţiile, cu atât sunt mai puţin utile. Totuşi, unele informaţii
pot să rămână oportune mult timp după sfârşitul perioadei de raportare
deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiţi să identifice şi să
aprecieze tendinţele.
Inteligibilitatea informațiilor
• presupune clasificarea, caracterizarea şi prezentarea informațiilor în
mod clar şi concis. Unele fenomene sunt complexe şi nu pot fi transformate în
fenomene uşor de înţeles. Excluderea informaţiilor privind aceste fenomene din
rapoartele financiare ar conduce la situaţia ca aceste rapoarte să fie incomplete.
Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoştinţe
suficiente privind activităţile de afaceri şi economice şi care studiază şi analizează
informaţiile cu atenţia cuvenită. Totuşi, prezentarea rapoartelor financiare trebuie
realizată astfel încât să permită înţelegerea lor de către diferitele categorii de
utilizatori ai informaţiilor cuprinse în acestea.
STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE
Microentităţile sunt firmele care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a

cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
• a) totalul activelor: 1.500.000 lei;
• b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
• c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.
În cazul microentităților, situaţiile financiare cuprind:
• bilanţ prescurtat;
• cont prescurtat de profit şi pierdere;
• opţional, pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau
situaţia fluxurilor de trezorerie
Entităţile mici sunt cele care, la data bilanţului, nu se încadrează în
categoria microentităţilor şi nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre
următoarele trei criterii:
• a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
• b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
• c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
În cazul entităţilor mici, situaţiile financiare cuprind:

• bilanţ prescurtat;
• cont de profit şi pierdere;
• notele explicative la situaţiile financiare anuale.
• Opţional, pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau
situaţia fluxurilor de trezorerie.
Situaţiile financiare se întocmesc, de obicei, la sfârşitul exerciţiului
financiar, dar şi „în situaţia fuziunii, divizării sau lichidării, în condiţiile legii”.
Componentele situaţiilor financiare anuale formează un tot unitar,
completându-se reciproc şi contribuind la oferirea unei imagini complete a
activităţii entităţii (poziţia financiară la sfârşitul exerciţiului, evoluţia acesteia în
cursul exerciţiului, performanţele înregistrate în exerciţiul respectiv).
Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de:
• raportul administratorilor;
• raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz;
• propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii
contabile;
• o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) din Legea
contabilității, prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor
financiare anuale şi confirmă că:
• a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale
sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
• b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare,
performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea
desfăşurată;
• c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.
LUCRĂRILE CONTABILE DE ÎNCHIDERE A

EXERCIŢIULUI FINANCIAR
Întocmirea balanţei de verificare primară;
Inventarierea generală a patrimoniului;
Contabilizarea operaţiilor de regularizare;
Determinarea rezultatului contabil;
Determinarea profitului impozabil, a impozitului pe profit şi contabilizarea
acestuia; repartizarea profitului;
Închiderea conturilor de activ şi a conturilor de pasiv;
Întocmirea balanţei de verificare finale.
Contabilizarea operaţiilor de regularizare se

referă la:
- diferenţele de inventar;
- amortizările;
- ajustările pentru depreciere; - provizioanele;
- diferenţele de curs valutar;
- delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor;
- variaţia stocurilor.
Întocmirea balanţei de verificare primară

Balanţa de verificare primară este întocmită în vederea redactării
situaţiilor financiare anuale şi cuprinde datele sistematizate şi prelucrate în
conturile registrului Cartea mare.
Cu acest prilej se descoperă şi se înlătură erorile care afecteză relaţiile de
echilibru, între debitul şi creditul conturilor, precum şi a egalităţilor valorice, între
mărimile de aceeaşi natură, din conturile analitice şi contul sintetic
corespunzător.
Scopul întocmirii balanţei de verificare înaintea inventarierii constă în
furnizarea informaţiilor cu privire la situaţia scriptică a patrimoniului ce urmează a
fi comparată cu situaţia reală determinată prin inventariere.
Balanţa de verificare se întocmeşte conform modelului adoptat de
entitate. Cele mai utilizate sunt balanţele de verificare cu 4 sau 5 serii de egalităţi.
INVENTARIEREA GENERALĂ A PATRIMONIULUI

Dacă toate operaţiile economice şi financiare au fost corect reflectate atât
în evidenţa cronologică cât şi în cea sistematică, balanţa de verificare primară ar
trebui să reflecte situaţia reală a patrimoniului.
De regulă, însă, între datele din balanţa de verificare şi mărimile
corespunzătoare din realitate pot să apară nepotriviri ce sunt sesizate şi
determinate prin inventariere.
La inventariere se urmăreşte atât situaţia faptică, cât şi starea bunurilor în
vederea stabilirii deprecierii acestora.
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE REGULARIZARE PRIVIND
DIFERENŢELE CONSTATATE LA INVENTARIERE
La stabilirea rezultatelor inventarierii pot să apară diferenţe cantitative
(plusuri sau minusuri) şi diferenţe de valoare. Diferenţele cantitative vor fi
întotdeauna reflectate în contabilitate (plusuri şi minusuri cantitative), iar în ce
priveşte diferenţele de valoare se va avea în vedere principiul prudenţei
(diferenţele în plus la active nu se vor reflecta pe când cele în minus se vor
înregistra ca o amortizare suplimentară dacă deprecierea este ireversibilă sau ca o
pierdere probabilă de valoare, dacă pierderea este posibil reversilă, iar la datorii
situaţia este inversă plusurile de valoare nu se înregistrează, iar minusurile se vor
reflecta).
În situaţia în care cantităţile şi valorile constatate faptic pentru un anumit
element patrimonial sunt mai mari decât cele ce figurează în contabilitate, rezultă
un plus de inventar, iar în situaţia inversă rezultă un minus de inventar. Atât
plusurile cât şi minusurile de inventar se consemnează în listele de inventar. După
stabilirea plusurilor şi minusurilor de inventar, se procedează la regularizarea
diferenţelor. Indiferent de natura elementelor patrimoniale, plusurile cantitative
de inventar se înregistrează ca intrări în patrimoniu, iar minusurile cantitative de
inventar, fie se impută persoanelor vinovate, fie se trec asupra cheltuielilor.
OPERAŢIILOR DE REGULARIZARE PRIVIND
AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR
Pentru imobilizările amortizabile, entităţile calculează şi înregistrează
amortizarea pe baza planului de amortizare sau a fişelor mijloacelor fixe.
La sfârşitul exerciţiului, valoarea actuală stabilită prin inventariere trebuie
să coincidă cu valoarea contabilă netă. Există însă şi situaţii în care valoarea
actuală este mai mică decât valoarea contabilă netă, diferenţa înregistrându-se:
• fie pe seama unei amortizări suplimentare dacă aceasta corespunde unei
deprecieri definitive;
• fie printr-o ajustare pentru depreciere dacă aceasta corespunde unei
deprecieri reversibile.
OPERAŢIILOR PRIVIND AJUSTĂRILE PENTRU
DEPRECIERE
În principiu, ajustările pentru deprecierea activelor se înregistrează pentru
următoarele categorii de elemente patrimoniale: active imobilizate, stocuri şi
producţie în curs de execuţie, creanţe şi conturi de trezorerie.
La sfârşitul fiecărui exerciţiu sau la ieşirea din patrimoniu a elementelor de
activ, ajustările înregistrate până la acel moment se analizează şi se regularizează,
după caz, astfel:
• în situaţia în care deprecierea reversibilă este superioară ajustării
existente se înregistrează o ajustare suplimentară, stabilindu-se o corespondenţă
identică cu cea de la constituire;
• în situaţia în care deprecierea constatată este inferioară ajustării
înregistrate, diferenţa se deduce din ajustarea pentru depreciere şi se
înregistrează la venituri
• la ieşirea din entitate a elementelor de activ, ajustările pentru
depreciere rămase fără obiect se anulează înregistrându-se la venituri
OPERAŢIUNILOR DE REGULARIZARE PRIVIND
PROVIZIOANELE
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă. Acesta va fi

recunoscut numai în momentul în care:
• entitatea are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;
• este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora
obligaţia respectivă; şi
• poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.
Provizioanele se constituie pentru:
• litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;
• cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte
cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;
• dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de
acestea;
• acţiuni de restructurare;
• pensii şi obligaţii similare;
• impozite;
• prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit
prevederilor legale sau contractuale;
• provizioane în legătură cu acordurile de concesiune;
• provizioane pentru contracte cu titlu oneros;
• alte provizioane.
OPERAŢIILOR DE REGULARIZARE PRIVIND
DIFERENŢELE DE CURS VALUTAR
Dacă între elementele patrimoniale de care dispune o firmă se numără

creanţe, datorii şi disponibilităţi (la bănci, în casierie, sub formă de acreditive) în
valută, pentru a se asigura reflectarea acestora în contabilitate la mărimea reală,
este necesară evaluarea lor în lei în funcţie de cursul de schimb de la finele
fiecărei luni, inclusiv la sfârşitul exerciţiului.
Datorită fluctuaţiei, de regulă, zilnice a cursului de schimb a monedei
naţionale în raport cu diverse valute, valoarea în lei a creanţelor, datoriilor şi
disponibilităţilor în valută la sfârşitul fiecărei luni (implicit la sfârşitul exerciţiului)
poate să fie mai mare sau mai mică decât valoarea în lei a acestora la data intrării
în entitate (pentru tranzacţiile din luna decembrie sau la sfârşitul lunii anterioare
pentru cele mai vechi), respectiv decât soldul conturilor de disponibilităţi în valută
determinat după contabilizarea operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută din
cursul exerciţiului.
Astfel, diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor şi
disponibilităţilor exprimate în valută, ca urmare a scăderii cursului valutar,
respectiv cele aferente datoriilor exprimate în valută, ca urmare a creşterii
cursului valutar se înregistrează în contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar”.
Diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor şi
disponibilităţilor exprimate în valută, ca urmare a creşterii cursului valutar,
respectiv cele aferente datoriilor exprimate în valută, ca urmare a scăderii
cursului valutar, se înregistrează în contul 765 „Venituri din diferenţe de curs
valutar”.
DELIMITAREA ÎN TIMP A CHELTUIELILOR ŞI
VENITURILOR
Exprimarea în bilanţ a unui rezultat real presupune delimitarea în timp a
cheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii unităţii pe măsura angajării acestora
şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă, fără a se ţine seama de
data încasării sumelor sau data efectuării plăţilor.
Dacă la sfârşitul exerciţiului se constată că au fost efectuate şi înregistrate
la cheltuielile exerciţiului diverse sume ce privesc exerciţiile următoare, atunci
trebuie să se procedeze la transferul sumelor corespunzătoare din conturile de
cheltuieli din clasa 6 în contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”.
În mod corespunzător, dacă iniţial cheltuielile au fost reflectate în contul
471 „Cheltuieli înregistrate în avans” şi sunt aferente exerciţiului curent se face
transferul la conturile din clasa 6.
Veniturile înregistrate până la sfârşitul exerciţiului, constatate a fi venituri
aferente exerciţiilor următoare sau încasări în vederea prestării unor servicii
ulterioare se transferă din conturile de venituri ale perioadei (clasa 7) în contul
472 „Venituri înregistrate în avans”.
În mod similar, dacă au fost reflectate iniţial în contul 472 „Venituri
înregistrate în avans ” şi sunt aferente perioadei curente se transferă la conturile
de venituri din clasa 7.
ÎNREGISTRAREA VARIAŢIEI STOCURILOR

Contabilizarea operaţiunilor privind variaţia stocurilor se referă la acele
entităţi în care se aplică metoda inventarului intermitent.
STABILIREA REZULTATULUI CONTABIL
Rezultatul contabil al exerciţiului se determină ca diferenţă între venituri şi
cheltuieli, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Acesta se stabileşte, de obicei, lunar ca efect al închiderii conturilor de
cheltuieli din clasa 6 şi a conturilor de venituri din clasa 7 prin contul 121 „Profit
sau pierdere”.
În cazul în care veniturile fiecărei perioade (luna calendaristică) sunt mai
mari decât cheltuielile perioadei, rezultatul apare sub forma profitului, iar în cazul
în care veniturile sunt mai mici decât cheltuielile, rezultatul apare sub forma
pierderii.
DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL, A

IMPOZITULUI PE PROFIT ŞI CONTABILIZAREA
ACESTUIA, REPARTIZAREA PROFITULUI
Pentru impozitarea profitului trebuie pornit de la realitatea că nu în toate
cazurile principiile contabile general admise sunt în acord cu principiile impunerii
fiscale.
În aceste condiţii, trebuie făcută distincţie între rezultatul contabil şi
rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau pierderii
exerciţiului financiar ce figurează în contul 121 „Profit sau pierdere”, înainte de
impozitare. Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a
exerciţiului, stabilit potrivit regulilor fiscale. Acesta se calculează ca diferenţă între
veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile
ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE ACTIV ŞI DE
PASIV
După sistematizarea în registrul Cartea mare a operaţiilor corespunzătoare
diferenţelor constatate la inventar, precum şi a celor privind determinarea
profitului contabil, a impozitului pe profit şi repartizării profitului net, datele din
conturile care au suferit modificări sunt prelucrate determinându-se soldurile
finale.
Încheierea exerciţiului financiar este marcată în Registrul-jurnal prin două
articole contabile: unul pentru închiderea conturilor de activ, iar celălalt pentru
închiderea conturilor de pasiv, folosindu-se drept corespondent contul 892 „Bilanţ
de închidere”.
Astfel, contul 892 „Bilanţ de închidere” se debitează cu soldurile finale
debitoare ale conturilor de activ, în scopul închiderii acestora şi se creditează cu
soldurile finale creditoare ale conturile de pasiv, pentru închiderea acestora.
ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE FINALE

Balanţa de verificare finală conţine, pentru fiecare cont sintetic, datele
cele mai semnificative privind situaţia de la începutul şi respectiv sfârşitul
exerciţiului pentru care se întocmesc situaţiile financiare, precum şi cele privind
mişcările din cursul exerciţiului (inclusiv a celor generate de diferenţele de
inventar, determinarea rezultatului exerciţiului, a impozitului pe profit şi a
impozitului pe profit).
În plus, balanţa de verificare finală are şi rolul de a asigura controlul
corectei preluări şi prelucrări a datelor corespunzătoare mişcărilor de valori
intervenite după elaborarea balanţei de verificare primare.
FORMATUL BILANŢULUI PRESCURTAT

A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai
mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
FORMATUL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

PRESCURTAT
 CIFRA DE AFACERI NETĂ;
 ALTE VENITURI;
 COSTUL MATERIILOR PRIME ŞI AL CONSUMABILELOR;
 CHELTUIELI CU PERSONALUL;
 AJUSTĂRI DE VALOARE;
 ALTE CHELTUIELI;
 IMPOZITE;
 PROFIT SAU PIERDERE.

Conta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COD BROSURA 72

3.Actiunile interprinse in etapa preliminara a inventarierii (pregatirea inventarierii) pot fi

6.Imobilizarile necorporale cuprind:

8.Din punct de vedere al modului de participare la crearea de noi valori, cheltuielile se

12.Potrivit Legii contbilitatii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie:

13.Imobilizariile corporale, numite si active tangibile, cuprind:

14.Subiectul unei stiinte formuleaza raspunsul la intrebarea:

17.Principiul dublei inregistrari presupune:

18.Decontul de cheltuieli prezentat de angajatul N la intoarcerea din deplasare cuprinde:

19.Datoriile financiare ale intreprinderii se refera la:

20.In cadrul procedeelor metodei contabilitatii, inventarierea reprezinta:

22.Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar se refera la:

23.Operatiile de regularizare presupun contabilizarea:

24.Circuitul documentelor reprezinta:

25.Urmatoarele afirmatii legate de soldul final al unui cont sunt adevarate:

26.In functie de dependenta lor de volumul productiei, cheltuielile se grupeaza in:

29.Diferentele de pret aferente produselor vandute se determina prin formula:

30.Articolele contabile care contin numai doua conturi se numesc:

32.In urma modificarilor permutative:

33.Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli fac parte din:

34.Rezultatul contabil al exercitiului se determina ca diferenta intre:

37.Balanta de verificare pe rulaj sistematizeaza din Registrul Cartea-Mare, urmatoarele

39.Consemnarea in contabilitate a contributiei unitatii la fondul de somaj aferenta salariilor

43.Pentru evaluarea iesirilor din patrimoniu si implicit a consumurilor de stocuri se poate

44.Dupa forma de prezentare:

45.Care din urmatoarele regimuri de amortizare a imobilizarilor corporale poate fi utilizat de

48.Dupa amortizarea integrala, programul informatic pentru evidenta salariilor cu o valoare

49.In functie de momentul si scopul calcularii lor, costurile pot fi:

50.Printre calculele periodice de sinteza, regasim:

2.Contabilitatea de trezorerie presupune:

3.Din definitia obiectului contabilitatii deducem:

4.Dupa natura conturilor continute, balantele de verificare se clasifica in:

5.Articolele contabile care contin numai doua conturi de numesc:

6.Fac parte din categoria imobilizarilor financiare urmatoarele:

7.Urmatoarele afirmatii legate de soldul final al unui cont sunt adevarate:

8 Erorile esentiale sau de fond sunt urmatoarele:

10.Conturile care detaliaza in parti componente substantele patrimoniale de aceeasi natura se

11.Imobilizarile corporale, numite si active tangibile, cuprind:

12.Contul balansat sau soldat reprezinta:

13.Datoriile financiare ale intreprinderii se refera la:

14.Printre procedeele comune disciplinelolor economice regasim:

15.Analiza contabila este:

16.Debitul contului reprezinta in mod conventional:

18.Rulajul contului cuprinde:

19.Balanta de verificare “SAH” sistematizeaza din registrul Cartea-Mare, urmatoarele

20.Care este regula de functionare a conturilor de activ?

21.Formula contabila 5121 = 4111 poate avea urmatoarea explicatie:

22.Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci si caseria persoanei juridice

26.Veniturile din dobanzi fac parte din urmatoarea categorie de venituri:

27.O amenajare de teren finalizata in cursul exercitiului curent cu o valoare de intrare de

28.Contul 4428 “TVA neexigibila” poate sa apara in urmatoarele situatii:

33.Se receptioneaza din sectiile de fabricatie, conform notei de predare nr.59/20.08.200N,

34.Costul de achizitie a bunurilor procurate cu titlu oneros cuprinde:

35.Formula contabila 603 = 303 poate avea urmatoarea explicatie:

36.Contul 121 “Profit si pierdere” se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

37.Reflectarea creantelor ce apar in decontarile cu personalul se face cu ajutorul urmatoarelor

39.Evidenta fluxurilor banesti in numerar se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:

40.Contul 509 “Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare” se caracterizeaza prin

42.Printre metodele partiale de calculatie a costurilor, distingem:

43.Dupa continutul si natura economica a tipului de cost calculat, distingem:

44.Printre metodele moderne de calculatie a costurilor pot fi mentionate:

45.Printre metodele clasice de calculatie a costurilor pot fi mentionate:

47.Dintre functiile specific documentelor justificative, se regasesc mai jos:

48.Dupa modul de repartizare in costul produselor, cheltuielile de productie se grupeaza in: