Exista marturii potrivit carora filisofia lui Platon, l-a interesat.

A fost poereclit fratele mai mic al lui Socrate.

Un alt prieten al sculpturului, Vasile Georgescu Paleolog, marturiseste ca secretarul lui August Rodin, Mano
Mennier, prieten cu Brancusi, i-a daruit sculptorului un volum cu dialogurile lui Platon.
Mennier era un mare traducator al lui Platon. Cel care semnaleaza prezenta lui Mennier in atelierul lui Bran-
cus este tot Paleolog.
Ultima marturie este aceea a lui Marcel Duchamp. El prin intermediul unei terte persoane ne transmite ceva
despre crezul lui Brancus in ale filosofiei. Persoana este Anais Nin.
“Anais s-a asezat la masa noastra si ne-a spus ca Brancusi s-a inchis in propria lui filosofie de care nu vrea sa
se mai desparta. Ori el, Duchamp, crede ca un artist trebuie sa ramana deschis aventurilor si experientelor de
tot felul.”
Interpretand cele transmise de Duchamp si coreland celelalte informatii despre Brancusi si Platon, deducem
ca filosofia la care Duchamp se refera este chiar filosofia platoniciana. Continand analiza ajungem la con-
cluzia ca insusi Duchamp dorea sa-i transmita lui Brancusi ceva si Brancusi refuza.
Interpretand opera sculptorului dupa 1920, cand Duchamp se intoarce la Paris, deducem ca ceea ce i-a trans-
mis lui Brancusi sunt cunostintele alchimice.
Revenind la marturia Anais , Brancusi a ramas deschis.
Opera sculptorului este variata. Incepe prin a fi sculptor insa lucru necunoscut pana acum, inca de la in-
ceputul carierei sale marcata de originalitate, Brancusi a dorit sa se manifeste si in calitate de arhitect.
Friedrich Teja Bach transmite o marturie a sculptorului din care aflam ca “Sculptura e arhitectura”.
Varietatea operei brancusiene este subliniata si de interesul pe care sculptorul l-a manifestat pentru domeniul
fotografiei. Putem vorbi despre un Brancusi fotograf. Cercetatorii pun interesul lui Brancusi ptr fotografiei
pe seama avangardistului Manrey, el istoriseste episodul care il vadeste a fi un initiator al lui Brancusi in
tainele fotografiei. Totusi opera de Fotograf a lui Brancusi incepe f devreme, inainte de 1904, anul in care
Brancusi paraseste Bucurestiul pentru a se instala la Paris.
Devine aici student in clasa lui Antonie Merceie. O astfel de fotografie infatiseaza studiul dupa Laucon pe
care Brancusi l-a realizat pentru admitere la scoala de arte frumoase.
3 sunt marile teme ale fotografiei lui Brancusi. Autoportrete si portrete ale prietenilor, sculpturi si vederi de
ansamblu asupra atelierului.
Atelierele din Impasse Ronsin nr 8-11.
Fotografia lui Brancusi poate fi interpretata si in sine, dar mai interesant este s-o percepem ca pe o extensiei
a operei sculptorului, fotografiindu si operele Brancusi continua sa le sculpteze.
Posteritatea are brilejul de a putea fi calauzita in interpretarea operei de sculptorul insusi.in
In 1906, prin protectia unor doamne din inalta societate, Brancusi ajunge sa fie practician in atelierul lui Au-
gust Rodin de la Audain. In acel an Rodin ajunge la apogeul carierei lui de sculptor.
Era un ajutor, avea datoria ca folosind pantograful sa transpuna la o scara mai mare modelele care au fost
modelate cu mana de Rodin si sa le transpuna in piatra sau marmura. Activitatea nu-l satisface deloc. Acolo
Brancusi a putut lua contact cu originale de arta greceasca si se stie ca acest fapt a lasat o impresie puternica
ai. in anii batranetii Natalia dumitrescu si alexandru Istrati, Brancusi ii indeamna sa viziteze Luvru si sa
acorde atentie sculpturilor grecesti, asupra operelor perioadei arhaice.
Contactul cu opera lui Rodin a ramas viu si fertil pentru Constantin Brancusi ai teme rodiniene vor putea fi
recunoscute pe tot parcursul activitatii creatoare a sculptorului.
Se presupune ca poarta sarutului isi are sursa in poarta infernului a lui Rodin.
Un document publicat de Doina Lemni precizeaza ca Brancusi isi incepe activitatea la Rodin in ianuarie
1907. In scrisoare se precizeaza ca in aprilie, de cand dateaza scrisoarea, Brancusi primeste o comanda pen-
tru un ansamblu funerar, mormantul avocatului Petre Stanescu aflat in cimitirul Dumbrava din Buzau. Co-
manditara a monumentului este Eliza Petre Stanescu, cea care semneaza cu Brancusi un contract prin care
sculporul se obliga sa-i realizeze doua opere statuare, o femeie asezata pe lespedea mormantului, care plange
si un bust al defunctului, asemanator cu fotografiile, de unde deducem ca exercitiul sculpturar era unul realist
si ca vaduva isi va imaginea un monument realizat in cheia sitilistica a lui Rodin.
Incepand cu 1904 si pana in 1906, Brancusi expune la Paris opere realizate in cheia stilistica a lui Rodin.
Desi Brancusi zaboveste la Rodin doar cateva luni, inca dinainte stapanea cu desavarsire stilul rodinian,
cunoasterea aprofundata a anatomiei corpului uman se datora realizarii la buc, a ecorseului.
Exercitiul ecorseului a inlesnit preluarea stilului rodinian intr-o maniera mimetica.
S-a pastrat in atelierul sculptorului un model din lut de mici dimensiuni a primei viziuni pe care sculptorul o
are asupra monumentului de la Buzau, din care rezulta ca in prima faza prancusi doreste sa dea satisfactie co-
manditarului sau. El reprezinta o femeie ingenunchiata. Aceasta solutie va fi repede parasita, Brancusi ale-
gand solutia unui nud ingenunchiat devenind sculptura careia ii va spune rugaciunea. Este interesant de ob-
servat ca ideea nudului ingenunchiat nu-i apartine lui Brancusi. In vremea cand era practician el putea sa
vada un nud ingenunchiat la Rodin numit chiar rugaciunea. Solutia nudului sunt preluate din ambianta ate-
lierului lui Rodin.
Dupa ce Brancusi il paraseste pe Rodin, in aprilie 1907, el paraseste si stilul rodinian pe care ajunsase sa il
stapaneasca la perfectie.
De acesta Brancusi se desparte brusc, moment in care primeste comanda pentru cimitit.
Este momentul in care in orizontul creatiei - moment al turnantei stilistice.
Dubla cariatida - opera.
Sarutul - figurile apar reprezentate in varianta - figura intreaga.
Dintre procedeele creatoare pe care Brancusi le preia de la Rodin trebuie amintit acela al fragmentarii intreg-
ului. Opera staturara ca fragment e o idee creatoare si procedeu pe care il preia de la Rodin.
Sarutul in varianta bust
Cumintenia pamantului.

Dubla cariatida, Dan Grigorescu, afirma despre dubla cariatida ca ar fi un protosarut.

Cariatida are rolul de a substituii colona. Sculptura are o baza.
Fagment dintr-un capitel - Sarutul bust.
Legenda fiintei androgine, Platon