PREPARATE DIN PLANTE MEDICINALE (ALIFII,

TINCTURI, PILULE, SUPOZITOARE) ŞI PREPARATE

FARMACEUTICE

REŢETA ŞI MODUL DE PREPARARE A UNGUENTELOR

(ALIFIILOR)

Alifia conţine untură sau ulei, dar nu conţine apă. Alifia nu se adsoarbe în piele (cremă
şi preparatele farmaceutice se adsorb). Pt. prepararea alifiilor se poate folosi şi vaselină albă
sau ceară de parafină.
Formula generală (compoziţia alifiei): 500 g untură de porc sau ceară de parafină
moale; 60 g plantă uscată, bine mărunţită ori 150 g plantă proaspătă. Se mai poate folosi
vaselină albă farmaceutică. Eu ultima dată unguentele medicinale l-am preparat din unt, cu
conţinut de grăsime ridicată (82%). Acuma se găseşte şi unt de shea, unt de cacao şi din
acestea se pot prepara unguente. La unguentele mele am mai adăugat ulei de măsline, ulei de
în, ulei de cânepă. Vitamina A şi vitamina E, câte o sticluţă de 10 ml la 4 kg de unguent.
Crema de bază: 250 g ulei de măsline, 200 g unt topit şi 50 g ceară de albine. Se
topeşte ceara şi untul, se amestecă bine toate componentele, am obţinut 500 g cremă de bază.
În această cremă de bază se poate încorpora plante medicinale (dar cu plante se fierbe
1 săptămână, se strecoară şi se adaugă cerea, la sfârşit la gata). Eu am făcut şi cremă de faţă
din acest cremă de bază. Am amestec 60 de acid salicilic în baza aceasta.
Prima dată se topeşte untul sau untura de porc, se introduc plantele sau amestecul de
plante, se fierbe până sfârâia, se ia de pe foc, a doua zi se încălzeşte preparatul până la topire,
se amesteca, se ia de pe foc, a treia zi se topeşte iară preparatul, şi se strecoară, sau mai se
poate încălzi câteva zile (eu de la un timp a treia zi strecor preparatul-unguentul).

1.) REŢETA ŞI MODUL DE PREPARARE A UNGUENTULUI

ANTIREUMATIC COMPLEX:

Rp. 50 bucăţi flori de Gălbenele (Calendula officinalis)

50 bucăţi flori de Coada şoricelului (Achillea millefolium)
50 g flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)
10 g rădăcină de Tătăneasă (Symphytum officinale)
10 g Drăgaică lipicioasă (Galium aparine)

1
 10 g flori de Arnică (Arnica montană)
20 g Piper de Cayene (Capsicum annum)
100 g frunze de Urzică vie (Urtica dioica)

Toate plantele de mai sus se mărunţesc (folosim plante bine uscate) şi se fierb într-un
kilogram de untură de porc (nesărată), până sfârâie, în prealabil se amestecă bine. Operaţia de
mai sus se repetă încă 2 zile de a rândul (până la topire). A treia zi încălzim preparatul până la
topire, şi-l strecurăm în recipiente de sticlă sau cutiuţe goale de medicamente, din material
plastic, cu dop. Se etichetează. Untură se poate înlocui cu margarină sau unt. Se poate adăuga
30 g ceară de albine şi 20 g răşină de brad. Într-un alt vas se topeşte ceară şi răşina, se
amestecă ambele topituri. Se unge locul afectat de boală când este nevoie.

2.) REŢETA ŞI MODUL DE PREPARARE A ALIFIEI

UNIVERSALE, DIN CEARĂ DE ALBINE ŞI RĂŞINĂ DE
BRAD

Rp. 100 g Ceară de albine sau 5 g Ceară de albine

25 g Răşină de brad 15 g Răşină de brad
500 ml Ulei comestibil 80 ml Ulei comestibil
250 g Margarină (un pachet de margarina românească)

Prima dată se topeşte ceară, răşina şi margarina, se ia preparatul de pe foc şi se adaugă

uleiul comestibil. Dacă preparatul se răceşte se mai poate reîncălzi. Se strecoară la cald, în
stare lichidă, printr-o sită metalică (strecurător de ceai) într-un vas gradat, se lasă puţin să se
răcească, nu până la solidificare, se toarnă direct în recipiente corespunzătoare.
Indicaţii terapeutice: reumatism; arterite; ulcer varicos; sindrom post-trombotic; Zona
zoster; plăgi atone (răni greu vindecabile) şi noduli tumorali.

O altă variantă de preparare a alifiei universale:

Rp. Ceară de albine...200 g Rp. Răşină de brad...150 g

Răşină de brad... 50 g Ceară de albine... .50 g
Ulei comestibil...1000 ml Ulei comestibil (de floarea
Soarelui)...1000 ml

2
 Se prepară ca şi reţeta anterioară. Acest unguent se înlocuieşte (falsifică): un baton de
ceară depiltorie cumpărată de la Plafar (75 g), (magazine unde se vând plante medicinale).
Se topeşte un pachet de margarină (250 g) cu ceară depilatorie, şi este gata unguentul.
Mi s-a terminat răşina de brad şi am fost nevoit să folosesc acest înlocuitor de ceară şi răşină.
A fost nevoit să prepar acest unguent, că pierdeam clienţi, dar şi lor i-am spus adevărul. La
mai mulţi bolnavi ia plăcut acest unguent înlocuit (falsificat), decât cel original.

3.) UNGUENT CHINEZESC PT. VINDECAREA: ACNEEI;

RĂNILOR ŞI A ARSURILOR

Rp. 15 g flori de Gălbenele (3 linguriţe)

14 g frunze de Pătlagină (3 linguriţe)
7 g Pelin alb, partea aeriană (1 linguriţă)
7 g rădăcină de Tătăneasă (1 linguriţă)
Se amestecă bine plantele uscate. Acest amestec de plante îl fierbem în 500 g untură
de porc, până sfârâie Lăsăm o zi în repaus. A doua zi îl încălzim până la topire, se strecoară,
cu o strecurătoare din sită (ca o strecurătoare pt. ceai, dar este un pic mai mare, se poate
strecura şi prin tifon). Aşa până este cald, în stare lichidă se toarnă direct în borcănaşe cu dop
din sticlă sau cutiuţe goale de medicamente din material plastic. Se etichetează (numele
unguentului, şi afecţiunile pe care le tratează, şi data preparări).

4.) ALIFIE DE ROCOINĂ PT. MÂNCĂRIMI; ACNEE; BUBE

DULCI ŞI ERUPŢIE A PIELII

Rp. 60 g Rocoină (Stelaria media), Prima dată se topeşte untură şi ceară, în topitură
(12 linguriţe de rocoină) fierbem rocoina puţin, până sfârâie. Lăsăm
500 g Untură de porc preparatul o zi în repaus (se poate lăsa şi 3 zile,
56 g Ceară de albine dar zilnic se încălzeşte până la topire, se
amestecă bine, în fiecare zi). Se strecoară cu ajutorul unei site. Încă la cald, în stare lichidă se
toarnă direct în recipiente de sticlă, sau cutiuţe goale de medicamente, din material plastic.

3
 5.) ALIFIE PT. REFACEREA ŢESUTURILOR LEZATE ŞI
DEGERĂTURI

Rp. 70 g Ceară de albine Se topeşte ceara odată cu uleiul. Se adaugă

20 g Ulei de floarea soarelui camforul amestecând până la dizolvare. După 10
10 g Camfor de propolis minute se adaugă tinctura amestecând bine.
2 g Tinctură de propolis 30%

6.) ALIFIE PT. BUZE; CĂLCÂIE CREPATE; SFÂRCUL

SÂNULUI CREPAT ŞI RĂNI CU PUROI

Rp. 20 g Busuioc (Ocimum basilicum), 4 linguriţe

30 g Ceară de albine albă
30 g Seu de oaie
60 g Colofoniu
30 g Terebentină (lichid vâscos ce curge din brad)
90 g Untura de porc

Totul se topeşte pe foc domol şi se amestecă bine.

7.) ALIFIE DIN TURIŢA MARE C. TUMORILOR ŞI AL

INFLAMAŢIILOR ARTICULARE

Rp. 30 g Turiţa mare (Agrimonia eupatoria) (6 linguriţe)

10 g flori de Gălbenele (Calendula officinalis) (3 linguriţe)
10 g rădăcină de Tătăneasă (Symphytum officinale) (2 linguriţe)
10 g flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla) (3 linguriţe)
10 g frunze de Pătlagină (Plantago major) (3 linguriţe)
10 g Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) (2 linguriţe)
10 g flori de Coda şoricelului (Acillea millefolium) (3 linguriţe)

Amestecul de plante se fierb în 1000 g untură de porc. Se lasă 2 zile în repaus, dar
zilnic se încălzeşte până la topire, şi se amestecă bine. A treia zi se încălzeşte până la

4
fluidificare, şi se strecoară. Extrage ghimpi, aşchiile intrate în mână, răni greu vindecabile,
varice, ulceraţiile gambei, ulcer varicos, hemoroizi, reumatism.

8.) PASTĂ ANTIFLOGISTICĂ C. ABCESULUI; FURUNCULE;

PANARIŢIU

Rp. 200 g Unt 80%

25 g Ceară de albine
15 g Răşină de brad
5 g flori de Gălbenele (Calendula officinalis)

Se topeşte ceară şi răşina, se adaugă untul şi florile, se fierb timp de 10-15 minute. Se
amestecă bine, se strecoară la cald în recipiente corespunzătoare.

9.) ALIFIE DIN FOI DE DAFIN C. PARALIZIEI ŞI A

REUMATISMULUI CRONIC

Rp. 70 g frunze de Dafin (Laurus nobilis)

4 g flori de Gălbenele (Calendula officinalis) (1 linguriţă)
4 g Cimbru de gradină (Satureja hortensis) (1 linguriţă)
4 g flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla) (1 linguriţă)
4 g flori de Coada şoricelului (Achilea millefolium) (1 linguriţă)
4 g flori de Arnică (Arnica montană) (1 linguriţă)

Se amestecă bine plantele de mai sus. Se fierbe în 500 g untură de porc până sfârâie.
Se lasă 2 zile recipiente corespunzătoare. La acest unguent se poate adăuga 20 g ceară de
albine şi 10 g răşină de brad. În repaus, dar zilnic se încălzeşte până la topire. A treia zi se
încălzeşte din nou şi se strecoară în

10.) ALIFIE DIN MERCUR C. COŞURILOR; ULCERULUI

VARICOS; NIGEI; ECZEME; HEMOROIZI; RÂIE; HERPES;
FURUNCULOZĂ

5
Rp. 1000 g untură de porc,
200 g vazelină de maşini (un pumn bun),
2 picături de mercur.

Se frământă bine cu mâna (cu mănuşi de protecţie). Eu am folosit mixerul, mixarea

durează 40 de minute. Este un produs toxic, se fereşte de copii

11.) ALIFIE DIN SALALICIL UNGURESC, C. ECZEMELOR

ZEMUIDE (CU PUROI); BĂTĂTURI ŞI TRANSPIRAŢIA
PICIOARELOR 16% (16 G SALICIL ŞI 100 G UNTURĂ)

80 g de acid salicilic (salicil, 20 g cântăreşte un pliculeţ, 4 pliculeţe de salicil) se

dizolvă în 50 ml alcool etilic de 87º, sau cu 50 ml tinctură de propolis 30%, ca solvent se mai
poate folosi oţet alimentar, sau apă. Se lasă o zi în repaus. Mai se poate prepara acest unguent
fără diluarea salicilului cu vreun lichid, se mixează salicilul cu untura de porc. A 2-a zi se
mixează cu 500 g untură de porc, mixarea durează 15 minute. După mixare imediat se toarnă
preparatul în recipiente de plastic, sau borcănaşe de sticlă cu dop, se etichetează. Sau putem
folosi 100 g de salicil cu 70 ml alcool şi 500 g untură de porc. În acest caz concentraţia
unguentului va fi de 20%. După 2-3 zile de tratament se decojeşte pielea, nu se mai foloseşte
unguentul, căci provoacă iritaţie, rană.
Înainte de preparare a unguentului se poate fierbe în untura de porc sau margarină flori
de gălbenele, 2 zile, a treia zi se strecoară. În acesta se mixează acidul salicilic.

12.) UNGUNENT ENERGIZANT DIN PEDICUŢĂ, CONTRA

REUMATISMULUI ŞI A CÂRCEILOR LA PICIOARE

În 600 g untură de porc se fierbe 30 g de Pedicuţă (Lycopodium clavatum), 15 g de

Ghimbir (Zingiber officinale) Obligeană (Acorus calamus), Flori de gălbenele, Tătăneasa-
rădăcină şi Muguri de plop negru până sfârâie. Se lasă 2 zile, zilnic se încălzeşte până la
topire, a 3-a zi se topeşte din nou şi se strecoară la cald. Se poate adăuga 30 g ceară de albine
şi 20 g răşină de brad. Se topeşte într-un vas separat, şi se amestecă topiturile. Se unge locul
afectat de boală la nevoie.

6
 Din fiecare plantă se pune 15 grame (o lingură buna-mare, din Pedicuţa se pune 3
linguri mari).

13.) ALIFIE CONTRA CELULITEI LIDIA

Rp. 20 g Rozmarin (Rosmarinus officinalis) (6 linguriţe)

20 g fructe de Ienupăr (Juniperus communis) (4 linguriţe)
20 g flori de Lavandă (Lavandula angustifolia) (5 linguriţe)
20 g frunze de Iederă (Hedera helix) (6 linguriţe)
20 g Sovârv (Origanum vulgare) (4 linguriţe)
20 g frunze de Aloe (Aloe vera) (sau gel de Aloe)

Acest amestec de plante se fierbe de a rândul 3 zile în 500 g untură de porc, mai bine
în unt. se strecoară în recipiente corespunzătoare. Locul afectat de celulită se spală cu apă şi
săpun, cu această alifie se masează locul de jos în sus, zilnic.

14. ALIFIE DIN VARZĂ

Ingrediente: - 40 - 60 ml zamă (suc) de varză crudă (se obţine cu storcătorul de fructe)

- 5 g ceară de albine
- 20 g ulei din germeni de porumb (comestibil de floarea soarelui)
- 1 lingură de alcool etilic 38 - 40º
- 1/2 linguriță de miere de albine

Prima dată se încălzeşte untura şi ceara, după ce s-au topit se adaugă uleiul. Încălziţi
totul la 60º C. Separat încălziţi şi zama de varză la 60º C şi adăugaţi în aceasta mierea de
albine şi apoi alcoolul rafinat. Se amestecă foarte bine. Luaţi de pe foc vasul în care aţi topit
ceara, untura şi uleiul. Turnaţi încet în acest amestec soluţia de suc de varză, miere şi alcool.
Mestecaţi încet până se răceşte. Va fi multă apă, se aruncă. Termen de valabilitate: 3 luni.
Indicaţii terapeutice: 1. Artrită; 2. Artroză; 3. Amigdalită; 4. Celulită; 5. Degerături; 6.
Reumatism; 7. Eczeme uscate; 8. Gută, 9. Hemoroizi; 10. Hepatită; 11. Psoriazis; 12. Sciatică;
13. Tumori; 14. Tulburări circulatori; 15. Ulceraţii; 16. Varice; 17. Zona zoster; 18. Cremă de
faţă, de noapte; tendinită.

7
 Obs. După ce strecurăm preparatul, lăsăm să se decanteze. Şi încă la cald (în stare
lichidă) îl turnăm în recipiente. Prima dată curge un lichid galben, de la un timp curge un
lichid negru-marou, acesta se aruncă, căci nu se întăreşte. La prima topitură se poate adăuga
20 g răşină de brad.

15.) CREMĂ DE FAŢĂ CORNELIA PT. COMBATEREA:

RIDURILOR; CEARCĂNELOR; PISTRUILOR; PUNCTELOR
NEGRE; PETELOR MARONIU PE FAŢĂ DIN PLANTE
MEDICINALE
Rp. 10 g flori de Gălbenele (Calendula officinalis) (3 linguriţe)
10 g coajă de Castan sălbatic (Aesculus hippocastanum) (2 linguriţe)
10 g flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla) (3 linguriţe)
10 g frunze de Mentă (Mentha piperita) (3 linguriţe)
10 g flori de Lavandă (Lavandula angustifolia) (3 linguriţe)
10 g flori de Tei (Tilia tomentosa) (3 linguriţe)
10 g fructe de Cătină (Hippophaë rhamnoides) (1 linguriţă)
15 g gel de Aloe (Aloe vera)
30 g Miere de albine
50 ml Ulei de ricin

Plantele de mai sus se mărunţesc bine, folosim plante bine uscate. Se pune la topit 500
g unt. În această topitură se fierbe amestecul de plante până sfârâie (atenţie: untul face spumă,
pt. evitare se poate pune 2 linguriţe rădăcină de Săpunariţă). Se lasă preparatul 2 zile în
repaus, dar zilnic se încălzeşte preparatul până la topire. A treia zi se strecoară preparatul prin
tifon dublu sau printr-o sită metalică. În topitură se adaugă gelul de Aloe, mierea şi uleiul de
ricin, se amestecă bine. Într-un vas separat se topeşte 25 g ceară de albine şi se amestecă cu
topitura caldă. Dacă se răceşte preparatul se poate reîncălzi, până la topire. Se strecoară în
recipiente corespunzătoare. Se păstrează 3 luni în frigider.
Separat în puţin unguent răcit se poate amesteca salicil, curăţă tenul. (500 g unt, 20 g
salicil).

8
 16.) ALIFIE MINUNE PT. VINDECAREA ARSURILOR ŞI
RĂNILOR, DIN COAJĂ DE ŞOC (SAMBUCUS NIGRA)

Ingrediente: ceai de coajă de Şoc - 1 litru; 250 ml ulei comestibil de floarea soarelui; 3
linguri de miere; ceară de albine, de mărimea unui ou de găină mică

Se aleg beţe de Şoc de 2-3 cm diametru (grosimea), care se spală bine, apoi se curăţă
de coajă. Se pune coaja într-o oală de cca. 4 litri şi se acoperă cu apă. Se fierbe până când
lichidul din oală capătă o culoare închisă, aproape neagră, se strecoară lichidul şi se lasă 2 ore
să se decanteze. După ce s-a decantat, se măsoară un litru de lichid, se pune la fiert cu uleiul,
mierea şi ceara. Se lasă la fiert până ce rămâne jumătate. După ce s-a răcit puţin se strecoară
printr-un tifon (eu folosesc sită metalică), şi se pune la roc răcoros, până a doua zi. Nu răciţi
forţat! Se transformă în biluţe. A doua zi alifia răcită, întărită se pune în cutii. Deci a doua zi
se aruncă apa şi se adună deasupra apei alifia, se topeşte alifia şi se strecoară în recipiente de
sticlă sau cutiuţe goale de medicamente, din material plastic. Se păstrează la loc întunecos şi
rece. Vindecă: opărelile; toate rănile şi ulcerul varicos (când este rană deschisă). Când nu este
rană deschisă atuncea este recomandat “Alifia de propolis”.

17.) ALIFIE DE ORZ VERDE, PT. CATIFELAREA TENULUI,

ÎNDEPĂRTEAZĂ RIDURILE, VINDECĂ RĂNILE ŞI
DURERILE REUMATICE

Ingrediente: 500 g untură de viţel sau unt; un mănunchi de orz verde

Orzul se taie mărunt şi se pisează în mojar. Se toarnă untura fierbinte şi se amestecă

până ajunge la 38º C. Untură se topeşte în vas emailat fără pete de rugină, în clocote mici,
până la 40º C. După care se adaugă plantele fin mărunţite. Se amestecă cu o lingură nouă de
lemn, înfăşurând vasul în pătură lăsându-l 12 ore. Se reîncălzeşte uşor, amestecând în
permanenţă până la 38º C. Se strecoară prin tifon dublu, presând bine plantele. Apoi se toarnă
în stare lichidă în recipiente corespunzătoare. Se ţine la rece.

18.) ALIFIE CU ORZ VERDE ŞI VENIN DE ALBINE CONTRA

DURERI REUMATICE

9
 Ingrediente: 500 g unt; un mănunchi de orz verde; o lingură de lanolină şi 50 mg venin
de albine.

Se topeşte untul, şi în această topitură se adaugă: orzul verde, lanolina şi 50 mg venin

de albine. Se amestecă bine preparatul cu o lingură de lemn, se înfăşoară vasul în pătură,
lăsându-l 12 ore. Se reîncălzeşte uşor amestecând până la 38º C. Se strecoară prin tifon dublu
în vase corespunzătoare. Se păstrează la rece. Se foloseşte în timpul preparări mască şi
ochelari. Eu niciodată nu am folosit pătura. Orice unguent am fiert bine cu planta, am lăsat 2-
3 zile în repaus, zilnic l-am încălzit până la topire, a treia zi l-am strecurat la cald (lichid) în
recipiente corespunzătoare.

19.) ALIFIE CU ORZ VERDE ŞI SALVIE PT. VINDECAREA

RĂNILOR, AJUTĂ LA DISPARIŢIA VÂNĂTĂILOR

Ingrediente: 500 g untură de viţel sau unt; 1/2 mănunchi de orz verde; 1/2 mănunchi
cu vârfuri şi frunze de salvie

Se topeşte untul şi în această topitură se adaugă ingredientele de mai sus. Se amestecă

bine cu o lingură de lemn, se înfăşoară vasul într-o pătură, lăsându-l 12 ore; se reîncălzeşte
preparatul uşor şi se strecoară prin tifon dublu în recipiente de sticlă corespunzătoare. Se
păstrează la rece.

20.) ALIFIE CU ORZ VERDE ŞI RĂDĂCINĂ DE ANGELICĂ,

VINDECĂ RĂNILE ŞI PRURITUL (MÂNCĂRIMEA PIELEI)

Ingrediente: 500 g untură de viţel sau unt; 1/2 mănunchi de orz verde; 1/2 mănunchi
de rădăcină de Angelică (rasă pe răzătoare de sticlă).

Se topeşte untul şi în această topitură se adaugă ingredientele de mai sus, se amestecă

bine cu o lingură de lemn, înfăşurând vasul în pătură, lăsându-l 12 ore; se reîncălzeşte uşor,
amestecând în permanenţă până la 38º C, se strecoară prin tifon dublu în recipiente de sticlă
corespunzătoare.

10
 21.) ALIFIE CU FRUNZE DE FRASIN, TRATEAZĂ
REUMATISMUL, JUNGHIURILE

Ingrediente: 500 g untură de viţel sau unt; un mănunchi de frunze de frasin (să fie
proaspete, recoltate în mai)

Se topeşte untul, în această topitură se încorporează frunzele de frasin, se amestecă

bine; înfăşurând vasul în pătură, lăsându-l 12 ore; se strecoară prin tifon dublu. Se păstrează la
rece.

22.) ALIFIE CU FRUNZE DE FRASIN ŞI VENIN DE ALBINE,

TRAT. REUMATISM, JUNGHIURI

Ingrediente: 500 g unt; un mănunchi de frunze de frasin; o lingură de lanolină şi 50 mg

de venin de albine.

Se topeşte untul, în topitură se încorporează ingredientele de mai sus, se amestecă

bine. Se înfăşoară vasul în pătură, lăsându-l 12 ore; se reîncălzeşte uşor şi se strecoară.

23.) ALIFIE CU PASTĂ DE CĂTINĂ, INDICAŢII:

REUMATISM; ECZEME; CONTUZII; HEMOROIZI;
INFLAMAŢII DE ORICE FEL; PRURIT ŞI RĂNI DIVERSE

Ingrediente: 6 linguri de unt sau untură, 1 lingură de lanolină, 3 linguri pastă de cătină
Untul se pune la topit odată cu lanolina, în această topitură se adaugă ingredientele de
mai sus, se amestecă cu o lingură de lemn, până la omogenizare. Se înfăşoară într-o pătură,
lăsându-l 12 ore, se reîncălzeşte preparatul până la topire şi se strecoară prin tifon dublu (eu
folosesc o strecurătoare din sită). Încă în stare lichidă se toarnă în recipiente corespunzătoare.

Modul de preparare a pastei de cătină: fructe de cătină se trec prin ciur emailat, 50 g
fructe se folosesc (sau se macină cu râşniţă de cafea). La cătina pulverizată se poate adăuga 25
ml de apă. Se lasă 5-6 ore. Sau 50 g de cătină se macerează 24 de ore în 45 ml de alcool etilic
de 87 grade.

11
 24.) ALIFIE CU PASTĂ DE CĂTINĂ, INDICAŢII:
REUMATISM; ECZEME; CONTUZII HEMOROIZI; DIVERSE
INFLAMAŢII ŞI RĂNI

Ingrediente: 6 linguri de lanolină, 3 linguri cu pastă de cătină, 1 linguriţă fin pulverizat

de propolis (adăugată odată în unt cu pastă de cătină).

Untul se pune la topit odată cu lanolina, în această topitură se adaugă ingredientele de

mai sus, se amestecă bine, până la omogenizare, înfăşurând vasul într-o pătură, se lasă în
repaus 12 ore, se reîncălzeşte şi se strecoară, încă în stare lichidă se toarnă în recipiente
corespunzătoare.

25.) ALIFIE CU RĂŞINĂ DE BRAD, UTIL ÎN

FURUNCULOZĂ; PANARIŢIU, A UNOR FORME DE
CANCER INCIPIENT

Ingrediente: 150 g ceară, 150 g răşină de brad şi 150 ml ulei comestibil (floarea
soarelui)

Ceara rasă se pune în vas de porţelan pe baia de apă fierbinte. Se adaugă răşina fin
mărunţită şi uleiul.
Se fierbe preparatul timp de 3 ore, amestecând conţinu. Se strecoară prin tifon dublu.

26.) ALIFIE CU RĂŞINĂ DE CONIFERE ŞI PROPOLIS, ARE

ACELAŞI EFECT CĂ ALIFIA CU NUMĂRUL 25

Ingrediente: 150 g ceară, 150 g răşină, şi 150 ml ulei de floarea soarelui, 1 lingură de
tinctură de propolis 30%

12
 Ceara rasă se pune în vas de porţelan pe baia marină fierbinte. Se adaugă răşina şi
uleiul. Se fierbe preparatul timp de 3 ore amestecând conţinu. Se strecoară prin tifon dublu, se
adaugă tinctura de propolis, picătura cu picătură, se amestecă până la încorporare perfectă.

27.) ALIFIE CU MUGURI DE PLOP NEGRU

Ingrediente: 20 g muguri de plop negru, bine zdrobiţi, 15 ml alcool dublu rafinat 87 de

grade, 100 g untura de porc şi 5 g ceară de albine.

Se umectează 20 g muguri de plop cu 15 ml alcool, se lasă la macerat 24 de ore, într-

un vas închis.
Se adaugă untura de porc şi ceara de albine se ţine pe baia marină 3 ore.
Se filtrează, apoi se freacă până se obţine unguentul. Ajută la vindecarea rănilor şi a
hemoroizilor.

Metoda a II-a de preparare a alifiei cu muguri de plop negru

Se amestecă perfect 20 g de pulbere cu 100 g de vaselină pură. Omogenizată bine, se

ung părţile afectate, are acţiune antiinflamatoare.

Unguentul populi (Unguent populeu, după F.R. VI, 1948, pag. 553)

Rp. Gemmae Populi... 15 p (părţi, eventual grame)

(Muguri de plop negru)
Folia Belladonnae... 5 p
(Frunze de matraguna)
Folia Hyoscyami... 5 p
(Frunze de maselarita)
Spirituş aetherus... 20 p
(Eter)
Ammonium hydricum solutum... 0,5 p
(Soluţie de amoniac 10%)
Cera flava... 5 p
(Ceara de albine)
Adeps suillus... 100 p

13
 (Untura de porc)

Se zdrobesc mugurii de plop negru împreună cu foile de beladona (Frunze de

matraguna) şi hiosciam (Frunze de maselarita) şi se macerează 24 de ore într-un vas închis,
împreună cu spirtul de eter şi cu amoniacul. Se amesteca această masă cu untura de porc, se
digeră 2 ore pe baia de apă, agitând adeseori (continuu) şi se strecoară prin flanela deasă
(tifon).
Se adăugă ceara topită şi se lasă totul să se răcească fără a amesteca.
Unguent de culoare verde cu miros aromatic.

Deci în ansamblu (în general) unguentul din muguri de plop negru este util pentru
vindecarea arsurilor, fisuri anale, hemoroizi, crăpături al sânilor, buze crăpate, cancer mamar,
cancerul pielii, tumori, degerături, boli articulare-dureri, reumatism muscular, psoriazis al
scalpului, mătreaţă, stimulează creşterea părului, impetigo (bube dulci), dureri
Musculare, crampe musculare, dureri gutoase, arsuri solare, eczeme uscate,
spondiloză, ulceraţii a pielii.

28.) ALIFIE CU FRUNZE DE NUC, UTILĂ ÎN TRATAREA

RĂNILOR DE ORICE FEL (METODA 1.)

Ingrediente: 15 g pulbere fină din frunze de nuc, 100 ml ulei de floarea soarelui, 15 g
ceară de albine.

Pulberea se pune în ulei şi se lasă la macerat 7 zile. Se pune vasul la fiert pe baia de
aburi, 20-30 de minute, se amestecă conţinu. Se strecoară prin tifon dublu şi se adaugă ceara
fin mărunţită, se pune din nou pe baia de apă fierbinte, încă o jumătate de oră, amestecând
conţinu.
Se toarnă în recipiente de sticlă corespunzătoare (după preferinţa fiecăruia). Se
păstrează la rece.

Metoda a II-a de preparare a alifiei cu frunze de nuc

Se recoltează frunzele fragede (în luna mai), se mărunţeşte, se pisează. Se folosesc 2

pumni de frunze la 500 g de untură.

14
 Frunzele pisate se pun în topitura de untură, se lasă până sfârâie (40 de grade), se
amestecă bine Se înfăşoară într-o pătură, se lasă 12 ore, se reîncălzește preparatul până la
topire, se strecoară prin tifon dublu sau sită, în recipiente corespunzătoare. Ajută în dureri
reumatice, şi la vindecarea rănilor.

29.) ALIFIE CU ROSTOPASCĂ (MET.I.)

Ingrediente: 30 g pulbere de rostopască, 15 g lanolină, 15 g vaselină, 10 picături de

acid fenic.

Pulberea se amestecă cu lanolina, apoi cu vaselină. Se amestecă bine şi se adaugă

acidul fenic, pica tură cu picătură, amestecându-se până la omogenizare.
Se utilizează în cicatrizarea rănilor, tratarea bolilor de piele, chiar şi cele canceroase. S
unge rana şi se pansează, lăsând-o astfel 3 zile, după care Se schimbă pansamentul până la
vindecare completă
Rostopasca stopează dezvoltarea tumorilor.

Metoda a II-a de preparare alifiei de Rostopască

Ingrediente: 450 g untură de porc, 50 g untură de bursuc sau de urs, 2 pumni de

rostopască.

Se încălzesc ambele tipuri de unturi împreună, adăugând rostopasca pisată. În această

topitură se pune 2 pumni de rostopască, se lasă până ce dă un clocot bun, se amestecă bine
înfăşurând vasul,
Într-o pătură, lăsându-l 12 ore, se reîncălzește preparatul până la topire şi se strecoară
prin tifon dublu. Este utilă pt. tratarea bolilor de piele, a eczemelor.

30.) ALIFIE CU USTUROI

Ingrediente: o căpăţână de usturoi, o lingură de ulei, o jumătate lingură de untură

15
 Usturoiul se pisează fin, se adaugă uleiul (picătură, cu picătură), amestecând până la
încorporare, ulterior adăugând untura. Acest unguent este un excelent readsorbant al tumorilor
albe.

31.) ALIFIE CU COADA ŞORICELULUI ŞI FRUNZE DE

ZMEURĂ

Ingrediente: 90 g untură de porc sau margarină, 15 g flori de Coada şoricelului, 15 g

frunze fragede de zmeur
Untura se pune în vas de porţelan, pe baia de apă fierbinte. Se adaugă florile de Coada
şoricelului şi frunzele de zmeur. După fierbere de 3 ore, amestecând în conţinu, se strecoară.
Este utilă în tratarea rănilor şi a hemoroizilor.

32.) ALIFIE CU IARBĂ DE ŞOALDINĂ, GĂLBENELE ŞI

VINDECEA

Ingrediente: 500 g untură de viţel sau unt, 20 g Iarbă de şoaldină, 20 g Gălbenele şi 20

g Vindecea

Se topeşte untul, şi în această topitură se adaugă ingredientele de mai sus, se lasă să

dea în clocot; se înfăşoară vasul într-o pătură, se lasă 12 ore, se reîncălzește până la topire, şi
se strecoară în recipiente.
(Iarba de şoaldină, Gheţişoare, latină: Sedum acre; H: Borsos varjú háj; Vindecea,
Iarba tâlharului; Lat: Staehys officinalis; H: Orvosi bakfű).

33.) ALIFIE CU FLORI DE SÂNZIENE

În 500 g de untură topită se adaugă 2 pumni (60 g de plantă) de Sânziene, se lasă până
dă un clocot, până sfârâie, se amestecă bine cu o lingură de lemn. În loc de înfăşurare a
vasului în pătură putem lăsa preparatul 3 zile în repaus, dar zilnic se încălzeşte până la topire,
şi se amestecă bine. A treia zi se topeşte din nou şi se strecoară prin sită metalică (eu cu
metoda asta lucrez ani de zile, lăsarea în repaus 3 zile). Se strecoară într-un vas, se lasă puţin
la răcit, dar în stare lichidă se toarnă în recipiente corespunzătoare cu dop, se etichetează. Eu

16
sunt nevoit se etichetez, căci am zeci de preparate. Etichetarea fac la maşina de scris sau la
calculator. Prima dată scriu denumirea produsului, la ce afecţiuni ajută, data, şi compoziţia
preparatului. Se aplică pe regiunea tiroidiană, şi în cancerul pileii.

34.) ALIFIE CU MUŞEŢEL

Ingrediente: 2 pumni flori de Muşeţel, 500 g unt sau untură de porc

Se topeşte untul, în această topitură se introduc florile de Muşeţel, se amestecă bine,

până la fierbere.
Se lasă preparatul în repaus 3 zile, dar zilnic se încălzeşte până la topire. A treia zi se
topeşte şi se strecoară. Alifia de Muşeţel este cicatrizant, ajută la vindecarea diferitelor răni, şi
catifelează cicatricele.

35.) ALIFIE CU SOVÂRV

Ingrediente: 20 picături esenţă de sovârv, 10 g oxid de zinc

Se amestecă la cald picăturile până se obţine o pastă fină. Vindecă cu succes eczemele.
Ingredientele de mai sus se pot obţine de la farmacie. Oxidul de zinc de la chimicale. Sau
esenţa de la Plafar (ulei volatil, esenţial de sovârv).

36.) ALIFIE CU PASTĂ DE MĂCEŞE

Ingrediente: 5 linguri cu pastă de măceşe, 500 g untură de viţel

Se topeşte untura şi se introduce pasta de măceşe, se amestecă foarte bine, până

sfârâie. Se ia preparatul de pe foc şi vasul se înveleşte într-o pătură, se lasă 12 ore, se
încălzeşte din nou până la topire, şi se strecoară prin tifon dublu sau sită metalică. Este utilă în
tratamentul bolilor de piele; face ca vânătăile să dispară.

Modul de preparare a pastei de Măceşe:

Măceşele se recoltează între 15 august şi 15 septembrie. Se şterge de praf, puse pe un

ştergar curat, gros, umed, răsucindu-l de câteva ori peste ele. Se aşează pe hârtie albă, într-un

17
singur rând, în poduri cu acoperiş de tablă, unde se lasă 24-26 de zile, până se înmoaie
complet. Se trec prin ciur emailat, adăugând din când în când câte puţină apă. 400-500 ml la 1
kg de măceşe. Acesta ajută la separarea pulpei de seminţe. Produsul se pune în tifon dublu, se
leagă (se agaţă) deasupra unui vas emailat. Se lasă la scurs la răcoare, 3-6 ore, după care se
pune în punguţe mici. Toate punguţele mici se pune într-o pungă mare, şi se pune în
congelator, pt. păstrare. Sucul de măceşe se pune pe trei sferturi în pungi, se leagă strâns şi se
aşează culcat în congelator. Ambele produse obţinute din măceşe se foloseşte în stare crudă la
diverse preparate. Se poate umecta cu alcool măceşele fin măcinat. 50 g fructe de măceşe
pulverizată se umectează cu 45 ml alcool dublu rafinat de 87º, se lasă la macerat 24 de ore în
vas închis.

37.) ALIFIE CU SUC DE PRAZ

Ingrediente: o felie de pâine neagră (proaspătă) şi 3 linguri de suc de praz

Pâinea se curăţă de coajă, se mărunţeşte bine, se amestecă cu sucul, se freacă cu o

lingură de lemn, obţinând un preparat foarte fin. Aplicată pe furuncul, această alifie grăbeşte
colectarea şi eliminarea puroiului.

38.) ALIFIE CU PROPOLIS (MET. I.)

Ingrediente: 75 ml ulei comestibil, 2 5 g pulbere de propolis

Uleiul se pune în vas aşezat pe baia de apă fierbinte. Când aceasta este încălzită se
adaugă pulberea se reîncălzește, se strecoară prin tifon dublu (prin sită mai trec particulele de
propolis, prin tifon dublu nu trec). Vindecă rănile, arsurile, reumatismul, hemoroizi, fisuri
anale, boli de piele

Metoda a II-a de preparare a alifiei de propolis

Ingrediente: 80 g vaselină; 20 g pulbere de propolis

Vaselina se pune la topit într-un vas pe baia de apă fierbinte, în vaselina topită se
adaugă pulberea de propolis. Se amestecă până la omogenizare. Se strecoară la cald, în stare

18
lichidă prin tifon dublu. Eu întotdeauna am lăsat preparatul după fierbere puţin, câteva minute
să se decanteze (să se aşeze), dupa aceea l-am strecurat. Zgura de propolis se aruncă repede,
căci se întăreşte ca betonul în vas.
Vindecă: arsurile; reumatismul; hemoroizi; boli de piele; ulcerul varicos; eczeme;
micoze; crăpături al călcâielor; opăreli; fisuri anale.

Metoda a III-a de preparare a alifiei de propolis

Ingrediente: 60 g; osânză de porc; 40 g untură de urs; 20 g pulbere de propolis

Ambele tipuri de untură se pun într-un vas aşezat pe baia marină (de apă) fierbinte. Se
lasă la răcit, se adaugă pulberea de propolis, se amestecă până la omogenizare. Se strecoară
încă fierbinte, după ce s-a lăsat să se decanteze puţin timp.

Metoda mea de preparare a alifiei cu propolis

Se topeşte 500 g de unt, pe foc domol într-un vas emailat (cu smalț). În topitura de unt
se introduce 150 g de propolis bine mărunţit într-un mojar de bronz. Se fierbe cca. 10 minute,
se amestecă în conţinu.
Se lasă puţin să se decanteze (să se aşeze), şi se strecoară prin tifon dublu (câteodată
am reuşit să-l strecor şi prin sită metalică). Încă călduţă, în stare lichidă se toarnă în recipiente
de sticlă corespunzătoare sau cutiuţe goale de medicamente, din material plastic. Sau se poate
prepara tinctură de propolis 30% (500 ml alcool 87-96º plus 150 g de propolis, sau pastă
moale). Şi zgura de propolis rezultat (rămas) de la prepararea tincturi se fierbe cu unt, după
descrierea de mai sus. Aşa am câştigat două produse odată, cu efecte remarcabile, excelente.
Tratează: arsuri, degerături, hemoroizi, prostatită, eczeme, panariţiu, ulcer varicos, arterite,
reumatism, fisuri anale, crăpături de călcâie, opăreli.

UNGUENT DIN EXTRACT ALCOOLIC DE PROPOLIS

Se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%, se toarnă într-o capsulă de porţelan cu
diametrul de 10 cm, sau într-un mojar (de laborator-farmaceutic). Se aşează vasul pe baia de
apă la 40-50º C pt. a se evapora alcoolul. Se obţine astfel o masă vâscoasă, care este
propolisul pur. Peste propolis se adaugă 5-10 g lanolină anhidră (pură, fără apă) şi se
amestecă cu ajutorul unei pistil (este ca un ciomag micuţ, din sticlă, se poate folosi un lemn

19
rotund). Apoi treptat se adaugă 90 g vaselină albă. Se obţine astfel un unguent omogen, de
culoare galbenă-brună, cu miros plăcut.

Reţeta şi modul de preparare a extractului moale de propolis:

- 43 g propolis brut (cum s-a recoltat de la albine)
- 57 ml alcool de 96º

Se sfărâmă propolisul şi se dizolvă în alcool, se lasă până se evaporă alcoolul, şi se

obţine o pastă moale de propolis. Rămâne cca.50 g extract moale de propolis. În loc de alcool
se poate folosi şi acetonă (dizolvă propolisul în 45 de minute); eter (dizolvă propolisul în 15
minute, eu am cumpărat de la farmacia veterinară eter iodoformat, cu acesta am lucrat).
Extractul moale de propolis se poate folosi la diverse preparate (tinctură, alifie etc.). Acest
extract se poate folosi şi ca atare (aşa cum l-am obţinut); pe răni, bătături şi eczeme.

39.) ALIFIE CU FRUCTE DE VÂSC

Ingrediente: 100 g fructe de Vâsc; 100 g untură de porc

Se topeşte untura şi se amestecă bine, se freacă bine cu fructele bine strivite. Se

folosesc fructe recoltate proaspete (XI-XII lună). Tratează degerăturile.

40.) ALIFIE CU FĂINĂ DE GRÂU

Ingrediente: 4 linguri de făină de grâu; un pahar de lapte; 100 g unt sau margarină

Făina rumenită puţin se umectează cu laptele, încet, ca să nu facă cocoloaşe. Se

adaugă untul amestecând până la încorporare (omogenizare). Această cremă se foloseşte
contra scabiei (râie); se aplică timp de 10 ore pe partea afectată, după 10 ore se spală cu tărâţă
de grâu şi macerat din rădăcină de Nalbă mare.

41.) ALIFIE CU MIERE

Ingrediente: o lingură de miere; o lingură de făină albă (0, integrală)

20
 Se amestecă mierea cu făina, amestecând până la omogenizare. Această pastă grăbeşte
colectarea puroiului; se aplică pe furuncule.

42.) ALIFIE CU ARGILĂ (MET. I.)

Ingrediente: 3 linguri de măsline (ulei comestibil); o linguriţă de argilă fin mărunţită şi

uscată bine la soare.

Se amestecă cele două produse până la omogenizare. Pasta se aplică pe faţă, se ţine 25
de minute, se spală cu apă călduţă. După mai multe şedinţe dispare acneea, se vindecă
erupţiile feţei, dispar ridurile, e utilă pt. ten uscat.

Metoda a II-a de preparare a alifiei cu argilă

Ingrediente: o lingură de lanolină; o lingură de osânză de porc; o lingură cu pastă de

Cătină; o linguriţă de tinctură de propolis 30%

Lanolina se amestecă cu osânza, încălzită pe baia de aburi, se freacă spumă, adăugând

pasta de Cătină, tinctura de propolis şi pulberea de argilă (cât cuprinde), până se încorporează
întreaga cantitate.
Tratează diverse boli de piele, erupţiile feţei, acneea, cancerul de piele.

43.) ALIFIE CU PIATRĂ VÂNĂTĂ ŞI ALBUŞ DE OUĂ

Ingrediente: un albuş de ou proaspătă sau 5 albuşuri de ouă de prepeliţă; o linguriţă de

pulbere fină din piatră vânătă
Se amestecă cele două componente până la omogenizare. Se păstrează în recipiente de
sticlă, bine închisă, la loc întunecos şi rece. După 12 ore preparatul nu mai este bună. Se
prepară numai cât se foloseşte imediat (la nevoie).

44.) ALIFIE DIN SĂPUN DE CASĂ

Ingrediente: 50 ml ulei comestibil; 25 g untură de porc; 25 g răşină de brad; 50 g

săpun de rufe (de casă)

21
 Uleiul şi untura se pun într-un vas, adăugând răşina bine pisată şi săpunul ras pe
răzătoare. Vasul se aşează asupra unui băi de apă fierbinte; se lasă la fiert 3 ore, amestecând
conţinu, până se obţine o pastă spumoasă. Se strecoară prin tifon, încă fierbinte. Vindecă:
crăpăturile ale mâinilor şi ale picioarelor; se poate aplica şi pe ugerul vacilor.

45.) ALIFIE CU PIATRĂ VÂNĂTĂ ŞI TUTUN

Ingrediente: o linguriţă de pulbere fină de piatră vânătă (sulfat de cupru); o linguriţă

pudră de tutun, smântână dulce

Se amestecă cele două pulberi, adăugând smântâna dulce, cât cuprinde, obţinând o
pastă.
Vindecă: bubele dulci; prezente în zona capului la copii mici.

46.) ALIFIE DIN HREAN

Ingrediente: 250 g unt sau untură; 3 linguri de Hrean, ras fin

Se topeşte untul şi se fierbe până sfârâie hreanul, se ia de pe foc. Se lasă preparatul în

repaus o zi, a II-a zi se încălzeşte până la topire şi se strecoară la cald prin tifon dublu sau sită
metalică, se pune în recipiente corespunzătoare. Tratează: durerile reumatice; şi răceli
puternice.

47.) ALIFIE DIN UNTUL PĂMÂNTULUI

Ingrediente: 250 g unt sau untură de porc; 3 linguri de untul pământului ras

Se topeşte untul şi se fierbe până sfârâie plantă în fiertură. Se lasă 2-3 zile în repaus,
dar zilnic se încălzeşte până la topire, a III-a zi se topeşte, şi se strecoară prin sită metalică.
Tratează durerile reumatice, sciatică. Se poate prepara şi tinctură din Untul pământului, pt.
frecţii. Se rade planta, şi se pune la macerat în alcool de 70º (100 g plantă plus 500 ml alcool,
se lasă 14 zile la macerat, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată medicinală, se poate pune
şi 10 g de camfor).

22
 Mai se poate prepara alifia din untul pământului: se amestecă în părţi egale sucul
de rădăcină cu lanolină, cu această alifie se ung zonele dureroase.

48.) ALIFIE DIN TĂMÂIE

Ingrediente: 10 g seu de oaie topit; 100 ml ulei comestibil; 25 g ceară de albine; 10 g

sacâz; 15 g răşină de brad mărunţit; 0,05 g tămâie bine pisată

Seul topit, şi toate ingredientele de mai sus se pun într-un vas pe baia de apă
(fierbinte). Se amestecă timp de 3 ore, până la omogenizare. Se obţine o pastă de consistenţa
smântâni, se strecoară la cald, prin tifon dublu. Tratează reumatismul şi pruritul.
Am preparat o alifie compusă din tămâia şi smirna care tratează următoarele afecţiuni:
acnee, artrită, eczeme, vergeturi cicatrici – ameliorare, hemoroizi, dureri musculare, răni,
infecţii, inflamaţii, lipoame, noduli la sâni, tiroidă, reumatism, varice iritat, zona zoster,
herpes, eritem, pititiazis alb.

ALIFIE CU TĂMÂIE – METODA MEA DE PREPARARE (reţeta a treia)

Ingrediente (plante): Angelica, rădăcină, 1 linguriţă, Arnică, flori, 1 linguriţă, Castan

sălbatic, frunze, fructe, 1 linguriţă, 2 buc. castan, Cătină, fructe, 1 linguriţă, Ciuboţica cucului,
flori, 1 linguriţă, Coada şoricelului, flori, 1 linguriţă, Curcumă, rădăcina, 1 linguriţă,
Echinacea, rădăcina 1 linguriţă, Gălbenele, flori, 1 linguriţă, Ienupăr, fructe, 2 linguri,
Linariţă, partea aeriană, 1 linguriţă, Măghiran, frunze, 1 linguriţă, Mărul lupului, frunze 1
linguriţă, Obligeană, rădăcină, 1 linguriţă, Pedicuţă, partea aeriană, 1 linguriţă, Pelin alb,
partea aeriană, Rozmarin, frunze, 1 linguriţă, Salvie, frunze, 1 linguriţă, Spânz, frunze, 1
linguriţă Tătăneasă, rădăcină, 2 linguri, Tuia, frunze, 1 linguriţă, Turiţa mare, 1 linguriţă. Se
topeşte 1 kg de unt, se introduc plantele în untul topit, se fierbe puţin, până ofilesc plantele, se
ia preparatul de pe foc. A doua şi a treia zi se încălzeşte preparatul până la topire. A treia zi se
topeşte unguentul de bază, se strecoară.
750-800 ml unguent de bază mi-a ieşit dintr-un kilogram de unt. Separat se topeşte 30-
40 g de tămâie naturală (Lat. Olibanum, Boswellia serrata) şi se adaugă la unguentul de bază,
se amestecă bine. Separat se topeşte 20 g ceară de albine, se amestecă cu unguentul topit. Se

23
mai poate adăugă şi 20-30 g de smirna, se topeşte separat şi se adăugă la unguentul topit,
astfel iasă un unguent cu multiple proprietăţi terapeutice-vindecătoare.

Indicaţiile a alifiei de smirna: dermatoze, zona zoster, herpes I şi II. Regenereza pielea,
pitiriazis alb.
Alifia de smirna conţine 5% smirna.
Unguentul cu smirna (tămâie bună) se prepară din 2 linguri de produs (smirna bine
mărunţită), 6 linguri de ulei şi 2 linguri de ceara rasa. Ingredientele se pun pe baia de abur,
pentru a se topi şi a se omogeniza. După răcire, când consistenţa nu este prea cremoasă, ci mai
degrabă tare, vom mai adăugă 1-2 linguri de ulei şi vom pune preparatul încă puţin la căldură,
amestecând cu o lingură de lemn. Unguentul se aplica pe zona afectată de către hemangiom,
deasupra se pune un bandaj şi se lasă astfel peste 24 de ore. Procedeul se repetă din 2 în 2 zile.
Dacă se perseverează în tratament, în multe cazuri hemangiomul va regresa treptat.

49.) ALIFIE DIN SCROŢIŞOARE

Ingrediente: 400 g unt sau seu de oaie; 200 ml ulei de măsline; 2 linguri cuişoare; 2
linguri scorţişoară; coajă rasă de la 2 lămâi; 4 linguri frunze de Frasin; 2 linguri de pulbere de
Anason

Uleiul, untul topit, pulberile, coajă de lămâie şi frunzele de Frasin se pun într-un vas,
pe baia de apă fierbinte. Se fierb 3 ore amestecând conţinu. Se strecoară prin tifon dublu, se
păstrează în recipiente de sticlă bine închisă ermetic, la loc întunecos şi rece. Alină durerile de
reumatism.

50.) ALIFIE CONTRA DURERILOR MUSCULARE ŞI

ARTICULARE

Ingrediente: 250 g unt sau osânză; 50 ml de ulei comestibil; câte 2 linguri de pulbere
de piper, cuişoare, anason, coajă rasă de la 2 lămâi şi 4 linguri pulbere de Scoruşe

Untul topit, toate ingredientele din reţetă se pun într-un vas, vasul se pune pe baia de
apă fierbinte. Se fierbe 3 ore amestecând mereu. Se strecoară prin tifon dublu în recipiente de
sticlă.

24
 51.) AIFIE DIN PULBERE DE BĂŞICA PORCULUI
(CALVATIA CAELATA, CIUPERCĂ)

Ingrediente: 250 g unt; o lingură tinctură de propolis; 4 linguri de pulbere din Băşica
porcului

Se topeşte untul pe baia de apă, se adaugă la topitură pulberea de ciupercă. Se fierbe 3

ore, în clocote mici amestecând mereu. În ultimele 5 minute de fierbere se adaugă tinctura de
propolis, picătură cu picătură. Până la încorporare, se amestecă.
Vindecă: rănile şi ajută la dispariția nodulilor canceroase.

52.) ALIFIE DIN GRÂU GERMINAT

Ingrediente: 250 g unt sau margarină; 250 g grâu germinat bine mărunţit; o lingură de
tinctură miracol I

Când untul s-a încălzit până la 38º C se adaugă grâul fin mărunţit. Se amestecă cu o
lingură din lemn. Se lasă vasul acoperit; înfăşurat în pânză groasă, timp de 12 ore, pt. a se
răcori treptat. Se reîncălzește şi se strecoară prin tifon. Se adaugă apoi tinctura miracol I.,
puţin câte puţin.
Se foloseşte pt. catifelarea pielii, în cazuri de cicatrici şi răni grave.

Metoda de obţinere a grâului germinat

Se alege grâul din ultima recoltă, de corpuri străine, se spală de praf şi se pune să stea
în apă 48 de ore, având grijă, ca în fiecare seară şi dimineaţa apa să fie schimbată. Se
limpezeşte bine şi se pune în tavă emailată sau în vas de porţelan, în strat gros cam de un
deget. Se stropeşte cu puţină apă caldă, se acoperă cu un capac sau o foaie de polietilenă (de
culoare închise). Se clăteşte bine dimineaţa şi seară; în acest mod, grâul încolţeşte vara în
două zile şi iarna în 3-4 zile, în funcţie de temperatura încăperii.

Reţeta şi modul de preparare a “Tincturi miracol I.”

25
 Se foloseşte 250 g tije de orz verde proaspete, 250 g frunze de Aloe proaspete, 50 g
flori de Gălbenele, 15 g Scorţişoară pisată, 15 g boabe de Ienupăr pisat, 12 g rădăcină de
Turtă babei pisat, 15 g rădăcină de Angelică pisat, 15 g rădăcină de Ghinţură pisat, 15 g
seminţe de Fenicul sau Anason măcinat, 15 g Troscot mărunţit, 250 g flori proaspete de
Sunătoare, 15 g coajă de Salcie mărunţit, 250 g frunze de Podbal proaspăt, 250 g frunze de
Frasin, 15 g răşină de brad pisată, 250 g flori de Salcâm.
Ingredientele de mai sus se pun într-un borcan potrivit şi deasupra se toarnă alcool
etilic de 70º, se leagă gura borcanului, se înfăşoară borcanul într-o hârtie de culoare închisă,
se lasă la macerat 15 zile, se agită preparatul zilnic, de mai multe ori. Se strecoară prin tifon
dublu sau vată medicinală. Se păstrează la loc întunecos şi rece. Este utilă în tratarea multor
boli, şi se poate folosi în scop alimentar (adaos la diferite preparate: creme, sucuri, siropuri
torturi şi rulade).

53.) ALIFIE DIN TINCTURĂ DE CASTAN SĂLBATIC

Rp. 100 ml Tinctură de castan sălbatic

100 g Lanolină anhidră
20 g Vaselină

Se amestecă vaselina cu lanolina şi treptat se adaugă şi tinctura de Castan. Se unge

regiunea afectată prin uşor masaj, în sensul circulaţiei de întoarcere, odată sau de două ori pe
zi. Are acţiune venotonică, antiinflamatoare, uşor anestezică. Acest unguent tratează varicele.

Modul de preparare a tincturi de Castan sălbatic

40 g coajă de castan, bine uscată şi mărunţită se macerează 20-30 de zile în 200 ml

alcool etilic de 70º, agitând preparatul de mai multe ori pe zi. După 30 de zile se filtrează, cu
ajutorul hârtiei de filtru sau vată medicinală şi o pâlnie. Se administrează câte 20-30 de
picături de 2-3 ori pe zi, în puţină apă, înainte de masă, timp de 15-20 de zile pe lună. Se
poate folosi la diverse preparate.

54.) UNGUENT ANTIHEMOROIDAL

Rp 1. 2 g Extract moale de castan

26
 20 g Lanolină
80 g Vaselină

Rp 2. 2 g Extract moale de castan

1 g Hidrocortizon acetat
Hialuronidază 10000 U.I.
80 g Vaselină
20 g Lanolină

Se amestecă substanţele de mai sus, prima dată lanolina cu vaselina şi substanţele

lichide se adaugă treptat la preparat. Hidrocortizonul măreşte acţiunea calmantă şi
antiinflamatoare a unguentului şi îi conferă acţiune antipuriginoasă. Hialuronidaza
favorizează pătrunderea substanţelor active.

55.) UNGUENT CU ACŢIUNE ANTIINFLAMATOARE,

ANTISEPTICĂ, ASTRIGENTĂ, CICATRIZANTĂ ŞI
ANALGEZICĂ

Rp. 200 g Untură de porc; 2 linguri flori de Gălbenele

2 g Muguri de plop (2 linguri pline); 1 ml ulei volatil de Lavandă; 1g Procaină

Se încălzeşte untura în baia de apă într-un vas smălţuit până se topeşte, se adaugă
amestecul din mugurii de plop şi florile de Gălbenele (plante bine uscate şi mărunţite), care
înainte de a fi adăugat în untură a fost umectat 8-10 ore în 20 ml alcool etilic de 70º pt.
extragerea principiilor active care se dizolvă în alcool (uleiul volatil, rezinele, ceara,
taninurile). Se lasă conţinutul (untura şi plantele) în vasul din baia de apă până înainte de
fierbere timp de 30-40 de minute, amestecând cu lingura de lemn. Se ia de pe foc, se lasă să se
răcească, şi în unguentul încă puţin fierbinte se adaugă uleiul volatil amestecându-l în
compoziţie. Uleiul volatil poate fi din orice plantă aromatică (Lavandă, Cimbru, Coriandru).
Adăugarea acestuia măreşte puterea antiseptică şi cicatrizantă a unguentului. Unguentul încă
fierbinte se strecoară. Se păstrează la rece în vase bine închise.

Rp. 100 ml Tinctură de castan sălbatic

100 g Lanolină

27
 25 g Vaselină

Acţiune venotonică, antiinflamatoare, anestezică, este utilă în tratarea varicelor.

56.) ALIFIE PT. VINDECAREA CALCIFIERI A DEGETELOR

DE LA MÂINI

Rp. 10 g boabe de Ienupăr (2 linguriţe)

10 g flori de Coada şoricelului (3 linguriţe)
10 g frunze de Măghiran (3 linguriţe)
50 ml Ulei de măsline

Amestecul de plante se pune într-un vas emailat, se amestecă conţinu şi se ţine la foc
mic, nu mai mult însă de 2 minute. Se trage de pe foc şi se lasă să se solidifice. După 24 de
ore se retopeşte amestecul şi se fierbe 2 minute, în stare lichidă se toarnă în recipient
corespunzătoare. Se păstrează la rece.

Acest unguent trebuie folosit concomitent cu următorul amestec de ceai. Se amestecă

în părţi egale frunze de coacăze negre (Ribes nigrum) şi fructe de cătină albă (Hippophae
rhamoides). Infuzie dintr-o lingură de amestec la 250 ml de apă. Se bea 3 căni de ceai zilnic,
după mese.
Se face frecţie la degete cu unguentul de mai sus.

57.) UNGUENT CONTRA CALVIŢIEI, ALOPECIEI, AJUTĂ

CREŞTEREA PĂRULUI

Rp. 10 g rădăcină de Lemn dulce (2 linguriţe) 10 g rădăcină de Hrean (2 linguriţe)

10 g rădăcină de Scaiete (2 linguriţe) 10 g Ardei iute roşie, 1 bucată
10 g rădăcină de Urzică vie (2 linguriţe) 100 ml ulei de ricin
10 g frunze de Mesteacăn (3 linguriţe)
10 g flori de Muşeţel (2 linguriţe)
10 g flori de Gălbenele (2 linguriţe)
10 g rădăcină de Iarba mare (2 linguriţe)
10 g rădăcină de Cucurbeţica (2 linguriţe)

28
 10 g frunze de Cimişir (3 linguriţe)

Se topeşte 1000 g de unt, fierbem amestecul de plante în topitură, până sfârâie. Se lasă
preparatul 3 zile în repaus, dar zilnic încălzim preparatul până la topire, se amestecă bine. A
treia zi se strecoară, se adaugă uleiul de ricin, se amestecă bine. La unguentul răcit se poate
adăugă şi vitamina E.
Se unge capul cu acest unguent, zilnic.

58.) ALIFIE DIN NĂSTUREL (NASTURTIUM OFFICINALE)

4-6 g de suc proaspăt se amestecă cu 30 g de unt. Tratează arsurile.

59.) ALIFIE DIN PERIŞOR (PYROLA ROTUNDIFOLIA L.)

4-6 g de suc proaspăt sau frunze. 1 linguriţă de frunze umectate cu puţin alcool se lasă
8-10 ore la macerat, într-un vas închis. Se amestecă cu 30 g de unt. Aplicate pe răni se închid
foarte repede.

60.) ALIFIE DIN FRUNZE DE BRUSTURE (ARCTIUM

LAPPA)

Se stoarce cu storcătorul de fructe 50-100 ml de suc, din frunze proaspete, şi se

amestecă cu 100 ml de ulei comestibil. Curăţă rănile, ulcerele învechite, şi boli de piele.

61.) ALIFIE DIN RĂDĂCINĂ DE IARBA NEAGRĂ

(SCROPHULARIA NODOSA)

Se macină rădăcina, se amestecă cu 100 g de unt. Se fac frecţii pe noduli şi hemoroizi.

62.) ALIFIE DIN TĂTĂNEASĂ (SYMPHYTUM OFFICINALE)

Rp. 12 g Extract fluid de rădăcină

20 de picături de esenţă de Bergamote

29
 20 g Oxid de zinc
10 g Lanolină
30 g Vaselină

Toate ingredientele se încorporează în unguentul simplu. Lanolina şi vaselina se

topesc împreună pe baia marină, se amestecă bine, până la omogenizare. Indicaţii: vindecă
rănile, ulceraţiile, ulcerele varicoase, hemoroizi şi gută.
O altă metodă de preparare a unguentului: 60 g rădăcină pulverizată se fierbe în
500 g untură de porc, până sfârâie, se lasă 2-3 zile în repaus, zilnic se încălzeşte preparatul
până la topire. A treia zi se retopeşte şi se strecoară.

63.) UNGUENT DIN IZMA BUNĂ (MENTHA PIPERITA)

10 g frunze (3-4 linguriţe) se pun în 1000 ml de ulei de floarea soarelui. Se lasă 3-4
săptămâni la macerat, la soare, se strecoară. Se păstrează în sticluţe de culoare închisă, bine
astupată. Se foloseşte ca frecţie în dureri reumatice, şi în cazul inflamației a urechi.

64.) ALIFIE DIN MĂTRĂGUNĂ (ATROPA BELLADONA)

Se prepară din 2 g extract de mătrăgună în 10 g bază de unguent (Unguent simplu: 10

g lanolină anhidră şi 90 g vaselină farmaceutică, albă), se amestecă bine, în acest preparat
simplu se amestecă extractul de mătrăgună (sau orice alt extract din plante, când e cazul,
cerinţa), se poate folosi la prepararea unguentelor şi tinctura din plante, se amestecă cu
unguentul simplu 10 g de tinctură de plantă plus 25 g extract uleios din plantă. Se
încorporează într-un excipient până la 100 de grame (cum este amintit în lucrarea de faţă:
unguentul simplu sau alte unguente de bază, ce este descris în amănunţime în lucrarea de
faţă). Ca să mărim consistenţa (duritatea) unguentului se poate adăuga 5 g ceară de albine sau
parafină solidă. (10 g tinctură = 30 ml de tinctură = 10 linguriţe).

Este utilă pentru tratarea fisurilor anale, fisurilor sânilor, ulcerelor varicoase, durerilor
nevralgice. Se aplica local. Se poate folosi 2 g de extract alcoolic (tinctura de matraguna), şi 2
g extract uleios
De matraguna. Mai corect se foloseşte 1 gram de extract alcoolic şi 1 gram de extract
uleios.

30
 Extractul uleios se prepară: 10 g plantă uscată sau 15 g plantă proaspătă (aicea se
folosesc flori, 3 linguriţe) se pune al macerat în 100 ml ulei de măsline (ulei comestibil), se
lasă 3 săptămâni, la soare, se agită zilnic, de mai multe ori. Se strecoară prin vată medicinală,
cu ajutorul unei pâlnii.

65.) ALIFIE DE CREŢIŞOARE (ALCHEMILLA VULAGARIS)

Rp. 2 g Extract fluid de creţişoare

18 g Hidrolat de roze
10 g Lanolină
30 g Vaselină

Se încorporează în amestecul de lanolină-vaselină ingredientele de mai sus.

Este utilă pt. combaterea pruritului vulvar şi iritaţii locale.

66.) UNGUENT DE PĂTLAGINĂ (PLANTAGO LACELOTA)

Rp. 15 g Extract de pătlagină

5 g Lanolină
10 g Vaselină

Se amestecă bine toate componentele, până la omogenizare. Este utilă în boli de piele.

67.) PASTĂ DE GĂLBENELE (CALENUDLA OFFICINALIS)

Rp. 5 g Tinctură de gălbenele

10 g Oxid de zinc
10 g Lanolină
10 g Vaselină

Se amestecă toate componentele, până la omogenizare. Se unge zilnic tegumentul în

caz de impetigo; eczeme scumoase; arsuri; alte boli tegumentare (ţesut sau totalitate a

31
ţesuturilor care acoperă şi învelesc un organism viu; teg-ul este format din: piele şi anexele ei
(peri; păr; unghii şi glandele sebacee, glandele sudoripare).

Alte reţete cu flori de Gălbenele: ALIFIE - se freacă 4 g suc proaspăt stors din flori
cu 30 g de unt. Este utilă pt. tratarea rănilor, arsurilor şi degerăturilor.

Încă o metodă pt. obţinerea alifiei: 50 g flori şi 150 g parte aeriană a plantei, se pune
în 150 ml
Alcool de 90º şi 5 ml soluţie de amoniac 10%. Se lasă 24 de ore la macerat (să steie în
repaus) şi se stoarce, se presează, apoi se adaugă 1000 ml ulei de măsline sau ulei de floare
soarelui fiert, în care s-a topit 50 g ceară de albine (se poate pune şi mai mult, 100-150 g, se
menţine la cald 50-60º, o zi întreagă). A doua zi se încălzeşte până la topire şi se strecoară.
Alifia “Kneipp” este utilă în tratarea: arsurilor, abceselor, fistule (canal patologic punând în
comunicaţie anormală două viscere, sunt consecinţa unei traumatism sau unei intervenţii
chirurgicale, unei inflamaţii, infecţiei, unei tumori sau unei calcul (H: sipoly). Boli
tegumentare: picioare crăpate; bube; eczemă; coji pe cap (se spală capul cu apă caldă, şi se
unge cu alifie, după un timp se spală din nou cu apă caldă.

O reţetă tradiţională populară: 300 g untură de porc se topeşte într-un vas emailat,
la aceasta topitură se adaugă 100 g (20 linguriţe) de flori, umectate în prealabil timp de 8 ore
în 15 ml alcool etilic de 70 grade.
Se menţine preparatul la temperatura de 50-70 grade (nu se fierbe!), timp de 30 de
minute. Se poate folosi baia marină. Se ia de pe foc, şi se strecoară. Eventual se poate lăsa 2-3
zile
În repaus, zilnic se încălzește la temperatura de 50-70 grade. Are acţiune emolientă;
calmantă; antiinflamatoare; antiseptică, cicatrizantă şi antipruriginoasă.

68.) ALIFIE DIN GRÂUŞOR (RANUNCULUS FICARIA)

5 g extract de grâuşor se amestecă cu 50 g alifie din mugur de plop (unguentum

populeum), vezi Reţeta nr. 27. Alifie cu mugur de plop negru).

69.) ALIFIE DIN IARBA MARE (INULA HELENIUM)

32
 Se amestecă în părţi egale pulbere de iarba mare cu untura de porc. Se ung părţile
afectate de râie.

70.) ALIFIE DIN SULFINĂ (MELIOTUS OFFICINALIS)

Se topeşte 50 g ceara de albine şi 500 g untura de porc, în această fiertură se pun 50 g

flori de sulfină. (10 linguriţe). Eventual se poate fierbe florile în untura, se lasă 2-3 zile în
repaus, dar zilnic se încălzeşte pană la topire, se strecoară prin tifon dublu sau sită metalică.
Separat se topeşte ceara, şi după strecurare se amestecă ambele topituri. Se poate pune şi
puţină răşină de brad. Se toarnă în recipiente corespunzătoare.
Este util în tratarea: reumatismului, rănilor şi al furunculelor (furuncul mare pe
subsuoară).
Altă variantă: se topeşte 40 g ceara de albine, se adaugă 40 g ulei şi 20 g flori (6
linguriţe), se fierbe puţin, se lasă 2-3 zile în repaus, se reîncălzeşte până la topire, se strecoară.

71.) ALIFIE DIN TURIŢA MARE (AGRIMONIA EUPATORIA

Vezi reţeta numărul 7. Se face din 60 g frunze de turiţa mare, 30 ml vin roşu şi 500 g
untură proaspătă. Se umectează frunzele cu vin, se lasă o zi în repaus, a doua zi se topeşte
untura, se fierbe umectatul în untură, se lasă o zi în repaus. A treia zi se încălzeşte până la
topire, şi se strecoară.
Este utilă pt. tratarea tumorilor şi inflamația articulaţiilor

72.) ALIFIE DIN SALVIE (SALVIA OFFICINALIS)

30 g extract de salvie, 250 g untură de porc şi 45 g ceară de albine (mai bine 20 g

ceară, căci 45 g este prea mult). Prima dată se topeşte ceara, se adaugă untura, se încălzesc
puţin împreună, şi se adaugă extractul de salvie, se amestecă până la încorporare, se strecoară
dacă este nevoie (s-a format zgură).
Se aplică cu succes în cazul rănilor şi a contuziilor.

73.) ALIFIE DIN VENTRILICĂ (VERONICA OFFICINALIS)

33
 O ceaşcă de suc se amestecă cu o ceaşcă de alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 5
zile. Se filtrează şi se adaugă un amestec din 125 părţi săpun de clasa întâia cu 250 ml alcool
şi 100 ml apă de trandafir. Acest preparat se pune pe baia de apă, se amestecă până la
omogenizare. Este recomandat: în vindecarea rănilor; a arsurilor; a bolilor de piele.

74.) ALIFIE DIN VINERIŢA (AJUGA REPTANS; H: INDÁS

ÍNFŰ)

Se zdrobesc frunze de Vineriţă, frunze de Sipică (Scabiosa) şi frunze de Sânişoară

(Sanicula) în untură de porc până la omogenizare (adică se amestecă bine). Vindecă: ulcere;
arsurile şi fracturile de oase.

75.) ALIFIE DIN CASTAN SĂLBATIC (AESCULUS

HIPPOCASTANUM)

20 g tinctură se încorporează în 100 g untură de porc. Unguent: 20 g extract alcoolic

din seminţe şi 60 g lanolină. Mai bine 20 g extract alcoolic se încorporează în 100 g unguent
simplu (90 g vaselină şi 10 g lanolină). Este antihemoroidal, antivaricos. Vezi unguentul
numărul 54, Unguent antihemoridal.

Unguent dintr-o cană cu frunze verzi care se macerează în 100 ml alcool 70%, timp de
24 ore; se adaugă 200 g unt topit sau margarină şi se încălzeşte 2 ore pe baia de apă. După
răcire timp de 24 ore se reîncălzeşte şi se strecoară în cutii din plastic sau din sticlă, pentru a fi
folosit la tratarea varicelor şi a hemoroizilor. Se poate adăugă flori de gălbenele, rădăcină de
tătăneasă, turita mare, linarita câte o lingură din fiecare planta. Eu nu am preparat unguentul
pe baia de apa, l-am topit direct untul pe foc şi am adăugat amestecul de plante la untul opit, l-
am lăsat pe foc până sfârâie, se ia de pe foc, a 2-a zi se încălzeşte până la topire, se amesteca,
se ia de pe foc, a 3-a zi se topeşte preparatul şi se strecoară.

PROPRIETĂŢI:

- Bun în afecţiunile circulatorii;

- Eficient în boală varicoasă;

34
 - Tratează hemoroizii;
- Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui în vene.
Unguentul este util în tratamentul varicelor, ulcerului varicos, flebitelor, hemoroizilor
şi edemelor traumatice, dureri reumatice.

76.) ALIFIE DIN CRUŞIN (RHAMNUS FRANGULA)

60 g scoarţă (10 linguriţe) se fierbe în 500 g unt cu puţin oţet (10-20 ml).
Se ung zgârâiturile şi râia la animale.

77.) ALIFIE DIN FRUNZE DE DAFIN (LAURUS NOBILIS)

60 g frunze uscate de Dafin se pun în 500 g untură de porc topită, fierbinte (se poate
fierbe puţin). Se lasă 2-3 zile în repaus, zilnic se încălzeşte până la topire, a treia zi se
strecoară în recipiente corespunzătoare.
Ajută în: articulaţii dureroase; reumatism cronic (calmează bine durerile mari,
insuportabile); paralizi. Vezi reţeta numărul 9. Alifie din frunze de Dafin.

78.) ALIFIE DIN GOGOŞI DE PE FRUNZELE DE STEJAR

(QUERCUR ROBUR)

Se macină gogoşi luate de pe frunze, 5 g făină de gogoş se amestecă cu 30 g untură de

porc.
Tratează hemoroizi.

79.) ALIFIE DIN CIMBRU DE GRĂDINĂ (THYMUS

VULGARIS)

2 pumni de plantă bine mărunţită se pune în 500 g untură de porc, se fierbe puţin, se
lasă 2-3 zile în repaus, a treia zi se strecoară. Se mai poate proceda: toate ingredientele de mai
sus se pune într-un vas, se leagă bine gura vasului, şi se pune la soare, timp de 3-4 zile. După
această vreme se fierbe puţin preparatul, se strecoară. La grăsimea strecurată se pune din nou
un pumn de plantă, se pune iară la soare 3-4 zile, se fierbe, se strecoară. Operaţia se poate

35
repetă de 3-4 ori, până va ieşi un unguent puternic, cu efect terapeutic amplificat. Pe urmă să
fierbe preparatul până când plantele se usucă, după strecurare se adaugă 56 g ceară de albine
şi 56 g terebentină (răşină de brad, este ca mierea, curge din conifere). Se topesc într-un vas
separat, şi se amestecă ambele topituri.
Această alifie este utilă: procese inflamatorii; negi; sciatică; slăbirea vederii; durerea
de splină; gută, testicule umflate; dureri de şold şi de spate.

80.) ALIFIE DIN CRINUL DE GRĂDINĂ (LILIUM CANDIDĂ)

2 pumni de rădăcină se pune în 500 g untură de porc, se lasă vasul la soare 3-4 zile, se
încălzeşte, se strecoară, se adaugă 56 g ceară şi 56 g terebentină. Sau se poate folosi formula
generală de preparare a alifiilor (60 g plantă uscată cu 500 g untură de porc).
Tratează: scabia (râia); reuneşte tendoanele, când acesta au fost tăiate; curăţă
ulceraţiile; drenează bubonii în caz de ciumă; umflături-inflamaţii ale regiunei perineale;
arsuri; determină regenerarea şi refacerea părului, în porţiunile unde el dispăruse; acnee;
eczeme.

81.) ALIFIE DIN CENUŞA PĂSTĂILOR DE FASOLE

Cenuşa de păstăi amestecată cu grăsime de porc este eficientă în: dureri cronice,
contuzii; leziuni al tendoanelor; sciatică şi gută. Vezi obţinerea cenușii (cărbunelui
medicinal).

82.) ALIFIE DIN TRANDAFIR (ROSA CANINA)

60 g petale de trandafir se fierbe puţin în 500 g untură de porc, se lasă 2-3 zile în
repaus. A treia zi se topeşte şi se strecoară. Se poate amesteca cu unguent de muguri de plop
negru vezi reţeta numărul 27.
Utilă în inflamația febrilă a capului, în acest caz se unge fruntea şi tâmplele, afecţiuni
inflamatorii febrile; dureri de ficat; dureri de spate, dureri de rinichi; pustule; coşuri şi bubiţe
roşi pe faţă. Vezi reţeta nr.36, pasta de măceşe, unguent.

36
 83.) ALIFIE DIN MARGARETĂ AURATĂ (M. SĂLBATICĂ,
CHRYSANTHEMUM LEUCANTHEMUM)

50 g de plantă se fierbe în 500 g untură de porc, se lasă 2-3 zile în repaus. A treia zi se
topeşte şi se strecoară în recipiente corespunzătoare. Se poate lucra şi cu jumătate sau cantităţi
mai mici (25 g şi 250 g, sau şi mai puţin). Ajută în: toate tipurile de răni; leziuni cu secreţii
care nu se vindecă (ca la articulaţia mâinilor şi a picioarelor).

84.) ALIFIE DIN SEMINŢE DE MUŞTAR ALB (SINAPSIS

ALBĂ)

Seminţele de muştar se fierb în miere, sau se încorporează în ceară. 25 g ceară de

albine se topeşte şi se amestecă cu 500 ml ulei comestibil, sau unt, în această topitură se fierbe
60 g seminţe.
Tratează afecțiunile pielii.

85.) UNSOARE DIN FRUNZĂ DE NUCĂ (JUNGLAS REGIA)

15 g cenuşa din frunze de nuc se amestecă cu 100 ml de ulei comestibil, se lasă la
macerat 7 zile, pe urmă se fierbe pe baia marină 20 de minute, se strecoară, se amestecă cu
puţin vin (25-30 ml). Se aplică local, opreşte căderea părului. Cojile verzi au aceeași
întrebuinţare. Vezi reţeta numărul 28. Alifie cu f. nuc

86.) ALIFIE DIN MĂGHIRAN (ORIGANUM VULGARE)

60 g plantă (frunze, partea aeriană) se fierbe în 500 g untură de porc, se lasă 2-3 zile în
repaus, zilnic se încălzeşte până la topire, se amestecă. A treia zi se reîncălzește şi se
strecoară, încă în stare lichidă în recipiente corespunzătoare. Reconfortează articulaţiile,
tendoanele, umflăturile.

Se poate prepara alifia şi din extract uleios. Împrăştie noduli mamari şi umflăturile
glandelor (tiroidei)

87.) ALIFIE DIN ROSMARIN (ROSMARINUS OFFICINALIS)

37
 Luăm în părţi egale: rozmarin; salvie; măghiran, mentă (frunzele, din fiecare plantă).
Concret: 12 g din fiecare plantă (câte 4 linguriţe din fiecare). În total 60 g amestec de plante
se fierb în 500 g untură de porc, până sfârâie. Se lasă în repaus 2-3 zile, a treia şi se topeşte şi
se strecoară. Într-un alt vas se topeşte 25 g ceară de albine, se poate şi vreo 10 g răşină de
brad; şi se amestecă ambele topituri. Dacă este cazul îl strecurăm din nou, se toarnă direct în
recipiente corespunzătoare.
Este recomandată în cazul articulaţiilor reci şi înţepenite; şi pt. tendoanele membrelor.;
răceli în general afecţiuni nervine; boli de inimă (angină pectorală); căderea părului; acnee;
pustule îndepărtează petele, semnele şi cicatricele a pielii.
Se poate prepara din extract uleios şi 10 păţi tinctură (3 lingurițe de frunze cu 90 ml
alcool etilic de 70º).

88.) ALIFIE DIN TRAISTA CIOBANULUI (CAPSELLA

BURSA PASTORIS)

60 g de partea aeriană a traista ciobanului se fierbe în 500 g untură de porc. Se lasă trei
zile în repaus, se încălzeşte zilnic până la topire, a treia zi se reîncălzește şi se strecoară în
recipiente corespunzătoare.
Tratează toate tipurile de răni, mai ales a capului; erizepel; inflamaţii şi boli de piele.

89.) ALIFIE DIN TRIOFI (TRIFOLIUM INCARNATUM

PRATENSE)

60 g de plantă se fierbe în 500 g untură de porc, se lasă 3 zile în repaus, a 3-a zi se

strecoară. Se unge locul muşcat de animale veninoase, umflături tari şi abcese.

Alt procedeu: florile de triofoi se fierb, se strecoară, se adaugă flori noi, se fierbe
strecuratul până se face ca o alifie. Împrăştie tumorile canceroase, orice tumoare, nodul.

90.) ALIFIE DIN TUTUN (NICOTINUM TABACUM)

38
 60 g de frunză se fierbe în 500 g untură de porc, se lasă 3 zile în repaus, se topeşte şi
se strecoară, în recipiente corespunzătoare. Se poate prepara şi extract uleios din frunză de
tutun.
Tratează hemoroizi dureroşi şi inflamaţii. Vezi reţeta numărul 45.

91.) ALIFIE DIN URZICĂ VIE (URTICA DIOICA)

3 linguri de suc se amestecă cu 50 ml ulei comestibil, se topeşte 5 g ceară de albine, se

amestecă cu soluţia obţinută din suc şi ulei, dacă între timp se răceşte se poate reîncălzi. Dacă
se formează apă, se aruncă apa. Cu această alifie se freacă membrele reci şi amorţite.

92.) ALIFIE DIN VERBINĂ (VERBENA OFFICINALIS)

60 g partea aeriană de plantă (12 linguriţe) se fierbe în 500 g untură de porc; se lasă 3
zile în repaus, a 3-a zi se topeşte şi se strecoară, se toarnă în recipiente corespunzătoare.
Ajută în: umflături şi durerile care apar la nivelul organelor secretorii. Se poate adăuga
puțină ceară de albine şi răşină de brad (25 g şi 15 g), se topesc în vas separat şi se amestecă
ambele topituri. Cu adăugarea cearei alifia devine mai solidă, şi îi creşte efectul terapeutic.

93.) ALIFIE PT. VULVITĂ (INFLAMAŢIA VULVEI)

Rp. 100 g unguent de Gălbenele

1 g Hidrocortizon acetat
300000 U.I. Vitamina A
1 ml Ulei volatil de Mentă sau Cimbru, Lavandă, Coriandru

Unguentul de Gălbenele se prepară: se topeşte 300 g untură de porc, se adaugă 10 g

(20 linguri) flori de Gălbenele. Dar înainte florile se pun la umectat 6-8 ore în 15 ml alcool
etilic de 70º, într-un vas bine închis. Se pune vasul pe baia de apă la o temperatură de 50-70º
C, se ţine aicea 30-40 de minute (să nu fiarbă!). Se ia de pe foc, se lasă să se răcească puţin, se
strecoară, şi în unguentul încă fierbinte se adaugă hidrocortizonul, vitamina A şi uleiul volatil.
Se unge zilnic locul afectat de boală. Unguentul are acţiune emolientă, calmantă,
antiinflamatoare, antiseptică, cicatrizantă, antipruriginoasă. Vezi reţeta numărul 67.

39
 94.) UNGUENT PT. PRURIT VULVAR

Rp. 100 g Unguent de Gălbenele

1 ml Ulei volatil de Pin sau Lavandă, Cimbru, Coriandru
1 g Procaină

Prepararea acestui unguent este identică cu cea reţetei numărul 93. Se aplică în strat
subţire pe regiunea vulvară. Proprietăţile unguentului: antiinflamatoare, sedativ, antiseptic,
antialergic şi antipruriginoase.

95.) UNGUENT CONTRA ULCERULUI VARICOS;

ARSURILOR

Rp. 300 g Untură de porc

20 g flori de Gălbenele (40 de linguri, uscate)
1 ml Ulei volatil de Pin sau Cimbru, Coriandru
1 g Hidrocortizon acetat
600000 U.I. Vitamina A, soluţie uleioasă
1 g Procaină

Se topeşte untura pe baia de apă, se adaugă florile, care înainte au fost umectate în 15-
20 ml alcool etilic de 70º, timp de 6-8 ore. Se lasă preparatul pe baia de apă 30-40 de minute.
Se ia de pe foc, se strecoară, să lasă la răcit, dar în unguentul cald se adaugă uleiul volatil,
hidrocortizonul, vitamina A şi procaina, se amestecă foarte bine. Unguentul se aplică pe ulcer
în strat subţire, protejat de pansament steril, care la început se schimbă zilnic, apoi la 2,3,4
zile. În funcţie de evaluarea boli.

96.) UNGUENT PT. NEVRALGIE (TULBURARE A

SENSIBILITĂŢII PERIFERICE, O DURERE CE APARE PE
TRAIECTUL UNEI NERV, ÎNSOŢIT DE AMORŢELI,
FURNICĂTURI SENZAŢIE DE ARSURĂ)

40
Rp. 3 ml Ulei volatil de Mentă
90 g Vaselină
10 g Lanolină

Rp. 3 ml Ulei volatil de Pin (aetheroleum pini)

2 ml Ulei de eucalipt (aetheroleum eucalipt)
90 g Vaselină
10 g Lanolină

Cum se observă în ambele reţete excipientul este unguentul simplu. Pe baia marină se
omogenizează lanolina cu vaselina, când s-a răcit puţin (chiar s-a solidificat) se încorporează
uleiurile volatile.
Se masează uşor regiunea dureroasă, după ce se acoperă, se înveleşte, ca să ţină cald.

97.) UNGUENT DE LINARITĂ (LINARITA VULGARIS)

60 g partea aeriană a plantei se fierbe în 500 g untură de porc, până sfârâie. Se lasă în
repaus 2-3 zile, zilnic se încălzeşte până la topire, a treia zi se strecoară, se toarnă în stare
lichidă în recipiente corespunzătoare.
Acest unguent are proprietatea de a împrăştia tumorile (noduli tumorali) şi hemoroizi.

98.) UNGUENT DE HAMAMELIS

Rp. 5 g Extract fluid de Hamamelis

20 g Lanolină anhidră
20 g Vaselină albă

Se amestecă bine ingredientele de mai sus. Este util în combaterea: hemoroizilor; anus
crăpat şi contra mătreţei.

99.) ALIFIE DIN RĂDĂCINĂ DE OBLIGEANĂ (ACORUS

CALAMUS)

41
 60 g rădăcină se fierbe în 500 g untură de porc, până sfârâie. Se lasă 2-3 zile în repaus,
zilnic se topeşte, se amestecă bine, a treia zi se strecoară şi se toarnă în recipiente
corespunzătoare.
Este foarte eficient în cazul durerilor de picioare, dureri musculare, oboseală şi spasm
muscular (cârcei la picioare).

100.) UNGUENT DE CAMFOR (CAMPHORA OFFICINALIS)

30 g ulei de camfor se amestecă cu 10 g ulei de în (sau ulei comestibil, de măsline) şi

10 g spirt de amoniac (soluţie de hidroxil de amoniu, NH4OH). Se poate folosi în caz de:
degerături; calmează durerile; durerile musculare; dureri pe bază nervoasă şi crampe. Vezi
reţeta numărul 107.

Spirtul de camfor se prepară: se dizolvă 10 g camfor cu 70 g de alcool etilic 80º şi

pe urmă cu 20 ml de apă. Este utilă în rănilor provocate de mult stat în pat. În măseaua cariată
se pune o bucăţică de camfor înfăşurat în vată; în ureche se introduce vată îmbibată în ulei de
camfor. Intern: în cazul în care nu putem reţine urina (rea), provoacă transpiraţie, este
calmant, în boli de inimă, febră (se ia pudră 0,20-0,50 g).

101.) ALIFIE DIN UNGURAŞ (MARRUBIUM VULAGARE)

60 g partea aeriană a plantei se fierbe în 500 g untură de porc. Se lasă 2-3 zile în
repaus, dar zilnic se încălzeşte până la topire, a treia zi se strecoară la cald, în stare lichidă, în
recipiente corespunzătoare.
Împrăştie inflamaţiile; tumorile; umflăturile, ganglioni inflamaţii (mirigy csomot
oszlat).

102.) ALIFIE DIN RĂDĂCINĂ DE RĂCULEŢ (POTENTILA

TORMENTILLA)

60 g de rădăcină se fierbe în 500 g untură de porc. Se lasă 2-3 zile în repaus, a treia zi
se topeşte, şi se strecoară în recipiente corespunzătoare. Este utilă în cazul buzelor, mâinilor
crăpate.

42
103.) ALIFIE DIN PETALE DE ŞOFRAN (CROCUS SATIVUS)

60 g petale de Şofran se fierbe în 500 g untură de porc, se lasă trei zile în repaus, a
treia zi se topeşte şi se strecoară în recipiente corespunzătoare. Ajută în afecţiunile unghiilor;
inflamaţia mameloanelor (ujj köröm mérgezés, csecsmirigy gyulladás).

UNGUENT PENTRU NEUROPATIA PERIFERICĂ

(DIABETICĂ), PAREZE, NEVRALGII, MIALGII,
INSUFICIENŢĂ VASCULARĂ, ANTIINFLAMATOR

Ingrediente (plante) Neuropátiára kenőcs-hozzávaló gyógynövények:

Aloe, frunze sau gel (Áloé gél)
Ardei iute (Csípős paprikă)
Boz, flori frunze, este bună şi rădăcina
Cătină, fructe, (Homoktövis gyümölcse)
Coada şoricelului, flori (Cickafark virág)
Cuişoare (Szegfűszeg)
Curcuma, rădăcină (Kurkuma gyökér)
Flori de fân (Széna virágok)
Foi de dafin (Babér levél)
Frunze de viţă de vie (Szőlő levél)
Gălbenele, flori (Köröm virág)
Ghimbir, rădăcină (gyömbér gyökér)
Gingko biloba, frunze (Ginkgo biloba
levél)
Hrean, rădăcina (Torma gyökér)
Ienupăr, fructe (Boróka bogyó)
Liliac, flori (Borostyán virága)
Măceşe, fructe (Csipkebogyó)
Măghiran, frunze (majoránna levél)
Mugur de dud negru, frunze (Eperfa rügy)
Muşeţel, flori (Kamilla virág)
Răchitan, partea aeriană (Fűzény föld
feletti része)
Rozmarin, frunze (Rozmaring levél)
Salcie, coajă (Fűzfa kéreg)
Salvie, partea aeriană (Zsálya föld feletti
része
Sânziene, partea aeriană (Tejoltó galaj föld
feletti része)
Schinduf, seminţe-fructe (Görög széna
magja)
Scorţişoare (Fahaj)
Strugurei roşii, frunze (Ribizli levél, piros)
Sunătoare, partea aeriană (Orbáncfű)
Tapasnic, partea aeriană (Kenderkefű föld
feletti része)
Tătăneasă, rădăcina, (Fekete nadály
gyökér)
Troscot gigant japonez (Polygonum
cuspidatum), rădăcina, frunze (Japán
keserűfű gyökér-levél)
Usturoi (Fokhagyma)
Valeriană, rădăcină (Macskagyökér)
Zmeur, frunze, (Málna levél)

43
 Se amestecă bine plantele, se pot folosi plante uscate, dar şi plante proaspete (dacă se
folosesc plante proaspete atuncea se şi prepară unguentul). Plantele subliniate sunt
importante, se pun 2-3 linguri, din restul plantelor se pune o linguriţă.
Acest amestec de plante se incorporează în unt sau untură de porc. Se topeşte untul,
sau untura de porc (folosesc unt, 2 kg la această porţie de amestec, se poate folosi şi mai mult
unt, 3 kg la cantitatea asta de amestec de plante), în topitură se fierbe amestecul de plante
până sfârâie, se ofilesc plantele (florile de gălbenele). Se ia de pe foc.
A două şi a treia zi se încălzeşte preparatul până la topire, eu î-l mai fierb puţin, căci
mai adaug plante noi la amestec (frunze de iederă, frunze de spânz, frunze de urzică vie,
frunze de nuc, toate proaspete, î-mi vine în minte că aceste plante sunt foarte benefice pt. boli
reumatice, nevralgii).
După 3-4 zile se strecoară, se încălzeşte preparatul până la topire, şi cu ajutorul unei
strecurători (ca de ceai, dar mai mare) în care se pune câte straturi de tifon (eu pun şi 4
straturi). Separat se poate topi ceară de albine (eu topesc şi tămâie) şi se amestecă cu
unguentul topit. La topitură se adaugă ulei de în sau de cânepă, o lingură, sau mai mult (nu se
exagerează acuma că nu se va întări unguentul), 10 ml ulei volatil de cimbru, 10 ml ulei
volatil de mentă, 10 ml ulei de luminiţa nopţii. Eu pun mai multe feluri de uleiuri Volatile (şi
50 ml la 2 kg de unguent). Eu î-l amestec separat uleiurile volatile într-o sticluţă cu dop, de
250 ml, în ce a fost suc, Prigat. Mai pun şi 20 ml vitamina A, soluţie. Dacă este nevoie se mai
strecoară.

UNGUENT DIN GELATINĂ PENTRU ARTROZE:

GONARTROZĂ, HERNIE DE DISC

Se prepară crema de bază: în 250 g unt se fierbe 4 căţei de usturoi, 1 linguriţă flori de
gălbenele, 1 linguriţă rădăcină de tătăneasă, 1 linguriţă de hrean, 1 linguriţă frunze de viţă de
vie, 1 linguriţă lemn dulce, 1 linguriţă flori de arnică, 1 linguriţă foi de dafin, 1 linguriţă
frunză de nuc şi o linguriţă muguri de pin. Eu incorporez în unguente vreo 40-50 de feluri de
plante medicinale. Rădăcina
De tătăneasă, turita mare, coajă de salcie, salvie-frunze, flori de arnica, frunze de
iederă, mușețel-flori
Urzica vie, frunze de alun, mărul lupului, frunze de castan sălbatic, sulfina-partea
aeriană, coada Şoricelului, maghiran-rosmarin-sunatoare, aceste plante sunt antiinflamatoare,

44
cretusca, este pt. dureri-boli reumatice şi umflături, chiar edeme (retenţie de apa), coada
calului, frunze de mesteacăn, frunze de frasin, scorţişoare, cuişoare, flori de liliac şi frunze.

Se fierbe 3-4 zile, sau chiar 1 săptămână, se strecoară. După strecurare se adaugă 50-
100 ml ulei de măsline sau ulei de brad. Adică în prima zi se topeşte untul, se adăugă
amestecul de plante, se fierbe
Până sfârâie, se ia de pe foc, a doua se topeşte preparatul, se lasă în repaus, a treia zi se
topeşte iară şi se strecoară.

Separat într-o cană de porţelan se pune 10 g de gelatină (Dr. Oetker am folosit eu),
peste acesta se toarnă 100 ml apă călduţă, se amestecă continuu, se lasă vreo 20 de minute
până se întăreşte, se face ca răciul. Când se adăugă la unguentul de bază strecurat de plante se
topeşte preparatul de gelatină pe baia de apa, şi se amesteca bine ambele topituri (unguentul
de bază şi gelatină topită).

Se adaugă în topitură puţină glicerină şi uleiuri volatile de: ienupăr, de brad şi

rozmarin. Câte o pipetă din fiecare ulei volatil (pipeta mică cu pară de cauciuc cumpărat de la
farmacie). Se pune 30 ml de glicerină. Eu mai pun ulei de în, ulei din seminţe de cânepă, ulei
de soia.
Separat topesc ceara de albine şi tămâie, şi amestec cu unguentul topit, dacă se
precipită atunci i-l mai încălzesc, îl amestec bine şi i-l mai strecor odată.

Preparatul cu gelatină nu se fierbe, căci se degradează gelatină. Unguentul încă în stare

lichidă se toarnă în recipiente corespunzătoare. Eventual ultima dată se adăugă gelatina topită
(prima dată se adăugă ceara de albine, şi tămâia topită, uleiurile: de în, de seminţe de cânepă).

Indicaţii: atroze: gonartroză (uzura cartilajului la genunchi, şi se gată lichidul sinovial

vâscos dintre cartilaje), artoza cotului, ajută la refacerea lichidului sinovial – vâscos dintre
cartilaje, hernie de disc (dacă este mic se trage la loc), dizolvă proeminenţele osoase,
osteofitele (uleiul de brad). Concomitent (odată cu întrebuinţarea acestui unguent cu gelatină)
se ia zilnic câte o linguriţă (5 g) de gelatină alimentară aşa cum este ea în pliculeţ
(neprelucrat).
Se consumă mult lichid când se ia gelatină. După 6 luni se reface lichidul sinovial
dintre cartilaje.

45
 Cine nu are posibilităţi să prepare unguentul cu gelatină acela poate folosi următorul
procedeu cu gelatină. Procedeul asta cu gelatină este sigura-exacta, de aicea mi-a venit mie
idea să prepar unguentul cu gelatină. Este mai uşor să foloseşti, să aplici un unguent-alifie,
decât procedee complicate, cu comprese, cu aburi-bai etc.
Se cumpără de la magazinul alimentar gelatină (alimentar), se prepară după prescripţia
(modul de preparare) scrisă pe ambalaj. Când începe să se întărească se toarnă pe ea apă
fierbinte, şi se mărunţeşte cu o furculiţă, ca să se poate unge uşor.
Se umezeşte locul afectat de boală (genunchiul, cotul, coloana vertebrală) şi se
masează până se adsoarbe, ce rămâne pe piele se şterge cu o cârpă umedă. Pe urmă rămâne o
peliculă pe corp, acesta nu se şterge. Şi concomitent cu acest tratament se ia zilnic câte o
linguriţă mică de moca de gelatină (5 grame pe zi, dar se consumă mult lichid, gelatina nu se
prelucrează aşa se ia, cum este în pliculeţ).
După circa 6 luni se reface lichidul articular (sinovial vâscos).
În cazul herniei de disc prima dată se spală locul afectat de boală cu oţet de mere în ce
a fost pisat usturoi. Se aplică gelatina pregătit după prescripţia de mai sus (cel puţin de 2 ori
pe zi), se şterge surplusul cu o cârpă, dar pe urmă se formează o peliculă pe piele, acesta nu se
şterge.
După aplicarea gelatinei se unge locul afectat de boală cu alifie de tătăneasă sau cu
tinctură de tătăneasă.
După 6-8 săptămâni de tratament se reface lichidul articular, se retrage hernia de disc
dacă este mică.

PREPARAREA UNGUENTULUI ANTIATEROSCLEROTICĂ –

ANTIREUMATICĂ DIN VENIN DE VIPERĂ CU CORN
(VIPERA AMMODYTES AMMODYTES)

Rp. 0,02 g (20 mg) Venin de viperă

5 g Camfor
0,10 g Ulei volatil de muşeţel
0,20 g Ulei volatil de eucalipt
0,10 g Ulei volatil de cimbrişor
0,10 g Ulei volatil de ienupăr
0,05 g Hidrocotrizon acetat 3000 U.I (cca. 0,10 g)
0,10 g Vitamina E

46
 0,5 g Vitamina D2 sau D3
1 g Vitamina B5
0,80 g Nipagin
1,5 g Soluţie tampon fosfat 5x10-4 pH = 7 sau apă distilată
1,5 g Glicerină
10 g Ceară de albine
100 g Vaselină albă

Veninul se dizolvă în soluţia tampon sau apa distilată la temperatura 25-30°C.

Această soluţie se înglobează în părţi mici în baza de unguent constituită din ceara
topită, glicerina şi vaselina până la crearea unui amestec omogen, apoi se adaugă celelalte
componente, uleiurile volatile, nipagina şi la sfârşit vitaminele (1 g vitamina A, 1 g vitamina
E, 5 g vitamina D2, 3 g vitamina B5). Aceasta reţetă l-am luat de pe internet, este o invenţie.
Pe mine m-a interesat
Câte grame de venin de viperă se încorporează la 100 de grame baza de unguent (0,02
g-20 mg venin de viperă vine încorporat în 100 de grame unguent de bază, unt).

Unguentul din venin de viperă este utilă în dureri articulare şi musculare, dureri post-
traumatice, stimularea imunităţii, activarea circulaţiei sanguine, reducerea procesului
inflamator, spondiloză, coxartroză, afecţiuni reumatice şi articulare (artrită, gută), creşte
flexibilitatea articulaţiilor, nevralgii (în zona feţei şi a capului), tendinite şi întinderi de
ligamente.

Mod de utilizare: crema se aplică în strat subţire pe locul afectat de 1-2 ori pe zi (5 g
crema) şi se masează uşor până la absorbția în piele. După utilizarea cremei să se spele bine
pe mâini, şi în timpul utilizări cremei să nu se atingă ochi!
Contraindicaţii: crema nu se aplică pe porţiunile lezate ale pielii, în dermatite acute, în
caz de hipersensibilitate la componentele preparatului!

PREPARAREA CREMEI FORŢE DE REUMATISM DIN

PLANTE MEDICINALE ŞI VE NIN DE VIPE RĂ -
ACAS Ă

47
 Prepararea unguentului cu cantitatea minimă, medie şi maximă de venin (o viperă
poate avea în glanda veninoasă 6-18 mg (0,006-0,0018 g) de venin. După o sursă din
străinătate de pe colţi viperei se poate aduna 2 picături de venin (15-20 mg, 0,015-0,02 g).
Se porneşte de la 100 g cremă de bază care are un conţinut de 0,1 mg (0,0001 g) venin
de viperă, 0,10%.
1 g (grame) = 10 dg (decigrame) = 100 cg (centigrame) = 1000 mg (miligrame). Când
se fac transformări de grame în decigrame sau miligrame cifra respectivă se va înmulţi cu 10
(dg), 100 (cg) respectiv cu 1000 (mg). Când se fac transformări în grame ale decigramelor,
centigramelor sau miligramelor, se va împărţi cifra respectivă cu 10 (dg), 100 (cg) sau 1000
(mg).
100 g crema de bază ori (x) 60 (6 mg, 0,006 g venin) este egal cu 6000 g (6 kg) crema
de bază. – Cantitatea minimă.
100 g crema de bază ori 120 (12 mg, 0,0012 g venin) este egal cu 12.000 g (12 kg)
crema de bază. – Cantitatea medie.
100 g crema de bază ori 180 (18 mg, 0,0018 g venin) este egal cu 18.000 g (18 kg)
crema de bază. – Cantitatea maximă.
Crema de bază se prepară din: 250 g ulei de măsline, 200 g unt şi 50 g ceară de albină.

În prealabil în crema de bază se fierb următoarele plante: frunze de salvie, coajă de

salcie, echinaceea, frunze de urzică vie, flori de gălbenele, flori de coada şoricelului, flori de
muşeţel, frunze de dafin, frunze de castan sălbatic, castane, scoarţă de castan sălbatic,
rădăcină de tătăneasă, pedicuţă, sunătoare, sânziene galbene, rozmarin, măghiran, flori de
arnică.
Din toate plantele (se pune) se folosesc în părţi egale (1 lingură mare de plante).

Se prepară unguentul de bază cu plantele aferente după cum se ştie deja, se strecoară.
Se topeşte ceara de albine şi se adaugă la topitura, se amestecă bine, dacă se răceşte se
reîncălzeşte din nou.
Se verifică temperatura topituri şi se lasă puţin la răcit, sub temperatura de 25-58°C, se
adaugă veninul de viperă, se amestecă până la omogenizare.
Se dizolvă veninul înainte de întrebuinţare în puţină apă distilată la temperatura 25-
30°C, (eu l-am dizolvat în alcool etilic de 90 de grade, neîncălzit). În fază lichidă se toarnă în
recipiente corespunzătoare.
Se unge locul afectat de boală 1 – 2 ori pe zi (5 g cremă). Nu se ating ochi! Se spală
mâinile după utilizare.

48
 Aceste calcule din reţete se referă la venin purificat, liofilizat (uscat, sub formă de
pulbere). Dacă se foloseşte venin recoltat de la şarpe neprelucrat atuncea trebuie mai mult.

Recoltare de la 4 şerpi, la 100 g crema de bază.

Asta trebuie experimentat. O recoltare am folosit la 750 ml crema de bază, dar este
puţin. O viperă la o muşcătură poate inocula 80 mg (0,08 g) venin, asta corespunde cu 25-30
mg (0,025-0,03 g) venin substanţă uscată. Iar la prepararea unguentului se foloseşte 0,02 g (20
mg) venin (prelucrat, liofilizat, uscat în formă de pulbere) la 100 g crema de bază.

Dacă se prepară dintr-un gram de venin de albine unguentul atuncea este nevoie de
7000 g (7 kg) unguent de bază. Calcul: 0,015 g (15 mg) venin X 70 = 1,05 g (1050 mg) venin
de albine, 100 g unguent de bază X 70 = 7000 g (7 kg) unguent de bază.

Prepararea şi întrebuinţarea unguentului cu venin de albine

Indicaţii terapeutice al unguentului cu venin de albine (îmbogăţit):

Artrită, degerături, dureri articulare, dureri muscular, dureri reumatismale, gută,

inflamaţii articulare, lumbago, nevralgie post herpetică, nevralgii, psoriazis sciatică.

Recomandări: este o cremă de masaj, ajută la menţinerea stări de confort a muşchilor

şi articulaţiilor, astfel asigură relaxare musculară. Activează circulaţia sanguină periferică,
este utilă şi în întinderi musculare.
Crema se aplică în cantităţi mici pe suprafaţa de masat, masaj uşor, fără presiuni pe
Ţesuturi. Se acoperă zona masată cu fibre naturale (lână).

APIREVEN UNGUENT ANTIREUMATIC DIN VENIN DE

ALBINE

Rp. 0,015 g (15 mg) Venin de albine

1 g Nicotinat de metil
3 g Camfor
3 g Extract fluid de ardei iute

49
 2 g Extract pro oleum hyosciami decemplex
(Ulei de măselariţă)
100 g Bază de unguent

Liniment conţinând venin de albine 0,0015 g (1,5 mg), nicotinat de metil 0,5 g, camfor
3 g, extract fluid de Capsici 3 g, extract pro Balsam Tranguillee decemplex 3 g, baza de
emulsie ad 100 g (flacon cu 40 g).

Pentru gonartroza algică se prepară un unguent: 3 mg (0,003 g) venin de albine

încorporat în 100 g unguent de bază.
Dacă se prepară 500 g de unguent cu venin de albine atuncea se foloseşte 30 mg (0,03
g) venin de albine. Calcul: 100 g unguent de bază X 5 = 500 g unguent, 3 mg (0,003 g) venin
de albine X 5 = 15 mg (0,015 g) venin de albine.

Pentru artită, artrită deformată, artită reumatică (poliartrita infecţioasă şi reumatică):

0,015 g (15 mg, 0,015%) venin de albine pulbere, 3 g (3%) ulei de terebentină, 3 g (3%)
camfor, 6 g (6%) salicilat de metil încorporat în 100 g bază de unguent.

Prepararea unguentului cu ser fiziologic

Se prepară unguentul în felul următor: 0,1 g (100 mg) venin de albine uscat se
amestecă într-o sticluţă sterilizată cu 1 ml ser fiziologic. Această soluţie se încorporează în
200 g unguent de bază, care pătrunde uşor în piele.
În 100 g unguent de bază vine 0,05 g (50 mg) venin de albine uscate. Calcul: 200 g
unguent de bază: 2 = 100 g unguent de bază, 0,1 g (100 mg) venin uscat: 2 = 0,05 g (50 mg)
venin de albine uscat.
Dacă se prepară 1000 g (1 kg) unguent cu venin de albine uscat atuncea se foloseşte
0,5 g (500 mg) venin de albine uscat. Calcul: 200 g unguent de bază X 5 = 1000 g (1 kg)
unguent de bază, 0,1 g (100 mg) venin de albine uscat X 5 = 0,5 g (500 mg) venin de albine
uscat.
Dacă se foloseşte la prepararea unguentului 1 g (1000 mg) venin de albine uscat
atuncea este nevoie de 2000 g (2 kg) unguent de bază. Calcul: 200 g unguent de bază X 10 =
2000 g (2 kg), 0,1 g (100 mg) venin de albine uscat X 10 = 1 g (1000 mg) venin

Indicaţiile terapeutice al veninului de albine (sinteză)

50
 Afecțiuni cardiovasculare (cardiologie): aritmii, arterită obliterantă, arterită
ateroscleroză a membrului inferior, boală ischemică coronariană, Boala Raynaud, boală
vasculară periferică, cardită acută reumtoidă, hipetensiune arterială, sindrom degenerativ
ischemic periferic, tromboze cerebrale, varice.
Afecţiunile sistemului muschulo-scheletic: afecţiuni reumatice ale muşchilor, nervilor
şi articulaţiilor, artrite, artrită psoriazică, artrită reumatoidă, artrite traumatice, Boala
Scheuerman (osteocondroza), bursite acută şi cronice, epicondilita laterală (cotul
tenismanului), fibroze, hipotonie (reducerea forţei musculare), mialgia, osteoartrite, periartrita
umărului cu calcificări, poliartrita deformată, poliartrită reumatoidă juvenilă, probleme de
tonus muscular, probleme ligamentare, spondilartroze: artroze clinice, spondilita anchilozantă,
spondilita anchilozantă deformantă.
Bolile sistemului nervos (neurologie): nevralgii, nevrite.

51
 UNGUENTE FARMACEUTICE

104.) UNGUENT SIMPLU (UNGUENTUM SIMPLEX)

Lanolină (Adeps lanae anhydricus)...10 g

Vaselină albă (Vaselinum album)...90 g

Lanolina şi vaselina se topesc împreună pe baia de apă, se poate adăuga şi 1 g de

colesterol, dar nu este obligatoriu, şi se agită cu o bagetă de sticlă până la dizolvare. Masa
topită se trece într-un mojar uşor încălzit şi se agită până la obţinerea unui unguent omogen.
Acţiune terapeutică: emolient (care înmoaie ţesuturile).
Indicaţii (terapeutice): este folosit ca excipient pt. diverse medicamente topice
(prepararea diverselor alifii, unguente).

Prepararea unguentului emulgator (Lat. Unguentum emulsificans)

30 g Alcoholum cetylstearylicum (Alcool cetilstearilic emulgator)

35 g Paraffinum liquidum (Parafină lichidă, ulei de parafină, ulei de vaselină)
35 g Vaselinum album (Vaselină albă, farmaceutică)

Componentele se topesc pe baia de apă şi se amestecă până la omogenizare şi răcire.

Este un unguent omogen, de consistenţă semisolidă alb sau alb gălbui.
Cu apa formează emulsii ulei în apă.

Prepararea alcoolului cetilstearilic emulgator (Lat. Alcoholum

cetylstearylicum emulsificans)

90 g Alchoholum cetylstearylicum (Alcool cetilstearilic)

10 g Natrii cetylstearylsulfas (Cetilstearilsufat de sodiu)
5 g Aqua destillata (Apă distilată)

Alcoolul cetilstearilic se topeşte pe baia de apă, apoi se adaugă, treptat şi se amestecă

continuu, cetilstearilsulfatul de sodiu şi apa.

52
 Se continuă încălzirea şi amestecarea până la evaporarea apei şi obţinerea unui mase
cu aspect alb tulbure, se răceşte. Este ca ceara.

105.) UNGUENT EMOLIENT (UNGUENTUM EMOLIENS,

UNGUENTUM LENIENS)

Ceară albă de albine (Cera albă)...17 g

Stearină (Stearinum)...17 g
Ulei de parafină (Paraffinum liquidum)...56 g
Apă disitilată (Aqua)...10 g
Ulei volatil de Lavandă (Oleum Lavandulae)... II gtt

Ceara, stearina, şi uleiul de vaselină (parafină) se încălzesc pe baia de apă într-un vas
emailat. După topire se strecoară prin pânză, se aduc într-un mojar încălzit şi se amestecă
până la consistenţă semisolidă. Se încorporează în porţiuni mici, apa fiartă şi răcită la
aproximativ 40º (folosim apă distilată)
După răcire se adaugă uleiul de Lavandă triturând (a fărâmiţa o substanţă solidă în
particule fine) până la omogenizare. (II gtt înseamnă 2 picături de ulei volatil).
Acţiune terapeutică: emolient (înmoaie pielea).
Indicaţii: dermatologie, ca excipient pt. medicamente de uz (folosinţă) extern şi în
cosmetică.

106.) UNGUENT CU DERMATOL (UNGUENTUM BISMUTHI

SUBGALLATIS 10%)

Galat baza de bismut (Bismuthi subgallas)...10 g

Vaselină albă (Vaselinum album)...90 g

Acţiune terapeutică: antiseptic (antimicrobian); slab astringent (care strânge suprafaţa

ţesuturilor prin precipitarea proteinelor, având efect antihemoragic şi de cicatrizare a rănilor);
acţiune sicativă a plăgilor.
Indicaţii: ca pansament în plăgi, ulcere, eczeme, arsuri etc.

53
 107.) UNGUENT CU CAMFOR (UNGUENTUM
CAMPHORATUM)

Camfor natural (Camphora)...10 g

Vaselină albă (Vaselinum album)...90 g

Camforul pulverizat se dizolvă în vaselină, al aproximativ 40º, se strecoară prin tifon

şi se amestecă bine, până la răcire.
Acţiune terapeutică: revulsiv (care provoacă iritarea locală a pielii, cu aflux de sânge,
încălzirea zonei şi încetarea acesteia); calmant.
Indicaţii: degerături, prurit (mâncărimea pielii). Aplicaţii sau fricţii pe regiunea
afectată.

108.) UNGUENT GOMEOLAT (UNGUENTUM CUM

AETHEROLEUM NIAOULI 2%)

Ulei volatil de niauli (Aetheroleum Niaouli)... 2 g

Vaselină albă (Vaselinum album)...98 g

Acţiune terapeutică: antiseptic.

Indicaţii: rinite, rinofaringite acute şi cronice
Administrare: se introduce de 2-3 ori câte o cantitate mică de unguent în fiecare
narină.

109.) UNGUENT DE GLICERINĂ (UNGUENTUM

GLYCERINI)

Amidon de grâu (Amylum Tritici)...7 g

Apă disitilată (Aqua)...7 g
Glicerină (Glycerinum)...93 g

54
 Amidonul se triturează cu apa într-o capsulă de porţelan în prealabil cântărită, apoi se
adaugă glicerina şi se încălzește la flacără mică, pe sită de azbest, sub continuă amestecare,
până se obţin 100 g unguent de aspect omogen.

O altă formulă a unguentului de glicerină:

Amylum tritici (Amidon de grâu)...7 g

Menthylii p-hydroxybenzoas...0,18 g
Propulii p-hydroxybenzoas... 0,02 g
Glycerolum (Glicerină)...93 g
Aqua destillata (Apă disitilată)...7 g

Acţiune terapeutică: emolient

Indicaţii: excipient pt. diferite medicamente topice (unguente, supozitoare).

110.) UNGUENT CU OXID GALBEN DE MERCUR

(UNGUENTUM HYDRARGYRI OXIDAŢI FLAVI 2%)

Oxid galben de mercur (Hydrargyrum oxydatum flavum)...2 g

Ulei de parafină (Paraffinum liquidum)...4 g
Vaselină albă (Vaselinum album)...89 g
Lanolină anhidră (Adeps lanae anhydricus)...10 g

Oxidul galben de mercur, fin pulverizat, se triturează cu uleiul de vaselină. Vaselina şi

lanolina se topesc împreună, iar după răcire, amestecul se adaugă treptat peste oxidul galben
de mercur, triturând până la omogenizare.
Acţiune terapeutică: antiseptic, astrigent.
Indicaţii: unele afecţiuni oftalmologice. Se aplică în strat subţire, ca să acopere
suprafaţa tratată în întregime.

111.) UNGUNET CU ICHTIOL (UNGUENTUM

ICHTAMMOLI 10%)

Ihtiolsufonat de amoniu (Ichtammolum)...10 g

55
 Vaselină (Vaselinum album)...90 g

Acţiune terapeutică: antiinflamatorie şi decongestivă.

Indicaţii: degerături, rosături, fisuri anale, dermatite (orice inflamaţie a pielii).
Se aplică un strat subţire pe regiunea afectată. Se mai numeşte “Alifia neagră”.

112.) UNGUENT CU SALICILAT DE METIL (UNGUENTUM

METHYLI SALICYLATIS 10%)

Salicilat de metil (Methylii salicylatis)...10 g

Vaselină (Vaselinum album)...90 g

Acţiune terapeutică: analgezic (care calmează sau înlătură temporar durerea), uşoară
acţiune iritantă locală
Indicaţii: astralgii (lumbago, torticolis). Se aplică un strat subţire şi se masează uşor
locul dureros, după care se acoperă cu o compresă caldă, uscată.

113.) UNGUENT CU SULF (UNGUENTUM SULFURIS)

Sulf, pulbere fină (Sulfur praecipitatum)...10 g

Sulfat de zinc (Zincum sulfuricum)...10 g
Săpun de potasiu, săpun moale (Sapo Kalinus)...15 g
Apă distilată (Aqua distillata)... 5 g
Untură de porc (Adeps Suillus)...60 g

Sulful se triturează cu o cantitate mică de untură şi cu săpunul de potasiu. Se adaugă

restul de untură şi apoi se încorporează sulfatul de zinc, dizolvat în apă la fierbere,
amestecându-se până la omogenizare.
Acţiune terapeutică: antiparazitar
Indicaţii: scabie (râie). Se aplică prin fricţiuni energică pe locul afectat.

114.) UNGUENT CU TETRACICLINĂ (UNGUENTUM

TETRACYCLINI 3%)

56
 Tetracyclini hydrochloridum... 3 g
Unguentum simplex (Unguent simplu)... 97 g

Unguentele cu tetracicline se prepară în mod strict aseptic.

Acţiune terapeutică: bacterostatic.
Indicaţii: afecţiuni dermatologice şi oftalmologice. Aplicaţii locale.

115.) UNGUENT CU OXID DE ZINC (UNGUENTUM ZINCI

OXYDI 10%)

Oxid de zinc (Zinci oxydum)...10 g

Unguent simplu (Unguentum simplex)...90 g

Oxidul de zinc se triturează într-un mojar cu o cantitate egală de vaselină topită, se

adaugă, treptat restul de vaselină topită şi se amestecă până la omogenizare.
Acţiune terapeutică: astrigent, antiinflamator.
Indicaţii: unele afecţiuni inflamatorii ale pieli.

116.) UNGUENT CU OXID DE ZINC ŞI ACID SALICILIC

(UNGUENTUM ZINCI OXYDI CUM ACIDO SALICYLICO)

Acid salicilic (Acidum salicylicum)...2 g

Oxid de zinc (Zinci oxydatum)...25 g
Amidon de grâu (Amylum tritici)...25 g
Vaselină albă (Vaselinum album)...48 g

Acidul salicilic pulverizat se amestecă cu oxidul de zinc şi amidonul prescris, şi se trec

prin sită numărul VII. Vaselina se topeşte, se strecoară prin tifon şi se adaugă în mici porţiuni,
peste amestecul de pulberi, triturând, până se obţine o masă cu aspect omogen.
Acţiune terapeutică şi indicaţii: ca şi a unguentului cu oxid de zinc, nr.115. (astrigent,
antiinflamator; unele afecţiuni inflamatorii ale pieli). Se mai numeşte şi Pastă Lassar.

57
 117.) UNGUENT BORICAT (UNGUENTUM ACIDI BORICI)

Acid boric (Acidum boricum)...10 g

Vaselină albă (Vaselinum album)...90 g

Acidul boric se triturează într-un mojar cu o cantitate egală de vaselină topită, şi apoi
se adaugă treptat restul de vaselină topită, amestecând până la omogenizare.
Acţiune terapeutică: antiseptic local.
Indicaţii: intertrigo, piodermită, hiperhidroză. Se aplică cu prudentă, căci este toxică

118.) UNGUENT DE PENICILINĂ (UNGUENTUM

PENICILINI)

Penicilină (Penicillinum)...100000 u
Vaselină albă (Vaselinum album)...78 g
Ulei de parafină (Paraffinum liquidum)...10 g
Lanolină (Adeps lanae anhydricus...10 g
Apă pt. injecţii (Aqua pro injectione)...2 ml

Vaselina, lanolina şi uleiul de vaselină (uleiul de parafină) se încălzesc împreună, se

filtrează la cald şi se sterilizează la 160º, jumătate de oră. Penicilina se aduce aseptic, într-un
mojar sterilizat, şi se dizolvă în apa prescrisă; se adaugă, puţin câte puţin, baza de unguent
semisolidificat la 40-50º şi se amestecă până la omogenizare.
Nu se va utiliza aparatură medicală, se va lucra rapid, în condiţii aseptice.
Indicaţii: infecţi locale, poate opri infecţia în cazul rănilor grave, răni infectate,
degerături, arsuri grave, impetigo, dermatită, sicosis.

119.) UNGUENT DE SULFAMIDĂ

Sulfamida (Sulfanilamidum)... 10 g
Lanolină (Adeps lanae hirosus)... 15 g
Vaselină...70 g
Ceară albă...5 g

58
 Ceara, lanolina şi vaselina se topeşte pe baia de apă, iar sulfamida, fin pulverizată, se
triturează cu aproximativ 10 g din amestecul topit; se adaugă, treptat, restul amestecului topit
şi se triturează până la omogenizare.
Acţiune terapeutică: bacterostatic faţă de coci gramapozitivi şi coci gramanegativ,
virusuri mari.
Indicaţii: oftalmologie, otorinolaringolagic, infecţii cutante, infecţii urinare, uscarea
rănilor.

120.) UNGUENT PT. ECZEME

Rp. Acetat de hirocortizon...1 g

Vaselină albă...10 g
Lanolină...10 g
M.f. ung.
D.S. extern aplicaţii locale.

121.) UNGUENT PT. ACNEEA JUVENILĂ

Rp. Sulf precipitat (Pulbere, praf de sulf)... 1 g

Vaselină albă...30 g
M.f. ung.
D.S. extern. Se aplică seara. Se spală a doua zi dimineaţa, cu apă caldă.

Rp. Sulf precipitat (Pulbere de sulf)... 1 g

Talc...30 g
D.S. extern. Se aplică prin pudrare, dimineaţa, după spălarea unguentului cu sulf.

122.) UNGUENT PT. ACNEEA NECROTICĂ

Rp. Rezorcină... 1 g
Sulf precipitat...2 g
Gudron de Ienupăr...10 g
Unguent simplu...20 g
M.f. ung.

59
 D.S. extern, masaj energic, apoi se şterge după aplicare. A doua zi dimineaţa se
Spală cu apă şi săpun.

123.) UNGUENT PT. DERMATITĂ ALERGICĂ

Rp. Superprednol...0,05 mg IV tablete;

Mentol...0,10 g
Oxid de zinc...2 g
Eritromicină...0,25 g
Unguent simplu...25 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale

124.) UNGUENT PT. KERION CELSI (INFECŢIE SUPURATĂ

A PIELII CAPULUI PROVOCATĂ DE CIUPERCĂ)

Rp. Acid salicilic...12 g

Acid benzoic...6 g
Vaselină albă...100 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale.

125.) UNGUENT CONTRA ONICOMICOZEI (ORICE

INFECŢIE A UNEI UNGHII PROVOCATĂ DE O CIUPERCĂ)

Rp. Rezorcină...15 g
Acid salicilic...15 g
Acid benzoic...15 g
Unguent simplu...55 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale

126.) UNGUENT PT. PITIRIAZIS VERSICOLOR

60
Rp. Iod... 1 g Rp. Acid salicilic...2 g
Acid salicilic... 2 g Acid benzoic...4 g
Acid benzoic... 3g Vaselină albă...40 g
Alcool diluat (70º)...100 g M.f. ung.
M.f. sol. D.S. extern pt. badijonări seara.
D.S. extern pt. badijonare ziua.

127.) UNGUENT TONIFIANT AL MUCOASEI NAZALE ÎN

EPITAXIS (DUPĂ OPRIREA HEMORAIGIEI)

Rp. Tanin... 1 g
Dermatol...1 g
Unguent simplu...20 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii intranazale, de 2-3 ori pe zi.

128.) UNGUENT CONTRA INTERTRIGO CU LEVURI

(CIUPERCĂ ÎNTRE PICIOARE, AXILAR)

Rp. Acid salicilic... 1 g

Acid benzoic...2 g
Acid boric...3 g
Vaselină albă...30 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale. (Gomba combtövön).

129.) UNGUENT PT. HIPERTRICOZA FACIALĂ, PALIATIV

PT. DECOLORAREA PERILOR (INFECŢIA BĂRBI LA
BĂRBAŢI, H: SZAKÁL FERTÖZÉS)

Rp. Perhidrol... 5 g
Lanolină...5 g

61
 Vaselină...10 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale.

130.) UNGUENT PT. PEDICULOZA PUBELUI (LĂŢEI, H:

LAPOŞ TETŰ)

Rp. Precipitat alb de mercur... 3 g

Ulei de Mentă...5 picături
Vaselină albă... 40 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale.

131.) UNGUENT PT, PITIRIAZĂ

Rp. Hidrocortizon... 0,15 g

Clorură mercuroasă... 0,30 g
Oxid de zinc... 1 g
Unguent simplu... 6 g
M.f ung.
D.S. extern, aplicaţii locale.

132.) UNGUENT CONTRA HIPERKERATOZEI 10%

(ÎNGROŞAREA PIELII: BĂTĂTURI, VERUCI NIGEI, ETC.)

Rp. Acid salicilic... 10 g

Vaselină...100 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale, de 2-3 ori pe zi.

O alifie expre pentru bătături: în 50 g de vaselină se încorporează 20 g de acid

salicilic.

62
 Alifie din său de oaie pt. bătături: se topeşte 100 g de său de oaie, se lasă să se
răcească, şi se amestecă cu 10 g acid salicilic (salicil). Se poate încerca încorporarea la rece în
său de oaie 10 g de acid salicilic, cu ajutorul mixerului. Alifiile contra bătăturilor trebuie să
conţine 10% acid salicilic. Astfel am obţinut o alifie salicilată 10%.

PREPARAREA ALIFIEI DIN SÂU DE OAIE ŞI ACID

SALICILIC (SEBUM SALICYLATUM)

Într-un vas dispergă (amestecă-freacă) 2 grame de acid salicilic (salicil) cu 5 grame

răşină de benzoin-pulbere şi cu 5 grame de sulfat de sodiu încălzit-încins.
Acest amestec de pulbere se presară (se pune) în 98 de grame său de oaie topit pe baia
de apă, încă 30 de minute se ţine se încălzeşte preparatul pe baia de apă, se amestecă în
conţinu, se strecoară. Se poate turna în forme de batoane.
Indicaţii terapeutice: se foloseşte la îndepărtarea căluşului (piele îngroşată) şi a
bătăturilor.
Acest unguent conţine 1,81% acid salicilic (2 g acid saliclic x 100 raportat la 100 g şi
împărţit cu 110 g masa totală a preparatului; 4,54% conţinut de răşină de benzoin).
Pentru mărirea efectului terapeutic al acestui unguent înainte de prepare se poate
fierbe în său de oaie topit puţin din plantele următoare: flori de gălbenele, rădăcină de
tătăneasă şi busuioc. Se topeşte seul de oaie, se pun plantele, se fierb puţin, se ia de pe foc, se
lasă în repaus o zi, a doua zi se încălzeşte preparatul până se topeşte, se ia de pe foc, se lasă
încă o zi în repaus, se strecoară.
Până ce încă preparatul este lichid se poate adăugă la topitură răşină de brad topită, se
amestecă bine.

Răşina de benzoin (ă) se mai numeşte şi gumă benzoină, tămâie din Java, Benjamin ce
este secretat de arborele Styrax benzoin.

133.) UNGUENT PT. PSORIAZIS (KERATOLITIC, ADICĂ SE

DECOJEŞTE PIELEA, FĂRĂ DURERI)

Rp. Acid salicilic...2 g UNGUENT REDUCTOR

Ulei de ricin... 8 g
Vaselină albă...40 g Rp. Gudron de Ienupăr... 10-30 g

63
 M.f. ung Unguent simplu...100 g
D.S. extern, aplicaţii locale. M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale.

PT. PIELEA CAPULUI (PSORIAZIS)

Rp. Calomel... 1 g
Gudron de Ienupăr...10 g
Lanolină...10 g
Vaselină albă...10 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale.

TRATAMENT NATURIST PENTRU PSORIAZIS

Se prepară un unguent din: 88,2-90 g de solidol (solidol=creozot, destilat din gudronul

de fag, soluţie brună, bactericid, dezodorant, antiseptic, folosit în dermatologie, hu: nyers
krezol 60%, C7H8O, 5-5,6 g albuş de ou, 2-2,5 g miere polifloră, 1,5-2 g cremă pt. copii, 1-1,3
g pulbere de rostopască. Concomintent cu unguentul aplicat extern se recomandă pe cale
bucală preparate de plante din familia araliaceelor (extracte de aralii, elenterococ).

Extern: Rp. 1. Năprasnica 6 linguriţe

Coada calului 6 linguriţe
Coada şoricelului 10 linguriţe
Gălbenele 10 linguriţe 33 g
Nalbă 10 linguriţe
Rostopască 6 linguriţe

Se amestecă în părţi egale 200 g din amestec, se macerează în 5 litri de apă rece, timp
de 12 ore. Apoi se încălzeşte puţin şi se face baie 20 de minute. După baie se aplică alifia de
gălbenele, tătăneasă, tinctură de limba câinelui (Cynoglossum officinale) (frunze).

Rp. 2. 20 g Ventrilică, partea aeriană (4 linguriţe)

10 g Lavandă, flori (3 linguriţe)

64
 20 g Rădăcină de Nalbă mare (4 linguriţe)

Se prepară sub formă de macerat la rece (1 lingură la 250 ml de apă rece). Se aplică
sub formă de compresă caldă pe zona afectată. Se masează zilnic pielea păroasă a capului cu
ulei de măsline. Zonele cu prurit mare se badijonează cu suc de gălbenele sau urechelniţă.

Intern (de băut):

Rp.1. 40 g Coada calului (10 linguriţe)

30 g Coajă de salcie albă (5 linguriţe)
50 g Urzică vie, frunze (10 linguriţe)
10 g Ventrilică (2 linguriţe)
20 g Fumariţă, partea aeriană (4 linguriţe)
30 g Gălbenele, flori (10 linguriţe)
20 g Coada şoricelului (5 linguriţe)
10 g Coajă de stejar (2 linguriţe)
30 g Tătăneasă, rădăcină (6 linguriţe)
40 g Flori de trifoi roşu (13 linguriţe)

O linguriţă de amestec se lasă la macerat timp de 12 ore, la rece în 250 ml de apă.

Se beau 2-3 căni pe zi. Se ia şi Bitter Suedez.

Rp.2. 20 g Rădăcină de brusture (4 linguriţe)

20 g Frunze de mesteacăn alb (6 linguriţe)
20 g Coajă de salcia albă (3 linguriţe)
20 g Trei fraţi pătaţi, partea aeriană (4 linguriţe)

O linguriţă din amestec se infuzează timp de 3 minute în 250 ml apă colcotită.

Se beau 2-3 căni pe zi.

ALIFIE PENTRU PSORIAZIS DIN PLANTE MEDICINALE

Se amestecă în părţi egale: rădăcină de ţelină, pedicuţă (partea aeriană), talpa găşti
partea aeriană), rostopască (partea aeriană), frunze de tuia, trei fraţi pătaţi (partea aeriană),
mărul lupului (frunze) şi muguri de plop. Din decotul acestor plante se prepară o alifie.

65
 134.) UNGUENT PT. TROMBOFLEBITĂ SUPERFICIALĂ
(LÁBSZÁRFEKÉLY, VISSZÉRGYULLADÁS)

Rp. Heparină a 500 U.I. o fiolă

Acetat de hidrocortizon 0,025 g
Lanolină 15 g
Vaselină albă 15 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale, 2-3 ori pe zi.

135.) UNGUENT PT. ULCER VARICOS

Rp. Heparină 500 U.I. o fiolă

Hidrocortizon 0,15 g
Unguent simplu 40 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale.

136.) UNGUENT PT. BLEFARITĂ

Rp. Cloranfenicol... 0,10 g

Propilenglicol...0,50 g
Unguent simplu...10 g
M.f. ung.
D.S. extern, aplicaţii locale, pe marginea pleoapelor.

Rp. Rezorcină... 0,10 g

Clorhidrat de efedrină...0,10 g
Apă distilată...10 g
M.f. sol. Oftalmică
D.S. extern, instilaţii de 3 ori pe zi, 2 picături în sacul conjunctival. Pauză 2
săptămâni.

66
Rp. Hidrocortizon...0,05 g
Ser fiziologic...10 g
M.f. sol. Oftalmică
D.S. extern, instilaţii de 2-3 ori pe zi în sacul conjunctival.

137.) UNGUENT CU JECOLAN

Rp. Ulei de peşte (Oleum jecoris)...40 g

Lanolină...17 g
Vaselină albă...43 g

Se aplică local 1-2 ori pe zi.

Acţiune terapeutică: emolient şi protector al pielii, conţinut în vitaminele A şi D
acţionează trofic

Indicaţii: dermite uscate; plăgi atone (răni greu vindecabile); ulcere varicoase; arsuri
de gradul I. degerături.

UNGUENT INFANTUM – Unguent pentru copii

Rp. 40 % oxid de zinc (zincum oxydatum)

30% ulei de floarea soarelui
30% lanolină

Este o pastă de culoare galbenă.

CREME COSMETICE (UNGUENTE) PT. ÎNGRIJIREA

TENULUI (FEŢEI)

138.) COMPOZIŢIA ŞI MODUL DE PREPARARE A

COLDCREMEI (DUPĂ FR.VII. 1956)

67
Rp. Ceară...17 g
Acid stearic...17 g
Ulei de prarafină...56 g
Apă...10 ml
Ulei volatil de Lavandă... 2 picături

Ceara, stearina, uleiul de parafină se topesc, se adaugă apă, se amestecă până la răcire,
pe urmă se adaugă uleiul volatil de Lavandă.

Alte reţete:

Rp. Ulei de migdale... 35 ml Rp. Ceataceu... 16 g

Ceară albă... 15 g Ceară albă... 8 g
Spermacet... 15 g Ulei de migdale... 55 g
Borax... 1 g Apă de trandafir...16 g
Apă de calciu... 25 ml T-ra benzoe... 4 g
(Apă de var stins) Borax... 0,50 g
T-ra benzoe... 4 g Deodorant... q.s.

Pe baia marină se topeşte: ceara, cetaceu, uleiul de migdale dulci, se amestecă până la
răcire. Apa şi tinctura de benzoe se adaugă în porţi mici la primul preparat, pe urmă se adaugă
deodorantul (ulei volatil de Lavandă, 2 picături, sau ulei volatil de Iasomie).

Rp. Ceară... 4 g Primele 6 ingrediente din reţetă se topesc pe baia

Cetaceu... 2 g marină. Boraxul se dizolvă în apă şi se încălzeşte, pe
Unt de cacao... 3 g urmă se adaugă la amestecul anterior. Este util pt.
Lanolină... 2 g îngrijirea tenului şi a gâtului cu riduri.
Lecitină... 2 g
Ulei de măsline...40 g
Borax... 0,50 g
Nipagin... 0,20 g
Apă... 20 ml

Rp. Ceară albă... 7 g

68
 Ulei de parafină... 50 g
Tween 40... 8 g
G 1726 cremă emulgatoare...8 g
Apă... 33 ml
Conservant, t-ra benzoe... q.s.
Ulei de lavandă... 2 picături
Primele 4 ingrediente se încălzesc pe baia marină până la 70º, conservantul se dizolvă
în apă şi se toarnă pe preparatul anterior, se adaugă deodorantul (uleiul volatil de Lavandă).

Coldcremele mai sunt denumite şi cerate, componentul de bază este ceara de albine,
care conţin o cantitate însemnată de apă, aceasta dă pielii o senzaţie de răcoare. Coldcremele
sunt indicate pt. îngrijirea pielii normale şi a pilelii uscate, pt. zi şi pt. noapte, în cazul
tenurilor excesiv uscate, când este folosit seara, Se va şterge înainte de culcare. În coldcreme
pot fi încorporate diferite substanţe: pt. hrănirea pielii; pt. combaterea petelor; pistruilor;
alergiei. Cu conţinut de bismut subnitric sau precipitat alb de mercur este vătămătoare, nu se
foloseşte mult timp.

Definiţia cremei: crema este alcătuită (compusă) din amestecul apei cu o unsoare
(cu folosirea extractului uleios şi tinctură din plante medicinale) sau ulei, care se
adsoarbe în piele, datorită acestui fapt pielea devine moale, mătăsoasă. Unguentele
conţin unsoare sau ulei, dar nu conţin apă, acestea nu se adsorb în piele (numai
preparatele farmaceutice, unguente, ca Supliformul).
Cremele se pot prepara uşor, se poate cumpăra de la farmacie unguent emulgator
(Unguentum emulsificans), (vezi Unguente farmaceutice, “Formule de diferite baze de
unguente compuse”, Baze de unguent emulgator A/U şi U/A.), acesta este un amestec de
uleiuri şi ceară, care se amestecă bine cu apa şi cu tincturile.

Formula generală a cremei: 25 g ceară de albine se topesc împreună cu 25 g

lanolină anhidră (fără apă), la acesta se adaugă 100 ml extract uleios din plante
medicinale şi 50 ml tinctură din plante medicinale. Se strecoară, se amestecă bine până la
omogenizare. Sau:
150 g unguent emulgator, 70 ml glicirerină, 80 ml apă şi 30 g dorg uscat sau 75 g
drog proaspăt (drog înseamnă plantă medicinală).

69
 O altă bază pt. cremă este: 5 părţi (70 g sau 50 g) ulei de măsline, 4 părţi (56 g sau
40 g) unt topit şi 1 parte (14 g sau 10 g) ceară de albine. La această bază se încorporează
extractul uleios din plante medicinale sau esenţe din plante. (250 g ulei, 200 g unt şi 50
ceară de albine)

Formula generală a unguentului: 25 g ceară de albine se topesc împreună cu 25 g

lanolină anhidră, se adaugă 100 ml extract uleios din plantă medicinală. Se toarnă încă în
stare lichidă în sticluţe brune, sterile, se lasă să se răcească.

139.) CREMĂ DE GĂLBENELE (EXEMPLU DE PREPARARE

A CREMEI)

Se topeşte 150 g de unguent emulgator pe baia marină, se adaugă 70 ml de glicerină şi

80 ml de apă, se amestecă foarte bine. Preparatul după adăugarea apei se solidifică, de aceea
se păstrează în continuare pe baia marină, se amestecă şi se topeşte din nou. Se pune în
topitură 30 g flori de Gălbenele uscate, se amestecă bine, se fierbe timp de 3 ore, dacă se
evaporă apa din baia marină, se completează cu apă. Se strecoară preparatul prin tifon într-un
vas.
Crema topită, strecurată se amestecă, ca să nu se taie. Dacă totuși s-a tăiat, se pune
înapoi în vas, si se mai adaugă 10-20 g unguent emulgator, se încălzeşte din nou.
După ce s-a solidificat (întărit) crema se pune într-o sticlă brună cu dop în prealabil se
ung pereţi sticlei, ca să se prevină formarea bulelor de aer.

140.) CREME PT. TENUL USCAT ŞI NORMAL

Rp. Lanolină... 10 g Substanţele grase se topesc pe baia marină. Boraxul se

Ceară albă... 10 g dizolvă la cald în apă. Se toarnă peste I. amestec. Se
Unt de cacao... 5 g omogenizează.
Ulei vegetal... 30 g
Apă... 30 g
Borax...0.30 g

70
Rp. Ceară albă...10 g Boraxul se dizolvă în apa încălzită şi se toarnă peste
Lanolină... 5 g amestecul de substanţe grase topite pe baia
Colesterină...1 g marină. Se amestecă până la răcire, şi se adaugă
Cetaceu...5 g vitamina F.
Vitamina F...1 g
Ulei de parafină...25 g
Borax...0,30 g
Apă... 20 ml

Rp. Ceară albă... 4 g Substanţele grase se topesc pe baia marină. Nipagina şi

Cetaceu... 2 g boraxul,dizolvate în apă călduţă, se introduce sub
Unt de cacao... 3 g continuă agitare peste grăsimile topite.
Lanolină... 2 g
Lecitină... 2 g
Ulei vegetal...40 g
Apă...20 ml
Borax...0,50 g
Nipagin...0,20 g

Rp. Lanolină anhidră...20 g Substanţele grase se topesc pe baia de apă. Boraxul se

Unt de cacao... 10 g dizolvă în apă călduţă, şi se introduce sub agitare
Cetaceu... 10 g continuă. Se amestecă până la răcire.
Ceară albă... 15 g
Ulei de parafină... 50 g
Apă... 30 ml
Borax...0,50 g

Rp. Lanolină... 20 g Substanţele grase se topesc pe baia de apă. Boraxul se

Colesterină... 1,5 g dizolvă în apă caldă şi se toarnă peste amestecul de
Cetaceu... 5 g grăsimi. Se omogenizează. După răcire se adaugă
Ceară albă... 5 g vitaminele şi parfumul.
Stearină... 5 g
Unt de cacao... 10 g
Ulei vegetal... 20 g
Borax... 1 g

71
 Vitamina F... 2,5 ml
Vitamina A... 10 ml
Apă... 30 ml
Parfum... q.s.
141.) CREME PT. TEN FOARTE USCAT
Rp. Osânză... 100 g
Ceară de albine... 10 g
T-ră benzoe... 1 g
Vin alb... 100 g
Tărâţe de grâu … 1 pahar
Petale de trandafir... 100 g
Rp. Untură proaspătă...75 g
Lanolină... 20 g
Cetaceu... 5 g
Ceară... 5 g
Suc de castraveţi... 10 g
Apă de roze... 20 ml
Parfum... q.s.
Rp. Grăsime de oaie... 10 g
Grăsime de vită... 30 g
Untură de porc... 60 g
Ulei de Rozmarin... 20 pic.
Suc de lămâie... 5 g
Apă de roze... 10 ml
142.) CREME PT. TENUL GRAS
Rp. Stearină... 10 g
Osânza se topeşte într-un vas smălţuit, se
strecoară, se adaugă peste 100 g petale de
trandafir, iar după 48 de ore se toppeste din nou
pe baia de apă, cu ceara, se strecoară şi se ada
ugă tinctura de benzoe. Se fierbe vinul cu tărâţa,
se strecoară se adaugă osânza, se topesc pe baia
de apă.
În amestecul topit de substanţe grase se adaugă
treptat apa de roze şi sucul de castraveţi încălzită
în prealabil.
Grăsimile se topesc pe baia de apă, la foc
moderat. În lipsă uleiului de rozmarin şi a apei
de roze se poate adăuga 1 pum de petale de
trandafir şi o ramură de rozmarin proaspăt şi
putină lămâiţă. Se lasă la macerat 12 ore, se
retopeşte,se strecoară şi se adaugă sucul de
lămâie.
Boraxul se dizolvă la cald în 10 g apă, apoi se adaugă în
72
 Glicerină... 15 g amestecul de glicerină, stearina şi apă, care au fost în
Borax... 0,5 g prealabil pe baia de apă. Amoniacul se introduce treptat,
Amoniac... 4 g amestecându-se conţinu până la răcire.
Apă... 70 ml
Parfum... q.s.

Rp. Stearină... 20 g Rp. Stearină... 20 g

Carbonat de potasiu... 2,5 g Glicerină... 10 g
Glicerină... 40 g Hidroxid de potasiu... 1 g
Apă... 100 ml Apă...100 ml
Borax... 1 g Parfum... q.s.
Parfum... q.s.

Boraxul, carbonatul de potasiu sau hidroxidul de potasiu se dizolvă în apă, apoi se

introduc treptat în amestecul de stearină şi glicerină topite pe baia de apă. Se parfumează după
răcire. Cu 2-3 picături de parfum.

143.) CREME PT. TENURILE RIDATE, OFILITE

Rp. Lanolină... 10 g Apa încălzită la fierbere se încorporează treptat în

Cetaceu... 5 g amestecul de grăsimi topite pe baia de apă.
Parafină solidă... 5 g
Colesterină...950 g
Ulei de parafină... 20 g
Apă... 20 ml

Rp. Măduvă de vită... 50 g Măduva de vită, se triturează cu apele florale

Apă de roze … 1 lingură până la obtinerea cremei.
Apă de albăstrele … 1 lingură

Rp. Energovital … 1 tabletă Tableta se dizolvă în apă, apoi se amestecă cu

Coldcremă... 30 g coldcrema.

73
Rp. Stearină... 15 g
Ulei de parafină... 40 g
Trietanolamina... 5 g
Apă... 40 ml
Vitamina F … 30 picături
Vitamina A … 1 fiolă
Stearina se topeşte pe baia de apă în uleiul de
parafină. Trienolamina se amestecă cu apa şi se
toarnă în şuviţă subţire peste stearină. După
răcire se adaugă vitaminele. (Acid stearic
amestec de acizi graşi, acid palmitic, acid oleic,
masă cristalină albă, se mai numeşte şi stearină).

144.) CREME DE DEMACHIAT

Rp. Vaselină... 30 g Substanţele grase se topesc pe baia marină.

Ulei de parafină... 40 g Boraxul se dizolvă în apă. Se amestecă până la
Ceară albă... 10 g răcire.
Borax... 1 g
Apă... 25 ml

Rp. Ulei de parafină... 40 g Primele patru substanţe se topesc pe baia marină.

Ceară albă... 5 g Trietanolamina se amestecă cu apă caldă şi se toarnă
Acid stearic... 10 g treptat peste amestecul de substanţe grase.
Cetaceu... 5 g
Trietanolamină... 3 g
Apă... 50 ml

Rp. Ceară albă... 5 g Substanţele se topesc pe baia marină, se amestecă până

Ulei de parafină... 60 g la răcire.
Vaselină... 80 g
Cerezină... 5 g

145.) CREME CONTRA PISTRUILOR ŞI PETELOR

Rp. Perhidrol... 5 g Perhidrolul se adaugă în coldcremă, picătură cu picătură.

Coldcremă... 25 g Se preară cantităţi mici, după necesitate (numai cât se va
folosi odată).

74
Rp. Hidrochinonă... 3 g Pulberile amestecate se triturează cu o parte mică de
Acid salicilic... 1 g cremă, apoi se adaugă restul. Se amestecă până la
Camfor... 1 g omogenizare.
Coldcremă... 30 g

Rp. Peroxid de magneziu... 10 g Vaselina şi lanolina se topesc pe baia de apă.

Acid citric... 3 g Peste amestecul de pulberi triturate cu uleiul de
Lanolină... 7 g parafină se toarnă substanţele grase. Treptat se
Vaselină... 10 g încorporează apa încălzită. (Acid citric, sare de
Ulei de parafină... 10 g lămâie, cristale incolore, pulbere).
Apă... 5 ml

Rp. Precipitat alb de mercur... 2 g Se triturează pulberile cu o parte din coldcremă,

Bismut subnitric... 2 g apoi se adaugă restul. (Precipitat alb de mercur =
Coldcremă...40 g cloramidură de mercur, pulbere amorfă de
culoare albă, HgClNH2.)

Rp. Perborat de sodiu...15 g Perboratul şi acidul citric se amestecă cu o

Acid citric... 7 g cantitate mică de coldcremă, se adaugă apoi de
Coldcremă...75 g restul de coldcremă.

146.) CREME PT. CALMAREA MÂNCĂRIMILOR,

VINDECAREA CRĂPĂTURILOR PRODUSE DE FRIG

Rp. Camfor... 1 g Substanţele grase se topesc pe baia de apă. Se

Cerezină... 5 g incorporează camforul şi se amestecă până la răcire.
Parafină...15 g
Vaselină albă...70 g

Rp. Oxid de zinc... 10 g Oxidul de zinc împreună cu caolina se amestecă.

Caolin... 15 g Vaselina topită se adaugă treptat peste amestecul de
Vaselină... 70 g pulberi.

Rp. Ceară... 3 g Se topesc pe baia de apă toate substanţele. Se încălzeşte

75
 Cetaceu... 3 g apa şi se încorporeză treptat. Se amestecă până la
Lanolină... 5 g răcire.
Camfor... 1 g
Ulei de parafină... 25 g
Apă... 10 ml

147.) CREME DEODORANTE, ANTISUDORIPANTE

Rp. Clorhidrat de aluminiu... 20 g

Monostearat de glicerol... 20 g
Cetaceu... 5 g
Glicerină... 5 g
Apă... 50 ml

148.) CREME ANTISOLARE

Rp. Acid paraaminobenzoic... 15 g Rp. Acid paraaminosalicilic...10 g

Ceară albă... 15 g Lanolină... 20 g
Colesterol... 1 g Vaselină... 30 g
Ulei de parafină... 30 g Borax... 0,50 g
Borax... 0,50 g Apă... 10 ml
Apă... 20 ml

Substanţele grase se topesc pe baia de apă. Se adaugă acidul praaminobenzoic sau

paraaminosalicilic dizolvate în apă.

Rp. Ceară... 5 g Substanţele grase se topesc pe baia de apă. Boraxul se

Lanolină... 3 g
Ulei de parafină... 30 g
Borax...0,5 g
Apă...15 ml
Balsam de Peru... 1 g
Oxid de zinc... 10 g
dizolvă în apă la cald şi se toarnă treptat peste primul
amestec. Oxidul de zinc se triturează cu puţină cremă,
apoi se adaugă restul de cremă; la sfârşit se încorporează
balsamul de Peru. Se amestecă până se omogenizează
perfect. (Balsam de Peru = oleorezină obţinută prin
incizii în scoarta arborelui Myroxylon balsamum,

76
 antiparazitar, antiseptic, Cicatrizant, scabie,
pitiriazis versicolor, ulcer varicos, eczeme.

Rp. Oxid de zinc... 10 g Se triturează oxidul de zinc cu puţină coldcremă,

Balsam de Peru... 1 g adaugân du-se apoi restul de coldcremă
La sfârşit se încorporează balsamul de Peru.
Coldcremă... 40 g Se amestecă până la omogenizare.

Rp. Tanin... 3 g Substanţele grase se topesc pe baia de apă. Taninul se

Lanolină anhidră...10 g dizolvă în apă prin triturare şi se adaugă peste amestecul
Vaselină... 35 g de grăsimi topit şi răcit. Se amestecă până la
Apă... 2 g totală. omogenizare

149.) CREMĂ PT. BRONZARE ARTIFICIALĂ

Rp. Permanganat de potasiu... 0,50 g Lanolina şi vaselina se topesc pe baia de apă.

Apă... 2 ml Permanga-natul de potasiu se dizolvă în apă şi se
Lanolină... 3 g încorporează în a-amestecul de substanţe grase.
Vaselină... 45 g Se păstrează în borcane brune. (Permanganat se
găseşte la farmacie).

150.) CREME PT. TENUL ACNEIC

Rp. Sulf precipitat (pulbere)... 3 g La indicaţia medicului se pot încorpora în

Acid salicilic... 1 g aceste creme hidrocortizon şi vitamina A.
Camfor... 1 g
Oxid de zinc... 5 g
Lanolină... 35 g
Vaselină... 5 g
Apă...10 ml

151.) CREMĂ CU ACŢIUNE CICATRIZANTĂ

Rp. Muguri de plop negru... 50 g Muguri de plop se fierb în apă, se strecoară şi se

77
 Apă...150 g adaugă untura, se ţine pe baia de apă până se
Untură de porc...400 g îngroaşă.

152.) CREME PT. TENUL CUPEROZIC

Rp. Lanolină... 3 g Rp. Ihtiol... 1,50 g

Soluţie de adrenalină 30 pic. Oxid de zinc... 5 g
Extract fluid de Hamamelis... 30 g Lanolină... 5 g
Vaselină... 10 g
T-ră de Hamamelis 20 pic.
T-ra Hidrastis 20 picături

Cuperoză, dilataţie permanentă şi vizibilă a vaselor mici ale pielii feţei, sunt afectate
femeile între 30-50 de ani. Hamamelis reprezintă frunzele obţinute de la specia Hamemelis
virginiana, arbust original din America de Nord. Este astrigent şi hemostatic, decongestionant,
astfel reglementează circulaţia venoasă. Se tratează cu rezultate bune varicele, hemoroizi,
flebite, varicocel, ulcere varicoase.
Hidrastisul, lat: Hydrastis canadensis, reprezintă rizoamele lipsite sau nu de rădăcini,
ale plantei de origine Nord Americană, mai se numeşte şi rhizoma cum radicibus. Se foloseşte
în tratarea hemoragiei uterine, hemoptizii, metroragii şi menoragii, hemoragii intestinale.

153.) CREMĂ PT. ÎNGRIJIREA MÂINILOR

Rp. Stearină... 20 g Rp. Stearină... 30 g

Hidroxid de potasiu...0,80 g Glicerină... 45 g
Glicerină... 15 g Borax... 1,5 g
Ulei de parafină... 40 g Amoniac...1,2 g
Apă... 60 ml Apă... 210 ml

Stearina şi uleiul de parafină se topesc pe baia de apă. Se saponifică apoi cu hidroxidul

de potasiu dizolvat în prealabil în amestecul de apă şi glicerină.

150.) CREME PT. TENUL ACNEIC

78
Rp. Sulf precipitat (pp)...3 g Rp. Sulf pp...1 g
Acid salicilic...1 g Rezorcină...0,50 g
Camfor...1 g Ihtiol...0,50 g
Oxid de zinc...5 g Oxid de zinc...2 g
Lanolină...35 g Talc...2 g
Vaselină... 5 g Vaselină...10 g
Apă...10 ml

La indicaţia medicului se pot încorpora în aceste creme hidrocortizon şi vitamina A.

151.) CREMǍ CU ACŢIUNE CICATRIZANTĂ

Rp. Plop negru...50 g Mugurii de plop se fierb în apă, se strecoară şi se

Apă... 150 g se adaugă untura; se ţine pe baia marină până
Untură de porc...400 g îngroaşă.

152.) CREME PT. TENUL CUPEROZIC

Rp. Lanolină...3 g Rp. Ihtiol...1,50 g

Soluţie adrenalină … 30 picături Oxid de zinc... 5 g
Extr. Fluid de Hamamelis...30 g Lanolină... 5 g
Vaselină... 10 g
Tinc. de Hamamelis 20 de
picături
Tinc. de Hidrastis 20 de picături

153.) CREMǍ PT. ÎNGRIJIREA MÂINILOR

Rp. Stearină... 20 g Rp. Stearină...30 g

Hidroxid de potasiu...0,80 g Glicerin...45 g
Glicerină... 15 g Borax...1,5 g
Ulei de parafină... 40 g Amoniac...1,2 g
Apă... 60 ml Apă...210 ml

79
 Stearina şi uleiul de parafină se topesc pe baia de apă. Se saponifică apoi cu
hidfroxidul de potasiu dizolvat în prealabil în amestecul de apă şi glicerină.

154.) CREMĂ DEPILATORIE

Rp. Sulfură de sodiu... 4 g Sulfură de calciu se amestecă cu glicerina

Sulfură de calciu...16 g şi vaselina.Sulfură de sodiu se dizolvă la
Glicerină... 8 g cald în jumătatea de cantitate de apă.
Amidon...8 g Amidonul se amestecă cu restul de apă şi
Vaselină...8 g se toarnă peste sulfură de sodiu, apoi se
Apă...65 ml adaugă sulfura de calciu.

155.) PASTĂ DEPILATOARE

Rp. Hidrosulfit de sodiu...10 g Apă... 3 ml

Var nestins...20 g
Amidon...20 g

Substanțele foarte fin mărunţite se amestecă bine, apoi se adaugă apa, se

omogenizează până la obţinerea unei paste. Pasta se întinde în strat subţire pe porţiunea cu
pricina se lasă 5 minute, după care Se spală locul cu apă caldă şi săpun, se usucă şi se unge cu
o cremă. Dacă nu aţi reuşit din prima încercare, operaţia se repetă numai după câteva zile.

156.) CREMĂ CONTRA TRANSPIRAŢIEI A PICIOARELOR

Rp. Lanolină...10 g Se dizolvă sorbitolul, acidul salicilic şi mentolul

Glicerină...30 g în apă şi apoi se adaugă se adaugă formolul.
Sorbitol... 5 g Soluţia obţinută se adaugă peste amestecul de
Acid saliclic...2 g lanolină şi glicerină. Se amestecă bine până la
Mentol...1 g omogenizare.Cu această cremă se ung seara
Formol...1 g picioarele de 2-3 ori pe săptămână.
Apă...30 g

Soluţie alcoolică cu formol contra transpiraţiei a picioarelor:

80
 Rp. Formol...5 g
Mentol...1 g
Acid saliclic...2 g
Alcool etilic 70◦...95 ml
De 2-3 ori pe zi se badijonează talpa piciorului (şi între degete la picioare).

157.) CREMĂ PT. EVITAREA APARIŢIEI PISTRUILOR PE

TENUL USCAT

Rp. Oxid de zinc...6 g Oxidul de zinc şi chinina fin mărunţită se

Chinină...4 g
Ulei de floarea soarelui...10 g
Vaselină...30 g
Ulei volatil de lavandă 2 pic.
amestecă cu uleiul până se obţine o pastă
omogenă, apoi se adaugă vaselina şi uleiul
volatil de lavandă, se continuă omoge-genizarea.
Se pune în cutiuţe de plastic, se ţine la rece. Se
unge pielea feţei şi mâinilor predispusă la
apariţia pistruilor.

158.) CREMĂ PT. EVITAREA APARIŢIEI A PISTRUILOR PE

TENUL GRAS

Rp. Chinină...4 g Chinina şi oxidul de zinc fin mărunţite se amestecă bine

Oxid de zinc...6 g cu 10 g glicerină, frecându-se până la dispariţia aglome-
Glicerină...40 g rărilor de substanţă, apoi se adaugă puţin restul de glice-
Parfum 1 picătură rină şi parfumul şi se omogenizează bine.

159.) CREMĂ CONTRA IRITAŢIEI PILELII

Rp. Ceară de albine...15 g Se topeşte pe baia de apă ceara, apoi se adaugă apoi apa,
Lanolină lichidă...20 g bătând bine amestecul până la obţinerea unei emulsii. Se
Carion... 3 g unge pielea congestionată de transpiraţie.
Vitamina A...2 g Carionul se foloseşte în locul glicerinei, este sorbitolul
Apă...60 ml curat, pulbere, sau soluţie.

81
 160.) CREMĂ PT. MASAJUL PIELII

Rp. Săpun de toaletă fină...100 g Se răzuie săpunul şi se amestecă cu glicerina

Glicerină...150 g până la obţinerea unei paste moi, după care se
Alcool etilic 95° ...50 ml adaugă alcoolul, amestecându-se bine. Se
masează pielea, fără a provoca dure.

161.) CREMĂ PT. ÎNDEPĂRTAREA PETELOR DE PIGMENT

DE PE FAŢĂ

Rp. Perhidrol...2 ml Se amestecă bine lanolina şi vaselina şi se adaugă perhid-

Lanolină...15 g rolul şi apa de colonie amestecând continuu, se bate bine
Vaselină...15 g amestecul până la obținerea unei creme omogene. Se ma-
Parfum...5 g sează locul pătat de pigment.

162.) CREMĂ DUPĂ BĂRBERIT

Rp. Lanolină...15 g Se dizolvă substanţele în alcool, se adaugă apa şi

Polietilen glicol...4 g
Propilenglicol...1 g
Alcool etilic 70°...50 ml
Apă distilată...30 ml
Parfum … 5 picături
se amestecă bine cu lanolina până la obţinerea
cremei. Este produs fluid. Răcoreşte pielea după
bărbierit.

163.) CREMĂ PT. PĂR

Rp. Vaselină...50 g Se încălzesc substanţele pe baia marină la

Cerezină...20 g temperatura de 35° C, se amestecă bine, se
Lanolină... 3 g adaugă esenţa de parfum şi se lasă să se răcească.
Paraffinolaj...30 g Crema întinsă pe părul uscat îl face lucios, are
Esenţă de parfum... 1 g nuanţă metalică.

164.) CREMĂ GRASĂ PT. MÂINI

82
Rp. Lanolină... 3 g Se încălzesc pe baia marină la temperatura de
Ulei de parafină...4 g 60-70 C, lanolina, uleiul de parafină şi stearina,
Acid stearic...13 g apoi se adaugă amestecând continuu soluţia prin
Glicerină...12 g dizolvarea hidroxidului de potasiu şi a glicerinei
Hidroxid de potasiu... 1 g în apă, se amestecă până la răcire.
Apă...67 ml

165.) CREMĂ, UNGUENT PT. MÂINI

Rp. Miere de albine... 25 g Se pun într-un vas pe baia de apă mierea, crema
Cremă de ras...25 g de ras şi lanolina. Când s-au încălzit se amestecă
Glicerină...15 ml bine şi se adaugă sub continuă agitare tâlcul. Se
Talc... 15 g lasă pe baia de apă 30 de minute, se ia vasul de
Lanolină... 5 g pe baia de apă, se adaugă glicerina şi parfumul,
Parfum 2-3 picături se amestecă până la răcire.Înmoaie şi curăţă
pielea

166.) CREMĂ PT. ÎNMUIEREA PIELII PICIOARELOR

Rp. Acid salicilic...1 g Cele trei componente se amestecă bine până la

Ulei de parafină...30 g obţinerea unei paste omogene. Pielea tălpi
Vaselină... 70 g îngroşat se freacă cu o piatră ponce, după ce a
fost înmuiată şi săpunată, se unge câteva seri de
a rândul.

167.) UNGUENT, CREMĂ PT. TRATAREA GINGIVITEI

Rp. Borax...1 g Tanin...1 g Se dizolvă boraxul şi

Glicerină...30 ml Apă... 5 ml taninul în apă caldă, după răcire
se amestecă cu glicerina. Se unge
gingia cu o bucăţică de vată
înfăşurată pe un băţ de chibrit.

83
 METODE, REŢETE DE PREPARARE A UNGUENTELOR
FARAMCEUTICE (INDUSTRIA FARMACEUTICĂ)

Baza de unguent este o componentă principală a unguentului constituită din una sau
mai multe substanţe, materii prime care au sau poate căpăta în anumite condiţii o consistenţă
moale, şi o viscozitate destul de ridicată, astfel unguentele se poate întinde uşor pe epidermă
(piele), şi aderă bine (se lipeşte) cu pielea. Unguentele se înmoaie la temperatura corpului,
fără să curgă.

1. Baze liposolubile sau hidrofobe, care sunt alcătuite din grăsimi animale, vegetale,
hidrocarburi sau amestecul acestora, care pot conţine sau nu emulgatori în cantităţi mici, ele
pot încorpora apă în cantităţi mici, prin acţiune mecanică, dând pseudoemulsii. Dacă acestor
baze li se asociază emulgatori, dependent de tipul de emulgator, se obţine baze emulsii U/A
(ulei/apă) şi A/U (apă/ulei), sau mixte.

2. Baze hidrosolubile sau hidrofile care sunt miscibile cu apa sau formează cu apa
hidrogeluri coloidale.

Baza de unguent liposolubile, grăsimile de natură animală, axungia (untura de porc)

seul (oaie), ceara de albine, cetaceul, grăsimile şi uleiurile hidrogenate (sunt mult mai stabile
decât cele obişnuite, nu râncezesc, sunt capabile şi încorporeze 100% apă, ulei hidrogenat de
floarea soarelui).
Dintre grăsimile vegetale se folosesc uleiurile de floarea soarelui, de sezam, de
arahide, de măsline, de ricin.
Dintre hidrocarburigeluri se folosesc vaselina, uleiul de parafină, parafină solidă,
cerezine, ozocherite, naftalanul etc. Tot în această categorie se încadrează şi grăsimile care
conţin emulgatori şi care pot forma emulsii A/U şi U/A. Grăsimile naturale se resorb cu
uşurinţă prin piele, deoarece ele reprezintă produşi biologici care din punct de vedere chimic
sunt asemănătoare cu grăsimile corpului omenesc, de aceea nu sunt iritante pt. ţesuturi,
pătrund uşor prin piele. Dar se folosesc mai rar, căci se râncezeşte uşor.

84
 Astfel prin asociere a unui proporţii de 50% grăsime hidrogenată cu 10% lanolină şi
40% ulei de ricin, se obţine o bază de unguent capabilă să încorporeze 100% apă şi care
pătrunde uşor şi repede prin piele. Grăsime hidrogenată este margarină.
Grăsimile şi uleiurile hidrogenate sunt cu mult mai stabile decât grăsimile obişnuite,
nu se râncezesc şi au afinitate faţă de grăsimile pieli.

Baze de unguent hidrocarburi: parafină solidă, ulei de parafină, vaselină sau vaselină
artificială, obţinută din amestecul unor hidrocarburi solide şi lichide.

BAZE DE UNGUENT EMULSII

Din această categorie fac parte bazele de unguente constituite dintr-o fază grasă şi unul
sau mai mulţi emulgatori, dependent de natura emulgatorului se deosebesc două tipuri
principale de baze emulsii: apă în ulei (A/U) şi ulei în apă (U/A). Când în aceeaşi bază
emulsie se asociază emulgatori
Din ambele tipuri, de exemplu alcool cetilstearilic, emulgator de tip A/U şi Tween 60,
emulgator de tip U/A, deci un emulgator complex, se obţin baze sau unguente emulgatore
mixte.

BAZE EMULSII TIP A/U

Lanolină hidratată (Adeps lanae hydrosus), se prepară: pe baia marină se topeşte 75

g lanolină anhidră cu 25 g apă distilată, se încălzeşte până se obţine o masă omogenă. Se
prezintă ca o masă moale de culoare alb-gălbui. Se alterează uşor, se prepară la nevoie. Acesta
poate emulsiona mari cantităţi de apă, 135-165.

UNGUENTUM ALCHOHOLUM

Rp. Alcooli de lână Se obţine o bază de unguent moale, alb gălbuie,

(Alchoholes Lanae)...6 părţi
Alcool cetilstearilic
(Alcohol stearilicus)...0,5 părţi
Vaselină albă
(Vaselinum album)...93,5 părţi
capabilă să emulsioneze apă sau soluţii apoase
Dacă se dublează cu apă se obţine “Unguentum
alchoholum lanae aquosum”.

85
UNGUENTUM CETYLICUM

Rp. Alcool cetilic Rp. Alcool cetilic...10 g

(Alcohol cetylicus)... .4 g Parafină lichidă...10 g
Lanolină Vaselină...80 g
(Adeps lanae)...10 g
Vaselină albă
(Vaselinum album)... 86 g

Rp. Alcool cetilic...10 g Aceste unguente cu alcool cetilic înlocuiesc cu

Parafină...40 g succes unguentul simplu. Aceste baze încorpo-
Vaselină albă...50 g rează circa 40% apă, pătrund repede în piele şi
uniform. Bazele de unguent cu alcool cetilic se
foloseşte mult la prepararea unguentelor
cosmetice şi în medicină.

Rp. Alcooli de lână... 6 g Astfel se obţine o bază de unguent emulsie

Span 80...5 g A/U, care are o bună capacitate de preluare
Vaselină...89 g a apei sau a soluţiei apoase. Ca metode de pre-
parare a bazelor de unguente emulsii A/U, pt. a
se obţine un grad de dispersitate maşi mare, se
recomandă ca faza grasă să se topească, dar nu la
o temperatură mai mare de 50°-60°, la care să se
asocieze şi emulgatorul şi apoi să se emulsioneze
faza lichidă apoasă, încălzită la aceeaşi
temperatură. Capacitatea de prelucrare a fazei
apoase nu trebuie exploatată până la limita
maximă, deoarece stabilitatea sistemului dispers
scade mult. Emulsiile stabilite se obţin atunci
când faza apoasă nu depăşeşte 60% faţă de
cantitatea totală de unguent. Creează
incompatibilități cu acidul salicilic,acidul boric,
fenolul, ichtiolul, tumenolul.

BAZE EMULSII DE TIP U/A

86
 Emulsiile U/A pot fi folosite ca baze de unguente, de şi ele au ca fază externă apa sau
soluţii apoase, pot cu ajutorul emulgatorilor să emulsioneze filmul de grăsime al pielii şi să-l
străbată, manifestând astfel o acţiune de profunzime. Bazele emulsii U/A se valorifica mai
ales pt. tratamentul suprafeţelor mari, deoarece nu astupă porii pielii, permiţând schimburile
normale şi putând fi cu uşurinţă îndepărtate, prin spălare cu apă.
Pentru prepararea bazelor de unguente emulsii U/A se folosesc baze grase, care
constituie faza grasă a emulsiei, cum sunt vaselina, uleiurile vegetale sau de parafină, alcooli
graşi superiori, ceară cetaceu, alcool cetilic, apă sau soluţii medicamentoase apoase, care
constituie faza apoasă şi emulgatori ionogeni sau neionogeni de tip U/A. Dintre emulgatorii
ionogeni se utilizează săpunirile alcaline, săpunurile de trietanolamină, sărurile de sodiu ale
esterilor alcoolilor graşi superiori cu acidul sulfuric cum este cetilsulfatul de sodiu,
stearilsulfatul de sodiu, laurilsulfatul de sodiu.

FORMULE DUPĂ CARE SE PREPARĂ ACESTE BAZE EMULSII U/A

SUNT:

Rp. Stearină Rp. Stearină

(Stearinum)...25 g (Stearinum)... 36 g
Glicerină Glicerină
(Glycerolum)...50 g (Glycerolum)...125 g
Apă (Aqua)...100 g Apă (Aqua)...160 g
Carbonat de potasiu Amoniac, sol.
(Kalium carbonicum)...2 g (Ammonium hydricul solutum)
...9 g

Rp. Stearină
(Stearinum)...24 g Baze de unguent care conţine stearat de potasiu sau de
Glicerină sodiu fiind prea alcalină, pt. a reduce din alcalinitate, s-a
(Glycerolum)...13 g propus folosirea hidroxidului de amoniu; baza de
Apă (Aqua)...62 g unguent cu stearat de amoniu, însă prezintă dezavantajul
Trietanolamină că după un anumit timp de conservare, se usucă repede.
(Trietanolaminum)...1 g

O formulă modificată, cu calitate superioară

87
Rp. Alcool cetilstearilic...4,5 g Este recomandabil ca dispersarea substanţelor
Stearină...10 g medicamen toase în bazele cu săpunuri de
Laurilsulfat de sodiu...0,5 g stearină să se facă prin uşoară încălzire a
Sorbitol...3,5 g acestora la o temperatură de 50 -60 , într-o
Glicerină...10 g mică cantitate de unguent topit se vor încorpora,
Sol. Fenosept 2‰...1 g fie prin emulsionare, fie prin suspendare,
Apă la...100 g substanţele medicamentoase, adăugând apoi
treptat şi triturând continuu, pt. omogenizare,
restul excipientului.

Baze de unguent hidrosolubile sau lipofile

În această categorie intră excipienţii care sunt miscibilii cu apa, se umflă sau se
dizolvă în ea, formând geluri coloidale.
Astfel de baze sunt:
- polimeri ai oxidului de etilen, PEG-urile sau macrogelulrile;
- coloizi hidrofili: de natură anorganică şi organică

Baze de unguent cu polioxietilenglicoli

Polietilenglicolii, PEG-urile sau macrogolurile, sau carbowax-urile sunt polimeri de

condensare ai oxidului de etilen, cu formula HOCH2-(CH2-O-CH2)n-CH2OH, în care n poate
varia între 2 şi 200; Denumirea lor este însoţită de o cifră care corespunde aproximativ la
greutatea moleculară.
Polimerii inferiori sau primii termeni ai seriei sunt lichide vâscoase. PEG 200, 300,
400, 500 iar compuşii cu greutatea moleculară peste 1000, inclusiv 1540, 2000, 4000,
6000,10000 sunt ceroşi solizi.
Prin amestecarea polietilenglicolilor lichizi cu solizi se obţin baze de unguent de o
consistenţă corespunzătoare.
Astfel: Polietilenglicol 400...50 g sau Polietilenglicol 300...50 g
Polietilenglicol 4000...50 g Polietilenglicol 1500...50g
Cei doi poilimeri asociaţi se amestecă pe baia marină (de apă) în fierbere, se
omogenizează, apoi se amestecă până la răcire.

88
 Bazele de unguent cu polietilenglicoli au un aspect asemănător cu al vaselinei, având
un luciu mătăsos şi prezentând avantajul hidrofiliei (adsoarbe apa, primeşte apa), motiv care
se pot spăla şi îndepărta uşor de pe tegumente (piele, suprafaţa pielii) şi de pe lenjerie. Se pot
folosi pe suprafeţe întinse, sunt răcoritoare, se etalează şi aderă bine şi de porţiunile umede al
rănilor.

Rp. Polietilenglicol 400...57,5 g

Polietilenglicol 1540...20,0 g
Polietilenglicol 4000...22,5 g

Pentru încorporarea unei cantităţi mai mari de apă sau soluţii apoase şi alcoolice se
recomandă următoarea formulă:

Rp. Polietilenglicol 400...47,5 g

Polietilenglicol 4000...47,5 g
Alcool cetilic... 5 g

Includerea unei mici cantităţi de alcool cetilic împiedică efectul solubilizant al apei şi
alcoolului asupra amestecului de ploietilenglicoli.
Cu excepţia ţesuturilor eczematoase, bazele de unguent cu PEG-uri sunt considerate
indiferente fiziologic, ele fiind resorbite numai în cantităţi mici de către piele. Datorită
caracterului lor hidrofile încorporează secreţiile rănilor, producând uscarea lor foarte repede.
Au o acţiune de sicativare (uscare), adstringentă.
Bazele de unguent cu PEG-uri sunt recomandate în dezinfecţia pielii şi a rănilor
supurative, inflamate, necrotice, în micozele pielii, alergii, în unguente pt. pielea capului,
deoarece se spală uşor. În unguente cu PEG-uri sunt solubile unele substanţe
medicamentoase, care nu sunt solubile în bazele grase, ca rezorcina, acidul salicilic,
cloramina, anestezina, acidul boric.
Baze de unguent hidrogeluri

Aceste baze se obţin din macromolecule coloidale care au proprietatea de a se inhiba

cu apa formând hidrogeluri constituite dintr-un schelet în care acţionează forţe cu valenţe
secundare, alcătuind o reţea care reţine în continuare apa prin sorbţie. Au un conţinut mare de
apă, 80-90%, sunt preferate de bolnavii cu pielea sensibilă la grăsimi (90% dinte oameni sunt
seboreici).

89
 Se îndepărtează cu uşurinţă prin spălare cu apă. Sunt indicate în tratarea regiunilor
păroase ale pielii., mucoaselor sau pielii bolnave lezate. Sunt întrebuinţate la prepararea
unguentelor oftalmice.

GLICEROLATUL DE AMIDON (UNGUENTUM GLYCEROLI)

Rp. Amidon de grâu

(Anylum tritici)...7 g
Nipagin
(Methylium p. hydroxibenzoicum)...0,2 g
Apă (Aqua)...7 g
Glicerină (Glycerolum)...93 g

Este un gel de amidon dispersat în glicerină (glicerol), obţinut prin hidratarea

amidonului, prin încălzire cu apă şi glicerină. Amidonul este o poliglucidă constituită din
amiloză şi amilopectină, care prin hidroliză totală dă D-glucoză. Amiloza este o
macromoleculă filiformă neramificată, cu greutatea moleculară 20000-20000, solubilă în apă
fierbinte, formând un sol coloidal, limpede, nevâscos. Căldura favorizează îmbibarea, însă nu
este recomandabilă o încălzire prelungită la prepararea hidrogelului. Amidonul de grâu este
înlocuit cu amidonul de cartofi.

Pectinele, care fac parte din categoria poliuronidelor simple formează hidrogeluri
foarte bine suportate de piele, care favorizează refacerea ţesutului de granulaţie, este indicat în
cazul arsurilor de gradul I. şi II. Pectinele sunt poliglucide vegetale constituite din pectoze
insolubile în apă şi din pectine solubile.

GEL OMOGEN ŞI DE CONSISTENŢĂ CORESPUNZĂTOARE

Rp. Pectină Se triturează pectina cu glicerina, se adaugă

(Pectinum)...3 g treptat apa şi apoi soluţia de fenosept, apoi
Glicerină...12 g se încălzeşte pe baia de apă până la obţinerea
Sol. Fenosept 2‰...0,50 g unui gel omogen consistent.
Apă... 85 g

90
 Gelul de pectină este incompatibil cu substanţele cu reacţie puternic acidă sau alcalină,
cu substanţe oxidante, cu enzime, când se produce o scădere a vâscozităţii, prin scindarea
lanţurilor macromoleculare sau prin depolimerizări.
În dermatologie s-au obţinut rezultate bune prin folosirea hidrogelurilor de alginaţi:
Alginatul de sodiu, sarea solubilă a acidului alginic, este un poliglucid natural care se extrage
din algele brune marine.

HIDROGELUL SE PREPARĂ:

Rp. Alginat de sodiu...2,50 g Se triturează alginatul de sodiu cu

Citrat de calciu...0,20 g glicerina, se adaugă treptat apa încălzită
Glicerină...15 g la 70 în care s-a dizolvat citratul de
Apă cu conservant ad...100 g calciu. Rezultă un hidrogel transparent,
cu o bună consistenţă.

Prezintă o serie de incompatibilităţi. Datorită funcţiilor carboxilice, precipită cu

metalele, excepție făcând sodiul, potasiul, magneziul, cu acizii, precipită acidul alginic. Cu
alcoolul etilic şi cu polietilenglicolii floculează (se precipită în formă de fulgi).

BAZĂ DE UNGUENT CU HIDROGENUL DE METILCELULOZĂ

Rp. Metilceluloză
(Methylcellulosum)...5 g Metilceluloza se presară într-un mojar
Glicerină...10 g peste 50 g de apă fierbinte şi se lasă în
Soluţie fenosept 2‰...0,50 g repaus mini-mum 30 de minute, apoi se
Apă...84,50 g adaugă restul de apă cu conservant şi cu
glicerol răcite la 1-5°
Se omogenizează prin triturare. Gelurile de metilceluloză folosite ca baze de unguent
permit o mai bună resorbție a substanţelor medicamentoase decât din bazele grase, sunt bine
suportate de piele, nu sunt iritante. Este incompatibil cu taninul, fenolii, clorura mercurică
care duc la coagularea hidrogelului, este stabil la variaţii largi pH, între 3-11, ceea ce permite
asocierea cu o gamă largă de substanţe.

91
 Rp. Alcool polivinilic...10 g Pulberea de alcool polivinilic se umectează cu
Glicerină...20 g glicerina, apoi se adaugă treptat apa, omogeni-
Apă ad...100 g zănd prin triturare. Amestecul obţinut se
încălzeşte pe baia marină, până se obţine o masă
transparentă, translucidă.

HIDROGELURI ANORGANICE

Pentru prepararea hidrogelurilor anorganice se folosesc bentonitele, aerosilul – un

bioxid de siliciu anhidru, amorf de dimensiuni între 4-40 mμ, hidroxilul de aluminiu coloidal.
Bentonitele sunt materii pământoase, argile din clasa montmoriloniţilor, constituie din
silicaţi hidrataţi de aluminiu, asociaţi cu proporţii variabile de oxizi de magneziu.

HIDROGELUL DE BENTONITĂ SE PREPARĂ

Rp. Bentonită...15 g Rp. Monostearat de glicerol...10 g

Glicerină...20 g Glicerină...25 g
Apă...65 g Bentonită...2 g
Apă ad...100 g

Peste apa încălzită la 60-80 C se presară pulbere de bentonită, după un repaus de 1-2
ore, se triturează până la omogenitate şi se amestecă cu monostearatul de glicerol care s-a
dizolvat, pe baia marină, în glicerol (glicerină). Rezultă un gel onctuos (unsuros, uleios),
plăcut la aspect, care are o bună capacitate de întindere.
Bazele de unguent cu bentonită se pretează foarte bine la încorporarea gudroanelor, a
sulfamidelor, fenolilor, acidului boric, iodului.

Rp. Veegnum...18 g
Laurilsulfat de sodiu...0,5 g
Glicerină...10 g
Nipagin...0,1 g
Apă ad...100 g

92
 Această bază hidrofilă este asemănătoare hidrogelului de bentonită, se poate
emulsiona cu vaselina, cu grăsimile vegetale sau animale, cu PEG-urile, fără să-şi modifice
caracterele de gel.

Rp. Veegnum...2 g Rp. Alumină coloidală...6,00 g

Monostearat de glicerol...10 g Tetraborat de sodiu...0,25 g
Sorbitol 70%...25 g Apă...53,25 g
Metilceluloză...0,85 g Propilenglicol... 5,00 g
Nipagin... 0,1 g Sol. Fenosept 2‰...0,50 g
Apă ad...100 g

Rezultă un gel tixotrop (transformarea reversibilă a unui gel în soluţie, în urma unei
agitări), bine suportat de piele, cu proprietăţi adstringente, valorificate în cosmetică şi în unele
unguente protectoare. Este antimicrobian, inhibă creşterea B. aureus, B. subtilis, C. albicans.

BAZE DE UNGUENTE CU SILICONE, SILICOGELURI

Utilizarea silicoanelor sub formă de unguente caută să pună în valoare proprietăţile lor
hidrofobe remarcabile, fiind de aceea întrebuinţate mult în domeniul unguentelor de protecţie
asupra noxelor dermice hidrofile.
Siliconii sunt combinații semiorganice macromoleculare care conţin cca. 70%
elemente anorganice (siliciu şi oxigen) şi circa 30% radicali alchilici sau arilici.
1. Uleiuri de silicone cu structură în lanţ şi la care substituentul este de obicei
metil, utilizată în practica medicală.
2. Siliconi sub formă de cauciucuri cu lanţuri lungi.
3. Siliconi solizi, de felul răşinilor, cu o reţea tridimensională.

Uleiurile de silicone prezintă o compatibilitate extraordinare de bună cu pielea umană,

au o bună capacitate de a se întinde uşor în pelicule foarte subţiri pe piele, iar efectul lor
hidrofob pe care-l transmit substratului este foarte apreciat. Se îndepărtează uşor de pe piele.
Oferă o protecţie contra numeroşilor agenţi nocivi hidrosolubili: acizi, ape saline, alcalii,
îngrăşăminte, detergenţi şi alţi agenţi de curăţire putându-se evita astfel o serie de manifestări
alergice cutante, dermatoze profesionale, dobândite în activităţi menajeră.

UNGUENT PROTECTOR CONTRA AGENŢILOR SOLUBILI ÎN APĂ

93
 Rp. Laurilsulfat de sodiu...1 g
Alcool cetilic...10 g
Lanolină...10 g
Acid stearic...10 g
Vaselină...20 g
Trietanolamină...2,5 g
Silicon MS 200... 25 g
Sol. Fenospet 2‰...0,50 g
Apă ad...100 g

La prepararea unguentelor se deosebesc trei faze de lucru:

1. Pregătirea bazei de unguent;
2. Dispersarea sau încorporarea substanţelor medicamentoase şi ajutătoare;
3. Ambalarea şi etichetarea.

Pentru obţinerea unguentelor medicamentoase primele două faze fie că se succed

imediat, fie că se realizează concomitent, adică dependent de proprietăţile substanţelor şi de
scopul urmărit, dacă substanţele medicamentoase sau ajutătoare sunt solubile în unii dintre
componenţii bazei de unguent, atunci ele se dizolvă în prealabil şi apoi urmează
omogenizarea întregului amestec.
Dacă bazele de unguente componente sunt de natura grasă, dar au consistenţă şi
puncte de topire diferite, se topesc pe baia marină (baia de apă) sau la radiații infraroşii, în
ordinea descrescândă a punctului lor de topire, pt. a se evita supraîncălzirea. De obicei
substanţa cu punct de topire mai ridicat se amestec mai întâi într-o capsulă cu o mică cantitate
din substanţa mai uşor fuzibilă sau lichidă şi se încălzesc pe baia marină până se topeşte
treptat, apoi se adaugă restul componentelor.
Componentele solide trebuie să fie în prealabil mărunţite, de obicei prin radere, pt. a
evita o încălzire prelungită. În tot timpul topirii, masa se amestecă până la omogenizare, cu
grijă. Spre a nu încorpora aer în baza de unguent. După caz, topirea ingredientelor se poate
face şi deodată, când substanţele solide se dizolvă în componentele lichide şi punctele de
topire scad, putându-se forma eutectice (care se topeşte sau se solidifică la o temperatură
constantă, inferioară punctului de topire a fiecăruia dintre constituenţi); dacă prin formarea
eutecticului se ajunge la scăderea prea mare a consistenţei, se poate adăuga: ceară, cetaceu,

94
alcool cetilic în proporţie de 5-10%. După topire masa se filtrează prin tifon sau ţesături de
lână, pt. îndepărtarea eventualelor impurităţi mecanice.
După filtrare, amestecul se trece într-un mojar încălzit, triturând până la răcire; dacă
mojarul este rece, răcirea amestecului se face brusc şi se formează grunji din cauza diferenţei
dintre punctul de solidificare ale componentelor mai ales atunci când sunt asociate ceruri,
cetaceu, alcool cetilic, acid stearic etc. Este important ca baza de unguent compusă, obţinută
prin topirea ingredientelor, să se amestece prin triturare la mojar, până la răcire, astfel,
componentele cu punct de topire mai ridicat se vor separa ulterior din amestec, omogenizarea
prin amestecare după răcire nu dă rezultate bune.
Se recomandă ca lipogelurile care se pot râncezi, să fie lipsite de apă ceea ce se poate
realiza prin deshidratarea se face prin încălzire la 140-150 C, sau prin adăugarea de circa
5% sulfat de sodiu calcinat în amestecul topit, care se filtrează la cald.

Bazele emulsii anhidre, denumite şi baze emulsificante (emulsificans) se prepară în

mod asemănător cu bazele grase compuse, respectându-se acelaşi norme tehnologice,
deoarece în compoziţia lor intră lipogeluri hidrocarburigeluri, PEG-uri sau esteri ai PEG-
urilor cu acizii graşi şi emulgatori liposolubili A/U sau ceruri emulgatoare U/A.
Bazele emulsii de tip A/U se obţin fie din bazele emulsificante anhidre, fie că se
prepară “ex tempore”, când în baza topită se dizolvă şi emulgatorul de tip A/U liposolubil; în
ambele cazuri faza grasă se aduce în mojar încălzit şi se amestecă cu faza apoasă (apă sau
soluţii medicamentoase) încălzite şi ea la aceeaşi temperatură. Emulsionarea se face la început
foarte energic; de preferinţă cu dispozitive mecanice, iar după structurarea gelului-emulsie,
favorizată de factori mecanici (reopexia gelului), amestecarea se efectuează într-un ritm mai
lent.

Dacă baza de unguent este o emulsie de tip U/A, se procedează la fel, cu deosebirea că
faza apoasă include şi emulgatorul.

Hidrogelurile preparate din macromolecule hidrofile nu se încălzesc ci se amestecă la

temperatura camerei între ele, acordând însă o deosebită atenţie incompatibilităţilor generate
mai ales de caracterul ionogen al componentelor.
Unguentele oftalmice, cele care se aplică pe pielea sugarilor, şi cele cu antibiotice
trebuie să fie sterile.

FORMULE DE DIFERITE BAZE DE UNGUENTE COMPUSE

95
 I. Baze de unguente lipofile:

1. Ceară albă de albine 4. Ceară albă

(Cera albă)...2 g (Cera albă)...10 g
Cetaceu Cetaceu
(Cetaceum)...4 g (Cetaceum)... 8 g
Ulei de arahide Ulei de arahide
(Oleum arachidis)...14 g (Oleum arachidis)...57 g
Ulei de ricin
2. Ceară albă (Oleum ricini)... 5 g
(Cera albă)...30 g Apă (Aqua)...20 g
Ulei de măsline
(Oleum olivarum)...70 g 5. Cetaceu
Tinctură benzoică (Cetaceum)...16 g
(Tinctura benzoe)...10 g Ceară albă
(Cera albă)... 8 g
3. Ulei de arahide Ulei de migdale
(Oleum arachidis hydrogenatum)...72 g (Ol. amygdalarum)...57 g
Ceară de albine Apă de trandafir
(Cera flava)...15 g (Aqua rosae)...16 g
Ulei de rozmarin Tinctură benzoică
(Oleum rosmarini)...1 g (T-ra benzoe)...4 g
Ulei de lavandă Borax
(Oleum lavandulae)...1g (Natrium boracicum)
... 0,5 g
Ulei de trandafir
(Oleum rosae)... 2 picături
6. Ceară de albine
(Cera flava...6,5 g Monostearat de glicerol
Cetaceu
(Glicerinmonostearat)...0,5 g
(Cetaceum)...8 g Apă (Aqua)...25 g
Ulei de arahide (Continuarea reţeta 6.)
(Oleum Arachidis)...60 g

96
II. Baze de unguent emulgatoare A/U

1. Alcool de lână 4. Alcool de lână

(Lanalcoholi)...6 g (Lanalcoholi)...6 g
Vaselină galbenă Alcool cetilic
(Vaselinum flavorum)...10 g (Alcohol cetylicum)...0,5 g
Parafină, solidă Vaselină albă
(Paraffinum)...24 g (Vaselinum album)...100 g
Ulei de parafină q.s.ad.
(Paraffinum liquidum)...60 g

2. Alcool de lână 5. Lanolină

(Alcoholes lanae)...6 g (Lanolinum)...50 g
Alcohol cetilstearic Ceară albă
(Alcohol cetylstearilicus)...0,5 g (Cera albă)...100 g
Vaselină albă Alcohol cetilstearic
(Vaselinum album)... 93,5 g (Alcohol cetylstearylicus)...200 g
Ulei de ricin... 650 g
3. Alcool cetilic
(Alcohol cetylicus)...4 g 6. Colesterol
Lanolină (Cholesterolum)...30 g
(Adeps lanae)...10 g Alcohol stearic
Vaselină albă (Stearylalchoholum)...30 g
(Vaselinum album)...86 g Ceară albă (Cera albă)...80 g
Vaselină albă
(Vaselinum album)...860 g
III. Baze de unguent emulgatoare U/A

1. Ceară emulgatoare 3. Laurilsulfat de sodiu

(Cera emulsificans)...30 g
Ulei de parafină
(Oleum paraffini)...35 g
Vaselină albă
(Vaselinum album)...35g
(Natrium laurilsulfatum)...10 g
Propilenglicol
(Propylenglicolum)...120 g
Alcool stearic
(Stearylalchoholum)...150 g

97
 Vaselină albă...250 g
2. Alcool cetilstearic Apă (Aqua)...370 g
(Alcohol cetylstearilicus
Emulsificans)...30 g 4. Stearat de sorboxetan
Ulei de parafină (Sorboxaethenum
(Paraffinum liquidum)...35 g stearinicum)...100 g
Vaselină albă Ulei de parafină...100 g
(Vaselinum album)...35 g Alcool cetilstearic
(Alchohol cetylstearylicus)..300 g
Vaselină albă...500 g

IV. Baze de unguent hidrofile:

1. Amidon...10 g 2. Metilceluloză
Apă... 15 g (Methylcelulosum)...50 g
Glicerină (Glycerolum)...100 g Apă (Aqua)...840 g
Alcool... 5 g Glicerină... 100 g
Tragacanta... 2 g Conservant, soluţie... 10 g

3. Bentonită (Bentonitum)...12 g
Propilenglicol (Propylenglicolum)...20 g
Apă, conservant
(Aque c. conservans ad...100 g

Condiţia esenţială pe care trebuie s-o îndeplinească unguentele este ca substanţele

medicamentoase să fie repartizate în toată masa preparatului şi să se găsească într-o stare de
dispersie avansată; acesta se poate realiza printr-o dispersare raţională a substanţelor
medicamentoase şi ajutătoare, ținând seamă de proprietăţile componentelor în special de
solubilitatea sau miscibilitatea lor cu componentele bazei de unguent, de compatibilitatea
fizico-chimică şi de scopul terapeutic urmărit.
Substanţele medicamentoase solide pot fi solubile în excipientul respectiv lipofil sau
liofil, sau mixt, sau pot fi solubile numai în apă sau alţi dizolvanţi apropiaţi (glicerină,
propilenglicol, PEG 200-600, alcool, sorbitol) sau pot fi insolubile atât în excipienţi cât şi în
apă sau alţi solvenţi.

98
 Substanţele medicamentoase lichide şi moi pot fi de asemenea miscibile sau
nemiscibile cu baza de unguent.
Ţinând seamă de aceste proprietăţi ale substanţelor dispersarea lor în baze de unguent
se va putea face prin dizolvarea, emulsionarea, suspendarea sau se recurge la tehnici
combinate, obţinându-se:

- unguente tip soluţie

- unguente tip emulsie: A/U şi U/A
- unguente suspensie

- unguente mixte: - soluţie - suspensie

- soluţie - emulsie
- emulsie – suspensie
sau
- emulsie – soluţie - suspensie

Substanţele solubile se dizolvă la rece sau la cald în bazele de unguent; cele

liposolubile (camfor, mentol) se dizolvă în baze grase (lipogeluri, hidrocarburigeluri,
silicoane), având grijă să nu se altereze sau să se volatilizeze; cele hidrosolubile se dizolvă în
hidrogeluri; în geluri de polietilenglicoli, în baze emulsii U/A. La unguentele tip soluţie
trebuie să se ţină seama de solubilitatea substanţelor, deoarece la cald solubilitatea diferitelor
substanţe este mărită şi prin răcire la temperatura camerei, soluţiile devenind suprasaturate,
pot să se producă recristalizări. Ca acidul salicilic, anestezina pot cristaliza din hidrocarburi,
geluri sau lipogeluri, sau acidul boric şi boraxul din hidrogeluri sau polietilenglicoluri,
asemenea preparate sunt iritante pt. piele fiind preferate, în aceste cazuri, unguentele suspensii
cu un grad avansat de dispersie, în orice caz un grad fin de distribuţie a substanţei
medicamentoase decât în cazul recristalizărilor.
Lichidele miscibile cu excipientul se încorporează la rece prin simpla amestecare; ca
salicilaţul de metil, eucaliptolul, gomenolul în baze grase, sau ichtiolul, soluţia de acetotartrat
de aluminiu în hidrogeluri de macromolecule. Dispersarea la rece prin simpla amestecare se
aplică uneori şi în cazul unor substanţe solide care prin asociere dau amestecuri eutectice; ca
camforul asociat cu mentolul sau mentol cu rezorcinol.

EXEMPLE DE UNGUENTE

99
Unguente sterile

Unguente oftalmice şi cu antibiotice

Această categorie de unguente trebuie să fie sterile. Pentru aceasta se prepară în mod
aseptic (sterilizat), folosind excipienţi, ustensile şi recipiente sterilizate.

Unguentele oftalmice, denumite şi colire moi sau “Oculenta” sunt forme farmaceutice
de consistenţă moale, destinate tratamentului local al afecţiunilor oculare (boli de ochi).
Pentru prepararea unguentelor oftalmice se folosesc atât baze lipofile cât şi hidrofile,
combinate între ele în aşa fel încât să rezulte baze compuse cu acţiune de suprafaţă sau de
penetraţie, după scopul terapeutic urmărit.

Rp. Alcool cetilic Rp. Mucilag de tiloză 4-7%...90,00 g

(Alcohol cetylicus)...5,00 g Ulei de parafină...10,00 g
Ulei de parafină
(Paraffinum liquidum)...22,00 g Acestea sunt baze de unguente oftalmice.
Vaselină (Vaselinum)...73,00 g

OCULENTUM SIMPLEX

Rp. Alcool de lână Rp. Alcool cetilic

(Lanalcoholum)...5,00 g (Alcohol cetylicus)...0,40 g
Ulei de parafină Lanolină anhidră
Paraffinum liquidum...25,00 g (Adeps lanae anhydricus)...4,60 g
Vaselină albă, oftalmică Ulei de parafină...30,00 g
(Vaselinum album opthalmicum)...70,00 g Vaselină...65,00 g

Rp. Carboximetilceluloză sodică...6,00 g

Sorbitol...12,00 g
Cloretonă (Alool triclorizobutilic)...0,50 g
Apă...90,00 g

Unguent cu precipitat galben de mercur pt. uz oftalmic

100
Rp. Oxid de mercur galben
(Dionini)...0,10 g
Lanolină (lanolini)...5,00 g
Vaselină albă oftalmică...5,00 g
M.f. ung.
D.S. extern Unguent oftalmic

Dionina se dizolvă în cantitatea minimă de apă şi se emulsionează în amestecul de

lanolină şi vaselină sterilizat şi răcit la 40-50°; operaţia se execută în boxa pt. sterile; se
ambalează în borcane sterilizate. Este utilă în blefarită, conjunctivită.

Rp. Acetat de hidrocortizon Se sterilizează separat baza de

(Hidrocortizoni acetaţi)...2,50 g unguent şi separat substanţa la
Ulei de parafină (Olei paraffini)...38,00 g 130° C timp de o oră.După răcirea
Unguent cu alcool cetilic q.s.ad...100 g bazei aproape de solidificare,se
M.f. ung. Oftalmic încorporează pulberea de
D.S. extern Utilă în conjuctivită, blefarită. hidrocortizon, sub formă de
suspensie. Se lucrează aseptic şi
se ambalează în ambalaj sterilizat.

Unguente cu antibiotice

Substanţele antibiotice ca: penicilinele, streptomicina, cloramfenicolul, tetraciclinele,

bacitracina, neomicina, eritromicina etc. se prescriu frecvent sub formă de unguente, datorită
eficacităţii lor remarcabile în unele afecţiuni cutante şi oftalmice. La prepararea unguentelor
cu antibiotice trebuie să se ţină seama de proprietăţile fizico-chimice ale antibioticelor, de
natura excipienţilor şi de agenţii fizico-chimice şi biologici, care ar putea să descompună sau
să inactiveze antibioticele.

Unguentele cu peniciline

Rp. Penicilină G potasică...0,06 g (100000 U.I.)

Ulei de parafină...10,00 g
Eucerină anhidră...50,00 g

101
 M.f. ung.
D.S. extern. Utilă în răni infectate, degerături, dermatită.

La prepararea unguentelor cu penicilină se va ţine seama de următoarele indicaţii: pe

cât posibil, să nu se folosească apă sau excipient care conţin apă; dacă totuşi în formula
preparatului intră şi apă se va ajusta la pH 6,5 cu citrat sau fosfat de sodiu şi se va adăuga şi
un agent conservant, soluţie de fenosept 0,50-1,00 g%. Se va evita folosirea aparaturii
metalice, se va lucra rapid; nu se vor asocia alcooli, fenoli, oxidanţi, substanţe cu reacţie acidă
sau alcalină, săruri de fier, argint, bismut, cupru, mercur, zinc, plumb, cadmiu, amine primare,
vitamina H, aminoacizi. Temperatura de lucru să nu depăşească 37° C şi să lucreze în condiţii
riguroase de asepsie.

Unguente cu streptomicină
Rp. Streptomicină...0,25 g Prepararea unguentelor se execută la fel ca
Sulfatiazol...2,00 g pt. toate antibioticele, în mod aseptic.
Lanolină...20,00 g Valabilitatea acestor unguente expiră după
Vaselină...30,00 g 6 luni.
M.f. ung.
D.S. Extern. Are efect asupra bacteriilor Gram negativi.

Unguente cu cloranfenicol

Rp. Cloranfenicol...2,00 g
Glicerină...10,00 g
Lanolină...30,00 g
Vaselină...58,00 g
M.f. ung
D.S. Extern

Unguentele cu cloramfenicol se prepară de obicei în excipienţi anhidri, dacă este

prescris în formulă glicerina, se dizolvă în prealabil cloramfenicolul în glicerină şi apoi se
încorporează în baza de unguent. Dacă trebuie încorporat într-o formă solubilă, dar anhidră,
cloramfenicolul se dizolvă la uşoară încălzire în propilenglicol şi soluţia obţinută se
încorporează într-o bază emulgatoare. Unguentele oftalmice cu cloranfenicol se prepară în
concentraţie de 1% în una din bazele pt. unguente oftalmice.

102
 Unguentele cu cloranfenicol se întrebuinţează în afecţiuni dermice cauzate de
streptococi, cocigram negativi. Asocierea cu sulfamide este favorabilă stabilității
antibioticului, sulfamidele având acţiune bacterostatică.

Unguente cu antibiotice din grupa tetraciclinelor

Rp. Tetracilină, Clorteraciclină

(Clorteraciclini)...3,00 g
Ulei de parafină
(Ol. Paraffini)...10,00 g
Eucerină (Ecerini) q.s. ad...100,00 g
M.f. ung.
D.S. Extern

Unguentele cu teracicline se prepară în mod strict aseptic, de obicei în concentraţii de

30 mg/g, iar cele pt. uz oftalmic, în concentraţie de 10 mg/g unguent. Este oficial un unguent
cu clortetracilină 3% în unguent simplu, cu menţiunea: a se prepara la nevoie.
Aceste unguente sunt indicate în infecţii cu coci gram pozitivi, stafilococii,
furunculoze, piodermite, streptococii, infecţii oculare cu streptococii, diplobacilul Morax-
Axenfeld, herpes corneean.

Rp. Bacitracină...50000 U.I. Se triturează aseptic bacitracina cu uleiul de pa-

Ulei de parafină...6,50 g rafină sterilizat şi se încorporează în vaselină de
Vaselină...92,50 g asemenea sterilă. Se păstrează la întuneric şi ră-
M.f. ung. coare. Dă rezultate bune în diferite infecţii ale
D.S. Extern pielii, nasale sau oftalmice.

Rp. Sulfat de neomicină...1-3 g Se topesc împreună PEG-urile, se sterilizează şi

PEG 4000...40 g se încorporează în mod aseptic, sulfatul de neo-
PEG 400...60 g micină, care este un antibiotic specific în infecţi-
M.f. ung. ile dermatologice şi oftalmice.
D.S. Extern

Rp. Sulfat de kanamicină...9,59 g Sulfatul de kanamicină este activ în special asup-

Eucerină anhidră...50,00 g ră germenilor gram pozitivi, în special asupra

103
 M.f. ung. stafilococilor şi mai ales asupra bacililor gram
D.S. Extern negativi. Pt. afecţiuni dermice se asociează cu
hidrocortizon.

Rp. Eritromicină...1,00 g Se asigură un pH acid şi se asociează cu un

Romergan...0,50 g antioxidant, cisteină 0,20 g%; se lucrează
Vit.A. soluţie...1 flacon, 5 ml aseptic.
Ung. cu alcooli de lână...50,00 g
M.f. ung.
D.S. Extern

Unguente de protecţie

Unguentele de protecţie se întrebuinţează atât în scop profilactic cât şi curativ în

câmpul variat al proceselor de muncă, în industrie, în laboratoare, în agricultură, în diferite
ateliere, în muncii gospodăreşti. Unguentele de protecţie întinse pe piele într-un strat subţire,
formează un film continuu, o barieră care apără pielea de substanţe nocive.
Unguent protector hidrofil asupra solvenţilor organici, şi în special asupra White-
spirtului, folosit în industria mobilei, se numeşte “Bentoderm”

Rp. Metilceluloză gel 5%...66,00 g Unguent protector lipofil asupra unor

Bentonită gel 15%...10,00 g noxe (agent, factor cu acţiune
Ulei de parafină...2,50 g dăunătoare) hidrofile
Vaselină...5,00 g
Lanolină...1,00 g Rp. Acid stearic...5,00 g
Ceară albă...1,00 g Ceară de albine...15,00 g
Tween 80...1,00 g Parafină solidă...15,00 g
Sol. Fenosept 2‰...1,00 g Vaselină...40,00 g
Sol. Acid boric 3%...5,00 g Ulei de parafină...25,00 g
Apă până la...100 g

Unguent protector hidrfofile cu silicoane

Rp. Alcool cetilic...15,00 g

Acid stearic...10,00 g

104
 Lanolină...10,00 g
Vaselină...20,00 g
Laurilsulfat de sodiu...1,00 g
Ulei de siliconă D.C. 200...25,00 g
Sol. Fenosept...0,50 g
Apă până la...100,0 g

Un preparat care înlocuieşte cu succes eucerina:

Rp. Vaselină...80,00 g Lanolina şi vaselina se topesc pe baia de

Lanolină...10,00 g apă,se adaugă treptat colesterolul şi
Colesterol... 5,00 g cetaceul, se agită cu o baghetă de sticlă
Alcool cetilic sau cetaceu... 5,00 g până la dizolvare. Masa topită se trece
într-un mojar încălzit, se agită până la
obţinerea unei unguent omogen.

PASTE

Pastele sunt unguente cu un conţinut mare de pulberi fin pulverizate, între 25-50%
dispersate sub formă de suspensie, având din acest motiv, o consistenţă accentuată. Prepararea
pastelor constă din amestecarea cât mai uniformă a pulberilor aduse la un grad de fineţe
avansată şi cernute, cu bazele de unguent. Dacă baza de unguent este constituită din excipienţi
de natură grasă, aceştia se topesc şi în stare fluidă, se amestecă cu pulberile, prin
triturare energică sau prin malaxare mecanică. Paştele au o acţiune de protecţie
superficilală asupra pielii, iar prin pulberile pe care le conţin, absorb secreţiile şi
exercită o acţiune sedativă.
Este oficială pasta Lassari, “Unguentum zici oxydati et acidi salicyli”. Această pastă
conţine 2% acid salicilic (salicil) şi 25% oxid de zinc, se prepară:

Acid salicilic (salicil) Eu am preparato cu mixerul. Am pus

(Acidum salicilycum)...2,00 g toate ingredientele într-un vas folosit pt.
Oxid de zinc mixare. În loc de vaselină am folosit
(Zincum oxidatum)...25,00 g untură de porc. Mixare durează 15-20 de
Amidon (Amylum tritici)...25,00 g minute. Este o pastă albă. Este utilă în

105
 Vaselină albă (Vaselinum album)...48,00 g eczeme exudative, este anti-
septic, adstringent (usucă),
antimicrobian.

Pasta cu oxid de zinc (Pasta zici oxydati) se prepară:

Oxid de zinc (Zincum oxidatum)...25,00 g Se prepară ca şi Pasta Lassari.

Amidon (Amylum tritici)...25,00 g Este sicativ,adstringent. Este utilă
Vaselină albă (Vaselinum album)...50,00 g contra transpiraţia picioarelor, şi
Pasta Lassari la fel.

EMPLASTRE (EMPLASTRA)

Emplastrele sunt preparate solide plastice care la temperatura corpului se înmoaie şi

aderă pe epiderm. Sunt folosite în aplicaţii externe. Servesc la fixarea bandajelor şi
pansamentelor. Unele emplastre conţin diferite balsamuri, ceruri, grăsimi şi diferite substanţe
active încorporate (oxid de zinc, ihtiol, rezorcină, pirolgalol, crisarobină). Emplastrele se
prezintă în bucăţi, sub formă de plăci, table, batoane; pot fi întinse pe suporturi din ţesături
rigide sau elastice, ca: pânză, fetru, tricot, folii, folii plastice. Emplastrele aplicate pe piele pot
avea o acţiune similară cu aceea a unguentelor, pot manifesta o acţiune de suprafaţă asupra
pielii lezate, sau pot permite resorbţia unor substanţe active în straturile pielii, ca: acidul
salicilic, uleiurile eterice (volatile), acidul galben de mercur.

Prepararea emplastrului de plumb (Emplastrum plumbi)

Se face prin încălzirea unturii de porc şi uleiului de floarea soarelui, ambele câte 33 g,
după care se adaugă 33 g oxid de plumb (PbO) şi 20 ml de apă distilată. Amestecul se
încălzeşte pe sită şi se completează din când în când apa evaporată. Încălzirea se continuă
până când o mică cantitate de masă adusă în apă rece se poate malaxa între degete, fără să se
lipească. Emplastrul se malaxează apoi cu apă încălzită la 60° pt. a îndepărta glicerina
rezultată din saponificare, apoi emplastrul se usucă la 70-80° şi se rulează în magdaleoane
(batoane lungi, rotunde). Magdaleonul încălzit, când este moale se întinde pe pânză.
Emplastrul de plumb este o masă semisolidă, albă cenuşie sau alb gălbui. Se foloseşte ca
supurativ în maturarea abceselor, furunculelor. Se mai poate folosi ca excipient la prepararea

106
unor unguente şi ca bază pt. încorporarea unor substanţe active, rezultând empplastre
plumbice compuse.

Prepararea emplastrului diachilon compus (Emplastrum plumbi

compositum)

Rp. Emplastru de plumb...85,00 g Emplastrul de plumb şi colofoniul se topesc pe

Colofoniu, sacâz...10,00 g baia de apă; se adaugă terebentina şi se ameste-
Terebentină, răşină...5,00 g că bine. După răcire, masa se malaxează şi se
rulează în magdaleoane sau se întinde pe pânză.

Triturare – a fărâmiţa (prin frecare) o substanţă solidă în particule fine.

Excipient – substanţă asociată principiului activ al unui medicament şi a cărei funcţie

este de a facilita administrarea, conservarea şi transportul acestui principiu activ până la locul
său de adsorbţie.

PUDRE (SPARSORIUM)

Pulberile (pudrele) sunt preparate solide, cu un grad de diviziune determinat şi cu

aspect omogen. Substanţele înainte de pulverizare se usucă la 40-50°, cele sensibile se usucă
la temperatură camerei sau în exicator. Substanţele higroscopice se usucă şi după pulverizare.
Pulverizarea se face în mojare sau mori de diferite tipuri. Gradul de fineţe este determinat de
sitele folosite la cernere şi indicate printr-o cifră romană scrisă în paranteză, alături (lângă)
numele substanţei. Sitele sunt numerotate după dimensiunea laturii interioare a ochiului,
exprimată în milimetri (mm) şi după numărul de ochiuri pe cm2. Sita nr.I. fragmente mari; sita
nr. II. fragmente mijlocii; sita nr. III. fragmente mici; sita nr. IV. pulberi groase; sita nr.V.
fragmente mijlocii; sita nr.VI. fragmente fine; sita nr. VII. fragmente fine; sita nr. VIII.
fragmente foarte fine. Se păstrează în vase bine închise, se prepară la nevoie (înainte de
folosire). (F.R.ed. a VII-a, 1956.)

PUDRĂ CONTRA TRANSPIRAŢIEI A PICIOARELOR

Rp. Acid salicilic (salicil)...1,00 g Substanţele se mărunţesc foarte fin şi se a-

107
 Acid benzoic...1,00 g
Alaun de potasiu...4,00 g
Acid boric...50,00 g
Talc...144,00 g
Rp. Timol...2,00 g
Acid boric...20,00 g
Oxid de zinc...40,00 g
Talc...138,00 g
PUDRĂ PT. PREVENIREA TRANSPIRAŢIEI A PICIOARELOR
Rp. Acid salicilic...2,00 g
Acid boric...6,00 g
Stearat de zinc...3,00 g
Alaun de potasiu...1,00 g
Amidon...10,00 g
Talc...78,00 g
PUDRĂ CONTRA TRANSPIRAŢIEI EXAGERATE A PICIOARELOR
Rp. Acid boric...20,00 g
Talc...80,00 g
Rp. Acid salicilic...4,00 g sau
Acid boric...16,00 g
Oxid de zinc...10,00 g
Amidon...10,00 g
Talc...100,00 g
PUDRĂ CONTRA TRANSPIRŢIA MÂINILOR
mestecă foarte bine. După spălatul picioare-
lor se pudrează talpa piciorului cu ajutorul
unei tampoane de vată. De 2-3 ori pe săptă-
mână.
Substanţele mărunţite foarte fin se amestecă
foarte bine. Se pulverizează piciorul înainte
de a lua ciorapi în picioare, se pulverizează şi
pantofi, de 2-3 ori pe săptămână.
Substanţele bine (fin) pulverizate se amestecă
bine, se păstrează într-o cutie închisă ermetic.
Cu această pudră se pudrează zilnic interiorul
pantofilor înainte de a fi încălţaţi
Rp. Acid salicilic...5,00 g
Oxid de zinc...10,00 g
Talc...85,00 g
20,00 g Se amestecă bine substanţele, se
80,00 g poate cerne.Eu amestec prin
50,00 g cernere repetată. De două ori pe
50,00 g săptămână se pudrează talpă, şi
500,0 g între degetele picioarelor, previne
transpiraţia.Este pudra mea
preferată.
108
Rp. Acid saliclic...0,5 g
Acid benzoic...0,5 g
Acid boric...20,00 g
Caolină, pulbere...20,00 g
Rp. Acid salicilic...0,2 g
Salicilat de sodiu...5,00 g
Carbonat de magneziu...5,00 g
Oxid de magneziu...5,00 g
Caolină...20,00 g
Talc...65,00 g
Ulei volatil de lavandă...0,5 g
PUDRĂ PENTRU BEBELAŞI
Rp. Acid boric...2,00 g
Caolină...30,00 g
Talc...58,00 g
Silicogel coloidal...10,00 g
Ulei volatil de lavandă...0,25 g
Se amestecă foarte bine substanţele foarte fin mărunţite, se cerne, se adaugă uleiul de
lavandă şi se amestecă foarte bine.
PRAF PENTRU CURĂŢIREA DINŢILOR
Rp. Carbonat de calciu...60,00 g
Bicarbonat de sodiu...30,00 g
Borax...10,00 g
Ulei volatil de mentă...25 picături
Ulei volatil de anason...15 picături
Ulei volatil de scorţişoară...15 picături
Ulei de bergamotă...0,2 g
Talc...60,00 g
Ulei volatil de lavandă...0,3 g
Se amestecă bine substanţele pulverizate, se
cerne. Pe urmă se adaugă uleiul de lavandă,
prin amestecare.
Această pudră este c. transpiraţia mâinilor.
Rp. Talc...60,00 g
Caolină...20,00 g
Carbonat de magneziu...14,00 g
Stearat de magneziu...5,00 g
Ulei de parafină...0,5 g
Cetaceu...0,5 g
Substanţele foarte fin mărunţite se
amestecă bine, apoi se trec printr-o sită
foarte fină.Amestecul de pulberi se
amestecă cu uleiurile foarte bine. Se
păstrează în cutii bine închise. Se
foloseşte la spălatul dinţilor punând puţin
pe o periuţă de dinţi umezită.
109
PRAF PENTRU CURĂŢITUL PROTEZELOR DENTARE

Rp. Perborat de sodiu...40,00 g Substanţele foarte fin mărunţite se amestecă

Carbonat de sodiu...30,00 g bine şi se cern printr-o sită. Se curăţă prote-
Clorură de sodiu...20,00 g zele dentare prin frecare cu o periuţă de dinţi.
Laurilsulfat de sodiu...0,5 g
Hexametafosfat de sodiu...5,00 g
Polifosfat de sodiu...5,00 g

PULBERI (PULVERES)

Sunt preparate medicamentoase solide, cu caracteristici asemănătoare a pudrelor.

Numai aceste pulberi se prescriu pt. administrare orală (intern). Prepararea pulberilor
compuse se face prin amestecarea componentelor în ordinea crescând a cantităţilor, până ce
dispersia este uniformă şi amestecul va fi omogen. Toate pulberile trebuie cernute, şi
amestecate din nou. Pulberile titrate, conţinând substanţe toxice sau puternic active, se prepară
prin diluarea acestora cu lactoză.

PULBERE COMPUSĂ DE FRANGULA (CRUŞIN) ŞI DE LICVIRIŢIE

(LEMN DULCE) (PULVIS FRANGULAE COMPOSITUS; PULVIS
LIQUIRITAE COMPOSITUS)

Rp. Fructe de fenicul (Fructus Foeniculi) (VI)...10,00 g

Zahăr (Saccharum) (VI)...40,00 g
Pulbere de sulf (Sulfur praecipitatum) (VI)...10,00 g
Coajă de cruşin (Cortex Frangulae) (VI)...20,00 g
Rad. de lemn dulce (Radix Glycyrrhizae) (VI)...20,00 g

Pulberile se amestecă uniform şi se cern din nou prin sită nr.VI. Pulbere de culoare
galbenă-verzuie, cu miros de fenicul şi gust dulce-amărui.
Indicaţii: constipaţie cronică. Se ia 1-2 de ori pe zi, câte 1-2 g. Pe zi (toată ziua) se ia
10 g.

110
PULBERE DE IPECA ŞI OPIU; PULBERE DOVER (PULVIS
IPECAUANE
OPIATUS)

Rp. Râd. de Ipeca (Radix Ipecauanhae) (VII)...10,00 g Pulberile se amestecă până

Opiu (Opium) (VII)...10,00 g la omogeni zare, se trec
Lactoză (Saccharum lactis)...80,00 g prin sită nr.VI şi se ames-
tecă din nou. Pulbere de
culoare brună, cu aspect
omogen, miros de opiu şi
gust slab amar. Ind. tuse;
diaree. Se ia odată1,50 g.
Pt. 24 de ore se ia 5 g.

AMESTEC DE PULBERI CARE VINDECĂ ASTMUL BRONŞIC,

BRONŞITA, TUŞĂ
CONVULSIVĂ (Leac popular)

Rp. 1 Kg de zahăr pudră sau (eu am preparat jumătatea de porţie: 500 g zahăr pudră)
2 linguri bicarbonat de sodiu (1 lingură)
1 lingură de scorţişoare (0,5 lingură)
1 lingură mare de sulf, pulbere fină (0,5 lingură)
3 fășii, benzi (60 buc.) de antinevralgic, tablete, pulverizate (30 bucăţi)
2 linguri de sulfatiazol (Sulfathiazolum) pulbere (1 lingură, 3 g)
2 linguri de cacao (1 lingură)
2 pliculeţe de zahăr vanilat (1 pliculeţ). În paranteză este cantitatea necesară a
ingredientelor pt. a prepara o jumătate de porţie.

Se amestecă bine ingredientele de mai sus. Eu le-am măcinat împreună cu râşniţă de

cafea, şi le am cernut de mai multe ori, pt. amestecare omogenă. Am obţinut o pulbere
roşcată-maroniu.
Astfel am obţinut preparatul de bază (concentratul, esenţa). Eu îl păstrez într-un
borcan mai mare, cu capac filetabil.

111
 Din preparatul de bază se ia 4 linguri cu vârf şi se amestecă cu un Kilogram de zahăr
pudră. Eu l-am cernut de mai multe ori pt. amestecare omogenă (uniformă). Acesta se ia în
felul următor:
Se ia de trei ori pe zi câte o linguriţă din amestecul de pulberi, după masă. După
administrarea pulberi nu se bea apă. Este recomandat regim alimentar (după afecţiune, felul
boli).
Sulfatiazolul şi antinevralgicul se cumpără de la farmacie.

AMESTEC DE PULBERI Pt. TRATREA DIARIEI, FRACTRURI DE

OASE, LIPSĂ DE CALCIU, TBC-UL GLANDEI

Rp. Lactat de calciu (Calcium lacticum)...20,00 g Prima dată se pulverizează

Fosfat de calciu (Calcium phosphoricum)...20,00 g foarte fin zahărul, se
Zahăr...10,00 g adaugă fosfatul de calciu,
M.f. pulv. ad. Scatulam se amestecă bine; se
adaugă şi lactatul de calciu
prin amestecare.
D.S. Intern, de trei ori pe zi, câte o linguriţă rasă,
se ia într-o jumătate de cană de apă, în
timpul mesei.

Rp. Carbamidă (Carmabidi)...20,00 g

Dent. tal. dos. No. decem (X)
D.ad. sacculos ceratos.
D.S. Intern, de 3-4 ori pe zi se ia o porţie de pulbere
diluată în apă. Este diuretic. “Pulvis carmabidi”.

TINCTURI (TINCTURAE)

Tincturile sunt forme medicamentoase, ce se prezintă sub formă de soluţii extractive

alcoolice sau etero-alcoolice, obţinute din produse de origine vegetală (plante medicinale) sau
animală (vezi preparate din organe animaliere). Ele se mai obţin şi prin dizolvarea extractelor
respective în solvenţii corespunzători.
Solvenţii folosiţi sunt: alcoolul etilic; amestecuri hidro-alcoolice sau etero-alcoolice,
uneori cu adaos de acizi sau glicerină.

112
 Produsele folosite la prepararea tincturilor sunt exprimate în grame (g), iar solventul
este măsurat prin volum, în mililitri (ml).
Proporţia dintre aceste produse şi solvent este: 1 la 10; pt. tincturile puternice active de
la 1 la 5.

Formula generală: 200 g de plantă medicinală bine uscată şi mărunţită (eventual

fin măcinat) sau 600 g plantă proaspătă şi 1000 ml de alcool etilic; maceraţie: 8-14 zile,
se agită zilnic preparatul de 3-4 ori. Maceraţia se face la rece, la temperatura camerei
15-20° C. Concentraţia alcoolului este de 40-70°. Cel mai des întrebuințat este alcoolul
de 70°, prevăzut de Farmacopeea Română. Sau 30 g plată uscată se macerează 6 săpt. în
150 ml alcool et. 50%.
După maceraţie (8-14 zile) se strecoară preparatul cu ajutorul unei pâlnii şi vată
medicinală, sau hârtie de filtru (de laborator). Se păstrează în recipiente de sticlă cu
dop. Se etichetează (denumirea tincturii, indicaţiile terapeutice, modul de administrare
şi data preparări).
Tincturile şi extractele fluide se iau de trei ori pe zi, câte 5 ml (1,66 g sau o
linguriţă de tinctură; 1 g alcool = 60 de picături; 3 ml = 1 g) odată în puţin ceai, suc sau
apă. Ţincurile se pot picura pe limbă, sau pe o lingură de zahăr.

Întotdeauna se foloseşte un vas mai mare decât cantitatea tincturi, care urmează să fie
preparat.
Eu prepar din 100 g plantă uscată şi 500 ml alcool etilic de 70° tincturile. Planta bine
mărunţită, măcinată cu râşniţă de cafea îl pun într-o sticlă de 700 ml (de lichior) cu dop. Dacă
prepar 1000 ml de tinctură atuncea folosesc recipient din material plastic de 1500 ml (de suc).
Dar eu mai mult prefer sticla decât materialul din plastic. Toate preparatele mele le păstrez în
sticluţe, chiar şi unguentele (în borcănaşe cu capac filetabil, sau le leg cu celofan şi gumă).
După 14 zile, dar eu las şi luni întregi preparatul la macerat (metodă chinezească), îl
strecor cu ajutorul unei pâlnii şi vată medicinală. După ce s-a scurs tot lichidul torn reziduul
(zgura de plante) în pâlnie şi las o zi să picure. Dacă am folosit recipient din material plastic
atuncea acesta se poate strânge bine cu mâna, până picură tot lichidul extractiv.
Obţinerea alcoolului etilic de 70 de grade prin diluare cu apă distilată sau apă fiartă şi
răcită:
381 ml alcool etilic de 87° se amestecă cu 119 ml de apă distilată, astfel am obţinut
500 ml de alcool etilic de 70°. Alcoolul se cumpără de la magazinele alimentare, se numesc:
alcool 87° dublu rafânaţ din cereale.

113
 393 ml alcool etilic de 85° se amestecă cu 107 ml de apă distilată, am obţinut alcool
et. 70°.
337,5 ml alcool etilic de 95° se amestecă cu 162,5 ml apă distilată, astfel am obţinut
500 ml alcool etilic de 70°.
463,5 ml alcool etilic de 95° se amestecă cu 36,5 ml apă distilată, astfel am obţinut
500 ml alcool etilic de 90°.
Densitatea alcoolului se poate verifica cu densionometru pt. alcool (se găseşte în piaţă
la ruşi, sau în magazinele de specialitate, optică).
Tincturile se păstrează (termenul de valabilitate) 2 ani. Uni autor susţin că şi 10 ani se
pot păstra, încă efectul terapeutic creşte cu trecerea anilor.
Industria farmaceutică (în farmacii) se prepară tincturile prin percolare. Vezi capitolul
percolarea.
Tincturile se pot folosi şi pt. administrare internă (de băut) dar şi în aplicaţii externe,
pt. frecţii, comprese.

1.) TINCTURĂ DIN ARDEI IUTE (CAPSICUM ANNUM). Se pune la macerat

(să steie) 50 g de ardei iute (10 g) în 500 ml alcool etilic 70° (100 ml), se lasă 8-14 zile la
macerat (la temperatura camerei); se agită zilnic, de mai multe ori. După 8-14 zile se strecoară
cu ajutorul unei pâlnii şi vată medicinală, în sticluţe cu mărimea adecvată, cu dop. Se
etichetează (denumirea tincturi, indicaţiile terapeutice, modul de administrare, data preparări
şi din ce şi cât material este preparat.
Indicaţii terapeutice: antireumatic; stimulent al perialtismului intestinal; stimulent al
secreţiei gastrice.
La întrebuinţare se dizolvă 1 lingură de tinctură cu 2 linguri de apă. Frecţia se face cu
un tampon de vată.

Frecţie antireumatică: o linguriţă de ardei iute se amestecă cu o linguriţă de sare, ¼

litru de alcool şi un litru de oţet de vin. Se lasă la macerat 6-8 zile, se agită zilnic (nu trebuie
neapărat strecurat). Frecţia articulaţiilor dureroase şi a degerăturilor.

2.) TINCTURĂ DE DUMBRAVNIC (MELITTIS MELISSOPHYLLUM L.) 5 g

de frunze se macerează în 95 ml alcool etilic de 70°, 8-14 zile, se agită zilnic de mai multe ori
(3-4 ori), se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată.

114
 Indicaţii terapeutice: dureri de stomac; colici intestinale; astm; ulceraţii greu
vindecabile; amigdalită. Aplicaţii locală (compresă) combate flebita (ulcer varicos); 20% colir
pt. blefarită, picături în ochi, pe pleoape.

3.) TINCTURĂ DIN TECI DE FASOLE USCATE (PHASEOLUS VULGARIS)

100 g teci de fasole uscate, mărunţite se macerează 8-14 zile în 500 ml alcool etilic de 70°, se
agită zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau 70-120 de picături (2 linguriţe)
de patru ori pe zi.
Indicaţii terapeutice: diabet; reumatism; afecţiuni rinichiului (nisip, piatră); analeptic
cardaic.

Rp. Tinctură de teci de fasole...60,00 g

Tinctură de Păducel...10,00 g

Se amestecă ambele tincturi. Se iau 60-100 de picături (1-2 linguriţe) de trei ori pe zi,
înaintea meselor principale. Indicaţii terapeutice: afecţiuni cardiace.

4.) TINCTURĂ DIN HREAN (ARMORANCIA RUSTICANA) 14 g (2 lingurițe)

de hrean se pune la macerat în 28 g (9 ml sau 4 linguriţe de apă) de apă. Se lasă la cald timp
de 12 ore, agitând de mai multe ori pe zi. La acest macerat se mai adaugă 42 g alcool etilic de
90° (12 ml sau 5 lin-guriţe de alcool), se mai lasă la macerat încă 6 ore, agitând bine, de mai
multe ori. Se lasă în repaus până se aşează (limpezeşte), se strecoară, cu ajutorul unei pâlnii şi
vată. Se ia de două trei ori pe zi câte 5 g o doză (15 ml, 3 linguriţe). Indicaţii terapeutice: boli
de stomac, ficat; infecţii urinare pielonefrită cronică; litiază renală (pietre la rinichi) şi litiază
biliară (pietre la fiere); bolile căilor respiratorii superioare. Extern: algii reumatice; nevralgii
intercostale. Dacă cineva simte că doze-le în prescripţii sunt prea ridicate atuncea să ieie mai
puţin din preparat.

5.) TINCTURĂ DIN LĂCRĂMIOARE (CONVALLARIA MAJALIS) Se storc

100 g părţi aeriene proaspete de plantă, se adaugă 18 ml alcool etilic de 90°, 15 g glicerină şi
apă distilată până la 100 ml. Se iau 30-40 de picături în 2-5 reprize pe zi, în afecţiuni cardiace
(aritmii; dispnee cardiacă), dureri de cap, este un diuretic puternic deci este utilă în leziuni
mitrale însoţite de hidropizie. Asociată cu tinctura de păducel este utilă în insuficienţă
bradicardică a cordului, se ia de trei ori pe zi câte 15-20 de picături după masă.

115
 Alt mod de obţinerea tincturi: 20 g planta întreagă (rădăcină, tulpină, frunze şi flori)
se pune la macerat (să steie) în 100 ml alcool etilic de 70°, timp de 6 zile, se agită zilnic, se
strecoară. Din acest preparat se ia de trei ori pe zi câte 10 picături. Cu avizul medicului. Este
un produs toxic!
Al treilea mod de a obţine tinctura: 56 g flori (4 linguriţe) se macerează în 168 g
alcool (56 ml) de 70°, se lasă în repaus 14 zile, la temperatura camerei (15-20° C), se
strecoară. Se ia de 3 ori pe zi câte 10 picături.

6.) TINCTURĂ DIN FLORI DE MUŞEŢEL (MATRICARIA CHAMOMILLA)

20 g flori se pun la macerat în 100 ml alcool et. 70°. Se lasă 8-14 zile la macerat, se agită
zilnic preparatul, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau zilnic câte 10-20 de
picături, în gastrite şi colici abdominale (crampe, dureri de burtă), afecţiuni genitale
inflamatorii, prurit vulvar, cistite, cataruri cronice ale căilor respiratorii superioare, faringite,
amigdalite, abces dentar, unele dermatoze.

7.) TINCTURĂ DIN PĂTRUNJEL DE CÂMP (PIMPINELLA SAXIFRAGRA

L.) 100 g de rădăcină se macerează în 500 ml alcool et. de 70°, se lasă 8-14 zile la macerat, se
agită zilnic de mai multe ori, se strecoară. Se iau 15-20 de picături într-o linguriţă cu zahăr sau
într-o lingură de apă.
Indicaţii terapeutice: arsuri stomacale şi răguşeală. 4 picături de tinctură se dizolvă în
4 linguri de apă, gargară în caz de amigdalită; faringite şi răguşeală. Mai este bună şi contra
bronşitei, este diuretic, nefetrolitic, galactogog.

8.) TINCTURĂ DE ROINIŢĂ (MELISSA OFFICINALIS) Se pune la macerat 100

g de frunze măcinate la 500 ml alcool et. 70°, se lasă la macerat 14 zile, se agită zilnic, se
strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau 60-120 de picături (1-2 linguriţe) cu o linguriţă
de zahăr, sau se poate lua ca atare (fără zahăr, nediluat, aşa pur cum este). Indicaţii
terapeutice: contra colicilor abdominale; astm, dureri de dinţi; insomnii; tulburări digestive;
antiemetic (contra vomei); dureri de cap; afecţiuni nervoase ale tractului gastro-intestinal;
nevroze cardiace. Se fac frecţii c. reumatismului, este cicatrizant.

9.) TINCTURĂ DE SPARANGHEL (ASPARAGUS OFFICINALIS) 100 g de

rădăcină se pune la macerat în 500 ml alcool et. 70°, se lasă la macerat 14 zile, se agită zilnic,
se strecoară.
Se iau 5-10 picături pe zi, în colici (se ia la nevoie).

116
 10.) TINCTURĂ DE TRAISTA CIOBANULUI (CAPSELLA BURSA
PASTORIS) Se umple o sticlă cu plantă proaspătă, se toarnă alcool, vodcă de 40°, până
acopere bine plantele din vas. Se lasă 14 zile la soare, se agită zilnic, se strecoară cu ajutorul
unei pâlnii şi vată. Se ia 2 linguriţe 10 zile de la apariţia menstruaţiei pentru limitarea fluxului,
şi câte 6 linguriţe în tratamentul menoragiilor şi metroragiilor (hemoragii uterine în timpul
ciclului). Indicaţii terapeutice: afecţiuni uterine (hemoragie, deplasarea uterului); hernie;
afecţiune al intestinului; litiază renală (piatră la rinichi).

11.) TINCTURĂ DIN USTUROIŢĂ (ALLIA OFFICINALIS) O parte (14 g) de

partea aeriană a plantei proaspete se pune la macerat în 10 părţi (140 g sau 50 ml) alcool et.
70° Se lasă la macerat 8-14 zile, se agită zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se
iau de trei ori pe zi câte 20-30 de picături. Indicaţii terapeutice: este expectorant; diaforetic
(provoacă transpiraţie); antiscorbutic (lipsa vitaminei C); antitusiv; astm; vermifug. Este
asemănător cu al usturoiului.
Diluată cu ser fiziologic, se spală rănile, vindecă rosăturile provocate de pantofi,
bocanci.

12.) TINCTURĂ DE USTUROI (ALLIUM SATIVUM)... Se iau părţi egale suc de

usturoi şi alcool etilic de 70° şi se amestecă. Indicaţii terapeutice: hipertensiune arterială şi
arterioscleroză, se ia 20-40 de picături de 2-3 ori pe zi. Mai este utilă în bolile stomacului,
regulează refacerea florei intestinale, este vermifug. Se iau 4-6 picături într-un păhărel de apă,
se face gargară, combate amigdalita.

Un preparat din usturoi care încetinește procesul de îmbătrânire al

organismului: 125 g căţei de usturoi pisat se pune la macerat în 125 ml alcool etilic de 96°,
se lasă în repaus 10-15 zile, se strecoară. Trebuie să obţinem 175 g de macerat. Se amestecă
175 g macerat de usturoi cu 25 g tinctură de propolis 30% şi 50 g miere de salcâm. Astfel am
obţinut 250 g preparat, ce rezultă 2700-3000 picături. Aşa este posibil începerea unei cure de
100 de zile, care se ţine fără întrerupere.
Nr.zile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Nr.pic.de
1 4 7 10 13 15 12 9 6 3 25 1 4 7 10 13
dimineaţa
Nr.pic.de
2 5 8 11 14 14 11 8 5 2 25 2 5 8 11 14
amiază
Nr.pic de
3 6 9 12 15 13 10 7 4 1 25 3 6 9 12 15
seară

117
 Picăturile se iau într-o linguriţă de apă, dimineaţa, la amiază şi seara înainte de masă
cu 30 de minute. Înainte de întrebuinţare se amestecă bine flaconul. După cura de 100 de zile
se ia o pauză de 60 de zile. După pauză se reîncepe din nou cura, până la terminarea totală a
medicamentului (pre-paratului). Acest preparat ajută în: arterită; infecţii virale, previne
guturaiul în timpul ierni, aterioscleroză, ulcer varicos, reumatism, impotenţă sexuală, epuizare
fizică, creşte imunitatea orgnismului faţă de boli infecţioase, hipertensiune, sensibilitate la
frig, boli canceroase, rezistenţă la muncă fizică, memorie slabă.

13.) TINCTURĂ DE VOLBURĂ (CONVULVULUS ARVENSIS) 20 g (2 linguri)

pulbere de plantă, partea aeriană se pune la macerat în 100 ml alcool etilic de 70°; se lasă la
macerat 8-14 zile, şea gâţa zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau câte 3
linguriţe pe zi, cu miere.
Indicaţii terapeutice: diskinezii biliare (tulburări funcţionale motorii ale căilor biliare),
laxativ.

14.) TINCTURĂ DE AFINE (VACCINIUM MYRTILLUS) 100 g fructe de afine

zdrobite, uscate se pun la macerat în 500 ml de alcool etilic 70°, se lasă la macerat 8-14 zile,
se agită zilnic de mai multe ori; se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia la nevoie o
lingură, în diaree, dizenterie.

15.) TINCTURĂ DIN BRUSTURE (ARCTIUM LAPPA L.) 300 g frunze

proaspete se pun la mă cerat în 500 ml alcool etilic 70°, se lasă 8-14 zile, se agită bine zilnic,
se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni bucale, efect antibiotic, are acţiune antitumorală. Ajută
în alopecie. Se clăteşte gura cu tinctură diluată (o linguriţă tinctură cu 100 ml de apă).

16.) TINCTURĂ DE CIMBRIŞOR (THYMUS SERPULLUM L)...100 g plantă

uscată, partea aeriană se pune la macerat în 500 ml alcool etilic de 70°, se lasă la macerat 14
zile, se agită bine zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Este
expectorant. Frecţie masaj în cazul de scleroză multiplă, în cazul copiilor slabi dezvoltaţi
(masajul frecţia mâinilor). Eu am pus la macerat în 100 ml de Bitter suedez o lingură din
amestecul următor: traista ciobanului, cimbrişor, în părţi egale (în total o lingură de amestec).

118
 17.) TINCTURĂ DE ŢINTAURĂ (CENTAURIUM UMBELLATUM) 100 g de
parte aeriană a plantei se pune la macerat în 500 ml alcool etilic de 70°, se lasă la macerat 14
zile, se agită zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau 50-100 de picături (1-2
linguriţe) de trei ori pe zi.
Indicaţii terapeutice: boli de piele; boli de ficat, este tonic amar, uşor laxativ.

18.) TINCTURĂ DE TĂTĂNEASĂ (SYMPHYTUM OFFICINALE) 100 g de

rădăcină uscată se pune la macerat în 500 ml alcool et. de 70°, se lasă la macerat 14 zile, se
agită, se strecoară. Indicaţii terapeutice: reumatism cronic; dureri de oase (după efort fizic),
dureri articulare.

19.) TINCTURĂ DE PLĂMÂNĂRICA (PULMONARIA OFFICINALIS) 100 g

frunze uscate se pun la macerat în 500 ml alcool etilic 70°, se lasă la macerat 14 zile, se agită
zilnic, se strecoară.
Indicaţii terapeutice: frecţii în caz de degerături; pecingine; mătreaţă şi crăparea
sânilor.

20.) TINCTURĂ DE IZMĂ BUNĂ (MENTHA PIPERITA) 100 g frunze se pun la

macerat în 500 ml alcool etilic de 70°, se lasă la macerat 14 zile, se agită de mai multe ori pe
zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Indicaţii terapeutice: prurit (mâncărimi) la
oameni bătrâni. Ca inhalat în dureri de cap şi guturai (răceală).

Un preparat care este eupeptic (favorizează digestia):

Rp. Extract fluid de mentă...10 g

Extract fluid de măghiran...10 g
Tinctură de coajă de lămâie...20 g
Alcool etilic 70°...30 g
D.S. intern, câte 40-50 picături, înaintea meselor cu 20-30 de minute.

21.) TINCTURĂ DE PĂTLAGINĂ ÎNGUSTĂ CU ULEI (PLANTAGO

LANCELOTA) Se pune 20-30 g de frunze (10 linguriţe) în 20-30 g de alcool etilic 70°, şi se
lasă 24 de ore. Se stoarce şi peste extractul alcoolic se toarnă 200 ml ulei de floarea soarelui.
Se încălzeşte pe baia marină 3-4 ore, după care se lasă în repaus 2-3 zile, se strecoară prin

119
tifon; se păstrează în sticluţe bine închise cu dop. Indicaţii terapeutice: frecţii datorate de
iritaţia pielii.

22.) TINCTURĂ DE RĂCULEŢ (POLYGONUM BISTORTA) Se pune 50 g

pulbere de rădăcină în 500 ml alcool etilic de 70°, se lasă la macerat timp de 14 zile, se agită
zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau câte 40-50 de picături de trei ori pe zi,
sau la nevoie.
Indicaţii terapeutice: diaree; enterită; colită. Extractul se administrează extern în
tratamentul hemoroizilor, iar sub formă de poţiune ca gargarisme în tratamentul stomatitelor,
faringitelor, metritelor şi leucoreei.

23.) TINCTURĂ DE VALERIANĂ (VALERIANA OFFICINALIS) Se pune la

macerat 100 g rădăcină în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 8 zile, se agită de mai
multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau zilnic de trei ori câte 15-20
de picături (se poate lua şi o lingură odată). Indicaţii terapeutice: nevroze, isterie, palpitaţii,
tulburări nervoase senzoriale şi cerebrale, tulburări de menopauză, gastralgii de origine
nervoasă, insomnii nervoase, dureri de cap, stare de vomă.

Prepararea tincturi prin macerare repetată (extracţia se efectuează cu diferite

concentraţi al lichidului extractiv):
200 g rădăcină bine mărunţită se lasă la macerat o zi în
365 ml de apă (distilată), la temperatura camerei, se adaugă
300 ml alcool etilic de 96, se lasă la macerat cinci zile, apoi se adaugă
335 ml alcool de 96, se lasă la macerat zece zile, între timp se agită
preparatul, şi se strecoară.

Prepararea tincturi de valeriană eterată (Tinctura valerianae aetherea)

Rp. Rădăcină de valeriană (V)...100 g Rădăcina se pune la macerat în alcool timp de 4

Alcool etilic 60...500 ml
Eter (Aether aethylicus)...300 ml
zile, apoi se adaugă eterul, se lasă la macerat
încă 4 zile, într-un vas bine închis. Tinctura se
decantează, fără a se stoarce reziduul (zgura,
rădăcina). Apoi se filtrează repede prin filtru
bine acoperit.

120
 24.) TINCTURĂ DE ARNICĂ (ARNICA MONTANĂ) Se pune la macerat 50 g
flori în 250 ml alcool etilic de 87-95, timp de 48 de ore, agitând bine în permanenţă, se
strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Intern se iau 10-20 de picături dimineaţa şi seara, ca
sedativ, sau câte 3-4 picături se iau într-o lingură de apă, taie greaţa.
O linguriţă de tinctură se dizolvă cu 50 ml de apă călduţă, se face gargarism în
tratamentul faringitei cronice, catârul cronic al fumătorilor.
Pt. edeme, fracturi vechi, inflamaţii, crize de artroză deformată se aplică comprese pe
picioare, braţe, articulaţii, cu următorul amestec: 30 ml tinctură de arnică se dizolvă în 300 ml
de apă distilată. Se înmoaie o compresă în această soluţie, se aplică pe locul afectată de boală,
se ţine 20 de minute, după ce se schimbă compresa. Şedinţa durează 2 ore, se repetă de 2-3 ori
pe zi. Mai se poate folosi ca frecţie în dureri reumatice contuzii (hematoame, datorită
loviturilor rănilor greu vindecabile.

25.) TINCTURĂ DE CĂLŢUNAŞI (TROPEOLUM MAJUS) se pune la macerat

100 g partea aeriană a plantei în 500 ml alcool etilic de 70, se lasă la macerat 14 zile, se agită
bine zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau 2-3 linguri pe zi. Indicaţii
terapeutice: bronşită, infecţii gripale, infecţii al căilor urinare, cistite, pielonefrite, pneumonie.
Posedă acţiune antibacteriană faţă de germeni grampozitivi şi gramnegativi ca Escherichia
coli, Proteus vulgaris, ciuperci saprofite, are acţiune expectorantă şi diuretică.
Frecţie capilară: Se amestecă 100 g frunze şi seminţe de Călţunaşi, 100 g frunze
proaspete de urzică vie şi 100 g frunze de Cimişir (Buxus sempervirens), se toarnă peste
plante 500 ml alcool etilic de 70º; se lasă la macerat 15 zile, se amestecă de 3-4 ori pe zi, se
strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se fac frecţii pt. stimularea creşterii părului şi contra
căderi părului.

26.) TINCTURĂ DE GĂLBENELE (CALENDULA OFFICINALIS) Se pune 50 g

de flori la macerat în 250 ml alcool etilic de 70º, timp de trei zile, se amestecă de mai mult ori
pe zi, se amestecă de mai multe ori pe zi, se strecoară. Sau 100 g de flori se pun la macerat în
500 ml alcool etilic de 70º, se lasă 14 zile la macerat, se agită zilnic, se strecoară cu ajutorul
unei pâlnii şi vată. Indicaţii terapeutice: frecţii în contuzii şi răni, dureri reumatice. Alifia
(unguentul) este utilă în vindecarea rănii după operaţie, înlătură mâncărimea.

27.) TINCTURĂ DE GHINŢURĂ GALBENĂ (GENŢIANA LUTEA) Se pune la

macerat 100 g rădăcină în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se agită
zilnic; se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Sau se pune la macerat 2 linguri de rădăcină

121
într-o ceaşcă de alcool et. de 70º (50 ml), se lasă la macerat 8 zile, se agită zilnic, se strecoară.
Se iau zilnic 10-15 picături într-un pahar cu apă. Indicaţii terapeutice: redă pofta de mâncare,
ajută stomacul slăbit, arsuri la stomac, contra presiunilor la stomac, balonări, leşin de la
îmbolnăvirea stomacului, paloare, este şi vermifug, stimulează funcţia stomacului şi al
ficatului. Extern ca frecţie în dureri sciatice.
Picături pt. stomac: se amestecă 30 g (3 linguriţe) rădăcină de ghinţură cu 30 g (5
linguriţe) de ţintaură, 20 g coajă de portocale, 10 g (2 linguriţe, partea aeriană) de mentă şi 2 g
rădăcină de ghimbir (Zingiber officinalis); acest amestec de plante se pune la macerat în 500
ml alcool et. de 70º, se lasă 14 zile la macerat, se strecoară. Se ia câte o linguriţă înaintea
meselor principale.

28.) TINCTURĂ DE IEDERĂ (HEDERA HELIX) Se pune la macerat 25 g frunze

de Iederă în 100 g alcool etilic de 70º, se lasă 10 zile la macerat, la temperatura camerei (15-
20º C), agitând zilnic de două ori; se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată, se păstrează în
sticluţe cu dop bine închise. Se iau 25-50 de picături pe zi. Indicaţii terapeutice: contra tusei la
bătrâni şi copii, tusa convulsivă, boli de ficat şi fiere, guşă şi boala lui Basedow. Dacă se
fierbe o lingură de frunze în 1000 ml de apă, acesta vindecă mătreaţa şi curgerile purulente al
urechi şi al nasului. Este bună şi sucul colectat prin incizia tulpini Iederei bătrâne.

29.) TINCTURĂ DE PELIN ALB (ARTEMISIA ABSINTHIUM L.) Se pune 20-

30 g vârfuri înflorite (partea aeriană), 6 linguriţe) în 20-30 ml alcool et. de 70º, şi se lasă la
macerat 24 de ore, într-un vas închis. Se adaugă 200 ml ulei comestibil şi se fierbe uşor pe
baia marină 3 ore. Se lasă în repaus 2 zile, se strecoară. Se iau câte 10-30 de picături de trei
ori pe zi, în diskinezie biliară şi colecistopatii. Indicaţii terapeutice: boli de ficat şi de stomac,
vermifug, reglează ciclul menstrual, inflamaţii al mucoasei gastrointestinale.

Tonic stomahic: se pune la macerat 90 g pelin, 30 g coji de portocale, 15 g pulbere

rădăcină de genţiană (3 linguriţe), 15 g pulbere rădăcină de obligeană (3 linguriţe) şi 8 g
scorţişoare (1,5 linguriţă) în 1500 ml alcool etilic de 64º, se lasă la macerat 10 zile, se
strecoară. Se bea câte un păhărel înainte de mesele principale.

30.) TINCTURĂ DE RUSCUŢĂ DE PRIMĂVARĂ (ADONIS VERNALIS L.) Se

macerează 20 g (2 linguri) pulbere de plantă în 100 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat
10 zile la temperatura camerei, se agită bine zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul
unei pâlnii şi vată.

122
 Se iau câte 10 picături de 5-6 ori pe zi. Indicaţii terapeutice: boli de inimă, trahicardii,
extrasistole, tulburări neurovegetative.

31.) ESENŢĂ DE SULFINĂ (MELLILOTUS OFFICINALE L.) Se obţine dintr-o

parte (14 g partea aeriană, 3 linguriţe) şi 3 părţi alcool etilic de 70º (42 g sau 126 ml), se lasă
la macerat 14 zile, se agită bine de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi
vată. Se foloseşte în cosmetică.
32.) TINCTURĂ DE DEDIŢEI (PULSATILLA VULGARIS) Se pune la macerat
100 g partea aeriană a plantei în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se agită
de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia 0,02-0,20 g. Din
extractul preparat cu alcool preparat se ia 0,5-0,10 g. Este un produs toxic! Indicaţii
terapeutice: ajută în tusa astmatică, convulsivă, dureri de cap, tratarea eczemelor, dureri
articulare, febră intermitentă, ocluzii intestinale.

33.) TINCTURA DE SALVIE (SALVIA OFFICINALIS L.) Se pune la macerat o

cantitate de frunze la o cantitate de 10 ori mai mult alcool. Sau se pune la macerat 100 g
frunze în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 10 zile, se agită bine de mai multe ori
pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Extractul hidroalcoolic şi extractul fluid
stabilizat se administrează 0,50-1 g şi 1-3 g, sub formă de supozitoare, reglează fluxul
menstrual, reface uterul infantil, favorizează concepţia şi purtarea sarcini. Administrat intern,
extractul fluid, 30 de picături de trei ori pe zi, împiedică transpiraţia în distoniile vegetative
sau climacterium. Sub formă de gargarisme, preparate din 30 de picături extract la o ceaşcă de
apă caldă, administrate la intervale din două în două ore, se obţin rezultate foarte bune în
tratamentul anginei tonsilare şi tonsilita catarală, ca antiinflamator bucal şi faringian. Extern:
se fac frecţii pe pilea capului pt. a împiedica căderea părului şi întărirea rădăcinii. Mai este
utilă: transpirație nocturnă al TBC-ilor, depurativ în cazul eczemelor, plăgi atone, tuse,
expectorant. Se ia 20-30 de picături de trei patru ori pe zi.

34.) ESENŢA DE LAVANDĂ (LAVANDULA ANGUSTIFOLIA) se pune la

macerat 1 parte de flori (14 g, sau 4 linguriţe) cu 5 părţi alcool etilic de 70º (70 g, 210 ml) şi 5
părţi apă distilată, se lasă la macerat 3 zile, la temperatura camerei, se strecoară. Se foloseşte
în cosmetică, ca aromatizat, şi în gargară. Este utilă în boli nervine, melancolie, carminativ,
aritmii cardiace, hipertensiune, dureri de cap. Se ia de 2-4 ori pe zi câte 20-30 de picături.

123
 35.) TINCTURĂ DE VENTRILICĂ (VERONICA OFFICINALIS) Se pune la
macerat 100 g parte aeriană în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se agită
de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau 15 picături în puţină
apă, de trei ori pe zi.
Indicaţii terapeutice: afecţiunile al căilor respiratori, răguşeală, astm, afecţiuni
urianare-vezicale, retenţie urinare (grea, dificilă), boli de piele, contra durerilor reumatice.

36.) TINCTURĂ DE COADA CALULUI (EQUISETUM ARVENSE) Se pune la

macerat 100 g de plantă în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se strecoară.
Este indicată în TBC, astm, afecţiune al vezici urinare, transpiraţia picioarelor, se frecţionează
talpa piciorului la nevoie (înainte de a pleca de acasă, şi înainte de culcare, seara), fracturi,
degerături. În psoriazis şi boli de piele se prepară unguent din extract. Dizolvă nisipul şi piatra
la rinichi. Pe tumori canceroase se pune compresă din fiertura de plantă.

37.) TINCTURĂ DIN FERIGUŢĂ DULCE, NĂVALNIC (POLIPODIUM

VULGARE) Se pune la macerat 50 g de rădăcină în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la
macerat 14 zile, se agită bine zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi
vată.
Se ia câte o lingură înainte de masă, de 3 ori pe zi. Indicaţii terapeutice: gastrită (boală
a stomacului caracterizată prin inflamarea mucoasei stomacale), tuşă, dureri de piept, astm,
boli de ficat.

38.) TINCTURĂ DE GHIMPE, HOLERA (XANTHIUM SPINOSUM L.) Se pune

la macerat 100 g de parte aeriană a plantei în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14
zile, se agită zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia
dimineaţa pe nemâncate o linguriţă, şi înaintea meselor principale câte o linguriţă. Indicaţii
terapeutice: afecţiunile căilor urinare; afecţiunile prostatei: adenom de prostată (tumoară
benignă, care reproduce structura prostatei) prostatită (inflamaţia prostatei), cistopielită,
litiază renală.

39.) TINCTURĂ DE OBLIGEANĂ (ACORUS CALAMUS) Se pune la macerat

100 g rădăcină în 500 ml alcool et. de 70º, se lasă la macerat 10 zile, se agită de mai multe ori
pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia zilnic, de trei ori câte 50-60 picături.
Indicaţii terapeutice: este carminativă (combate crampele stomacale şi gazele), se ia după

124
masă. Dacă se ia înainte de masă creşte pofta de mâncare, chiar şi bolnavilor care suferă de
cancer gastric.

40.) TINCTURĂ DIN PIPERUL DE BALTĂ (POLYGONUM HYDROPIPER)

Se pune la macerat 100 g de plantă în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se
agită zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau50-80 de
picături. Indicaţii terapeutice: hemoragii gastrice şi intestinale, hemoptizii (scuiparea de
sânge), hemoragii, metroragii juvenile (hemoragii uterine în timpul ciclului) şi fibrom uterin.

41.) TINCTURĂ DE PIR (AGOPYRON REPENS L.) Se pune la macerat 100 g

rădăcină în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se agită de mai multe ori pe
zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Sau 10 g (1 linguriţă) de rădăcină se macerează
într-un sfert de litru de alcool, se lasă 14 zile la macerat, se strecoară. Se ia înainte de masă o
linguriţă, de trei ori pe zi.
Indicaţii terapeutice: ascite, boli de rinichi şi vezica urinară, este diuretic. Extractul
moale se foloseşte la prepararea pilulelor.

42.) TINCTURĂ DE REVENT (RHEUM OFFICINALE) Se pune la macerat o

linguriţă de rădăcină de revent şi o linguriţă rădăcină de genţiană la 100 ml de alcool etilic de
70º, se lasă la macerat 8-14 zile, se agită de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei
pâlnii şi vată.
Se iau 15-20 de picături pe zi, de trei ori. Indicaţii terapeutice: creşte pofta de
mâncare, înlătură durea de stomac, contra arsurilor la stomac, balonări, fluidifică fierea.

43.) TINCTURĂ DE CASTAN PORCESC, SĂLBATIC (AESCULUS

HIPPOCASTANUM)
Se pune la macerat 100 g scoarţă sau coajă de seminţe în 500 ml alcool etilic de 70º, se
lasă la macerat 14 zile, se agită zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi
vată.
Se ia o linguriţă de tinctură de trei ori pe zi. Este bună şi contra diarei.
Sau se pune la macerat 50 g pulbere de scoarţă în 150 ml alcool, se lasă 10 zile la
macerat.
Se ia zilnic câte 10 picături. Indicaţii terapeutice: hemoroizi, hipertrofie de prostată
(creşterea prostatei în volum, mărirea prostatei). Este util în tratamentul maladiilor venoase şi
fragilităţii capilare, al hemoroizilor şi varicelor, în tratamentul flebitelor, tromboflebitelor, al

125
sindromului Ray naud, în endoangioite obliterante, diateze hemoragice. Totalitatea
preparatelor din castane (tincturi extracte, unguente, comprimate, drajeuri şi supozitoare)
tratează bolile enumerate. Efectul antiinflamator este folosit în tratamentul tromboflebitei
acute, contuzii, traumatisme craniene, apoplexie, edem al ganglionilor spinali, în sindromul de
coloană. În cazul cârceilor la picioare în timpul nopţii se obţin rezultate satisfăcătoare dacă
seara înainte de culcare se ia 20-40 picături (tinctură).

44.) TINCTURĂ DE IENUPĂR (JUNIPERUS COMMUNIS) Se pune la macerat

100 g fructe în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se agită de mai multe ori
pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Este folosită sub formă de frecţie în
reumatism, dureri nevralgice, şi tonifiant pt. creşterea părului.

45.) TINCTURĂ DE MĂCEŞE (ROŞA CANINA L.) Se pune la macerat 500 g

pulpe de măceşe cu 500 g de zahăr. Se lasă câteva zile, până se formează zeamă (suc) şi se
adaugă 500 ml alcool etlic de 70º. Se strecoară în sticluţe. Se ia seara înainte de culcare câteva
picături. Este tonic şi sedativ, este utilă în retenţie urinară, contra viermilor intestinali, guşă şi
dizenterie.

46.) TINCTURĂ DE NUC (JUGLANS REGIA) Se pune la macerat 90 g coajă

verde şi 5 bucăţi de migdale în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 8 zile, se agită
zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia zilnic 1-2 linguriţe, ca
tonic stomahic şi depurativ.

47.) TINCTURĂ DE PĂDUCEL (CRATAEGUS MONOGYNA) Se pune la

macerat 100 g de flori şi frunze în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 10 zile, se
agită zilnic de mai multe ori pe zi, se strercoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau 10-15
picături de 3-5 ori pe zi.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni cardiace, tulburări de ritm cardiac, înlătură accesele de
tahicardie paroxistică, degenerări al cordului, scleroză coroniană la persoane vârstnice, trat.
cordului hipertonice, în insuficienţă a miocardului după boli infecţiose şi aritmii cardiace,
scleroza coronariene şi angorpectoris, ateroscleroza, este hipontensiv (scade tensiunea).
Tinctură complexă pt. bolile inimii: se amestecă în părţi egale: frunze-flori şi fructe
de păducel, rădăcină de valeriană, talpa găştii, partea aeriană, flori de lavandă, con de hamei
(se poate pune din fiecare câte 20 g), amestecul de plante se pune la macerat în 500 ml alcool

126
et. de 70º, se lasă 14 zile la macerat, se strecoară. Se ia de trei ori pe zi câte o linguriță. Aşa în
amestec este şi mai puternic.

48.) TINCTURĂ DE PIN (PINUS SILVESTRIS) Se pune la macerat 100 g ace de

pin în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, la temperatura camerei, se
amestecă de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau 20-30 de
picături într-un pahar cu apă.
Indicaţii terapeutice: dezinfectant al gurii şi al nasului, a faringelui, este antitusiv, util
în bolile aparatului urinar. Se poate folosi ca inhalator.

49.) TINCTURĂ DIN RĂŞINĂ DE PIN (PINUS SILVESTRIS) În 100 ml alcool

etilic de 87-95º se pune trei linguri de răşină, se amestecă la completa dizolvare, se lasă o zi în
repaus, se strecoară în sticluţe mici. Indicaţii terapeutice: se face gargară cu o linguriţă de
tinctură diluată în 50 ml de apă. După zece minute de efectuarea gargarei se ia o linguriţă de
miere şu sirop de ace de pin. Ajută în traheită, traheobronşită, tusa uscată iritativă. Soluţia
aceasta mai este indicată în infecţii reno-urinare grave, cistită cu sângerări, hematurie (sânge
în urină), acest remediu limpezeşte urină, cicatrizează traiectul reno-urinar şi alină durerea,
soluţia se ia pe stomacul gol. Tinctura din răşină combinată cu tinctura de ienupăr ajută în:
nefrită, cistită şi uretrită. Se bea zilnic de trei ori câte 50 ml soluţie (50 ml apă + 1 linguriţă
tinctură). În boli cronice se ia de şase ori pe zi câte 50 ml.

50.) TINCTURĂ DIN MUGUR DE PLOP NEGRU (POPULUS NIGRA) Se

macerează 50 g de muguri de plop în 250 ml alcool etilic de 70º, la temperatura camerei, timp
de 8 zile, se amestecă de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau
15 picături de trei ori pe zi în puţină apă (sau 3 picături pe o lingură de zahăr). Indicaţii
terapeutice: tuse, afecţiuni vezici urinare, dureri de piept. Extern: frecţii în cazul luxaţilor şi
inflamaţilor.

51.) TINCTURĂ DE STEJAR (QURCUS ROBUR L.) Se pune la macerat 10 g

făină de gogoşi de stejar la 100 g alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 10 zile, se strecoară.
Se face gargară cu câteva picături într-o ceaşcă de apă, sau se freacă gingiile cu o vată pt.
tratare gingivitei. INT: antidiareică, litiază biliară, boli de ficat, înţepături costale. Se iau 20-
30 de picături pe o lingură de zahăr.

127
 52.) TINCTURĂ DE TEI (TILIA CORDATA) Se pune la macerat 100 g flori în
500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 10 zile, zilnic se agită de mai multe ori, se
strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Frecţii la rădăcina părului, stimulează creşterea
părului.

53.) TINCTURĂ DE TRANDAFIR (ROŞA CANINA) Se pune 10 g (2 linguri)

petale de trandafir în 100 ml, se lasă la macerat 14 zile, se agită de mai multe ori pe zi, se
strecoară. Se dizolvă câteva picături în apă, ca cicatrizant.

54.) TINCTURĂ DIN MĂRUL LUPULUI (ARISTOLOCHIA CLEMATITIS) Se

pune 1 parte (14 g sau 6 linguriţe) de frunze în 6 părţi alcool etilic de 87º (84 g alcool sau 250
ml), se lasă la macerat 14 zile, se agită zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei
pâlnii şi vată.
Se ia 1-2 g într-un ceai (1-2 g = 60-120 picături = 1-2 linguriţe), sau în puţină apă, de
două ori pe zi, după mâncare. Se foloseşte cu precauţie, este produs toxic!

Tinctură pt. aplicaţie externă: - planta uscată se macină cu râşniţă de cafea; se pun
20 de linguri pulbere în 1000 ml alcool et. 50º. Se lasă la macerat 12-14 zile, agitându-l zilnic,
se strecoară în sticluţe. Se foloseşte pt. spălarea şi curăţarea locului afectat înainte de aplicare
a extractului fluid în cancerul de piele, contra infecţiilor pielii cu ciuperci, bacterii, viruşi.
Compresele cu această tinctură sunt indicate contra cicatricelor inestetice, în ulcus
cruris (ulceraţia gambei), infecţii şi abcese situate în profunzime. Cu 2 linguriţe de tinctură
diluată cu un sfert de apă, se face gargară în cancerul laringian.

Extract concentrat de Mărul lupului: Se pun 20 de linguri pulbere, într-un vas, se

adaugă alcool de 75º, atât cât se cuprindă pulberea şi să rămână o peliculă de alcool de un
centimetru deasupra.
Se lasă la macerat 14 zile, se filtrează. Câteva linguriţe de tinctură se pune într-o
farfurie întinsă, se lasă 4-6 ore la evaporat, până scade de 3 ori. Se obţine o pastă închisă la
culoare, aderă pe piele.
Se aplică pe leziuni canceroase; pe tumori; pe rănile care nu se închid; pe plagiole
post-operatorii care se vindecă greu; pe eczemele şi iritaţiile cu cauze necunoscute. Este
cicatrizant, antitumoral şi antiinfecţios, se adaugă câteva picături de tinctură de propolis.

128
 Indicaţii terapeutice: ulcer gastro-duodenal; ulcer varicos; pancreatită; hemoroizi;
căderea părului; slăbirea organismului; viermii intestinali: giardia; colită; dispepsie;
constipaţie; dureri de gât; stări depresive; nelinişte;, insomnii; acnee; candidoze şi herpes
bucal; gingivite; parandontoză herpes vaginal; anexite (ansamblu format de către trompa
uterină şi ovar şi care se leagă, la dreapta şi stânga de uter, infecţia acestuia se numeşte
anexită); fibrom uterin; ulceraţii uterine; chisturi ovariene; cancere uterine; ciroze; boli ale
sistemului nervos, noduli hormonali şi ganglionari; infecţie externe gravă; arsuri; muşcături
de orice fel; răni deschise; cancer al rectului. În cazul tumorilor maligne (gradul I-II)
important este ca bolnavii să-l folosească în faza incipientă.
În cancer Mărul lupului stabilizează boala, oprind înmulţirea necontrolată a celulelor
şi vindecând imunitatea organismului.

55.) TINCTURĂ DE SPÂNZ (HELLEBORUS PURPURASCENSE) Se pune la

macerat 10 g (1 linguriţă cu vârf) de rădăcină în 1000 ml alcool etilic de 87º, timp de 14 zile,
se agită zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia 1-3 linguri pe zi. Sau se pune
100 g rădăcină la macerat în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă 14 zile, se strecoară. Se începe
cu 5 picături, de două ori pe zi.
Pe urmă se iau 20-30 de picături. Eu am luat 1 linguriţă (60 de picături) de 3 ori pe zi.
Indicații terapeutice: ocitocic (stimulează contracţiile uterine în timpul naşteri); cardiotonic
(frunzele); antireumatic (injecţii); ascită (lichid în peretele abdomenului); epilepsie; cefalgii;
dermatite (inflamația pielii); eczeme; amenoree; inflamaţia intestinului gros; amorţeala
nervilor al mâinilor; dureri de burtă; hernie; reumatism abarticular; nevralgia sciatică; infecţii;
furuncule; flegmoane (inflamația acută sau subacută a ţesutului conjunctiv); paralizii;
împrăştie tumoarea pe creier.

56.) TINCTURĂ DE OVĂZ (AVENA SATIVA) Hu: ZAB Se pune la macerat 100
g seminţe nedezvoltate, măcinate, în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 8-10 zile,
se agită de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. În astenii se iau de
trei ori pe zi, înainte de mese, câte 20 de picături; în insomnii se ia 40 de picături, înainte de
culcare. Mai este utilă în tratarea astmului; diabetului; insuficienţă tiroidiană; sterilitate;
impotenţă sexuală; litiază renală şi vezicală; tuse, surmenaj; gută.

57.) TINCTURĂ DE DEGEŢEL ROŞU (DIGITALIS PURPUREA) Se pune la

macerat 100 g de frunze în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se agită

129
zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia 1,5 ml pe zi de trei
ori. Tratează afecţiunile inimii, cardiopatiile.

58.) TINCTURĂ DE MĂTRĂGUNĂ (ATROPA BELLADONNA) Se pune la

macerat 50 g de frunze în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se agită zilnic
de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau 8 picături pe zi, de trei ori.
Tratează astmul, bronşita, ulcerul gastric, entercolita, dischinezia biliară.

59.) TINCTURĂ DE TROSCOT (POLYGONUM AVICULARE) Se pune la

macerat 100 g tro scoţel, partea aeriană în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14
zile, se agită de mai multe ori pe zi. Se ia câte 1 linguriţă de trei ori pe zi. Ajută în cistite, boli
de rinichi şi de vezică urinară.

60.) TINCTURĂ DE URZICĂ MOARTĂ ALBĂ (LAMIUM ALBUM) Se pune la

macerat 100 g parte aeriană sau flori în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile,
zilnic se agită de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se iau câte 30 de
picături la interval de 30 de minute în caz de hemoragii, leucoree, este diuretic.

61.) TINCTURĂ DE OPIU (TINCTURA OPII)

Rp. Extract uscat de opiu

(Extractum opii siccum)...5 g Extractul de opiu se dizolvă în alcool, se
Alcool etilic 70º lasă în repaus 24 de ore şi se filtrează
(Alcoholum dilutum q.s.ad)...100 g (strecoară).

Are acţiune constipantă, antispastică, uşor analgetică. Indicaţii: gastroenterite acute.

Se iau odată 1,50 g; pt. 24 de ore 5 g; copii între 1-10 ani iau 0,01-0,02 g/an.

Tinctură de opiu brut:

Opiu brut... 2 părţi Se toarnă alcoolul peste ingrediente, ca să se

Tămâie... 1 parte obţină o soluţie siropoasă, se lasă la macerat 1
Chimion... 1 parte săptămână, se agită zilnic. Se pune în ceai, vin.
Alcool et. 70º Este sedativ, calmează tuşă, diareea, afrodisiac.
Zahăr după gust (preferinţe)

130
 62.) TINCTURĂ DE HAŞIŞ (CANNABIS SATIVA)

Flori de cânepă (gandja)

Alcool et. 90º

Se toarnă alcool peste flori până le acoperă, se lasă la macerat o săptămână. Dozarea
se face după individ. Calmează durerile, antidepresiv, anticolitic, calmează durerile în cazul
bolilor de piele, mâncărimi, afrodiziac.

63.) TINCTURĂ DE CUIŞOARE (EUGENIA CARYOPHILLATA) 40 g pulbere

se pune la macerat în 50 ml alcool de 96º şi 50 ml de apă, se lasă la macerat 10 zile, se agită
de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Indicaţii terapeutice: infecţii
la nivelul gâtului (gargară cu 2 linguriţe diluate în 50 ml de apă), pişcături de insecte,
reumatism, masaj cu tinctură 40%, după care se aplică un unguent antireumatic.
64.) TINCTURĂ DE SCORŢIŞOARE (CORTEX CINNAMOMI CASSIAE) 20 g
scoarţă se pune la macerat în 100 ml alcool etilic de 80º, se lasă la macerat 14 zile, se agită de
mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia 5-15 g (15-45 ml) de trei
ori pe zi.
Indicaţii terapeutice: colită, enterită, dispepsie, antihelmintic. În special este utilizat ca
aromatizant.

65.) TINCTURĂ DE ALOE (ALOE VERA) 20 g frunze mărunţite, proaspete sau

uscate se pun la macerat în 100 ml de alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 14 zile, se agită
zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se ia 5-20 g (15-60 ml) de
tinctură de trei ori pe zi.
În doze de 0,01-0,02 g este tonică. stomahică şi colagogă; 0,10-0,25 g produce laxaţie,
iar în doze de 0,25-1 g este purgativ drastic. Atenţie! este toxică, este un produs puternic. Este
indicat în constipaţie cronică. Mai se poate prepara tinctura din 40 părţi de extract fluid şi 60
părţi alcool etilic de 70º.

66.) TINCTURĂ DE COAJĂ DE PORTOCALĂ (TINCTURA AURANTII

CORTICIS) Se pune la macerat 100 g coajă în 500 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat
8 zile, se agită zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se foloseşte la prepararea
diverselor produse (medicamente).

131
 67.) TINCTURĂ DE HAMAMELIS (HAMAMELIS VIRGINIANA) Se pune la
macerat 10 g frunze (folia hamamelidis) în 50 ml alcool etilic de 70º, se lasă la macerat 10
zile, se agită zilnic, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Este astringent şi hemostatic,
decongestionant prin vasoconstricţie venoasă periferică. Ajută în afecţiuni venoase: varice;
hemoroizi, flebite, varicocel (dilataţie permanentă a venelor spermatice care drenează sângele
testiculului, antrenând în acest organ o încetinire a circulaţiei venoase); ulcer varicos. Se ia de
trei ori pe zi câte 1 g (3 ml).

EXTRACŢIA PRINCIPIILOR ACTIVE DIN PLANTE PRIN

EXTRACŢIE, PERCOLARE ŞI CONCENTRARE PRIN
PRESIUNE REDUSĂ (EXTRACTA)

Procedeele oficiale de preparare a tincturilor sunt următoarele: macerarea; macerarea

repetată şi percolarea.
Prin macerare: produsul vegetal sau animal mărunţit şi lichidul de extracţie se
introduc într-un vas care se închide bine, şi se macerează la temperatura de 15-20º, timp de 8
zile, agitând de trei patru ori pe zi. Soluţia extractivă se decantează, reziduul (zgura, rămăşiţa
de plantă) se stoarce, se agită apoi cu o cantitate mică de solvent şi se stoarce din nou.
Soluţiile extractive se amestecă, şi se completează cu solventul la volumul cerut. se lasă în
repaus la rece (10-12º) timp de 5-6 zile şi se filtrează.
Dublă extracţie: îmbunătăţirea macerării s-a adus prin extracţia principiilor vegetale
în două etape. În prima etapă, extracţia se face cu jumătatea din cantitatea de lichid prescris,
se decantează şi se stoarce reziduul; se repetă operaţia cu cealaltă jumătate de lichid.
Prin percolare: este definită ca un proces de macerări succesive de scurtă durată sau
ca un proces de deplasare. Solventul adăugat prin partea superioară a percolatorului pătrunde
între ţesuturi şi în toată perioada de macerare, care durează în percolator timp de 24 de ore.
Înainte ca prima porţiune de solvent să fi avut timpul să se satureze cu principiul activ din
stratul corespunzător de produs vegetal, el este deplasat de un alt strat de solvent, în care
particulele de produs vegetal suferă o macerare de scurtă durată şi cedează încă o porţiune din
principiul activ. Fenomenul se continuă, solventul pur venind în contact cu produsul vegetal
din ce în ce mai sărac în principii active. Vezi fig.66. Schema unui percolator.
Operaţia de concentrare la care sunt supuse porţiunile de percolat în vederea
realizării de extracte fluide, moi sau uscate, acţionează prin căldură şi prin influenţa altor

132
factori asupra complexului de substanţe extrase, producând modificări care nu au loc în
tincturi. O urmare a acestor modificări este solubilitatea uşor scăzută a extractelor uscate în
solventul folosit la extracţie. Vezi fig.71.
Uscarea soluţiilor extractive alcoolice se poate face în vid sau la presiune
atmosferică. Pe scară mai mică, uscarea se face în aparatură descrisă la evaporare sau în etuve
de vid, care funcţionează pe acelaşi principiu ca şi etuvele de vid industriale.

Extractele sunt preparate obţinute prin concentrarea până la un anumit grad a

soluţiilor extractive obţinute din produse vegetale sau animale, proaspete sau uscate.
Extractele fluide sunt preparate astfel: ca 1 ml să corespundă la 1 g de drog.
Extractele moi conţin în medie 20% de apă.
Extractele uscate conţin cel mult 5% apă şi sunt uşor pulverizabile.

Preparare: extracţia se face prin macerare simplă sau repetată, la rece sau la cald, sau
prin percolare. Vehiculul folosit poate fi: apa; apa cloroformată; apa acidulată, alcool de
diferite concentraţii sau eterul.

PERCOLAREA

Produsul vegetal sau animal mărunţit la gradul de diviziune prescrisă se amestecă

uniform cu o cantitate de solvent egală cu jumătatea din greutatea să, şi se lasă în repaus 2-3
ore într-un vas acoperit.
Amestecul se trece prin ciur şi se introduce în percolator, având grijă să fie uşor presat
în strat uniform. Deasupra pulberii se pune un disc de hârtie de filtru sau pânză, sau o placă
perforată de sticlă sau porţelan.
În percolatorul cu robinetul deschis se adaugă solventul, puţin, câte puţin, astfel ca el
să acoperă pulberea, când lichidul ajunge la robinet, acesta se închide şi se mai adaugă
solvent, astfel ca să formeze un strat de 3-4 cm deasupra pulberii; se lasă la macerat 12-48 de
ore (24 de ore, după ce se poate începe percolarea), după care se începe percolarea. În tot
timpul percolării (extracţiei), drogul trebuie să fie acoperit cu solvent, care se adaugă pe
măsură ce percolarea continuă.

Viteza de percoalre variază cu cantitatea de drog şi anume:

- Pentru circa 1 kg drog 10-15 picături pe minut

133
 - Pentru circa 2 kg drog 20-26 picături pe minut
- Pentru circa 3 kg drog 30-35 picături pe minut
- Pentru circa 10 kg drog 40-70 picături pe minut

Percolarea se continuă până la epuizarea produsului, ceea ce se controlează cu reactivi

speciali.
Deci umectarea drogului se face într-un vas separat (nu în percolator). 500 g de drog
se umectează cu 250 ml de solvent, şi se începe percolarea propriu zisă.

Concentrarea soluţiei se face sub presiune redusă, la 50-60º, până la consistenţa

prescrisă. Unele extracte sunt supuse defecări pt. înlăturarea materiilor balast (clorofilă,
pectine, mucilagii amidon etc.) şi apoi concentrate din nou la consistenţa cerută. Defecarea se
face cu apă la extractele obţinute cu vehicul alcoolic, sau cu alcool la cele obţinute cu vehicul
apos. Se poate folosi benzină sau eter de petrol. Sau păstrarea extractului la temperaturi joase
(-5-10º C), lipidele se îndepărtează prin filtrare. Vezi fig. 71, pag. 39. Aparat de laborator pt.
concentrarea extractelor.

Pentru extractele fluide se culeg primele 80 de volume, care se pun de o parte, apoi
se continuă percolarea până la epuizarea drogului.
Restul percolatelor se adună şi se evaporă sub presiune redusă 50-60º, până se obţine
20 de volume. Se amestecă aceste 20 de volume cu primele 80 de volume, obţinându-se astfel
100 de volume extract fluid.
Se lasă în repaus timp de 5-6 zile, la 8-10º, apoi se filtrează.
Extractele fluide pot fi preparate de asemenea prin dizolvarea extractelor uscate, în
cantitatea corespunzătoare de solvent.
Extractele uscate care trebuie să aibă un conţinut anumit de substanţe activă se aduc
la titrul necesar amestecându-le cu excipienţi potriviţi: lactoză, dextrină, amidon, pulbere de
licviriţie (rădăcină de lemn dulce) sau pulbere uscată de drog epuizat.

Forma unui percolator nu are importanţă (asupra extrageri a drogului vegetal). Vezi
fig. 66, pag.39
Un percolator simplu, obişnuit are capacitatea de 2 litri, în care se pot extrage cca. 500
g drog, are dimensiunile următoare:
- înălţimea trunchiului de con 36 cm
- diametrul bazei superioare 10 cm

134
 - diametrul bazei inferioare 6,5 cm
- tubul de scurgere 5 cm
- diametrul tubului de scurgere 1 cm

Gradul de mărunţire a plantelor folosite pt. extracţie.

Cele cu ţesuturi tari, cum sunt: scoarţa rădăcinile, seminţele, se pulverizează mai fin,
cu ţesuturile friabile: florile, frunzele sau ierburile. În multe cazuri pulverizarea avansată este
nefavorabil, îngreunează filtrarea, fie că se extrag multe substanţe balast, ce ulterior
sedimentează.
Produsele vegetale să păstrează mai bine ca atare (întregi), pulverizarea se face
înaintea extracţiei.
Farmacopeea prevede în general anumit grad de mărunţire a produselor vegetale
folosite la prepararea soluţiilor extractive.
Florile şi frunzele şi rădăcina de nalbă se trece prin sită I, rădăcinile şi rizomi,
scoarţele se trec prin sită III, fructele şi seminţele se trec prin sită IV, iar produsele vegetale
care conţin alcaloizi sau glicozide se trec prin sită V. Gradul prescris de mărunţire trebuie
respectat, întrucât randamentele sunt influenţate atât de procedeele de extracţie, cât şi de
gradul de mărunţire a produsului vegetal.
Nu se foloseşte apă la percolare.

Sitele sunt numerotate după dimensiunea laturii interioare a ochiului, exprimată în

milimetri (mm) şi după numărul de ochiuri corespunzător pe cm2.

Sita nr. Gradul de mărunţire Latura interioară a ochiului, mm Nr. ochiurilor pe cm2
I Fragmente mari 3,3 4
II Fragmente mijloci 2 10
III Fragmente mici 1 36
IV Pulberi groase 0,6 100
V Pulberi mijlocii 0,3 400
VI Pulberi semifine 0,2 900
VII Pulberi fine 0,2 1600
VIII Pulberi foarte fine 0,12 2500

PREPARAREA EXTRACTELOR

135
 Reţetă exată pt. prepararea extractului fluid din frunze de viţă de vie (Vitis
vinifera)
Se pune la macerat 100 g frunze la 100 g de alcool etilic de 70°. Se lasă 6 zile la
macerat, se strecoară. Se bea o linguriţă în caz de hipermenoree, flebită, hemoroizi. (Exemplu
pt. prepararea extractului fluid).

EXTRACT USCAT DE BELADONA, MĂTRĂGUNĂ (EXTRACTUM

BELLADONNAE SICCUM)

Frunze de Mătrăgună Frunzele de mătrăgună mărunţite se umectează

(Folium Belladonnae) (V)...100 g uniform cu 60 ml alcool, se macerează 2 ore într-
Alcool etilic 70° un vas închis, se introduc în percolator, se lasă
(Alcohol aethylicus)...q.s. 12 ore, apoi se percolează. Lichidul extractiv se
Excipient distilează până la îndepărtarea alcoolului,
(Excipiens)...q.s. reziduul se amestecă cu un volum egal de apă şi
după 24 de ore se filtrează; în filtrat se adaugă 3
g excipient (dextrină sau lactoză) pt. 100 g
pulbere de bealdona, apoi se concentrează sub
presiune redusă, la 45-50°, până la sicitate. Se ia
odată 0,50 g. Pt. 24 de ore 0,15 g. Indicaţii: stări
spastice, colică hepatică biliară, renală,
intestinală, spasm piloric, ulcer gastro-duodenal,
astm, bronşic, boala Parkinson.

EXTRACT FLUID DE CHINA (EXTRACTUM CHINAE FLUIDUM)

Extract uscat de china Extractul uscat de china se triturează cu

(Extractum Cinchonae siccum)...20 g
Glicerină (Glycerinum)...10 g
Alcoo etilic 40° q. s ad...100 g
glicerina, se dizolvă în alcool de 40°, se
completează la 100 ml şi se filtrează.
Indicaţii: aritmii şi cord iritabil, ocitocic,
stări gripale, miotonia congenitală. Se ia
1-6 g pe zi, de 3 ori pe zi, copii de la 5
ani în sus: 0,15 g-0,50 g.

136
EXTRACT USCAT DE CHINA (EXTRACTUM CHINAE SICCUM)

Coajă de china
(Cortex Cinchonae) (IV)...100 g
Alcool etilic...q.s.
Apă (Aqua)...q.s.
Acid acetic
(Acidum aceticum)...q.s.
Excipient...q.s.

Coajă de china se pulverizată se umectează cu 50 g dintr-un amestec format din 50 g,

48 g apă şi 2 g acid acetic şi se macerează 48 de ore. Apoi se extrage cu un amestec identic,
prin percolare.
Lichidul extractiv se evaporă sub presiune redusă la aproximativ 50° până se obţine
200 părţi extract, care se amestecă cu 35 g alcool şi 165 g apă, se lasă cu un amestec format
din 11 g alcool, 108,50 g apă şi 0,50 g acid acetic. Filtrele reunite se evaporă sub presiune
redusă, aproximativ 50° până se obţin 100 g extract; se lasă 24 de ore la 8-10° şi dacă este
necesar se filtrează din nou prin pânză. Se continuă evaporarea în condiţiile de mai sus, până
se obţine un extract moale. În extr-actul moale se determină reziduul uscat şi conţinutul în
alcaloizi şi se adaugă cantitatea necesară de excipient să rezulte un extract uscat. Extractul se
aduce la sicitate, sub presiune redusă la 50-60° şi se pulverizează. Se ia zilnic 0,01 g-0,20 g.
(Exemplu pt. prepararea extractului uscat).

EXTRACT FLUID CE COLA (EXTRACTUM COLAE FLUIDUM)

Seminţe de cola Prin percolare, pt. a obţine 100 ml extract fluid.

(Semen Colae)...100 g Se ia 1-5 g înainte de masă, copii iau 0,10 g
Alcool etilic 70°... g.s. Indicaţii: stări de oboseală, depresii nervoase.
Se ia înainte de masă 1-5 g pe zi.

EXTREACT FLUID DE PĂDUCEL, CRATEGUS (EXTRACTUM CRATAEGI

FLUIDUM)

Flori de păducel Prin percolare pt. a obţine 100 ml de extract

137
 (Flores crataegi) (III)...100 g fluid. Se iau 10-15 picături de trei ori pe zi. Se
Alcool etilic 45°...g.s. amestecă cu tinctură de valeriană. Ind. afecţiuni
inimii, calmant în tulburări funcţionale cardiace
şi nervoase, cardiotonic.

EXTRACT DE FERIGĂ (EXTRACTUM FILICIS)

Rădăcină de ferigă
(Rhizoma Filicis maris) (V)...100 g
Eter (Aether aethylicus)...q.s.

Rizomul de ferigă proaspăt recoltat se curăţă de rădăcini şi scuame, uscat şi pulverizat,

se percolează cu eter până când soluţia extractivă devine aproape incoloră. Eterul se
distilează, iar reziduul se încălzeşte într-o capsulă de porţelan, pe baia de apă, sub 50°, pentru
îndepărtarea completă a etrului. Se ia odată 10 g, pt. 24 de ore se ia 10 g. nu se va păstra mai
mult de un an.
Indicaţii terapeutice: parazitoză intestinală, lamblia, oxiuris, ascariz. La copii de 14 ani
se dă 5 g, la copii de 8 ani se dă 2 g. Se ia în capsulă gelatinoasă, dimineaţă după masă.

EXTRACT FLUID DE FRANGULA, CRUŞIN (EXTRACTUM

FRANGULAE FLUIDUM)

Extract uscat de cruşin Extractul uscat de coajă de cruşin se

(Extractum Frangulae siccum)...20 g
Alcool etilic 70° q.s. ad...100 ml
dizolvă, prin uşoară încălzire, în
cantitatea prescrisă de alcool, se lasă în
repaus câteva zile, într-un loc răcoros şi
se filtrează. Se ia 1-2 linguriţe în
constipaţie cronice; stomahic, se ia 20-30
de picături.

EXTRACT USCAT DE FRANGULA, CRUŞIN (EXTRACTUM

FRANGULAE SICCUM)

Coajă de cruşin Prin percolare, aducându-se la sicitate. Se ia 1-2g

138
 (Cortex Frangulae) (V)...100 g pe zi în poţiuni. Indicaţii: constipaţie cronică.
Alcool etilic 70°...q.s.

EXTRACT FLUID DE GEUM, CERENŢEL (EXTRACTUM GEI

FLUIDUM)

Rădăcină de cerenţel Prin percolare pt. a obţine 100 ml de extract fluid.

(Rhizoma) (IV)...100 g Indicaţii: diaree, enterită. Se iau 10-20 de picături
Alcool etilic 70°...q.s. de trei ori pe zi.

EXTRACT MOALE DE GENŢIANĂ (EXTRACTUM GENTIANAE

SPISSUM)

Rădăcină de ghinţură
(Radix Gentinae) (IV)...100 g
Apă cloroformată
(Soluţio chloroformii)...800 ml
Caolin (Kaolinum)...q.s.

Rădăcina de genţiană mărunţită se macerează 48 de ore, într-un vas închis, cu 500 ml

apă cloroformată, amestecând din când în când. Lichidul se decantează, iar reziduul se
stoarce. Reziduul se macerează din nou timp de 24 de ore, cu 300 ml apă cloroformată, se
decantează şi se stoarce.
Lichidele reunite se amestecă cu caolin în proporţie de 3-5 g la 100 ml, se lasă în
repaus într-un loc răcoros (8-10°) timp de 3 zile, se decantează şi se filtrează. Filtratul
limpede se concentrează, sub presiune redusă, la aproximativ 50°, până la consistenţa de
extract moale. Se iau 10-20 de picături de trei ori pe zi sau 0,2-2 g pilule. Indicaţii: anorexii la
convalescenţi, dispeptic şi febriliantă.
(Exemplu pt. prepararea extractului moale).

EXTRACT FLUID DE HAMAMELIS (EXTRACTUM HAMAMELIDIS

FLUIDUM)

139
 Frunze de Hamamelis Prin percolare pt. a obţine 100 ml extract
(Folium Hamamelidis) (V)...100 g fluid. Se ia 1 g de trei ori pe zi. Indicaţii:
Alcool etilic 45°... q.s. varice

EXTRACT FLUID DE HIDRASTIS (EXTRACTUM HYDRASTIS

FLUIDUM)

Rădăcină de hidrastis Prin percolare pt. a obţine 100 ml de extract

(Rhizoma Hydrastis) (IV)...100 g fluid. Se ia 0,3-5 g de trei ori pe zi. Indicaţii:
Alcool etilic 70°... q.s. hemoragii uterine, hemoptizii, metroragii,
menoragii, hemoragii intestinale.

EXTRACT USCAT DE HIOSCIAM, MĂSELARIŢĂ (EXTRACTUM

HYOSCIAMJI SICCUM)

Frunze de măselariţă Se prepară ca extractul uscat de mătrăgună

(Folium Hyoscyami) (VI)...100 g (Belladonnae siccum). Se ia odată 0,10 g, de trei
Alcool etilic 70°...q.s. ori pe zi.Indicaţii: afecţiuni nervoase, nevroze,
Excipient (Excipiens)...q.s. boala lui Parkinson, nevralgie de
trigemen, tuse nervoasă.

EXTRACT MOALE DE MALAT DE FIER (EXTRACTUM MALATIS

FERRI SPISSUM)

Suc de mere
(Succus Mâli recens)...100 g
Sol. De clorură ferică
(Soluţio ferri trichlorati)...20 g
Soluţie de amoniac
(Ammonium hydricum solutum..20 g
Apă (Aqua)...q.s.

O cantitate de mere acre, coapte, se prefac în pastă prin zdrobire, sau se rad pe
răzătoare, iar sucul se strecoară. De altă parte se diluează soluţia de clorură ferică cu 20 ml de

140
apă, apoi se adaugă agitând continuu, un amestec de 14 g de amoniac, diluat cu un volum egal
de apă. Amestecul obţinut se completează la 400 g cu apă. Într-un vas mai mare care conţine
400 g de apă se toarnă în acelaşi timp amestecul de mai sus şi un alt amestec format din 6 g
amoniac cu 200 g de apă. În timp ce se toarnă ambele soluţii, se amestecă bine şi se continuă
agitarea ceva timp.
Precipitatul de hidroxid de fier format se spală prin decantare, până când apele de
spălare nu mai dau reacţia pt. cloruri, se stoarce puternic. Se amestecă sucul de mere, proaspăt
preparat cu precipitatul de hidroxid feric, se încălzeşte până începe să fiarbă, apoi se continuă
încălzirea pe baia marină, timp de 4 ore, completând cu apă la volumul său şi se lasă în repaus
3 zile, se filtrează şi se evaporă sub presiune redusă, la aproximativ 55-60°, până la
consistenţa de extract moale. La preparare se va evita folosirea obiectelor de metal.

EXTRACT USCAT DE OPIU (EXTRACTUM OPII SICCUM)

Opiu (Opium) (V)...100 g

Acid fosforic dil.
(Acidum phosphoricum dilutum)...7 ml
Apă (Aqua)...1050 ml
Excipient (Excipiens)...q.s.

Opiul se macerează 24 de ore cu 500 ml apă fiartă şi răcită, se strecoară şi se stoarce.

Soluţia se încălzeşte la 65° şi să păstrează la gheaţă. Reziduul se ia cu 250 ml apă şi 7
ml acid fosforic, se macerează 6 ore şi se stoarce din nou. Soluţia se încălzeşte la 65° şi se
păstrează la gheaţă. Reziduul se mai macerează de 2 ori cu câte 150 ml de apă timp de 3 ore şi
se strecoară.
Soluţiile se încălzesc şi se răcesc ca mai sus. Se amestecă toate soluţiile extractive şi
după un repaus de 12 ore la gheaţă se filtrează şi se concentrează. Sub presiune redusă, la 45-
50°, până la 250 ml. Se lasă din nou la gheaţă 12 ore. Se filtrează şi se evaporă, la 45-50°,
până la sicitate.
Se dozează morfina şi dacă este necesar, se aduce cu lactoză sau dextrină la titrul
cerut.
Se ia odată 0,075 g, pt. 24 de ore 0,25 g. Indicaţii: diaree, dizenterie, colici, holeră,
dispnee în astm, tuse, bronşite, stări depresive hiponcondre.

141
EXTRACT FLUID DE PASIFLORA (EXTRACTUM PASSIFLORAE
FLUIDUM)

Pasiflora, partea aeriană Prin percolare pt. a obţine 100 ml extract fluid.
(Herba Passiflorae) (IV)...100 g Indicaţii: sedativ nervos, tulburări de menopauză,
Alcool etilic 60°...q.s. nelinişte, insomni. Se iau 1-3 g pe zi, cu tinctură de valeriană.

EXTRACT FLUID DE PIPERUL DE APĂ, BALTĂ (EXTRACTUM

POLYGONI FLUIDUM)

Piperul de apă, partea aeriană Prin percolare pt. a obţine 100 ml de extract fluid.
(Herba Polygoni hydropiperis) (IV)...100 g Indicaţi: hemoptizii (sângerarea
plămânului), hemo Alcool etilic 70°... q.s. răgii gastrice, vezicale, hemoroidale, menoragii,
metroragii, sau după raclarea uterului. Înlocuieşte cu succes Hidrastisul. Se ia 1-3 g de trei ori
pe zi.

EXTRACT FLUID DE CIUBOŢICA CUCULUI, PRIMULA

(EXTRACTUM PRIMULAE FLUIDUM)

Rădăcină de ciuboţica cuculului

(Radix Primulae) IV)...100g
Glicerină (Glycerinum)...15 g
Alcool etilic 50°...q.s.

Prin percolare. Primul percolat de 80 ml se pune de o parte, iar restul percolatelor se

concentrează sub presiune redusă la 60°, până la 40 ml, se adaugă glicerina şi se continuă
concentrarea până la 20 ml. Acest lichid se amestecă cu primul percolat, obţinându-se 100 ml
extract fluid. Se lasă la rece câteva zile apoi se filtrează. Este expectorant şi fluidifiant al
secreţiilor bronhice. Este sedativ cardiac, inflamaţia articulaţiilor. Se ia 1-3 g de trei ori pe zi.

EXTRACT FLUID DE SECARĂ CORNUTĂ (EXTRACTUM SECALIS

CORNUŢI FLUIDUM)

Secară cornută, pulbere

142
 (Secale cornutum) (IV)...100 g
Alcool etilic 50°...q.s.
Acid tartric
(Acidum trataricum)...q.s.
Acid ascorbic (Vitamina C)
(Acidum ascorbicum)...1 g

Pulberea de secară cornută se umectează cu 100 ml alcool de 50°, acidulat cu 1 g de

acid tartric.
După 24 de ore se percolează, folosind ca lichid extractiv o soluţie identică cu cea
precedentă (100 ml alcool + 1 g acid tartric). Primi 80 ml se pun deoparte şi se continuă
percolarea până se mai obţine încă 200 ml soluţie extractivă.
Acesta se evaporă sub presiune redusă, la 40°, până rămâne 20 ml. Se amestecă cu cei
80 ml puşi deoparte, se lasă 5-6 zile la 8-10° şi se filtrează. Se adaugă acidul ascorbic. Dacă
extractul are un conţinut mai mare în alcaloizi decât cel prevăzut mai jos, se aduce cu alcool
de 50° la titrul indicat.
Se ai odată 2 ml, pt. 24 de ore 10 ml. Indicaţii: migrene; ocitocic; hemoragie uterină.

EXTRACT MOALE DE SECARĂ CORNUTĂ, ERGOTINĂ

(EXTRACTUM SECALIS CORNUŢI SPISSUM)

Secară cornută, pulbere

(Secale cornutum) (IV)...100 g
Alcool etilic 50°...q.s.
Acid tartric
(Acidum tartaricum)...q.s.
Acid ascorbic
(Acidum ascorbicum)... 1 g

Pulberea de secară cornută se umectează cu 100 ml alcool de 50° acidulat cu 1 g acid

tartric. După un repaus de 24 de ore se percolează, folosind ca lichid extractiv o soluţie
identică cu cea arătată mai sus. Se continuă percolarea până se obţine 300 ml. Percolatul se
evaporă sub presiune redusă, la 40°, până se obţine un extract de consistenţă moale. Se ia
odată 1 g, pt. 24 de ore 5 g

143
 Preparatele de corn de secară tratează: hemoragii post partum, în metroragii şi
menoragii datorate altor cauze (tumori), în perioadă iniţială de lehuzie, pt. a favoriza retracţia
uterului, sau în metrite, hipertrofia cronică a uterului.

EXTRACT USCAT DE NUCĂ VOMICĂ (EXTRACTUM NUCIS

VOMICIS SICCUM)

Nucă vomică, seminţe

(Semen Strychini) (IV)...100 g
Alcool etilic 70°...q.s.
Benzină (Benzinum)...35 g
Lactoză (Saccharum lactis)...q.s.
Seminţele de nucă vomică, mărunţită, se umectează cu 100 ml alcool de 70° şi se
extrag prin percolare. Lichidul obţinut se filtrează, se distilează alcoolul, iar reziduul se
evaporă sub presiune redusă, la 50-60°, până la greutatea de 20 g. Se adaugă 15 g apă, 20 g
benzină, se amestecă şi agită puternic timp de o oră. Se lasă în repaus 12 ore, se separă soluţia
apoasă şi se repetă operaţia de degresare cu încă 15 g de benzină.
Extrastul apos, din nou separat, se conctrează sub presiune redusă, până la consistenţa
de extratmoale. pt. obţinerea extractului uscat cu titrul cerut mai jos, se calculează cantitatea
de lactoză care trebuie adăugată extractului moale. Extractul astfel diluat se usucă sub
presiune redusă şi se pulverizează. Se ia odată 0,03 g, pt. 24 de ore 0,1 g. Indicaţii: şoc
traumatic şi hemoragic, intoxicaţie difterică gravă, insuficienţă cardiacă, leziuni nervoase
periferice, anorexie.

EXTRACT FLUID DE MUGUR DE PIN (EXTRACTUM TURIONIS PINI

FLUIDUM)

Mugur de pin
(Turio pini) (IV)...100 g
Alcool etilic...q.s.
Glicerină...10 g

Mugurii de pin zdrobiţi se amestecă cu 200 ml alcool etilic de 30° şi se macerează 24

de ore.

144
 Se percolează. Primul percolat de 80 ml se pune de o parte. Se continuă percolarea
până când ultimul percolat trece necolorat.
Aceste percoalte se evaporă, sub presiune redusă, la aproximativ 50°, până se obţin 35
ml. Se adaugă glicerina şi se continuă evaporarea în acelaşi condiţii, până se obţin 20 ml, care
se amestecă cu cei 80 ml percolat puşi de o parte; se obţin astfel 100 ml extract. Se lasă la rece
15 zile, apoi se filtrează. Se iau 5 ml de trei ori pe zi. Indicaţii: pielite, cistite, antiseptic al
căilor urinare, diuretic.

EXTRACT MOALE DE VALERIANĂ (EXTRACTUM VALERIANAE

SPISSUM)

Rădăcină şi rizomi de Valerină Prin percolare, aducându-se la

(Rhizoma et radix. Valerianae) (IV)...100 g consistenţă de extract moale.
Alcool etilic...q.s. Indicaţii: sedativ în hiperexcibili-
tate nervoasă la femei şi copii,
nevroze cardiace, nevroză
digestivă. Se iau 0,5 g-5 g pe zi;
copii: 0,10 g/an vârstă.

EXTRACT FLUID DE CĂLIN, VIBURN (EXTRACTUM VIBURNI

FLUIDUM)

Coajă de Călin, copac Prin percoalre pt. a obţine 100 ml extract fluid.
(Cortex Viburni) (IV)...100 g se iau 50 de picături în 24 de ore repartizate în 3
Alcool etilic 60°...q.s. reprize. Indicaţii: sedativ uterin, dismenoree,
hemoragii climaterice.

CÂTEVA REŢETE DE BITTER SUEDEZ

Marele Bitter suedez din 32 de plante (Reţeta originală)

0,2 g Petale de Şofran, ½ linguriţe (Crocus sativus)

5g Smirnă, ½ linguriţe (Myrrhae resina)

145
10 g Mană, sevă de frasin uscat, 1 linguriţă (Fraxinus excelsior)
5g Rădăcină de Turtă babei, 1 linguriţă (Carlina acaulis)
10 g Rădăcină de Angelică, 2 linguriţe (Angelica archangelica)
10 g Camfor, răşină, seva unui copac, 1 linguriţă (Cinnamomum camphora)
10 g Rădăcină de Crucumă, 2 linguriţe (Curcuma zedoaria)
10 g Theriak venezian, 2 linguriţe de amestec (Râd. de Angelică, rad. de Curcumă,
rad. de Cimicifuga, rad. de Valeriană, Scorţişoare, Cardamon şi Smirnă, se ia
din fiecare câte 5 g, se amescă, se pune 10 g de amestec, 2 linguriţe)
5g Flori de Cuişoare, ½ linguriţă (Caryophyllus aromaticus)
10 g Fructe de Dafin, 1 linguriţă (Laurus nobilis)
10 g Fructe de Enibahar, 1 linguriţă (Pimenta officinalis)
10 g Coajă de portocale, 5 linguriţe (Citrus aurantium)
10 g Coajă de lămâie, 5 lingurtiţe (Citrus limonum)
10 g Frunze de Rozmarin, 3 linguriţe (Rosmarinus officinalis)
10 g Schinel, partea aeriană, 2 linguriţe (Cnicus benedictus)
10 g Măghiran, partea aeriană, 2 linguriţe (Origsanum majorana, hortensis)
4g Fructe de Anason, ½ linguriţă (Pimpinella anisum)
4g Fructe de Chimion, ½ linguriţă (Carum carvi)
10 g Fructe de Ienupăr, 2 linguriţe (Juniperus comunis)
10 g Rădăcină de Ghimbir, 2 linguriţe (Zingiber officinalis)
5g Fructe de Coriandru, 1 linguriţă (Coriandrum sativum)
4g Anason stelat, ½ linguriţă (Anise stelatti)
10 g Ghimbir chinezesc, Galangan, rădăcină, 2 linguriţe (Galangae radix; Alpinia
Galanga)
10 g Ţintaură, partea aeriană, 2 linguriţe (Centaurium umbellatum)
10 g Flori de Muşeţel, 3 linguriţe (Matricaria chamomilla)
10 g Rădăcină de Ghinţură galbenă, 2 linguriţe (Genţiana lutea)
10 g Pelin alb, partea aeriană, 2 linguriţe (Artemisia absinthium)
10 g Muguri de plop negru, 2 linguriţe (Populus nigra)
10 g Coajă de Canellae albae, 1 linguriţă
10 g Scorţişoare chinezească, 2 linguriţe (Cinnamomum chinesis)
5g Fructe de Cardamon, ½ linguriţe (Elettaria cardamomum)
2g Rădăcină de Stânjenel, ½ linguriţă (Iris germanică)

146
 Se amestecă foarte bine toate plantele, folosim plante bine uscate, se pot măcina pe
râşniţă de cafea. Amestecarea se face pe o coală albă de hârtie. Sau se poate măcina cu moară
de măcinat porumb (de acasă).
Amestecul de plante se pune la macerat în 3 litri (3000 ml) de alcool etilic de 70°, într-
un vas mare, cu dop (eu am pus într-un canistru din materaila plastic de 7 litri cu dop), se
agită de mai multe ori pe zi, se lasă la macerat 14 zile (eu am lăsat mai mult de o lună), se
strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată. Se poate încerca şi cu mai puţin alcool (1500 ml), dar
sunt prea multe plante.
Se poate folosi alcool mai slab (42-65°), dar am constata că nu se extrag bine
principile active.
Se ia zilnic câte o lingură de Bitter, de două ori pe zi, în suc, ceai, sau se ia ca atare
(nediluat).
Toate tipurile de Bitter se pot folosi şi intern (de băut) dar şi extern, ca frecţie,
compresă. Se poate adăuga 10 g frunze de Aloe sau gel la compoziţie.

Micul Bitter suedez (originalul, Maria Treben)

10 g Aloe, frunze ori gel sau rad. de Genţiană ori Pelin alb; se poate folosi un
amestec de 5 g Genţiană şi 5 g Pelin alb, 1 + 1 linguriţă (Lat. Aloe vera)
5g Smirnă, 1 linguriţă (Myrrhae resina)
0,2 g Şofran, ½ linguriţă (Crocus sativus)
10 g Foi de Sena, 3 linguriţe (Cassia angustifolia)
10 g Camfor, 1 linguriţă, seva, (Arbore) (Cinnamomum camphora)
10 g Rădăcină de Revent, 2 linguriţe (Rheum palmatum)
10 g Rădăcină de Curcumă, 2 linguriţe (Curcuma zedoaria)
10 g Mană, (Manna) sevă de Frasin uscat, 1 linguriţă (Fraxinus excelsior)
10 g Theriak venezian (Râd.de Angelică, rad. de Curcumă, rad. de Cimicifuga, rad.
de Valeriană, Scorţişoare, Cardamon şi Smirnă, se ia din fiecare câte 5 g, se
amestecă, se pune 10 g)
5g Rădăcină de Turtă babei, 1 linguriţă (Carlina acaulis)
10 g Rădăcină de Angelică, 2 linguriţe (Angelica archangelica)

Ierburile suedeze se pun la macerat în 1500 ml alcool etilic, 38-42° (mai indicat este
alcoolul et. de 70°), într-o sticlă de 2 litri, se lasă la macerat, la soare 14 zile, sau aproape de o
sursă de căldură.

147
 Se amestecă de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată.
Se ia 1 linguriţă de Bitter diluat în ceai, suc sau apă, se poate lua şi nediluat, de trei ori
pe zi.

Bitter suedez din 17 plante, varianta românească (uşor de preparat)

10 g Aloe frunze sau Pelin alb, 2 linguriţe (Aloe vera; Artemisia absinthium)
5g Răşină de brad, ½ linguriţă
2g Rădăcină de Şofran sau Stânjenel, ½ linguriţă (Crocus sativus; Iris germanică)
10 g Flori de Salcâm, 3 linguriţe (Robinia pseudacacia)
10 g Foi de Dafin sau Scorţişoare, 3 sau 1,5 linguriţe (Laurus nobilis; Cinnamomum
zeylonicum)
10 g Troscoţel, partea aeriană, 2 linguriţe (Polygonum aviculare)
10 g Rădăcină de Ghinţură galbenă sau 5 g Pelin alb + 5 g Anghinare, 2 ling; 1+1
linguriţe (Gentiana lutea; Artemisia absinthium; Cynara scolymus)
10 g Frunze de Frasin, 3 linguriţe (Fraxinus excelsior)
4g Fructe de Fenicul sau de Anason, se poate pune amândoi, ½ linguriţă
(Foeniculum vulgare; Pimpinella anisum)
5g Rădăcină de Turtă babei, 1 linguriţă (Carlina acaulis)
10 g Rădăcină de Angelică, 2 linguriţe (Angelica archangelica)
10 g Fructe de Ienupăr, 2 linguriţe (Juniperus communis)
5g Rădăcină de Tătăneasă, 1 linguriţă (Symphytum officinale)
10 g Flori de Găbenele, 2 linguriţe (Calendula officinalis)
10 g Flori de Muşeţel, 2 linguriţe (Matricaria chamomilla)
10 g Coji de portocale, 2 linguriţe (Citrus aurantium)
5g Frunze de Calapăr, 2 linguriţe (Chrysanthemum balsamita)

Se amestecă bine plantele de mai sus, se macină cu râşniţă de cafea. Se pune al

macerat într-o sticlă de 2 litri cu dop, peste plante se toarnă 1500 ml alcool etilic de 70°, se
lasă la macerat 14 zile, se agită de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi
vată.
Se ia o linguriţă de bitter diluat într-o cană de ceai, suc sau ca atare. Se foloseşte
intern, dar şi extern: frecţii, comprese.

Bitter suedez din 41 de plante, varianta românească (uşor de preparat)

148
10 g Fructe de Ienupăr, 2 linguriţe (Juniperus communis L.)
5g Smirnă, ½ linguriţă (Myrrhae resina)
10 g Rădăcină de Ghinţură, 2 linguriţe (Genţiana lutea L.)
5g Rădăcină de Turtă babei, 1 linguriţă (Carlina acualis)
10 g Rădăcină de Angelica, 2 linguriţe (Angelica archangelica)
2g Rădăcină de Stânjenel, ½ linguriţă (Iris germanică)
10 g Flori de Salcâm, 3 linguriţe (Robinia pseudacacia L.)
10 g Flori de Gălbenele, 3 linguriţe (Calendula officinalis)
10 g Frunze de Frasin, 3 linguriţe (Fraxinus excelsior)
10 g Frunze de Mesteacăn, 3 linguriţe (Betula verucosa)
10 g Troscoţel, partea aeriană, 3 linguriţe (Polygonum aviculare L.)
10 g Pelin alb, partea aeriană, 2 linguriţe (Artemisia absinthium)
10 g Ţintaură, partea aeriană, 2 linguriţe (Centaurium umbelatum)
10 g Sovârv, partea aeriană, 2 linguriţe (Origanum vulgare)
5g Aloe, frunze sau gel, 1 linguriţă (Aloe vera)
10 g Cimbrişor, partea aeraină, 2 linguriţe (Thymus serpyllum L.)
5g Fructe, seminţe de Fenicul (Foeniculum vulgare)
10 g Coacăză, frunze şi fructe, 3 linguriţe (Ribes nigrum)
10 g Afin, frunze şi fructe, 3 linguriţe (Vaccinium myrtilius)
10 g Frunze de Nuc, 3 linguriţe (Juglans regia L.)
10 g Frunze de Salvie, 3 linguriţe (Salvai officinalis)
10 g Flori de Şoc, 3 linguriţe (Sambucus nigra)
10 g Flori de coada şoricelului, 3 linguriţe (Achillea millefolium)
10 g Coada calului, 2 linguriţe (Equisetum arvenseL.)
10 g Scorţişoare, 2 linguriţe (Cinnamomum verum L.)
10 g Frunze de Mentă, 3 linguriţe (Mentha piperita L.)
10 g Sânziene galbene, 3 linguriţe (Galium verum)
10 g Sunătoare, partea aeriană, 2 linguriţe
10 g Fructe de Măceşe, 2 linguriţe (Rosa canina L.)
10 g Pedicuţă, partea aeriană, 2 linguriţe (Lycopodium clavatum)
10 g Frunze de Rosmarin, 3 linguriţe (Rosmarinus officinalis)
10 g Rădăcină de Valeriană, 2 linguriţe (Valeraina officinalis)
0,2 g Petale de Şofran, ½ linguriţă (Crocus sativus)
10 g Coajă de portrocale, 2 linguriţe (Citrus aurantium)

149
 10 g Rădăcină de Ghimbir, 2 linguriţe (Zingiber officinalis)
10 g Răşină de brad
4g Seminţe de Anason, ½ linguriţă (Pimpinella anisum)
10 g Măghiran, partrea aeriană, 2 linguriţe (Majorana hortensis)
10 g Coajă de Dracilă, 2 linguriţe (Berberis vulgaris)
10 g Frunze de Rostopască (Chelidonium majus)
10 g Frunze de Calapăr, 2 linguriţe (Chrysanthemum balsamita L.)

Plantele bine uscate se macină cu râşniţă de cafea (sau cu moară de măcinat porumb).
Amestecul de plante se pun la macerat în 3 litri (3000 ml) de alcool etilic de 70°; într-un vas
mai mare cu dop (eu am pus într-o canistră din PVC de 4 litri), se lasă la macerat 14 zile (eu
am lăsat mai mult de o lună, se agită de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei
pâlnii şi vată. Se etichetează. Se foloseşte intern dar şi extern, ca frecţii, compresă.
Se ia o lingură de bitter în ceai, suc sau ca atare (nediluat). Bitterul suedez se păstrează
mult timp 2-3 ani, chiar şi 10 ani.

Afecţiuni tratabile cu Bitter suedez (toate reţetele cu Bitter suedez, şi din lucrarea
mea): cefalee ameţeli, tulburări de memorie O compresă înmuiată în bitter se aplică în
regiunea frontală şi occipitală (os nepereche lat, care formează partea de dinapoi şi de jos a
cutiei craniene), neurastenie, stări depresive, psihoze, epilepsie, balbism (bâlbâiala, dadogás),
traumatisme cranio-cerebrale, compresă în regiunea occipitală, în mastoidite (inflamaţia
mastoidei, adică baza osului temporal, situată în spatele urechi) se aplică compresa cu bitter
pe regiunea mastodiană şi se pune în ureche un tampon îmbibat în bitter, tulburări de auz,
tulburări postraumatice sau congenitală, dureri şi acufene (zgomote în urechi), afecţiunile
inimii: se aplică comprese pe regiunea precordială, aftoză (afecţiune cronică ce este
caracterizată prin pusee de afte bucale, şi genitale), nevralgii dentare, se badijonează cavitatea
bucală cu bitter, disfagii (tulburarea a deglutiţiei legată de dificultatea trecerii alimentelor din
gură spre stomac): gargară cu bitter diluată în ceai de plante, afecţiuni gastrice, ale vezicii
biliare, colite (compresă), hepatită, parazitoze intestinale: compresă pe regiunea abdominală,
hemoroizi, fistule prerinale, cancer, arsuri, eczeme, erizipel (boală infecţioasă acută,
caracterizată printr-o inflamaţie a pielii), cicatrice cheloidă, plăgi, contuzii, degerături, dureri
reumatice., crustele din nas, se umezesc de mai multe ori pe zi, băşicile de pe limbă să alte
leziuni ai limbi, hidropizie, se ia 6 săptămâni dimineaţa şi seara o lingură plină în vin alb,
dureri postnatale, se ia trei zile dimineaţa o lingură plină cu vin roşu (nu se consumă lapte),
varicela la copii, când încep bubiţele să se usce se ung, nu o să rămâne semn de la vărsat,

150
tuberculoză pulmonară, se ia timp de 6 săptămâni, dacă o femeie îşi pierde ciclul lunar sau
acesta este prea abundent, ia picături trei zile şi repetă de 20 de ori, ele vor potoli ce este prea
mult şi vor echilibra ce este puţin, paralizie, alungă ameţelile şi greţurile, pustule vechi şi
nigeii, mâinile crăpate, rană veche şi purulentă sau are excrescenţe (muguri), să se spele cu
vin alb, să pună pe rană compresă, mâini-picioare îngheţate, bătătura, se pune pe bătătura un
tampon umezit, se ţine aşa, după 3 zile cade bătătura sau se îndepărtează uşor, vindecă
muşcătura câinilor turbaţi, să se aplice o compresă pe muşcătură, contra ciumei, insomnie
nervoasă, tremurul mâinilor şi a picioarelor, se ia dimineaţa şi seara, la nevoie.

PICĂTURI SEDATIVE CALMANTE Pt. BOLI DE INIMĂ ŞI INSOMNI

0,5 linguriță Flori de Arnică (Arnica montană)

1 linguriţă Flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)
1 linguriţă Flori de Lavandă (Lavandula spicata)
1 linguriţă Flori de Ciuboţica cucului şi rădăcină (Primulsa officinalis)
3 linguriţe Frunze de Roiniţă (Mellisa officinalis)
2 linguriţe Frunze de Rozmarin (Rosmarinu officinalis)
3 linguriţe Flori-frunze şi 3 linguriţe fructe de Păducel (Crataegus oxyacantha)
1,5 linguriţe Coada racului, partea aeriană (Potentilla anserina)
1 linguriţă Ventrilică, partea aeriană (Veronica officinalis)
1 linguriţă Toporaş (Violetă), toată planta, cu rădăcină cu tot (Viola odorata)
1 linguriţă Coajă de portocale (Citrus aurantium)
2 linguriţe Rădăcină de Valeriană (Valeriana officinalis)
3 linguriţe Con de hamei (Humulus lupulus)
2 linguriţe Rădăcină de Râtănie (Krameria triandra
2 linguriţă Talpa găştii, partea aeriană (Leonorus cardiacă)
3 linguriţă Măghiran, frunze (Origanum majorana)
3 linguriţă Frunze de Mentă (Mentha piperita)
3 linguriţă Sunătoare, partea aeriană (Hypericum perforatum)

Se amestecă foarte bine plantele de mai sus (se folosesc plante bine uscate), se macină
cu râşniţă de cafea; se pune la macerat în 500 ml alcool etilic 65°, se lasă la macerat 14 zile,
se agită zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată.
Se iau 1 linguriţă de trei ori pe zi.

151
 SOLUŢIE DE ROSTOPASCĂ (CHELIDONIUM MAJUS)

Extract de rostopască (Extractum Chelidonii)...0,50 g Din acest amestec de

Extract de Cânepa codrului (Extractum Eupatorii...2,50 g extracte se iau câte o
Extract de fumăriţa (Extractum Fumarine)...2,50 g linguriţă înainte de masă.
Extract de vulturică (Extractum Hieracii pil)...3 g Ajută în caz de
Extract de Coajă de cruşin (Extractum Frangulae)...3 g arterioscleroză şi tensiune
Glicerină (Glicerinum)...40 g arterială.
Apă (Aqua) q.s. ad...200 ml

PICĂTURI PT. AFECŢIUNILE PROSTATEI

14 g Rădăcină de Pir, 2 linguriţe (Agropyron repens)

14 g Urzică moartă albă, partea aeriană, 3 linguriţe (Lamium album)
14 g Con de hamei, 10 linguriţe (Humulus lupulus)
28 g Mătase de porumb, 28 linguriţe (Zea mays)
42 g Ghimpe, (Holera) partea aeriană, 10 linguriţe (Xanthium spinosum L.)
500 ml Alcool etilic 70°

Se pune amestecul de plante pulverizată în 500 ml alcool et. la macerat timp de 14

zile, se agită zilnic de mai multe ori, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată.
Se iau 30 de picături de trei ori pe zi în puţin ceai, apă sau suc înainte de masă. Timp
de 3-4 săptămâni, apoi 20 de picături de trei ori pe zi. După 3-4 luni de tratament se face o
pauză de o săptămână. Se continuă tratamentul la nevoie. Se poate lua şi o linguriţă de
picături de trei ori pe zi (după modul de preparare de mai sus; picăturile vândute la farmacie
sunt mai puternice).
Indicaţii terapeutice: adenom de prostată (adenom = tumoară benignă ce se dezvoltă
pe o glandă şi care reproduce structura ei).

EXTRACT ALCOOLIC PT. AFECŢIUNILE PROSTATEI

10 g Rădăcină de Urzică vie, 2 linguriţe (Urtica dioica)

9 g Frunze de Salvie, 3 linguriţe (Salvia officinalis)
9 g Struguri ursului, 3 linguriţe (Actostaphylos uva-ursi)
8 g Seminţe de bostan (Cucurbita pepo)

152
 6 g Frunze de Mesteacăn, 2 linguriţe (Betula albă)
6 g Coajă de Sălcie, 1 linguriţă (Salix albă)
6 g Flori de Coada şoricelului, 2 linguriţe (Achillea millefolium)
4 g Frunze de Urzică vie, 1 linguriţă (Urtica dioica)

Se amestecă bine plantele de mai sus, se macină cu râşniţă de cafea, se pune la

macerat în 300 ml alcool etilic de 70° (în total este 58 g amestec de plante), se lasă la macerat
14 zile, se amestecă bine de mai multe ori pe zi, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi vată.
Se iau 1 lingură de trei ori pe zi.
Indicaţii terapeutice: creşterea (mărirea) prostatei; prostatită (inflamația prostatei). Se
poate administra înainte şi după operaţia prostatei. Acţiunea terapeutică: antiinfalmator;
antispastic (care diminuează contracţiile muşchilor organelor interne); calmant şi diuretic.
Aceste picături se iau timp de 6 săptămâni. Se poate amesteca în părţi egale cu
“Picăturile pt. afecţiunile prostatei”.

SOLUŢIE EFERVESCENTĂ (SOLUŢIO EFERVESCENS (LIMONADĂ

GAZOASĂ, POŢIUNE RIVIÉRE)

I. Bicarbonat de sodiu (Natrium bicaronicum)...4 g

Sirop simplu (Sirupus simplex)...15 g
Apă (Aqua) q.s. ad...100 ml

II. Sare de lămâie (Acidum citricum)...3, 50 g

Sirop de lămâie (Sirupus Citri)...15 g
Apă (Aqua) q.s. ad...100 ml
Se prepară soluţiile separat, în două sticle etichetate nr. I şi nr. II. Se filtrează, dacă
este nevoie.
Soluţiile limpezi, care prin amestecare produc o degajare abundentă de bioxid de
carbon. În cazul când trebuie adăugat şi alte substanţe (principii active, diferite în scop
terapeutic), acesta se adaugă după proprietăţile şi natura lor, în soluţia alcalină I. sau acidă II.
Eu am preparat fără siropuri, am combinat numai bicarbonatul cu sarea de lămâie, am turnat
apă peste aceste pulberi combinate (100 ml de apă).

SOLUŢIE DE CITRAT DE MAGNEZIU (LIMONADĂ ROGÉ)

153
 Sare de lămâie (Acidum citricum)...25 g
Carbonat de magneziu
(Magnesium carbonicum basicum)...16 g
Sirop de zmeură (Sirupus Rubi idaei)...50 g
Apă (Aqua) q.s. ad...250 ml

Acidul citric se dizolvă în apă încălzită la aproximativ 60° şi se adaugă în mici

porţiuni sub agitare, carbonatul bazic de magneziu. După încetarea efervescenţei se filtrează
prin vată, şi se completează cu apă până la 250 ml. Dacă soluţia este oipalescentă se adaugă o
cantitate mică de acid citric pt. clarificare. La acest preparat (amestec) se poate adăuga 40 g
citrat de magneziu.

PULBERE EFERVESCENTĂ

Bicarbonat de sodiu... 8 g Se amestecă pulberile, peste o linguriţă de

Carbonat bazic de magneziu...2 g pulbere se toa rnă 100 ml de apă (se prepară la
Acit citric...14,5 g nevoie), se poate pune şi zahăr.

Se amestecă 10 g sarea lui Seignette cu 3 g bicarbonat de sodiu. Se păstrează separat

într-un vas sau cornet de hârtie. La nevoie se amestecă cu 3 g de acid tartric. O linguriţă de
amestec se pune într-o cană, se toarnă 100-200 ml de apă.

SOLUŢII MEDICAMENTOASE, FARMACEUTICE, INDUSTRIALE

Soluţii alcoolice (Spirtuosa medicata)

Soluţiile alcoolice sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din diferite

substanţe active, dizolvate în alcool concentrat sau diluat, întrebuinţat uz intern (de băut) sau
extern (frecţii, comprese).
Prin alcool se înţelege alcoolul etilic, care conţine 95 volum alcool %, adică alcool
etilic de 95°, care corespunde la 92,5 g% alcool.
Dacă în formulă sau în prescripţia soluţiei alcoolice nu este indicată concentraţia
alcoolului, se va folosi întotdeauna alcool concentrat de 95°, care la temperatura de 15°
conţine 95 volume alcool absolut şi 6,19 volume apă, contractate în 100g/volum.
Alcoolul se amestecă în orice proporţie cu apă, eter, acetonă, cloroform şi glicerină

154
 Dacă într-o formulă este prescris alcool diluat, fără nici o altă precizare, se va folosi
întotdeauna alcool de 70°, care la temperatura de 15° conţine 70 ml alcool absolut în 100 ml
amestec hidroalcoolic.
Soluţiile alcoolice se prepară fie prin dizolvare directă şi totală a substanţelor solide
sau lichide în alcool de diferite concentraţii. Industrial se mai prepară prin distilare sau
antrenare cu vapori.
Alcoolul etilic se prepară prin distilarea cerealelor sau al fructelor (mod de preparare a
jinarsului în casă).
Alcoolul are următoarele efecte asupra pieli în aplicaţii externe: alcoolul de 20-
40% răcoreşte pielea, reduce inflamația şi calmează durerea; alcoolul de 50% este adstringent
(strânge, adună), întăreşte sfârcul sânilor, reduce transpiraţia; alcoolul de 70-80% provoacă o
senzaţie de arsură, este revulsiv (care provoacă iritarea locală a pielii, cu aflux de sânge,
încălzirea zonei şi încetarea inflamației acesteia), în gură provoacă salivaţie abundentă, astfel
băuturile spirtoase provoacă poftă de mâncare. O soluţie alcoolică de 3% opreşte înmulţirea
bacteriilor; soluţia alcoolică de 20% precipită albuminele, omoară toată bacteriile.

REŢETA ŞI MODUL DE PREPARARE A TINCTURI DE IOD 2%

(SOLUŢIO IODI SPIRITUOSA)

Iod (Iodum)...2 g
Iodură de potasiu (Kalium iodatum)...3 g
Alcool etilic 50° q.s. ad...100 ml

Prin dizolvarea iodului alături de iodura de potasiu sau sodiu în alcool de 50°, rezultă
o soluţie limpede, brună, cu miros de iod.
Acesta este antiseptic al pielii şi al rănilor, joacă un rol important în tratamentul
dermatomicozelor, dezinfectează rănile deschise. Conţine 2% iod.

TINCTURĂ DE IOD CONCENTRATĂ (SOLUŢIO IODI SPIRITUOSA

CONCENTRATĂ)

Iod... 6,50 g
Iodură de potasiu...2,50 g
Alcool et. 90° q.s. ad...100 ml

155
 Iodul şi iodura de potasiu se dizolvă în 90 ml alcool de 90° şi se completează la
100 ml.
Este un lichid limpede, de culoare brună-închis cu miros de iod şi alcool. Diluată cu
apă se tulbură.
Se utilizează pt. acţiunea sa revulsivă şi antiseptică (antimicrobian) în erizipel,
furunculoză, degerături. Se păstrează în flacoane incolore, bine închise. Conţinutul de iod este
6%.

Alifie cu iod

Rp. Iod...0,5 g Cu acest unguent se unge guşa, şi se va micşora.

Iodură de potasiu... 2,5 g
Vaselină albă
(Vaselinumn flavum)... 25 g
Lanolină... 25 g

SOLUŢIE ANTIMICOTICĂ

Rp 1. Acid salicilic...1 g Rp. 2. Acid salicilic... 3 g Rp.3. Acid salicilic..0,60 g

Iod...1 g Rezorcină... 3 g T-ră Iod...2,5 g
Alcool 70°...100 ml Iod... 1,5 g Alcool...30 ml
Alcool et. 70°... 100 ml
M.f. sol.
D.S. ext. Dermatomicoze
(ciuperci între degete
la picioare, intretrigo,
pată roşie între picioare)

Această soluţie (boldată) vindecă micozele, se decojeşte pielea după 2-3 zile de
tratament; atunci nu se mai foloseşte soluţia, căci provoacă rană dureroasă.

SOLUŢIE ALCOOLICĂ PT. PITIRIAZIS VERSICOLOR, RUBRA

156
 10 g de acid salicilic (salicil) se dizolvă în 200 ml alcool etilic de 70°. Cu această
soluţie se unge corpul de 2-3 ori pe zi, de preferat după baie. Pielea se înroşeşte uşor şi ustură
puţin, dar ciupercă este distrusă. După câteva zile pielea se va coji, ca după plajă. Lenjeria de
corp, de pat, prosoape trebuie fiartă.
O altă soluţie: 20 g acid salicilic se dizolvă în 300 ml alcool etilic de 90°.

Rp. Iod...1 g Mai este util unguentul Nizoral, expunere la soare.

Acid salicilic...2 g
Acid benzoic...3 g
Alcool et. 70°... 100 ml
M.fol. D.S. extern, pt. badijonări

SOLUŢIE ALCOOLICĂ CONTRA OPĂRELILOR

Rp. Acid benzoic... 12 g Se amestecă substanţele bine, cu agitare puternică. Se

Acid boric... 12 g pulverizează (se unge) locurile uşor iritabile (între
Acid salicilic... 12 g picioare, pulpă, sub sâni, la degetele picioarelor; este
Tinctură de iod...50 ml antimicotic.Foarte bună este contra opărelilor „Alifia de
Alcool et. 70°...600 ml propolis”.

SOLUŢIE ALCOOLICĂ CONTRA TRANSPIRAŢIEI A PICIOARELOR CU

FORMOL

Rp. 25 ml Formol sau Rp. 5 g Formol

4 g Acid citric (sare de lămâie) 1 g Acid citric
5 g Acid boric 1 g Acid boric
10 g Acid salicilic (Salicil) 2 g Acid salicilic
5 g Mentol sau ulei volatil de mentă 1 g Mentol
3 g Rezorcină 1 g Rezorcină
500 ml Alcool etilic de 70° 100 ml Alcool etilic 70°

Substanţele de mai sus se amestecă foarte bine, prin agitare puternică. Eu prima dată
pun formolul, substanţele cristaline (fin pulverizate), torn o parte din alcool, îl amestec bine,
pun restul de alcool.

157
 Această soluţie se pulverizează pe talpa piciorului, şi între degete de 2-3 ori pe zi, ori
se pensulează talpa cu o bucăţică de vată. Eu folosesc această soluţie înainte de a pleca de
acasă.
De la un timp se decojeşte pielea de pe talpă. Ţine piciorul uscat şi omoară micozele
(ciupercile, dacă sunt). Pulverizatoare bune are firma AVON, după ce se golesc, se poate
încărca cu diverse preparate (frecţie alcoolică cu uleiuri volatile pt. reumatism, dureri
musculare şi pe bază nervoasă, tinctură de propolis; soluţie contra opărelilor etc.). Orice spray
este bună pt. pulverizare, numai să se deșurubeze pompa, ca să se poată încărca din nou.
Formol, acid boric şi rezorcină se poate cumpăra de la farmacie, salicil, sare de lămâie şi
alcool de la magazine alimentare, ulei volatil de mentă de la Plafar. Dacă uleiul volatil de
mentă se ţine sub 0° se cristalizează mentolul.

PREPARAREA SPIRTULUI DE SĂPUN

Acest spirt se prepară prin dizolvarea de 16 g săpun de potasiu (săpun moale) într-un
amestec de 50 g alcool şi 34 g apă. Se adaugă 5 picături de ulei volatil de lavandă. Este un
lichid limpede sau slab opalescent, gălbui, cu miros de lavandă şi reacţie alcalină.
Se foloseşte la prepararea unor linimente (preparat farmaceutic lichid sau semisolid,
cu aspect limpede sau lăptos, folosit pt. fricţiuni sau aplicaţii locale), având o acţiune
hiperemizantă, revulsivă (care provoacă iritarea locală a pielii, cu aflux de sânge cu încălzirea
zonei şi încetarea inflamaţiei acesteia). După 24 de ore se filtrează.

SPIRT CAMFORAT 10% (SOLUŢIO CAMPHORAE SPIRTUOSA)

Rp. Camfor (Camphora)...10 g Camforul se dizolvă în cantitatea de 70 g alcool,

Alcool et. 80° (Alcoholum)...70 g necesară pt. obţinerea a 90 g alcool de 80° şi
Apă (Aqua)...100 g apoi se adaugă apă necesară (20 g). Se filtrează.
Se foloseşte extern ca revulsiv şi slab antiseptic,
sub formă de frecţii în degerături şi reumatism.

SOLUŢIE ALCOOLICĂ DE ULEI VOLATIL DE MENTĂ 5%

(SOLUŢIO AETHEROLEI MENTHAE SPIRTUOSA)

Ulei volatil (esenţial) de mentă Se amestecă. Este o soluţie limpede,

(Aetheroleum menthae)...5 g incoloră, cu miros şi gust pronunţat de

158
 Alcool et. (Alcoholum)...95 g ulei de mentă. Este antireumatic, asociat
în poţiuni ca aromatizant şi antiseptic în
apă de gură, şi în alte preparate.

FRECŢIE ALCOOLICĂ CU ULEIURI VOLATILE DE: IENUPĂR,

EUCALIPT, MENTĂ ŞI LAVANDĂ

Într-o sticluţă de 100 ml se amestecă: o pipetă de ulei volatil de ienupăr, o pipetă de

ulei volatil de eucalipt, o pipetă de ulei volatil de mentă şi o pipetă de ulei volatil de lavandă
(se poate pune şi mai mult sau mai puţin, depinde de dorinţă şi de intensitatea boli; pipetă
mică, cumpărată de la farmacie, cu pară de caciuc). Peste amestecurile de uleiuri volatile se
toarnă puţin alcool etilic de 87°, sau de 96° (acesta este mai bun, căci dizolvă mai bine
uleiurile volatile; atâta alcool trebuie cât să cuprindă amestecul de uleiuri volatile, nu trebuie
mult), se agită bine, se poate pune şi o pipetă de tinctură de propolis de 30%, puţin amoniac
(lichid, soluţie, şi puţin camfor). Se completează cu spirt medicinal până la 100 de mililitri (se
pune câte puţin spirt medicinal şi se agită bine; se poate pune alcool etilic de 60-70° în loc de
spirt medicinal, dar este costisitoare).
Această frecţie este utilă: dureri reumatice; dureri musculare, dureri pe bază nervoasă,
sciatică, spondiloză, inflamaţia articulaţiilor. Frecţie sau pulverizare de mai multe ori odată
(adică se dă de mai multe ori, căci se evaporă repede, de 3-4 ori odată) pe locul afectat de
boală. Pe urmă se foloseşte un unguent antireumatic (orice fel, chiar şi farmaceutică, dar
foarte bună este „Alifia universală” sau „Alifia de propolis”). Acesta este preparat de mine,
este foarte bună.

Spirtul de oase se prepară: 25 ml soluţie de amoniac (Hidroxid de amoniu) 10% se

amesteca cu 75 ml ulei comestibil. Se mai poate adăuga câteva picături din uleiurile volatile
de: menta, ienupăr, eucalipt, lavanda şi eventual o fiolă de xilina. Se amesteca foarte bine,
energic, formează o emulsie.
În Farmacopeele vechi scrie ca se mai poate adăuga şi 1 ml de acid oleic, atuncea se
pune numai 74 ml ulei comestibil.
Nu se prepară mult, numai cât se va folosi, căci cu timpul se brânzeşte. Eu am folosit
ulei de măsline.
Spirtul de oase (Linimentum amoniatum) este utilă în boli reumatice, artroze,
gonartroze, sciatică, dureri musculare dureri de oase, nevralgie. Se agită înainte de folosinţă!

159
SOLUŢIE DE CLORURĂ DE AMONIU ANISATĂ (SOLUŢIO
AMMONNII CHLORATI ANISATA)

Ulei de anason (Oleum anisi)...2 g Uleiul de anason se dizolvă în alcool, la care se

Clorură de amoniu...6 g adaugă în mici porţiuni sub agitare, clorura de
Alcool et...52 g amoniu dizolvată în 40 g de apă. După 24 de ore
Apă q.s. ad...100 g se filtrează. Este o soluţie limpede sau slab
opalescentă slab gălbuie. Este expectorant.

BALSAM TRANQUILLE (ULEI DE HIOSCIAM COMPUS; DE

MĂSELARIŢĂ)

Ulei de Măselariţă (Oleum hyiscyami)...996 g

Ulei volatil de Lavandă (Oleum lavandulae)...1 g
Ulei volatil de Mentă (Oleum menthae)...1 g
Ulei volatil de Rozmarin (Oleum rosmarini)...1 g
Ulei volatil de Cimbrişor (Oleum thymi)...1 g

La amestecarea uleiului de hiosciam (ulei de măselariţă) cu uleiurile volatile rezultă un

lichid limpede, de culoare verde-brună. Se foloseşte sub formă de frecţie, calmant local în
dureri reumatice.

Prepararea uleiului de hiosciam (Măselariţă) (Oleum hyoscyami)

Rp. Frunze de Măselariţă

(Hyoscyamus niger) (VII)...10 g
Alcool et...10 g
Soluţie de amoniac, conc... 3 g
Ulei de floarea soarelui...100 g

Frunzele de măselariţă mărunţite se umectează cu amestecul de alcool şi amoniac, şi

se macerează 12 ore la temperatura camerei într-un vas închis. Se adaugă uleiul de floarea
soarelui şi se încălzeşte în baia marină, sub agitare, până la evaporarea alcoolului şi a
amoniacului.

160
 Lichidul se decantează, reziduul (rămăşiţa de plantă, zgură) se presează, se adaugă 5 g
sulfat de sodiu calcinat şi după 24 de ore se filtrează şi se completează la 100 g cu ulei de
floarea soarelui.
Este un lichid limpede, verde-brun. Se foloseşte ca frecţie în dureri reumatice, este
calmant local.

EXTRACTE ULEIOASE, ULEIURI MEDICINALE

Principile active din plante se mai pot extrage cu ulei vegetal (de măsline sau floarea
soarelui).
Aceste extracte uleioase de plante se folosesc mai mult în aplicaţii externe: ca uleiuri
pt. masaje, la prepararea cremelor şi a unguentelor; dar se poate întrebuinţa şi intern câteva
picături, după indicaţiile din prescripţie. Se disting două tipuri de extracte uleioase: când
extracţia se realizează la cald sau la rece (maceraţia).

Extracte uleioase la cald: formula generală: 500 ml ulei de floarea soarelui se

foloseşte la macerarea a 250 g de plantă medicinală uscată. Aceste macerate se încălzesc
uşor circa 3 ore pe baia marină. Se strecoară preparatul prin tifon, cu ajutorul unei
pâlnii, în sticluţe de culoare închisă cu dop. Se păstrează 1 an, la roc răcoros şi întuneric.
Intern se iau diluate în putină apă caldă sau ceai cald, în doze de 5–30 de
picături, de 1–2 ori pe zi. Extern uleiurile medicinale se folosesc sub formă de inhalaţii,
masaj, băi şi instilaţii nazale şi otice. O linguriţă de ulei are 4,5 g, o linguriţă are 5 ml (5
g), 60 de picături.

Plante care se pot extrage la cald (se toarnă peste plante ulei încălzit): Urzica vie, este
utilă pt. acnee pe bază alergică şi eczeme. Rădăcina de tătăneasă, ajută în cazul contuziilor,
scrântelilor.
Drăgaica lipicioasă, este utilă în psoriazis. Frunzele de rozmaring, calmează durerile.
Rocoina , este recomandată în eczeme inflamate. Se foloseşte mugurul şi frunza plantei la
prepararea extractelor uleioase la cald.

Extracte uleioase la rece (temperatura camerei, 15-20° C; unele monografii

indică punerea la soare a maceratului): formula generală: circa 1000 ml ulei vegetal (de
floarea soarelui sau de măsline) şi cantitate dublă de plantă medicinală. Se umple un
borcan mare cu dop cu plan ta, se toarnă atâta ulei peste plantă ca să treacă peste plantă

161
cu 2-3 degete. Se astupă bine borcanul şi se lasă la soare (sau aproape de o sursă de
căldură), timp de 2-3 săptămâni, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi tifon.
În maceratul (uleiul extractiv) strecurat se mai poate pune o dată plante
proaspete, se lasă la macerat 2-3 săptămâni la soare, se strecoară. Se păstrează în
sticluţe de culoare închise.
Se păstrează 1 an, la loc răcoros, fără umezeală, în întuneric.

Plante uzuale ce se pot extrage la rece cu ulei: flori de Gălbenele, proaspătă sau uscată,
ajuta în cazul eczemelor uscate, răni şi micoze (ciuperci), între degetele al picioarelor.
Sunătoarea, inflorescenţe proaspete, ajută în arsuri solare (după plajă), opăreli, răni, inflamația
articulaţiilor.
Sulfina, plantă uscată, este utilă în eczeme varicoase ulceroase.

PREPARAREA UNOR ULEIUIRI UZUALE

Ulei de mentă (Mentha piperita): Într-un litru de ulei de floarea soarelui se pune 100
g frunze de mentă, se lasă la macerat 2-3 săptămâni, se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi
tifon. Se foloseşte ca picătură în ureche, contra inflamaţiei, ca frecţii în dureri reumatice.

Ulei de pătlagină îngustă (Plantago lancelota): Se pune 20-30 g de frunze (15

linguriţe) în 20-30 g de alcool et. de 70°, se lasă la macerat 24 de ore, peste acest macerat se
toarnă 200 ml ulei de floarea soarelui. Se încălzeşte pe baia marină (de apă) 3-4 ore, după care
se lasă în repaus 2-3 zile, se strecoară, şi se pune în sticle bine închise. Se fac frecţii în caz de
iritaţii ale pielii.

Ulei de sunătoare (Hypericum perforatum): Se umectează 20 g de plantă (4

linguriţe) cu 20 ml alcool etilic de 70°, se lasă la macerat 12 ore, apoi se adaugă 200 ml ulei
de floarea soarelui, se încălzeşte pe baia marină 3 ore, se lasă la macerat (să steie) 2-3 zile, şi
se strecoară. Este util în: boli de ficat; ulcerul stomacului. Se ia zilnic câte 1 lingură; extern:
vindecarea rănilor, bubelor, arsuri-lor; eczemelor şi reumatismului.

Ulei de cimbrişor (Thymus serpyllum): Se umple un borcan cu cimbrişor de câmp,

nu se presează , se toarnă ulei de floarea soarelui până trece peste plante cu 2-3 degete. Să lasă
2 săptămâni la soare, se strecoară. Este indicată în paralizie, scleroză multiplă, atrofie
musculară, reumatism şi contuzii.

162
 Ulei de muşeţel (Matricaria chamomilla L.): Se umple un borcan cu flori, se toarnă
peste plante ulei de măsline până trece peste plante cu 2-3 degete, se lasă la macerat 2
săptămâni la soare, se strecoară prin tifon. Tratează: durerile pe bază nervoasă, vindecă
oboseala mâinilor şi a picioarelor, vindecă mâna sau piciorul paralizat. Ceapă marină friptă în
ulei de muşeţel redă auzul.

Ulei de măselariţă (Hyoasciamus niger): 100 g frunze de măselariţă se umectează cu

o soluţie care este compusă din 100 ml alcool etilic şi 30 ml soluţie de amoniac, se lasă la
macerat 12 ore în vas închis, la temperatura camerei, agitând de câteva ori. La acest macerat
se adaugă 1000 ml ulei de floarea soarelui, şi se încălzeşte pe baia marină până la evaporarea
alcoolului şi a amoniacului, se adaugă 50 g sulfat de sodiu uscat, se agită şi se lasă la
temperatura camerei 24 de ore. Se strecoară, se completează cu ulei de floarea soarelui, se
filtrează.

PREPARAEA ULEIURILOR PT. MASAJ

Obţinerea uleiurilor pt. masaj este foarte uşor. La anumite uleiuri vegetale se adaugă
câteva picături de ulei esenţial (ulei volatil, ulei eteric), ce se vinde la magazinele de
specialitate (Plafar).
Cele mai uzuale uleiuri vegetale sunt: ulei obţinut din germeni de grâu; de floarea
soarelui, de măsline şi de migdale. Se prepară la nevoie, după cât se foloseşte, căci uleiurile
volatile se degradează.
Formula generală: 5 ml de ulei volatil se amestecă cu 45 ml de ulei vegetal
(floarea soarelui).
Să nu depăşească concetraţia maximă 10% ulei volatil.
Copii şi bătrâni se folosească 5% (2,5 ml ulei volatil la 45 ml de ulei vegetal).
Utilizarea uleiului pt. masaj: 2-5 ml (1/2-1 linguriţă) ulei de masaj (gata
preparat) se pune în palmă, şi uşor se întinde pe suprafaţa corpului (a pielii).

Este interzis folosirea uleiurilor de masaj de către: femeile gravide (primele 3 luni); în
cazul infecţiilor; epilepsie; boli contagioase; dureri de spate; tromboză şi ulcer varicos;
contuzii; inflamaţii.
Se amestecă bine într-o sticluţă 2,5 ml ulei volatil de lavandă cu 2,5 ml ulei volatil de
cimbrişor, se amestecă bine, peste amestec se toarnă o parte din uleiul vegetal din floarea

163
soarelui sau ulei din germeni de grâu, se amestecă bine, se toarnă restul de ulei vegetal până la
completarea finală (45 ml), se amestecă foarte bine.

PREPARAREA SIROPURILOR MEDICINALE

SIROP SIMPLU (SIRUPUS SIMPLEX)

Zahăr (Saccharum)...640 g
Apă (Aqua)...360 g

Zahărul se dizolvă la cald în apă şi se fierbe 2-3 minute, agitând continuu. Se

completează cu apă până la 1000 g şi se filtrează fierbinte. Lichid limpede, incolor sau slab
gălbui, fără miros, cu gust dulce şi reacţie neutră. În acest sirop simplu se poate încorpora
plante medicinale (infuzi, decocturi), chiar şi substanţe chimice (medicamente); tincturi,
extracte pt. a obţine diferite siropuri în scopuri profilactice, sau de larg consum. Acest sirop se
foloseşte în industria farmaceutică, la prepararea unor medicamente.

O altă modalitate de a prepara siropurile (formula generală): 500 ml infuzie sau

decoct dintr-o plantă medicinală şi 500 g miere sau zahăr brun. Exemplu: se face o
infuzie din 25 g de Isop (Hysssopus officinalis), partea aeriană (4-5 linguriţe de plantă)
la 500 ml apă, se lasă în repaus 10 minute, se strecoară. Infuzia strecurată se pune într-
un vas curat, şi se adaugă 500 g de miere sau zahăr; preparatul se fierbe pe foc domol,
cu continuă amestecare, până ce lichidul devine de consistenţă siropoasă. Să lasă să se
răcească, se toarnă în recipiente cu dop de plută.
Siropurile pot fermenta şi să împuşte dopul.
Se ia zilnic câte 5-10 ml de sirop, de trei ori pe zi.

Sirop de isop (Hyssopus officinalis): Se face o infuzie din 100 g vârfuri înflorite cu
1000 ml de apă, se lasă în repaus 10 minute, se strecoară. Se fierbe strecuratul cu 1600 g de
zahăr, cu continuă amestecare până devine siropoasă. Se ia 100 ml pe zi, în bronşită şi astm.

Sirop de săpunariţă (Saponaria officinalis): Se prepară din 10 g extract apos de

săpunariţă pusă în 990 g sirop simplu. Se iau 50-100 ml pe zi, ca expectorant; depurativ,
vindecă eczemele.

164
 Sirop de unguraş (Marrubium vulgare): Se prepară din 3 g extract la care se adaugă
200 ml sirop simplu. Se iau câte 3 linguri pe zi în tahicardii, aritmii, ca tonic cardiac.
Sirop de urzică moartă albă (Lamium album): La 100 g de tinctură se adaugă 50 g
sirop simplu şi 25 g apă. Se ia câte o linguriţă la interval de o jumătate de oră în leucoree,
metroragii retroflexie uterină.
Sirop de dumbeţ (Teucrium chamaedrys): Se prepară cu zahăr în care se pune
extract de dumbeţ, având efect stomahic.

Sirop de sovârv (Origanum vulgare): Se prepară din 3 g extract la care se adaugă

200 ml sirop simplu. Se iau 3-5 g (o linguriţă; 9-15 ml) pe zi în: tusa convulsivă la copii; tuse
rebelă la adulţi; astm; catâr bronşic la bătrâni; 40 de picături de 4 ori pe zi, puse în ceai
înlătură fermentaţiile intestinale.

Sirop de brâncuţă (Sisymbrium officinale): Se prepară fierbând planta, frunzele şi

partea aeriană în sirop simplu. Ajută în: răguşeală şi afonie (dispariţia vocii).

Sirop, emulsie de dovleac (Cucurbita pepo): Un amestec de 60 g de seminţe întregi

se pisează şi se adaugă 20 g de zahăr, 10 g extract de coji de portocale şi 160 ml apă. Se
triturează bine totul până se obţine o emulsie omogenă. Aceasta se bea în mai multe reprize,
împărțire pe o zi, după 5 ore se administrează o cantitate bună de ulei de ricin (pt. purgaţie).
La copii se poate amesteca uleiul de ricin în emulsie. Este antihelmintic şi tenifug (combate
viermii intestinali).

Sirop de splinuţă (Solidago virgaurea L.): Se fierb timp de 10 minute 2 linguriţe de

vârfuri înflorite cu o ceaşcă de apă. Se lasă să în repaus (să steie) 12 ore, se strecoară apoi se
adaugă 300 g de zahăr şi se dă în clocot. Se ia câte o lingură sau linguriţă (după vârstă), în
enterită sau diaree rebelă. Siropul acesta este bun şi la copii cu doiaree în perioada de dentiţie.
Pt. adulţi se face un decoct mai concentrat şi se dau câte 2 linguri în diaree, litiază (piatră,
calcul, poate fi în: veziculă, căile biliare, rinichi, căile urinare).

Sirop de porumb (Zea mays L.): Se prepară din 25 g extract de stigmate de porumb
(mustaţă, mătase de porumb), la care se adaugă 975 g sirop de zahăr. Se iau 2-4 linguri de
supă pe zi.
Este indicată în boli de rinichi şi vezică, în ascită (exces de lichid între peretele
abdominal) după bolile de ficat, inimă şi rinichi, metroragii.

165
 După Julliard:
Rp. Extract de stigmată de porumb...12 g Se iau 2-4 linguri pe zi.
Apă distilată...350 g
Zahăr...366 g
Alcool et. 60°... 10 g

Sirop de revent (Rheum officinale): Se pune la fiert 12 g (o lingură) de rizom

(rădăcină) cu 6 g (o linguriţă) rădăcină de cicoare (Cichorium intybus) şi un vârf de cuţit de
bicarbonat de sodiu într-o ceaşcă de apă (250 ml). După ce a dat un clocot se strecoară şi se
stoarce reziduul, apoi se adaugă zahăr şi se fierbe până devine siropoasă. Se dă copiilor câte o
linguriţă înainte de mâncare, pt. stimularea poftei de mâncare.

Sirop de mugur de brad (Abies albă): La 1 kg de muguri de brad se pun 2 litri de

apă şi se lasă să dea în clocot 15-20 de minute. Se lasă apoi să se răcească şi la un litru de
soluţie se pun 900 g de zahăr. Se fierbe din nou până dă un clocot şi apoi se trage în sticle
mici bine astupate, se păstrează la rece. Se ia 3 linguri pe zi. Indicată în bronşite, tuse nădite.

Sirop de eter
Rp. Eter (Aether aethylicus)...2 g Se amestecă eterul cu alcoolul, se adaugă
Alcool et. (Alcohol aethylicus)...3 g apă şi siropul, se agită bine.
Apă (Aqua)...30 g Indicaţii: colică biliară, gastralgii, astm
Sirop simplu (Sirupus simplex)...65 g bronşic, gas tralgii. Se ia în ceai, suc, o
linguriţă de sirop, de 3 ori pe zi, sau la
nevoie.

Sirop de nalbă (Althaea officinalis)

Rp. Rădăcină de nalbă

(Radix Althaeae) (IV)...5 g
Apă (Aqua)...85 g
Alcool etilic...15 g
Nipagin
(Methylium p. oxybenzoicum)..0,10 g
Zahăr (Saccharum)...q.s.

166
 Rădăcina de nalbă se spală repede cu apă rece, se scurge şi se macerează 3 ore, la
temperatura camerei, cu amestecul de apă-alcool, agitând din când în când. Se strecoară, fără
a se stoarce, se adaugă nipaginul dizolvat în 2 ml alcool şi se face sirop, la rece, adăugând la
fiecare 37 g lichid extractiv câte 63 g de zahăr. Siropul se filtrează prin vată, se introduce în
sticluţe de 100-150 ml, în prealabil sterilizate prin fierbere, şi se închid bine. Lichid limpede,
gălbui.
Indicată în: inflamaţia gingiei, cavităţi bucale, afecţiuni bronşice. Se ia 1-2 linguriţe la
interval de 2-3 ore.

Sirop de coajă de portocal (Citrus aurantium)

Rp. T-ră din coajă de portocale Se amestecă. Indicaţii: hiposecreţie gastrică,

(Tinctura Aurantii corticis)...10 g sedativ, dureri de stomac, aromatizant pt. diverse
Sirop simplu preparate.
(Sirupus simplex)...90 g

Sirop de lămâie (Citrus limon)

Rp. Acid citric Acidul citric se dizolvă în apă, soluţia se amestecă

(Acidum citricum)...10 g cu siropul simplu şi cu uleiul volatil de lămâie în
Apă (Aqua)...10 g prealabil dizolvat în alcool.
Alcool etilic...10 g Se foloseşte pt. corectarea gustului a altor medi-
Ulei volatil de lămâie camente.
(Oleum citri)... 1 g
Sirop simplu
(Sirupus simplex)...969 g

Sirop de mătrăgună, beladonă (Atropa belladonna L.)

Rp. T-ră de mătrăgună Se amestecă. Indicaţii: crampe intestinale, hipersec-

(Tinctura Belladonnae)...5 g recţie digestivă şi bronşică. Se ia 5-30 g pe zi (15-90
Sirop simplu...95 g ml).

Sirop de cloralhidrat (Sirupus chlorali hydratis)

167
Rp. Cloralhidrat Cloralhidratul se dizolvă în apă şi se amestecă cu si-
(Chloralum hydratum)... 5 g ropul şi spirtul de mentă. Indicaţii: insomni, stări de
Apă (Aqua)...5 g agitaţie motrice, astm bronşic. Se ia în ceai, suc, o
Sirop simplu linguriţă de trei ori pe zi.
(Sirupus simplex)...90 g
Spirt de mentă
(Spirituş Menthae)... XX gtt

Sirop de codeină (Sirupus codeini)

Rp. Codeină (Codeinum)...2 g Codeina se dizolvă în alcool şi se amestecă cu

Alcool etilic...18 g siropul simplu. Indicaţii: afecţiuni traheobronşice
Sirop simplu acute şi cronice. Se ia în ceai, suc, o linguriţă de
(Sirupus simplex)...980 g 3 ori pe zi.

Sirop de iodură feroasă (Sirupus ferri-iodati)

Rp. Fier (pilitură de fier)

(Ferrum pulveratum)...2 g
Iod (Iodum)
Acid tartic
(Acidum tartricum)... 1 g
Apă (Aqua)... q.s.
Sirop simplu
(Sirupus simplex)...970 g

Într-un balon de 50 ml se introduc fierul şi 10 ml apă, apoi se adaugă iodul în porţiuni

mici, agitând de fiecare dată şi răcind dacă este nevoie. Când lichidul devine verzui, se
filtrează printr-un filtru mic, peste siropul rece, în care s-a dizolvat în prealabil acidul tartic,
prun uşoară încălzire pe baia de apă. Balonul şi reziduul de pe filtru se spală cu porţiuni mici
de apă care se aduc peste sirop, până se completează la 1000 g. Adulţi iau 20-50 g (60-150
ml), copii 1-3 linguriţe pe zi,
Indicaţii: persoanelor care au lipsă de fier, adolescente, copii limfatici.

Sirop de cerenţel (Geum urbanum)

168
Rp. Extract fluid de cerenţel Se amestecă. Se iau de 3 ori pe zi câte 1
(Extractul Gei fluidum)...10 g linguriţă. Indicaţii: antidiareic în enterită
Sirop simplu infecţioasă.
(Sirupus simplex)...90 g

Sirop iodotanic (Sirupus iodotannicus)

Rp. Iod (Iodum)...1 g Iodul şi iodura de potasiu se dizolvă în

Iodură de potasiu apă şi se amestecă cu soluţia de acid
(Kalium iodatum)...1 g tartric în glicerină,preparată separat, la
Apă (Aqua)...10 g cald. Se adaugă apoi siropul de cerenţel şi
Acid tanic (Acidum tanicum)...2,50 g 50 g de sirop simplu. Amestecul se
Glicerină (Glicerinum)...50 g menţine pe baia de apă la 60°, agitând
Sirop de cerenţel 10 ml adeseori, până când o probă de 1 ml,
(Sirupus Gei)...250 g completată cu apă la nu se mai colorează
Sirop simplu în câteva picături de amidon (I). Se
(Sirupus simplex)...685 g adaugă restul de sirop şi se amestecă. La
preparare nu se folosesc vase de fier.
Indicaţii: artereoscleroză, hipertiroidism,
toxicaţi cu plumb, ciroză hepatică,
bronşită. Se ia o linguriţă de trei ori pe zi.

Sirop de ipeca (Sirupus ipecacuanhae)

Rp. T-ră de ipeca Se amestecă. Indicaţi: tusa convulsivă,

(Tinctutra Ipecacuanhae)...10 g dizenterie amobiene, este expectorant. Se
Sirop simplu (Sirupus simplex)...90 g ia de 3 ori câte o linguriţă.

Sirop de gaiacolsulfonat de potasiu, sirop de tiocol (Sirupus kalii

guaiacolsulfonici)

169
Rp. Gaiacolsulfonat de potasiu
(Kalium guaiacolsulfonicum)...60 g
T-ră de coajă de portocal
(Tinctura Aurantii corticis)...100 g
Apă (Aqua)...100 g
Sirop simplu
(Sirupus simplex)...1000 g
Gaiacolsulfonatul de potasiu se dizolvă
prin încălzire la 60-70°, într-un amestec
de 100 g apă şi 100 g sirop. După răcire
se adaugă tinctura de coajă de portocală
şi se completează cu sirop simplu la
1000g. Nu se folosesc vase de fier!
Indicaţii: bronșite, emfizem pulmonar. Se
ia de trei ori pe zi câte 0,2-05 g.

Sirop de mană (Sirupus mannae)

Rp. Mana (Manna)...10 g Mâna se amestecă cu apă şi se încălzeşte

Alcool etilic... 2 g uşor până la dizolvare. Nipaginul se
Apă (Aqua)... 33 g dizolvă în alcool, şi după amestecarea
Nipagin ambelor soluţii, lichidul cald se filtrează.
(Methylium p. oxybenzoicum...0,10 g Se adaugă zahărul şi se încălzeşte din nou
Zahăr (Saccharum)...55 g până la dizolvare (Mână este seva uscată
al Frasinului). Se ia seara 50-100 g (150-
300 ml), copii 5-10 g, este uşor laxativ.

Sirop de opiu (Sirupus opii)

Rp. T-ră de opiu Se amestecă. Indicaţii: tuse, somnifer, diaree.

(Tinctura Opii)...4 g Se ia de trei ori pe zi 5-10 ml.
Sirop simplu...96 g

Sirop de ciuboţica cucului (Primulla veris)

Rp. Extract fluid de ciuboţica cucului Se amestecă. Se ia de 6 ori pe zi câte o

(Extractum Primulae fluidum)...5 g linguriţă.Indicaţii: tuse rebele, se ia până
Sirop simplu (Sirupus simplex)...95 g la vindecarea tuşei.

Rp. 10 g Rădăcină de lemn dulce (Glycyrhizia glabra), 2 linguriţe; 750 ml de apă

10 g Cimbrişor, plantă uscată (Thymus serpillum), 2 linguriţe

170
 10 g Frunze de plămânărica (Pulmonaria officinalis), 3 linguriţe
5 g Flori de ciuboţica cucului (Primulla veris), 1 linguriţă
5 g Seminţe de anason (Pimpinella anisum), ½ linguriţă; 500 g miere de albine

Lemnul dulce şi apă se pune într-o oală şi se încălzeşte bine, se face o infuzie bună.
Ierburile şi seminţele se amestecă cu infuzia caldă, se lasă în repaus 10 minute, se strecaoră.
Infuzia strecurată, circa 500 ml se pune înapo în oală, se adaugă mierea, la foc domol
cu amestecare continuă se fierbe până ce mierea se dizolvă. Se răceşte siropul, se pune în
sticluţe sterile, se astupă cu dop de plută. Se iau de 6 ori pe zi, câte o linguriţă, în tuse rebele,
este sedativ, expectorant.

Sirop de zmeură (Rubus idaeus)

Rp. Suc proaspăt de zmeură

(Succus Rubi idaei recens)...1000 g
Drojdia de bere
(Saccharomices cerevisiae)...0,25 g
Zahăr (Saccharum)... q.s.
Apă (Aqua)... q.s.

Zmeura coaptă şi proaspăt culeasă, curăţată de penduculi, se zdrobeşte pe o sită, iar

reziduul se presează. 1000 g din sucul obţinut se amestecă cu 50 g zahăr şi 0,25 g drojdie de
bere triturată cu puţină apă. Amestecul se lasă să fermenteze câteva zile, într-o sticlă umplută
pe trei sferturi şi închişă cu un dop străbătut de un tub de sticlă curbat, al cărui capăt exterior
se introduce într-un vas cu apă, pt. a urmări degajarea bioxidului de cxarbon. Fermentarea se
face la temperatura de 20-25° şi se consideră terminată când degajarea bioxidului de carbon a
încetat, când 10 ml de lichid filtrat nu se amestecă tulburând soluţia a 5 ml de alcool. Se iau
380 g din lichidul decantat şi filtrat, se adaugă 620 g zahăr şi se prepară siropul, încălzind
amestecul la fierbere, într-un vas de fier smălţuit.
Siropul fierbinte se filtrează în sticluţe pt. păstrare. Se adaugă la soluţiile acre pt.
corectarea gustului. În mediu bazic se brunifică.

Sirop de scila, ceapă de mare (Sirupus scillae) Tinctura de scila se prepară:

171
Rp. T-ră de ceapă de mare
(Tinctura Scillae)...10 g
Sirop simplu
(Sirupus simplex)...90 g
Rp. Bulbi de ceapă marină (IV)...100g
Alcool etilic 60°...500 ml
Se lasă la macerat 8 zile, se strecoară.
Se amestecă.Indicaţii: afecţiuni cardiace,
boli de rinichi, expectorant, diuretic, stare
de vomă, ameţeli de dimineaţă, afecţiuni
al căilor urinare. Se ia de 3 ori pe zi câte
0,05-0,2 g.

PRELUCRAREA PROPOLISULUI

OBŢINEREA TINCTURI DE PROPOLIS ÎN MAI MULTE FELURI

Se pune la macerat 30 g (sau 20 g) de propolis foarte fin mărunţit (cu ajutorul unui
mojar de bronz în 100 ml de alcool etilic 95°. Se lasă la macerat 1-2 luni, se agită de mai
multe ori. Uni specialişti recomandă ca să se amestece puternic (energic) timp de 30 de
minute, şi se lasă la macerat 7 zile, se strecoară. Am experimentat ambele metode. Dar cel
mai bine iasă tinctura dacă este încălzită be baia marină (baia de apă). După 1 lună de
maceraţie se strceoară cu ajutorul unei pâlnii şi hâr ţie de filtru de laborator (de farmacie).
Eventual se poate încerca cu tifon, între care se pune unstrat de vată medicinală. Eu nu am
reuşit să strecor bine prin vată. Dacă se foliseşte 30 de grame de propolis la 100 ml de alcoo l
atunci se obţine tinctura de propolis de 30%. Tinctura de propolis să păstrează 4-6 luni. Eu
păstrez ani de zile.

Metoda mea de preparare a tincturi de propolis 30%. 150 g de propolis foarte bine
mărunţit (aproape pulverizat, printr-un mojar de bronz) se pune într-un balon de laborator cu
fundul plat de 1000 ml, peste propolis se toarnă 500 ml alcool etilic de 87° (dublu rafinat,
cumpărată de la alimentară). Se astupă gura balonului cu un dop sau se leagă cu ţelofan,
nailon.
Balonul se pune pe baia marină (eu folosesc o oală de 8-10 litri), baia trebuie umplută,
ca să plute- ască balonul în ea, dar apă trebuie să acopere preparatul. Se încălzeşte baia marină
pe aragaz la temperatura 36-40° C, nu are voie se depăşească această temperatură.
Temperatura se verifică cu un termometru de laborator. Cum începe să crească temperatura se

172
ia baia marină de pe foc, cum începe să se răcească baia se pune înapoi pe foc. Încălzirea
aceasta poate dura 30 de minute o oră.
Între timp se scoate balonul din baia marină şi se agită bine. 3-4 zile se încălzeşte baia
marină, fără întrerupere. Un semn palpabil că este gata tinctura de propolis este că se înhide la
culoare, şi propolisul coboară la fundul balonui (ceară), acesta are o culoare galbenă (se vede
că este epuizat). Dacă respectăm procedurile întocmai atunci după 2-3 zile este gata. În lipsă
de trermometru se poate verifică temperatura băi cu mâna, cât rezistă mâna omului. Dacă din
greşeală s-a supra încălzit preparatul atunci se va precipita ceară, tinctura va fi transparentă; se
strecaoră repede aşa, că după răcire nu se poate strecura, se va forma o soluţie siropoasă cu
multă ceară. După 3-4 zile de încălzire se lasă preparatul în repaus o zi (dacă am reuşit cu
prepararea), şi se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi hârtie de filtru (de laborator, am încercat
cu hârtie de filtru de la fierbătorul de cafea, dar acesta se sparge). Tinctura bună, reuşită este
ca cafeaua, închisă la culoare, siropoasă. Se păstrează în sticluţe brune cu dop, se etichetează
(numele produsului, cum se administrează şi la ce boli ajută, compoziţia şi data preparări, eu
sunt nevoit să etichetez preparatele, căci am foarte multe.
Dacă se foloseşte alcool etilic de 96°, atunci nu este nevoie ca preparatul să fie
încălzit pe baia marină. Se lasă preparatul la macerat 7 zile, se agită bine zilnic, se strecoară.
Se poate lăsa şi mai mult la macerat. Eventual şi acest preparat se poate încălzi o singură zi pe
baia marină, dar cu precauţie, să nu precipite ceară.
După strecurarea tincturi din zgura de propolis se face alifia de propolis. Se topeşte
500 g unt, în aceată topitură se fierbe 150 g zgura de propolis, timp de zece minute, cu grijă,
căci untul face spumă (oricum o să fie puţină spumă, eu după ce s-a răcit alifia cu un beţişor
iau jos spuma de pe suprafaţa unguentelor). Se lasă o clipă să se aşeze şi se strecaoră prin sită,
în site se poate pune tifon; zgura se arunca repede căci se întăreşte. Aşa în strare lichidă se
toarnă direct în borcănaşe de sticlă sau cutiuţe goale de medicamente din material plastic.
Borcănaşele şi cutiuţele trebuie să aibă gura potrivită ca să fie uşor de luat alifia pt. ungere. Se
etichetează. Alifiile să păstrează la loc răcoros, se poate şi în frigider. Eu soluţiile, tincturile ce
folosesc în aplicaţii externe (pe răni) le pun într-o sticluţă separată (mică de 100 ml), pt. că se
adună cu timpul mizerie. Ce consum intern (de băut) pun separat, în sticluţe mai mari (500-
1000 ml, Bitter suedez, tinctura de proplis, de Spânz etc.) Soluţiile pt. uz extern se poate pune
în pulverizatoare (frecţia antireumatică, soluţie pt. pitiriază, tinctură de propolis, soluţie pt.
transpiraţia picioarelor).

Extract alcoolic de propolis 20%. La 100 ml alcool etilic de 90° se adaugă 20 g

propolis bine mărunţit, se astupă bine sticla, se lasă la macerat (să steie în repaus) 3-7 zile, se

173
agită de mai multe ori pe zi. Se lasă o zi să se aşeze, se sttrecoară, cu ajutorul unei pâlnii şi
hârtie de filtru de laborator, sau tifon dublu cu vată medicianlă între tifon.

Altă reţetă pt. prepararea tincturi de propolis 20%. În 100 ml alcool etilic de 96°
se pun 20 g de propolis mărunţit, într-o sticlă colorată cu dop, se astupă bine. Se agită de 5-6
ori pe zi. După 24 de ore se strecoară cu ajutorul unei pâlnii şi tifon dublu. În loc de alcool se
poate folosi şi eter.

Extractul alcoolic se obţine prin întroducerea propolisului bine mărunţit în alcool

etilic de 85°, se ţine la întuneric 7-8 zile, se agită bine, de mai multe ori pe zi. Se strecoară cu
ajutorul unei pâlnii şi tifon dublu cu vată între ea. Se foloseşte 20-30 g de propolis la 100 ml
de alcool etilic de 85°.
Extract alcoolic de propolis 15%. 150 g de propolis bine mărunţit se pune într-o
sticlă de culoare închisă, şi se adaugă treptat 1000 ml alcool etilic de 96°, agitând 30 de
minute. Se ţine la întuneric 7 zile, agitându-l zilnic de mai multe ori. Se strecoară prin tifon
dublu. Se ia 20-40 de picături într-o jumătate de pahar cu lapte cald sau apă călduţă, cu o oră
înainte de mese.

Eter propolizat, este un lichid trasparent de culoare brună, este foarte volatil şi
inflamabil.
La 100 ml de eter se adaugă 15-20 g de propolis foarte bine mărunţit (pulverizat). Se
astupă bine sticla şi se ţine în frigider sau la loc răcoros, agitându-l zilnic. După 6-7 zile se
strecoară printr-un strat subţire de vată.

Prin evaporare, eterul propolizat lasă o peliculă uniformă de propolis. Se poate obţine
cu ajutorul aparatului Soxhlet un extract eterat uscat de propolis. Din acesta se pot prepara
unguente sau emulsii uleioase cu uleiuri vegetale şi untură de peşte.

Emulsia de propolis, este un lichid alb-gălbui, cu o opalescenţă ce depinde de

concetraţie. Se obţine adăugând după dorinţă, în funcţie de scopul urmărit (terapie, cercetare),
1,5; 10; 15; 20 ml extract alcoolic de propolis la 100 ml de apă. Se agită bine, obţinându-se o
emulsie lăptoasă foarte stabilă.
Este recomandabil ca emulsia să se prepare înainte de utilizare.

174
 Dacă se doreşte obţinerea unui preparat din propolis de calitate superioară (foarte
bună) atunci se lucrează cu pastă moale de propolis. Cu acesta se poate prepara tinctura pe
loc, după o amestecare puternică.
Se poate folosi şi la prepararea alfiei de propolis, şi ca atare (propolisul moale se pune
pe bătătură pe eczeme etc.). Totuş se poate lăsa 7 zile la macerat tinctura, să fie extracţia
perfectă.

Prepararea propolisului moale (pasta de propolis):

- 43 g propolis brut bine mărunţit,
- 57 ml alcool etilic de 96°

Propolisul bine mărunţit se dizolvă în alcool, se lasă să se evapore alcoolul. Se obţine

o pastă moale de propolis. Trebuie să rămâie circa 50 g extract moale de propolis. Se lucrează
în vas plat, ca evaporarea să fie rapidă, uşoară (eu folosesc borcan de 800 ml).
Pentru obţinerea pastei moale, care trebuie la prepararea 500 ml a tincturii de propolis
30%, şi 500 g de alifie. 150 g propolis mărunţit se amestecă cu 200 ml de alcool et. de 96°, se
lasă la evaporat, trebuie să rămână o pastă moale, de consistenţa smântâni. Pt. a prepara 1000
ml de tinctură de propolis 30%, trebuie 300 g de propolis mărunţit la 400 ml de alcool, se lasă
la evaporat.

Altă metodă de preparare a pastei de propolis brut: concentraţia pastei este de 25-
50%. Propolisul bine mărunţit se amestecă în mojar cu ulei de parafină (cumpărată de la
farmacie) încălzită la 40-50° C. Uleiul se toarnă în cantităţi mici până se obţine o pastă
omogenă. Pe tot timpul preparării a pastei, mojarul trebuie să aibă temperatura de 40-50° C.
Pentru uz alimentar se poate folosi ulei comestebil (de măsline).

În loc de alcool se poate folosi şi alte dizolvante, pt. obţinerea propolisului moale, mai
puternice, cu care se pot obţine rezultate foarte bune (mai bune ca în cazul alcoolului).
Acestea dizolvă foarte bine propolisul.

Aceste dizolvante sunt:

Solvent Timp, minute Punct de fierbere Observaţie

Acetonă 45 56 ° C Inflamabil
Dilcormetanul 30 40 Toxică

175
1,2 dimetoxi etanul 15 85 Scump, toxică
Eterul 15 36 Infalmabil
Acetatul de etil 30 78 Uşor toxică
Cloroformul 30 60 Toxică
Tetrahidrofuranul 15 66 Scump, puţin toxică

Eu am folosit acetona, care dizolvă propolisul în 45 de minute, şi se evaporă. Este un

dizolvant foarte bun. Şi eterul este foarte bun, dizolvă propolisul în 15 minute. Am cumpărat
de la Farmacia Veterinară „Eter iodofomat” acesta l-am folosit.
Căci greu se poate obţin eter putur (cumpăra).
Într-un vas plat (borcan de 800 ml) se amestecă propolisul cu acetona până se dizolvă
(45 min.).
Timp, minute înseamnă timpul în care solventul dizolvă propolisul. Evaporarea
acetonei la preparărea pastei moale, 300 g de propolis în amestec cu 400 ml de acetonă,
durează şi 1-2 luni bune. Dar se obţine o pastă moale de calitate superioară (aşa tare va fi
pasta de abia se poate amesteca).

Soluţia hidrică de propolis se prepară: 50 g de propolis se fierbe în 200 ml de apă,

pe foc domol până când scade la jumătate. Vasul trebuie să fie smălţuit, sau din ceramică. Se
strecoară prin tifon dublu.
Se păstrează 2-4 săptămâni la frigider, 10 zile la temperatura camerei. Această soluţie
serveşte la prepararea diverselor produse din propolis, ca siropul, unguentul.
Din această soluţie se ia de trei ori înainte cu o oră de mâncare o jumătate de linguriţă.
Se efectuează spălături vaginale pt. tratarea vaginitei, eroziuni a colului uterin,
badijonări şi picături.

Siropul se prepară: se amestecă 40 g de soluţie hidrică, proaspăt preparată cu 60 g de

miere. Se păstrează 2-4 luni.

Compoziţia „Unguentului Propoderm”

10 g Extract de propolis
10 g Lanolină anhidră
9,5 g Acid boric
5 g Ceară de albine

176
 12,5 g Apă distilată
100 g Vaselină albă

Pe baia marină se topeşte ceară, lanolina şi vaselină, se pune în topitură extractul de

propolis, se fierbe circa 10 minute; se amestecă apa disitilată cu acidul boric, şi după ce a fiert
preapratul 10 minute se adaugă soluţia boricată. Preparatul se ia de pe baia marină şi se
amestecă foarte bine, până la omogenizare completă.

Unguentul se mai poate prepara: pe baia de apă se pregăteşte: 35% ulei de măsline;
25% seu de oaie; 40% soluţie hidrică de propolis şi se amestecă cu o lingură de lemn până se
topesc ingredientele, se amestecă până la omogenizare. În stare lichidă se toarnă în borcănaşe
cu dop. Vezi reţeta cu numărul 38, „Alifia cu propolis”.

Inhalaţie cu propolis şi ceară de albine: 60 g de propolis şi 40 g ceară de albine este

introdusă într-un vas emailat de capacitatea de 250-300 ml, care se pune pe baia marină în
clocot. Inhalaţia se face timp de 10 minute, seara.

Posologia (administrarea, consumarea) prepatratelor din propolis. INT. (de

băut): câte un grăuncior de propolis brut, 2-3 g (mărimea unuzi bob de mazăre); 40-90
picături tinctură de propolis (1/2-1,5 linguriţe); 1 linguriţă sirop de propolis sau ½ linguriţă de
soluţie hidrică de propolis.
Din toate preparatele pe bază de propolis, de mai sus menţionat se iau de trei ori pe zi.
Înainte cu o oră de mesele principale. Pentru copiii între 1 şi 6 ani doza se reduce la ¼,
iar pt. cei de la 6 la 12 ani la ½. Pentru a fi bine administrat, propolisul brut se amestecă cu
puţinnă miere, iar tinctura se pune pe o bucăţică de miez de pâine (eu o iau aşa pur, nediluat,
cum este, o linguriţă odată, bineânţeles preparatele mele, ce se vinde la magazine, Plafar,
farmacie, Apimodia se ia 10-40 de picături). Toate preparatele se mestecă bine cu salivă.
O cură trebuie să dureze 10-30 de zile. După o pauză de 10-15 zile, cura poate fi
reluată.
EXT. (badijonări): Tinctura şi unguentul de propolis se întind uniform, în strat
subţire, odată pe zi, seară pe locul afectat de boală.
Pentru tratarea vaginitelor şi a eroziunilor colului uterin, se fac spălături cu soluţie
hidrică de propolis. Asupra celorlalte mucoase se foloseşte tot soluţia hidrică, aplicate prin
tamponări, badijonări sau instilări, picurând picătură cu picătură.

177
 Acţiunea terapeutică: antibiotic; antivirotic; antifungic (omoară ciupercile,
micozele); antitoxic; cicatrizant; conservant; anestezic; antialgic (calmează durerea);
antisasmatic; imunologic; anticancerigen.
Tratează umrătoarele boli interne: afecţiuni genitale (prostatite, hipertrofie benignă
de prostată, înduraţi peniene, orhite, ejaculări precoce, anexite, metrite, cervicite (inflamaţia
colului uterin; metrita), eroziuni al colului uterin, fibroame uterine); afecţiuni urinare (pielite,
pielonefrite, cistite, uretrâţe); boli al aparatului respirator (bronşite, pneumonii, abces
pulmonar, tubreculoză pulmonară); afecţiuni ORL (rinite, faringite, laringite, sinuzite, otite,
hipoacuzie, vegetaţii ale urechii, ostoscleroză); afecţiuni digestive (esofagite, gastroduodenite,
colite, entercolite, rectocolite, hemoroizi); boli neuropsihice (meningită, sindroame de
suprasolicitare, astenie); afecţiuni hepatobiliare (angiocolite, colecistite, dischinezii biliare);
afecţiuni stomatologice (paradontoze, granulom dentar, abcese dentare, carii, stomatite,
glosite, micoze bucale); afecţiuni endocrine (insuficienţă tiroidiană, insuficienţă
paratiroidiană, exces de foliculină, mastite, mastoze, adenoame mamare, adenoame
hipofiziare); afecţiuni oculare (conjunctivite, retinite, irite, blefarită). Mai este utilă în
afecţiunile reumatice: lumbago, artrite (orice afecţiune inflamatorie cronică, acută care
afectează articulaţiile), miozite (inflamaţie a ţesutului muscular striat); în intoxicaţii alcoolice;
tabagice şi veninoase, în septicemiile rezistente la antibiotice obişnuite (uzuale); unor tumori
benigne; cancer: adenocarcinom de prostată, epiteliom spinocelular (tumoară malignă care se
dezvoltă pe seama ţesuturilor epiteliale); adenocarcinom tiroidian; adenocarcinom mamar.
Tratează următoarele boli externe: reumatism, artrită, eczeme, ulcer varicos,
degerături, infecţii deramtologice atone (care se vindecă greu), cangrene, furunculoză, plăgi
sângerânde, plăgi chirurgicale, vaginite, vulvite, hemoroizi, Zona zoster, herpes, fimozei
(inflamaţie a ţesutului din jurul glandului), psoriazis incipient, pitiriazis verzicolor şi rozaceu,
prurit, candidoze, sicozis (leziune inflamatorie profundă localizată în barbă şi mustăţi), acnee,
tricofiţie, micozele pielii şi mucoaselor, vegetaţiilor vaginale sau peniene, arsuri, călcâie
creapte, opăreli în timpul veri (între picioare).
Bolile acestea se tratează cu ajutorul alifiei de propolis şi a tincturi de propolis.

CÂTEVA MODALITĂŢI DE PREPARARE A PILULELOR,

TABLETELOR

Pilulele (Pilulae) sunt preparate solide, de formă sferică, în greutate de 0,10-0,50 g,

destinate a fi administrate pe cale bucală.

178
 Preparare. Substanţele active în stare de pulbere fină sau dizolvate în minimum de
solvent, se amestecă uniform, într-un mojar de porţelan, cu excipienţi potriviţi ca: extracte sau
pulberi vegetale, apă, sirop, glicerină, mucilag de tragacanta; în cazul substanţelor oxidante
sau reducătoare (perman ganat de potasiu, azotat de argint) se întrebuinţează ca excipienţi:
caolin, hidroxid de aluminiu, talc vaselină. Amestecul uniform se transformă în masă pilulară
de consistenţă plastică, nelipicioasă,
Se reulează în formă de magdaleoane de lungime potrivită, în aşa fel ca prin divizare,
cu ajuotrul pilularului, să se obţină numărul de pilule prescrise. Pentru a împiedica lipirea
pilulelor se acoperă, după caz cu licopodiu, pulberi vegetale, grafit, amestec de zahăr şi
amidon.

Pilule purgative (Pilulae laxantes)

Rp. Extract uscat de cruşin Extractele de cruşin şi beladona se

(Extractum Frangulae siccum)...5 g
Fenolftaleină (Phenolphtaleinum)...10 g
Extract uscat de beladona
(Extractum Belladonae siccum)... 1 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
Pentru 100 de pilule
pulverizează şi se amestecă uniform cu
fenolftaleina. Se adaugă excipientul
necesar, se face o masă omogenă se
divide în 100 de pilule şi se acoperă cu
pulbere de lemn dulce. Se ia odată 1-3
pilule.

Se cântăresc substanţele medicamntoase care conţin priciile active şi excipientul.

Acestea se amestecă (se triturează) într-un mojar cu puţină apă (0,50-1 g). Dacă dorim ca
masa unuei pilule să fie 0,10 g şi 0,20 g, preparăm 50 de pilule, se calculează de câte grame
trebuie să fie substanţa activă. Cele două substanţe active cănteresc în total 0,50 g.

Rp. 2 g pulbere rădăcină de lemn dulce

2 g extract moale de lemn dulce
1 g apă şi 1 g de glicerină

Aşa se obţine o pilulă cu masa de 0,11-0,13 g. Extractul din rad. de lemn dulce se
cântăreşte separat, dacă cumva nu am cântărit suficient la început. Se curăţă spatula şi se
amestecă preparatul.

179
 La amestecul de pulbere şi extract se adaugă cu picătură cu picătură apa glicerinată, ca
după omogenizare să fie uşor de malaxat (modelat). Dacă masa pilulară se desprinde uşor de
pe pereţi vasului atuncea înseamnă că operaţia este reuşită.
Masa pilulară se întinde în formă de magdaleon (se fac rude lungi, rotunde, uniforme),
se poate lucra manual, dar şi cu aparat special. Ca să evităm lipirea preparatului se foloseşte
puţin talc.
Tăierea magdaleonului se face cu aparat special (pilular).

Prepararea mucilagului de tragacanta (Excipinet pilular)

10 p. tragacanta se triturează cu 70 p. glicerină, apoi se adaugă 20 p. apă, până la

obţinerea unui mucilag cu aspect omogen. Se completează cu apă caldă la 100 g şi se
amestecă.

Preparatul moale de drojdia de bere (Faex preparata spissa, Extractum faccis

medicinalis spissum) se obţine uşor prin triturarea a 100 g de drojdie proaspătă cu 45 g
zahăr, 50 g apă şi 30 g glicerină şi încălzirea amestecului pe o baie de apă până la o consitenţă
asemănătoare a mieri.
Este întrebuinţat la preaprarea piluleor care conţin multe pulberi.

EXEMPLE MAGISTRALE

Pilulele cu substanţe puternic active, este preferabil ca acestea să fie luate sub formă
de pulbere titrate.
Rp. Atropină sulfurică...0,006 g
Excipient pilular q.s.
M.f. pilulae
Div în doze aequ nr. XX. Ind. reduce curgerea balelor, ulcer gastric, transpiraţia
nocturnă a tbc-ilor. Se ia de trei ori pe zi câte 0,33 mg.

Pentru prepararea pilulelor se foloseşte pulberea titrată de atropină cu lactoză (1:100),

ca excipient se poate folosi glicerina cu tragacanta, cu ajutorul căruia se obţine o masă
omogenă şi plastică.

Rp. Iodură de potasiu...0,15 g

180
 Excipinet pilular...q.s.
M.f. pil.
D.t.d. nr. XXX
D.S. Intern, 3 pilule pe zi. Indicaţii: ciroză hepatică, arteroscleroză, astm.

Iodura de potasiu se pulverizează fin, se adaugă oxid de magneziu 3 g şi se face o

masă pilulară cu ajutorul siropului simplu, sirop de glucoză sau amidon lichefiat.

Pilule cu extracte. Pilule cu extracte vegetale se prepară în funcţie de consistenţa

extractului.
Un extract moale este de obicei satisfăcătoare pt. formarea masei pilulare.

Rp. Luminal...0,40 g
Extr. moale de valeriană...2 g
M.f. pilulae
Div. în dos. aequ nr. XX.
D.S. de trei ori pe zi se ia o pilulă, ind: epilepsie, insomni, stări de hiperexcitaţie,
anxietate, boala lui Basedow, stare de vomă.

Pulberea se triturează cu extractul moale, adăugând dacă este necesar ca excipinet

diluat, rădăcină de lemn dulce (pulbere de licviriţie). În cazul când sunt prescrise extracte
fluide în cantităţi mari, acestea se evaporă pe baia marină până la consitenţa dorită (moale).
După ce extractul are o consistenţă potrivită, poate fi amestecat cu celalte ingrediente şi dacă
este nevoie să se adauge cantitatea necesară de pulbere de licviriţie.

Pilule cu substanţe insolubile sau greu solubile

Rp. Chinină hidroclorică...0,05 g

Fer redus...0,06 g
Extr. uscat de nucă vomică...0,02 g
Excip. Pil. q. s.
M.f. pil. D.t.d. Nr. XX.
D.S. Intern, de trei ori pe zi câte o pilulă, Indicaţii: anemie, hipoacidate, tonifiant
muscular.

181
 Se amestecă componentele solide, apoi se prepară masa pilulară utilizând cantitatea
suficientă de mucilag de tragancanta sau amidon lichefiat.

Pilule cu substanţe oxidante, ca azotatul de argint, permanganatul de potasiu, sunt

uşor reduse de substanţe organice.
O metodă satisfăcătoare de preparare este de a pulveriza substanţa oxidantă cu caolin,
iar formarea masei pilulare să se facă cu vaselină sau lanolină.
Rp. Permanganat de potasiu...0,05 g
Caolin...0,10 g
M.f. pil. D.t.d. Nr. XX.

Permanganatul de potasiu se triturează cu caolin şi se formează masa pilulară cu

cantitatea necesară de vaselină sau lanolină. Pt. a se obţine o masă care se prelucrează mai
uşor, s-a propus adăugarea unei cantităţi de sulfat de sodiu uscat.
Pilule sedative din plante: preparat din extract moale din macul de câmp 0,10 g şi
extract moale de lemn dulce 0,05 g pt. o pilulă; se iau 2-4 pilule seara înainte de culcare.
Pilule de vâsc: se pune 0,05 g pulbere de vâsc şi pulbere de rădăcină de lemn ducle
până la 0,20 g-0,40 g. Se iau 4-8 pilule pe zi; în hipertensiune.

Cele mai uzuale, mai simplu de preparat sunt electariile. Sunt preparate dulci. Se
macină cu râşniţă de cafea planta (nu este nevoie să fie prea fină) şi se amestecă cu miere de
albine, până se obţinbe o pastă. Pasta se poate lua cu linguriţa, sau se poate malaxa în forme
de biluţe, şi se usucă.
O altă metodă este amestecarea unor plante cu conţinut de mucilagi cu apă, se adaugă
diferite plante medicinale. Coajă de ulm (Ulmus fulva) bine mărunţit în procentaj de 10% se
amestecă cu apă călduţă până la obţinerea unei paste, se poate adăuga gumă arabică să se
consolideze bine pilula
Din pasta obţinută se fac rotocoluri de mărimea unui bob de mazăre. Se usucă în
cuptor, la temperatură joasă. Din acesta se ia cantitate dublă faţă de capsulele gelatinoase
(umplute cu pulberi de plante medicinale). Capsula gelatinoasă se ia 3 bucăţi odată, de două
ori pe zi. Deci se iau 6 pilule odată, de mărimea unui bob de mazăre, de două ori pe zi. Se ia
cu puţin ceai.

Tăierea şi rotunjirea piluleor se face cu ajutorul pilularului (fig.243). Prima dată

masa pilulară urmează să fie transformată într-un cilindru subţire denumit magdaleon. O masă

182
prea vâscoasă sau prea elastică îngreunează rularea magdaleonului, iar lipsa de omogenitate a
masei poate da naştere la goluri înăuntrul cilindrului. În farmacie, operaţiile de transformare a
masei pilulare se face cu ajutorul pilularului. Rularea magdaleonului se face direct pe placa
acestuia cu ajutorul unei rigle de lemn. Pe placa pilularului se pune un strat fin de pulbere, ca
să nu se lipească magdaleonul.
Magdaleonul mai poate fi obţinut şi prin presarea masei din prese mici manuale
(fig.240), întrebuinţate la prepararea supozitoarelor, folosind matriţa cu o deschizătură
portivită.

BOLURI (BOLUS) – sunt preparate medicamentoase asemănătoare cu pilulele, au

forme ovoidă, greutatea lor este 0,5 şi 5 g, se foloseşte mai mult în medicina veterinară.
Prepararea este identică cu cea a piluleor, consitenţa lor este moale, ca să fie uşor de
înghiţit.
Ca excipient se întrebuinţează săpunul moale, mierea, melasă, iar ca vehicul pe lângă
substanţele amintite se foloseşte făina de grâu, acesta este ieftin.

GRANULE, MICROPILULE (GRANULAE)- sunt forme farmaceutice solide

sferice, desitnate uzului intern, cântăresc 0,05 g, conţin în general substanţe toxice sau
puternic active. Prepararea lor este asemănătoare cu a pilulelor. Ca excipient se întrebuinţează
amidon, gumă arabică dezenzimată şi zahăr, care se amestecă şi se pulverizează fin. La acest
amestec se adaugă substanţa activă fin pulverizată sau dizolvată în apă sau alcool. Masa se
malaxează bine cu ajutorul siropului simplu până devine plastică şi omogenă.

Formula excipientului pt. prepararea granulei este: 10 g amidon, 20 g gumă

arabică, 70 g zahar, sirop simplu şi apă q.s.
Masa granulelor se rulează şi poate fi divizată cu pilularul, care are însă cuţitele mai
mici, şi şanţurile mici. Granulele pot fi conspergate (acoperirea suprafeţei a granulelor,
pilulelor) cu excipientul folosit la prepararea masei, cu un amestec de talc şi zahăr, sau se
acopere cu pelicule continue.

PREPARAREA GRANULATULUI SIMPLU (GRANULATUM SIMPLEX)

Rp. 60 g lactoză (V) (lactosum)

16 g zahăr (V) (saccharosum)
20 g amidon de cartofi (V) (amylum solani)

183
 2 g talc (VI) (talcum)

Toate ingredientele de mai sus se amestecă şi se cerne prin sită numărul V.

Granularea amestecului de pulberi se face cu ajutorul a 2% soluţie apoasă de gelatină;
după uscare se trece preparatul prin sită numărul III. Se dizolvă în 10 g eter 2 g de stearină
(stearinum), cu acea stă soluţie (stearină eterată) se umectează preparatul (granulatumul) şi se
usucă din nou.
Uscarea granulatului se face la temperatura camerei; se întinde în strat subţire.
Aceste granulate se pot înveli pt. protecţie. Se face un amestec din 1 parte gelatină şi 3
părţi apă
Acest preparat se încălzeşte pe baia marină până se topeşte. Se iau pilulele pe ac, şi se
îmbibă în topitura protectoare, se acopere bine soluţia pilulele, după o vreme se scot pilule din
soluţie, şi se lasă la uscat, la temperatura camerei. Învelirea pilulelelor pt. protecţie se poate
face şi cu alte materiale (folie de argint, cu pulbere de grafit, cu zahăr, cu talc). Pilulele
uscate, curăţite de pulberi se pun în cutiuţe care sunt făcute pt. aşa ceva şi se umectează cu
câteva picături de sirop simplu (nu este permis ca să rămână porţiune de suprafaţă uscată a
pilulelor), se acoperă pilula cu folia de ar-gint, se îmbină cutia, şi cu mişcări circulare,
energice se amestecă.
Această operaţie se execută repede, ca să nu se lipească pilulele, să formeze o, masă
compactă.
Pilulele învelite uniform se toarnă într-o tavă (vas) de porţelan şi se usucă. Aşa se
proecedează dacă se foloseşte pulbere de grafit, zahăr, talc. Aşa se poate face circa 30 de
pilule.

TABLETE, COMPRIMATE (COMPRIMATĂ)

Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide, având formă de discuri sau cilindri
plaţi, obţinute prin comprimarea substanţelor medicamentoase, în doze bine definite.
Substanţele medicamentoase se comprimă, fie ca atare, fie după ce au fost amestecate
cu excipienţi aglutinanţi, dezintegranţi şi lurifianţi. Dintre excipienţi stearina nu trebuie să
depăşească 1%, parafină sau grăsimile solide 2%, talcul 3%, în afară de indicaţii speciale.
Comprimatele care conţin substanţe toxice, destiante întrebuinţări externe, se vor colora.

Comprimate de aspirină; acid acetilsalicilic (Comprimata acidi acetylsalicylici

0,50 g)

184
 Acid acetilsalicilic
(Acidum acetylsalicylicum)...500 g
Excipinet (Excipiens)...q.s.
Pentru 1000 de comprimate

Acidul acetilsalicilic se amestecă cu cantitatea necesară de excipient, se granulează, se

usucă şi apoi se comprimă. Greutatea medie a unui comprimat nu trebuie să depăşească 0,60
g.
Acţiune terapeutică: analgezic; antipiretic; antiinflamator; şi antireumatic; antiagregant
placentar, inhibitor al contraciilor uterine.
Indicaţii: reumatism poliarticular acut, poliartrită reumatoidă şi alte boli reumatismale;
nevralgii; mialgii; dureri dentare; cefalee; stări febrile (în boli infecţioase, gripă, răceală
comună); profilaxia trombozelor arteriale la nivelul coronarelor şi vaselor cerebrale;
combaterea tulburărilor provocate de agregarea plachetelor în trombocitemie; dismenoree;
profilaxia arsurilor solare.

Pt. acţiunea analgezică şi antipiretică un comprimat de 0,5 g odată; ca antiinflamator

în bolile reumatice cronice 3-5 g pe zi, în cele acute 4-7 g pe zi.
Comprimate de vitamina C 0,05 g, acid ascorbic (Comprimata acidi ascorbici)

Acid ascorbic
(Acidum ascorbicum)...50 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
pentru 1000 compriamte.

Acidul ascorbic se amestecă cu cantitatea necesară de exipient, se granulează, se usucă

şi se comprimă.
Acţiune terapeutică: antiscorbutic cu rol în metalbolismul proteinelor, glucidelor şi
lipidelor şi în formarea substanţei intercelulare, scade permeabilitatea capilară, măreşte
rezistenţa organismului faţă de infecţii.
Indicaţii: carenţă de vitamină C, eforturi fizice mari, boli toxi-infecţioase, fragilitate
vasculară, sindroame hemoragice, anemie feriprivă, convalescenţă, alergii, sarcină şi alăptare,
boli hepatice, boală ulceroasă, reumatism. Se ia 0,05 g-1 g curativ; profilatic se ia 0,025 g-
0,1 g.

185
 Comprimate de acid nicotinic 0,05 g (Comprimata acidi nicotinici)

Acid nicotinic
(Acidum nicotinicum)...50 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
Pentru 1000 de comprimate

Acidul nicotinic se amestecă cu cantitatea necesară de excipient, se granulează, se

usucă şi se coprimă.
Acţiune terapeutică: provitamină antipelagroasă, vasodilator.
Indicaţii: profilaxia şi tratamentul pelagrei (lipsa vitaminei PP), eritem solar, lupus
eritematos, degerături, tulburări de circulaţie, astm bronşic, glomerulonefrită acută difuză. Se
iau de trei ori pe zi câte 0,10 g comprimate, după mese.

Comprimate de acid feniletilbarbituric 0,015 sau 0,05 sau 0,10 g (Comprimata

acidi phenylbarbiturici)

Acid feniletilbarbituric
(Acidum phenylaethylbarbituricum)..15 sau 50 sau 100 g
Excipinet (Excipiens)...q.s.
Pentru 1000 de comprimate.

Acidul feniletilbarbituric se amestecă cu cantitatea de excipient, se granulează, se

usucă şi se comprimă.
Acţiune terapeutică: anticonvulsivant-antiepileptic, hipnotic cu acţiune de lungă durată
(8 ore), sedativ, are acţiune inductoare enzimatică.
Indicaţii: epilepsie (crize majoră, crize focale corticale, stare de rău epileptic),
eclampsie (afecţiune gravă care survine la sfârşitul sarcinii, caracterizată prin convulsii
asociate unei hipertensiuni), convulsii febrile la copii, convulsii medicamentoase, insomnie,
stări de hiperexcitaţie şi anxietate, afecţiuni medicale cu componentă psihosomatică, distonii
nerovegetative. Se ia ca natiepileptic 1 comprimat de 100 mg de 1-2 ori pe zi; 1 compriamt a
100 mg înainte culcare.

186
 Comprimate de piramidon; amidopirină 0,10 g sau 0,30 g (Comprimata
amidopyrini)

Amidopirin (Amidopyrinum)...300 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
Pentru 3000, respectiv 1000 de comprimate

Amidopirina se amestecă cu cantitatea necesară de excipient, se granulează, se usucă

şi se comprimă.
Acţiune terapeutică: analgezică (suprimă durerea) şi antipiretic (contra febrei)
Indicaţii: reumatism, cefalee, migrenă, nevralgii, stări febrile acute şi prelungite. Se ia
mai multe comprimate pe zi.

Compriamte de cloramină T 0,50 g (Comprimata chloramini T 0,50 g)

Cloramina (Chloraminum T)...500 g

Clorură de sodiu
(Natrium chloratum)... 50 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
Pentru 1000 compriamte.

Cloramina se amestecă cu cantitatea de clorură de sodiu şi de excipient, uscate în

prealabil, se brichetează şi se comprimă.
Acţiune terapeutică: antiseptic şi dezinfectant cu acţiune lentă şi durabilă, se foloseşte
pt. dezinfecţia instrumentelor şi a veselei; un comprimat la 100 ml de apă, pt. dezinfecţia apei
un comprimat la 100 litri de apă.

Comprimate de frunze de digitală 0,10 g (Compriamta folii digitalis)

Frunze de digitală
(Folium Digitalis) (VI)...100 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
Pentru 1000 de comprimate

187
 Frunzele de digitală (degeţelul roşu), uscate şi pulverizate, se amestecă cu excipientul,
apoi se comprimă.
Acţiune terapeutică şi indicaţii: tonicardaic, prin glicozidele conţinute. Se iau câte 3
comprimate pe zi (3-5 zile), 1 comprimat pe zi pt. menţinere.

Comprimat de urotropină, hexametilentetramină 0,50 g (Comprimata

hexamethylentetra-mini)

Hexametilentetramină...500 g
Pentru 1000 de compriamte

Se comprimă direct fără excipient. Indicat în pielite şi cistite. Se ia înaite de masă

diluată în apă de trei ori pe zi câte un comprimat.

Comprimate de clorură mercurică 0,50 g sau 1 g, sublimat corosiv (Comprimata

hydrargyri bichlorati)

Clorură mercurică
(Hydrargyrum bichloratum)...500 g
Clorură de sodiu
(Natrium chloratum)...500 g
Eosină (Eosinum)...0.50 g
Alcool etilic... 50 ml
Pentru 1000, şi 500 de comprimate

Clorura mercurică se triturează cu clorura de sodiu, într-un mojar acoperit. Se

umezeşte uniform cu soluţia obţinută prin dizolvarea eosinei în alcool. După uscare,
amestecul se comprimă.
Acţiune terapeutică: antiseptic, dezinfectant.
Indicaţii: afecţiuni ale pielii. Extern sub formă de soluţii 0,2 g-1 g‰; unguente 0,5-
1 g‰; doza maximă pentru o dată este de 0,015 g; pentru 24 de ore 0,03 g.

Comprimate de sodiu etilizoamilbarbituric 0,05 sau 0,10 g, amital sodic

(Comprimata natrii aethylisoamylbarbiturici)

188
 Amital sodic
(Natrium aethylisoamybarbituricum)...50 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
Pentru 1000, şi 500 de comprimate.

Amitalul sodic se amestecă cu cantitatea necesară de excipient, se granulează, se usucă

şi se comprimă.
Acţiune terapeutică: sedativ, hipnotic, adjuvant în anestezie.
Indicaţii: insomnii, agitaţie, delirium tremens, intoxicaţii cu morfină, prevenirea şi
diminuarea greţurilor la gravide, tratamentul epilepsiei şi al convulsiilor de origine centrală.
Se ia odată 0,5 g, pentru 24 de ore 1 g.

Comprimate de salicilat de sodiu şi bicarbonat de sodiu (Comprimata natrii

salicylici cum Natrio bicarbonico)

Salicilat de sodiu
(Natrium salicylicum)...500 g
Bicarbonat de sodiu
(Natrium bicarbonicum)...500 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
Pentru 1000 de comprimate

Salicilatul de sodiu şi bicarboantul de sodiu, pulverizate, se amestecă cu cantitatea

necesară de excipient, se granulează, se usucă şi se comprimă. Greutatea medie a unui
comprimat nu trebuie să depăşească 1,20 g.
Acţiune terapeutică: analgezic, antipiretic, antiinflmator.
Indicaţii: reumatism, coree, gută. Se ia în doze de 1-3 g.

Comprimate de vitamina P.P. 0,0 5 g, nicotinamidă (Comprimata nicotinamidi)

Nicotinamida (Nicotinamidum)...50 g
Excipient (Excipiens)...q.s.

Nicotinamida se amestecă cu cantiatea necesară de excipient, se granulează, se usucă

şi se comprimă.

189
 Acţinue terapeutică: vitamină antipelagroasă, cu rol în metabolismul glucidic, protidic
şi lipidic.
Indicaţii: pelagră (boală provocată de carenţă în vitamina PP), eritem solar, lupus
eritematos, eritrodermie (afecţiune caracterizată printr-o erupţie cutantă roşie generalizată,
asociată cu o alterare generală a organismului), prurit, acnee, degerături, astm bronşic, boală
hipertonică, arterite, hepatite glomerulonefrită acută difuză, infract renal, porfirinurie,
nevralgii trigeminale. Se ia 100 mg de două ori pe zi.

Comprimate de santonină 0,02 g (Comprimata santonini)

Santonină (Santoninum)...20 g
Excipient (Excipiens)...q.s.
Pentru 1000 de comprimate
Santonina se amestecă cu cantitatea necesară de excipient, se granulează, se usucă şi
se comprimă.
Este vermifug, se ia de trei ori pe zi după mese 0,05-0,1 g.

Comprimate de sulfanilamidă 0,50 g (Comprimata sulfanilamidi)

Sulfanilamidă (Sulfannilamidum)...500 g
Excipient (Excipiens)... q, s,

Sulfanilamida se amestecă cu cantitatea necesară de excipient, se granulează, se usucă

şi se comprimă. Este indicată contra infecţiei cu streptococ, îm erizipel, angină, adenită,
cistită. Prima dată se ia cantitate mare, câte 2-4 comprimate, din patru în patru ore, după mese,
cantitatea zilnic trebuie să ajungă la 6-8 g.

Comprimate de sulfatiazol 0,50 g (Compriamta sulfathiazoli)

Sulfatiazol (Sulfatiazolum)...500 g
Excipient (Excipiens)...q.s.

Sulfatiazolul se amestecă cu cantitatea necesară de excipient, se granulează, se usucă

şi se comprimă.
Acţiune terapeutică: sulfamidă cu acţiune de scurtă durată.

190
 Indicaţii: infecţii: cu pneumococ, meningococ, gonococ, streptococ, stafilococ, bacil
dizenteric, trahom, limfogranulomatoză inghială, actinomicoză.

Comprimate de vitamina B1 0,05 g, clorhidrat de tiamină (Comprimata thiamini

hydrochlorici)

Clorhidrat de tiamină
(Thiaminum hydrochloricum)...5 g
Excipient (Excipiens)...q.s.

Clorhidratul de tiamină se amestecă cu cantitatea necesară de excipient, se granulează,

se usucă la o temperatură care nu trebuie să depăşească 40° şi se comprimă. Indicaţii: Beri-
beri, encegfalopatie Wernicke, stări de hipovitaminoză în febră prelungită, boli epuizante,
hieprtiroidism, tratament adjuvânt în daibetul zaharat, nevrite şi polinevrite, nevralgii,
migrene, hepatite, algii reumatismale, vărsături de sarcină, alcoolism. Se iau 1-4 comprimate
pe zi, curativ ½-1 comprimate pe zi.

CAPSULE (CAPSULAE)

Capsulele sunt învelişuri rigide sau elastice de forme diferite, preparate din amidon
sau gelatină, în care se introduc substanţe solide, moi sau lichide. Mai se numesc “capsule
medicinale”, se înghit împreună cu medicamentele pe care le conţin. Au rolul de a masca
gustul, mirosul neplăcut al unor medicamente.
Capsulele amilacee se compun din doi cilindri plaţi cu diametre puţin diferite, astfel se
pot închide prin suprapunere şi uşoară presare, ca o cutie cu capacul ei.
Mărimea lor sunt exprimate prin numere:

Capsula nr.00 pt. 0,10-0,50 g de pulbere

Capsula nr.0 pt. 0,50- 1 g de pulbere
Capsula nr.1 pt. 1-1,5 g de pulbere
Capsula nr.2 pt. 1,5-2,5 g de pulbere

Pentru administrarea pulberilor se mai întrebuinţează şi foi subţiri de ½ mm din

materialul capsulelor, sub formă de pătrate de 10X10 cm sau 6X6 cm, denumite “Hostiae”,
“Nebulae” sau “Oblatten”. Acestea se înmoaie într-un pahar cu apă în momentul

191
întrebuinţării, se aşează pe palmă, se aduce pulberea în mijlocul ei, se înveleşte formând un
bol care se înghite.
Prepararea capsulelor gelatinoase fexibile se realizează prin diferite metode manuale,
semiautomate. Prima fază este prepararea masei gelatinoase, apoi prepararea propriu zisă a
capsulelor, după ce urmează umplerea şi închiderea lor.

Formulă pt. prepararea capsulelor gelatinoase flexibile:

Gelatină 25 22 22 18
Glicerină 45 13 9 9
Sorbitol (soluţie) - 1,2 4 9
Zahăr - - - 15
Nipasol - 0,8 0,17 0,18
Apă 32 45,8 48 40

Preparare prin cufundare (imersie). În masa gelatinoasă topită, menţinută pe baia

marină la temperatura de 50-60° se cufundă formele metalice (fig.232), unse în prealabil cu
ulei de parafină.
Se scot apoi formele acoperite cu un strat de gelatină, se învârteşte în toate sensurile,
pt. a se obţine un strat uniform şi se aşează pe suport pt. răcire. După întărirea masei
capsulelor se scot de pe formă, trăgându-le cu o uşoară zmucitură.

O metodă veche este prin turnarea masei încălzite la cca. 60° C în forme unse în
prealabil cu ulei de parafină.

PREPARAREA SUPOZITOARELOR (SUPPOSITORIA)

Supozitoarele sunt preparate de consistenţă solidă care se topesc la temperatura

corpului şi se administrează pe cale rectală.
Supozitoarele au formă conică sau cilindrică, cu con sau colată ovoidală la unul din
capete, cu diametrul de 10-15 mm, cu lungimea de 25-40 mm, cu greutatea de 1-4 g.
Ca excipienţi pt. supozitoare se întrebuinţează untul de cacao, grăsimi hidrogenate,
amestecuri de grăsimi şi ceruri, mase gelatinoase sau produse sintetice.
Sunbstanţele medicamentoase se încorporează, fie prin triturare până la omogenizare,
sau dizolvându-le într-o cantitate minimă de apă, alcool, glicerină. La nevoie se adaugă o

192
cantitate mică de emulgator (lanolină), iar pt. a mări consistenţa se adaugă cel mult 5% ceară
de albine.
Forma supozitoarelor se dă manual prin modelare sau folosind maşini de presare, sau
prin turnare în tipare a masei topite şi răcite aproape de punctul de solidificare.
Conservare. În cutii, într-un loc uscat şi răcoros, fiecare supozitor învelit în hârtie
pergaminată sau în staniol.
Supozitoare de glicerină (Suppositoria glycerini)

Rp. Gelatină albă (Gelatina albă)...2 g

Apă (Aqua)...4 g
Glicerină (Glycerinum)...10 g

Gelatină, tăiată în bucăţi mici, se lasă în contact cu apă până ce acesta este absorvită în
întregime.
Masa obţinută se trece în glicerină uşor încălzită şi se menţine pe baia de apă până la
dizolvare.
Se completează apa evaporată şi se strecoară prin tifon. Când s-a răcit aproape de 38°,
se toarnă în forme, unse în prealabil cu ulei de vaselină (ulei de parafină). Se lasă la rece până
la solidificare şi apoi se scot din forme.

Pentru corectarea unor deficienţe ale untului de cacao s-a preconizat substituenţi ai
untului de cacao prin utilizatrea de diferite asocieri cu sau fără participarea untului de cacao,
care să aibă însă puncte de topire corespunzătoare. Ca: 1 g cetaceu, 3 g ulei de măsline, 4 g
unt de cacao. Această masă de supozitor are punctul de topire 33°.

Rp. Ceară galbenă de albine...2,5 g

Parafină solidă...5 g
Lanolină...5 g
Cetaceu...35 g
Ulei de parafină ad...100.g

Amestecul are un punct de topire de 34,30 şi se poate încorpora 40% apă.

Rp. Unt de cacao...18 g

Parafină solidă...40 g

193
 Ulei de parafină...40 g
Lanolină...40 g

Pentru mărirea capacităţii de încorporare a apei şi a soluţiilor apoase, untul de cacao se

asociează cu emulgatorul (lanolină 10%, lecitină, colesterol, oleat de calciu, ceară Lanette
SX).

Rp. Gelatină...16 g Acest supozitor are acţiune laxativă, purgativă. Se ad-

Glicerină...65 g ministrează rectal 1 supozitor, la nevoie, indicat în con
Apă...19 g stipaţie.

În locul gelatinei ca substanţă formatoare de gel se poate utiliza săpunul medicinal,

care intensifică în acelaşi timp acţiunea laxativă purgativă a supozitoarelor. Prepararea masei
de săpun-glicerină se poate face prin dizovarea de 10-30% săpun medicinal în glicerina
încălzită la 115-120° C, după care se toarnă în forme metalice încălzite la 80° sau în forme de
material plastic.

Prepararea săpunului medicinal (Sapo medicinalis)

Untură de porc (Adeps suillus)...50 g

Ulei de floarea soarelui
(Oleum helianthi)...50 g
Sodă caustică, soluţie 30%
(Natrium hydroxidatum)...60 g
Alcool etilic 96° (Spirituş)...12 g
Carbonat de sodiu
(Natrium carbonicum crist.)... 3 g
Sare de bucătărie
(Natrium chloratum)...25 g
Apă (Aqua)...200 g

Amestecul de untură de porc topită şi uleiul vegetal este tratat cu o soluţie de sodă
caustică (hidroxid de sodiu) şi alcoolul indicat, se încălzeşte pe baia marină, până la
saponificare, până când o mică cantitate de preparat se dizolvă complet în apă caldă. Se
adaugă soluţia filtrată de carbonat de şodiu şi clorura de sodiu, care favorizează separarea

194
săpunului format prin salefiere. Săpunul se spală cu apă şi se usucă la temperatura de 30° şi se
pulverizează. Săpunul medicnal este o pulbere albă sau slab gălbuie, cu gus alcalin şi miros de
săpun.
Săpunul medicinalis serveşte ca agent emulgator la prepararea unor emulsii de uz
extern, la preparărea masei de supozitoare pe bază de săpun-glicerină, la prepararea unor
pilule cu rezine.

Rp. Bismut subnitric...0,10 g

Oxid de zinc...0,25 g
Unt de cacao... 2 g
M.f. supp. D.t. dos nr.X.

Capacitatea formelor goale este de 2,12 g unt de cacao. Atunci F = 10X 2,12 = 21,
210g.
Prin urmare pt. prepararea supozitoarelor prevăzute în prescripţie se va utiliza 1 g
bismut subnitric ,2,5 g oxid de zinc şi 20.50 g unt de cacao.

Prepararea supozitoarelor fără unt de cacao:

Parafină solidă (Parafinum solidum) 1 parte (punctul de topire este 34,5°)

Lanolină (Adeps lanae) 3 părţi

Untură de porc (Adeps suillus) 2 părţi (punctul de topire 34°)

Ceară albă de albine (Cera albă) 1 parte

Untură de porc (Adeps suillus) 1 parte (punctul de topire 35°)

Său de oaie (Sebum) 1 parte

Ceară de albine (Cera flava) 2,5 părţi Ulei de parafină...100 părţi

Parafină solidă
(Paraffinum solidum) 5 părţi
Lanolină (Adeps lanae) 5 părţi
Cetaceu (Cetaceum) 35 părţi

Din aceste prescripţii simple numai prin turnare la cald se poate obţine supozitoare.

195
Rp. Alcool triclorizobutilic
(Alchoholis trichlorisobutylici)...2 g
Unt de cacao... quant satis (q.s.)
M. fiant suppositoria nr.X.
D. ad scatulam (s
1 pe zi, rectal, la nevoie

Rp. Cafeină şi benzoat de sodiu

(Coffeini natrii benzoici)...0,10 g
Fenobarbital
(Phenobarbitural natrii)...0,10 g
Amidopirină, piramidon
(Amidazopheni)...0,50 g
Unt de cacao
(Butyri cacao)...q.s.
M.f. suppositorium
Dent. Tal. Dos. nr.VI.
D. ad. Scatulam
1 supozitor pe zi, rectal.
Indicat în dureri de cap

Să preparăm din 1,10 g pulbere de degeţel cu 9 g apă fierbinte o infuzie, ce se

incorporează în excipientul următor (se face emulgarea): 1 parte lecitină, 0,1 parte nipagin, 5
părţi ceară albă şi 94 părţi unt de cacao.
În acest caz în lecitină, materia de bază se încorporează principiu activ, solid, se
foloseşte foarte puţin sau chiar de loc:

Rp. Morfină...0,02 g
Lecitină (Lecithin)...0,04 g
Ceară albă...2,5 g
Unt de cacao...2,2 g

Această masă pt. supozitoare se poate turna în forme; dar se poate prepara supozitorul
şi prin presare.

196
 Supozitoare magistrale

Rp. Extract uscat de beladona...0,03 g

Fenobarbital...0,03 g
Clorhidrat de papaverină...0,03 g
Excipient q.s.
M.f. şup. D.t. nr.X.
2 supozitoare pe zi.

Extractul de beladona se triturează cu 10-15 picături dintr-un amestec de 1 p. alcool,

3 p. glicerină şi 6 p. apă, se emulsionează cu 0,5 g lanolină. Se adaugă restul de substanţe
active şi se omogenizează cu 20 g unt de cacao mărunţit, după care masa se transformă prin
modelare în 10 supozitoare.

Supozitoare cu acţiune antispasmodică (medicament utilizat în tratamentul

spasmelor musculare) şi sedativ

Rp. Mentol...0,10 g
Alcool triclorizobutilic
(Cloretonă)...0,20 g
Unt de cacao
M.f. şup. D.r.d. nr.X.
3 supozitoare pe zi q.s.

Substanţele active prescrise, fiind solubile în excipientul prescris, se încorporează prin

dizolvare în untul de cacao, topit, prin încălzirea la 36°. Deoarece mentolul şi cloretona scad
punctul de solidificare a untului de cacao, se va asocia cu 4% ceară. Aceste supozitoare sunt
dezinfectante.

Rp. Cloral hidrat...1,0 g

Excipient q.s.
M.f. supp. D.t.d. nr.VI
D.S. extern 1 supozitor seara.

197
 Cloral hidratul scade puternic punctul de topire al untului de cacao. Până la 10%,
cloralul hidratse poate prelucra în excipienţi graşi fără mari dificultăţi, prin adaos de pulberi
inerte 1-3% aerosil sau lactoză. În cazul supozitoarelor cu peste 10% cloral hidrat s-au propus
înlocuirea untului de cacao cu un excipient consituit din 8 p. cetaceu şi 1 p. ulei de parafină,
sau asocierea de polisorbat 61, span 60, alcool stearilic în proporţie de 10: 9: 24.
Aceste supozitoare au acţiune hipnotică sedativă.

GLOBULE, OVULE (GLOBULI)

Globulele sunt preparate de formă sferică sau ovoidă, care se topesc la temperatura
corpului şi conţin diferite substanţe medicamentoase destinate pansamentelor vaginale
(asemănător cu supozitorul)
Ca excipient pt. globule se pot folosi untul de cacao, amestecuri de grăsimi şi ceară,
masă gelatinoasă sau produse sintetice corespunzătoare. Greutatea lor este 2-4 g.

Masa gelatinoasă se prepară:

Gelatină albă...2 g
Apă...4 g
Glicerină...10 g

Gelatina tăiată în bucăţi mici, se lasă în contact cu apă până ce aceasta este absorbită
în întrgime, masa obţinută se amestecă cu glicerina uşor încălzită şi se menţine pe baia de apă
până la dizolvare se completează apa evaporată şi se strecoară.
Substanţele medicamentoase se încorporează, fie direct în masa încălzită la 40°, în
prealbil dizolvate, având grijă ca aceste substanţe st fie uniform repartizate în toată masa. Se
toarnă în forme uşor unse cu ulei de vaselină (ulei de parafină). Se păstrează în cutii la loc
răcoros şi ferită de umiditate. Fiecare globul învelit în hârtia prergaminată.

Prepararea globulei de ihtiolsulfonat de amoniu (Globule de ihtiol)

Rp. Ihtiolsulfonat de amoniu Apă (Aqua)...30 g

(Ammonium ichthyolsufonicum)...10 g
Gelatină albă... 7 g
Glicerină (Glycerinum)...60 g

198
 Masa gelatinoasă se prepară după prima reţetă de ovule, scăzându-se 10 g de glicerină
din cantitatea prevăzută mai sus; se lasă să se răcească la aproximativ 45° şi se adaugă ihtiolul
amestecat în prealabil cu 10 g de glicerină. Masa se toarnă în forme pentru 20 de globule,
cântărind aproximativ 5 g fiecare şi conţinând 0,50 g ihtiolsulfonat de amoniu.
Proprietăţii: masă gelatinoasă, de culoare brună-neagră cu miros de ihtiol.
Indicaţii: metrită (inflamaţia uterului).

Supozitor vaginal, Ovestrol

Rp. Hexestrol diacetat...0,05 g
Sulfatiazol...0,25 g
Acid lactic...0,05 g

Indicată în vaginite acute şi cronice, eroziuni vaginale, prurit vulvar, cervicite.

Stamicin (Ovule)

Rp. Stamicină...0,03 g
Laurilsulfat de sodiu...0,017 g
Masă gelatinoasă...q.s.

Este indicat în tratamentul candidozelor vaginale.

Exemple magistrale

Rp. Criogenină...3 g
Acid boric...1,5 g
Lactoză... 2 g
Sintofolină...20000 U.I.
Excipient q.s.
M.f. globuli div. în dos, aeq. nr.X.
D. extern, 2 globule pe zi.

199
 Componentele pulverizate se amestecă cu cantitatea necesară de unt de cacao (3 g pt.
un ovul), se adaugă conţinutul a 2 fiole de sintofilin, se omogenizează şi se modelează în 10
globule.

Supozitoarelel uretrale sau bujiuriule se prepară utilizând excipienţi care se topesc la

temperatură corpului sau se dizolvă în lichidele secretate de mucoasă. Se întrebuinţează untul
de cacao, la care se asociează în funcţie de necesităţi, ulei de ricin, lanolină sau ceară în
proporţii de 1-3%.
Bujiurile de consistenţă elastică se obţin din mase de gelatină-glicerină, ca de
exemplu: gelatină, apa distilată 25 g, glicerină 50 g. Transformarea amestecului de substanţe
active şi excipienţi, în supozitoare uretrale, se fac prin modelare, prin presare sau turnarea în
forme, după procedeele cunoscute de la supozitoarele rectale, utilizând matriţele şi formele de
turnare corespunzătoare.

Rp. Dermatol (Dermatoli)...0,30 g

Unt de cacao...q.s.
Ut fiat cereoli longitudine 10 cm et
crositudine 0,4 cm
D.t.d. nr. III.

Dermatolul se amestecă cu cantitatea necesară de unt de cacao mărunţit, se

omogenizează, se ma-laxează şi se trece în presa de supozitoare, pt. a se obţine un magdaleon
de 0,4 cm diametru şi se divizează în 3 bucăţi, cărora li se dă formă conică la unul din capete.

CEAIURI MEDICINALE (AMESTEC)

Ceai din 66 (67) de plante medicinale

Aglica, coada mielului (Verbascum phoeniceum), 2 fire

Alun, frunze (Corylus avellana), 5 g, 1 linguriţă
Boz, flori (Sambucus ebulus), 4 g, 1 linguriţă
Brusture, rădăcină (Arctium lappa), 10 g, 2 linguriţe
Cafea de cicoare (Cichorium intybus), 1 lingură
Calapăr, frunze (Chrisanthemum balsamita), 10 g, 3 linguriţe
Ceai rusesc, negru (Thea sinensis), 1 linguriţă

200
Chimen, fructe, seminţe (Carum carvi), 5 g, 1 linguriţă
Cicoare, partea aeriană (Cichorium intybus), 10 g, 2 linguriţe
Cimbrişor (Thymus serpyllum), 4 g, 1 linguriţă
Cimbru de grădină (Satureja hortensis), 4 g, 1 linguriţă
Coada calului, partea aeriană (Equisetum arvense), 10 g, 2 linguriţe
Coada şoricelului (Achillea millefolium), 4 g, 1 linguriţă
Con de brad (Abies albă), o bucată, un con (cucuruz de brad)
Cozi de cireşe (Cerasus avium), 10 g, 10 linguriţe
Cuişoare (Caryophyllus aromaticus), 5 g, 1 linguriţă
Dud, frunze (Morus albă), 5 g, 1 linguriţă
Fenicul, fructe, seminţe (Foeniculum vulgare), 5 g, 1 linguriţă
Feriga, toată planta (Dryopteris felix-mas), 1 bucată
Foi de dafin (Laurus nobilis), 5 bucăţi de foi, frunze
Foi, hoaspe de ceapă uscată (Allium cepa), curăţite de la 2 cepe
Fragi de grădină, frunze (Fragaria elaitor), 10 g, 3 linguriţe
Gutui, frunze (Cydonia oblonga), 7 g, 2 linguzriţe
Jaleş de câmp (Salvia nemorosa L.), 5 g, 1 linguriţă
Lămâie, coajă (Citrus limon), curăţată de la o lămâie
Lebeniţă, sâmburi (Citrullus vulgaris), 1 pumn
Liliac, flori (Syringa vulgaris), 7 g, 2 linguriţe
Măceşe, flori (Rosa canina), 4 g, 1 linguriţă
Măceşe, fructe (Rosa canina), un pumn
Mărar, fructe (Anethum graveolens), 5 g, 1 linguriţă
Mătase de porum (Zea mays), un pumn
Mentă de câmp, sălbatică (Mentha arvensis), 4 g, 1 linguriţă
Mentă de cultură, Izmă bună (Mentha piperita), 4 g, 1 linguriţă
Mesteacăn, frunze (Betula pendula), 15 g, 5 linguriţe
Morcov, frunze (Daucus carota), 7 g, 2 linguriţe
Mugur de brad (Abies albă), 6 g, 1 linguriţă
Muşeţel, flori (Matricaria chamomilla), 4 g, 1 linguriţă
Nemţişor de câmp, florile (Consolida regalis), 10 g, 3 linguriţe
Nuc, frunze (Junglas regia), 4 g, 1 linguriţă
Nucă, coji verzi (Junglas regia), 10 g, 2 linguriţe
Pătlagina, frunze (Plantago major), 15 g, 5 linguriţe
Pătrunjel, frunze (Petroselium hortense), 7 g, 2 linguriţe

201
 Pelin alb, partea aeriană (Artemisiua absinthium), 5 g, 1 linguriţă
Pipirig de baltă, partea aeriană (Menyabthes trifoliata), 1 linguriţă
Podbal, frunze (Tusilago farfara), 5 bucăţi
Portocale, coajă (Citrus reticulata), curăţată de la o portocală
Rostopască, partea aeriană (Chelidonium majus), 5 g, 1 linguriţă
Salcâm, flori (Robinia pseudacacia), 4 g, 1 linguriţă (Continuare, ceai 66 de plante)
Sânziene albe, partea aeriană (Galium mollugo), 10 g, 2 linguriţe
Sânziene galbene, partea aeriană (Galium verum), 10 g, 2 linguriţe
Scai vânăt, partea aeriană (Eryngium planum), 1 bucată
Scorţişoare (Cinnamomum zeylonicum), 5 g, 1 linguriţă
Şoc, flori (Sambucus nigra), 4 g, 1 linguriţă
Spânz, rădăcina (Helleborus purpurascens), 10 g, 2 linguriţe
Ştevie, seminţe (Rumex crispus), 10 g, 1 linguriţă
Sunătoare, partea aerină (Hypericum perforatum), 10 g, 2 linguriţe
Sovârv, partea aeriană (origanum vulgare), 10 g, 2 linguriţe
Tătăneasă, rădăcina (Symphytum officinale), 6 g, 1 linguriţă
Teci de fasole uscate (Phaseolus vulgaris), 10 g, 10 linguriţe
Troscoţel, partrea aeriană (Polygonum aviculare), 10 g, 2 linguriţe
Ţelină, frunze (Apium gravaolens), 10 g, 3 linguriţe
Urzică moartă albă, partea aeriană (Lamium album), 8 g, 2 linguriţe
Urzică moartă roşie, partea aeriană (Lamium purpureum), 8 g, 2 linguriţe
Urzică vie, frunze (Urtica dioica), 8 g, 3 linguriţe
Vişin, cregunţă (Cerasus vulgaris), 15 g, 3 linguriţe
Vişin, frunze (Cerasus vulgaris), 10 g, 3 linguriţe
Zmeură, crenguţă (Rubus idaeus), 15 g, 3 linguriţe

Plantele de mai sus se amestecă bine. Este bine ca toate plantele amestecate, cântărite
să se macine cu moară de măcinat porumb (de acasă, cu elice şi sită).
O linguriţă de amestec se fierbe în 1000 ml de apă, până scade 2-3 degete. Se lasă în
reapus 15-20 de minute, se strecoară.

Mod de aministrare: - Bărbaţi iau 2 linguri de ceai înainte de masă cu 30 de minute.

- Femeile iau 1 lingură de ceai înainte de masă cu 30 de minute.

202
 Acest ceai vindecă cancerul, litiaza renală (piatră la rincichi); ciroza hepatică, colita,
etc.
Contra indicaţii: este interzis bolnavilor cu diabet. Nu se ia tratament homeopatic, nu
se bea cafea, nu se consumă carne de porc, nu se fumează, nu se consumă băuturi alcoolice.
Se ţine regim alimentar după felul boli. Această reţetă a fost încercată, este utilă în tratarea
bolilor grave.

Indicaţii terapeutice:

- antihelmintic: lambriază, ascaridioză, oxiuroză

- boli canceroase. Stomac, rinichi, ficat, sâni, plămâni, tumoare la creier, cheag de sânge
pe creier
- boli circulatori (circulaţia sângelui), hipotensiune arterială
- boli de ficat: ciroză hepatică, hepatită
- boli de fiere: dischinezie biliară, fiere leneşă, colecistite, pietri la fiere
- boli de inimă: angina pectorală, inimă slăbită, inimă mărită
- boli de nervi
- boli de rinichi: infecţie la rinichi, nefrită (inflamaţia rinichiului), pielonefrită, nisip-
piatră la rinichi, colibaciloză urinară
- boli ginecologice: leucoree, metroragii, menopauză, lipsa ciclului, anexită
- boli pulmonare: tbc, pneumonie
- bolile căilor respiratorii: traheită, laringită, amigdalită, bronşită, răguşeli
- bolile pancreasului: pancreatită
- bolile prostatei: prostatită, adenom de prostată
- bolile sângelui: leucemie
- bolile stomacului: ulcer gastro-duodenal, colită, enterocolită, hiperaciditate gastrică,
face poftă de mâncare
- răceli
- sinuzită

Ceai din 70-100 de plante medicinale

Afin, frunze (Vaccinium myrtillus), 30 g, 10 linguriţe

Anason, fructe, seminţe (Pimpinella anisum), 5 g, 1 linguriţă
Angelică, rădăcină (Angelica archangelica), 10 g, 2 linguriţe

203
Anghinare, frunze (Cynara scolymus), 10 g, 1 linguriţă
Armurariu, fructe (Silybum marianum), 20 g, 4 linguriţe
Arnică, flori (Arnica montană), 10 g, 3 linguriţe
Brusture, rădăcină (Arctium lappa), 10 g, 2 linguriţe
Busuioc sălbatic (Prunela vulgaris), 20 g, 4 linguriţe
Busuioc, partea aeriană (Ocinum basilicum), 10 g, 2 linguriţe
Busuiocul cerbilor, partea aeriană (Mentha pulegium), 10 g, 2 linguriţe
Calapăr, frunze (Chrysanthemum balsamita), 10 g, 3 linguriţe
Cătină fructe (Hippophae rhamnoides), 10 g, 2 linguriţe
Cerenţel, rădăcină (Geum urbanum), 10 g, 2 linguriţe
Cimbrişor de câmp, partrea aeriană (Thymus serpyllum), 30 g, 6 linguriţe
Cimbru de grădină, partea aeriană (Satureja hortensis), 15 g, 3 linguriţe
Ciuboţica cucului, flori (Primula officinalis), 30 g, 7 linguriţe
Coada calului, partea aeriană (Equisetum arvense), 30 g, 6 linguriţe
Coada racului, partea aeriană (Potentilla anserina), 20 g, 4 linguriţe
Coada şoricelului, flori (Achillea millefolium), 30 g, 7 linguriţe (Continuare, ceai 70-
100 plante)
Con de hamei (Humulus lupulus), 25 g, 10 linguriţe
Cozi de cireşe (Cerasus avium), 30 g, 10 linguriţe
Cuişoare (Caryophyllus aromaticum), 10 g, 2 linguriţe
Degeţel, frunze (Digitalis purpurea, lanata), 20 g, 6 linguriţe
Dracilă, coajă (copac) (Berberis vulgaris), 10 g, 2 linguriţe
Drăgaică, partrea aeriană (Galium aparine), 25 g, 5 linguriţe
Dud, frunze (Morus albă), 10 g, 3 linguriţe
Fenicul, fructe, seminţe (Foeniculum vulgare), 20 g, 4 linguriţe
Foi de dafin (Laurus nobilis), 15 g, 5 linguriţe
Frag de pădure, frunze (Fragaria vesca), 30 g, 10 linguriţe
Frasin, frunze (Fraxinus excelsior), 30 g, 10 linguriţe
Gălbenel, flori (Calendula officinalis), 30 g, 10 linguriţe
Ghinţură galbenă, rădăcină (Genţiana lutea), 15 g, 3 linguriţe
Iarba mare, rădăcină (Inula helenium), 20 g, 4 linguriţe
Ienupăr, fructe (Juniperus communis), 10 g, 2 linguriţe
Isop, partea aeriană (Hyssopus officinales), 10 g, 2 linguriţe
Lavandă, flori (Lavandula angustifolia), 10 g, 3 linguriţe
Lemn dulce, rădăcină (Glycurrhira glabra), 30 g, 6 linguriţe

204
Lumânărica, flori (Verbascum phlomoides), 10 g, 3 linguriţe
Măceşe, fructe (Rosa canina), 30 g, 6 linguriţe
Măghiran, frunze (Majoră hortensis), 30 g, 10 linguriţe
Măr pădureţ, frunze (Malus silvestris), 30 g, 10 linguriţe
Mătase de porumb (Zea mays), 30 g, 20 linguriţe
Mentă, Izma bună (Mentha piperita), 25 g, 5 linguriţe
Merişor, frunze (Vaccinium vitis idea), 30 g, 10 linguriţe
Mesteacăn, frunze (Betula pendula), 30 g, 10 linguriţe
Mugur de plop negru (Plopulus nigra), 30 g, 6 linguriţe
Muguri de pin (Pinus sylvestris), 30 g, 5 linguriţe
Mur, frunze (Rubus fructicocus), 30 g, 6 linguriţe
Muşchi de piatră (Centaria Islandica), 20 g, 3 linguriţe
Muşeţel, flori (Matricaria chamomilla), 20 g, 5 linguriţe
Nalba de grădină, frunze şi flori (Althaea rosea), 15 g, 5 linguriţe
Nalba de pădure, frunze şi flori (Malva silvestris), 15 g, 5 linguriţe
Nalba mare, frunze (Althaea officinalis), 15 g, 5 linguriţe
Nuc, frunze (Junglas regia), 25 g, 8 linguriţe
Obligeană, rădăcină (Acorus calamus), 20 g, 4 linguriţe
Păducel, flori (Crataegus monogyna), 30 g, 10 linguriţe
Păpădie, frunze (Taraxum officinale), 30 g, 10 linguriţe
Pătlagină, frunze (Pantago major), 30 g, 10 linguriţe
Pelin alb, partea aeriană (Artemisia absinthium), 15, 3 linguriţe
Pir, rădăcină (Agropyren repens), 30 g, 6 linguriţe
Podbal, frunze (Tussilago farfara), 30 g, 10 linguriţe
Portocale, coajă (Citrus reticulata), 20 g, 4 linguriţe
Răchitan, partea aeriană (Lythrum salicaria), 25 g, 5 linguriţe
Roiniţă, frunze (Melissa officinalis), 30 g, 10 linguriţe (până aicea sunt 70 de plante)
Rostopască, partea aeriană (Chelidonium majus), 20 g, 4 linguriţe
Rozmarin, frunze (Rosmarinus officinalis), 15 g, 5 linguriţe
Salcâm, Acăţ, flori (Robinia pseudacacia), 20 g, 5 linguriţe
Sălcie, coajă (Salix albă), 25 g, 5 linguriţe
Salvie, frunze (Salvia officinalis), 30 g, 10 linguriţe
Sânziene galbene, partea aeriană (Galium verum), 30 g, 6 linguriţe
Săpunariţă, rădăcină (Saponaria officinalis), 10 g, 2 linguriţe
Scai vânăt, partea aeriană (Eryngium planum), 20 g, 4 linguriţe

205
 Schinel, partea aeriană (Cnicus benedictus), 20 g, 4 linguriţe (Continuare, ceai 70-100
plante)
Scorţişoare (Cinnamomum zeylonicum), 15 g, 3 linguriţe
Şoc, flori (Sambucus nigra), 20 g, 5 linguriţe
Spânz, rădăcină (Helleborus purpurascese), 10 g, 2 linguriţe
Splinuţă, partea aeriană (Solidago virgaurea), 20 g, 4 linguriţe
Stânjenel, rădăcină (Iris germanică), 10 g, 2 linguriţe
Stejar, coajă (Quercur robur), 10 g, 2 linguriţe
Sulfină, flori (Melilotus officinalis), 20 g, 5 linguriţe
Sunătoare, partea aeriană (Hypericum pereforatum), 30 g, 6 linguriţe
Sovârv, partea aerină (Origanum vulgare), 30 g, 6 linguriţe
Talpă găştii, partea aeriană (Leonorus cardiacă), 20 g, 4 linguriţe
Tarhon, partea aeriană (Artemisia dracunculus), 10 g, 2 linguriţe
Tătăneasă, rădăcină (Symphytum officinale), 20 g, 4 linguriţe
Teci de fasole uscate (Phaseolus vulgaris), 20 g, 20 linguriţe
Tei, flori (Tilia tomentosa), 15 g, 4 linguriţe
Traista ciobanului, partea aeriană (Capsella bursa pastoris), 10 g, 2 linguriţe
Trifoi roşu, flori (Trifolium pratense), 20 g, 5 linguriţe
Troscoţel, partea aeriană (Polygonum aviculare), 20 g, 4 linguriţe
Turiţa mare, partea aeriană (Agrimonia eupatoria), 20 g, 4 linguriţe
Ţintaură, partea aerină (Centaurium umbellatum), 20 g, 4 linguriţe
Urzică moartă albă, partrea aeriană (Lamium album), 30 g, 6 linguriţe
Urzică vie (Urtica dioica), 20 g, 4 linguriţe
Valeriană, rădăcină (Valeriana officinalis), 20 g, 4 linguriţe
Vâsc alb (Viscum album), 20 g, 10 linguriţe
Ventrilica, partea aeriană (Veronica officinalis), 20 g, 10 linguriţe
Verbină, partea aeriană (Verbena officinalis), 20 g, 4 linguriţe
Volbură, partea aeriană (Convolvulus arvensis), 10 g, 2 linguriţe
Zmeură, frunze (Rubus idaeus), 30 g, 10 linguriţe (Sunt 100 de plante)

Plantele de mai sus se macină cu moară de porumb. Se amestecă bine. Dacă amestecul
de plante nu se macină, atuncea se amestecă foarte bine, pe o coală albă mare pusă pe masă.
O linguriţă de amestec (pulbere) se fierbe 10 minute în 1000 ml de apă, se lasă în
repaus 10-15 minute, se strecoară. Dacă nu este pulverizată atuncea se pune la un litru de apă
4 linguriţe.

206
 Acest ceai tratează toate bolile.
Se ia 2 linguri înainte sau după masă, depinde de afecţiune (boală). Ambele ceaiuri
sunt foarte puternice.

Din acest ceai, amestec de plante (70-100 plante) am preparat extract alcoolic. 100 g
amestec de plantă la 1500 ml de alcool etilic de 65-70°, se lasă la macerat 14 zile, se agită, se
strecoară cu ajutorul unei pâlni şi vată. Se ia o linguriţă diluată în ceai, apă, suc, sau ca atare.
Extern se foloseşte la frecţii, comprese.

Din acest amestec se poate prepara şi o alifie. La 40 g de amestec (70-100 plante) se

pune 20 g frunze de ciumăfaie (Datura stramonium). Acest amestec de pulberi se fierbe în 500
g untură de porc, se lasă în repaus 2-3 zile, dar zilnic se încălzeşte până se topeşte, se
strecoară. Este utilă în dureri reuamtismale, inflamţia articulaţiilor (dureri). După strecurare la
topitură se poate adăuga 25 g ceară de albine şi10 g răşină de brad. Se unge locul afectat de
boală, la nevoie.
Se poate prepara numai amestecul din (până la), 70 de plante, dar se poate prepara
amestecul până la 100 de plante. Ambele ceaiuri sunt foarte puternice. Primul este original,
încercat (din 66-67 de plante). Cu acest ceai s-au vindecat mulţi bolnavi de boali foarte grave
(cancer).

Prepararea ceaiului Essiac

Materiale necesare, se respectă tot după desciere.

- oală de oţel inoxidabil de 15 litri cu capac;

- sită dublă cu plasă fină de oţel inoxidabil;
- pâlnie de oţel inoxidabil;
- 12 sau mai multe flacoane din sticlă marou, 170 ml cu capac, sterilizate, de măsurat
- cântar de bucătărie
Nu folosiţi aluminiu!

Ingrediente:

- 6,5 ceşti de rădăcină de Brusture (Arctium lappa)

207
 - 453 g Iarbă de măcriş (Rumex acetosella)
- 28,35 g rădăcină de Revent turcesc (Rheum palmatum), pisată;
- 11,34 g Coajă de ulm cu coajă netedă (Ulmus fulva), pisată
- 7,6 litri de apă distilată, fără sodiu

Modul de preparare (se respectă tocmai, pas cu pas)

1.) Amestecaţi complet ingredientele uscate (Puneţi conţinutul vegetal într-o pungă de
plastic (nailon) şi scuturaţi cu putere).
2.) Daţi un clocot apei distilate fără sodiu, în oală de 15 litri, cu capacul pus.
3.) Amestecaţi în apă o ceaşcă de ingrediente uscate. Restul plantelor depozitaţi-le într-un
loc uscat, întunecos şi răcoros. Puneţi la loc capacul şi lăsaţi compoziţia pe foc timp de
10 minute.
4.) Stingeţi focul. Răzuiţi cu spatula (lingura) marginile oalei şi amestecaţi bine mixtura.
Puneţi capacul la loc.
5.) Lăsaţi oala închisă timp de 12 ore, apoi aprindeţi aragazul la foc mic şi încălziţi
aproape de fierbere.
6.) Stingeţi focul. Strecuraţi lichidul în oală de 11 litri. Clătiţi oală de 15 litri şi sita. Apoi
strecuraţi din nou lichidul filtrat înapoi în oală de 15 litri.
7.) Turnaţi imediat lichidul fierbinte cu pâlnia, în sticlele sterilizate, având grijă să
închideţi strâns capacele (etanş). Lăsaţi sticlele la răcit, apoi strângeţi din nou
capacele.
8.) Puneţi sticlele la frigider. Formula nu conţine agenţi conservanţi. Dacă în sticlă se
formează depuneri, aruncaţi-o imediat!

Atenţie! Toate sticlele şi capacele trebuie să fie sterilizate după folosinţă dacă
intenţionaţi să le refolosiţi pt. această formulă.
Sticlelele şi capacele trebuie să fie spălate şi clătite complet, şi pot fi curăţate cu o
soluţie de 3% apă oxigenată. Pentru a pregăti soliuţia de 3%, amestecaţi 28,35 ml de apă
oxigenată 35% cu 311 ml de apă distilată. Lăsaţi-le în apă la înmuiat 5 minute, apoi clătiţi-le
şi ştergeţi-le. Dacă nu găsiţi apă oxigenată folosiţi o jumătate linguriţă de clorox în 4 litri de
apă.

Îndrumări de folosire ca preventiv

208
 Scuturaţi sticla. Luaţi 4 linguri de soluţie la culcare, pe stoamcul gol (după cel puţin 2
ore de la ultima masă). Soluţia se poate lua rece sau încălzită. Nu folosiţi cuptorul cu
microunde!

Îndrumări de folosinţă pentru bolnavi de cancer şi SIDA

Luaţi 4 linguri de soluţie dimineaţa, pe stomacul gol. Puteţi mânca după 5 minute de la
luarea soluţiei. Luaţi încă 4 linguri la culcare pe stomacul gol (după cel puţin 2 ore de la
ultima masă).
Dacă aveţi ulcer la stomac, soluţia trebuie diluată cu o cantitate egală de apă distilată.
Nu luaţi Essiac dacă faceţi tratamnet cu medicamente farmaceutice, este ineficient.

Essiacul mai vindecă: prostata, ulcerul la stomac, boala lui Basedow (guşă
exoftalmică), hemoroizi, ocluzii intestinale, cacer al pielii, bronşita.

1. Dacă aveţi cancer beţi 56 ml de lichid de trei ori pe zi.

2. Dacă aveţi diabet beţi 56 ml de lichid de două ori pe zi. Pt. întreţinerea
generală a sănătăţi luaţi 2 ceşti pe zi, câte 56 ml, de câte 2 ori pe zi, timp de 2
săptămâni, apoi o ceaşcă pe zi.

La noi în farmacie se vinde perhidrol 30%. Deci se amestecă 10 părţi perhidrol 30%
cu 90 părţi de apă disitilată. Se obţine o soluţie de 2,9-3,1%. Această soluţie este
comercializată la farmcie sub denumirea de apă oxigenată.

Ceai pentru vindecarea diabetului

10 g Mentă broştească (Mentha aquatica), 3 linguriţe, partea aeriană

10 g Sovârv (Origanum vulgare), 2 linguriţe, partea aeriană
10 g Cimbrişor (Thymus serpyllum), 2 linguriţe, partea aeriană
10 g Sunătoare (Hypericum perforatum), 2 linguriţe, partea aeriană
10 g Pelin alb (Artemisia absinthum), 2 linguriţe, partea aeriană
10 g Merişor (Vaccinium vitis idea), 3 linguriţe, frunze
10 g Fructe de ienupăr (Juniperus comunis), 2 linguriţe

Toate plantele se combină în părţi egale. Se folosesc plante bine uscate. Eu gramajele
în transformat în linguriţe. Deci se poate folosi măsurtoarea dată cu linguriţa. Eu aşa lucrez.

209
 Se pun 600 ml de apă la fiert, iar când începe să clocotească se pun 3 linguri de
amestec, şi se fierb 3 minute, acoperită.
Pe urmă se pune 2 linguriţe fructe de ienupăr pisate, şi se mai fierb încă 3 minute.
Apoi se lasă la rece acoperită.
Această cantitate se împarte în 3 părţi egale, şi se bea de trei ori pe zi, înainte de masă.
Această cantitate se prepară zilnic, timp de 3 săptămâni. După ce se face o pauză de 1
săptămână, după care se reia tratamentul.
Este o reţetă populară, se spune că vindecă diabetul. Reţeta a fost încercată (nu de
mine, autor).

Ceai antidiabetic

90 g Teci de fasole uscate (Phaseoli frucxtus), 90 linguriţe

60 g Frunze de afin (Myrtilli folium), 20 linguriţe
60 g Frunze de dud negru (Mori nigri folium), 20 linguriţe
60 g Frunze de mesteacăn (Betulae folium), 20 linguriţe
15 g Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor herba), 3 linguriţe, partea aeriană
15 g Pelin alb (Absinthii herba), 3 linguriţe, partea aerină

Se face infuzia dintr-o linguriţă de amestec la un pahar cu apă (250 m); la o cană de
apă în clocot se pune o linguriţă de amestec, se acoperă, se lasă în repaus 10-15 minute (să se
tragă), şi se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi. Acesta amestec de plante mai este
indicat în tratamentul cistitelor, pielonefritelor şi edemelor cardiorenale.

Ceai pentru pancreatită şi diabet

40 g Frunze de afin (Myrtilli folium), 13 linguriţe

20 g Frunze de dud alb (Morus albă), 6 linguriţe
10 g Frunze de nuc (Junglans regia), 3 linguriţe
10 g Frunze de urzică vie (Urtica dioica), 3 linguriţe
20 g Teci de fasole (Phaseoli fructus), 20 linguriţe
Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau 2 căni pe zi, timp de 7
zile, se ia o pauză de 3 zile, apoi se repetă cura, cel puţin de 5 ori.

Poţiune antidiabetică

210
Rp. 60 p Extract fluid de Lupin (Lupinus albuş)
60 p Extract fluid de Ciumărea (Galega officinalis)
2 p Extract fluide Mentă (Mentha piperita)
0,10 p Zaharină

Se iau 2-3 linguriţe pe zi.

Ceai hipoglicemiant (Coboară glicemia sângelui)

70 g Ciumărea (Galegae herba), 14 linguriţe, partea aeriană

70 g Teci de fasole uscate (Phaseoli fructus), 70 linguriţe
56 g Frunze de afin (Myrtilli folium), 18 linguriţe
56 g Frunze de urzică vie (Urtica folium), 18 linguriţe
14 g Frunze de salvie (Salviae folium), 4 linguriţe
14 g Rădăcină de păpădie (Taraxaci radix), 2 linguriţe

Se fierbe o linguriţă de amestec în 250 ml de apă timp de 10 minute, se lasă să se tragă

10-15 minute, se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.

Ceai pt. coborârea colesterolului

10 g Frunze sau rădăcină de Săpunariţă (Saponaria officinalis), 3 sau 2 linguriţe

10 g Flori de Gălbenele (Calendula officinalis), 3 linguriţe
20 g Rădăcină de Brusture (Arctium lappa), 4 linguriţe
30 g Cozi de cireşe (Cerasus avium), 30 linguriţe
20 g Teci de fasole uscate (Phaseolus vulgaris), 20 linguriţe
20 g Seminţe de Paracherniţă, Grâul potârnichii (Parietaria officinalis, H: Orvosi
falfű), 2 linguriţe
20 g Vulturică (Hireacium pilosella), 4 linguriţe, partea aeriană
25 g Anghinare (Cynara scolymus), 8 linguriţe, frunze
25 g Frunze de Creţuşcă (Filipendula ulmaria), 8 linguriţe, partea aeriană

O linguriţă de amestec se fierbe în 250 ml de apă, timp de 3 minute, se ia de pe foc, se

lasă în repaus acoperit 15 minute, se strecoară.

211
 Se beau 2 căni pe zi. Colesterolul duce la ateroscleroză.

Ceai pentru topirea pietrei la rinichi

20 g Turiţa mare (Agrimonia eupatoria), 4 linguriţe, partea aeriană

20 g Săpunariţă (Saponaria officinalis), 4 linguriţe
20 g Osul iepurelui (Ononis spinosa), 4 linguriţe, rădăcina
20 g Rădăcină de pir (Agopyren repens), 4 linguriţe
20 g Mătase de porumb (Zea mays), 20 linguriţe
20 g Frunze de merişor (Vaccinium vitis-idaea), 4 linguriţe
20 g Teci de fasole (Phaseolus vulgaris), 20 linguriţe

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau zilnic 3 căni de ceai.
Uni specialişti recomandă consumarea a doi litri de ceai pe zi.

Ceai pentru calculoză biliară

10 g Flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla), 3 linguriţe

30 g Flori de Albăstrele (Centaurea cyanus), 10 linguriţe
10 g Turiţa mare (Agrimonia eupatoria), 2 linguriţe, partea aeriană
10 g Rostopască (Chelidonium majus), 2 linguriţe, partea aeriană
15 g Măceşe (Rosa canina), 3 linguriţe, fructe
15 g Mătase de prorumb (Zea mays), 15 linguriţe

Infuzie din o linguriţă de amestec la o cană de apă (250 ml). Se beau 2-3 căni pe zi.

10 g Sunătoare (Hypericum perforatum), 2 linguriţe, partea aeriană

10 g Gălbenele (Calendula officinalis), 3 linguriţe, flori
5 g Rădăcină de Cicoare (Cichorium intybus), 1 linguriţă
5 g Rădăcină de Brusture (Arctium lappa), 1 linguriţă
10 g Frunze de Roiniţă (Melissa offcinalis), 3 linguriţe
5 g Rostopască (Chelidonium majus), 1 linguriţă, partea aeriană
10 g Turiţa mare (Agrimonia eupatoria), 2 linguriţe
15 g Volbură (Convulvulus arvensis), 3 linguriţe

212
 10 g Frunze de Anghinare (Cynara scolymus), 3 linguriţe
5 g Ţintaură (Centaurium umbelatum), 1 linguriţă
20 g Frunze de Salvie (Salvia officinalis), 6 linguriţe

Se face o infuzie din 2 linguri de amestec la 250 ml de apă. Se bea 2 căni pe zi, timp
de 14 zile.
Concomitent se va face presopunctură (apădsarea uşoară timp de 5 minute) la nivelul
ficatului.
Se continuă tratamentul cu un amestec obţinut din sucul de la ½ lămâie cu 200 ml ulei
de măsline şi cu ½ Kg miere. Din care se bea 100-200 ml pe zi, în mai multe reprize, timp de
o săptămână.
Se ţine post complet o zi. Se continuă tratamentul cu amestecul menţionat încă o zi.
Astfel se elimină calculi biliari după două zile.

Ceai pentru colecistită, dischinezii biliare, ceai hepatic

2 g Flori de Coada şoricelului (Achillea millefolium), 1 linguriţă

2 g Frunze de Mentă (Mentha piperita), 1 linguriţă
2 g Coajă de Cruşin (Frnagula alnus), 0,5 linguriţe
2 g Fructe de Măceşe (Rosa canina), 0,5 linguriţe
2 g Rădăcină de Păpădie (Taraxacum officinale), 0,5 linguriţe
2 g Mătase de porumb (Zea mays), 2 linguriţe
2 g Frunze de Turiţa mare (Agrimonia eupatoria), 1 linguriţă
2 g Rădăcină de Rostopască (Chelinodium majus), 0,5 linguriţe
2 g Flori de Sunătoare (Hypericum perforatum), 2 linguriţe
2 g Frunze şi rădăcină de Volbură (Convulvulus arvensis), 5-1 linguriţă

Două grame din amestec se fierbe 15 minute în 250 ml de apă, se lasă să se tragă 10-
15 minute, se strecoară. Se bea 3 căni de ceai înaintea meselor principale.

Ceai pentru ficat, splină, veziculă biliară şi pancreas

8 linguri rădăcină de Cicoare (Cichorium intybus)

6 linguri rădăcină şi frunze de Păpădie (Taraxacum officinale)
6 linguri partea aeriană de Cicoare (Cichorium intybus)

213
 În 250 ml de apă se fierbe 1 lingură de amestec timp de 3-4 minute, se lasă să se tragă
10 minute.
Se beau 3 căni pe zi.

Ceai antialergic şi desensibilizator

50 g Trei fraţi pătaţi (Viola tricoliris herb.), 10 linguriţe, partea aeriană

50 g Flori de Gălbenele (Calendula officinalis), 12 linguriţe
50 g Păducel, frunze şi flori (Crataegus monogyna), 16 linguriţe
50 g Cătină albă, fructe (Hippophaë rhamnoides), 10 linguriţe

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 200 ml de apă, se lasă să se tragă 10-15 minute
şi se strecoară. Se ia 3-4 linguri de ceai pe zi. Este bine ca la fiecare lingură să ieie un
comprimat de 200 mg vitamina C.

Un preparat farmaceutic pentru desensibilizare

Rp. Bicarbonat de sodiu...40 g

Carbonat de calciu...40 g
Citrat de sodiu...20 g
Sulfat de potasiu... 5 g
Sulfat de magneziu... 7 g
M.f. pulvis
D.S. intern, se ia de trei ori pe zi câte o linguriţă după masă

Ceai antialergic

50 g Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor), 10 linguriţe, partea aeriană

10 g Coada şoricelului (Achillea millefolium), 3 linguriţe, flori
5 g Flori de Lavandă (Lavandula angustifolia), 1 linguriţă
20 g Talpa găştii (Leonorus cardiacă), 4 linguriţe, partea aeriană
15 g Rădăcină de Brusture (Arctium lappa), 3 linguriţe

214
 Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la o cană de apă (250 ml de apă). Se beau 2-3 căni
de ceai pe zi, timp de o lună.

Ceai pentru cură de slăbire

30 g Mătase de porumb (Zea mays), 30 linguriţe

30 g Coajă de cruşin (Rhamnus frangula), 4 linguriţe
22 g Frunze de Mesteacăn (Betula albă), 7 linguriţe
22 g Fructe de Ienupăr (Juniperus communis), 3 linguriţe
15 g Teci de fasole uscate (Phaseolus vulgaris), 15 linguriţe
15 g Fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare), 1 linguriţe
15 g Fructe de Coriandru (Coraindrum sativum), 1 linguriţă

O linguriţă de amestec se fierbe în 200 ml de apă, timp de 2 minute, se lasă să se tragă

5-10 minute şi se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai zilnic, înainte de mesele principale.

Ceai contra obezităţi (slăbit)

40 g Frunze şi rădăcină de Păpădie (Taraxacum officinale), 6 linguriţe şi 4 linguriţe

10 g Mătase de porumb (Zea mays), 10 linguriţe
10 g Frunze de Mesteacăn (Betula albă), 3 linguriţe
15 g Flori de Şoc (Sambucus nigra), 5 linguriţe
10 g Volbură (Convulvulus arvensis), 2 linguriţe, partea aeriană
15 g Coajă de Cruşin (Rahmnus frangula), 2 linguriţe

O linguriţă de amestec se fierbe 5 minute în 250 ml de apă, se lasă în repaus, acoperit

10-15 minute, se strecoară. Se bea o cană dimineaţa pe stomacul gol, şi încă 2 căni după
mesele principale, cura durează o lună.

Ceai laxativ (purgativ, Plafar)

75 g Coajă de cruşin (Rhamnus frangula), 10 linguriţe

15 g Frunze de Roiniţă (Melissa officinalis), 5 linguriţe
60 g Volbură (Convulvulus arvensis), 12 linguriţe, partea aeriană
15 g Rădăcină de Lemn dulce (Glycyrhizia glabra), 3 linguriţe

215
 O linguriţă de amestec se fierbe 5 minute în 250 ml de apă, se lasă să se tragă 10-15
minute, se strecoară. Se bea câte o cană de ceai seara şi dimineaţa, în cazul constipaţiei
cronice.

Ceai depurativ, detoxificarea organismului

15 g Flori de Porumbar (Prunus spinosa), 4 linguriţe

10 g Flori de Şoc (Sambucus nigra), 2 linguriţe
20 g Frunze de Mesteacăn (Betula albă), 6 linguriţe
15 g Frunze de Nuc (Junglas regia), 5 linguriţe
20 g Frunze de Dud (Morus albă), 6 linguriţe
20 g Frunze de Urzică vie (Urtica dioica), 6 linguriţe

Infuzie (sau decocţie de 5 minute) dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se

beau 1-2 căni dimineaţa, la micul dejun, în cure de 2-3 luni.

100 g Fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare), 10 linguriţe

100 g Mentă (Mentha piperita), 50 linguriţe, frunze
100 g Cimbrişor (Thymus serpillum), 20 linguriţe, partea aeriană
100 g Flori de Şoc (Sambucus nigra), 25 linguriţe
50 g Rădăcină de Obligeană (Acorus calamus), 10 linguriţe
50 g Frunze de Nuc (Junglas regia), 16 linguriţe
20 g Frunze de Roiniţă (Melissa officinalis), 6 linguriţe
O lingură de amestec se fierbe 3 minute în 300 ml de apă, se lasă în repaus, acoperit
15 minute şi se strecoară. Se bea zilnic 300 ml de ceai de două ori pe zi, înainte de masă cu
20-30 de minute.

Ceai contra depunerilor de săruri, de calciu (creaza-formeaza ciocuri-osteofite),

acid uric

Se amestecă 100 g coajă de stejar, cu 500 g coajă de mesteacăn şi 500 g coaja plop de
munte.

216
 1 lingură de supă amestec de plante se opăresc cu 200 ml apă, se lasă să se răcească
10-25 minute, se strecoară.
Se ia o jumătate de pahar de trei ori pe zi. La începutul curei se înrăutăţeşte starea
generală, după un timp se va simţi uşurarea.

Ceai pentru a combate senzaţia de ameţeală şi de presiune asupra capului

2 linguri frunze de Mentă (Mentha piperita)

2 linguri frunze de Salvie (Salvia officinalis)
2 linguri Ţintaură, partea aeriană (Centaurium umbelatum)
2 linguri frunze şi flori de Păducel, fructe (Crataegus monogyna)
2 lingiuri de Măghiran, partea aeriană (Majorana hortensis)

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec las 250 ml de apă, se lasă în repaus 1 oră, se
strecoară.
Apoi se stoarce zeama de la o lămâie. Se bea repartizat în 2 porţiuni pe parcursul unei
zile.

Apoplexie, cheaguri de sânge pe creier, tulburări circulatori, dureri de cap,

ameţeli, vărsături, şi pareza unei părţi a corpului

În zona occipitală se întinde într-un strat subţire alifie de gălbenele, apoi se pune un
tampon de vată înmuiat în bitter suedez. Se acoperă locul cu o folie din plastic, peste care se
leagă o bucată de pânză uscată. Compresa se lasă timp de 2-4 ore.

Rădăcină de valeriană (Valeriana officinalis), rădăcină de angelica (Angelica

archangelica), coada racului (Potentilla anserina), flori de lavandă (Lavandula angustofolia),
frunze de măghiran (majorana hortensis), frunze de salvie (Salvia officinalis), toporaşi, toată
planta (Viola odorata), talpa găştii, partea aeriană (Leonorus cardiacă), frunze de rosmarin
(Rosmarinus officinalis), rădăcină de cerenţel (Geum urbanum), isop, partrea aeriană
(Hyssopus officinalis). Din fiecare plantă se ia o lingură, şi se amestecă bine, pe o coală albă
de hârtie pusă pe masă.
O linguriţă de amestec se opăreşte cu o cană de suc natural de mere (200 ml de suc), se
lasă un minut să se tragă, se strecoară. Se beau 2 căni pe zi.

217
 Ceai pentru ateroscleroză, inimă, sedativ

20 g Vâsc (Viscum album), frunze, 10 linguriţe

20 g Fructe de Păducel (Crataegus mogyna), 4 linguriţe
30 g Rădăcină de Valeriană (Valeriana officinalis), 6 linguriţe
5 g Flori de Arnică (Arnica montană), 1 linguriţă
15 g Flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla), 5 linguriţe
15 g Flori de coada şoricelului (Achillea millefolium), 5 linguriţe
10 g Frunze de Roiniţă (Melissa officinalis), 5 linguriţe
15 g Fructe de Ienupăr (Juniperus communis), 3 linguriţe
15 g Frunze de Mesteacăn (Betula albă)
20 g Sulfină, partea aeriană (Melilotus officinalis), 5 linguriţe

Se fierbe 5 minute ½ linguriţă de amestec de plante pulverizate la 500 ml de apă, să

lasă în reapus 15 minute, acoperit, se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi. Una dimineaţa,
şi o cană înainte de culcare.

Ceai sedativ, calmant, contra insomniilor, pt. dureri de cap

2 linguriţe flori de Lavandă (Lavandula angustofolia)

6 linguriţe flori, frunze şi fructe de Păducel (Crataegus monogyna)
6 linguriţe Talpa găştii, partea aeriană (Leonorus cardaica)
1 linguriţă fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare)
6 linguriţe rădăcină de Valeriană (Valeriana officinalis),
6 linguriţe flori de Tei (Tilia tomentosa)
10 linguriţe frunze de Roiniţă (Melissa officinalis)
2 linguriţe Sovârv, partea aeriană (Origanum vulgare)
20 linguriţe Con de hamei (Humulus lupulus)
2 linguriţe Rozmarin, frunze (Rosmarinus officinalis)
6 linguriţe Coada şoricelului (Achillea millefolium)
3 linguriţe de Muşeţel (Matricaria chamomilla)

218
 Se fierbe 5 minute o linguriţă de amestec la 250 ml de apă, se lasă în reapus acoperit
10-15 minute se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, una înainte de culcare cu 30 de
minute.

Ceai pentru tratarea astmului bronşic

120 g Frunze de Podbal (Farfarae folium), 40 linguriţe

45 g Isop, partea aeriană (Hyssopi herba), 9 linguriţe
45 g Cimbrişor, partea aeriană (Serpylli herba), 9 linguriţe
15 g Rădăcină de Nalbă mare (Althaeae radix), 3 linguriţe
15 g Rădăcină de Iarbă mare (Inulae radix), 3 linguriţe
15 g Frunze de Nalbă de pădure (Malvae folium), 5 linguriţe

O lingură de amestec se infuzează cu 200 ml de apă clocotită, timp de 40 de minute

(când clocote apa se ia de pe foc, se adaugă lingura de amestec din plante, şi se lasă în reapus
40 de minute, acoperit), se strecoară. Se beau 3-4 căni de ceai pe zi.

Ceai pentru fumători, expectorant (Curăţă căile respiratorii de mucusul format)

15 g Frunze de Nalbă mare (Althaea officinali), 5 linguriţe

15 g frunze de Podbal (Tussilago farfara), 5 linguriţe
15 g Sovârv, partea aeriană (Origanum vulgare), 3 linguriţe
15 g Cimbrişor, partea aeriană (Thymus serpillum)
22 g Isop, partea aeriană (Hyssopus officialis), 4 linguriţe
7 g Frunze de Nalbă de pădure (Malva sylvestris), 2 linguriţe
7 g Fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare), 1 linguriţă
7 g Tijă de Ideră (Hedera helix), 2 linguriţe
7 g Sulfină, partea aeriană (melilotus officinale), 2 linguriţe
7 g Plămânărica, frunzele (Pulmonaria officinalis), 2 linguriţe
7 g Cimbru de grădină, partea aeriană (Satureja hortensis), 2 linguriţe
7 g Verbină, partea aeriană (Verbena officinalis), 2 linguriţe

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau 3-4 căni de ceai pe zi.

219
 Ceai pentru guturai, răceală, gripă

2 linguriţe de Scorţişoare (Cinnamomum zeylonicum)

1 linguriţă de Cuişoare (Eugenia caryophillata)
1 linguriţă de Piper negru (Piper nigrum)
4 linguriţe fructe de Coraindru (Coriandrum sativum)
4 linguriţe fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare)
3 linguriţe Sovârv, partea aeriană (Origanum vulgare)
5 linguriţe flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)
2 linguriţe flori de Tei (Tilia tomentosa)

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau 3 căni de ceai pe zi, la
fiecare cană de ceai se adaugă sucul de la o jumătate de lămâie.
Ceaiul se îndulceşte cu miere sau zahăr. În 24 ore vindec orice fel de răceală.

Flori de Şoc (Sambucus nigra)

Flori de Tei (Tilia tomentosa) 18 linguriţe din fiecare plantă.
Flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi.

Ceai autovindecător ayurvedică

Rădăcină de Tătăneasă (Symphytum officinale L.), 1 linguriţă

Rădăcină şi frunze de Nalbă mare (Althaea officinalis), 1 linguriţă
Frunze de Pătlagină (Plantago major), 1 linguriţă
Busuioc sălbatic, partea aeriană (Prunella vulgaris), 1 linguriţă
Flori de coada şoricelului (Achillea millefolium), 1 linguriţă

Se ia câte o linguriţă din feicare plantă şi se amestecă bine pe o coală albă de hârtie. Se
face o infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă, se lasă în reapus 10-15 minute,

220
acoperit, se strecoară. Este un ceai foarte puternic. Provoacă constipaţie, deci este utilă în
diaree, colită.

Ceai yogin, ceai cu arome orientale din condimente

O bucată mică de Scorţişoare (Cinnamomum zeylonicum)

Două bucăţi de Cuişoare (Eugenia caryophillata)
Trei patru boabe de Piper negru (Piper nigrum)
O linguriţă de Kardamon (Elatteria cardamomum)

Tot amestecul se pune în 250 ml de apă, se fierbe 10-15 minute, se lasă 10-15 minute
în repaus, acoperit, se strecoară, se îndulceşte. Are propietăţi relaxante, alungă stările
depresive.

Ceai pentru colibaciloză şi toxiinfecţie cu bacteriul salmonella

3 linguriţe flori de Arnică (Arnica Montana); 2 linguriţe rădăcină de Valeriană

(Valeriana officinalis
3 linguriţe frunze de Mesteacăn (Betula albă); 2 linguriţe Sovârv, partea aeriană
(Origanum vulgare)
3 linguriţe flori de Gălbenele (Calenulda officinalis); 3 linguriţe flori de Şoc
(Sambucus nigra)
2 linguriţe rădăcină de Iarbă mare (Inula helenium)
2 linguriţe Mentă, partea aeriană (Mentha piperita)
3 linguriţe flori de Coada şoricelului (Achillea millefolium)
2 linguriţe Coada calului (Equsietum arvense)
2 linguriţe Coada racului (Potentila anserina)
10 linguriţe Con de hamei (Humulus lupulus)
O linguriţă de amestec se fierbe 5 minute în 250 ml de apă, se lasă în repaus 10-15
minute, acope-rit, se strecoară. Se bea câte o cană de ceai din oră în oră.
Se mai bea apă argiloasă, 100-200 ml din oră în oră. Acesta se prepară: o linguriţă de
argilă fin pulverizată şi cernută se pune în 250 ml de apă, se amestecă bine, se lasă în repaus
24 de ore, se amestecă bine şi se bea. Se administrează tinctură de propolis 30%, 40 de
picături, din trei în trei ore.

221
Rp. 40 g Ulei volatil de Eucalipt (Aetheroleum Eucalypti)
40 g Ulei volatil de Brad alb (Abies albă, Aetheroleum pini)
20 g Alcool etilic de 96° (Acohol aethylicus)

Se amestecă bine toate componentele. Şi se ia de trei ori pe zi câte 10 picături într-o

linguriţă de apă îndulcită, timp de 14 zile. Aceste picături din uleiuri volatile sunt utile în
colibaciloză urinară, infecţii urinare.

Ceai pentru cisitite, inflamaţii ale vezicii urinare, urinare grea dificilă

30 g Rădăcină de Osul iepurelui (Ononis spinosa), 6 linguriţe

30 g Rădăcină de Pir medicinal (Agropyrum repens), 6 linguriţe
10 g Rostopască, partea aeriană (Celidonium majus), 2 linguriţe
20 g Ţintaură, partea aeriană (Centaurium umbelatum), 4 linguriţe
10 g Rădăcină de Valeriană (Valerina officinalis)

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau 2-3 căni pe zi.
Nu se consumă: alcool, condimente, murături, fructe acre, lactate: lapte acru, iaurt.

Eczeme cu puroi, zemuidă, în plamă, pe dosul mâini

Se vindecă cu o soluţie saturată cu sare de bucătărie, se ţine mâna dimineaţa şi seara

15 minute într-un lighian, pe urmă se usucă mâna cu uscătorul de păr. Vezi reţeta numărul 11,
alifia cu salicil
Cu alifia salicilata se vindeca sigur.

Rp. 40 g Flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla), 10 linguriţe

30 g Flori de Şoc (Sambucus nigra), 10 linguriţe
30 g Flori de Tei (Tilia tomentosa), 10 linguiţe
10 g Flori de Coada şoricelului (Achillea millefolium), 3 linguriţe

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă, se lasă în repuas 10-15 minute,
acoperit, se strecoară, se beau 2-3 căni pe zi.

222
 EXT: comprese cu infuzie din coada şoricelului, muşeţel şi flori de gălbenele, toate în
părţi egale.
Se poate folosi numai o singură plantă din amestecul de mai sus (fol. Ext.)

Pentru eczeme uscate

- compresă cu infuzie din rădăcină de Brusture
- pensulări cu ulei de porumb
- alifie din rădăcină de ştevie (Rumex patientia)

Ungerea furunculelor cu răşină de brad, vindecă în trei zile furunculoza.

Elixir antifurunculos preparat din rădăcină de brusture (Arctium lappa):

Rp. 32 g Extract fluid de brusture; 200 g apă; Se ia câte un păhărel înainte de mesele
principale
20 g Alcool etilic de 95°
40 g Sirop simplu (Sirupus simplex)

Fracturile oaselor pot fi tămăduită cu o infuzie din flori de podbal (Tussilago

farfara), păpădie (Taraxacum officinale), liliac (Syringa vulgaris) şi rădăcină de brusture
(Arctium lappa) în părţi egale. Din acest amestec de plante se prepară o tinctură. (100 g
amestec + 500 ml alcool etilic de 70°, se lasă la macerat 14 zile, se agită zilnic, se strecoară cu
ajutorul unei pâlni şi vată)
Se întrebuinţează în formă de compresă. Această tinctură este utilă în escară (crustă
negricioasa care se formeză în urma mortificării unor ţesuturi). Concomient se fricţionează
locul afectat de boală cu ulei volatil de brad.

Ceai pentru combaterea feţei roşie a fetelor

20 g Trei fraţi pătaţi, partea aeriană (Viola tricolor), 4 linguriţe

30 g Roiniţă, frunze (Melissa officinalis)., 10 linguriţe
30 g Cimbrişor, partea aeriană (Thymus serpyllum), 6 linguriţe
30 g Conuri de hamei (Humulus lupulus), 30 linguriţe
10 g Talpa găştii, partea aeriană (Leonorus cardiacă), 2 linguriţe
30 g Fructe de măceşe (Rosa canina), 6 linguriţe

223
 Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă, se lasă în repaus 5 minute,
acoperit, se strecoară. Se beau 2 căni de ceai pe zi. Acest ceai mai alină durerile de cap
insuportabile.
Într-un litru de apă se pune 2 pumni de flori şi frunze de păducel (Crataegus
monogyna), se lasă o zi la macerat (la rece, să steie numai aşa). A doua zi se dă un clocot, se
lasă să se răcească, se strecoară. Se spală faţa dimineaţa şi seara înainte de culcare, timp de 3
săptămâni.

Se spală faţa cu pătrunjel. Primăvara se face o cură de 3 săptămâni cu cozi crude de

Păpădie (Taraxacum officinale), mestecând 5 tije crude pe zi.

Ceai pentru gastrită cronică, ulcer şi colecistopatii

4 linguriţe fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare)

6 linguriţe frunze de Mentă (Mentha piperita)
6 linguriţe frunze de Roiniţă (Melissa officinalis)
4 linguriţe rădăcină de Obligeană (Acorus calamus)

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 200 ml de apă, se lasă în repaus 10 minute,

acoperit, se strecoară. Se bea inghiţutură cu înghiţitura, de 2-3 ori pe zi.

Ceai gastric - 1 –

3 linguriţe de Sunătoare (Hypericum perforatum)

3 linguriţe flori de Salcâm (Robinia pseudoacia)
3 linguriţe flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)
3 linguriţe flori de Gălbenele (Calendula officinalis)
3 linguriţe rădăcină de Tătăneasă (Symphytum officinale)
3 linguriţe rădăcină de Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra)

Infuzie din 3 linguriţe de amestec la 500 ml de apă, se lasă în repaus 20 de minute,

acoperit, se strecoară. Se bea trei căni de ceai înaintea meselor principale. Acest ceai este
întrebuinţat în ulcer gastric şi duodenal şi în dischinezie biliară.

224
 Ceai pentru ulcer gastric şi duodenal

5 linguriţe flori de Nalbă mare (Althaea officinalis)

5 linguriţe flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)
5 linguriţe flori de Gălbenele (Calendula officinalis)
2 linguriţe Talpa găştii, partea aeriană (Leonorus cardiacă)
2 linguriţe rădăcină de Valeriană (Valeriana officinalis)
2 linguriţe de Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra)
5 linguriţe Conuri de hamei (Humulus lupulus)
1 linguriţă fructe de Coriandru (Coriandrum sativum)
1 linguriţă rădăcină de Tătăneasă (Symphytum officinale)

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau zilnic 2-3 căni de ceai,
între mese.

Ceai pentru cicatrizarea ulcerului gastric şi duodenal

6 linguriţe frunze de Mentă (Mentha piperita)

6 linguriţe frunze de Măghiran (Majorana hortensis)
6 linguriţe frunze de Roiniţă (Melissa officinalis)
4 linguriţe Busuioc, partea aerină (Ocimum basilicum)
4 linguriţe bulbi de Brebenel (Corydalis cavă)
6 linguriţe frunze de Salvie (Salvia officinalis)
4 linguriţe Verbină, partea aeriană (Verbena officinalis)

Infuzie din 4 linguriţe de amestec la un litru de apă, se fierbe 3 minute, se lasă în

reapus acoperit 15 minute, se strecoară. Se bea câte o cană de ceai, după fiecare masă
principală. Eventual Brebenelul se poate înlocui cu troscoţel (Polygonum aviculare).

Zona zoster, comprese

3 linguriţe flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)

5 linguriţe flori de Rosmarin (Rosmarinus officinalis)
5 linguriţe flori de Lavandă (Lavandula angustifolia)
2 linguriţe Cimbru de grădină (Satureja hortensis)

225
 4 linguriţe Busuioc, partea aeriană (Ocinum basilicum)
10 linguriţe frunze de Salvie (Salvia officinalis)

Infuzie 1 lingură de amestec la 250 ml de apă. Se pune compresă de trei ori pe zi câte
15 minute pe locul afectat de boală. Se mai poate aplica alifia universală din ceară şi răşină de
brad, vezi reţeta numărul 2.

Ceai pentru combaterea sterilităţii la femei (care nu poate să facă copii)

4 linguriţe rădăcină de Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra)

3 linguriţe Coajă de cruşin (Rhamnus frangula)
1 linguriţe fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare)
1 linguriţă fructe de Chimion (Carum carvi)
10 linguriţe frunze de Salvie (Salvia officinalis)

Se fierbe 5 minute o linguriţă de amestec cu 250 ml de apă, se lasă în repaus 10

minute, acoperit, se strecoară. Se beau 3 căni de ceai pe zi.

Ceai pentru gingivite, afte, inflamţiile cavităţi bucale

4 linguriţe Turiţa mare, partea aeriană (Agrimonia eupatoria)

3 linguriţe frunze de Salvie (Salvia officinalis)
2 linguriţe Cimbrişor, partea aeriană (Thymus serpyllum)
3 linguriţe rădăcină de Cerenţel (Geum urbanum)
2 bucăţi sau 3 capsule de mac (Papaverum somniferum), 12 g sau 18 g
10 g flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)

Infuzie dintr-o lingură de amestec la 250 ml de apă, se lasă în repaus 10-15 minute,
acoperit, se strecoară. Se face gargară, se ţine în gură. Circa 5-10 minute se ţine în gură, se
repetă de mai multe ori.

Ceai pentru gargară

10 linguriţe flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)

9 linguriţe frunze de Nalbă mare (Althaea officinalis)

226
 4 bucăţi capsule de mac (Papaverum somniferum)
3 linguriţe frunze de Salvie (Salvia officinalis)
1 linguriţă rădăcină de Cerenţel (Geum urbanum)
1 linguriţă Cimbrişor, partea aeriană (Thymus serpyllum)

Se pun 3-4 linguri în 500 ml de apă fiartă, se continuă fierberea 2 minute, se lasă 5
minute în repaus, acoperit, se strecoară. Se face gargară de mai multe ori pe zi. Are proprietăţi
antiseptice, antiinfalmatoare.

Ceai pentru lambri (Oxiuri, ascarizi)

6 linguriţe flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)

6 linguriţe flori de Vetrice (Tanacetum vulgare)
5 linguriţe de Pelin, partea aeriană (Artemisia absinthium)

infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă, se lasă în repaus 5 minute,

acoperit, se strecoară. Se bea timp de 3 zile, dimineaţa şi seara, câte o ceaşcă de ceai cald.

3 linguriţe flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)

2 linguriţe Coajă de cruşin (Rhamnus frangula)
5 linguriţe flori de Vetrice (Tanacetum vulgare)
20 linguriţe Pelin alb, partea aeriană (Artemisia absinthium)

Se fierb 2 linguriţe de amestec la 500 ml de apă, timp de 5-10 minute, se lasă în repaus
10-15 minute, acoperit, se strecoară. Se bea dimineţa şi seara câte o ceaşcă (100 de ml) de
ceai cald.
Aceste ceaiuri (pt. lambri) se bea cu precauţie, că conţin plante toxice (Vetricea,
pelinul).
Aceste ceaiuri se consumă numai între 3-5 zile, nu mai mult timp, eventual după o
pauză de câteva zile se repetă tratamentul. Dimineţa se bea pe stomacul gol.

Tratarea colitei cu ceai de Muşeţel

Cura durează 2-3 luni. Pentru eficienţă este recomandat consumarea a câte unui pahar
de infuzie călduţă între mese, pe stoamcul gol, la orele 10 şi 17.

227
 Se obţine o vindecare a colitei concomitent ce cea a ulcerului plus regim alimentar.
Regenerarea florei intestianle: în acest scop se administrează zilnic, până la
normalizarea florei, de 3-4 ori pe zi, câte o ceaşscă de infuzie concentrată. Adică: 3 linguriţe
flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla) infuzată cu 250 ml de apă, la care se adaugă ori o
linguriţă de lactoză ori o lingură dintr-o soluţie 4% acid lactic.

Tratament pentru ulcerul gastric şi duodeanl (Pt. colită)

6 linguriţe rădăcină de Lemn dulce (Gycyrrhiza glabra)

6 linguriţe Sunătoare, partea aeriană (Hypericum perforatum)
3 linguriţe Troscoţel, partea aeriană (Polygonum aviculare)
5 linguriţe frunze de Roiniţă (Melissa officinalis)
10 linguriţe frunze de Pătalgină (Pantgo major)
10 linguriţe flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla)
10 linguriţe flori de Coada şoricelului (Achillea millefolium)

Peste 1 linguriţă de amestec se toarnă 200 ml de apă clocotită, se ţine acoperit 2 ore, se
strecoară.
Se bea 3-4 ceşti de ceai pe zi, înaintea meselor. Dar acest ceai se poate bea şi în cazul
ulcerului gastro-duodenal, dar este recoamndat pt. tratarea colitei împerună cu ceaiul de
muşeţel.

Ceai pentru colită (Plafar, magazin)

35 g flori de Coada şoricelului (Achillea millefolium), 8 linguriţe

28 g flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla), 7 linguriţe
14 g frunze de Roiniţă (Melissa officinalis), 5 linguriţe
7 g frunze de Mentă (Mentha piperita), 2 linguriţe
35 g Sunătoare, partea aeriană (Hypericum perforatum), 7 linguriţe
14 g Talpa găştii, partea aeriană (Leonorus cardiacă)
7 g Capsule de mac (Papaverum somniferum), 1 bucată
7 g fructe de Fenicul (Foeniculum vulgare)

Infuzie dinztr-o lingură de amestec la 250 ml de apă. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi,
după mesele principale. Este utilă în colită, entercolită, cu sau fermentaţie.

228
 Ceai antidiareic

7 g Coada racului, partea aeriană (Potentilla anserina), 1 linguriţă

14 g Răchitan, partea aeriană (Lythrum salicaria), 3 linguriţe
14 g Turiţa mare, partea aeriană (Agrimonia eupatoria), 3 linguriţe
14 g Cimbrişor, partea aeriană (Thymus serpillum), 3 linguriţe
7 g Mentă, frunze (Mentha piperita), 2 linguriţe
14 g Coajă de stejar (Quercus robur), 3 linguriţe
14 g Frunze de nuc (Junglans regia), 5 linguriţe
60 g Rădăcină de cerenţel (Geum urbanum), 12 linguriţe

Decoct (se fierbe 10-15 minute) dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă, se lasă
în repaus 10-15 minute, acoperit, se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi. Este indicată în
gastroenterită şi colită cronică.

Un leac popular pt. tratarea colitei

Se face o soluţie saturată (se dizolvă până se dizolvă, de la un timp rămâne substanţa
nedizolvată în soluţie) cu amidon şi ţuică de casă. În 100 de ml de ţuică se dizolvă amidon
până rămân particule nedizolvate. Această soluţie se bea în două reprize (în decursul unei
zile).

Un ceai care favorizează digestia laptelui, separând cazeina

Într-un borcan se pune 2 linguriţe pulbere de Ulm (Ulmus campestris) şi un pahar de

apă care se agită energic. După amestecare se adaugă 2 pahare de apă clocotită şi se amestecă
bine, tot preparâtul.
1. Pentru tratarea pleureziei (inflamaţia pleurei, pleursa este o membrană care
înveleşte plămânii), ascitei (exces de lichid în interiorul peretelui abdominal),
boli de piept. Decot din 2 linguri cu pulbere scoarţă de Ulm la 1000 ml de
apă, se lasă să se răcească şi se strecoară. Se bea 4-5 căni pe zi.
2. Pentru tratarea ascitei, curăţirea sângelui în erupţii tegumentare. Decoct din
50 g pulbere scoarţă la 1000 ml de apă, se fierbe până scade la jumătate, se
lasă să se răcească, se strecoară.

229
 Se bea o ceaşcă dimineaţa şi una seara.

Ceai din 6 plante care opreşte cancerul, stopează cancerul (Din emis. TV)

14 linguriţe frunze de Mentă (Mentha piperita), 4 linguriţe

14 g rădăcină de Valerină (Valeriana offiicnalis), 3 linguriţe
14 g Busuioc, partea aeriană (Ocinum basilicum), 3 linguriţe
14 g Lavandă, flori (Lavandula angustofolia), 3 linguriţe
14 g Anason, seminţe (Pimpinelă anisum), 1 linguriţă
12 bucăţi de nuci

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se face 2 săptămâni tratament,

repaus 2 săptămâni, tot aşa.

Ceai antireumatic

30 g Frunze de mesteacăn (Betula albă), 10 linguriţe

30 g Frunze de frasin (Fraxinuds excelsior), 10 linguriţe
4 g Fructe de ienupăr (Juniperus communis), 1 linguriţă
45 g Coajă de salcie (Salix albă), 6 linguriţe
14 g Coada calului (Equisetum arvense), 3 linguriţe
14 g Teci de fasole (Phaseolus vulgaris), 14 linguriţe
14 g Flori de şoc (Sambucus nigra), 5 linguriţe
14 g Rădăcină de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra), 3 linguriţe

O linguriţă de amestec se fierbe 2 minute în 250 ml de apă, se lasă în repaus 10-15

minute, acoperit, se strecoară. Se beau 3 căni de ceai pe zi, în diferite forme de reuamtism şi
gută.

Ceai contra colicilor

19 g Capsule de mac (Papaverum somniferum), 3 bucăţi

37 g Flori de muşeţel (Matricaria chamomilla), 9 linguriţe
27 g Flori de coada şoricelului (Achillea millefolium), 9 linguriţe
22 g Frunze de roiniţă (Melissa officinalis), 7 linguriţe

230
 15 g Fructe de fenicul (Foeniculum vulgare), 1 linguriţă
22 g Mentă, frunze (Mentha piperita), 4 linguriţe
10 g Cimbru, partea aeriană (Satureja hortensis), 2 linguriţe

Infuzie dintr-o linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Este
indicată în colici stomacale şi intestinale, calmant.

Ceai contra colicilor pentru copii

45 g Flori de muşeţel (Matricaria chamomilla), 11 linguriţe

15 g Frunze de mentă (Mentha piperita), 5 linguriţe
60 g Fructe de fenicul (Foeniculum vulgare), 10 linguriţe
30 g Fructe de coriadru (Coraiandrum sativum), 5 linguriţe

Infuzie dintr-o ½ linguriţă de amestec la 250 ml de apă. Se beau câte 50-100 ml de

ceai, 2-3 ori pe zi.

Adminstrarea, prepararea ceaiului din Mărul lupului (Aristolochia clematitis)

Intern ca ceai: infuzie sau decocţie preparată din 12-15 g (1-2 linguri) partea aeriană
sau frunzele plantei la 1000 ml de apă, se lasă în repaus 10-15 minute, acoperit, se strecoară.
Se bea câte 2 ceşti pe zi.
Decocţie, 5-10 minute se fierbe 1 linguriţă partea aerină a plantei cu 500 ml de apă, se
lasă în repaus 10-15 minute şi se strecoară. Se ia pe zi 1-5 linguri, cu reşterea dozei, treptat de
pe o zi pe alta. După o lună de taratament se recomandă o pauză de 2 săptămâni. Este plantă
toxică!
Alte moduri de întrebuinţare: cancer intestinal, - de rect, - genital, de prostată. Se
recomandă
clismele şi irigaţiile cu Mărul lupului la 1-2 zile, cu următorul extract: 1 lingură rasă
pulbere de Mărul lupului, 1 lingură rădăcină de Tătăneasă (Symphytum officnale) şi o lingură
flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla), se lasă la macerat în 500 ml de apă deseară până
dimineaţă, se strecoară.
Maceratul se pune deoparte, iar planta rămasă după strecurare se fierbe în 500 ml de
apă, până scade la jumătate. Se lasă la răcit decotul, după ce se combină cu maceratul.
Se fac irigaţii (clisme), se ţine 10 minute în intestin.

231
 Cancerul pulmonar: - se fac 7 zile, se ia o pauză de 3 zile, şi se continuă intern cu
ceai de Mărul lupului, preparat, ca mai înainte, dar fără rădăcină de Tătăneasă, deci: 1 lingură
de pulbere rasă de Mărul lupului şi 1 lingură de Muşeţel la 500 ml de apă. Se beau de 3 ori pe
zi câte 60 de ml (aproximativ 12 linguri), pe stoamcul gol.

Tumoare diferenţială la baza limbii

Mărul lupului (Aristolochia clematitis), 1 vârf de cuţit, pulbere

Roniţă (Melissa officinalis), 1 linguriţă pulbere
Salvie (Salvia officinalis), 1 linguriţă pulbere
Lemnul Domnului (Artemisia abrotanum), 1 linguriţă pulbere

Din Mărul lupului se ia un vârf de cuţit de pulbere, iar din celalalte câte o linguriţă
rasă de pulbere pe zi, pe stomacul gol, cu puţină apă.

După o lună a început cura cu spânz (Helleborus purpurascens). A început cu 0,1 g (a

zecea parte dintr-un gram), administrat de 2 ori pe zi, cu 1 g pulbere de Lemnul Domnului.
Din trei în trei zile, a crescut cu 0,1 g, până a ajuns la 0,5 g de Spânz pe zi. Această doză
provoacă diaree, s-a redus la 0,2 g pe zi. După 21 de zile s-a văzut rezultatul acestui
treatament.

Mărul lupului mai este recomandat în tratarea: anorexia atonică, hemoptizie

(pierderi de sân- ge prin gură), cu sau fără tuse, datorate unori boli ca: tuberculoza,
traumatisme toracice sau pulmonare, tumori pulmonare, laringite, traheite, hipertensiune
arterială, ateroscelroză, intoxicaţii.
(Se mai poate bea ceai rece de: frunze de Urzică vie, traista ciobanului, frunze de
Gutui (Cydonia oblonga), frunze de Vişin (Cerasus avium), scoarţă de Stejar), febre
intermintente, stări nervoase, astm umed, gută cronică, paralizii, amenoree, menstruaţii
dificile, pt. eliminarea lohiilor după naştere, faringită, osteomelită (inflamaţia măduvei
osoase). Mai vezi ind. la “Tinct. de mărul lupului.

Mod de preparare şi de adminstrare a Spânzului (Helleborus purpurascens)

Decoţia preparată din 2-10 g rizomi şi rădăcină (1 linguiţă = 5 g de rădăcină) la 1000

ml de apă sau vin alb, se fierbe până scade cu o treime, se strecoară prin mai multe pânze

232
(tifon), eu l-am strecurat cu ajutorul unei pâlni şi vată. Se iau 1-3 linguri pe zi, timp de 10-12
zile.

Ceai pentru vindecarea tumotrilor cerebrale din Spânz

Se fierb 2 litri de apă, timp de o jumătate de oră. Din apă fiartă se măsoară 1 ¼ l (1200
ml), în care se pun 7 linguriţe pline cu vârf de Spânz pişat (mărunţit), şi se mai fierb 5 minute.
Se lasă la răcit, apoi se strecoară prin tifon. Sticlă se ţine în frigider.
În prima zi se ia câte o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, după mese. A doua zi, se
iau câte 2 linguriţe dimineţa, la prânz şi seara, după mese. A treia zi se iau câte 3 linguriţe.
Doza zilnică se măreşte cu câte o linguriţă pe zi, până se ajunge la 20 de linguriţe, dimineaţa,
20 la prânz şi 20 seara
Se face o pauză de 10 zile, după care se repetă tratamentul. Dacă nu ajunge cantitea de
ceai prepârât atuncea se mai prepară o porţie. Este reţetă populară, s-a vindecat cineva cu
această reţetă.
În cazul mastopatiei (afecţiune benignă, chisturi, înduraţi a sânului), boli ale sângelui
şi tumori Cerebrale V. Tisenco recomandă: o lingură flori uscate de Castan sălbatic (Aesculus
hipocastanum) sau 2 linguri de flori proaspete, se pun în 200 ml de apă clocotită, se lasă în
repaus 6-8 ore.
Se ia câte o înghiţitură la o repriză. În decurs de o zi se beau 1-1,5 litri de ceai.

O linguriţă frunze de Rostopască (Chelidonium majus) uscate se amestecă cu 2

linguriţe de unt topit. Cu acest unguent se ung locurile afectate (Mastopatie, galnda mamară,
tumori cerebrale).

ADMINISTRAREA PELINIŢEI (A PLANTEI), LAT. ARTEMISIA

ANNUA

Cele mai tari dintre specii sunt Pelinul alb (Artemisia absinthium) ce creşte în toată
lumea.
Pelinul alb are acţiune antibacteriană, antimalarica, antifungica, imunomodulatoare,
vermifuga, antiinflamatoare, diaforetica, antihepatoxica, euforizanta, antiamibica (amibiaza
este o boală cosmopolitana intestinala, amibele sunt cantonate în colon, se manifestă prin 10-
15 scaune zilnice, dureri abdominale), antipiretica, stimulare gastric, coleretica, tonic amar,

233
uşor relaxant muscular. Este eficient împotriva malariei, Staphilococcus aureus, Nae gleria
floweri, Pseudomonas aeruginosa, Candida albicans, Klebsiella pneumonia, viermilor
intestinali.
Şi Peliniţa, Matura raiului, Năfurica (Artemisia annua), acesta se foloseşte pentru
tratarea malariei dar s-a descoperit ca este utilă în tratarea bolilor canceroase (leucemia,
cancer de colon, melanomul-cancer de piele, cancer la san, cancer la prostate, tumori
cerebrale, cancer la rinichi, cancer al pancreasului, cancer osos, cancer laringian). Cel mai
important este întrebuinţarea extractelor din Peliniţa, ca artemisinina, artesunate (60 mg sub
formă de injecţie intramuscular, şi 50 mg de tableta de artesunate, în tratarea cancerului
laringian, unde se ia 150 mg sulfat de fier şi 0,5 mg capsule de acid folic, tratamentul
cancerului laringian este descris în amănunţime), artemether, dihidroartemisina. Este
important să se ieie extracte de Peliniţă, căci aicea se ştie concetratia dozajul exat al
extractului. Căci pe zi trebuie luat 100-1200 mg (0,1 g-1,2 g) de artemisinina.
Dacă se ia prea mult fier şi se ia puţină artemisinina sau derivaţi al acestuia atuncea
celulele canceroase se înmulţesc, nu am făcut nimic aşa.

În Asia frunze de Peliniţă se ia 25-40 mg (0,025 g-0,05 g) per kilogram corp de trei ori
pe zi înainte de mese, timp de 7 zile. Deci un om la 70 de kilograme ia odată (o doză) 1750
mg (1,75 g) frunze de Peliniţă (25 mg frunze de peliniţă x 70 kg = 1750 mg = 1,75 g).
În total într-o zi se ia 5250 mg (5,25 g) frunze de Peliniţă, aceasta doza este repartizat
în 3 reprize pe zi (de trei ori pe zi se ia 1,75 g frunze de Peliniţă).
Dacă un om de 70 de kilograme ia pe zi 40 mg (0,04 g) frunze de Peliniţă, atuncea o
dată, o doza este de 2800 mg (2,8 g) (70 kg om x 40 mg frunze de Peliniţă = 2800 mg = 2,8
g).
Atuncea într-o zi în total se ia 8400 mg (8,4 g) frunze de Peliniţă. Aceasta doza este
repartizat în 3 reprize pe zi (deci de trei ori pe zi se ia 2,8 g frunze de Peliniţă). O linguriţă de
frunze uscate şi bine mărunţite cântăresc 2-3 g (aproximativ).

Dintr-un kilogram de frunze uscate de Peliniţă se extrage cca. 8 g de Artemisinina.

Dacă se împarte 1000 g cu 8 g atuncea rezulta125 g de plantă. Dacă 125 g se împarte cu 8 g
atuncea rezulta 15 g de plantă. Dacă 1000 g se împarte cu 8 g atuncea rezulta 12,5 g.

Capsule “00” se ia 1-5 capsule odată, cu conţinut de plantă 500 mg (0,5 g) de patru ori
maxim pe zi. Deci 5 capsule la 500 mg x 4 ori pe zi = 10000 mg (10 g), de plantă se ia pe zi.

234
Deci 5 capsule odată la 500 mg = 2500 mg (2,5 g), 5 capsule 4 ori pe zi = 20 de capsule x 500
mg planta = 10000 mg (10 g) de plantă. Deci într-o zi se ia în total 10 g de plantă, Peliniţa.
Dacă facem o comparaţie cu ceaiul tot cam atâta vine. 8-10 g de Peliniţă uscată vine
infuzat cu 500-700-1000 ml de apă, se lasa să se răcească (sau 12 minute se lasa se steie
acoperit), se consuma călduţ, după o masă uşoară, timp de 5 zile, se ia o pauză de 2 zile, cura
durează până la vindecare totală (de la câteva săptămâni la câteva luni).
Se usca bine planta, se macina foarte fin, şi se umple capsula cu pulberea de plante,
sunt aparate special de încapsulat. Se ştie ca planta conţine numai 0,01-0,5-0,7% de
artemisinina.
Pe zi trebuie luat 100-1200 mg de artemisinina. La prepararea ceaiului se extrage 40%
de artemisinina. Peliniţa cotine 0,3-1% ulei volatil şi artemisinina (0,01-0,7%).
Într-o ceaşcă de ceai este extras 200 mg (0,2 g) de flavonoizi, plus artemisinina.
Consumul zilnic a 3 căni de ceai timp de 2 săptămâni ajuta creşterea flavonoizilor din sânge
cu 25%.
Astfel organismul este stimulat să se apere de cancer.
Dacă se foloseşte la calcularea dozei de plantă uzuala regula de trei simplă atuncea pe
zi aproximativ tot atâta iasă, 6 g de plantă (Peliniţa) se ia pe zi (în totalitate).
Se calculează la 100 g de plantă (corespunde) 0,5% Artemisinina, la 1200 mg
corespunde x.
Atuncea 1200 x 0,5 = 600: 100 = 6 g de plantă. Deci pe zi trebuie luat 6 g de plantă ca
să fie introdus în oraganism 1200 mg de Artemisinina (pe zi). Dacă 6 g (6000 mg) de plantă
se încapsulează atuncea iasă 12 capsule (o capsulă este de 500 mg, 0,5 g). 12 capsula: 3 este
egal cu 4, atuncea se iau 4 capsule de trei ori pe zi. Dacă am calculat corect şi nu am greşit la
calcule.

Scurta prezentare a Peliniţei, Matura raiului, Năfurica, Pelin dulce, Chin. Qinghaosu,
Engl.
Sweet wormwood, Hu. Édes üröm, Egynyári üröm, Lat. Artemisia annua. Face parte
din familia Asteraceae, este o plantă anuala care creşte viguroasă, arbustiforma, atingând şi 2
metri, are tulpina unimuchiata cu ramificaţii alternante, tulpina fiind acoperită cu peri fini
mătăsoşi de culoare gri-verzuie. Florile sunt dispuse în capitule mici de 2-3 mm de culoare
verde sau gălbuie. Polenul este allergen, find toxic. Perioada de înflorire din iulie până în
octombrie. Dacă se doreşte obţinerea de ulei volatil atuncea se recoltează în perioada de
înfloririi totale (50 cm partea de sus a plantei). Dacă se recoltează pentru obtinerea-extragerea
artemisininei atuncea se recoltează când planta a dat boboci. Toamna tulpină plantei devine

235
roşiatică. Planta se foloseşte intern, şi extractele din planta, dar şi extern se foloseşte petnru
tratarea bolilor de piele, eczeme, boli de ochi.

Prepararea ceaiului de peliniţa (1)

În străinătate se vinde un ceai de peliniţă (40 g un pachet), modul de întrebuinţare

folosire este următorul: peste 8 g de peliniţă (planta uscată) se toarnă 500-700 ml de apă în
clocot, se lasă acoperit să se tragă 12 minute, se strecoară. Se bea călduţ după o masă uşoară,
înainte de consumarea ceaiului este recomandat să se ieie o linguriţă ulei de armurariu. Ceaiul
trebuie consumat în decursul-interval (timp) 30-60 de minute.
Înainte de consumarea ceaiului cu 3 ore nu se consumă antioxindante (alimente)
puternice, vitamina C, şi după două ore de consumarea ceaiului tot nu se consumă
antioxidante puternicie (alimente) vitamina C. Dar în timpul curei trebuie consumate alimente
cu efecte antioxidante puternice (ca: catina, afin, coacăz negru, măceşe).
Ceaiul se bea după masă târziu, sau seară.
O lingură de plantă uscată şi bine mărunţită este egal cu 8-10 g de plantă uscată partea
aeriană; o linguriţă de plantă uscată partea aeriană este egală cu 4-5 g de plantă.
8 g planta partea aeriană uscate este echivalent cu 1,5-2 linguriţe. O linguriţă de plantă
plină, partea aeriană este egal cu 4-5 grame. Deci se folosesc 1,5-2 linguriţe de plante la 500-
700 ml de apă.

Ceaiul se bea timp de 5 zile, după 5 zile de consumarea ceaiului se ia o pauză de 2

zile, pe urmă se începe din nou. Cura durează până la vindecare totală, ce poate dura câteva
săptămâni sau câteva luni. Dacă în timpul curei vă veţi simţi rău atuncea trebuie scăzută doza.
Este normal că în timpul curei vă veţi simţi puţin rău, căci se distrug celulele canceroase. În
timpul curei este indicat de a se consuma mai multă apă (repartizat egal).
Este interzisă folosirea ceaiului în cazul radioterapiei după 30 de zile.
În timpul chimioterapiei este interzisă folosirea ceaiului.

Ceaiul se prepară (2): peste 8-10 g planta uscată se toarnă 5-10 dl de apă în clocot, se
lasă să se răcească. Se consuma călduţ. Înainte şi după folosirera ceaiului cu 2-3 ore nu se
consumă vitamina C. După fiecare 5 zile de consumarea ceaiului se ţine 1-2 zile pauză.
Ceaiul se bea mai mult timp, până la vindecare. 5 dl – 10 dl = 500 – 1000 mililitri
(ml).

236
 Deci se folosesc 2 linguriţe de plante uscate, partea aeriană. Dacă plantă este proaspătă
atuncea se pune mai mult, cantitate dubla.
Este interzisă folosirea ceaiului în cazul radioterapiei după 30 de zile.
În timpul chimioterapiei este interzisă folosirea ceaiului.
În timpul curei se consuma mult lichid.
Chinezoaica Youyou Tu a primit Premiul Nobel în anul 2015 pentru descoperirea sa.
Pentru extragerea Artemisininei din Peliniţa, şi prepararea dehidroartemisininei.

Contra limbricilor, se dau la copii, după vârstă, 1-2 linguriţe ceai de Spânz,
dimineaţa, timp de 2-3 zile. Adică din decoţie, 2-10 g rad. De Spânz la un litru de apă. Tot în
scop vermicid se poate administra pulbere din frunze de Spânz, în doze 0,50 – 1 g (un vârf de
cuţit) în apă îndulcită cu miere, repetat de 3 ori pe zi, la câteva zile. Ori se face o decocţie de
frunze, 2-4 g (1 linguriţă) la 180 ml de apă, cantitatea care se bea în cursul unei zile, în mai
multe prize.

Ceai cardiotonic – infuzie dintr-o jumătate linguriţe de frunze la 500 ml de apă, se

lasă în reapus 1 minut, se strecoară. Se bea zilnic o jumătate cană de ceai.

EXT. (baie pt. reumatism). Decocţie cu 100-250 g de Spânz la 5 litri de apă,

fierbându-se o jumătate de oră. Acest decoct se toarnă la apa de baie. Durata băi este de 15-20
de minute, se vor repeta zilnic, timp de 10-12 zile (folosându-se aceeaşi decocţie, reâncălzită).

Indicaţii terapeutice: purgativ drastric, ocitocic (stimulează contracţiile uterului în

timpul naşteri cardiotonic (frunzele), epilepsie, cefalgii, dermatite, eczeme, amenoree,
inflamaţia intestinului gros amorţeala nervilor a mâini, dureri de burtă, hernie, reumatism
abarticular, nevralgia sciatică, infecţii, furunculoză, flegmoane (inflamaţia acută sau subacută
a ţesutului conjunctiv subcutant sau profund), împrăştie tumoarea pe creier, sub formă de
injecţii intravenoase bine dozate ajută în reumatism, ascită (exces de lichid între două
membrane ale peritoneului, abdomenului).
Vezi tinctura numărul 55, “Tinctura din Spânz”.

Miopia

237
 Defect al cristralinului care nu permite formarea imaginile obiectelor îndepărte pe
retină, ci înaintea ei (vedere scurtă).

84 g flori de Crăiţe (Tageta erecta), 21 linguriţe

70 g fructe şi frunze de Afin (Vaccinium myrtillus), 5 şi 11 linguriţe
56 g fructe de Măceşe (Rosa canina), 9 linguriţe
42 g Coada calului (Equisetum arvense), 8 linguriţe
42 g flori de Arnică (Arnica montană), 10 linguriţe
28 g flori de Lavandă (Lavandula angustifolia), 7 linguriţe
28 g Saschiu mic (Vinca minor), 5 linguriţe, partea aeriană
14 g scoarţă de Salcie (Salix albă), 2 linguriţe

Decoct din 1 linguriţă de amestec la 250 ml de apă (se fierbe timp de 10-20 de minute,
la foc mic, acoperit), se lasă în repaus 10-15 minute, acoperit, se strecoară.
Se bea 1-2 litri pe zi, 1-2 luni pe trimestru.

Tratarea miopiei cu frunze de Corn (Cornus mas)

Frunzele de Corn se recoltează începând din 25 iunie până la 1 septembrie. Se usucă.

Seara se spală ochi cu ceai de Muşeţel şi frunze de Corn.
Infuzie dintr-o linguriţă de frunze de Corn la 250 ml de apă. Un tifon curat se înbină în
infuzia din frunze de Corn fără a fi stors, se pune compresă pe ochi, şi să stă aşa, 15-30 de
minute, clipind din pleoape. Compresa se aplică alternativ, trei zile da, trei zile nu.
Dacă apare o îmbunătăţire a vederi, atunci nu se mai poartă ochelari. După o cură de
18 zile tratamentul se întrerupe o lună. În timpul curei este interzis vizionarea Televizorului,
şi folosirea calculatorului.

PREPARATE DIN ORGANE ANIMALIERE

Tincturi – se prepară din veziculă biliară, tiroidă, suprarenale, testiculă, ovare, şi

pancreas, se mai foloseşte şi placenta.
Tiroida, suprarenalele, testiculele, ovarele şi pancreasul se ia de la animale mari: boi,
oi, capre, porci; iar vezicula biliară corespunde şi de la animale mici, păsări, găină.
După sacrificarea animalului se scot organele dorite din cavităţile sale, în condiţii
igienice, se taie în bucăţi mici (se toacă). Se pun în vase de sticle cu dop.

238
 Organele trebuie să fie recoltate de la animale tinere sănătoase. Înainte de prelucrarea
organului animalier va fi supus unui control parazitologic, bacteriologic şi virusologic.

Formulă generală de preparare a tincturilor

La 20 g produs animalier se pune 80 ml de alcool etilic de 90°-95°, se pune în vase de

sticlă cu dop. Macerarea se face la temperatura camerei (20-25°), timp de 10-12 zile, se agită
zilnic de mai multe ori trebuie să fie închis er metic vasul.
Se strecoară, se păstrează în vase de sticle sterilizate în prealabil (înainte). Ferit de
cădură, lumină şi umiditate. Se păstrează 4-6 luni, la temperatura camerei.

Tinctura din vezicula biliară se prepară: se face o incizie în peretele vezicii, se

scurge lichidul biliar într-un vas. 50 ml lichid biliar se amestecă cu 50 ml de alcool etilic de
90°-95°, se lasă la măcerat 12 zile, se agită zilnic, se strecoară.

Indicaţii terapeutice şi modul de administrare a preparatelor din organe

animaliere:

Tinctura biliară: insuficienţă hepatică; hipochinezie biliară; dispepsii (indigestie);

colecistectomie.
Se iau 30-60 de picături de trei ori pe zi, cu 20-30 de minute înaintea meselor
principale.
Contraindicaţii: hiperchinezie biliară; obstrucţie biliară şi insuficienţă hepatică şi
renală.

Tinctură tiroidiană: insuficienţă tiroidiană şi paratiroidiană; guşă; tiroidectomie

(extirparea chirugicală a tiroidiei) şi boala de iridaire.
Se iau 5-30 de picături, de 2-3 ori pe zi, între mese.
Contraindicaţii: hipertiroidie şi hipontensiune arterială.

Tinctură de suprarenale: insuficienţă corticosuprarenală; leuconevraxite şi psoriazis.

Se iau 5-20 de picături de 2-3 ori pe zi, între mese.
Contraindicaţii: hipercorticism; insuficienţă tiroidiană; hipertensiune arterială;
obezitate şi insuficienţă hepatică şi renală gravă.

239
 Tinctură de testicule: gigantism; acromegalie; hiperfoliculinemie; impotenţă sexuală;
strerilitate masculină şi sindromul adiposogenital al băieţilor.
Se iau 10-50 de picături de 2-3 ori pe zi, între mese.

Tinctură de ovare: frigiditate; insuficienţă ovariană; sterilitate feminină şi sindromul

adiposogenital al fetelor.
Se iau 10-15 picături de 2-3 ori pe zi, între mese.

Tinctură pancreatică: diabetul zaharat; pancreatite; dispesii.

Se iau 30-60 picături după mesele primncipale.

În toate cazurile tratamentul se începe cu doza minimă, care se măreşte treptat. Pentru
copii doza se reduce la jumătate.

Pulberile pot fi preparate din vezicule biliare, testicule, ovare, cartilagii, şi coarne
imature.
Testiculele şi coanele trebuie recoltate de la animale mari: boi, cai, oi, porci;
veziculele biliare pot fi preluate şi de la animale mici, păsări. Cartilagiile sunt bune numai de
la boi şi rechini, inclusiv rechinul de Marea Neagră; iar coarnele imature doar de la cerbul
comun şi căprior. Şi acestea se supun unui control riguros.

Preparare

Testiculele, ovarele şi cartilagiile se curăţă de resturile altor ţesuturi (carne, pieliţe,

grăsimi), se taie făşii subţiri de 1-2 cm lungime, 0,5-1 cm lăţime şi 3-5 mm grosime, se
sărează moderat şi se usucă la soare pe site sau grătare de inox, sau material plastic, spălate
înainte cu o soluţie fierbinte de sodă de rufe calcinată 5%, şi bine zvântate.
Produsele astfel uscate se introduc în cuptoare, inclusiv cuptaore cu microunde, pt.
dezhidratare completă şi sterilizare. Aicea se ţin 5-20 de minute, după nevoie (caz), cu atenţie
să nu se carbonizeze (să nu capete culoare maronie sau neagră). După scoatere din cuptor se
pulverizează imediat.
Pulverizarea se face cu ajutorul unei râşnite de cafea. Nu se lasă produsele mai mult de
10-20 de minute la aer.
Veziculele biliare se transformă în pulberi la fel ca testiculele, ovarele, şi cartilagiile.

240
 Se taie în făşii, dar înainte trebuie uscate la soare, agăţate întregi. După aceste operaţii
se întroduce în cuptor.

Prelucrarea (prepararea) coarnelor imature de cerb comun şi căprior

Ele se recoltează înainte de maturizare, când au mai mult de jumătate din dimensiunea
normală, sunt rotunjite la capete şi acoperite cu piele şi păr. Coarnele de căprior se adună la
începutul lui martie; a cerbului comun la începutul lui iulie. Trebuie avută mare grijă ca să nu
fie zgârăiate, rupte sau sparte. Produsele trebuie supuse unui proces de coagulare a sângelui
din interior, în timp de 1-3 ore de la recoltare. Coagularea se face: coarnele se introduc într-un
vas cu apă fiartă, la intervale de 1-3 minute, de 90-100 de ori. La început se ţine mai puţin,
treptat se creşte durată scufundării, la sfârşitul operaţiei se ajunge la timpul maxim. Pauzele
nu trebuie să fie lungi, ca coarnele să nu să răcească, la atingerea lor cu dosul mâinii să fie
călduţe. După terminarea operaţiunii coarnele se curăţă de pieliţe şi păr, se usucă la soare,
timp de 2-3 săptămâni. După uscare se taie în rondele subţiri cu bomfaierul şi se macină (cu
râşniţă de cafea).

Indicaţii terapeutice şi mod de administrare

Pulberea de cartilagii de bovine: lupus eritematos diseminat, poliartrită reumatoidă,

reumatism articular acut, artrite (inflamaţia articulaţiilor), artroze (afecţiune articulară de
origine mecanică, ce apare la: genunchi, mână, picior, şold, gât şi coloană vertebrală),
osteoartroza cancerului (cu excepţia leucemiilor), arteroscleroză, boli cardio şi
cerebrovasculare (cardiopatie ischemică, bloc de ramură, stenoză mitrală, hipertensiune
arterială, ischemie cerebrale), retinopatie şi arteriopatie diabetică, scleroză, multiplă,
leuconevraxite, bolala Alzheimer, ciroze hepatică, emfizem pulmonar, glaucom neovascular,
cataractă, degenerări maculare umede, sindromul Martin (catârul banal al laringelui şi
bronhiilor), ihtioză, psoriazis, ulcer varicos, impotenţă sexuală, înduraţi peniene, tumori
benigne, keratoze, celulite.
Se ia în doze circa 1 linguriţă la 10 kg/corp, de 2-3 ori pe zi în ceai sau sucuri de
legume şi fructe, cu 20-30 de minute înaintea meselor principale, 1-2 luni pe trimestru.
Contraindicaţii: infract miocardic acut, accidente vasculare cerebrale, operaţii
chirugicale, anemii leucemii şi hipercalcemie avansată.

241
 Pulberea de cartilagii de rechin se utilizează împotriva aceloraşi afecţiuni ca şi
pulberea de cărţi lagii de bovine, şi în plus în infecţii prin inhibarea bacteriilor de către
squalamină, o substanţă descoperită numai în organismul rechinului.
Se ia ½ linguriţe la 10 kg/corp, de 2-3 ori pe zi în ceai sau suc, cu 20-30 de minute
înaintea meselor principale, 1-2 luni pe trimestru.
Contraindicaţii: ca şi la cartilagii de bovine.

Pulberea de coarne de căprior şi cerb comun: impotenţă sexuală, anemie, astenie,

convalescenţă, insuficienţă hipofiziei anterioare (nanism hipofizar, insuficienţă hiăpofizară
anterioară glabră, boala lui Babinski-Fröhlich, gingatism, acromegalie), hiperfoliculinemie,
insuficienţă testiculară.
Se administrează în ceai cu plante medicinale sau sucuri de legume şi fructe, în doze
de 1-5 vârfuri de cuţit (1-5 g) de 2-3 ori pe zi cu 20-30 de minute înaintea meselor principale,
1-2 luni pe trimestru.

Pulberea de testicule se utilizează împortiva aceloraşi afecţiuni ca pulberea de coarne

de cerb comun şi căprior.
Se ia în doze de 0,5-1 linguirţă cu 20-30 de minute înaintea meselor principale, 1-2
luni pe trimestru.

Pulberea de ovare se întrebuinţează în acelaşi tulburări ca tinctura de ovare în

frigiditate, insuficienţă ovariană, în sterilitate feminină şi sindromul adiposogenital al fetelor.
Se ia în doze de 0,5-1 linguriţă în ceai sau suc, cu 20-30 de minute înaintea meselor
principale, 1-2 luni pe trimestru.

CENUŞA VEGETALĂ

Cenuşa conţine o mulţime de substanţe active: minerale (potasiu, sodiu, seleniu, sulf)
şi carbonaţi (calciu şi magneziu).
Remediul se prepară: coceni de porumb, paie de cereale, frunze uscate şi unele plante
medicinale uscate (coada calului, urzică moartă, păpădie, bob (Vicia faba), teci de fasole
uscate).
Cenuşa este indicată, intern: în afecţiuni digestive (diaree cronică, vărsături, balonări,
paraziţi intestinale), afecvţiuni cardiace (brahircadie, palpitaţii, insuficienţă cardiacă,
hipertensiune arterială) afecţiuni neuropsihice (iritabilitate, astenie, agitaţie psihomotorie),

242
alcoolism, tratament prelungit cu diuretice, hipoglicemie, edeme, slăbiciune musculară,
paralizii, astmă bronşic şi unele forme de cancer digestiv.
Extern este bună pentru fiabilităţii unghilor şi a părului şi în tratarea scabiei (râie),
micoze, şi psoriazis.

Se ia ½ linguriţe (3-4 g) cu 50 ml de apă de trei ori pe zi, cu 20-30 de minute înaintea

meselor principale.
Extern: se fac spălături cu suspensie de cenuşă cu apă.

Obţinerea cenuşei vegetale, cărbunelui medicinale

Se ia planta ramuri de tei, pomi fructiferi uscate care urmează să fie carbonizate (ars).
Se pun într-o oală, se aprinde. Când s-a format jarul se pune capacul pe oală, se lasă până a
doua zi, să se stingă. Capacul se poate lipi cu lut, pt. asigurarea închideri ermetice perfecte.
A doua zi se cerne şi se separă cenuşa de cărbune. Cărbunele obţinut se macină cu
râşniţă de cafea. Şi cenuşa are întrebuinţare în medicină.
Cărbunele se ia zilnic după masă pentru dezintoxicarea organismului. Durata curei
este de 7 zile.

MACERATUL DE COJI DE OUĂ

Preparare: se spală bine cojile de ouă, se pune la uscat 1-2 zile. Se mărunţesc, se
macină cu răşnită de cafea, până la pulverizare foarte fină.
Într-un vas de sticlă se combină 2 părţi (28 g) pulbere de coji cu 3 părţi (42 g) miere
de albine şi 1 parte (14 g) suc de lămâie sau vin alb. Se amestecă bine până la omogenizare.
Se toarnă amestecul într-o sticlă cu dop, se lasă la macerat 1 săptămână, la loc întunecos,
răcoros şi uscat, eventual se poate pune în frigider, soluţia se agită zilnic. Valabilitatea ei este
de 6 săptămâni, în frigider.
Se ia o linguriţă de trei ori pe zi, la mesele principale, diluat în 100-200 ml de apă,
sirop sau ceai,
La vârstnici doza se reduce la jumătate. Înainte de întrebuinţare se agită bine soluţia.
Durata curei este de 2-4 săptămâni. Cura se poate repeta după o pauză de 1-2 săptămâni.
Este indicat în insuficienţă paratiroidiană (cu fenomene de hipocalcemie şi
spasmofilie), tulburări de creştere, osteoporoză, fracturi cu dificultăţi în sudarea oaselor,
paradontoză, gravidie, alăptare.

243
 Contraindicaţii: diabet zaharat, şi hipercalcemie.

LOŢIUNI, TONICE CAPILARE, SPĂLĂTURI ŞI ŞAMPOANE PENTRU

ÎNGRIJIREA PĂRULUI

Loţiunile (Lotiones) – sunt soluţii care servesc la umectarea sau spălarea pielii
capului, părului, feţei, mâinilor. Loţiunile conţin: antiseptice, tonifiante, policarpină, chinină,
lecitină, colesterol, ulei de parafină, sulf, rezorcinol. Compuşi organici: cisteină, tiofen, acid
pantontenic, pantontenat de calciu, vitamina A, E, F.
Împortiva seboreei este utilă vitamina B6, în soluţie alcoolică de 70°, 1-2%.
Loţiunile de faţă conţin substanţe astringente, tonice, antiseptice, emoliente, odorate,
ca vehicul se foloseşte apa, alcoolul diluat şi apa de roze.

Tonic capilar, activează creşterea părului, previne căderea părului

20 g rădăcină de Brusture (Arctium lappa), 4 linguriţe

10 g rădăcină de Urzică vie (Urtica dioica), 1 linguriţă
20 g frunze de Urzică vie (Urtica dioica), 6 linguriţe
20 g rădăcină de Hrean (Armorancia rusticana), 4 linguriţe
10 g Aredei iute roşie (Capsicum annuum), 1 bucată
20 g frunze de Cimişir (Buxus semperviens), 6 linguriţe
10 g fructe de Ienupăr (Juniperus communis), 1 linguriţă
10 g frunze de Salvie (Salvia officinalis), 3 linguriţe
10 g flori de Arnică (Arnica montna), 3 linguriţe
10 g rădăcină de Iarbă mare (Inula helenium), 2 linguriţe
5 g flori de Muşeţel (Matricaria chamomilla), 1 linguriţă

Aceste plante se macină fin, folosim plante bine uscate, întreegul amestec se pune la
macerat în 500 ml alcool etilic de 60°-70°, se agită zilnic preparatul. Se lasă la macerat 8-14
zile, se strecoară cu ajutorul unei pâlni şi vată medicinală.
Se fac frecţii cu această tinctură la rădăcina părului de 2 ori pe săptămână.

Spălături contra mătreţei

244
 4 bucăţi de aspirină (Acid acetilsalicilic) se dizolvă în 400 ml de apă caldă. După
spălarea părului, se masează rădăcina, pielea capului cu această soluţie. Se lasă 15 minute, şi
se clăteşte părul.

1-2 g de vitamina B6 se dizolvă în 98 ml de alcool etilic de 70°. Cu această soluţie se

face frecţie la rădăcina părului 1-2 ori pe săptămână.

10 g frunze de Mesteacăn (Betula albă), 3 linguriţe

10 g flori de Lavandă (Lavandula angustifolia), 3 linguriţe
10 g rădăcină de Brusture (Arectiumn lappa), 2 linguriţe
10 g rădăcină de Urzică vie (Urtica dioica), 2 linguriţe

O linguriţă de amestec se fierbe în 300 ml de apă, timp de 5 minute, se lasă în reapus

20 de minute, şi se strecoară. Cu acest decoct se clăteşte părul.

Preparat pentru regenerarea părului

Rp. 50 g Ulei de ricin

50 g Petrol
2 Gălbenuşuri de ouă
2 Linguri de miere de albine
4 Căţei de usturoi
50 ml Ceai de muşeţel
Se amestecă până la omogenizare completă toate ingredientele.
Se masează rădăcina părului cu un tampon de vată îmbibat în soluţie. Se leagă capul
cu un prosop, şi se lasă până a doua zi dimineaţa, pe urmă se spală bine capul, cu un şampon.

Şampon din plante pentru îngrijirea părului

Se pune o linguriţă plină frunze de urzică vie, frunze de rosmarin, frunze de piersic
(Persica vulgaris) şi flori de muşeţel într-un vas de porţelan, termorezistent.
Se toarnă 500 ml de apă clocotită peste amestecul de plante, se acoperă, se lasă la
infuzat 15-20 de minute. Se strecoară, în lichidul cald strecurat se răzuieşte săpun de casă,
trebuie ca săpunul să se topească.

245
 Şampon natural

Se pune la fiert încet, 100-200 g frunze şi rădăcină de săpunariţă (Saponaria officinalis

L.) în 500 ml de apă disitilată, se fierbe până când lichidul rămâne pe jumătate. Se strecoară,
se păstrează în sticluţe cu dop. Pentru parfumare se pot pune câteva picături ulei volatil
(esenţial) de lavandă, rozmarin sau iasomie. Cu acest şampon se spală părul.

INHALATOARE, INHALAŢII (INHALASOLUM)

Inhalaţiile ajută în anumite boli, în bolile căilor respiratori: bronşite, astmă, curăţă
căile respiratori de mucoasele abundente. Putem folosi infuzi din plante medicinale sau uleiuri
volatile. După inhalaţie nu se iasă din casă circa 30 de minute.
Formula generală: Într-un vas cu apă aburindă se toarnă 500 ml infuzie obţinută din
25 g plantă uscată şi 500 ml de apă, se lasă să se tragă 10 minute, se strecoară, şi se adaugă la
apă fierbinte, aburindă. Sau în apa aburindă se pune 5-10 picături de ulei volatil din plante
medicinale. Această operaţie se poate efectua într-un lighian (acum se găsesc la farmacie
inahaltoare). Se aplecacă asupra lighianului cu un prosop, timp de 10 minute se inhalează
aburi. Se face zilnic 1-2 de ori.

Adaosuri, uleiuri volatile (esenţiale) pentru băi

În apa de baie pt. relaxare, dureri, înfundarea nasului, tonifierea organismului se pot
adăuga 2-5 picături de ulei volatil. Aceste uleiuri volatil se pot dizolva într-o lingură de alcool
etilic de 96° sau lapte, şi se adaugă la apa din vană.

Uleiuri volatile (esenţiale) uzuale, des folosite: mentă, pt. surmenaj, înfundarea
nasului; eucalipt, Pt. tuşă, răceli, diferite dureri al corpului, reumatism; muşeţel, pt. stres,
frică, insomni, dureri menstruale; lavandă, dureri de cap, diferite dureri şi stres; rosmarin, pt.
oboseală, dureri articulare, dureri menstrauale.

Băi de picioare

Este recomandat pt. atenuarea durerilor de picioare, luxaţi, contuzi, degerături şi pt.
accelerarea circulaţiei a sângelui. O linguriţă de seminţe de muştar măcinat se amestecă într-
un lighian de apă fierbinte. În cazul contuziilor, loviturilor ajută baia caldă alternativ cu baia

246
rece, este recomndat în cazul luxaţie a glezenei. Picioarele scufundăm 3-5 minute într-o apă
fierbinte, ce conţine un pumn de crengunţe de rozmarin, după acesta scufundăm picioarele 2-3
minute în apă cu gheaţă.
Aceste manevre se repetă de câteva ori.

BĂI OCULARE (OCULOGUTTA)

Ajută în diferite afecţiuni al ochilor, este uşor de efectaut (de preparat). Amestecurile
sunt folosite pt, spălături oculare, nu au voie să pişte ochi. Vasele trebuie să fie sterile.

Fromula generală: decocţie din 600 ml de apă şi 15 g plantă uscată, după fierbere
rămâne 400 ml de decoct. Sau se prepară o infuzie din 500 ml apă şi 15 g plantă uscată. Se
mai poate obţine din apă fiartă (recent, proaspătă) şi 2 picături de tinctură într-o cană cu apă.
Se spală ochi zilnic de 3-5 ori. Soluţia oculară se prepară zilnic proaspăt.
Se fierbe 7 g (1 linguriţă) flori de gălbenele şi 7 g (1 linguriţă) silur, buruieniţă
(Euphrasia strictă) în 600 ml de apă timp de 10-15 minute. Se strecoară printr-o sită foarte
fină, să nu rămână rămăşiţe de plante în infuzia (decotul) strecurat, căci irită ochiul. După ce
s-a răcit extractul (să fie călduţ) cu ajutorul unei păhărel (este utilă păhărelul folosit pentru băi
oculare, se vinde la magazine optică-medicale). Efectuăm spălarea oculară în felul următor:
lipim ceşcuţa de ochi cu capul aplecat în spate, de câteva ori deschidem-închidem ochi în
infuzia preparată. Florile de albăstrele (Centaurea cyanus) sunt bune pentru afecţiuni oculare.
Ceşcuţa se va streriliza chiar şi pentru spălarea celuilat ochi, deci separat se fac spălăturile
oculare. Nu se spală amblele ochi cu aceaşi soluţie, se aruncă soluţia folosită la un ochi, se
pune soluţie nouă pt. spălare celuilalt ochi.

SOLUŢII PENTRU GARGARE ŞI CLĂTIREA GURI (GARGARISMATA)

Sunt preparate lichide destinate spălări sau tratamentului afecţiunilor cavităţii bucale şi
a gâtului.
Sunt folosite substanţe medicamentoase cu compuşi care pun în libertate oxigen (O 2),
sunt bacteri cide şi dezodorizante: peroxizi, apa oxigenată, perboraţi, permanganatul de
potasiu. Se mai folosesc substanţe care pun în libertate clor, şi au acţiune germicidă:
hipoclorit de sodiu, cloramină, clorofila; dezodorizant dă rezultate bune.
Ca substanţe dezinfectate şi astringente se folosesc: salolul, timolul, mentolul,
bicarbonatul de sodiu, fluorura de sodiu, contra cariilor dentare, fenosalilul, clorofila.

247
 Ca vehicul se poate folosi o soluţie izotonică de clorură de sodiu sau hipertonică 2%,
sau un amestec de apă-alcool-glicerină, sau apă oxigenată, o lingură l aun pahar de apă, sau
infuzie de flori de muşeţel.
În genral apele de gură se întrebuinţează sub formă de picături, 10-15 picături la un
pahar cu apă, cu care se clăteşte gura sau se face gargară.

Rp. Ulei de mentă 10 picături

Polisorbat 80...1 g
Alcool etilic 70°...1 g
Cloroform...2 g
Apă distilată ad...250 g
M.f. sol. D.S. Extern, pt. gargară

În practica stomatologică se mai folosesc şi picăturile de dinţi, care se prepară din

substanţe antiseptice şi calmante, dizolvate în alcool, uleiuri eterice, în concentraţii mari, care
se introduc sub formă de tampoane de vată îmbibată cu aceste soluţii în cariile dentare. Ca
substanţe medicamen-toase se folosesc: mentolul, camforul, uleiul de scroţişoare, de cuişoare,
creozotul, eugenolul. Soluţia Bonain se foloseşte în stomatologie ca anestezic de contact.
Soluţia Bonain se prepară:

Rp. Cocaină...2 g
Mentol...2 g
Fenol...2 g
M.f. sol. D.S. Extern,
Ad manum medici

Soluţii pentru gargare şi clătirea guri din plante medicnale

Se prepară ori ca infuzie ori ca decoct. La 750 ml de apă se adaugă 30 g plantă uscată,
se fierbe până scade la 500 de mililitri, se lasă în repaus 10-15 minute, se strecoară. Se face
gargară, sau se clăteşte gura. Soluţie pentru gargară se mai poate obţine din 5 ml tinctură şi
100 ml apă călduţă.
Se amestecă în părţi egale: frunze de salvie, flori de muşeţel, rădăcină de cerenţel şi
capsule de mac. Se face o infuzie dintr-o linguriţă de amestec la o cană de apă (250 ml). Sau

248
3-4 linguri de amestec se fierbe 2 minute în 500 ml de apă, se lasă în repaus 10 minute, se
strecoară. Aceste plante se pot folosi şi singure (Muşeţelul, Salvia).

COLUTORIILE (COLUTOREA) – sunt medicamente de consistenţă siropoasă

lichidă pentru badijonarea gingiilor, cavităţii bucale sau faringelui.
Se folosesc antiseptice, dezinfectante: mentol, camfor, albastru de metilen, azotat de
argint, apă oxigenată, astringente: clorura de zinc, tinctura de ratanhia, sulfamide, antibiotice,
anestezice locale.
Ca vehicul se foloseşte apa în amestec cu miere, sirop simplu, glicerină,
propilenglicol, polietilenglicoli, metil celuloză, pectine, asociate în proporţie de 5-10%, toate
cu scopul de a mări consistenţa acestor preparate, avantajul acestor preparate este că stau mai
mult timp la nivelul mucoaselor bucale.

Rp. Clorură de zinc...2 g

Apă q.s.ad...100 g
M.f. sol. D.S. Extern
Pt. badijonarea gingiilor

Soluţiile apoase de clorură de zinc au reacţie acidă, sunt tulburi.

Rp. Tetraciclină...0,25 g
Acid boric...0,30 g
Glicerină...50 g
M.f. sol. D.S. Extern
Pt. badijonarea gingiilor

ERINE, NASOGUTTAE

Sunt preparate destiante tratamentului local al afecţiunilor rinofaringiene. Aicea sunt

cuprinse toate medicamentele care se introduce în nas (unguente, soluţii, pulberi).
Se folosesc substanţe medicamentoase antiseptice, antibiotice, anestezice.

Rp. Clorhidrat de fenilefedrină...0,30 g

Sulfat de neomicină...0,30 g
Glucoză...5 g

249
 Soluţie hidroxid de sodiu
10% q.s. la pH 6,5
Apă distilată ad...100 g
M.f. sol. D.S. Extern

Adn.: carbopol 1 g Picături pentru nas de 4 ori pe zi, câte 3 picături în fiecare narină.

Carbopolul se umectează cu circa 20 g de apă încălzită la 70° C; după răcire se adaugă

încă 30 g de apă răcită la 50° C şi se omoigenizează la mojar. În restul apei se dizolvă
substanţele prescrise în reţetă şi soluţia obţinută se adaugă treptat peste hidrogel, triturând
continuu; la sfârşit se aduce amestecul la pH 6,5 cu ajutorul unei soluţii de hidroxid de sodiu
10%.

SOLUŢII PENTRU URECHE (OTOGUTTAE)

Sunt medicamente lichide, apoase, glicerinate, uleioase, destinate afecţiunilor urechii

cu aplicaţii locale, ajutător în tratamentul general. Ele se folosesc sub formă de spălături, sub
formă de picături, care se încălzesc până la temperatura corpului.
Rp. Acetat de hirocortizon...1,5 g
Sulfat de neomicină...0,5 g
Carboximetil celuloză...0,5 g
Polivinil pirolidonă...1 g
Citrat trisodic...1,1 g
Sol. Fenosept 2‰...1 ml
Apă ad...100 g

Se dizolvă citratul de sodiu în apă; se pregăteşte hidrogelul de carboximetilceluloză, se

adaugă şi polivinil pirolidona, se dizolvă sulfatul de neomicină în restul de apă. Acetatul de
hidrocortizon adus la un grad de fineţe avansată se suspendă (se presară, se pune) la mojar cu
hidrogelul de carboximetilceluloză, adăugând şi polivinil pirolidona, se adaugă apoi treptat,
omogenizând soluţia de sulfat de neomicină şi la sfârşit 20 de picături soluţie de fenosept.
Preparatul dă rezultate bune în otite medii decongestive.
Soluţia Bonain se foloseşte pt. anestezia nervului auricular.

SPĂLĂTURI, COMPRESE ŞI CLISME

250
 Sunt lichide medicamentoase destinat uzului extern, folosite pt. a spăla sau umecta
unele păţi ale corpului (tegumente, mucoase, cavităţi). Ca substanţe medicamnetoase se
folosesc pt. spălături: dezinfectante, astringente, calmante, antiinflamatoare, care se dizolvă
într-un vehicul, apă distilată, amestec de apă şi alcool, soluţii extractive apoase (infuzii,
decocturi, în mod deosebit se foloseşte florile de muşeţel).
Spălăturile se fac dintr-un vas prevăzut cu o pară de caciuc, dintr-un injector sau
irigator.
Spălăturile rectale sunt denumite clisme, sau clistire. Spălăturile rectale sau clismele
sunt medicamente lichide care se introduc în interiorul intestinului gros, în scop
medicamentos sau nutritiv.
Clismele evacuatoare, purgative se administrează călduţe, în cantitate de 250-500 g,
conţin substanţe purgative, emoliente, soluţii de săpun.
Ca substanţe nutritive se folosesc: glucoză, acizi amânaţi, hidrolizate de proteină,
vitamine.
În scop medicamnetos se pot administra: bromuri, antipirină, clorhidrat, opiu,
teofilină, atebrină, pt. combaterea unor paraziţii intestinali.

Spălăturile vaginale se folosesc în scop igienic, folosind dezinfectante, germicide,

antimicotice, astringente, dezodorizante, epitelizante (subst. Care se folosesc pt. acoperirea
epiteului, ţesut format din mai multe straturi de celule, care alcătuiesc învelişul pileii, al
mucoaselor, al canalelor exeretoare, ale glandelor). Substanţele medicamentoase se dizolvă în
apă caldă, de preferinţă în soluţii izotonice de clorură de sodiu, în soluţii de acid boric sau
bicarbonat de sodiu 2%.
Ca substanţe antiseptice (antimicrobian) se folosesc permanganatul de potasiu 1:4000,
azotat de argint 1:1000, protargol 1:100, rezoricnol 1:100, nitrofuran, lizol 1‰, antibiotice.
Ca dezodorizante se folosesc: peroxizi, perboraţi, cloforilă. Ca astringente se folosesc alaunul
cristalizat cu 12 mol de apă 1-3%, clorura de zinc 1%, acid tanic 2%, acid acetic diluat 0,5-
2%. Dizolvarea acestor substanţe trebuie să fie totală, unele cristale sunt nocive asupra
mucoaseleor.

Spălături uretrale sunt soluţii care se introduc în uretră cu ajutorul unui injector sau a
unor sonde speciale, din nişte seringi mari. Ca substanţe active sunt folosite: permanganatul
de potasiu 0,1%, protargol 1%, rivanol 1:2000, tanin 2%, sulfat de zinc 0,5% în soluţie
tampon de acetat de sodiu 0,5%, soluţii de antibiotice: tetracicline, garamicină, sulfamide.

251
 CREIOANE CAUSTICE (STYLI CAUSTICI)

Sunt preparate farmaceutice de consistenţă solidă, de formă cilindrică, terminate cu un

con sau calotă ovoidală. Ele se prepară prin şlefuirea cristalelor şi turnarea substanţelor în
forme corespunzătoare. Creioanele caustice au o lungime de 5 cm, diametrul de 3-5 mm,
greutatea de 4-8 g.
Cele mai uzuale sunt creioanele de azotat de argint, denumite „Baccili argenti nitrici”,
„Argentinitrici fusum”.

Se prepară din 1 parte (14 g) azotat de argint şi 2 părţi (28 g) azotat de potasiu.
Ambele substanţe se pulverizează şi se topesc pe baia de apă într-o capsulă de porţelan; se
toarnă apoi în forme gresate cu ulei de parafină.

Creioane de azotat de argint forte (Styli argenti forte): 90 g azotat de argint şi 10 g

azotat de potasiu se topesc pe baia marină într-o capsulă, se toarnă în forme.

Se păstrează ferită de lumină, la lumină se înegresc. Aceste creioane sunt montate în

supoarte de lemn sau de material plastic.
Datorită proprietăţilor antiseptice şi cauterizante se folosesc în tratamentul plăgilor.
Cu acesta mi-au trecut nigei.

Soluţie cu azotat de argint: 0,1 g azotat de argint se dizolvă în 10 g de apă distilată.

Se pune câte o picătură în sacul conjuctivital. Antiseptic în oftalmologie şi deramtologie.
Eficace local în infecţii arşilor, colir 1%. Deci 1 g de azotat de argint se amestecă cu
99 g de apă distilată. Spălături 1/100000 ml de apă distilată.
Dacă se prepară o soluţie cu concentraţia 5-10% atuncea acesta distruge nigei.

LIOCARE HOFFMAN, SPIRT DE ETER (SPIRITUŞ AETHERUS)

Se amestecă 25 g de eter (Aether aethylicus) cu 75 g de alcool etilic de 70° (Alcohol

aethylicus).
Se iau 3-20 de picături pe o lingură de zahăr, de trei ori pe zi, sau la nevoie. Doza
maximă odată este 10-60 de piucături.

252
 Indicaţii terapeutice: dureri însoţite cu colici; colică de stomac şi fiere; aritmii
cardiace; crize de astm; angină pectorală; tuse spatice; crize isterice. Eu am cumpărat de la
faramcia veterinară eter iodoformat şi am amestecat cu alcool, pe urmă l-am stecurat prin
hârtie de filtru de laborator.

Răşina de brad (Bradul, Abies albă)

Tinctură: Se realizează prin amestecarea într-un recipient a unei cantităţi de 200

ml alcool de aproximativ 80 grade cu 3-4 linguri răşină cât mai curată. Amestecul se
pune într-un borcan închis la culoare, se închide ermetic şi se lasă minimum 3 zile într-
un loc călduţ, agitându-l periodic. După ce răşina s-a dizolvat foarte bine, se mai lasă 24
de ore pentru a se decanta. Apoi preparatul se filtrează şi se depozitează în recipiente
mici, de sticlă închisă la culoare.
Tinctura de răşină de brad este bine tolerată de organism, se foloseşte pe post de
cicatrizant, antiinfecţios şi antiinflamator, acţiunea ei fiind comparabilă cu cea a
propolisului.

Unguent: Se prepară folosindu-se 1 pachet de unt (untură), 1-2 linguri de răşină

de brad, 1 linguriţă de ceară de albine, 1 linguriţă de miere zaharisită. Se pune într-un
vas la foc mic untura/untul până devine lichidă şi clarifiată. Apoi se adaugă ceară şi
răşina şi se ţine pe foc până se dizolvă complet. Se ia vasul de pe foc, se adaugă mierea şi
se lasă la răcit. Cât încă mai este cald se toarnă preparatul într-un recipient închis şi se
va ţine la frigider.

Ulei: Folosind tehnica de fierbere bain-marie (se foloseşte un recipientul care este
pus peste altul în care se fierbe apa, la foc mic) se încălzesc 100 ml ulei (de măsline) într-
un vas. Când uleiul a devenit fierbinte se adaugă 1 lingură de răşină de brad şi se
amestecă bine până se dizolvă complet. După, se filtrează şi se lasă la răcit. Se stochează
într-un recipient din sticlă ce va fi închis ermetic.
Uleiul cu răşină de brad se foloseşte pentru combaterea afecţiunilor respiratorii
prin fricţionare, vindecarea arsurilor şi contuzilor prin aplicare pe rană.
Răşina de brad este recomandată în tratamente interne pentru următoarele
afecţiuni:
* Balonare şi colici abdominale care apar în contact cu frigul. Se administrează
înainte de a ieşi din casă o linguriţă de tinctură pusă pe o bucăţică de pâine

253
uscată.
* Cistite, cistite cu hemoragie, infecţii renale. Se ia de 3 ori pe zi câte o linguriţă
de tinctura de răşină de brad, dizolvată în jumătate de pahar de apă. Preparatul
se administrează pe stomacul gol, în cure de minimum 14 zile, având efecte
antiinfecţioase, cicatrizante şi regenerative epiteliale foarte puternice. De
asemenea, tinctura de răşină de brad are efecte de stimulare a diurezei şi a
activităţii rinichilor similare tincturii de ienupăr, dar fără acţiunea iritativă a
acesteia.
* Hemoroizi, Fistule: Se folosesc supozitoare din răşină (modelate din unguent de
răşină de brad, folosindu-se mai multă ceară)
* Infecţii intestinale, colită de fermentaţie. Vreme de trei săptămâni se
administrează înainte de fiecare masă o bucăţică de pâine uscată, pe care s-a pus
o linguriţă de tinctură de răşină. Se iau minimum trei doze pe zi.
* Parandontoză: Se unge şi se ţine în gură tinctură de răşină diluată în ceai, de
mai multe ori pe zi.
* Purpură: Se administrează, de trei ori pe zi, câte o linguriţă de tinctură de
răşină. Local se unge tot cu tinctură.
* Tabagism. Se administrează, o dată la patru ore, o jumătate de linguriţă de
tinctura de răşină de brad, amestecată cu o linguriţă de miere de salcâm. Acest
preparat decongestionează arborele bronşic de secreţii şi, se pare, reduce dorinţa
de a fuma, fiind de ajutor celor care vor să renunţe la acest viciu extrem de
periculos pentru sănătate.
* Tuse. Se ia de 3-4 ori pe zi câte o linguriţă de tinctură de răşină, amestecată cu
o lingură de miere lichidă. Este un excelent calmant, dezinfectant şi stimulent
imunitar pentru zona gâtului.
Răşina de brad este recomandată în tratamente externe pentru următoarele
afecţiuni:
* Amigdalită, Dureri de gât, Faringite. Se face gargară cu două linguriţe de
tinctură de răşină dizolvată în puţină apă. Această procedură are un efect
antimicrobian şi stimulent imunitar rapid, fiind recomandată şi în faringită,
traheită, faringo-amigdalită etc.
* Arsuri. Atunci când sunt de gravitate mică, se tratează cu unguentul de răşină.
Arsurile de gravitate mai mare se tratează într-o primă fază cu tinctură de
răşină, pentru a preveni infecţia, după mai multe zile folosindu-se unguentul.
* Eczeme infecţioase uscate. Se tratează cu comprese cu tinctură de răşină, care

254
 se ţin vreme de un sfert de oră, pentru a înmuia tegumentele, după care se lăsă să
se usuce, iar deasupra se pune o peliculă de ulei de răşină. Acelaşi tratament se
aplică în cazul contuziilor (vânătăilor), efecte mai bune obţinându-se prin
utilizarea unguentului în locul uleiului.
* Discopatii: Se pun comprese cu tinctură de răşină de mai multe ori pe zi;
calmează durerile, reduce inflamaţia.
* Entorse, Luxaţii: Se aplică comprese cu tinctură de răşină de brad sau se poate
face masaj uşor cu unguent de răşină.
* Furuncule: În faza de coacere se aplică pe locul respectiv comprese calde
cu ceai din cetină de brad. După ce s-a colectat puroiul se fac aplicaţii cu tinctură
de răşină pentru o vindecare mai rapidă.
* Hemoroizi: Se unge locul afectat cu unguent de răşină, de două ori pe zi.
* Răceli. Se face un masaj al întregului corp, insistându-se asupra zonei toracice,
cu ulei de răşină. Este un remediu popular, care se foloseşte atât pentru
prevenirea îmbolnăvirilor, cât şi pentru vindecarea rapidă.
* Răni. Acestea se cicatrizează mult mai repede şi fără urme, dacă se tratează cu
tinctură de răşină. Aceasta se aplică folosind un tampon de vată, cu care se
înmoaie locul afectat, curăţat bine în prealabil. Altă metodă este aplicarea de
unguent de răşină de brad, după ce rană a fost în prealabil spălată şi curăţată.
* Negi. O bucăţică de răşină se pune pe locul afectat şi se acoperă cu un plasture
care să o fixeze. Răşina se ţine 24 de ore, după care se schimbă, tratamentul
făcându-se 7 zile la rând.
* Ulcere (de gambă, cronice): Se unge local cu unguent de răşină de brad.

EFECTUL TĂMĂDUITOR AL PLATELOR DUPĂ CULOARE

Roşul este culoarea sângelui. Plantele cu flori roşi acţionează asupra sângelui. Plantele
cu flori roşii sunt bogate în fier necesar hemoglobinei din sânge. Ca trifoiul roşu.
Albastrul este o culoare liniştitoare, de calmare. Plantele cu flori albastre sunt bogate
în potasiu şi în fosfor, minerale ce ajută creierul şi sistemul nervos. Se poate aminti gura
lupului (Scutelari altissima), valeriană, verbina, acestea sunt plante sedative.
Galbenul trimite la fiere, plantele cu flori galbene abundă în sodiu, mineralul asociat
cu secreţiile ficatului şi cu digestia. Se poate aminti păpădia, rostopasca dracila (Berberis

255
vulgaris), toate având rădăcina galbenă, toate fiind remedii pt. stomac, ficat, vezică biliară şi
tulburări intestinale.

EFECTUL PLANTELOR DUPĂ GUST

Gustul dulce: fortificant, întăritor.

Gust iute: ajută descompunerea.
Gustul sărat: ajută digestia şi întreţinerea metabolismului (a lichidelor din organism).
Gustul acru: accelerează digestia, este răcoritor.
Gustul amar: detoxifiant (elimină otrăvurile, toxinelele din corp), este răcoritor.

TIMPUL OPTIM PENTRU ADMINISTRAREA CEAIURILOR DUPĂ

AFECŢIUNI

Cele care fac poftă de mâncare se beau înainte de mesele principale cu 20-30 de
minute.
Cele care ajută digestia se bea în timpul meselor sau după mâncare.
Cele diuretice şi purgative (laxative) se beau dimineaţa sau înainte de amiază,
purgativele se pot bea seara înainte de culcare.
Cele care provoacă transpiraţie, sau care sunt amestecate cu apa din vană pt. baie, se
folosesc înainte de culcare.
Cele care curăţă sângele (detoxifiante, depurative) se beau în timpul ierni şi primăvara.
Cele calmante, sedative, pentru afecţiuni nervine se beau seara, înainte de culcare cu
30 de minute. Pentru afecţiunile inimii se pot bea şi în cursul zilei, după nevoi.

COCENTRAŢIA SOLUŢIILOR ÎN PROCENTE DE MASĂ

Concentraţia procentuală exprimă cantitatea în grame de dizolvat conţinută în

100 g de soluţie. Acest mod de exprimare a concentraţiei arată câte părţi de substanţă
dizolvată se găseşte în 100 părţi de soluţie rezultată.
Spre exemplu, o soluţie apoasă de zahăr 5%, însemnează că în 100 g de soluţie se
găsesc 5 g de zahăr şi 95 g de apă.
Astfel o soluţie de clorură de sodiu 10% însemnează că în 100 g de soluţie se
găsesc 10 g clorură de sodiu (NaCl) şi 90 g de apă.

256
 Ce concentraţie de clorură de sodiu şi câtă apă trebuie luat pt. a prepara 2 kg de
soluţie 5%?

Pentru a prepara o soluţie 5% clorură de sodiu sunt necesare 5 g de clorură de

sodiu şi 95 de apă.
Deci pt. 2 kg de soluţie 5% sunt necesare:

5/100 = X/2000 X = 100 g

Apa necesară se calculează din diferenţa dintre cantitatea de soluţie şi cantitatea

de clorură de sodiu:

2000 – 100 = 1900 g de apă

Deci pt. a prepara 2 kg de soluţie cu concentraţia de 5%, avem nevoie de 100 g de

sare de bucătărie (NaCl, clorură de sodiu) şi 1900 g de apă.
Diluarea unui lichid se poate exprima şi în raporturi de volume. De exemplu pt.
A arăta ca 1 vol. de acid sulfuric concentrat a fost diluat cu 5 vol. de apă, se scrie:

H2SO4 1:5

1 litru = 1000 cm3 = 1000 ml

1000.000 cm3 = 1000 litru = 1000 dm3 = 1m3

CALCULAREA CONCENTRAŢIEI A SOLUŢIILOR CU REGULA DE TREI

SIMPLĂ

Ce cantităţi de clorura de potasiu şi de apă sunt necesare pentru a obţine 240 g de

soluţie de concentraţie 15%?

O soluţie de concentraţie 15% conţine 15 g de substanţa dizolvată în 100 g

soluţie. Tu trebuie să obţii 240 g soluţie.
Şi atunci aplici regula de trei simplă:

257
 100 g soluţie 15 g KCl
240 g soluţia X

X = 15 x 240 = 3600: 100 = 36 g KCl

240 - 36 = 204 g apa

Ca să obţinem 240 g de soluţie cu concetratia de 15% avem nevoie de 36 g

clorura de potasiu (KCl) şi de 204 g de apă.

Acest rezultat am obţinut prin înmulţirea soluţiei: 240 g cu 15 g de KCl ce rezulta

3600 g, acesta să împarte cu 100 g de soluţie ce rezulta 36 g de KCl (atâta: 36 g clorura
de potasiu trebuie pt. a obţine 240 g soluţie 15%).
Necesarul de apă se calculează din diferenţa dintre cantitatea de soluţie şi
cantitatea de clorura de potasiu: 240 – 36 = 204 g de apă.
Deci se amesteca 36 g de clorura de potasiu (KCl) cu 204 g de apă şi obţinem 240
g soluţie clorura de potasiu cu 15% concentraţie.

258
 VALORILE NORMALE ŞI LIMITELE HIPERTENSIUNII
Vârsta Valorile Valorile Limita Limita
normale normale superioară superioară
În ani Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
TENSIUNEA SISTOLICĂ
16 105-135 100-130 145 140
17 105-135 100-130 145 140
18 105-135 100-130 145 140
19 105-140 100-130 150 140
20-24 105-140 100-130 150 140
25-29 108-140 102-130 150 140
30-34 110-145 102-135 155 145
35-39 110-145 105-140 160 150
40-44 110-150 105-150 165 165
45-49 110-155 105-155 170 175
50-54 115-160 110-165 175 180
55-59 115-165 110-170 180 185
60-64 115-170 115-175 190 190
TENSIUNEA DIASTOLICĂ
16 60-86 60-85 90 90
17 60-86 60-85 90 90
18 60-86 60-85 90 90
19 60-88 60-85 95 90
20-24 62-88 60-85 95 90
25-29 65-90 60-86 96 92
30-34 68-92 60-88 98 95
35-39 68-92 65-90 100 98
40-44 70-94 65-92 100 100
45-49 70-96 65-96 104 105
50-54 70-98 70-100 106 108
55-59 70-98 70-100 108 108
60-64 70-100 70-100 110 110

PRESCURTĂRI FOLOSITE ÎN LUCRARE

Prescurtări latine folosite în subscripţie şi instrucţie la elaborarea reţetelor de

către medic

259
 a.c. = ante cibum, înainte de mese
aa = ana partes aequales, din fiecare substanţă din reţetă se pune în părţi egale, de jos
în sus
ad. Lib. = ad libitum, după voie
b. i. d. = bis în diae, de două ori pe zi
C. = contra
d. ad. caps. amyl. = deter ad capsulas amylareas, dă în capsule amilacee
d. ad. scat. = detur ad scatulum, dă în cutie
d. ad. vitr. fusc = detur ad vitrum fuscum, dă în sticlă brună
D. S. = datus sigantur sau da signa, dă şi semnează sau nptează modul de administrare
d.t.d. = datur tales doses, dă asemenea doze
detur ad manum medici = dă numai în mâna medicului
detur sub signo veneni = dă cu etichetă „otravă”
Div. în part. Aeq = divide în partes aequales, împarte în părţi egale
f. s. a. = fiat secundum artem, prepară după regurile artei
f., fiat, fiant = să se facă, să se prepare
gtt II = guttae, picături, de faţă 2 piături
h. s. = hora somni, la culcare
h., hora = oră
m. f..l. a = misce fiat lege artis, amestecă, prepară după legile artei
m. f. = misce fiat, amestecă, prepară
m. f. p. = misce fiat pulvis, amestecă şi prepară pulbere
m. f. s. = misce fiat soluţio, amestecă şi prepată soluţie
m. f. supp. = misce fiat suppozitoria, amestecă şi prepară supozitoare
m. f. u. (sau ung.) = misce fiat unguentum, amestecă şi prepară unguent
m., = misce, amestecă
p. c. post ciibum = după mese
p. r. n. = pro re nata, ocazional, după împrejurări
q. 4. h. = quaque 4 hora = la fiecare 4 ore
q. d. = quaque hora = la fiecare oră
q. i. d. = quarter în diae = de 4 ori pe zi
q. m. = quaque mane, în fiecare dimineaţă
q. n. = quanque nocte, în fiecare noapte
q. p. = quantum place, cât doreşte
q. v. = quantum vis, cât doreşte

260
 q.s. = quantum sufficiat, cât trebuie, excipient până la 100 de grame, în total cât
trebuie
Rp. = recipe, primeşte, reprezintă formulă de adresare a medicului către farmacist, să
elibereze med.
t. i. d. = teriu diae, de 3 ori pe zi

Unităţi de măsură precise

Pentru măsurarea gtreutăţii se folosesc: gramul (g); miligramul (mg) = 10 -3 g şi

microgramul (µg) = 10-6 g. Extract de opiu 0,10 g (o sută de miligrame).

Pentru măsurarea capacităţi se folosesc: mililitrul (ml) = 10 -3 l şi microlitrul = 10 -3 l.

Kg hg dkg g dg cg mg 50 cg = 0,5 g; 20 cg = 0,2g

10 10 10 10 10 10

Dacă transformăm spre dreapta atunci înmulţim; dacă transformăm spre stânga atunci
împărţim (mergem de la mIc la mare).

1/5 parte = 20 g; 100:5 = 20 g

kl hl dkl l dl cl ml

10 10 10 10 10

Unităţi de măsură aproximative

1 linguriţă = 5 ml = 100 de picături

1 lingură de supă = 15 ml
1 linguriţă de 5 ml de sirop = 6,6 g
1 linguriţă de ulei = 4,5 g
1 linguriţă = 5 ml = 5 g apă = 6,6 g sirop = 4,5 g ulei
1 lingură = 15 ml = 15 g apă = 20 g sirop = 13,5 g
1 g apă = 20 picături; 1 g alcool 95° = 64 picături

261
 1 g alcool 70° = 56 picături; 1 g tinctură alcoolică = 55-60 picături

1 g apă = 20 picături = 1 ml apă

1 linguriţă = 60 picături
3 ml = 1 g

În cazul apei sau al soluţiilor apoase, cu densitatea foarte apropiată de 1, valorile în

greutate (g) corespund cu cele în volum (ml); pentrucă 1 ml de apă = 1 g = 20 de picături.

1 kilogram = 1000 grame 1 decilitru = 0,1 litri

1 decigram = 0,1 grame 1 centilitru = 0,01 litri
1 centigram = 0,01 grame 1 militru = 0,001 litri
1 miligram = 0,001 grame

1 lingură = 15 g o linguriţă rasă de pulbere = 1,5 – 2,5 g

1 linguriţă = 5 g o linguriţă cu vârf cu pulbere = 2,5 – 5 g
1 linguriţă de copil = 10 g un vârf de cuţit de pulbere = 0,5 – 1 g

1 ceaşcă de cafea = 50 ml
1 pahar de lichior = 15-20 ml
1 pahar de vin = 100 ml
1 pahar de apă = 200 ml

Unităţi de măsură

1 tonă... t... 1000 kg... 106 g

1 majă metrică... q... 100 kg... 105 g
1 kilogram... kg... 1000 g... 103 g
1 hetktogram... Hg... 100 g... 102 g
1 dekagram... Dg... 10 g
1 gram... g... 1000 mg
1 decigram... dg... 0,1 g... 10-1 g
1 centigram... cg... 0,01 g... 10-2 g
1 miligram... mg... 0,001 g... 10-3 g
1 decimiligram... dmg... 0,0001 g... 10-4 g

262
 1 centimiligram... cmg... 0,00001 g... 10-5 g
1 mikorgram... γ... 0,000001 g... 10-6 g
(gama γ)

Unităţi de măsură folosite în fitoterapie

1 lingură mătase de porumb = 1 g

1 capsulă de mac uscată = 6 g
1 linguriţă rasă de flori, frunze = 2 g
1 linguriţă rasă, rădăcini, fructe = 3,5 g
1 lingură, flori, frunze = 4 g
1 lingură rasă rădăcini, fructe = 7 g

Cât se ia cu trei degete cântăreşte: 1,5 – 2,5 g

O mână de flori cântăresc: 20-30 g; pulbere: 80 g; de seminţe: 50 g

În cazurile de faţă plantele sunt bine mărunţite şi uscate.

Partea plantei folosite 1 linguriţă 1 lingură

Frunze 2–3g 4 –6 g
Flori 3–4g 6-8 g
Rădăcini 5–7g 10 – 14 g
Scoarţă 6–7g 12 – 14 g
Fructe 5–6g 10 – 12 g
Partea aeriană 4- 5 g 8 – 10 g
Seminţe 8 – 10 g 16-20 g

În acest tabel sunt transformate gramajele plantelor în linguriţă şi lingură.

În lucrarea de faţă am dat cantităţile plantelor din reţete şi în gramaj, dar am dat şi
transormarea lor în linguriţe. Foarte uşor se poate lucra cu dozarea plantelor în linguriţe. Eu
am preparat zeci de amestecuri de ceaiuri pt. diferite boli.
Exemple: 20 g de turiţa mare este echivalent cu 4 linguriţe de partea aeriană a plantei;
20 g osul iepurelui este echivalent cu 4 linguriţe de rădăcină; 20 g frunze de merişor este
echivalent cu 6,6 linguriţe de frunze; 10 g fructe de ienupăr este echivalent cu 2 linguriţe de
fructe; 10 g flori de gălbenele este echivalent cu 3 linguriţe de flori; 10 g seminţe de fenicul

263
este echivalent cu 1 linguriţă de seminţe; 15 coajă de cruşin este echivalent cu 2 linguriţe
pline de coajă. Se pune reţeta ceaiului în fata şi pe o coală albă se pun plantele cu linguriţa, de
la un timp se poate lua cu mâna, se amestecă bine, până la omogenizare, în amestec trebuie să
fie uniform împărţite toate plantele, se vede clar.

Diluarea unui lichid se poate exprima şi în raporturi de volume. De exemplu pt. a arăta
ca 1 vol. de acid sulfuric concentrat a fost diluat cu 5 vol. de apă, se scrie: H2SO4 1:5.

264
 INDEX TERAPEUTIC DUPĂ AFECŢIUNI
abces 3; 19; 22; 71
abces dentar 64, 106
abces pulmonar 106
acnee 2; 12; 21; 22; 71; 106; 114
acneea juvenilă 30
acneea necrotică 30
acromegalie 143; 144
actinomicoză 114
acţiune trofică 34
acufene 89
adenită 114
adenoame hipofoziare 106
adenoame mamare 106
adenocarcinom de prostată 106
adenocarcinom mamar 106
adenocarcinom tiroidian 106
adenom de prostată 69; 90
afecţiuni. nervoase gastro
intestianle 64
afecţiuni. genitale inflamatorii 64
afecţiuni bronşice 99
afecţiuni bucale 65
afecţiuni cardiace 63; 70; 102; 145
afecţiuni degestive 106; 145
afecţiuni dermatologice 28
afecţiuni dermice 56
afecţiuni endocrine 106
afecţiuni gastrice 89
afecţiuni genitale 106
afecţiuni hepatobiliare 106
afecţiuni inflamatorii 21
afecţiuni inimii 72; 81:89
afecţiuni intestinale 64
afecţiuni nervine 22
afecţiuni nervoase 82
afecţiuni neuropsihice 145
afecţiuni oculare 106
afecţiuni oftalmologice 27; 28
afecţiuni ORL 106
afecţiuni psihosomatice 111
afecţiuni reumatice 106
afecţiuni rinofaringiene 149
afecţiuni stomatologice 106
afecţiuni traheobronşice 100
afecţiuni urinare 68; 106
afecţiuni uterine 64
afecţiuni vezicale 68
afecţiuni vezici biliare 89
afecţiuni vezici urinare 68; 70
afecţiunile căilor respiratori 68
afecţiunile căilor urinare 69; 102
afecţiunile inimii 89
afecţiunile pielii 22
afecţiunile prostatei 69; 90; 91
afecţiunile rinichiului 63
afecţiunile unghiilor 25
afonie 98
afrodisiac 72
afte 89; 137
agenţi nocivi 50
agitaţie 113
agitaţie psihomotorie 145
alăptare 111; 145
alcoolism 114; 145
alergice cutante 50
alergii 111
algii reumatice 63; 114
alopecie 16; 65
amenoree 71; 141
ameţeli 89; 131
ameţeli de dimineaţă 102
amigdalită 4; 63; 64
amorţeala nervilor a mâini 71; 141
amorţeală 131
analeptic cardiac 63
analgezic 15; 28; 72; 110; 112; 113
anemie 108; 144
anemie feriprivă 111
anestezia nervului auricular 150
anestezic 106; 113
anestezic de contact 148
anexite 71; 106
angină 114
angină pectorală 151
265
angină tonsilară 68
angiocolite 106
angorpectoris 70
anorexie 82; 85
anorexie atonică 140
antiagregant plancetar 110
antialergic 23; 129
antialgic 106
antiasmatic 106
antibiotic 65; 106
antibronşitic 67
anticancerigen 106
anticolitic 72
antidepresiv 72
antidiabetic, ceai 126
antidiabetic, poţiune 127
antidiareic 70; 101; 138
antidiareic, ceai 138
antifungic 106
antihelmintic 73; 98
antihemoragic 26
antiinfecţios 71
antiinflamatoare 8; 15; 19; 23; 28;
29; 91; 110; 113; 150
antiinflamator bucal 68
antiinflamator faringean 68
antimicotice 150
antimicrobian 49; 58
antipelagră 111, 114
antipiretic 110; 112; 13
antipruriginoasă 23
antireumatic 63; 64; 71; 110; 139
antireumatic 64
antireumatic, ceai 139
antireumatic 63
antiscorbutic 64; 111
antiseptic 15; 19; 23; 26; 27; 29;
58; 92; 93; 112; 148; 150
antiseptic al căilor urinare 85
antiseptic, apă de gură 95
antispasmodic 119
antispastic 72; 91
antisudoripante 40 bactericide 148 bube dulci 13
antitoxic 106 bacteriostatic 28; 56 bubiţe roşi pe faţă 21
antitumoral 65; 71 balbism 89 buboni, ciumă 21
antitusiv 64; 70 balonări 67; 69; 145 buze crepate 2; 25
antivirotic 106 băşici pe limbă 89 C. albicans 49
anus crepat 24 bătătură 4; 12; 32; 89 calamant cardiac 81
anxietate 108; 111 Beri-beri 114 călcâie crepate 2; 106
apoplexie 69; 131 blefarită 54; 55; 63; 106 calcifierea degetelor 16
apoplexie 69 bloc de ramură stenoză mitrală 144 calculoză biliară, ceai 128
aritmii 63; 80; 98 boala lui Alzheimer 144 calmant 19; 23; 25; 26; 90; 91; 96;
aritmii cardiace 68; 70; 151 boala lui Babinski Fröhlich 144 132; 148; 150
arsuri 2; 5; 10; 11; 17; 18; 19; 20; boala lui Basedow 67; 108; 126 calmarea mâncărimilor 2; 6; 39;
21; 24; 26; 71; 89; 97; 106 boala lui Parkinson 80; 82 72;
arsuri de gr. I 34 boală de iradiere 143 calmează durerea 25; 72; 92
arsuri grave 29 boală hipertonică 114 calmează tusa 72
arsuri solare 96; 110 boală ulceroasă 111 calviţie 16
arsuri stomacale 64; 67 boli ale aparatului respirator 106 cancer 89; 106; 122; 126
arteriopatie diabetică 144 boli ale sângelui 141 cancer digestiv 145
arterite 1; 11; 65; 114 boli canceroase 65 cancer genital 140
arterioscleroză 64; 65; 90; 101; boli cardiovasculare 144 cancer incipient 7
108; 144 boli cerebrovasculare 144 cancer intestinal 140
articulaţii dureroase 20; 63 boli de ficat 63; 65; 67; 70; 97; 99 cancer pulmonar 140
articulaţii reci, înţepenite 22 boli de fiere 67 cancer rectal 71; 140
artrite 4; 106; 144 boli de inimă 22; 25; 68; 90; 99 cancer uterin 71
artroze 4; 144 boli de piele 8; 10, 11; 12; 17; 18; cancer, stopare 139
artroză deformată 67 20; 22; 65; 68 cancerul larinagian 71
ascarizi 81; 137 boli de rincihi 69; 72; 99; 102 cancerul pielii 9; 12; 71; 126
ascite 69; 71; 99; 139; boli de stomac 63; 67 cancerul prostatei 140
astenie 72; 106; 14; 145 boli hepatice 111 candidoze 71; 106
astm 63; 64; 68; 72; 98; 108; 147 boli nervine 68 candidoze vaginale 120
astm bronşic 61; 80; 99; 100; 111; boli neuropsihice 106 cangrene 106
114; 132; 145; 147 boli respiratorii 63 cârcei la picioare 4; 25; 69
astm bronşic, ceai 132 boli reumatice 110 cardiopatie ischemică 144
astm umed 140 boli tegumentare 18; 19 cardiopatii 72
astralgii 28 boli toxi infecţioase 111 cardiotonic 71; 81; 141
astringent 15; 26; 27; 28; 58; 92; bolile aparatului urinar 70 carenţă de vitamina C 111
148; 149; 150 bolile şist. nervos 71 carii dentare 106; 148
ateroscleroză 70; 131; 140 bolile stomacului 64 carminativ 68; 69
ateroscleroză, ceai 131 bolile vezici urinare 69 catâr bronşic 98
atrofie musculară 97 bolile vezici urinare 72 cataractă 144
autovindecător ayurvedic, bolile vezicii 99 catârul fumătorului 67
auzul, redă 97 boloi de piele 22 cataruri al căi respiratorii 64
B. aurues 49 brahicardie 145 catifelarea cicatricelor 9
B. subtilis 49 bronşite 61; 64; 72; 98; 99; 101; catifelarea pielii 14
bacil dizenterie 14 106; 147 catifelarea tenului 5
bacili gramnegativi; 55; 56 bronzare artificială 40 cauterizant 151
bact. coci grampozitiv 30 bube 2; 19 căderea părului 22; 67; 68; 71; 146

266
cearcăne 5 colită 66; 71; 73; 89; 106 degenerări al cordului 70
cefalee 89; 110; 112 colită cronică 138 degenerări maculare umede 144
cefalgii 71; 141 colită, trat. 138; 137 degerături 2; 4; 11; 12; 18; 25; 26;
celulită 4; 144 colită, trat. ceai de Muşeţel 137 28; 29; 55; 63; 66; 68; 89; 93; 94;
cervicite 106; 120 concepţia, favorizare 68 111; 114; 147
cheaguri de sânge pe creier 131 conjuctivită 54, 55; 106 delirium tremens 113
chisturi ovariene 71 conservant 106 demachiante 38
cicatrice cheloidă 89 constipant 72 deodorante 40; 148; 150
cicatrice inestetice 71 constipaţie 71; 116 deplasarea uterului 64
cicatrizant 9; 15; 19; 23; 64; 71; constipaţie cronică 61; 73; 81 depresi nervoase 81
106 contracţii uterine 110 depuneri de săruri 130
cicatrizarea traiectului reno urinar contuzii 7; 20; 21; 67; 69; 97; 147 depurativ 70; 98; 130
70 convalescenţă 111; 144 depurativ, ceai 130
cicatrizarea ulcerului gastro convulsii 113 depurativ, eczeme 68
duodenal 136 convulsii febrile 111 deramtite 28; 29; 55; 71; 141
ciclu abundent 89 convulsii medicamentoase 111 dermatită alergică, 30
ciclu lipsă 89 copii limfatici 101 dermatomicoze 92, 93
ciclu, reglarea 68 cord hipertonic 70 dermatoze 64
circulaţia sângelui 147 cord iritabil 80 dermatoze profesionale 50
ciroza hepatică 101; 108; 12; 144 coree 113 dermite uscate 34
ciroze 71 coşuri 3; 21 desensibilizator, ceai 129
cisitite 64; 72; 85; 106; 12; 114; crampe 25 dezinfectant 92; 112, 113; 119;
134 crampe intestinale 63; 64; 100; 139 148; 150
cistite cu sângerări 70 cremă cicatrizantă 41 dezinfectant al faringelui 70
cistite, ceai 134 cremă de faţă 4 dezinfectant al gurii 70
cistopielită 69 cremă de păr 43 dezinfectant al nasului 70
ciumă 89 cremă depilatorie 41 dezodorizante 40; 148; 150
ciuperci saprofite 67 cremă pt. mâini 43 diabet 63; 72; 114; 126; 127; 143
climacterium, transpiraţie 68 cremă pt. picioare 432 diabet, vindecare 126
coci gramnegativ 30; 56 crepătura ugerului 13 diaforetic 64
coji pe cap 19 crepături de călcâie 11; 13 diaree 61; 65; 66; 72; 82; 83; 99;
colagogă 73 crepături prod.de frig 39 102; 145
colecistectomie 143 crepăturile mâinilor 13 diaree cronică 145
colecistită 128 creşte pofta de mâncare 69 diateze hemoragice 69
colecistite 106 creşterea părului 16; 67; 70; 71; digestia laptelui 139
colecistopatii 67; 135 146 diplobacilul Morax-Axenfeld 56
colectarea puroiului 10; 12 creşterea prostatei 91 disfagii 89
colesterol, coborâre, ceai 127 crize de astm 151 dischinezie biliară 65; 67; 72; 106;
colibaciloză 133 crize isterice 151 128
colică biliară 80; 99 cruste în nas 89 dismenoree 85; 110
colică hepatică 80 cură de slăbire ceai 129 dispepsie 71; 73; 82; 143
colică renală 80 curăţă căile respiratori 147 dispnee cardiacă 63
colici 83 curăţă rănile 17; 64 dispnee în astm 83
colici abdominale 63; 64; 139 curăţă ulceraţiile 21 distonii neurovegetative 111
colici intestinale 63; 64; 80; 100; curăţă ulcerele învechite 17 diuretic 63; 64; 67; 69; 72; 85; 91;
139 curgerea balelor 107 102
colici, ceai 139 decongestivă 28 dizenterie 65, 70; 83; 101

267
dizenterie amobiene 101
durei de picioare 25
durei pe bază nervoasă 97
dureri 147
dureri articulare 14; 65; 68; 147
dureri cronice 21
dureri cu colici 151
dureri de burtă 71; 141
dureri de cap 63; 64; 68; 131; 132;
147
dureri de dinţi 64; 110
dureri de ficat 21
dureri de gât 71
dureri de oase 65
dureri de picioare 147
dureri de piept 69; 70
dureri de rinichi 21
dureri de spate 21
dureri de stoamac 63; 69; 100
dureri de şold 21
dureri de urechi 89
dureri menstruale 147
dureri musculare 14; 25; 95
dureri nevralgice 70
dureri pe bază nervoasă 25; 95; 97
dureri postnatale 89
dureri reumatice 89; 95; 96; 97
eclampsie 111
eczeme 3; 7; 8; 11; 12; 19; 21; 26;
30; 68; 71; 89; 97; 106; 141
eczeme cu puroi 134
eczeme exudative 58
eczeme scumoase 18
eczeme uscate 4; 134
eczeme varicoase ulceroase 96
eczeme zemuide 4
eczeme, vindecare 10
edem al ganglionilor spinali 69
edeme 67; 145
eforturi fizice 111
ejaculări precoce 106
eliminarea lohiilor 140
emfizem pulmonar 101; 144
emolient 19; 23; 26; 27; 34
Encegfalopatie Wernicke 114
endroangioite obliterante 69
enterocolite 72; 106
enterită 66; 73; 82
enterită infecţioasă 101
epilepsie 71; 89; 108; 111; 113;
141
epitaxis, ung. 31
epiteliom spinocelular 106
epitelizante 150
epuizare fizică 65
eritem solar 111, 114
eritrodermie 114
erizepel 22; 89; 93; 114
eroziuni vaginale 120
eroziunile colului uterin 105, 106
erupţia pileii 2
erupţii tegumentare 139
erupţiile feţei 12
Escherichia coli 67
esofagite 106
exces de foliculină 106
excrescenţe (muguri) 89
expectorant 64; 65; 68; 84; 95; 98;
101, 102; 132
expectorant, fumători 132
extrasistole 68
faringită 140
faringită 64; 66; 67; 106; 140
faţă roşie la fete 135
febră 25
febră intermintente 68; 140
febrilantă 82
fermentaţiile intestinale 98
fibroame 106
fibrom uterin 69; 71; 106
ficat, ceai 129
fiere, colică 151
fimoze 106
fistule 19
fistule prerinale 89
fisuri anale 10; 11; 28
flebită 63; 69; 80
flegmoane 71; 141
fluidifică fierea 69
fracturi 20; 61; 67; 135; 145
fragilităţii capilare 69
fragilitatea părului 145
fragilitate vasculară 111
fragilitatea unghiilor 145
268
frică 147
frig, sensibilitate 65
frigiditate 143
fluidifiantul secreţiilor bronhice 84
furunculoză 3; 7; 10; 12; 19; 56;
71; 93; 106; 134; 141
galactogog 64
gastralgii 99
gastralgii nervoase 66
gastrită 64; 69
gastrită cronică 135
gastroduodenite 106
gastroenterită 72; 138
germeni grampozitivi 56; 67
germicid 148; 150
giardia 71
gigantism 143; 144
gingivite 71; 137
glaucom neovascular 144
glomerulonefrită 111; 114
glosite 106
gramnegativ 67
granulom dentar 106
gravidie 145
greţuri 89
greţuri la gravide 113
gripă 80, 110; 133
guşă 67; 70; 143
guşă exoftalmică 126
guşă, micşorare 932
gută 4, 17; 21; 72; 113
gută cronică 140
guturai 66; 65; 133
guturai, prevenire 65
hematurie 70
hemoptizie 140
hemoptizii 69; 82; 83; 140
hemoragii 69; 72
hemoragii climaterice 85
hemoragii după raclarea uterurlui
83
hemoragii gastrice 69; 83
hemoragii hemoroidale 83
hemoragii intestianle 69; 82
hemoragii post partum 84
hemoragii uterine 64; 82; 84
hemoragii vezicale 83
hemorizi 3; 4; 7; 8; 9; 10; 11; 15; infalmaţii articulare 3; 84 insomnii 64; 71; 72; 83; 100; 108;
17; 20; 24; 66; 69; 71; 80; 89; 106; infecţia bărbi 32 111; 113; 132; 147
126 infecţia căilor urianre 67 insuficienţa miocardului 70
hemoroizi dureroşi 23 infecţia gâtului 73 insuficienţă brahicardică a cordului
hemoroizi inflamaţii 23 infecţia pielii cu ciuperci 71 63
hemoroizi, împrăştie 24 infecţia unghiei, ciup, 31 insuficienţă cardiacă 85; 145
hepatic, ceai 128 infecţie cu streptococ 114 insuficienţă corticosuprarenală 143
hepatită 4; 89; 114 infecţii 71; 141 insuficienţă hepatică 143
hernie 64; 71; 141 infecţii arşilor 151 insuficienţă hipofizare anterioară
herpes 3; 106 infecţii cu bacterii 71 glabră 144
herpes bucal 71 infecţii cu bacterii squalamină 144 insuficienţă hipofizei anterioare
herpes cornean 56 infecţii cu coci grampozitiv 56 144
herpes vaginal 71 infecţii cu gonococ 114 insuficienţă ovariană 143
hidropizie 63; 89 infecţii cu pneumococ 114 insuficienţă paratiroidiană 106;
hiperemizantă 94 infecţii cu stafilococ 114 143, 145
hiperexcibilitate 85; 108; 111 infecţii cu streptococ 114 insuficienţă tiroidiană 72; 106; 143
hiperfoliculinemie 143; 144 infecţii cu viruşi 71 insuficineţă cardiacă 85
hiperhidroză 29 infecţii cutante 30 insuficineţă testiculară 144
hiperkeratoză 32 infecţii ext. grave 71 intertrigo 29; 31; 93
hipermenoree 80 infecţii gripale 67 intertrigo cu levuri, 31
hipersecreţie digestive 100 infecţii locale 29 intoxicaţie difeterică 85
hipertensiune arterială 64; 65; 68; infecţii nasale 56 intoxicaţii 140
109; 140; 144; 145 infecţii oculare cu streptococii 56 intoxicaţii alcoolice 106
hipertiroidism 101; 114 infecţii oftalmice 56 intoxicaţii cu morfină 113
hipertricoza facială 32 infecţii reno urinare 70 intoxicaţii tabagice 106
hipertrofia prostatei 69; 91 infecţii urinare 30; 63 intoxicaţii veninoase 106
hipertrofie benignă de prostată 106 infecţii virale 65 iritabilitate 145
hipertrofia uterului 84 infecţiile pielii 56 iritaţia pielii 42; 66; 97
hipnotic 113 inflamaţia articulaţiilor 19; 95; 96 iritaţii cu cauze necunoscute 71
hipnotică sedativă 119 124; 144 iritaţii locale 18
hipoaciditate 108 inflamaţia cavităţi bucale 99; 137 irite 106
hipoacuzie 106 inflamaţia febrilă a capului 21 ischemie cerebrale 144
hipocalcemie 145 inflamaţia intestinului gros 141 isterie 66
hipochinezie biliară 143 inflamaţia mameloanelor 25 împrăştie ganglioni inflamaţii 25
hipoglicemiant, ceai 127 infl. mucoasei gastro intestianle 67 împrăştie inflamaţiile 25
hipoglicemie 145 inflamaţia pielii 28 împrăştie tumoarea pe creier 71
hiposecreţie gastrică 100 inflamaţia urechi 17 împrăştie umflăturile 25
hipotensiv 70 inflamaţia vezicii urinare 134 îndepărtarea cicatricelor 22
hipovitaminoză 114 inflamaţii 22; 67; 70 îndepărtarea petelor 22
holeră 83 inflamaţii de orice fel 7 îndepărtarea semnelor 22
ihtioză 144 inflamţia gingiei 99 îngrijirea mâinilor 41
impetigo 18; 29 inflmaţia intestinului gros 71 întăreşte sfârcul sânilor 92
impotenţă 65; 72; 143; 144 inflmaţia urechi 97 întărirea rădăcinii, păr 68
imunintate mărită 65 infract renal 114 înţepături costale 70
imunitate, vindecând org. 71 înfundarea nasului 147 junghiuri 6
imunologic 106 inimă 131 Kerion celsi 31
înduraţi peniene 106; 144 insomnie nervoasă 66; 89 lambri 81; 137; 141

269
laringite 106; 140 miozite 106 pielonefrită cronică 63
laxativ 65; 101; 116; 130 muşcătura câinilor turbaţi 89 piodermită 29; 56
laxativ, ceai 130 nefertrolitic 64 pistrui 5; 39; 4239
lehuzie 84 nelinişte 71 pişcături de insecte 73
leşin 67 nelinişte 83 pitiriază 32
leuconevraxite 143; 144 neurastenie 89 pitirizais versicolor, 31
leucoree 66; 72; 98 nevaralgie 24 pitiriazis versicolor rozacea 106
leziuni canceroase 71 nevralgia sciatică 71; 141 pitiriazis versicolor rubra 93
leziuni cu secreţii 21 nevralgie de trigemen 82 plagiole post operatorii 71
leziuni mitrale 63 nevralgii 110; 112; 114 plăgi 26; 89
leziuni nervoase 85 nevralgii dentatre 89 plăgi atone 1; 34; 68
leziunile limbii 89 nevralgii intercostale 63 plăgi chirurgicale 106
limbrici 81; 137; 141 nevralgii trigeminale 114 plăgi sângerânde 106
limfogranulomatoză inghială 114 nevrite 114 pleurezie 139
lipsă de calciu 61 nevroză digestivă 85 pneumonii 106
lipsă de fier 101 nevroze 82 poftă de mâncare 67; 69; 92; 99
litiază biliară 63; 70; 99 nevroze cardiace 64; 85 poliartrită reumatoidală 110; 144
litiază renală 63; 64; 69; 72; 122 nigei 3; 89; 151 polinevrite 114
litiază urinară 99 nisip la rinchi 63; 68 porfirinurie 114
litiază vezicală 72 noduli 17 praf pt. curăţirea dinţilor 60
lovituri 147 noduli ganglionari 71 praf pt. curăţirea protezelor 60
lumbago 28; 106 noduli hormonali 71 presiunea capului 131
lupus eritematos 111, 114 noduli tumorali, împrăştie 1; 24 presiunile stomacului 67
mâini crepate 25; 89 noduli tumorali 1; 24 procese inflmatorii 21
maladii venoase 69 noduri mamari, îmrăştie 22 prostata 126
masajul pielii 42 noxe dermice hidrofile 49 prostatită 11; 69; 91; 106
mastite 106 noxe protecţie 57 protector al pielii 34
mastoidite 89 obezitate, ceai 130 Proteus vulgaris 67
mastopatie 141 oboseala mâini 97 prurit 6; 7; 13; 19; 66; 106
mastoze 106 oboseala picioarelor 97 prurit vulvar 18; 23; 64; 120
mâncărimi 2, 6; 72 oboseală 25; 147 psihoze 89
mătreaţă 24; 146 ocitocic 84; 141 psoriazis 4; 32; 33; 68; 143; 144;
melancolie 68 ocluzii intestianle 68; 126 145
membre amorţite 23 onicomicoză, ung. 31 psoriazis incipient 106
membre reci 23 opăreli 106 pudră pt. bebelaşi 60
meningită 106 opăreli 5, 10; 94; 96; 106 puncte negre 5
menoragii 64; 82; 83 orhite 106 purgativ 73; 107; 116; 141
menstruaţii dificile 140 osteoartroza cancerului 144 purgativ drastic 141
metrite 84; 106 ostoscleroză 106 purtarea sarcini 68
metroragii 64; 69; 82; 83; 84; 98; otite 106; 150 pustule 21; 22
99 otite medii 150 pustule vechi 89
metroragii juvenile 69 otorinolaringologic 30 râia animalelor 20
micoze 11; 106; 145 oxiuri 137 râie (scabie) 3; 19; 21; 28
micoze bucale 106 piele normală 35 rană purulentă 89
migrene 84; 112; 114 piele uscată 35 rană veche 89
miopia 142 pielite 85; 105; 106; 112 răceală 13; 22; 110; 133; 147
miotonie congenitală 80 pielonefrite 67; 106 răceli puternice 13

270
răcoritor 92 sciatică 4; 13; 21, 67; 95 sterilitate 72; 136
răguşeală 64; 68; 98 scleroză coronariene 70 sterilitate feminină 143
răni 2; 5; 6; 7; 8; 9; 10; 12; 14; 17; scleroză coroniană 70 sterilitate masculină 143
18; 19; 20; 21; 67; 96 scleroză multiplă 65; 97; 144 ştim. funcţ. ficatului 67
răni capului 22 scurgerile nasului 67 ştim. perialtismul intest. 63
răni care nu se închid 71 scurgerile urechi 67 ştim. secreţiei gastrice 63
răni cu puroi 2 seboree 145 stimulare funcţ. Stomacului 67
răni deschise 71 sedativ 23; 67; 70; 72; 90; 100; stoamhic 98
răni grave 14 102; 113; 119; 131; 132 stomac slăbit 67
răni infectate 29; 55 sedativ cardiac 84 stomahic 79; 81; 98
reconfortarea articulaţiilor 22 sedativ nervos 83 stomatite 6; 106
reconfortarea tendoanelor 22 sedativ uterin 85 streptococii 56; 114
rectocolite 106 sedativ, pilule 109 stres 147
reduce inflamaţia 92 septicemii 106 suprasolicitare 106
reduce transpiraţia 92 sfârcul sânului crepat 2 surmenaj 72; 147
refacerea florei intestinale 64; 138 sicativ 26 şoc hemoragic 85
refacerea ţesuturilor lezate 2 sicozis 106 şoc traumatic 85
regenerarea părului 21; 146 sicozis 29 tbc 68; 89; 106
regiunea tiroidiană 9 SIDA 126 tbc-ul glandei 61
reglarea ciclului 67 sindroame hemoragice 111 ten acneic 41
relaxant 147 sindrom adiposogenital al băieţilor ten cuperozic 41
retenţie urinară 25; 68; 70 143 ten faorte uscat 37
retinite 106 sindrom adiposogenital al fetelor ten gras 37
retinopatie diabetică 144 143 ten normal 36
retracţia uterului 84 sindrom post trombotic 1 ten ridat, ofilit 38
retrofelxie uterină 98 sindromul de coloană 69 ten uscat 35, 36
reumatims 1; 4; 5, 6, 7; 8; 10; 11; sindromul Martin 144 tendinită 4
13; 14; 17; 19; 63; 64; 65; sindromul Raynaud 69 tendoane leziuni 21
continuare sinuzite 106 tendoane reci 22
reumatims 67; 68; 70; 73; 94; 97; slăbiciune musculară 145 tendoane, ruptură 21
106; 111; 112113; 124; 141; 147 slăbirea organismului 71 tenifug 98; 114
reumatism abarticular 71; 141 slăbirea vederi 21 tensiune arterială 64; 65; 68; 90;
reumatism articular 144 somnifer 102 109; 140; 144; 145
reumatism cronic 3; 20; 65 spasm muscular 4; 25; 69 testicule umflate 21
reumatism poliarticular acut 110 spasm piloric 80 tiroidectomie 143
revulsiv 26; 92; 93; 94 spasmofilie 145 tonic 70; 73
rezistenţa organismului 111 splină, ceai 129 tonic amar 65
rezistenţă la efort 65 splină, durere 21 tonic capilar 146
riduri 5; 12 spondiloză 95 tonic cardiac 98; 112
riduri, îndepărtare 5 stafilococ 56 tonic stomahic 70
rinite 27; 106 stare de vomă 66; 102; 108 tonifiant muscular 108
rinofaringite 27 stări de agitaţie motrice 100 tonifierea organismului 147
rosături, pantofi 28; 64 stări de oboseală 81 tonsilita catarală 68
salmonella bact. infec. 133 stări depresive 71; 83; 89 topirea pietrei la rinchi 127
sâni crepaţi 66 stări febrile 110; 112 torticolis 28
sarcină 111 stări nervoase 140 toxicaţi cu plumb 101
scabie, râie 3; 12; 19; 21; 28; 145 stări sapstice 80 traheită 70; 140

271
traheobronşită 70
trahicardii 68; 70; 98
trahom 114
transpiraţia mâinilor 59
transpiraţia picioarelor 4; 42; 59;
68; 94;
transpiraţia picioarelor exagerate
59
transpiraţia picioarelor, prev. 59
transpiraţia tbc-ilor 68; 108
transpiraţie, contra 68
trat. gingivitei 43
tratament prelungit cu diuretice
145
tratamentul plăgilor 151
traumatisme craniene 69
traumatisme cranio cerebrale 69;
89
tremurul mâinilor 89
tremurul picoarelor 89
tricofiţie 106
trombocitemie 110
tromboflebită superficială 33
tromboflebite 69
tromboze arteriale 110
tuberculoză pulmonară 61; 89; 106
tulburări cerebrale 66
tulburări circulatori 4; 111; 131
tulburări congenitale 89
tulburări de auz 89
tulburări de creştere 145
tulburări de memorie 89
tulburări de menopauză 66; 83
tulburări de ritm cardiac 70
tulburări digestive 64
tulburări nervoase 66; 81
tulburări neurovegetative 68
tulburări postraumatice 89
tumoarea limbii 140
tumori 3; 4; 19; 71
tumori albe, adsorbţie 9
tumori benigne 106; 144
tumori canceroase 22; 68
tumori cerebrale 141
tumori pulmonare 140
tumori, împrăştie 24; 25
tumori, stoparea 8
tusa astmatică 68
tusa rebelă 98; 102
tusa uscată iritativă 70
tusa 61; 68; 69; 72; 102; 147
tusa convulsivă 61; 67; 98; 101
tuse nădite 99
tuse nervoasă 82
tuse spastice 151
tuse, la bătrâni 67
ulcer gastric 72; 108
ulcer gastro duodenal 71; 80; 136;
138
ulcer la stomac 97; 126; 135
ulcer varicos 1; 3; 11; 17; 24; 33;
34; 63; 65; 71; 106; 144
ulcer varicos deschis 5
ulceraţia gambei 71
ulceraţii 4; 17
ulceraţii greu vindecabile 63
ulceraţii uterine 71
ulcere 20; 26
272
umflături perineale 21
umflături tari 22
umflăturile 22
umflăturile glandelor, tiroidei 22
umflăturile organelor secretorii 23
uretrite 106
urinare grea 134
uscarea rănilor 30
uter infantil 68
vaginite 105; 106; 120
vânătăi 6; 10
vânătăi dispar 10
varice 4; 15; 16; 20; 69; 82
varicelă la copii 89
vasodilator 111
vărsături 66; 102; 108; 114; 145
vărsături de sarcină 114
vegetaţii peniene 106
vegetaţii vaginale 106
vegetaţiile urechii 106
vermifug 64; 67; 70; 114
veruci 32
veziculă biliară, ceai 129
viermii intestinali 70; 71
vindecarea bubelor 97
vindecarea rănilor 97
vindecă eczemele 98
virusuri mari 30
vomă 66; 102; 108; 114; 145
vulvite 23; 106
yogin ceai 133
zgârăieturi la animale 20
Zona zoster 1; 4; 106; 136
 CUPRINS PE CAPITOLE

Adaosuri pt. băi, uleiuri volatile, băi de picioare (22) ............................................................ 142
Alifii, reţeta şi modul de preparare, unguente farmaceutice şi industriale (1 capitol) ............. 1-56
Bitter suedez, câteva reţete, originalul din 32 de plante, micul bitter orig., bittere ro. (8) .... 80-84
Capsule (14) .......................................................................................................................... 109
Ceaiuri medicinale (16) .................................................................................................. 115-137
Cenuşa vegetală, prepararea (18) ........................................................................................... 139
Colutoriile (Colutorea) (25) ................................................................................................... 144
Comprimate, preparare ................................................................................................... 105-109
Creioane caustice (Styli cuastici) (29) ................................................................................... 145
Creme cosmetice ................................................................................................................ 32-41
Cuprinsul întreg al lucrări ...................................................................................................... 160
Efectul tămăduitor al plantelor, după culoare, gust (30) ......................................................... 146
Emplastre, prepararea emplastrului de diachilon compus, al emplastrului de plumb (3) ........... 56
Erine (Nasoguttae) (26) ......................................................................................................... 144
Extract alcoolic pt. afecţiunile prostatei ................................................................................... 85
Extracte, preparare ............................................................................................................. 74-80
Extracte uleioase, prepararea unor uleiuri uzuale; ulei pt. masaj (10) .................................. 90-92
Extracţia principiilor active din plante prin extracţie, percolare, concentrare, presiune (7) .. 72-80
Gargarisme (Gargarismata) (24) ............................................................................................ 143
Globule, ovule, bujiuri .......................................................................................................... 114
Index terapeutic după afecţiuni .............................................................................................. 151
Inhalatoare (Inhalasolum) (21) .............................................................................................. 142
Licoare Hoffman, spirt de eter ............................................................................................... 146
Maceratul cu coji de ouă (19) ................................................................................................ 140
Oculare băi (Oculogutta) (23) ................................................................................................ 142
Organe animaliere, preparate, tincturi, pudre (17) ........................................................... 137-139
Paste, Lassari, Pasta cu oxid de zinc (2) .................................................................................. 56
Păr, îngrijire, tonice capilare, spălături, şampoane, regenerare părului (20) ............................ 140
Picături pt. afecţiunile prostatei ............................................................................................... 85
Picături sedative, calmante, boli de inimă, insomnii ................................................................. 84
Pilule, tablete, preparare (13) ......................................................................................... 101-105
Prelucrarea propolisului (12) ............................................................................................ 97-101
Prescurtări folosite în lucrare ................................................................................................. 147
Pudre (Sparsorium) (4) ....................................................................................................... 57-59
Pulbere efervescentă ................................................................................................................ 86
Pulberi (Pulveres) (5) ......................................................................................................... 59-60
Rostopască soluţie ................................................................................................................... 84
Siropurile medicinale (11) .................................................................................................. 92-97
Soluţie antimicotică, sol. Pt. pitiraizis versicolor (Soluţie cu azotat de argint – 146) ............. 87
Soluţie de citrat de magneziu, limonade Rogé ......................................................................... 86
Soluţie efervescentă, poţiune Riviére ....................................................................................... 85
Soluţii medicamentoase, farmaceutice, industriale, sol., extr. alcoolice, t. de iod (9) ........... 86-89
Spălături, comprese, clisme (28) ............................................................................................ 145
Supozitoare (15) ............................................................................................................. 110-115
Timpul optim pt. administarea ceaiurilor după afecţiuni ........................................................ 147
Tincturi (Tincturae) (6) ...................................................................................................... 60-72
Unităţi de măsură folosite în fitoterapie (31) .......................................................................... 149
Ureche, soluţii (Otoguttae) (27) ............................................................................................. 144

273
 CUPRINSUL ÎNTREG AL LUCRĂRI

ADAOSURI, ULEIURI VOLATILE Pt. BĂI ....................................................................... 147

Băi de picioare, dureri de picioare, luxaţii, contuzi ........................................................ 147
Băi oculare (Oculogutta), afecţiuni oculare ................................................................... 147
ALIFII, REŢETA ŞI MODUL DE PREPARARE, UNGUENTELOR
FARMACEUTICE ŞI DE INDUSTRIA FARMACEUTICĂ, CREME COSMETICE ..... 1-57
Alifie cu argilă (Met. I-II),vindecă erupţiile feţei, dispar ridurile, pt. ten uscat (42) ......... 12
Alifie din gogoşi de pe frunzele de stejar, hemoroizi (78) ............................................... 20
Alifie din mercur, c. coşurilor, ulcerului varicos, nigei, eczeme, hemorizi râie, herpes,
(10) .............................................................................................................................................. 3
Alifie pt. vulvită, inflamaţia vulvei (93) .......................................................................... 23
Alifie universală din ceară şi răşină de brad (2), reumatism, noduli tumorali, tromboză .... 2
Băşica porcului, alifie din pulbere, vindecă rănile, ajută dispariţia nodurilor canceroase
(51) ............................................................................................................................................ 14
Buze crepate, călcâie crepate, sfârcul sânului crepat, răni cu puroi, alifie (6) ..................... 2
Calcifierea degerelor de la mâini, alifie pt. vindecare (56) .............................................. 16
Castan sălbatic, alifie din tinctură de castan sălbatic, trat varicele, antiinflmatoare (53,
75) ............................................................................................................................................. 15
Castan sălbatic, alifie, antihemoroidal, antivaricos (75, 53) ............................................. 20
Celulită, alifie Lidia (13) .................................................................................................. 4
Cimbru de grădină, alifie, procese inflamatorii, negi, sciatică, slăbirea vederi, test.
umflate (79) ................................................................................................................................ 21
Coada şoricelului şi frunze de zmeur, alifie, trat. rănile şi hemoroizi (31) ......................... 9
Coajă de soc, alifie, pt. arsuri grave până la os, rănilor, ulcer varicos, opăreli (16) ............ 5
Cremă de faţă Cornelia, pt. combaterea ridurilor, cearcânelor, punctelor negre (15) .......... 5
Creţişoare, alifie, combate pruritul vulvar, iritaţiile locale (65) ....................................... 18
Crin de grădină, alifie, răie, reuneşte tendoanele când acestea au fost tăiate, cu.
ulceraţiile (80)............................................................................................................................. 21
Cruşin, alifie din coajă, zgârăietura animalelor, râie (76) ................................................ 20
Dureri musculare şi articulare, alifie (50) ........................................................................ 14
Făină de grâu, alifie, scabie (40) ..................................................................................... 12
Flori de sânziene, alifie, se aplică pe regiunea tiroidiană, cancerul pielii (33) .................... 9
Foi de dafin, alifie, c. paraliziei şi a reumatsimului cronic (9, 77 reţeta) ............................ 3
Foi de dafin, alifie, reumatism cronic, paralizie (77, 9) ................................................... 20
Fructe de vâsc, alifie, trat. degerăturile (39) .................................................................... 12
Frunze de brustur, alifie, curăţă rănile, ulcerele învechite, bolile de piele (60) ................. 17
Frunze de frasin şi venin de albine, alifie, trat. reumatismului, junghiuri (22) ................... 6
Frunze de frasin, alifie, pt. reumatism, junghiuri (21) ........................................................ 6
Frunze de nuc, alifie, vindecă rănile de orice natură, (Met. I-II) (28) ................................. 8
Grâu germinat, alifie, catifelează pielea, cicatricele şi rănile grave (52) .......................... 14
Grâuşor, alifie, vindecă rănile şi hemoroizi (68) .............................................................. 19
Hamamelis, unguent, hemoroizi, anus crepat, contra mătreţi (98) ................................... 24
Hrean, alifie, dureri reumatice, răceli puternice (46) ....................................................... 13
Iarba mare, alifie din rădăcină, râie (69) .......................................................................... 19
Iarbă de şoaldină, gălbenele şi vindecea, alifie (32) ........................................................... 9
Iarbă neagră, alifie din rădăcină, frecţi la noduli şi hemoroizi (61) .................................. 61
Izmă bună, unguent, dureri reuamtice, inflmamaţia urechi (63) ....................................... 17
Linariţă, unguent, împrăştie tumorile, noduli tumorali şi hemoroizi (97) ......................... 24
Margareta aurată, alifie, toate tipurile de răni, leziuni cu secreţii care nu se vindecă
(83) ............................................................................................................................................ 21

274
 Măghiran, alifie, reconfortează articulaţiile, tendoanele, umflăturile (86) ........................ 22
Mătrăgună, alifie (64) ..................................................................................................... 18
Miere, alifie, furunculoză, grăbeşte colectarea puroiului (41) .......................................... 12
Muguri de plop negru, alifie, pt. răni şi hemoroizi (27) ................................................. 7, 8
Muşeţel, alifie, cicatrizant, ajută la vindecarea diferitelor răni, catifelează cicatricele
(34) .............................................................................................................................................. 9
Muştar alb, alifie din seminţe, afecţiunile pielii (84) ....................................................... 22
Năsturel, alifie, tratează arsurile (58) .............................................................................. 17
Obligeană, alifie din rădăcină, dureri de picioare, musculare, spasm muscular,
oboseală (99) .............................................................................................................................. 25
Orz verde şi rădăcină de angelică, alifie, vindecă rănile şi pruritul (20) ............................. 6
Orz verde şi salvie, alifie, pt. vindecarea rănilor, ajută dispariţia vănătăilor (19) ............... 6
Orz verde şi venin de albine, alifie c. durerilor reumatice (18) .......................................... 6
Orz verde, alifie, pt. catifilarea tenului, îndepărtează ridurile, dureri reumatice, răni
(17) .............................................................................................................................................. 5
Pastă antiflogistică c. abcesului, furunculozei, panariţiu (afecţiunea unghiilor) (8) ............ 3
Pastă de cătină şi propolis, alifie, reumatism, eczeme, contuzii, hemoroizi, inflamaţii
(24) .............................................................................................................................................. 7
Pastă de cătină, alifie, reumatism, eczeme, contuzii, hermoroizi, inflamaţii de orice fel
(23) .............................................................................................................................................. 7
Pastă de gălbenele, impetigo, eczeme scumoase, arsuri, boli tegumentare (67) .......... 18, 19
Pastă de măceşe, alifie, trat. bolile de piele, face să dispară vânătăile (36) ...................... 10
Păstăi de fasole, alifie din cenuşă, dureri cronice, contuzii, leziunile tendoanelor,
sciatică (81) ................................................................................................................................ 21
Pătlagină, unguent, boli de piele (66) .............................................................................. 18
Perişor, alifie, vindecă, închide rănile (59) ...................................................................... 17
Petale de şofran, alifie, afecţiunile unghiilor, inflmaţia mameloanelor (103) ................... 25
Piatră vânătă şi albuş de ouă, alifie, tratează hemoroizi (43) ............................................ 12
Piatră vânătă şi tutun, alifie, bube dulci, prezente pe capul copiilor mici (45) .................. 13
Praz, alifie cu suc, furunculoză, grăbeşte colectarea şi eliminarea puroiului (37) ............. 10
Propolis alifie, metoda mea de preparare, eczeme, micoze, crepături de călcâie, opăreli
vara ............................................................................................................................................ 11
Propolis unguent, din extract alcoolic de propolis ........................................................... 11
Propolis, alifie (Met. I-III), vindecă rănile, arsurile, reumatismul, bolile de piele (38) ..... 10
Propolis, extract moale, reţeta şi modul de preparare ...................................................... 11
Răculeţ, alifie din rădăcină, buze, mâini crepate (102) .................................................... 25
Răşină de brad şi propolis, alifie (26) ................................................................................ 7
Răşină de brad, alifie, furunculoză, panariţiu, cancer incipient (25) .................................. 7
Refacerea ţesuturilor lezate, degerături, alifie (5) .............................................................. 2
Rocoină, alifie, măncârimi, acnee, bube, erupţia pielii (4) ................................................. 2
Rosmarin, alifie, articulaţii, tendoane, membre reci, înţepenite, răceli, afecţiuni
nervine (87) ............................................................................................................................... 22
Rostopască, alifie (Met. I-II), opreşte dezvoltarea tumorilor, boli de piele, eczeme (29)
..................................................................................................................................................... 8
Salicil, alifie, c. eczemelor zemuide cu puroi, bătături, transpiraţia picioarelor (11) .......... 4
Salvie, alifie, răni, contuzii (72) ...................................................................................... 20
Săpun de casă, alifie, crepăturile mâinilor, ale picioarelor, se aplică pe ugerul vacilor
(44) ............................................................................................................................................ 13
Scorţişoare, alifie, alină durerile de reumatism (49) ........................................................ 14
Sulfină, alifie, reumatism, răni, furunculoză (70) ............................................................ 19
Şovărv, alifie, vindecă eczemele (35) .............................................................................. 10
Tâmăie, alifie, reumatism, prurit (48) ............................................................................. 13

275
 Tătăneasă, alifie din rădăcină, vindecă rănile, ulceraţiile, ulcerul varicos, hemoroizi,
guta (62) .................................................................................................................................... 17
Traista ciobanului, alifie, toate tipurile de răni, a capului, erizipel, inflamaţii, boli de
piele (88) .................................................................................................................................... 22
Trandafir, alifie, inflamaţia febrilă a capului, dureri de ficat, dureri de spate, d. rinichi
(82) ............................................................................................................................................ 21
Trifoi, alifie, muşcături de animale veninoase, umflături tari, abcese (89) ....................... 22
Turiţa mare, alifie, pt. tumori, inflamţii articulare (7) ........................................................ 3
Turiţa mare, alifie, tumori, inflamaţia articulaţiilor (71, 7) .............................................. 19
Tutun, alifie, hemoroizi dureroşi inflamaţii (90) ............................................................. 23
Unguent antihemoroidal (54) .......................................................................................... 15
Unguent antireumatic complex din plante medicinale (1 reţeta) ........................................ 1
Unguent chinezesc pt. vindecarea acnei, rănilor, a arsurilor (3) ......................................... 2
Unguent contra calviţiei, alopeciei, ajută creşterea părului (57) ....................................... 16
Unguent contra ulcerului varicos, arsuri (95) .................................................................. 24
Unguent cu acţiune antiinflmatoare, antiseptică, astringentă, tratează varicele (55) ......... 15
Unguent de camfor, degerături, calmează durerile, musculare, be bază nervoasă,
crampe (100) .............................................................................................................................. 25
Unguent energizant din pedicuţă c. reumatismului, cârcei la picioare (12) ........................ 4
Unguent pt. nevralgie (96) .............................................................................................. 24
Unguent pt. prurit vulvar, antialergic, antipruriginoase (94) ............................................ 23
Unguraş, alifie, împrăştie inflmaţiile, tumorile, umflăturile, ganglioni inflamaţii (101) ... 25
Unsoare din frunză de nucă, opreşte căderea părului (85, 28) .......................................... 22
Untul pâmăntului, alifie, reumatism, sciatică (47) ........................................................... 13
Urzică vie, alifie, membre reci, amorţite (91) .................................................................. 23
Usturoi, alifie, readsoarbe tumorile albe (30) .................................................................... 9
Varză, alifie, pt. artrită, artroză, eczeme uscate (14) .......................................................... 4
Ventrilică, alifie, răni, arsuri, boli de piele (73) ............................................................... 20
Verbină, alifie, umflături, dureri apătute la nivelul organelor secretorii (92) .................... 23
Vineriţa, alifie, ulcere, arsuri, fracturile oaselor (74) ....................................................... 20
CREME COSMETICE, PT. ÎNGRIJIREA TENULUI (CORPORALĂ) ........................ 34-43
Bărberit, cremă după (162) ............................................................................................. 43
Coldcreme, compoziţia şi modul de preparare (138) ....................................................... 35
Cremă cu acţiune cicatrizantă (151) ................................................................................ 41
Cremă depilatorie (154) .................................................................................................. 41
Cremă pt. bronzare artificială (149) ................................................................................ 40
Cremă pt. îndepărtarea petelor de pigment de pe faţă (161) ............................................. 43
Cremă pt. înmuierea pielii picioarelor (166) .................................................................... 43
Creme antisolare (148) ................................................................................................... 40
Creme de demachiat (144) .............................................................................................. 38
Creme deodorante, antisudoripare (147) ......................................................................... 40
Creme pt. calmarea mâncărimilor, vindecarea crepăturilor produse de frig (146) ............ 39
Definiţia cremei, formula generală a cremei .................................................................... 35
Gălbenele, cremă (139) ................................................................................................... 35
Gingivită, cremă pt. tratarea (167) .................................................................................. 43
Iritaţia pielii, cremă contra (159) ..................................................................................... 42
Îngrijirea mâinilor, cremă (153) ...................................................................................... 41
Îngrijirea mâinilor, cremă grasă (164) ............................................................................. 43
Masajul pielii, cremă (160) ............................................................................................. 42
Pastă depilatorie (155) .................................................................................................... 41
Păr, cremă pt. (163) ........................................................................................................ 43
Pistrui şi pete, cremă contra, (145) .................................................................................. 39

276
 Pistrui, evitarea apariţiei pe ten gras (158) ...................................................................... 42
Pistrui, evitarea apariţiei pe ten uscat (157) ..................................................................... 42
Ten acneic, creme (150) ................................................................................................. 41
Ten cuperozic, cremă (152) ............................................................................................ 41
Ten foarte uscat, cremă (141) ......................................................................................... 37
Ten gras, cremă (142) ..................................................................................................... 37
Ten uscat şi normal, cremă (140) .................................................................................... 36
Tenuri ridate, ofilite, cremă (143) ................................................................................... 38
Transpiraţia picioarelor, cremă (156) .............................................................................. 42
PASTE, PREPARARE, PASTA LASSARI, PASTĂ CU OXID DE ZINC ...................... 57-58
UNGUENTE FARMACEUTICE, PREPARARE, UTILIZARE ...................................... 26-34
Acnee juvenilă, unguent (121) ........................................................................................ 30
Acnee necrotică, unguent (123) ...................................................................................... 30
Blefarită, unguent (136) .................................................................................................. 33
Camfor, unguent, degerături, prurit (107) ....................................................................... 26
Dermatită alergică, unguent (123) ................................................................................... 30
Dermatol, unguent, plăgi, ulcere, eczeme, arsuri (106) .................................................... 26
Eczeme, unguent (120) ................................................................................................... 30
Glicerină, unguent (109) ]................................................................................................ 27
Gomeolat, unguent, rinite, rinofaringite (108) ................................................................. 27
Hiperkeratoză, alifie din sâu de oaie, pt. bătături (132, 11)............................................... 32
Hiperkeratoză, îngroşarea pielii, bătături, veruci (132, 11) .............................................. 32
Hipertricoza facială, paliativ, unguent (129) ................................................................... 32
Ichtiol, unguent (alifia neagră), degerături, rosături, fisuri anale, dermatite (111) ............. 28
Intertrigo cu levuri, unguent (128) .................................................................................. 31
Jecolan, unguent, dermite uscate, plăgi atone, ulcere varicoase, arsuri de gr. I,
degerături (137) .......................................................................................................................... 34
Kerion celsi, unguent (124) ............................................................................................. 31
Onicomicoză, unguent contra (125) ................................................................................ 31
Oxid de zinc şi acid salicilic, unguent, Pasta Lassari, inflmaţiile pielii (116) ................... 29
Oxid de zinc, unguent, inflmaţia pielii (115) ................................................................... 28
Oxid galben de mercur, unguent, afecţiuni oftalmice (110) ............................................. 27
Pediculoza pubelui, unguent, lăţei, păduchi (130) ........................................................... 32
Penicilină, unguent, infecţii locale, răni infectate, degerături, impetigo, sicosis
dermatită (118) ........................................................................................................................... 29
Pitiriază, unguent (131) .................................................................................................. 32
Pitiriazis versicolor, unguent (126) ................................................................................. 31
Psoriazis, unguent, keratolitic, ung. reductor pt. pielea capului (133) ........................ 32, 33
Salicilat de metil, unguent, astralgii, torticolis, lumbago (112) ........................................ 28
Sulf, unguent, râie (113) ................................................................................................. 28
Sulfamidă, unguent, oftalmologie, otorinolaringic, infecţii cutante, infecţii urianre
(119) .......................................................................................................................................... 30
Tetraciclină, unguent, afecţiuni dermatologice, oftalmologice (114) ............................... 28
Tromboflebită superficială, unguent (134) ...................................................................... 33
Ulcer varicos, unguent (135) ........................................................................................... 33
Unguent boricat, intertrigo, piodermită, hiperhidroză (117) ............................................ 29
Unguent emolient (Unguentum emoliens), ut. dermatologic, înmoaie pielea (105) .......... 26
Unguent simplu (Unguentum simplex), excipient pt. prep. unguentelor (104) ................. 26
Unguent tonifiant al mucoasei nazale în epitaxis (după oprirea hemoraiei), sâng.
nazale (127) ................................................................................................................................ 31
UNGUENTE PREPARATE ÎN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ, PREPARARE .......... 44-57
Baze liposolubile sau hidrofile (1) .................................................................................. 44

277
 Baze hidrosolubile sau hidrofile (2) ................................................................................ 44
Baze de unguent emulsii ................................................................................................. 44
Baze emulsii tip A/U ................................................................................................................. 45
Unguent de alcool (Unguentum alchoholum) .................................................................. 45
Unguent cu alcool cetilic (Unguentum cetylicum) .......................................................... 45
Baze emulsii de tip U/A ............................................................................................................ 45
Bază de unguent cu hidrogel de metilceluloză ................................................................. 48
Baze de unguent cu hidrogeluri ....................................................................................... 47
Baze de unguent cu polioxitilenglicoli ............................................................................ 46
Baze de unguent hidrosolubile sau lipofile ...................................................................... 46
Forumle după care se prepară aceste baze de emulsii A/U .............................................. 46
Gel omogen şi de consistenţă corespunzătoare ................................................................ 48
Glicerolat de amidon (unguentum gyceroli) .................................................................... 47
Hidrogelul se prepară ..................................................................................................... 48
Hidrogeluri anorganice ............................................................................................................ 49
Hidrogelul de bentonită se prepară .................................................................................. 49
Baze de unguente cu silicone, silicogeluri ................................................................................ 49
Siliconi solizi, de felul răşinilor (3) ................................................................................. 49
Siliconi sub formă de cauciucuri cu lanţuri lungi (2) ....................................................... 49
Uleiuri de silicone cu structură de lanţ (1) ....................................................................... 49
Unguent protector contra agenţilor solubili în apă ........................................................... 50
Formule de diferite baze de unguente compuse .......................................................... 51
Baze de unguente lipofile (I.) .......................................................................................... 51
Baze de unguente emulgatoare A/U (II.) ......................................................................... 52
Baze de unguente emulgatoare U/A (III.) ........................................................................ 52
Baze de unguente hidrofile (IV.) ..................................................................................... 53
- unguent tip soluţie ..................................................................................................... 53
- unguent tip emulsie: A/U şi U/A ................................................................................ 53
- unguent suspensie ...................................................................................................... 53
- unguente mixte: - soluţie-suspensie ........................................................................... 53
- soluţie-emulsie .............................................................................. 53
- emulsie suspensie .......................................................................... 53
- emulsie-suspensie .......................................................................... 53
Exemple de unguente ............................................................................................................... 54
Unguente sterile .............................................................................................................. 54
Unguent simplu oftalmologic (Oculentum simplex) ....................................................... 54
Unguent cu precipitat galben de mercur pt. uz oftalmic ................................................... 54
Unguente cu antibiotice .................................................................................................. 55
Unguente cu peniciline, răni infectate, dermatită, degerături ........................................... 55
Unguente cu streptomicină, bacteri gramnegativi ............................................................ 55
Unguente cu cloranfenicol, afecţiun dermice cauzate de streptococi ............................... 55
Unguente cu antibiotice din grupa tetraciclinelor ............................................................ 56
Unguente de protecţie ..................................................................................................... 57
Unguent protector hidrofil asupra solvenţilor organici „Bentoderm” ............................... 57
Unguent protector hidrofile cu silicone ........................................................................... 57
Unguent protector lipofil asupra unor noxe ..................................................................... 57
Un preparat care înlocuieşte cu succes eucerina .............................................................. 57
BITTER SUEDEZ, CÂTEVA REŢETE, PREPARARE, UTILIZARE ........................... 86-89
Bitter suedez din 17 plante, varianta românească, uşor de preparat ................................. 87
Bitter suedez din 41 de plante, varainta românească, uşor de preparat ............................. 88
Marele bitter suedez din 32 de plante, originalul, fol. int-ext. .......................................... 86
Micul bitter suedez din 11 plante, originalul, fol. int.-ext. ............................................... 87

278
CAPSULE (CAPSULAE) GELATINOASE, FORMULĂ PT. PREPARARE .................... 115
CEAIURI MEDICINALE (AMESTECURI) ................................................................. 121-142
Ameţeală, combaterea senzaţiei şi presiuni asupra capului cu ceai ................................ 131
Antialergic, ceai ........................................................................................................... 129
Antialergic şi desensibilizator, ceai ............................................................................... 129
Antidiabetic, ceai .......................................................................................................... 126
Antidiabetică, poţiune, preparat farmaceutic ................................................................. 127
Antidiareic, ceai, pt. gastroenterită şi colită cronică, vezi pag. 138, trat. colitei ............. 138
Antireuamtic, ceai ........................................................................................................ 139
Apoplexie, cheaguri de sânge pe creier, tulburări de circulatori, dureri de cap, pareza
corp. ......................................................................................................................................... 131
Astm bronşic, ceai pt. tratarea lui .................................................................................. 132
Aterioscleroză, inimă, sedativ, ceai ............................................................................... 131
Calculoză biliară, ceai ................................................................................................... 128
Cancer, stoparea, oprirea lui cu un amestec de ceai din 6 plante (emisune TV) ............. 139
Ceai autovindecător ayurvedică, diaree, colită .............................................................. 133
Ceai din 66/67 de plante medicinale, cancer, litiaza reanlă şi biliară, ciroza hepatică .... 121
Ceai din 70-100 de plante medicinale, vindecă toate bolile, alifie şi extract alcoolic ...... 122
Ceai yogin, cu arome orientale din condimente, relaxant, stări depresive ...................... 133
Cistite, inflamţii de vezica urinară, urinare grea, dificilă ............................................... 134
Colecistită, dischinezie biliară, ceai hepatic .................................................................. 128
Colibaciloză şi toxiinfecţii cu bacteriul salmonella ....................................................... 133
Colici, ceai contra colicilor la adulţi şi pt. copii ..................................................... 139,140
Colită, ceai (Plafar, magazin) ........................................................................................ 138
Colită, ceai pt. ulcer gastric şi duodnal, dar se foloseşte pt. taratarea colitei .................. 138
Colită, tratarea lui cu ceai de muşeţel ............................................................................ 137
Colită, tratarea, leac popular, cu soluţie de amidon ....................................................... 138
Colosterol ceai pt. coborârea lui .................................................................................... 127
Cura de slăbire, ceai ..................................................................................................... 129
Depuneri de săruri, ceai contra lui ................................................................................ 130
Desenzibilizare cu preparat farmaceutic în cazul alergiilor ............................................ 129
Diabet, vindecare, ceai, se spune că acest ceai vindecă diabetul .................................... 126
Digestia laptelui, un ceai pt. favorizarea lui din coajă de ulm, pleurezie, ascită ............. 139
Eczeme cu puroi, zemuidă, în plamă şi dosul mâini la femei, vezi r.11, alifie din salicil
................................................................................................................................................. 134
Eczeme uscate, tratament .............................................................................................. 134
Essiac, ceai, preparare, cancer, diabet, SIDA ................................................................ 125
Expectorant, ceai pt. fumători, curăţă mucusul format ................................................... 132
Faţa roşie a fetelor, ceai pt. combaterea lui ................................................................... 135
Ficat, splină, veziculă biliară şi pancreas ....................................................................... 129
Fracturile oaselor pot fi tămăduite cu o tinctură din plante medicinale .......................... 135
Gargară, ceai, antiseptic, antiinflamator ........................................................................ 137
Gastric ceai - 1, pt. ulcer gastric şi duodenal, dichinezie biliară ..................................... 135
Gastrită cronică, ulcer şi colecistopatii, ceai .................................................................. 135
Gingivite, afte, inflamţiile cavităţii bucale, ceai ............................................................ 137
Guturai, răceală, gripă, ceaiul acesta îl vindecă în 48 de ore .......................................... 133
Hipoglicemiant, ceai coboară glicemia sângelui ............................................................ 127
Lambri, ceai pt. oxiuri şi ascarizi .................................................................................. 137
Laxativ, ceai (ceai purgativ Plafar) ............................................................................... 130
Mărul lupului, ceai, administrare, cancer intestinal, cancer rectal .................................. 140
Miopia, ceai, tratarea miopiei cu frunze de corn ............................................................ 142
Obezitate, ceai pt. cura de slăbire .................................................................................. 130

279
 Pancreatită şi diabet, ceai .............................................................................................. 127
Pieteri la rinichi, ceai pt. topirea lui ............................................................................... 127
Regenerarea florei intestinale, ceai ............................................................................... 138
Sedativ, calmant, insomnii, dureri de cap, ceai .............................................................. 132
Spânz, ceai, preparare, administrare, tumori cerabrale, purgativ, epilepsie, cefalgii,
dermite ..................................................................................................................................... 141
Sterilitate feminină, ceai pt. combaterea lui ................................................................... 136
Ulcer gastric şi duodeanl, ceai pt. cicatrizarea lui .......................................................... 136
Ulcer gastric şi duodenal, ceai ...................................................................................... 136
Ungerea furunculului cu răşină de brad, se vindecă în 3 zile, elixir din răd. brusture ..... 134
Zona zoster, comprese .................................................................................................. 136
CENUŞA VEGETALĂ, PREPARARE, ADMINISTRARE ................................................ 145
COLUTORIILE (COLUTOREA) ........................................................................................ 149
CREIOANE CAUSTICE (STYLI CAUSTICI), CAUTERIZNAT ...................................... 151
CREME COSMETICE ....................................................................................................... 34-43
EFECTUL TĂMĂDUITOR AL PLANTELOR DUPĂ GUST ŞI CULOARE ................... 152
EMPLASTRE, EMPLASTRU DE PLUMB ŞI EMPLASTRU DE DIACHILON, PREP. .... 58
ERINE (NASOGUTTAE), TRAT. AFEC. NASULUI ......................................................... 149
EXTRACTE ULEIOASE, PREP. UNOR U. UZUALE, PT. MASAJ .............................. 96-97
Cimbrişor, ulei, paralizie, scleroză multiplă .................................................................... 97
Extracte uleioase preparate la cald, formula generală, definiţie, şi ext. ul. la rece ............ 96
Măselariţă, ulei ............................................................................................................... 97
Mentă, ulei, inflmaţia urechi, dureri reuamtice ................................................................ 97
Muşeţel, ulei, dureri pe bază nervoasă, oboseala mâini ................................................... 97
Pătlagină, ulei, iritaţia pielii ............................................................................................ 97
Prepararea uleiurilor pt. masaj ........................................................................................ 97
Prepararea unor uleiuri uzuale ........................................................................................ 97
Sunătoare, ulei, vindecă rănile, eczemele, reumatismul ................................................... 97
EXTRACŢIA PRINCIPIILOR ACTIVE DIN PLANTE PRIN EXTRACŢIE, PERC. .. 75-85
Dublă extracţie ............................................................................................................... 75
Operaţia de concentrare .................................................................................................. 75
Percolarea ................................................................................................................................. 75
Concentrarea soluţiei, pt. extracte fluide, pt. extracte uscate, schema percolatorului,
fig. 66 ........................................................................................................................................ 76
Prin macerare ................................................................................................................. 75
Prin percolare ................................................................................................................. 75
Uscarea soluţiilor extractive alcoolice ............................................................................. 75
Extracte, prepararea lor .......................................................................................................... 80
Extract uscat de beladona, mătrăgună, ulcer gastro-duodenal, astm bronşic, colică
hep.biliară .................................................................................................................................. 80
Extract fluid din frunze viţă de vie, hipermenoree, flebită, hemoroizi .............................. 80
Extract fluid de China, aritmii, cord iritabil, cocitocic, stări gripale, miotonie
congenitală ................................................................................................................................. 80
Extract uscat de China .................................................................................................... 80
Extract fluid de Cola, stări de oboseală, depresi nervoase ............................................... 81
Extract fluid de păducel, afecţiuni inimii ........................................................................ 81
Extract de ferigă, parazitoze intestinală, lamblia, oxiuris ................................................. 81
Extract fluid de frangula, cruşin, constipaţie cronică ....................................................... 81
Extract uscat de frangula, cruşin, constipaţie cronică ...................................................... 81
Extract fluid de geum, cerenţel, diaree, enterită ............................................................... 82
Extract moale de genţiană, anorexii, convalescenţă dispeptic, febriliantă ........................ 82
Extract fluid de Hamamelis, varice ................................................................................. 82

280
 Extract fluid de Hidrastis, hemoragii uterine, hemoptizii, metroragii, menoragii,
hemoragii int. ............................................................................................................................. 82
Extract uscat de hiosciam, măselariţă, afecţiuni nervoase, nevroze, boala lui
Parkinson, tusă s. ....................................................................................................................... 82
Extract moale de malat de fier .................................................................................. 82, 83
Extract uscat de opiu, diaree, dizenterie, colici, holeră, dispnee în astm, tuse, bronşite,
depresie ...................................................................................................................................... 83
Extract fluid de Pasiflora, tulburări de menopauză, nelinişte, insomnii, sedativ nervos .... 83
Extract fluid de piperul de apă, hemoptizii, hemoragii gastrice şi
vezicale,menoragii,metroragii ..................................................................................................... 83
Extract fluid de ciuboţica cucului, primula, expectorant, fluidifiant al secreţiilor
bronşice ..................................................................................................................................... 84
Extract fluid de secară cornută, migrene, ocitocic, hemoragie uterină ............................. 84
Extract moale de secară cornută, ergotină, hemoragii post partum, metroragii,
menoragii .................................................................................................................................... 84
Extract uscat de nucă vomică, şoc traumatic, insuficienţă cardiacă, leziuni nervoase
periferice .................................................................................................................................... 85
Extract fluid de muguri de pin, pielite, cistite, antiseptic al căilor urinare, diuretic .......... 85
Extract moale de valeriană, hiperexcibilitate nervoasă la femei şi copii, nevroze
cardiace ...................................................................................................................................... 85
Extract fluid de călin, viburn, sedativ uterin, dismenoree, hemoragii climacterice ........... 85
GARGARIMSE, SOLUŢII PT. CLĂTIREA GURI (GARGARISMATA) ................ 148, 149
GLOBULE, OVULE, BUJIURI ............................................................................................ 148
INDEX TERAPEUTIC DUPĂ AFECŢIUNI ................................................................. 158-165
INHALATOARE (INHALASOLUM) .................................................................................. 147
MACERATUL CU COJI DE OUĂ ....................................................................................... 145
OCULARE BĂI (OCULOGUTTA) ...................................................................................... 147
ORGANE ANIMALIERE, PRELUCRAREA, TINCT., PUDRE ................................ 142-144
Indicaţii terapeutice şi mod de administrare a produselor din oragane animaliere .......... 144
Pulberi, prepararea pulberilor din oragne animaliere .......................................................... 143
Pulberea de cartilagii de bovine, lupus eritematos, poliartrită reumatoidă, reumatism
art.acut ..................................................................................................................................... 144
Pulberea de cartilagii de rechin, infecţii cu bacteie de squalamină ................................. 144
Pulberea de coarne de căprior şi cerb comun, impotenţă, insuficienţa hipofiziei
antrerioare ................................................................................................................................ 144
Pulberea de ovare, frigiditate, insuficienţă ovariană, sterilitate feminină, sindr.
adiposoge. f. ............................................................................................................................. 144
Pulberea de testicule, impotenţă sexuală, anemie, astenie, concalescenţă,
hiperfoliculinemie .................................................................................................................... 144
Tincturi, formula generală de prepararea lor (din organe animaliere) ............................... 142
Ovare, tinctură, frigiditate, insuficinţă ovariană ............................................................ 143
Pancreatică, tinctură, diabet, pnacreatite ....................................................................... 143
Suprarenale, tinctură, insuficienţă suprarenală, leuconevraxite, psoriazis ...................... 143
Testicule, tinctură, gigantism, acromegalie ................................................................... 143
Tiroidiană, tinctură, insuficienţă tiroidiană, guşă ........................................................... 143
Vezicula biliară, tinctură, insuficienţă hepatică ............................................................. 142
PASTE, PREPARAREA PASTEI LASSARI, PASTEI CU OXOID DE ZINC ............... 57-58
PĂR, ÎNGRIJIRE, TONICE CAPILARE, SPLĂTURI C. MĂTREŢEI, ŞAMPON ... 145-147
Tonic capilar, activează creşterea părului, opreşte căderea părului, ajută creşterea
părului ..................................................................................................................................... 146
Spălături contra mătreţei ............................................................................................... 146
Preparat pt. regenerarea părului .................................................................................... 146

281
 Şampon din plante pt. îngrijirea părului; Şampon natural ............................................. 147
PILULE, TABLETE, CÂTEVA MODALITĂŢI DE PREPARAREA LOR ............... 107-115
BOLURI (BOLUS) ................................................................................................................. 109
GRANULE, MICROPILULE (GRANULAE) ...................................................................... 109
Granulat simplu (Granulatum simplex), prepararea lui .................................................. 110
Formula excipientului pt. prepararea granulei ............................................................... 110
Drojdia de bere, preparatul moale ................................................................................. 107
Mucilag de tragacanta, prepararea lui, excipient pilular ................................................ 107
Pilule (Pilulae), prepararea lor ...................................................................................... 107
Pilule purgative (Pilulae laxantes) ................................................................................. 107
Exemple magistrale ................................................................................................................ 108
Pilule cu substanţe puternice active ............................................................................... 108
Pilule cu extracte .......................................................................................................... 108
Pilule cu substanţe insolubile sau greu solubile ............................................................. 108
Pilule cu substanţe oxidante .......................................................................................... 109
Pilule sedative din plante .............................................................................................. 109
Pilule de vâsc ............................................................................................................... 109
Prepararea electariilor ................................................................................................... 109
Tăierea şi rotunjirea pilulelor ........................................................................................ 109
TABLETE, COMPRIMATE (COMPRIMATA) .......................................................... 110-114
Comprimate de aspirină, acid acetilsalicilic, reuamtism poliarticular, dureri dentare,
cefalee ..................................................................................................................................... 110
Comprimate de vitamina C, boli hepatice ..................................................................... 111
Comprimate de acid nicotinic 0,05 g, antialergică, pelagră, eritem solar, lupus
eritematos ................................................................................................................................ 111
Comprimate de acid feniletilbarbituric, hipnotic, epilepsie, eclampsie, hiperexcitaţie ... 111
Compriamte de piramidon, reumatism, cefalee, migrenă, nevralgii, stări febrile ............ 112
Comprimate de cloramina T 0,50 g, dezinfectant al apei ............................................... 112
Comprimate de frunze de digitală 0,10 g, tonic cardiac ................................................. 112
Comprimat de urotropină, hexametilentetramină 0,50 g, pielite, cistite ......................... 112
Comprimate de clorură mercurică 0,50 g, afecţiunile pielii ........................................... 113
Comprimate de sodiu etilizoamilbarbituric, sedativ, hipnotic, anestezic ........................ 113
Comprimate de salicilat de sodiu şi bicarbonat de sodiu, analgezic, reumatism, coree,
gută........................................................................................................................................... 113
Comprimate de vitamina P.P 0,05 gnicotinamidă, pelagră, eritem solar, lupus
eritematos ................................................................................................................................ 114
Comprimate de santonină 0,02 g, vermifug ................................................................... 114
Comprimate de sulfanilamidă 0,50 g, infecţie cu streptococ, erizipel, angină, adenită,
cistită ....................................................................................................................................... 114
Comprimate de sulfatiazol 0,50 g, infecţii cu penuomococ, menigococ, gonococ, bcil
dizent. ...................................................................................................................................... 114
Comprimate de vitamina B1 0,05 g, Beri-beri, encegfalopatie Wernicke, boli epuizante
................................................................................................................................................. 114
PRELUCRAREA PROPOLISULUI .............................................................................. 103-106
Acţiunile terapeutice ale propolisului, boli interne, boli externe .................................... 106
Administrarea, posologia (consumarea) preparatelor din propolis, folosinţă de uz int-
ext. ........................................................................................................................................... 106
Altă reţetă de preparare a tincturi de propolis 20% ........................................................ 104
Emulsia de propolis ...................................................................................................... 104
Eter propolizat .............................................................................................................. 104
Extract alcoolic de propolis 15% .................................................................................. 104
Extract alcoolic de propolis 20% .................................................................................. 104

282
 Extractul alcoolic se obţine ........................................................................................... 104
Inhalaţie cu propolis şi ceară de albine .......................................................................... 106
Metoda mea de preparare a tincturi de propolis 30% ..................................................... 103
Pasta de propolis, propolis moale, prepararea lui; Prepararea pastei de propolis brut ..... 104
Propoderm, compoziţia acestui unguent şi prepararea lui, este produs de Apimodia
trust .......................................................................................................................................... 105
Siropul de propolis se prepară ....................................................................................... 105
Soluţia hidrică de propolis se prepară ........................................................................... 105
Tinctura de propolis, obţinerea lui în mai multe feluri ........................................... 103, 104
Unguentul de propolis se mai prepară ........................................................................... 106
PRESCURTĂRI FOLOSITE ÎN LUCRARE ....................................................................... 152
Prescurtări latine folosite în subscripţie şi instrucţie la elaborarea reţetelor de către
medic ....................................................................................................................................... 152
PUDRE (SPARSORIUM) ................................................................................................... 59-60
Praf pentru curăţirea dinţilor ........................................................................................... 60
Praf pentru curăţirea protezelor dentare .......................................................................... 60
Pudră pt. bebelaşi ........................................................................................................... 60
Transpiraţia mâinilor, pudră, contra t. ............................................................................. 59
Transpiraţia picioarelor exagerate, pudră ........................................................................ 59
Transpiraţia picioarelor, pudră pt. prevenirea lui ............................................................. 59
Transpiraţia picioarelor, pudră, contra t. ......................................................................... 59
PULBERI (PULVERS) ............................................................................................................ 60
Amestec de pulberi care vindecă astmul bronşic, bronşita, tusa comvulsivă, leac
popular ....................................................................................................................................... 61
Amestec de pulberi pt. tratarea diariei, fracturile de oase, lipsă de calciu, tbc-ul galndei
................................................................................................................................................... 61
Pulbere compusă de frangula şi de licviriţie (cruşin şi lemn dulce), constipaţie cronică ... 60
Pulbere de ipeca şi opiu, pulbere dover, tuse, diaree ....................................................... 61
Pulbere efervescentă ....................................................................................................... 92
SIROPURI MEDICINALE, PREPARAREA LOR ........................................................ 98-102
Brâncuţă, sirop, răguşeală, afonie ................................................................................... 98
Cerenţel, sirop, enterită infecţioase, antidiareic ............................................................. 101
Ciuboţica cucului, sirop, tuse rebele, se ia până la vindecare ......................................... 102
Cloralhidrat, sirop, astm bronşic, stări de agitaţie .......................................................... 100
Coajă de portocală, sirop, dureri de stomac, sedativ ...................................................... 100
Codeină, sirop, afecţiuni traeobronşice ......................................................................... 100
Dumbeţ, sirop, stomahic ................................................................................................. 98
Emulsie de dovleac, sirop, antihelmintic (contra paraziţilor intestinali) ........................... 98
Eter, sirop, colică biliară, gastralgii ................................................................................. 99
Gaiacosulfonat de potasiu, sirop de tiocol, bronşite, emfizem pulmonar ........................ 101
Iodotanic, sirop, arterioscleroză, hipertiroidism ciroză hepatică, bronşită ...................... 101
Iodură feroasă sirop, lipsă de fier .......................................................................... 100, 101
Ipeca, sirop, tusă convulsivă, dizenterie ........................................................................ 101
Isop, sirop, bronşită, astm ............................................................................................... 98
Lămâie, sirop, corector de gust la diferite preparate ...................................................... 100
Mană, sirop, laxativ ...................................................................................................... 101
Mătrăgună, sirop ( beladonă), crampe intestinale, hipersecreţie digestivă şi bronşică .... 100
Mugur de brad, sirop, bronşite, tuse nădite ...................................................................... 99
Nalbă, sirop, inflmaţia gingiei, inflamaţia cavităţii bucale, afecţiuni bronşice ................. 99
Opiu, sirop, tuse, somnifer, diaree ................................................................................ 102
Porumb, sirop, boli de ficat, boli de rinichi, boli de vezică .............................................. 99
Revent, sirop, stimulează pofta de măncare la copii ........................................................ 99

283
 Săpunariţă, sirop, depurativ, vindecă eczemele ............................................................... 98
Scila, sirop, ceapă de mare, afecţiuni cardiace, boli de rinichi, expectorant, ameţeli
dim. ......................................................................................................................................... 102
Sirop simplu (Sirupus simplex), se foloseşte la diverse preparate .................................... 98
Splinuţă, sirop, enterită, diaree rebelă ............................................................................. 99
Şovărv, sirop, tusa convulsivă la copii, astm, catar bronşic la bâtrăni, fermentaţii
intestinale ................................................................................................................................... 98
Unguraş, sirop, trahicardii, aritmii, tonic cardiac ............................................................. 98
Urzică moartă albă, sirop, leucoree, metroragii ............................................................... 98
Zemură., sirop, corector de gust, al unor preparate ........................................................ 102
SOLUŢII MEDICAMENTOASE, EXTRACTE ALCOOLICE, FARMACEUTICE, .. 90,151
Extract alcoolic pt. afecţiunile prostatei .......................................................................... 91
Licoare Hoffman, spirt de eter, colici biliare, crize de astm, angina pectoris, nevroze ... 151
Picături pt. afecţiunile prostatei ....................................................................................... 90
Picături sedative, calmante, boli de inimă, insomnii ........................................................ 90
Rostopască soluţie, arterioscleroză, tensiune arterială ..................................................... 90
Soluţie antimicotică, Soluţie pt. pitiriazis versicolor ....................................................... 93
Soluţie cu azotat de argint, antiseptic în oftalmologie şi dermatologie ........................... 151
Soluţie de citrat de magneziu, limonade Roge ................................................................. 91
Soluţie efervescentă, poţiune Riviere .............................................................................. 91
SPĂLĂTURI, COMPRESE ŞI CLISME .............................................................................. 150
Spălături rectale, clisme ................................................................................................ 150
Spălături vaginale, scop igienic ..................................................................................... 150
Spălături uretrale, antibiotice ........................................................................................ 150
SUPOZITOARE (SUPOSITORIA) PREPARAREA LOR ........................................... 116-120
Globule, ovule (Globuli) ......................................................................................................... 119
Exemple magistrale (ovule) .......................................................................................... 120
Prepararea ihtiosulfonatului de amoniu, globule,metrită (inflamaţia uterului) ................ 119
Stamicin, ovule, candidoze vaginale ............................................................................. 120
Prepararea supozitoarelor fără unt de cacao .................................................................. 117
Prescripţii simple de supozitoare ................................................................................... 118
Săpun medicinal, prepararea lui (Sapo medicinalis), fol. pt. prep. masei pilulare şi
supozitoare ............................................................................................................................... 117
Supozitoare cu acţiune antispasmodică, spam muscular, sedativ ................................... 119
Supozitoare de glicerină, în cazul constipaţiilor se administrează .................................. 116
Supozitoare magsitrale ................................................................................................. 118
Supozitoare uretrale ...................................................................................................... 120
Supozitor vaginal, Ovestrol, vaginite, eroziuni vaginale, prurit vulvar, cervicite ........... 120
TABEL CU TRANSFORMA DIFERITELOR CONCENTRAŢII. DE ALCOOL .... 156, 157
TABLETE, MODUL DE PREPARARE (COMPRIMATE) ........................................ 110-114
TIMPUL OPTIM PT. ADMINISTRAREA CEAIURILOR DUPĂ AFECŢIUNI .............. 152
TINCTURI (TINCTURAE), DEFINIŢIA, FORMULA GENERALĂ ............................. 62-73
Afine, tinctură, diaree, dizenterie (14) ............................................................................. 65
Aloe, tinctură, laxativ, stomahic, tonic (65) .................................................................... 73
Ardei iute, tinctură, antireumatic, stimulent al perialtismul secreţiei gastrice, şi al
intest. (1)..................................................................................................................................... 63
Arnică, tinctură, sedativ, c, greţurilor, faringită, catar cronic al fumătorilor, edeme,
fracturi (24) ................................................................................................................................ 67
Brusture, tinctură, afecţiuni bucale, antibiotic, antitumorală, alopecie (15) ...................... 65
Castan sălbatic, c. porcesc, tinctură, hemoroizi, varice, flebite, tromboflebite,
apoplexie (43) ............................................................................................................................ 69

284
 Călţunaş, tinctură, infecţii gripale, i. căilor urinare, pielonefrite, penumonie, frecţie
capil. (25) ................................................................................................................................... 67
Cimbrişor, tinctură, expectorant, scleroză multiplă (16) .................................................. 65
Coada calului, tinctură, fracturi, degerături, psoriazis, transpiraţia picioarelor (36) ......... 68
Cuişoare, tinctură, infecţia gâtului, pişcături de insecte, reumatism (63) ......................... 73
Dediţei, tinctură, tuse astmatice, tuse convulsive, ocluzii intestinale, d. articulare (32) .... 68
Degeţel roşu, tinctură, afecţiunile inimii, (57) ................................................................. 72
Dumbravnic, tinctură, dureri de stomac, colici intestinale, astm, ulceraţii greu
vindecabile (2) ........................................................................................................................... 63
Feriguţă dulce, năvalnic, tinctură, gastrită, tusă, dureri de piept, astm, boli de ficat (37)
................................................................................................................................................... 69
Frecţie antireumatică ...................................................................................................... 63
Gălbenele, tinctură, contuzii, răni, dureri reumatice, vindecă rana după operaţie
unguentul (26) ............................................................................................................................ 67
Ghimpe, tinctură, afecţiunile căilor urinare, adenom de prostată, cisteopielită, lit.
reanlă (38) .................................................................................................................................. 69
Ghinţură, tinctură, creşte pofta de mâncare, stomac slăbit, balonări, leşin, stim. func
sto-fic (27) ................................................................................................................................. 67
Haşis, tinctură, calmează durerile, anticolitic, antidepresiv, afrodisiac (62) ..................... 72
Hrean, tinctură, boli de stomac, boli de ficat, infecţii urinare, pielonefrită cronică,
litiază re. (4) ............................................................................................................................... 63
Iederă, tinctură, tusă la bâtrăni, copii, boli de ficat, b. fiere, boala lui Basedow (28) ........ 67
Ienupăr, tinctură, reumatism, dureri nevralgice, ajută creşterea părului, cistite, nefrite
(44) ............................................................................................................................................ 70
Izmă bună, tinctură, dureri de cap, inhalant c. guturaiului (20) Prep. eupeptic
fav.digestia ................................................................................................................................. 66
Lavandă, esenţă, boli nervine, melancolie, carminativ, aritmii cardiace, hipertensiune
(34) ............................................................................................................................................ 68
Lărcâmioare, tinctură, afecţiuni cardiace, aritmii, dispnee cardaică, dureri de cap (5) ...... 63
Măceşe, tinctură, tonic sedativ, retenţie urinară, viermi intestinali, guşă, dizenterie (45)
................................................................................................................................................... 70
Mărul lupului, tinctură, ulcer gastro-duodenal, hemoroizi, ulcer varicos, pancreatită
(54) ............................................................................................................................................ 71
Mătrăgună, tinctură, astm bronşic, ulcer gastric, enterocolită, dischinezie biliară (58) ..... 72
Mugur de plop negru, tinctură, tuse,, afecţiunile vezici urinare, dureri de piept, luxaţii
(50) ............................................................................................................................................ 70
Muşeţel flori, tinctură, gastrite, colici abdominale, afecţiuni genitale inflamatorii, pru
vulvar (6) ................................................................................................................................... 64
Nuc, tinctură, tonic stomahic, depurativ (46) .................................................................. 70
Obligeană, tinctură, carminativ, creşte pofta de mâncare şi la canceroşi la stomac (39) ... 69
Opiu, tinctură, gastroenterită, antidiareic, tusă, afrodisiac (61) ........................................ 72
Ovăz, tinctură, astenii, astm, diabet, insuficienţă tiroidiană, sterilitate, impotenţă (56) .... 72
Pâtrunjel de câmp, tinctură, amigdalită, faringite, răguşeală, bronşită (7) ........................ 64
Păducel, tinctură, afecţiuni cardiace, ateroscleroză, trahicardie, Tinct. complexă boli
inimii(47) ................................................................................................................................... 70
Pătlagină îngustă, tinctură, cu ueli, iritaţia pielii (21) ...................................................... 66
Pelin alb, tinctură, dischinezie biliară, colecistopatii, boli de ficat, b. stomac, vermifug
(29) ............................................................................................................................................ 67
Picături pt. stomac .......................................................................................................... 67
Pin, tinctură, dezinfectant al gurii şi a nasului, a faringelui, antitusiv, bolile ap. urinar
(48) ............................................................................................................................................ 70

285
 Piperul de baltă, tinctură, hemoragii gastrice, hemoptizii, hemoragii, metroragii
juvenile (40) ............................................................................................................................... 69
Pir, tinctură, ascite, boli de rinichi, boli ale vezicii urinare, diuretic, prep. pilule (41) .. …69
Plămănărică, tinctură, degerături, pecingine, mătreaţă, creparea sânilor (19) ................... 66
Răculeţ, tinctură, diaree, enterită, colită, stomatite, laringite, metrite, leucoree (22) ........ 66
Răşină de pin, tinctură, traheită, traheobronşită, tusă uscată iritativă, infecţie urinară
(49) ............................................................................................................................................ 70
Revent, tinctură, creşte pofta de mâncare, dureri de stomac, arsuri stomacale, balonări
(42) ............................................................................................................................................ 69
Roiniţă, tinctură, colici abdominale, astm, dureri de dinţi, insomnii, tulburări digestive
(8) .............................................................................................................................................. 64
Ruscuţă de primăvară, tinctură, boli de inimă, trahicardii, extrasistole, t.
neurovegetative (30) .................................................................................................................. 68
Salvie, tinctură, angină tonsilară, tonsilită catarală, antiinflmator bucal-faringian (33) .... 68
Scorţişoare, tinctură, colită, enterită, dispepsii, antihelmintic (64) ................................... 73
Spânz, tinctură, ocitocic, cardiotinic, epilepsie, colite, cefalgii, antireuamtic (55) ........... 71
Sparanghel, tinctură, colici (9) ........................................................................................ 64
Stejar, tinctură, gingivită, antidiareică, litiază biliară, boli de ficat, înţepături costale
(51) ............................................................................................................................................ 70
Sulfină, esenţă,se intrebuinţează în cosmetică (31) .......................................................... 68
Tătăneasă, tinctură, reumatism cronic, dureri de oase, dureri articulare (18) .................... 65
Teci de fasole, tinctură, diabet,afecţiunile rinichiului (nisip, piatră), analeptic cardiac
(3) ............................................................................................................................................... 63
Tei, tinctură, ajută creşterea părului (52) ......................................................................... 71
Tonic stomahic ............................................................................................................... 68
Traista ciobanului, tinctură, afecţiuni uterine, hernie, afecţiuni intestinale, litiaza
renală (10) .................................................................................................................................. 64
Trandafir, tinctură, cicatrizant (53) ................................................................................. 71
Troscot, tinctură, cistite, boli de rinichi (59) ................................................................... 72
Ţintaură, tinctură, boli de piele, boli de ficat (17) ............................................................ 65
Urzică moartă albă, tinctură, hemoragii, leucoree, diuretic (60) ...................................... 72
Usturoi, tinctură, hipertensiune arterială, arterioscleroză, boli de stomac, vermifug (12)
................................................................................................................................................... 64
Usturoiţă, tinctură, expectorant, diaforetic, antiscorbutic, lipsa de vitamina C, c.
rosăturilor (11) ........................................................................................................................... 64
Valeriană, tinctură, nevroze, isterie, tulburări nervoase, t. cerebrale, t. menopauză (23) .. 66
Ventrilică, tinctură, afecţiunile căilor respiratorii, răguşeală, astm, afecţiuni urinare
(35) ............................................................................................................................................ 68
Volbură, tinctură, dichinezie biliară, laxativ (13) ............................................................ 65
UNITĂŢI DE MĂSURĂ, PRECISE, APROXIMATIVE, STANDARD,
FITOTERAPEUTICE .................................................................................................... 153-154
URECHE, SOLUŢII (OTOGUTTAE) .................................................................................. 150

Cuprinsul întreg al lucrări şi indexul terapeutic nu se potriveşte cu paginile din

calculator.
Cuprinsul pe capitole se potriveşte cu lucrarea de faţă, se ia în considerare
numărotarea pagini-
lor făcută de calculator (sus la începutul pagini, la mijloc).

25 noiembrie 2003, Aiud

286
 BIBLIOGRAFIE

Farmacopeea Română, Ed. a VII, 1956

Gyógynövények gyógyhatásai, Varró Aladár Béla, Black & White kiadó
Gyógyszerészet, Dr.Pandula Egon, II kiadás, Budapest 1962
Gyógyszertan és gyógyítás, Id. Issekutz Béla I-III kötet, Budapest 1955
Házi füveskönyv, Penelope Ody, Magyar könyvklub, Budapest 1996
Index fitoterapeutic, EM. Grigorescu, I. Ciulei, Ed. Medicală, Bucureşti 1986
Să ne tratăm singuri, Fănică Voinea Ene, Ed. a III-a, Ed. Bic all
Szépség ápólási útmutató, Ludmila Cosmovici, Ed. Medicală, Bucureşti 1975
Tehnică farmaceutică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1975
Terapia naturală, Elena Niţă Ibrian, Ed. Solteris 1997
Vademecum, fitoterapeutic, A. Radu, Ecaterina Andronescu, Ed. Medicală Bucureşti
1984

287