ȘCOALA POLITEHNICĂ NAȚIONALĂ

SCOALA DE TRAINING PENTRU TEHNOLOGI

CONSTRUCȚIA UNEI MAȘINI AUTOMATE DE ETICHETARE PENTRU

RECIPIENTE CILINDRICE CU ETICHETE AUTOADEZIVE

PROIECT ÎNAINTE DE OBȚINEREA TITLULUI DE TEHNOLOG ÎN ELECTROMECANICA

BAYARDO JULIÁN BARAHONA QUELAL

E-mail: Tribilin_j@hotmail.com

DIRECTOR DE PROIECT: ENG. VICENTE TOAPANTA

Email: vicentoapanta@yahoo.es

Quito, februarie 2011

 CERTIFICARE

Certific că lucrarea actuală a fost elaborată de Barahona Quelal

Bayardo Julián, sub supravegherea mea.

_____________________

Ing.: Vicente Toapanta

 DECLARAȚIE

Eu, Barahona Quelal Bayardo Julián, declar sub jurământ că

lucrarea descrisă aici este de autor al meu; că nu a fost prezentată anterior

pentru nicio diplomă sau calificare profesională și că am consultat

referințele bibliografice care sunt incluse înacest

document.

Prin această declarație îmi transfer drepturile de proprietate

intelectuală
aferente acestei lucrări, școlii naționale

politehnice, astfel cum sunt stabilite prin Legea proprietății

intelectuale,
prin Regulamentul acesteia și prin reglementările instituționale în vigoare.

________________________

Barahona Quelal Bayardo Julian

 RECUNOȘTINȚĂ

Pentru părinții mei pentru tot sprijinul lor și

înțelegere de-a lungul vieții mele, deoarece
acestea au știut întotdeauna cum să fie
acolo prin gros și subțire.

Prietenilor mei care au reușit să umple

cu bucurie cele mai triste momente ale
 DEDICARE
Dragilor mei părinți: Narcisa și Adolfo
 INDEX

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1 CONTEXT.................................

1.2 ETICHETAREA..................................................................

1.3 OBIECTIVE...................................... 3

1.4 OBIECTIVE SPECIFICE .......................... 3

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTE TEORETICE

2.1 MATERIALE................................ 4.

2.1.1 EL HIERRO............................................................

2.1.2 OȚEL INOXIDABIL... ...................................................................................... ................... 5.

2.1.2.1 Oteluri inoxidabile martensitice........................................5

2.1.2.2 Oțel inoxidabil feritic................................................ 5

2..1.2.3 Nichel crom austenitic din oțel inoxidabil ...........................

2.1.3 BRONZ........................................................................

2.1.4 DURALON.................................

2.2 RULMENȚI................................

2.2.1 TIPURI DE RODAMIENTOS............... .....................................................................................9

2.2.2 CLASIFICAREA ÎN FUNCȚIE DE OPERAȚIUNEA........................ 10

2.2.2.1 Rulmenți radiali.........................

 2.2.2.2 Rulmenți pentru sarcini axiale.............................. ......................................................11

2.2.2.3 Rulmenți cu sarcină mixtă.........................................................11

2.2.3 CONDIȚII DE FUNCȚIONARE PORTANTE............................................................................... 12

2.2.3.1 Arbore care se rotește pe un suport fix ............................................. ................... 12.

2.2.3.2 Unitate de cazare rotativă pe axa fixă........................... 13

2.2.3.3 Condiții de funcționare

nedeterminate. ........................................................................................................................ 13

2.2.4 UNELE NORME DE APLICARE A RULMENȚILOR .................................13

2.3 TOLERANȚE ȘI AJUSTĂRI ................................

2.3.1 TOLERANȚE IZO........................................................................ 14

2.3.1.1 Calitate..................

2.3.1.2 Poziția de toleranță...................

2.3.1.3 Scrierea standard a toleranței izo...............

2.3.2 AJUSTARE.................... ........................................................................................................17

2.3.2.1 Tipuri de ajustări..............................

2.3.2.1.1 Joc................................................ ........................................................................18

• JuegoMáximo.............................. 18

• Joc minim................................ 18

2.3.2.1.2 Strângeți ................................ .............................................................................19

2.3.2.1.3 Ajustări nedeterminate.................................

2.3.2.2 DENUMIREA DȘI AJUSTĂRILE.................... ..................................................................... .....19

2.3.2.3 SISTEME DE FABRICAȚIE..................... 20

2.3.2.3.1 Axa unică....................................

2.3.2.2.2 Gaură unică.................................... 20

 2.3.2.4 Calcularea și selectarea setărilor.............................. 21

2.3.3 STANDARDE ISO..................................................................

2.3.3.1 Alegerea sistemului de producție........................ 21

2.3.3.2 Calculul ajustării.............

2.3.4 STANDARDELE SUA............... ..............................................................................................22

2.3.4.1 Setări de localizare și rotație.................................

2.3.5 EXEMPLU DE CALCUL AL UNEI AJUSTĂRI PRIN APLICAREA STANDARDELOR SUA .....................24

2.4 RUGOZITATEA ................................ 25

2.4.1 FORMA...................................................... 25

2.4.2 RIPPLE.......................... 25

2.4.3 RUGOZITATE............................................................ 26

2.4.3.1 MOLETEADO..................... ........................................................................................ 27

2.5 ÎMBINĂRI ȘI CUPLAJE..............

2.5.1 ÎMBINĂRI CU ȘURUBURI ȘI NUCI.................................... 28

2.5.1.1 NOTIUNI DESPRE FIRE........................ ..................................................................... 28

2.5.1.1.1 Fir drept sau stâng....................................... 28

2.5.1.1.2 Diametrul exterior al șurubului ...............

........................................................................................................................................................................
............................. 29

2.5.1.1.3Diametrul miezului șurubului .......................... 29

2.5.1.1.4 Diametrul exterior al piulițelor.........................

2.5.1.1.5 Diametrul miezului piulițelor.................................

2.5.1.1.6 Fire ale sistemului metric dacă .................... 29

2.5.2 ÎMBINĂRI SUDATE.......................................... .....................................................................30

2.5.2.1 Sudura din oțel inoxidabil ..................... .....................................................................31

2.5.2.2 Metode de sudare a oțelului inoxidabil................................................... .................32

 2.5.2.2.1 Sudare cu arc electric protejat cu gaz inert................................. 32

2.5.2.2.2 Procesul de sudare cu arc electric................................

2.5.2.2.3 Sudarea cu electrozi acoperiți............... ...................................................... 34

2.5.2.3 Proprietăți metalurgice ale sudării..................................... 35

2.5.3 CUPLAJE CU FILE....................................

2.6 EMIȚĂTOARE MECANICE DE PUTERE........................... ............................................................36

2.6.1 CARACTERISTICILE TIPURILOR DE TRANSMIȚĂTOARE..................................... 37

2.6.1.1 Lanț de role................................................

2.6.1.1.1 Avantajele utilizării lanțurilor cu role ............... .......................................... 37

2.6.1.1.2 Dezavantaje ale utilizării lanțurilor de role.......................................... 38

2.6.1.2 PĂRȚI CARE FORMEAZĂ LANȚUL DE ROLE ................................. ...............................38

2.6.1.2.1 Bolțuri...................................................... 38

2.6.1.2.2 Plăci................................

2.6.1.2.3 Bucșe..............................

2.6.1.2.4 Role....................................

2.6.1.2.5 Lacăte................................ ...................................... .......................................

2.6.1.2.6 Jumătate de lacăt.....................................

2.6.1.3 Exploatarea lanțului de role................................................... 40

2.6.2.4 Numărul de dinți ai micului Ecaterina...................................................... .................40

2.6.1.5 Raportul de viteză..........................................

2.6.1.6 Lungimea lanțului.......................................... 40

2.6.1.7 Tensiune în lanț.................................... 40

2.6.1.8 Lubrifierea în lanțului..........................

2.6.2 ECATERINA............................
 2.6.3 SCRIPEȚI............................................................

2.7 RELÉS....................... 42

2.8 CONTACTORI...................................................

2.8.1 COMPONENTELE CONTACTORILOR...............

2.8.1.1 Principalele contacte................................................. 45

2.8.1.2 Contacte auxiliare.......................................... 45

2.8.1.3 Bobina ....... 45

2.8.1.4 Armură................................ ....................................................................................... 45

2.8.1.5 Core............................................................ ................................................................45

2.8.1.5 Primăvară................................................ 45

2.8.2 SIMBOLOGIA ȘI CORELAREA TERMINALELOR.............. 46

2.8.3 TIPURI DE CONTACTORI ÎN FUNCȚIE DE UTILIZAREA LOR.......................................... 46

2.8.3.1 Aplicații de tipuri de persoane de contact.................

2.8.4 PASI PENTRU ALEGEREA UNUI CONTACTOR.............. 47

2.9 SENZORI DE PROXIMITATE OPTOELECTRONICĂ................................ .......................................48

2.9.1 TIPURI DE SENZORI OPTOELECTRONACOS BARIERA DE LUMINĂ..............48

2.9.1.1 Fotocelule de reflecție........................

2.9.1.1.1 Senzori difuzi de reflexie directă................................ ....................................49

2.9.1.1.2 Senzori de reflexie directă definiți............ .......................................

2.9.1.2 Senzori de barieră de lumină optoelectronică................................

2.9.2 ALEGEREA TIPULUI SENZORULUI OPTOELECTRONIC..............................................................51

2.9.2.1 Tipul de material care trebuie studiat..............................

2.9.2.2 Intervalul senzorului................................

2.9.2.3 Sensibilitatea senzorului.................................... 52

 2.9.2.4 Locul în care va funcționa senzorul..............................

2.10 MOTOR ELECTRIC CU INDUCȚIE TRIFAZATĂ..............

2.11 REDUCEREA MOTORULUI................................ 54

2.11.1 GHID PENTRU ALEGEREA DIMENSIUNII UNEI CUTII DE VITEZE SAU A UNUI

MOTOR CU ANGRENAJ................................. 55

2.11.1.1 Caracteristicile de funcționare ale motorului cu angrenaj...............................

2.11.1.2 Caracteristicile lucrării care trebuie efectuată.......................... ........56

2.11.1.3 Condiții de mediu....................................

2.11.1.4 Executia echipamentului......................................

2.12 TRACȚIUNE CU TURA VARIABILĂ.......................................... 56

CAPITOLUL 3

3.1 DEFINIREA PROBLEMEI............ 59

3.2 SITUAȚIA INIȚIALĂ..........................

3.3 SPECIFICAȚIILE ETICHETELOR AUTOADEZIVE ................ 60

3.4 ANALIZA ȘI SELECTAREA ALTERNATIVELOR.......................................... 61

3.4.1 MANUAL..................... 61

3.4.1.1 Timpul necesar de către o persoană pentru a eticheta un pachet ... ... .....................62

3.4.2 AUTOMATICĂ..................,,...................................................................64

3.4.2.1 Tipuri și modele de mașini de etichetare cu etichete autoadezive.......... 64

3.4.2.1.1 Etichetare pentru containere cilindrice față-verso................................ .........64

 3.4.2.1.2 Etichetare cilindrică a ambalajelor față-verso............ .. ............. 66

3.4.2.2 Metode de control pentru etichetarea mașinilor .......................................

3.4.2.2.1 Control cu Plcs............................................................ 67

3.4.2.2.2 Controlul electromecanic............ ......................................................................................

3.4.2.3. Timpul aproximativ necesar pentru ca o mașină să plaseze o

etichetă...........................,,,,,,,,,,...............................................................................69

3.4.2.4 Comparație între procesul manual și procesul automat.........................70

3.5 SELECTAREA CELUI MAI BUN SISTEM DE ETICHETARE .................. ............................. 71

CAPITOLUL 4

CONSTRUCȚIE

4.1 CONSTRUCȚIA MAȘINII DE ETICHETARE..............................74

4.1.1 ELEMENTE ALE MAȘINII AUTOMATE DE ETICHETARE PENTRU

AMBALAJE CILINDRICE................................

4.2. DIMENSIONAREA APARATULUI AUTOMAT DE ETICHETARE

PENTRU AMBALAJE CILINDRICE..........................

4.2.1. BAZA PENTRU ASAMBLAREA PIESELOR.................. ......................................................................................
75

4.2.2 STRUCTURA MAȘINII DE ETICHETARE.........

4.2.2.1 Alegerea materialului pentru picioare................................ ................................78

4.2.2.2 Capace superioare și laterale......................................................

4.2.3 SISTEM DE TRAGERE A ETICHETELOR.......................................... ......................................83

4.2.3.1 Motor reducător................................ 83

4.2.3.2 Role drag.......................... ...........................................................................................84

4.2.3.2.1 Rolele 1................................

4.2.3.2.2. Ucide Superior ...................

4.2.3.2.3 Capacul inferior.............................. ............................................................... 87

4.2.3.2.4 Arbore pentru motorul de alimentare cu etichetă.................................

4.2.3.2.5 Roller 2................................ 90

4.2.3.2.6 Capac rolă superioară 2.......................................... ......................................91

4.2.3.2.7 Determinarea montării pe capacul superior al rolei 2...................................... 92

4.2.3.2.8 Capacul rolei de jos 2..............................................92

4.2.3.2.9 Axa de suport a etichetelor.......................................... 93

4.2.3.2.10 Determinarea reglajelor pentru arborele de susținere a etichetei...............94

4.2.3.3 Role de ghidare pentru banda de etichetare.............................................

4.2.3.4 Sistem de înfășurare a benzilor de etichetare.......................................... 96

4.2.3.4.1 Dimensionarea părților sistemului de înfășurare a

etichetei.................................... ............97

4.2.3.4.2 Bra.............. 98

4.2.3.4.3 Bar filetat.......................... 99

4.2.3.4.4. Ucide Superior ................... .........................................................................100

4.2.3.4.5 1 1 /4 inch tub din oțel inoxidabil ...... ... ... ... ... ... ...

4.2.3.4.6 Capacul inferior..........................

4.2.3.4.7 Puntea superioară................................. .......................................................103

4.2.2.4.8 Top Deck fixare ..........................

4.2.3.4.9 Stand rola (Duralon).................

4.2.3.4.10 Puntea inferioară................................

 4.2.3.5 Sistemul de rewinding al deșeurilor................................. ........................................106

4.2.3.5.1 Cutie pentru rulmenții de strunjire a deșeurilor........................ ................ 107

4.2.3.5.2 Arbore pentru rewinding deșeu...........................

4.2.3.6 Placă separator de etichete.......................... 110

4.2.4 LABEL DRAG ROLLER SISTEM DE DESCHIDERE ....... 113

4.2.4.1 Arborele de susținere a deschideri.............................. 114

4.2.4.1.1 Determinarea reglajelor de peaxa apertura etichetă ............... .................115

4.2.4.2 Cutie cu rulment cu deschidere cu role...........................

4.2.4.2.1 Determinarea montării rulmenților în cazul .............................116

4.2.4.3 Placă de fier..........................

4.2.4.4 Elemente de fixare cu perforație pentru șurub hexagonal..................................... 118

4.2.4.5 Elemente de fixare drepte....................

4.2.4.6 Primavara..........................

4.2.4.6.1 Selecția tipului de primăvară..........................................

4.2.4.7 Motive Platinum ...................... ...............................................................................120

4.2.4.8 Funcționarea sistemului de deschidere a rolelor..................................................... 122

4.2.5 SISTEM DE STRUNJIRE A AMBALAJELOR.......................................

4.2.5.1 Banda de strunjire a ambalajelor.......................... 123

4.2.5.2 Rolă de strunjire a ambalajelor....................................

4.2.5.3 Arborele de strunjire a ambalajului........................... ...............................................125

4.2.5.4 Rubrica cu rulmenți G...........................

4.2.5.4.1 Reglarea rulmenților........................... 128

4.2.5.5 G2 Role de sprijin ..................... 128

4.2.5.5.1 Calculul ajustărilor pe rola G2........................ .............................................129

 4.2.5.6 Arborele suportului pentru rotația ambalajelor.................................

4.2.5.7 Arborele motorului 2...........................,.......................

4.2.6 BANDĂ TRANSPORTOARE ............ ...................................................,.. ....134

4.2.7 SISTEMUL ELECTRIC ȘI DE CONTROL.....................

4.2.7.1 Contactor........................... 137

4.2.7.2 24v Cc.......................,........................

4.2.7.3 Turație variabilă..................................

4.2.7.3.1 Racordare la unitatea cu turație variabilă........................................................ 140

4.2.7.4 Senzori..........................

4.2.7.5 Motoare electrice..........................................

4.2.7.6 24v DC Tensiune Sursa ....................................... 142

4.2.7.7 Proiectarea sistemului de control.......................................... ................................143

4.2.7.7.1 Descrierea funcționării sistemului de control.... ................. 146

4.2.7.7.2 Logica controlului...................................................... 146

4.3 PLANURILE MAȘINII AUTOMATE DE ETICHETARE A

CONTAINERELOR CILINDRICE .................... 148

CAPITOLUL 5

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

5.1 CONCLUZII.................................

5.2 RECOMANDĂRI........................... 151

BIBLIOGRAFIE.......................................... 153
 INDICELE CIFRELOR

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTE TEORETICE

Figura 2.1: Prezentarea duralonului..................... 8

Figura 2.2: Părți ale unui rulment.......................... 9

Figura 2.3 Portantă radială................................. 10

Figura 2.4: Rulmenți axiali...............

Figura 2.5: Port portant mixt............... 12

Figura 2.6: Poziția toleranțelor pentru arbori.....................................

16

Figura 2.8: Lipsa de planeitate............... ...............................25

Figura 2.9: Suprafață ondulată...........................

26

Figra 2.11: Fir al sistemului metric SI.........................

35

Figura 2.14 Cuplarea unui sistem utilizând filele............

Figura 2.15: Link lanț de role.................................................................. 38

Figura 2.16: Catarina.......................... ....41

Figura 2.17: Scripete........................

Figura 2.19: Contactor.......................................... 44

Figura 2.20: Părți ale persoanei care contactează..........................

49

Figura 2.22: Senzor de reflexie directă definit.................................50

Figura 2.23: Senzori optoelectronici cu barieră luminoasă..............51

Figura 2.24: Motor cu inducție trifazată............... ............................................... 54

Figura 2.25: Motor angrenat................................ 55

Figura 2.26: Unitatea cu turație variabilă Lenze.................................

CAPITOLUL 3

Figura 3.1: Producția unei persoane.............. 63

Figura 3.2: Mașină de etichetare pentru recipiente cilindrice față-verso...................64 Figura

3.3: Sistem de glisare și plasare a etichetelor..........................65

Figura 3.4: Sistemul de strunjire al

invidiei......... ...................................................................................................... 66

Figura 3.5: Mașină de etichetare unilaterală...................

68

Figura 3.7: Producția mașinii de etichetare............

71 Figura 3.9: Schița mașinii de etichetare................................ 73

 CAPITOLUL 4

CONSTRUCȚIE

Figura 4.1: Placă de bază de fier.............. 76

Figura 4.2: Modelarea plăcii de bază de fier....................................

Figura 4.4: Vedere de sus și direcții posibile în care piciorul s-ar putea îndoi... 79

Figura 4.5: Vedere de sus a celor 4 picioare interconectate între ele..........................................

80

Figura 4.7: Nivelarea piciorului......................................

82

Figura 4.9: Fotografia motorului cu angrenaj.......................................... 84

Figura 4.10: Tub circular din oțel inoxidabil....................

......................................................................................................................................................87

Figura 4.12: Capacul rolei1........................ 88

Figura 4.13: Modelul 3D al rolei 1..................... 88

Figura 4.14: Arbore pentru motorul furajer cu

etichetă..................... 91

Figura 4.16: Capacul rolei de fund 2.............................................

94

Figura 4.18: Funcția rolelor de ghidare........................... .....95

Figura 4.19: Forma rolelor de ghidare pentru banda de etichetare..........................

Figura 4.21: Conturul sistemului de ridicare și coborâre a rolei de etichete.................. 97

 Figura 4.22: Sutien de bronz:...................

99 Figura 4.24: Bară filetată cu diametrul de 16 mm.......................................

Figura 4.25: Toptop....................................... 100

Figura 4.26: Calitatea tubului din oțel inoxidabil 304.............................. 102

Figura 4.27: Coperta de jos..........................................

103

Figura 4.29:Sutien superior........................... 104

Figura 4.30: Prezentarea rulourilor de etichete...........................................

105

Figura 4.32: Role de înfășurare a benzii de etichetare.................................

Figura 4.35: Arbore pentru rewindingul deșeurilor...............................

110

Figura 4.37: Cilefren îndoit .......................................

Figura 4.38: Placă separator de etichete.............. 112

Figura 4.39: Set de tragere a etichetelor................................. 113

Figura 4.40: Schița sistemului de deschidere a rolei de tragere..........................

Figura 4.42: Arborele de susținere a

deschiderii....................

118

Figura 4.45 Partea de fixare cu perforație pentru șurub hexagonal........................ 119

 Figura 4.46: Piesă de fixare dreaptă...............

121

Figura 4.48: Modelarea sistemului de deschidere a rolelor de tragere .................................

Figura 4.49: Banda de strunjire a

ambalajului.................. ...................................................................................... 123

Figura 4.50: Părți ale rolelor G1 și G2....................

Figura 4.52: Cutie pentru rulmenții de strunjire a containerelor..............127

Figura 4.53: Modelarea cutiei pentru rulmenții de strunjire a containerelor..........................

Figura 4.55: Arborele suport Guiro de

ambalare.................... ...........131 Figura 4.57: Arborele motorului

2...................................................... 133

Figura 4.58: Modelarea sistemului de rotație a ambalajelor...................................................... 134

Figura 4.59: Bandă transportoare.............................. 135

Figura 4.60: Regulator de lățime.......................................... 136

Figura 4.61: Fotografia cabinetului de control..........................

138

Figura 4.64: Fotografia transmisiei cu turație variabilă .............................................

................................140 Figura 4.66: Senzori.......................... 141 Figura 4.67: Stea de serie și

conexiune paralelă cu stele duble.......................... 142

 Figura 4.69: Diagrama de control.....................

145

ANEXELE

Tabelul specificatiilor tipurilor de otel inoxidabil conform standardelor........ Anexa nr.1

Tipuri și aplicații ale rulmenților.............................. Anexa nr.2

Acționare cu turație variabilă.......................................... Anexa nr.3

Tabele utilizate pentru determinarea cuplajului utilizând sistemul ISO........................anexa nr.4

STANDARDS USA................................ Anexa nr.5 Finisajul

suprafeței...................................... Anexa nr.6

Rosca Metrica.................................... Anexa nr.7

Sensores optoelectronica fa series......................................................... Anexa nr.8

Sursa de tensiune.......................... Anexa nr.9

Produse din poliamidă ranforsată marca AVE...............

Setări recomandate................................ Anexa nr.

 1

CAPITOLUL 1

1. INTRODUCERE

Lucrarea de față vizează rezolvarea problemei etichetării în

recipiente cilindrice prin construirea unei mașini automate de
etichetare.

Acționarea unei mașini de etichetare este de obicei efectuată de unul sau două
motoare electrice, care pot varia viteza lor cu ajutorul
unui invertor de frecvență sau prin încorporarea unei cutii de reductor de
viteză (motor de reducere), în alte cazuri motoarele cu curent continuu pot fi utilizate chiar și
pentru a efectua totul în proces cu ajutorul
aerului.

1.1 ANTECEDENTS

Prezentarea unui produs, influențează în mod direct cumpărătorul, de aceea este extrem
de important să aveți o prezentare plăcută ochiului, acesta este un design inovator și
izbitor al etichetei, simplul fapt de a avea o etichetă izbitoare și de bună calitate este inutil
atunci când eticheta este prost plasată pe ambalaj.

Problemele în etichetarea recipientelor cilindrice se datorează în mare parte faptului că

operațiunea de etichetare se efectuează manual și tipul de etichetă utilizat, care poate fi
hârtie, plastic sau alt material.

Atunci când o persoană plasează etichetele manual face multe greșeli,

cum ar fiplasareaetichetei nesquared care generează pungi de aer, acest lucru se
datorează faptului că percepția unei persoane este foarte scăzută în comparație cu
percepția pe care o mașină ar avea, se poate întâmpla, de asemenea, că pune
 2

eticheta pliată sau murdară cu mâinile. Toate aceste probleme pot fi rezolvate prin
implementarea unei mașini pentru a efectua procesul de etichetare continuu și neîntrerupt.

Pentru a construi mașina de etichetare pentru recipientecilindrice, începeți

prin a alege tipul de etichetă care urmează să fie utilizat, care, în cazul acestui labeler,
este etichete autoadezive care pot veni în rulouri sau în vrac.

Etichetele autoadezive sunt printre cele mai utilizate deoarece aderă cu ușurință la aproape
toate tipurile de suprafețe.

Avantajele construirii unei mașini de etichetare sunt, printre altele, că se obține o

uniformitate în etichetare, care nu a putut fi obținută de o persoană, deoarece o
persoană obosește și distrage atenția; În plus, este posibilă creșterea producției.

1.1.1 ETICHETAREA

Procesul de etichetare pentru recipiente cilindrice cu etichete autoadezive constă din 3

etape principale, care sunt:

1. Desprindeți folia de protecție de pe etichetă

2. Centrați eticheta pe ambalaj

3. Lipiți eticheta apăsând pe recipient

Din acești 3 pași puteți construi mașina, pentru care trebuie să alegeți materialul din care
urmează să fie construită, în cazul etichetei pe care o alegeți să o construiți din oțel inoxidabil,
deoarece uneori mașina poate fi expusă la condiții umede sau, în majoritatea cazurilor,
mașina va face parte dintr-un lanț de producție alimentară.
 3

1.2 OBIECTIVE

Construiți o mașină automată de etichetare pentru a eticheta recipiente

cilindrice cu etichete autoadezive.

1.2.1 OBIECTIVE SPECIFICE

Implementați controlul electromecanic pentru a automatiza mașina de etichetare.

Selectați materialele și elementele de control.

Selectați materialele potrivite pentru piese mecanice. Elaborați piesele

mecanice.

Utilizați motoare electrice trifazate pentru a conduce sistemul de glisare a etichetei și de

rotație a containerului.

Calibrați senzorii mașinii etiquetadora.

Aplicați etichete autoadezive cu mașina de etichetare.

Dimensionați și elaborați planurile părților mecanice ale mașinii.

 4

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTE TEORETICE

2.1 MATERIALE

Selectarea tipului de material care urmează să fie utilizat în construcția pieselor

mecanice este de o importanță vitală atunci când vine vorba de garantarea funcționării
corecte a unui echipament.

2.1.1 FIER1

Hieroul este obținut din minereul de fier prezent în oxizi și sulfuri, este elementul
metalic de o utilizare mai mare în inginerie.

Este un metal ALLOTROPIC, care presupune mai mult de o structură cristalină în gama
temperaturilor de fuziune ambientală care permite carbonului să aibă transformări
controlate pentru proprietățile sale mecanice.

În primii ani ai secolului al XX-lea fierul forjat a fost folosit foarte mult în loc de oțel,
deoarece zgurii sau impuritățile pe care le prezintă în structura sa datorită forjării îi conferă o
bună rezistență la coroziune, deși proprietățile mecanice nu sunt cele mai bune, de aceea
industria feroviară a fost principalul său client.

2.1.2 ACERO INOXIDABIL

După cum indică și numele, caracteristica sa principală este rezistența la

oxidare și coroziune, chiar și la temperaturi ridicate, acest lucru se datorează unui film
subțire

1
Fundamente pentru selectarea materialelor destinate utilizării în inginerie, germánico rosero
 5

de crom sau oxid de nichel, care este foarte stabil și aderent. Acestea sunt clasificate în:

• Austeniticos
• Ferriticos
• Martensiticos

2.1.2.1 Oțeluri inoxidabile martensitice

Acestea au între 11,5% și 18% din Cr, iar nichelul, carbonul este prezent între
0,6% până la 1,2%.

Caracteristici:

• Intarire ridicata
• Intarire secundara la 600°C in TEMPERATUR A de REVENIDO
• 440 de oțeluri (0,6-1,25) sunt utilizate în unelte chirurgicale,rulmenți,
supape etc.

2.1.2.2 Oțeluri inoxidabile feritice

Singurul său element de aliere este cromul, care este prezent de la 14% la 27%; în cadrul
acestui grup se află 405, 430.446. Cantitatea de carbon rămâne sub 0,2%

Caracteristici:

• Nu sunt tratabile termic.

• Se întăresc puțin prin deformare la rece.
• Rezistența sa mecanică este cu aproximativ 50% mai mare decât cea a
oțelurilor carbon.
• Ustensilele sunt fabricate pentru industria alimentară și chimică.
 6

2.1.2.3 Oțeluri inoxidabile austenitice din nichel crom (2xx și 3xx)

Cromul este prezent între 16% și 26% nichel între 6% și 19% cărbune de la 0,03% la
0,25% maxim, dar a adăugat cel puțin 23%, cele din seria 2xx au între2% și 7% mangan.

Cele mai cunoscute sunt 301 (17Cr - 7 Ni) și 302 (18Cr - 8Ni) care sunt utilizate în
industria alimentară și de decorare.

Caracteristici:

• Sunt magnetice
• Nu se intaresc prin tratament termic
• Dacă se întăresc din cauza deformării la rece
• Rezistenta sa la coroziune este mai buna decat cea a feriticilor si martensiticelor,
la temperaturi ridicate

După cum se arată în tabelul 2.1 oțelurile inoxidabile sunt desemnate de sistemul de
clasificare cu 3 numere stabilit de Institutul American al Fierului și Oțelului (AISI),
specificațiile AISI sunt cele mai acceptate pe întreg continentul american.

DENUMIRE NUMERICĂ A
̈ ISI ̈ OȚELURILOR INOXIDABILE

Număr ELEMENTE ALIATE MAJORE CARACTERISTICI

2xx Crom nichel mangan Austenitic. nu se intarește

3xx Nichel crom Austenitic. nu se intarește

Martensitic. Sise se întărește
4xx Crom
Feritic. Nu se întărește
5xx Crom (4 până la 6%) Martensitic. Se întărește în aer

Tabelul 2.1
Sursa: Fundamentele pentru selectarea materialelor destinate utilizării în inginerie,
Germánico Rosero
 7

După cum se poate observa în tabelul 2.1, primul număr indică elementele de aliere
ale materialului, a doua și a treia cifră identifică tipul sau aliajulspecific.

În anexa 1 este prezentat un tabel al specificațiilor tipurilor de oțel inoxidabil în

conformitate cu standardele.

2.1.3 BRONZ

Bronzul este un aliaj de cupru și staniu, deși mai multe metale sunt deja încorporate în
diferitele tipuri de bronz care există astăzi. Cele mai cunoscute tipuri de bronz sunt:

• bronz fucustan
• bronz fosforos
• bronz clopot.

În funcție de procentele de staniu, se obțin bronzuri de diferite

proprietăți. Cu un bronz de 5%-10% staniu este generat un produs de duritate maximă
(utilizat în trecut pentru fabricarea de săbii și tunuri).
Bronzul care conține între 17%-20% staniu are o calitate ridicată a sunetului,
ideală pentru fabricarea clopotelor, și aproximativ 27%, o proprietate optimă de
lustruire și reflexie (utilizatăîn Antichitate pentru fabricarea oglinzilor).
În prezent, aliajele de bronz sunt utilizate la fabricarea bucșelor,
rulmenților și pauzelor, printre alte părți ale mașinilor grele și ca arcuri în
aplicații electrice.

2.1.4 DURALON

Este un Teconopolymer (Nailon cu greutate moleculară mare) produs cu

tehnologie modernă numită POLIMERIZARE BLOC (MONOMER
CASTING) este disponibil sub formă de bare de diferite dimensiuni și diametre,
 8

precum și în plăci de diferite grosimi și tuburi, așa cum se arată în figură

2.1.

Figura 2.1 Prezentarea duralonului

Fuente: http://www.guimun.com/ecuador/catalogo/2578/aceros-industriales-
hgb/3087/duralon

Cu piese duralon și piese sunt realizate pentru o serie de industrii, cum ar fi:industria
alimentară, industria de încălțăminte, electrotehnica, chimie, mecanica auto, minerit,
constructii, agricole.

Unul dintre avantajele utilizării duralonului este că, fiind un tip de plastic, este foarte
moale și ușor, de asemenea, atunci când i se oferă un finisaj de suprafață destul de neted, se
realizează suprafețe cu frecare minimă, ceea ce ajută la construirea pieselor în care
trebuie să se rotească sau să alunece pe alte elemente, cum ar fi rola de bandă cu etichete.

2.2 RULMENȚI2

Un rulment precum cel din figura 2.2 este un set de părți situate între două organe care
se deplasează una față de cealaltă, numite inele interioare și exterioare și destinate să
faciliteze o mișcare de rotație.

2
http://www.monografias.com/trabajos10/roda/roda.shtml
 9

Figura 2.2 Părți ale unui rulment

Sursa: http://www.monografias.com/trabajos10/roda/roda.shtml

Rulmenții sunt, de asemenea, numiți rulmenți. Teoretic, acești rulmenți nu au nevoie de

lubrifiere, deoarece bilele sau rolele se rostogolesc fără a aluneca în interiorul unei piste.
Cu toate acestea, deoarece viteza de rotație a arborelui nu este niciodată exact constantă,
accelerările mici produse de fluctuațiile de viteză produc frecare între minge și pistă.
Estefrecare generează căldură. Pentru a reduce această frecare, rulmentul este lubrifiat
prin crearea unui film lubrifiant între bile și pista de curse.

2.2.1 TIPURI DE RULMENȚI

În funcție de forma de construcție a rulmenților și de aplicațiile acestora, acestea pot fi

clasificate în:

• Rulmenți cu bile cu canelură adâncă

• Rulmenți cu bile cu un singur rând cu contact unghiular

• Rulmenți cu ac

• Rulmenți cu role conice

• Rulmenți cilindrici cu role de împingere

 10

• Rulmenți axiali cu role sferice

• Rulmenți cu bile cu sferică

• Rulmenți cu role sferice

• Rulmenți axiali cu bile cu efect simplu

• Împingeți rulmenții cu ac

Mai multe informații despre tipurile de rulmenți pot fi găsite în ANEXA N # 2

2.2.2 CLASIFICAREA ÎN CONFORMITATE CU OPERAȚIUNEA3

Din punctul de vedere al funcției lor cinematice, ele pot fi împărțite în trei categorii:

2.2.2.1 Rulmenți radiali de încărcare

Ele sunt construite pentru a rezista perfect la sarcini îndreptate perpendicular pe axa de
rotație. Sarcina radială provoacă reacții ale suporturilor în direcția radială, așa cum se arată
în figura 2.3.

Figura 2.3 Rulment pentru sarcini radiale

Sursă:

.3
DESENUL TEHNIC MECANIC. ING.S.L. STRANEO ȘI PROF.R. CONSORȚII
 11

Sarcina se descompune pe cele două suporturi, provocând două reacții în direcția radială,
prin urmare nu există componente axiale ale sarcinii.

2.2.2.2 Rulmenți pentru sarcini axiale

Rulmenții pentru sarcini axiale din figura 2.4 pot rezista numai la sarcini care acționează în
funcție de axa de rotație. Sarcina produce reacții în direcția și direcția indicate în figură.
Pentru sarcini axiale se utilizează numai rulmenți cu bile. Sarcina nu are nici o componentă
radială.

Figura 2.4 Rulmenți axiali

Fântână:

2.2.2.3 Rulmenți cu sarcină mixtă

La rulmenții pentru sarcini mixte există două componente ale forțelor care acționează
asupra rulmentului (figura 2.5), una în funcție de axa de rotație și cealaltă
perpendiculară pe aceasta. După cum se vede în figură, una dintre cele două perne trebuie
să susținăforța de tracțiune axial, în timp ce cele două susțin componenta radială, fiecare
dând propria reacție.
 12

Figura: 2.5 Rulmenți de sarcină mixtă

Sursa: proprie

Sarcina are o componentă radială și axială de același ordin de mărime. Prinurmare, apar
reacții radiale Rr r și axiale Ra.

2.2.3 CONDIȚII DE FUNCȚIONARE A RULMENȚILOR

Condițiile în care un rulment poate funcționa pot fi reduse la cele indicate mai jos:

2.2.3.1 Copacul care se rotește pe un suport fix

Acesta este cel mai general caz. Inelul interior al rulmentului suferă o presiune radială
asupra arborelui cu o presiune care depinde de cât de mare este sarcina pe care o susține
rulmentul și se rotește cu arborele în raport cu inelul exterior și suportul pe care este
montat. Poziția în care acționează forța este constantă în spațiu: astfel încât în cad să se
întoarcă toate punctele suprafeței portante a inelului interior sunt supuse succesiv sarcinii.

Inelul exterior trebuie montat cu reglarea tracțiunii libere în carcasa sa pentru a

permite o ușoară deplasare a copacului prin variația longitudinii sale atunci când,
deexemplu,
temperatura acestuia variază. Mai mult, pentru rulmenți montați pe o distanță scurtă
aproximativ
 13

altele și pentru rulmenții cu role (deschiși sau semiînchiși), rulmenții cu ac și rulmenții cu

role conice sunt de obicei intrați sub presiune.

2.2.3.2 Carcasă fixă rotativă a arborelui

Acest caz este prezentat în scripeții nebuni, roțile fără mașină etc.

Inelul interior susține sarcina întotdeauna în același punct de suprafață, în timp ce

suprafața portantă a inelului exterior, care se rotește, este supusă unei încărcări
succesiveîntoate punctele. Inelul rotativ este presat radial pe propriul scaun.

2.2.3.3 Condiții de funcționare nedeterminate

În care există o forță dinamică care poate modifica condițiile statice ale sarcinii.

Indiferent dacă inelul interior trebuie să fie rigid deschis pe copac sau dacă inelul exterior
trebuie montat cu o ajustare puternică pe suportul rotativ, aceste inele sunt întotdeauna
susținute împotriva unei evidențieri adecvate.

2.2.4 ANUMITE NORME DE APLICARE A RULMENȚILOR

Pentru a realiza o aplicare complet rațională a rulmenților sau a rulmenților,

este necesar ca, atunci când se studiază diferitele părți ale echipamentului sau dispozitivului la
care urmează să se aplice rulmenții,
cerințele rulmenților să fie luate în considerare de la
începutul proiectului. Numai în acest fel vor putea îndeplini funcția pentru care au fost
construite, dacă, dimpotrivă,
rulmenții sunt aplicați planului sau desenului finit, este foarte probabil ca aplicarea lor
să prezinte un
defect, uneori foarte grav.
 14

Ceea ce este cel mai interesant este aplicarea corectă a celor mai potrivite tipuri. În acest
scop, este necesar să se ia în considerare, în fiecare caz, condițiile cinematice și dinamice
în care trebuie să funcționeze rulmenții, să le selectăm pe cele mai convenabile, pe baza
indicațiilor simple rezumate în anexa 2 sau, pentru aplicații de mare importanță, în publicațiile
diferitelor societăți de construcții, care, în aceste cazuri, de asemenea, acestea pun
serviciile lor tehniceladispoziția părților interesate.

Formulele sunt, de asemenea, utilizate pentru a ajuta la selectarea dimensiunilor

rulmenților, în care intervine; durata necesară acestora, măsurată în milioane de rotații
sau în ore de funcționare efectivă la viteză constantă și în cele mai variate condiții de utilizare.

2.3 TOLERANȚE ȘI SETĂRI4

Se înțelege ca toleranță la valoarea maximă admisă pentru dimensiunile unei anumite

părți mecanice, fără a afecta funcționarea nermală a piesei și, prin urmare, funcționarea
normală a sistemului din care face parte piesa

2.3.1 TOLERANȚE ISO

Toleranțele ISO (ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE STANDARDIZARE) sunt definite de

poziție și calitate.

2.3.1.1. Calitate

Calitatea este definită ca diferența dintre valoarea maximă a dimensiunii admisibile

(ds) și valoarea minimă a dimensiunii admisibile (di), exprimată în microni de metru
(μm)

4
DESENUL TEHNIC MECANIC. ING.S.L. STRANEO ȘI PROF.R. CONSORȚII
 15

IT = ds-di

Există 18 calități de fabricație diferite, prezentate în tabelul 1 din anexa 4, indicate prin
simbolurile IT1, IT2, IT3 etc., care corespund eșalonate de la cele mai bune la cele mai grosiere
calități.

Dincele de mai sus, se pare că fabricarea este cu atât mai precisă cu cât toleranța
relativă este mai mică și de aceea se recomandă utilizarea calităților de fabricație după cum
urmează:

• 1 la 4.- Acestea sunt rezervate pentru manufacturi speciale de precizie foarte mare

• 5 până la 11.- Acestea sunt utilizate pentru fabricarea mecanică a pieselor cuplate

• 12 la 16.- Acestea sunt utilizate numai pentru fabricarea de piese mari.

2.3.1.2 Poziții de toleranță

Este situația toleranței în raport cu linia de măsură zero sau nominală a piesei, în sistemul
ISO poziția este desemnată prin litere mici pentru axe și litere mari pentru găuri

Poziția toleranței este de mare importanță atunci când se determină dacă un

cuplaj este un joc sau o strângere, deoarece dacă toleranța găurii este în întregime
deasupra liniei zero și a
axei de sub acea linie, aveți în mod necesar o
ajustare sau un joc ușor. Dacă toleranța găurii este în întregime sub linia zero și cea a
axei de deasupra acelei linii, aveți o setare apăsată sau fixă.
În cazul intermediar aveți ajustarea nedeterminată. Figura 2.6
prezintă pozițiilede toleranță pe axe și, după cum se poate observa,
axele din poziția a în poziția g au diferențe negative, iar axele cu
poziții de la p la zc au diferențe pozitive
 16

Figura 2.6 Pozițiile toleranțelor arborelui

Fântână:
http://www.gig.etsii.upm.es/gigcom/temas_di2/dimensionales/posicion_de_la_tolerreed.html

Figura 2.7 prezintă pozițiile de toleranță pentru găuri, în

acest caz găurile cu poziție de la A la G au diferențe
pozitive, iar în pozițiile de la P la ZC există diferențe negative

Figura 2.7. Poziții de toleranță pentru găuri

Fântână:
http://www.gig.etsii.upm.es/gigcom/temas_di2/dimensionales/posicion_de_la_tolerancia.html
 17

2.3.1.3 Scrierea standardizată a toleranței ISO

Conform standardului ISO, dimensiunile sunt scrise după cum urmează:

Mai întâi măsura nominală este scrisă, apoi scrisoarea de poziție este scrisă și în cele din
urmă numărul de calitate este scris, de exemplu.

10J7 același lucru care este echivalent cu:

În alte cazuri, aceasta poate fi, de asemenea, exprimată la toleranță după cum urmează:

Oricare dintre metodele de exprimare a toleranței este acceptată în standardul ISO

2.3.2 AJUSTARE

Se înțelege ca ajustare, la relația dintre două piese care sunt montate, una în
interiorul celeilalte. În funcție de dimensiunile pe care le au, pot exista două cazuri

A.- Că axa este mai mică decât gaura, cu care va intra mai mult sau mai puțin ușor. (Joc)

B.- Că axa este mai mare decât gaura, motiv pentru care nu va intra
(Interferențe), cu excepția cazului în care efectuăm o operație, cum ar fi încălzirea piesei
care conține
gaura sau aplicarea unei presiuni mari pentru a face această cuplare.
 18

2.3.2.1 Tipuri de ajustări

În funcție de tipul de cuplare, puteți avea trei tipuri de setări identice

care sunt:

2.3.2.1.1 Joc

În general, atunci când măsurarea reală a unei găuri este mai mare decât măsura reală
a axei corespunzătoare, se spune că între axă și gaură există un set,
cauzat de diferența dintre diametrele găurii și axa este astfel că unul
are:

• Gameplay-ul maxim

Când orificiul are diametrul maxim și arborele diametrul minim și se determină cu

următoarea formulă:

J max. = D max. Gaură - Axa D min

• Joc minim

Când orificiul are diametrul minim și arborele diametrul maxim și se determină cu

următoarea formulă:

J min = D min gaura - D max. Axa

În acest caz, în cazul în care, indiferent de combinația dintre o axă și o gaură, există
întotdeauna un joc, ajustarea este întotdeauna mobilă.
 19

2.3.2.1.2 Strângere

Diametrul găurii, înainte de ajustare, este mai mic decât cel al arborelui. Se spune apoi că
există o strângere și este determinată de:

Axa A = D - gaura D

Strângerea variază de la o valoare maximă la o valoare minimă după cum urmează:

Un maxim. = D max. Axă - D min gaura

A min = Axa D min - D max. Gaura

2.3.2.1.3 Setări nedeterminate

Ele sunt cele care, în funcție de valorile măsurătorilor reale ale axei și de gaura rezultată
din combinația ocazională a elementelor de reglare, pot fi mobile sau fixe.

În timp ce în setările fixe există întotdeauna o situație dificilă și în telefoanele mobile un joc,
în
ajustările nedeterminate puteți avea jocuri sau strângeri, în funcție de măsurătorile reale ale
pieselor ajustate. Presiunea maximă va fi atunci când arborele are diametrul maxim și
gaura minimul admisibil: pe de altă parte, setul maxim va fi luat atunci când gaura are diametrul
maxim și
minimul.
Din situația dificilă puteți trece la joc dacă nu există o valoare minimă nici pentru situația
dificilă, nici pentru
joc.

2.3.2.2 Desemnarea ajustărilor

Pentru desemnarea unei axe sau a unei găuri, se utilizează litera corespunzătoare poziției

sale, urmată de numărul care indică calitatea acesteia; de exemplu: h7, g9, F5,
H9.
 20

Pentru a desemna o ajustare, abrevierea găurii este numită mai întâi și apoi cea a axei; de
exemplu, H7 / g6, H8 / j7 etc.

2.3.2.3 SISTEME DE FABRICAȚIE

Se înțelege ca un sistem de fabricație atunci când se alege cea mai

convenabilămetodăpentru fabricarea unei anumite piese și acestea sunt:

• O singură axă

• O singură gaură

2.3.2.3.1. O singură axă

Se ia ca bază pentru construcția axei menținând toleranța axei în poziția h și apoi alegeți
de fiecare dată poziția găurii, astfel încât să fie îndeplinite condițiile de ajustare.

În acest caz, abrevierea setării are în vedere întotdeaunapoziția h, de

exemplu:

G8 / h7, N8 / h6, R8 / h7

2.3.2.2.2. Gaură unică

Se ia ca bază pentru construcția găurii, menținând toleranța

orificiului în poziția H pentru orice condiție de reglare și apoi se alege poziția axei, astfel încât să

îndeplinească condiția de ajustare necesară, cum ar fi:

H7 / g6, H8 / m7. H8 / T7
 21

2.3.2.4 Calcularea și selectarea ajustărilor

Pentru a selecta potrivirea unei piese, puteți urma două căi, prima calculând-o cu ajutorul
standardelor ISO, iar cealaltă este selectarea acesteia cu criteriile standardelor SUA

2.3.3 STANDARDE ISO

Pentru adetermina potrivirea dintre două piese pe baza sistemului ISO, se alege cel mai
convenabil sistem de fabricație, aceasta este o singură axă sau o singură gaură.

2.3.3.1 Alegerea sistemului de fabricație

Alegerea sistemului depinde de mulțifactori printre care pot fi evidențiați:

• Când aveți elemente standardizate, cum ar fi rulmenți, chavetas,

chumacera etc.
• Când aveți opțiunea de a construi gaura și arborele, intervine amenajarea mașinii,
adică care parte este mai ușor de construit.
• Factorul economic influențează, de asemenea, selecția potrivirii, deoarece se alege
cea mai ba rata
formădeconstrucție.

2.3.3.2 Calcularea ajustării

Când ați ales deja sistemul de fabricație, de exemplu o singură gaură, alegeți calitatea de
fabricație, de exemplu o gaură cu calitate IT8.

Pentru o mai mare ușurință în alegerea calității, se ia în considerare gradul necesar de

precizie, pentru care se utilizează tabelul 2.2 și în acest fel
 22

toate datele găurii sau arborelui în funcție de sistemul de fabricație

ales.

Gradul de precizie necesar

Element
Foarte precis Precis Mijloc Basto
O singură gaură H6 H7 H8 H11
O singură axă H5 H6,H7 H8,H9 H11

Tabelul 2.2 Calitati recomandate in functie de gradul de precizie necesar

Sursa: Brosura metrologica, ing. Vicente Toapanta

Având în vedere calitatea fabricației și măsurarea nominală a piesei care urmează să fie
construită, valoarea toleranței este solicitată în tabelul 1 din anexa 4.

Apoi se calculează diferența superioară și inferioară, iar poziția și calitatea elementului cu

care urmează să fie unit se găsesc
cu ajutorul tabelelor 2 și 4 din anexa
4.

2.3.4 STANDARDELE SUA

Pentru a determina cuplarea pieselor cu standardele SUA, se ia în considerare

funcționarea
pieselor, aceste standarde funcționează cu presiuni și viteze produse între
piese, ele iau în considerare și materialul pieselor.

Caracteristici:

• Luați în considerare variațiile de temperatură.

• Aceste standarde funcționează numai cu un singur sistem de găuri și în microni
de un
inch.
• Sunt doar pentru piese cilindrice.
 23

• Cu toți parametrii, se atinge o echivalență cu sistemul ISO, astfel cum se

exprimă în tabelul 2 din anexa 5.

Standardele SUA exprimă tipul de cuplare și clasa prin litere și numere la fel ca și:

2.3.4.1 RC: Reglarea locației și a rotației

• Ajustarea alunecării înguste RC1

• Ajustarea alunecărilor RC2
• Reglarea rotației presiunii RC3
• AJUSTAREA rotației înguste RC4
• Setări de rotație medie RC5 și RC6
• RC7 Reglarea rotației libere
• Setări de rotație RC8 și RC9 Loose

2.3.4.2 L Ajustarea locației

• Reglarea locației LC cu clearance-uri

• Ajustarea locației de tranziție LT
• Ajustarea locației LN cu interferențe

2.3.4.6 Ajustarea FN prin forțare sau contracție

• FN1 Reglare ușoară a unității

• FN2 Reglarea unității medii
• FN3 Reglare puternică a transmisiei
• FN4 și FN5 Ajustări foarte forțate

Aplicarea fiecăruia dintre aceste acronime ale standardelor SUA este exprimată în
anexa 5
 24

2.3.5 EXEMPLU DE CALCUL AL UNEI AJUSTĂRI PRIN APLICAREA STANDARDELOR SUA

Pentru rulmentul 6202 (15-35-11)

Un arbore cu diametrul de 15 mm trebuie construit pentru a se potrivi în inelul interior de

15 mm care are rulmentul, pentru care este ales sistemul cu o singură gaură.

În funcție de funcționareamașinii, viteza de lucru la care va fi supus rulmentul este

neglijabilă.

În același mod în care viteza variației de temperatură este, de asemenea,

neglijabilă, deoarece este oțel inoxidabil de tip AISI 304 același
care, așa cum am spus deja anterior, are o bună rezistență la variațiile de temperatură, se
presupune, de asemenea, că mașina va funcționa întotdeauna la temperatura camerei.

Deoarece funcția rulmenților este de a permite rotirea rolelor. Aceleași care, de

asemenea, nu suferă stres considerabil, deoarece acestea doar trage banda cu etichete, pot
fi, de asemenea, ignorate presiunile de lucru.

Date:

• Viteză (V) = neglijabilă

• Variație de temperatură (∆T) = neglijabilă
• Material (M) = oțel
• Presiune (P) = neglijabilă

Având în vedere dispozițiile anexei 5 și datele furnizate de tipul de operațiune, se alege o

cuplare FN2.
 25

Se determină utilizarea acestui acope deoarece standardele îl folosesc recomandă pentru

cuplajele pieselor din oțel.

Tabelul din anexa 5 pentru ajustările de tip FN determină faptul că setarea FN2 este
echivalentă cu o ajustare H7/s6 a standardelor ISO.

2.4 RUGOZITATE

Durata unei piese depinde de forma și suprafața unui picior,deoarece nu puteți obține
niciodată suprafețecomplet netede și uniforme datorită în mare parte tipului de mașină-
unealtă.

De aceea sunt acceptate toleranțele de formă, de undulații și rugozitate.

2.4.1 FORMULAR

Se referă, de exemplu, la imposibilitatea de a construi piese total cilindrice, cum ar fi o

gaură forată, nu poate fi în mod ideal cilindrică, dar poate fi conică, rotundă sau bombată,
în același mod în care nu puteți obține icies superfcompletplat, așa cum se arată în figura 2.8.

Figura 2.8 Lipsa de planeitate

Sursa: Autor propriu
2.4.2 RIPPLE

Aceasta poate fi produsă printr-un angrenaj non-rotund al mașinii-unelte, cum ar fi, de

exemplu, într-un tăietor de frezare însine, precum și prin vibrațiile mașinii-unelte; o
suprafață ondulată este prezentată în figura 2.9.
 26

Figura: 2.9 Suprafata

ondulata Sursa: Autor propriu

2.4.3 RUGOZITATE

Rugozitatea este o calitate a tuturor tipurilor de suprafață, dar de data aceasta ne vom
concentra studiul asupra pieselor mecanice produse de îndepărtarea chips-urilor.

După cum se arată în figura 2.10, rugozitatea poate fi caneluri, cântare, bulgări, bulgări
etc.

Tipul de rugozitate depinde în cea mai mare parte de instrumentul utilizat și, mai precis,
de marginea instrumentului.

Figura 2.10 Rugozitatea

Sursa: Autor propriu

Atunci când într-un joc de ajustare suprafața de ajustare are o rugozitate

constând, de exemplu, de sfaturi sau alte tipuri de rugozitate provoacă această
rugozitate să poarte mai repede piesele în contact, pe de altă parte
 27

când vine vorba de o strângere, puteți avea o strângere mai lejeră, deoarece materialul
poate trece prin gradele golurilor de rugozitate.

Tabelele din anexa 6 prezintă diferitele finisaje obținute în procesele de

fabricație obținute cu diferitele mașini și unelte care au fost utilizate în acest proiect.

Rugozitatea unei suprafețe nu este întotdeauna o problemă în unele cazuri, cum ar fi atunci
când trebuie să aveți o tracțiune și o aderență considerabilă a unei piese cu alta, este convenabil
să aveți o rugozitate destul de mare, în cazul acestui proiect trebuie să aveți tracțiune în rolele
care trag pe etichetă și cele care trag în banda de rotație a containerelor, de aceea cere un
finisaj knurling.

2.4.3.1 Moleteado

Este operația cu care se obțin suprafețe aspre sau aspre regulate: paralele drepte, oblice
sau încrucișate pe bucăți cilindrice exterioare, fără separarea cipului.

2.5 ÎMBINĂRI ȘI CUPLAJE

În termeni generali, se poate spune că există multe metode de a adera la un grup de piese
într-un sistem mecanic printre care se remarcă:

• Piulițe cu șuruburi comune

• Bolt comun
• Îmbinare sudată
• Cuplarea cu limba
• Articulații nituite
 28

2.5.1 ÎMBINĂRI CU ȘURUBURI ȘI PIULIȚE

Îmbinările cu șurub și șurub sunt îmbinări semipermanente, deoarece

șuruburile sunt detașabile, datorită faptului că îmbinarea piezului este așa cum este prin
fire.

Puteți avea firul încorporat în elementele care urmează să fie îmbinate sau puteți avea
prin găuri și plasați o piuliță la ieșirea din șurub, totul depinde de confortul și disocianul
instrumentului.

2.5.1.1 Noțiuni pe fire5

Îmbinarea cu piuliță cu șurub este foarte frecventă în toate

construcțiile mecanice, fie ca mijloc de fixare a două bucăți, ca organ de
transmisie a mișcării, când, de exemplu, șurubul este montat pe partea
fixăși piulița este montată pe partea în mișcare, care este în mod necesar
forțată să se deplaseze în direcția arborelui șurubului, când are o
mișcare de rotație.

2.5.1.1.1 Firul drept sau stâng

Modul de a genera fileul este chiar atunci când un observator situat de-a lungul axei
elicei și care urmărește fileul cu privirea sa, îl vede ridicându-se atunci când se aprinde în
sens invers acelor de ceasornic și, dimpotrivă, este lăsat, când vede filetul ridicându-se,
întoarcerea în direcția acestor ace. În consecință, aveți firele din dreapta și din stânga.
Firele folosite sunt de obicei cele potrivite.

.5
DESENUL TEHNIC MECANIC. ING.S.L. STRANEO ȘI PROF.R. CONSORȚII
 29

2.5.1.1.2 Diametrul exterior al șurubului (sau diametrul filetului).

Este diametrul exterior (d) al șurubului, măsurat de la vârful fileului. Acest

diametruconstituie măsurarea nominală atât a șuruburilor, cât și a piulițelor
corespunzătoare.

2.5.1.1.3 Diametrul miezului șurubului

Este diametrul dn măsurat din partea inferioară a firului, adică diametrul cilindrului ideal
(miezul) pe care poate fi imaginat fileul laminat.

2.5.1.1.4 Diametrul exterior al piulițelor

Este diametrul D măsurat de la vârful fileurilor de piuliță.

2.5.1.1.5 Diametrul miezului piulițelor

Este diametrul Dn măsurat din partea inferioară a firului de piuliță.

2.5.1.1.6 Fire ale sistemului metric S I

Vârful filetului șurubului și partea inferioară a filetului de piuliță sunt trunchiate cu

o margine vie la o distanță de vârful triunghiului generatorului egală cu h/8, în timp ce
baza filetului șurubului și vârful filetului de piuliță suntrotunjite cu o rază r egală și cu h/8.

Propunerile, pentru toate șuruburile sistemului SI (Figura 2.11) și sunt următoarele:

α = 60 α1 =α2 = 30h = 0,8660p r =

F = f = 0,6495p d = D dm = Dm = d-f
 30

Dn = Dn = d - 2f

Figura: 2.11. Firul de sistem metric (SI)

Sursa:

Pentru nevoile industriei, au fost unificate 5 serii, respectiv desemnate; MA; MB; MC;
MD; MĂ. Seria MA este cea a șuruburilor normale; este menționată în tabelul UNI 2706.
Seria MB (UNI 2702) este pentru șuruburi filetate fin. Celelalte serii sunt rezervate
organelor mecanice.

Anexa 7 stabileștecaracteristicile rocilor din sistemul metric

La același diametru al șuruburilor, pasul scade de la seria MA la următoarele, deoarece

adâncimea firului este o funcție de trecere, rezultă că în seria MB există o creștere
progresivă a miezului, care la același diametru al șuruburilor, crește pe de altă parte, cea
mai mică înclinație a fileului (în raport cu secțiunea perpendiculară pe axa șurubului)
rezultă atunci când se deplasează de la seria MA la următoarele.

2.5.2ÎMBINĂRI SUDATE

Îmbinările sudate sunt de tip permanent, deoarece elementele care urmează să fie
îmbinate sunt topite împreună, datorită căldurii produse de sudură.
 31

Deoarece mașina este construită din oțel

inoxidabil, ne vom concentra pe metodele de sudare a oțelului inoxidabil.

2.5.2.1 Sudură din oțel inoxidabil6

Pentru sudarea din oțel inoxidabil a fost văzut sudarea alead sau oțelcrom ridicat cu
electrod acoperit; funcționarea manuală prin procesul de arc protejat; alte procese în
îmbinarea oțelurilor inoxidabile includ:

• Oxiacetilénico.

• Arcul cu gaz inert cu electrod consumabile sau neconsuizabile.

• Rezistență.

• Argint de alamă.

În ceea ce privește procesul de oxiacetilene, acesta are puțină aplicare, deoarece este
prea lent pentru acest tip de oțel, având nevoie să reglați flacăra cu atenție, cu un ușor
exces de acetilenă pentru a evita absorbția carbonului din materialul de bază. Cu alte
cuvinte și datorită:

• Transmisie lentă a căldurii în oțelul inoxidabil al piesei de prelucrat.

• Lentoareaîncălzirii, care este caracteristică acestui proces.

• Supraîncălzire de mare intensitate în materialul de bază, înainte de a avea loc

topirea.

Supraîncălzirea materialului produce:

• Distorsiune.

• Creșterea cerealelor.

6
SUDURĂ ȘI METALURGIE, Guillermo Fernández Flores
 32

• Precipitarea carburii

• Dacă este oțel de tip austenitic aliat, se formează oxid de crom

2.5.2.2 Metoda de sudare a oțelului inoxidabil

Procesul de sudare cu gaz inert este preferat pentru sudarea oțelului inoxidabil.

Procesul de gaz inert protejat cu electrod de wolfram,

(TIG-Tungten Iner Gas proces) este deosebit de potrivit pentru sudarea
plăcilor subțiri din oțel inoxidabil.

2.5.2.2.1 Sudarea cu arc protejat cu gaz inert

Este extrem de important, în care arcul este protejat de aer de gazul chimic numit
"gaze inerte", cum ar fi argonul sau heliul. Acest proces este adesea menționat ca
"sudarea cu gaz inert" și are două subdiviziuni cunoscute sub numele de "Tig" și "Mig".

Tabelul 2.3 stabilește tipul de gaz recomandat pentru sudarea diferitelor tipuri de
materiale

Tabelul 2.3 Gazul recomandat pentru fiecare material

Sursa:http://www.scribd.com/doc/11520143/Manual-de-Soldadura-Electrica-Mig-y-Tig.
 33

Metoda TIG de sudare cu gaz inert, care este prezentată în figura 2.12,
obține căldura necesară prin intermediul unui arc cu concentrație mare de căldură,
stabilit între electrodul de wolfram, care practic nu este consumat, și metalul de
bază, prin urmare, ia numele de gaz interior de wolfram ̈ sau ̈Tig ̈ . Această
metodă se aplică indistinct în sudarea prin fuziune sau umplere,
necesitând în al doilea caz, umplerea metalelor și utilizarea materialului de intrare pentru a
alimenta interiorul
rezervorului.

Figura 2.12 Sudarea TIG

Sursa:http://www.scribd.com/doc/11520143/Manual-de-Soldadura-Electrica-Mig-y-Tig

În cel de-al doilea caz de sudare cu gaz inert, un electrod care, dacă este consumat, îl
înlocuiește pe cel care nu este consumat, care este introdus mecanic în arc, de unde ia
numele de "gaz interior metalic", adică sudura "Mig". Ambele sisteme au fost adoptate
pentru procese automate si semiautomate, avand cea mai mare aplicare in metale
neferoase, cu material de contributie din acelasi material de baza, sau cel putin din metal care
nu este feros, obtinand rezultate avantajoase, peste alte sisteme, in magneziu, cupru, inox
si fonta.
 34

2.5.2.2.2. Procesul de sudare cu arc electric

Acest proces este cel mai cunoscut și cel mai răspândit și, prin urmare, cel mai utilizat.

Arcul electric este cel care asigură căldura necesară pentru a topi baza și materialul de
umplere pentru ca ambele să se unească.

Arcul este produs de un curent electric de joasă tensiune, cu amperaj ridicat, care
trece printr-un spațiu de aer între electrodul metalic sau de carbonși materialul de
bazăsudat.

Arcul poate ajunge la temperaturi de până la 3500 ° C, deși în mod normal această
temperatură nu este utilizată, temperatura ridicată este concentrată la un moment dat,
ceea ce face ca metalul să se topească, în unirea materialului de umplere,care poate fi
electrod sau tijă metalică.

2.5.2.2.3 Sudarea cu electrozi acoperiți

Sudarea cu electrozi acoperiți (Figura 2.13) funcționează pe principiul electrodului

consumabil, majoritatea celor utilizați astăzi sunt acoperiți, din următoarele motive:

• Electrozii înșiși acoperiți, produc un arc mai stabil.

• Da o viteză mai mare la operațiunea de sudare.

• Se fac margele de sudură mai uniforme și netede.

• Îmbunătățirea proprietăților metalurgice ale sudării.

 35

Figura 2.13 Sudarea cu electrozi acoperiți

Sursa:http://www.scribd.com/doc/11520143/Manual-de-Soldadura-Electrica-Mig-y-Tig

2.5.2.3 Proprietăți metalurgice ale sudării

Fiind un metal, acesta trebuie să aibă aproape aceleași proprietăți ale metalelor, la fel ca
și:

• Soliditate la temperatura camerei.

• Opacitate.
• Bun conductor de căldură și electricitate.
• Reflexie luminoasă atunci când lustruită.
• Că se pare că este făcută din cristale mici, văzute la microscop.
• Că suferă dilatare atunci când este încălzită și contracție atunci când se răcește.
 36

2.5.3 CUPLAJE CU FILELE7

Filele servesc pentru unirea cubului și a copacului, au misiunea de a evita rotația cubului
pe copac.

Un cuplaj cu trestie este o cuplare pură a rezistenței, deoarece limba nu produce nici o
forță de compresiune prin nea exercitarea acțiunii de pană, adică limba are un joc radial și
axial în chavetero, dar nu compromite funcționarea normalăa sistemului care estecuplat.

Figura 2.14 prezintă o cuplare cu file. După cum puteți vedea filele sunt foarte
asemănătoare cu chavetas și îndeplinesc aceeași funcție.

Figura 2.14 Cuplarea unui sistem utilizând file

Fântână:
http://www.google.com/imgres?imgurl=http://portaleso.com/portaleso/trabajos/tec

2.6 EMIȚĂTOARE DE PUTERE MECANICĂ

Puterea mecanică livrată de motoarele electrice ale mașinii trebuie

transmisă diferitelor role pentru ca mașina să funcționeze. Așa ai
transmisii pe benzi, angrenaje, lanțuri, benzi zimțate etc.

.7
DESENUL TEHNIC MECANIC. ING.S.L. STRANEO ȘI PROF.R. CONSORȚII
 37

2.6.1 CARACTERISTICILE TIPURILOR DE TRANSMISII

Tabelul 2.4 prezintă cele mai frecvente tipuri de emițătoare mecanice de putere din
industrie cu caracteristicile lor de funcționare respective

TIP LANȚ FORMAȚIE ROATĂ B. DENTADA

EFICIENȚĂ EXCELENT ACCIDENT DINȚATĂ
EXCELENT EXCELENT
SINCRONIZARE EXCELENT ACCIDENT EXCELENT EXCELENT
ŞOCURI ACCIDENT EXCELENT FOARTE BINE
ZGOMOT ACCIDENT EXCELENT SCĂZUT
FOARTE EXCELENT
UNGERE DA NU SCĂZUT
DA NU
Viteze
Până la 1000 pentru lows și lows
VITEZA de la 1000 la
Viteze RPM

TABELUL 2.4: Caracteristicile tipurilor de emițătoare mecanice

sursă; http://www.cacsa.com.mx/transmision/cadenasr.htm

2.6.1.1 Lanț de role

Lanțul de role, este un dispozitiv mecanic care, prin piese mecanice asamblate
împreună, servește pentru a da mișcare la două axe și pentru a putea transmite putere
mecanică.

2.6.1.1.1 Avantajele utilizării lanțurilor cu role

• Poate crește sau scădea viteza

• Se pot alătura axelor de până la 4 metri.
• Sunt ușor de tăiat și de conectat
• Fără derapaje între puntea motoare și puntea motoare
• Întinderea este practic nulă
• Durata de viață a funcționării este lungă
• Sunt speciale pentru a lucra în medii gazdă
 38

• Întreținere ușoară

2.6.1.1.2 Dezavantaje ale utilizării lanțurilor cu role

• Alungirea cauzată de uzura componentelor sale

• Flexibilitate limitată la un singur plan
• De asemenea, viteze limitate
• Este necesar să se schimbe catarinele împreună cu lanțul

2.6.1.2 Părți care formează lanțul de role

Figura 2.20 prezintă o tăiere totală a unei legături care alcătuiește un lanț și ale cărei părți
sunt descrise mai jos:

Figura 2.20: Legătura lanțului cu role

Sursa: http://www.cacsa.com.mx/transmision/cadenasr.htm

1) Placa exterioară 2) placă interioară 3) rola 4) bucsa 5) PIN

2.6.1.2.1 Pin

Pinul este supus forțelor de tăiere și îndoire transmise de plăci, deci trebuie să aibă o
rezistență ridicată la tracțiune și tăiere, precum și îndoire. Acesta trebuie să fie întărit
împotriva șocurilor și uzurii.
 39

2.6.1.2.2 Plăci

Acestea sunt componentele care primesc tensiunea, uneori însoțite de sarcini de impact.
Acestea trebuie să fie rezistente la cerințele de mediu, cum ar fi coroziunea și abraziunea.

2.6.1.2.3 Bucșe

Ele sunt supuse eforturilor de tăiere și îndoire. Ele absorb sarcinile atunci când lanțul este
prins cu catarina. Acestea trebuie să aibă o rezistență mare la tăiere, impacturi și uzură.

2.6.1.2.4 Role

Acestea sunt supuse unor sarcini de impact în timpulcârligului cu catarina. De asemenea,

primesc sarcini de compresie. Ele au o acțiune asemănătoare rulmentului împreună cu
bucșele și trebuie să aibă rezistență la uzură, oboseală și șoc.

2.6.1.2.5 Lacăte

Ele servesc pentru a se alătura lanțului. Se compune din două plăci șișuruburi care
intră liber în lanț și sunt supuse unui clip. Acestea au o capacitate cu 20% mai mică decât
lanțul, deși există încuietori care au aceeași capacitate ca și lanțul.

2.6.1.2.6 Jumătate de lacăt

Acesta este folosit pentru a adera la lanț cu numărul de link-uri impare, atunci când lanțul
trebuie să fie
rupt de uzură. Are o capacitate cu 35% mai mică decât
lanțul, deși există jumătăți de lacăte duble, care au aceeași capacitate ca și
lanțul.
 40

2.6.1.3 Funcționarea lanțului de role

Scopul este de a transmite puterea de la o catarina de conducere la o altă

catarina condus, folosind o secțiune de lanț. În timpul fiecărui ciclu, fiecare
legătură este supusă unor sarcini diferite atunci când interacționează cu catarina.
Trebuie luați în considerare doi factori pentru a determina calitatea unui lanț de
role, rezistența la uzură și rezistența la oboseală. În secțiunea de lucru
a caden,este supusă unei tensiuni complete. În secțiunea liberă,
tensiunea lanțului este minimă.

2.6.2.4 Numărul de dinți ai catarinei mici.

Aceasta ar trebui să fie între 12 și 17 dinți, pentru viteze de 10 până la 100 rpm.

2.6.1.5 Raportul de viteză.

Raportul maxim este de 7:1, nu depășește niciodată.

2.6.1.6 Lungimea lanțului.

Se recomandă să aveți întotdeauna o lungime de număr chiar slalbone,pentru a evita

utilizarea unei jumătăți de lacăt.

2.6.1.7 Tensiune în lanț.

Metoda simplă de a stresa un lanț este prin deplasarea unui arbore de transmisie sau
atunci când aveți arbori fixi, folosind un tensionator.

2.6.1.8 Lubrifierea lanțului

Lubrifierea adecvată este necesară pentru durata optimă de viață a

transmisiei lanțului.
 41

Scopul principal al lubrifierei este de a menține un film de lubrifiant

între role și dinții catarinei, pentru care, trebuie să știm că punctele care trebuie întotdeauna
lubrifiate sunt șurubul, bucșa și rola.

Majoritateaproducătorilor își pre-lubrifiază lanțurile, ceea ce reduce uzura inițială a pieselor

lor cu 50%,
rezultând o durată de viață mai lungă a
acestora.

2.6.2 ECATERINA

O Catarina este un pinion care este utilizat pentru transmiterea

puterii mecanice și funcționează împreună cu lanțul rolei, numărul de dinți și diametrul
determină viteza cu care
poate lucra Catarina.
Unul dintre principaleleavantaje ale acestui tip de transmisie a puterii este că nu există
niciodată derapaje de lanț
și, prin urmare, o putere constantă poate fi transmisă.

Figura 2.22 Catarina

Sursa: Propria autor

2.6.3 SCRIPETE

Un scripete , (Figura 2.23) este o mașină simplă care servește la transmiterea unei
forțe. Este o roată, de obicei solidă și cu nervuri la marginea sa,
 42

care, cu cursul unei benzi care este trecută prin canal ("gât"),este folosită ca element de
transmisie mecanică a puterii, unul dintre principalele avantaje este că puterea poate fi
transmisă pe o distanță mai mare, dar se uzează mai repede decât lanțul.

Figura 2.23 Scripete

Sursa: Autor propriu

2.7 RELÉS8

Un releu este un dispozitiv electromecanic care deschide și închide contactele în funcție

de faptul dacă bobina sa este sau nu excitată, în Figura 2.25 este prezentat un releu CD
de 24V, același care a fost utilizat în prezentul proiect și care are o capacitate de 10
amperi între contacte

Marele avantaj al releelor electromagnetice este separareaelectrică completă între curentul

de acționare, care circulă prin bobina electromagnetului, și circuitele controlate de contacte,
ceea ce înseamnă că tensiunile înalte sau puterile mari pot fi manipulate cu tensiuni mici de
control.

8
http://es.wikipedia.org/wiki/Rel%C3%A9
 43

Releul este activat cu curent scăzut, cu toate acestea poate activa mașini mari care
consumă o cantitate mare de curent.

Figura 2.25 24 v releu

Sursa: autor propriu

2.8 CONTACTORI9

Un contactor precum cel prezentat în Figura 2.26 este un dispozitiv cu capacitatea de a

reduce curentul electric al unei instalații cu posibilitatea de a fi acționat de la distanță,
care are două poziții de funcționare.

O poziție stabilă saude re-poziție (oprită), atunci când nu primește nicio acțiune din partea
circuitului de control și o altă poziție activă sau pornită atunci când primește o acțiune din
partea circuitului de comandă.

9
www.profesormolina.com.ar/electromec/tabla.htm http://
 44

Figura: 2.26 Contactor

Sursa: Autor propriu

2.8.1 COMPONENTELE CONTACTORULUI

Contactorul este compus din mai multe componente mecanice și electrice care permit
funcționarea contactorului, acestea fiind detaliate mai jos în figura 2.27:

Figura: 2.27 Părțile de contact

Sursa: http://html.rincondelvago.com/partes-del-contador.html
 45

2.8.1.1 Principalele contacte

Acestea sunt destinate să deschidă și să închidă circuitul de alimentare. Acestea sunt în

mod normal deschise (NA) atunci când contactorul este oprit.

2.8.1.2 Contacte auxiliare

Acestea sunt responsabile de deschiderea și închiderea circuitului de control. Ele sunt

cuplate mecanic la contactele principale și pot fi deschise sau închise.

Contactele auxiliare sunt din două clase deschise și închise. Acestea fac
parte din circuitul auxiliar alcontactorului și asigură auto-alimentarea, comenzile,
centralizarea contactelor și semnalizarea în echipamentul de
automatizare.

2.8.1.3 Bobină

Un element care produce o forță de atracție (FA) atunci când este traversat de un curent
electric. Tensiunea sa de alimentare poate fi de 12, 24 și 220V de curent alternativ, fiind
de 220V cea mai comună.

2.8.1.4 Armură

Mutarea unei părți a contactorului. Deplasează contactele principale și auxiliare prin

acțiunea (FA) a bobinei

2.8.1.5 Nucleu

Partea fixă prin care fluxul magnetic produs de bobină este închis.

2.8.1.6 Primăvară

Este un izvor responsabil de revenirea contactelor la poziția lor de repaus odată ce forța FA
încetează.
 46

2.8.2 SIMBOLOGIA ȘI CORELAREA TERMINALELOR

Terminalele de conectare ale contactorilor sunt denumite prin intermediul cifrelor sau
codurilor de cifre și litere care le permit să fie identificate, facilitând realizarea
schemelor și a sarcinilor de cablare.

Principalelecontacte sunt menționate printr-o singură cifră, de la 1 la 16.

Contactele auxiliare sunt menționate cu două cifre. Cifrele unităților sau cifrele funcției
indică funcția contactului:

1 și 2, contact închis în mod normal (NC).3 și 4, contact deschis în mod normal

(NA).

5 și 6, contact de deschidere temporisat. 7 și 8, contact de închidere temporizate.

Numărul de zeci indică numărul de ordine al fiecărui contact din contactor. Pe de o

parte este indicat ce contactor aparține.

Bobinele unui contactor sunt menționate prin literele A1 și A2. În partea de jos este
indicat ce contactor aparține.

Persoana de contact este apelată cu literele KM urmate de un număr de comandă.

2.8.3 TIPURI DE CONTACTORI ÎN FUNCȚIE DE UTILIZAREA LOR

În funcție de utilizarea lor, contactorii pot fi împărțiți în trei grupuri principale și un al

patrulea grup care este practic egal cu al treileagrup, cu o diferență de curenți, așa cum se
arată în tabelul 2.5
 47

După cum se poate observa în tabelul 2.5, fiecare tip de contactor este identificat
prin acronimul AC însoțit de un număr, același care identifică tipul de
contactor, în timp ce literele indică tipul de curent cu care bobina este
excitată.

Categorie de servicii Ic / Ie Factorul de putere

AC1 1 0,95
AC2 2,5 0,65
AC3 1 0,35
AC4 6 0,35

Tabelul 2.5 Tipuri de contactori

Sursa: http://www.profesormolina.com.ar/electromec/tabla.htm

2.8.3.1 Aplicații ale tipurilor de persoane care intră în contactoare

Aplicațiile contactorilor,în funcție de categoria de servicii, sunt specificate în tabelul 2.6 și

sunt:

Categorie de servicii Aplicaţii

AC1 Sarcini pur rezistive pentru încălzire
Electric...
AC2 Motoare asincrone pentru mixere, centrifuge,...
AC3 Motoare asincrone pentru aparate de aer condiționat,
compresoare, ventilatoare,...
AC4 Motoare asincrone pentru macarale, ascensoare,...

Tabelul 2.6 Aplicațiile tipurilor de persoane care intră în contactoare

Sursa: http://www.profesormolina.com.ar/electromec/tabla.htm

2.8.4 PAȘI PENTRU ALEGEREA UNUI CONTACTOR

Pașii de urmat pentrualegerea unui contactor sunt următorii:

1. Obțineți curentul de serviciu (adică) consumat de receptor.

2. Din tipul de receptor, obțineți categoria de serviciu.
3. Din categoria de servicii aleasă, obțineți curentul de tăiere (Ic) cu care se va obține
gabaritul contorului.
 48

2.9 SENZORI DE PROXIMITATE OPTOELECTRONICĂ10

Senzorii optoelectronici de proximitate detectează prezența unui obiect

folosind fenomene legate de lumină. Acestea sunt adesea date nume diferite,
inclusiv comutatoare fotoelectrice,
detectoare optoelectronice, senzori
optici de proximitate și
detectoare fotoelectrice de proximitate. Ele sunt compuse, în general, dintr-un expeditor
și un
receptor. Emițătorul gînvăluie un fascicul de lumină în spectrul vizibil, infraroșu sau
aproape
laser. Receptorul primește sau nu fasciculul emis de emițător sau îl primește cu o anumită
modificare specifică a
caracteristicilor sale, în funcție de faptul dacă în traiectoria sa găsește sau nu obiectul
care urmează să fie detectat. Există numeroase modalități de a efectua senzori
optoelectronici de proximitate, rezultând un număr mare de
variante.

2.9.1 TIPURI DE SENZORI OPTOELECTRONICI CU BARIERĂ LUMINOASĂ

Tabelul 2.7 prezintă cele mai frecvente tipuri de senzori optoelectronici din industrie,
inclusiv senzorii de reflexie a obiectelor, care sunt împărțiți în:

• Reflexie difuză
• Reflecție definită.

Bariera de lumină

Senzori optoelectronici
Reflexie pe oglindă
Slr
Reflexie difuză
Reflecție asupra obiectului
Reflecție definită

Tabelul 2.7 Cei mai comuni senzori optoelectronici

Sursa: Sisteme automate programabile și de automatizare, Enroque
Mendosa, Jorge Acevedo, Celso Silva, Ignacio Quiroga

10
Automate programabile și sisteme de automatizare, Enroque Mendosa, Jorge Acevedo, Celso Silva,
Ignacio Quiroga
 49

2.9.1.1 Fotocelule de reflexie

În ele emițătorul și receptorul sunt plasate în aceeași carcasă, iar fasciculul de lumină
părăsește emițătorul, este reflectat și se întoarce la receptor (Figura 2.28). Lumina poate fi
reflectată într-o oglindă (reflexie asupra oglinzii) sau asupra obiectului însuși) reflexie
asupra obiectului sau reflexiei directe) în ultimul caz și în funcție de construcția fotoceluleiula
reflexia asupra obiectului poate fi definită sau difuză.

Figura 2.28 Fotocelula de reflexie

Fântână:
http://www.marcombo.com/Descargas/9788426715753/SENSORES/TEMAS/SA%
20Theme%2005%20Sensors%20optoelectronics%20%281%29.pdf

2.9.1.1.1. Senzori difuzi dereflexie directă

Sunt senzori al căror unghi de emisie este foarte mare, iar razele de lumină sunt
reflectate în mai multe direcții (Figura 2.17). Prin urmare, doar o parte din razele care
părăsesc
emițătorul ajung la receptor după ce au fost reflectate în obiectul care urmează să fie
detectat.

2.9.1.1.2 Senzori de reflexie directă definiți

Principiul său de funcționare este similar cu cel al reflexiei difuze, cu diferența că

razele de la emițător converg într-un punct fix care
coincide cu poziția în care obiectul care urmează să fie detectat trebuie plasat astfel încât
 50

sunt reflectate în ea și sunt trimise la receptor așa cum este descris în figură
2.29.

Figura 2.29 Sursa definită a senzorului de reflexie

directă:

2.9.1.2 Senzori de barieră luminoasă optoelectronică11

Acest tip de senzor constă dintr-un emițător și un receptor dispuse fizic astfel încât,
în absența unui obiect, razele de lumină generate de emițător să ajungă la receptor și să
constituie o barieră de lumină. Prin urmare, ele sunt numite senzori de barieră luminoasă
(senzori optici de fază lungă) sau fotocelule de barieră luminoasă (fotocelule cu fascicul de
lumină) și detectează obiectul atunci când este situat între emițător și receptor, astfel încât să
întrerupă fasciculul de lumină. Senzorii de barieră luminoasă au o sensibilitate ridicată și
sunt implementate în două moduri principale:

2.9.1.2.1 Cu ajutorul unui emițător și al unui receptor îmbinat cu o carcasă care le

susține mecanic.

Ele constituie un dispozitiv în formă de potcoavă (cap canelat), așa cum

se arată în figura 2.30, care descrie o diagramă schematică a senzorului
(a) și o fotografie a senzorului utilizat la construcția mașinii (b).

11 Automate programabileși sisteme de automatizare, Enroque Mendosa, Jorge Acevedo, Celso Silva,
Ignacio Quiroga
 51

a b

Figura: 2.30 Senzor optoelectronic barieră de lumină (a) senzor de schemă de senzori (b)
utilizat în mașină
Sursa: Autor propriu

2.9.1.2.2 Prin intermediul unui emițător și receptor separate fizic.

Instalarea este mai dificilă în acest caz din cauza faptului că trebuie să plasați două
elemente separate
ale căror axe optice trebuie aliniate, dar are avantajul că lumina trebuie să traverseze spațiul de
lucru o singură
dată, ceea ce permite funcționarea la distanțe
mari. Acestea sunt potrivite pentru condiții nefavorabile de mediu, cum ar fi murdăria,
umiditatea sau utilizarea în aer
liber, dar nu sunt potrivite pentru detectarea materialelor transparente.

2.9.2 ALEGEREA TIPULUI DE SENZOR OPTOELECTRONIC

Pentru alegerea sensooptoelectronic sunt luate în considerare următoarele:

• Tipul de material care trebuie înregistrat

• Gama de senzori
• Cesibilitatea senzorului
• Locul în care senzorul va funcționa, printre altele
 52

2.9.2.1 Tipul de material care trebuie înregistrat

Este foarte important să știți ce tip de material va fi recensăm pentru a putea alege
cel mai ideal senzor pentru aplicația dorită, de exemplu un senzor conceput pentru
recensământul plasticului nu poate fi folosit pentru recensământul metalului și invers.

Pe de altă parte, senzorii optoelectronici studiază aproape toate tipurile de materiale,

indiferent de
compoziția sa, deoarece funcția sa se bazează pe emisia și recepția unui fascicul de
luz același care se ciocnește cu materialul care urmează să fie studiat, în acest moment
receptorul fasciculului de lumină trimite un semnal electric către sistemul de
control.

2.9.2.2 Intervalul senzorului

Intervalul senzorului se referă la distanța maximă la care senzorul poate detecta un obiect și
poate trimite semnalul respectiv către sistemul de control.

Senzorii optoelectronici au avantajul de a avea o gamă destul de

mare, deoarece semnalul lor depinde de un fascicul de lumină trimis de un emițător

și, prin urmare,receptorul poate fi plasat la distanța dorită.

2.9.2.3 Sensibilitatea senzorului

Sensibilitatea senzorului se referă la cantitatea de lumină necesară pentru ca senzorul să

fie activat sau dezactivat după caz, sensibilitatea este foarte importantă deoarece un
senzor foarte sensibil ar putea fi activat cu
semnale
externe, cum ar fi lumina unei lămpi sau aceeași lumină naturală și,
dimpotrivă, un senzor insensibil ar putea eșua atunci când elementele recensământului cu
un grad de transparență.
 53

2.9.2.4 În cazul în care senzorul va funcționa

Acesta este dacă senzorul va funcționa într-un mediu poluat, în medii umede, în locuri
foarte întunecate sau foarte luminoase.

2.10 MOTOR ELECTRIC CU INDUCȚIE TRIFAZATĂ12

Motorul de inducție a cuștii veverițelor din figura 2. 31 poate fi

considerat ca o excitație simplă, deoarece numai curentul alternativ polifazic este aplicat la
statorul său, cu toate acestea, acesta nu este singurul curent prezent în
motor, deoarece atunci când motorul se rotește, acesta induce un curent de frecvență
variabilă în
rotorul său.

Prin urmare, se poate spune că motorul cu inducție este un motor de excitație dublă,
deoarece a aplicat în stator o tensiune de frecvență și o valoare practic constantă și, de
asemenea, induce în rotor o tensiune de valoare variabilă și frecvență dependentă de
viteza motorului.

Funcționarea motorului de inducție trifazatsau veveriță cu cușcă este detaliată mai jos:

Când tensiunea trifazată este aplicată terminalelor de înfășurare a statorului, se creează

un câmp magnetic rotativ deoarece cele trei faze (RST) sunt la 120° în afara fazei unul cu
celălalt, acest giratorio de câmp magnetic induce o tensiune în tijele cuștii veveriței și,
deoarece barele cuștii sunt scurtcircuite, se indus un curent și, prin urmare, un câmp
magnetic.

Interacțiunea acestor două câmpuri magnetice, câmpul rotativ al statorului

cu câmpul rotorului determină rotirea rotorului la o anumită viteză.

12
Mașini electrice și transformatoare, Irving. L. Kosow
 54

Figura: 2.31 motor trifazat cu inducție

Sursa: Proprii

2.11 MOTOR CU ANGRENAJ13

Reductoarele sau reductoarele cu motor sunt potrivite pentru funcționarea tuturor tipurilor
de mașini și aparate pentru uz industrial, care trebuie să-și reducă viteza într-un mod sigur și
eficient.

Transmisiile forței centurii, lanțului sau angrenajului care sunt încă utilizate pentru reducerea
vitezei prezintă anumite dezavantaje.

Prin utilizarea reductoarelor sau reductoarelor cu motor obțineți o serie de beneficii

față de aceste alte forme de reducere. Unele dintre aceste beneficii sunt:

• Regularitate perfectă atât în ceea ce viteza, cât și puterea transmisă.

• Eficiență mai mare în transmiterea puterii furnizate de

motor.
• O mai mare siguranță în transmisie, reducând costurile de întreținere.

• Mai puțin spațiu necesar și rigiditate mai mare în ansamblu.

• Mai puțin timp necesar pentru instalare.

13
http://html.rincondelvago.com/reductores-de-velocidad-o-motorreductores.html
 55

Motoarele step-down sunt furnizate în mod normal prin atașarea la unitatea step-down
a unui motor electric standardizat de tip veveriță asincronă, așa cum se arată în figura
2.32, complet închis și răcit cu ventilator pentru a se conecta la rețele trifazate de 220/440
volți și 60 Hz.

Figura: 2.32 Motor pas în jos

Sursa: Autor propriu

2.11.1 GHID PENTRU ALEGEREA DIMENSIUNII UNUI REDUCTOR SAU A MOTORULUI DE

REDUCERE

Pentru a selecta în mod corespunzător o unitate de reducere, trebuie luate în considerare

următoarele informații de bază:

2.11.1.1 Caracteristici operaționale

• Putere (HP atât de intrare și ieșire)

• Viteza (RPM de intrare și ieșire)

• Cuplu maxim la putere în kg-m.

• Raportul de reducere (I).

 56

2.11.1.2 Caracteristicile activității care trebuie efectuată

• Tipul mașinii de acționare (motor electric, benzină etc.)

• Tipul de cuplare între mașina de acționare și cea a reductorului.

• Tip de incarcare uniforma, cu soc, continuu, discontinuu etc.

• Durata orelor de serviciu / zi.

• Începe pe oră, inversarea vitezei.

2.11.1.3 Condiții de mediu

• Umiditate

• Temperatura

2.11.1.4 Rularea computerului

• Axe la 180º, sau 90º.

• Axa de ieșire orizontală, verticală etc.

2.12 UNITATE CU TURAȚIE VARIABILĂ

O unitate cu turație variabilă este un dispozitiv electronic încărcat cu controlul funcționării

unui motor cu inducție.

Figura 2.33 prezintă o fotografie a transmisiei cu turație variabilă lenze care a fost
utilizată la elaborarea acestui proiect și ale cărei datetehnice sunt prezentate în anexa nr. 3
 57

Figura: 2.33 Lenze unitate de viteză variabilă

Sursa: autorului propriu

Printre principalele funcții ale unei unități cu frecvență variabilă se numără pornirea lină
a motorului, eliminând vârfurile din curentul de pornire care apar atunci când un motor
trifazat este aprins.

Vârfurile actuale depind de calitateamotorului și pot fi mai mari de 5 ori mai mare decât
curentul nominal al motorului.

Unitatea de frecvență variabilă, cunoscută și sub numele de demaror, are funcția de a

controla cantitatea de curent și tensiune care intră în motor în momentul pornirii,permițând
astfelpornirea motorului să fie progresivă de la mai puțin la mai mult cu curentul și tensiunea,
strict necesare.

După cum se știe deja, una dintre caracteristicile motorului de inducție este viteza
sa practic constantă, deoarece răspunde la următoarea ecuație:
 58

De unde:

S =viteza sincronă sau rotativă a câmpului 120 =

constantă

f = frecvența de funcționare a motorului P

= numărul de stâlpi ai motorului

Conform formulei, atunci când frecvența este crescută, viteza motorului crește, de
asemenea, și când, dimpotrivă, frecvența este scăzută, viteza motorului scade, de
asemenea.
 59

CAPITOLUL 3

3.1 DEFINIREA PROBLEMEI

Atunci când procesul de etichetare se desfășoară

manual, pierderile materiale cauzate de erori umane sunt foarte frecvente, care pot fi
plasate prost, dezechilibrate, etichete încrețite care dăunează prezentării produsului.

Dacă întreprinderile continuă să desfășoare procesul de etichetare în acest mod, acestea

vor continuasă aibă pierderi de bani din cauza risipei de etichete, a întârzierii producției și a unei
prezentări finale slabe a produsului, deoarece o persoană nu poate avea aceeași precizie ca o
mașină.

Prin automatizarea procesului de etichetare în ambalajele chimicecu etichete

autoadezive, va fi posibilă o mai bună calitate a etichetării, îmbunătățind prezentarea
produsului și reducând deșeurile de materiale din cauza erorilor umane de apreciere, fără a
se lua în considerare reducerea timpului de întârziere în etichetare.

3.2 SITUAȚIA INIȚIALĂ

În primă instanță, aveți procesul de etichetare cu

etichete autoadezive se face manual și constă în următorii pași:

• Scoateți folia de protecție de pe etichetă.

• Centrați eticheta pe ambalaj
• Lipiți eticheta pe ambalaj

Având o persoană efectua procesul de etichetare, urmând acești trei pași este obositor și
consumatoare de timp.
 60

3.3 SPECIFICAȚIILE ETICHETELOR AUTOADEZIVE

Etichetele autoadezive, după cum sugerează și numele, aderă permanent la aproape

toate tipurile de materiale și pot fi imprimate pe diferite tipuri de hârtie în funcție de
utilizarea
lor, așa cum se arată în tabelul 3.1

Tipul de pappe Caracteristici Aplicație

Hârtie • Ambalarea
Hârtie semi lucioasă, 70 grs/m2, pentru uz general,
• Termotransferencia
Ilustrație economic, pentru imprimarea cu panglică de ceară.

Hârtie albă mată, specială pentru utilizarea în imprimante

transfer termic cu panglică de ceară sau
• Ambalarea

Saltea de transfer ceară/rășină. Vine în 80 gr/m2 pentru etichete • Termotransferencia

mare sau în 65 gr/m2 pentru etichetare • Decorative
containere cu diametru foarte mic. Adezivul RH 1
este permanent tak mare.

Hârtie termosensibilă acoperită superioară de 70 gr/m2, pentru

utilizarea în imprimante de mare viteză. Rezistență ridicată • Ambalarea
umiditate și grăsimi. Special pentru utilizare în
Hârtie etichete la scară supermarket și • Termotransferencia
Termosensibil Frigidere, pentru produsele alimentare care sunt • Laboratoare
a se păstra la temperaturi scăzute. Ideal pentru
identificarea produselor cu cifră de afaceri ridicată. Foarte
utilizate de laboratoarele de analiză chimică

Hârtie înaltă Ilustracote - Hartie lucioasa de 80 gr/m2, pentru • Decorative

etichete de uz general, care necesită o calitate ridicată • Termotransferencia
Luminozitate Imprimare.

Poliesterul de siguranță alb lucios lasă o

dovezi de viol atunci când eliminate - VOID - Acest lucru
dovezile sunt ștampilate pe suprafața unde
Poliester a fost aderenta si deschisa in prevenirea poliesterului • Termotransferencia
Siguranță reutilizarea sa. Este imprimabil prin transfer • Securitate
termic cu panglică de rășină. Folosit ca un brâu de •
Alb siguranță în butoaie mari de produse
Laboratoare
Luminos Chimişti. Temperatura minimă de aplicare 10
grade C. Temperaturi de utilizare de la -40 ° C. la
125 grade C. Este poliester este recunoscut de
Laboratoarele subscriitorilor și de către CSA

Poliesterul argintiu lucios lasă dovezi de

încălcare atunci când eliminate - VOID - Aceste dovezi
este ștampilat pe suprafața unde a fost
aderent și deschis în poliester împiedicându-l
Poliester Reutilizare. Este transfer termic imprimabil cu • Securitate
Siguranță panglică de rășină. Folosit ca o blocare de securitate • Laboratoare
în ambalajul produselor farmaceutice, în plicuri de
Argint strălucitor corespondență rezervată și în saci de bani.
Temperatura minimă de aplicare 10 ° C.
Temperaturi de funcționare de la -40 ° C. la 125 ° C.
Acest poliester esterecunoscut de underwriters
Laboratoare și CSA

Poliesterul de siguranță alb mat lasă o

Poliester dovezi de viol atunci când eliminate - VOID - Acest lucru • Termotransferencia
 61

Siguranță dovezile sunt ștampilate pe suprafața unde • Securitate

a fost aderenta si deschisa in prevenirea poliesterului
Alb mat reutilizarea sa. Este imprimabilă prin matrice de puncte.
• Laboratorios
Folosit ca centură de siguranță în tamburi mari
de substanțe chimice. Temperatura minimă de
aplicare 10 ° C. Temperaturi de utilizare de la -40 ° C.
până la 125 ° C. Acest poliester este recunoscut de
Laboratoarele underwriters și de către CSA.

Vinil alb mat, 45,72 miimi de mm.

grosime. Folosit ca etichetă de siguranță, este
• Securitate

Film Vinil de distruge prin încercarea de îndepărtare a acesteia. Excelent • Laboratoare

Siguranță
aderență pe metale și materiale plastice de mare energie • Electron / mare
superficial. Temperatura minimă de aplicare 10 ° C. Temperaturi
Temperaturi de funcționare de la -40 ° C. la 204 ° C.
Recunoscut de underwriters Laboratories și CSA

• Termotransferencia
Polipropilenă OPP alb strălucitor pentru uz general. Cu
tratamentul coroanei pentru imprimarea cu panglică
• Ambalarea
Alb rășină • Medii externe

• Termotransferencia

Polipropilenă OPP alb strălucitor pentru uz general. Cu • Ambalarea

tratamentul coroanei pentru imprimarea cu panglică • Medii externe
Transparent rășină.
• Laminat

Taba 3.1 Materiale de etichetare autoadezive

Sursa: http://identific-ar.com.ar/materiales.htm

3.4 ANALIZA ȘI SELECTAREA ALTERNATIVELOR

Pentru a efectua procesul de etichetare în recipiente cilíndricos aveți multe metode care
pot fi grupate în:

• MANUAL

• AUTOMAT

3.4.1 MANUAL

Procesul manual, așa cum sugerează și numele, este cel care se face
manual.
 62

Procesul este similar în toate cazurile, în funcție exclusiv de tipul de etichetă utilizat.

Eticheta este luată, în unele cazuri se eliberează o peliculă de protecție, care acoperă
materialul adeziv al etichetei și, în alte cazuri, adezivul estefixat pe etichetă, apoi
recipientul este luat și eticheta este centrată în poziția în care se dorește a fi și apoi prin
presiune făcută cu mâinile sau într-un alt mod, eticheta este aplicată pe ambalaj.

3.4.1.1 Timpulnecesar unei persoane pentru a eticheta un ambalaj

Timpul necesar pentru ca o persoană să efectueze fiecare etapă a procesului de

etichetare este exprimat în tabelul 3.2.

Operație Oră
Detașați filmul de protecție 0.4s
Luați și centrați eticheta pe ambalaj 0.5s
Atașați eticheta pe ambalaj 0.6s
Timp total 1.5s

Tabelul 3.2 Detalierea diferitelor etape pentru a eticheta

Sursa: Deținerea autorului

Dacă luăm timpul total aproximativ necesar pentru a plasa o etichetă și a cuantifica, într-
un minut, o oră și acest lucru într-o zi lucrătoare aveți:

Într-un minut

Într-o oră
 63

Într-o zi lucrătoare de 8 ore:

Figura 3.1 prezintă o diagramă cu bare care reprezintă rezultatul aproximativ pe care o
persoană îl are într-un minut, într-o oră și într-o zi.

Figura: 3.1 Producția de o persoană

Sursa: proprie

În concluzie, o persoană complet instruită și expertă în plasarea etichetelor pe recipiente

cilindrice ar putea produce aproximativ 19200 de unități pe zi.

Notă: pierderile de timp nu sunt luate în considerare în erorile de plasare a etichetei

care pot fi riduri sau curbe care cauzează pierderea timpului.
Nici nu se ia în considerare pauzele persoanei care
pune eticheta. Din aceste motive și din alte motive, producția ar fi chiar mai mică decât cea
estimată.
 64

3.4.2 AUTOMAT

Procesul automat este cel care se desfășoară în mod autonom și continuu fără
a fi nevoie de intervenția ființei umane, adică este efectuată de o
mașină.

3.4.2.1 Tipuri și modele de mașini de etichetare cu etichete autoadezive

În prezent, există mai multe tipuri și modele de mașini de etichetare

concepute pentrua eticheta containere cilindrice, printre care se pot menționa
următoarele:

3.4.2.1.1. Agent de etichetare pentru ambalaje cilindrice față-verso

Mașina de etichetare pentru recipiente cilindrice pe două laturi ale figurii 3.2,
funcționează cu toate dimensiunile și tipurile de bandă cu etichete și, prin urmare,
este, de asemenea, capabilă să lucreze cu dimensiuni de ambalaj de până la maximum
20 cm în
diametru.

Figura 3.2 Mașină de etichetare pentru containere cilindrice față-verso

Sursa: Fotografie realizată de autor
 65

Pentru a plasa câte două etichete pe fiecare parte a recipientului, mașina dispune de 2
sisteme pentru glisarea și plasarea etichetelor (Figura 3.3).

Figura 3.3 Sistemul de glisare și plasare a etichetelor

Sursa: Fotografie realizată de autor

Sistemul de măturare și plasare ulterioară a etichetelor este constituit așa cum se arată
în figura 3.3, dintr-o rolă și o bază acrilică pentru a sprijini banda cu etichete, o pereche
de role de tragere a benzii cu etichete, pentru a se asigura că trageți o rolă este
fabricată cu suprafața frământată și în celălalt cauciuc este vulcanizat pe suprafața sa.

• Operarea

Atunci când un container este detectat de un senzor optic plasat la intrarea în banda
transportoare, acesta trimite un semnal motorului de tragere a
etichetei (figura 3.3), care, la rândul
său, rotește rola de tragere și trage astfel centura de etichetă la un senzor optic de tip
potcoavă, prin care trece banda etichetată,
detecta că am trecut deja o etichetă și trimite un puls pentru a opri
bandatârâtor.
 66

Atunci când recipientul a plasat deja eticheta, este necesar să o rotiți pentru a
fixa corect eticheta pe recipient, în acel moment intră în funcțiune banda de rotație a
recipientelor
(figura 3.4) și în acest fel este
plasată eticheta.

Figura 3.4 Sistemul de rotație a ambalajelor

Sursa: Fotografie realizată de autor

3.4.2.1.2. Etichetă cilindrică pentru ambalaje cu o singură față

După cum sugerează și numele, mașina de etichetare pentru recipiente cilindrice pe o

parte (figura 3.5) este capabilă să plaseze o singură etichetă la un moment dat, deoarece are
un singur cap sau un sistem de plasare a etichetei.

Figura 3.5 Mașină de etichetare unilaterală

Sursă:
 67

După cum se poate observa în figura 3.5, sistemul de plasare a etichetelor pe ambalaj
este similar cu sistemul mașinii anterioare, în majoritatea componentelor sale
fundamentale.

3.4.2.2 Metode de control pentru mașinile de etichetare

Metodele de a efectua controlul unui proces industrial, cum ar fi procesul de etichetare,

sunt foarte variate și diverse.

Printre cele mai utilizate sisteme se numără:

• Control cu PLC-uri
• Control electromecanic

3.4.2.2.1 Controlul cu PLC-uri

Un PLC (controler logic programabil) este un dispozitiv electronic capabil să efectueze

operațiuni de control pentru circuitele electrice datorită unui program pre-proiectat și
înregistrat în memoria internă a automatului.

Avantajele controlului PLC

• Economisiți spațiu în dulapurile de control, deoarece

numai intrările și ieșirile sunt conectate
• Sunt ușor de asamblat
• Facilitarea operațiunilor de check-up și mentenanță
• Poate controla circuite foarte complexe

Dezavantajele controlului cu PLC-uri

• Sunt scumpe
 68

• În unele cazuri, este necesar să conectați un contactor la ieșire pentru a nu deteriora

PLC-ul
• Ieșirile nu acceptă prea mult curent
• Aveți nevoie de tehnicieni mai specializați

3.4.2.2.2. Controlul electromecanic

Controlul electromecanic, după cum sugerează și numele, se efectuează cu

elemente mecanice și electrice, cum ar fi cazul releelor și contactoarelor,
(Figura 3.7) în controlul electromecanic, dispozitivele electronice nu sunt, în general,
utilizate,
cu excepția senzorilor care au o importanță vitală în orice metodă de
control.

Figura 3.7 Figura cabinetului de control

electromecanic:
Fotografie realizată de autor
 69

Avantajele controlului electromecanic

• Ușor de asamblat
• Economic
• Am nevoie de

Dezavantajele controlului electromecanic

• Ocupă spațiu mare în dulapurile de control

• Consumă mai multă energie decât este necesar
• Zgomotos

Controlul electromecanic este utilizat pe scară largă atunci când aveți puține sisteme de
control, cum ar fi pornirea și oprirea motoarelor, supapelor etc.

3.4.2.3 Timpul aproximativ necesar pentru ca o mașinăsă aplice o etichetă

Mașina de etichetare are nevoie de aproximativ 1,2s pentru a plasa o etichetă, deoarece
operațiunile de, îndepărtarea foliei de protecție, centrarea etichetei și lipirea acesteia pe
recipient sunt efectuate în același timp.

Într-unminut

Într-o oră:
 70

Într-o zi lucrătoare veți avea:

Figura 3.8 prezintă un grafic cu bare care reprezintă producția aproximativă

a mașinii de etichetare într-un minut, o oră și o
zi.

Figura: 3.8 producția mașinii de etichetare

Sursa: proprie

3.4.2.4 Comparație între prelucrarea manuală și cea automată (mașină de etichetare)

După cum se poate observa în graficul 3.9, mașina de etichetare produce mai
multe recipiente etichetate decât o persoană, ca să nu mai vorbim de faptul că precizia
etichetării este mult mai bună, deoarece mașina efectuează această operație
neîntrerupt, în timp ce o persoană poate fi
distrasă și poate plasa greșit
 71

etiqueta, de asemenea, trebuie să ia în considerare faptul că o persoană devine

obosit cu
ușurință.

Figura: 3.9 Compararea producției între o persoană și

mașina de etichetare
Sursa: Autor propriu

Notă: Atunci când se compară producțiile atât ale unei persoane, cât și ale mașinii de
etichetare, se observă că mașina nu este mult superioară celei a unei persoane, dar merită
menționat faptul că mașina poate fi îmbunătățită pentru a-și crește viteza de producție.

3.5 SELECTAREACELUI MAI BUN SISTEM DE ETICHETARE

Din motive evidente, efectuarea automată a procesului de etichetare pentru recipiente

cilindrice este mult mai convenabilă și pe termen lung mult mai ieftină decât plasarea
manuală a etichetelor autoadezive, de aceea alegeți să construiți o mașină automată de
etichetare.
 72

După ce s-a stabilit că procesul de etichetare a containerelor cilindrice se va desfășura

automat, pentru construcție se realizează o schiță (figura 3.10) a ceea ce va fi mașina, pe baza
datelor detaliate la punctul3.4.2.1.

Figura 3.10 Schița mașinii de etichetare

Sursa: Propria autor

1. Banda de transport
2. Rola pentru colectarea deșeurilor
3. Suport pentru bandă cu etichete
4. Banda de strunjire a ambalajului
5. Structura
 73

6. Caseta de control
7. Ghid pentru label tape
8. Placă separator de etichete
9. Eticheta bandă puller role
10. Senzor de intrare a ambalajului
11. Pentru a permite ambalajelor să se rotească
12. Senzor de etichetă
13. Motor de reducere a benzii transportoare

Figura 3.11 prezintă diagrama principalelor părți care vor alcătui mașina de etichetare

Figura 3.11 Principalele părți ale mașinii de etichetare

Sursa: Propria autor

După cum se poate observa în figura 3.11, banda cu etichete este târâtă de rolele de
tragere și trece prin sistem pentru a scoate eticheta, lăsând un vârf al
etichetei, expus, astfel încât în momentul în care un recipient trece este
 74

aderă și datorită rolelor de rotație a ambalajului, eticheta se lipește de întregul contur al

recipientului.

CAPITOLUL 4

4.1 CONSTRUCȚIA MAȘINII DE ETICHETARE

Mașina de etichetare este construită aproape în întregime din

oțel inoxidabil AISI 304, care este de tip austenitic, care este recomandat pentru
utilizarea în instrumente care au contact cu alimentele, pe lângă
caracteristicile
rozuluiinox austenitic care au fost indicate în capitolul
3.

Oțelul inoxidabil este utilizat datorită proprietății pe care acest material o are de a
rezista oxidării, deoarece în majoritatea industriilor mașinile
sunt de obicei curățate
cu apă sau oricelichid care poate deteriorafinisajul suprafeței
mașinilor.

De asemenea, este un factor important atunci când alegeți utilizarea oțelului inoxidabil
că nu este necesar să se dea nici un finisaj de suprafață.

4.1.1 ELEMENTE ALE MAȘINII AUTOMATE DE ETICHETARE PENTRU AMBALAJE CILINDRICE

• Placă de bază de fier

• Structura
• Role de tragere cu curea cu etichete
• Motoare de reducere
• Banda de transport
• Ambalare role de cotitură
• Tablou de bord
 75

• Role pentru înfășurarea benzii de etichetă

• Role pentru colectarea deșeurilor
• Sistem de deschidere cu role
• Placă separator de etichete

4.2 DIMENSIONAREA MAȘINII AUTOMATE DE ETICHETARE PENTRU

AMBALAJE CILINDRICE

Pentru a efectua dimensionarea mașinii, au fost acceptate criteriile și recomandările

stabilite în capitolul 3, care sunt puse în practică mai jos:

4.2.1 BAZĂ PENTRU ASAMBLAREA PIESELOR

Pentru dimensionarea plăcii de bază, se iau în considerare următoarele

criterii:

• Vibrația trebuie să fie zero

• Mașina trebuie să economisească spațiu în instalația de producție
• Cele mai multe role de bandă etichetă au un diametru între 20 și 30
cm
• Sistemul de rotatie a containerului trebuie sa se pot roteasca complet la
recipient
• Elementele nu ar trebui să roz împreună, cu excepția cazului în care aceasta este
funcția lor

Respectând recomandările prezentate mai sus și pentru a fi sigur că vibrația din placă va fi
susținută; se alege construirea bazei pe o placă de 12 mm grosime, deoarece după cum se
știe și este oarecum evident că cu cât materialul este mai gros și mai greu, vibrațiile sunt
reduse.
 76

În ceea ce privește dimensiunile plăcii de bază, se consideră că:

• Banda cu etichete are un diametru de 30 cm

• Banda care rezultă din rularea tuturor deșeurilor are un diametru de
20 cm
• Mașina ar trebui să economisească spațiu

Apoi, elementele mașinii sunt distribuite așa cum se arată în figură

4.1

Figura 4.1 Placa de bază de fier

Sursa: Autor propriu

Conform distribuției efectuate în figura 4.1, se determină că

măsurătorile ideale pentru placa de bază sunt de 45 cm lățime și 70 cm lungime.

În ceea ce privește materialul plăcii, pentru determinarea sa se ia în

considerare:
 77

• Greutatea materialului
• Costul materialului

Folosind aceste două criterii de bază, se alege construirea plăcii de bază în

fier (Figura 4.2), deoarece costul este mult mai mic decât oțelul inoxidabil.

Figura 4.2 Placă de bază de fier

Sursa: Autor propriu

Notă.- aceste dimensiuni sunt, de asemenea, rezultatul modelării 3D care a fost

efectuată în AutoCAD înainte de construcția mașinii

4.2.2 STRUCTURA MAȘINII DE ETICHETARE

Structura suportă toate componentele mașinii, de aceea trebuie săaibă o rigiditate bună și
obună fermitate, pentru a împiedica mașina să vibreze sau să se miște atunci când
etichetele sunt plasate.
 78

Structura este responsabilă pentru susținerea plăcii de bază împreună cu

componentele mașinii și are o înălțime egală cu cea a benzii transportoare, care este de 1
m.

4.2.2.1 Alegerea materialului pentru structură

După cum sa spus dejamai sus, mașina va fi construită aproape în întregime din oțel
inoxidabil de tip AISI 304. Din motivele care au fost deja explicate mai sus, odată ce
materialul structurii a fost determinat, se alege forma și numărul de picioare pe care le va
avea mașina de etichetare.

Se alege o structură cu 4 picioare (Figura 4.3), deoarece a fost aleasă anterior o placă
de bază dreptunghiulară. În care toate componentele mașinii au fost deja distribuite.

Figura: 4.3 Picioarele structurii

Sursa: Proprii ale autorului

După cum se poate observa în Figura 4.3 plasarea a 4 picioare, câte unul la fiecare vârf al
plăcii de
bază este cea mai bună și mai ușoară opțiune atunci când vine vorba de susținerea în
greutate a tuturor componentelor
mașinii, inclusiv placa de bază de fier, dar
 79

se observă, de asemenea, că instabilitatea este generată deoarece picioarele nu formează

o structură rigidă care riscă să se îndoaie.

Figura 4.4 ilustrează toate posibilitățile de mișcare pe care le are fiecare dintre picioarele
structurii mașinii.

Figura 4.4 Vedere de sus și direcții posibile încare piciorul ar putea îndoi
Sursa: Propria autor

Pentru a evita această problemă, picioarele trebuie să fie interconectate între ele,
așa cum se arată în figura 4.5, pentru a obține o structură rigidă pe care trebuie montată
placa de bază.

Figura 4.5 Vedere de sus a celor 4 picioare interconectate între ele

Sursa: propria autor

După cum se poate observa în figura 4.5 atunci când picioarele sunt interconectate,
structura
dobândește fermitatea dorită, deoarece forțele nu mai acționează separat pe fiecare
picior, ci sunt eliminate unele de la altele, rezultând o structură
rigidă.
 80

Deoarece, în unele cazuri, înălțimea benzii transportoare nu este cunoscută cu

certitudine, este necesar să se construiască paras telescopic la structură. Picioarele
telescopice nu sunt altceva decât tuburi din oțel inoxidabil, de dimensiuni mai mici decât
dimensiunea normală a picioarelor, introduse în tuburile paras parasului, în acest fel atunci
când este necesar să se ridice mașina, numai aceste tuburi sunt extinse și înălțimea mașinii este
mărită.

Figura 4.6 prezintă o schiță ap atas telescopică.

Figura 4.6 Picioare telescopice

Sursa: Autor propriu

După cum puteți vedea în schița din Figura 4.6, picioarele telescopice sunt susținute de o
placă și 2 șuruburi.
 81

Platourile și șuruburile sunt alese astfel încât să garanteze că picioarele nu vor coborî cu
greutatea mașinii, de aceea se alege plasarea unei plăci de 5 mm grosime și 50 mm
lățime.

În cazul în care structura urmează să fie plasată pe podele care nu au un nivel

adecvat, pentru a facilita nivelarea etichetei, picioarele de nivelare sunt plasate cu
etichetarea acelorași care sunt reprezentate în figura 4.7 și ale căror date tehnice sunt în
anexa 10.

Figura 4.7 Nivelarea piciorului cu articulația mingii

Sursa: Autor propriu

Notă: se alege construirea structurii picioarelor cu tub din oțel inoxidabil AISI 304 de 1
1/2'́ de 1,5 mm grosime pentru a garanta o bună rezistență a materialului, care susține
loviturile și că este ușor de sudat, acesta fiind unul dintre motivele pentru utilizarea tuburilor
cuadrados.

4.2.2.2 Capace de sus și laterale

 82

Capacele (Figura 4.8)nu rezistă solicitărilor mecanice care sunt

Prin urmare, se utilizează o placă din oțel inoxidabil cu grosimea de 1,5
mm.

Motivul pentru utilizarea unei plăci de 1,5 mm în locul unei plăci mai subțiri este de a
preveni scufundarea sau îndoirea capacelor din cauza loviturilor pe care mașina le poate
suferi în momentul transportului sau atunci când funcționează deja.

Figura 4.8 Capace superioare și laterale

Sursa: Autor propriu

Capacele au 2 functii specifice care sunt:

Capacele laterale ascund și protejează motoarele și alte componente ale mașinii care sunt
fixate sub placa de bază de fier, din acest motiv au o lățime de 200 mm, (20 cm) în acest fel
se asigură că toate componentele suntbine acoperiteși protejate.
 83

Capacul superior ascunde vârfurile șuruburilor de fixare ale

diferitelor părți ale mașinii care sunt fixate sub placa de bază de
fier.

Cealaltă funcție a capacelor este de a da un finisaj din oțel inoxidabil întregii structuri,
deoarece, așa cum sa spus înainte, mașina poate fi expusă la vârsta umană,care ar rugini la
placa de fier și ar putea deteriora celelalte componente ale mașinii, cum ar fi motoarele. Este
demn de menționat faptul că prezentarea mașinii devine mult mai rafinată.

4.2.2 SISTEMUL DE TRAGERE A ETICHETELOR

Sistemul de tragere a etichetei are următoarele componente principale:

• Două role de tragere (rola 1 și rola 2)

• Role de ghidare pentru banda de etichete
• Două role pentru etichete de înfășurare și, respectiv, rebbing
• 1 Reducerea motorului
• Separator de etichete

4.2.2.1 Motorul reducător

Pentru alegerea motorului reducător, se iau în considerare recomandările din capitolul

2 și, de asemenea:

Trebuie avut în vedere faptul că viteza reductorului trebuie să fie ideală, astfel încât
etichetelesă nu fie trase prea repede sau prea încet și pentru a obține etichetele să se lipească în
cel mai bun mod posibil.

După unele teste cu diferite tipuri de rapoarte de viteză se concluzioneze că raportul 1: 30

este cel mai bun, deoarece banda transportoarea containerelors are un raport de 1: 60
 84

Pe de altă parte, puterea motorului electric nu are relevanță, deoarece funcția de tragere
a etichetelor nu implică eforturi prea mari pentru motor, de aceea se alege utilizarea unui
motor de 1/4 CP.

Figura 4.9 prezintă o fotografie a motorului step-down cu componentele sale

cuplate

Figura 4.9 Fotografia motorului cu angrenaj

Sursa proprie a autorului

4.2.2.2 Role de tragere

Rolele de tragere vor fi responsabile pentru înariparea benzii cu etichete, astfel încât
eticheta să fie separată de folia de protecție cu ajutorul plăcii separatorului de etichete.

4.2.2.2.1. Rola 1

Conform figurii 3.12, rola 1 va fi responsabilă pentru mutarea rolei 2

și, prin urmare, glisarea benzii cu etichete datorită presiunii generate între
ele.

Pentru determinarea măsurătorilor cu role, se iau în considerare următoarele:

• Dimensiunea etichetei
• Forțele radiale care pot fi generate
 85

• Tipul de funcționare a rolei

Cu criteriile stabilite mai sus, dimensiunile rolei sunt alese după cum urmează:

Așa cum sa spus atunci când diametrul este crescut, presiunea dintre role crește și
pentru că rolele nu rezistă forțelor care sunt considerabile pentru a le îndoi sau a le scoate
din poziția lor obișnuită, se alege să se construiască
rolele pe bază de tuburi
goale.

Presiunea dintre role nu este nimic mai mult decât necesar pentru a trage banda de
etichetă, pentru a avea o mai bună glisare un knurling se face la 45 ° la întreaga rolă, în
acest fel este posibil să aibă o tracțiune mai bună, adică crește frecarea dintre role, care nu va
permite rolelor să patineze cu banda și că, dimpotrivă, au o aderență mai bună și glisați.

Pentru comoditate se alege un tub cu diametrul de 73 mm, la care vor fi

construite două
capace, superioare și inferior pentru a forma rola, înălțimea tubului și, prin
urmare, rola depinde de dimensiunea etichetei pe care doriți să o plasați, este aleasă pentru a
construi rola de
160 mm în diametru, deoarece este o înălțime medie a
etichetelor care sunt cel mai frecvent utilizate în industrie.

Figura 4.10 arată tubul care a fost ales pentru a construi rola 1 a sistemului de tragere a
etichetei și la ale cărui capete capacele rolelor vor fi plasate și sudate.
 86

Figura 4.10 Tub circular din oțel inoxidabil

Sursa: Autor propriu

Așa cum am spus deja anterior, rola 1 este responsabilă pentru transmiterea mișcării la

rola 2, adică rola 1 este în contact direct cu motorul, de aceea

trebuie introdusă o axă prin role și apoi conectată la motorul
reductor.

Având în vedere că o axă trebuie trecută prin rolă, se alege construirea capacelor după
cum urmează:

4.2.2.2.4 Ucide superior

După cum se poate observa în Figura 4.11 capacul rolei superioare 1, este
construit cu oțel inoxidabil cu diametrul de 73 mm și pentru confortul
Înălțimea de 20 mm are, de asemenea, trei găuri forate după cum urmează:
 87

Figura: 4.11 Coperta de sus

Sursa: Autor propriu

• Gaura 1.- Are diametrul de 60 mm și adâncimea de 3 mm și este responsabilă

pentru adăpostirea
capacului, a cărui funcție este de a acoperi șurubul de fixare a
arborelui motorului.

• Gaura 2.- Este de a găzdui șurubul care ține arborele motorului la cilindru.

• Gaura 3.- Este de a permite arborelui motorului de avans etichetă pentru a trece
dintr-o parte în alta prin cilindru

4.2.2.2.5 Capacul inferior

În același mod în care capacul superior este construit din oțel inoxidabil și așa cum este
indicat în figura 4.12 are următoareledimensiuni, 73 mm în diametru și 20 mm înălțime,
are o gaură dintr-o parte în alta de 19 mm în diametru, această gaură servește
pentru a permite axei motorului de avans al etichetei să treacă prin rolă și să ajungă în partea
superioară.
 88

Figura 4.12 coperta deduce

sursa: autorului proprii

După cum se poate observa în Figura 4.12, este foarte important ca arborele să nu
patineze niciodată în interiorul rolei, de aceea este ales să se construiască un ac de tragere
care are o funcție similară cu cea a unei jachete sau a unei limbi, dar cu diferența că este un element
mult mai mic, deoarece forțele care acționează asupra acestuia sunt neglijabile.

Figura 4.13 prezintă o modelare 3D a modului în care arată rola 1 după punerea în
practică a tuturor celor de mai sus.

Figura 4.13 Model cu role 3D 1

Sursa proprie a autorului
 89

4.2.2.2.6 Arbore pentru motorul de alimentare cu etichetă

Axa pentru avansul etichetelor are dimensiunile indicate în figură

4.15 deoarece cutia de viteze a motorului are o gaură pentru o punte a acestor
măsuri.

Diametrul orificiului pentru arborele cutiei de viteze este de 14 mm și 60 mm adâncime.

Figura 4.15 Axa pentru motorul de alimentare cu tag-uri

sursă proprie al
autorului
 90

După cum se poate observa în figura 4.15 pentru a preveni alunecarea sau
pornirea rolei pe capacul superior al structurii, este necesar să se construiască o oprire
care să nu permită rolei să alunece, înălțimea opririi ajută, de asemenea,
centruletichetei să fie întotdeauna la o anumită înălțime și, prin urmare,
să se lipească întotdeauna de o înălțime ideală, nici prea mare, nici prea mică în recipient.

Atașarea arborelui la rolă se face printr-un șurub plasat deasupra acestuia și fixat pe
capacul superior, plasând un șurub M8 asigură o bună reținere a rolei.

Axa din figura 4.15 este atașată la motorul angrenajului cu ajutorul unei file de
reglare.

4.2.2.2.7. Rola 2

Funcția sa este de a închide banda de etichete prin intermediul presiunii generate între
cele două role de tragere.

Are aceeași formă și aceleași criterii de construcție ca și rola 1, diferența este că, așa cum
s-a putut observa și în alte modele de mașini deetichetare, această rolă trebuie să fie
acoperită cu cauciuc pentru a putea apăsa între rolele 1 și rolele 2 și în acest fel ajungeți să
trageți eticheta fără a rupe banda de etichetă.

Deoarece această rolă se rotește la contactul cu rola 1, este necesar ca rulmenții să fie
plasați pe capacele superioare și inferioare, astfel încât să se poată roti liber pe axa sa.

Urmând recomandările capitolului 2, se alege să se pună rulmenți dintr-un rând de bile de

seria62.
 91

Rulmenții din seria 62 sunt un singur rând de bile care suportă bine sarcinile radiale și
sarcinile axiale, prin urmare sunt potrivite pentru sarcini în orice direcție.

Astfel, se alege plasarea unui rulment 6202 (15-35-11) în partea de sus și pentru ușurința
de asamblare un rulment 6203 (17-40-12) este plasat în partea de jos a rolei.

Odată ce rulmenții sunt aleși, capacele superioare și inferioare sunt dimensionate, pornind
de la măsurătorile rulmentului care va fi montat pe fiecare capac.

4.2.2.2.8 Capacul rolei superioare 2

În același mod ca și pentru rola 1, capacul superior va avea trei găuri identice cu cele
reprezentate în tăierea capacului superior reprezentat în figura 4.16 și sunt:

Figura 4.16 coperta de sus

Sursa: autor propriu

• Gaura 1.- Are diametrul de 45 mm si adancime de 3 mm si are functia de a carcasa capacul

care ascunde
rulmentul.
 92

• Gaura 2.- Are un diametru de 35 mm și 16 mm adâncime, are funcția de a adăposti

rulmentul
6202 (15-35-11), care este responsabil pentru fixarea
rolei cu etichetele de susținere a arborelui, permițând rolei să se rotească pe
arbore.

• Gaura 3. - Are 19 mm în diametru și 5 mm adâncime, această gaură este prin și este

responsabilă pentru a permite arborelui de susținere a
etichetei să treacă de la un capăt la altul pe
rolă.

4.2.2.2.9 Determinarea setărilor de pe capacul superior

Atunci când încercați să se potrivească între rulment și carcasă, pentru comoditate se

alege sistemul cu un singur arbore, deoarece dimensiunile rulmentului 6202 (15-35-11) nu
pot fi modificate.

Pentru a facilita, se adoptă adaptările recomandate exprimate în anexa

nr. 11.

Astfel, se alege să plasați o ajustare de 35 N7 / h6, care este o ajustare fină cu cuplare
forțată cu mâna sau cu o presă mică. Ceea ce este foarte convenabil atunci când atașați
rulmenții.

4.2.2.2.10 Capacul rolei de fund 2

După cum se poate observa în figura 4.17, capacul inferior al rolei 2 pentru partea sae este
diferit de cel al rolei 1, deoarece are 2 găuri care sunt:
 93

Figura 4.17 coperta de jos

Sursa: autor propriu
autorului

• Gaura 1.- Este construita din diametru de 40 mm si 15 mm in adancime, aceasta gaura

fiind responsabila pentru rulmentul
6203 (17-40-12), care la
randul sau este responsabil pentru unirea arborelui de sustinere cu rola,
permitand astfel
rolei sa aiba o miscare rotativa pe
arbore.

• Gaura 2.- Are 19 mm în diametru și este prin, această gaură este

responsabil pentru a permite arborelui de sprijin să treacă de la un capăt la altul pe
rolă

Nota: In acelasi mod ca si pentru capacul suprior aveti o ajustare de 40 N7/h6, pentru ca
este aceeasi situatie.

4.2.2.2.11 Axa de susținere a etichetelor

După cum s-a menționat mai sus, măsurătorile axei din figura 4. 18 au fost aleși în funcție
de rulmenții care urmează să fie utilizați, care sunt:

• Rulment 6202 (15-35-11), pentru capacul superior

• Rulment 6203 (17-40-12) pentru capacul inferior
 94

Rulmenții au fost aleși în aceste poziții, deoarece arborele trebuie să treacă de la capacul
inferior, prin tub până la capacul superior, de aceea rulmentul părții inferioare a rolei trebuie
să aibă un diametru interior mai mare, pentru a permite părții subțiri a arborelui să treacă
liber pe capacul superior, pentru a se potrivi cu rulmentul superior

Figura 4.18 Axa de suport pentru etichete

Sursa: Autor propriu

4.2.2.2.12 Determinarea adeterminării suportului pentru arborele de susținere a etichetei

Atunci când încercați să potriviți orificiul interior al rulmentului și diametrul exterior al unei
punți, sistemul cu o singură gaură se bazează pe acesta, deoarece dimensiunile
rulmentului nu pot fi modificate, dar cele ale arborelui pot fi modificate.

La fel cum s-a procedat și cu reglarea dintre inelul exterior al rulmentului și carcasă
(capac) se utilizează setările recomandate, anexa 11.
 95

Apoi, aveți pentru poartă 6202 (15-35-11) un tuning forțat fin de:

15H7 / n6

4.2.2.3 Role de ghidare pentru banda de etichete

Rolele de ghidare pentru banda de etichete sunt, la fel ca rolele de

tragere anterioare, construite pe baza unui tub din oțel inoxidabil de
304 calitate.

Funcția rolelor este de a ghida banda de etichete pe placa separatorului și de aservi ca

un fulcrum pentru tensionarea benzii de etichetare, așa cum se arată în figura 4.19

Figura 4.19 Funcția rolelor de ghidare

Sursa: Autor propriu

Diametrul rolelor este ales în funcție de faptul că eticheta nu trebuie

separată printr-o îndoire extremă în rolele de ghidare, de aceea un
tub din oțel inoxidabil de 1 1/4 " este ales ca bază pentru role, astfel banda
 96

cu etichete, circulă ușor și eticheta nu se desprinde înainte de oră. Înălțimea rolei este o
funcție a celorlalte înălțimi alerolelor și este de 250 mm (Figura 4.20)

Figura: 4.20 Forma rolelor de ghidare pentru banda de etichete

Sursa: autorului propriu

4.2.2.4 Sistem de înfășurare a benzii de etichetare

Rola de înfășurare a etichetei este responsabilă pentru susținerea rolei etichetei în timp
ce se rotește prin acțiunea sistemului de glisare a etichetei.

Figura 4. 21 o schiță a sistemului de înfășurare a etichetelor este prezentată

Figura 4.21 Schița sistemului de înfășurare a etichetelor

Sursa: autor propriu
 97

După cum se poate observa în schița din Figura 4.21, banda cu etichete se sprijină pe un
capac de susținere care trebuie să aibă ușurința de a merge în sus și în jos pentru a putea
centra etichetele pe recipiente.

4.2.2.4.1 Dimensionarea părțilorsistemului de înfășurare a etichetei

Datorită ușurinței de dimensionare, se alege construirea rolei pe baza aceluiași tub care
este utilizat pentru a construi rolele de ghidare.

Odată ce diametrul tubului a fost determinat, trebuie avut în vedere faptul că, în
unele cazuri, banda de etichetare trebuie ridicată pentru a centra eticheta în centrul
recipientului sau unde trebuie plasată eticheta.

În majoritatea modelelor observate, a fost posibilă ridicarea rolei de etichete datorită

unei bare filetate.

Pentru construcția acestui proiect se utilizează un sistem similar cu cel al figurii

4.22

Figura 4.22 Conturul sistemului pentru ridicarea și coborârea rolei de etichete

Sursa: Propria autor
 98

După cum se poate observa în figura 4.22, mișcarea (în sus sau în jos) depinde de
direcția în care este rotită bara filetată.

Luând ca bază pentru a ridica și coborî rola de etichete acest principiu este
construit un suport care poate intra în interiorul tubului și care are ușurința de a se
deplasa în sus și în
jos, adică nu are frecare cu pereții
tubului

4.2.2.4.2 Sutien

Sistemul de fixare din figura 4.23 este un cilindru solid. Același lucru care va avea ca
diametru 35 mm și ca înălțime 30 mm, pentru a asigura o bună funcționare a
sistemului, adică se mișcă liber în interiorul tubului de 42 mm în
diametru.

Pentru a evita posibilele blocaje, sutienul este construit din bronz, același care
areîmbinarea de a fi foarte moale. Calitatea de a fi foarte moale este de mare ajutor atunci
când interacționează cu bara reshaked, deoarece fiind două materiale diferite, reacția sa la
temperatură este diferită, fiind bronzul mai predispus la întindere și, prin urmare, firul nu
este niciodată blocat din motive de temperatură.

Figura: 4.23 sutien bronz

Sursa: autor propriu
 99

Figura 4.23 descrie sutienul de bronz și, după cum puteți vedea, trebuie făcută o
perforație și apoi introduceți o gaură în partea laterală a sutienului

Gaura transversală nu traversează elementul de fixare și nici nu ajunge să se alăture

găurii din centru care are un fir M16.

4.2.2.4.3 Bară filetată

Este o bară filetată M16 ca cea din Figura 4.24, deoarece atunci când bara este
plasată împreună cu sutienul de bronz este necesar să se lucreze și să se foreze o gaură în
vârf care va fi închisă în interiorul capacului superior al tubului, așa cum se arată în schița din
figura 4.23

Figura 4.23 Schița joncțiunii capacului tubului cu bara filetată

Sursa: Autor propriu
 100

Figura: 4.24 16mm filetate bar

Sursa: Autor proprii

. 4.2.2.4.4 Ucide superior

Partea de sus din figura 4.25 are următoarele măsurători:

Figura 4.25 capacul superior

Sursa: autor propriu
 101

• Gaura 1.- Este o perforație concentrică de 16 mm în diametru și

10 mm în adâncime și servește pentru a găzdui un șurub cu un cap
hexagonal, același care este responsabil pentru menținerea tijei filetate, același care
este responsabil pentru ridicarea și
coborârea rolei de etichete.

• Gaura 2. - Este o perforație de 12,3 mm în diametru și 5 mm

adâncime și este situată la capătul găurii1, funcția sa este de a permite trecerea
vârfului de 12 mm al tijei filetate, motivul pentru
foraj 12,3 mm și nu 12 mm exact este de a asigura un joc între gaură și
tija filetată.

După cum se poate observa, numai un joc între gaură și tijă este admisibil și necesar, astfel
încât acesta din urmă să se poată roti și să-și îndeplinească funcția respectivă, de aceea un
set de 3 zecimi de milimetru este ales în mod arbitrar, precizia în centrare nu este
importantă, deoarece șurubul se află în centrul capacului și este admisibilă și o ușoară
descentralizare, deoarece funcția principală este de a merge în sus și în jos în rola de
etichete.

• Gaura 3.- Gaura 3 pe de altă parte este o perforație de 18 mm în diametru și

10 mm în adâncime, funcția sa este de a găzdui
tija filetată, este construită din diametru de 18 mm datorită aceluiași motiv de gaură
de construcție
2 de 12,3 mm, pentru a avea un set destul delarg,
în acest caz, setul este de 2 mm

4.2.2.4.5 1 1/4 tub din oțel inoxidabil

Acest cilindru din figura 4 .26 a perforat un canal în corp du de 12 mm lățime și 150 mm
lungime, acest canal are funcția de a permite să vadă tija filetată de 16 mm care trece dintr-
o parte în alta în interior.
 102

Figura: 4.26 Calitate tub din oțel inoxidabil 304

Sursa: autor propriu

4.2.2.4.6 Capacul inferior

Capacul inferior al figurii 4.27 nu este altceva decât un cilindru solid de 38 mm

în diametru și 29 mm înălțime, care are o perforație în centru cu filet M10.

Figura: 4.27 Capacul inferior

Sursa: autor propriu

NOTĂ:Un fir M10 este ales pentru a asigura un bun atașament al sistemului la
baza
 103

4.2.2.4.7 Puntea superioară

În modelele de mașini de etichetare observate acest acoperit a fost

acrilic, dar pentru ușurința și disponibilitatea materialului se utilizează o placă circulară din
oțel inoxidabil de 3 mm ca în
figura 4.28 care are un diametru de
200 mm și o perforare în centrul diametrului de 46 mm, a cărei funcție este de a acoperi rola
de
etichete, pentru a preveni murdărirea benzii
cu etichete și, de asemenea, pentru a preveni căderea rolei din aliniere atunci când este
prea
slăbită.

Figura: 4.28 Coperta de top

Sursa: autor propriu

Notă: Trei perforații cu diametrul de 6 mm, în jurul diametrului de 46 mm, sunt realizate
pentru a fixa elementele de fixare ale capacului superior.

4.2.2.4.8. Elemente de fixare a capacului superior

Partea superioară a capacului de fixare este un dop din oțel inoxidabil ca cel din Figura
4.29, același care împiedică capacul superior să oscileze atunci când este plasat în
cilindru.
 104

Acest sutien trebuie să fie alunecare, astfel încât să poată fi îndepărtate și a pus
capacul superior

Figura: 4.29 Top cover sutien

Sursa: autor propriu

Notă: Funcția acestei piese este doar de a fixa pe capacul superior, prin urmare
dimensiunile sunt necesare pentru a atinge scopul dorit și nu influențează funcționarea
mașinii

4.2.2.4.9. Suport rolă (Duralon)

În toate modelele de mașini de etichetare se observă că rola de etichete se bazează pe

un suport duralon, la fel ca și pentru avantajele sale, cum ar fi: greutatea redusă și un
coeficient scăzut de frecare este ideal pentru a plasa rola de etichete slucra și să-lrotiți.

De aceea, și știind că rulourile de etichete vin de obicei înfășurate într-o rolă cu

diametrul de 74 mm, așa cum se arată în figura 4.30, se construiește suportul pentru
rola de etichete din duralonși cumăsurile expuse în Figura 4.31
 105

Figura 4.30 Prezentarea rulourilor de etichete

Sursa:

Figura: 4.31 Duralon eticheta rola de sprijin

Sursa: Autor proprii

Nota: Suportul duralon este atasat la sutien bronz cu ajutorul unui surub M8 si dupa cum se
poate observa in acest fel rola etichetelor este ridicata si coborata dupa cum este necesar.
 106

4.2.2.4.10 Puntea inferioară

Capacul inferior are funcția de a servi ca scaun pentru rola etichetei și este fixat pe
suportul duralonului de 3 șuruburi M6 în același mod în care capacul superior este atașat la
dispozitiv de fixare

Deoarece cele mai multe etichete vin în role de diametre aproape de 30 cm pe care alegeți
să le construiți este acoperit cu un diametru de 30 cm.

Figura 4.32 prezintă o modelare 3D a sistemului de înfășurare a benzii cu etichete

Figura 4 .32 Rolă pentru derularea înapoi a casetei de etichete

Sursa: Autor propriu

4.2.2.5. Sistemul de rewinding a deșeurilor

Etichetele autoadezive au o peliculă de protecție pe partea adezivă a etichetei, așa cum se

arată în figura 4.33.
 107

Figura: 4.33 Etichete autoadezive

Sursa:

Această peliculă de protecție este deșeurile, aceleași care trebuie colectate

Sistemul de rewinding a deșeurilor este similar cu sistemul de rewinding a deșeurilor,

cu diferența că capacele superioare și inferioare au același diametru, care este de
20 cm, acest lucru se datorează faptului că rola de deșeuri este mult mai subțire decât rola de
etichete, deoarece nu mai există etichete care ocupă
spațiu.

Diferența fundamentală este în funcționare, deoarece sistemul de înfășurare a etichetei

funcționează numai atunci când rolele de tragere funcționează și sistemul de rewinding
este întotdeauna menținut în funcțiune, acest lucru se face pentru a se asigura că deșeurile
sunt laminate cu aceeași tensiune și astfel încât banda să nu se rupă prin lovituri de pornire.

În funcție de operație, este evident că este necesar să se încorporeze o cutie de rulmenți și

un arbore pentru a realiza rotația sistemului.

4.2.2.5.1 Cutie pentru rulmenți de strunjiți pentru deșeuri

Cutia de rulmenți este responsabilă pentru adăpostirea rulmenților

care permit arborelui și, prin urmare, sistemului de rewinding a deșeurilor să se
rotească
liber.
 108

Rulmenții au fost aleși pe baza criteriilor recomandate în capitolul 2 și a fost ales să se

utilizeze rulmenți de rând din bilele din seria 60 și sunt 2 rulmenți # 6003 (17-35-10)

Odată ce rulmenții au fost determinați și pe baza măsurătorilor lor, cutia pentru rulmenți
este dimensionată.

Obținerea în modelarea 3D a unei cutii similare cu cea din figura 4.34

Figura: 4.34 Cutie pentru rulmenți de strunjire a deșeurilor

Sursa: Autor propriu

Această cutie este fixată sub placa de bază, cu ajutorul a 4 șuruburi, sunt plasate 4 șuruburi
pentru a asigura o fixare adecvată.

Notă: Setările pentru rulmenți sunt aceleași ca și pentru rulmenții de pe rolele de tragere.
 109

4.2.2.5.2 Arbore pentru desfacerea deșeurilor

Acest lucru și toate punțile nu suportă forțe care sunt foarte mari, astfel încât
diametrele lor sunt irelevante în ceea ce privește calcularea forțelor, diametrele lor sunt
importante deoarece toate punțile sunt cuplate cu piese standardizate,
cumar firulmenții sau găurile cutiei de viteze a motorului
reducător

Această axă are dimensiunile prezentate în figura 4.35

Figura 4.35 Axa pentru derularea deșeurilor

Sursa: Propria autor

Dimensiunile indicate depind de operație, de aceea este foarte util să efectuați simulări
3D, cum ar fi figura 4.36
 110

Figura: 4.36 Waste rewinding roller

Sursa: Autor propriu

4.2.2.6 Placă separator de etichete

Separarea este extrem de simplă, deoarece, etichetele vin într-o rolă care poate varia
dimensiunea sa în funcție de etichetă și de material, dar veți avea întotdeauna eticheta
atașată la o hârtie de protecție.

Placa separatorului de etichete (figura 4.37) are funcția de a desprinde

eticheta de hârtia de protecție, acest lucru se face prin plierea benzii de etichetare
care determină
decojirea hârtiei de protecție (deșeurilor) de pe etichetă.
 111

Pentru a obține banda de etichetă pliată, este necesară o margine de tăiere în

planulcha separator, ceea ce nu este posibil dacă aveți o placă foarte subțire, de aceea
este de preferat să o construiți pe o placă de 1/4 inch, în care este ușor să faceți șanfrenul
dorit ca cel din figura 4. 38

Figura 4.38 Șanțul de îndoire a șanțului

Sursa: autor propriu

În același mod în care, cu role, înălțimea este determinată de înălțimea etichetelor este
motivul pentru care se utilizează o înălțime de 220 mm și o lățime de 90 mm

Figura 4.39 prezintă o modelare a plăcii din oțel inoxidabil de 1/4 inch grosime, 220 mm
lungime și 90 mm lățime.
 112

Figura: 4.39 Placa separatorului de etichete

Sursa: propria autor

Placa separatorului de etichete are un șanfren pe o parte, măsurătorile șanfrenului nu

sunt neapărat precise, dar ar trebui să permită banda cu etichete duble și să detașeze
vârful etichetei cu ușurință.

În acest caz, șanțul este realizat din 15 mm x 4 mm, care sunt

măsurători optime.

Vârful șanfrenului trebuie rotunjit pentru a permite alunecarea ușoară a

benzii.

Placa separator dee tiquetas este sudată la un fier de călcat să-l dețină cu placa de bază a
labeler.

Placa pentru fixare are 2 canale de 8 mm în diametru și 10 mm în lungime, pentru a

permite trecerea șuruburilor de fixare a fierului.

Motivul pentru a face canale în loc de o singură gaură este de a putea muta
fierul de călcat după cum doriți, de exemplu, dacă doriți să scoateți fierul de călcat puțin
mai mult
 113

înainte sau puțin mai în spate, șuruburile sunt slăbite și fierul de călcat poate fi
turat.

În figura 4. Este prezentată o vedere a tuturor componentelor sistemului detragere

a etichetei

Figura 4. Eticheta trage set

Sursa: Autor proprii

4.2.3 SISTEMUL DE DESCHIDERE A ROLELOR DE GLISARE A ETICHETEI

Sistemul de deschidere a rolelor de tragere a etichetei, așa cum sugerează și

numele, servește la eliberarea presiunii dintre cele două role care o separă una de
cealaltă
aproximativ, 6 mm, în acest fel banda de etichete poate fi plasată
 114

autoadeziv și centrați-l, apoi închideți rolele din nou și închideți banda de etichetă.

Figura 4.40 oferă o imagine de ansamblu a funcționării sistemului de deschidere a rolei

de tragere.

Figura 4.40 Schița sistemului de deschidere a rolelor de tragere

Sursa: autor propriu

4.2.3.1. Arborele de susținere a deschiderii

Arborele de deschidere din Figura 4.42 are partea superioară filetată pentru a pune un
dop sau orice element care îndeplinește funcția butonului pentru a putea roti
axa.

Are o perforație în partea inferioară, deviată la 3 mm de centru, se face acest

lucru,pentru a obține perforația pentru a avea o mișcare în linie dreaptă mai mult sau mai
puțin ca și cum ar fi un inel de tren, așa cum se arată în figura
4.41
 115

Figura 4.41 Funcționarea axei de deschidere a etichetei

Sursa: propria autor

Acest arbore trebuie să se rotească liber, de aceea trebuie să utilizați rulmenți și o cutie
pentru ei.

Pentru confort și ușurință, sunt aleși rulmenți cu bile din seria 60 și sunt:

• 6003 (17-35-10)
• 6002 (15-32-9)

4.2.3.1.1 Determinarea ajustărilor pe axa de deschidere a etichetei

Apoi, aveți pentru rulment 6003 (17-35-10) o cuplare de:

17 H7 / N6
 116

Notă: După cum puteți vedea ajustările atât pentru arbori, cât și pentru găurile din rulmenți
sunt aceleași, de aceea sunt luate aceleași ajustări care au fost deja determinate mai sus.

Figura: 4.42 diafragma axa de sprijin

Sursa: autorului proprii

4.2.3.2. Cutie de rulment cu deschidere cu role

Cutia de rulmenți din figura 4.43 este responsabilă pentru adăpostirea rulmenților
responsabili pentru permiterea rotației arborelui și sunt:

• 6003
• 6002

4.2.3.2.1 Determinarea reglajelor rulmenților în cutie

După cum s-a menționat deja mai sus, ajustările sunt aceleași cu cele care au fost
deja calculate anterior și sunt:
 117

Pentru potrivirea dintre rulment și carcasă (sistem cu un singur arbore) este:

35 N 7 / h6 rulment 6003 (17-35-10)

32 N7/h6 rulment 6002 (15-32-9)

a) b)

Figura: 4.43 Rulment caseta a) Vedere de sus b) Cut

Source: autorului propriu

Notă: dimensiunile cutiei sunt alese în funcție de măsurătorile rulmenților aleși, în plus
această cutie și chiar arborele nu fac eforturi care pot fi luate în considerare.

4.2.3.3.3 Placă de fier

Placa de fier este responsabilă pentru susținerea rolei 2 la un capăt, iar la celălalt
arborele de deschidere, apoi pentru ușurința asamblării se alege plasarea unei plăci de fier
de 150 x 50 mm și 10 mm grosime, în figura 4.44o schiță a modului în care va funcționa fierul
de călcat și sistemul de deschidere.
 118

Figura 4.44 Schiță a modului în care funcționează sistemul de deschidere

Sursa: Propriul autor

După cum se poate observa în figura 4.44, placa de fier trebuie să

alunece și acest lucru se realizează prin plasarea pieselor de fixare, cum ar fi cele din
figura
4.45, este de asemenea necesar să se plaseze câteva arcuri pentru a ajuta la
menținerea presiunii dintre role, dar și pentru a ajuta la închiderea și deschiderea
sistemului.

4.2.3.4 Piese de fixare cu perforație pentru șurub hexagonal

Piesele cu perforație pentru șurub hexagonal sau Allen din figura 4.45 au funcția de a
forma o cale de ghidare, astfel încât placa de deschidere să se deștea într-o direcție axială
prin acțiunea axei de deschidere, se alege să se construiască aceste piese cu perforație pentru
șurub hexagonal, deoarece este șurub hexagonal nu are nevoie să-l înconjoare și, de
asemenea, pentru estetică.
 119

Figura: 4.45 Piesa de fixare cu perforare pentru bolț hexagonal

Sursa: Autor propriu

4.2.3.5 Elemente de fixare drepte

Ele se numesc piese de fixare drepte (figura 4.46), deoarece capul șurubului de fixare este
montat pe piesă, aceste piese sunt responsabile pentru asigurarea suportului pentru
arcuri.

Figura: 4. ecta
Sursa: Autor propriu

4.2.3.6 Izvoare

Arcurile sunt de o importanță vitală în sistemul de deschidere a rolelor de tragere,

deoarece acestea sunt responsabile pentru a ajuta rolele de tragere să se întoarcă la locul lor
după deschiderea lor.
 120

4.2.3.6.1. Selecția tipului de primăvară

Pentru selectarea arcului, se ia în considerare numărul de bucle pe care le are arcul și

grosimea firului, deoarece modulul de elasticitate al arcului depinde de acest lucru și, prin
urmare, de forța de contracție pe care o are.

Pentru mașina de etichetare se folosesc 2 arcuri de câte 24 de turle fiecare, care sunt
dispuse așa cum se aratăîn figura 4 .48 b.

Arcurile sunt aranjate în acest fel, deoarece se dovedește a fi cel mai convenabil mod de a
exercita o presiune mai bună fără a mișca fierul de călcat, deoarece atunci când a fost
plasat un singur arc, sa observat că placa a avut oușoară înclinație atunci când rolele de
tragere au fost deschise.

4.2.3.7 Platină motiv

Placa motorului este responsabilă pentru transmiterea mișcării orificiului deviat

La 3 mm de la centrul de pe arborele de deschidere la placa de fier, pentru a putea separa
rolele.

Deoarece forța de separare a rolelor nu este foarte mare, se alege plasarea unei plăci
din oțel inoxidabil de 3 mm grosime, 60 mm lungime și 15 mm lățime, așa cum este
prezentată în figura 4.47.

Placa este atașată la arborele de susținere a deschiderii cu ajutorul unui șurub M6 în

gaura deplasată la 3 mm de centru.

Cealaltă parte a plăcii este, de asemenea, atașată la placa de fier în același mod cu un
șurub M6.

Platoul, fiind unit cu axa din gaura deviată de la centru, are o mișcare aproape dreaptă
atunci când axa se rotește.
 121

Când arborele rotește placa, se deplasează în spate, trăgând placa de fier și deschizând
astfel rolele, iar când arborele se rotește din nou, placa împinge placa să se alăture din nou
cilindrilor

Figura: 4.47 Placă de acționare din oțel inoxidabil

Sursa: Autor propriu

Notă: datorită modelării 3D din Figura 4.48, măsurătorile plăcii motorului pot fi descrise,
precum și restul componentelor sistemului.

a)
 122

b)

Figura: 4.48 Modelarea sistemului de deschidere a rolei de tragere a)

Plasarea sistemului de acționare b) Plasarea arcului
Sursa: Autor propriu

4.2.3.8. Funcționare

Arborele care trece prin carcasa rulmentului și prin placa de fier

este îmbinat cu ajutorul plăcii de acționare și a unui șurub M6, la placa de fier de
150 x 50 mm. Același care este fixat cu o
alunecare setată de elementele de fixare cu perforație pentru șurub hexagonal sau
șurub Allen.

Placa este atașată la arcuri, care au funcția de a apăsa

unul împotriva celuilalt rolele de tragere a etichetei și permit mișcarea de alunecare a plăcii în
care este
sudat arborele de susținere al rolei 2, acest lucru
se realizează prin devierea perforației axei de sprijin la aproximativ 3 mm de centru,
din acest modo atunci când axa se rotește o jumătate de viraj șurubul se mișcă înapoi de la
axă, subliniind arcurile și trăgând placa cu axa de susținere a
rolei 2, determinând astfel eliminarea presiunii dintre cele două role și există un spațiu pentru a
muta, plasa și centra banda de
etichetă.

Odată ce acțiunea se face cu banda de etichete, trebuie să revină

la normal, adică rolele se apasă unul pe celălalt și
 123

poate glisa panglica cu tag-uri. Acest lucru se realizează prin acordarea unui alt viraj
jumătate la
axa.

4.2.4 SISTEMUL DE ROTAȚIE A AMBALAJELOR

Când eticheta a fost deja plasată, este foarte important să faceți recipientele să se rotească,
pentru a obține eticheta să se lipească în jurul conturului recipientului, de aceea aveți
sistemul de rotație a ambalajului.

În toate modelele de mașini de etichetareobservate containerele se rotesc datorită unei

benzi transportoare, care poate fi fabricată din cauciuc sau orice alt material, pentru
construcția acestei mașini există o bandă de cauciuc de 5 mm grosime, așa cum se arată în
Figura 4.49

4.2.4.1 Banda de rotație a ambalării

Este o bandă de cauciuc ca cea din figura 4. 49

Figura: 4 .49 Pack banda de cotitură

Sursa: Autor propriu
 124

Această bandă se mișcă datorită acțiunii mișcării rolelor și a motorului și are funcția, așa
cum sugerează și numele, de a roti recipientele atunci când eticheta este plasată. Acest lucru
asigură faptul că eticheta aderă perfect și uniform la ambalaj.

4.2.4.2 Role de ambalare

După cum este evident, sistemul are două role de rotație a containerelor (G1 și G2) primul
se numește tracțiune, deoarece este acționat direct de motorul de reducere 2, iar al doilea se
numește suport, deoarece mișcarea sa depinde de faptul dacă banda se mișcă sau nu.

Rola de tracțiune din Figura 4.50 are un finisaj knurled de 45° pentru a permite o mai
bună glisare a curelei.

În același mod ca și rolele de tragere, este construit în părți, aceleași care sunt:

Figura: 4.50 Piese de role G1 și G2

Sursa: Autor propriu
 125

• Ucide superior

• Tub de sus

• Slot de prindere

• Tub de fund

• Capacul inferior

Notă: Un tub de 88 mm în diametru este ales gândindu-se la tipul de bandă, deoarece

dacă rolele sunt realizate cu un tub de diametru mai mic, banda trebuie să fie îndoită mai
mult pentru a putea întoarce rola și, deoarece banda este oarecum rigidă, este mai dificilsăse
îndoaie.

Pentru ca această bandă să se îndoaie, este necesar să o stresați mai mult, provocând
tensiuni inutile pe axa de rotație a etichetelor.

4.2.4.3 Axa de rotație a containerelor

Rola de tracțiune a sistemului de strunjire a ambalajului este foarte asemănătoare cu rola

1 a sistemului de tragere a etichetei, cu diferența că rola 1 are arborele conectat direct
la motor și în timp ce rola de tracțiune are interacțiune cu motorul, dar o face printr-o cutie de
rulmenți, iar transmiterea puterii mecanice se face prin intermediul unui lanț de role, acest lucru
se face deoarece motorul de reducere va conduce atât sistemul de rotație a ambalajelor, cât și
sistemul de colectare adeșeurilor.

Având în vedere că recipientele poartă aproape întotdeauna eticheta în mijlocul înălțimii

lor, se alege construirea rolelor cu o altitudine mică, așa cum sa făcut cu rolele de tragere,
astfel încât să aveți axa de rotație a recipientelor cu dimensiunile prezentate în Figura 4.51
 126

Figura: 4.51 Axa de rotație a

containerelor
Sursa: Propria autorului

Notă: diametrele arborelui sunt date de rulmenții care urmează să fie utilizați, iar restul
măsurătorilor sunt alese pentru a se adapta la funcționarea
sistemului.

4.2.4.4. Cutia cu rulmenți G

În același mod ca și în restul proiectului, rulmenții sunt aleși pentru ușurința de

asamblare și comoditate este că pentru această cutie sunt aleși rulmenți din seria 60
dintr-un rând de bile

Cutia pentru rulmenții rotativi ai containerelor din figura 4.52, ca și celelalte cutii, conține
la capetele sale rulmenții, care în acest caz sunt 6003 (17-35-10).

În același mod ca și cele douăcutii pentru rulment, cutia de rotație a containerelor

(G) este fixat pe placa de bază din partea de jos, cu 4 șuruburi Allen.
 127

Figura 4.52 Cutie pentru rulmenți de strunjire a containerelor

Sursa: propria autor

Notă: carcasa este construită în modul prezentat în figura 4.52 pentru a da mai multă
fermitate
punții și, prin urmare, rolei de tracțiune a benzii de ambalare.

Figura 4.52 prezintă o modelare 3D a carcasei de rulment

Figura: 4.52 Modelarea cutiei pentru ambalarea rulmenților de strunjire

Sursa: Autor propriu
 128

Motivul pentru construirea cutiei de rulment diferit de cele anterioare se datorează

faptului că rolele sunt mai mari și, prin urmare, arborele nu poate fi expus fără nici o
armare.

4.2.4.4.1. Reglaje ale rulmenților

Așa cum am spus deja anterior, setările pentru rulmenți sunt aceleași pentru toți
rulmenții, pentru această cutie de rulmenți aveți:

Rulment 6003 35 N7 / h6

4.2.4.5 G2 Role de sprijin

Are aceeași formă de construcție ca și rola de tracțiune, funcționează cu un arbore de

susținere, care trece dintr-o parte în alta pe rolă și este fixat pe placa din partea de jos cu
ajutorul unui șurub.

Ca și în restulrodillos în care mișcarea depinde de o altă rolă, este necesar să se plaseze

rulmenți în capacele superioare și inferioare, astfel încât, cu ajutorul arborelui, să se poată roti
liber.

Figura 4.53 prezintă o tăietură realizată conform modelului 3D al rolei pentru a-și arăta
componentele și pentru a indica poziția rulmenților.
 129

Figura: 4.53 Setările rulmenților pe rola de suport G2

Sursa: propria autorului

Notă: Rola de suport nu are un finisaj special, deoarece servește doar ca suport, astfel încât
banda să se poată roti.

4.2.4.5.1 Determinarea reglajelor pe rola G2

Reglajele necesare sunt pentru rulmenți:

• Ajustarea rulmentului 6003 (17-35-10) partea de jos

Aceste setări au fost deja determinate anterior, deoarece, așa cum am spus, sunt aceleași
setări care sunt utilizate în rolele de tragere și sunt:

• Rulment 6003 35 N7 / h6
 130

După cum sa spus deja mai sus, alegerea diametrelor depinde de diametrul arborelui
motorului, de exemplu motorul de reducere care conduce sistemul de rotire a etichetei
este construit pentru un arbore cu diametrul de 14 mm.

În plus, trebuie luată în considerare asamblareapiesei.

4.2.4.7 Arborele de susținere prin rotație a ambalajului

Axa de susținere a rotației containerelor, din figura 4.54, funcționează cu rola de rotație
a containerelor G2, această axă este fixată în placa de bază de fier datorită unui
șurub M10 care este plasat de partea inferioară a plăcii, axa servește astfel încât rola G2 să
se poată roti
liber, datorită a doi rulmenți un 6202 (15-35-11)
și un 6003 (17-35-10). Aceleași care au fost deja alese și utilizate în alte
role.

Figura 4.54 Axa de suport pentru rotația ambalajelor

Sursa: Propria autor

În funcție de funcția sa, axa de susținere a rotației ambalajului are măsurătorile

reprezentate în modelarea 3D din figura 4.55:
 131

Figura: 4 .55 Axa de suport pentru rotația ambalajelor

Sursa: Propria autor

Deoarece arborele trebuie să intre de jos în sus pe rola G2, adică

arborele intră liber prin rulmentul 6003 (17-35-10) și se potrivește
pe cealaltă parte a rolei pe rulmentul 6202 (15-35-11), din acest motiv se utilizează doi
rulmenți.

De asemenea, este necesar ca vârful arborelui să intre fără probleme, de aceea vârful
arborelui este rotunjit.

Baza arborelui are un diametru de 25 mm și o înălțime de 42 mm, pentru a avea o

rezistență mai bună la tensiunea care poate genera banda de rotație a containerelor pe
axă.

De asemenea, are o perforație filetată pentru șurubul M10, unde arborele este
fixat,deoarece este un arbore ancorat în placa de bază de fier.
 132

4.2.4.8 Arborele motorului 2

Arborele motorului 2 este responsabil pentru transmiterea mișcării motorului către rola
de despicare a deșeurilor și rola de rotație a ambalajului

Transmiterea puterii mecanice se realizează cu 2 scripeți pentru sistemul de

rewinding a etichetei și cu 2 cătăle pentru sistemul de rotație a ambalajelor.

Se alege să transmită puterea prin scripețiîn sistemul de rebbing adeșeurilor, deoarece:

• Nu este nevoie de multă forță

• Este permis ca banda să derapeze pe scripete
• Costul este mai mic
• Ampatamentul este mai lung

Notă: pentru ușurința scripeților de 2 inci sunt aleși deoarece dimensiunile lor coincid sau
sunt foarte asemănătoare cu cele ale punților.

Se alege transmiterea puterii prin catalinas deoarece:

• Sistemul de rotatie a ambalajelor nu poate fi oprit

• Sistemul de rotatie a ambalajelor trebuie sa depuna un efort mai mare
• Ampatamentul este scurt

Nota: o catalina 35B12 este aleasa pentru ca in acelasi mod coincide si cu dimensiunile axelor
si, de asemenea, pentru ca, pentru viteze mici se recomanda folosirea catalinelor de 12 si
17 dinti, cu catalina pe care o ai alege pasul lantului care in acest cassaueste de 35.
 133

Figura 4.56 prezintă modelarea 3D a arborelui motorului și, după cum sa spus deja înainte
de măsurătorile sale, depinde de elementele cu care este legat.

Figura: 4.56 Arborele motorului 2

Sursa: Autor propriu

Arborele este fixat pe motorul angrenajului prin intermediul chavetei și cu ajutorul unui
șurub în partea de sus.

Catalina și scripete sunt fixate cu ajutorul prizonierilor și cu ajutorul unui șurub care este
plasat în partea de jos a arborelui.

Figura 4.57 prezintă o modelare 3D a sistemului de rotație a ambalajelor

 134

Figura: 4.57 model de Enveses Turning System

Sursa: autorului propriu

4.2.5 BANDA DE TRANSPORT

Este o bandă transportoare (figura 4.58) de lanț de 4 inci, este un model fabricat de
ODECO în calitate din oțel inoxidabil 304.
 135

Figura: 4.58 Banda de transport

Sursa: Autor propriu

Pentru a adapta banda transportoare la mașina de etichetare, este necesar să tăiați tijele
laterale ale curelei pentru a plasa un regulator de lățime.

Regulatorul de lățime (figura 4.59) are funcția de lărgire a caninului recipientelor, astfel
încât acestea să fie presate pe banda de rotație a recipientelor, asigurându-se că eticheta
aderă uniform la recipient.

Pentru a nu maltrata recipientul sau etichetele, regulatorul de lățime are un burete lipit pe
partea care are contact cu recipientul, așa cum au observat majoritatea modelelor de
mașini de etichetare.
 136

Figura: 4.59 Lățime

Slider Sursa: Autor propriu

4.2.6 SISTEMUL ELECTRIC ȘI DE CONTROL

Sistemul electric și de control nu conține elemente de asamblare dificilă sau de

funcționare dificilă, la fel ca:

• Dulap metalic de 40 x 30 cm

• Contactor

• Releu

• Acționare cu turație variabilă

• Senzor

• Senzor optic

• Motor electric trifazat de 1/4 CP

• Butoane, selectoare și lumini pilot

• Sursă de tensiune DC de 24 V

Întregul sistem de control este asamblat într-un dulap metalic de 40 x 30 cm, la fel ca cel
prezentat mai jos în figura 4.60.
 137

Figura: 4.60 Fotografia cabinetului de control

Sursa: propriul autor

4.2.6.1 Contactor

Circuitul de control are un contactor, cum ar fi cel din Figura 4.61, care este responsabil
pentru activarea benzii transportoare și pornirea sursei 24VDC, pentru senzori și relee.

Figura: 4.61 Contactor

Sursa proprie a autorului
 138

Un contactor AC3 este utilizat deoarece motorul centurii și motoarele mașinii sunt
trifazate, deși curenții de consum sunt mici și din acest motiv releele sunt utilizate în loc de
contactoare.

4.2.6.2 24V CC

În circuitul de comandă, se utilizează trei relee de 24VDC, cum ar fi cele din figura 4.62
numită R1, R2, R3, care sunt responsabile pentru conducerea motorului de rotație a
containerului,
prin variator (R1) și pornirea motorului de tragere a
etichetei (R2)

Figura: 4.62 Fotografii ale releelor

Sursa: autor propriu

Releu trei este mai mic, deoarece funcția sa este de a opri releu 2 atunci când ați tras
deja și plasat o etichetă.

Notă: relee 24Vdc sunt utilizate deoarece curenți caremotoarele de sprijin sunt prea
mici pentru a pune un contactor.
 139

4.2.6.3 Unitate cu turație variabilă

Unitatea utilizată este o unitate lenze monofazată la 220V, așa cum se arată în figura 4.63
și ale cărei date tehnice sunt prezentate în anexa 3.

Figura: 4.63 Fotografia unității cu turație variabilă

Sursa: Propria autor

Acționarea are funcția de a controla viteza benzii de strunjire a ambalajului, pentru a

controla fixarea corectă a etichetei pe ambalaj, deoarece, în unele cazuri, eticheta iese la
o anumită viteză, dată de motorul de tragere a etichetei, iar dacă banda de rotire a
ambalajului este la o viteză mai mică, determină încetinirea ambalajului, ceea ce, în unele
cazuri, face ca eticheta să rămână îndoită.

Calibrarea vitezei de rotație a recipientelor depinde de dimensiunea etichetei și de

dimensiunea recipientului.
 140

4.2.6.3.1. Conexiune pentru variația vitezei.

După cum se poate observa în anexă, variatorul variația vitezei depinde de

diferența potențială care există între terminalele 1, 2 , 3 ale variatorului.

Figura 4.64 arată cum se conectează terminalele de acționare cu turație variabilă.

Figura: 4.64 Conectarea potențiometrului pentru variația vitezei

motorului de rotație a containerelor
Sursa: Autor propriu

Terminalele 20 - 28 sunt utilizate pentru a porni și opri unitatea.

Nu este recomandat să conectați și să deconectați puterea unității în mod repetitiv,

deoarece poate fi deteriorată, manualul vă recomandă să așteptați câteva minute între
conectare și dconectareaputerii unității.

4.2.6.4 Senzori

Sistemul de control depinde de doi senzori, un senzor optic de tip fotocelulă al luminii
definite. Figura 4 .65 litera (a) și un senzor optoelectronic cu barieră luminoasă cu carcasa
potcoavei, conform figurii 4.65 litera (b)
 141

a) b)

Figura: 4.65 Senzori, a) Senzor de intrare a etichetei, b) Senzor

de trecere a etichetei
Sursa: Autor propriu

a) Un senzor optoelectronic (comutator fotoelectric FARB/BN-1A) se numește

de intrare a sticlelor sau recipientelor și este plasat la începutul mașinii.

Pentru mai multe informații despre acest senzor, a se vedea anexa 8.

b) Celălalt senzor se numește etichete, este un senzor optic,

(senzor de furcăcu lumină roșie infraroșie)același care este responsabil pentru
trimiterea unui puls de
aprindere, atunci când o etichetă trece prin fasciculul de lumină.

Pentru mai multe informații despre acest senzor, a se vedea anexa 8.

4.2.6.5 Motoare electrice

Este un motor electric de 1/4 din CP de 9 terminale cu posibilitate de conectare în star

serial (440V) sau în paralel cu stea dublă (220V).

Conexiunea în stea serială sau stea dublă paralelă se face așa cum se arată în Figura 4. 66.
 142

Figura: 4.66 Serial star și paralel dublu star conexiune

Sursa:

4.2.6.6 24V sursă de tensiune DC

Întregul sistem de control funcționează cu 24v de curent continuu, livrat de o sursă de

curent continuu de 24v la 1 amperi ca în Figura 4.67.

Figura: 4.67 24V Cd sursă de tensiune

Fântână:

O sursă de 24V este utilizată pentru a conduce cele trei relee și senzori.

Motivele pentru utilizarea unei surse de tensiune DC sunt multe, dar cele mai
importante sunt:
 143

• Senzorii funcționează la curent direct de 24V. Care trebuie reglementate

și stabile.

• Curentul de lucru al motoarelor în minim și ar fi o pierdere pentru a utiliza un

contactor.

• Utilizarea releelor înseamnă mai puțin zgomot și vibrații în momentul cuiului.

Pentru mai multe informații privind tipul de sursă utilizat, a se vedea anexa 9.

4.2.6.7 Proiectarea sistemului de control

Sistemul de comandă efectuează manevrele de centralizare a releelor și a

contactorului, care controlează pornirea și oprirea motoarelor, figura
4.68 prezintă diagrama de control, iar figura 4.69 prezintă diagrama de rezistență
asistemului de control al mașinii deetichetare.
 144

D
145
 146

4.2.6.7.1 Descrierea funcționării sistemului de control

Pentru ca mașina să pornească, este necesar ca banda transportoare să

fie, de asemenea, pornită, deoarece sursa dc de 24V care alimentează senzorii și bobinele
releului depinde direct de
contactorul centurii.

Odată ce banda transportoare a fost pornită în mod normal, butonul de aprindere al

mașinii poate
fi apăsat, în acest moment releul 1 este bătut în cuie, care este responsabil pentru
trimiterea a 2 faze lavariația sau viteza, care este conectat la motorul
2 (motorul de rotație a containerelor), așa cum sa spus deja
anterior, acest motor conduce banda de rotație a containerelor și rola de
rewinding deșeuri.

Pentru ca unitatea să funcționeze, este necesar să se închidăun contact între terminale

20 și 28, acest lucru se realizează printr-un selector de două poziții.

Selectorul cu două poziții sau selectorul de aprindere al benzii de strunjire a ambalajului

are 2 funcții, prima este să porniți unitatea cu turație variabilă, deoarece după cum știți nu
puteți deconecta și conecta foarte des cele 2 faze de putere alevariatorului deoarece poate fi
deteriorat, de aceea manevra de aprindere a variatorului trebuie făcută prin bornele

Când banda de rotație a containerelor a fost deja activată, senzorii pot continua să fie
porniți prin intermediul selectorului de poziție cu două s care afost plasat în acest scop.

4.2.6.7.2 Logica controlului

Când un container intră prin banda transportoare, senzorul de intrare al containerului

trimite un puls de aproximativ 24V, același care activează releul 2, în ale cărui
contactesunt conectatebornele motorului 1, care este responsabil pentru glisarea benzii de
etichetă.
 147

Banda de etichetă trece prin senzorul optic, există o separare între

etichete de aproximativ 5 mm, când partea albă a benzii de etichetă trece prin
senzorul optic, trimite un puls la releu 3, la fel ca printr-un
contactsau închis înmod normal, oprește releul 1 și oprește glisarea
etichetelor până când senzorul containerului detectează intrarea unui alt recipient.
 148

4.3 DESENE ALE MAȘINII AUTOMATE DE ETICHETARE PENTRU

AMBALAJE CILINDRICE
 149

CAPITOLUL 5

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

5.1 CONCLUZII

Oțelul inoxidabil este utilizat pe scară largă în industria alimentară, de exemplu, acest
lucru se datorează faptului că numele său indică faptul că mașinile construite cu acest
material nu ruginesc și nu necesită să fie supuse niciunui tratament special, cum ar fi vopsirea,
lustruirea etc.

Prin urmare, dacă se analizează beneficiul costurilor între utilizarea oțelului inoxidabil sau
nu, utilizarea oțelului inoxidabil este mult mai convenabilă, deoarece durata de viață a
mașinii este extinsă.

Pentru a suda oțel inoxidabil una dintre cele mai bune metode este metoda TIG (
tungsten-gaz interior) deoarece, așa cum s-ar putea vedea atunci când sudarea cu
metoda TIG materialul nu este murdar sau deteriorat la fel de mult ca atunci când este
sudat
cu electrod, acest lucru se datorează faptului că sudura TIG se încălzește mult mai repede
și căldura este mai
localizată în zona care urmează să fie sudate în loc atunci când este sudate cu electrod
se observă că căldura este mai puțin, astfel încât să se sudeze este necesar să se
încălzească o suprafață mai mare a
suprafeței provocând deteriorarea compoziției interne a
materialului. De asemenea, trebuie remarcat faptul că sudura TIG nu pata materialul la fel
de
mult ca c sudurapeelectrod acest lucru se datorează faptului că sudura electrod
expulzează mai multe scântei decât sudura TIG, murdarind o suprafață mai mare a
materialului care urmează să fie
sudate.

Pentru a efectua glisarea benzii de etichetă, este necesară o presiune bună între rolele de
tragere pentru a preveni alunecarea benzii etichetate. Dar când ai o presiune considerabilă
între role ai:
 150

• Role lizo cu role lizo.- dragul etichetei este bun, dar trebuie să faceți o mulțime de
presiune între role pentru a obține
rezistența la tragere

• Rola knurled cu rola knurled.- dragul este foarte bun si este nevoie de mai putina
presiune intre role decat in cazul anterior pentru
a efectua tragerea, dar se observa semne pe banda de eticheta
datorita
suprafetei knurled a rolelor.

• Rola frământată cu role lizo.- ca și în cazul anterior se obține o rezistență bună

și se reduce presiunea necesară între role, dar ca și în cazul anterior, pot apărea
semne datorită

suprafeței frământate a ciolanului.

• Rola knurled cu rola de cauciuc vulcanizat.- este cea mai buna optiune atunci cand
trage banda de
eticheta, deoarece are o rezistenta buna si presiunea nu afecteaza banda de eticheta,
deoarece cauciucul actioneaza prin absorbtia presiunii

exercitate de suprafata knurled a

rolei, deformarea, dar mentinerea unei tractiuni bune intre
suprafetele rolelor pentru glisarea panglicii cu etichete.

Construcția rolelor depinde de utilizarea care va fi dată,

de exemplu, în construcția rolelor mașinii de etichetare nu este convenabil să se
construiască role
solide, deoarece nu există forțe axiale sau
radiale care sunt considerabile pentru a deteriora rola sau celelalte
componente, acest lucru poate fi încheiat prin simpla observare a
funcționarea mașinii, de exemplu în rolele de tragere singura
presiune care există este presiunea exercitată unul împotriva celuilalt și aceasta este
aceeași
presiune care generează tracțiunea pentru glisarea benzii cu etichete, atunci este evident că
presiunea existentă nu este considerabilă pentru a deteriora rola, deoarece funcția de tragere
nu necesită o forță de tragere foarte
mare, de
aceea, forțele axiale și radiale pot fi disprețuite.
 151

Greutatea rolelor este un factor foarte important atunci când vine vorba de
exercitarea forțelor axiale asupra rulmenților, de aceea, în cazul mașinii de etichetare, este
de preferat să se construiască rolele pe bază de
tuburi, deoarece, așa cum sa spus deja rolele
nu sunt afectate de forțe considerabile, atunci este mai bine să le construiți cu tuburi și să
reduceți greutatea și, prin urmare, efortul depus de
rulmenți, prelungind durata de viață utilă a aceluiași și, prin urmare, a rolelor.

Diametrul rolelor este determinat de funcția lor, de exemplu rolele rotative ale
containerelor ( G1 și G2) au un diametru de 88 mm, deoarece banda pe care o conduc are o
grosime de aproximativ 10 mm, atunci dacă au fost construite rolele de rotație ale containerelor
similare cu cele de tragere, centura ar trebui să fie strânsă și mai mult pentru a evita
cabanda dealunecare, acest lucru ar determina să se genereze forțe radiale care ar putea
deteriora rola sau arborele, cu toate acestea, cu diametrul ales, nu este necesar să se facă
o forță mare pentru a tensiona banda și, prin urmare, rolele nu primescforțe radiale prea
mari, astfel încât să poată fi, de asemenea, disprețuite.

Utilizarea materialului potrivit pentru fiecare piesă și funcția sa este de o importanță vitală
în construcția mașinii de etichetare, de exemplu în rolele de rewinding și
de înfășurarea deșeurilor și etichetelor, respectiv există o
bară filetată (M16), care are funcția de a ridica și coborî totul în sistem care susține rola de
etichete datorită faptului că un suport din
bronz care este în sus și în jos
filetat în lla bară. Interacțiunea dintre cele două fire, exteriorul barei și interiorul suportului
din bronz trebuie să fie
liberă, de aceea bronzul a fost ales deoarece este un
material mai moale decât oțelul și, prin urmare,
reacționează diferit cu variațiile de temperatură, asigurându-se astfel că
firele sunt întotdeauna libere pentru a putea ridica și coborî rola de bandă cu
etichete.

Efectuarea controlului procesului de etichetare la 24V DC este maieficientă decât efectuarea

acestuia
la 110V sau 220V AC, deoarece senzorii care au fost utilizați funcționează la
24V DC, în plus motoarele utilizate sunt 1/4 CP, ceea ce înseamnă că curentul pe care îl
consumă este în jur de
1,1 A, și, prin urmare,
 152

pentru un astfel de curent mic este o pierdere să folosiți un contactor, atunci este mai
convenabil să utilizați relee aceleași care funcționează la 24V DC, consumând mai puțin
curent decât contactoarele.
 153

5.2 RECOMANDĂRI
5.2.1 Construiți toate piesele mașinii respectând toate standardele
naționale și internaționale în vigoare, cum ar fi ajustări, finisaje de
suprafață,materiale etc.

5.2.2 Construiți piesele cu ajustările indicate în desene, deoarece

de exemplu, montarea rulmenților nu trebuie să fie prea liberă sau
prea strânsă pentru ca rulmentul să funcționeze în mod
corect.

5.2.3 Încercați întotdeauna să mențineți o dreaptă în role și punți pentru

evitați pitch-urile în momentul funcționării mașinii, deoarece dacă, de
exemplu, rolele de tragere nu sunt
complet drepte și aliniate între ele, pasul care apare poate determina
banda să se
desprindăși să nu o
tragă.

5.2.4 În asamblarea mașinii este recomandabil să urmați o comandă

stabilite de planuri

5.2.5 Atunci când se face o placă de control, este întotdeauna necesar

plasați luminile de semnalizare pentru operator.

5.2.6 Controlul tensiunii benzii de rotație a containerelor este foarte

Important, deoarece tensiunea excesivă poate provoca probleme la role și
tensiunea prea slabă poate provoca deraparea benzii.

5.2.7 Pentru funcționarea corectă a mașinii se recomandăutilizarea

embases și etichete de bună calitate, deoarece în cazul în care embase nu
este
complet cilindrice erori pot apărea în
 154

etichetare, care poate fi pliată, încrețită sau

strâmbă etichete.

5.2.8 Separarea dintre etichetă și etichetă pe banda de etichete are

să fie de cel puțin 5 mm, astfel încât senzorul de
furcă (lumină infraroșie) să poată detecta trecerea fiecărei etichete și să trimită
comanda la
relee

5.2.9 Sudarea părților componente ale tuturor rolelor trebuie să fie

realizata cu electrod E308L-17 sau cu electrod 6130 pentru a
asigura un cablu destul de gros si adanc, astfel incat atunci cand rolele sunt
rectificate pe strung sa nu existe goluri in suprafata care a fost sudata.

5.2.10 Atunci când două cabluri de sudură urmează să fie îmbinate, este esențial ca
suprafețele sunt libere de zgură și impurități care pot provoca goluri sau
fisuri în sudură.

5.2.11 Suprafețe subțiri, cum ar fi conturul tuburilor

Componentele structurii de susținere a mașinii trebuie
sudate cu sudură TIG, deoarece suprafețele sunt prea
subțiri pentru a fi sudate cu electrod, în plus, sudura TIG nu murdarește
materialul la fel de mult ca
sudura electrodului.

5.2.12 Pentru a efectua controlul vitezei benzii de rotație a containerelor

printr-o unitate cu turație variabilă serecomandă utilizarea unui
potențiometru liniar, deoarece în acest fel se obține o variație liniară a vitezei.
 155

BIBLIOGRAFIE

Castillo, M , Metodologia de cercetare, 2010 Pag:1-20

Pentru a Chevalier. Desen industrial. Dimensionare. Editorial. "LIMUSA", 2006, 259p

Germanic Rosero. Ingineria selecției materialelor. Ediția 1 Quito-1993.

106p

Ecuadorian Institutul deNormalizare. Tehnic - Cod de desen mecanic. Seria de

standardizare: 009. Quito Ecuador 1989. 145p

Franz Papencort. Diagrame electrice de control și protecție. Editorial Trillas-

Mexic 1080. 150p

Castro, G (2009) "Control industrial" Pag:1-100

P.Ubieto Artur, Pr. Ibáñez Carabantes. Proiectarea de bază a automatismelor electrice.

Editia a III-a, editor la:Paraninfo, Madrid Spania 1998. 171p

Kosow, I . Mașini electrice. Motoare cu inducție polifază. Tipuri de demaroare pentru

motoarele cu inducție. 2000. Pp.: 365-450

Enrique Pérez, Jorge Acevedo, Celso Silva, José Quiroga. Lautomata programabile
și sisteme de automatizare. Senzori industriali. Marcombo editorial

Ing.: Vicente toapanta. Broșură metrologie

 156

Sl straneo, consorții r. Desenul tehnic mecanic. Toleranțe de lucru, fire, rulmenți. Editorial
Montaner și Simon. Barcelona

Inginer: tito velastegui, Flavio mora, Gustavo valencia. Ghid de practică al

mașinilor-unelte,strungului. Comisia pentru Publicații AEIM quito 1989

Guillermo Fernandez flori. Sudarea și metalurgia sudurii din oțel inoxidabil, sudarea cu arc
electric și gazul inert. Editorial continental mexic 1982

Internet:

http://es.wikipedia.org/wiki/Rodamiento

http://www.monografias.com/trabajos10/wheel/wheel.shtml

http://es.wikipedia.org/wiki/Fresadora

http://es.wikipedia.org/wiki/Taladradora

http://es.wikipedia.org/wiki/Rel%C3%A9

omec/tabla.htm http://www.profesormolina.com.ar/electr