Lipcean Iana ECTS

4.2. Simularea procesului de fabricaţie

În vederea simulării procesului de fabricaţie am ales pachetul Matlab, [34], [36], care are

în componenţă biblioteca pntool, cu ajutorul căreia se pot realiza modelări ale grafurilor supuse

analizei.

Deoarece timpii de fabricaţie sunt foarte mari şi simularea procesului se desfăşoară

anevoios am împărţit graful în funcţie de sistemul de transport. Astfel fiecare transportor are

alocată o secţiune proprie [49], [56], [64], [65], [59], [78], [79], [22], [30], [87].

1
Lipcean Iana ECTS

4.3 Modelul Petri netemporizat

Succesiunea evenimentelor se reduce la o simplă ordonare a apariţiei acestora. Simularea

presupune executarea consecutivă, a tranziţiilor, conform regulii de executare a tranziţiilor [78]

[79]. Mediul PN Toolbox stochează toate tranziţiile validate într-un sistem MATLAB, însă

tranziţiile sunt executate pe rând, una câte una. Funcţia care produce tranziţia ce urmează a fi

executată este determinată de priorităţile sau probabilităţile desemnate pentru tranziţii în conflict

prin comanda Tranziţii în Conflict/Modelare (Modeling / Conflicting Transitions).

Pentru modurile de simulare Step şi Run Slow, contorul Events din Status Panel va

indica tranziţia aflată în executare prin culoarea roşie (implicit) sau o altă culoare (selectată de

utilizator din meniul Simulare/Preferinţe - Simulation / Preferences). După executare, tranziţia

reia culoarea de fundal.

Utilizarea instrumentelor Scope şi Diary nu este relevantă pentru acest tip de reţele Petri.

Secţiunea I:

Fig.4.1: Reţea Petri pentru secţiunea I

2
 Lipcean Iana ECTS

Fig.4.2.: Matricea de incidenţă

Tabel 4.1 : Modelul text

Coverability Tree - Text Mode

From Fired To From Fired To From Fired To From Fired To From Fired To From Fired To

M0 t1 M1 M0 t9 M2 M0 t13 M3 M1 t2 M4 M1 t9 M5 M1 t13 M6

M2 t1 M5 M2 t10 M7 M2 t13 M8 M3 t1 M6 M3 t9 M8 M3 t14 M9

M4 t3 M10 M4 t9 M11 M4 t13 M12 M5 t2 M11 M5 t10 M13 M5 t13 M14

M6 t2 M12 M6 t9 M14 M6 t14 M15 M7 t1 M13 M7 t11 M16 M7 t13 M17

M8 t1 M14 M8 t10 M17 M8 t14 M18 M9 t1 M15 M9 t9 M18 M9 t15 M19

M10 t4 M20 M10 t9 M21 M10 t13 M22 M11 t3 M21 M11 t10 M23 M11 t13 M24

M12 t3 M22 M12 t9 M24 M12 t14 M25 M13 t2 M23 M13 t11 M26 M13 t13 M27

M14 t2 M24 M14 t10 M27 M14 t14 M28 M15 t2 M25 M15 t9 M28 M15 t15 M29

M16 t1 M26 M16 t13 M30 M17 t1 M27 M17 t11 M30 M17 t14 M31 M18 t1 M28

M18 t10 M31 M18 t15 M32 M19 t1 M29 M19 t9 M32 M20 t5 M33 M20 t9 M34

M20 t13 M35 M21 t4 M34 M21 t10 M36 M21 t13 M37 M22 t4 M35 M22 t9 M37

M22 t14 M38 M23 t3 M36 M23 t11 M39 M23 t13 M40 M24 t3 M37 M24 t10 M40

M24 t14 M41 M25 t3 M38 M25 t9 M41 M25 t15 M42 M26 t2 M39 M26 t13 M43

3
 Lipcean Iana ECTS

M27 t2 M40 M27 t11 M43 M27 t14 M44 M28 t2 M41 M28 t10 M44 M28 t15 M45

M29 t2 M42 M29 t9 M45 M30 t1 M43 M30 t12 M46 M30 t14 M47 M31 t1 M44

M31 t11 M47 M31 t15 M48 M32 t1 M45 M32 t10 M48 M33 t6 M49 M33 t9 M50

M33 t13 M51 M34 t5 M50 M34 t10 M52 M34 t13 M53 M35 t5 M51 M35 t9 M53

4
Lipcean Iana ECTS

4.2. Modelul stohastic

În cazul reţelelor stohastice, doar distribuţiile de tip exponenţial pot fi utilizate pentru a

asigna intervalurile de timp ale tranziţiilor. Pentru tranziţiile în conflict, durata cea mai scurtă

este cea care permite alegerea tranziţiei care va fi executată fără a utiliza priorităţi sau

probabilităţi. Nu se permite executarea multiplă a aceleiaşi tranziţii, chiar dacă o permite

conţinutul marcajului din poziţiile de intrare; acest lucru presupune ca tranziţia să fie executată o

dată, iar după ce timpul alocat se scurge, poate fi executată din nou dacă marcajul curent este

adecvat. (Se observă că mecanismul de selectare a tranziţiei ce va fi executată şi condiţia de

executare unică fac diferenţa între reţelele stohastice şi cele temporizate T care au distribuţii de

tip exponenţial pentru intervalele de timp) [78] [79]..

Secvenţialitatea tranziţiilor de executat ese controlată în exclusivitate de intervalele de

timp de tip exponenţial care asigură echivalenţa cu lanţurile Markov. Implicit, rata de executare a

tranziţiilor (însemnând inversul mediei timp-durată) este dependentă de marcaj, însă utilizatorul

poate selecta o operaţie independentă de marcaj.

5
Lipcean Iana ECTS

4.3. Prezentarea generală a metodei

Principalele operaţii [18] efectuate de un sistem de vedere artificială sunt cele de

descriere simbolică a imaginii respective. Etapele care se parcurg sunt:

- achiziţia şi formarea imaginii,

- pre-procesarea imaginii,

- segmentarea imaginii,

- descrierea,

- recunoaşterea formelor,

- interpretarea.

În vederea achiziţiei imaginii se foloseşte sistemul prezentat in figura 4.38:

Fig.4.38.: Sistem de analiza a imaginii

6
Lipcean Iana ECTS

4.3.Contribuţii privind identificarea abaterii de la forma geometrică a

produselor

Acest procedeu conduce la stoparea şi sesizarea procesului de producţie referitor la

defectele de formă apărute la operaţia de sortare produs alb.

Recunoaşterea formei este o metodă folosită pentru extragerea informaţiei din imaginea

achiziţionată.

În continuare este prezentată interfaţa ce evidenţiază posibile defecte din produs.

Segmentarea imaginii [18] este unul dintre cei mai importanţi paşi din analiza imaginii.

Astfel împărţirea imaginii în regiuni au legătură între ele şi cu obiectele sau suprafeţe din lumea

reală. Realizarea unei segmentări complete foloseşte legătura cu nivele superioare de procesare şi

cunoştinţe specifice din domeniu.

7
Lipcean Iana ECTS

Cuprins

4.2. Simularea procesului de fabricaţie.......................................................................................1

4.3 Modelul Petri netemporizat....................................................................................................2

4.2. Modelul stohastic....................................................................................................................5

4.3. Prezentarea generală a metodei............................................................................................6

4.3.Contribuţii privind identificarea abaterii de la forma geometrică a produselor..............7