Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Transmiterea eforturilor pereților din suprastructură la cei din infrastructură este ceva
mai complexă, aceasta se realizează prin eforturi de întindere în armătură, eforturi de
compresiune, eforturi de lunecare și eforturi de suspendare. Eforturile de suspendare
de la nivelul planșeului se pot determina din eforturile date de shell-uri pe direcția de
solicitare (F11 x-x, F22 y-y).
Pentru pereții transversali: efortul de suspendare este de 605kN, astfel armarea centurii
din axele 2 și 5 va fi de 6∅16+2∅12→622kN
Pentru pereții longitudinali: efortul de suspendare este de 750kN, astfel armarea centurii
din axele A și F va fi de 6∅20+2∅12→868kN
Armarea centurilor va fi dimensionată o dată pentru încovoierea planșeului și apoi
pentru eforturi de suspendare, acestea nu se suprapun, solicitările fiind diferite pentru
aceeași centură. Dimensionarea centurilor din efectul de grindă perete a pereților de
subsol la încărcări aplicate în planul lor se va face conform schemei de mai jos.
În mod similar se face calculul și pentru peretele din axul A și F. În mod curent, ca
armare orizontală se va utiliza armarea din zona plastică. Sunt situații unde aceasta se
poate reduce datorită dezvoltării pereților pe zona infrastructurii.
Condițiile minime impuse prin conformare asigură rezistența necesară pereților de
subsol pentru multe tipuri de structuri.
Calcul și alcătuire fundație - radier general
Condiții constructive radier
Calculul radierului ca fundație directă urmează procedura din NP 112, "Normativ privind
proiectarea fundațiilor de suprafață", dar și procedurile legate de plăci groase amplasate
pe teren. Calculul pentru determinarea stării de eforturi și calculul de rezistență se va
face ținându-se seama de caracteristicile terenului de fundare și a modului de
comportare a acestuia în prezența acțiunilor aduse de structură. Calculul se va
desfășura pe metru liniar de radier, similar plăcilor.
Fundațiile au o cerință mare de rigiditate și rezistență astfel, o abordare pentru
predimensionarea și calculul radierulului presupune dimensionarea armăturii din condiții
constructive (la procent) pe cât posibil. În ceea ce privește armarea, se recomandă
utilizarea unor diametre mai mari la pas mai rar, de exemplu: pentru Ø16/10 se poate
folosi Ø25/25 sau Ø20/15. A se evita pe cât posibil distanțe de sub 150mm între bare
pe întreaga suprafață a radierului. Aspectul tehnologic, în ceea ce privește utilizarea
armării cu bare ce realizează plase cu ochiuri mari (250...400mm), duce la realizarea
unor platforme de lucru.
Pentru un radier cu grosimea de 40cm, armarea din procent minim 0,20% pe ambele
fețe și direcții, duce la un procent total de 0.80%, pentru 1mc fiind un consum de 80-
85kg/mc (Ø16/15- pe toate direcțiile).
Condiția de rigiditate
Condiția de rigiditate are în vedere două aspecte importante: i) distribuția uniformă a
presiunilor la nivelul terenului (în gruparea fundamentală pmed≤1.20·pconv, pmax<ppl); ii)
limitarea tasărilor diferențiate între zonele de aplicare a încărcărilor (tasarea relativă
între două puncte Δs≤ 6...2/1000)
Δs=(s2-s1)/l, în cazul de față l=600cm. În mod curent condiția l/10, pentru terenuri
uzuale, asigură o predimensionare suficientă pentru calculul inițial. Pentru modelul
considerat se poate pleca de la o dimensiune de 60cm pentru grosimea radierului.
Condiția de rezistență
Încovoiere: pmin=0.20%⇒Ø16/15⇒MRd≅0.85·600·201·435·103⁄150= 297 kNm/m (consum
de armătură 83...85kg/mc). Momentul capabil din condiția de rezistență, pentru situația
de predimensionare, ținând seama de condițiile minime constructive: diametru armătură
Ø16>Ø14; distanța între bare (pas armătură) 150mm=150mm<400mm.
Ținând seama de condițiile de încărcare, pe anumite zone radierul se poate îngroșa
pentru a răspunde cerințelor de rigiditate și rezistență, acolo unde nu se impune o
grosime unitară.
Străpungere: Calculul la străpungere este similar cu cel pentru planșeu dală fără vută
(dacă radierul nu este vutat), în același timp se va ține seama de reacțiunea terenului
(presiunea medie din perimetrul de calcul).
Prezentare calcul la străpungere radier și fișier calcul numeric.
Date teren de fundare
La nivelul cotei de fundare s-au considerat:
Prezentare armare și calcul la încovoiere radier .
Bibilografie
1. CR2-1-1.1/2013 Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat
2. NP112/2014 Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață
3. Proiectarea structurilor de beton la acțiuni seismice, traducere L. Crainic. T. Paulay,
H. Bachmann, K. Moser
4. P100-1/2013 Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru
clădiri
5. P100-3/2008 Prevederi pentru Evaluarea Seismică a Clădirilor Existente
6. FEMA 356 Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of Buildings
7. Proiectarea structurilor de beton armat în zone seismice, vol. I, II, III, T. Postelnicu, I.
Damian, D. Zamfirescu, E. Morariu, B. Buzăianu
8. Calculul construcțiilor amplaste pe terenuri deformabile, Aurel A. Beleș, Clemansa
Mihăilescu, Ștefan Mihăilescu
9. Calculul construcțiilor pe mediu elastic -1960, M.I. Gorbunov-Posadov
10. NP122/2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale
parametrilor geotehnici
11. GP129/2014 Ghid privind proiectarea geotehnică
12. GE029/1997 Ghid de proiecatre - Calculul terenurilor de fundare la acțiuni seismice
în cazul fundării directe
13. Note de Curs - prof. dr. ing. Ion Radu Pascu
14. STAS 10107-0/90
15. STAS10101/2A1-89
16. STAS 3300-1,2/85
17. CSI Analysis Reference Manual
18. Calculul structurilor din beton armat cu programul ETABS, dr. ing. Iolanda-Gabriela
Craifaleanu
19. SREN 1992-1-1/2004
20. Models for Punching Shear Capacity in Concrete Slabs, Ingeborg Skarholt Bølviken
21. Note de curs - Rezistența Materialelor- prof. ing. Panait Mazilu
22. Note de curs - Teoria Elasticității - prof. dr. ing. Dan-Ilie Crețu