Iordache Alexia

11 H 15.10.2020

Ne vrem viata inapoi

COVID-19. O boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit. Acest
nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan, China, în
decembrie 2019. Acest virus afectează persoanele în moduri diferite.

Majoritatea persoanelor
infectate vor dezvolta o formă ușoară
sau moderată a bolii și se vor recupera
fără spitalizare, dar acest virus poate
cauza până și moartea. Sunt 4.825 de
decese înregistrate până la data de 1
octombrie, data al care este realizat
acest eseu, dar niciodată nu mi am
imaginat cât de grava urma să fie
situația și la noi, în Romania, o tara relative departe de originea acestui virus.
Era 28 februarie 2020. Se anunțase la știri primul caz de Covid-19 în Romania. Tratam tot
că pe o gluma, o neinsemnatate, până să văd că a ajuns și la noi. Puteam să pariez cu oricine, pe
oricât “Cum să ajungă așa ceva la noi…tocmai din china! Lasă-mă cu aiurelile tale”. Frica a început
să se construiască în mine, încetul cu încetul.
Următoarea săptămână la liceau țoață lumea se hlizea, făcea haz de necaz, tratau situația că
pe o gluma, o posibilitate de a se închide școlile că să ne putem bucura de o mica vacanta. Nu-și
putea imagina nimeni ce urma. “Cum adică
doamna noi să venim la scoală? Acasă…
ne îmbolnăvim” în timp ce rădeau și se
prosteau în ultimele bănci. Până și eu
începusem să tratez situația exact cum o
tratam înainte. Că pe o gluma, ceva
imposibil, o posibilitate de a se închide
școlile doua, trei săptămâni.

Și exact așa a și fost. Pe data de 9 martie toate școlile s-au închis. Eram în culmea fericirii. O
perioada neștiut cât de lunga în care puteam face ce voiam, fară să mă mai streseze liceul, fară să
mai tocesc pagini la biologie, bubuiam de bucurie. În primele zile eram foarte relaxata. Mă trezeam

1
CEVM
Iordache Alexia
11 H 15.10.2020

la ce ora voiam, țoață ziua mă uitam la seriale, mă jucam cu prietenii jocuri de dimineața până seara,
totul era perfect.
După multe ore de urmărit un ecran mi se făcuse foarte foame așa că am decis să mă duc să
îmi fac ceva de mâncare. În drum spre bucătărie, i am observant pe perintii mei cu ochii fixați în
televizor, îngrijorați, așa că m am dus și eu repede lângă ei, curioasa. Era official. Intrasem în stare
de urgenta. Trei luni de zile în care nu am avut voie să scot piciorul din casa, în care nu puteam să
fac nimic, nu aveam nicio ocupație. Era că și cum era ținută într o cușcă.

Tara Nr infectari Nr. Total imbolnaviri

Romania 2.958 142.000
SUA 52.543 7.582.205
India 0 6.657.131
Brazilia 31.553 5.000.694
Israel 4.455 281.481

Partea buna din toate acestea era macar faptul că începeam “orele online”. Făceam doar
romana și puțin tic. În rest am primit câteva proiecte ici colo pentru a ni se putea încheia mediile. Nu
mi-a convenit deloc. Chiar daca la început eram super bucuroasa, acum simțeam cum o iau razna.
Închisă atâtea luni în casa fară ocupație mă omora.
În sfârșit, am ajuns în luna octombrie, încă sunt restricții, scoală nu este în cel mai bun
scenario, dar macar lucrurile revin încetul cu încetul la normal. Cred că toți suntem de accord că ne
vrem viață dinainte de pandemie.

Bibliografie: Wikipedia
Google pics

2
CEVM